Studiu privind presiunile antropice în sit - Etapa 1

„Proiect co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional

Infrastructură Mare 2014-2020”

Studiu privind presiunile antropice în sit - Etapa 1

CONTRACT DE

SERVICII:

24 / 24.08.2017

CONTRACT /

PROIECT:

Servicii de consultanță pentru elaborare studii privind realizarea planului de management în cadrul proiectului ”REALIZAREA MANAGEMENTULUI ADECVAT ÎN SCOPUL CONSERVĂRII BIODIVERSITĂȚII ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ ROSCI0357 PORUMBENI”, cod SMIS2014 – 101984

COD: cod SMIS2014 – 101984

BENEFICIAR: Asociaţia Coridorul Verde

IANUARIE 2018

SC WILDLIFE MANAGEMENT CONSULTING SRL

Livrabil activitatea A.1.3 Pagina1 din 41

Elaborarea studiului privind presiunea antropică – Etapa 1

Revizia

0 1 2 3 4

1

FIȘA DE CONTROL

Activitatea A.1.3. Elaborarea studiului privind presiunea antropică – Etapa 1

Livrabil

1 Studiu cu fisele de colectare a informațiilor socio-economice de pe teren, completate si incluse in baza de date GIS și 1 bază de date cu proprietarii de teren şi suprafeţele deţinute de aceştia şi cu activităţile desfăşurate şi modul de utilizare a terenului

Aprobat Beneficiar / UIP:

Revizia 0

Data 18.01.2018

Verificat / Avizat de:

Calin Vasile HODOR

Autor(i):

Ana Maria Corpade

Ciprian Corpade

Oana Ivan




Revizia

0 1 2 3 4

2

INFORMAȚII PRIVIND CONTRACTUL

Titlul Contractului: Servicii de consultanță pentru elaborare studii privind realizarea planului de management în cadrul proiectului ”REALIZAREA MANAGEMENTULUI ADECVAT ÎN SCOPUL CONSERVĂRII BIODIVERSITĂȚII ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ ROSCI0357 PORUMBENI”, cod SMIS2014 – 101984

Nr. Contract:

24 / 24.08.2017

Beneficiar: Reprezentant legal: Manager de proiect: Adresă: Telefon/ Fax: E-mail:

Asociatia Coridorul Verde Alina FRIM, președinte Alina Frim str. Aleea Barajul Cucuteni, nr. 10, București 0314.322065 [email protected]

Consultant/Prestator: Reprezentant legal: Adresă: Telefon/ Fax: E-mail:

SC Wildlife Management Consulting SRL Calin Vasile HODOR Str. Molidului, NR. 37, Brasov, jud. Brasov 0726195878

[email protected]




Revizia

0 1 2 3 4

3

CUPRINS

1. INTRODUCERE ............................................................................................................ 4

2. DESCRIEREA COMPONENTEI DEMOGRAFICE A UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV

TERITORIALE DIN SIT ............................................................................................................. 4

3. COLECTAREA SI ANALIZA OPINIILOR ACTORILOR SOCIALI LOCALI ASUPRA ROSCI0357

PORUMBENI......................................................................................................................... 8

3.1. INTRODUCERE .................................................................................................................. 8

3.2. METODOLOGIE ................................................................................................................. 9

3.3. REZULTATE ..................................................................................................................... 11

4. INFORMAȚII PRIVIND PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR ................................... 21

5. INFORMAȚII PRIVIND MODUL DE UTILIZARE A TERENURILOR, ACTIVITĂȚILE

DESFĂȘURATE ÎN SIT ȘI IMPACTUL ANTROPIC AL ACESTORA ................................................ 28

5.1. MODUL DE UTILIZARE A TERENURILOR ......................................................................... 28

5.2. ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN SIT ȘI IMPACTUL ANTROPIC AL ACESTORA ..................... 33




Revizia

0 1 2 3 4

4

1. INTRODUCERE

Prezentul studiu este elaborat în cadrul activității Elaborarea studiului privind presiunea

antropică și este în conformitate cu cerinţele Specificațiilor tehnice, Oferta Tehnică înaintate de

Prestator și cu Contractul 24 / 24.08.2018

Conform prevederilor contractului, 1 Studiu cu fisele de colectare a informațiilor socio-

economice de pe teren, completate si incluse in baza de date GIS și 1 bază de date cu

proprietarii de teren şi suprafeţele deţinute de aceştia şi cu activităţile desfăşurate şi modul

de utilizare a terenului trebuie finalizată până la data de 31 ianuarie 2018.

2. DESCRIEREA COMPONENTEI DEMOGRAFICE A UNITĂȚILOR

ADMINISTRATIV TERITORIALE DIN SIT

ROSCI0357 Porumbeni cuprinde teritorii din 6 unități administrativ teritoriale din județul

Harghita și una din județul Mureș, după cum urmează:

UAT jud. Harghita:

- Orașul Cristuru Secuiesc

- Comuna Dârjiu

- Comuna Feliceni

- Comuna Mugeni

- Comuna Porumbeni

- Comuna Simonești

UAT jud. Mureș:

- Comuna Vânători




Revizia

0 1 2 3 4

5

Figura 1. Harta UAT cu suprafețe în ROSCI0357 Porumbeni

În cele ce urmează, sunt redate informații privind caracterizarea socio-demografică a unităților

administrativ teritoriale cu din sit.

Tabel 1. Populație stabilă (Sursa: Institutul Național de Statistică)

UAT

Ani

Anul 1992

Anul 2002

Anul 2012

Anul 2016

UM: Numar persoane

CRISTURU SECUIESC 10752 10980 10859 10801

DIRJIU 1377 1199 1076 1069

FELICENI 2850 2823 3197 3335

MUGENI 5273 5151 3574 3600

PORUMBENI * * 1819 1891

SIMONESTI 4093 3788 3987 3942

VANATORI 3679 3620 4160 4336




Revizia

0 1 2 3 4

6

* - informație indisponibilă

Tabel 2. Populația pe grupe de vârstă

MUNICIPIUL / ORASUL / COMUNA G R U P E D E V A R S T A

M F 0 - 14 ANI

15 - 24 ANI

25 - 34 ANI

35 - 44 ANI

45 - 54 ANI

55 - 64 ANI

65 DE ANI SI PESTE

CRISTURU SECUIESC

4672

4978

1579

1178

1559

1529

1244

1180 1381

DARJIU 504 532

177

106

147

147

85

102 272

FELICENI 1631

1666

588

353

489

545

363

392 567

MUGENI 1741

1750

633

378

513

522

349

429 667

PORUMBENI 919 886

388

213

265

256

164

225 294

SIMONESTI 1913

1863

708

450

537

563

382

435 701

VANATORI 1928

1973

973

588

519

543

342

396 540

Tabel 3. Populația după etine

UAT Total Romani Maghiari Romi


DARJIU 1036 14 948 59

FELICENI 3297 30 3191 23

MUGENI 3491 20 3388 14

PORUMBENI 1805 43 1753 9

SIMONESTI 3776 33 3633 49

VANATORI 3901 1399 746 1168

Tabel 4. Populația după religie

UAT

R E L I G I A

Ort

od

oxa

Ro

man

o-a

tolic

a

Ref

orm

ata

Pen

tico

stal

a

Gre

co-

cato

lica

Bap

tist

a

Ad

ven

tist

a

Un

itar

ian

a

Mar

tori

i lu

i Ie

ho

va

Cre

stin

a d

up

a

Evan

ghel

ie

Cre

stin

a d

e ri

t

vech

i Ev

angh

elic

a

luth

era

na3)

