AE Studiu privind competitivitatea sectorului românesc de procesare a cărnii
948 Amfiteatru Economic
STUDIU PRIVIND COMPETITIVITATEA SECTORULUI ROMÂNESC
DE PROCESARE A CĂRNII
Silvius Stanciu1*, Raluca Daniela Rizea2 și Anca Gabriela Ilie3 1)Universitatea Dunărea de Jos, Galati, România
2)3)Academia de Studii Economice, București, România
Vă rugăm să citaţi acest articol astfel:
Stanciu, S., Rizea, R. D. și Ilie A. G., 2015. Study on the Competitiveness of the Romanian
Meat Processing Industry. Amfiteatru Economic, 17 (Special No. 9), pp. 948-962
Rezumat
Industria cărnii reprezintă un sector strategic, ce poate contribui semnificativ la
creșterea competitivității industriei alimentare autohtone și la asigurarea securității
alimentare naționale.
Resursele naturale generoase, tradiția în creșterea animalelor și în industrializarea
materiilor prime agroalimentare pot asigura o bază de materii prime, acoperirea consumului
intern și obținerea de venituri substanțiale pentru firmele românești prin exportul produselor
procesate. În prezent piața cărnii din România este dependentă de importurile de carne,
realizate preponderent sub formă de produse procesate. La export sunt valorificate animale
vii sau materii prime rezultate la abatorizare, cu o valoare adăugată scăzută, ceea ce a
condus la dezechilibrul balanței comerciale.
Articolul propune astfel o analiză a sectorului autohton de procesare a cărnii din
perspectiva producției, consumului și al tranzacțiilor comerciale, evaluate în contextul
internațional al pieței cărnii. Studiul realizat a indicat faptul că România a înregistrat în
ultimii ani progrese în domeniul producției și procesării cărnii, dar performanțele financiare
ale companiilor autohtone sunt inferioare nivelului comunitar. Cu excepția sectoarelor
cărnii de pasăre și de ovine, la care valoarea exporturilor a depășit importurile, celelalte
sectoare sunt deficitare, nefiind acoperită cererea internă. Gradul de concentrare redus al
companiilor din industria procesării cărnii arată în continuare o fragmentare a pieței și un
potențial de creștere pentru companiile existente.
Cuvinte-cheie: competitivitate, procesare, carne, industria cărnii, consum.
Clasificare JEL: L11, L25, L66.
*Autor corespondent, Silvius Stanciu - [email protected]
Noi tendințe în sfera afacerilor sustenabile și a consumului AE
Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 949
Introducere
Abatorizarea animalelor și procesarea carcaselor asigură transformarea animalelor
vii în produse alimentare finite sau intermediare, destinate consumului direct sau după
tratamente culinare. Unitățile de industrializare a cărnii sunt dependente de baza de materii
prime provenită din sectorul zootehnic intern sau din importuri. Calitatea materiei prime,
tehnologia și condițiile de procesare din industria cărnii, respectarea criteriile de igienă
impuse pentru producția alimentară pot influența decisiv calitatea produselor finite și
siguranța consumatorului. O derulare corespunzătoare a procesului tehnologic este
importantă în realizarea caracteristicilor senzoriale, nutritive, biologice, energetice sau
igienice, esențiale în definirea calității produselor destinate pieței alimentare (Bobe și
Procopie, 2011). În unitățile de procesare primară a cărnii valoarea adăugată se obține prin
procese tehnologice simple, în mod uzual printr-o tranșare și ambalare corespunzătoare, ce
permit diferențierea claselor de calitate, condiții igienice de transport-comercializare-
expunere și facilitează actul de comerț printr-o prezentare corespunzătoare, respectiv o mai
bună accesibilitate pentru consumator. Unitățile complexe de procesare secundară a cărnii
valorifică superior resursa animalieră, având drept obiective obținerea produselor din carne
și o bună utilizare a produselor secundare de abatorizare.
Cererea de carne existentă pe piața mondială poate fi parțial acoperită prin
creșterea producției unităților zootehnice, care este limitată de factori biologici (ciclurile de
creștere a animalelor, criterii genetice de dezvoltare a animalelor), de capacitatea terenurilor
agricole de asigurare a cantităților de nutreț necesare sau de factori ecologici (Stanciu,
2014b). Extinderea fermelor zootehnice și micșorarea ciclurilor de producție nu pot depăși
anumite limite, fiind necesare alte variante de creștere a volumului producției destinate
pieței. Alternativele posibile sunt o mai bună utilizare a resurselor disponibile de carne,
reducerea la un nivel minim a pierderilor de părți comestibile ale animalelor sacrificate
(Heinz și Hautzinger, 2007) sau folosirea unor subproduse rezultate de la abatorizarea
păsărilor, în special la sortimentele de produse cu prețuri mai scăzute, destinate
consumatorilor cu venituri modeste (Deogade, Zanjadand și Raziuddin, 2008).
Consumatorii solicită în permanență produse noi, cu caracteristici senzoriale și
funcționale superioare. Noile direcții în procesarea cărnii vizează produse inovative, bazate
pe creșterea valorii adăugate prin fabricarea de produse cu valoare nutritivă ridicată,
caracteristici senzoriale superioare, ușor de pregătit sau de consumat și cu un conținut redus
de zaharuri, sare sau grăsime, respectiv colesterol.
