STUDIU DE FUNDAMENTARE transport, managementul...

STUDIU DE FUNDAMENTARE

Pentru stabilirea solutiilor optime de delegare a gestiunii serviciilor de colectare si transport, managementul si operarea facilitatilor de transfer/tratare/depozitare a deseurilor municipale, in judetul Prahova

AUTORITATE CONTRACTANTA:

ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ PARTENERIATUL PENTRU MANAGEMENTUL DEȘEURILOR PRAHOVA


1. Introducere 7

1.1 Scopul Studiului de fundamentare 7

1.2 Procesul de luare a deciziilor 8

1.3 Structura si continut 8

2. Aspecte generale ale proiectului 9

2.1 Context 9

2.2 Obiectivele si cerintele proiectului 11

2.3 Descrierea proiectului 13

2.3.1 Situatia actuala a gestionarii deseurilor in judetul Prahova 13

2.3.2 Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in judetul Prahova 16

A. Colectarea deseurilor 18

B. Transportul si transferul deseurilor 21

C. Sortarea deseurilor 25

D. Tratarea deseurilor biodegradabile 26

E. Eliminarea deseurilor in depozitele de deseuri conforme 27

F. Reabilitarea depozitului de deseuri urban neconform existent 27

2.4 Analiza partilor interesate 28

2.5 Relatia proiectului cu politicile publice relevante 29

2.5.1 Cadrul legal privind protectia mediului si managementul deseurilor 29

2.5.2 Cadrul legal privind serviciul public de salubrizare 39

2.5.3 Consideratii generale privind modalitatile de gestiune a serviciului de salubrizare astfel cum este descris la art.2 din legea 101 din 2006 41

3. Fezabilitatea tehnnica a proiectului 44

3.1 Informatii tehnice generale 44

3.2 Standarde de performanta tehnica si specificatii tehnice de calitate 49

3.3 Starea tehnica a facilitatilor existente 50

3.4 Utilitati disponibile si necesare 51

4. Fezabilitatea economica a concesiunii 51

4.1 Costurile si veniturile previzionate pe durata ciclului de viata a proiectului 51

4.2 Costul comparativ de referinta 65

4.3 Prezentarea structurii concesiunii si a Mecanismelor de plata 66

4.4 Identificarea riscurilor asociate 66

5. Fezabilitatea financiara a concesiunii 74

5.1 Accesibilitatea concesiunii 74

5.2 Previzionarea tratamentului contabil 74

5.3 Durata concesiunii 75

6. Aspecte referitoare la mediu 75

2


7. Aspecte sociale 77

8. Aspecte institutionale privind organizarea serviciului de salubritate in judetul Prahova 78

8.1 Cadru general 78

8.2 Entitati principale implicate in derularea Proiectului 78

8.3 Tipul de delegare al managementului serviciilor 78

8.4 Structura juridica a contractelor de delegare 79

8.5 Nivelul redeventei 84

8.6 Proprietatea asupra infrastructurii 88

9. Concluzii 89

9.1 Analiza economico-financiara pentru Concesiune 90

Principalele elemente si parametri utilizati pentru analiza financiara 90

Principalele rezultate ale analizei financiare 91

9.2 Mecanismul de plata 93

3


FIGURI

Figura 1: Schema fluxurilor de deseuri la nivelul SMID Prahova ................................................ 12

Figura 2: Delimitarea administrativ–teritoriala a judetului Prahova ........................................... 13

Figura 3 Situatia curenta a magementului deseurilor in judetul Prahovas ................................... 15

Figura 4: Delimitarea administrativ–teritoriala a zonelor de management al deseurilor ................ 17

Figura 5: Principii privind gestionarea deseurilor in politica UE ................................................. 30

Figura 6: Cerinte UE privind eliminarea deseurilor .................................................................. 31

Figura 7: Ierarhia in managementul integrat al deseurilor ....................................................... 32

Figura 8: Inversarea ierarhiei actuale a gestionarii deseurilor in favoarea reciclarii, compostarii si recuperarii de energie fata de depozitarea deseurilor .............................................................. 33

Figura 9: Sistemul integrat de management al deseurilor in judetul Prahova .............................. 45

TABELE

Tabel 1: Necesarul de recipienti pentru colectare la nivel SMID Prahova ................................ 21

Tabel 2: Recipienti pentru colectarea deseurilor achizitionati prin Proiect ............................... 21

Tabel 3: Necesarul de autospeciale aferente SMID Prahova.................................................. 22

Tabel 4: Necesarului de masini long curier aferente SMID Prahova ....................................... 23

Tabel 5: Paramentrii de proiectare pentru SS Boldesti Scaieni .............................................. 26

Tabel 6: Numar de recipienti colectare separata ce au fost achizitionati prin Proiect ............... 45

Tabel 7: Numar de containere de transfer deseuri reciclabile si fluxuri speciale estimate a fi necesare in Proiect ......................................................................................................... 46

Tabel 8: Numar de autovehicule de transfer deseuri reciclabile si fluxuri speciale necesare in Proiect .......................................................................................................................... 46

Tabel 9: Numar de recipienti colectare separata ce vor fi achizitionati .................................. 47

Tabel 10: Numar de autovehicule de colecta deseuri reciclabile si reziduale necesare in cadrul Proiectului ..................................................................................................................... 47

Tabel 11: Indicatori fizici/tehnici ...................................................................................... 48

Tabel 12– Indicatori de performanta ................................................................................. 48

Tabel 13: Evolutia anuala a Tarifelor ................................................................................. 53

Tabel 14: Costuri unitare aferente SMID Prahova (preturi constant 2011) ............................. 65

Tabel 15 Matricea de alocare a riscului asociate contractului ................................................ 68

4


ABREVIERI

AA

AC

ACP

ADI

AM POS Mediu

ANAP

ANPM

ANRSC

Autoritate de Audit

Autoritatea Contractanta

Autoritatea de Certificare si Plata

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara

Autoritatea de Management a POS Mediu

Agenția Națională pentru Achiziții Publice

Agentia Nationala de Protectie a Mediului

Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala

AP

APM

Aplicatie de Plata

Agentia Locala de Protectie a Mediului

AT

CE

CED

Asistenta Tehnica

Comisia Europeana

Catalogul Europeana al Deseurilor

CJ

CL

Consiliu Judetean

Consiliul Local

CIP

CM

Certificat Interimar de Plata

Comitet de Monitorizare

DA Documentatie de Atribuire

DC Document Descriptiv

DAB Comisia de Arbitrare a Disputelor

DI Data de Incepere

EIM Evaluarea Impactului asupra Mediului

FEDR Fondul European de Dezvoltare Regionala

FIDIC

HC

Federatia Internationala a Inginerilor-Consultanti

Home-Composter

HG Hotarâre de Guvern

MMSC Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice

MFE Ministerul Fondurilor Europene

OUG Ordonanta de Urgenta a Guvernului

OI

OM

Organism Intermediar

Ordin de Ministru

POS Program Operational Sectorial

PND Perioada de Notificare a Defectelor

5


PT Proiect Tehnic

SMM Sistem de Management de Mediu

SAC

SMID

Sistem de Asigurare a Calitatii

Sistem de Management Integrat al Deseurilor

SMIS

SS

ST

TMB

Sistem Unic de Management al Informatiei

Statie de Sortare

Statie de Transfer

Statie de Tratare Mecano-Biologica

UE Uniunea Europeana

UIP Unitatea de Implementare a Proiectului

6


1. INTRODUCERE

Prezentul document reprezinta Studiul de fundamentarea pentru stabilirea solutiilor optime de delegare (concesiune) a gestiunii serviciilor de colectare si transport, managementul si operarea facilitatilor de transfer/tratare/depozitare a deseurilor municipale in judetul Prahova.

Acest Studiu de fundamentare a fost intocmit in conformitate cu prevederile Legii nr. 100/2016 demonstrând necesitatea și oportunitatea concesioării serviciilor de salubrizare din cadrul Proiectului.

1.1 Scopul Studiului de fundamentare

O componenta importanta a Proiectului o reprezinta atribuirea contractelor de operare a serviciilor de colectare, transport/ transfer, sortare, tratare mecano-biologica a deseurilor, care, potrivit contractului de finantare, trebuie facuta in conformitate cu legislatia nationala in vigoare la data atribuirii, cu asigurarea respectarii principiilor acesteia si tinand cont de conditiile prevazute in Aplicatia de Finantare.

Totodata Legea serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006, republicata (Legea 101/2006) prevede la art. 2 alin. (12) ca ”Proiectele finantate din fonduri europene nerambursabile se implementeaza in conformitate cu prevederile contractului de finantare”.

Conform art. 14 alin. (3) din Legea nr. 101/2006, procedura de atribuire si regimul juridic al contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare a localitatilor sunt cele stabilite de autoritatile deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale, conform prevederilor Legii nr. 51/2006, republicata, si ale Legii 100/2016 privind concesiunile de lucări și servicii.

Legea nr. 51/2006 defineste serviciile comunitare de utilitati publice ca totalitatea actiunilor si activitatilor reglementate prin care se asigura satisfacerea nevoilor de utilitate si interes public general ale colectivitatilor locale, printre care se afla si serviciul de salubrizare a localitatilor. Serviciile comunitare de utilitati publice sunt/vor fi infiintate, organizate si furnizate/prestate la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor, judetelor, municipiului Bucuresti si, dupa caz, in conditiile legii, la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, sub conducerea, coordonarea, controlul si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice locale.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitate publica și a Legii nr. 100/2016, delegarea gestiunii serviciilor de utilitati publice, respectiv operarea, administrarea si exploatarea sistemelor de utilitati publice aferente serviciului de salubritate, se poate face doar pe baza unor analize tehnico-economice si de eficienta a costurilor de operare, concretizate intr-un studiu de fundamentare.

Obiectul prezentului Studiu il reprezinta fundamentarea necesitatii si oportunitatii de delegare a gestiunii serviciului public de colectare-transport-depozitare deseuri solide municipale pe teritoriul judetului Prahova, avand la baza cadrul de implementare a SMID, respectiv Aplicatia de Finantare si documentele suport care au stat la baza aprobarii Contractului de Finantare nr. 139638/18.02.2013.

Studiul de fundamentare actualizeaza abordarea prezentata de catre Consultantul initial care a pregatit Aplicatia de Finantare si documentele suport si are la baza urmatoarele:

informatiile privind organizarea sistemului actual de salubrizare din judetul Prahova;

informatiile privind noul Sistem Integrat de Management al deseurilor propus in judetul Prahova prin Aplicatia de Finantare si documentele suport (Studiul de Fezabilitate, Analiza Cost-Beneficiu, planul de achizitii, evaluare impactului asupra mediului, etc);

analiza institutionala elaborata in cadrul proiectului Sistem Integrat de Management al Deseurilor;

aspecte identificate de catre Consultant in perioada de analiza, care pot conduce la dificultati in implementarea proiectului.

Scopul Studiului de fundamentare este acela de a permite luarea unei decizii informate asupra concesionarii, implementarii, administrarii si operarii unui sistem de management integrat al deseurilor in judetul Prahova., prin analizarea elementelor tehnice, juridice si financiare specifice proectului ,,Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Prahova’’.

7


1.2 Procesul de luare a deciziilor

Aspectele relevante legate de rolurile si responsabilitatile principalelor parti interesate implicate (ADI, Consiliul Judetean, au fost definite la nivelul Cererii de Finantare si in documentele suport, respectiv Analiza Institutionala.

Astfel, Consiliul Judetean actioneaza in calitate de Beneficiar al Proiectului si actiunile sale, sprijinite de Consiliul de Administratie al ADI, vor fi raportate catre Adunarea Generala ADI.

La nivelul judetului Prahova a fost infiintata Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara de Utilitati Publice – „Parteneriatul pentru Managementul Deseurilor Prahova” (denumita in continuare ADI Prahova). ADI Prahova va avea ca principale responsabilitati: coordonarea planificarilor locale si judetene prin elaborarea si aprobarea strategiilor de dezvoltare si in special a strategiei pentru gestionarea integrata a deseurilor in zonele afectate de Proiect, monitorizarea executarii contractelor de delegare, instituirea unei politici tarifare coerente la nivel Judetean.

1.3 Structura si continut

Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare a fost elaborat in conformitate cu prevederile Legii nr. 100/2016 și a actelor normative subsecvente.

Importanta Studiului de Fundamentare rezida din rezultatele pe care trebuie sa le produca. Pe baza acestora urmeaza sa se justifice nevoia si oportunitatea realizarii proiectului in regim de concesiune.

In vederea fundamentarii deciziei de delegare a proiectului, este necesara evaluarea urmatoarelor:

Fezabilitatea proiectului, din punct de vedere tehnic si financiar, din prespectiva implementarii in regim de concesiune;

Modul in care proiectul raspunde cerintelor si politicilor Autoritatii/ entității contractante;

Alternative pentru realizarea proiectului;

Avantaje pe care le prezinta realizarea proiectului in regim de concesiune;

Tipul de suport financiar de care beneficiaza proiectul, inclusiv contributii ale autoritatii contractante.

Astfel, prezentul studiu de fundamentare este structurat astfel:

Capitolul 2 – Aspecte generale privind obiectivele si cerintele proiectului, descriere, analiza partilor interesate si relatia proiectului cu politicile publice relevante;

Capitoul 3 – Capitolul include elemente de fezabilitate tehnica a proiectului, pornind de la Studiul de fezabilitate existent;

Capitolul 4 – Fezabilitatea economica a concesiunii, respectiv costurile previzionate pe durata ciclului de viata al proiectului;

Capitolul 5 – Fezabilitatea financiara a concesiunii;

Capitolul 6 – Aspecte referitoare la mediu

Capitolul 7 – Aspecte sociale

Capitolul 8 – Aspecte institutionale legate de tipul delegarii proiectului si structura juridica a delegarii;

Capitolul 9 – Concluzii

8


2. ASPECTE GENERALE ALE PROIECTULUI

2.1 Context

Gestionarea deseurilor reprezinta una dintre problemele majore cu care se confrunta România, cu impact semnificativ asupra mediului si sanatatii populatiei. Aspectele vizate se refera in principal la activitatile de colectare, transport, tratare, valorificare si eliminare a deseurilor.

Practicile dobândite in gestionarea inadecvata a deseurilor mostenite din trecut, utilizate in prezent in România, au condus la neconformarea unui numar mare de depozite si la depozitarea inadecvata a unor cantitati considerabile de deseuri care sunt generate atat de populatie, cat si de institutii si agenti economici.

Politicile UE din domeniul managementului deseurilor evidentiaza importanta unei abordari integrate in gestionarea deseurilor, care include constructia facilitatilor de eliminare a deseurilor impreuna cu masuri de prevenire a producerii deseurilor si reciclare, conforme cu ierarhia principiilor: prevenirea productiei de deseuri si a impactului negativ al acesteia, recuperarea si valorificarea deseurilor prin reciclare, refolosire si depozitarea finala sigura a deseurilor, acolo unde nu exista posibilitatea recuperarii.

Armonizarea politicilor nationale privind protectia mediului si managementul deseurilor cu legislatia si practicile europene din acest domeniu implica nu numai o noua abordare a problematicii deseurilor, ci si realizarea unei infrastructuri moderne, flexibile si adecvate, cu ajutorul careia sa se asigure respectarea obligatiilor asumate de Romania prin Tratatul de Aderare si totodata, conformarea cu cerintele Acquis-ului comunitar.

Motivatii de ordin tehnico-organizatorice

In scopul diminuarii impactului asupra mediului si a riscurilor asupra sanatatii umane date de modul necorespunzator de gestionare a deseurilor din momentul de fata si al conformarii cu legislatia UE si din Romania in domeniu, Sistemul de Management Integrat al Deseurilor (SMID) va trebui sa faca dovada unor performante calitative si cantitative superioare actualului sistem de salubrizare.

Serviciile de salubrizare fiind supuse regimului juridic al serviciilor publice de interes general, le sunt aplicabile obligatiile de serviciu public definite potrivit urmatoarelor exigente/cerinte fundamentale:

universalitate si continuitate;

adaptabilitate la cerintele utilizatorilor si gestiune pe termen lung;

accesibilitate egala si nediscriminatorie la serviciul public, in conditii contractuale reglementate;

transparenta decizionala si protectia utilizatorilor;

satisfacerea cerintelor cantitative si calitative ale utilizatorilor, corespunzator prevederilor contractuale;

sanatatea populatiei si calitatea vietii;

protectia economica, juridica si sociala a utilizatorilor;

functionarea optima, in conditii de siguranta a persoanelor si a serviciului, de rentabilitate si eficienta economica a constructiilor, instalatiilor, echipamentelor si dotarilor, corespunzator parametrilor tehnologici proiectati si in conformitate cu caietele de sarcini, cu instructiunile de exploatare si cu regulamentele serviciilor;

introducerea unor metode moderne de management;

realizarea implementarii strategiilor, politicilor, programelor si/sau proiectelor din sfera serviciilor de utilitati publice;

dezvoltarea durabila, protejarea si valorificarea domeniului public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale si protectia si conservarea mediului, in conformitate cu reglementarile specifice in vigoare;

9


informarea si consultarea comunitatilor locale beneficiare ale acestor servicii;

respectarea principiilor economiei de piata, asigurarea unui mediu concurential, restrângerea si reglementarea ariilor de monopol.

Motivatii economico – financiare

Prin Serviciul public de salubrizare se va urmari sa se realizeze un raport calitate/cost cat mat bun pentru perioada de derulare a contractelor de delegare de gestiune si un echilibru intre riscurile si beneficiile asumate prin contracte.

Structura si nivelul tarifului de colectare si transport practicat de operatori vor reflecta costul efectiv al prestatiei si vor fi in conformitate cu prevederile legale.

Prin realizarea de proceduri de licitatie deschisa, se vor putea selecta operatorii care sa ofere cele mai bune premise pentru indeplinirea acestor obiective, precum si o transparenta ridicata a delegarii serviciului de salubrizare.

Motivatii privind impactul de mediu

Pe toata perioada derularii contractelor de delegare de gestiune, operatorii vor implementa cerintele ce se stabilesc prin actele normative emise de autoritatile de mediu competente, respectând programele de conformare la cerintele de mediu.

Dotarea cu utilaje noi si performantele impuse prin intermediul criteriilor de selectie vor conduce la scaderea nivelului de poluare, iar operatorii vor trebui sa faca dovada detinerii unui numar suficient de astfel de utilaje si masini performante, care sa garanteze calitatea serviciilor prestate.

Criteriile de selectie vor avea in vedere implementarea unui sistem de management de mediu, in conformitate cu standardul ISO 14001 (sau echivalent), ceea ce se traduce prin functionarea in conformitate cu legislatia in domeniu si angajamentul managementului pentru protejarea factorilor de mediu la nivelul operatorilor.

Motivatii sociale si institutionale

Prin cresterea nivelului calitativ al serviciilor de salubrizare, comunitatile locale de la nivelul Judetului Prahova vor beneficia de o imbunatatire a calitatii mediului si implicit a sanatatii populatiei. De asemenea, organizarea unui serviciu de salubrizare centralizat in mediul rural si inchiderea depozitului neconform vor conduce la cresterea gradului de satisfactie a populatiei cu privire la prestarea acestor servicii. In cadrul procedurilor de delegare a serviciilor, se va lua in considerare ca un posibil criteriu de calificare certificarea operatorilor conform OH SAS 18001 privind sanatatea si securitatea in munca.

In conformitate cu cele expuse mai sus si avand in vedere angajamentele asumate prin Tratatul de Aderare si prevederile legislatiei comunitara in vigoare, proiectul "Sistem de Management Integrat al Deseurilor in judetul Prahova" va face posibila atingerea urmatoarelor performante:

Rata de colectare a deseurilor municipale va fi de 100% atat in mediul urban, cat si in mediul rural la nivelul intregului judet Prahova;

Se va reduce cantitatea de deseuri biodegradadabile depozitate la 35% in 2016 fata de anul de referinta 1995, prin implementarea unui sistem de colectare separata si tratare a deseurilor biodegradabile, precum si prin promovarea compostarii individuale in zona rurala, la nivelul judetului Prahova ;

Se vor colecta selectiv deseurile de ambalaje, asigurandu-se astfel atigerea tintelor globale la nivelul anului 2015 in ceea ce priveste reciclarea si valorificarea deseurilor de ambalaje asumate pentru anul 2013 (valorificare 60% si reciclare de 55%, dupa cum urmeaza Sticla – 60%, Hartie – 60%, Metale – 50%, Plastic – 22,5%, Lemn – 15%).

Inchiderea depozitului neconform Ploiesti.

Planul Regional de Management al Deseurilor, cât si Planul Judetean de Management al Deseurilor Prahova, au fost elaborate in cadrul unui proces de consultare parteneriala cu toti

10


factorii interesati si au identificat si prioritizat nevoile de investitii la nivel regional si local in scopul indeplinirii angajamentelor asumate pentru acest sector.

Documentele programatice mentionate mai sus subliniaza faptul ca autoritatile locale sunt cele responsabile pentru implementarea acestor angajamente, in conformitate cu strategia nationala pentru serviciile publice, iar conformarea cu politicile de mediu in sectorul de management al deseurilor presupune o abordare sistematica, pe termen lung, care sa continue si dupa perioada de programare 2007-2013.

Aplicatia de Finantare impreuna cu toate documentele suport privind gestionarea deseurilor pe termen lung in judetul Prahova, au fost intocmite in baza acestor Planuri, avand ca scop stabilirea si prioritizarea nevoilor si investitiilor pentru a realiza – cu cele mai mici costuri - deplina conformare cu directivele relevante ale CE, tinând cont de nivelul de suportabilitate al populatiei, cat si de capacitatea locala de implementare. Proiectul are in vedere implementarea unui management integrat al deseurilor solide menajere in ariile urbane si rurale ale judetului Prahova, constând din colectarea, sortarea, transportul/ transferul, eliminarea in depozit conform a deseurilor, precum si inchiderea si reabilitarea depozitului municipal neconform.

La identificarea masurilor de imbunatatire a sistemului de salubrizare in Judet s-a avut in vedere si faptul ca fiecare grup interesat in realizarea activitatii are diverse nevoi, dupa cum urmeaza:

A. Autoritatile Publice Locale au ca obiective/nevoi:

imbunatatirea conditiilor de viata ale cetatenilor prin promovarea calitatii si eficientei serviciilor publice de salubrizare;

cresterea calitatii vietii cetatenilor prin stimularea mecanismelor economiei de piata, realizarea unei infrastructuri edilitare moderne, atragerea investitiilor profitabile pentru comunitatea locala;

dezvoltarea durabila a unor servicii care sa asigure protectia mediului inconjurator;

organizarea serviciilor publice de salubrizare, astfel incat sa satisfaca nevoile populatiei, ale institutiilor publice si agentilor economici.

B. Utilizatorii serviciilor de salubrizare au ca obiective/nevoi:

sa beneficieze de servicii de calitate si sa locuiasca intr-o localitate/ judet curat;

sa nu fie nevoiti sa respire aer infestat datorita depozitarilor clandestine/ilegale de deseuri si/ sau evacuarii necorespunzatoare a deseurilor.

C. Prestatorii de Servicii de Salubrizare au ca obiective/nevoi:

prestarea serviciilor in conditii de calitate, cu respectarea prevederilor legale;

asigurarea continuitatii serviciului de salubrizare si realizarea unui profit corelat cu calitatea si cantitatea serviciului prestat.

2.2 Obiectivele si cerintele proiectului

Scopul Proiectului consta in implementarea unui sistem modern de gestionare a deseurilor, dimensionat dupa cerintele judetului, prin intermediul caruia toate exigentele nationale si europene vor fi indeplinite.