Ev

angh

elic

a

augu

stan

a A

lta

relig

ie

Fara

rel

igie

Ate

i

Info

rmat

ie

ned

isp

on

ibila




Revizia

0 1 2 3 4

7

ORAS CRISTURU SECUIESC 206 1258 4462 5 7 34 3 3236 37 4 - 18 * 8 69 4 294

DARJIU 19 76 212 - - 41 - 628 8 - - - - - 35 - 15

FELICENI 29 1006 2011 4 - 5 - 135 38 3 - * - - 10 * 52

MUGENI 30 1505 1765 * - - 14 79 13 - - * - - 12 - 69

PORUMBENI 6 196 1422 9 3 43 4 20 11 - - - - 47 - - 44

SIMONESTI 33 190 776 * 19 7 - 2612 46 - - * - 17 12 - 61

VANATORI 2454 66 648 39 * 7 * 45 * 19 3 * 4 19 - * 590

Tabel 5. Populația școlară

UAT Ani

Anul

1992

Anul

2002

Anul

2011

Anul

2016

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane


DARJIU 176 144 122 117

FELICENI 429 337 303 323

MUGENI 779 733 646 387

PORUMBENI : : 271 290

SIMONESTI 530 498 545 445

VANATORI 548 669 640 656

Tabel 6. Total lungime rețea de alimentare cu apă

UAT Ani

Anul

1992

Anul

2002

Anul

2012

Anul

2016

UM: Km retea de apa

CRISTURU SECUIESC 18,8 27,5 37 27

DARJIU 15,3 15,3 15,3 15,3

FELICENI 12,3 15,3 19,3 19,3

MUGENI 22,8 22,8 19,9 19,9

PORUMBENI * * 14 13




Revizia

0 1 2 3 4

8

SIMONESTI 3,5 7,3 14,3 14,3

VANATORI * * * *

* - informație indisponibilă

Tabel 7. Total lungime rețea de canalizare

UAT

Ani

Anul 1992

Anul 2002

Anul 2012

Anul 2016

UM: Km retea de canalizare

CRISTURU SECUIESC 17,1 14 33,5 37

DARJIU 0 0,6 6 6

FELICENI 0 0 0 0

MUGENI 0 0 0 0

PORUMBENI 0 0 0 0

SIMONESTI 0 0 0 0

VANATORI 0 0 0 0

3. COLECTAREA SI ANALIZA OPINIILOR ACTORILOR SOCIALI

LOCALI ASUPRA ROSCI0357 PORUMBENI

3.1. INTRODUCERE

Studiul opiniilor actorilor sociali este important pentru a intelege cum diferite grupuri de interes

si actori sociali cu interes sau in vecinatatea sitului Natura 2000 Porumbeni se pozitioneaza fata

de noul sit Natura 2000. Acest studiu are trei parti principale:

-identificarea actorilor sociali

-aflarea opiniilor lor fata de sit-ul Porumbeni

-analiza opiniilor.

Acste tip de studiu este relevant pentru ca, asa cum s-a aratat la nivel european, implementarea

normelor Natura 2000 au cauzat conflicte in mare parte. Intelegerea opiniilor si dorintelor

actorilor implicati este un pas important in a ingloba si coopta polpulatia locala pentru un proces

participativ; Nevoia unei astfel abordari a venit in urma efectelor negative constatate in cazul in

care populatia locala contesta managementul sit-urilor Natura 2000 respingand masurile

acestora deoarece sunt bazate doar pe principiile expertilor ecologici, predefinite, ignorand




Revizia

0 1 2 3 4

9

criteriile socio-economice ale zonei (Blondet et al. 2017). Exista o distanta si un conflict

considerabil intre ecologisiti, comunitati locale si activitati economice, deoarece extinderea

retelei Natura 2000 s-a facut pe considerente exclusiv de stiinte ecologice, ignorand comunitatile

locale si blocand, printre altele, proiectele de dezvoltare (Ioja et al. 2015). Studiile indica faptul

ca implicarea diferitilor actori sociali duce la un rezultat pozitiv social (Young et al. 2013).

Exemple din diferite sit-uri Natura 2000, arata ca fiind pozitiva participarea actorilor sociali

deoarece astfel se integreaza cunostintele locale despre natura si eco-sistem, deciziile luate

ulterior vor avea mai mare legitimitate si acceptare si poate sa duca la o relatie de incredere

intre public si autoritati. Pe de alta parte, pot exista efecte negative: anumite interese particulare

a unui grup anume sa fie preponderente, in timp ce altele sa fie neglijate. Participarea nu

garanteaza o crestere a eficientei in cazul in care exista deja conflicte nerezolvate (Blondet et al.

2017).

Avand in vedere faptul ca sit-ul Porumbeni este nou infiintat, este indicat ca in aceasta faza

incipienta sa se cunoasca si inteleaga opiniile actorilor sociali implicati. Acest studiu are ca scop

identificarea grupurilor implicate, aflarea opiniilor si analiza acestora pentru ca viitoarele planuri

de management sa includa contextul local si sa reprezinte si perspectivele socio-umane, nu doar

cele ecologice.

3.2. METODOLOGIE

In vederea identificarii actorilor sociali si a opiniilor acestora fata de sit-ul Natura 2000

Porumbeni, s-a folosit parte din metodologia utilizata la nivel European in alte asemenea cazuri

(Austria, Marea Britanie, Germania, Franta, Olanda, Spania) (Blondet et al. 2017). Studiul se

bazeaza ca metoda principala de colectare a datelor pe interviul semi-structurat. Acesta a avut

ca obiective:

1. identificarea actorilor sociali

2. formularea viziunii de mangement a acestor actori sociali

3. identificarea nevoilor fata de sit.

In vederea atingerii obiectivelor mentionate mai sus, s-a formulat urmatorul ghid de intrebari:

1. Nume, prenume, functia/ profesia; de cand si in ce conditii aveti legatura cu sit-ul Porumbeni

2. Explicarea dpdv istoric a evolutiei sit-ului (prin prisma celui intervievat)




Revizia

0 1 2 3 4

10

3. Ce rol are N2000 pt dvs?

4. Cu ce alti actori sociali aveti legatura si cum se desfasoara colaborarea cu acestia?

5. Care este viziunea dvs fata de acest sit?

6. Ce probleme aveti fata de sit?

7. Ce nevoi aveti fata de sit?

8. Cum vedeti dvs animalele salbatice/ padurea?

Conform grilei propuse si testate in alte situatii din Europa in cazul unui sit Natura 2000 in care

padurea domina majoritatea teritoriului, interviul semi-structurat se aplica urmatoarelor

categorii de actori sociali: proprietari de padure, administrator de padure, experti silvici,

primarii, agricultori, crescatori de animale, vanatori, reprezentanti ai statului, ONG, antreprenori

turism.

Urmand aceasta grila si in urma discutiilor cu Csongor Isan, custodele sit-ului N2000 precum si

cu autoritati si actori sociali locali, au fost identificati si le-au fost aplicat interviul semi-strucutrat

urmatoarelor persoane:

1. Primariile care au in UAT teritoriu din N2000 Porumbeni: Vanatori, Cristuru Secuiesc (primarul

nu a acceptat sa ne intalneasca), Feliceni, Darjiu, Mugeni, Simonesti, Porumbenii Mari

2. Presedintele Asociatiei Vanatorul si Pescarul Odorheiul Secuies

3. Paznic de vanatoare

4. Crescator de animale

5. Localnic, crescator de animale, fost brigadier

6. Proprietar de padure (2 ha)

7. Proprietar de padure (15 ha)

8. Responsabil fond forestier (ocol silvic privat)

9. Sef ocol silvic privat

10. Expert/ technician wildlife

11. Presedinte ONG local

12. Padurar ocolul silvic privat

13. Sef ocolul silvic de stat

14. Presedinte composesorat

15. Reprezentant GAL




Revizia

0 1 2 3 4

11

16. Apicultor

Alegerea persoanelor intervievate s-a facut la recomandarea autoritatilor locale, a

informatorului din teren (paznicul de vanatoare) sau prin manifestarea disponibilitatii de a

raspunde la intrebari. Persoanele intervievate reprezinta uneori pozitia oficiala a grupului pe

care il reprezinta (ex. composesorat, ocol silvic, reprezentant GAL, autoritati locale); in celelalte

cazuri, opiniile si parerile exprimate nu reprezinta in mod obilgatoriu cele ale grupului din care

provin (ex. crescatori de vite, proprietar de padure, expert, apicultor, veterinar) si de aceea

raspunsurile lor nu sunt neaparat reprezentative.

