atitudinea tinerilor din Republica Moldova față de
Studiu privind
rezultatele studiului realizat în 11 comunități
proceSul electoral
WITH FUNDING FROM
Studiu realizat în cadrul proiectului “Sporirea participării alegătorilor tineri și care votează pentru prima dată din Republica Moldova la procesele democratice prin consolidarea atitudinii lor față de alegeri”, implementat de Hilfswerk Austria International în parteneriat cu AO Moștenitorii și AO Speranța, finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dez-voltare și Fundația ERSTE.
Acest studiu a fost elaborat de compania iData (autorii studiului:Mihai Bologan, dr. în economie specialitatea Statistică economică,
Veronica Ateș, magistru în Sociologie.)
Studiul a fost realizat în perioada 16 decembrie 2016 – 23 ianuarie 2017 în 8 comunități participante la proiect și în 3 comunități
vecine. Altfel studiul a cuprins un sondaj de opinie – 423 de chestionare în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 – 20 ani, iar stu-
diul calitativ a cuprins 4 focus grupuri cu tineri din raioanele/municipiile incluse în studiu. De asemenea, au fost efectuate 12 interviuri
cu reprezentanții ONG-urilor, APL-urilor, reprezentanții CEC și un reprezentant ADA.
Opiniile exprimate în acest studiu apartin în exclusivitate autorilor studiului și a participanților la cercetările cantitative și
calitative și nu reflecă punctul de vedere al donatorilor sau implementatorilor.
ProDEM in Republica Moldova
Hilfswerk Austria in RM
Tel/fax +373 22 21 25 41
www.prodem.md
© SRL Date Inteligente și Hilfswerk Austria International.
3
Cuprins:
Acronime ................................................................................................................................. 4
Sumar executiv ....................................................................................................................... 5
1. Metodologia studiului .................................................................................................... 81.1. Studiul cantitativ ......................................................................................................................................81.2. Studiul calitativ ......................................................................................................................................10
2. Percepția tinerilor față de politică și procesul electoral ............................................ 132.1. Studiul cantitativ ....................................................................................................................................132.2. Studiul calitativ ......................................................................................................................................15
3. Cunoștințele tinerilor privind principalii actori politici din Moldova ......................... 183.1. Studiul cantitativ ....................................................................................................................................183.2. Studiul calitativ ......................................................................................................................................20
4. Interesul tinerilor pentru participarea la alegeri ........................................................ 224.1. Studiul cantitativ ....................................................................................................................................224.2. Studiul calitativ ......................................................................................................................................26
5. Modul în care tinerii se informează............................................................................. 325.1. Studiul cantitativ ....................................................................................................................................325.2. Studiul calitativ ......................................................................................................................................35
6. Atitudinea tinerilor față de situația socio-economică din țară și procesele democratice.................................................................................................................. 38
6.1. Studiul cantitativ ....................................................................................................................................386.2. Studiul calitativ ......................................................................................................................................41
7. Rezultatele studiului la nivel de comunități ................................................................ 42
8. Opinia experților exprimată în cadrul interviurilor în profunzime ............................. 458.1. Autoritățile publice locale .......................................................................................................................458.2. Reprezentanții ONG-urilor locale ............................................................................................................468.3. Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale ............................................................................................47
Concluzii................................................................................................................................ 48
Recomandări ......................................................................................................................... 52
Anexa 1. Rezultatele studiului cantitativ ............................................................................. 54
4 www.prodem.md
Acronime
APL Autoritate publică locală
ATVPD Alegătorii tineri și care votează pentru prima dată
BESV Biroul electoral, secția de votare
CEC Comisia Electorală Centrală
CECE II Consiliul electoral de circumscripție electorală de nivelul 2
CICDE Centrul pentru Instruire Continuă în Domeniul Electoral
F1, F2… Participantă la focus grup, gen feminin
FG Focus grup / discuții de grup
ÎP Întreprinderi private
ÎS Întreprinderi de stat
M1, M2… Participant la focus grup, gen masculin
N= Numărul de respondenți în baza căruia s-a calculat procentul
NPS Net promoting score (indice)
NR Non-răspuns / lipsa răspunsului
NȘ/NR Non-răspuns sau „nu știu”
ONG Organizație non-guvernamentală/ Asociație obștească
Or. Orașul
Prodem Proiectul „Sporirea participării alegătorilor tineri și care votează pentru prima dată din Republica
Moldova la procesele democratice prin consolidarea atitudinii lor față de alegeri”
RM Republica Moldova
Rn. Raionul
s. Satul
Săp. Săptămână
T1 Turul întâi al alegerilor
T2 Turul doi al alegerilor
UTA Unitate teritorial-administrativă (raion/municipiu)
5
Studiul a fost efectuat în cadrul proiectului ProDEM „Spori-rea participării alegătorilor tineri și care votează pentru prima dată (ATVPD) din Republica Moldova la procese-le democratice prin consolidarea atitudinii lor față de alegeri”, implementat de către Hilfswerk Austria International
cu sprijinul Agenției Austriece de Dezvoltare și Fundației ER-
STE, Austria.
Studiul a fost realizat de către compania iData în perioada 16
decembrie 2016 – 23 ianuarie 2017 în 8 comunități partici-
pante la proiect și în 3 comunități vecine.
Scopul studiului privind identificarea necesităților și îngrijoră-
rilor ATVPD a fost identificarea și documentarea necesităților
și constrângerilor ATVPD din comunitățile țintă, evaluarea în
ce măsura tinerii cunosc și sunt interesați de procesul de vot,
nivelul de informare privind procesul electoral și percepțiile lor
față de diferite fenomene social-economice și politice. Rezul-
tatele și recomandările studiului pot fi utilizate la elaborarea
modulelor de formare, a simulărilor alegerilor și a campaniilor
de sensibilizare care vor fi derulate pe parcursul implementării
ulterioare a proiectului.
Altfel studiul a cuprins un sondaj de opinie – 423 de ches-
tionare în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 – 20
ani, iar studiul calitativ a cuprins 4 focus grupuri cu tineri din
raioanele/municipiile incluse în studiu. De asemenea, au fost
efectuate 12 interviuri cu reprezentanții ONG-urilor, APL-urilor,
reprezentanții CEC și un reprezentant ADA.
Studiul a scos în evidență dualitatea privind atitudinea tinerilor
față de procesul electoral. Pe de o parte, în rândul tinerilor,
există o încredere foarte joasă în instituțiile statului de nivel
central: Guvern, Parlament, dar și partide politice. Încrederea în
Președintele Republicii Moldova este mai mare comparativ cu
alte instituții centrale de stat. Fiind rugați să descrie noțiunea
de politică într-un cuvânt, mai mult de jumătate din tineri au
utilizat răspunsuri mai puțin diplomatice în acest scop, ceea ce
denotă o atitudine negativă față de politică și procesele politi-
ce, chiar dacă participanții la sondaj au fost tineri de 16-20 de
ani, iar mulți nici nu au participat vreodată la alegeri.
Pe de altă parte, tinerii au un interes sporit pentru participarea
la alegeri. Unul din principalele argumente este că votul lor
contează și faptul că ei nu sunt indiferenți față de localitatea
de baștină. Unii o văd ca pe o manifestare a drepturilor lor
de cetățean și consideră că astfel ei tot contribuie la expri-
marea voinței politice colective. Trebuie menționat că pentru
circa 40% dintre participanții la studiul cantitativ, următoarele
alegeri s-ar putea să fie primele în care ei să aibă drept de vot.
De asemenea, tinerii mai degrabă ar încuraja colegii și prietenii
lor să vină la vot în ziua alegerilor, deși unii consideră că nu
au dreptul moral să influențeze opinia politică a colegilor lor și
doar se limitează să-i încurajeze pe alții să fie activi.
Respondenții au menționat cunoașterea drepturilor electorale,
specificând în primul rând dreptul la vot, apoi libera alegere,
exprimarea votului ș.a. Pe de altă parte, 39% din ei consideră
că drepturile lor electorale nu sunt respectate. Studiul calitativ
a relevat că tinerii sunt nemulțumiți de modul în care a putut
vota diaspora și de faptul că nu exista o claritate privind locul –
secția de votare, unde tinerii puteau să-și exprime votul.
Opinia politică a tinerilor este formată din diferite surse, dar ma-
joritatea tinerilor afirmă că ei se conduc de propria opinie și doar
într-o măsură mai mică de cea a rudelor, colegilor, prietenilor și
într-o măsură foarte mică de cea a partidelor politice. Acest fapt
se explică în primul rând prind vârsta respondenților, aproape ju-
mătate din ei neparticipând până acum la nici un scrutin electo-
ral. De asemenea, modul prin care ei se informează și interesele
Sumar executiv
6 www.prodem.md
lor fac ca politica să nu fie una din temele prioritare de discuție.
Foarte puțini tineri au menționat că discută frecvent despre poli-
tică sau că-i interesează acest subiect.
Unul din obiectivele studiului a fost de a evidenția gradul de
toleranță și acceptare în calitate de lideri politici a persoa-
nelor care aparțin anumitor grupuri specifice. Astfel, există o
percepție diferită despre cine ar putea fi acceptat în calitate
de primar al localității. Majoritatea tinerilor (73%) ar accep-
ta un primar – femeie, o susținere mai mare fiind din partea
femeilor-respondenți (80%) și mai mică din partea bărbaților-
respondenți (65%). Doar o treime ar accepta ca o persoană
de altă etnie să fie primar, un sfert – un primar cu dizabilități
fizice, 12.5% - un primar rrom, doar fiecare al optulea tânăr
ar accepta un primar homosexual și fiecare al douăzecilea – o
persoană cu antecedente penale. Astfel, deși mulți tineri se re-
fereau în privința femeilor-primar că ar merita, ar fi capabile să
conducă localitatea și că mai importante sunt calitățile mana-
geriale, și că toți sunt egali, totuși, în cazul celorlalte categorii,
majoritatea răspunsurilor se axau pe faptul că ei „nu ar face
față”, sau „sunt împotriva lor”.
Referitor la percepția privind care ar fi atribuțiile unui primar/
prim-ministru/președinte de țară, tinerii au oferit răspunsuri
diferite față de așteptările principale pe care le au față de un
candidat la alegeri. Astfel, ei percep că actualii politicieni nu
le furnizează ceea de ce ar avea nevoie în primul rând. De
asemenea, puțini tineri au menționat așteptări concrete de la
candidați pentru a le crea anumite facilități sau activități pentru
tineri, începând de la centre de tineret, susținerea ONG-urilor
și afacerilor pentru tineri, până la organizarea evenimentelor
de distracție pentru ei. Astfel, fie tinerii nu conștientizează că ei
pot solicita mai mult de la primar și de la alte autorități în do-
meniul tineretului, fie ei chiar nu doresc să solicite acest fapt.
Tinerii percep situația din propria localitate semnificativ mai
bună decât în general pe țară. Ei au încredere ceva mai mare
în instituțiile de învățământ, primărie, biserică și ONG-urile lo-
cale, decât în instituții politice de nivel central. Totuși, când vine
vorba de informare, aceste instituții locale au o pondere ne-
semnificativă pentru tineri, care preferă să se informeze de la
TV și din rețelele de socializare. Tinerii au în proporție de 100%
acces la Internet, în mare parte de pe propria tabletă și/sau
smartphone, și doar o mică parte au acces prin rude/prieteni/
bibliotecă sau școală. Circa 90% din ei au cont pe Facebook și
pe ok.ru, dar și alte rețele de socializare, în special Instagram
și Vkontakte sunt utilizate de către circa jumătate din tinerii ce
au participat la studiul cantitativ.
Din cadrul studiului calitativ, am dedus că tinerii ar dori să poată
vota oriunde și să fie informați mai bine despre procesul electo-
ral. Prezența lor mai mică la alegerile prezidențiale din toamna
anului 2016 se poate explica și printr-o dezamăgire a tineri-
lor față de clasa politică. Ca soluții pentru schimbarea acestor
percepții, ar putea servi implicarea lor în organizații de tineret
de partid și în anumite activități ale autorităților publice locale.
O problemă menționată de către reprezentanții ONG-urilor în
cadrul interviurilor a fost migrarea tinerilor din localitățile rurale.
Chiar dacă tinerii sunt considerați de reprezentanții ONG-urilor
mai capabili și mai versați decât generația de acum 10 ani,
totuși în prezent tinerii sunt pasivi, nu dau dovadă de pro acti-
vism și așteaptă imbolduri sau motivații din exterior. O explicație
ar putea fi dependența tinerilor de rețelele de socializare, iar
studiul cantitativ a demonstrat că toți respondenții au acces la
Internet și aproape toți au cel puțin un profil pe o rețea de so-
cializare, Internet-ul fiind mediul unde ei își petrec cel mai mult
timp liber. Pe de altă parte, reprezentanții Comisiei Electorale
Centrale văd o îmbunătățire a situației prin implicarea mai acti-
vă a tinerilor în ONG-uri, ceea ce poate fi obținută doar prin lan-
sarea de noi proiecte și inițiative din partea ONG-urilor. Sunt ne-
cesare de asemenea campanii informaționale care să motiveze
tinerii să participe la vot: în cadrul lor, un rol important îl poate
juca și reprezentanții APL, dar și ai partidelor politice. Potrivit
reprezentanților CEC, educația privind dreptul electoral trebuie
implementată treptat, chiar de la grădiniță, sub formă de jocuri,
dar și în școli prin simulări, discuții și alte activități elective la
nivel local, spre exemplu alegerea unui șef de clasă prin rotație.
În concluzie, tinerii sunt dezamăgiți de clasa politică, nu au
încredere în instituțiile politice și publice, nu se simt conectați
la acest sistem și nu văd cum votul lor poate schimba ceva. Pe
de altă parte ei au dorința să se implice în alegeri, iar existența
unor candidați onești care i-ar reprezenta și a unor partide cre-
dibile i-ar putea motiva să participe mai activ la alegeri.
În continuare, raportul va prezenta detalii privind principalele
teme abordate în cadrul studiului și va avea secțiuni separate
cu rezultatele studiului cantitativ – răspunsurile celor 423 de
tineri participanți la sondaj și ale studiului calitativ – opiniile
celor 38 de tineri.
7
1.1. Studiul cantitativ
Studiul cantitativ a cuprins 8 comunități ce participă în pro-
gramul ProDem și 3 localități învecinate. Pentru a construi
eșantionul, s-a luat ca punct de pornire cele 3 raioane și muni-
cipiul Chișinău, din care fac parte localitățile incluse în studiu.
S-a decis colectarea unui număr de câte 100 de chestionare
din fiecare din ele, plus o rezervă de 5-10%. Scopul a fost de a
reprezenta în mod egal fiecare raion/municipiu în eșantion, de-
oarece studiul nu este reprezentativ pentru țară ci doar pentru
cele 11 comunități analizate. Numărul de persoane intervie-
vate în cadrul fiecărei localități a fost proporțional cu numărul
populației localității. Astfel, cele mai multe chestionare au fost
colectate din satul Cărpineni (64) și din orașele Drochia (61)
și Râșcani (58). Cele mai puține chestionare s-au colectat din
satele Mingir (13) și Sofia (14), care au o populație mult mai
mică, și, așa cum s-a constatat la fața locului, un număr foarte
mic de tineri de 16-20 de ani. (Figura 1)
Figura 1. Structura eșantionului pe localități și UTA, persoane
32
61
14
107
30
64
13
107
5748
105
22
58
24
104
Droc
hia
Sofia
Pelin
ia
Tota
l
Carp
inen
i
Min
gir
Lapu
sna
Tota
l
Colo
nita
Bude
sti
Tota
l
Risc
ani
Cost
esti
Corla
teni
Tota
l
Drochia Hâncești Chișinău Râșcani
Notă: cu culoare roșie – orașe, cu culoare verde – totaluri pe UTA.
Din punct de vedere al vârstei respondenților, s-a reușit o
distribuție echilibrată, cu excepția vârstei de 19 ani care este
mai puțin reprezentată în eșantion, comparativ cu celelalte. Din
observațiile empirice, aceasta se explică prin faptul că la 19
ani mulți tineri își încep studiile universitare în afara localității,
astfel ei fiind greu de găsit la domiciliu. (Figura 2)
1. Metodologia studiului
8 www.prodem.md
Figura 2. Structura eșantionului pe vârste, persoane,%.
16 ani;
92
17 ani;
9618 ani;
89
19 ani;
55
20 ani;
91
Figura 3. Structura eșantionului pe medii de reședință, %
Rural
66%
Urban
34%
Din punct de vedere al mediului de reședință, circa o treime
din respondenți sunt din orașe, iar două treimi din mediul ru-
ral. Populația din mediul urban este reprezentată de tinerii din
orașele Drochia, Râșcani și Costești (raionul Râșcani).
Din perspectiva de gen, structura eșantionului corespunde în
măsură mare cu raportul la nivelul național al populației de
femei vs bărbați, existând totuși unele diferențe la nivel de UTA.
În general raportul dintre femei/bărbați a fost de 52%/48%,
cu o reprezentare mai mare a femeilor în raionul Râșcani și
Drochia și o reprezentare mai mare a bărbaților în raionul
Hâncești. Aceste diferențe nu sunt semnificative pentru întreg
eșantionul deoarece se urmărește reprezentativitatea la nivelul
întregii populații (adică a celor 11 localități selectate). (Figura 4)
Figura 4. Structura eșantionului după gen și UTA, %
54%43%
50%62%
52%
46%57%
50%38%
48%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Drochia Hâncești Chișinău Râșcani Total
Femei Bărbați
Tinerii respondenți au fost întrebați dacă au participat până
acum la alegeri, astfel s-a constatat că o bună parte din tineri
nu au avut o astfel de experiență, deoarece nu aveau 18 ani
în ziua alegerilor. Pe de altă parte, ponderea celor cu vârsta de
18 ani care au declarat că au votat la alegerile prezidențiale din
2016 este mai mare decât datele furnizate de CEC la nivel de
țară. Din experiența studiului cantitativ, putem atesta un număr
foarte mare de non-răspunsuri din diferite motive, astfel că
e posibil ca eșantionul să fie mai reprezentativ pentru tinerii
care sunt mai activi în societate și care cunosc mai bine pro-
cesele electorale. În același timp, eșantionul deține suficiente
informații atât despre tinerii care au participat la alegeri, câte și
despre cei care nu au participat la alegeri. De asemenea, sunt
reprezentați tineri care au interes față de procesul electoral și
cei care au un interes scăzut față de acesta.
La alegerile prezindențiale din 2016 au participat 35% din
respondenți, în timp ce 14% au declarat că nu au participat,
având vârsta de 18 ani, iar 49% aveau sub 18 ani atunci. La
alegerile locale din 2015 au participat 9% din respondenți și
doar 3% - la alegerile parlamentare din 2014. Putem afirma că
respondenții au o experiență relativ limitată privind implicarea
sub diferite forme în cadrul alegerilor, iar cea mai relevantă
experiență este cea recentă – prin participarea la alegerile
prezidențiale din 2016. (Figura 5)
9
Figura 5. Structura eșantionului după gen și UTA, %
3
9
9
35
35
9
16
15
15
14
84
73
74
49
49
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
2014 Parlamentare
2015 Locale T1
2015 Locale T2
2016 Prezidențiale T1
2016 Prezidențiale T2
Da Nu Sub 18 ani NȘ/NR
Alte aspecte ale studiului cantitativ: 94.3% din interviuri
au fost desfășurate în limba română, inclusiv cu reprezentanți
ai minorităților și doar 5.7% - în limba rusă. Dat fiind că două
treimi din chestionare au fost culese din sate cu o pondere
foarte mare a moldovenilor/românilor, aceste procente sunt
explicabile. Dintre respondenți, au fost identificate 8 persoane
(2%) care aveau dizabilități fizice. În alte 66 de cazuri (15%),
intervievatorul nu a putut stabili cu exactitate prezența sau lip-
sa unei dizabilități fizice. În două cazuri (0.5%), intervievatorul
a depistat o persoană cu dizabilități, care locuia în aceeași gos-
podărie cu respondentul. În 3 cazuri (0.8%), intervievatorul a
depistat că persoana este de etnie rromă. În 15 cazuri (3.5%),
intervievatorul a depistat că în gospodărie locuiește un părinte
solitar, iar în 30% din gospodării acest lucru nu a putut fi de-
terminat cu exactitate. În 82% din cazuri, interviul s-a efectuat
față în față între respondent și intervievator, iar în altele 18%
- au fost prezente și alte persoane.
Dimensiunea gospodăriilor în care locuiesc tinerii respondenți
variază de la 2 la 9 persoane, iar în majoritatea cazurilor este
vorba de 4 persoane (45% din total). În structura pe medii,
gospodăriile din mediul urban sunt ceva mai mici, ponderea
celor cu 2 sau 3 persoane fiind mai mare (8% față de 3%
pentru gospodării de 2 persoane și 26% față de 16% pentru
gospodăriile de 3 persoane).
2.1. Studiul calitativ
Studiul calitativ a presupus efectuarea în luna ianuarie 2017 a
patru focus grupuri, câte unul în satul Cărpineni rn. Hâncești,
or. Drochia, or. Râșcani și satul Budești din municipiul Chișinău.
La focus grupuri au participat persoane cu vârsta cuprinsă în-
tre 16 și 20 de ani. De asemenea, au fost realizate și 14 inter-
viuri în profunzime.
Obiectivele studiului calitativ: X Evaluarea importanței și relevanței componentelor proiec-
tului ProDem pentru interesele, preocupările și necesitățile
publicului;
X Identificarea beneficiilor și oportunităților obținute de către
publicul țintă în urma implicării în proiect;
X Formularea sugestiilor privind continuarea proiectului și a
activităților ulterioare.
Discuții de grup. La cele patru sesiuni de focus grup, au
participat între 8 și 11 invitați. Participanții au fost selectați
conform criteriilor:
X Vârsta cuprinsă între 16 și 20 de ani;
X Limba vorbită: română. Notă: au fost și vorbitori de limbă rusă, iar moderatorul a dus discuția în două limbi;
X Gen: femei și bărbați;
X În cadrul grupului au fost selectate următoarele persoane: 2
participanți care au împlinit vârsta de votare și au participat
la cel puțin un scrutin electoral, 2 participanți care au îm-
plinit vârsta de votare dar nu au participat nici la un scrutin
electoral și 4 participanți care nu au vârsta de votare;
X Localitatea: de origine.
10 www.prodem.md
Discuția de grup a fost condusă conform unui ghid de modera-
re elaborat în baza obiectivelor studiului. Participanților la focus
grup li s-a asigurat o atmosferă liberă și deschisă, astfel încât
fiecare a avut ocazia să-și exprime ideile și opiniile.
Tabel A. Structura focus grupurilor, după numărul participanților, vârsta și genul:
Nr. Nr. Participanți Vârsta Gen
FG 1 11 16-20 ani 6 femei și 5 bărbați
FG 2 9 16-20 ani 5 femei și 4 bărbați
FG 3 10 16-20 ani 5 femei și 5 bărbați
FG 4 8 16-20 ani 4 femei și 4 bărbați
Tabel B. Structura focus grupurilor, după mediul de rezidență și localități:
Nr.Mediu de rezidență al
participanțilorLocalitatea unde s-a petrecut sesi-
unea de focus grupLocalitățile de unde s-au recrutat
participanții
FG 1 11 – Rural s. Cărpineni s. Cărpineni, s. Mingir
FG 2 3 – Rural; 6 Urban or. Drochia s. Pelinia, or. Drochia
FG 3 2 – Rural; 7 Urban or. Râșcani or. Râșcani, or. Costești, s. Corlăteni
FG 4 8 – Rural s. Budești s. Budești, s. Colonița
* FG 1 la discuția de grup au participat două persoane de etnie rromă.
Interviurile în profunzime
Au fost realizate 14 interviuri în profunzime cu experți de la
nivel local, regional și național. Cu primarii localităților au fost
efectuate 5 interviuri, cu reprezentanții ONG-lor locale și cu
președinți ai CECEII – câte 2 interviuri și câte un interviu cu un
director de instituție de învățământ, cu un președinte al unei
organizații teritoriale pentru tineret, cu directorul CICDE, cu un
membru CEC și cu un reprezentant ADA.
Tabel C. Lista localităților și funcțiilor persoanelor ce au participat la interviurile în profunzime.Nr. de ord.
Localitatea unde s-a petrecut interviul Persoana cu care s-a realizat interviul
1 s. Cărpineni rn. Hâncești Primarul s. Cărpineni
2 s. Mingir rn. Hâncești Primarul s. Mingir
3 or. Costești rn. Râșcani Primarul or. Costești
4 s. Pelinia rn. Drochia Primarul s. Pelinia
5 s. Budești Primarul s. Budești
6 s. Cărpineni rn. Hâncești Reprezentant ONG “Speranța”
7 or. Bălți Reprezentant ONG “Moștenitorii”
8 or. Drochia Secretar al consiliului raional / Președinte CECE II, alegeri prezidențiale
9 or. Drochia Directoare a liceului “B.P. Hajdeu”
10 or. Râșcani Președinte CECE II, alegeri prezidențiale
11 or. Râșcani Președinte a organizației teritoriale de tineret
11
Nr. de ord.
Localitatea unde s-a petrecut interviul Persoana cu care s-a realizat interviul
12 or. Chișinău Reprezentant al Ambasadei Austriei în Republica Moldova
13 or. Chișinău Directoare a Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE)
14 or. Chișinău Membru CEC
Interviurile au fost derulate după un ghid de moderare elaborat
în baza obiectivelor studiului.
Dificultăți și limite
Rezultatele și concluziile acestui studiu reflectă opiniile doar
acestor participanți și nu pot fi extrapolate la nivelul întregii
populații. Datele pot fi interpretate în termeni de tendințe și
necesită confirmări din studiul cantitativ.
12 www.prodem.md
2.1. Studiul cantitativ
Fiind rugați să descrie printr-un cuvânt noțiunea de politică,
tinerii au oferit o gamă largă de răspunsuri, care au variat de
la cele care într-adevăr reprezintă noțiunea teoretică de politi-
că, adică guvernare (15%), mod de conducere a statului (9%),
proces democratic (8%), legi pentru popor (5%), alegeri (1%),
până la aprecieri care descriu mai mult opinia lor subiectivă, de
multe ori negativă privind politica, asociind-o, în special, cu po-
litica din Republica Moldova. Astfel de răspunsuri au fost „ceva
murdar”(15%), „politicieni mincinoși”(14%), „haos”(11%),
„lupta pentru putere”(11%), teatru(4%). Unii respondenți chiar
au utilizat cuvinte necenzurate în formularea opiniei lor despre
politică, ponderea lor fiind de sub 3%. (Figura 6)
Figura 6. Ce înseamnă pentru Dvs. noțiunea de politică? N=207
19
13
15
16
15
15
14
15
14
14
9
11
9
13
11
11
9
9
10
8
8
17
17
16
femei
bărbați
total
Guvernare Ceva murdar
Politicieni mincinosi Haos
Lupta pentru putere Mod de conducere a statutului
Proces democrat Alte
Referitor la procesul electoral, tinerii au avut păreri mai echi-
librate, mai mult de jumătate asociind această noțiune cu
o campanie electorală, iar 14% - de un mod de a conduce
statul. Totuși, și aici, 15% au asociat procesul electoral cu
politicieni mincinoși, dar ponderea unor răspunsuri negative
a fost mai mică comparativ cu întrebarea ce viza noțiunea de
politică. (Figura 7)
2. Percepția tinerilor față de politică și procesul electoral
13
Figura 7. Ce înseamnă pentru Dvs. procesul electoral? N=200
57
55
54
20
14
15
10
19
14
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
femei
bărbați
total
Campanie electorala Politicieni mincinosi Mod de conducere a statutului Teatru
Alegeri Oameni destepti Proces democrat Legi pentru popor
Haos Viitor Guvernare Murdar
Trebuie menționat că puțin sub jumătate din tineri au dat cel
puțin un răspuns la această întrebare (din 3 posibile) și că ei nu
văd procesul electoral ca fiind mai complex decât însăși cam-
pania electorală, care este de fapt doar o etapă a lui. Aceas-
tă situație s-ar putea explica prin aceea că anume campania
electorală se mediatizează cel mai mult.
Figura 8. Cât de des discutați despre politică? %, N=423
14
17
16
64
59
62
9
10
9
9
6
8
3
5
4
1
1
1
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Femei
Bărbați
Total
Niciodată Ocazional Cel puțin lunar Cel puțin săptămânal Zilnic NR
Tinerii din localitățile cuprinse în studiu, în general, discută
despre politică, deși aceasta nu este o ocupație prioritară sau
obișnuită. Astfel, 62% din ei, cu o pondere mai mare în rândul
femeilor, discută despre politică ocazional și doar 13% discută
măcar o dată în săptămână despre politică. Neinteresați de
discuții la acest subiect sunt 16% dintre tineri, care au afirmat
că nu discută deloc despre politică.
14 www.prodem.md
Figura 9. Opinia căror persoane contează mai mult pentru Dvs. când discutați despre politică? %, N=423
66
79
72
15
7
12
7
6
7
1
1
1
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Femei
Bărbați
Total
Propria opinie Rude Prieteni NȘ/NR Politicieni locali Profesori Politicieni naționali Colegi
Posibil faptul că discuțiile despre politică sunt relativ rare ex-
plică modul în care tinerii își formează opiniile politice proprii.
Majoritatea din ei (72%), în special bărbații (79%) au afirmat
că au propria opinie, care contează cel mai mult în timpul
discuțiilor despre politică. Circa 12% din tineri pun preț pe opi-
nia rudelor, iar 7% - pe cea a prietenilor. (Figura 9).
Figura 10. Care sunt principalele drepturi electorale, în opinia tinerilor,%? N=341
1
1
3
10
11
12
12
13
28
33
70
Sa stiu unde votez
Mai multe sectii de votare
Sa mi se ofere buletin de vot
Dreptul de a fi ales
Vot secret
Fara incalcari/fraude
Dreptulla propria opinie
Dreptul la informatie
Exprimarea votului
Libera alegere
Dreptul la vot
Tinerii consideră că principalul lor drept electoral este drep-
tul la vot, astfel au răspuns 70% din tineri. Alte răspunsuri la
această întrebare deschisă ce oferea posibilitatea de a formula
până la 3 opinii au fost: libera alegere (33%) și exprimarea
votului (28%). De asemenea, au fost formulate și astfel de
drepturi ca dreptul la informație, dreptul la libera opinie, drep-
tul la lipsa încălcărilor/fraudelor, votul secret, dreptul de a fi
ales. Fiecare al zecelea tânăr a menționat dreptul de a fi ales,
ceea ce denotă că există o conștientizare incipientă a faptului
că și tinerii chestionați ar putea în timpul apropiat să devină
funcționari publici și să fie aleși.