Proiectul are ca tinta realizarea urmatoarelor obiective:

Sa asigure conformitatea cu legislatia UE si cu legislatia româneasca privind depozitarea deseurilor biodegradabile, prin construirea unei statii de tratare mecano - biologica (STMB) a deseurilor (Ploiesti) si prin achizitionarea de compostoare individuale pentru o parte din populatia rurala a judetului, precum si prin implementarea unui sistem de colectare selectiva a acestora;

Sa asigure conformitatea cu legislatia UE si cu legislatia româneasca privind colectarea deseurilor din ambalaje, prin construirea unei statii de sortare a deseurilor (Boldesti-Scaieni), precum si prin implementarea unui sistem de colectare selectiva a acestora;

Reducerea costurilor de transport a deseurilor prin construirea a doua statii de transfer (Urlati si Busteni) si achizitia echipametelor si utilajelor necesare pentru transfer;

11


Realizarea unei depozitari a deseurilor eficienta din punct de vedere ecologic;

Sa minimizeze impactul depozitelor urbane asupra mediului, prin inchiderea si reabilitarea depozitelor urbane existente in judetul Prahova (depozitul neconform Ploiesti).

Figura 1: Schema fluxurilor de deseuri la nivelul SMID Prahova

Implementarea Proiectului a presupus atribuirea si derularea urmatoarelor contracte de prestari servicii, executie lucrari si furnizare bunuri:

Contract de servicii 1: Asistenta tehnica de management pentru acordarea de sprijin in gestionarea si implementarea Sistemului de management integrat al deseurilor in judetul Prahova (denumit in continuare Contract sau CS1);

Contract de servicii 2: Asistenta tehnica privind Supervizarea contractelor aferente Sistemului de management integrat al deseurilor in judetul Prahova (denumit in continuare CS2);

Contract de servicii 3: Asistenta tehnica din partea proiectantului pe durata executiei proiectelor aferente SMID din judetul Prahova (denumit in continuare CS3);

Contract de servicii 4: Asistenta tehnica pentru verificarea proiectelor aferente SMID din judetul Prahova (denumit in continuare CS4);

Contract de servicii 5: Servicii de audit financiar al proiectului privind Sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Prahova (denumit in continuare CS5);

Contract de lucrari 1: Inchiderea depozitului de deseuri neconform din Ploiesti si construirea statiilor de transfer a deseurilor aferente SMID in judetul Prahova (denumit in continuare CL1);

Contract de lucrari 2: Construirea statiei de sortare a deseurilor reciclabile Boldesti-Scaieni, aferenta SMID in judetul Prahova (denumit in continuare CL2);

Contract de lucrari 3: Construirea statiei de tratare mecano - biologica a deseurilor biodegradabile Ploiesti, aferente SMID in judetul Prahova (denumit in continuare CL3);

Contract de furnizare bunuri: Achizitii de echipamente pentru colectarea deseurilor din judetul Prahova (denumit in continuare CF1).

12


2.3 Descrierea proiectului

2.3.1 Situatia actuala a gestionarii deseurilor in judetul Prahova

Judetul Prahova se afla in Regiunea 3 - Sud - Muntenia, având o suprafata totala de 4.716 km2, ceea ce reprezinta 2% din suprafata tarii, din care, terenul agricol reprezinta cea mai importanta rezerva naturala a teritoriului judetean, ce acopera peste 59 % din suprafata sa totala, respectiv 279.134 ha. Din punct de vedere administrativ, judetul Prahova curpinde 104 localitati, din care: 2 municipii, 12 orase, 90 comune si 405 sate. Resedinta judetului este municipiul Ploiesti, principalul centru economic - social, cultural cu functiuni complexe industriale si tertiare, acesta fiind desemnat “comunitatea urbana cea mai importanta a regiunii Sud Muntenia” si unul din municipiile reprezentative din Romania.

Populatia tinta a proiectului nu include orasul Mizil, avand in vedere ca acesta nu a aderat la „Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara de Utilitati publice pentru salubrizare – Parteneriatul pentru managementul deseurilor - Prahova” si isi va solutiona propriul sistem de management al deseurilor.

In conformitate cu Aplicatia de Finantare, pentru anul 2014, s-a considerat ca populatia judetului Prahova este reprezentata de un numar de 784.526 de persoane, din care 450.327 in mediul urban si 334.199 in mediul rural, gradul de salubrizare fiind de 100%.

Figura 2: Delimitarea administrativ–teritoriala a judetului Prahova

Sistemul de colectare al deseurilor municipale in judetul Prahova este asigurat de mai mulți operatori de salubritate, Zona 2 și 6 având semnat contract de concesiune în cadrul Proiectului SMID Prahova. Sistemul actual de gestiune al deseurilor include servicii de colectare si transport a deseurilor atât de la populatie cât si de la agenti economici, precum si sortare si compostare pentru o parte din localitatile Judetului, inclusiv depozitare finala a deseurilor.

Avand in vedere intarzierile si blocajele inregistrate la nivelul procesului de achizitie publica (atat in ceea ce priveste contractele de asistenta tehnica si lucrari, cat si de furnizare a echipamentelor) cu implicatii inclusiv asupra procesului de atribuire a contractelor de delegare a serviciilor de salubritate pentru noile investitii asigurare in cadrul Proiectului, la sfarsitul anului 2013 nu a fost posibila implementarea sistemului de colectare de tip selectiv la nivelul Judetului, cat si finalizarea investitiilor stabilite in cadrul Proiectului.

13


In prezent exista implementat sistem de colectare selectiva a deseurilor pentru o parte din localitatile judetului.

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare a avut o evolutie ascedenta in ultimii ani, crescând de la 72% in mediul urban, in anul 2009, la 100% in 2013, respectiv in mediul rural de la 45% in anul 2009 la 100% in 2013.

Având in vedere faptul ca in iulie 2009 au fost inchise toate platformele rurale si neeconforme de depozitare a deseurilor, unitatile administrativ-teritoriale de pe raza judetului au demarat procedurile pentru asigurarea serviciului de colectare si transport deseuri, o parte din comunele din judet incheind contracte de servicii de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, pana la intrarea in vigoare a SMID.

In situatia in care in localitate nu a existat operator de salubritate desemnat prin procedura de achizitie publica, autoritatea publica locala a asigurat cu mijloace proprii salubrizarea localitatii.

Principalele deficiente ale sistemului de management al deseurilor in judetul Prahova care au stat la baza pregatirii Aplicatiei de Finantare si obtinerea de fonduri prin POS Mediu au constat in urmatoarele:

rata scazuta de colectare selectiva;

lipsa tratarii deseurilor biodegradabile in vederea atingerii tintelor conform prevederilor legale;

nivelul scazut de reciclare si recuperare a deseurilor din ambalaje;

existenta depozitului neconform de la Ploiesti, cu impact negativ asupra mediului;

utilizarea de echipamente invechite pentru serviciile de salubrizare si lipsa facilitatilor suficiente;

nivel scazut de constientizare a populatiei privind managementul adecvat al deseurilor, la nivelul judetului;

lipsa unei abordari unitare in ceea ce priveste derularea unui serviciu de salubrizare viabil care sa raspunda cerintelor legale in vigoare si nevoilor cetatenilor, cu respectarea limitelor de suportabilitate

In prezent colectarea deseurilor este realizata de catre operatorii de salubritate desemnati prin proceduri de achizitii publice si/sau incredintari directe, conform situatiei prezentate in Anexa 1.

O prezentare schematica a situatiei actuale, bazata pe documentele puse la dispozitie, in copie, de catre ADI Prahova se regaseste in cele ce urmeaza:

14


Figura 3 Situatia curenta a mnagementului deseurilor in judetul Prahovas

ZONA 1 – Busteni

Din aceasta zona fac parte 3 unitati administrativ teritoriale (UAT) pe teritoriul carora serviciile de salubrizare sunt prestate de 3 operatori.

Procedura de atribuire a contractului de concesiune pentru această zonă a fost finalizată în cursul anului 2016.

ZONA 2 – Boldesti-Scaieni

Din aceasta zona fac parte 35 unitati administrativ teritoriale (UAT).

Procedura de atribuire a contractului de concesiune pentru această zonă a fost finalizată în cursul anului 2016, contractul fiind semnat cu noul operator de salubrizare căruia i-a fost concesionat serviciul pentru această zonă.

15


ZONA 3 – Draganesti

Din aceasta zona fac parte 9 unitati administrativ teritoriale (UAT) pe teritoriul carora serviciile de salubrizare sunt prestate de mai mulți operatori.

ZONA 4 – Urlati


ZONA 5 – Valenii de Munte


ZONA 6 – Valea Doftanei

Din aceasta zona face parte 1 unitate administrativ teritoriala (UAT) pe teritoriul careia serviciile de salubrizare vor fi prestate de noul operator de salubrizare căruia i-a fost concesionat serviciul pentru această zonă, precum și pentru zona 2.

ZONA 7 – Campina


Procedura de atribuire a contractului de concesiune pentru această zonă a fost derulată în cursul anului 2016, fiind anulată ca urmare a faptului că nu au existat operatori economici admisibili.

2.3.2 Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in judetul Prahova

Sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Prahova (SMID) consta din urmatoarele componente:

Colectarea deseurilor;

Transferul deseurilor;

Sortarea deseurilor reciclabile (facilitati de sortare si recuperare materiale);

Tratarea deseurilor biodegradabile (tratare mecano-biologica - TMB);

Eliminarea deseurilor in depozitul de deseuri conform;

Reabilitarea depozitului de deseuri urbane neconform existent.

In scopul eficientizarii activitatilor aferente managementului deseurilor, in judetul Pahova au fost stabilite 7 zone de colectare si transport:

Prima zona de colectare si transport este constituita din orasele statiuni din zona Valea Prahovei si include orasele Sinaia, Busteni si Azuga; totalul populatiei din zona 1 in anul 2014 era de 30.507 locuitori in mediul urban;

Zona 2 de colectare si transport include ca localitati urbane importante Municipiul Ploiesti si orasele Baicoi, Boldesti-Scaeni, Plopeni si Slanic, iar ca localitati rurale un numar de 30 de comune; totalul populatiei din zona 2 era de 459.233 locuitori (314.274 in mediul urban si 144.959 in mediul rural, la nivelul anului 2014); in cadrul acestei zone se afla depozitul de deseuri conform Boldesti – Scaeni; au fost propuse doua obiective: statie de sortare la Boldesti – Scaeni langa depozitul urban conform si statie TMB la Ploiesti.

Zona 3 de colectare si transport este reprezentata de zona deservita de proiectele finantate prin PHARE CES 2004 si 2005 „Infiintare sistem de colectare, selectare si

16


transfer de deseuri menajere in comunele Draganesti, Gherghita si Dumbrava judetul Prahova” si „Infiintarea unei statii de obtinere a compostului din deseuri biodegradabile in comuna Balta Doamnei”; include un numar de 9 comune, fiind doar zona rurala, totalul populatiei era de 28.415 locuitori in anul 2014; in cadrul zonei 3, ca si investitii existente se afla statia de sortare si transfer Draganesti si statia de compostare Balta Doamnei.

Zona 4 de colectare si transport include orasul Urlati si un numar de 17 comune; totalul populatiei era de 64.639 locuitori din care 51.672 in mediul rural si 12.967 in mediul urban in anul 2014; a fost propusa ca investitie statia de tranfer de la Urlati.

Zona 5 de colectare si transport include orasul Valenii de Munte si un numar de 22 de comune; totalul populatiei in zona 5 in anul 2014 era de 84.669 locuitori, din care 69.432 in mediul rural si 15.237 in mediul urban; in cadrul zonei 5, ca investitii existente sunt statia de sortare si depozitul de deseuri conform Valenii de Munte.

Zona 6 de colectare si transport este zona deservita de proiectul „Rampa de transfer deseuri menajere sat Traisteni, punct Prislop (Valea Doftanei)”, finantat din bugetul local cu un numar de 5.592 locuitori integral din mediul rural in anul 2014; in cadrul acestei zone, ca investitie existenta este statia de transfer Valea Doftanei;

Zona 7 de colectare si transport include Municipiul Câmpina, orasele Breaza si Comarnic si un numar de 11 localitati rurale; totalul populatiei in zona 7 in anul 2014 era de circa 114.471 locuitori, din care 77.342 locuitori in mediul urban si 34.129 locuitori in mediul rural; in cadrul acestei zone, ca si investitie existenta este statia de transfer Câmpina.

Delimitarea administrativ–teritoriala a zonelor de management al deseurilor este prezentata in figura urmatoare:

Figura 4: Delimitarea administrativ–teritoriala a zonelor de management al deseurilor

In cadrul proiectului a intevenit o modificare in ceea ce priveste unul din indicatorii tehnici/fizici aprobati prin Aplicatie, respectiv in cadrul CL 2, in locul celor 5 containere de 24 mc, au fost furnizate 2 containere de 35 mc si 3 containere de 20 mc. Modificarea a aparut datorita faptului

17


ca a fost desemnata câstigatoare Oferta Alternativa, fiind vorba de contract de tip FIDIC Galben, oferta care a prezentat mai multe avantaje fata de Oferta de Baza / Cerintele Beneficiarului initiale.

A. Colectarea deseurilor

Sistemul de colectare a deseurilor municipale propus pentru judetul Prahova este de colectare a 4 fractii: una de deseuri reziduale (in amestec cu biodeseuri) si 3 fractii de deseuri reciclabile.

Fractiile reciclabile sunt: hartie/carton, plastic/metal si sticla. Pentru gospodariile din mediul rural a fost prevazuta implementarea sistemului de compostarea individuala a deseurilor biodegradabile.

In cadrul Proiectului a fost stabilit un numar aproximativ de puncte de colectare selectiva, dimensionate in functie de cantitatea de deseuri produsa si densitatea populatiei din fiecare zona. Numarul de puncte de colectare pe zone se prezinta astfel:

Zona 1 – Busteni – cca. 207 puncte de colectare selectiva;

Zona 2 – Boldesti-Scaeni – cca. 1.290 puncte de colectare selectiva in mediul urban si cca 733 puncte de colectare selectiva in mediul rural;

Zona 3 – Draganesti – cca. 128 puncte de colectare selectiva;

Zona 4 – Urlati – cca. 68 puncte de colectare selectiva in mediul urban si cca 244 puncte de colectare selectiva in mediul rural;

Zona 5 – Valenii de Munte – cca. 94 puncte de colectare selectiva in mediul urban si cca 296 puncte de colectare selectiva in mediul rural;

Zona 6 – Valea Doftanei – cca. 24 puncte de colectare selectiva;

Zona 7 – Campina – cca. 454 puncte de colectare selectiva in mediul urban si cca 146 puncte de colectare selectiva in mediul rural.

Sistemul de colectare al deseurilor reciclabile este organizat dupa cum urmeaza:

Zona urbana – blocuri: o platforma de precolectare la maxim 100 persoane dotata cu:

un container albastru de 1.100 litri pentru fractia hartie/carton, colectarea realizandu-se la 5 zile;

un container galben de 1.100 litri pentru fractia plastic/metal, colectarea realizandu-se la 3 zile;

1 container- verde de 1.100 litri pentru fractia sticla, colectarea realizandu-se la 12 zile;

Zona urbana – gospodarii individuale: o platforma de precolectare la maxim 50 de gospodarii (circa 125 de persoane) dotata cu:



un container- verde de 1.100 litri pentru fractia sticla, colectarea realizandu-se la 21 zile;

Zona rurala- blocuri si gospodarii individuale: o platforma de precolectare la maxim 250 de persoane dotata cu:



18


un container- verde de 1.100 litri pentru fractia sticla, colectarea realizandu-se la 21 zile;

Sistemul de colectare al deseurilor reziduale este organizat dupa cum urmeaza:

Zona urbana – blocuri: o platforma de precolectare la circa 100 persoane dotat cu 4 pubele de 240 litri (ce vor fi colectate o data la 2 zile, puncte de colectare ce vor fi amplasate astfel:

Blocuri inalte (peste 4 etaje): in camerele de precolectare existente la parterul blocurilor;

Blocuri de maxim 4 etaje: pe platformele de precolectare existente.

Zona urbana – gospodarii individuale:

o pubela de 120 litri in fiecare gospodarie pentru fractia reziduala, pubela ce va fi colectata o data la 2 zile;

Zona rurala:

pubela de 120 litri in fiecare gospodarie pentru fractia reziduala. Colectarea se va face saptamanal, deseul fiind transportat (direct pentru zonele 2 si 5 sau prin intermediul statiilor de transfer pentru zonele 1, 3, 4, 6 si 7) la depozit.

In mediul rural a fost prevazuta compostarea in gospodarii individuale pentru deseurile biodegradabile, astfel s-a prevazut cate un recipient de 280 litri pentru aproximativ 60% din gospodariile din mediul rural in vederea reducerii cantitatii de deseuri biodegradabile evacuate in depozit si utilizarea compostului rezultat in cadrul gospodariilor.

Stabilirea amplasamentelor necesare amanajarii punctelor de colectare selectiva se face cu sprijinul autoritatilor locale privind alocarea de noi spatii necesare si/sau mentinerea (inclusiv re-amenajarea) punctelor de colectare deja existene.

Astfel, in mediul urban punctele de colectare selectiva se vor amplasa pe spatiile deja existente. Pentru mediul rural, acolo unde exista, se pot utiliza spatiile amenajate de colectare existente, iar pentru localitatile unde nu sunt astfel de spatii se vor crea unele noi. Pentru mediul rural, se va avea in vedere numarul stabilit de circa cca 250 de persoane arondate unui punct de colectare selectiva si disponibilitatea spatiului din domeniul public. Amplasarea punctelor de colectare selectiva in mediul rural va viza, in principal, spatii disponibile din apropierea intersectiilor, institutiilor publice, cu acces usor.

Deseurile din gradini si parcuri

Deseurile din gradini si parcuri vor fi colectate in doua tipuri de recipiente: cosuri de gunoi de 50 l, pentru fractia mixta, si containere de 1,1 mc pentru deseurile biodegradabile provenite din domeniul public – gradini si parcuri.

Deseurile din piete

In piete colectarea se face selectiv similar cu solutia prezentata pentru gradini si parcuri astfel pentru fractia mixta - va fi prevazut un container de 1.1 mc iar pentru fractia biodegradabila va fi prevazut de asemenea un container de 1.1 mc.

Deseurile stradale

Colectarea deseurilor stradale va fi una de tip mixt, in cosuri de gunoi de 50 l (la distante de 150- 200 m) si pubele de 240 l, dar si colectare automata in mijloacele de transport cu rol de curatare/maturare, respectiv automaturatoare.

Deseurile voluminoase

Deseurile voluminoase vor fi colectate prin campanii regulate din poarta in poarta, derulate cu o anumita periodicitate de catre autoritatile locale cu sprijinul operatorilor de salubritate.

Avand in vedere faptul ca gestionarea deseurilor voluminoase generate de populatie, ca parte a deseurilor municipale, cade in sarcina autoritatilor publice locale, prin serviciul de salubrizare (conform Legii nr. 101/2008), operatorii de salubritate desemnati vor asigura si colectarea acestui tip de deseuri, prin campanii de colectare regulate, pe sistemul „din poarta in poarta”.

19


Pentru zonele 1, 4 si 6 deseurile voluminoase vor fi transportate cu camioanele lung curier de la statiile de transfer la statia de sortare Valenii de Munte, iar pentru zona 7 deseurile voluminoase vor fi transportate cu camioanele lung curier de la statiile de transfer la statia de sortare Boldesti – Scaeni.

Pentru zonele 2, 3 si 5 deseurile voluminoase vor fi transportate direct la facilitatea de sortare prevazute in zonele respective, astfel pentru zona 2 la statia de sortare Boldesti – Scaeni, pentru zona 3 la statia de sortare Draganesti si pentru zona 5 la statia de sortare Valenii de Munte.

In acest sens, au fost prevazute spatii pentru depozitarea temporara a deseurilor voluminoase, respectiv la fiecare statie de sortare.

Deseurile periculoase din deseurile municipale

Pentru colectarea deseurilor periculoase continute in deseurile menajere solutia propusa vizeaza colectarea prin puncte de colectare mobile (masini de colecta a deseurilor periculoase in conformitate cu prevedrile legale), prin campanii lunare in mediul urban si trimestriale in mediul rural.

Stabilirea punctelor de stationare si a orarului de stationare se va face de catre autoritatile locale, iar publicul va fi informat in ceea ce priveste organizarea colectarii deseurilor periculoase. Punerea la dispozitie a masinilor de colecta va fi in sarcina operatorilor, avizele vor fi obtinute de catre operatori.

La nivel de Proiect a fost prezentata o situatie estimativa privind necesitatea unui numar de opt masini pentru colectarea deseurilor periculoase, urmand sa fie folosite astfel: in zona 1 – 1 masina, in zonele 2 si 3 – 3 masini, in zonele 4 si 5 – 2 masini, in zonele 6, 7 – 2 masini. Pentru zona 2 se propune colectarea deseurilor periculoase si transportarea directa catre depozitarea finala la depozitul de deseuri periculoase situat la Aricestii – Rahtivani, amplasat in cadrul acestei zone de arondare.

Deseurile periculoase vor fi depozitate temporar la statiile transfer, fiind necesar cate 3 containere pentru -statia de transfer Busteni, pentru statia de transfer Draganesti 2, pentru statia de transfer Urlati 4 si 1 la statia de transfer Valea Doftanei. Furnizarea acestor containere va cade in sarcina operatorilor statiilor de transfer, lucru care va fi specificat in documentatiile de atribuire aferente procedurilor de achizitie publica in urma carora vor fi desemnati acesti operatori.

Depozitarea finala a acestui tip de deseu se poate realiza la depozitul conform de deseuri periculoase de la Aricestii Rahtivani, judetul Prahova, depozit ce apartine EcoMaster Servicii Ecologice. Depozitul de deseuri periculoase Aricestii Rahtivani este situat in ansamblul denumit Ecopark al societatii mentionate, avand o prima celula deschisa cu o capacitate de 240.000 mc.

Costurile aferente colectarii si depozitarii deseurilor periculoase au fost incluse in Analiza Cost Beneficiu.

Deseuri din echipamente electrice si electronice (DEEE)

Conform obligatiilor impuse prin HG 448/2005, in judetul Prahova functioneaza in prezent puncte de colectare a DEEE, fiind demarate periodic campanii cu precadere in mediul urban.

Pentru colectarea deseurilor periculoase, acolo unde nu exista puncte de colectare amenajate pentru acest tip de deseuri, in cadrul proiectului s-au propus puncte de colectare mobile (masini de colectare a DEEE-urilor) care vor fi utilizate in cadrul unor campanii de informare si colectare. Campaniile vor fi demarate lunar pentru mediul urban si trimestrial pentru mediul rural.

Operatorii vor organiza colectarea si transportul acestor deseuri in conformitate cu caietul de sarcini si tinand cont de cantitatile estimate si prezentate in cadrul SF.

Se mentioneaza ca furnizarea containerelor necesare stocarii temporare a acestor deseuri va cadea in sarcina operatorilor statiilor de sortare, lucru care va fi specificat in cadrul caietelor de sarcini aferente procedurilor de achizitie publica pentru delegarea operarii acestor statii.

In tabelul de mai jos este prezentat necesarul de investitii in sistemul de colectare deseuri de la nivelul judetului Prahova.

20


Tabel 1: Necesarul de recipienti pentru colectare la nivel SMID Prahova

[Sursa: Studiu de Fezabilitate – SMID Prahova]

Pubelele si containerele pentru colectarea deseurilor rezultate din piete, parcuri, gradini si deseurile stradale vor intra in responabilitatea operatorilor de colectare din fiecare zona.

Deoarece numarul de containere si pubele este destul de mare (a se vedea tabelul de mai sus), infrastructura aferenta sistemului de colectare deseuri ce va fi achizitionata prin proiect este prezentata in tabelul de mai jos, diferenta urmand a intra in responsabilitate operatorilor de colectare din fiecare zona.