Industria cărnii reprezintă astfel unul din dintre cele mai importante sectoare din
economia românească. O dezvoltare corespunzătoare a industriei alimentare, corelată cu
utilizarea optimă a resurselor agricole de care dispune România poate reduce dependența
pieței interne de importuri și asigura securitatea alimentară a națiunii (Stanciu, 2014a).
Suprafața agricolă generoasă, tradiția în domeniul zootehnic și disponibilitatea populației
pentru creșterea animalelor, resursa umană din domeniul rural, specialiștii proveniți dintr-
un învățământ tehnic din domeniul agroalimentar recunoscut sunt factori care pot readuce
României statutul de exportator de produse animaliere procesate și pot asigura
disponibilitatea unor resurse alimentare valoroase pentru populația țării (Stanciu, 2015).
În contextul unei asemenea problematici se înscrie acest articol, ce urmărește atât
prezentarea caracteristicilor și evoluției producției și consumului de carne pe plan internațional,
dar și în România, în prima parte a lucrării, cât și analiza sectorului autohton al procesării
cărnii, în cea de-a doua parte a articolului, pe baza datelor prelucrate și interpretate de autori,
realizând astfel un studiu comparativ între industria europeană și sectorul românesc al cărnii.
AE Studiu privind competitivitatea sectorului românesc de procesare a cărnii
950 Amfiteatru Economic
1. Producția și consumul de carne pe plan internațional
Producția mondială de carne variază în jurul valorii de 300 milioane tone pe an,
prezentând o tendință constantă de creștere, datorată evoluției populației globului și unui
consum din ce in ce mai mare în țările în curs de dezvoltare (tabel nr. 1). Cele mai utilizate
specii de animale domestice pentru carne sunt porcinele și păsările, cu o pondere de circa
37%, respectiv 35 % din total. Bovinele ocupă a treia poziție, cu 21% din producția
mondială, urmate de ovine – caprine, cu o pondere mai scăzută, de circa 4,5%. În cantități
reduse sunt utilizate carnea solipedelor, a camelidelor sau a animalelor sălbatice. Consumul
cărnii diferitelor specii de animale este influențat de tradițiile alimentare, vârstă, sex,
educație, percepte religioase sau de disponibilitatea resurselor de hrană (He, Fletcher și
Rimal, 2003). Producția cărnii de pasăre a înregistrat un ritm de creștere impresionant, ce a
condus la dublarea efectivelor de animale în ultima decadă, depășind ratele de creștere la
efectivele de porc, vită sau ovine (tabel nr. 1). Pentru perioada 2015-2030 analiștii OECD -
FAO previzionează o creșterea producției de carne, susținută în special de evoluția
consumului și a producției în țările în curs de dezvoltare. Pe termen scurt ratele de creștere
a producției sunt estimate sub media înregistrată în ultimii ani, datorită constrângerilor
înregistrate la marii producători mondiali, a epidemiilor la populațiile de animale și a
restricțiilor comerciale (OECD -FAO, 2014). În 2014 tranzacțiile internaționale cu carne
au atins nivelul de 31, 6 milioane de tone, fiind înregistrată o rată de creștere anuală de 2,
3%. Cel mai tranzacționat produs pe piețele internaționale este carnea de pasăre, urmată de
vită, porc și ovine. (tabel nr.1). Carnea de ovine este singura care înregistrează o scăderea a
tranzacțiilor în anul 2014, pe fondul scăderii cererii și a epidemiilor de scrapie (Stanciu,
2014c), respectiv de Bluetongue (Stanciu și Sărbu, 2014). Previziunile privind creșterea
comerțului mondial cu carne sunt moderate, pe fondul unei cereri crescute pe piețele interne
ale producătorilor.
Tabel nr. 1. Tendințe în sectorul mondial al cărnii (milioane tone)
2010 2011 2012 2013 2014 2015*
Producția de carne – total, din care: 294,2 298,1 304.2 311,1 314,7 318,7
- bovine 66,7 67,3 67,0 67,8 67,8 67,9
- pasăre 98,9 102,6 105,4 108.6 110,2 111,8
- porcine 109,3 109,2 112,4 115,0 117,2 119,4
- ovine 13,7 13,4 13,7 13,9 13,9 14,0
Comerț cu carne – total, din care 26,7 29,0 29,6 29,7 30,6 31,2
- bovine 7,7 7,9 8,0 8,9 9,6 9,8
- pasăre 11,7 12,8 13,0 12,5 12,7 13,1
- porcine 6,2 7.3 7.5 7.4 7.5 7,1
- ovine 0,8 0,8 0,8 1,0 1,0 0,9
Consum mediu de carne pe plan
global (kg/ an capita), din care
42,5 42,5 42.8 42,8 43,4 43,4
- în țări dezvoltate 79.2 78.8 76.2 75.7 75.5 -
- în țări în curs de dezvoltare 32,4 32.5 33.4 33.7 33.8 -
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor OECD – FAO, Annual Outlook (2010-2015)
* date previzionate
Noi tendințe în sfera afacerilor sustenabile și a consumului AE
Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 951
Consumul mediu anual pe cap de locuitor înregistrează valori relativ constante în
ultimii ani, existând o ușoară diminuare în zonele industrializate, compensată de creșterea
cererii în zonele în curs de dezvoltare. Consumul anual de carne pe cap de locuitor
reprezintă in indicator economic utilizat pentru a caracteriza bunăstarea populației, carnea
fiind un aliment cu valoare nutritivă, energetică si senzorială ridicată ce asigură
organismului prin intermediul metabolismului, substanțele nutritive și energia necesară
desfășurării activităților zilnice. Proteinele din carne sunt caracterizate de un conținut optim
de aminoacizi esențiali, care le poziționează în categoria proteinelor de clasă I (Banu și
Sahleanu, 2009). Astfel, locuitorii din zonele dezvoltate economic acoperă necesarul
nutritiv al organismului în special prin consumul produselor alimentare de origine animală,
fiind caracterizați de un nivel ridicat al consumului mediu anual de carne (Gerbens-Leenes,
Nonhebel și Krol, 2010).