15
Figura 11. În ce măsură sunt respectate drepturile electorale ale tinerilor, în opinia lor. N=423
22
25
23
27
17
22
37
42
39
7
7
7
2
1
2
5
8
7
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Femei
Bărbați
Total
Într-o măsură foarte mică Într-o măsură mică Într-o măsură nici mică, nici mare
Într-o măsură mare Într-o măsură foarte mare NR
Din totalul tinerilor chestionați, 45% consideră că drepturile lor
electorale nu sunt respectate, 39% - într-o oarecare măsură și
doar 9% - într-o măsură mare sau foarte mare. Există o ușoară
diferență de gen, bărbații considerând într-o mai mare măsură
că drepturile lor sunt respectate.
2.2. Studiul calitativ
Studiul calitativ a abordat în profunzime tema democrației și
a percepției tinerilor privind acest termen. Ce este democrația
și cum o văd tinerii a fost una din primele întrebări care au
fost adresate participanților. Astfel, s-a constatat că tinerii sunt
foarte bine informați despre ceea ce reprezintă democrația și
au putut formula și exemple concrete. Majoritatea din ei au
răspuns cu cuvinte traduse din limba greacă și anume că
„Democrația” provine de la „demos”, ceea ce înseamnă „po-
por” și „kratos”, ceea ce înseamnă „putere”, iar împreună for-
mează «puterea poporului» sau un regim politic care se bazea-
ză pe voința poporului.
„Puterea poporului.” [FG1 - F1]
„Puterea aparține poporului.” [FG2 – F2]
„Puterea politică este ținută de popor.” [FG3 – M4]
Tinerii consideră că principiile de bază ale democrației sunt
dreptul la vot și libertatea poporului, iar la baza tuturor stă
Constituția Republicii Moldova, consideră participanții la
discuție.
„Puterea aparține poporului și după părerea mea, include și libera exprimare și absolut toate dreptu-rile pe care noi le avem în Constituție și garanții.” [FG2 – M2]
„Drepturi, dar în aceeași măsură și responsabilități, dreptul la vot.” [FG1 - F2]
„Democrația ar însemna că poporul stă la baza tu-turor, adică nu poate decide o singură persoană, ci majoritatea.” [FG1 - F4]
„Democrația ar mai fi că totul începe de la sine, adică opinii proprii, alegere proprie, ca să nu fii influențat de cineva sau să te conducă cineva.” [FG1 – F4]
În opinia tinerilor, democrația în mare parte ține de respectarea
drepturilor omului așa ca de exemplu: egalitatea în fața legii,
dreptul la opinie, libertatea presei, egalitatea de gen etc.
16 www.prodem.md
„Eu cred că democrația este libera exprimare, fieca-re persoană are dreptul să-și exprime sentimentele, trăirile fără ca cineva să-l judece sau să-i spuie că nu este corect... ”. [FG1 – F8]
„Pentru mine democrația înseamnă libertatea pre-sei și lipsa cenzurii la informația de la televiziune.” [FG1 – F6]
„Democrația asta e când spui și te aude la cine tu vreai să spui, toată informația transmisă de tine, ea undeva ești sigur că o să ajungă și nu te temi că când o să vină cineva cu reproșuri, da reproșul dat o să fie de ordin psihologic, adică să-ți arate că iaca da, aici ai greșit, acolo nu ai dreptate, da nu din punct de vedere chiar și financiar. Înseamnă că ești greșit și nu poți face nimic mai mult.” [FG2 – M4]
„Dreptul de ați spune părerea.” [FG3 – M7]
„Libera părere!” [FG3 – M3]
„Egalitate!” [FG3 – M7]
„Drepturi egale!” [FG3 – M6]
„Egalitatea de gen!” [FG3 – F1]
„Când cineva face o lege, când toți respectă legea.” [FG4 – M6]
„Trebuie să spunem libera opinie a noastră și să nu ne fie frică de părerea altora.” [FG4 – M5]
Pe plan politic, în mare parte tinerii identifică democrația cu
faptul că poporul conduce statul prin reprezentanții săi aleși pe
principiul egalității tuturor în fața legii.
„Mă gândesc la fel oamenii să fie liberi, să nu aibă pe cineva care să îi conducă, ei singuri să aibă vizi-uni asupra propriilor interese.” [FG4 – F1]
„Liber să alegi!” [FG4 – F8]
„Democrația este în primul rând un mod de mani-festare a persoanei, nu doar pe plan personal, dar mai mult pe plan colectiv.” [FG1 – F7]
Totodată tinerii conștientizează că în democrație există și
obligații și că nu întotdeauna toți țin cont de acest lucru.
„Câteodată democrația poate să ducă prea departe, adică fiecare are dreptul de a gândi, de libera ex-primare, dar cum s-ar spune nu trebuie de întrecut aceste limite.” [FG2 – F1]
Percepția democrației de către respondenți este că ea nu
funcționează în totalitate și că nu este conform standardelor
europene.
„E doar o formalitate și doar un spus că e democrație, e o oligarhie precis, sigur.” [FG2 - F2]
„Eu aș spune că există aproximativ doar 40% din democrație.” [FG3 – M3]
„Democrația e numai de fațadă la noi într-un fel.” [FG1 - F1]
„Nu este după standardele europene.” [FG1 - F2]
Democrația în Republica Moldova este privită de tineri sceptic,
deoarece au sesizat de multe ori încălcarea anumitor drepturi
acasă, la școală, în societate etc. Acest lucru le stârnește o ne-
încredere în instituțiile statului. De asemenea, tinerii au sesizat
cazuri cînd democrația funcționează selectiv.
„Libetatea tuturor nu interzicerea presei sau votul, știm bine că s-au făcut foarte multe erori în alegerile anterioare...” [FG1 - F2]
„Alegerile au fost fraudate.” [FG1 - F5]
„Chiar și politica la noi e foarte foarte murdară.” [FG1 - F5]
„Nu doar încălcări, legile nu sunt respectate chiar deloc.” [FG1 - M2]
17
„Depinde pe cine funcționează, dacă persoana este una influentă atunci pentru ea este democrație și invers.” [FG3 – M4]
Tinerii consideră că persoanele care conduc statul ar trebui în
primul rând să respecte legislația.
„Ei special începând de la acei din Parlament, credeți-mă că chiar ei nu respectă nici o lege din câte sunt puse ele.” [FG1 - M2]
O altă încălcare gravă este că presa nu este independentă, în
opinia participanților la studiu. Acest lucru e cel mai ușor de
observat în preajma alegerilor cînd pe posturile TV apare doar
ceea ce vor candidații ca să audă și să vadă cetățenii.
„Dacă să vorbim despre presa din Republica Mol-dova, toate canalele TV, majoritatea, poate acolo au rămas numai două, sunt cumpărate de domnii din funcție și deja asta nu e libertatea presei, îi ceea ce vor ei ca să vedem noi.” [FG1 - F4]
„Sau de exemplu în preajma alegerilor, că acela care e candidat la funcția de președinte a făcut ace-ea tot, adică tot e manipulat, ei au grijă ca să ajungă la noi ceea ce vor. Țin populația în neștire într-un fel.” [FG1 - F1]
Una din principalele frici pe care le au tinerii este că dacă spun
adevărul atunci vor urma careva consecințe negative. Tinerii au
afirmat că nu se respectă dreptul la opinie.
„Iată de exemplu vrei să-ți expui propria părere, da știi, după ce o să spui urmează niște consecințe foarte serioase, poți să spui ceva, tu ai dreptate, perfectă dreptate, dar nu numai de cuvintele aces-tea tu poți să fii afectat. Toate aspectele acestea și sociale și morale, absolut tot, de la asta se începe.” [FG2 - M4]
„Se găsește câte o persoană care încearcă să facă ordine în țară, ca de exemplu, el deodată este lichi-dat...”. [FG2 - F1]
„Adică, chiar și pot spune că uneori, unii oameni au și frica de a ieși din casă, pentru că nu sunt siguri de faptul dacă sunt protejați pe străzile din Chișinău, adică omul știe foarte bine că la orice colț poate să i se ia telefonul, geanta și așa mai departe. Adică oamenii sunt limitați în drepturi, ceea ce deja este o încălcare mare a democrației. Cred că la noi ar fi astfel problema.” [FG4 – F2]
Unii tineri consideră că chiar dacă au loc alegeri și se merge la
vot nimic nu se schimbă.
„Eu aș zice că e pe cale de dispariție, deoarece democrația este ceea ce poporul trebuie să hotă-rască dar atunci când nu votează poporul tot ce se hotărăște, adică opinia poporului trebuie să conteze, dar la noi nu contează atât de mult.” [FG3 – F1]
Un alt aspect pe care l-au sesizat tinerii este că oamenii din ju-
rul lor nu se respectă, nu-și respectă neamul, tradițiile, munca
altora etc. Toate aceste lucruri îi fac să devină reticenți vizavi
de tot cei înconjoară.
„Democrația la noi în țară este bolnavă, pentru că oamenii din societate nu respectă lucrul altora. De exemplu, este făcută o stație de autobus, nu trebuie să o distrugă, nu doar s-a făcut ceva frumos. Nu să o respecte și să lase curat, dar trebuie să o distru-gă.” [FG4 – M5]
Fenomenul corupției este catalogat de tineri ca unul din princi-
palele impedimente în funcționarea democrației la noi în țară.
Printre cele mai dese fapte de corupție întâlnite de participanții
la studiu sunt: darea de mită, traficul de influență, abuzul admi-
nistrativ, neglijența intenționată în îndeplinirea funcției.
„Eu văd democrația ca o formă foarte urâtă la noi pentru că fiind studentă am întâlnit de multe ori cazuri , adică colegii, în colegiul meu nu prea, dar prin alte colegii, elevii sunt obligați și trebuie să se ducă la muncă după colegiu, după ore ca să poată să susțină un examen. Adică, profesorii cer bani din elevi și asta este foarte greu.” [FG4 – F1]
18 www.prodem.md
„Democrația presupune că omul prin muncă trebuie să capete careva succese și nu prin cumătrism și așa mai departe.” [FG4 – M3]
„La noi a fost un caz când învățam la Liceul Sportiv. Un jucător a vrut să plece din echipă, adică a primit ofertă, și antrenorul nu dorea să îi dea voie să plece dacă nu achită suma de 800 euro. Adică s-a antre-nat 8 ani și a cerut pentru fiecare an câte 100 de euro. În afară de ce primește el pentru echipă, adică asta el neoficial mai cere bani fără ca să știe cineva. Cu 800 euro ca să ai legitimație.” [FG4 – M4]
„Eu aș spune că la noi acasă democrația e coruptă, deoarece știm cu toții că a fost furat miliardul ca și când a fost dispărut, și până în ziua de azi nu s-a găsit cine...” . [FG1 - M3]
19
3.1. Studiul cantitativ
În cadrul studiului cantitativ s-a încercat de a afla modul în
care tinerii cunosc cine sunt conducătorii țării și care sunt
principalele lor atribuții. Fiind întrebați dacă cunosc nume-
le unor persoane importante din sectorul public, 82.7% din
tineri au putut numi corect cine este Președintele Republicii
Moldova, 67.1% - numele primarului localității din care fac
parte, 44.4% - numele ministrului educației, 31.9% - numele
prim-ministrului, 28.8% - numele Președintelui Parlamentului
Republicii Moldova. În același timp, doar 8.2% din tineri știau
cine-i președintele raionului unde locuiesc, ceea ce denotă că
tinerii se simt mai apropiați de autoritățile publice locale de
nivelul II (primării) decât de nivelul I (raioane).
Figura 12. Numiți vă rog numele persoanelor ce dețin următoarele funcții, % de răspunsuri corecte. N=423.
82,7
67,1
44,4
31,9
28,8
8,2
2,8
Președintele RM
Primarul localității
Ministrul Educației
Prim-ministrul RM
Președintele Parlamentului RM
Președintele raionului
Ministrul Economiei
Notă: pentru președintele raionului, N=318, deoarece s. Budești și s. Colonița nu fac parte dintr-un raion.
Fiind întrebați despre atribuțiile principale pe care ar trebui
să le aibă președintele țării, tinerii au răspuns că ar fi vor-
ba despre conducerea țării (32%), asigurarea ordinii în țară
(25%), organizarea întâlnirilor cu oamenii (24%), dar și lupta cu
corupția (15%). Au fost numite mai multe atribuții de nivel ge-
neral, totuși, prin prisma răspunsurilor, tinerii văd în președinte
că ar trebui să combată corupția (15%), să asigure menținerea
păcii (9%) și să fie cinstit (6%).
3. Cunoștințele tinerilor privind principalii actori politici din Moldova
20 www.prodem.md
Figura 13. Care sunt atribuțiile principale ale Președintelui Republicii Moldova, în opinia tineri-lor, %? N=274
32 25
24 15
10 9
8 8
7 6
5 5
5 5
4 3 3
2
Managementul țăriiOrdine în localitate/țară
Întâlniri cu oameniiLupta cu corupția
Creșterea nivelului de traiMenținerea păcii
Elaborarea legilorMenținerea relațiilor bune cu țările vecine
Să se odihneascăCinstit
Întâlniri în afara țăriiAcordă medalii
Face dreptate în țarăCrearea locurilor de muncă
Alege procurorul, miniștrii și alte funcții de conducereCreșterea salariilor/pensiilor/bursei
Economia țăriiReparația drumurilor
Figura 14. Care sunt atribuțiile principale ale Prim-ministrului Republicii Moldova, în opinia tinerilor, %? N=163
26 19
14 13 13
10 10
9 9
9 6
6 6
5 3 3
2 2 2
2
Elaborarea legilor
Gestiunea banilorOrdine în localitate/țară
Lupta cu corupția
Managementul țării
Ajută președinteleCreșterea salariilor/pensiilor/bursei
Reparația drumurilorEconomia țării
Întâlniri cu oameniiAlege procurorul, ministrii si alte functii de conducere
Atrage investițiiCrearea locurilor de muncă
CinstitRepararea instituțiilor de stat
Reforme în sistemul educaționalFace dreptate în țară
Menținerea relațiilor bune cu țările vecineCreșterea nivelului de trai
Adună bani de la popor
În privința atribuțiilor unui prim-ministru, mai puțini tineri nu au
putut da măcar un răspuns, iar cei care au răspuns s-au re-
ferit preponderent la: conducerea/managementul țării (26%),
elaborarea legilor (19%), lupta cu corupția (13%) și asigura-
rea ordinii în țară (13%). Au fost și așa răspunsuri ca ajutarea
președintelui (10%) și creșterea pensiilor/salariilor (10%). De
asemenea, unii tineri s-au referit și la aspecte economice și de
infrastructură, așa ca: reparația drumurilor (9%), dezvoltarea
economiei țării (9%), atragerea investițiilor (6%) și crearea lo-
curilor de muncă (6%). În general, puțini tineri văd o diferențiere
clară a atribuțiilor unui președinte și ale unui prim-ministru.
21
Figura 15. Care sunt atribuțiile principale ale Primarului, în opinia tinerilor, %? N=249
28 23
22 22
10 10
9 8
7 6
5 4
3 3 3
3 2
Reparația drumurilorÎntâlniri cu oameniiManagementul țării
Ordine în localitate/țarăReparația instituțiilor de stat
Curățenie în localitate/țarăÎnverzirea localității
Crearea locurilor de muncăLupta cu corupția
Creșterea nivelului de traiIluminatul stradal
Atragerea investițiilorGestiunea banilor
Reforme în sistemul educaționalCinstit
Centre pentru tineriOrganizarea manifestațiilor
De la un primar, tinerii așteaptă în primul rând ca el/ea să se
ocupe de reparația drumurilor (28%), organizarea întâlnirilor
cu oamenii (23%), conducerea localității (22%) și asigurarea
ordinii în localitate (22%). Trebuie constatat faptul că un număr
mic de respondenți au enumerat printre atribuții și cele care țin
de organizarea unor activități specifice sau a dezvoltării spre
exemplu a centrelor pentru tineret, reparația caselor de cultu-
ră, organizarea unor locuri de distracție pentru tineri, reparația
grădinițelor ș.a.
3.2. Studiul calitativ
În cadrul studiului calitativ, s-a dorit de a afla în ce măsură
tinerii au avut deja ocazia să interacționeze cu persoane în
funcții elective sau cu alți politicieni și care a fost experiența lor.
Astfel, per general, tinerii au avut puține interacțiuni cu perso-
ne publice. Participanții la discuții au dat exemple de contacte
în care tinerii au rămas plăcut surprinși de interacțiune, unde
demnitarii au venit imediat cu soluții la propunerile tinerilor,
chiar dacă propunerile presupuneau și cheltuieli de ordin fi-
nanciar.
„Vara aceasta jucam fotbal afară, și am avut o idee să facem o echipă de fotbal la noi în sat. Am strâns toate semnăturile și am plecat la primarul din loca-litate. Și când am dat semnăturile, primarul a fost surprins: „De ce nu ai venit deodată, dar ai făcut
tot efortul acesta pentru ca să strângi semnături, dacă eu puteam să-ți ofer toate finanțele, fără asta’’. [FG4 – M4]
„Cu câțiva dintre colegii mei am fost implicați la sfârșitul anului trecut într-o simulare a consiliului local în care am fost prezenți la o adunare a consi-liului local și primarul a asistat. Având o conversație cu el, a fost destul de plăcut, ne-a răspuns la foarte multe probleme care ne-au cointeresat și pot spune că a fost ceva, nu știu, prima impresie a fost bună.” [FG1 - F2]
„În cadrul sărbătoririi tradițiilor și obiceiurilor chiar acum de anul nou, a fost un concert și de mai multe ori m-am intîlnit cu dl Primar. El este un om plă-cut și apelează la opinia cetățenilor și pur și simplu este un om interesant și se ocupă de dezvoltarea orașului.” [FG3 – M4]
Dar cele mai dese contacte au fost mai degrabă neplăcute.
După astfel de contacte tinerilor le-a trecut cheful de a se mai
implica în viața politică și socială a comunității. Motivele sunt că
persoanele publice nu le-au acordat atenție deloc inițiativelor
venite din partea lor sau fie se interesează de activitățile tine-
rilor doar în perioada electorală, atunci cînd au nevoie de vo-
tul cetățenilor. De multe ori acțiunile persoanelor publice sunt
netransparente. Tinerii simt aceste lucruri, ceea ce-i face să
22 www.prodem.md
nu aibă încredere și să scadă nivelul de implicare la nivel de
comunitate în diferite activități participative.
„Eu am avut ocazia cu trei ani în urmă să fiu în (clădirea) Guvernul Republicii Moldova, la masă cu deputați și acolo am fost ca minoritate etnică, rromii, eu sunt din rromi. Și era vorba că adică noi suntem în familie șase copii, suntem toate fetițe, învățăm bine, doar că noi atunci, pe timpul cela nu aveam lumină acasă, demnitarii acolo ne-au promis multe lucruri că o să fie, că o să facem așa, dacă sincer să vă spun, iată au trecut trei ani de zile și nici un deget nu au mișcat.” [FG1 - F4]:
„În cadrul consiliului raional al tinerilor am dus o convorbire cu reprezentanți ai Consiliului raional, cu primari din sate și știți cum a fost, venind o întrebare directă către dumnealor, au început să dea vina pe primarii noștri și eu am spus, bine dacă Dvs. spuneți că așa-i că primarii noștri sunt de vină, citez „dați-le în cap vă rog frumos” așa și le-am arătat (gesticu-lând), și ca ei să poată să lucreze în continuare. Am obținut un răspuns pe care normal că-l așteptam, au spus că nu au pârghii de influențare asupra pri-marilor.” [FG2 – M4]
„Noi suntem permanent amăgiți, tinerii nu află nici un procent din realitatea care se petrece și la nivel de consilii raionale și la nivelul primăriei din sat, ab-solut totul este formal.” [FG2 - M2]
„Iată, exemplu real, noi tot am colectat, am făcut întâi și întâi un chestionar pe problemele care sunt pe raion, școli diferite și s-a depistat că tinerii au nevoie de unele centre unde să activeze și să se ocupe de hobby-uri. Cu rezultatele acestea ne-am dus la Primărie și la Consiliul raional, și am discutat, ei călduros ne-au primit, da, da o să facem, ne-au ascultat, mai pe scurt teatru au jucat foarte bine, nota 10 pentru asta, dar impresia după ce am închis ușa la dânșii, ideea a zburat așa pe fereastră, au aruncat-o, se simțea chiar și pe întrebările directe, se simțea opoziția lor și cum ei doreau să ascundă niște lucruri mai adânci, mai profunde care țineau de interesul personal. Nimic nu s-a rezolvat. Ne-am simțit că suntem nimeni, până la urmă. Am înțeles
că am pierdut o lună de zile, umblând prin case, prin oraș strângând și completând chestionare degea-ba.. ”. [FG2 - M4].
„Am mers la primar cu rugămintea ca să fie posi-bil de curățat apa, când am intrat la el deodată a deschis la calculator pagina despre sat, ca să văd eu că el lucrează și mi-a spus că nu avem resurse, trebuie niște butelii mari pentru ca să curăț această apă.Totodată populația apa aceasta o achită, ei se folosesc de ea așa cum este murdară, da o achită și a spus că o să facă și.. nimic.” [FG2 - F1].
„Da, serios sunt foarte mulți tineri care ar vrea să facă ceva, să schimbe, numai că după vreo 5-10 încercări de acestea care sunt nereușite sau une-le piedici care se pun, chiar și piedici artificiale nu reale așa apoi ei se descurajează, da pentru ce am pierdut atât timp pentru nimic.” [FG2 - M4]
„Știi de ce nu sunt de acord cu tine, pentru că ai spus 5-10 piedici, 1-2, nu 5-10 piedici, e destul o dată să dezamăgești... ”. [FG2 - M2]
„Cu primarul am avut așa o chestie că peste patru ani se alegea alt primar dar nu erau rezultate și toți tinerii plecau din sat și a fost așa o decizie că mai mulți tineri să ne strângem și să mergem la primar ca să facem ceva pentru tineri ca ei să nu plece din sat, să fie încadrați, de exemplu în întreceri sportive, să facă și aceeași discotecă în parc ca ei să iasă, să fie cointeresați, ca să nu plece din sat. Atunci prima-rul nu a avut nici o reacție ....” [FG3 – F1]
„La universitatea unde învăț eu , la Universitatea Sportivă, a fost un politician candidat la alegeri-le prezidențiale, el a fost în perioada electorală. Și atunci un student de la mine din grupă, i-a dat o întrebare. El l-a întrebat: ,, Domnul candidat, dvs. vă aduceți aminte să faceți vizite la universități, doar atunci când este campanie electorală sau când aveți nevoie de ajutor, de sprijin și așa mai depar-te?’’ La care dumnealui a spus că ,,Noi suntem supraocupați, avem prea multe probleme și așa mai departe de rezolvat și nu reușim să venim’’. La care eu mi-am dat întrebarea mie ,,Păi de ce acuma ați
23
găsit timp? De ce candidații, de ce politica în gene-ral, găsește timp pentru popor doar atunci când le este lor, adică când e nevoie de popor?’’ Dar atunci când poporul are nevoie de politică, nu-i găsești. [FG4 – F2]
De asemenea au fost declarate cazuri cînd politicienii folosesc
tinerii cu scopuri de manipulare în interesele proprii.
„Și eu am fost prezentă la două proteste am fost luată din sat de cineva pe care eu îl susțin și mi-a spus așa că o să fie un concert și haidem să parti-cipi și tu că la finalul zilei vei primi 50 de lei. Pe mine nimeni nu m-a informat că v-a trebui să particip la un miting de susținere a unui candidat la alegeri. M-am dus și ne-a îmbrăcat pe toți în aceeași culoa-re, ne-au dat flaguri, o căldură afară, ne-au dat câte o sticlă de apă în buzunar și hai să strigăm numele candidatului.” [FG1 - F5]
24 www.prodem.md
4.1. Studiul cantitativ
Interesul față de participarea la alegeri este unul foarte mare
în rândul tinerilor, ceea ce contrastează, de fapt cu atitudinea
lor față de politică și instituții. Astfel, 77% dintre tineri ar fi
interesați să participe la vot într-o măsură mare sau foarte
mare. Tinerii își motivează interesul sporit prin faptul că îi inte-
resează soarta țării (44%), pentru că votul lor contează (32%).
Printre cei care s-au arătat mai dezinteresați de participarea la
scrutin, majoritatea au afirmat că „n-ai pe cine vota” – 10%.
Aproximativ același număr de tineri ar recomanda și altor co-
legi/prieteni să vină la vot (76%). Totuși, au existat și păreri
ale tinerilor care considerau că nu trebuie influențată părerea
colegilor/prietenilor.
Figura 16. În ce măsură ați fi interesat(ă) să participați la vot, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri și Dvs. ați avea dreptul la vot? %, unde 1 – deloc interesat, 10 – foarte interesat. N=408
3 3 3 14
6 5
1315
48
31 3 1
9 8 911
9
45
3 2 3 1
6 7 7
12 12
46
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Femei Bărbați Total
4. Interesul tinerilor pentru participarea la alegeri
25
Figura 17. Argumentați răspunsul la întrebarea precedentă (privind interesul de participarea la eventualele alegeri), %. N=231
0
0
1
3
6
2
10
37
42
2
4
4
2
4
3
9
27
47
1
2
2
3
5
5
10
32
44
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
Mi-e interesant
Participarea trebuie să fie obligatorie
Depinde de dispoziție
Datoria mea
Fiecare decide pentru el
Să fim mai uniți
Nu ai pe cine vota
Votul meu contează
Mă interesează soarta țării
total bărbați femei
Figura 18. În ce măsură ați recomanda unui prieten să participe la vot? %, unde 1 – categoric nu aș recomanda, 10 – cu siguranță aș recomanda. N=400
52 3 1
6 5
911
14
43
53 4
2
8 8 8
1310
38
53 4
2
7 79
12 12
41
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Femei Bărbați Total
26 www.prodem.md
Figura 19. Argumentați răspunsul la întrebarea precedentă (privind recomandarea de a partici-pa la alegeri), %. N=231
1
2
3
2
2
3
5
20
21
39
2
2
2
4
6
5
11
15
24
29
1
2
3
3
4
4
8
18
23
35
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Nu vreau să mă implic
După alegeri nimic nu se schimbă
Nu am pe cine vota
Să-I susținem
împreună e mai vesel
Nu sunt indiferentă
Nu am dreptul sa influențez
Mă interesează soarta țării
Toți trebuie să participe
Fiecare vot contează
total bărbați femei
De asemenea, în studiul cantitativ s-a dorit de a determi-
na toleranța tinerilor față de anumite grupe de persoane în
eventualitatea candidării lor la funcția de primar. Astfel, 73%
din respondenți ar accepta un primar – doamnă și aici există
o susținere mai mare din partea femeilor-respondent (80%)
și mai mică din partea bărbaților-respondent (65%). Circa o
treime din tineri ar accepta ca localitatea lor să fie condusă
de o persoană de altă etnie (excepție: rromi) și aici nivelul de
toleranță al femeilor-respondent a fost mai mare (38% față
de 27% la bărbați). O persoană cu dizabilități fizice ar putea fi
susținută de cel mult un sfert din tineri, un rrom – de fiecare al
optulea tânăr, un homosexual – de fiecare al șaisprezecelea și
o persoană cu antecedente penale – de fiecare al douăzecilea.
Figura 20. Dacă duminica viitoare s-ar desfășura alegeri, ați vota un primar…? N=423
8065
73
3827 33 28 24 26
15 12 137 6 6 5 6 50%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Fem
ei
Bărb
ați
Tota
l
Fem
ei
Bărb
ați
Tota
l
Fem
ei
Bărb
ați
Tota
l
Fem
ei
Bărb
ați
Tota
l
Fem
ei
Bărb
ați
Tota
l
Fem
ei
Bărb
ați
Tota
l
O femeie Altă etnie Dizabilități fizice Un rrom Homosexual Antecedentepenale
Da Nu NȘ/NR
27
Astfel, există o toleranță bună pe criteriul de gen, în rândul
tinerilor și una relativ bună după criterii etnice, în rest tinerii
fiind destul de categorici în privința acceptării unui primar cu
dizabilități fizice, rrom, homosexual sau cu antecedente pena-
le. (Figura 20)
Tinerii au fost rugați să motiveze răspunsurile lor, astfel încât
cei care susțin primari-femeie au spus că principalul motiv e
că ele sunt mai responsabile (49%) și că pot fi buni conducă-
tori (24%), iar factorul că suntem cu toții egali a fost abia al
treilea (15%). În privința altor categorii – principalul argument
a fost că cu toții suntem egali.
Figura 21. Cum argumentați răspunsul la întrebarea precedentă, privind votarea unui primar, dacă ați răspuns DA?
11
4
15
13
49
11
12
24
83
33
63
38
50
15
22
12
19
8
11
4
17
11
15
6 6
22
6
Homosexual
Cu antecedentepenale
Cu dizabilități fizice
Altă etnie
Rrom
Femeie
Mai responsabili Pot fi buni conducători Suntem egaliSchimbări Au o altă mentalitate E dreptul meuGenul nu contează Nu au autoritate Important să fie căsătorităNu am încredere Sunt împotriva lor Incapabili de a conduceSunt tolerant Au bani Onest
În privința celor care nu susțin anumite categorii de persoane
în calitate de primar, principalul motiv a fost că nu au încredere
în femei (73%), în rromi (65%), în alte etnii (68%) și în persoa-
ne cu antecedente penale (79%). În privința homosexualilor,
principalul argument a fost că tinerii sunt principial împotriva
lor (56%), iar în privința persoanelor cu dizabilități – motivul de
bază a fost că ei nu pot conduce (46%).
Figura 22. Cum argumentați răspunsul la întrebarea precedentă, privind votarea unui primar, dacă ați răspuns NU, %?
56
8
11
13
9
2
7
46
16
13
18
20
79
35
68
65
73
18
7
Homosexual
Cu antecedentepenale
Cu dizabilități fizice
Altă etnie
Rrom
Femeie
Dreptul meu Sunt împotriva lor Incapabili de a conduce Nu am încredereSchimbări Au altă mentalitate Pot fi buni conducători Mai responsabiliSuntem egali Motive religioase Sunt tolerant Nu au autoritateOnest
Dintre tinerii care au deja experiență de participare la ale-
geri, cei mai mulți au afirmat că programul și promisiunile
candidatului/partidului au fost factorul determinant pentru a-l
vota. Apartenența politică a fost un factor mai puțin semnifi-
28 www.prodem.md
cativ. Totuși, s-a observat că în cadrul alegerilor locale, mulți
tineri au pus accent pe competență și abilități manageriale
ale candidatului (26%) și pe reputația lui de a fi sincer (21%),
iar apartenența politică a contat doar pentru 9% din tineri.