Tabel 2: Recipienti pentru colectarea deseurilor achizitionati prin Proiect


B. Transportul si transferul deseurilor

Investitiile din cadrul componentei de colectare si transport au drept scop asigurarea sistemului de colectare la nivelul intregului judeti Prahova, implementarea sistemului de colectare selectiva, , optimizarea logisticii prin eficientizarea serviciilor de gestionare a deseurilor, promovarea si incurajarea compostarii individuale in zona rurala.

21


In cadrul componentei de transport investitiile constau in asigurarea de autospeciale pentru transportul deseurilor de la producatorii de deseruri la statiile de transfer/ sortare/ TMB si depozite, precum si de la statiile de sortare/ TMB la depozitele de deseuri conforme.

In cadrul proiectului, Consultantul initial a optat pentru urmatoarele tipuri de autospeciale necesare asigurarii transportului deseurilor de la generatori catre statiile de transfer/ sortare/ TMB si/sau depozite:

Autospeciala de 6 tone - se va utiliza in mediul urban, pentru colectarea deseurilor menajere din zonele cu blocuri;

Autospeciala de 8 tone - se va utiliza in mediul urban, pentru colectarea deseurilor menajere din zonele cu case si pentru colectarea deseurilor asimilabile;

Autospeciala de 8 tone - pentru colectarea deseurilor menajere si asimilabile din zonele rurale;

Autospeciala de 8 tone - pentru colectarea deseurilor stradale si din piete.

Autospeciale pentru maturarea strazilor;

Autospeciala pentru colectarea deseurilor periculoase din deseurile menajere, tip Haz Mobile;

Autospeciala de 30 m3 pentru colectarea deseurilor voluminoase (ex. colectare lunara, in decursul a 4 zile).

Obligativitatea asigurarii acestor tipuri de echipamente va reveni operatorilor de salubritate care vor avea in gestionare colectarea deseurilor/zona, lucru care va fi specificat in cadrul documentatiilor de atribuire aferente procedurilor de achizitie publica privind delegarea serviciului de colectare si transport deseuri.

In tabelul de mai jos este prezentat necesarul de autospeciale pentru transportul deseurilor la nivelul judetului Prahova.

Tabel 3: Necesarul de autospeciale aferente SMID Prahova


Pentru deseurile generate in zonele 1 si 4, Proiectul prevede constructia a 2 statii de transfer (ST) a deseurilor: ST Busteni si ST Urlati.

In cadrul acestor statii de transfer, deseurile municipale vor fi descarcate pe fractii colectate (reciclabile si reziduale) din vehiculele de colectare si stocate pentru o scurta perioada de timp, pana cand acestea vor fi reincarcate in masinile de transport lung curiere, pentru transpotarea

22


catre facilitatile de sortare si depozitare. Transferul deseurilor reziduale si a deseurilor reciclabile vor fi transportate fara a fi compactate in prealabil, pentru a asigura o eficienta optima a sortarii si tratarii mecano - biologice.

Fiecare statie de transfer va fi dotata cu un sistem informatic de management integrat al deseurilor, ce va colecta toate informatiile din zonele de arondare si va permite corelarea acestora, crearea de rapoarte de analiza, rapoarte ale trendului pentru diversi parametri monitorizati astfel incât sa creeze o imagine globala a intregului sistem.

Statia de transfer Busteni

ST Busteni va deservi zona 1 Busteni, prin urmare la dimensionarea statiei au fost luate in considerare cantitatile de deseuri care vor fi colectate din zona 1, respectiv localitatile din mediul urban. Statia de transfer Busteni va avea o capacitate de 15.831 t/ansi va fi dotata cu platforma de stocare temporara si incarcare mecanizata in containere de transport. Deseurile vor fi descarcate din masinile de colectare si stocate pentru o perioada scurta, pâna la incarcarea lor in masinile de lung curier spre a fi transportate catre statiile de sortare, MBT si depozitare.

ST Busteni se afla la o distanta de 85 de km fata de statia de sortare Valenii de Munte, 80 km de depozitul urban conform Boldesti - Scaeni prevazut in zona centrala a judetului si la o distanta de 75 km fata de statia TMB Ploiesti.

Statia de transfer Urlati

ST Urlati va deservi zona 4 Urlati, la dimensionarea statiei luandu-se in considerare cantitatile de deseuri care vor fi colectate din zona 4, localitatile din mediul rural si orasul Urlati.

ST Urlati va avea o capacitate de 14.548 t/an, fiind situata la o distanta de 40 km fata de statia de sortare Valenii de Munte, la 27 km fata de depozitul urban conform Boldesti-Scaeni si 25 km fata de statia TMB Ploiesti.

Statii de transfer existente: Draganesti, Valea Doftanei si Campina

In ceea ce priveste statiile de transfer existente in judetul Prahova, respectiv ST Draganesti, ST Valea Doftanei si ST Campina, pentru a fi integrate in Sistemul de Management Integrat al Deseurilor, in cadrul Proiectului au fost propuse urmatoarele investitii:

Achizitionarea unei masini de transport lung curier si a unui container de capacitate 32 m3 pentru transferul deseurilor, pentru statia de transfer Draganesti;

Achizitionarea unei masini de transport lung curier si a 3 containere de capacitate 32 m3 pentru transferul deseurilor, pentru statia de transfer Valea Doftanei;

Dotarea cu sisteme informatice de management integrat al deseurilor pentru fiecare statie de transfer, sistem care va colecta toate informatiile din zonele de arondare si va permite corelarea acestora, crearea de rapoarte de analiza, rapoarte ale trendului pentru diversi parametri monitorizati astfel incat sa creeze o imagine globala a intregului sistem.

In tabelul de mai jos este prezentat necesarul de masini long curier pentru transportul deseurilor de la statiile de transfer catre celelate facilitati aferente sistemului de gestionare a deseurilor din judetul Prahova.

Tabel 4: Necesarului de masini long curier aferente SMID Prahova


23


Transferul deseurilor

Zona 1 - Busteni: Autospecialele vor ridica deseul in zile diferite, in functie de natura lui: deseu reciclabil (pe fiecare tip de fractie), deseu rezidual si deseu rezidual din domeniul public (pubele mici 50 l - stradal si piete /parcuri) din cele 3 orase ale zonei.

Deseul reciclabil va fi colectat functie de gospodarie locuinta individuala/bloc si transportat la ST Busteni si apoi cu lung – curier la SS Valenii de Munte. Deseul rezidual colectat din zona 1 (zona cu specific urban unde nu se introduce compostarea in gospodarii) va fi transportat la ST Busteni urmand apoi a fi transportat spre statia TMB Ploiesti.

Deseul rezidual din domeniul public colectat la ST Busteni va fi transportat cu lung – curier la depozitul de deseuri urban conform Boldesti - Scaeni.

Zona 2 cu facilitati de sortare, tratare mecano-biologica si depozitare directa la depozitul de deseuri conform Boldesti - Scaeni: Colectarea in aceasta zona se va realiza pe tipuri de deseu, in functie de cantitatile generate.

Deseul reciclabil va fi - transportat direct la SS din zona 2 Boldesti – Scaeni, in timp ce deseul rezidual din mediul urban va fi transportat direct la statia TMB Ploiesti aflata in aceasta zona de arondare.

In ceea ce priveste deseul rezidual din domeniul public acesta va fi transportat direct la depozitul de deseuri urban conform Boldesti - Scaeni.

Refuzul de sortare provenit de la SS Boldesti – Scaeni se va transporta spre depozitul de deseuri urban conform Boldesti – Scaeni, situat la circa 300 de m de statia de sortare.

Refuzul statiei TMB si materialul biostabilizat provenit de la statia TMB Ploiesti se vor transporta spre depozitul de deseuri conform.

Pentru circa 60% din gospodariile din mediul rural se vor asigura recipienti de compostare in care se vor composta deseurile biodegradabile colectate din gospodariile individuale. Se estimeaza ca prin aceasta metoda se composteaza circa 60% din fractia biodegradabila, compostul rezultat fiind utilizat in gospodarii.

Deseul rezidual, rezultat din cel circa 40% din gospodarii, in care nu se implementa compostarea individuala va fi transportat direct la depozitul de deseuri conform Boldesti Scaieni.

In Zona - 3 Draganesti beneficieaza de statie de transfer (ST) si statie de sortare (SS) Draganesti si statie de compostare (SC) Balta Doamnei, proiecte existente finantate prin fonduri PHARE. Zona 3 cuprinde numai localitati din mediul rural.

La fel ca si in alte zone, deseul colectat va fi de tipul reciclabil – hartie/carton, sticla plastic/metal, deseu rezidual si deseu rezidual provenit din domeniul public.

In aceasta zona, spre deosebire de celelalte zone unde se va implementa, in mediul rural, compostarea in gospodarii a deseului biodegrabil, se vor folosi facilitatile existente (pubele, containere, statie de transfer, statie de sortare si statie de compostare) prin proiectele PHARE implementate, mentionate mai sus.

Astfel, deseul biodegradabil va fi colectat si transportat spre compostare in cadrul facilitatii existente in zona de arondare, respectiv statia de compostare de la Balta Doamnei.

Deseul reciclabil va fi colectat si transportat direct la statia de transfer si sortare din zona de arondare de la Draganesti, executata cu fonduri prin finatare PHARE.

Deseul rezidual provenit din domeniul public refuzul de sortare si refuzul statiei de compostare se vor transporta cu lung – curier de la statia de transfer si sortare Draganesti catre depozitul de deseuri urban conform Boldesti – Scaeni.

Zona 4 Urlati: Colectarea in aceasta zona se va realiza pe tipuri de deseu, in functie de cantitatile generate.

Deseul reciclabil va fi colectat functie de gospodarie locuinta individuala/bloc si transportat la ST Urlati si apoi cu lung – curier la SS Valenii de Munte. Deseul rezidual colectat va fi transportat la ST Urlati si apoi transportat cu lung curier catre statia TMB Ploiesti.

Deseul rezidual din domeniul public va fi colectat si transportat la statia de transfer Urlati urmand sa fie transportat cu lung – curier catre depozitul de deseuri urban conform Boldesti - Scaeni.

Pentru circa 60% din gospodariile din mediul rural se vor asigura recipienti de compostare in care se vor composta deseurile biodegradabile. Se estimeaza ca prin aceasta metoda se

24


composteaza circa 60% din fractia biodegradabila, compostul rezultat fiind utilizat in gospodarii. -

Zona 5 Valenii de Munte: Colectarea in aceasta zona se va realiza pe tipuri de deseu, in functie de cantitatile generate.

Avand in vedere existenta SS si depozitului de deseuri conform Valenii de Munte, in cadrul acestei zone de arondare, deseurile reziduale din domeniul public se vor colecta si transporta direct in cadrul depozitului mentionat, iar deseurile recicalabile se vor transporta direct la SS Valenii de Munte. Refuzul SS Valenii de Munte se va transporta spre depozitul de deseuri conform Valenii de Munte.

Deseurile reziduale vor fi colectate si transportate direct la catre statia TMB Ploiesti.

Pentru circa 60% din gospodariile din mediul rural se vor asigura recipienti de compostare in care se vor composta deseurile biodegradabile. Se estimeaza ca prin aceasta metoda se composteaza circa 60% din fractia biodegradabila, compostul rezultat fiind utilizat in gospodarii.

In Zona 6 Valea Doftanei: zona 6 beneficieaza de ST Valea Doftanei, proiect existent cu finantare din bugetul local, zona cuprinzand doar mediul rural; se va realiza colectarea deseurilor doar din zona rurala.

La fel ca si in alte zone rurale, deseul colectat din zona rurala va fi de tipul reciclabil hartie/carton, sticla si plastic/metal, rezidual si rezidual din domeniul public.

Deseurile reciclabile vor fi transportate de la ST Valea Doftanei la SS Valenii de Munte aflata in zona 5 de arondare, iar deseurile reziduale si deseurile reziduale din domeniul public vor fi colectate la ST Valea Doftanei si transportate cu lung curier spre depozitul de deseuri urban conform Boldesti – Scaeni.


Zona 7 Campina: Colectarea in aceasta zona se va realiza pe tipuri de deseu, in functie de cantitatile generate.

Deseul reciclabil va fi colectat functie de gospodarie locuinta individuala/bloc si transportat la ST Campina si apoi cu lung – curier la SS Boldesti - Scaeni.

Deseul rezidual din domeniul public va fi colectat si transportat la statia de transfer Campina urmand sa fie transportat cu lung – curier catre depozitul de deseuri urban conform Boldesti - Scaeni.


C. Sortarea deseurilor

Sortarea si recuperarea deseurilor din ambalaje

In judetul Prahova exista in prezent 2 statii de sortare (SS) operationale, una la Valenii de Munte ce acopera necesitatile zonelor 1,4,5 si 6 si una la Draganesti (finantata din fonduri Phare), pentru zona 3.

Analiza efectuata de catre Consultantul initial in cadrul Studiul de fezabilitate a evidentiat necesitatea construirii unei statii de sortare la Boldesti-Scaeni care va deservi zonele 2 si 7, in scopul atingerii tintelor de reciclare si valorificare a deseurilor din ambalaje in judetul Prahova.

Aceasta statie va prelucra deseurile reciclabile din hartie/carton, plastic si metal, sticla, si va facilita dezmembrarea deseurilor voluminoase, in scopul colectarii lemnului in vederea reciclarii si valorificarii acestuia. Succesul de sortare in cadrul statiei de sortare de la Boldesti – Scaeni se estimeaza la 75%, selectarea fiind manuala pentru urmatoarelor categorii de deseuri: hartie, carton, PET-uri, folii de plastic, iar deseurile metalice vor fi extrase de pe banda de sortare cu ajutorul magnetilor. Deseurile de sticla nu vor intra in SS, fiind colectate separat (prin sistemul de colectare propus, un container este destinat deseurilor de sticla) si stocate temporar in containere in cadrul SS, fiind ulterior preluate si transportate in vederea valorificarii si reintroducerii in circuitul economic, la fel ca celelelte fractii recuperate.

25


SS Boldesti – Scaeni ce va avea o capacitate de 51.175 tone/an (aceasta capacitate nu cuprinde deseurile de sticla ce reprezinta cca 11.636 tone/an). Refuzul de sortare de la statia de sortare Boldesti-Scaeni va fi de cca 18.342 tone.

In tabelul urmator sunt prezentati parametrii de proiectare pentru SS Boldesti - Scaieni:

Tabel 5: Paramentrii de proiectare pentru SS Boldesti Scaieni


D. Tratarea deseurilor biodegradabile

Prima statie de compostare a deseurilor biodegradabile din judetul Prahova a fost realizata in anul 2010 in comuna Balta Doamnei, proiectul fiind finantat prin fonduri Phare 2006 Coeziune economica si sociala. Statia este destinata deseurilor biodegradabile municipale si deseurilor din gradini si parcuri, dar si reziduurilor animaliere din zona 3 Draganesti. Capacitatea statiei de compostare este de 3-6 t/zi amestec deseuri biodegradabile si gunoi de grajd (raport 40-60%). Cantitatea de deseuri biodegradabile tratata la statia Balta Doamnei este de cca 1.775 tone, din care 355 tone reprezinta refuzul de deseuri biodegradabile ale statiei, cantitate ceva fi transportata lung curier spre depozitare in cadrul depozitului de deseuri Boldesti-Scaeni.

Tinta pentru 2016 privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate in judetul Prahova, va fi atinsa, conform analizei efectuate in cadrul Studiului de Fezabilitate, prin constructia prin acest Proiect a unei statii de tratare mecano-biologice a deseurilor reziduale (biodegradabil + altele cantitatilor de deseuri) (TMB) la Ploiesti. Capacitate totala a instalatie este de 150.000 t/an (poate trata o cantitate de deseuri reziduale de cca 144.211 t/an si deseuri biodegradabile din gradini, parcuri si piete de cca 3.055 t/an).

La statia TMB Ploiesti se vor transporta deseurile reziduale din zonele 1, 2, 4, 5 si 7.

Statia TMB Ploiesti va fi operationala 356 de zile/an si va avea un numar de 32 de biocelule, din care 2 biocelule vor functiona in vedererea obtinerii compostului de buna calitate (in perioada de generare a deseurilor verzi din gradini, parcuri si piete), iar 30 biocelule vor procesa material biostabilizat. Compostul rezultat din cele 2 biocelule va fi valorificat prin vanzare catre autoritatea care administreaza spatiile verzi din Municipiul Prahova, respectiv Administratia Domeniului Public Ploiesti.

Refuzul statiei TMB Ploiesti va fi de cca 36.895 tone, din care 36.740 reprezinta refuzul provenit de la deseurile reziduale si 155 tone reprezinta refuzul provenit de la deseurile biodegradabile din gradini, parcuri si piete. Refuzul statiei TMB se va transporta spre depozitare la depozitul de deseuri Valenii de Munte.

Un procent de de circa 91% din cantitatea de material biostabilizat (CLO) rezultata de la statia TMB Ploiesti va fi depozitata in cadrul depozitului de deseuri conform Boldesti – Scaeni, diferenta de 9% va fi folosita pentru amenajarea terenurilor degradate, poluate (imbunatatirea calitatii solurilor,inchideri de mine).

26


E. Eliminarea deseurilor in depozitele de deseuri conforme

Depozitul de deseuri conform Boldesti - Scaeni

Cantitatile totale de deseuri ce vor fi depozitate in perioada de prognoza (2010-2025) sunt de aproximativ 1.921.732 mc la depozitul de deseuri conform Boldesti-Scaeni si 675.482 mc la depozitul de deseuri conform Valenii de Munte (inclusiv namoluri de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti).

La depozitul Boldesti-Scaeni se vor depozita:

deseurile reziduale din domeniul public si deseurile reziduale din mediul rural provenite din zonele 1, 2, 3, 4, 6 si 7;

reziduurile rezultate (refuzul de circa 25%) din cadrul statiei de sortare Boldesti-Scaeni;

refuzurile rezultate de la statiile de sortare Draganesti si compostare Balta Doamnei;

circa 91% din cantitatea de material biostabilizat rezultat de la statia TMB Ploiesti (diferenta de 9% de material biostabilizat va fi utilizat in amenajarea terenurilor degradate, poluate, imbunatatirea calitatii solurilor, inchideri de mine).

La depozitul de deseuri conform Valenii de Munte se vor depozita:

deseurile reziduale din domeniul public si deseurile reziduale din mediul rural provenite din zona 5, zona in care se regaseste depozitul;

reziduurile rezultate din cadrul statiei de sortare Valenii de Munte;

reziduurile rezultate din cadrul statiei TMB Ploiesti.

F. Reabilitarea depozitului de deseuri urban neconform existent

Depozite de deseuri neconforme existente

In cadrul Proiectului este inclusa investitia privind inchiderea depozitului urban neconform Ploiesti, amplasat in zona intravilana a Municipiului Ploiesti, pe centura de Est a orasului. Depozitul a fost inaugurat in anul 1950 si apartine domeniului public al Municipiului Ploiesti. Suprafata depozitului este de circa 31 ha, impartita in 2 zone, zona noua 5 ha si zona veche 26 ha, avand in total o capacitate proiectata si depozitata de 2.450.000 mc.

Inchiderea depozitului urban neconform de deseuri Ploiesti, prevede urmatoarele lucrari:

Umplerea completa a gropilor si denivelarilor existente in corpul depozitului;

Remodelarea bazei depozitului, micsorandu-se, concomitent cu realizarea unor taluzuri a caror panta va permite o stabilitate naturala a terenului;

Sistematizarea depozitului astfel incat apa din precipitatii sa nu stagneze pe suprafata lui si sa se scurga in mod natural, de la partea superioara catre bazele laterale

Aplicarea unui strat de impermeabilizare cu pamant argilos in grosime de 0,3 m pe suprafata si pe taluze;

Aplicarea unui strat de acoperis din nisip usor coeziv, pietris si pamant vegetal in grosime de 0,5 m din care pamant vegetal in strat minim 0,1 m;

Realizarea unor rigole pereate, inierbate, perimetrale, pentru preluarea apei din precipitatii scurse de pe versanti;

Insamantarea cu ierburi perene;

Plantarea de tufisuri si arbusti pe intreaga suprafata a depozitului;

Dig de protectie cu gabioane avand in vedere erodarea malului aflat in apropierea raului Teleajen, pe o lungime de aproximativ 750 m;

Realizarea unui numar de 10 puturi de evacuare gaz depozit si 2 puturi in zona noua pentru monitorizare levigat;

27


Realizarea unui numar de 13 puturi evacuare gaz depozit si prelevare probe in zona veche si 3 puturi prelevare probe in zona veche pentru monitorizare levigat.

In ceea ce priveste lucrarile pentru monitorizarea post-inchidere a depozitului de deseuri neconform Ploiesti, acestea constau in:

1 put de monitorizare in amonte si 2 puturi in aval de perimetrul depozitului, pentru monitorizarea calitatii apei freatice

5 puturi de monitorizare levigat (2 in zona noua si 3 in zona veche).

2.4 Analiza partilor interesate

In ceea ce priveste regionalizarea si activitatile componente ale serviciului de salubrizare, precum si in procesul incheierii de contracte de servicii cu diferiti operatori de salubrizare, autoritatile administratiei publice locale, ADI si ANRSC au principalele competente si responsabilitati. Astfel:

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Parteneriatul pentru Deseuri Prahova este o asociere intercomunitara, realizata in conditiile legii, intre unitatile administrativ-teritoriale, reprezentate prin autoritatile administratiei publice locale, in scopul infiintarii, dezvoltarii, gestionarii si/sau exploatarii in comun a sistemului de management integrat al deseurilor (serviciu comunitar de utilitati publice) si al furnizarii/prestarii de servicii specifice utilizatorilor de pe raza teritoriala a unitatilor administrativ-teritoriale asociate.

Beneficiarul (Consiliul Judetean Prahova) detine rolul principal in managementul si implementarea Proiectului aprobat in cadrul POS Mediu. Consiliul Judetean, ca autoritate deliberativa a judetului are competenta exclusiva, ce poate fi exercitata si prin intermediul Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) cu obiect de activitate serviciul de salubrizare, in conditiile Legii nr. 51/2006 astfel cum a fost recent modificata si completata, in numele si pe seama unitatilor administrativ-teritoriale asociate. Acesta este responsabil de organizarea licitatiilor si contractarea serviciilor si a lucrarilor, implementarea proiectului conform obiectivelor acestuia, monitorizarea stadiului implementarii. Prin urmare, gestionarea atât a bunurilor de infrastructura care vor fi construite prin Proiect, cât si a activitatilor specifice realizate prin intermediul acestora este in responsabilitatea consiliului judetean, iar acesta este autoritatea publica locala care poate delega gestiunea investitiilor realizate prin Proiect catre operatori, in nume propriu sau prin intermediul ADI al carei membru este si careia ii confera un mandat in acest sens.

Autoritatea Nationala pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare (ANRSC), care asigura licentierea operatorilor in vederea prestarii serviciilor comunitare de interes public. A.N.R.S.C. mai are si alte competente legate de servicii, mai ales in ceea ce priveste: elaborarea si stabilirea regulamentelor-cadru si a caietelor de sarcini cadru, obligatorii ca cerinte minimale pentru autoritatile administratiei publice locale si ADI atunci când acestea elaboreaza si aproba regulamentele si caietele de sarcini pentru servicii aplicabile la nivel local, precum si in ceea ce priveste monitorizarea indeplinirii indicatorilor de performanta (nivelurile de servicii) etc.

Ministerul Mediului, care autorizeaza functionarea tuturor activitatilor privind managementul deseurilor, din punct de vedere al proteciei mediului;

Ministerul Fondurilor Europene, care asigura implementarea Proiectelor finantate prin POS Mediu 2007 – 2013;

Ministerul de Interne, care asigura implementarea strategiei si programelor Guvernului in domeniul administratiei publice locale si monitorizeaza implementarea programelor de reforma de catre alte autoritati ale administratiei publice locale;

Ministerul Finantelor si Bugetului care acopera politici si strategii din domeniul finantelor publice si asigura realizarea auditurilor financiare;

Operatorii de salubritate – agentii economici care indeplinesc conditiile legale pentru prestarea serviciilor in domeniul managementului deseurilor solide municipale si asigura pe baza de contract, activitati specifice serviciului public de salubrizare.