Evoluția prețului mediu al cărnii pe plan internațional este prezentată în graficul nr
1.Tendința constantă de creștere a prețului cărnii în tranzacțiile internaționale este
influențată în principal de cererea existentă pe piață și de evoluția prețurilor la furajele
destinate creșterii animalelor. După nivelurile istorice atinse în 2012, ilustrate în valori
ridicate ale prețului la principalele categorii de carne, prețurile la furaje au înregistrat un
proces de ieftinire în anul 2013, ce a permis obținerea profitului pentru producătorii de
carne. Efectele s-au resimțit în principal asupra cotațiilor de preț la carnea de porc și de
pasăre, cele mai dependente de cereale și de furajele concentrate de soia. Prețul cărnii de
pasăre a fost relativ stabil în ultima perioadă. Carnea de vită a înregistrat o creștere
constantă a prețului în ultimii ani, datorată cererii tot mai mari, ciclului biologic de creștere
al animalelor, mai redus comparativ cu alte specii și diminuării producției mondiale pe
fondul epidemiei de Bluetongue (Stanciu și Sârbu, 2014). Indicele global FAO Meat Price
înregistrează o ușoară scădere în ultima perioadă, sub influența reducerii prețului la carnea
de porc și de ovine, datorate scăderii cererii din țările dezvoltate, micșorării volumului
tranzacțiilor cu Federația Rusă sau incidentelor de securitate alimentară (Rapoarte OECD -
FAO, 2005-2014, Stanciu 2014c).
Grafic nr. 1. Evoluția indicelui FAO Meat Price Index
(global și pentru principalele tipuri de carne)
Sursa: Prelucrat de autor pe baza datelor FAO (2015)
AE Studiu privind competitivitatea sectorului românesc de procesare a cărnii
952 Amfiteatru Economic
Uniunea Europeană (UE 28) este unul dintre principalii producători și consumatori
de carne, contribuind cu circa 14% la producția înregistrată pe plan mondial. Producția
comunitară de carne, înregistrată la nivelul anului 2014, a fost de 44 milioane tone, în
creștere cu aproape 300000 tone față de anul 2013, fiind parțial recuperată pierderea
înregistrată anterior (tabel nr. 2). Prognozele pentru anul 2015 prevăd o ușoară creștere a
producției și o rată anuală de creștere de o,9%, apropiată de valoarea medie înregistrată pe
plan mondial. Reducerea exporturilor comunitare de carne este datorată în principal
incidentelor apărute în sectorul zootehnic (efectele epidemiilor de Bluetongue, Scrapie sau
Gripă Aviară), aplicării noilor reglementări comunitare privind bunăstarea animalelor și
reducerii exporturilor către Federația Rusă (Stanciu și Sârbu, 2014). Media consumului
anual de carne pe cap de locuitor este superioară celei înregistrate pe plan mondial, la un
grad supraunitar de acoperire a consumului din producția internă.
Tabel nr. 2. Producția de carne în EU 28 (mii tone)
2010 2011 2012 2013 2014 2015*
Producția totală de carne 44134 44640 44044 43726 44018 44427
Importuri de carne 1385 1357 1326 1308 1 314 1317
Exporturi carne 3230 3783 3702 3704 3692 3699
Consum total 42101 41976 41438 41153 41461 41860
Media consumului anual pe cap de
locuitor***
66,4 66,1 65,2 64,7 65,0 65,5
Rata de acoperire a consumului din
producția internă (%)
104,8 106,3 106,3 106,2 105,8 105,8
Sursa: Realizat de autor pe baza EC Short Term Outlook (2010 -2015)
* date estimate
Procesarea cărnii este un sector important în Uniunea Europeană. În anul 2014 în
UE 28 erau înregistrate 12385 companii de procesare carne (cod NACE.Rev.2 -1013),
localizate preponderent în statele puternic industrializate (grafic nr.2). Gradul de
concentrare este ridicat în piața comunitară, peste 55% din firmele de profil fiind localizate
în Franța (23%), Germania (19%) și Spania (13%).
Grafic nr. 2. Distribuția companiilor de procesare a cărnii în UE 28
Sursa: Realizat de autor pe baza informațiilor Bazei de date Amadeus (2015)
Noi tendințe în sfera afacerilor sustenabile și a consumului AE
Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 953
România ocupă un loc modest în cadrul UE 28, la Oficiul Național al Registrului
Comerțului ONRC (2015) fiind înscrise 398 de companii cu Cod CAEN 1013 în anul 2014,
reprezentând 3,28% din totalul comunitar. Comparând numărul de firme înregistrate în țara
noastră cu cel din Ungaria (83 de firme) sau Bulgaria (238 de firme), sectorul național de
procesare a cărnii ocupă a doua poziție în Europa de SE, după Polonia, cu 1060 de firme de
profil.