Apartenența politică a contat cel mai mult la alegerile parla-
mentare (14%), în timp ce la alegerile prezidențiale a contat
pentru mulți inclusiv faptul că candidatul este femeie (9%). Re-
ligia a jucat și ea un anumit rol în alegerile prezidențiale (5%)
și parlamentare (7%).
Figura 23. Participarea tinerilor din eșantion la alegerile desfășurate în ultimii 3 ani, %
40
43
30
9
14
11
26
7
13
21
7
18
7
5 9
21
15
Locale
Parlamentare
Prezidențiale
Programul și promisiunile candidatului/ partidului Apartenenţa politică a candidatuluiUn bun Manager/ Competent
Reputația candidatului de a fi sincerReligia sau originea etnică a candidatului/ partiduluiFaptul că este femeie
Figura 24. Care au fost principalele motive că nu ați participat la alegeri, % din persoane ce n-au participat la alegeri, având 18 ani.
1
1
2
4
6
6
17
Buletinul de identitate nu aveam
Secția de votare departe de mine
Starea de sănătatenesatisfăcătoare
Fără schimbări
Nu am avut pe cine vota
Lucruri mai importante
Mă aflam în afarasatului/orașului/țării
Dintre tinerii care împliniseră 18 ani în ziua alegerilor, dar care
n-au votat, principalul motiv al neparticipării a fost lipsa din
localitate sau țară (17%), unii aveau alte lucruri mai importante
de făcut (6%), iar alții nu aveau pe cine vota (6%). Trebuie
de menționat că mulți tineri nu au dat un răspuns la această
întrebare. Motivele care i-ar determina pe tineri să participe la
următoarele alegeri sunt în primul rând: dorința de schimbare
spre bine (55%) și existența unui candidat bun (23%). Fiecare
al zecelea a spus că așa „trebuie”.
Față de candidați, tinerii își pun multe speranțe, în particu-
lar mulți doresc ca el/ea să ducă țara la prosperitate (36%),
să-și respecte promisiunile (28%), să lupte cu corupția
(27%), să creeze locuri de muncă (20%), să contribuie la
mărirea burselor/salariilor/pensiilor (14%), să facă ordine în
localitate/țară (11%) și să fie un manager bun (9%). Aceste
răspunsuri diferă de ceea ce tinerii consideră a fi atribuțiile
unui președinte, prim-ministru sau primar. Astfel, gama
de așteptări a tinerilor față de politicieni diferă un pic de
percepția privind atribuțiile lor.
Figura 25. Ce factori v-ar determina să participați la următoarele alegeri?
1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 4 4 5 5 7 7
10 23
55
DeșteptInformație mai amplă
RegulăDreptate
Candidat de încredereSituație neprevazută
Să meargă toată clasaSă fiu în țară
CinstitParticiparea trebuie să fie obligatorie
Secții de votare mai multe peste hotare Experiență nouă
Oameni/Partide noi la putereLocuri de muncă
Să nu fie atîția hoțiSalarii mai mari
Candidat care mă reprezintăSă putem învăța/munci în țară
TrebuieCandidat bun
Vreau o schimbare spre bine
Tinerii nu văd în mare parte impedimente pentru a participa la
votare. Unicul impediment mai mult sau mai puțin semnificativ
ar fi introducerea votului obligatoriu, ceea ce i-ar descuraja pe
tineri. Totuși, doar 40% au afirmat că aceasta ar reprezenta
un impediment. Unele aspecte privind opinia prietenilor, faptul
29
că membrii biroului electoral sunt actuali sau foști profesori,
faptul că drumul spre biroul electoral e deteriorat sau aspec-
tul exterior (îmbrăcămintea, încălțămintea) – nu reprezintă
impedimente pentru marea majoritate a tinerilor.
Figura 26. Care sunt principalele așteptări de la candidații aleși sau de la cei pe care i-ați ale-ge? %, N=325
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3
5 5 5
7 7
9 11
14 20
27 28
36
Neafiliat politicRelațiile cu vecinii
Să lucreze în parteneriat cu alte țăriSă îmi dea bani
Libera circulație în orice țarăUnirea cu Rusia
Servicii medicale gratuiteAlegeri corecte
PatriotVotul conteazăTransparență
Să închidă hoțiiSistemul educațional gratuit
Să aducă bani în țarăSă fie persoană de încredere
Populația să nu plece peste hotareCentre pentru tineri
Reforme buneInteligent
Să repare drumurileEconomia țării
Prețuri mai miciUnirea cu UE
Întoarcerea miliarduluiSărăcia
DreptateSă asculte poporul
Manager bun/Candidat bunOrdine în sat/oraș/țară
Creșterea salariilor/pensiilor/burseiCrearea locurilor de muncă
Lupta cu corupțiaSă-și respecte promisiunile
Să aducă țara la prosperitate
Figura 27. În ce măsură următoarele aspecte ar putea reprezenta un impediment pentru partici-parea la vot? %, N=423
-10
-7
-15
-8
-10
-8
-9
-7
-10
-8
-21
-11
-7
-9
-4
-5
-6
-6
-2
-3
-19
-23
-14
-19
-17
-13
-11
-10
-6
-6
20
23
12
27
27
20
13
19
16
15
31
36
52
37
42
55
62
58
66
69
-55 -35 -15 5 25 45 65 85
Introducerea votului obligatoriu
Nu sunt informat(ă) cu privire la drepturile mele electorale
Am o dizabilitate fizică/mi-e rușine să chem urna mobilă acasă
Lipsa condițiilor de vot în interiorul secției de votare
Lipsa infrastructurii necesare
Biroul electorale este departe de casa mea
Nu am îmbrăcăminte/încălțăminte
Drumul spre BESV este deteriorat
Membrii BESV mi-au fost/sunt profesori
Prietenii vor râde de mine dacă voi merge la vot
NȘ/ NR Foarte mare măsură În mare măsură În mică măsură Deloc
30 www.prodem.md
4.2. Studiul calitativ
În cadrul studiului calitativ a fost abordat în mod detaliat
subiectul alegerilor. Astfel tinerii au fost întrebați despre cum
înțeleg ei alegerile, ce experiență de a alege au, inclusiv chiar
votarea șefului clasei, dar și întrebări ce țin de stilul lor de viață.
Tinerii percep cuvântul alegeri ca o posibilitate de selecție a
unor lucruri care să le placă, niște lucruri care să le aducă
beneficii în urma alegerii făcute.
„Adică noi alegem ceva care o să ne placă sau putem să deosebim binele de rău, adică nu știu în majoritatea cazurilor putem să facem o alegere greșită.” [FG1 - F8]
„Este o decizie care crezi că va fi a ta.” [FG2 - F4]
„Eu de exemplu ca să ajung la colegiu trebuie să mă scol la ora 5 și 15 min și în funcție de cît de mult am stat seara cu teme, trebuie să aleg să mai stau 5 minute sau să mă scol. E greu să alegi!” [FG4 – M6]
Sunt cazuri cînd persoanele participante la sesiunile de focus
grup au declarat că când fac unele alegeri sunt influențați de
cei care îi înconjoară de părinți, de profesori, de șefii de la locul
de muncă și nu întotdeauna aleg ceea ce le place sufletului.
„Deseori alegem și ceva care suntem și influențați, nu întotdeuna alegem plăcerea noastră.” [FG1 - F5]
„Suntem influențați să alegem ceea ce este, ceea ce ni s-a dat, ne mulțumim cu ceea ce avem.” [FG1 - F5]
„Când alegem lecțiile opționale, sunt mulți în clasă și noi toți nu alegem ce ne place, trebuie să luăm după majoritate și după aceea ni se dă.(10:29).” [FG1 - F6]
„De multe ori alegem după posibilități, da și de mul-te ori impuși.” [FG1 - F1]
„De exemplu, când am terminat clasa a IX-a, nu eram sigur unde să plec mai departe și dacă părinții au zis să vin la liceu, deja nu am avut încotro și am venit la liceu.” [FG1 - M3]
Percepții generale despre alegeri ca un proces electo-ral: ce tipuri de alegeri avem, cât de des au loc alege-rile: după tipul alegerilor tinerii sunt foarte bine informați ce
feluri de alegeri avem
„Prezidențiale. Auditoriul: Locale.” [FG1 - F3]
„Consilierii.” [FG1 - F5]
„Parlamentare.” [FG2 - M2]
„Alegeri locale, prezidențiale, parlamentare.” [FG3 – M4]
„Prezidențiale.” [FG4 – F1]
„Locale.” [FG4 – F2]
„Parlamentare.” [FG4 – M4]
Periodicitatea alegerilor la fel este cunoscută de participanții la
discuția de grup. Legat de ultimele alegeri prezidențiale tinerii
consideră că aceasta a fost opțiunea poporului ca președintele
să fie posibil de-l ales de popor.
„O dată la patru ani. Auditoriul: Trebuiau să fie, după patru ani.” [FG1 - F4]
„Tot la patru ani.” [FG2 - M2]
„La fiecare 4 ani.” [FG4 – F1]
„Păi au fost aceste alegeri prezidențiale la dorința poporului, poporul a dorit să facă alegerile acestea, a fost un caz excepțional.” [FG1 - F4]
Percepții generale despre procedura de vot: în opinia
participanților la discuție să voteze pot persoanele care au
împlinit vârsta de 18 ani, au buletin de identitate valabil și
cetățenia Republicii Moldova.
„Persoanele care au vârsta de 18 ani.” [FG1 - F4]
„Trebuie să aibă buletin de identitate, de 18 ani.” [FG1 - M1]
31
„Tinerii care au 18 ani.” [FG2 - F1]
„Cetățenii.” [FG2 - M1]
„Au împlinit vârsta de 18 ani, sunt conștienți, nu au dizabilități mintale.” [FG2 - F1]
„Fiind cetățean, deja ai 18.” [FG2 - M1]
„În aceste alegeri, persoanele de la 18 în sus.” [FG3 – M4]
„Cu cetățenia Moldovei.” [FG3 – M3]
„Aaa în general, toată lumea care a atins vîrsta de 18.” [FG4 – M3]
„Dar sunt unele obligații, trebuie să ai actele nece-sare.” [FG4 – M6]
Tinerii au venit cu exemple atunci cînd sunt sesizate încălcări
în procesul de votare și anume cînd au putut vota și persoane
care nu mai sunt în viață sau care sunt demult timp plecate din
țară. Ce-i drept tinerii au putut relata aceste cazuri din auzite
fără să vadă cu ochii lor. Astfel de cazuri le reduce cu mult
încrederea că alegerile sunt cinstite.
„În Moldova mai au dreptul să voteze și morții.” [FG2 - M4]
„Soția s-a dus să voteze și o întreabă acolo, Dvs. de ce nu ați venit împreună cu soțul, că el a votat deja, a spus că soțul meu e mort deja de patru ani de zile, da el a votat înaintea soției.” [FG2 - F1]
„La noi votau oameni care-s peste hotare demult și nici nu s-au întors în Republica Moldova.” [FG2 - F2]:
„Da, am văzut, nu cu ochii noștri, da am văzut, pe internet am văzut un băiat, verișorul a găsit pe verișorul lui că a votat, da el și a început a face un scandal pentru că și spune că, el de 20 de ani e plecat în Germania, cum el a votat...”. [FG2 - F2]:
„Mulți știu că soțul și-a descoperit soția că ea a votat deja, da ea de câți ani în urmă e moartă.” [FG1 - F5]
Un alt caz pe care tinerii îl consideră o încălcare că primarul
transportă persoanele care nu se pot deplasa la secția de vot.
„Eu știu personal, la noi au fost alegeri, primarul pe orice femeie care nu putea sa meargă la vot, perso-nal cu mașina o transporta.” [FG2 - M2]
Tinerii consideră că minoritățile etnice sunt cele mai ușor ma-
nipulabile atunci cînd se merge la vot.
„Minoritățile etnice sunt cărate cu autobuzul, eu am văzut asta cum era la dânșii în Transnistria.” [FG1 - F1]
„Sau din Găgăuzia.” [FG1 - F8]
O altă opinie este că pentru a putea participa la vot este nevoie
să fii informat și chiar ar fi cazul ca înainte de a participa la
scrutinul electoral să dai examen cu privire la procedura de vot.
„Trebuie să fii informat.” [FG1 - M2]
„Trebuie să fii educat pe cine să alegi..” . [FG1 - F4]
„Asta depinde deja de fiecare și cei dezinformați tot au dreptul să voteze.” [FG1 - F1]
„Cred că dacă am da examene, am avea alt rezul-tat.” [FG1 - F1]
Cum votează persoanele cu dizabilități:
„Acasă.” [FG1 - M2]
„De la domiciliu.” [FG1 - F4]
„La domiciliu, este, vine un reprezentant și totoda-tă și un observator pentru ca să nu fie încălcări.” [FG1 - F7]
„Doi observatori, nu?” [FG1 - F2]
32 www.prodem.md
„Totodată și la bătrânii care nu se pot deplasa tot vin acasă...” [FG1 - F5]
„Da, la domiciliu.” [FG2 - F1]
„Da! Cum se votează? Tot așa, numai că se merge acasă, este o urnă sigelată unde bătrînii votează de acasă.” [FG3 – M4]
„Este urna mobilă.” [FG4 – M6]
„Da! Doua persoane din Comisia Electorală sau trei dacă nu greșesc și dacă sunt observatori din parti-dele electorale, merg și ei.” [FG4 – F1]
Cum votează minoritățile etnice:
Diferențe semnificative în procedura de vot între minorități nu
există afirmă tinerii. Condiția principală este că tinerii doar tre-
buie să dețină cetățenia Moldovei pentru a putea vota, în rest
condițiile sunt aceleași.
„Dacă au cetățenie votează ca și moldovenii...” [FG3 – M2]
„Da, dacă au cetățenie.” [FG3 – M4]
„Au dreptul să voteze acele persoane care au cetățenie.” [FG3 – F9]
Cunoașterea drepturilor electorale:
Principalele drepturi electorale sunt dreptul de a alege liber și
transparent, de a fi ales și dreptul ca votul tău să fie secret. De
asemenea există și posibilități de a solicita să poți vota în altă
parte decît unde ai domiciliul.
„De a alege... ”. [FG1 - F2]
„În secret.” [FG1 - F2]
„Fără influență.” [FG1 - F1]
„Noi avem dreptul să cerem, de exemplu, este act care ne oferă nouă posibilitatea să votăm nu în regi-unea unde noi suntem înregistrați la domiciliu, dar în
altă parte, de exemplu eu trăiesc aici, dar am votat în Chișinău. Fiecare poate să facă asta fără proble-me, ei sunt obligați să ofere acest act.” [FG2 – M4]
„Dreptul la anonimat, ca nimeni să nu vadă.” [FG3 – M4]
„La libera alegere.” [FG3 – F9]
Există și experințe plăcute de la exercitarea prima dată a votu-
lui atunci cînd membrii biroului electoral îi decorează pe tineri
pentru primul lor vot în calitate de cetățean activ.
Mi-au dat o panglică „Primul tău vot”. [FG2 - M4]
Informarea privind alegeri și procedura de vot:
Modalitățile prin care tinerii vor să fie informați despre pro-
cesul electoral și procedura de vot sunt mai degrabă prin in-
termediul surselor mass-media și rețelelor de socializare. De
asemenea, au fost menționate și așa modalități de informare
ca derularea unor campanii de informare înainte de alegeri de
către organizații specializate în acest domeniu. Acest tip de
informare mai degrabă s-ar potrivi pentru alegătorii care nu
prea au acces continuu la rețelele de socializare sau sursele
mass-media, după cum spun tinerii.
„Din presă.” [FG1 - F2]
„Profesorii și părinții, deci ei ar fi pilonii pentru ti-neri?” [FG2 - F3]
„Cred că profesorul de educație civică.” [FG2 - M5]
„Să fie introduse câteva ore, 2-3 ore informative la educația civică cu câteva săptămâni înainte de vot, toată informația să ajungă la elevi. Asta cred că o să fie cea mai sigură cale.” [FG2 - M3]
„Niște seminare, se poate de făcut de niște organizații de informare.” [FG2 - F2]
„Să facă un site și de transmis prin televiziune, ca oricine să poată să acceseze.” [FG2 - M3]
33
„Chiar și profesorul de istorie, sau, să fie niște in-struiri.” [FG3 – F1]
„Prin toate sursele de informare.” [FG4 – M6]
„De exemplu prin TV, internet, radio, gazete, ca fie-care persoană.” [FG4 – M6]
„Tineretul se informează de pe siturile de socializa-re.” [FG4 – F7]
Cunoștințe despre procedura de vot:
Per general tinerii participanți la discuția de grup sunt informați
despre procedura de vot. Cea mai multă informație ei o pri-
mesc de la părinți și frații, surorile mai mari sau colegi, prieteni
care deja și-au exercitat dreptul la vot. De asemenea, după
necesități tinerii accesează diferite site-uri de informare cu pri-
vire la alegeri.
Măsurarea intenției de participare la vot/alegeri:
Majoritatea tinerilor au declarat că s-ar duce la vot, dacă du-
minica viitoare ar avea loc alegeri și ei ar avea vârsta de 18
ani împlinită. Principalele motive sunt că: fiecare ar trebui să-și
exercite dreptul la vot, fiecare vot duce la o schimbare, este
localitatea mea, țara mea și aș vrea să trăiesc mai bine etc.
„Da, aș merge, pentru că fiecare om are dreptul să voteze și votul lui contează.” [FG1 - F8]
„Da. Pleci deoarece, vrei nu vrei de tine depinde și oarecare vot și viitorul satului și tot.” [FG1 - F7]
„Eu desigur că aș merge pentru că fiecare vot con-tează cu un vot sau fără asta-i o mare diferență, un vot schimbă foarte mult, fiecare vot poate duce la o schimbareîn țara noastră.” [FG1 - F3]
„Fiindcă este localitate mea și nu-mi este indiferent, și aș vrea ca să fie o alegere corectă din partea mea și a poporului și să facă o alegere corectă care să îmbunătățească traiul poporului.” [FG3 – F1]
„Aș vrea să trăiesc într-o țară cu politici mai bune și cu politicieni mai buni. Și aș vrea să particip, adică asta depinde în mare măsură și de noi.” [FG4 – F8]
„Eu personal aș merge la vot pentru că eu aș primi o satisfacție să văd acolo votat, și să văd că eu am contribuit prin vot la schimbare.” [FG4 – F7]
Alții sunt convinși că vor merge la vot și îi vor îndemna și pe alții
să vină. Unii invocă motive că nu le place conducerea actuală
și ar vrea să vină alți candidați la conducerea localității și acest
lucru îi motivează și mai mult să se prezinte la vot. Alte opțiuni
spuse de tineri sunt că vor vota numai pentru că votul să nu fie
pierdut sau că dacă vor avea timp vor veni.
„Eu la fel m-aș prezenta adică și nu doar, aș motiva și pe alții să meargă, i-aș sfătui, i-aș îndruma, adică că-i foarte important să se prezinte.” [FG1 - F1]
„Precis, asta-i, la momentul dat chiar aș dori să fie o alegere la noi în sat, că nu-mi prea place primarul.” [FG1 - F5]
„Că trebuie să se schimbe primarul.” [FG3 – F10]
„Ca votul să nu fie pierdut.” [FG3 – M8]
„Dacă o să avem timp liber, se poate.” [FG4 – M3]-
Cauzele ce ar împiedica tinerii să meargă la vot:
Importantul motiv de ce tinerii nu vor merge la vot este că în
ultima perioadă la alegeri participă candidați care nu le repre-
zintă interesele, care nu se țin de cuvânt și nu se potrivesc
pentru funcțiile la care ei candidează.
„…într-un cuvânt... niște candidați proști ar candi-da.” [FG2 - M2]
„Pe mine mă oprește că nici un candidat nu se potrivește și niciunul nu corespunde și nu mă repre-zintă. Toți au interesele lor și când o să vină la putere nu o să se schimbe nimic. Asta cred eu.” [FG4 – F7]
„Nu au abilitate de a conduce.” [FG2 - M1]
34 www.prodem.md
„Nu au capacitățile de a conduce eficient.” [FG2 - M1]
„Deoarece au fost candidați care nu au reprezentat interesele noastre.” [FG2 - M4]
O altă cauză este că sunt dezamăgiți de tot ce înseamnă viață
politică în țară. Unii sunt indiferenți alții nu vor merge la vot în
semn de protest. Alții vor să plece din țară considerând că în
altă țară lucrurile vor merge mai bine.
„Deja am obosit de toate alegerile astea nu se face nici o schimbare nimic.” [FG3 – F1]
„Votul meu nimic nu decide.” [FG3 – M3]
„Pe mine nu mă interesează, vreau să plec din țara aceasta.” [FG1 – M2]
„Protest, grevă față de sistem.” [FG3 – M4]
„...înțelegi că chiar dacă tu mergi oricum e decis demult cine va câștiga și pentru mine și pentru alții.” [FG4 – F2]
Participanții la discuție mai specifică și așa cauze ca: secția de
votare este departe de casă, e frig sau starea de sănătate nu
le va permite să-și exercite dreptul la vot.
„Să fie într-un loc unde nu putem ajunge, sau este departe, e frig.” [FG3 – M4]
„Nu mă simt bine.” [FG1 – M3]
Cazuri specifice care influențează participarea la alegeri:
Necunoașterea procedurilor de vot este un alt impediment care
îi face pe tineri să nu meargă la vot.
„Trebuia să voteze în satul natal și ei învață în Chișinău și ca să vină acasă să voteze cheltuie foar-te mulți bani și de aceea nu votează.” [FG1 - F1]
„De exemplu, fratelui meu nu i s-o permis să mear-gă să voteze la el acasă, lui i-o spus șeful că dacă tu pleci, te dau afară.” [FG3 - F1]
Ce i-a făcut pe tineri să nu meargă la vot:
Printre motivele din care cred tinerii că nu au mers la vot se-
menii lor se numără: indiferența față de tot ce-i înconjoară,
circumstanțele personale, dezamăgirea dar și neprofesionalis-
mul funcționarilor electorali care au inversat voturile în proce-
sele electorale. Percepția că votul lor nu valoarează nimic este
la fel un impediment din care tinerii nu au mers la vot. Un alt
factor este lenevia de a depune efort să ajungă la secția de
votare.
„Iaca eu cred, că pe mulți tineri i-a făcut să nu meargă la vot, faptul că s-au inversat voturile în multe sate mai mici.” [FG2 - M3]
„Eu cred cel puțin că tare s-au dezamăgit... . Da.” [FG2 - M3]
„Și-au pierdut speranța că nu va fi un candidat demn.” [FG3 – M4]
„Eu nu știu, trebuie să fie dezamăgire totală.” [FG2 – M4]
„Circumstanțe personale.” [FG3 – M8]
„Lenea, vor să doarmă mai mult.” [FG2 – F3]
„Indiferența.” [FG3 – F9]
„Credeau că votul lor nu o să schimbe nimic, chiar dacă eu o să votez, nimic nu o să se schimbe, tot situația ceea o să rămînă.” [FG4 – F7]
„Lenea.” [FG4 – F2]
„Lenea, da, dar oricum indiferența, pe de o parte.” [FG4 – M5]
35
5.1. Studiul cantitativ
Tinerii se arată interesați de procesul electoral și 71% din
ei doresc să afle mai mult, interesul fiind mai mare în rân-
dul femeilor (78%) decât a bărbaților (63%). Astfel, cele mai
bune surse de informare pentru tineri ar fi: plasarea publicității
electorale la TV – 62% și organizarea campaniilor de informa-
re în localitate – 60%. Dintre variantele de răspuns propuse
respondenților, cea cu întâlnirile organizate de către partidele
politice a fost percepută ca fiind cea mai puțin eficientă – 20%.
Televiziunea rămâne a fi principala sursă de informare pentru
tineri (60%), urmată de rețelele de socializare (58%). Celelal-
te surse sunt mai puțin importante, astfel că membrii familiei
contează pentru 33% ca sursă de informație, ziarele – pentru
30%, alte site-uri de informare – 27%, radioul – 24%, iar pri-
etenii și cunoscuții – 22%. Chiar dacă tinerii au o încredere
mare în ONG-uri și biserică, acestea nu reprezintă și o sursă
de informare pentru tineri, la fel ca și APL.
Figura 28. Ați dori să aflați mai multe despre procesul electoral? %, N=423
78
63
71
22
37
29
Femei
Bărbați
Total
Da Nu
Figura 29. În ce mod ați dori să fiți de informat(ă) despre alegeri? %, N=423
1
4
5
4
10
6
12
30
28
3
7
13
9
18
12
12
26
13
9
9
12
11
15
18
7
0 10 20 30 40 50 60
Altul
Întîlniri cu alegătorii organizate de către partidele politice
Întîlniri cu alegătorii organizate de către CEC(Comisia Electorală Centrală)
Prin plasarea publicității electorale pe panouri
Organizarea unor evenimente la care ați fi informat despreprocesul electoral de către alte organizații
Prin intermediul pliantelor informative
Prin plasarea publicității electorale pe site-uri
Organizare de campanii de informare în localitate
Prin plasarea publicității electorale la TV
În primul rând În al doilea rând În al treilea rând
5. Modul în care tinerii se informează
36 www.prodem.md
Figura 30. Din ce surse vă informați? %, N=416
0 0 1 1 2 1
4 4
10 6
7 31 32
0 1
1 2
4 3
6 11
9 10
15 19 18
2 3
3 3
4 8
12 9
9 14
10 9 10
0 10 20 30 40 50 60
APLONG locale
Preoţii și slujitorii bisericii
Intelectualitatea din localitate(învăţători, medici)
Întâlnirile cu politicieniiZvonurile din localitatePrietenii și cunoscuţii
RadioSite-uri de informare
ZiareMembrii familiei
Rețele de socializareTV
În primul rând În al doilea rând În al treilea rând
Figura 31. Cât de des accesați următoarele surse de informații? %, N=423
91
78
68
27
22
9
10
14
14
13
8
6
12
12
12
11
6
32
23
42
13
13
15
7
Rețele de socializare
Internet
TV
Radio
Cărți
Presa
Zilnic 2-3 ori pe săpt Săptămânal 2-3 ori pe lună Rar Niciodată Nu am acces NR
Deși este a două ca sursă de informare ca importanță pentru
tineri, totuși rețelele de socializare sunt cea mai accesată sur-
să, practic nici un tânăr nu a spus că n-ar avea acces la ele, iar
91% le accesează zilnic. Internetul este accesat zilnic de 78%
din tineri și nici un tânăr n-a afirmat că nu are acces la inter-
net. TV-ul este privit zilnic de 68% din tineri, în timp ce radioul
este ascultat zilnic doar de 27% din respondenți. Cărțile sunt
citite cel puțin săptămânal de 47% din respondenți, iar presa
– de 29%. Circa 13-15% din respondenți nu citesc ziare, cărți
și nu ascultă radioul, iar 2% - nu privesc TV-ul.
În privința conectării la internet, cei mai mulți tineri o fac de pe
smartphone sau tabletă – 88%, circa 76% de pe un computer
personal/laptop, 17% - de pe computerul personal/laptopul
altei persoane și circa 4% - de la serviciu.
Figura 32. De pe ce mijloc accesați internetul? %, N=423
88
76
17
10
9
20
74
64
74
9
32
16
Smartphone/tabletă
Laptop/PC
Alt laptop/PC
Serviciu
Alta
Da Nu NȘ/NR
37
Figura 33. Aveți cont pe una din următoarele rețele de socializare? %, N=423
89
87
53
41
14
10
19
10
11
44
54
80
84
91
66
6
6
15
Ok.ru
Vkontakte
Snapchat
Alta
Da Nu NȘ/NR
Cele mai populare rețele de socializare sunt Facebook (89%
din respondenți au cont) și ok.ru (87%), urmată de Instagram
(53%) și Vkontakte (41%). Alte rețele sunt mai puțin populare,
așa ca Twitter, Snapchat sau Linkedin. Printre rețelele de so-
cializare care nu au fost enumerate în întrebarea din sondaj,
tinerii au mai menționat că au cont pe Viber sau Skype – con-
siderându-le rețele de socializare.
Figura 34. Cât de des întreprindeți următoarele acțiuni pe rețelele de socializare? %, N=423
17
6
5
13
21
39
18
34
26
42
55
47
55
39
63
48
56
51
39
37
23
21
18
16
Chat
Urmăriți alte profiluri
Publicați poze personale
Vă informați din surse media
Comentați activ
Jucați on-line
Publicați statusuri
Publicați poze generice
Niciodată Uneori Deseori Nu înțeleg
Cele mai dese acțiuni întreprinse sunt: comunicarea prin chat/
messenger – 56% deseori și 26% uneori, urmărirea altor pro-
filuri – 51% deseori și 42% uneori, publicarea pozelor per-
sonale – 39% deseori și 55% uneori. Practic, din activitățile
enumerate în chestionar, o pondere mai mică o au jocurile on-
line – 39% din tineri nu se joacă și publicarea pozelor generice
– 34% din respondenți nu le publică. Doar fiecare al 5-lea
tânăr nu este un comentator activ pe profilurile și grupurile din
rețelele de socializare.
Tinerii au fost rugați să menționeze profilele căror instituții,
organizații sau vedete le urmăresc activitatea în viața publică,
pe rețelele de socializare, astfel cele mai multe răspunsuri le-a
acumulat: JurnalTV – 11.1%, Maia Sandu – 9.7%, ProTV –
9.5%, Publika TV – 8.0%, Igor Dodon – 5.2%, Carla’s Dreams
– 4.5%, Moldova1 – 4.0% ș.a.
38 www.prodem.md
Figura 35. În care persoane, organizații, instituții etc. aveți cea mai mare încredere? %, N=423 (doar răspunsurile ce au depășit 2%)
11,1
9,7 9,5
8,0
5,24,5
4,03,5 3,5 3,3 3,1 2,8
2,1 2,1 2,1 2,1 2,1
Jurna
l TV
Maia Sa
ndu
Pro TV
Publi
ka TV
Igor D
odon
Carla's
Dreams
Moldova
1
Emilia
n Cret
u
faceb
ook.c
om
Ilies v
logs
Prime T
V
Adria
n Ursu ok
.ru TNT
Adria
n Nas
tase
Canal
3
Ora de
ras
5.2. Studiul calitativ
În cadrul cercetării calitative, tinerii au fost rugați să menționeze
atitudinea lor față de persoane și organizații, scopul fiind să
aflăm cine îi poate inspira mai mult sau părerea căror persoane
ar putea conta pentru tineri. Astfel, când au fost întrebați cu
cine din personalități ar fi dorit să meargă în vacanță sau la o
cină, tinerii au oferit mai multe nume de artiști autohtoni așa
ca: Cătălina Rusu, Carla’s Dreams, Eugen Doga.