28


Clientii/Utilizatorii serviciilor de salubritate sunt reprezentati de:

In conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, utilizatorii serviciului de salubritate sunt:

comunitatile locale considerate in intregul lor sau comunitatile locale componente ale asociatiilor de dezvoltare comunitara, in cazul activitatilor de interes general a caror contractare se realizeza de autoritatile administratiei publice locale;

persoanele fizice ori juridice care beneficiaza individual de una sau mai multe activitati specifice serviciului de salubrizare, in cazul activitatilor a caror contractare se realizeaza pe baza unui contract de prestare a serviciului incheiat in nume propriu cu operatorul.

Dreptul utilizatorilor de a beneficia de serviciul de salubrizare se stabileste prin regulamentul serviciului, aprobat prin hotarâre a Consiliului Judetean si a Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara, pe baza regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare elaborat de A.N.R.S.C. si aprobat prin ordin al presedintelui acesteia.

Utilizatorii au drept de acces fara discriminare la informatiile publice referitoare la serviciul de salubrizare, atât operatorii, cât si autoritatile administratiei publice locale având obligatia de a comunica informatii cu privire la indicatorii de calitate ai serviciului, la structura tarifara si la clauzele contractuale.

Hotarârile autoritatilor administratiei publice locale cu privire la serviciul de salubrizare vor fi aduse la cunostinta publica si orice utilizator din aria de prestare a serviciului are dreptul sa conteste prevederile acestora, in conditiile legii.

Membrii comunitatilor locale, persoane fizice sau juridice, au, in calitatea lor de utilizatori directi sau indirecti ai serviciului de salubrizare, urmatoarele obligatii:

sa respecte clauzele contractului de prestare a serviciului;

sa achite obligatiile de plata, in conformitate cu prevederile contractului de prestare a serviciului;

sa asigure accesul utilajelor de colectare a deseurilor la punctele de colectare si al utilajelor de interventie pentru stingerea incendiilor;

sa asigure colectarea selectiva pe categorii a deseurilor reciclabile, rezultate din gospodariile proprii sau din activitatile lucrative pe care le desfasoara, precum si evacuarea acestora in containere standardizate, numai in locurile special amenajate;

alte obligatii prevazute in Legea nr. 51/2006 care fac referire la serviciul de salubrizare.

2.5 Relatia proiectului cu politicile publice relevante

Sistemul de management integrat al deseurilor este in complementaritate cu prevederile legislatiei europeane si nationale care reglementeaza protectia mediului si managementul deseurilor, precum si cele referitoare la organizarea si prestarea serviciilor comunitare de utilitate publica.

2.5.1 Cadrul legal privind protectia mediului si managementul deseurilor

Principiile Uniunii Europene privind gestionarea deseurilor

Intelegerea rolurile institutionale si aplicarea prevederilor legale in vigoare in toate fazele proiectului vor fi esentiale in derularea contractului si implementarea cu succes a acestuia.

Al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu a introdus conceptul de strategii tematice, documente care au fost elaborate de catre Comisia Europeana. Strategia tematica este un instrument modern al politicii de mediu, oferind o abordare integrata a problematicii analizate (evaluând efectul si consecintele deciziilor politice asupra diferitelor domenii).

Au fost dezvoltate strategii tematice pentru urmatoarele domenii: aer, prevenirea si reciclarea deseurilor, mediul marin, sol, pesticide, resurse naturale si mediul urban.

Cele doua premise pe care se bazeaza Strategia tematica privind prevenirea si reciclarea deseurilor sunt:

29


Politica in domeniul gestionarii deseurilor trebuie sa se concentreze pe reducerea impactului determinat de utilizarea resurselor naturale. Conform strategiei tematice privind utilizarea resurselor, problema cea mai importanta nu este lipsa acestora, cât impactul asupra mediului generat de utilizarea lor.

La realizarea politicii in domeniul deseurilor este recomandata aplicarea instrumentului analiza ciclului de viata. Astfel, se are in vedere impactul care poate aparea pe parcursul intregului ciclu de viata al unui produs/serviciu, din momentul extragerii resurselor pentru producerea acestuia pâna in momentul când acesta devine deseu.

Actiunile propuse in cadrul strategiei sunt:

simplificarea legislatiei existente de gestionare a deseurilor;

utilizarea „analizei ciclului de viata” in realizarea politicilor din domeniu;

imbunatatirea bazei de cunostinte;

prevenirea producerii deseurilor;

reciclarea la scara mai larga a deseurilor produse.

Figura 5: Principii privind gestionarea deseurilor in politica UE

In acest context, se vor avea in vedere principiile Politicii Uniunii Europene in domeniul gestionarii deseurilor, si anume:

Conceptul de Management Integrat al Deseurilor include urmatoarea ierarhie: Evitarea formarii deseurilor Valorificarea Eliminarea

Obiectivele actuale de management al deseurilor au fost extinse prin intoducerea conceptelor de evitare a formarii deseurilor si valorificarea acestora.

30


Figura 6: Cerinte UE privind eliminarea deseurilor

Cerinta 1: reducerea generarii deseurilor municipale si organizarea gestionarii deseurilor in conformitate cu ierarhia deseurilor

Ca o prima etapa in ierarhia unui management integrat al deseurilor este Reducerea sau Evitarea Formarii Deseurilor, pentru ca este metoda care poate reduce costurile si consumul de resurse, poate preveni poluarea si creste eficienta sistemului. Programele de evitare a formarii deseurilor au ca obiective principale: indepartarea substantelor toxice (pentru a nu ajunge in mediu) si a poluari datorate lor, precum si reducerea cantitatii de deseuri generate.

Singura modalitate pentru statele membre sa se conformeze cu cerinta de mai sus este de a armoniza legislatia nationala cu aquis-ul comunitar din domeniul gestionarii deseurilor.

Directiva-cadru privind Deseurile impune statelor membre obligatia de a dezvolta programe de prevenire a producerii deseurilor pâna la data de 12 Decembrie 2013

Mai mult, pâna in anul 2015, statele membre sunt obligate sa introduca sisteme de colectare selectiva pentru minimum 4 fractii: hârtie, metal, plastic si sticla.

Cerinta 2: reducea cantitatii de deseuri biodegradabile in depozitele de deseuri

A doua cerinta majora a UE este introdusa prin intermediul Directivei privind Depozitarea deseurilor. Statele membre au obligatia de a reduce cantitatea de deseuri biodegradabile evacuate in depozitele de deseuri, astfel:

la 75% pana la 16 Iulie 2006,

la 50% pana la 16 Iulie 2009,

la 35% pana la 16 Iulie2016,

fata de cantitatea totala a deseurilor produsa in 1995.

Statele membre pot obtine o perioada de tranzitie de 4 ani (pana in 2010, 2013 si respective 2020). Romania beneficiaza de aceasta derogare cu exceptia anului 2020.

Cerinta 3: atingerea obiectivelor de recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje

Directiva privind ambalajele introduce tinte pentru recuperare si reciclarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje. Incepand cu anul 2008 (sau mai târziu, in cazul in care s-a acordat o derogare), statele membre au urmatoarele obligatii:

sa valorifice minimum 60% din deseurile de ambalaje,

31


sa recicleze intre 55% si 80% din deseurile de ambalaje.

Pentru diferitele tipuri de deseuri de ambalaje, tintele sunt urmatoarele: sticla 60%; hartie 60%; metal 50%, plastic 22.5% si lemn 15%.

Pentru eliminarea deseurilor nevalorificabile se aplica depozitarea.

Noile depozite de deseuri sunt moderne, mult mai sigure din punct de vedere tehnic si administrativ, fiind prevazute cu din ce in ce mai multe sisteme de control si monitorizare a poluarii factorilor de mediu. Noile concepte de operare/exploatare a depozitelor de deseuri ridica din ce in ce mai putine probleme pentru sanatatea populatiei si pentru mediu. Deasemenea, multe din depozitele de deseuri utilizeaza tehnologii avansate de recuperare a biogazului in vederea obtinerii de energie. Aplicarea acestor principii presupune schimbarea strategiilor actuale pentru gestionarea deseurilor, conform carora eliminarea deseurilor in depozitele de deseuri este modalitatea preferata (baza piramidei) si minimizarea producerii de deseuri este optiunea cel mai putin folosita.

Figura 7: Ierarhia in managementul integrat al deseurilor

Planurile de management al deseurilor trebuie sa fie instrumente cheie in dezvoltarea durabila a gestionarii deseurilor

In conformitate cu articolul 7 din Directiva Cadru a UE (nr. 2008/98/EC) privind deseurile este obligatorie elaborarea planurilor de management al deseurilor la nivel local, regional si national. Necesitatea elaborarii lor rezulta si din aceea ca o data ce standardele cresc, problemele devin din ce in ce mai complexe si solicita solutii diferentiate.

Autoritatile locale sunt responsabile pentru gestionarea corecta a deseurilor menajere

Responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor menajere apartine administratiilor publice locale, care, individual sau prin concesionarea serviciului de salubrizare catre un agent economic autorizat, trebuie sa asigure colectarea selectiva, transportul, valorificarea, neutralizarea si eliminarea finala a acestor deseuri. Indiferent de modalitatea de gestiune adoptata, activitatile specifice serviciului de salubrizare se organizeaza si se desfasoara pe baza unui regulament al serviciului si a unui caiet de sarcini, aprobate prin hotarare a consiliului local sau a asociatiei de dezvoltare comunitara (Legea 101/2006, privind serviciul de salubrizare al localitatilor).

Consiliile locale elaboreaza si aproba strategiile locale cu privire la dezvoltarea si functionarea pe termen mediu si lung a serviciului de salubrizare, tinand seama de prevederile legislatiei in vigoare, de documentatiile de urbanism, amenajarea teritoriului si protectia mediului, precum si de programele de dezvoltare economico-sociala a unitatilor administrativ-teritoriale.

32


In conformitate cu Planul National de Gestionare a Deseurilor si cu Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor, autoritatile locale trebuie sa deruleze Programe de investitii care sa includa etape de implementare a unui sistem de management integrat: Prevenire, Colectare si Colectare Selectiva, Valorificare si Reciclare, Tratare si Eliminare, in paralel cu inchiderea depozitelor de deseuri neconforme.

Figura 8: Inversarea ierarhiei actuale a gestionarii deseurilor in favoarea reciclarii,

compostarii si recuperarii de energie fata de depozitarea deseurilor

Cerintele tehnice pentru amplasamentele si exploatarea instalatiilor din domeniul gestionarii deseurilor devin din ce in ce mai stricte

Legislatia europeana a impus o noua abordare a problemei deseurilor, pornind de la necesitatea de a salva resursele naturale, pentru a reduce costurile de administrare si de a gasi solutii eficiente pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului. Prin urmare, noile cerinte tehnice pentru locatiile si functionare a instalatiilor specifice de gestionare a deseurilor au devenit mai stricte. Depozitelor de deseuri trebuie sa fie dotate cu sisteme de etansare, a levigatului si sisteme de colectare a biogazului, sistem de monitorizare, etc noilor acte normative privind deseurile instalatii de co-procesare si incinerare necesita utilizarea de tehnologii avansate, in scopul de a reduce emisiile, precum si o management special pentru evacuare cenusa. Standardele de securitate si sanatate la locul de munca umane au devenit mai complexe si restrictive pentru instalatiile de reciclare si de compostare.

Educarea si implicarea publicului sunt cruciale intr-un sistem integrat de gestiune a deseurilor

Deseurile municipale reprezinta o problema rezolvabila tehnic numai dupa ce societatea isi va asuma rolul important in separarea, reutilizarea, reciclarea, valorificare energetica si compostarea acestora, iar industria va acorda atentia corespunzatoare proiectarii, astfel incat produsele sa poata fi cu preponderenta reutilizate, reciclate sau valorificate.

In paralel, este necesara derularea proiectelor de constientizare a populatiei, avand in vedere faptul ca, pentru realizarea sistemelor eficiente de gestionare integrata a deseurilor nu este suficienta doar dezvoltarea infrastructurii, ci si implicarea populatiei. A contribui la conservarea si refolosirea resurselor existente este mai mult decat dovada unei bune politici civice, este exact ceea ce trebuie sa faca fiecare cetatean in vederea protejarii mediului in care traim.

Reducerea volumului de deseuri depozitate si protejarea resurselor naturale presupun implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor, reciclarea si valorificarea deseurilor cu continut util. Fiecare cetatean trebuie sa constientizeze faptul ca, daca nu actioneaza in directia colectarii selective a unor deseuri care se genereaza zilnic (ambalaje de hartie si carton, recipiente din plastic, sticla sau metal, deseuri electrice si

33


electronice si baterii) si le arunca amestecat in pubele sau containere, acest lucru se va reflecta, foarte curand, nu doar in gradul ridicat de poluare care afecteaza sanatatea umana si a mediului, ci si in pretul pe care trebuie sa-l plateasca pentru produsele noi din acelasi material, pentru serviciul de salubritate etc.

Politica nationala in domeniul gestionarii deseurilor

Politica nationala in domeniul gestionarii deseurilor trebuie sa se subscrie obiectivelor politicii europene in materie de prevenire a generarii deseurilor si sa urmareasca reducerea consumului de resurse si aplicarea practica a ierarhiei deseurilor.

Principiul actiunii preventive este unul din cele care stau la baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, care abroga vechile acte normative referitoare la regimul deseurilor: OUG nr. 78/2000 si Legea nr. 426/2001.

Noutatile introduse prin Legea nr. 211/2011 sunt:

Clarificarea responsabilitatilor factorilor implicati in gestionarea deseurilor;

Aplicarea ierarhiei deseurilor in functie de ordinea de prioritati in cadrul legislatiei si in vederea prevenirii generarii de deseuri;

Recomandarea utilizarii de materiale reciclabile;

Introduce notiunile de incetare a statutului de deseu, prevenire si pregatire pentru reutilizare;

Introducerea raspunderii extinse a producatorului pentru a consolida reutilizarea, prevenirea, reciclarea si alte tipuri de valorificare;

Introducerea abordarii de ansamblu care sa aiba in vedere intregul ciclu de viata al produselor si al materialelor (trasabilitate);

Obligatia producatorului de deseuri de a analiza optiuni de valorificare inainte de eliminarea finala;

Colectarea separata si tratarea adecvata a deseurilor biodegradabile;

Obligatia valorificarii deseurilor (colectarea separata a macar una dintre urmatoarele categorii de deseuri: hârtie, metal, plastic, sticla);

Distinctia intre stocarea preliminara a deseurilor inaintea colectarii, colectarea deseurilor si stocarea acestora inaintea tratarii lor;

Masuri de stimulare a crearii unor retele de reutilizare prin folosirea unor instrumente economice;

Stabilirea programelor de prevenire a generarii deseurilor pe baza indicatorilor adoptati de catre Comisia Europeana;

Cerinte noi privind elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor.

Legea 211/2011 privind regimul deseurilor prevede la art. 59, lit. B obligatia Consiliului Judetean de a:

a) elabora, adopta si revizui planurile judetene de gestionare a deseurilor si participa la elaborarea planurilor regionale de gestionare a deseurilor;

b) coordona activitatea Consiliilor Locale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean privind gestionarea deseurilor;

c) acorda Consiliilor Locale sprijin si asistenta tehnica in implementarea planurilor judetene si regionale de gestionare a deseurilor;

d) hotarasc asocierea sau cooperarea cu alte autoritati ale administratiei publice locale, cu persoane juridice române sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali pentru realizarea unor lucrari de interes public privind gestiunea deseurilor, in conditiile prevazute de lege;

e) analizeaza propunerile facute de consiliile locale, in vederea elaborarii de prognoze pentru refacerea si protectia mediului;

34


f) urmaresc si asigura respectarea de catre consiliile locale a prevederilor Legii 211/2011.

g) asigura monitorizarea activitatilor legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala.

Pentru monitorizarea indeplinirii angajamentelor asumate de România au fost elaborate:

Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor pentru perioada 2003 – 2013 (SNGD) având ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic. SNGD a fost elaborata de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (in prezent Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice), in conformitate cu responsabilitatile ce revin României ca urmare a transpunerii legislatiei europene in domeniul gestionarii deseurilor si a fost aprobata prin Hotarârea Guvernului nr. 1470/2004 (modificata prin HG nr. 358/2007) privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului National de Gestionare a Deseurilor (PNDG).

SNGD urmeaza a fi revizuita periodic in conformitate cu progresul tehnic si cerintele de protectie a mediului.

Planul National de Gestiune a deseurilor (PNGD) care are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic. PNGD a fost elaborat pe baza Strategiei Nationale de Gestiune a Deseurilor si a datelor referitoare la deseuri, precum si a necesitatilor identificate in planurile judetene de gestionare a deseurilor elaborate de autoritatile teritoriale de protectia mediului. PNDG furnizeaza o analiza detaliata a managementului deseurilor in Romania, masuri de prevenire si evitare a producerii deseurilor, de reducere a cantitatii acestora, precum si metode de reciclare si valorificare, sau lista indicatorilor de monitorizare. Acesta include, de asemenea, actiuni si mijloace adecvate pentru conformarea cu acquis-ul comunitar de mediu in domeniul gestionarii deseurilor.

Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor (PRGD) traseaza indeaproape cerintele acquis-ului de mediu. Obiectivul sau major este implementarea de actiuni, proceduri si investitii eficiente din punctul de vedere al costurilor, si incurajeaza participarea publica, toate ducand la o abordare eficienta din punctul de vedere al mediului, sustenabila si posibila economic pentru managementul deseurilor. PRGD au fost elaborate de fiecare Agentie Regionala pentru Protectia Mediului in colaborare cu reprezentantii autoritatilor de mediu de la nivel local si al autoritatilor administratiei publice locale si judetene, aceste planuri fiind aprobate prin Ordinul nr. 1364/1499/2006. Planurile regionale de gestionare a deseurilor se revizuiesc o data la 5 ani sau ori de câte ori e necesar pe baza raportului de monitorizare anual si a Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, aprobata prin Ordinul nr. 951/ 06.06.2007.

Planul Judetean de Gestionarea Deseuri a Judetului (PJGD) - asigura crearea unui sistem de management integrat al deseurilor la nivel judetean pentru a garanta indeplinirea obiectivelor si tintelor regasite in cadrul legislatiei, cat si in planurile regionale si nationale. PJGD elaborate si aprobate in conformitate cu prevederile OM nr. 951/2007, prezinta fluxurile de deseuri si optiunile de gestionare a acestora la nivel judetean.

SNGD si PNGD constituie instrumentele de baza prin care se asigura implementarea in România a politicii Uniunii Europene in domeniul gestionarii deseurilor. SNGD a fost elaborata pentru perioada 2003 – 2013.

Prin Ordinul nr. 1385/2006 s-a aprobat procedura de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deseurilor, adoptate sau aprobate la nivel national, regional si judetean, iar, prin Ordinul nr. 951/2007, s-a aprobat Metodologia de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor.

35

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_hg_1470_2004.pdf

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_ordin_1385_2006.pdf


Hotarârea Guvernului nr. 856 din 16 august 2002 (completata prin HG nr. 210/2007) privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase, impune agentilor economici care genereaza deseuri obligatia sa tina o evidenta a gestiunii acestora, in conformitate cu modelul prevazut in anexa nr. 1, pentru fiecare tip de deseu. Datele centralizate anual privind evidenta gestiunii deseurilor se transmit autoritatilor publice teritoriale pentru protectia mediului, la cererea acestora. Sunt stabilite categoriile de deseuri (de la 01- 20), fiecare categorie incluzând subcategorii.

Gestiunea deseurilor de ambalaje (transpunerea Directivei nr. 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare) este reglementata prin Hotarârea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, modificata si completata prin HG nr. 1872/2006 si HG nr. 247/2011, reglementeaza gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje in vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului. Sunt supuse prevederilor acestei hotarâri toate ambalajele introduse pe piata, indiferent de materialul din care au fost realizate si de modul lor de utilizare in activitatile economice, comerciale, in gospodariile populatiei sau in orice alte activitati, precum si toate deseurile de ambalaje, indiferent de modul de generare. S-a impus regula, acceptata si la nivel european, potrivit careia operatorii economici, persoane juridice române, sunt responsabili pentru intreaga cantitate de deseuri generate de ambalajele pe care le introduc pe piata nationala. Astfel, operatorii economici care introduc pe piata produse ambalate sunt responsabili pentru deseurile generate de ambalajele primare, secundare si tertiare folosite pentru ambalarea produselor lor, cu exceptia ambalajelor de desfacere care sunt folosite pentru ambalarea, la locul de vânzare, a produselor pe care acestia le introduc pe piata nationala.

Directiva 2002/96/CE – Deseuri provenite din echipamente electrice si electronice este transpusa prin HG 1037 din 13/10/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice, având ca obiectiv prevenirea producerii deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), cât si reutilizarea, reciclarea si alte forme de valorificare a acestora, astfel incât sa se reduca volumul de deseuri eliminate.

Ordinul nr. 1281/1121/2005 privind stabilirea modalitatilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale in scopul aplicarii colectarii selective reglementeaza aplicarea unitara la nivel national a colectarii selective, in care scop containerele si recipientele folosite in cadrul serviciilor publice de salubrizare pentru colectarea separata a diferitelor tipuri de materiale se inscriptioneaza cu denumirea materialului/materialelor pentru care sunt destinate si sunt:

a) fabricate in culoarea prevazuta in anexa pentru respectivul tip de material; sau

b) marcate in culoarea prevazuta in anexa pentru respectivul tip de material, prin vopsire, prin aplicare de folie adeziva sau prin alt procedeu similar, pe minimum 20% din suprafata totala vizibila.

Prevederile acestui ordin se aplica si in cazul containerelor din spatiile special amenajate de catre autoritatile administratiei publice locale, destinate colectarii separate a diferitelor tipuri de materiale continute in deseurile de ambalaje.

Ordinul nr. 2742/3190/305/2011 pentru aprobarea Procedurii, criteriilor de autorizare, reautorizare, revizuire, avizare anuala, emitere si anulare a licentei de operare, a procentajului minim de valorificare a deseurilor de ambalaje preluate de la populatie, a operatorilor economici in vederea preluarii obligatiilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje, precum si pentru aprobarea componentei si atributiilor comisiei de autorizare. Ordinul stabileste criteriile de autorizare, reautorizare, revizuire, avizare anuala, emitere si anulare a licentei de operare, a procentajului minim de valorificare a deseurilor de ambalaje preluate de la populatie, a operatorilor economici in vederea preluarii obligatiilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje.

Ordinul nr. 493/2006 se aproba componenta Comisiei de evaluare si autorizare a operatorilor economici in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje (ultima modificare fiind adusa prin Ordinul nr. 2406/2011).

Ordinul nr. 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje. Stabileste responsabilitatile operatorilor economici,

36



http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-21_HG_1872_2006.pdf




http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-18_Ordin_2742_2011.pdf





producatori si importatori de ambalaje de desfacere, producatori/importatori de produse ambalate, precum si a celor care supra-ambaleaza produse ambalate, care isi indeplinesc in mod individual obiectivele prevazute la art. 16 alin. (4) din Hotarârea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare, de a raporta agentiei judetene/regionale pentru protectia mediului datele cuprinse in anexa nr. 1 referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje.

Referitor la depozitarea deseurilor, in vederea transpunerii Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, si a Deciziei Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor si procedurilor pentru acceptarea deseurilor la depozite ca urmare a art.16 si anexei II la Directiva 1999/31/CE, România a adoptat un cadru legislativ acoperitor, si anume:

Hotarârea nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, modificata prin HG nr. 210/2007 si HG nr. 1292/2010, coroborata cu Ordinul nr. 775 din 28 iulie 2006 (completat prin Ordinul nr. 27/2007) pentru aprobarea Listei localitatilor izolate care pot depozita deseurile municipale in depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor. HG nr. 349/2005 are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfasurarea activitatii de depozitare a deseurilor, atât pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, inchiderea si urmarirea post-inchidere a depozitelor noi, cât si pentru exploatarea, inchiderea si urmarirea post-inchidere a depozitelor existente, in conditii de protectie a mediului si a sanatatii populatiei.