La nivelul lunii septembrie 2015, în spațiul european în sectorul producției și
procesării cărnii își derulau activitatea circa 13,000 de companii, marea majoritate cu o
cifră de afaceri sub 10 milioane euro. România ocupa un loc modest în cadrul clasificării,
dominată de Franța, Spania și Germania, depășind statele vecine Bulgaria și Ungaria ca
număr total de companii cu codul 1013 NACE Rev. 2 (grafic nr. 3). România înregistrează
o valoare medie a cifrei de afaceri per companie situată la aproape jumătate din media
europeană
100
150
200
250
300
350
400
Com
pan
ii
Companii in sectorul european de procesare al carnii (1013 NACE rev 2)
Grafic nr. 3. Distribuție companiilor din sectorul cărnii în funcție de cifra de afaceri
Sursa: Realizat de autor
2. Producția și consumul de carne în România
Integrarea comunitară a pus la dispoziția producătorilor autohtoni o piață
potențială de 500 milioane de consumatori, dar și restricții datorate normele comunitare și
concurența unor producători comunitari cu tradiție în domeniu.
În ultimii ani sectorul autohton de procesare a cărnii s-a confruntat cu o serie
probleme, datorate scăderii consumului intern și crizei economice - financiare din perioada
2007-2013. Conform cercetărilor efectuate de Stanciu si colab. (2013), manifestarea unor
incidente critice de siguranță alimentară, pe plan internațional (gripa aviară, gripa porcină,
contaminanți alimentari, falsificări și fraude alimentare etc.) sau național (carne alterată,
carne de pasăre contaminată cu Salmonella) au afectat producătorii autohtoni și încrederea
consumatorilor. Producția de carne a României, estimată pentru anul 2014 a fost de 931
milioane tone (dupa cum se poate observa în tabelul nr.3), reprezentând circa de 2,1 % din
totalul producției realizate la nivelul UE 28. Deși în perioada 2000-2013 sectorul cărnii din
AE Studiu privind competitivitatea sectorului românesc de procesare a cărnii
954 Amfiteatru Economic
România înregistrează o scădere globală de peste 6%, anul 2014 este caracterizat de o rată
de creștere de peste 4% a producției de carne, net superioară mediei europene.
Ca pondere, carnea de porc reprezintă aproape jumătate din cantitatea totală
produsă la nivel național, urmată de carnea de pasăre și de vită. Carnea de vită și de ovine
au înregistrat reducerea producției în ultimul an, pe fondul epidemiilor de scrapie și
Bluetongue ce au afectat sectorul zotehnic autohton (Stanciu și Sărbu, 2014) .
Tabel nr. 3. Producția de carne în Romania 2000-2014 (mii tone)
2000
2007 2010 2012 2013 2014
*
Variație (%) Creștere
2000-
2014 2014
/2000
2014
/2013
Producția totală, din
care:
982 1086 926 898 894 931 -5.19 +4.13 -0.4
Bovine 162 211 102 101 93 93 -42.5 -0.1 -3.9
Porcine 503 491 418 426 421 438 -13.0 +3.9 -1.0
Pasăre 259* 312* 349* 313 326 346 +33.2 +6.2 +2.1
Ovine caprine 58 72 57 58 54 54 -7.2 +0.3 -0.5
Sursa: Realizat de autor pe baza CE Reports - Short Term Outlook (2000-2015)
*Estimată
Cu o rată de creștere de 6,2 % înregistrată în ultimul an, industria cărnii de pasăre
este cel mai dinamic domeniu al producției alimentare naționale. Sectorul avicol este
singurul care a prezentat o creștere constantă în perioada 2000-2014, înregistrând și o
balanță comercială pozitivă în 2013. Astfel, conform statisticilor INS (2015), anul 2013 este
primul an după perioada 1990 în care exportul românesc depășește valoric importurile la
carnea de pasăre. După integrarea României în comunitatea europeană se observă și o
relativă redresare a producției cărnii de porcine, care, după minimul înregistrat în 2010
cunoaște o ușoară tendință de creștere. Importurile de carne de porcine realizate de
România sunt prezentate în graficul nr. 4. Perioada 1990 -2007 este caracterizată de o
creștere a importurilor de carne și produse din carne, pe măsură scăderii producției interne. În anul 2008 se înregistrează un nivel maxim al importurilor de carne și produse de circa
730 milioane euro, după care se constată o ușoară reducere a acestora, până la un nivel de
487 milioane euro în 2013.
Grafic nr. 4. Importurile românești de carne și produse din carne
Sursa: Realizat de autor după datele INS (Tempo online, 2015)
Noi tendințe în sfera afacerilor sustenabile și a consumului AE
Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 955
Structura exporturilor autohtone de carne și produse din carne este prezentată în
graficul nr. 5. Până în momentul integrării în Uniunea Europeană, exporturile românești de
carne și produse din carne au valori reduse, cu un minim înregistrat în anul 2000 de 3,4
milioane euro. După anul 2008 exporturile românești de produse animaliere încep să
crească, în anul 2013 fiind înregistrate exporturi în valoare de 226 milioane euro,
reprezentând aproape jumătate din valoarea importurilor pe acest segment de produse
alimentare.
Grafic nr. 5. Exporturile românești de carne și produse din carne
Sursa: Realizat de autor după datele INS (Tempo online, 2015)
Comerțul exterior al României cu produse animaliere este orientat preponderent
către partenerii comunitari, peste 95 % din produsele tranzacționate fiind destinate pieței
comunitare.