„Cred că cu Eugen Doga deoarece, da ok, la noi mu-zica nu-i așa de răspândită în Republica Moldova, dar el a reușit să dezvolte această ramură a culturii, în multe părți ale lumii, muzica lui a sunat, adică în operele din Italia, din Japonia și din multe alte țări.” [FG2 - M5]
„Din Moldova posibil cu Carla`s Dreams.” [FG2 - F1]
„Cu Carla’s Dreams. Eu să-l întreb de ce se machia-ză el pe față.” [FG4 – M3]
Printre artiștii internaționali se numără mai degrabă cântărețele:
Beyonce, Shakira.
„Cu Shakira!” [FG4 – M3]
„Poate să fie Beyonce.” [FG3 – M4]
Totuși, cele mai multe personalități cu care ar dori să se în-
tâlnească tinerii sunt politicienii. Anume ei le stîrnesc curiozi-
tatea. Printre cel mai solicitat politician cu care ar dori să se
întâlnească tinerii este: Vladimir Plahotniuc, deoarece tinerii nu
înțeleg totuși dacă el este un personaj pozitiv sau negativ în
viața politică a Republicii Moldova, care este urmat de către
Igor Dodon care urmează să fie întrebat de ce a candidat la
alegerile prezidențiale și Maia Sandu deoarece este o femeie
frumoasă și inteligentă.
„Din Moldova aș vrea cu Plahotniuc.” [FG2 - M4]
„Aș vrea chiar cu domnul Plahotniuc poate îi per-sonaj pozitiv, poate îi negativ dar el se menține la putere la momentul dat.” [FG2 – M1]
„Eu sunt de acord cu domnul Plahotniuc, chiar dacă noi socotim că el e rău, da atunci când diferite ca-zuri s-au întâmplat, el a ajutat populația, când cu pompierii, el a oferit suport.” [FG2 - F1]
„Eu din țară l-aș alege pe Plahotniuc.” [FG4 – M6]
„Eu aș vrea să mă duc într-o vacanță cu Igor Do-don, să-i cer un autograf și să-l întreb cu ce scop a participat el la alegerile prezidențiale din Republica
39
Moldova. Să ne explice, că toți când sunt în campa-nie electorală promit marea și sarea și la urmă nu fac nimic.” [FG1 - F4]
„Aș avea cu mare plăcere cu Maia Sandu, deoarece o consider o femeie foarte inteligentă.” [FG3 – F9]
Cei mai interesanți politicieni la nivel mondial cu care ar vrea
tinerii să se întâlnească sunt: Barack Obama urmat de liderul
Kremlinului Vladimir Putin.
”Eu l-aș alege pe Barack Obama pentru că în acești ani el a reușit să facă ceea ce ce mai mulți n-au reușit.” [FG2 - M4]
„Eu aș vrea să discut cu o personalitate din altă țară, de exemplu cu președintele Americii Barack Obama, deoarece aș vrea să-mi relateze despre situația din țară, despre ce face el pentru ca poporul să trăiască bine.” [FG3 – F9]
„Din internațională aș dori o cină cu Putin ca să înțeleg de ce a făcut atâtea daune în Ucraina.” [FG2 - F3]
Printre personalitățile de la nivel international din lumea spor-
tului cu care s-ar întâlni tinerii sunt fotbalistul Ronaldo, Lionel
Messi și luptătorul rus McGregor. Calitățile care îi atrag sunt
curajul de care dau dovadă sportivii și că din persoane simple
au putut atinge așa succese.
„Eu, chiar dacă îs fată mie îmi place foarte tare sportul, adică fotbal dacă mai concret și îmi place foarte tare fotbalistul Ronaldo.” [FG1 - F3]
„Lionel Messi...pentru că este cel mai bun din isto-ria fotbalului.” [FG4 – M4]
„Și pe plan internațional cu McGregor, cu luptătorul Rusiei, care a început totul de la zero și din prima luptă oficial câștigată s-a dus la altar cu soția lui, și și-a întemeiat familia lui.” [FG2 – F4]
Din țară participanții la discuție ar merge să ia cina cel mai
des cu: Constantin Țuțu, Artur Ioniță, Pavel Voronin, Stanislav
Reniță.
„Țuțu, Constantin Țuțu.” [FG1 - F2]
„În Moldova la noi cu Pavel Voronin, Stanislav Reniță, Constantin Țuțu.” [FG1 - M2]
„La noi în țară nu cred că este cineva, totuși poate Artur Ioniță. E un fotbalist care o ajuns la un nivel foarte înalt, chiar de aici din Moldova.” [FG4 – M4]
Avem tineri care consideră că principalele personalități în viața
lor sunt membrii familiei și prietenii apropiați.
„Eu aș pleca cu cel mai bun prieten al meu.” [FG1 - M3]
„Cu familia.” [FG1 - F6]
Printre acele personalități cu care ar vrea să ia cina sau să
meargă într-o călătorie tinerii regăsim și diverși eroi ai timpului.
Printre ei regăsim pe Jana D’arc, Karl Marx, Abraham Lincoln,
Giordano Bruno, Newton. De la noi din țară tinerii doresc ca să
se împartă cu experiența de viață cu Mihai Eminescu.
„Eu aș pleca la restaurant cu Jana d`Arc.” [FG2 - M5]
„Fiindcă ea fiind o persoană de gen feminin, în pe-rioada aceea când femeia nu era socotită ca... om, persoană cu drepturi...” [FG2 - M5]
„Unul aș vrea cu Karl Marx...” . [FG2 - M4]
„Eu tot o să-mi aleg o persoană care s-a dus din lumea noastră, asta este Abraham Lincoln, atâtea eșecuri să suferi și până la urmă să devii președinte cred că merită să fii o personalitate chiar și adică aș învăța poate multe de al el.” [FG2 - M2]
„Giordano Bruno.” [FG2 - M5]
„Eu cred că aș vrea să fac, să am o cină cu, cu Newton, mie mi-i interesant cum i-au venit în cap legile acestea și toate...”. [FG2 - M4]
„De la noi din țară și eu aș dori să am o cină cu Mihai Eminescu.” [FG2 - M1]
40 www.prodem.md
Tinerii au fost rugați să aprecieze ce calități ar trebui să aibă
un lider?
„Să fie flexibil.” [FG2 - M1]
„Cred că un lider trebuie să aibă, să posede abilitățile de a auzi, nu numai de a asculta.” [FG3 - M4]
„Important e să fie punctual să audă populația.” [FG2 - F1]
„Să respecte drepturile.” [FG2 - F1]
„Important e să aibă demnitate.” [FG2 - F4]
„Optimist și realist.” [FG2 - M1]
„Desinestătător.” [FG2 - M3]
„Șmecher.” [FG2 - M1]
41
6.1. Studiul cantitativ
Figura 36. În ce măsură sunteți interesat) de situația socio-economică din țară?
10,4
41,1 33,1
12,8 2,6
Deloc interesat
Nu prea interesat
Interesat
Foarte interesat
NȘ/NR
Mai mult de jumătate din tineri (51.5%) nu prea sunt
interesați de situația social economică din țară. Cel mai
mult ei sunt îngrijorați de faptul că în țară există corupție,
doar 6.6% afirmând că ea nu ar exista, în timp ce 76.6%
au spus contrariul. Acest factor s-a evidențiat mult în răs-
punsurile tinerilor, alte probleme ca independența justiției
sau democrația fiind sesizate doar de circa o treime din
respondenți. O părere mai bună tinerii o au despre respec-
tarea egalității de gen în Moldova (27.4% au afirmat că se
respectă, 18.7% - că nu se respectă) și privind protejarea
drepturilor minorităților (25.5% față de 17.3%). În privința
procesului electoral: 21.7% din tineri nu sunt de acord
că alegerile se desfășoară liber, 20.1% sunt de acord și
54.8% - de acord într-o oarecare măsură.
Tinerii au încercat să explice modul în care înțeleg democrația
și circa 50% din respondenți au afirmat că ea reprezintă li-
bertatea cuvântului. Pentru femei, importante sunt alegerile
libere (38%) și respectarea drepturilor omului și respectarea
dreptului la vot (34%). Pentru bărbați, procentele sunt ceva mai
mici. Lipsa corupției este un alt factor important, menționat de
aproape 30% din respondenți.
Figura 37. În ce măsură tinerii sunt de acord cu următoarele afirmații, %. N=423.
77
38
34
19
26
21
22
17
19
14
44
48
64
49
53
55
46
44
7
10
11
15
19
20
20
26
27
3
8
7
2
6
6
3
11
10
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Nu există corupție
Justiția este independentă
Societatea e democratică
Există libertatea de exprimare
Presa este liberă
Sunt respectate drepturile omului
Se desfășoară alegeri libere
Sunt protejate drepturile minorităților
Se respectă egalitatea de gen
Nu sunt de acord Parțial de acord În totalitate de acord NȘ/NR
6. Atitudinea tinerilor față de situația socio-economică din țară și procesele democratice
42 www.prodem.md
Figura 38. Care sunt cele mai importante elemente ce explică democrația, în primul, în al doilea și în al treilea rând, %. N=419.
2
6
3
5
4
6
6
13
13
14
29
3
3
9
6
10
7
11
11
14
15
10
7
7
5
18
5
5
7
10
11
9
11
0 10 20 30 40 50
Statul de drept
Buna guvernare
Protecţia drepturilor minorităţilor
Lipsa corupţiei
Libertatea presei
Independenţa justiţiei
Egalitatea de gen
Dreptul de vot
Respectarea drepturilor omului
Alegeri libere
Libertatea cuvîntului
Femei
I rând II-lea rând III-lea rând
2
3
7
5
7
6
6
8
10
14
34
5
5
11
6
11
11
8
11
10
12
12
4
6
5
17
7
4
7
13
14
8
12
0 20 40 60
Bărbați
I rând II-lea rând III-lea rând
Nivelul de încredere în instituții este foarte diferit, tinerii având
o încredere mai mare în instituțiile cu care interacționează mai
mult, așa ca biserica (69.1%), instituțiile de învățământ (65%),
primăria (53.4%). Restul instituțiilor se bucură de încrede-
rea a mai puțin de jumătate de tineri. Mulți dintre ei nu sunt
familiarizați cu activitatea ONG-urilor, întreprinderilor de stat
sau private, cu activitatea Comisiei Electorale Centrale, și chiar
cu activitatea partidelor politice. Cea mai mică încredere tinerii
o au în partidele politice (10.4%), Guvern (18.9%), Parlament
(20.1%), Justiție (24.4%), CEC (24.6%) și Președinție (24.6%).
De fapt, toate aceste structuri sunt responsabile de procesul
electoral, iar tinerii au o încredere mică în ele.
Figura 39. În ce instituții/organizații aveți încredere? %. N=423.
-43
-28
-31
-26
-25
-33
-29
-12
-16
-13
-13
-9
-8
-8
-5
-34
-51
-47
-48
-34
-40
-36
-42
-37
-37
-38
-34
-36
-25
-23
10
17
18
21
20
20
22
32
31
34
40
36
42
49
38
4
2
2
4
4
5
8
5
6
9
6
12
12
16
31
-90 -70 -50 -30 -10 10 30 50 70
Partide politice
Guvern
Parlament
Justiție
CEC
Președinție
Poliție
ÎS
ÎP
Bănci
Mass-media
ONG
Primărie
Instituții de învățământ
Biserică
NȘ/ NR Deloc Puţină încredere Oarecare încredere Foarte multă încredere
43
Tinerii au o atitudine diferită ce este invers proporțională cu
distanța față de localitatea de reședință. Astfel, ei au o părere
în general bună privind situația din localitatea unde stau, 36%
descriind-o ca „bine”, alți 17% - ca „normală”, 8% - „me-
leag natal” și doar puțin peste 20% au utilizat calificative cu
conotație negativă.
Referitor la situația din raion/municipiu, tinerii au deja o părere
preponderent pozitivă sau neutră, dar mai rea decât față de
propria localitate. Astfel, 28% descriu situația ca fiind normală
sau nici bună, nici rea, 25% ca fiind bună – pe de o parte și
29% - ca fiind „rea” și 7% ca fiind satisfăcătoare – pe de
cealaltă parte. Când vine vorba despre situația din Moldova,
în general, tinerii consideră că ea este „rea” – 44%, fiecare al
zecelea consideră țara ca fiind săracă, iar ponderea răspunsu-
rilor cu conotație negativă a constituit circa 63%, astfel că ima-
ginea tinerilor față de toată țara este preponderent negativă.
Figura 40. Cum apreciați, într-un cuvânt, situația din localitatea în care vă aflați, municipiul/ra-ionul și din țară?
-15
-29
-44 -10
-7
36
25
8
7
12
12
17
16
7
8
-80% -60% -40% -20% 0% 20% 40% 60% 80%
Localitate
Municipiu/raion
Moldova
Rău Sărac Instabil Satisfăcător BătrânMurdar Bun Nici rău, nici bun Normal Meleag natal
Experiența practică a tinerilor de activism civic este limitată,
fiind mai mult legată de activitatea de voluntar unde fiecare al
patrulea tânăr are o anumită experiență. Totuși, mai mult de
jumătate din tineri au afirmat că ar fi gata să facă atât volun-
tariat, cât și să semneze petiții, să devină membri de partid,
să participe la greve sau la alte demonstrații legale. Activitatea
față de care tinerii au fost ceva mai reticenți a fost participarea
la grevă (25%), iar cea unde au fost mai puțin reticenți – acti-
vitatea de voluntar (7%).
Figura 41. În ce măsură ați fi dispuși să…? %, N=423
26
63
55
56
58
55
15
25
22
19
7
14
15
19
16
12
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Participați la o demonstrație legală
Participați la o grevă
Deveniți membru de partid
Semnați petiții
Fiți voluntar
Am făcut Aș putea face Nu aș face niciodată NȘ/NR
44 www.prodem.md
6.2. Studiul calitativ
În cadrul studiului calitativ, tinerii au fost întrebați despre care
este în viziunea lor, cheia de succes în Republica Moldova și
ce așteptări au în general
Una din rețetele succesului în viață în Republica Moldova în
opinia tinerilor este prin muncă asiduă și efort. O altă modali-
tate la fel prin muncă de a obține succes în țară este să mergi
peste hotare unde să acumulezi bani și să te întorci în țară
investind într-o afacere.
„Totuși să muncești.” [FG2 - F2]
„Prin muncă.” [FG1 - F1]
„Eu consider că el trebuie să fie iubitor de muncă, și să fie comunicabil.” [FG2 – M3]
„Succesul îl poți obține, după părerea mea, prin muncă, atât fizică, cât și intelectuală.” [FG3 – F9]
„Prin muncă!” [FG4 – M4]
„Spre exemplu, dacă vrei să ai succes în Republica Moldova, trebuie să mergi peste hotare să faci bani, să deschizi un business.” [FG1 - F4]
Un alt mod de a avea succes este să ai noroc și să fii la mo-
mentul potrivit în locul potrivit.
„Să fii la momentul potrivit în locul potrivit.” [FG3 – M4]
„Cu alte cuvinte noroc să ai.” [FG2 - M3]
O altă rețetă a succesului în RM este să ai rude care au funcții
de conducere, bani, furînd și să fii corupt.
„Fiind corupt.” [FG2 - M2]
„Furând.” [FG2 - F4]
„Să faci o infracțiune ilegală.” [FG2 - M5]
„Nu, la noi în țară prin neamuri.” [FG4 – F7]
„Dacă nu ai bani nu ai succese!” [FG4 – F2]
„Prin manipulare.” [FG4 – M4]
„Dacă deții o informație și șantajezi persoana.” [FG4 – F7]
„Trebuie să ai relațiile potrivite, cumătrismul.” [FG4 – F8]
45
Pentru unele întrebări ce țin de activitatea primăriei sau de
percepția tinerilor față de localitatea de baștină, prezentăm
rezultatele dezagregate pe fiecare din cele 11 localități. Da-
tele sunt prezentate toate în procente, față de numărul de
respondenți din fiecare localitate.
La întrebarea privind cât de multă încredere aveți în Primărie,
răspunsurile au variat mult, cea mai mare încredere având-o
tinerii din satele Mingir, Colonița și Lăpușna – 67-69%, iar cea
mai mică în rândul tinerilor din satul Corlăteni – doar 32%. În
general, tinerii din localitățile rurale au o încredere mai mare
în instituția Primăriei decât cei din localitățile urbane. Astfel,
respondenții din orașele Costești, Drochia și Râșcani au un
nivel de încredere de circa 43-50%, mai mic față de alte
localități rurale.
Figura 42. Cât de multă încredere aveți în Primărie? %, răspunsuri dezagregate pe localități
46
42
60
39
41
50
44
42
41
34
32
23
27
7
23
19
6
8
3
9
-8
-6
-5
-13
-14
-13
-8
-12
-14
-23
-23
-30
-33
-25
-29
-34
-42
-49
-45
-55
-2
-3
-3
-7
-3
-7
Mingir
Colonița
Lăpușna
Budești
Pelinia
Sofia
Cărpineni
Costești
Drochia
Râșcani
Corlăteni
Oarecare încredere Foarte multă încredere Deloc Puțină încredere NR
Fiind întrebați dacă cunosc cine este primarul localității unde
locuiesc, tinerii din majoritatea comunităților cunoșteau exact
numele primarului.
Cele mai mari ponderi de răspunsuri greșite au fost în satele
Costești și Pelinia (29% și 25%), în timp ce, în general, în ra-
ionul Drochia au fost înregistrate foarte multe non-răspunsuri,
tinerii evitând răspunsul la această întrebare. Răspunsurile
greșite pot fi explicate prin faptul că recent au fost aleși noi
primari și posibil că nu toți tinerii cunosc acest lucru.
7. Rezultatele studiului la nivel de comunități
46 www.prodem.md
Figura 43. Răspunsurile la întrebarea: „Cine este primarul din localitatea Dvs.?”, %, dezagrega-te pe localități.
91 89 88 88 88 85 83
67
47
25 14
4 2 5 8 7 29
25
3
9 7 10 8 13 8 10 4
28
72 86
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Corect Greșit NR
Corlăte
ni
Bude
ști
Rîșca
ni
Cărpine
ni
Coloniț
aMing
ir
Lăpu
șna
Costeș
ti
Pelin
ia
Drochia So
fia
Tabel 1. Răspunsurile la întrebarea: „Care sunt în opinia Dvs. principalele atribuții ale unui primar?”, dezagregate pe localități, cu menționarea top-3 atribuții.
Nr. Denumirea localității Prima atribuție A doua atribuție A treia atribuție
1 Pelinia Reparația drumurilor Reparația instituțiilor de stat Ordine în localitate
2 Drochia Reparația drumurilor Managementul localității Întâlniri cu oamenii
3 Sofia Reparația drumurilor Iluminatul stradal Apeduct
4 Lăpușna Ordine în localitate Întâlniri cu oamenii Reparația drumurilor
5 Cărpineni Întâlniri cu oamenii Reparația drumurilor Ordine în localitate
6 Colonița Întâlniri cu oamenii Ordine în localitate Reparația instituțiilor de stat
7 Corlăteni Reparația drumurilor Întâlniri cu oamenii Reforme în sistemul educațional
8 Budești Curățenie în localitate Întâlniri cu oamenii Managementul localității
9 Râșcani Ordine în localitate Managementul localitate Curățenie în localitate
10 Mingir Managementul localității Întâlniri cu oamenii Reparația drumurilor
Notă: nici un tânăr din orașul Costești nu a răspuns la această întrebare.
La nivel de fiecare localitate, topul atribuțiilor pe care ar tre-
bui să le îndeplinească un primar este diferit din perspectiva
tinerilor. În cele mai multe cazuri, reparația drumurilor e o pri-
oritate, în satele Cărpineni și Colonița – întâlnirile cu oamenii
de asemenea sunt principala atribuție. Pe lângă atribuțiile ce
se regăsesc la majoritatea localităților, mai sunt și câteva mai
specifice. Spre exemplu, în satul Sofia, tinerii au menționat
apeductul ca o atribuție (probabil repararea sau construirea
lui), de asemenea iluminatul stradal. Tinerii percep prima-
rii ca având unele funcții mai concrete și într-o măsură mai
mică îi văd ca manageri ai localității, care se ocupă cu treburi
generale.
47
Figura 44. Indice de participare la: „Dacă du-minica viitoare ar avea loc alegeri, iar Dvs. ați fi în localitate și ați avea dreptul la vot, în ce măsură ați fi interesat(ă) să participați la vot?”, după localități
88 87 86
73 72 69
56 50 49 49
34
Costeș
ti
Lăpu
șna
Corlăte
ni
Cărpine
ni
Pelin
iaMing
ir
Coloniț
aSo
fia
Drochia
Bude
ști
Rîșca
ni
Notă: Indicele de participare s-a calculat ca suma procentelor tineri-
lor care au acordat note de 8,9 și 10 minus suma procentelor
tinerilor care au acordat note de 1,2 și 3. Valoarea maximă
este 100.
În dependență de localitate, există un interes diferit al tinerilor
față de participarea la alegeri. Cei mai interesați sunt tinerii din
orașul Costești și satele Lăpușna și Corlăteni, iar cei mai puțini
– cei din orașul Râșcani. Trebuie remarcat faptul că indicatorul
NPS la această întrebare este pozitiv pentru toate localitățile,
ceea ce înseamnă că în general, tinerii din fiecare localita-
te mai degrabă sunt interesați de participare la alegeri decât
dezinteresați.
Figura 45. NPS privind întrebarea: „Dacă du-minica viitoare ar avea loc alegeri, cât de probabil este că veți reco-manda prietenilor/colegilor și altor persoane să participe la vot?”, după localități
77 75
62 61 59 54
50 49
36 29 28
Lăpu
șna
Costeș
ti
Mingir
Cărpine
ni
Pelin
ia
Coloniț
a
Corlăte
ni
Bude
ști
Drochia So
fia
Rîșca
ni
Notă: NPS s-a calculat ca suma procentelor tinerilor care au acordat
note de 8,9 și 10 minus suma procentelor tinerilor care au
acordat note de 1,2 și 3. Valoarea maximă pentru NPS este
100.
În localitățile Lăpușna și Costești, tinerii ar recomanda într-o
măsură foarte mare participarea la alegeri altor persoane, NPS
având valori de peste 75, în timp ce în Sofia și Râșcani, acest
scor este de 28-29, ceea ce la fel înseamnă o prevalare a
tinerilor care ar încuraja alte persoane să vină la vot, dar într-o
măsură mai mică.
În concluzie pentru Figurile 44 și 45 – în fiecare din cele 11
localități, tinerii sunt mai degrabă interesați de a participa la
alegeri și mai degrabă ar recomanda și altora să participe,
totuși sunt anumite discrepanțe între localitățile cercetate – în
unele tinerii sunt mult mai activi din punct de vedere electoral,
iar în altele – mai puțin.
48 www.prodem.md
Tabel 2. Răspunsurile la întrebarea: „Descrieți printr-un cuvânt situația din localitatea Dvs.”, dezagregate pe localități, cu menționarea top-3 răspunsuri și procentul de tineri din localitate.
Nr. Denumirea localității Primul calificativ Al doilea calificativ Al treilea calificativ
1 Pelinia Bine (47) Normal (16) Meleag natal (9)
2 Drochia Bine (26) Normal (20) Frumos (7)
3 Sofia Bine (36) Rău (21) Normal (21)
4 Lăpușna Meleag natal (23) Normal (23) Bine (20)
5 Cărpineni Bine (31) Meleag natal (27) Rău (13)
6 Colonița Bine (48) Normal (27) Satisfăcător (6)
7 Corlăteni Rău (36) Nici rău, nici bine (23) Bătrân (17)
8 Budești Bine (63) Normal (11) Nici rău, nici bine (11)
9 Râșcani Rău (40) Normal (19) Bine (9)
10 Costești Bine (38) Rău (29) Normal (21)
10 Mingir Bine (23) Nici rău, nici bine (23) Sărac (15)
Părerile tinerilor despre propria localitate diferă, dar grupate
fiind, tind mai mult spre catalogări așa ca „în localitatea mea
e bine”, „în localitatea mea e normal” sau „în localitatea mea
e rău”. În satul Budești, 63% din tineri consideră că „bine”
caracterizează mai bine localitatea lor, iar în Colonița – 48%
și în Pelinia – 47%. Pe de altă parte, cei mai mulți tineri din
satul Corlăteni (36%) și orașul Râșcani (40%) consideră că în
localitatea lor e „rău”. Lăpușna e caracterizată preponderent
ca „meleag natal” (23%)
49
8.1. Autoritățile publice locale
În cadrul cercetării calitative au fost intervievați din cadrul APL:
5 primari și un secretar al consiliului raional.
Conform datelor furnizate de primari, circa 40% din tinerii cu
vârsta cuprinsă între 16 – 20 ani învață în liceu, restul sunt
studenți care vin mai rar prin localitate și desigur că de la caz
la caz foarte mulți sunt plecați peste hotare. Unii migrează sin-
guri atunci când împlinesc vârsta de 18 ani, iar alții împreună
cu familia.
În localitățile care se află mai aproape de orașele Bălți și
Chișinău, tinerii revin în localitate mai degrabă decât cei care
sunt de baștină din sate mai depărtate de principalele orașe.
Chiar și așa, numărul tinerilor ce se întorc în sat e în scădere.
Din acei care-și fac studiile pe la colegii, facultăți aproape ni-
meni nu se întoarce.
În opinia primarilor, tinerii din ziua de azi vor totul și deodată. Ei
consideră că viața frumoasă poate fi în Italia, Grecia etc. Astfel,
ei se văd mai puțin conectați la Republica Moldova și mulți
dintre ei au deja rude plecate peste hotare și intenționează și ei
să plece la un moment dat. Pe de altă parte, în unele localități
există foarte multe activități pentru tineri, acolo funcționează
cluburi de dans, club de robotică, șah, ansambluri folclorice,
fotbal etc. Oferirea mai multor oportunități în cadrul propriei
localități îi poate face pe tineri mai atașați de ea.
Primarii consideră că motivele din care tinerii sunt prezenți la
alegeri într-un număr mic este că instruirea corespunzătoare
despre cum funcționează statul, ce reprezintă APL, care este
rolul tânărului ca cetățean în toată schema aceasta, cum el se
poate implica în viața social-politică a localității, a țării etc. –
toate acestea sunt la un nivel jos, tinerii cunoscând doar puține
despre aceste subiecte. Instruirea ar trebui să înceapă de la
grădiniță pas cu pas, după care la școală.
„Tinerii nu sunt informați despre modul cum ar pu-tea să participe la viața social-politică a localității. Nu este clar pentru dânșii care este atribuția și legislația administrației publice locale. Nu există absolut nici o instruire din școală în domeniul acesta. Personal eu când eram la școală, eu nu-mi aduc aminte să (fi) existat vreun obiect care să ne familiarizeze cu construcția politică a țării. Pentru mulți cuvântul politică înseamnă partide politice. Iată atunci când tinerii noștri și în general cetățenii o să fie instruiți în domeniul dat, noi o să avem și participare mai activă la alegeri și vot conștient. Deci totul se începe de la instruire!” [Cărpineni]
„Pentru a participa la viața localității clar că ei ar trebui să cunoască bucătăria asta a administrației publice locale.” [Mingir]
„Să cunoască ce înseamnă comportament în soci-etate și asta se începe din familie, la grădiniță și la școală. Au de învățat foarte mult până când ajun-gem la comportament politic.” [Budești]
Primarii consideră că sistemul de învățământ nu trebuie să se
axeze doar pe studierea disciplinelor școlare, fără a pune un
accent mai sporit pe formarea spiritului civic la elevi. Cu atât
mai mult, programele de învățământ încărcate îi suprasolicită
pe tineri, fapt ce nu le permite să se implice și în alte activități,
cum ar fi, de menire socială.
Lipsa disciplinei de Educație Civică la clasele liceale, adică la
cei cu vârsta de 15 – 19 ani, o bună parte din care deja sunt
8. Opinia experților exprimată în cadrul interviurilor în profunzime
50 www.prodem.md
cetățeni cu drepturi depline a unui stat democratic, influențează
atitudinile și percepțiile tinerilor față de sistemul electoral.
Primarii sunt de părerea că tinerii sunt pasivi în privința impli-
cării în anumite activități extracuriculare. Astfel, dacă un tânăr
poate alege între a nu face nimic și a participa la o activitate,
el/ea s-ar putea să aleagă prima opțiune. În acest context e
necesar de depus eforturi de motivare a lor să se implice mai
activ în viața comunitară.
Tinerii sunt deseori manipulați pe parcursul campaniei electora-
le, iar candidații la alegeri implică tinerii în diferite jocuri murdare.
Tinerii ulterior conștientizează aceste lucruri, ceea ce îi face să
se dezamăgească enorm și să nu mai aibă încredere în nimeni.
Tot primarii consideră că tinerii nu-și cunosc suficient de bine
drepturile electorale, ceea ce e valabil și pentru maturi.