Reglementarea acestei activitati are drept scop prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, in special poluarea apelor de suprafata, subterane, a solului, aerului, inclusiv a efectului de sera, precum si a oricarui risc pentru sanatatea populatiei, pe intreaga durata de exploatare a depozitului, cât si dupa expirarea acesteia.

Ordinul nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, modificat prin Ordinul nr. 1230/2005. Prevederile acestui Normativ tehnic se aplica depozitelor de deseuri inerte, nepericuloase si periculoase fiind elaborat in baza prevederilor HG nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare, hotarâre ce a transpus Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor. Normativul tehnic contine cerintele si masurile operationale si tehnice pentru depozitarea deseurilor in scopul prevenirii sau reducerii cât de mult posibil a efectelor negative asupra mediului (apa de suprafata, apa subterana, sol si aer) si asupra sanatatii populatiei, generate de depozitarea deseurilor, pe toata durata de viata a unui depozit. Prin adoptarea acestei reglementari se asigura respectarea tehnicilor de construire a depozitelor de deseuri la nivelul cerintelor europene, aceasta fiind cea mai buna tehnica disponibila la nivel national pentru depozitele de deseuri. La proiectarea si constructia depozitelor de deseuri se vor respecta toate celelalte cerinte legislative din domeniul constructiilor.

Ordinul nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri, modificat prin Ordinul nr. 3838/2012. Lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri respecta clasificarea si codificarea din Hotarârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase. Pe lânga lista deseurilor acceptate la depozitare, Ordinul include :

proceduri preliminare pentru acceptarea deseurilor la depozitare;

criterii pentru acceptarea deseurilor la depozitare;

metode folosite pentru prelevarea si analiza probelor;

evaluarea masurilor de siguranta pentru acceptarea la stocare permanenta subterana;

recomandari privind optiunile de depozitare reglementate prin HG nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor.

In ceea ce priveste incinerarea deseurilor (transpunerea Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare), cadrul legislativ national include:

Hotarârea nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, modificata si completata prin HG nr. 268/2005 si HG nr. 427/2010, are ca obiect reglementarea activitatilor de incinerare si co-incinerare si a masurilor de control si urmarire a instalatiilor de incinerare si co-incinerare. Hotarârea reglementeaza activitatile de incinerare si co-incinerare si are drept

37

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_Directiva_1999_31.pdf

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_Directiva_1999_31.pdf





http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/06/2012-06-01_OM_1230_2005.pdf






scop prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, in special poluarea aerului, solului, apelor de suprafata si subterane, si a oricaror riscuri pentru sanatatea populatiei. Aceasta hotarâre se aplica tuturor instalatiilor de incinerare si co-incinerare. Ea include si Norme tehnice privind exploatarea, urmarirea si controlul instalatiilor si proceselor de incinerare si co-incinerare a deseurilor, determinarea valorilor limita de emisie in aer pentru co-incinerarea deseurilor, tehnicile de masurare si valori limita de emisie in aer si pentru poluantii din apele uzate de la spalarea gazelor de ardere la deversarea din instalatia de incinerare sau co-incinerare.

Ordinul nr. 756/2004 aproba Normativul tehnic privind incinerarea deseurilor care se aplica in conformitate cu prevederile HG nr. 128/2002 si stabileste conditiile de lucru si regimul de functionare pentru instalatiile de incinerare si co-incinerare a deseurilor, controlul instalatiilor si monitorizarea emisiilor, precum si elemente specifice activitatii desfasurate de autoritatea competenta pentru protectia mediului (autorizare si control). Normativul se aplica la instalatii fixe de incinerare si co-incinerare a deseurilor care impun supraveghere in functionare (deseuri municipale) si supraveghere speciala in functionare (deseuri periculoase).

Ordinul nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, completat prin Ordinul nr. 636/2008, impune obligativitatea titularului activitatii de a solicita autoritatii publice judetene pentru protectia mediului emiterea avizului de mediu in scopul stabilirii obligatiilor privind refacerea calitatii mediului in zona de impact a activitatilor desfasurate pe amplasament, denumit in continuare aviz de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare.

In România, transportul deseurilor este reglementat prin Hotarârea Guvernului nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul României stabileste procedura de reglementare si control al transportului deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul României. Acesta se aplica deseurilor periculoase si deseurilor nepericuloase prevazute in anexa nr. 2 la HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu completarile ulterioare. Transportul deseurilor se realizeaza numai catre operatorii economici care detin autorizatie de mediu conform legislatiei in vigoare pentru activitatile de colectare/ stocare temporara/ tratare/ valorificare/ eliminare. Este interzis transportul deseurilor de orice natura de la locul de producere la cel de colectare/ stocare temporara/ tratare/ valorificare/ eliminare, fara respectarea prevederilor acestei hotarâri.

Hotarârea Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deseuri, modificata si completata prin Hotarârea Guvernului nr. 1453/2008, creeaza cadrul institutional pentru aplicarea directa a Regulamentului. Este definita responsabilitatea privind controlul si supravegherea transferului de deseuri, care revine urmatoarelor autoritati potrivit competentelor:

a) Autoritatea Nationala a Vamilor din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala din subordinea Ministerului Economiei si Finantelor;

b) Garda Nationala de Mediu din subordinea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile;

c) Directia de reciclare a materialelor din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor;

d) Ministerul Sanatatii Publice, prin autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti.

In conformitate cu HG nr. 788/2007, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului are atributii in domeniul exportului deseurilor periculoase si al transportului deseurilor nepericuloase in vederea importului, exportului si a tranzitului.

Ordinul nr. 1119/2005 privind delegarea catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a atributiilor ce revin Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in domeniul exportului deseurilor periculoase si al transportului deseurilor nepericuloase in vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului.

Prin Legea nr. 6 din 25 ianuarie 1991 România a aderat la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora. Sub Conventia de la Basel au fost elaborate o serie de ghiduri tehnice, dintre care amintim:

38









Ghid Tehnic privind gestionarea din punct de vedere a protectiei mediului a deseurilor care contin PCB, PCT, PBB;

Ghid Tehnic privind gestionarea din punct de vedere a protectiei mediului a dezmembrarii totale sau partiale a navelor;

Ghid Tehnic privind identificarea si managementul anvelopelor uzate;

Ghidul parteneriatului pentru telefonie mobila.

2.5.2 Cadrul legal privind serviciul public de salubrizare

Cadrul legislativ privind serviciul public de salubrizare se bazeaza in principal pe urmatoarele acte legislative:

Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice, republicata - stabileste cadrul juridic si institutional unitar, obiectivele, competentele, atributiile si instrumentele specifice necesare infiintarii, organizarii, coordonarii si functionarii serviciilor de utilitati publice, precum si in ceea ce priveste crearea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea si exploatarea bunurilor proprietate publica sau privata a unitatilor administrativ-teritoriale aferente sistemelor de utilitati publice, inclusiv a serviciului de salubrizare a localitatilor. Prevederile legi se aplica serviciilor comunitare de utilitati publice infiintate, organizate si furnizate/prestate la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor, judetelor, municipiului Bucuresti si, dupa caz, in conditiile legii, la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor sau la nivelul asociatiilor de dezvoltare intercomunitara (ADI), sub conducerea, coordonarea, controlul si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice locale, daca prin legi speciale nu s-a stabilit altfel.

Autoritatile locale pot lua decizii in urmatoarele domenii:

stabilirea reabilitarii, extinderii si modernizarii serviciilor;

asocierea inter-comunala pentru investitii de interes comun;

delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodarie comunala si a bunurilor proprietate publica;

contributia autoritatilor publice locale cu capital sau cu bunuri la unele societati in scopul de a face investitii bazate pe conventii in care se prevad resursele reprezentand contributia fiecarei autoritati publice.

contractarea sau garantarea de imprumuturi in scopul finantarii investitiilor in domeniul serviciilor de utilitati publice;

stabilirea de taxe si aprobarea tarifelor pentru serviciile de utilitati publice.

Hotarârea Guvernului nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru si al statutului-cadru al asociatiilor de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilitati publice.

Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localitatilor, republicata, are ca obiect stabilirea cadrului juridic unitar privind infiintarea, organizarea, gestionarea, exploatarea, finantarea si controlul functionarii serviciului public de salubrizare a localitatilor. Prevederile acestei legi se aplica serviciului public de salubrizare a localitatilor, infiintat si organizat la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor, judetelor si al sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si al asociatiilor de dezvoltare intercomunitara având ca obiectiv serviciile de salubrizare. Serviciul de salubrizare cuprinde urmatoarele activitati:

colectarea separata si transportul separat al deseurilor municipale si al deseurilor similare provenind din activitati comerciale din industrie si institutii, inclusiv fractii colectate separat, fara a aduce atingere fluxului de deseuri de echipamente electrice si electronice, baterii si acumulatori;

colectarea si transportul deseurilor provenite din locuinte, generate de activitati de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara a acestora;

organizarea prelucrarii, neutralizarii si valorificarii materiale si energetice a deseurilor;

operarea/administrarea statiilor de transfer pentru deseurile municipale si deseurile similare;

39


sortarea deseurilor municipale si a deseurilor similare in statiile de sortare;

maturatul, spalatul, stropirea si intretinerea cailor publice;

curatarea si transportul zapezii de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau de inghet;

colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public si predarea acestora catre unitatile de ecarisaj sau catre instalatiile de neutralizare;

organizarea tratarii mecano-biologice a deseurilor municipale si a deseurilor similare;

administrarea depozitelor de deseuri si/sau a instalatiilor de eliminare a deseurilor municipale si a deseurilor similare;

dezinsectia, dezinfectia si deratizarea. Indiferent de modalitatea de gestiune adoptata (gestiune directa sau delegate), activitatile specifice serviciului de salubrizare se organizeaza si se desfasoara pe baza unui regulament al serviciului si a unui caiet de sarcini, aprobate prin hotarare a consiliului local sau a asociatiei de dezvoltare comunitara, dupa caz, intocmite in conformitate cu regulamentul-cadru al serviciului de salubrizare si caietul de sarcini-cadru, elaborate si aprobate de catre A.N.R.S.C. prin ordin al presedintelui acesteia.

Operatorii serviciului de salubrizare isi pot desfasura activitatea numai pe baza licentei emise de A.N.R.S.C.; prestarea activitatilor specifice serviciului de salubrizare fara licenta sau cu licenta expirata, indiferent de tipul de gestiune adoptat, este interzisa.

Hotarârea Guvernului nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei nationale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice.

Hotarârea Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea si utilizarea Fondului de intretinere, inlocuire si dezvoltare (IID) pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiaza de asistenta financiara nerambursabila din partea Uniunii Europene si care aproba Normele pentru constituirea, alimentarea si utilizarea Fondului IID, cu modificarile si completarile ulterioare.

Ordinul 109/2007 al presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitatile specifice serviciului de salubrizare a localitatilor.

Ordinul 82/2015 al presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localitatilor.

Ordinul 111/2007 al presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice privind aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare a localitatilor.

Ordinul 112/2007 al presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice privind aprobarea Contractului-cadru de prestare a serviciului de salubrizare a localitatilor.

Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza regimul general al autonomiei locale precum si organizarea si functionarea administratiei publice locale.

Legea nr.195/2006, legea cadru a descentralizarii stabileste principiile, regulile si cadrul institutional care reglementeaza procesul de descentralizare administrativa si financiara. Din aceasta lege deriva faptul ca atunci când serviciile de salubrizare se realizeaza prin intermediul unui operator regional responsabilitatea apartine atât Consiliului Local cât si Consiliului Judetean.

Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare.

Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, precum si responsabilitatile autoritatilor

40


administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate in domeniul finantelor publice locale.

Ordonanta Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea si utilizarea Fondului de intretinere, inlocuire si dezvoltare (IID) pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiaza de asistenta financiara nerambursabila din partea Uniunii Europene si care aproba Normele pentru constituirea, alimentarea si utilizarea Fondului IID, cu modificarile si completarile ulteriore.

Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei.

Ordinul ANRSC nr. 102/2007 privind aprobarea Regulamentului de constatare, notificare si sanctionare a abaterilor de la reglementarile emise in domeniul de activitate al Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala (ANRSC).

Programul Operational Sectorial de Mediu 2007 – 2013.

In activitatea de delegare ADI/ AC se va raporta si la legislatia nationala in armonizare cu legislatia europeana privind achizitiile publice, in principal la:

Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii

Acte normative subsecvente.

2.5.3 Consideratii generale privind modalitatile de gestiune a serviciului de salubrizare astfel cum este descris la art.2 din legea 101 din 20061

Gestiunea serviciului de salubrizare a localitatilor priveste organizarea, functionarea si controlul furnizarii/prestarii acestui serviciu sau a activitatilor sale componente conform conditiilor stabilite de autoritatile administratiei publice locale.

Gestiunea serviciului de salubrizare poate fi organizata in doua modalitati, alegerea fiind facuta printr-o decizie a autoritatilor administratiei publice locale:

1. Gestiune directa, realizata prin intermediul unor operatori (cu sau fara personalitate juridica) de drept public si anume compartimente organizate in structura autoritatilor administratiei publice locale sau servicii subordonate, care gestioneaza serviciul in baza unei

1 Art. 2. - (1)Serviciul public de salubrizare a localităţilor face parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice şi se desfăşoară sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor administraţiei publice locale ori ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, în scopul salubrizării localităţilor. (2)Serviciul public de salubrizare a localităţilor, denumit în continuare serviciu de salubrizare, se organizează pentru satisfacerea nevoilor comunităţilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. (3)Serviciul de salubrizare cuprinde următoarele activităţi: a)colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori; b)colectarea şi transportul deşeurilor provenite din locuinţe, generate de activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a acestora; c)organizarea prelucrării, neutralizării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor; d)operarea/administrarea staţiilor de transfer pentru deşeurile municipale şi deşeurile similare; e)sortarea deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare în staţiile de sortare; f)măturatul, spălatul, stropirea şi întreţinerea căilor publice; g)curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ; h)colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora către unităţile de ecarisaj sau către instalaţiile de neutralizare; i)organizarea tratării mecano-biologice a deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare; j)administrarea depozitelor de deşeuri şi/sau a instalaţiilor de eliminare a deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare; k)dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea.

41


hotarari de dare in administrare si care isi desfasoara activitatea conform unui regulament de organizare si functionare elaborat de catre consiliul local2.

2. Gestiune delegata, definita ca o modalitate de management prin care autoritatile administratiei publice locale sau dupa caz ADI, in numele si pe seama UAT membre, atribuie unuia sau mai multor operatori (societati comerciale) gestiunea propriu-zisa a serviciului, respectiv administrarea si exploatarea sistemelor de salubrizare aferente acestuia, in baza unui contract de delegare a gestiunii3.

Aceleasi doua modalitati erau prevazute si de legislatia anterioara, respectiv Legea serviciilor publice de gospodarie comunala nr. 326/2001 (abrogata si inlocuita de Legea nr. 51/2006 la data de 21 martie 2007) si OG nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor (abrogata si inlocuita de Legea nr. 101/2006 la data de 1 mai 2007). Modalitatea de gestiune a serviciului se stabileste prin hotarari ale autoritatilor deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale (HCL/HCJ), in functie de natura si starea serviciului, de necesitatea asigurarii celui mai bun raport pret/calitate, de interesele actuale si de perspectiva ale unitatilor administrativ-teritoriale, precum si de marimea si complexitatea sistemelor de utilitati publice.

Noile prevederi legale din Legea nr. 51/2006 definesc delegarea gestiunii unui serviciu comunitar de utilitati publice ca actiunea prin care o unitate administrativ-teritoriala atribuie unuia sau mai multor operatori licentiati gestiunea unui serviciu sau a unei activitati componente a serviciului, a carei responsabilitate revine respectivei unitati administrativ-teritoriale, precum si concesiunea infrastructurii aferente; delegarea gestiunii unui serviciu comunitar de utilitati publice implica dreptul si obligatia operatorului de a administra si exploata infrastructura aferenta serviciului/activitatii delegat(e).

Delegarea gestiunii poate fi facuta de asemenea de catre ADI cu obiect de activitate serviciile de utilitati publice, in numele si pe seama unitatilor administrativ-teritoriale membre, in temeiul mandatului ce i-a fost conferit de acestea.

In ceea ce priveste statutul operatorilor care pot presta serviciile in functie de modalitatea de gestiune aleasa, acestia sunt expres si limitativ enumerati de lege distinct pentru:

1. gestiunea directa - conform art. 28 alin. (2) din Legea nr. 51/2006 acesti operatori pot fi:

a)servicii publice de interes local sau judeţean, specializate, cu personalitate juridică, înfiinţate şi organizate în subordinea consiliilor locale sau consiliilor judeţene, după caz, prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective;

b)societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social integral al unităţilor administrativ-teritoriale, înfiinţate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective.

2. gestiunea delegata – conform art. 29 alin. (4) din Legea nr. 51/2006 acesti operatori pot fi:

a) societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social privat;

b) societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social mixt.

2 Conform Legii nr. 51/2006 - art. 28: „(1) Gestiunea directa este modalitatea de gestiune în care autorităţile deliberative şi executive, în numele unităţilor administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, îşi asumă şi exercită nemijlocit toate competenţele şi responsabilităţile ce le revin potrivit legii cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, respectiv la administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente acestora.” 3 Conform Legii nr. 51/2006 – art. 29: „(1) Gestiunea delegata este modalitatea de gestiune în care autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competenţele şi responsabilităţile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii. Gestiunea delegată a serviciilor de utilităţi publice implică punerea la dispoziţia operatorilor a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciilor delegate, precum şi dreptul şi obligaţia acestora de a administra şi de a exploata aceste sisteme. ”

42

http://idrept.ro/00078665.htm


Indiferent de modalitatea de gestiune adoptata (gestiune directa sau delegata), activitatile specifice componente ale serviciului de salubrizare sunt organizate si se desfasoara pe baza regulamentului serviciului si a documentului descriptiv (caiet de sarcini), aprobate prin hotarare a consiliului local, consiliului judetean sau a asociatiei de dezvoltare intercomunitara, dupa caz, elaborate in conformitate cu regulamentul-cadru, respectiv cu caietul de sarcini-cadru, elaborate si aprobate de A.N.R.S.C. prin ordin.

Operatorii isi pot desfasura activitatea doar in baza licentei emise de A.N.R.S.C, prestarea serviciilor de salubrizare fara licenta sau in baza unei licentei a carei perioada de valabilitate a expirat fiind interzisa, indiferent de modalitatea de gestiunea adoptata.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006 si ale Legii nr. 101/2006 responsabilitatea asigurarii serviciului de salubrizare pentru toti utilizatorii de pe teritoriul unei localitati revine exclusiv unitatii administrativ-teritoriale. Aceasta poate decide in baza unui studiu de oportunitate daca va asigura serviciul de salubrizare prin forte proprii in modalitatea gestiunii directe sau daca va delega responsabilitatea prestarii serviciului unui operator – societate comerciala cu capital public, privat sau mixt.

Potrivit normelor legale care reglementeaza cele doua modalitati de gestiune (directa si delegata) un serviciu fara personalitate juridica din cadrul unei primarii nu poate presta serviciul, pe baza de contract de delegare, pentru o alta UAT. Precizam in continuare care sunt argumentele de ordin juridic care indreptatesc aceasta concluzie:

1. Un compartiment sau serviciu public, cu sau fara personalitate juridica, din cadrul unei primarii nu se incadreaza in nicio categorie de operatori enumerati limitativ de legea nr. 51/2006 in art. 29 alin. (4) citat mai sus, care trebuie sa fie societati comerciale, indiferent de forma capitalului social. Mai mult, in cazul compartimentelor sau serviciilor publice fara personalitate juridica, precizam ca un astfel de compartiment/serviciu nu poate incheia contractul de delegare in nume propriu astfel incat am fi in situatia in care o unitate administrativ-teritoriala ar incheia un contract in calitate de „delegat”, or o unitate administrativ-teritoriala nu poate avea niciodata calitatea de operator in modalitatea gestiunii delegate unde cum am vazut operatorii trebuie sa fie societati comerciale (este important de subliniat ca „primaria” nu este persoana juridica distincta, ci doar unitatea administrativ-teritoriala).

2. In plus, avand in vedere si principiul autonomiei locale consacrat de Legea nr. 215/2001, o unitate administrativ-teritoriala nu isi poate exercita competentele decat in limitele propriei arii administrative si in consecinta nu poate presta un serviciu cum este cel de salubrizare pentru o alta unitate administrativ-teritoriala.

Asa cum este descris la Art. 4 alin. (1) din legea 101 din 2006, serviciul de salubrizare se realizează prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, împreună cu mijloacele de colectare şi transport al deşeurilor, formează sistemul public de salubrizare a localităţilor, denumit în continuare sistem de salubrizare.

În sensul aceleiasi legi, sistemul de salubrizare este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic şi funcţional, care cuprinde construcţii, instalaţii şi echipamente specifice destinate prestării serviciului de salubrizare, precum:

a) puncte de colectare separată a deşeurilor;

b) staţii de producere a compostului;

c) staţii de transfer;

d) staţii de sortare;

e) baze de garare şi întreţinere a autovehiculelor specifice serviciului de salubrizare;

f) depozite de deşeuri;

g) incineratoare;

h) staţii de tratare mecano-biologice.

43


3. FEZABILITATEA TEHNNICA A PROIECTULUI

3.1 Informatii tehnice generale

Sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Prahova a fost proiectat astfel incat sa asigure atingerea obiectivelor si tintelor legislative, a celor din Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.

In cadrul Sistemului de Management Integrat al deseurilor vor fi gestionate acele categorii de deseuri, care sunt in responsabilitatea autoritatilor administratiilor publice locale, si anume:

• deseuri municipale – deseuri menajere si asimilabile celor menajere (clasa 20 din Lista Europeana a Deseurilor):

• fractiuni colectate separat (deseuri reciclabile si deseuri periculoase din deseurile menajere, inclusiv deseurile de echipamente electrice si electronice) – 20 01;

• deseuri din gradini si parcuri – 20 02;

• deseuri municipale amestecate (deseuri reziduale) – 20 03 01;

• deseuri din piete – 20 03 02;

• deseuri stradale – 20 03 03;

• deseuri voluminoase – 20 03 07;

• deseuri de ambalaje rezultate de la populatie (15 01) – conform legii, autoritatile adminsitratiei publice locale au responsabilitati in ceea ce priveste colectarea si sortarea deseurilor de ambalaje;

• deseurile de ambalaje din deseurile similare rezultate de industrie, comert si institutii (15 01) – colectare si sortare;

• deseuri din constructii si demolari provenite de la populatie (in special 17 01);

• deseurile municipale periculoase generate de populatie, inclusiv deseurile de echipamente electrice si electronice;

In cadrul Studiului de Fezabilitate privind „Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in judetul Prahova” aprobat in anul 2012, au fost identificate investitiile necesar a se realiza in Judetul Prahova astfel incat sa fie atinse toate obiectivele si tintele legislative existente la momentul elaborarii.

Investitiile prioritare necesare atingerii obiectivelor si tintelor pana in anul 2013 au fost grupate in doua mari categorii:

• Investitiile prioritare finantate prin POS Mediu, care fac obiectul Contractului de finantare (denumit Proiect);

• Investitiile care sunt finantate din alte surse.