Structura exporturilor din sectorul cărnii este dezechilibrată, produsele preferate de
partenerii comerciali externi fiind în principal animale vii sau carne sub formă de carcasă.
Datele statistice furnizate de INS (2015) privind tranzacțiile cu animale vii si carne sunt
prezentate în tabelul nr. 4 .
Tabel nr. 4. Comerțul exterior al României cu carne și animale vii (mii euro)
2000 2005 2007 2010 2012 2013
Import animale vii si
produse animale, din
care
162180 662292 870154 984428 1034909 1113919
- animale vii 23622 35467 47389 95704 140152 163657
- carne și organe
comestibile
83091 503087 553430 515172 479420 487174
Export animale vii si
produse animale, din
care:
137913 196052 252119 433571 731139 745289
- animale vii 106721 142278 181210 195640 304381 314495
- carne și organe
comestibile
3442 18183 27039 129312 262689 225978
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor INS (Tempo online, 2015)
AE Studiu privind competitivitatea sectorului românesc de procesare a cărnii
956 Amfiteatru Economic
Deoarece numărul de ferme specializate în creșterea intensivă a tineretului bovin și
ovin este insuficient în România, fermierii autohtoni exportă tineretul bovin sau ovin în
Spania sau Italia, unde acesta este adus la greutatea optimă și abatorizat. Importurile de
animale vii sunt reprezentate în special de pui de găină sau purcei, achiziționați în special
din Olanda, și reprezintă mai mult din jumătate din valoare importurilor de animale vii
(CRPCIS, 2012).
Scăderea efectivelor animalelor de prăsilă obligă fermierii autohtoni la aplicarea
acestei soluții pentru popularea fermelor zootehnice de creștere intensivă. Importurile de
carne sunt realizate majoritar în varianta carcasă, carne de consum (tranșată sau ambalată),
respectiv produse finite.
Conform statisticilor furnizate de INS (2015), consumul de carne în România se
situează sub media europeană, înregistrând o scădere constantă în perioada 2009-2013, în
principal pe considerente economice (grafic nr. 6).
Grafic nr. 6. Evoluția consumului de carne în Romania
Sursa: Realizat de autor după datele INS (Tempo online, 2015)
Consumul mediu anual de carne pe cap de locuitor, exprimat în echivalent carne
proaspătă, variază între 67,3 kg în 2009 și 54,4 kg în 2013. Carnea de porc (incluzând și
produsele din carne de porc) este pe primul loc în preferințele românilor, cu un consum
mediu anual de circa 32 kg pe cap de locuitor, fiind urmată de carnea de pasăre, cu circa 19
kg pe cap de locuitor. Românii nu sunt consumatori tradiționali de carne de vită, iar carnea
de oaie și capră se consumă în special ocazional sau în anumite comunități.
3. Sectorul procesării cărnii din România
Evoluția numărului de firme din industria cărnii și a principalilor indicatori
economici ce caracterizează sectorul pentru perioada 2008 -2013 este prezentată în tabelul
nr. 5. După scăderile înregistrate pe parcursul anului 2009, datorate în principal lipsei de
eficiență a sectorului autohton și crizei financiare, concretizate în reducerea cu 11% a
numărului de firme, disponibilizarea a 14% din efectivele de salariați și diminuarea
volumului vânzărilor cu 1%, companiile din sector au reușit echilibrarea activității din
punct de vedere comercial si al productivității muncii. Ultimii 3 ani sunt caracterizați de o
evoluție pozitivă a sectorului, cu creșterea numărului de agenți economici și a volumului de
vânzări. Conform informațiilor furnizate de ONRC, la sfârșitul anului 2013 erau înregistrate
Noi tendințe în sfera afacerilor sustenabile și a consumului AE
Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 957
347 de companii cu domeniu principal de activitate “Fabricarea produselor din carne,
inclusiv din carne de pasare - Cod CAEN 1013”.
Tabel nr. 5. Evoluția sectorul procesării cărnii în perioada 2008-2013
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Număr companii active 355 317 333 334 339 347
Cifra de afaceri, total (milioane lei) 4414 4363 4483 4781 5100 5460
Cifra de afaceri medie pe companie
(milioane lei)
12,4 13,8 13,5 14,3 15,0 15,7
Variația cifrei de afaceri (%) - -1 +3 +7 +7 +7
Rezultat net (%) 0,67 0,16 0,14 1,03 2,56 1,71
Număr total de salariați 20205 16365 17050 18895 19215 19935
Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Firme Info (2015) și Muscalu (2014)
Pe baza evidențelor Ministerului Finanțelor Publice MFP (2015) se poate observa
că agenții economici din sector au generat o cifră totală de afaceri de 5,4 miliarde lei,
asigurând circa 20000 locuri de muncă, fără să fie înregistrată o modificare semnificativă a
numărului de salariați sau a numărului de companii active în ultimii ani. În perioada 2013 –
2008 a avut loc o creștere cu 24 % a cifrei totale de afaceri a sectorului și o dublare a
gradului de profitabilitate. Începând cu anul 2011 se constată o creștere a veniturilor
sectorului în valoare constantă de 7% și revenirea companiilor pe profit. Perioada 2013-
2014 aduce o serie de modificări în activitatea sectorului de procesare a cărnii din România,
după cum se poate observa și din graficul nr.7.