„Eu mă gândesc că ei încă nu înțeleg sensul la vo-tul lor, nu-l înțeleg. Nu știu rolul lor, tânărul de l-ar cunoaște ar fi mai disciplinat, fiindcă el este disci-plinat și poate fi disciplinat, el singur să se discipli-neze. Dar în cazul acesta mă gândesc că el pur și simplu nu înțelege rolul lui la vot.” [Pelinia]
„Aici trebuie să lucrăm mult, eu cred că drepturile electorale nici maturii nu prea le cunosc.” [Budești]
8.2. Reprezentanții ONG-urilor locale
Tinerii în ziua de azi, în opinia reprezentanților ONG, sunt cu
mult mai deștepți și au cu mult mai multe posibilități decât
acum 10 ani, au cunoștințe practic din toate domeniile. Acest
fapt se datorează în mare parte tehnologiilor informaționale
avansate la care au acces toți sau aproape toți. Dar acest lucru
nu înseamnă că ei sunt și mai activi. Din contra, ei nu prea
au dorință de a face ceva, de a se implica. De fiecare dată
reprezentanții ONG – urilor caută modalități de ai stimula. Prin-
tre principalele motive de ce tinerii sunt așa se numără:
X un program mult prea încărcat la școală, care practic le ia
aproape tot timpul liber de care ei dispun;
X axarea sistemului de învățământ doar pe studierea disci-
plinelor școlare, fără a pune un accent mai sporit pe for-
marea spiritului civic la elevi;
X o altă cauză este că sunt rămași acasă fără părinți, unii
chiar singuri, acest lucru îi face să nu aibă încredere în
țara în care trăiesc, deoarece nu-și văd viitorul aici. Părinții
le trimit bani, dar ei nu conștientizează valoarea banului;
X unii tineri, din familii sociale vulnerabile, nu au buletine de
identitate și nimeni nu-i ajută să și le perfecteze,
X iar alții sunt neglijenți cu buletinul sau cu fișa de însoțire
pe care au pierdut-o;
X în localitățile în care sunt mai multe secții de votare unii
veneau nu în secția care trebuia și dacă îi refuzau, atunci
nu mai mergeau în altă secție de vot. Ar trebui ca orga-
nizarea alegerilor să țină cont și de aceste lucruri să nu
refuze cetățenii în a participa la alegeri, să-i primească
indiferent unde locuiesc și ce viză de reședință au.
Reprezentanții ONG-urilor au menționat că tinerii care sunt
încadrați în sistemul de învățământ, sunt mai activi și mai
conștienți de drepturile și obligațiunile lor, comparativ cu cei
care după 9 clase nu au continuat să-și facă studiile;
O situație regretabilă în opinia reprezentanților ONG-urilor e că
sunt planificate multe activități de lucru cu tinerii, de către con-
siliile raionale, direcțiile de învățământ, licee sau școli, doar că
„pe hârtie” și în realitate care nu sunt interesante pentru tineri.
Reprezentanții ONG – urilor au menționat că în Uniunea
Sovietică era un plan de acțiune pentru fiecare localitate în
parte, cu implicarea tinerilor și absolut toți tinerii participau.
Acum tinerii stau toți cu planșetele și nimănui nu-i este inte-
resant soarta lor.
ONG-urile organizează diverse activități cu implicarea tineri-
lor: mese rotunde, dezbateri pe diferite teme, seminare pentru
părinți și copii, diverse cercuri pe activități unde se discută
despre rolul cetățeanului în societate și școli de vară.
8.3. Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale
Au fost intervievați: un membru CEC, doi funcționari electorali
din cadrul CECE și directoarea CICDE.
Reprezentanții organelor electorale consideră că trebuie de
căutat rădăcinile probleme privind participarea slabă a tinerilor
la alegeri în lipsa de interes sau dezamăgirea față de ceea
51
ce înseamnă activitate politică, lipsa de încredere în stat, în
instituțiile statului.
Participarea în procent mic la alegeri vine ca răspuns la
inacțiunile politicienilor, pentru că atunci când politicienii nu-și
reprezintă alegătorul, ori politicianul nu întreprinde suficien-
te măsuri pentru a realiza obiectivele stabilite în programele
sale electorale. Tinerii fiind cei mai sensibili, ca cei mai activi
oameni din societate, ei percep asta foarte repede. Partidele
trebuie să fie mai active în promovarea tinerilor în rândul par-
tidului oferindu-le funcții de conducere, deoarece la un tânăr îi
este mult mai ușor să urmeze un alt tânăr.
Organizațiile de tineret ar trebui să aibă un rol de motivare,
trebuie uniți împreună tinerii și de motivat să meargă înainte,
să nu se dezamăgească, să nu se lase duși de alții. Tinerii prin
astfel de acțiuni ar trebui să înțeleagă că fiecare din noi repre-
zintă o valoare prin faptul că el îi om, poate schimba lucrurile,
prin votul său, prin acțiunile sale, prin atitudinea sa.
Diverse campanii de informare au fost făcute de educație ci-
vică, pe rețelele de socializare ș.a. atât de organele electorale
organizate, cât și de organizațiile neguvernamentale, s-a de-
pus efort suficient pentru a informa alegătorii, inclusiv tinerii
alegători, inclusiv sub aspectul de participare la votare, nece-
sitatea participării, valoarea fiecărui vot în parte. Dar și pentru
organele electorale rezultatele au fost sub așteptări. Răspunsul
ar trebui căutat în activitatea publică, în activitatea statului, rata
mare de dezamăgire a oamenilor față de instituțiile statului.
Pe lângă CEC activează Centrul de Instruire Continuă în Do-
meniul Electoral unde activitatea de bază este instruirea
funcționarilor electorali și a tuturor persoanelor care sunt in-
teresate de domeniul electoral. Pe lângă instruiri, CICDE are
programe foarte ample naționale, de educare și de informare
a alegătorilor.
52 www.prodem.md
Percepția tinerilor față de democrație, politică și procesul electoral
X Noțiunea de politică este percepută de 15% din tineri ca
un mod de conducere a statului și tot 15% consideră că
este “ceva murdar”, 14% susțin că politica reprezintă “po-
liticieni mincinoși”;
X 54% consideră că procesul electoral reprezintă o campa-
nie electorală;
X 2/3 din tineri discută despre politică ocazional sau cel
puțin lunar, 16% - niciodată nu vorbesc despre politică;
X Când vine vorba despre politică atunci 72% din tineri pre-
feră să aibă încredere doar în propria opinie.
X 70% din tineri susțin că principalul drept electoral este
dreptul la vot;
X ¼ din tineri consideră că drepturile electorale le sunt
respectate în mare măsură, pe când fiecare al zecilea res-
pondent consideră că dreptul la vot nu este respectat;
X Tinerii consideră că principiile de bază ale democrației
sunt dreptul la vot și libertatea poporului, iar la baza tutu-
ror stă Constituția Republicii Moldova;
X Democrația în mare parte, în opinia tinerilor, ține de res-
pectarea drepturilor omului așa ca de exemplu: egalitatea
în fața legii, dreptul la opinie, libertatea presei, egalitatea
de gen etc.
X Democrația în Republica Moldova, în percepția tinerilor,
este că ea nu funcționează în totalitate și că nu este con-
form standardelor europene;
X Democrația în Republica Moldova este privită de tineri
sceptic, deoarece au sesizat de multe ori încălcarea anu-
mitor drepturi acasă, la școală, în societate etc. Acest lu-
cru le stârnește o neîncredere totală în instituțiile statului;
X O altă încălcare gravă ce ține de democrație este că presa
nu este independentă, în opinia participanților la studiu;
X Respondenții consideră că chiar dacă au loc alegeri și se
merge la vot nimic nu se schimbă;
X Un alt aspect pe care l-au sesizat tinerii este că oame-
nii din jurul lor nu se respectă, nu-și respectă neamul,
tradițiile, munca altora etc. Toate aceste lucruri îi face să
devină reticenți vizavi de tot cei înconjoară;
X Fenomenul corupției este catalogat de tineri ca unul din
principalele impedimente în funcționarea democrației la
noi în țară. Printre cele mai dese fapte de corupție întâlnite
de participanții la studiu sunt: darea de mită, traficul de
influență, abuzul administrativ, neglijența intenționată în
îndeplinirea funcției.
Cunoștințele tinerilor privind princi-palii actori politici din Moldova
X 82.7% din tineri au putut numi corect cine este
Președintele Republicii Moldova, 67.1% - numele prima-
rului localității din care fac parte, 44.4% - numele minis-
trului educației, 31.9% - numele prim-ministrului, 28.8%
- numele Președintelui Parlamentului Republicii Moldova;
X Doar 8.2% din tineri cunosc cine este președintele raio-
nului unde locuiesc, ceea ce denotă că tinerii se simt mai
apropiați de autoritățile publice locale de nivelul II (primării)
decât de nivelul I (raioane);
X Principalele atribuții ale președintelui țării în opinia tinerilor
sunt conducerea țării 32%, asigurarea ordinii în țară 25%, or-
ganizarea întâlnirilor cu oamenii 24%, lupta cu corupția 15%;
X În atribuțiile unui prim-ministru intră conducerea/manage-
mentul țării 26%, elaborarea legilor 19%, lupta cu corupția
13% și asigurarea ordinii în țară 13%;
X De la un primar, tinerii așteaptă în primul rând ca el/ea
să se ocupe de reparația drumurilor 28%, organizarea în-
tâlnirilor cu oamenii 23%, conducerea localității 22% și
asigurarea ordinii în localitate 22%.
Concluzii
53
Interacțiunea tinerilor cu politicieni, persoane publice
X Participanții la discuția de grup au dat exemple de contac-
te în care tinerii au rămas plăcut surprinși de interacțiune,
unde demnitarii au venit imediat cu soluții la propunerile
tinerilor, chiar dacă propunerile presupuneau și cheltuieli
de ordin financiar;
X De cele mai multe ori acțiunile persoanelor publice au fost
mai puțin transparente. Tinerii au simțit aceste lucruri,
ceea ce i - a făcut să nu aibă încredere și să scadă nivelul
lor de implicare la nivel de comunitate în diferite activități
participative;
X De asemenea au fost declarate cazuri cînd politicienii folo-
sesc tinerii cu scopuri de manipulare în interesele proprii.
Interesul tinerilor privind participa-rea la alegeri
X Tinerii percep cuvântul alegeri ca o posibilitate de selecție
a unor lucruri care să le placă, niște lucruri care să le
aducă beneficii în urma alegerii făcute;
X Ce fel de alegeri avem și periodicitatea cu care au loc este
cunoscută foarte bine de către tineri;
X 77% dintre tineri ar fi interesați să participe la vot într-o
măsură mare sau foarte mare;
X Tinerii își motivează interesul sporit prin faptul că îi inte-
resează soarta țării (44%), pentru că votul lor contează
(32%);
X Printre cei care s-au arătat mai dezinteresați de partici-
parea la scrutin, majoritatea au afirmat că „n-ai pe cine
vota” – 10%;
X 73% din respondenți ar accepta un primar – doamnă
și aici există o susținere mai mare din partea femeilor-
respondent (80%) și mai mică din partea bărbaților-
respondent (65%);
X O persoană cu dizabilități fizice ar putea fi susținută la
funcția de primar de cel mult un sfert din tineri, un rrom –
de fiecare al optulea tânăr, un homosexual – de fiecare al
șaisprezecelea și o persoană cu antecedente penale – de
fiecare al douăzecilea;
X Cei care susțin primari-femeie au spus că principalul mo-
tiv e că ele sunt mai responsabile (49%) și că pot fi buni
conducători (24%), iar factorul că suntem cu toții egali a
fost abia al treilea (15%);
X Dintre tinerii care au deja experiență de participare la ale-
geri, cei mai mulți au afirmat că programul și promisiunile
candidatului/partidului au fost factorul determinant pentru
a-l vota;
X În cadrul alegerilor locale, mulți tineri au pus accent pe
competență și abilități manageriale ale candidatului (26%)
și pe reputația lui de a fi sincer (21%), iar apartenența
politică a contat doar pentru 9% din tineri;
X Apartenența politică a contat cel mai mult la alegerile par-
lamentare (14%), în timp ce la alegerile prezidențiale a
contat pentru mulți inclusiv faptul că candidatul este fe-
meie (9%);
X Religia a jucat și ea un anumit rol în alegerile prezidențiale
(5%) și parlamentare (7%);
X Dintre tinerii care împliniseră 18 ani în ziua alegerilor, dar
care n-au votat, principalul motiv al neparticipării a fost
lipsa din localitate sau țară (17%), unii aveau alte lucruri
mai importante de făcut (6%), iar alții nu aveau pe cine
vota (6%);
X Importantul motiv de ce tinerii nu vor merge la vot este că
în ultima perioadă la alegeri participă candidați care nu
le reprezintă interesele, care nu se țin de cuvânt și nu se
potrivesc pentru funcțiile la care ei candidează;
X Necunoașterea procedurilor de vot este un alt impediment
care îi face pe tineri să nu meargă la vot;
X Față de candidați, tinerii își pun multe speranțe, în par-
ticular mulți doresc ca el/ea să ducă țara la prosperita-
te (36%), să-și respecte promisiunile (28%), să lupte cu
corupția (27%), să creeze locuri de muncă (20%), să
contribuie la mărirea burselor/salariilor/pensiilor (14%), să
facă ordine în localitate/țară (11%) și să fie un manager
bun (9%);
X Unicul impediment mai mult sau mai puțin semnificativ ar
fi introducerea votului obligatoriu, ceea ce i-ar descuraja
pe tineri. Totuși, doar 40% au afirmat că aceasta ar repre-
zenta un impediment;
X Cel mai des tinerii când fac unele alegeri sunt influențați
de cei care îi înconjoară de părinți, de profesori, de șefii de
la locul de muncă și nu întotdeauna aleg ceea ce le place
sufletului.
Modul în care tinerii se informează
X Modalitățile prin care tinerii vor să fie informați despre pro-
cesul electoral și procedura de vot sunt mai degrabă prin
intermediul surselor mass-media și rețelelor de socializare;
54 www.prodem.md
X Televiziunea rămâne a fi principala sursă de informare
pentru tineri 60%, urmată de rețelele de socializare 58%;
X Cele mai bune surse de informare pentru tineri ar fi: pla-
sarea publicității electorale la TV – 62% și organizarea
campaniilor de informare în localitate – 60%;
X Chiar dacă tinerii au o încredere mare în ONG-uri și biseri-
că, acestea nu reprezintă și o sursă de informare pentru ei;
X În privința conectării la internet, cei mai mulți tineri o fac
de pe smartphone sau tabletă – 88%, circa 76% de pe un
computer personal/laptop;
X Cele mai populare rețele de socializare sunt Facebook
89% din respondenți au cont și ok.ru - 87%, urmată de
Instagram -53% și Vkontakte -41%;
X Cele mai dese acțiuni întreprinse sunt: comunicarea prin
chat/messenger – 56% deseori și 26% uneori, urmărirea
altor profiluri – 51% deseori și 42% uneori, publicarea
pozelor personale – 39% deseori și 55% uneori;
X Când au fost întrebați cu cine din personalități ar fi dorit să
meargă în vacanță sau la o cină, tinerii au oferit mai multe
nume de artiști autohtoni așa ca: Cătălina Rusu, Carla’s
Dreams, Eugen Doga. Printre artiștii internaționali se nu-
mără mai degrabă cântărețele: Beyonce, Shakira;
X Cele mai multe personalități cu care ar dori să se întâl-
nească tinerii sunt politicienii;
X Printre aceștia se numără: Vladimir Plahotniuc, Igor Dodon
și Maia Sandu;
X Cei mai interesanți politicieni la nivel mondial cu care ar
vrea tinerii să se întâlnească sunt: Barack Obama urmat
de liderul Kremlinului Vladimir Putin;
Atitudinea tinerilor față de situația socio-economică din țară și proce-sele democratice
X Mai mult de jumătate din tineri (51.5%) nu prea sunt
interesați de situația social economică din țară;
X Tinerii au încercat să explice modul în care înțeleg
democrația și circa 50% din respondenți au afirmat că ea
reprezintă libertatea cuvântului. Pentru femei, importante
sunt alegerile libere (38%) și respectarea drepturilor omu-
lui și respectarea dreptului la vot (34%);
X Nivelul de încredere în instituții este foarte diferit, ti-
nerii având o încredere mai mare în instituțiile cu care
interacționează mai mult, așa ca biserica (69.1%),
instituțiile de învățământ (65%), primăria (53.4%);
X Mulți dintre ei nu sunt familiarizați cu activitatea ONG-uri-
lor, întreprinderilor de stat sau private, cu activitatea Co-
misiei Electorale Centrale, și chiar cu activitatea partidelor
politice;
X Cea mai mică încredere tinerii o au în partidele politice
(10.4%), Guvern (18.9%), Parlament (20.1%), Justiție
(24.4%), CEC (24.6%) și Președinție (24.6%);
X Astfel, ei au o părere în general bună privind situația din
localitatea unde stau, 36% descriind-o ca „bine”, alți 17%
- ca „normală”, 8% - „meleag natal” și doar puțin peste
20% au utilizat calificative cu conotație negativă;
X Experiența practică a tinerilor de activism civic este limi-
tată, fiind mai mult legată de activitatea de voluntar unde
fiecare al patrulea tânăr are o anumită experiență;
X Mai mult de jumătate din tineri au afirmat că ar fi gata
să facă atât voluntariat, cât și să semneze petiții, să de-
vină membri de partid, să participe la greve sau la alte
demonstrații legale.
55
În Republica Moldova tinerii participă în proporţie redusă la
scrutinele electorale. Anumite bariere sau stereotipuri de per-
cepere a procesului politic influenţează majoritatea tinerilor
care nu merg la vot, ceea ce crează la tineri o atitudine de
pasivitate faţă de viaţa publică în comunitate și îi determină să
nu participe la procesul decizional.
Motivarea slabă, informarea insuficientă, cultura civică slab
dezvoltată sînt cîteva din obstacolele care transformă tinerii
într-o categorie socială pasivă în viaţa publică.
Pentru a atinge scopul și a implica mai mulți tineri în procesul
electoral, e nevoie de un efort considerabil, coordonat, cu im-
plicarea mai multor organizații.
Mai jos sunt trecute recomandările care le-am structurat în
dependență de organizațiile vizate în studiu să contribuie la
îmbunătățirea fenomenului de implicare a tinerilor în activități
participative.
Către implementatorii proiectului:
X Derularea unor campanii ample de informare despre
obiectivele proiectului orientate pentru tineri;
X Instruirea tinerilor în mai multe etape despre rolul tânărului
în societate, procese democratice, proceduri electorale;
X Mediatizarea fiecărei etape a proiectului pe tot teritoriul
Republicii Moldova;
X Parteneriate cu ONG – uri la nivel regional;
X Extinderea proiectului și în alte localități.
Către Formațiuni social – politice
X Formațiunile social – politice ar trebui să fie mai active în
promovarea tinerilor în rândul partidului oferindu-le funcții
de conducere și posibilitatea de a lua decizii;
X Organizarea întîlnirilor cu tinerii alegători și în afara cam-
paniilor electorale;
X Membrii partidului să meargă în școli la lecțiile de educație
civică unde să le vorbească la tineri despre ce înseamnă
să fii membru de partid și cum pot tinerii deveni membri a
unei formațiuni politico – sociale.
Către CEC și organele electorale ierarhic inferioare:
X Derularea campaniilor de informare despre drepturile
electorale ale tinerilor alegători și în perioada dintre alegeri
cu o anumită periodicitate;
X Instruirea profesorilor care predau disciplina de educație
civică despre componenta educație electorală, care în
preajma alegerilor ar putea ține cursul respectiv în rîndul
tinerilor care urmează să-și exercite dreptul la vot pentru
prima data;
X Modificarea legislației electorale astfel încât tinerii să – și
poată exercita dreptul la vot indiferent unde s-ar afla.
Către Ministerul Educației
X Încurajarea cititului în școli, universitate, localitate;
X Revizuirea curriculei școlare și încurajarea activităților ex-
tracurriculare, participative;
X Revizuirea curriculei școlare ce ține de aspecte practi-
ce privind rolul tinerilor în societate, drepturile, organi-
zarea statului și alte aspecte care i-ar ajuta pe tineri să
conștientizeze mai bine cum ei pot fi integrați mai bine în
societate.
Recomandări
56 www.prodem.md
Către Primarii localităților
X Primarii trebuie să implice mai mult tinerii în activitățile din
comunitate, pe bază de voluntariat;
X Primarii să vină cu exemple concrete prin care ei își țin
promisiunile electorale, sunt transparenți în activitatea lor,
acceptă dialogul cu tinerii și îi susține în proiectele pe care
ei le inițiază.
Către Ministerul Muncii, Protecției Sociale și a Familiei
X Identificarea familiilor social-vulnerabile unde tinerii nu au
acte și ajutorul susținut de a încuraja documentarea lor.
Către ONG-urile naționale și locale
X Implementarea proiectelor orientate spre tineri;
X Organizarea activităților cu implicarea tinerilor, care ar pu-
tea fie simula un proces electoral, fie activitatea unui con-
siliu local, fie alte activități ce ar putea fi făcute împreună
cu autoritățile publice locale și eventual, cele centrale.
Către biserica
X Investigarea posibilităților în care s-ar putea de implicat o
biserică în procesul de motivare a tinerilor de a fi mai activi
din punct de vedere civic;