A. Investitii prioritare finantate prin POS Mediu (proiect) achizitionate prin Proiect:

a. echipamente pentru colectarea separata a deseurilor menajere si a fluxurilor speciale de deseuri;

b. statii de trasfer a deseurilor;

c. instalatii de sortare noi;

d. instalatie de tratare mecano-biologica;

e. inchiderea depozitului neconform.

a. Echipamente pentru colectarea separata a deseurilor menajere

Studiul de Fezabilitate „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Prahova” a stabilit necesarul de recipienti de colectare separata pentru fiecare dintre localitatile judetului, care vor fi achizitionati prin proiectul finantat prin POS Mediu.

44


Tabel 6: Numar de recipienti colectare separata ce au fost achizitionati prin Proiect

Tip recipient Descriere Nr. bucati

Colectare separata hartie si carton in mediul urban containere 1,1 mc 1247

Colectare separata plastic si metal in mediul urban containere 1,1 mc 1248

Colectare separata sticla in mediul urban containere 1,1 mc 1247 Colectare separata hartie si carton in mediul rural containere 1,1 mc 1.571

Colectare separata plastic si metal in mediul rural containere 1,1 mc 1.571

Colectare separata sticla in mediul rural containere 1,1 mc 1.571 Colectare deseuri reziduale in mediul urban Pubele de 240 l 4.099 Colectare deseuri reziduale in mediul urban Pubele de 120 l 28.278 Colectare deseuri reziduale in mediul rural Pubele de 120 l 98.142

Compostare individuala in mediul rural Unitati compostare de 280 l 64.751

Deseurile reciclabile colectate separat vor fi transportate fie la statiile de sortare existente (Valeni de Munte si Draganesti) fie la statia de sortare Boldesti-Scaeni ce va fi realizata prin proiect, prin intermediul statiilor de transfer. Biodeseurile colectate in amestec cu deseurile reziduale vor fi transportate la instalatia de tratare mecano-biologica dela Ploiesti, precum si la depozitele existente in localitatile Valenii de Munte si Boldesti-Scaeni. Deseurile verzi colectate din gradinile si parcurile publice vor fi transportate la instalatia de compostare existenta de la Balta Doamnei, precum si la Statia de Tratare Mecano-Biologica Ploiesti.

Odata cu implementarea Sistemului de Management Integrat al Deseurilor, judetul Prahova a fost impartit in sapte zone de colectare.

In figura de mai jos sunt prezentate zonele de colectare si instalatiile de gestionare a deseurilor existente si cele construite prin proiect.

Figura 9: Sistemul integrat de management al deseurilor in judetul Prahova

45


b. Statii de transfer a deseurilor

Prin proiect se vor construi 2 Statii de transfer a deseurilor, la Busteni (15.831 t/an) - va deservi partea nordica a judetului, si la Urlati (14.548 tone/an) – va deservi partea central-estica a judetului.

Statiile de transfer vor fi dotate cu containere fara compactare, asigurând atât transferul fractiilor reciclabile cât si transferul fractiei reziduale si mixte colectate separat.

De asemenea, in cadrul Sistemului Integrat de Management al Deseurilor, vor fi utilizate ca statii de transfer si instalatiile construite din fonduri proprii - Valea Doftanei , prin proiecte cu finantare Phare CES – Draganesti, precum si statia de transfer privata de la Campina.

Tabel 7: Numar de containere de transfer deseuri reciclabile si fluxuri speciale estimate a fi necesare in Proiect

Tip container Descriere Nr. bucati

Transfer deseuri voluminoase Containere 40 mc 8 Transfer deseuri periculoase containere 1 mc 50 Transfer deseuri reziduale spre tratare containere 32 mc 15 Transfer deseuri reziduale spre depozit netratat containere 32 mc 14 Transfer deseuri reziduale spre depozit biostabilizat containere 32 mc 13 Transfer deseuri hârtie si carton containere 32 mc 6 Transfer deseuri plastic si metal containere 32 mc 10 Transfer deseuri sticla containere 32 mc 17

Tabel 8: Numar de autovehicule de transfer deseuri reciclabile si fluxuri speciale necesare in Proiect

Tip autovehicul Descriere Nr. bucati

Masina long-curier Autosasiu cu sistem ridicare roll-on 16

c. Instalatii de sortare

Prin proiect se construieste o statie de sortare la Boldesti- Scaeni (51.175 to/an), o instalatie de tratare mecano-biologica la Ploiesti (capacitate estimata 150.000 to/an) si se vor utiliza cele existente, construite prin proiecte cu finantare Phare CES – Draganesti / fonduri proprii - Valenii de Munte.

Statiile de sortare vor asigura sortarea deseurilor de hartie si a deseurilor de plastic si metal colectate separat de pe teritoriul judetului Prahova. Rezidurile de la sortare vor fi transportate la depozitele conforme existente de la Boldesti-Scaeni si Valenii de Munte.

d. Instalatii de tratare mecano-biologica

Instalatia de tratare mecano-biologica cu o capacitate estimata de 150.000 tone/an va asigura tratarea biodeseurilor, colectate in amestec cu deseurile reziduale, de pe teritoriul intregului judet.

Atat materialul stabilizat rezultat cat si reziduurile rezultate in urma proceselor de tratare vor fi eliminate la depozitele conforme de la Boldesti-Scaeni si Valenii de Munte.

Instalatia de compostare Balta Doamnei, construita prin proiect Phare CES, are o capacitate de 1.685 tone/an asigurand compostarea biodeseurilor din zona 3 - Draganesti.

Pentru o perioada de tranzitie de cca 2 ani, pana la realizarea si punerea in functiune a statiei TMB Ploiesti, respectiv pâna in anul 2018, aceste deseuri vor fi transportate la depozitul conform Boldesti-Scaieni, fara tratare.

46


e. Inchiderea depozitelor neconforme

Depozitul neconform care urmeaza a fi inchise prin proiect este depozitul Ploiesti (sistat in 2012).

B. Investitii care urmeaza a fi finantate din alte surse (achizitionate de catre Delegat) in cadrul Proiectului

Investitiile prioritare care urmeaza a fi realizate prin alte surse de finantare pot fi grupate dupa cum urmeaza:

a. Echipamente pentru colectarea deseurilor reziduale si compostoare individuale

b. Echipamente pentru colectarea deseurilor din piete, parcuri si gradini si stradale

c. Mijloace de transport pentru colectarea deseurilor.

a. Echipamente pentru colectarea deseurilor reziduale

Pentru asigurarea necesarului de recipiente necesare colectarii deseurilor reziduale in amestec cu biodeseuri, atât in mediul urban, cât si in mediul rural, mai sunt necesar a fi achizitionate urmatoarele echipamente:

Tabel 9: Numar de recipienti colectare separata ce vor fi achizitionati

Tip recipient Descriere Nr. bucati

Colectare deseuri reziduale menajere si similare Pubele de 240 l 3.819 Colectare deseuri reziduale menajere si similare Pubele de 120 l 87.451 Colectare deseuri reziduale menajere si similare Containere de 1,1 mc 2.616 Compostare individuala in mediul rural unitati compostare de 280 l 18.797


In mediul urban in zona pietelor vor fi amplasate puncte de colectare a deseurilor biodegradabile si mixte dotate cu 35 containere 1.100 l. Pentru colectarea deseurilor biodegradabile si mixte colectate din parcurile si gradinile publice vor fi achizitionate 976 cosuri de gunoi de 50 l, , 224 containere de 1.100 l si 5 containere de 18 mc. Pentru colectarea deseurilor stradale se vor achizitiona 7.134 cosuri de gunoi de 50 l si 1.490 pubele de 240 l.

c. Mijloace de transport pentru colectarea deseurilor municipale

Mijloacele de transport pentru transportul deseurilor reziduale si a deseurilor reciclabile colectate la statiile de transfer vor fi asigurate de catre operatorii de salubrizare delegati pentru colectare si transport.

Tabel 10: Numar de autovehicule de colecta deseuri reciclabile si reziduale necesare in cadrul Proiectului

Tip masina de colecta Descriere Nr. bucati

Masini colecta deseuri municipale mediul urban Capacitate 6 to 35 Masini colecta deseuri municipale mediul urban Capacitate 8 to 37 Masini colecta deseuri municipale mediul rural Capacitate 8 to 33 Masini colecta deseuri piete, parcuri, stradale Capacitate 8 to 10

Indicatorii fizici ai proiectului sunt prezentati in tabelul de mai jos.

47


Tabel 11: Indicatori fizici/tehnici

Indicatori proiect Nr. Urban (Nr.) Rural (Nr.)

Pubele - 120 l 126.420 28.278 98.142 Pubele - 240 l 4.099 4.099 0 Containere - 1,1 m3 8.455 3.742 4.713 Compostoare individuale - 280 l 64.751 0 64.751

Inchidere depozite neconforme in zona urbana

1 2.450.000 m3 (depozit Ploiesti)

Containere (metal) - 32 m3 14

5 la statia de transfer Busteni + 5 la statia de transfer Urlati + 3 la statia de transfer Valea Doftanei +1 la statia de transfer Draganesti

Containere (metal) - 40 m3 8 8 la statia de TMB Ploiesti

Containere (metal) - 28 m3 6 6 la statia de TMB Ploiesti

Containere (metal) - 20 m3 3 3 la statia de sortare Boldesti-Scaeni

Containere (metal) - 35 m3 2 2 la statia de sortare Boldesti-Scaeni

Vehicule lung curier 11

1 la statia de transfer Draganesti + 1 la statia de transfer Valea Doftanei + 3 la statia de transfer Busteni + 2 la statia de transfer Urlati + 4 la statia de TMB Ploiesti

Statii de transfer 2 15.831 t/an (statia de transfer Busteni) + 14.548 t/an (statia de transfer Urlati)

Statii de TMB 1 150.000 t/an (statia de TMB Ploiesti) Statii de sortare 1 51.175 t/an (statia de sortare Boldesti-Scaeni)

In plus fata de indicatorii atinsi prin investitiile prevazute in proiect (Faza 1 si Faza 2), mai exista urmatoarele facilitati in judetul Prahova:

3 statii de transfer – Valea Doftanei, Câmpina si Draganesti (ultima incluzând si facilitatea de sortare);

1 statie de sortare – Valenii de Munte;

1 statie de compostare – Balta Doamnei;

2 depozite conforme – Boldesti and Valenii de Munte.

Indicatorii de performanta ai proiectului sunt prezentati in tabelul de mai jos.

Tabel 12– Indicatori de performanta

Indicatori proiect U.M. Inainte de proiect

Dupa proiect

Acoperire servicii de colectare in zona urbana % locuitori 100% 100%

Acoperire servicii de colectare in zona rurala % locuitori 100% 100%

Sistem de colectare selectiva a deseurilor biodegradabile si din ambalaje da/nu partial da

Colectare selectiva a deseurilor reziduale (inclusiv fractia biodegradabila din parcuri, gradini si piete)

t/an 1.598 147.267

Deseuri reciclabile colectate selectiv t/an 8.814 87.708

48


3.2 Standarde de performanta tehnica si specificatii tehnice de calitate

Normele de performanta tehnica, europene si nationale, avute in vedere la proiectarea Sistemului integrat de management al deseurilor in judetul Parahova sunt redate redate in mai jos, fara a se limita la acestea:

Legislatie europeana

Directiva cadru UE nr. 2008/98/EC privind deseurile

Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deseuri, modificata de Regulamentul CE nr. 1882/2003

Directiva 2011/97/UE a de modificare a Directivei 1999/31/CE

Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor

Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deseurilor din industriile extractive si de modificare a Directivei 2004/35/CE

Directiva 91/689/CEE privind deseurile periculoase, amendata de Directiva 94/31/CE si de Regulamentul (CE) nr. 166/2006

Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata de Directivele 2004/12/CE, 2005/20/CE si de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003

Directiva 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE)

Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz

Decizia nr. 2000/532/EC, modificata de Decizia 2001/119 de stabilire a listei deseurilor

Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate, modificata de Directivele 87/101/EEC, 91/692/EEC si 2000/76/CE

Directiva 2006/66/CE privind bateriile si acumulatorii si deseurile de baterii si acumulatori si de abrogare a Directivei 91/157/CEE,

Directiva 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policlorurati si trifenililor policlorurati

Directiva 86/278/CEE privind protectia mediului, in special a solului, atunci când se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura, modificata de Directiva 91/692/CE si de Regulamentul (CE) nr. 807/2003

Directiva 78/176/CEE privind deseurile din industria dioxidului de titan, amendata de Directivele 82/883/CEE, 83/29/CEE si 91/692/CEE

Regulament CE nr. 1013/2006 privind transferurile de deseuri

Acte normative romanesti

Legea 211/2011 privind regimul deseurilor

H.G. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase

H.G. 1470 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor

H.G. 788 din 17 iulie 2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deseuri

H.G. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul României

49







H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor

H.G. 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun aquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului

H.G. 1292/2010 pentru modificarea si completarea Hotarârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor

Ordin 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor

Ordin 1230/2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor

Ordin 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri

Ordin 775/2006 pentru aprobarea Listei localitatilor izolate care pot depozita deseurile municipale in depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale Hotarârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor

H.G. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje

Ordin 1281/1121 din 2005 privind stabilirea modalitatilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale in scopul aplicarii colectarii selective

Ordin 2742/3190/305 din 2011 pentru aprobarea Procedurii, criteriilor de autorizare, reautorizare, revizuire, avizare anuala, emitere si anulare a licentei de operare, a procentajului minim de valorificare a deseurilor de ambalaje preluate de la populatie, a operatorilor economici in vederea preluarii obligatiilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje, precum si pentru aprobarea componentei si atributiilor comisiei de autorizare

H.G. 1037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice

H.G. 992/2005 privind limitarea utilizarii anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice

H.G. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori.

3.3 Starea tehnica a facilitatilor existente

In iulie 2009 au fost inchise toate platformele rurale si neeconforme de depozitare a deseurilor, unitatile administrativ-teritoriale de pe raza judetului au demarat procedurile pentru asigurarea serviciului de colectare si transport deseuri, o parte din comunele din judet incheind contracte de servicii de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, pana la intrarea in vigoare a SMID.

In situatia in care in localitate nu a existat operator de salubritate desemnat prin procedura de achizitie publica, autoritatea publica locala a asigurat cu mijloace proprii salubrizarea localitatii.

In prezent, sistemul de colectare al deseurilor municipale in judetul Prahova este asigurat de un numar considerabil de operatori de salubritate. Sistemul actual de gestiune al deseurilor include servicii de colectare si transport a deseurilor atât de la populatie cât si de la agenti economici, precum si sortare si compostare pentru o parte din localitatile Judetului, inclusiv depozitare finala a deseurilor.

In prezent exista implementat sistem de colectare selectiva a deseurilor pentru o parte din localitatile judetului.

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare a avut o evolutie ascedenta in ultimii ani, crescând de la 72% in mediul urban, in anul 2009, la 100% in 2013, respectiv in mediul rural de la 45% in anul 2009 la 100% in 2013.

50









3.4 Utilitati disponibile si necesare

Utilitatile necesare desfasurarii activitatilor aferente proiectului ,,Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Prahova”, sunt redate in cele ce urmeaza:

Pentru statiile de transfer Busteni si Urlati:

- alimentarea cu apa se va asigura zilnic prin transport cu cisterna sau din reteaua de alimentare cu apa a orasului Urlati respectiv Busteni. In cadrul statiei de transfer s-a prevazut un container sanitar, cuprinzand doua grupuri sanitare cu rezervor de inmagazinare a apei si hidrofor.

- apele uzate provenite de la grupurile sanitare vor fi colectate intr-un bazin etans vidanjabil amplasat in imediata vecinatate a containerului sanitar si vidanjate periodic.

- apele pluviale vor fi colectate prin intermediul retelei de colectare, directionate catre un separator de hidrocarburi unde vor fi preepurate si evacuate in santul de deversare.

Pentru Statia de Sortare Boldesti Scaeni:

- alimentarea cu apa se va asigura prin intermediului forajului propriu de elimentare, prevazut cu instalatii de captare si transport apa;

- apa uzata menajera se va colecta prin reteaua de canalizare prevazuta, de unde este tratata in statia de epurare propusa;

- evacuarea apelor uzate se face in fostul canal de desecare (betonat) si ulterior in raul Teleajen, dupa o epurare prealabila;

La Statia de tratare mecano – biologica Ploiesti:

- alimentarea cu apa se asigura prin intermediul unui foraj propriu de alimentarea cu apa, prevazut cu gospodarie de apa;

- evacuarea apelor uzate se realizeaza in reteaua de canalizare ape uzate, de unde sunt descarcate si stocate pana la evacuare in bazine betonate etanse, cu fundul si peretii impermeabili, de unde vor fi vidanjate periodic;

- apele tehnologice din biocelule (levigat) se recircula in fluxul tehnologic de compostare.

In cazul celorlalte component, nu sunt necesare utilitati care sa deserveasca activitatile.

4. FEZABILITATEA ECONOMICA A CONCESIUNII

4.1 Costurile si veniturile previzionate pe durata ciclului de viata a proiectului

Tariful unitar este valoarea ce rezulta in urma calcularii costurilor de operare, de investii, reinvestitii in limita de suportabilitate maxima permisa de 1,8% din venitul Decilei 1 (gospodariile cele mai sarace de la nivelul judetului Prahova).

La nivelul proiectului, tarifele unitare rezultate in urma analizei cost-beneficiu intocmite de Consultantul initial au avut in vedere asigurarea sustenabilitatii financiara a proiectului si respectarea suportabilitatii la nivelul populatiei.

Totodata, tarifele pentru serviciile de salubritate au fost previzionate atat la nivel urban, cat si rural pentru aria de proiect ce va fi deservita in urma implementarii proiectului. Tarifele au fost previzionate astfel incat sa acopere costurile de operare, de intretinere aferente infrastructurii realizate prin proiect, precum si reinvestitiile, o parte din creditul de co-finantare, serviciile de curatenie stradala, precum si costurile de monitorizare ale depozitului ce urmeaza a fi inchis, dupa caz:

COSTURI DE INVESTITII

Costurile de investitie au fost calculate in conformitate cu HG 28/2008, luand in considerare costuri unitare. Aceste costuri au fost gandite pe baza infrastructurilor existente pentru

51


managementul deseurilor din judetul Prahova si a infrastructurilor noi, ce au fost stabilite la faza de plan de investitii pe termen lung.

COSTURI DE REINVESTITII

Pe langa costurile de investitie, Consultantul initial a avut in vedere ca pana la nivelul anului 2038 vor exista si costuri de reinvestitii, in cazul echipamentelor cu durata scurta de viata. Avand in vedere ca durata de viata a cladirilor si constructiilor aferente facilitatilor de transfer si tratare este de 40 de ani, s-a considerat ca acestea nu vor fi inlocuite in orizontul de timp al analizei.

Pentru echipamentele de la statiile de transfer, sortare si compostare, precum si pentru utilajele si recipientii de colectare s-a considerat o durata medie de viata de intre 5 ani si 12 ani. Astfel, reinvestitiile vor avea loc conform urmatoarelor perioade:

Cladiri si alte constructii: 40 ani;

Masini de colectare, echipamente si utilaje de la statiile de transfer: 14 ani;

Recipienti de colectare: 5 ani.

COSTURI DE OPERARE SI INTRETINERE

Pe langa costurile investitionale, sistemul de management integrat al deseurilor din Judetul Prahova genereaza si costuri de operare.

ALTE COSTURI

Pentru a putea fi viabil, un sistem de management integrat al deseurilor trebuie sa prevada anual si urmatoarele tipuri de costuri:

costuri pentru inlocuirea echipamentelor de scurta durata;

costuri pentru marirea capacitatilor la statiile de sortare de la Boldesti-Scaeni si TMB Ploiesti (2016);

profitul operatorului (10% din costurile de operare);

costuri pentru dobanzi.

Analiza Economico – Financiara

Analiza economico – finaciara a proiectul este prezentata in detaliu in tabelele ce urmeaza, pentru fiecare Contract si fiecare zona in parte. Aceasta a fost realizata prin determinarea evolutiei viitoare pe baza cercetarii factorilor si actiunilor in perspectiva.

52


Tabel 13: Evolutia anuala a Tarifelor

CONTRACT nr. 1: Zona 1 – BUSTENI

Nr.crt An U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023

1 Total populatie locuitori 30.855 30.475 30.096 29.716 29.337 29.664 29.991 30.318

1.1 Urban locuitori 30.855 30.475 30.096 29.716 29.337 29.664 29.991 30.318

1.2 Rural locuitori 0 0 0 0 0 0 0 0

2 Deseuri generate populatie tone 16.467 16.451 16.435 16.417 16.398 16.656 16.916 17.180

2.1 Deseuri generate populatie - urban tone 16.467 16.451 16.435 16.417 16.398 16.656 16.916 17.180

2.2 Deseuri generate populatie - rural tone 0 0 0 0 0 0 0 0

3 Agenti economici % 20,56% 20,69% 20,82% 20,95% 21,09% 21,09% 21,09% 21,09%

4 Agenti economici tone 3.386 3.404 3.422 3.440 3.458 3.512 3.567 3.623

5 Gradini si parcuri % 7,3% 7,4% 7,4% 7,5% 7,5% 7,5% 7,5% 7,5%

6 Gradini si parcuri tone 1.209 1.215 1.222 1.228 1.234 1.254 1.273 1.293

7 Total deseuri zona 1 Busteni tone 21.062 21.071 21.079 21.085 21.090 21.422 21.757 22.096

8 Tarif populatie urbana lei/luna /loc 4,95 5,25 5,54 5,85 6,17 6,47 6,78 7,11

9 Tarif populatie rurala lei/luna /loc 4,60 4,88 5,16 5,45 5,76 6,02 6,30 6,59

10 Tarif agenti economici si institutii lei/luna /loc 307 307 307 307 307 307 307 307

11 Coeficient urban 0,0303 0,0303 0,0306 0,0309 0,0312 0,0315 0,0318 0,0318

12 Coeficient rural 0,0132 0,0135 0,0135 0,0135 0,0138 0,0138 0,0141 0,0141

53


Nr.crt An U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023

13 Tarif Urban lei/an 2.690.096 2.850.482 2.975.458 3.108.090 3.242.824 3.421.032 3.606.705 3.841.225

14 Tarif Rural lei/an 0 0 0 0 0 0 0 0

15 Tarif ag. ec.,

intitutii, gradini si parcuri

lei/an 1.410.684 1.418.169 1.425.637 1.433.087 1.440.515 1.463.129 1.486.006 1.509.148