Grafic nr. 7. Evoluția numărului de companii din sectorul procesării cărnii 2013-2014
Sursa Realizat de autor pe baza date Firme. Info (2015) și ONRC (2015)
Astfel, analiza informațiilor financiare furnizate de MFP (2014) conduce la
următoarele observații: 25% din companii si-au încetat activitatea pe parcursul anului 2013,
fiind înființate doar 5,5% firme noi (5 companii desființate - o companie nou înființată); 9
dintre cele 85 de companii ce si-au întrerupt activitatea în anul 2013 au înregistrat o cifra de
afaceri de peste 1 milion de euro; circa 53% dintre companiile din sector prezintă un grad
de îndatorare ridicat. Conform datelor furnizate de ONRC (2015), prezentate în graficul nr.
7, sectorul național de procesare a cărnii se caracterizează prin creșterea moderată a
AE Studiu privind competitivitatea sectorului românesc de procesare a cărnii
958 Amfiteatru Economic
numărului total de firme active (cu circa 1.4%) și reducere masivă (cu 42%) a numărului de
agenți economici declarați în activitate dar care nu au derulat afaceri în anul 2013.
Segmentul companiilor cu cifra de afaceri cuprinsă între 500000-1000000 euro a
înregistrat diminuarea numărului de agenți economici de la 47 la 46, în paralel cu o creștere
cu 50% a numărului de agenți economici cu o cifră de afaceri sub 500000 euro. Cu excepția
segmentelor 0-100000 euro nu s-au înregistrat modificări semnificative în structura
sectorului. Informațiile financiare specifice sectorului pentru anul 2013 sunt prezentate în
tabelul nr. 6.
Tabel nr. 6. Informații financiare specifice sectorului procesării cărnii (2013)
Cifra de
afaceri
anuală
(mii euro)
Număr
de
firme
Pondere
(%)
Total cifra de
afaceri
(mii euro)
Pondere
(%)
Media cifrei de
afaceri
(mii
euro/companie)
0 96 27,7 0.00 0,00 0,00
Sub 100 80 23,1 2168,40 0,18 2710,50
100-500 55 15,9 13878,50 1,11 24869,93
500-1000 19 5,5 13225,22 1,07 69606,42
1000-5000 47 13,5 115848,07 9,38 246485,26
5000-10000 17 4,9 117583,05 9,52 691664,94
10000-50000 28 8,1 552914,03 44,75 1974692,96
50000-100000 4 1,2 253918,42 20,55 6347960,50
Peste 100000 1 0,3 166138,24 13,45 16613824,00
Total 347 1,0 1235473,88 100,00 356044,35
Sursa: Realizat de de autor pe baza datelor MFP (2015)
4. Analiza gradului de concentrare a firmelor din sectorul procesării cărnii
Concentrarea într-o ramură de activitate reflectă măsura în care o piață/ramura de
activitate este dominată de firme mari. O piață este cu atât mai concentrată cu cât numărul
companiilor din domeniu este mai scăzut sau cu cât este mai inegală repartiția segmentelor
de piață între firmele respective. Cotele de piață ale principalilor 10 procesatori din
industria cărnii din România sunt prezentate în tabelul nr. 7.
Cuantificarea nivelului de concentrare se realizează cu diverși indicatori, ce pot
cuantifica aspecte generale sau specifice gradului și dinamicii concentrării pieței (Lămătic
și Lămătic, 2005). Metodele uzuale de evaluare a gradului de concentrare într-un sector
industrial sunt curba de concentrare Lorentz, gradul de concentrare (CR), indicele Gini și
indicele Herfindahl - Hirschman Index (HHI). Valori ridicate indicelor Gini și HH indică
tendința de monopolizare a pieței. Criteriile au fost utilizate pentru a evaluare gradul de
concentrare și competitivitatea sectorului cărnii de pui în USA, de către Elam (2010).
Hansen si Lund (2012) aplică criteriul HHI pentru caracterizarea agriculturii daneze și a
afacerilor în sectorul agroalimentar. O analiză a competitivității sectorului industrial bazată
pe criteriile CR și HHI este utilizată de Kassalis (2010) pentru caracterizarea sectorului
agroalimentar din Letonia. Metoda este frecvent utilizată în evaluarea statistică oficială,
fiind aplicată în raportările realizate de agenții ale Comisiei Europene (2012) sau ale
Departamentului pentru Agricultură a Statelor Unite ale Americii (2015).
Noi tendințe în sfera afacerilor sustenabile și a consumului AE
Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 959
Tabel nr. 7. Cota principalilor 10 procesatori din industria cărnii din România
Nr.
crt.
Numele companiei Cifra de
afaceri 2013
(mii euro)
Valoare
cumulativă
(mii euro)
Cota
(%)
Valoare
cumulativă
(%)
1. Unicarm SRL 149307 149307 10,86 10,86
2. Caroli Foods Group
SRL 78918 228225 5,74 16,59
3. Diana SRL 69295 297520 5,04 21,63
4. Recunoștința Prodcom
Impex 61818 359338 4,49 26,12
5. Aldis SRL 51573 410912 3,75 29,87
6. Scandia Food SRL 51,542 462,454 3.75 33.62
7. Sergiana Prodimpex
SRL 42,935 505,389 3.12 36.74
8. Fox Com Serv SRL 38,930 544,319 2.83 39.57
9. C+C SA 36,883 581,202 2.68 42.25
10. Angst RO SRL 33,347 614,549 2.42 44.68
Sursa: Realizat de autor, pe baza Amadeus Database (2015)
Gradul de concentrare al sectorului autohton de procesare a cărnii, obținut prin însumarea
cotelor de piața deținute de cei mai importanți 10 jucători la nivelul anului 2013 este 44, 68
%, valoare situată sub valoare de 50%. precizată de Lămătic și Lămătic (2005) drept prag
limită peste care un sector poate fi considerat monopolist. Curba Lorentz-Gini a fost
aplicată pentru determinarea gradului de concentrare al companiilor din sector. Varianta
grafică a gradului de concentrare al agenților economici din sectorul analizat reprezentată
de Curba Lorentz este prezentată în graficul nr. 8.