X Promovarea implicării civice în treburile statului ca cetățeni
cu drepturi depline.
Către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, Fundația Er-ste si alți donatori:
X Susținerea continuă a proiectelor cu privire la implicarea
civică a tinerilor.
57
Q2. Cât de interesat sunteți în general de situația social-politică din țară? N=423
Variabila GrupDeloc
interesatNu prea interesat
InteresatFoarte
interesatNȘ/NR
SexFemeie 7.2 37.6 38.5 13.6 3.2
Bărbat 13.9 45.0 27.2 11.9 2.0
Vârstă16-17 ani 8.5 40.4 35.1 14.4 1.6
18-20 ani 11.9 41.7 31.5 11.5 3.4
EducațieGimnaziu/școală profesională 12.2 42.2 31.7 11.8 2.1
Liceu/colegiu 6.6 39.0 36.0 14.7 3.7
OcupațieElev/student 9.0 37.1 36.8 14.7 2.4
Nu studiază 15.7 56.2 19.1 5.6 3.4
Venituri
Foarte mici 11.4 51.9 24.1 7.6 5.1
Mici 11.8 47.1 29.4 10.3 1.5
Medii 13.0 39.9 31.9 13.0 2.2
Mari 7.5 35.0 39.2 16.7 1.7
NȘ/NR 0.0 22.2 55.6 16.7 5.6
MediuUrban 11.2 39.2 30.1 16.1 3.5
Rural 10.0 42.1 34.6 11.1 2.1
TOTAL 10.4 41.1 33.1 12.8 2.6
Anexa 1. Rezultatele studiului cantitativ
58 www.prodem.md
Q3. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații...? În Republica Moldo-va… N=423
Există libertatea de exprimare Se desfășoară alegeri libere Se respectă egalitatea de gen
Variabila Grup
Nu s
unt d
e ac
ord
Parț
ial d
e ac
ord
În to
talit
ate
de a
cord
NȘ/N
R
Nu s
unt d
e ac
ord
Parț
ial d
e ac
ord
În to
talit
ate
de a
cord
NȘ/N
R
Nu s
unt d
e ac
ord
Parț
ial d
e ac
ord
În to
talit
ate
de a
cord
NȘ/N
R
SexFemeie 20.8 64.7 13.6 0.9 21.7 53.8 21.7 2.7 19.9 45.7 27.1 7.2
Bărbat 16.8 63.4 16.3 3.5 21.8 55.9 18.3 4.0 17.3 42.6 27.7 12.4
Vârstă16-17 ani 16.0 66.0 16.5 1.6 19.1 54.8 23.4 2.7 21.3 42.6 27.7 8.5
18-20 ani 21.3 62.6 13.6 2.6 23.8 54.9 17.4 3.8 16.6 45.5 27.2 10.6
Educație
Gimnaziu/școală
profesională15.7 64.8 17.1 2.4 19.2 53.7 24.0 3.1 19.5 39.7 29.3 11.5
Liceu/colegiu 25.7 62.5 10.3 1.5 27.2 57.4 11.8 3.7 16.9 53.7 23.5 5.9
OcupațieElev/student 20.1 63.5 15.3 1.2 21.0 53.9 21.6 3.6 19.8 44.0 28.7 7.5
Nu studiază 14.6 66.3 13.5 5.6 24.7 58.4 14.6 2.2 14.6 44.9 22.5 18.0
Venituri
Foarte mici 24.1 59.5 15.2 1.3 10.1 67.1 19.0 3.8 19.0 54.4 22.8 3.8
Mici 22.1 63.2 8.8 5.9 20.6 57.4 16.2 5.9 17.6 48.5 13.2 20.6
Medii 11.6 66.7 19.6 2.2 21.0 51.4 26.1 1.4 13.0 45.7 29.7 11.6
Mari 20.8 63.3 15.0 0.8 30.0 49.2 17.5 3.3 25.8 32.5 35.8 5.8
NȘ/NR 27.8 72.2 0.0 0.0 27.8 55.6 11.1 5.6 16.7 50.0 27.8 5.6
MediuUrban 20.3 62.2 16.8 0.7 19.6 52.4 23.8 4.2 21.0 43.4 23.8 11.9
Rural 18.2 65 13.9 2.9 22.9 56.1 18.2 2.9 17.5 44.6 29.3 8.6
TOTAL 18.9 64.1 14.9 2.1 21.7 54.8 20.1 3.3 18.7 44.2 27.4 9.7
Q3. (continuare)
Sunt protejate drepturile minorităților
Presa e liberă Justiția e independentă
Variabila Grup
Nu s
unt d
e ac
ord
Parț
ial d
e ac
ord
În to
talit
ate
de a
cord
NȘ/N
R
Nu s
unt d
e ac
ord
Parț
ial d
e ac
ord
În to
talit
ate
de a
cord
NŞ/N
R
Nu s
unt d
e ac
ord
Parț
ial d
e ac
ord
În to
talit
ate
de a
cord
NȘ/N
R
SexFemeie 18.6 47.1 24.0 10.4 26.7 45.2 21.7 6.3 40.7 39.8 11.3 8.1
Bărbat 15.8 45.0 27.2 11.9 24.8 54.0 15.8 5.4 35.6 48.0 8.9 7.4
Vârstă16-17 ani 13.8 50.0 27.1 9.0 26.6 44.1 22.9 6.4 41.0 38.8 12.8 7.4
18-20 ani 20.0 43.0 24.3 12.8 25.1 53.6 15.7 5.5 36.2 47.7 8.1 8.1
Educație
Gimnaziu/școală
profesională14.6 45.3 27.9 12.2 24.0 50.2 19.9 5.9 38.3 43.2 10.8 7.7
Liceu/colegiu 22.8 47.8 20.6 8.8 29.4 47.8 16.9 5.9 38.2 44.9 8.8 8.1
OcupațieElev/student 16.5 46.1 28.7 8.7 27.2 47.3 19.5 6.0 40.7 40.7 11.4 7.2
Nu studiază 20.2 46.1 13.5 20.2 20.2 57.3 16.9 5.6 29.2 55.1 5.6 10.1
59
Sunt protejate drepturile minorităților
Presa e liberă Justiția e independentă
Variabila Grup
Nu s
unt d
e ac
ord
Parț
ial d
e ac
ord
În to
talit
ate
de a
cord
NȘ/N
R
Nu s
unt d
e ac
ord
Parț
ial d
e ac
ord
În to
talit
ate
de a
cord
NŞ/N
R
Nu s
unt d
e ac
ord
Parț
ial d
e ac
ord
În to
talit
ate
de a
cord
NȘ/N
R
Venituri
Foarte mici 11.4 62.0 17.7 8.9 19.0 60.8 16.5 3.8 31.6 53.2 8.9 6.3
Mici 13.2 48.5 22.1 16.2 22.1 51.5 13.2 13.2 42.6 39.7 4.4 13.2
Medii 17.4 40.6 29.0 13.0 28.3 46.4 20.3 5.1 41.3 44.2 5.8 8.7
Mari 22.5 43.3 25.8 8.3 30.0 45.0 21.7 3.3 37.5 42.5 15.8 4.2
NȘ/NR 22.2 27.8 44.4 5.6 22.2 44.4 22.2 11.1 33.3 22.2 33.3 11.1
MediuUrban 22.4 41.3 25.2 11.2 20.3 58.0 16.8 4.9 30.1 46.2 13.3 10.5
Rural 14.6 48.6 25.7 11.1 28.6 45.0 20.0 6.4 42.5 42.5 8.6 6.4
TOTAL 17.3 46.1 25.5 11.1 25.8 49.4 18.9 5.9 38.3 43.7 10.2 7.8
Q3. (continuare)
Sunt respectate drepturile omului
Nu există corupție Societatea e democratică
Variabila Grup
Nu s
unt d
e ac
ord
Parț
ial d
e ac
ord
În to
talit
ate
de a
cord
NȘ/N
R
Nu s
unt d
e ac
ord
Parț
ial d
e ac
ord
În to
talit
ate
de a
cord
NȘ/N
R
Nu s
unt d
e ac
ord
Parț
ial d
e ac
ord
În to
talit
ate
de a
cord
NȘ/N
R
SexFemeie 23.5 51.6 19.5 5.4 78.3 13.6 5.4 2.7 29.4 57.5 7.2 5.9
Bărbat 18.3 54.0 20.3 7.4 74.8 14.4 7.9 3.0 38.1 38.1 14.9 8.9
Vârstă16-17 ani 20.7 50.0 22.3 6.9 70.7 17.0 8.0 4.3 35.6 42.6 13.8 8.0
18-20 ani 21.3 54.9 17.9 6.0 81.3 11.5 5.5 1.7 31.9 52.8 8.5 6.8
Educație
Gimnaziu/școală
profesională20.9 49.8 22.3 7.0 76.0 14.6 5.9 3.5 36.9 43.2 12.2 7.7
Liceu/colegiu 21.3 58.8 14.7 5.1 77.9 12.5 8.1 1.5 26.5 58.8 8.1 6.6
OcupațieElev/student 21.3 53.0 20.1 5.7 76.0 13.8 7.5 2.7 32.6 48.2 12.3 6.9
Nu studiază 20.2 51.7 19.1 9.0 78.7 14.6 3.4 3.4 37.1 48.3 5.6 9.0
Venituri
Foarte mici 34.2 49.4 11.4 5.1 78.5 17.7 2.5 1.3 49.4 38.0 8.9 3.8
Mici 26.5 48.5 16.2 8.8 75.0 13.2 4.4 7.4 38.2 41.2 7.4 13.2
Medii 14.5 57.2 19.6 8.7 80.4 14.5 2.9 2.2 30.4 50.0 13.0 6.5
Mari 18.3 55.0 25.0 1.7 75.0 11.7 10.8 2.5 23.3 58.3 11.7 6.7
NȘ/NR 11.1 33.3 38.9 16.7 55.6 11.1 33.3 0.0 38.9 38.9 11.1 11.1
MediuUrban 23.8 46.9 22.4 7.0 71.3 15.4 11.2 2.1 31.5 47.6 10.5 10.5
Rural 19.6 55.7 18.6 6.1 79.3 13.2 4.3 3.2 34.6 48.6 11.1 5.7
TOTAL 21.0 52.7 19.9 6.4 76.6 13.9 6.6 2.8 33.6 48.2 10.9 7.3
60 www.prodem.md
Q5. Câtă încredere aveți în următoarele instituții? N=423
Guvern Parlament
Variabila Grup
Delo
c
Puțin
ă în
cre-
dere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
Delo
c
Puțin
ă în
cre-
dere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
SexFemeie 29.4 49.3 18.1 1.4 1.8 34.8 43.4 17.6 2.7 1.4
Bărbat 26.2 53.5 15.8 2.5 2.0 27.2 51.0 17.8 2.0 2.0
Vârstă16-17 ani 20.7 53.7 20.2 3.2 2.1 25.0 47.3 23.9 1.6 2.1
18-20 ani 33.6 49.4 14.5 0.9 1.7 36.2 46.8 12.8 3.0 1.3
EducațieGimnaziu/școală profesională 21.3 54.7 19.2 2.8 2.1 25.8 48.1 20.9 3.1 2.1
Liceu/colegiu 41.9 44.1 12.5 0.0 1.5 42.6 44.9 11.0 0.7 0.7
OcupațieElev/student 26.6 51.2 18.0 2.1 2.1 30.5 45.8 19.5 2.4 1.8
Nu studiază 32.6 51.7 13.5 1.1 1.1 33.7 51.7 11.2 2.2 1.1
Venituri
Foarte mici 21.5 48.1 27.8 1.3 1.3 21.5 45.6 29.1 2.5 1.3
Mici 41.2 47.1 10.3 1.5 0.0 41.2 42.6 14.7 1.5 0.0
Medii 24.6 60.1 13.0 0.0 2.2 29.0 58.0 8.7 2.2 2.2
Mari 26.7 47.5 18.3 4.2 3.3 35.0 38.3 21.7 2.5 2.5
NȘ/NR 38.9 38.9 16.7 5.6 0.0 27.8 44.4 22.2 5.6 0.0
MediuUrban 29.4 51.7 12.6 2.8 3.5 30.8 47.6 16.1 2.8 2.8
Rural 27.1 51.1 19.3 1.4 1.1 31.4 46.8 18.6 2.1 1.1
TOTAL 27.9 51.3 17.0 1.9 1.9 31.2 47.0 17.7 2.4 1.7
Q5. (continuare)
Președinție Justiție
Variabila Grup
Delo
c
Puțin
ă în
cred
ere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
Delo
c
Puțin
ă în
cred
ere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
SexFemeie 35.7 38.5 22.6 1.8 1.4 25.3 48.4 20.8 3.6 1.8
Bărbat 30.7 42.6 16.8 7.9 2.0 25.7 48.0 20.3 4.0 2.0
Vârstă16-17 ani 26.6 42.6 22.9 5.3 2.7 22.9 49.5 20.7 4.3 2.7
18-20 ani 38.7 38.7 17.4 4.3 0.9 27.7 47.2 20.4 3.4 1.3
EducațieGimnaziu/școală profesională 27.9 41.5 22.6 5.6 2.4 24.4 47.7 21.6 3.5 2.8
Liceu/colegiu 44.9 38.2 14.0 2.9 0.0 27.9 49.3 18.4 4.4 0.0
OcupațieElev/student 33.5 39.8 20.4 4.5 1.8 24.6 48.8 20.7 4.2 1.8
Nu studiază 32.6 42.7 18.0 5.6 1.1 29.2 46.1 20.2 2.2 2.2
61
Președinție Justiție
Variabila Grup
Delo
c
Puțin
ă în
cred
ere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
Delo
c
Puțin
ă în
cred
ere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
Venituri
Foarte mici 17.7 43.0 31.6 6.3 1.3 21.5 49.4 24.1 3.8 1.3
Mici 41.2 41.2 16.2 1.5 0.0 32.4 48.5 11.8 5.9 1.5
Medii 37.0 41.3 14.5 4.3 2.9 21.7 54.3 20.3 1.4 2.2
Mari 36.7 36.7 19.2 5.8 1.7 28.3 42.5 22.5 4.2 2.5
NȘ/NR 22.2 44.4 27.8 5.6 0.0 27.8 33.3 27.8 11.1 0.0
MediuUrban 26.6 47.6 18.2 4.9 2.8 29.4 48.3 17.5 3.5 1.4
Rural 36.8 36.8 20.7 4.6 1.1 23.6 48.2 22.1 3.9 2.1
TOTAL 33.3 40.4 19.9 4.7 1.7 25.5 48.2 20.6 3.8 1.9
Q5. (continuare)
Biserică Primărie
Variabila Grup
Delo
c
Puțin
ă în
cred
ere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
Delo
c
Puțin
ă în
cre-
dere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
SexFemeie 5.0 19.9 42.5 30.3 2.3 9.5 34.4 41.6 13.1 1.4
Bărbat 5.4 26.7 33.2 31.7 3.0 5.9 38.6 41.6 10.4 3.5
Vârstă16-17 ani 3.7 25.0 33.5 35.6 2.1 5.3 36.2 43.6 12.2 2.7
18-20 ani 6.4 21.7 41.7 27.2 3.0 9.8 36.6 40.0 11.5 2.1
EducațieGimnaziu/școală profesională 4.2 22.6 38.3 32.4 2.4 5.6 37.3 42.5 11.8 2.8
Liceu/colegiu 7.4 24.3 37.5 27.9 2.9 12.5 34.6 39.7 11.8 1.5
OcupațieElev/student 5.7 24.6 35.6 31.7 2.4 7.5 34.4 43.1 12.9 2.1
Nu studiază 3.4 18.0 47.2 28.1 3.4 9.0 43.8 36.0 7.9 3.4
Venituri
Foarte mici 3.8 35.4 31.6 26.6 2.5 6.3 50.6 35.4 6.3 1.3
Mici 5.9 19.1 44.1 30.9 0.0 10.3 32.4 39.7 13.2 4.4
Medii 3.6 17.4 43.5 31.2 4.3 6.5 35.5 46.4 9.4 2.2
Mari 6.7 24.2 31.7 35.0 2.5 9.2 28.3 41.7 18.3 2.5
NȘ/NR 11.1 22.2 44.4 22.2 0.0 5.6 50.0 38.9 5.6 0.0
MediuUrban 8.4 19.6 36.4 32.2 3.5 6.3 46.2 38.5 6.3 2.8
Rural 3.6 25 38.9 30.4 2.1 8.6 31.4 43.2 14.6 2.1
TOTAL 5.2 23.2 38.1 31.0 2.6 7.8 36.4 41.6 11.8 2.4
62 www.prodem.md
Q5. (continuare)
Instituții de învățământ Partide politice
Variabila Grup
Delo
c
Puțin
ă în
cred
ere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
Delo
c
Puțin
ă în
cred
ere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
SexFemeie 9.0 24.9 48.9 15.4 1.8 48.0 32.6 9.5 3.6 6.3
Bărbat 6.9 24.3 49.0 16.8 3.0 37.1 35.1 10.4 5.4 11.9
Vârstă16-17 ani 8.0 25.0 48.4 16.0 2.7 34.0 38.3 11.7 6.4 9.6
18-20 ani 8.1 24.3 49.4 16.2 2.1 49.8 30.2 8.5 3.0 8.5
EducațieGimnaziu/școală profesională 8.0 24.0 48.8 16.7 2.4 38.3 36.9 10.1 5.6 9.1
Liceu/colegiu 8.1 25.7 49.3 14.7 2.2 52.2 27.2 9.6 2.2 8.8
OcupațieElev/student 8.4 24.3 47.0 18.0 2.4 40.1 35.0 11.7 5.1 8.1
Nu studiază 6.7 25.8 56.2 9.0 2.2 52.8 29.2 3.4 2.2 12.4
Venituri
Foarte mici 10.1 24.1 50.6 11.4 3.8 27.8 19.0 15.2 2.5 35.4
Mici 7.4 26.5 48.5 16.2 1.5 58.8 29.4 5.9 4.4 1.5
Medii 5.1 24.6 55.1 13.0 2.2 44.2 42.8 8.0 0.7 4.3
Mari 9.2 22.5 42.5 23.3 2.5 43.3 34.2 9.2 10.8 2.5
NȘ/NR 16.7 33.3 38.9 11.1 0.0 33.3 44.4 22.2 0.0 0.0
MediuUrban 16.7 33.3 38.9 11.1 0.0 46.2 36.4 8.4 4.9 4.2
Rural 11.2 35.0 37.1 14.0 2.8 41.1 32.5 10.7 4.3 11.4
TOTAL 8.0 24.6 48.9 16.1 2.4 42.8 33.8 9.9 4.5 9.0
Q5. (continuare)
CEC (Comisia Electorală Centrală) Poliție
Variabila Grup
Delo
c
Puțin
ă în
cre-
dere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
Delo
c
Puțin
ă în
cre-
dere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
SexFemeie 24.9 32.1 24.9 5.0 13.1 27.1 35.7 25.3 8.1 3.6
Bărbat 25.2 36.1 14.9 4.0 19.8 31.7 37.1 19.3 7.9 4.0
Vârstă16-17 ani 20.2 34.6 20.2 5.9 19.1 29.3 32.4 24.5 9.6 4.3
18-20 ani 28.9 33.6 20.0 3.4 14.0 29.4 39.6 20.9 6.8 3.4
EducațieGimnaziu/școală profesională 22.0 36.2 20.2 5.2 16.4 31.0 34.8 22.3 8.4 3.5
Liceu/colegiu 31.6 29.4 19.9 2.9 16.2 25.7 39.7 22.8 7.4 4.4
OcupațieElev/student 23.7 33.2 21.9 5.1 16.2 27.5 35.3 23.7 9.3 4.2
Nu studiază 30.3 37.1 13.5 2.2 16.9 36.0 40.4 18.0 3.4 2.2
63
CEC (Comisia Electorală Centrală) Poliție
Variabila Grup
Delo
c
Puțin
ă în
cre-
dere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
Delo
c
Puțin
ă în
cre-
dere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
Venituri
Foarte mici 20.3 19.0 6.3 2.5 51.9 54.4 20.3 13.9 7.6 3.8
Mici 35.3 42.6 17.6 2.9 1.5 27.9 50.0 13.2 5.9 2.9
Medii 26.1 38.4 21.7 1.4 12.3 23.9 34.8 31.2 4.3 5.8
Mari 23.3 30.0 29.2 10.0 7.5 20.0 39.2 24.2 14.2 2.5
NȘ/NR 11.1 61.1 16.7 5.6 5.6 27.8 50.0 16.7 5.6 0.0
MediuUrban+ 22.4 42.0 20.3 4.2 11.2 33.6 35.0 18.2 7.7 5.6
Rural 26.4 30.0 20.0 4.6 18.9 27.1 37.1 24.6 8.2 2.9
TOTAL 25.1 34.0 20.1 4.5 16.3 29.3 36.4 22.5 8.0 3.8
Q5. (continuare)
Mass-media (presă, radio, televizi-une)
Organizații neguvernamentale (obștești)
Variabila Grup
Delo
c
Puțin
ă în
cre-
dere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
Delo
c
Puțin
ă în
cre-
dere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
SexFemeie 12.7 41.6 37.6 5.4 2.7 8.1 33.9 36.2 13.6 8.1
Bărbat 13.9 33.7 42.6 6.9 3.0 10.9 33.8 35.8 10.0 9.5
Vârstă16-17 ani 14.4 37.2 39.9 6.9 1.6 4.8 40.1 36.4 10.2 8.6
18-20 ani 12.3 38.3 40.0 5.5 3.8 13.2 28.9 35.7 13.2 8.9
EducațieGimnaziu/școală profesională 12.9 35.5 42.2 7.7 1.7 8.0 35.3 35.7 13.6 7.3
Liceu/colegiu 14.0 42.6 35.3 2.9 5.1 12.5 30.9 36.8 8.1 11.8
OcupațieElev/student 13.8 38.3 39.5 6.0 2.4 8.4 35.1 35.7 12.3 8.4
Nu studiază 11.2 36.0 41.6 6.7 4.5 13.5 29.2 37.1 10.1 10.1
Venituri
Foarte mici 10.1 43.0 40.5 3.8 2.5 7.6 32.9 44.3 8.9 6.3
Mici 19.1 52.9 25.0 1.5 1.5 13.2 51.5 26.5 7.4 1.5
Medii 10.9 34.1 44.2 6.5 4.3 5.8 31.2 37.7 10.9 14.5
Mari 15.0 28.3 44.2 10.0 2.5 10.9 26.1 35.3 18.5 9.2
NȘ/NR 11.1 50.0 33.3 5.6 0.0 22.2 44.4 27.8 5.6 0.0
MediuUrban 14.7 44.8 30.1 5.6 4.9 14.0 38.5 30.8 9.8 7.0
Rural 12.5 34.3 45.0 6.4 1.8 7.2 31.5 38.7 12.9 9.7
TOTAL 13.2 37.8 40.0 6.1 2.8 9.5 33.9 36.0 11.8 8.8
64 www.prodem.md
Q5. (continuare)
Bănci Întreprinderi de stat
Variabila Grup
Delo
c
Puțin
ă în
cre-
dere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
Delo
c
Puțin
ă în
cre-
dere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
SexFemeie 10.9 40.3 34.4 10.4 4.1 9.5 44.3 33.0 4.1 9.0
Bărbat 15.8 32.7 33.7 8.4 9.4 14.4 39.3 31.3 5.0 10.0
Vârstă16-17 ani 12.8 35.1 36.7 10.1 5.3 11.2 42.6 33.0 5.3 8.0
18-20 ani 13.6 37.9 31.9 8.9 7.7 12.4 41.5 31.6 3.8 10.7
EducațieGimnaziu/școală profesională 12.5 34.5 35.9 9.8 7.3 11.1 43.2 31.7 5.2 8.7
Liceu/colegiu 14.7 41.2 30.1 8.8 5.1 13.3 39.3 33.3 3.0 11.1
OcupațieElev/student 12.9 36.5 34.7 10.2 5.7 12.0 43.2 30.9 4.2 9.6
Nu studiază 14.6 37.1 31.5 6.7 10.1 11.2 37.1 37.1 5.6 9.0
Venituri
Foarte mici 6.3 30.4 45.6 13.9 3.8 8.9 36.7 44.3 2.5 7.6
Mici 14.7 51.5 25.0 5.9 2.9 10.3 64.7 17.6 2.9 4.4
Medii 11.6 39.1 29.0 7.2 13.0 12.4 39.4 32.1 1.5 14.6
Mari 17.5 30.0 36.7 11.7 4.2 15.0 36.7 29.2 10.0 9.2
NȘ/NR 22.2 33.3 38.9 5.6 0.0 5.6 33.3 55.6 5.6 0.0
MediuUrban 13.3 35.0 35.0 11.2 5.6 12.6 43.4 30.8 5.6 7.7
Rural 13.2 37.5 33.6 8.6 7.1 11.5 41.2 33.0 3.9 10.4
TOTAL 13.2 36.6 34.0 9.5 6.6 11.8 41.9 32.2 4.5 9.5
Q5. (continuare)
Întreprinderi private
Variabila Grup
Delo
c
Puțin
ă în
cre-
dere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
SexFemeie 14.0 40.3 31.7 4.1 10.0
Bărbat 18.4 33.8 30.3 8.0 9.5
Vârstă16-17 ani 17.6 38.3 30.3 6.4 7.4
18-20 ani 15.0 36.3 31.6 5.6 11.5
EducațieGimnaziu/școală profesională 16.4 36.6 31.4 7.3 8.4
Liceu/colegiu 15.6 38.5 30.4 3.0 12.6
OcupațieElev/student 15.9 37.5 32.1 5.1 9.3
Nu studiază 16.9 36.0 27.0 9.0 11.2
65
Întreprinderi private
Variabila Grup
Delo
c
Puțin
ă în
cre-
dere
Oare
care
în
cred
ere
Foar
te m
ultă
în
cred
ere
NȘ/N
R
Venituri
Foarte mici 17.7 31.6 39.2 3.8 7.6
Mici 13.2 48.5 25.0 8.8 4.4
Medii 12.4 40.1 28.5 5.1 13.9
Mari 20.8 30.8 30.8 6.7 10.8
NȘ/NR 16.7 38.9 38.9 5.6 0.0
MediuUrban 16.8 41.3 25.9 7.0 9.1
Rural 15.8 35.1 33.7 5.4 10.0
TOTAL 16.1 37.2 31.0 5.9 9.7
Q6. Vă rugăm să numiți persoana care este în următoare funcție….? (doar răspun-surile corecte și greșite), N=423
Președintele RMPreședintele Parla-
mentului RMPrim-ministrul RM
Variabila Grup Da Nu Da Nu Da Nu
SexFemeie 86.0 14.0 33.5 66.5 35.3 64.7
Bărbat 79.2 20.8 23.8 76.2 28.2 71.8
Vârstă16-17 ani 85.1 14.9 26.6 73.4 29.8 70.2
18-20 ani 80.9 19.1 30.6 69.4 33.6 66.4
EducațieGimnaziu/școală profesională 80.5 19.5 26.5 73.5 30.0 70.0
Liceu/colegiu 87.5 12.5 33.8 66.2 36.0 64.0
OcupațieElev/student 85.0 15.0 30.5 69.5 35.0 65.0
Nu studiază 74.2 25.8 22.5 77.5 20.2 79.8
Venituri
Foarte mici 83.5 16.5 15.2 84.8 12.7 87.3
Mici 76.5 23.5 27.9 72.1 32.4 67.6
Medii 80.4 19.6 31.2 68.8 34.1 65.9
Mari 85.8 14.2 35.8 64.2 40.0 60.0
NȘ/NR 100.0 0.0 27.8 72.2 44.4 55.6
MediuUrban 81.1 18.9 25.9 74.1 35.7 64.3
Rural 83.6 16.4 30.4 69.6 30.0 70.0
TOTAL 82.7 17.3 28.8 71.2 31.9 68.1
66 www.prodem.md
Q6. (continuare)
Ministrul Economiei
Ministrul Educației
Președintele raionului (excepție: Colonița, Budești)
Primarul localității
Variabila Grup Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu
SexFemeie 3.2 96.8 54.8 45.2 7.7 92.3 67.0 33.0
Bărbat 2.5 97.5 33.2 66.8 8.7 91.3 67.3 32.7
Vârstă16-17 ani 3.2 96.8 40.4 59.6 6.7 93.3 64.9 35.1
18-20 ani 2.6 97.4 47.7 52.3 9.2 90.8 68.9 31.1
EducațieGimnaziu/școală profesională 2.8 97.2 37.6 62.4 6.9 93.1 63.8 36.2
Liceu/colegiu 2.9 97.1 58.8 41.2 10.8 89.2 74.3 25.7
OcupațieElev/student 3.6 96.4 45.5 54.5 9.3 90.7 68.6 31.4
Nu studiază 0.0 100.0 40.4 59.6 4.3 95.7 61.8 38.2
Venituri
Foarte mici 0.0 100.0 27.8 72.2 6.6 93.4 60.8 39.2
Mici 4.4 95.6 48.5 51.5 5.2 94.8 60.3 39.7
Medii 2.2 97.8 52.2 47.8 9.0 91.0 68.8 31.2
Mari 2.5 97.5 42.5 57.5 7.5 92.5 70.0 30.0
NȘ/NR 16.7 83.3 55.6 44.4 23.5 76.5 88.9 11.1
MediuUrban 6.3 93.7 46.9 53.1 16.1 83.9 62.2 37.8
Rural 1.1 98.9 43.2 56.8 1.7 98.3 69.6 30.4
TOTAL 2.8 97.2 44.4 55.6 8.2 91.8 67.1 32.9
Notă: Pentru Președintele raionului (excepție: Colonița, Budești) N=318
Q12. În ce măsură considerați că vă sunt respectate drepturile electorale în prezent? N=423
Variabila GrupÎntr-o măsură foarte mică
Într-o mă-sură mică
Într-o măsură nici mică, nici mare
Într-o mă-sură mare
Într-o măsură foarte mare
NR
SexFemeie 22.2 26.7 37.1 6.8 1.8 5.4
Bărbat 24.8 17.3 41.6 6.9 1.5 7.9
Vârstă16-17 ani 23.9 16.0 39.9 8.0 2.7 9.6
18-20 ani 23.0 27.2 38.7 6.0 0.9 4.3
Educație
Gimnaziu/școală profesi-
onală24.7 16.7 41.1 7.3 1.7 8.4
Liceu/colegiu 20.6 33.8 35.3 5.9 1.5 2.9
OcupațieElev/student 23.4 21.3 38.6 8.1 2.1 6.6
Nu studiază 23.6 25.8 41.6 2.2 0.0 6.7
67
Variabila GrupÎntr-o măsură foarte mică
Într-o mă-sură mică
Într-o măsură nici mică, nici mare
Într-o mă-sură mare
Într-o măsură foarte mare
NR
Venituri
Foarte mici 55.7 11.4 25.3 3.8 0.0 3.8
Mici 22.1 26.5 39.7 1.5 0.0 10.3
Medii 12.3 26.8 45.7 5.8 0.7 8.7
Mari 15.8 21.7 40.0 12.5 5.0 5.0
NȘ/NR 22.2 22.2 44.4 11.1 0.0 0.0
MediuUrban 23.8 19.6 41.3 8.4 0.7 6.3
Rural 23.2 23.6 38.2 6.1 2.1 6.8
TOTAL 23.4 22.2 39.2 6.9 1.7 6.6
Q13. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, iar Dvs. ați fi în localitate și ați avea dreptul de vot, în ce măsură ați fi interesat(ă) să participați la vot? N=423
Variabila Grup Deloc interesat Oarecum interesat Foarte interesat NȘ/NR
SexFemeie 8.1 15.8 72.9 3.2
Bărbat 6.4 26.7 62.9 4.0
Vârstă16-17 ani 6.4 21.3 67.6 4.8
18-20 ani 8.1 20.9 68.5 2.6
EducațieGimnaziu/școală profesională 7.7 23.7 64.8 3.8
Liceu/colegiu 6.6 15.4 75.0 2.9
OcupațieElev/student 6.9 19.8 69.2 4.2
Nu studiază 9.0 25.8 64.0 1.1
Venituri
Foarte mici 5.1 25.3 69.6 0.0
Mici 8.8 20.6 64.7 5.9
Medii 6.5 22.5 68.8 2.2
Mari 8.3 17.5 67.5 6.7
NȘ/NR 11.1 16.7 72.2 0.0
MediuUrban 10.5 25.9 60.1 3.5
Rural 5.7 18.6 72.1 3.6
TOTAL 7.3 21.0 68.1 3.5
Notă: În varianta de răspuns „Deloc interesat” au fost incluse notele 1.2,si 3, varianta de răspuns “Oarecum interesat” au fost incluse notele
4, 5, 6, si 7, și varianta de răspuns “Foarte interesat” au fost incluse notele 8, 9, si 10.
68 www.prodem.md
Q14. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri cât de probabil este că veți recoman-da prietenilor/colegilor/rudelor și altor persoane să participe la vot? N=423
Variabila Grup Nu aș recomandaÎntr-o oarecare măsu-
ră aș recomandaAș recomanda cu
fermitateNȘ/NR
SexFemeie 9.5 20.8 65.2 4.5
Bărbat 11.9 24.8 56.9 6.4
Vârstă16-17 ani 6.9 21.3 64.4 7.4
18-20 ani 13.6 23.8 58.7 3.8
EducațieGimnaziu/școală profesională 10.5 23.3 59.9 6.3
Liceu/colegiu 11.0 21.3 64.0 3.7
OcupațieElev/student 8.4 23.1 62.9 5.7
Nu studiază 19.1 21.3 55.1 4.5
Venituri
Foarte mici 5.1 27.8 67.1 0.0
Mici 14.7 23.5 57.4 4.4
Medii 11.6 22.5 59.4 6.5
Mari 10.0 20.8 60.8 8.3
NȘ/NR 16.7 11.1 66.7 5.6
MediuUrban 15.4 25.2 54.5 4.9
Rural 8.2 21.4 64.6 5.7
TOTAL 10.6 22.7 61.2 5.4
Notă: În varianta de răspuns „Nu as recomanda” au fost incluse notele 1.2,si 3, varianta de răspuns “Într-o oarecare măsură aș recomanda”
au fost incluse notele 4, 5, 6, si 7, și varianta de răspuns “Aș recomanda cu fermitate” au fost incluse notele 8, 9, si 10.