Intalnirile si interviurile au fost realizate in perioada octombrie 2017- ianuarie 2018, interviuri

fata-in-fata, facute la locul de munca al acestora. Limba de interviu a fost romana, dar

capacitatea de exprimare a respondentilor a fost uneori limitata deoarece limba materna a

respondentilor este maghiara; In cateva cazuri s-a folosit un traducator (paznicul de vanatoare)

care s-ar putea sa fi influentat intr-o minima masura raspunsul celor intervievati.

La acest capitol trebuie mentionat ca subiectul interviului, padurea, a devenit de cativa ani la

nivel national un subiect tabu datorita marilor probleme cu defrisarile ilegale. In acest context,

exista un climat negativ, respondentii avand o atitudine defensiva, presupunand ca orice

intrebare despre padure ii va incrimina. Astfel, a fost aproape imposibil de a realiza interviuri cu

padurari si presupun ca refuzul unor actori (producatori de cherestea, proprietari de padure,

autoritati locale) este datorat acestei situatii tensionate.

3.3. REZULTATE

Acest capitol prezinta sintetizat raspunsurile actorilor sociali intervievati cu privire la felul in care

percep si se pozitioneaza fata de sit-ul Porumbeni precum si incercarea de a schita viziunea

pentru viitor, desi in majoritatea cazurilor, respondentii au dificultati in a intelege conceptul de

viziune si formularea sa.

1. AUTORITATI LOCALE: primariile comunelor Vanatori, Cristuru Secuiesc (primarul nu a acceptat

sa ne intalneasca), Feliceni, Darjiu, Mugeni, Simonesti, Porumbenii Mari

-in proportie de 90% reprezentantii autoritatilor locale nu stiu ca pe teritoriul comunelor sale se

afla sit-ul Natura2000; nu stiu ce presupune acest lucru si cine administreaza sit-ul




Revizia

0 1 2 3 4

12

- in relatie cu Situl N2000, respondentii au formulat doua mari probleme: (a) animalele salbatice

si (b) lipsa titlurilor de proprietate

a. animalele salbatice: ursi, mistreti, vulpi; persoanele pagubite pot depune la primarie cereri de

despagubire; din acest punct de vedere, primaria reprezinta punctul de legatura intre localnicul

pagubit si autoritatea care acorda compensatie;

-majoritatea respondentilor indica faptul ca s-au inmultiti mult atacul animalelor salbatice, ca in

special in ultimii 2-3 ani septelul de ursi a crescut si ca localnicilor le este din ce in ce mai greu sa

cultive; atitudinea este in general moderata “animalele salbatice sunt si ele ale noastre; ne-am

obisnuit cu ele. Cat de cat le acceptam, pana fac prostii”( viceprimar Darjiu). Totusi, se sesizeaza

faptul ca ursii vin din ce in ce mai des in sat si devin un pericol pentru oameni.

-ursii fac parte din doua categorii: “ursii de la noi” si “ursii adusi din alte parti”: desi nu reprezinta

o pozitie oficiala si fundamentata pe dovezi, este important de mentionat opinia conform careia

ursi din alte parti au fost adusi in aceasta zona, ursi obisnuiti sa fie hraniti cu pui si resturi de

animale din gospodarie si de aceea acum s-au inmultit atacurile in gospodarii, cu preferinta

pentru pasari.

-cererile de despagubire de la primarii sunt importante pentru ca inregistreaza numarul

atacurilor si pagubele produse, deci se pot folosi statistic (desi exista cazuri in care localnicii nu

mai depun cereri datorita birocratiei, sumei mici compensatorii)

-ca si solutie, unii reprezentanti propun: puncte de hranire a ursilor, apararea cu foc/ petarde si

gard electric, acordarea cotei de vanat la urs si selectia exemplarelor cu importanta genetica

b. lipsa titlurilor de proprietate: anumite terenuri incluse in N2000 nu au facute cadastrul (titluri

de proprietate) asa ca din punctual de vedere al autoritatii locale, nu este clar cine si cum

administreaza acele terenuri.

2. Marmuranu Biro Leonard, presedinte AVPS Tarnava Mare (Odorheiu Secuiesc)

-este presedintele asociatiei de vanatori care are fond de vanatoare in situl Porumbeni

-cunoaste amanunte despre procesul birocratic si cel din teren deoarece activeaza ca vanator in

zona de multi ani si a depus proiect pentru custodia sitului Porumbeni dar Coridorul Verde a

iesit castigator




Revizia

0 1 2 3 4

13

-probleme cu situl: s-a inmultit prea mult septelul de ursi pentru ca nu a fost acordata cota de

impusacare la ursi; (este cota de preventie si cota de interventie); lipsa hranei ii impinge pe ursi

sa iasa din padure si sa faca pagube in gospodarii

-spre deosebire de autoritatile locale, dl Marmuranu are o opinie mai radical si considera ca

“oamenii incep sa aiba toleranta zero fata de animalele salbatice, si isi vor face dreptate singuri,

punanad otrava, etc”, “de abia ii mai tinem in frau”. Acest tip de reactie nu a mai fost intalnit in

alte interviuri, iar atitudinea “de a-si face singuri dreptate” nu a fost exprimata de nimeni (poate

ca aceasta atitudine este o perceptive exagerata a respondentului, sau e posibil ca ceilalti

respondentii au evitat sa si-o exprime fiind ilegala).

-nevoia fata de sit: fondul de vanatoare pe care il administreaza si care reprezinta singura sursa

de venit pentru asociatia pe care o reprezinta;

-viziunea pentru viitor: “ceea ce vedem noi, sa vada si copiii nostri”, insemnand padurea cu

animalele salbatice si celelalte resurse naturale.