16 Total lei/an 4.100.779 4.268.651 4.401.096 4.541.176 4.683.339 4.884.161 5.092.711 5.350.372

CONTRACT nr. 2: ZONA 2 BOLDESTI SCAENI + ZONA 6 VALEA DOFTANEI

Zona 2 – Boldesti Scaeni

Nr.crt An U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023


1.1 Urban locuitori 317.853 313.943 310.033 306.123 302.213 305.585 308.956 312.327

1.2 Rural locuitori 139.318 139.879 140.440 141.001 141.562 137.015 132.469 127.923



2.2 Deseuri generate populatie - rural tone 31.152 31.488 31.827 32.170 32.516 31.959 31.392 30.814

3 Agenti economici - urban % 20,56% 20,69% 20,82% 20,95% 21,09% 21,09% 21,09% 21,09%

4 Agenti economici - urban tone 34.883 35.068 35.253 35.437 35.621 36.182 36.749 37.322

5 Agenti economici - rural % 20,56% 20,69% 20,82% 20,95% 21,09% 21,09% 21,09% 21,09%

6 Agenti economici - rural tone 6.406 6.516 6.627 6.741 6.857 6.739 6.620 6.498

54


Nr.crt An U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023

7 Agenti economici % din total generat de populatie

20,56% 20,69% 20,82% 20,95% 21,09% 21,09% 21,09% 21,09%

8 Agenti economici - total tone 41.289 41.584 41.880 42.178 42.478 42.921 43.369 43.821

9 Gradini si parcuri - urban % 7,3% 7,4% 7,4% 7,5% 7,5% 7,5% 7,5% 7,5%

10 Gradini si parcuri - urban tone 12.453 12.519 12.585 12.651 12.716 12.915 13.115 13.318

11 Gradini si parcuri - rural % 7,3% 7,4% 7,4% 7,5% 7,5% 7,5% 7,5% 7,5%

12 Gradini si parcuri - rural tone 2.287 2.326 2.366 2.406 2.448 2.405 2.363 2.319

13 Gradini si parcuri % din total generat de populatie

7,3% 7,4% 7,4% 7,5% 7,5% 7,5% 7,5% 7,5%

14 Gradini si parcuri - total tone 14.740 14.845 14.951 15.057 15.164 15.320 15.478 15.637

15 Total deseuri

zona 2 Boldesti-Scaieni

tone 256.814 257.392 257.963 258.527 259.084 261.780 264.504 267.255

16 Tarif populatie urbana lei/luna /loc 4,95 5,25 5,54 5,85 6,17 6,47 6,78 7,11

17 Tarif populatie rurala lei/luna /loc 4,60 4,88 5,16 5,45 5,76 6,02 6,30 6,59

18 Tarif agenti economici si

institutii lei/luna /loc 307 307 307 307 307 307 307 307




55


Nr.crt An U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023

22 Tarif Rural lei/an 10.856.070 11.382.335 12.165.068 12.987.076 13.571.843 13.941.523 14.026.130 14.401.844

23 Tarif ag. ec.,


lei/an 17.201.068 17.323.783 17.447.178 17.571.253 17.696.006 17.880.011 18.065.811 18.253.422

24 Total lei/an 55.769.405 58.070.623 60.264.203 62.576.599 64.674.102 67.063.606 69.246.741 72.225.995

Zona 6 – Valea Doftanei

Nr.crt An U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023

1 Total populatie Locuitori 5.375 5.396 5.418 5.439 5.461 5.286 5.110 4.935

1.1 Urban locuitori 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2 Rural locuitori 5.375 5.396 5.418 5.439 5.461 5.286 5.110 4.935


2.1 Deseuri generate populatie - urban tone 0 0 0 0 0 0 0 0


3 Agenti economici % 20,56% 20,69% 20,82% 20,95% 21,09% 21,09% 21,09% 21,09

% 4 Agenti economici tone 247 251 256 260 265 260 255 251

5 Gradini si parcuri % 7,3% 7,4% 7,4% 7,5% 7,5% 7,5% 7,5% 7,5%

6 Gradini si parcuri tone 88 90 91 93 94 93 91 89

7 Total deseuri zona 6 Valea Doftanei tone 1.537 1.556 1.575 1.594 1.613 1.586 1.558 1.529

8 Tarif populatie urbana

lei/luna /loc 4,95 5,25 5,54 5,85 6,17 6,47 6,78 7,11

9 Tarif populatie rurala

lei/luna /loc 4,60 4,88 5,16 5,45 5,76 6,02 6,30 6,59

56


Nr.crt An U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023

10 Tarif agenti economici si institutii

lei/luna /loc 307 307 307 307 307 307 307 307



13 Tarif Urban lei/an 0 0 0 0 0 0 0 0

14 Tarif Rural lei/an 418.797 439.099 469.295 501.006 523.564 537.825 541.089 555.583

15 Tarif ag. ec.,


lei/an 102.954 104.714 106.506 108.332 110.192 108.304 106.380 104.421

16 Total lei/an 521.751 543.813 575.801 609.337 633.757 646.129 647.469 660.004

CONTRACT nr. 3: ZONA 3 DRAGANESTI + ZONA 4 +URLATI + ZONA 5 VALENII DE MUNTE

Zona 3 – Draganesti

Nr.crt An U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023


1.1 Urban locuitori 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2 Rural locuitori 49.661 49.861 50.061 50.261 50.461 48.840 47.220 45.599

2 Deseuri

generate populatie

Tone 6.106 6.172 6.239 6.306 6.374 6.265 6.153 6.040

2.1 Deseuri generate populatie - urban Tone 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2 Deseuri generate populatie - rural Tone 6.106 6.172 6.239 6.306 6.374 6.265 6.153 6.040

3 Agenti economici % 20,56% 20,69% 20,82% 20,95% 21,09% 21,09% 21,09% 21,09%

4 Agenti economici Tone 1.256 1.277 1.299 1.321 1.344 1.321 1.298 1.274

5 Gradini si % 7,3% 7,4% 7,4% 7,5% 7,5% 7,5% 7,5% 7,5%

57


Nr.crt An U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 parcuri

6 Gradini si parcuri Tone 448 456 464 472 480 472 463 455

7 Total deseuri

zona 3 Draganesti

Tone 7.810 7.905 8.002 8.099 8.198 8.057 7.914 7.768


lei/luna /loc 4,95 5,25 5,54 5,85 6,17 6,47 6,78 7,11


lei/luna /loc 4,60 4,88 5,16 5,45 5,76 6,02 6,30 6,59


institutii

lei/luna /loc 307 307 307 307 307 307 307 307



13 Tarif Urban lei/an 0 0 0 0 0 0 0 0


15 Tarif ag. ec.,


lei/an 523.133 532.072 541.179 550.458 559.912 550.315 540.540 530.586

16 Total lei/an 2.651.134 2.763.231 2.925.769 3.096.177 3.220.257 3.283.125 3.289.935 3.353.627

Zona 4 – Urlati

Nr.crt An U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023


1.1 Urban locuitori 13.114 12.953 12.792 12.630 12.469 12.608 12.747 12.886

1.2 Rural locuitori 66.730 66.998 67.267 67.536 67.804 65.627 63.449 61.272

58


Nr.crt An U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023

2 Deseuri

generate populatie

tone 18.103 18.217 18.330 18.445 18.560 18.471 18.380 18.286







7 Agenti economici

% din total generat de populatie

20,56% 20,69% 20,82% 20,95% 21,09% 21,09% 21,09% 21,09%

8 Agenti

economici - total

tone 3.723 3.769 3.817 3.865 3.914 3.895 3.876 3.856


10 Gradini si parcuri - urban tone 514 517 519 522 525 533 541 549


12 Gradini si parcuri - rural tone 815 829 843 858 873 857 842 827

59


Nr.crt An U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023

13 Gradini si parcuri

% din total generat de populatie

7,3% 7,4% 7,4% 7,5% 7,5% 7,5% 7,5% 7,5%


15 Total deseuri zona 4 Urlati tone 23.155 23.332 23.510 23.690 23.871 23.757 23.639 23.518


lei/luna /loc 4,95 5,25 5,54 5,85 6,17 6,47 6,78 7,11


lei/luna /loc 4,60 4,88 5,16 5,45 5,76 6,02 6,30 6,59


institutii

lei/luna /loc 307 307 307 307 307 307 307 307





23 Tarif ag. ec.,


lei/an 1.550.894 1.570.331 1.590.066 1.610.105 1.630.454 1.622.615 1.614.563 1.606.296

24 Total lei/an 6.564.005 6.839.203 7.191.069 7.560.492 7.846.553 8.046.232 8.147.256 8.372.594

Zona 5 – Valenii de Munte

Nr.crt An U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023

1 Total populatie Locuitori 20.785 20.617 20.449 20.281 20.113 20.102 20.090 20.078

1.1 Urban Locuitori 15.411 15.221 15.032 14.842 14.652 14.816 14.979 15.143

60


Nr.crt An U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023

1.2 Rural Locuitori 5.375 5.396 5.418 5.439 5.461 5.286 5.110 4.935

2 Deseuri

generate populatie

Tone 23.146 23.299 23.453 23.608 23.764 23.626 23.485 23.340

2.1 Deseuri generate populatie - urban Tone 8.224 8.217 8.209 8.200 8.190 8.319 8.449 8.581

2.2 Deseuri generate populatie - rural Tone 14.921 15.082 15.244 15.409 15.574 15.308 15.036 14.759





7 Agenti economici

% din total

generat de

populatie

20,56% 20,69% 20,82% 20,95% 21,09% 21,09% 21,09% 21,09%

8 Agenti

economici - total

tone 4.760 4.821 4.883 4.947 5.011 4.982 4.952 4.922


10 Gradini si parcuri - urban tone 604 607 610 613 617 626 636 646


61


Nr.crt An U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023

12 Gradini si parcuri - rural tone 1.095 1.114 1.133 1.153 1.172 1.152 1.132 1.111


% din total

generat de

populatie

7,3% 7,4% 7,4% 7,5% 7,5% 7,5% 7,5% 7,5%


15 Total deseuri zona 5 Valeni

de Munte tone 29.604 29.841 30.080 30.321 30.565 30.387 30.205 30.018


lei/luna /loc 4,95 5,25 5,54 5,85 6,17 6,47 6,78 7,11


lei/luna /loc 4,60 4,88 5,16 5,45 5,76 6,02 6,30 6,59


institutii

lei/luna /loc 307 307 307 307 307 307 307 307





23 Tarif ag. ec.,


lei/an 1.982.857 2.008.439 2.034.422 2.060.815 2.087.625 2.075.470 2.063.012 2.050.246

24 Total lei/an 8.526.228 8.883.984 9.347.296 9.833.654 10.207.847 10.461.767 10.582.569 10.866.894

62


CONTRACT nr. 4: ZONA 7 CÂMPINA

Nr.crt An U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023


1.1 Urban locuitori 78.223 77.261 76.299 75.336 74.374 75.204 76.033 76.863

1.2 Rural locuitori 32.801 32.933 33.065 33.197 33.329 32.259 31.188 30.118








7 Agenti economici

% din total

generat de

populatie

20,56% 20,69% 20,82% 20,95% 21,09% 21,09% 21,09% 21,09%

8 Agenti economici - total tone 10.093 10.164 10.236 10.308 10.381 10.491 10.602 10.715


10 Gradini si parcuri - urban tone 3.065 3.081 3.097 3.113 3.129 3.178 3.228 3.278

63


Nr.crt An U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023


12 Gradini si parcuri - rural tone 538 548 557 567 576 566 556 546


% din total

generat de

populatie

7,3% 7,4% 7,4% 7,5% 7,5% 7,5% 7,5% 7,5%


15 Total deseuri zona 7 Campina tone 62.777 62.914 63.049 63.183 63.314 63.986 64.664 65.348


lei/luna /loc 4,95 5,25 5,54 5,85 6,17 6,47 6,78 7,11


lei/luna /loc 4,60 4,88 5,16 5,45 5,76 6,02 6,30 6,59


institutii

lei/luna /loc 307 307 307 307 307 307 307 307





23 Tarif ag. ec.,


lei/an 4.204.701 4.234.415 4.264.287 4.294.317 4.324.504 4.370.310 4.416.566 4.463.278

24 Total lei/an 13.580.571 14.140.800 14.671.797 15.231.606 15.741.050 16.325.684 16.862.579 17.592.304

64


4.2 Costul comparativ de referinta

Costurile unitare de operare ale sistemului de management integrat al deseurilor in judetul Prahova sunt prezentate in continuare, pe fiecare componenta a sistemului, in preturi constante la nivelul anului 2011. Preturile nu includ TVA.

Tabel 14: Costuri unitare aferente SMID Prahova (preturi constant 2011)

Investitii UM Pret unitar (€) Comentarii

Inchiderea depozitelor conforme/neconforme

1 depozit (Ploiesti) EUR/ha 133.63 Suprafata totala :31 ha

Statii de sortare (SS)

Constructie SS Boldesti-Scaeni EUR/tona 67.88 Capacitate de 51.175 tone/an

Statii Tratare Mecano – Biologica (TMB)

Constructia TMB Ploiesti EUR/ton 93.54 Capacitate de 150.000 tone/an

Statii/puncte de transfer (ST)

Constructie ST Busteni EUR/tona 61.79 Capacitate de 15.831 tone/an

Constructie ST Urlati EUR/tona 69.44 Capacitate totala de 14.548 tone/an-

Pubele, Containere Nr total de bucati de achizitionat

Pubela 120 l EUR/buc 20 126.420

Pubela 240 l EUR/buc 30 4.099

Containere 1,1 mc EUR/buc 225 8.455

Compostoare individuale EUR/buc 20 64.751

Costuri de operare si intretinere (anuale)

Colectare EUR/tona 16.88

Statii de transfer EUR/tona 3.37

Vehicule lung curier EUR/tona 3.39

Statie de sortare EUR/tona 15.21

Statie TMB EUR/tona 9.97

Depozit EUR/tona 12.49 Depozit Valenii de Munte

65


Investitii UM Pret unitar (€) Comentarii

12.13 Depozit Boldesti Scaieni

Monitorizare si control dupa inchidere EUR/ha 7.26


4.3 Prezentarea structurii concesiunii si a Mecanismelor de plata

In prezent, tarifele sunt diferentiate pentru mediul urban si rural si pentru agentii economici si institutii, in functie de costurile aferente fiecarui operator existent in parte.

In conformitate cu Aplicatia de Finantare, la nivelul Proiectului au fost calculate tarife medii la nivel de judet. Planul Anual de Evolutie a Tarifelor se regaseste si in Anexa I.4 la Contractul de Finantare (a se vedea si tabelul de mai jos).

Cu privire la modalitate de plata a serviciilor de salubritate s-a stabilit ca la nivelul, judetului Prahova se va introduce un sistem unic de plata, respectiv tarif atat in mediul urban, cat si rural.

Trebuie mentionat faptul ca potrivit prevederilor art. 14 alin. (3) din Contractul de Finantare, „Beneficiarul va asigura cresterea tarifelor in termeni reali, astfel incat sa se asigure acoperirea co-finantarii si a costurilor de operare si de intretinere a activelor in conformitate cu Cererea de Finantare.”

In conformitate cu Documentul de Pozitie, art. 12 alin. (5) Consiliul Judetean va percepe o redeventa de la operatorii statiilor de transfer Urlati si Busteni, operatorul statiei de sortare si de la operatorul statiei de tratare mecano-biologica a deseurilor biodegradabile. Potrivit prevederilor legale in vigoare, CJ/ADI pot lua in considerare redeventa si in cazul contractelor de delegare a activitatilor de colectare si transport, cu respectarea politicii tarifare stabilita de ADI.

Potrivit prevederilor art. 44 alin. (3) din Legea 51/2006 „Unitatile administrativ-teritoriale sau, dupa caz, operatorii/operatorii regionali care beneficiaza de asistenta financiara nerambursabila din partea Uniunii Europene ori de imprumuturi de la organisme financiare internationale pentru realizarea unor programe de investitii publice de interes zonal sau regional destinate infiintarii, modernizarii si/ori dezvoltarii infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor de utilitati publice au obligatia constituirii, alimentarii si utilizarii unui fond de rezerva. Acest fond este destinat intretinerii, inlocuirii si dezvoltarii sistemelor de utilitati publice sau a unor parti din componenta acestora, precum si asigurarii fondurilor necesare pentru plata serviciului datoriei publice aferente cofinantarii acestor proiecte de investitii. Fondul de rezerva, denumit in continuare Fondul IID, se constituie si se utilizeaza in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea si utilizarea Fondului de intretinere, inlocuire si dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiaza de asistenta financiara nerambursabila din partea Uniunii Europene, aprobata prin Legea nr. 108/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.”

In conformitate cu art. 3 alin. (3) din Norma pentru constituirea, alimentarea si utilizarea Fondului de intretinere, inlocuire si dezvoltare, titularul Fondului IID poate fi unitatea administrativ-teritoriala sau operatorul care beneficiaza de asistenta financiara nerambursabila din partea Uniunii Europene.

In conformitate cu documentatiile de atribuire pregatite, Consiliul Judetan Prahova este titularul Fondului IID.

4.4 Identificarea riscurilor asociate

Analiza riscurilor si repartitia acestora intre partile implicate in contract

Orice proiect de investitii publice poate implica riscuri atat in faza de executie, cat si in faza de operare astefal ca, in cazul proiectelor complexe, sa existe diferente intre costurile si necesarul de timp reale fata de cel estimat initial.

66


Riscul poate fi definit ca fiind incertitudinea venturilor, cheltuielilor si a planificarii in timp a proiectului. Pentru a avea o stimare realista a costurilor aparute de-a lungul intregii durate de viata a unui proiect, trebuie identificate, alocate si evaluate riscurile relevante aferente proiectului.

Identificarea si alocarea riscurilor

Cea mai utilizata metodologie de identificare a riscurilor este matricea riscurilor. Aceasta reprezinta o enumerare a posibilelor riscuri aferente proiectului in ceea ce priveste cheltuielile, veniturile si planificarea acestora.

Astfel, Matricea riscurilor va cuprinde:

Riscuri de intretinere si operare – reprezinta riscurile ce pot aparea in fiecare an pe perioada operarii; sunt mai mari in primii 3 ani de la darea in folosinta si includ includ riscul majorarii cheltuielilor cu forta de munca fata de previziunile initiale;

Riscuri de cerere – riscuri care influenteaza castigurile reale ale proiectului prin gradul de utilizare de catre populatie si operatorii economici a serviciului prestat de Concesionar;

Alte riscuri – riscuri generale care nu sunt legate de nici o categorie de mai sus si care in general nu tin de nici una din partile implicate (schimbari legislative, modificarea cursului valutar etc.).

La alocarea Riscurilor, s-a mers pe principiul ca riscul trebuie suportat de partea care il poate atenua in cea mai mare masura si care poate controla in cel mai corect mod consecintele. Astfel, fiecare parte isi va asuma fiecare parte isi asuma riscurile pe care va fi in masura sa le gestioneze corespunzator.

Conform prevederilor legale in vigoare, riscul exploatarii rerezinta:

Riscul de disponibilitate, respective nerespectarea unor parametrii (indicatori) de performanta de calitate ai serviciului, clar determinati si masurati, pe intreaga durata de viata a proiectului;

Riscul de piata, respectiv neintrebuintarea de catre utilizatorii finali a rezultatului serviciului pus la dispozitia acestora, in conditiile in care parametrii de performanta si calitate sunt integral respectati.

In tabelul de mai jos sunt prezentate Riscurile identificate si modul de alocare al acestora intre partile implicate.

67


Tabel 15 Matricea de alocare a riscului asociate contractului

Nr. Crt.

Categoria de Risc Descriere Consecinte Eliminare

RISCURI DE AMPLASAMENT 1 Structura existenta

(modernizari) Structurile sunt operate si intretinute inadecvat

Majorarea costurilor si timpului

Managementul Riscului: Operatorul va folosi spatiul pus la dispozitia sa in conditii de eficienta maxima pentru a asigura disponibilul de teren pentru viitoare extinderi si modernizari in limita de impact zero si asupra costurilor si timpului necesar pentru realizarea proiectelor 0% Autoritatea Contractanta 100% Delegatul/Operatorul

2 Aprobari Nu pot fi obtinute toate aprobarile necesare sau pot fi obtinute cu conditionari neprevazute

Intârzieri in inceperea operarii sau in finalizarea lui si cresterea costurilor aferente

Managementul Riscului: Autoritatea Contractanta va acorda Operatorului, prin Contract, un termen de mobilizare de max 60 de zile pentru obtinerea tuturor autorizatiilor necesare conform legislatiei in vigoare 0% Autoritatea Contractant 100% Delegatul/Operatorul

3 Protectia Mediului Pe parcursul implementarii proiectului se produc contaminari ale proprietatilor adiacente cu efect asupra proprietatilor puse la dispozitia Operatorului

Costuri de decontaminare

Managementul Riscului: Operatorul va fi total responsabil de modalitatile de operare si, implicit de eventualele costuri de contaminare 100% Autoritatea Contractanta 0% Delegatul/Operatorul

RISCURI ASOCIATE PUNERII IN EXECUTARE A CONTRACTULUI 4 Intârzieri in luarea

deciziilor cu privire la procedurile de licitatie si aprobarile pentru contractele de lucrari

Pe perioada desfasurarii procedurii de atribuire pot sa apara intarzieri rezultate la stabilirea unor decizii pe parcursul derularii procedurilor de atribuire (contestatii, clarificari solicitate asupra anumitor aspecte ale ofertelor etc.)

Intârziere in implementare si majorare de costuri. Consecinte pentru ambii parteneri

Managementul Riscului: Autoritatea Contractanta va fi resonsabila pentru organizarea in conditii conforme a licitatiilor. Ofertantii prezenti la licitatie se vor asigura ca indeplinesc conditiile de eligibilitate solicitate de Autoritatea Contractanta 50% Autoritatea Contractanta 50% Delegatul/Operatorul

5 Intarzieri in predarea amplasamentului de catre autoritatea contractanta

Aparitia unor evenimente pe durata implementarii proiectului

Intârziere in implementare si majorare de costuri. Consecinte pentru ambii parteneri

Managementul Riscului: Autoritatea Contractanta are obligatia de a lua toate masurile astfel incât implementarea proiectului sa inceapa in conditiile si la termenele stabilite 50% Autoritatea Contractanta: 50%Delegatul/Operatorul:

68


Nr. Crt.


FINANTATOR SI FINANTARE 6 Finantator incapabil

Operatorul devine insolvabil sau efectuarea prestatiilor necesita o finantare mai mare decât cea estimata

Nerealizarea prestatiilor solicitate de Autoritatea Contractanta

Managementul Riscului: In cazul in care Operatorul devine insolvabil, contractul se va rezilia 0% Autoritatea Contractanta 100% Delegatul/Operatorul

7 Finantare indisponibila

Operatorul nu poate asigura resursele financiare si de capital atunci când trebuie si in cuantumuri suficiente

Lipsa finantarii pentru continuarea sau finalizarea contractului

Managementul Riscului: Autoritatea Contractanta va analiza cu mare atentie angajamentele financiare ale viitorului operator si concordanta cu necesitatile. In cazul in care vor exista neconcordante majore intre aceste aspecte, Contractul va fi reziliat 0% Autoritatea Contractanta 100% Delegatul/Operatorul

8 Modificari de taxe

Pe parcursul desfasurarii contractului, regimul de impozitare general se schimba in defavoarea Operatorului

Impact negativ asupra veniturilor financiare ale Operatorului

Managementul Riscului: In cazul in care taxele si impozitele vor suferi modificari, se va incerca contracararea acestor costuri suplimentare prin modificarea costurilor de operare 25% Autoritatea Contractanta 75% Delegatul/Operatorul

RISCURI ASOCIATE PERIOADEI DE OPERARE 9 Resurse la intrare

Resursele necesare pentru operare costa mai mult decât estimarile initiale, nu au calitate corespunzatoare sau sunt indisponibile in cantitatile necesare

Cresteri de cost si, in unele cazuri, efecte negative asupra calitatii prestatiilor efectuate

Managementul Riscului: Operatorul trebuie sa faca estimarea costurilor cât mai aproape de costurile reale, astfel inât sa evite eventualele pierderi 0% Autoritatea Contractanta 100% Delegatul/Operatorul

10 Intretinere si reparare echipamente

Calitatea proiectarii si/sau a lucrarilor este necorespunzatoare având ca rezultat cresterea peste anticipari a costurilor de intretinere si reparatii

Cresterea costului cu efecte negative asupra prestatiilor efectuate

Managementul Riscului: Operatorul are dreptul sa incheie contracte cu terti pentru intretinerea si repararea instalatiilor, utilajelor si echipamentelor utilizate pentru prestarea serviciilor 0% Autoritatea Contractanta 100% Delegatul/Operatorul

11 Structura rutiera – interventii planificate

Lucrari de infrastructura derulate de autoritatile publice locale (interventii planificate)

Limitarea accesului la punctele de colectare a deseurilors efecte asupra calitatii prestarii serviciului

Grad de probabilitate: 100% Managementul Riscului: Autoritatea contractanta trebuie sa comunice din timp Operatorului calendarul lucrarilor de infrastructura, astfel incât Operatorul sa isi

69


Nr. Crt.


poata organiza activitatea in mod corespunzator Repartizarea Riscului: 50 % Autoritatea Contractanta 50 % Delegatul/Operatorul

12 Hazarde naturale – afectarea infrastructurii si echipamentelor

Afectarea infrasctructurii rutiere si echipamentelor in urma producerii dezastrelor naturale (inuntatii, cutremure, etc.)