Q15. Dacă duminica viitoare s-ar desfășura alegeri locale, ați vota un primar....? N=423
Femeie Femeie (pentru cei din Budești și Colonița), N=105
Variabila Grup Da Nu NȘ/NR Da Nu NȘ/NR
SexFemeie 80.1 14.0 5.9 94.3 1.9 3.8
Bărbat 65.3 24.8 9.9 86.5 11.5 1.9
Vârstă16-17 ani 71.8 19.7 8.5 88.9 7.4 3.7
18-20 ani 74.0 18.7 7.2 92.2 5.9 2.0
EducațieGimnaziu/școală profesională 71.4 20.9 7.7 88.7 8.5 2.8
Liceu/colegiu 76.5 15.4 8.1 94.1 2.9 2.9
OcupațieElev/student 75.4 17.4 7.2 91.9 4.7 3.5
Nu studiază 64.0 25.8 10.1 84.2 15.8 0.0
69
Femeie Femeie (pentru cei din Budești și Colonița), N=105
Variabila Grup Da Nu NȘ/NR Da Nu NȘ/NR
Venituri
Foarte mici 34.2 46.8 19.0 100.0 0.0 0.0
Mici 79.4 13.2 7.4 90.0 10.0 0.0
Medii 81.2 13.0 5.8 89.5 5.3 5.3
Mari 82.5 14.2 3.3 90.6 7.5 1.9
NȘ/NR 94.4 0.0 5.6 100.0 0.0 0.0
MediuUrban 72.7 20.3 7.0 0.0 0.0 0.0
Rural 73.2 18.6 8.2 90.5 6.7 2.9
TOTAL 73.0 19.1 7.8 90.5 6.7 2.9
Q15. (continuare)
O persoană de etnie rromă
O persoană de o altă etnie decât a dvs. (excluzând etnia rromă)
Variabila Grup Da Nu NȘ/NR Da Nu NȘ/NR
SexFemeie 14.9 66.1 19.0 37.6 45.2 17.2
Bărbat 11.9 74.8 13.4 27.2 58.4 14.4
Vârstă16-17 ani 13.8 70.7 15.4 33.0 52.1 14.9
18-20 ani 13.2 69.8 17.0 32.3 51.1 16.6
EducațieGimnaziu/școală profesională 11.8 73.5 14.6 31.4 55.1 13.6
Liceu/colegiu 16.9 63.2 19.9 35.3 44.1 20.6
OcupațieElev/student 15.0 67.7 17.4 35.9 47.3 16.8
Nu studiază 7.9 79.8 12.4 20.2 67.4 12.4
Venituri
Foarte mici 5.1 79.7 15.2 13.9 72.2 13.9
Mici 16.2 69.1 14.7 33.8 54.4 11.8
Medii 15.2 69.6 15.2 38.4 46.4 15.2
Mari 15.8 66.7 17.5 35.8 45.8 18.3
NȘ/NR 11.1 61.1 27.8 44.4 27.8 27.8
MediuUrban 11.9 67.8 20.3 37.1 43.4 19.6
Rural 14.3 71.4 14.3 30.4 55.7 13.9
TOTAL 13.5 70.2 16.3 32.6 51.5 15.8
70 www.prodem.md
Q15. (continuare)
O persoană cu dizabilități fizice O persoană cu antecedente penale
Variabila Grup Da Nu NȘ/NR Da Nu NȘ/NR
SexFemeie 27.6 54.3 18.1 4.5 83.7 11.8
Bărbat 24.3 58.9 16.8 6.4 83.2 10.4
Vârstă16-17 ani 31.4 52.1 16.5 5.9 84.0 10.1
18-20 ani 21.7 60.0 18.3 5.1 83.0 11.9
EducațieGimnaziu/școală profesională 28.2 56.4 15.3 5.6 84.3 10.1
Liceu/colegiu 21.3 56.6 22.1 5.1 81.6 13.2
OcupațieElev/student 28.1 53.6 18.3 5.7 83.5 10.8
Nu studiază 18.0 67.4 14.6 4.5 83.1 12.4
Venituri
Foarte mici 11.4 79.7 8.9 1.3 92.4 6.3
Mici 25.0 63.2 11.8 5.9 86.8 7.4
Medii 30.4 50.7 18.8 5.1 82.6 12.3
Mari 29.2 48.3 22.5 7.5 79.2 13.3
NȘ/NR 38.9 27.8 33.3 11.1 66.7 22.2
MediuUrban 25.2 54.5 20.3 4.9 81.8 13.3
Rural 26.4 57.5 16.1 5.7 84.3 10.0
TOTAL 26.0 56.5 17.5 5.4 83.5 11.1
Q15. (continuare)
Homosexual
Variabila Grup Da Nu NȘ/NR
SexFemeie 6.8 81.0 12.2
Bărbat 5.9 86.1 7.9
Vârstă16-17 ani 5.9 85.1 9.0
18-20 ani 6.8 82.1 11.1
EducațieGimnaziu/școală profesională 4.5 86.4 9.1
Liceu/colegiu 10.3 77.2 12.5
OcupațieElev/student 7.2 81.7 11.1
Nu studiază 3.4 89.9 6.7
Venituri
Foarte mici 5.1 91.1 3.8
Mici 5.9 88.2 5.9
Medii 5.8 81.9 12.3
Mari 8.3 79.2 12.5
NȘ/NR 5.6 72.2 22.2
MediuUrban 2.8 86.0 11.2
Rural 8.2 82.1 9.6
TOTAL 6.4 83.5 10.2
71
Q21. În ce măsură următoarele elemente vă pot influența participarea la vot? N=423
Lipsa infrastructurii necesare participării la vot (rampă de acces) în exteriorul secției de votare
Variabila Grup Deloc În mică măsură În mare măsură Foarte mare măsură NȘ/NR
SexFemeie 39.4 30.3 16.7 4.1 9.5
Bărbat 44.1 23.8 16.8 4.0 11.4
Vârstă16-17 ani 44.1 21.8 18.6 3.2 12.2
18-20 ani 39.6 31.5 15.3 4.7 8.9
EducațieGimnaziu/școală profesională 43.2 24.0 17.1 3.8 11.8
Liceu/colegiu 38.2 33.8 16.2 4.4 7.4
OcupațieElev/student 39.2 28.1 18.3 4.5 9.9
Nu studiază 50.6 23.6 11.2 2.2 12.4
Venituri
Foarte mici 41.8 27.8 19.0 0.0 11.4
Mici 44.1 30.9 8.8 2.9 13.2
Medii 41.3 27.5 18.1 4.3 8.7
Mari 40.8 22.5 17.5 7.5 11.7
NȘ/NR 38.9 38.9 22.2 0.0 0.0
MediuUrban 45.5 28.7 11.9 2.1 11.9
Rural 39.6 26.4 19.3 5.0 9.6
TOTAL 41.6 27.2 16.8 4.0 10.4
Q21. (continuare)
Lipsa condițiilor de vot necesare în interiorul secției de votare
Variabila Grup Deloc În mică măsură În mare măsură Foarte mare măsură NȘ/NR
SexFemeie 32.1 28.5 23.5 8.1 7.7
Bărbat 42.1 25.2 14.9 9.4 8.4
Vârstă16-17 ani 39.9 23.4 17.0 9.6 10.1
18-20 ani 34.5 29.8 21.3 8.1 6.4
EducațieGimnaziu/școală profesională 38.7 23.7 19.2 9.8 8.7
Liceu/colegiu 33.1 33.8 19.9 6.6 6.6
OcupațieElev/student 34.7 26.6 21.3 9.3 8.1
Nu studiază 44.9 28.1 12.4 6.7 7.9
Venituri
Foarte mici 70.9 16.5 2.5 1.3 8.9
Mici 39.7 32.4 16.2 2.9 8.8
Medii 24.6 29.0 28.3 12.3 5.8
Mari 27.5 25.8 22.5 14.2 10.0
NȘ/NR 33.3 44.4 16.7 0.0 5.6
MediuUrban 25.2 37.8 20.3 4.9 11.9
Rural 42.9 21.4 18.9 10.7 6.1
TOTAL 36.9 27.0 19.4 8.7 8.0
72 www.prodem.md
Q21. (continuare)
Introducerea votului obligatoriu
Variabila Grup Deloc În mică măsură În mare măsură Foarte mare măsură NȘ/NR
SexFemeie 28.1 24.0 16.3 22.6 9.0
Bărbat 34.2 14.9 21.8 18.3 10.9
Vârstă16-17 ani 35.1 20.7 17.0 16.5 10.6
18-20 ani 27.7 18.7 20.4 23.8 9.4
EducațieGimnaziu/școală profesională 33.1 19.5 17.1 18.8 11.5
Liceu/colegiu 26.5 19.9 22.8 24.3 6.6
OcupațieElev/student 29.3 19.8 20.4 21.0 9.6
Nu studiază 37.1 19.1 13.5 19.1 11.2
Venituri
Foarte mici 45.6 22.8 16.5 6.3 8.9
Mici 30.9 20.6 25.0 11.8 11.8
Medii 21.7 18.8 18.1 29.0 12.3
Mari 30.0 15.0 18.3 28.3 8.3
NȘ/NR 44.4 38.9 16.7 0.0 0.0
MediuUrban 24.5 26.6 23.8 12.6 12.6
Rural 34.3 16.1 16.4 24.6 8.6
TOTAL 31.0 19.6 18.9 20.6 9.9
Q21. (continuare)
Am o dizabilitate fizică/Nu mă pot deplasa și mi-e rușine să chem urna mobilă acasă
Variabila Grup Deloc În mică măsură În mare măsură Foarte mare măsură NȘ/NR
SexFemeie 52.0 8.6 14.0 10.0 15.4
Bărbat 52.0 14.9 14.4 4.5 14.4
Vârstă16-17 ani 51.6 11.2 14.9 5.3 17.0
18-20 ani 52.3 11.9 13.6 8.9 13.2
EducațieGimnaziu/școală profesională 50.9 13.6 14.6 7.3 13.6
Liceu/colegiu 54.4 7.4 13.2 7.4 17.6
OcupațieElev/student 49.7 12.6 15.3 7.2 15.3
Nu studiază 60.7 7.9 10.1 7.9 13.5
Venituri
Foarte mici 78.5 3.8 2.5 2.5 12.7
Mici 55.9 11.8 8.8 4.4 19.1
Medii 45.7 11.6 21.0 9.4 12.3
Mari 42.5 11.7 16.7 10.0 19.2
NȘ/NR 33.3 44.4 16.7 5.6 0.0
MediuUrban 53.1 17.5 14.7 2.8 11.9
Rural 51.4 8.6 13.9 9.6 16.4
TOTAL 52.0 11.6 14.2 7.3 14.9
73
Q21. (continuare)
Nu sunt informată cu privire la drepturile mele electorale
Variabila Grup Deloc În mică măsură În mare măsură Foarte mare măsură NȘ/NR
SexFemeie 32.6 25.8 22.6 12.7 6.3
Bărbat 40.1 20.3 22.8 9.9 6.9
Vârstă16-17 ani 32.4 25.5 22.3 12.8 6.9
18-20 ani 39.1 21.3 23.0 10.2 6.4
EducațieGimnaziu/școală profesională 34.5 25.1 22.6 10.8 7.0
Liceu/colegiu 39.7 19.1 22.8 12.5 5.9
OcupațieElev/student 31.7 23.7 25.1 13.2 6.3
Nu studiază 52.8 21.3 13.5 4.5 7.9
Venituri
Foarte mici 65.8 10.1 12.7 2.5 8.9
Mici 38.2 29.4 14.7 10.3 7.4
Medii 22.5 31.2 29.7 11.6 5.1
Mari 30.8 20.0 23.3 18.3 7.5
NȘ/NR 38.9 16.7 38.9 5.6 0.0
MediuUrban 26.6 30.1 25.9 9.8 7.7
Rural 41.1 19.6 21.1 12.1 6.1
TOTAL 36.2 23.2 22.7 11.3 6.6
Q21. (continuare)
Prietenii vor râde de mine dacă voi merge la vot
Variabila Grup Deloc În mică măsură În mare măsură Foarte mare măsură NȘ/NR
SexFemeie 68.8 13.6 6.3 2.7 8.6
Bărbat 68.8 16.8 5.0 3.0 6.4
Vârstă16-17 ani 68.1 16.5 5.3 2.7 7.4
18-20 ani 69.4 14.0 6.0 3.0 7.7
EducațieGimnaziu/școală profesională 70.0 15.3 5.6 2.1 7.0
Liceu/colegiu 66.2 14.7 5.9 4.4 8.8
OcupațieElev/student 67.7 16.2 6.0 2.7 7.5
Nu studiază 73.0 11.2 4.5 3.4 7.9
Venituri
Foarte mici 87.3 0.0 2.5 0.0 10.1
Mici 70.6 16.2 1.5 1.5 10.3
Medii 62.3 23.2 5.1 4.3 5.1
Mari 65.0 15.0 8.3 3.3 8.3
NȘ/NR 55.6 16.7 22.2 5.6 0.0
MediuUrban 62.2 16.1 11.2 2.8 7.7
Rural 72.1 14.6 2.9 2.9 7.5
TOTAL 68.8 15.1 5.7 2.8 7.6
74 www.prodem.md
Q21. (continuare)
Nu am îmbrăcăminte/încălțăminte
Variabila Grup Deloc În mică măsură În mare măsură Foarte mare măsură NȘ/NR
SexFemeie 56.1 16.3 11.3 8.1 8.1
Bărbat 67.8 9.9 9.9 3.5 8.9
Vârstă16-17 ani 64.4 10.6 10.6 5.3 9.0
18-20 ani 59.6 15.3 10.6 6.4 8.1
EducațieGimnaziu/școală profesională 63.8 13.6 9.1 4.9 8.7
Liceu/colegiu 57.4 12.5 14.0 8.1 8.1
OcupațieElev/student 59.6 14.4 11.7 5.7 8.7
Nu studiază 69.7 9.0 6.7 6.7 7.9
Venituri
Foarte mici 78.5 6.3 2.5 1.3 11.4
Mici 60.3 17.6 7.4 7.4 7.4
Medii 62.3 13.8 10.9 5.8 7.2
Mari 52.5 13.3 15.8 8.3 10.0
NȘ/NR 50.0 22.2 22.2 5.6 0.0
MediuUrban 57.3 16.8 13.3 3.5 9.1
Rural 63.9 11.4 9.3 7.1 8.2
TOTAL 61.7 13.2 10.6 5.9 8.5
Q21. (continuare)
Membrii BESV mi-au fost/sunt profesori
Variabila Grup Deloc În mică măsură În mare măsură Foarte mare măsură NȘ/NR
SexFemeie 64.7 14.9 6.8 2.3 11.3
Bărbat 68.3 16.3 5.9 1.0 8.4
Vârstă16-17 ani 65.4 16.0 8.5 1.1 9.0
18-20 ani 67.2 15.3 4.7 2.1 10.6
EducațieGimnaziu/școală profesională 67.9 16.4 5.9 0.7 9.1
Liceu/colegiu 63.2 14.0 7.4 3.7 11.8
OcupațieElev/student 67.1 15.9 6.3 1.2 9.6
Nu studiază 64.0 14.6 6.7 3.4 11.2
Venituri
Foarte mici 77.2 5.1 1.3 1.3 15.2
Mici 64.7 11.8 7.4 2.9 13.2
Medii 63.0 23.2 6.5 0.7 6.5
Mari 65.8 15.8 6.7 1.7 10.0
NȘ/NR 55.6 16.7 22.2 5.6 0.0
MediuUrban 57.3 18.2 11.2 1.4 11.9
Rural 71.1 14.3 3.9 1.8 8.9
TOTAL 66.4 15.6 6.4 1.7 9.9
75
Q21. (continuare)
Biroul electoral este departe de casa mea
Variabila Grup Deloc În mică măsură În mare măsură Foarte mare măsură NȘ/NR
SexFemeie 53.4 24.4 8.6 5.4 8.1
Bărbat 55.9 14.4 18.8 4.0 6.9
Vârstă16-17 ani 54.3 21.8 13.8 2.7 7.4
18-20 ani 54.9 17.9 13.2 6.4 7.7
EducațieGimnaziu/școală profesională 55.1 21.6 12.2 3.5 7.7
Liceu/colegiu 53.7 15.4 16.2 7.4 7.4
OcupațieElev/student 53.3 22.2 13.5 4.2 6.9
Nu studiază 59.6 10.1 13.5 6.7 10.1
Venituri
Foarte mici 78.5 5.1 1.3 1.3 13.9
Mici 58.8 14.7 13.2 2.9 10.3
Medii 48.6 27.5 15.2 4.3 4.3
Mari 45.0 22.5 17.5 8.3 6.7
NȘ/NR 44.4 22.2 27.8 5.6 0.0
MediuUrban 48.3 25.2 11.9 4.2 10.5
Rural 57.9 16.8 14.3 5.0 6.1
TOTAL 54.6 19.6 13.5 4.7 7.6
Q21. (continuare)
Drumul spre BESV este deteriorat
Variabila Grup Deloc În mică măsură În mare măsură Foarte mare măsură NȘ/NR
SexFemeie 53.8 22.6 8.1 8.1 7.2
Bărbat 61.9 14.4 12.4 4.0 7.4
Vârstă16-17 ani 60.1 19.1 11.2 3.7 5.9
18-20 ani 55.7 18.3 9.4 8.1 8.5
EducațieGimnaziu/școală profesională 60.3 20.2 9.1 4.2 6.3
Liceu/colegiu 52.2 15.4 12.5 10.3 9.6
OcupațieElev/student 56.6 20.4 10.2 6.3 6.6
Nu studiază 61.8 12.4 10.1 5.6 10.1
Venituri
Foarte mici 79.7 7.6 1.3 0.0 11.4
Mici 55.9 19.1 10.3 2.9 11.8
Medii 54.3 21.7 13.8 5.1 5.1
Mari 50.0 19.2 11.7 13.3 5.8
NȘ/NR 44.4 38.9 11.1 5.6 0.0
MediuUrban 51.7 26.6 8.4 4.2 9.1
Rural 60.7 14.6 11.1 7.1 6.4
TOTAL 57.7 18.7 10.2 6.1 7.3
76 www.prodem.md
Q22. Ați dori să aflați mai multe despre procesul electoral și procedura de vot? N=423
Variabila Grup Da Nu
SexFemeie 77.8 22.2
Bărbat 63.4 36.6
Vârstă16-17 ani 73.4 26.6
18-20 ani 68.9 31.1
EducațieGimnaziu/școală profesională 67.9 32.1
Liceu/colegiu 77.2 22.8
OcupațieElev/student 74.3 25.7
Nu studiază 58.4 41.6
Venituri
Foarte mici 86.1 13.9
Mici 66.2 33.8
Medii 64.5 35.5
Mari 68.3 31.7
NȘ/NR 88.9 11.1
MediuUrban 70.6 29.4
Rural 71.1 28.9
TOTAL 70.9 29.1
Q23a. Care este modalitatea prin care ați dori să fiți informat despre procesul elec-toral și procedura de vot... În primul rând? N=300
Variabila Grup
Orga
niza
re d
e ca
mpa
nii d
e in
form
are
în lo
calit
ate
Prin
inte
rmed
iul p
liant
elor
in
form
ativ
e
Prin
pla
sare
a pu
blic
ității
el
ecto
rale
pe
pano
uri
Prin
pla
sare
a pu
blic
ității
el
ecto
rale
la T
V
Prin
pla
sare
a pu
blic
ității
el
ecto
rale
pe
site
-uri
Orga
niza
rea
unor
eve
ni-
men
te la
car
e aț
i fi in
form
at
desp
re p
roce
sul e
lect
oral
de
căt
re a
lte o
rgan
izaț
ii
Întâ
lniri
cu
aleg
ător
ii or
ga-
niza
te d
e că
tre
CEC
Întâ
lniri
cu
aleg
ător
ii or
-ga
niza
te d
e că
tre
part
idel
e po
litic
e
Nu ș
tiu
SexFemeie 35.5 5.2 3.5 21.5 11.6 12.8 5.8 4.1 0.0
Bărbat 22.7 7.8 3.9 37.5 11.7 6.2 4.7 3.9 1.6
Vârstă16-17 ani 25.4 5.8 5.1 29.7 10.1 10.9 5.8 6.5 0.7
18-20 ani 34.0 6.8 2.5 27.2 13.0 9.3 4.9 1.9 0.6
Educație
G imnaz iu /ș coa lă
profesională24.1 7.7 4.1 31.8 8.2 11.8 6.2 5.6 0.5
Liceu/colegiu 41.0 3.8 2.9 21.9 18.1 6.7 3.8 1.0 1.0
OcupațieElev/student 29.8 7.3 3.6 25.0 12.9 10.5 5.6 4.4 0.8
Nu studiază 30.8 1.9 3.8 44.2 5.8 7.7 3.8 1.9 0.0
77
Variabila Grup
Orga
niza
re d
e ca
mpa
nii d
e in
form
are
în lo
calit
ate
Prin
inte
rmed
iul p
liant
elor
in
form
ativ
e
Prin
pla
sare
a pu
blic
ității
el
ecto
rale
pe
pano
uri
Prin
pla
sare
a pu
blic
ității
el
ecto
rale
la T
V
Prin
pla
sare
a pu
blic
ității
el
ecto
rale
pe
site
-uri
Orga
niza
rea
unor
eve
ni-
men
te la
car
e aț
i fi in
form
at
desp
re p
roce
sul e
lect
oral
de
căt
re a
lte o
rgan
izaț
ii
Întâ
lniri
cu
aleg
ător
ii or
ga-
niza
te d
e că
tre
CEC
Întâ
lniri
cu
aleg
ător
ii or
-ga
niza
te d
e că
tre
part
idel
e po
litic
e
Nu ș
tiu
Venituri
Foarte mici 33.8 8.8 1.5 45.6 4.4 2.9 1.5 0.0 1.5
Mici 33.3 2.2 2.2 24.4 13.3 17.8 4.4 2.2 0.0
Medii 29.2 4.5 1.1 27.0 11.2 11.2 11.2 3.4 1.1
Mari 25.6 6.1 4.9 20.7 17.1 12.2 3.7 9.8 0.0
NȘ/NR 31.2 18.8 25.0 12.5 12.5 0.0 0.0 0.0 0.0
MediuUrban 25.7 9.9 6.9 29.7 7.9 9.9 6.9 2.0 1.0
Rural 32.2 4.5 2.0 27.6 13.6 10.1 4.5 5.0 0.5
TOTAL 30.0 6.3 3.7 28.3 11.7 10.0 5.3 4.0 0.7
Q23b. Care este modalitatea prin care ați dori să fiți informat despre procesul elec-toral și procedura de vot... În al doilea rând? N=300
Variabila Grup
Orga
niza
re d
e ca
mpa
nii d
e in
form
are
în lo
calit
ate
Prin
inte
rmed
iul p
liant
elor
in
form
ativ
e
Prin
pla
sare
a pu
blic
ității
el
ecto
rale
pe
pano
uri
Prin
pla
sare
a pu
blic
ității
el
ecto
rale
la T
V
Prin
pla
sare
a pu
blic
ității
el
ecto
rale
pe
site
-uri
Orga
niza
rea
unor
eve
ni-
men
te la
car
e aț
i fi in
form
at
desp
re p
roce
sul e
lect
oral
de
căt
re a
lte o
rgan
izaț
ii
Întâ
lniri
cu
aleg
ător
ii or
ga-
niza
te d
e că
tre
CEC
Întâ
lniri
cu
aleg
ător
ii or
-ga
niza
te d
e că
tre
part
idel
e po
litic
e
Nu ș
tiuSex
Femeie 12.8 15.1 13.4 26.2 9.9 9.9 7.6 5.2 0.0
Bărbat 10.3 22.2 11.9 27.0 14.3 7.1 5.6 0.8 0.8
Vârstă16-17 ani 11.7 15.3 15.3 26.3 8.8 12.4 6.6 2.9 0.7
18-20 ani 11.8 20.5 10.6 26.7 14.3 5.6 6.8 3.7 0.0
Educație
G imnaz i u / școa l ă
profesională10.3 17.5 14.9 25.8 11.3 10.8 5.7 3.1 0.5
Liceu/colegiu 14.4 19.2 8.7 27.9 12.5 4.8 8.7 3.8 0.0
OcupațieElev/student 11.7 19.0 13.0 25.1 11.7 8.9 7.3 2.8 0.4
Nu studiază 11.8 13.7 11.8 33.3 11.8 7.8 3.9 5.9 0.0
Venituri
Foarte mici 7.6 25.8 22.7 21.2 16.7 1.5 1.5 3.0 0.0
Mici 13.3 11.1 13.3 28.9 6.7 17.8 4.4 4.4 0.0
Medii 15.7 12.4 10.1 29.2 12.4 6.7 7.9 4.5 1.1
Mari 11.0 20.7 9.8 26.8 11.0 8.5 11.0 1.2 0.0
NȘ/NR 6.2 25.0 0.0 25.0 6.2 25.0 6.2 6.2 0.0
78 www.prodem.md
Variabila Grup
Orga
niza
re d
e ca
mpa
nii d
e in
form
are
în lo
calit
ate
Prin
inte
rmed
iul p
liant
elor
in
form
ativ
e
Prin
pla
sare
a pu
blic
ității
el
ecto
rale
pe
pano
uri
Prin
pla
sare
a pu
blic
ității
el
ecto
rale
la T
V
Prin
pla
sare
a pu
blic
ității
el
ecto
rale
pe
site
-uri
Orga
niza
rea
unor
eve
ni-
men
te la
car
e aț
i fi in
form
at
desp
re p
roce
sul e
lect
oral
de
căt
re a
lte o
rgan
izaț
ii
Întâ
lniri
cu
aleg
ător
ii or
ga-
niza
te d
e că
tre
CEC
Întâ
lniri
cu
aleg
ător
ii or
-ga
niza
te d
e că
tre
part
idel
e po
litic
e
Nu ș
tiu
MediuUrban 6.9 22.8 10.9 26.7 13.9 8.9 6.9 2.0 1.0
Rural 14.2 15.7 13.7 26.4 10.7 8.6 6.6 4.1 0.0
TOTAL 11.7 18.1 12.8 26.5 11.7 8.7 6.7 3.4 0.3
Q23c. Care este modalitatea prin care ați dori să fiți informat despre procesul elec-toral și procedura de vot... În al treilea rând? N=300
Variabila Grup
Orga
niza
re d
e ca
mpa
nii d
e in
form
are
în lo
calit
ate
Prin
inte
rmed
iul p
liant
elor
in
form
ativ
e
Prin
pla
sare
a pu
blic
ității
el
ecto
rale
pe
pano
uri
Prin
pla
sare
a pu
blic
ității
el
ecto
rale
la T
V
Prin
pla
sare
a pu
blic
ității
el
ecto
rale
pe
site
-uri
Orga
niza
rea
unor
eve
ni-
men
te la
car
e aț
i fi in
form
at
desp
re p
roce
sul e
lect
oral
de
căt
re a
lte o
rgan
izaț
ii
Întâ
lniri
cu
aleg
ător
ii or
ga-
niza
te d
e că
tre
CEC
Întâ
lniri
cu
aleg
ător
ii or
-ga
niza
te d
e că
tre
part
idel
e po
litic
e
Nu ș
tiu
SexFemeie 15.4 14.8 9.5 7.1 15.4 11.8 10.1 12.4 3.6
Bărbat 22.8 6.5 9.8 7.3 15.4 12.2 8.9 14.6 2.4
Vârstă16-17 ani 23.4 13.1 7.3 5.8 13.9 10.2 10.9 11.7 3.6
18-20 ani 14.2 9.7 11.6 8.4 16.8 13.5 8.4 14.8 2.6
Educație
Gimnaz iu/școa lă
profesională22.4 12.5 8.3 6.8 14.1 11.5 9.4 12.0 3.1
Liceu/colegiu 11.0 9.0 12.0 8.0 18.0 13.0 10.0 16.0 3.0
OcupațieElev/student 17.8 11.3 10.9 8.1 14.6 11.3 9.7 12.6 3.6
Nu studiază 22.2 11.1 2.2 2.2 20.0 15.6 8.9 17.8 0.0
Venituri
Foarte mici 33.8 13.8 15.4 6.2 16.9 4.6 4.6 3.1 1.5
Mici 4.8 14.3 2.4 4.8 19.0 11.9 4.8 28.6 9.5
Medii 13.5 10.1 10.1 6.7 15.7 16.9 9.0 14.6 3.4
Mari 19.8 9.9 8.6 9.9 14.8 11.1 13.6 11.1 1.2
NȘ/NR 13.3 6.7 6.7 6.7 0.0 20.0 26.7 20.0 0.0
MediuUrban 11.9 13.9 12.9 5.9 12.9 17.8 11.9 9.9 3.0
Rural 22.0 9.9 7.9 7.9 16.8 8.9 8.4 15.2 3.1
TOTAL 18.5 11.3 9.6 7.2 15.4 12.0 9.6 13.4 3.1
79
Q24. În ce măsură ați fi dispus să faceți următoarele...? N=423
Să participați la o demonstrație legală Să participați la o grevă Să deveniți membru al unui
partid politic
Variabila Grup
Am fă
cut
Aș p
utea
fa
ce
Nu a
ș fa
ce
nici
odat
ă
NȘ/N
R
Am fă
cut
Aș p
utea
fa
ce
Nu a
ș fa
ce
nici
odat
ă
NȘ/N
R
Am fă
cut
Aș p
utea
fa
ce
Nu a
ș fa
ce
nici
odat
ă
NȘ/N
R
SexFemeie 6.8 61.5 14.5 17.2 4.5 55.7 23.1 16.7 3.2 53.4 20.8 22.6
Bărbat 8.4 64.4 15.8 11.4 5.4 55.0 27.2 12.4 3.5 58.9 22.3 15.3
Vârstă16-17 ani 4.3 64.9 12.2 18.6 2.1 55.9 23.4 18.6 2.7 60.1 17.0 20.2
18-20 ani 10.2 61.3 17.4 11.1 7.2 54.9 26.4 11.5 3.8 52.8 25.1 18.3
Educație
Gimnaz iu/școa lă
profesională4.9 62.0 16.4 16.7 2.8 51.9 27.5 17.8 1.7 57.1 21.3 19.9
Liceu/colegiu 13.2 64.7 12.5 9.6 9.6 62.5 19.9 8.1 6.6 53.7 22.1 17.6
OcupațieElev/student 6.9 62.9 15.0 15.3 5.1 54.2 24.9 15.9 3.6 55.1 21.0 20.4
Nu studiază 10.1 62.9 15.7 11.2 4.5 59.6 25.8 10.1 2.2 59.6 23.6 14.6
Venituri
Foarte mici 7.6 57.0 7.6 27.8 5.1 58.2 10.1 26.6 1.3 40.5 15.2 43.0
Mici 7.4 57.4 16.2 19.1 5.9 48.5 25.0 20.6 0.0 58.8 17.6 23.5
Medii 8.0 68.1 15.2 8.7 5.1 54.3 32.6 8.0 2.9 61.6 24.6 10.9
Mari 7.5 62.5 20.8 9.2 3.3 55.8 28.3 12.5 6.7 55.0 26.7 11.7
NȘ/NR 5.6 72.2 5.6 16.7 11.1 72.2 11.1 5.6 5.6 77.8 5.6 11.1
MediuUrban 7.7 60.8 18.2 13.3 4.9 49.7 32.9 12.6 0.7 55.2 28.7 15.4
Rural 7.5 63.9 13.6 15.0 5.0 58.2 21.1 15.7 4.6 56.4 17.9 21.1
TOTAL 7.6 62.9 15.1 14.4 5.0 55.3 25.1 14.7 3.3 56.0 21.5 19.1
Q24. (continuare)
Să semnați petiții Să fiți voluntar
Variabila Grup
Am fă
cut
Aș p
utea
fa
ce
Nu a
ș fa
ce
nici
odat
ă
NȘ/N
R
Am fă
cut
Aș p
utea
fa
ce
Nu a
ș fa
ce
nici
odat
ă
NȘ/N
R
SexFemeie 5.4 56.6 19.9 18.1 28.1 51.6 6.8 13.6
Bărbat 8.9 59.4 17.8 13.9 23.8 59.4 7.4 9.4
Vârstă16-17 ani 7.4 58.0 16.5 18.1 25.5 54.3 8.0 12.2
18-20 ani 6.8 57.9 20.9 14.5 26.4 56.2 6.4 11.1
Educație
Gimnaziu/școală profe-
sională6.6 58.5 18.1 16.7 24.4 56.4 6.6 12.5
Liceu/colegiu 8.1 56.6 20.6 14.7 29.4 52.9 8.1 9.6
OcupațieElev/student 8.4 56.0 18.3 17.4 28.1 53.6 6.0 12.3
Nu studiază 2.2 65.2 21.3 11.2 18.0 61.8 11.2 9.0
80 www.prodem.md
Să semnați petiții Să fiți voluntar
Variabila Grup
Am fă
cut
Aș p
utea
fa
ce
Nu a
ș fa
ce
nici
odat
ă
NȘ/N
R
Am fă
cut
Aș p
utea
fa
ce
Nu a
ș fa
ce
nici
odat
ă
NȘ/N
R
Venituri
Foarte mici 2.5 73.4 10.1 13.9 6.3 73.4 7.6 12.7
Mici 7.4 51.5 17.6 23.5 20.6 54.4 4.4 20.6
Medii 4.3 54.3 25.4 15.9 26.1 57.2 5.8 10.9
Mari 12.5 54.2 19.2 14.2 39.2 45.0 9.2 6.7
NȘ/NR 11.1 66.7 11.1 11.1 44.4 33.3 11.1 11.1
MediuUrban 3.5 51.0 28.7 16.8 23.1 53.1 12.6 11.2
Rural 8.9 61.4 13.9 15.7 27.5 56.4 4.3 11.8
TOTAL 7.1 57.9 18.9 16.1 26.0 55.3 7.1 11.6
Q25a. Care sunt principalele surse din care vă informați despre viața socială și poli-tică a Rep. Moldova... În primul rând? N=423
Variabila Grup
Ziar
ele
Cana
lele
de
tele
vizi
une
Post
urile
de
radi
o
Site
-uril
e de
info
rmar
e al
e in
stitu
țiilo
r
Rețe
le d
e so
cial
izar
e
Mem
brii
fam
iliei
Prie
teni
i și c
unos
cuții
Zvon
urile
din
loca
litat
e
Întâ
lniri
le c
u po
litic
ieni
i
Inte
lect
ualit
atea
din
lo
calit
ate
ONG
Auto
rităț
ile p
ublic
e lo
cale
SexFemeie 5.5 30.0 5.5 10.5 28.2 8.6 3.6 1.8 2.3 2.3 1.4 0.5
Bărbat 6.1 35.2 2.0 9.7 34.2 6.1 4.1 0.5 1.0 0.0 1.0 0.0
Vârstă16-17 ani 8.7 33.2 3.3 10.3 27.7 7.6 3.8 0.5 1.6 1.6 1.1 0.5
18-20 ani 3.4 31.9 4.3 9.9 33.6 7.3 3.9 1.7 1.7 0.9 1.3 0.0
EducațieGimnaziu/școală profesională 6.8 33.1 3.6 8.9 29.5 8.9 4.6 0.7 1.8 1.1 0.7 0.4
Liceu/colegiu 3.7 31.1 4.4 12.6 34.1 4.4 2.2 2.2 1.5 1.5 2.2 0.0
OcupațieElev/student 7.0 30.2 4.6 9.5 31.1 9.1 3.4 0.9 2.1 0.9 0.9 0.3
Nu studiază 1.1 40.9 1.1 12.5 30.7 1.1 5.7 2.3 0.0 2.3 2.3 0.0
Venituri
Foarte mici 7.9 47.4 2.6 9.2 25.0 3.9 0.0 1.3 1.3 1.3 0.0 0.0
Mici 5.9 26.5 7.4 13.2 26.5 10.3 4.4 1.5 1.5 1.5 1.5 0.0
Medii 2.2 31.6 2.2 10.3 36.0 8.1 5.1 1.5 1.5 0.0 1.5 0.0
Mari 6.8 28.0 3.4 9.3 33.9 5.9 5.1 0.8 2.5 1.7 1.7 0.8
NȘ/NR 16.7 27.8 11.1 5.6 16.7 16.7 0.0 0.0 0.0 5.6 0.0 0.0
MediuUrban 7.0 28.0 4.9 10.5 31.5 8.4 3.5 3.5 2.1 0.7 0.0 0.0
Rural 5.1 34.8 3.3 9.9 30.8 7.0 4.0 0.0 1.5 1.5 1.8 0.4
TOTAL 5.8 32.5 3.8 10.1 31.0 7.5 3.8 1.2 1.7 1.2 1.2 0.2
81
Q25b. Care sunt principalele surse din care vă informați despre viața socială și poli-tică a Rep. Moldova... În al doilea rând? N=423
Variabila Grup
Ziar
ele
Cana
lele
de
tele
vizi
une
Post
urile
de
radi
o
Site
-uril
e de
info
rmar
e al
e in
stitu
țiilo
r
Rețe
le d
e so
cial
izar
e
Mem
brii
fam
iliei
Prie
teni
i și c
unos
cuții
Zvon
urile
din
loca
litat
e
Întâ
lniri
le c
u po
litic
ieni
i
Preo
ții ș
i slu
jitor
ii bi
seric
ii
Inte
lect
ualit
atea
din
lo
calit
ate
ONG
Auto
rităț
ile p
ublic
e lo
cale
SexFemeie 9.6 19.6 9.1 9.6 18.3 15.1 6.4 3.2 4.6 0.9 1.8 1.4 0.5
Bărbat 10.3 16.4 13.8 7.7 21.0 14.4 6.7 3.1 2.6 1.0 2.1 0.5 0.5
Vârstă16-17 ani 8.2 17.6 10.4 9.3 20.9 14.3 7.1 3.3 3.8 0.5 2.2 1.6 0.5
18-20 ani 11.2 18.5 12.1 8.2 18.5 15.1 6.0 3.0 3.4 1.3 1.7 0.4 0.4
EducațieGimnaziu/școală profesională 10.4 15.1 14.0 9.7 19.7 13.3 7.9 3.2 2.9 0.7 1.4 1.1 0.7
Liceu/colegiu 8.9 24.4 5.9 6.7 19.3 17.8 3.7 3.0 5.2 1.5 3.0 0.7 0.0
OcupațieElev/student 9.5 18.0 10.7 9.2 17.4 15.3 7.3 3.4 3.7 1.2 2.4 1.2 0.6
Nu studiază 11.5 18.4 13.8 6.9 27.6 12.6 3.4 2.3 3.4 0.0 0.0 0.0 0.0
Venituri
Foarte mici 18.4 17.1 14.5 2.6 25.0 11.8 3.9 2.6 3.9 0.0 0.0 0.0 0.0
Mici 10.4 14.9 9.0 13.4 14.9 19.4 7.5 4.5 3.0 1.5 1.5 0.0 0.0
Medii 7.4 21.5 13.3 8.9 21.5 11.9 5.9 2.2 2.2 2.2 3.0 0.0 0.0
Mari 7.6 15.3 9.3 10.2 16.9 18.6 7.6 1.7 5.1 0.0 2.5 3.4 1.7
NȘ/NR 5.6 27.8 5.6 5.6 16.7 5.6 11.1 16.7 5.6 0.0 0.0 0.0 0.0
MediuUrban 7.0 16.1 11.2 11.9 15.4 18.9 8.4 5.6 2.8 1.4 1.4 0.0 0.0
Rural 11.4 19.2 11.4 7.0 21.8 12.5 5.5 1.8 4.1 0.7 2.2 1.5 0.7
TOTAL 9.9 18.1 11.4 8.7 19.6 14.7 6.5 3.1 3.6 1.0 1.9 1.0 0.5
82 www.prodem.md
Q25c. Care sunt principalele surse din care vă informați despre viața socială și poli-tică a Rep. Moldova... În al treilea rând? N=423
Variabila Grup
Ziar
ele
Cana
lele
de
tele
vi-
ziun
e
Post
urile
de
radi
o
Site
-uril
e de
info
r-m
are
ale
inst
ituții
lor
Rețe
le d
e so
cial
izar
e
Mem
brii
fam
iliei
Prie
teni
i și c
unos
cuții
Zvon
urile
din
loca
-lit
ate
Întâ
lniri
le c
u po
liti-
cien
ii
Preo
ții ș
i slu
jitor
ii bi
seric
ii
Inte
lect
ualit
atea
din
lo
calit
ate
ONG
Auto
rităț
ile p
ublic
e lo
cale
SexFemeie 12.6 11.2 11.2 11.2 8.4 11.6 12.6 5.1 5.6 2.8 2.3 2.8 2.8
Bărbat 17.6 8.5 8.0 6.4 9.6 8.0 12.8 12.8 2.7 3.7 4.8 4.3 1.1
Vârstă16-17 ani 14.1 11.3 11.9 9.6 7.9 13.0 10.2 6.8 0.6 5.1 5.6 2.3 1.7
18-20 ani 15.5 8.8 8.0 8.4 9.7 7.5 14.6 10.2 7.1 1.8 1.8 4.4 2.2
Educație
Gimnaziu/școală profesi-onală
14.0 9.6 10.7 11.4 8.5 9.9 10.3 9.9 2.6 4.0 4.8 2.6 1.8
Liceu/colegiu 16.8 10.7 7.6 3.8 9.9 9.9 17.6 6.1 7.6 1.5 0.8 5.3 2.3
OcupațieElev/student 13.4 10.9 9.0 9.7 8.7 10.0 13.4 6.2 5.0 4.0 4.0 3.7 1.9
Nu studiază 20.7 6.1 12.2 6.1 9.8 9.8 9.8 18.3 1.2 0.0 1.2 2.4 2.4
Venituri
Foarte mici 21.6 9.5 20.3 5.4 8.1 9.5 10.8 5.4 2.7 2.7 1.4 1.4 1.4
Mici 23.4 10.9 6.2 6.2 12.5 7.8 9.4 10.9 7.8 3.1 1.6 0.0 0.0
Medii 9.8 8.3 8.3 10.6 8.3 10.6 16.7 6.1 6.1 4.5 4.5 3.8 2.3
Mari 13.8 12.9 6.0 10.3 7.8 10.3 11.2 12.9 1.7 0.9 3.4 5.2 3.4
NȘ/NR 0.0 0.0 11.8 11.8 11.8 11.8 11.8 5.9 0.0 11.8 11.8 11.8 0.0
MediuUrban 11.3 11.3 7.7 9.9 9.9 9.2 13.4 5.6 5.6 3.5 4.9 4.2 3.5
Rural 16.9 9.2 10.7 8.4 8.4 10.3 12.3 10.3 3.4 3.1 2.7 3.1 1.1
TOTAL 14.9 9.9 9.7 8.9 8.9 9.9 12.7 8.7 4.2 3.2 3.5 3.5 2.0
Q26. Puteți să-mi spuneți cât de des dvs...? N=423
Priviți televizorul Ascultați radioul
Variabila Grup
În fi
ecar
e zi
/ Ap
roap
e în
fie
care
zi
Două
sau
trei
or
i pe
săp.