3. Deak Denes , crescator de animale (afacere de familie), 70 de vite

-problema fata de sit: ursii ataca animalele cultura de porumb, iar porcii mistreti ii distrug

pasunile; nu mai are multe metode de aparare pentru cu spune ca ursii au capatat imunitate la

petarde, sap ape sub gardul electric si sta cu saptamanile in lanul de porumb; de asemenea,

animalele salbatice au devenit atat de obisnuite incat se adapa din acelasi jgheab amenajat

pentru animalele sale

-ursul vine pana in sat, gospodaria bunicii sale fiind vizitata saptamanal de urs;

-ursul i-a distrus si pomii fructiferi

-sunt asa de multe probleme pentru ca sunt multe parcele de explaotare si deranjeaza animalele;

in plus, rezervatia este prea mica pentru cate animale sunt;

-solutii pentru aplanarea conflictului: perdele de culturi in jurul padurii sa manance acolo si sa

nu mai vina in sat si sa hraneasca animalele in padure

-viziunea pentru viitor: “trebuie impuscat tot, ca animalele tot vin; nu avem nevoie de animale

salbatice, doar distrug”, “vreau sa continui sa cresc animale si sa las copiilor mei asa cum am

primti si eu de la tata”

4. Kirai Dionisie- Fsot padurar, fost brigadier (65 ani),Simonesti




Revizia

0 1 2 3 4

14

-perspectiva istorica asupra septelului de animale salbatice: ianinte de comunism nu erau ursi

sau mistreti, doar la munte, nu la deal, era rar cand vedea urma de cerb; apoi in timpul

comunismului se vana mult pentru ca Ceausescu era vanator; oricum CAP-ul cultiva toate

terenurile si cand veneau ursii sau mistretii in porumb, pagubele erau neinsemnate sau le

suporta statul, nu erau pagubiti localnicii; in plus, animalele salbatice erau hranite in padure cu

miere, concentrate, fructe, animale moarte din gospodarie

-in ultimii ani s-au intensificat problemele cu ursii, mistretii, viezurii

-pasunile care sunt distruse de porcii mistreti nu mai primesc subventii de la APIA

-probleme fata de sit: sunt prea multe animale pentru ca nu s-a dat cota de vanatoare, ursul ii

distruge cultura si gradina, trebuie sa stea noaptea de paza, la groapa de gunoi, la porumb, in

gradina

-viziunea pentru viitor: “padurea fara animale salbatice nu e padure; dar trebuie facuta selectie

genetica si impuscate exemplarele slabe”

5. Varga Zoltan, 42 ani, proprietar padure- 2 ha, Mihaileni

- proprietatea de padure a fost mostenita de la parintii sai

-nevoia fata de sit: ofera lemn de foc (20 m cubi) care ii sunt de ajuns pentru incalzire dar ar dori

sa se poata exploata mai mult lemn pentru ca este mai profitabil decat cresterea animalelor

(vaci) si are nevoie de bani pentru a-si sustine copiii la scoala;

-in timpul comunismului nu erau atatea animale salbatice; parerea este ca ursii vin mai aproape

de sat acum pentru ca inainte era mai mult cultivat, dar acum oamenii au imbatranit si nu mai

cultiva pamanatul, astfel ursii vin in sat unde este hrana

-ursii vin pe strada, trec chiar prin sat

-considera ca padurea este adminsitrata bine acum, nu are plangeri, sunt doar 2-3 familii de

tigani care mai fura lemen dar in rest e bine

-viziunea pentru viitor: sa lase oamenii sa aiba acces la padure

6. Andras Iuliu 62 de ani, (17 ani a fost viceprimar), proprietar de padure, neasociat, 15 ha,

Mihaileni

-padurea este mostenita de la tatal si bunicul sau care au avut viziune si nu au taiat-o pe toata

sa aiba stramosii; la fel vrea sa sa faca si el;




Revizia

0 1 2 3 4

15

- respinge ideea de asociere si de composesorat deoarece acesstea au reguli suplimentare pe

langa legile statului, sunt prea restrictive

-perspectiva istorica: exploatarea lemnoasa inainte de comunism era foarte mica deoarece se

muncea cu fierastraie manual, nu se exporta, nu erau gatere; de asemenea, nu erau atatea

animale salbatice; ursi erau doar la munte

-nevoi fata de sit: lemn pentru foc; ar dori sa poata explaota mai multa masa lemnoasa pentru

afacere; totusi, nu este de accord cu taierea padurii pentru profit si sa se faca averi peste noapte,

asa cum este tendinta generala acum

-probleme fata de sit:

-ursii: traiesc in padurea pe care el plateste impozit, fara sa aiba nici un avantaj/ compensatii de

pe urma animalelor salbatice; daca foloseste padurea sa, ar trebui sa fie platit; in shimb are doar

paguba; din proprietatea sa se intretin 20 de ursi, dar fara nici un beneficiu pentru el

-ursii au devenit o amenintare pentru oameni, umbla pe strazile din sat;

-ursii distrug recolta si oamenii se descurajeaza; inainte aveau mancare in, si langa padure, acum

vin in sat ca doar aici se mai cultiva

-viziunea pentru viitor: cine nu are proprietate in padure, sa nu aiba acces si sa construiasca un

gard in jurul padurii sa tina toate animalele acolo

7. Ing Kadar Attila- responsabil fond forestier, Ocol Silvic privat

-ocol silvic privat infiintat in 2008 cu peste 5000 de membri: persoane fizice, juridice, primarii

-OS se ocupa cu amenajarea partii vegetale (paza, solutii tehnice); fondul cinegetic este

administrat de AJVPS

-ocolul silvic privat are o forma mai putin birocratice; OS de stat este legat de Bucuresti unde se

iau deciziile si unde este multa ierarhizare

-problema fata de sit: (a) sunt multe proprietati mici si (b) sunt probleme cu cadastru/ titlul de

proorietate pentru ca nu s-a facut succesiunea si astfel nu se poate face contract de prestari

servicii (din 500 de cazuri, doar la 20% sunt rezolvate)

-perspectiva istorica: cea mai buna forma de administrare este cand statul era proprietar unic si

administra totul, nu era asa de fragmentat ca acum; in prezent proprietarii vor sa faca ce vor, sa

taie padurea, pentru ca este proprietatea lor si este garantata de constitutie; dar trebuie sa

ramana si la urmasi




Revizia

0 1 2 3 4

16

-e nevoie de colaborare cu cei de la N2000, sa vina la discutii si dialog, pe teren, nu doar in biroul

lor

-viziunea pentru viitor: padurea sa fie exploatata si proprietarii sa fie compensate pentru

restrictiile impuse asupra proprietatii lor

8. Dl. Szokaci -sef ocol silvic privat

-probleme fata de sit: sunt prea multi ursi care ataca

-nevoi fata de sit: extractia de material lemnos

-viziunea pentru viitor: o legislatie mai putina si reguli mai putine dar mai aproape de proprietar;

compensarea pentru ca este in situl protejat N2000; sa nu se impuna noi restrictii pentru ca este

N2000

9. Simo Ferenc, sef ocol silvic de stat-Homorod

-perspectiva istorica: cea mai buna forma de exploatare a fost in timpul comunismului cand

padurea nu era faramitata in mai multe proprietati mici si nu se punea presiune pe padure

-probleme fata de sit: sunt multe parcele de exploatare pentru ca sunt multe proprietati si astfel

se deranjeaza padurea, se controleaza mult mai greu procesul de recolta si de productie;

- proprietarii aleg ocolul silvic pe baza pretului de serviciilor; proprietarul merge acolo unde

ocolul silvic are cele mai mici preturi de serviciu; proprietarii pot trece de pe o zi pe alta de la un

ocol la altul, unde ii convine mai bine tariful de administrare, rezultand in ocoale silvice

suprapuse

-nevoia fata de sit: explaotarea masei lemnoase, in contextul cererii crescande

-viziunea: ocoalele ar trebui sa fie pe fostele proprietati de exploatare, si sa fie independenti de

proprietari

10. Morar Norbert- tehnician de teren; monitorizare carnivore mari, rapitori, pasari etc, membru

vanator

-problema fata de sit: este o iluzie ca sunt mai multi ursi; de fapt numarul este cam la fel, doar

ca oamenii stau acum mai mult in sat si ii vad mai des; ursii s-au obisnuit de aceea vin la

gospodarii; ursii migreaza, sunt oportunisti, stau unde gasesc mai multa hrana; acum stau aici

pentru ca se face mai putin a agricultura, este mai putin deranj, spre deosebire de munte unde

se culeg fructele de padure si unde sunt mai multe stane cu caini




Revizia

0 1 2 3 4

17

-cererile de despagubiri de la primarii sunt multe pentru ca acum se acorda compensatii; dar nu

insemana ca sunt mai multe atacuri, acum se stie de ele oficial pentru despagubire