Grafic nr. 8. Gradul de concentrare a firmelor din sectorul procesării cărnii
Sursa: Realizat de autor pe baza informațiilor oferite de Amadeus Database (2015)
UNICARM SRL Curba Lorentz (Indice Gini: 0.89)
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
100
% 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
AE Studiu privind competitivitatea sectorului românesc de procesare a cărnii
960 Amfiteatru Economic
Indicele Gini – Struck, calculat pentru anul 2013 capătă valoarea 0,89, indicând un
grad ridicat de monopolizare a pieței. Valoarea determinată a HHI pentru anul 2013 este
0,385, evoluția acestuia fiind prezentată în graficul nr. 9. Valoarea maximă a indicelui fost
înregistrată în anul 2012, când suma cotelor de piață a primelor 10 companii din România a
ajuns la valoare de 52%.
Grafic nr. 9. Evoluția Indicelui HH
pentru sectorul procesării cărnii din România
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor Amadeus Database
În perioada 2009-2013 indicele HHI a înregistrat o evoluție moderată,
demonstrând o stabilitate relativă a sectorului. Analiza efectuată pe baza Curbei Lorentz și
a indicatorilor Gini, respectiv HHI arată o tendință de concentrare a sectorului românesc de
prelucrare a cărnii.
Concluzii
Analiza sectorului autohton al procesării cărnii a fost realizată pentru perioada 2008-
2014. Au fost prezentate și analizate sumar piața internațională a cărnii și locul României
pe piața comunitară. Piața autohtonă este dependentă de importurile de carne, deși au fost
înregistrate progrese în ultimii ani, în special în producția și procesarea cărnii de pasăre și
de ovine. Consumul mediu de carne pe an și cap de locuitor înregistrat în România este sub
media europeană, valoarea acestuia fiind apropiată de media consumului înregistrată pe
plan mondial. Consumatorul român preferă în special carnea de porc, urmată de cea de
pasăre, carnea de vită și de oaie fiind mai puțin consumate, comparativ cu media europeană.
Sectorul cărnii din România a înregistrat în ultimii ani o serie de progrese,
evidențiate prin creșterea numărului de agenți economici, a cifrei de afaceri și a
profitabilității firmelor. Dezvoltarea sectorului a avut o influență pozitivă asupra echilibrării
balanței comerciale a comerțului extern cu carne, fiind înregistrată o creștere valorică a
exporturilor de produse procesate și o tendință de diminuare a importurilor. Valorile
ridicate ale indicatorilor Gini și HH demonstrează tendința de monopolizare a acestuia. Comparativ cu industria europeană, sectorul românesc al cărnii este caracterizat de valori
reduse ale principalilor indicatori economici și de o competitivitate scăzută.
Noi tendințe în sfera afacerilor sustenabile și a consumului AE
Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 961
Acknowledgements: This paper was co-financed from the European Social Fund through
Sectorial Operational Programme Human Resources Development 2007-2013, project
POSDRU number /159/1.5/S/138907 "Excellence in scientific interdisciplinary research,
doctoral and postdoctoral school, in the economic, social and medical fields-EXCELIS",
coordinator The Bucharest University of Economic Studies.
Bibliografie
Banu, C. și Sahleanu, V. 2009, Industria cărnii, în Banu, C, ed., 2009, Tratat de industria
alimentară. Tehnologii alimentare, Editura ASAB, Bucuresti, Cap.2, pp.89-177.
Bobe, M și Procopie, R., 2011. Valoarea psihosenzorială a produselor alimentare – factor
declanşator al deciziei de cumpărare. Amfiteatru Economic, XIII(5), pp.662-670.
Bureau Van Dijk, 2015. Amadeus Database, [online] Disponibil la:
<http://www.bvdinfo.com/en-gb/our-products/company-information/international-
products /amadeus>, [Accesat 02 August 2015].
Centrul Român pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine CRPCIS, 2012.
Carnea și produsele din carne. Analiza sectorială. [pdf] Disponibil la:
<http://www.dce.gov.ro/info_business/sectoare/sectcarneprodcarne2012.pdf>, [Accesat
10 Iulie, 2015].
Deogade, A. H., Zanjad, P.N. și Raziuddin, M., 2008. Value Added Meat Products.
Veterinary World, 1(3), pp.88-89.
Elam, T., 2010. Competition in the U.S. Chicken Sector. [pdf] Farm Econ LLC. Disponibil
la: <http://www.farmecon.com/Documents/USDA-DOJ%20Chicken%20Sector% 20
Competitiveness%20Study%20FARMECON%20LLC%205-19-2010.pdf>, [Accesat 20
Februarie 2015].