Două
sau
trei
or
i pe
lună
Nici
odat
ă
NR
În fi
ecar
e zi
/ Ap
roap
e în
fie
care
zi
Două
sau
trei
or
i pe
săp.
Două
sau
trei
or
i pe
lună
Nici
odat
ă
NR
SexFemeie 68.3 18.6 10.9 1.8 0.5 26.2 19.9 37.6 14.5 1.8
Bărbat 66.8 19.8 6.9 3.5 3.0 27.2 19.3 34.2 14.9 4.5
Vârstă16-17 ani 67.0 21.8 8.0 1.1 2.1 25.5 14.4 42.0 14.4 3.7
18-20 ani 68.1 17.0 9.8 3.8 1.3 27.7 23.8 31.1 14.9 2.6
EducațieGimnaziu/școală prof. 70.0 19.9 7.3 0.7 2.1 25.8 19.5 36.6 14.3 3.8
Liceu/colegiu 62.5 17.6 12.5 6.6 0.7 28.7 19.9 34.6 15.4 1.5
OcupațieElev/student 66.2 19.8 9.9 2.1 2.1 24.9 18.3 38.3 14.7 3.9
Nu studiază 73.0 16.9 5.6 4.5 0.0 33.7 24.7 27.0 14.6 0.0
83
Priviți televizorul Ascultați radioul
Variabila Grup
În fi
ecar
e zi
/ Ap
roap
e în
fie
care
zi
Două
sau
trei
or
i pe
săp.
Două
sau
trei
or
i pe
lună
Nici
odat
ă
NR
În fi
ecar
e zi
/ Ap
roap
e în
fie
care
zi
Două
sau
trei
or
i pe
săp.
Două
sau
trei
or
i pe
lună
Nici
odat
ă
NR
Venituri
Foarte mici 79.7 8.9 7.6 0.0 3.8 16.5 7.6 62.0 8.9 5.1
Mici 66.2 19.1 10.3 4.4 0.0 36.8 23.5 26.5 13.2 0.0
Medii 68.1 23.9 5.8 0.7 1.4 28.3 24.6 31.9 10.1 5.1
Mari 60.0 22.5 10.8 5.0 1.7 20.8 20.8 31.7 25.0 1.7
NȘ/NR 66.7 5.6 22.2 5.6 0.0 61.1 11.1 16.7 11.1 0.0
MediuUrban 67.8 20.3 9.8 2.1 0.0 32.2 19.6 25.9 18.9 3.5
Rural 67.5 18.6 8.6 2.9 2.5 23.9 19.6 41.1 12.5 2.9
TOTAL 67.6 19.1 9.0 2.6 1.7 26.7 19.6 35.9 14.7 3.1
Notă: În varianta de răspuns „Două sau trei ori pe săp.” au fost incluse răspunsurile 2 și 3; „Două sau trei ori pe lună” au fost incluse răspun-
surile 4 și 5; „Niciodată” au fost incluse răspunsurile 6 și 7.
Q26. (continuare)
Citiți presa scrisă Citiți cărți
Variabila Grup
În fi
ecar
e zi
/ Ap
roap
e în
fie
care
zi
Două
sau
trei
or
i pe
săp.
Două
sau
trei
or
i pe
lună
Nici
odat
ă
NR
În fi
ecar
e zi
/ Ap
roap
e în
fie
care
zi
Două
sau
trei
or
i pe
săp.
Două
sau
trei
or
i pe
lună
Nici
odat
ă
NR
SexFemeie 9.0 24.0 55.2 10.0 1.8 24.4 31.7 33.9 7.7 2.3
Bărbat 7.9 14.9 50.5 20.8 5.9 19.8 18.8 35.1 21.3 5.0
Vârstă16-17 ani 9.0 19.1 54.3 12.8 4.8 25.5 32.4 28.2 11.2 2.7
18-20 ani 8.1 20.0 51.9 17.0 3.0 19.6 20.0 39.6 16.6 4.3
EducațieGimnaziu/școală prof. 8.0 18.5 53.0 16.0 4.5 22.3 25.8 32.1 16.7 3.1
Liceu/colegiu 9.6 22.1 52.9 13.2 2.2 22.1 25.0 39.7 8.8 4.4
OcupațieElev/student 8.1 20.4 55.7 12.0 3.9 22.8 29.6 33.8 10.2 3.6
Nu studiază 10.1 16.9 42.7 27.0 3.4 20.2 10.1 37.1 29.2 3.4
Venituri
Foarte mici 11.4 13.9 63.3 3.8 7.6 54.4 7.6 22.8 7.6 7.6
Mici 5.9 19.1 47.1 25.0 2.9 8.8 26.5 41.2 19.1 4.4
Medii 6.5 23.2 52.9 13.8 3.6 14.5 26.1 44.2 13.8 1.4
Mari 8.3 19.2 50.8 19.2 2.5 20.0 28.3 30.8 17.5 3.3
NȘ/NR 22.2 22.2 44.4 11.1 0.0 5.6 77.8 11.1 5.6 0.0
MediuUrban 14.0 25.9 42.0 13.3 4.9 24.5 30.1 35.0 9.1 1.4
Rural 5.7 16.4 58.6 16.1 3.2 21.1 23.2 34.3 16.8 4.6
TOTAL 8.5 19.6 53.0 15.1 3.8 22.2 25.5 34.5 14.2 3.5
Notă: În varianta de răspuns „Două sau trei ori pe săp.” au fost incluse răspunsurile 2 și 3; „Două sau trei ori pe lună” au fost incluse răspun-
surile 4 și 5; „Niciodată” au fost incluse răspunsurile 6 și 7.
84 www.prodem.md
Q26. (continuare)
Folosiți rețelele de socializare online Folosiți internetul (site-uri web, bloguri)
Variabila Grup
În fi
ecar
e zi
/ Ap
roap
e în
fie
care
zi
Două
sau
trei
or
i pe
săp.
Două
sau
trei
or
i pe
lună
Nici
odat
ă
NR
În fi
ecar
e zi
/ Ap
roap
e în
fie
care
zi
Două
sau
trei
or
i pe
săp.
Două
sau
trei
or
i pe
lună
Nici
odat
ă
NR
SexFemeie 92.3 4.1 1.4 0.9 1.4 81.0 12.7 1.8 0.0 4.5
Bărbat 88.6 5.9 1.0 0.5 4.0 74.3 11.9 4.0 0.0 9.9
Vârstă16-17 ani 89.4 6.4 1.1 0.5 2.7 81.4 11.2 2.1 0.0 5.3
18-20 ani 91.5 3.8 1.3 0.9 2.6 74.9 13.2 3.4 0.0 8.5
EducațieGimnaziu/școală prof. 90.9 5.2 0.7 0.3 2.8 77.7 12.2 2.8 0.0 7.3
Liceu/colegiu 89.7 4.4 2.2 1.5 2.2 77.9 12.5 2.9 0.0 6.6
OcupațieElev/student 91.3 3.9 1.2 0.9 2.7 82.0 9.0 2.1 0.0 6.9
Nu studiază 87.6 9.0 1.1 0.0 2.2 61.8 24.7 5.6 0.0 7.9
Venituri
Foarte mici 91.1 3.8 0.0 0.0 5.1 87.3 5.1 2.5 0.0 5.1
Mici 94.1 4.4 0.0 0.0 1.5 67.6 22.1 2.9 0.0 7.4
Medii 92.0 4.3 0.7 0.7 2.2 79.0 10.1 2.9 0.0 8.0
Mari 86.7 5.8 3.3 1.7 2.5 78.3 10.8 2.5 0.0 8.3
NȘ/NR 88.9 11.1 0.0 0.0 0.0 61.1 33.3 5.6 0.0 0.0
MediuUrban 85.3 8.4 2.1 2.1 2.1 74.8 11.9 4.9 0.0 8.4
Rural 93.2 3.2 0.7 0.0 2.9 79.3 12.5 1.8 0.0 6.4
TOTAL 90.5 5.0 1.2 0.7 2.6 77.8 12.3 2.8 0.0 7.1
Notă: În varianta de răspuns „Două sau trei ori pe săp.” au fost incluse răspunsurile 2 și 3; „Două sau trei ori pe lună” au fost incluse răspun-
surile 4 și 5; „Niciodată” au fost incluse răspunsurile 6 și 7.
Q27. Care este modalitatea de conexiune la Internet? N=423
De la telefon/tabletăDe la laptop/computer
personalDe la serviciu
Variabila Grup Da Nu NȘ/NR Da Nu NȘ/NR Da Nu NȘ/NR
SexFemeie 91.4 7.2 1.4 76.0 19.9 4.1 2.7 64.3 33.0
Bărbat 84.2 11.4 4.5 75.7 19.8 4.5 5.0 63.4 31.7
Vârstă16-17 ani 88.8 8.0 3.2 71.3 23.9 4.8 0.5 65.4 34.0
18-20 ani 87.2 10.2 2.6 79.6 16.6 3.8 6.4 62.6 31.1
EducațieGimnaziu/școală prof. 86.8 10.1 3.1 74.6 21.3 4.2 2.1 68.3 29.6
Liceu/colegiu 90.4 7.4 2.2 78.7 16.9 4.4 7.4 54.4 38.2
OcupațieElev/student 89.5 7.5 3.0 75.7 19.2 5.1 1.5 62.9 35.6
Nu studiază 82.0 15.7 2.2 76.4 22.5 1.1 12.4 67.4 20.2
85
De la telefon/tabletăDe la laptop/computer
personalDe la serviciu
Variabila Grup Da Nu NȘ/NR Da Nu NȘ/NR Da Nu NȘ/NR
Venituri
Foarte mici 92.4 3.8 3.8 32.9 60.8 6.3 0.0 87.3 12.7
Mici 79.4 17.6 2.9 80.9 13.2 5.9 5.9 60.3 33.8
Medii 88.4 9.4 2.2 89.1 8.7 2.2 4.3 58.7 37.0
Mari 88.3 9.2 2.5 84.2 10.8 5.0 5.0 61.7 33.3
NȘ/NR 94.4 0.0 5.6 88.9 11.1 0.0 0.0 27.8 72.2
MediuUrban 93.7 5.6 0.7 81.1 16.1 2.8 2.8 67.1 30.1
Rural 85.0 11.1 3.9 73.2 21.8 5.0 4.3 62.1 33.6
TOTAL 87.9 9.2 2.8 75.9 19.9 4.3 3.8 63.8 32.4
Q27. (continuare)
De la laptop/computerul unei rude/sau instituții publice – cum ar fi școala, centrul comunitar, ONG,
bibliotecă etcDin alte surse
Variabila Grup Da Nu NȘ/ NR Da Nu NȘ/ NR
SexFemeie 18.6 73.8 7.7 10.0 73.3 16.7
Bărbat 14.4 75.2 10.4 10.9 73.8 15.3
Vârstă16-17 ani 13.3 79.8 6.9 10.1 78.2 11.7
18-20 ani 19.1 70.2 10.6 10.6 69.8 19.6
EducațieGimnaziu/școală prof. 13.2 80.1 6.6 8.7 79.8 11.5
Liceu/colegiu 23.5 62.5 14.0 14.0 60.3 25.7
OcupațieElev/student 17.7 73.1 9.3 11.1 71.9 17.1
Nu studiază 12.4 79.8 7.9 7.9 79.8 12.4
Venituri
Foarte mici 8.9 83.5 7.6 5.1 83.5 11.4
Mici 10.3 76.5 13.2 5.9 76.5 17.6
Medii 18.8 71.7 9.4 13.8 71.0 15.2
Mari 23.3 70.0 6.7 11.7 70.0 18.3
NȘ/NR 11.1 77.8 11.1 16.7 61.1 22.2
MediuUrban 21.7 75.5 2.8 13.3 74.1 12.6
Rural 13.9 73.9 12.1 8.9 73.2 17.9
TOTAL 16.5 74.5 9.0 10.4 73.5 16.1
86 www.prodem.md
Q28. Ce rețea/rețele de socializare utilizați? N=423
Facebook Twitter Linkedin
Variabila Grup Da Nu NȘ/ NR Da Nu NȘ/ NR Da Nu NȘ/ NR
SexFemeie 92.8 7.2 0.0 13.6 81.4 5.0 3.2 91.9 5.0
Bărbat 85.6 12.9 1.5 14.9 79.2 5.9 2.5 91.1 6.4
Vârstă16-17 ani 88.8 10.6 0.5 16.5 78.7 4.8 3.2 92.6 4.3
18-20 ani 89.8 9.4 0.9 12.3 81.7 6.0 2.6 90.6 6.8
EducațieGimnaziu/școală prof. 87.1 11.8 1.0 14.6 81.9 3.5 2.8 94.1 3.1
Liceu/colegiu 94.1 5.9 0.0 13.2 77.2 9.6 2.9 86.0 11.0
OcupațieElev/student 91.9 7.5 0.6 15.9 77.8 6.3 2.7 91.0 6.3
Nu studiază 79.8 19.1 1.1 7.9 89.9 2.2 3.4 93.3 3.4
Venituri
Foarte mici 82.3 16.5 1.3 5.1 92.4 2.5 2.5 93.7 3.8
Mici 85.3 14.7 0.0 8.8 86.8 4.4 2.9 92.6 4.4
Medii 93.5 5.8 0.7 15.9 77.5 6.5 1.4 92.8 5.8
Mari 90.8 8.3 0.8 17.5 75.0 7.5 3.3 88.3 8.3
NȘ/NR 94.4 5.6 0.0 38.9 61.1 0.0 11.1 88.9 0.0
MediuUrban 89.5 10.5 0.0 22.4 75.5 2.1 2.1 96.5 1.4
Rural 89.3 9.6 1.1 10.0 82.9 7.1 3.2 88.9 7.9
TOTAL 89.4 9.9 0.7 14.2 80.4 5.4 2.8 91.5 5.7
Q28. (continuare)
Vkontakte Odnoklassniki Snapchat
Variabila Grup Da Nu NȘ/ NR Da Nu NȘ/ NR Da Nu NȘ/ NR
SexFemeie 57.9 4.5 86.4 12.7 0.9 11.3 83.7 5.0
Bărbat 45.0 50.5 4.5 88.1 9.9 2.0 9.4 83.7 6.9
Vârstă16-17 ani 47.3 50.0 2.7 88.3 10.6 1.1 14.4 81.4 4.3
18-20 ani 36.2 57.9 6.0 86.4 11.9 1.7 7.2 85.5 7.2
EducațieGimnaziu/școală prof. 43.6 54.4 2.1 89.2 9.8 1.0 11.8 85.0 3.1
Liceu/colegiu 36.0 54.4 9.6 83.1 14.7 2.2 7.4 80.9 11.8
OcupațieElev/student 44.6 50.3 5.1 87.4 11.1 1.5 12.0 81.4 6.6
Nu studiază 28.1 69.7 2.2 86.5 12.4 1.1 4.5 92.1 3.4
Venituri
Foarte mici 17.7 78.5 3.8 92.4 5.1 2.5 8.9 87.3 3.8
Mici 33.8 63.2 2.9 79.4 20.6 0.0 1.5 94.1 4.4
Medii 47.8 47.1 5.1 86.2 12.3 1.4 8.7 84.1 7.2
Mari 48.3 45.8 5.8 87.5 10.8 1.7 17.5 75.0 7.5
NȘ/NR 72.2 27.8 0.0 100.0 0.0 0.0 16.7 83.3 0.0
MediuUrban 58.0 41.3 0.7 88.8 10.5 0.7 5.6 92.3 2.1
Rural 32.5 61.1 6.4 86.4 11.8 1.8 12.9 79.3 7.9
TOTAL 41.1 54.4 4.5 87.2 11.3 1.4 10.4 83.7 5.9
87
Q28. (continuare)
Instagram Altă rețea
Variabila Grup Da Nu NȘ/ NR Da Nu NȘ/ NR
SexFemeie 62.4 35.7 1.8 20.4 62.9 16.7
Bărbat 42.1 53.0 5.0 16.8 69.3 13.9
Vârstă16-17 ani 56.9 39.4 3.7 19.7 69.1 11.2
18-20 ani 49.4 47.7 3.0 17.9 63.4 18.7
EducațieGimnaziu/școală prof. 47.7 49.5 2.8 18.1 72.1 9.8
Liceu/colegiu 63.2 32.4 4.4 19.9 52.9 27.2
OcupațieElev/student 57.8 38.9 3.3 17.1 67.1 15.9
Nu studiază 33.7 62.9 3.4 24.7 61.8 13.5
Venituri
Foarte mici 40.5 55.7 3.8 10.1 79.7 10.1
Mici 39.7 58.8 1.5 17.6 63.2 19.1
Medii 55.8 40.6 3.6 23.9 60.1 15.9
Mari 60.0 35.8 4.2 16.7 67.5 15.8
NȘ/NR 83.3 16.7 0.0 33.3 50.0 16.7
MediuUrban 69.2 30.8 0.0 21.0 67.8 11.2
Rural 44.3 50.7 5.0 17.5 65.0 17.5
TOTAL 52.7 44.0 3.3 18.7 66.0 15.4
Q29. Vă rog să-mi spuneți cât de des faceți următoarele... atunci când utilizați rețelele de socializare: N=423
Publicați statusuri Publicați poze personale
Variabila Grup Niciodată Uneori DeseoriNu înțeleg termenul
Niciodată Uneori DeseoriNu înțeleg termenul
SexFemeie 12.2 62.9 24.4 0.5 1.8 48.9 49.3 0.0
Bărbat 23.8 63.4 11.4 1.5 7.9 62.4 28.7 1.0
Vârstă16-17 ani 13.3 68.1 17.6 1.1 5.3 51.1 43.1 0.5
18-20 ani 21.3 59.1 18.7 0.9 4.3 58.7 36.6 0.4
EducațieGimnaziu/școală prof. 17.8 64.5 16.7 1.0 5.6 53.3 40.4 0.7
Liceu/colegiu 17.6 60.3 21.3 0.7 2.9 59.6 37.5 0.0
OcupațieElev/student 14.7 64.1 20.4 0.9 4.8 52.1 42.5 0.6
Nu studiază 29.2 59.6 10.1 1.1 4.5 67.4 28.1 0.0
Venituri
Foarte mici 13.9 59.5 25.3 1.3 2.5 62.0 34.2 1.3
Mici 27.9 58.8 13.2 0.0 4.4 69.1 26.5 0.0
Medii 16.7 65.9 16.7 0.7 5.8 53.6 39.9 0.7
Mari 17.5 66.7 14.2 1.7 5.8 50.8 43.3 0.0
NȘ/NR 5.6 50.0 44.4 0.0 0.0 16.7 83.3 0.0
MediuUrban 14.7 67.1 17.5 0.7 6.3 44.1 49.7 0.0
Rural 19.3 61.1 18.6 1.1 3.9 61.1 34.3 0.7
TOTAL 17.7 63.1 18.2 0.9 4.7 55.3 39.5 0.5
88 www.prodem.md
Q29. (continuare)
Publicați poze generice (natură, mâncare etc.) Vă informați din surse media (text, video)
Variabila Grup Niciodată Uneori DeseoriNu înțeleg termenul
Niciodată Uneori DeseoriNu înțeleg termenul
SexFemeie 26.7 55.2 16.3 1.8 8.6 46.2 41.2 4.1
Bărbat 42.6 40.6 14.9 2.0 18.3 48.0 31.7 2.0
Vârstă16-17 ani 33.5 47.9 17.0 1.6 12.2 42.0 42.6 3.2
18-20 ani 34.9 48.5 14.5 2.1 14.0 51.1 31.9 3.0
EducațieGimnaziu/școală prof. 37.3 45.6 15.3 1.7 15.7 46.3 35.2 2.8
Liceu/colegiu 27.9 53.7 16.2 2.2 8.1 48.5 39.7 3.7
OcupațieElev/student 33.5 47.6 17.1 1.8 11.7 45.2 40.1 3.0
Nu studiază 37.1 50.6 10.1 2.2 19.1 53.9 23.6 3.4
Venituri
Foarte mici 22.8 51.9 22.8 2.5 11.4 59.5 26.6 2.5
Mici 36.8 54.4 7.4 1.5 16.2 51.5 30.9 1.5
Medii 40.6 44.2 13.0 2.2 15.9 42.8 37.0 4.3
Mari 37.5 44.2 17.5 0.8 11.7 40.8 44.2 3.3
NȘ/NR 5.6 66.7 22.2 5.6 0.0 50.0 50.0 0.0
MediuUrban 27.3 47.6 23.1 2.1 16.8 47.6 33.6 2.1
Rural 37.9 48.6 11.8 1.8 11.4 46.8 38.2 3.6
TOTAL 34.3 48.2 15.6 1.9 13.2 47.0 36.6 3.1
Q29. (continuare)
Jucați jocuri on-line Utilizați conversațiile chat/messenger
Variabila Grup Niciodată Uneori DeseoriNu înțeleg termenul
Niciodată Uneori DeseoriNu înțeleg termenul
SexFemeie 54.3 31.2 13.6 0.9 12.2 23.1 63.8 0.9
Bărbat 21.8 48.0 28.7 1.5 21.8 29.2 48.0 1.0
Vârstă16-17 ani 36.7 41.0 21.3 1.1 15.4 25.0 58.5 1.1
18-20 ani 40.4 37.9 20.4 1.3 17.9 26.8 54.5 0.9
EducațieGimnaziu/școală prof. 35.2 41.8 22.0 1.0 22.0 26.1 50.9 1.0
Liceu/colegiu 46.3 33.8 18.4 1.5 5.9 25.7 67.6 0.7
OcupațieElev/student 41.6 38.0 19.8 0.6 17.1 24.3 57.8 0.9
Nu studiază 28.1 43.8 24.7 3.4 15.7 32.6 50.6 1.1
Venituri
Foarte mici 25.3 49.4 24.1 1.3 8.9 44.3 45.6 1.3
Mici 41.2 47.1 8.8 2.9 17.6 27.9 51.5 2.9
Medii 40.6 34.8 23.9 0.7 22.5 17.4 59.4 0.7
Mari 47.5 31.7 20.0 0.8 15.0 21.7 63.3 0.0
NȘ/NR 16.7 50.0 33.3 0.0 16.7 33.3 50.0 0.0
MediuUrban 32.2 39.9 27.3 0.7 23.8 30.1 45.5 0.7
Rural 42.1 38.9 17.5 1.4 13.2 23.9 61.8 1.1
TOTAL 38.8 39.2 20.8 1.2 16.8 26.0 56.3 0.9
89
Q29. (continuare)
Urmăriți profilurile altor prieteni/cunoscuți
Participați activ în discuții prin comen-tarii
Variabila Grup Niciodată Uneori DeseoriNu înțeleg termenul
Niciodată Uneori DeseoriNu înțeleg termenul
SexFemeie 2.3 41.6 55.2 0.9 10.9 59.3 27.6 2.3
Bărbat 9.9 43.1 46.0 1.0 31.7 49.5 17.3 1.5
Vârstă16-17 ani 6.9 42.6 50.0 0.5 19.1 53.7 25.0 2.1
18-20 ani 5.1 42.1 51.5 1.3 22.1 55.3 20.9 1.7
EducațieGimnaziu/școală prof. 5.6 41.1 52.6 0.7 22.0 55.4 20.9 1.7
Liceu/colegiu 6.6 44.9 47.1 1.5 18.4 52.9 26.5 2.2
OcupațieElev/student 4.5 40.7 53.9 0.9 17.4 56.0 24.6 2.1
Nu studiază 11.2 48.3 39.3 1.1 33.7 49.4 15.7 1.1
Venituri
Foarte mici 3.8 59.5 35.4 1.3 12.7 65.8 20.3 1.3
Mici 13.2 41.2 44.1 1.5 23.5 55.9 17.6 2.9
Medii 3.6 37.7 57.2 1.4 21.7 54.3 22.5 1.4
Mari 5.0 35.8 59.2 0.0 25.0 45.0 27.5 2.5
NȘ/NR 11.1 50.0 38.9 0.0 11.1 66.7 22.2 0.0
MediuUrban 2.8 50.3 46.2 0.7 18.9 60.1 20.3 0.7
Rural 7.5 38.2 53.2 1.1 21.8 51.8 23.9 2.5
TOTAL 5.9 42.3 50.8 0.9 20.8 54.6 22.7 1.9
90 www.prodem.md