-perspectiva istorica: in timpul comunismului, inainte sa vina Ceausescu la vanatoare, veneau

vagoane cu mancare pentru ursi, erau hraniti cu animale maorte din gospodarie, in plus paguba

in agricultura era a CAP-ului , nu se vedea; acum este mai bine faptul ca sunt reguli mai stricte;

dar este problema cu monitorizarea ursilor, nu este bun. Cota de impuscare se stabilieste dupa

acest sistem de monitorizare care nu este real

-am incercat turism de observatie pentru ursi dar am avut probleme si piedici cu cei de la AJVPS

(al carui memebru sunt)

-interes fata de sit: turism observational

-viziune pentru viitor: sa avem un sistem correct de monitorizare a ursilor si sa se realizeze un

consens intre grupurile de vanatori, silvicultori, proprietar, etc pentru acum este conflict intre

toti

11. Magyari Lajos, asociatia ONG Utca

-actiuni de curatare a zonei pe baza de voluntariat

- probleme fata de sit: ursii nu mai au padure pentru ca a fost taiata si sunt in continuare

deranjati de zgomotul masinilor, motoare, ATV

-nevoi fata de sit: turism si recreere; vrem sa ne implicam sa protejam situl

-viziunea pentru viitor: oamenii sa invete despre natura, sa traiasca in armonie cu animalele;

ursii sa nu fie impuscati, ci relocate daca sunt prea multi

12. Fekete Ferenc- padurar ocolul silvic privat Odorhei, padurar de 10 ani

-probleme fata de sit: gestionarea este grea pentru ca sunt multi proprietari de padure (sub 1

ha) si este dificil gestioanrea cu parcele asa mici; in plus, proprietarul doreste sa aiba profit si nu

are rabdare 20 de ani; proprietarii de animale au si padure si intra cu oile sa amnace ghinda,

distrugand vlastarele

-nevoi fata de sit: extragerea materiei lemnoase

-viziune pentru viitor: statul sa ajute proprietarul de padure, mai ales acolo unde sunt zone

degradate si nu se poate folosi

13. Peter Andras- paznic de vanatoare din 2000




Revizia

0 1 2 3 4

18

-nevoi fata de sit: fond cingetic care reprezinta singura sursa de venit pentru asociatia de

vanatori care l-a angajat ca paznic de vanatoare

-probleme cu situl: gardurile electrice care sunt imprejurul padurii si opresc ursii; neacordarea

cotei de vanatoare la ursi si inmultirea acsetora peste capacitatea padurii; oile care s-au inmultit

datorita subventiilor de la APIA si intra in padure distrugand vegetatia; accesul cu motoare si

ATV-uri care sperie animalele

-monitorizarea efectivului de ursi: cum vin gainile si le dai de mancare si le poti numara si vezi

cate ai, asa e si cu ursii

-viziunea asupra viitorului: N2000 sa tina oamenii in frau, sa nu mai faca garduri electrice pe

pajisti si sa opreasca accesul oamenilor la padure (doar cei care au proprietate si doar in anumite

perioade) pentru ca animalele sa aiba liniste, fara culegerea de ciuperci sau fructe de padure;

fara motoare, sa nu distrugem tot ce avem, sa lasam si la urmasi cum am primit.

14. Major Levente, presedinte composesorat Porumbenii Mari, 60 ha de fanete si 20 ha padure

incluse in sit N2000

-156 de membri, aproximativ 1,50 ha/ membru

-composesoratul are si 2 cirezi de vaci si 3 turme de oi

-probleme fata de sit: animalele salbatice (urs, msitret, cerbi) distrug culturile de porumb, ovaz,

cartofi; la stana sunt atacuri la oi; distrug pomii fructiferi; sunt prea multe animale salbatice

pentru capacitatea padurii

-solutie impotriva pagubelor: gard dinspre padure, hranirea animalelor in padure si in zonele de

langa

-nevoi fata de sit: pasunat pentru animale, lemne pentru foc

-viziune pentru viitor: sa se mentina terenurile in stare buna

15. Antal Istvan, reprezentant grup de actiune locala Homorod-Kukullo, Porumbenii Mari

-noul Gal a fost infiintat in 2016 si are 39 membri: autoritati publice locale, ONGuri, antreprenori

-proiectele depuse pana acum au avut o rata de success de 80%

-perioada trecuta au avut majoritatea de proiecte pentru tineri fermieri;

-acum mai putine proiecte (probabil pentru ca oamenii sunt mai rezervati);

-viziunea fata de sit: nu prea este zona turistica, poate s-ar putea face mai mult in aceasta zona




Revizia

0 1 2 3 4

19

16. Balint Sandor, apicultor (60 de stupi), Simonesti, crescator de animale

-probleme fata de sit: s-au inmultit in ultimii ani atacurile de urs, devine un pericol foarte mare

(imi arata urma de urs de seara trecuta, la 20 de metri de primarie); numarul e prea mare si ar

trebui controlat, altfel duce la degenerea specie; prea multi mistreti; nu se da cota de impuscare;

animalele salbatice se hranesc din proprietatea localnicilor, fara ca ei sa aiba un beneficiu

-nevoi fata de sit: turism pentru dezvoltarea zonei, plimbari cu cai, carute, calarie

-viziune pentru viitor: sa se intaorca tinerii la sat si sa traiasca din cresterea animalelor, ca sunt

posibilitati

Tabel 8. Sinteză analiză actori sociali

Actor social Nevoi fata de site Probleme fata de site

Viziune Conflict cu ceilalti actori sociali

1. Primarii Nu stiu de existenta lui

Cadastru/ titluri de proprieate; atacuri animale salbatice

- -

2. Marmuranu, AJVPS

Fondul de vanatoare care ii adduce venit

Neacordarea cotei de vanat, inmultirea ursilor,

“ceea ce vedem sa aiba si copiii nostri”

-autoritati centrale, ONG de mediu,

3.Denes, crescator animale

- Atacul animalelor salbatice (turme, gradina, pomi, pasune)

“sa se impuste toate animalele, sa putem creste turmele”

-ONG de mediu, vanatori, C.V.

4. Kirai, fost padurar, crecator de animale

Lemne de foc Atacula nimalelor salbatice, neacordarea cotei

“padurea fara animale sabatice nu este padure; trebuie facuta selectie”

-ONG de mediu

5. Varga, proprietar padure 2 ha

Lemne de foc; exploatare lemnoasa

Atacul animalelor salbatice, limitarea accesului la lemne

“oamenii sa aiba mai mult acces la padure”

-ONG de mediu, C.V., vanatori, ocol silvic

6. Andras, proprietar padure, 15 ha

Lemen de foc, explaotare lemnoasa

Atacul animalelor salbatice, limitarea accesului la lemne, lipsa compensatiilor pentru animalele salbatice care traiesc in padurea lui

“cine nu are proprietate, sa nu aiba acces in padure sis a se construiasca gard sa tina in padure toate animalele”

-ONG de mediu, C.V., vanatori, autoritati (lipsa compensatiilor),




Revizia

0 1 2 3 4

20

7. Kadar, ing silvic, ocol privat

Exploatare lemnoasa

Proprietati mici de padure, lipsa titlurilor de proprietate, lipsa compensatiilor pentru restrictii

“padurea sa fie exploatata sustenabil si proprietarii compensati”

Autoritati centrale, membri ocolului (presiune pe explaotare), ONG de mediu

8. Szokaci, ocol privat

Exploatare lemnoasa

Prea multi ursi “legislatie mai putina cu mai putine restrictii si compensarea pt arii protejate N2000”