European Comission, 2012. Study on price transmission in the sugar sector. [pdf]. DG
Agriculture and Rural Development Final report. Disponibil la: <http://ec.
europa.eu/agriculture / external-studies/2012/sugar-price-transmission/ exec_sum_
en.pdf>, [Accesat 09 Aprilie 2015].
European Comission, 2015. Directorate General for Agriculture and Rural Development.
Short Term Outlook [online] Disponibil la: <http://ec.europa.eu/agriculture/markets-
and-prices/short-term-outlook/index_en.ht>,[Accesat 01 August 2015].
FirmeInfo, 2015. Catalog de firme, [online] Disponibil la: <http://www.firme.info/list
_search.php>, [ Accesat 15 Iulie 2015].
Food and Agriculture Organizaton of The United Nations, 2015. Trade and markets, The
FAO Meat Price Index - July 2015, [online] Disponibil la: <http://www.fao.org/
economic/est/est-commodities/meat/en>, [accesat 18 August, 2015].
Gerbens-Leenes, P.W., Nonhebel, S. și Krol, M.S., 2010. Food consumption patterns and
economic growth. Increasing affluence and the use of natural resources. Appetite, 55(3),
pp.597-608.
He, S., Fltecher, S. și Rimal, A., 2003. Identifying factors influencing beef, poultry, and
sesfood consumption. Journal of Food Distribution Research, 34(1), pp 50-55.
Heinz, G., și Hautzinger, P., 2007. Meat processing technology for small- to medium-scale
producers, Food and Agriculture Organization of The United Nations Regional Office
for Asia and The Pacific, pp.160-162, [online] Disponibil la: <ftp://ftp.fao.org/
docrep/fao/010/ ai407e>, [Accesat 01 August, 2015].
AE Studiu privind competitivitatea sectorului românesc de procesare a cărnii
962 Amfiteatru Economic
Institutul Național de Statistică, 2015. Food consumption, TEMPO-Online time series,
[online] Disponibil la: <http://www.insse.ro/cms/en>, [Accesat 30 Aprilie, 2015].
Kassalis, I., 2010. Cluster-based approach: a tool to enter into the market. In Business and
Management, The 6th International Scientific Conference Proceedings May 13–14,
2010, Vilnius, Lithuania, Vilnius: Gediminas Technical University.
Lămătic, G. și Lămătic, M., 2005. Appreciation du la structure du marché a l’aide des
indicateurs de concentration. Scientific Annals of AI Cuza University, Iasi, Tome L/LI,
Economic Sciences, pp.32-37.
Ministerul Finantelor Publice MFP, 2015, Agenţi economici şi instituţii publice - date de
identificare, informaţii fiscale, bilanţuri, [online] Disponibil la :
<http://www.mfinante.ro /pjuridice.html?pagina=domenii>, [Accesat 15 August 2015].
Muscalu, E., 2014. Analysis of the meat products processing sector. Sectorial study.
[online] Disponibil pe Coface Reports: <http://www.coface.ro/Stiri-Publicatii/ Publicatii
/Analiza-sectorului-de-fabricare-a-produselor-din-carne>, [Accesat 01 Aprilie 2015].
Oficiul Național al Registrului Comerțului ONRC, 2015. Serii de firme grupate pe criterii,
[online] Disponibil la : <http://www.onrc.ro/index.php/ro/informatii/informatii-
rc#Serii%20de%20firme%20grupate%20pe%20criterii>, [Accesat 15 August 2015].
OECD - FAO, 2014. Food Outlook. Biannual report on global food markets. [pdf]
Disponibil la: <www.fao.org/3/a-i4136e.pdf>, [Accesat 10 Martie 2015].
Stanciu, S., 2014a. The Romanian swine market in the EU context. Annals of "Dunarea de
Jos" Galati , Fascicle I. Economics and Applied Informatics, No. 3(2014), pp.87-96,
Stanciu, S., 2014b. Romanian beef & veal meat market analysis. SEA - Practical
Application of Science, 2(4), pp.381-388.
Stanciu, S., 2014c. Piața cărnii de ovine din România. În Otiman, I.P., Toderoiue, F. și
Sima, E, ed., 2014, Perspectivele Agriculturii si Dezvoltării Rurale prin prisma noii
Politici Agricole Comune 2014-2020, Editura Academia Română, pp.82-83.
Stanciu, S., 2015. Food consumption, revenues and Romanian consumer complaints.
Annals of "Dunarea de Jos" University of Galati, Fascicle I. Economics and Applied
Informatics, XXI(1/2015), pp.87-92.
Stanciu, S. și Sarbu, R., 2014. Economic Impact of Bluetongue Disease in Romanian
Livestock Sector. In: IBIMA (International Business Information Management
Association) 24th Conference: Crafting Global Competitive Economies: 2020 Vision
Strategic Planning & Smart Implementation, 6-7 November 2014, Milan Italy. USA:
IBIMA Publishing LLC.
Stanciu, S., Stanciuc, N., Dumitrascu, L., Ion, R., Nistor, C., 2013. The effects of horse
meat scandal on Romanian meat market. SEA - Practical Application of Science, 1(1),
pp.174-181.
U.S. Department of Agriculture, 2015. Agricultural Projection to 2024. [pdf] USA: Office
of the Chief Economist, World Agricultural Outlook Board. pp 97. Disponibil la: <http://www.usda.gov/oce/commodity/projections/USDA_Agricultural_Projections_to_
2024.pdf>, [Accesat 15 Mai 2015].