ONG de mediu, autoritati centrale,

9. Simo, ocol silvic de stat

Exploatare lemnoasa

Prea multe parcele de exploatare, ocoalele private sunt controlate de membri

“ocoalele sa fie pe fostele proprietati de exploatare sisa fei independente de proprietari”

ONG de mediu

10. Morar, expert wildlife

Turism wildlife Monitorizarea eronata a septelului de animale si stabilirea cotei

“ sa fie consens intre grupuri de interese”

Proprietari de padure, crescatori animale, proprietaride padure, AJVPS

11. Magyari, ONG Turism si recreere Diminuarea habitatului pt animale salbatice, neprotejarea mediului, accesul cu motoare

“ oamenii sa invete sis a respecte natura, sa protejeze animalele salbatice”

Vanatori, ocol silvic,

12. Fekete, padurar ocol silvic privat

Extragere material lemnos

Gestionare defectuoasa datorita parcelelor mici; presiune de la proprietary pt exloatare

“ statul sa ajute proprietarul de padure”

ONG de mediu, proprietarii de padure

13. Peter, paznic vanatoare

Fond de vanatoare-sursa de venit

Neacordarea cotei de impuscare la ursi, accesul cu motoare, cu animale; constructia de gardurile

“N2000 sa tina oamenii in frau sis a se restrictioneze accesul in padure la localnici cu animale, cules, motoare etc”

ONG de mediu, crescatori de animale, agricultori, autoritati centrale

14. Major, pres. composesorat

Pasunat pentru animale, lemne de foc

Animalele salbatice distrug culturile si ataca turmele

“ sa se mentina terenurile in stare buna”

ONG de mediu, autoritati centrale




Revizia

0 1 2 3 4

21

15. Balint, apicultor, crescator de animale

Turism pentru dezvoltarea zonei

Neacordarea cotei de vanatoare, animalele salbatice consuma din resursele localnicilor fara a fi compensati

“sa se intoarca tinerii la sat, sa creasca animale sis a dezvolte zona, pentru ca sunt posibilitati”

ONG de mediu, autoritati centrale, vanatori

4. INFORMAȚII PRIVIND PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR

Situația suprafețelor de teren pentru fiecare unitate administrativ teritorială din sit este

redată în tabelul 9.

Tabel 9. Suprafețe de teren în sit

Denumire UAT Județ Suprafață în sit

Simonesti HARGHITA 1610.67

Felicieni HARGHITA 307.64

Cristuru Secuiesc HARGHITA 779.66

Mugeni HARGHITA 1287.12

Porumbeni HARGHITA 1910.21

Vanatori MURES 659.48

Darjiu HARGHITA 420.62

Conform situației de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, doar circa 30% dintre

terenuriel din sit sunt întăbulate conform legii și prin urmare doar acele terenuri au proprietari

cerți. Hărțile cu parcelele întăbulate sunt redate în cele ce urmează. LOcalitățile pentru care nu

există hartă, nu au nicio parcelă întăbulată. Cu verde este marcată limita sitului în UAT și cu roșu

suprafețe de teren cu proprietate certă.




Revizia

0 1 2 3 4

22

Figura 2. Terenuri întăbulate în ROSCI0357 Porumbeni - Cristuru Secuiesc

Figura 3. Terenuri întăbulate în ROSCI0357 Porumbeni – Mugeni




Revizia

0 1 2 3 4

23

Figura 4. Terenuri întăbulate în ROSCI0357 Porumbeni – Porumbeni

Figura 5. Terenuri întăbulate în ROSCI0357 Porumbeni – Simonești




Revizia

0 1 2 3 4

24

Figura 6. Terenuri întăbulate în ROSCI0357 Porumbeni – Vânători

Lista cu numerele cadastrale ale parcelelor întăbulate din ROSCI0357 Porumbeni este redată în

tabelele de mai jos.

Tabel 10. Lista parcelelor întăbulate din UAT Cristuru Secuiesc

Nr. crt. Nr.

cadast. Judeţ UAT

1 50597 HARGHITA Cristuru Secuiesc


















Revizia

0 1 2 3 4

25

16 51380 HARGHITA Simonesti















Tabel 11. Lista parcelelor întăbulate din UAT Mugeni

Nr. crt. Nr.

cadast. Judeţ UAT

1 50023 HARGHITA Mugeni





Tabel 12. Lista parcelelor întăbulate din UAT Porumbeni

Nr. crt. Nr.

cadast. Judeţ UAT

1 50083 HARGHITA Porumbeni










Revizia

0 1 2 3 4

26







































Revizia

0 1 2 3 4

27












Tabel 13. Lista parcelelor întăbulate din UAT Simonești

Nr. crt. Nr.

cadast. Judeţ UAT
























Revizia

0 1 2 3 4

28













Tabel 14. Lista parcelelor întăbulate din UAT Vânători

Nr. crt. Nr.

cadast. Judeţ UAT

1 50257 MURES Vânatori







5. INFORMAȚII PRIVIND MODUL DE UTILIZARE A TERENURILOR,

ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE ÎN SIT ȘI IMPACTUL ANTROPIC

AL ACESTORA

5.1. MODUL DE UTILIZARE A TERENURILOR

Modul de utilizare a terenurilor este redat în tabelele 9 și 10 și în figura 7.




Revizia

0 1 2 3 4

29

Tabel 15. Modul de utilizare a terenurilor / parcele

Nr. Crt. Tip de utilizare a terenurilor

Parcele (ha)

1. Unitati industriale sau comerciale 0.67

2. Terenuri arabile neirigate 0.03






8. Livezi 1.89

9. Livezi 1.29

10. Zone de culturi complexe 9.40




14. Pasuni secundare 0.01





























Revizia

0 1 2 3 4

30




43. Terenuri predominant agricole in amestec cu vegetatie natura 0.04














57. Paduri de foioase 60.10





62. Paduri mixte 53.20

63. Zone de tranzitie cu arbusti 6.35


















81. Mlastini 34.09




Revizia

0 1 2 3 4

31

Tabel 16. Modul de utilizare a terenurilor / categorii

Categorie de utilizare Suprafață (ha) % din sit

Unitati industriale sau comerciale 0.67 0.009613213

Terenuri arabile neirigate 3.13 0.044814537

Livezi 3.18 0.045656598

Zone de culturi complexe 26.68 0.382510498

Pasuni secundare 1015.92 14.56441836

Terenuri predominant agricole in amestec cu vegetatie natura 277.44 3.977483317

Paduri de foioase 5044.12 72.31317509

Paduri mixte 53.20 0.762688032

Zone de tranzitie cu arbusti 516.94 7.410940321

Mlastini 34.09 0.488700042




Revizia

0 1 2 3 4

32

Figura 7. Harta utilizării terenurilor




Revizia

0 1 2 3 4

33

5.2. ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN SIT ȘI IMPACTUL ANTROPIC AL

ACESTORA

Managementul siturilor Natura 2000 și al rezervaţiilor naturale se face diferenţiat, în

funcţie de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura

menţinerea habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau

comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice,

educaţionale, organizate. Sunt admise unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse

naturale și sunt interzise folosinţe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează

obiectivelor atribuite. Prin urmare, având în vedere restricțiile pe care le impune regimul ariei

protejate activităților umane, în cadrul acestora nu ar trebui să existe conflicte între activitățile

umane și obiectivele de conservare. Cu toate aceste, campaniile din teren au pus în evidență

anumite activități umane care pot pune în pericol integritatea ariei protejate, a habitatelor și

speciilor existente în cadrul acesteia, chiar dacă unele nu se desfășoară pe teritoriul ariei

protejate, ci mai degrabă în zonele din proximitate, însă în mod indirect își pot răsfrânge impactul

și asupra teritoriului ariei protejate.

În cele ce urmează este descris impactul potenţial al celor trei tipuri principale de

activităţi locale asupra aitului, cu menţiunea că unele forme de impact sunt potenţiale, adică

cadrul de manifestare există, însă nu au fost identificate în teren.

Deşi unitar sub aspectul utilizării teritoriului, fapt care ne-a determinat să considerăm

arealul ca şi bazin de cantonare a unui singur tip de resursă (cea forestieră), se pot totuşi

surprinde subsisteme funcţionale distincte, întrepătrunse prin segmente sau fâşii de tranzienţă.

Acest fapt porneşte de la cele 3 categorii importante de activităţi umane desfăşurate de către

populaţia locală: exploatările forestiere (ca şi activităţi primare disipate în teritoriu, ca şi forme

de prelucrare industrială de tip asociativ), activităţile agropastorale (desfăşurate disipat în

sectoarele de versant, dar mai ales pe culmi) şi activităţile turistice (sub forma agroturismului și

turismului de recreare).

Luând în considerare acest specific ocupaţional, impacturile activităţilor umane pot fi

abordate pornind de la fiecare categorie de activităţi în parte, repercusiunile teritoriale ale

acestora nefiind însă limitate la aria de desfăşurare a fiecărei activităţi și putând afecta deci și




Revizia

0 1 2 3 4

34

teritoriul sitului/rezervației, deși se desfășoară în afara acesteia. Vom aborda aşadar, pe rând,

impacturile potenţiale ale activităţilor agropastorale și forestiere asupra componentelor

naturale şi antropice ale mediului în cadrul sitului și arealelor de proximitate.

Impactul activităţilor agropastorale. Aceste activităţi au influenţe directe asupra

vegetaţiei şi solurilor, cu repercusiuni ulterioare şi asupra altor componente ale mediului. Ele

sunt corelate direct cu acţiunile de defrişare, cea mai mare parte a suprafeţelor dezgolite de

pădure fiind ocupate ulterior de vegetaţia pajiştilor naturale. Pe scurt, aceste impacturi sunt:

a) reducerea dimensiunii agregatelor de sol şi scăderea infiltraţiei, crescând astfel

scurgerea superficială de versant;

b) eliminarea completă a vegetaţiei pe unele suprafeţe prin păşunat intensiv şi

crearea condiţiilor optime pentru acţiunea agenţilor geomorfologici;

c) accelerarea solifluxiunii datorită cărărilor făcute de animale pe versanţi şi prin

amenajările diverse ale păşunilor naturale (răzoare);

d) modificări topografice prin crearea de agroterase de versant;

e) reducerea unor specii vegetale şi înlocuirea lor cu altele de productivitate mai

mică;

f) modificarea accentuată a biodiversităţii speciilor (atât floristice, cât şi faunistice);

g) reducerea dimensiunii plantelor;

h) fragmentarea habitatelor speciilor sălbatice, acestea retrăgându-se în domeniul

forestier.

Acestor aspecte li se adaugă caracterul inestetic al amenajărilor specifice derulării

activităţilor pastorale, care, coroborat cu exploatarea pădurii în arealele din proximitate,

generează peisaje de exploatare agresivă a resurselor funciare, cu evident aspect degradant,

care introduc o eterogenitate ridicată în cadrul peisajelor cu relief sculptural ori forestiere

iniţiale. Ne referim când facem aceste observaţii doar la amenajările temporare pentru creşterea

animalelor, deoarece în cazul aşezărilor permanente de tip risipit s-a instituit, datorită folosinţei

îndelungate a resurselor locale (care în această situaţie au şi rol de suport habitual), un echilibru

peisagistic şi funcţional, manifestat sub forma unor autentice peisaje agropastorale. În egală

măsură remarcăm dizarmonia estetică introdusă de acelaşi tip de amenajări pastorale în arealele

cu potenţial turistic, din care unele sunt şi valorificate.




Revizia

0 1 2 3 4

35

Impactul activităţilor forestiere. Activităţile din domeniul forestier, derulate atât sub

formă organizată (prin intermediul societăţilor de exploatare şi prelucrare primară a lemnului),

cât şi prin intermediul instalaţiilor individuale dispersate în cadrul teritoriului, nemonitorizate

nici de autorităţile silvice, nici de cele ale protecţiei mediului, reprezintă cea mai importantă

categorie de impact manifestat în arealul analizat, aspect dealtfel firesc, având în vedere spectrul

economic precar al localităţilor din sit şi, în egală măsură, al celor învecinate.

Activităţile forestiere cu impact asupra teritoriului şi asupra calităţii componentelor

mediului (apa, solul şi vegetaţia sunt cele mai afectate în acest caz, prin impact direct) pot fi

etapizate prin corelare cu fluxul tehnologic specific producţiei de cherestea: etapa de tăiere a

arborilor, etapa de transport a acestora către locurile de debitare (prelucrare primară pentru

obţinerea de scânduri şi dulapi), etapa de prelucrare propriu-zisă (generatoarea celor mai

importante cantităţi de deşeu lemnos).

Din perspectivă silvică, activităţile desfăşurate în domeniul forestier vizează o paletă mai

largă de practici, managementul nereducându-se doar la producţia de masă lemnoasă. Astfel,

conform definirii propriei activităţi din cadrul ocoalelor silvice care gestionează domeniul

forestier din zonă, putem distinge următoarele scopuri:

a) tăierea arboretelor şi prelucrarea primară a lemnului în aria de exploatare (gatere);

b) valorificarea de produse secundare ale fondului forestier (fructe de pădure, fauna

cinegetică, fauna salmonicolă etc.);

c) plantarea unor suprafeţe cu specii forestiere pentru regenerarea fondului forestier şi

pentru protecţia unor componente ale mediului;

d) amenajarea instalaţiilor de transport (linii de colectare şi căi permanente de transport);

e) construcţia de clădiri, curţi şi depozite permanente.

Impactul acestor activităţi forestiere se resimte la nivelul componentelor naturale prin

reorientarea evoluţiei acestora, prin intensificarea sau diminuarea unor procese naturale, prin

unele transformări fizionomice, prin schimbări fizico-chimice importante ale compoziţiei

naturale etc.

La nivel social impactul acestor activităţi rezidă în asigurarea unui anumit nivel de trai

pentru populaţia care depinde în mare măsură de această resursă. Formele impacturilor

existente pot fi abordate atât prin prisma componentele receptoare (naturală sau umană), cât




Revizia

0 1 2 3 4

36

şi prin tipul efectelor rezultate (impacturi pozitive sau negative). Astfel, impacturile negative

asupra componentelor naturale datorate exploatărilor necontrolate de material lemnos

(defrişări) pot fi exprimate sintetic astfel:

a) schimbarea microclimatului forestier prin accentuarea temperaturilor extreme,

creşterea intensităţii vânturilor, scăderea umidităţii aerului prin scăderea

evapotranspiraţiei, modificarea cantităţii totale de precipitaţii prin dispariţia

coronamentului etc.;

b) creşterea activităţii erozionale a agenţilor externi (apă, vânt, diferenţieri termice

etc.) prin reducerea stabilităţii terenului şi dispariţia păturii tampon de protecţie;

c) creşterea semnificativă (cu până la 40%) a cantităţii de sedimente furnizate

râurilor prin tăierea unor drumuri în pădure, pe acestea canalizându-se scurgeri

torenţiale la ploi abundente;

d) modificarea temperaturii solurilor prin reducerea efectului de umbrire şi

dispariţia izolaţiei termice datorată păturii moarte;reducerea semnificativă a

capacităţii de infiltrare a solului cu consecinţe imediate asupra scurgerii

superficiale;suprasedimentarea paturilor aluviale ale Târnavei şi afluenţilor săi

principali;

e) scăderea cantităţii de biomasă stocată raportat la unitatea de suprafaţă,

deoarece speciile secundare care se instalează ulterior sunt, sub acest aspect, de

calitate inferioară;

f) reducerea suprafeței și fragmentarea habitatelor;

g) fragmentarea habitatelor unor specii faunistice, cu efecte asupra populaţiilor de

indivizi, ajungându-se până la extincţia unor specii din acest areal.




Revizia

0 1 2 3 4

37

Cauzele acestor exploatări forestiere dăunătoare mediului sunt diverse, fertilitatea

redusă a solurilor, gradul ridicat de ruralitate a teritoriului, dispersia accentuată a locuinţelor în

teritoriu şi legăturile slabe dintre acestea, inexistenţa altor resurse utile, lipsa alternativelor

economice şi unele carenţe manageriale fiind doar câteva.

Suplimentar, o altă formă de impact asupra mediului este determinată de folosirea

instalaţiilor de prelucrare a lemnului, care elimină mari cantităţi de deşeuri lemnoase (rumeguş),

infestând atât freaticul, cât şi cursurile de suprafaţă prin creşterea încărcăturii organice.

Impacturile pozitive în acest caz sunt determinate de activităţile de împădurire, acestea

având efectul invers despăduririlor, cu specificaţia că, în timp ce despăduririle produc efecte

nedorite într-un timp foarte scurt, beneficiile de pe urma împăduririlor apar doar într-o perioadă

lungă, procesul de refacere a unui ecosistem forestier necesitând reinstaurarea unor relaţii

extrem de profunde care să ducă la autoreglare şi autosusţinere. Un exemplu în acest sens este

solul forestier, care pentru o pădure originară are o capacitate de infiltrare aproape nelimitată,

în timp ce în cazul pădurilor plantate ulterior acesta are redusă capacitatea de infiltrare cu peste

jumătate. Deasemenea, tot o formă de impact pozitiv al activităţilor forestiere e introducerea

DEFRIŞĂRI

VEGETAŢIA

Stabilitatea versanţilor

Producţia de sedimente

Meteorizaţia

Conţinutul de CO2

Albedoul

Transpiraţia

Acoperirea suprafeţei

Nivelul organic

Fauna solului

Ciclurile nutrienţilor

Evapotranspiraţia

Structura solului

Reţinere la suprafaţă

Ciclul nutrienţilor

Adăpost

Hrană

Microclimat

RELIEF CLIMAT SOL FAUNA APĂ

Figura 8. Direcţii de propagare a impactului exploatările forestiere (Goudie, 1990)




Revizia

0 1 2 3 4

38

unor specii pretabile staţiunilor forestiere existente, dar cu rezistenţă mai mare la acţiunea

hazardurilor naturale.

Activitatea de împădurire poate avea și unele efecte negative asupra biodiversității, un

exemplu în acest sens fiind plantarea pinului negru pentru fixarea versanților stâncoși, foarte

abrupți. Deși este o plantație mai veche, aceasta se păstrează foarte bine, iar pinul negru se

răspândește în habitatele vecine, ca și o specie invazivă. De asemenea, plantațiile de pin sunt

foarte sărace în specii.

Exploatările forestiere susţin mai mult decât oricare altele existenţa populaţiei din zonă,

atât direct (prin unităţile producătoare de mobilier şi semifabricate din), cât şi indirect, prin

serviciile oferite populaţiei satelor. Se poate contura aşadar ideea unei civilizaţii a lemnului în

zona analizată, pe baza argumentelor ponderii acestor activităţi în economia locală, a vechimii

lor şi a faptului că sunt singurele generatoare de venituri pentru populaţia locală (lemnul și

prefabricatele lemnoase sunt singurele produse vandabile ale locuitorilor, percepute ca atare).

Impacturile pozitive ale activităţilor forestiere asupra comunităţilor umane rezultă din

constituirea acestora ca bază a dezvoltării economice locale. Impacturile negative asupra

componentei antropice sunt multiple şi rezultă în principal din abordarea evoluţiei locale pe

termen mediu şi lung, în condiţiile ritmurilor actuale de exploatare:

a) Reducerea semnificativă a resurselor forestiere şi periclitarea dezvoltării viitoare;

b) Apariţia unor probleme socio-economice nedorite în rândul populaţiei, în

condiţiile monospecializării multora dintre locuitori şi a capitalului redus existent;

c) Sporirea ocurenţei unor hazarde naturale ce vor afecta comunităţile umane şi

bunurile acestora (alunecări de teren, prăbuşiri de maluri, inundaţii, vânturi

puternice, etc.);

d) Accentuarea colmatării albiei Târnavei şi prin aceasta reducerea disponibilului de

apă;

e) Scăderea atractivităţii văii Târnavei ca şi destinaţie turistică prin schimbarea

caracterului său;

f) Conferirea unor valori estetice reduse peisajului prin dezgolirea de vegetaţie a

unor importante suprafeţe.




Revizia

0 1 2 3 4

39

O mare parte a acestor efecte nedorite (dintre care o parte se pot observa şi acum) pot

fi diminuate sau chiar prevenite prin acţiuni concertate de management (autorităţile locale,

autorităţile silvice, custozii sitului, autorităţile de protecţie a mediului etc.), în care este de dorit

efortul conjugat al autorităţilor silvice, al populaţiei direct implicate (o mare parte din populaţie

devenind în ultima perioadă proprietară de terenuri forestiere), al unor instituţii specializate şi

al factorilor politici de decizie.

Printre măsurile utile în scopul prevenirii sau reducerii impacturilor negative ale exploatării

pădurii din sit menţionăm:

- conservarea arboretelor naturale şi de tip natural;

- interzicerea păşunatului în pădure;

- reluarea împăduririlor terenurilor degradate, însă pe baza unor studii care să vizeze și

aspectele ecologice;

- controlul tăierilor ilegale;

- utilizarea biomasei forestiere în scopuri energetice ;

- reincluderea “păşunilor împădurite” în fondul forestier.

În situaţiile în care exercitarea funcţiei productive a pădurii depăşeşte pragurile de

suportabilitate ale sistemului forestier, intervin evenimente fortuite sau chiar asumate, cu

încărcătură naturală sau antropică, care pot genera dezastre environmentale. Incompatibilităţile

dintre caracteristicile specifice sistemului forestier şi necesitatea antropică pot fi eliminate prin

2 căi: prin intervenţie managerială corectivă sau prin ajustarea funcţiei planificate la capacitatea

ecosistemului. În acest sens un rol important îl ocupă strategiile manageriale care trebuie să ţină

cont de următoarele aspecte:

- caracteristicile şi capacităţile ecosistemului (la anumite nivele scalare şi ţinând cont de

pragurile care pot să apară) necesare exercitării unor funcţii specifice, în vederea realizării

unor performanţe durabile;

- metodologia de identificare a trăsăturilor esenţiale ale ecosistemului şi de evaluare a lor în

scopul îndeplinirii unei anumite funcţii;




Revizia

0 1 2 3 4

40

- metodologia de management corectiv pentru eliminarea incompatibilităţilor dintre ceea ce

poate oferi ecosistemul şi ceea ce se aşteaptă să ofere, precum şi metoda de evaluare a

fezabilităţii economice şi tehnice.

Date post:	23-Mar-2022
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

Studiu privind presiunile antropice în sit - Etapa 1

Documents