Restrictionarea accesului la punctele de colectare a deseurilor astfel ca operatorul nu poate asigura frecventa de colectare conform contractului.

Grad de probabilitate: 100% Managementul Riscului: Operatorul este indreptatit sa solicite recuperarea costurilor suplimentare Repartizarea Riscului: 100 % Autoritatea Contractanta 0 % Delegatul/Operatorul

13 Factorul uman In urma unor evenimente (miscari sociale, furturi, devastari, etc.), populatia distruge un numar semnificativ de recipienti de colectare

Operatorul nu isi mai poate derula activitatea cu respectarea indicatorilor prevazuti in contract.

Grad de probabilitate: 100% Managementul Riscului: Operatorul trebuie sa asigure inlocuirea recipientilor distrusi Repartizarea Riscului: 0 % Autoritatea Contractanta 100 % Delegatul/Operatorul

14 Colectorii informali Colectori neautorizati care extrag deseurile reciclabile din recipientii de colectare separata

Repercursiuni directe asupra activitatii Operatorului, aceste actiuni pot produce deteriorarea recipientilor; perpetuarea unei astfel de situatii are impact asupra sistemului integrat de gestionare a deseurilor, deoarece deseurile reciclabile valorificate ulterior, aduc venituri in sistem prin valorificarea catre operatori economici specializati. In cazul in care aceasta situatie se repeta, veniturile din sistem scad.

Managementul Riscului: Operatorul are obligatia de a anunta Autoritatea contractanta si a lua masurile ce se impun Repartizarea Riscului: 0 % Autoritatea Contractanta 100 % Delegatul/Operatorul

15 Grad mare de De cele mai multe ori, containerele In situatiile in care gradul de Grad de probabilitate: 100%

70


Nr. Crt.


impurificare al deseurilor reciclabile colectate separat

destinate colectarii selective contin si alte tipuri de deseuri decât cele pentru care sunt destinate; este acceptat un anumit grad de impurificare, insa devine problematic atunci când este ridicat

impurificare este foarte mare, cantitatea de deseuri valorificate se reduce semnificativ, acestea fiind colectate impreuna cu deseurile amestecate; acest aspect se aplica puctual

Managementul Riscului: Operatorul are obligatia de a anunta autoritatea contractanta si a stabili impreuna masurile necesare 0 % Autoritatea Contractanta 100 % Delegatul/Operatorul

16 Cantitatea de deseuri colectata este mai mare decât cea planificata

Cantitatile de deseuri colectate pot fi mai mari decât cantitatile prezentate in caietul de sarcini

In acest caz, pentru colectare este necesara cresterea frecventei de colectare si implicit a costurilor

Grad de probabilitate: 100% Managementul Riscului: Operatorul are obligatia de a anunta in scris Autoritatea contractanta pentru a se lua masurile ce se impun. Repartizarea Riscului: 0 % Autoritatea Contractanta 100 % Delegatul/Operatorul

17 Operare Concesionarul nu corespunde financiar sau nu poate efectua prestatiile conform contractului

Imposibilitatea efectuarii prestatiilor.

Managementul Riscului: In cazul in care operatorul devine incapabil de respectarea indicatorilor de operare, contractul se va rezilia iar Autoritatea Contractanta va trece la organizarea unei noi licitatii 0% Autoritatea Contractanta 100% Delegatul/Operatorul

RISCURI DE PIATA 18 Inrautatirea

conditiilor economice generale

Producerea unor schimbari fundamentale si neasteptate in conditiile economice generale, care conduc la reducerea cererii pentru prestatiile contractate

Venituri sub proiectiile financiare anterioare

Managementul Riscului: Conform legislatiei specifice serviciului de salubritate, atât persoanele fizice cât si juridice sunt obligate sa incheie contracte de prestari servicii cu operatorul de colectare, iar acesta are obligatia de a livra aceste deseuri catre operatorul de depozitare. 0% Autoritatea Contractanta 100% Delegatul/Operatorul

19 Inflatia

Valoarea platilor in timp este diminuata de inflatie

Diminuarea in termeni reali a veniturilor din proiect

Managementul Riscului: Operatorul va ajusta anual tarifele practicate, cu indicele de crestere a preturilor declarat de Institutul National de Statistica 0% Autoritatea Contractanta 100% Delegatul/Operatorul

RISC LEGAL SI DE POLITICA A AUTORITATII CONTRACTANTE

71


Nr. Crt.


20 Modificari legislative privind protectia mediului

Pe parcursul derularii contractului, actele de reglementare pot suferi modificari in ceea ce priveste taxele aplicabile sau cerintele tehnice de operare, din aceasta cauza sunt necesare finantari suplimentare pentru reconstructie, modificare, reechipare etc.

Orice taxa/impunere financiara si cerinta tehnica aparuta/modificata pe parcursul derularii contractului, care se aplica Operatorului, genereaza costuri suplimentare. Operatorul nu poate suporta financiar consecintele schimbarilor

Managementul Riscului: Repartizarea Riscului: Orice situatie de sarcina neconforma este in sarcina Operatorului 0 % Autoritatea Contractanta 100 % Delegatul/Operatorul

21 Reglementarea Existenta unui cadru statutar de reglementari care vor afecta Concesionarul

Efect asupra costurilor si veniturilor

Managementul Riscului 0% Autoritatea Contractanta: 100% Delegatul/Operatorul:

22 Schimbari legislative/de politica

Schimbare legislativa si/sau a politicii Concedentului, care nu poate fi anticipata la semnarea contractului si care este adresata direct, specific si exclusiv proiectului, ceea ce conduce la costuri de capital sau operationale suplimentare din partea Concesionarului

O crestere semnificativa in costurile operationale ale Concesionarului si/sau necesitatea de a efectua cheltuieli de capital pentru a putea raspunde acestor schimbari

Managementul Riscului: Autoritatea Contractanta poate sa reduca raspunderea pentru astfel de schimbari privind monitorizarea si limitarea schimbarilor care ar putea avea astfel de consecinte asupra proiectului. In cazul in care acest lucru nu va fi posibil, Operatorul poate poate proceda la ajustarea tarifelor 25% Autoritatea Contractanta: 75% Delegatul/Operatorul:

23 Retragerea sprijinului complementar

Concedentul isi retrage sprijinul complementar, proiectul fiind afectat negativ

Consecinte asupra veniturilor

Managementul Riscului: Autoritatea Contractanta nu acorda sprijin suplimentar 0% Autoritatea Contractanta 100% Delegatul/Operatorul

RISCURI DE DISPONIBILITATE 24 Nerespectarea

indicatorilor de performanta

Operatorul, din diferite motive care tin exclusiv de mosul sau de organizare si gestionare a activitatii nu indeplineste indicatorii de performanta asumati

Nerespectarea termenilor contractuali

Managementul Riscului: Operatorul trebuie sa depuna toate eforturile necesare in vederea respectarii si atingerii indicatorilor de performanta 0% Autoritatea Contractanta 100% Delegatul/Operatorul

25 Nerespectarea parametrilor de

Operatorul presteaza serviciile asumate la un nivel de calitate

Indeplinirea in conditii neconforme a serviciilor

Managementul Riscului: Operatorul trebuie sa depuna toate eforturile necesare astfel incât serviciile prestate sa fie la un nivel calitativ superior

72


Nr. Crt.


calitate ai serviciului prestat

necorespunzator prestate 0% Autoritatea Contractanta 100% Delegatul/Operatorul

ACTIVELE PROIECTULUI 26 Depreciere tehnica

Deprecierea tehnica este mai mare decât cea prevazuta

Cresterea costurilor de retehnologizare

Managementul Riscului: Operatorul va monitoriza constant deprecierea tehnica si va lua masurile necesare in vederea remedierii. 25% Autoritatea Contractanta 75% Delegatul/Operatorul

FORTA MAJORA 27 Forta majora Forta majora, astfel cum este definita

prin lege, impiedica realizarea contractului

Pierderea sau avarierea activelor proiectului si pierderea/diminuarea posibilitatii de obtinere a veniturilor preconizate

Managementul Riscului: Bunurile mobile si imobile vor fi asigurate in baza viitorului contract. Daca uns din parti este afectata de un eveniment de forta mojora, aceasta va depunu toate eforturile pentru dezvoltare si retehnologizare pentru a asigura continuitatea operarii 50% Autoritatea Contractanta 50% Delegatul/Operatorul

PROFITABILITATEA PROIECTULUI

28

Proiectul se dovedeste mai profitabil decât previziunile realizate initial

Balanta de venituri-cheltuieli difera semnificativ fata de previziuni

Profituri in favoarea Operatorului

Managementul Riscului: Operatorul va trece la ajustarea tarifelor pentru restabilirea balantei 50% Autoritatea Contractanta 50% Delegatul/Operatorul

29

Incasarea taxei speciale in cazul utilizatorilor care refuza incheierea contractelor cu operatorul

Taxa speciala pentru serviciile de salubrizare va fi colectata de UAT de la utilizatorii care refuza incheierea contractelor cu operatorul

UAT-urile vor asigura plata serviciilor catre operatori pentru aceasta categorie de utilizatori

Managementul Riscului: 25% Delegatul / Operatorul 75% Unitatea Teritorial Administrativa

73


5. FEZABILITATEA FINANCIARA A CONCESIUNII

5.1 Accesibilitatea concesiunii

Indatoririle generale ale Delegatului/Operatoului, pe toata perioada de desfasurare a contracului, sunt date de:

Colectarea separata si transportul deseurilor municipale

Colectarea separata si transportul deseurilor menajere

Colectarea separata si transportul deseurilor similare

Colectarea si gestionarea deseurilor periculoase din deseurile menajere, cu exceptia celor cu regim special

Colectarea si transportul deseurilor voluminoase provenite de la populatie, institutii publice si agenti economici

Colectarea, transportul, tratarea, valorificarea si eliminarea deseurilor rezultate din activitati de constructii si demolari

Colectarea deseurilor din piete

Colectarea deseurilor din parcuri si gradini

Colectarea deseurilor stradale

Colectari ocazionale si servicii suplimentare

Transportul deseurilor

Transferul deseurilor

Operare Statii de Transfer

Asa cum a fost descris si in capitolele anterioare, Investitiile care urmeaza a fi achizitionate de catre Delegat in cadrul Proiectului sunt:

a. Echipamente pentru colectarea deseurilor reziduale si compostoare individuale


c. Mijloace de transport pentru colectarea deseurilor;

5.2 Previzionarea tratamentului contabil

In stabilirea tratamentului contabil aplicabil procesului de concesiune, Autoritatea Contractanta trebuie sa tina cont de normele in vigoare emise de Ministerul Finantelor Publice, referitoare la statutul inregistrarii activelor, reprezentate de instalatii si echipamente, precum si de reglementarile Uniunii Europene referitoare la tratamentul contabil al conceiunii.

Delegatul (Operatorul) va respecta standardele si principiile contabile si va mentine registrele si inregistrarile contabile necesare conform Legii aplicabile. De asemenea, Delegatul va evidentia in contabilitate in mod separat, clar si distinct toate intrarile si iesirile contabile, in conformitate cu dispozitiile legale.

Delegatarul/ADI poate, suportând costurile si cheltuielile, sa efectueze un audit al evidentelor si registrelor contabile si al altor documente relevante, inclusiv asupra evidentelor si registrelor lucrarilor si echipamentelor si a oricaror informatii, inregistrari si documente contabile care pot fi solicitate de Delegatar sau ADI. Delegatul are obligatia de a permite Delegatarului, ADI si altor persoane autorizate sa verifice si sa auditeze aceste documente, inclusiv sa obtina copii de pe acestea, in orice moment pe toata durata contractului. Toate registrele, evidentele, inregistrarile si documente contabile vor fi pastrate de Delegat pe o perioada de timp ceruta de Legislatia in vigoare.

74


5.3 Durata concesiunii

In cazul contractelor de delegare pentru activitatea de colectare si transport a deseurilor se propune ca durata acestora sa fie de 8 ani raportat la durata de amortizare si la recomandarile AM POS Mediu.

In conformitate cu art. 32 alin. (3) din Legea nr. 51/2006 Durata contractelor de delegare a gestiunii este limitată. Pentru contractele de delegare a gestiunii a căror durată estimată este mai mare de 5 ani, aceasta se stabileşte, după caz, în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016, ale Legii nr. 99/2016 şi ale Legii nr. 100/2016 şi nu va depăşi durata maximă necesară recuperării investiţiilor prevăzute în sarcina operatorului/operatorului regional prin contractul de delegare. În cazul gestiunii directe, autorităţile administraţiei publice locale, cu excepţia celor care sunt membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sunt obligate ca, periodic, respectiv o dată la 5 ani, să facă analize privind eficienţa economică a serviciului, respectiv să schimbe modalitatea de gestiune a serviciilor publice, după caz.

In cazul contractelor de delegare pentru activitatea de colectare si transport a deseurilor s-a propus ca durata acestora sa fie de 8 ani raportat la durata de amortizare si la recomandarile AM POS Mediu.

Potrivit prevederilor HG nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe

I. Dispoziţii generale

1. Catalogul cuprinde clasificarea mijloacelor fixe utilizate în economie şi duratele normale de funcţionare ale acestora, care corespund cu duratele de amortizare în ani, aferente regimului de amortizare liniar.

2. Durata normală de funcţionare reprezintă durata de utilizare în care se recuperează, din punct de vedere fiscal valoarea de intrare a mijloacelor fixe pe calea amortizării. În consecinţă, durata normală de funcţionare este mai redusă decât durata de viaţă fizică a mijlocului fix respectiv.

3. Mijloacele fixe cuprinse în catalog sunt clasificate în general în grupe, subgrupe, clase şi subclase, iar pentru unele şi în familii. Astfel mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate în trei grupe principale şi anume:

- Grupa 1 - Construcţii;

- Grupa 2 - Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii;

- Grupa 3 - Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.

Catalogul se aplică în mod unitar de către agenţii economici, persoanele juridice fără scop patrimonial cât şi de către instituţiile publice, asigurând determinarea în mod unitar a amortizării capitalului imobilizat în active corporale.

CODUL DE CLASIFICARE

DENUMIREA ACTIVELOR FIXE DURATE NORMALE DE FUNCŢIONARE - ANI -

2.1.24.5. Maşini, utilaje şi instalaţii pentru tratarea deşeurilor menajere.

8-12

2.1.24.6. Recipiente pentru depozitarea deşeurilor menajere,

6-10

6. ASPECTE REFERITOARE LA MEDIU

Prin implementarea Sistemului integrat de management al deseurilor in judetul Prahova, se vor atinge tintele de deviere de la depozitare a deseurilor biodegradabile si de valorificare a deseurilor de ambalaje, cresterea gradului de reciclare/valorificare a deseurilor reciclabile, colectarea selectiva a deseurilor municipale generate precum si depozitarea cestora in conditii de siguranta fara a oune in pericol mediul inconjurator si sanatatea locuitorilor, respectand astfel si tintele indicate in Planul National de gestionare a Deseurilor.

75


Alegerea optiunii gestiunii delegate asigura selectarea unui operator cu o mai mare experienta in domeniu si care va putea gestiona activitatea in conditiile unui management performant al calitatii mediului.

Dotarea cu utilaje noi si performantele impuse prin intermediul criteriilor de selectie vor conduce la scaderea nivelului de poluare, iar operatorii vor trebui sa faca dovada detinerii unui numar suficient de astfel de utilaje si masini performante, care sa garanteze calitatea serviciilor prestate.

Criteriile de selectie vor avea in vedere implementarea unui sistem de management de mediu, in conformitate cu standardul ISO 14001 (sau echivalent), ceea ce se traduce prin functionarea in conformitate cu legislatia in domeniu si angajamentul managementului pentru protejarea factorilor de mediu la nivelul operatorilor.

Indiferent de modul de delegare ales ales (gestiune directa sau delegata), operatorul public sau privat va opera in limitele actelor de reglementare a activitatii, emise de autoritatile de mediu competente, fara a exista derogari de la incadrarea in limitele stabilite de acestea.

Efecte asupra populatiei

Calitatea vietii si standardele de viata a comunitatii din imprejurimi nu vor fi afectate negativ de punerea in practica a proiectului, in conditii normale de functionare si utilizare.

Se apreciaza un impact pozitiv al proiectului asupra mediului social si economic, prin crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea calitatii vietii populatiei si dezvoltarea unui sistem de management integrat al deseurilor eficient si conform.

Efecte asupra apei

Pentru evitarea efectelor negative asupra apelor, se va asigura implementarea masurilor de protectie impotriva eventualelor contaminari accidentale sau structurale:

Utilizarea autovidanjelor conforme si verificarea periodica a etanseitatii;

Interzicerea spalarii vehiculelor sau utilajelor pe suprafata directa a solului, igienizarea acestora facandu-se doar in locurile special destinate;

Verificarea periodica a functionarii corespunzatoare a autovehiculelor si utilajelor, evitandu-se astfel orice posibila scurgere de carburant sau ulei.

Verificarea periodica a statiei de epurare in cazul statia de sortare Boldesti Scaeni, unde evacuarea efluentului din statia de epurare se face in fostul canal de desecare si apoi in raul Teleajen, dupa o epurare prealabila.

Efecte asupra aerului

Procesele biologice vor avea loc in incinte inchise, realizate din beton armat si acoperite cu membrane semipermeabile , ce au rol de a filtra gazele emise. Procesul de descompunere este unul

intensiv, flind prevazut cu sisteme de aerare in incinte.

In vedere protejarii calitatii aerului este necesar a se respecta urmatoarele masuri:

Intretinerea corespunzatoare a vehiculelor si echipamentelor in conformitate cu un program de reparatii/revizii periodice;

Prevenirea ridicarii prafului prin actiuni de umectare in perioadele de vara si prin curatarea zilnica a cailor de acces prin indepartarea pamantului si nisipului;

Asigurarea unei gestionari corecte in ceea ce priveste managementul materialelor si al deseurilor.

Efecte asupa solului

In faza de exploatare, impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin urmatoarele masuri:

folosirea statiior de transfer, sortare si TMB doar pentru categoria de deseuri municipale autorizate si acceptate;

76


utilizarea de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare;

interzicerea descarcarii oricaror categorii de deseuri in alta parte decat direct pe platformele halelor de sortare si halei de tratare mecanica;

betonarea suprafetelor de tranzit ale mijloacelor de transport, ale zonei destinate containerelor pentru transportul lung — curier, halelor de sortare, compostare si rampelor de acces si ale vecinatatilor acestora;

utilizarea vehiculelor de transport corespunzatoare si verificarea periodica a acestora pentru a evita posibile scurgeri de carburanti pe sol;

prevederea containerelor sanitare, retea canalizare apa uzata menajera si bazinului etans vidanjabil;

prevederea sistemului de canalizare apa pluviala, preepurarea apelor pluviale prin intermediul separatorului de hidrocarburi si bazinului de retentie si deversarea acestora in rigole perimetrale;

prevederea statiei de epurare aferenta statiei de sortare Boldesti — Scaeni.

Efecte asupra florei si faunei

Impactul asupra biodiversitatii si mediului natural in faza de operare poate aparea doar in cazul unor evenimente accidentale, cand exista posibilitatea contaminarii anumite suprafete de teren prin scurgerea unor produse petroliere pe sol.

Astfel:

se interzice depozitarea sau tranzitarea pe spatiile verzi;

se impune refacerea ecologica a terenurilor utilizate dupa inchiderea investitiilor propuse si reincadrarea terenului in peisajul zonei.

Pentru statia de transfer Busteni in faza de exploatare a obiectivului se vor respecta urmatoarele masuri:

descarcarea deseurilor colectate se va realiza doar pe suprafata platformelor betonate, direct in containerele prevazute pentru transport;

se va reduce numarul de masini folosite la transportul lung-curier printr-o compactare eficienta a deseurilor, utilizand capul de presare ;

nu vor fi deschise noi drumuri de acces, ci vor fi utilizate drumurile deja existente;

echipamentul de transport va asigura etanseitatea, astfel incat deseurile sa nu intre in contact cu mediul;

se va asigura fixarea si stabilitatea containerelor in timpul transportului.

Titularul va respecta masurile de protectie si conservare care sunt stabilite prin planul de management al sitului ROSCI0013 Bucegi precum si legislatia in vigoare privind ariile naturale protejate.

7. ASPECTE SOCIALE

Prin cresterea nivelului calitativ al serviciilor de salubrizare, comunitatile locale de la nivelul Judetului Prahova vor beneficia de o imbunatatire a calitatii mediului si implicit a sanatatii populatiei. De asemenea, organizarea unui serviciu de salubrizare centralizat in mediul rural si inchiderea depozitului neconform vor conduce la cresterea gradului de satisfactie a populatiei cu privire la prestarea acestor servicii. In cadrul procedurilor de delegare a serviciilor, se va lua in considerare ca un posibil criteriu de calificare certificarea operatorilor conform OH SAS 18001 privind sanatatea si securitatea in munca.

In conformitate cu cele expuse mai sus si avand in vedere angajamentele asumate prin Tratatul de Aderare si prevederile legislatiei comunitara in vigoare, proiectul "Sistem de Management

77


Integrat al Deseurilor in judetul Prahova" va face posibila atingerea urmatoarelor performante:

Rata de colectare a deseurilor municipale va fi de 100% atat in mediul urban, cat si in mediul rural la nivelul intregului judet Prahova;

Se va reduce cantitatea de deseuri biodegradadabile depozitate la 35% in 2016 fata de anul de referinta 1995, prin implementarea unui sistem de colectare separata si tratare a deseurilor biodegradabile, precum si prin promovarea compostarii individuale in zona rurala, la nivelul judetului Prahova;

Se vor colecta selectiv deseurile de ambalaje, asigurandu-se astfel atigerea tintelor globale la nivelul anului 2015 in ceea ce priveste reciclarea si valorificarea deseurilor de ambalaje asumate pentru anul 2013 (valorificare 60% si reciclare de 55%, dupa cum urmeaza Sticla – 60%, Hartie – 60%, Metale – 50%, Plastic – 22,5%, Lemn – 15%);

Va creste rata de acoperire a a localitatilor si persoanelor deservite cu servicii de salubritate (colectare si transport deseuri);

Inchiderea depozitului neconform Ploiesti.

8. ASPECTE INSTITUTIONALE PRIVIND ORGANIZAREA SERVICIULUI DE

SALUBRITATE IN JUDETUL PRAHOVA

8.1 Cadru general

Avand in vedere cadrul instiutional stabilit la nivelul judetului Prahova si intentia beneficiarilor de a se asigura finantarea crearii si dezvoltarii infrastructurii serviciului de salubritate la nivelul judetean prin fonduri nerambursabile ale U.E., prin intremediul POS Mediu, materializata in principal prin incheierea Contractului de Finantare nr. 139638 din data de 18.02.2013 intre Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice si Consiliul Judetean, cu avizul Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara “Parteneriatul pentru Managementul Deseuri Prahova”, elementele cadrului institutional si modalitatea de impementare a proiectului sunt date de conditionalitatile impuse prin POS Mediu.

8.2 Entitati principale implicate in derularea Proiectului

Aspectele relevante legate de abordarea regionala, aranjamentul institutional propus, precum si rolurile si responsabilitatile principalelor parti interesate implicate (ADI, Consiliul Judetean, Unitatea de Implementare a Proiectului au fost definite la nivelul Cererii de Finantare si in documentele suport, respectiv Analiza Institutionala.

Astfel, Consiliul Judetean actioneaza in calitate de Beneficiar al Proiectului si actiunile sale, sprijinite de Consiliul de Administratie al ADI, vor fi raportate catre Adunarea Generala ADI. In calitatea sa de Beneficiar al Proiectului, Consiliul Judetean va asigura cofinantarea si sumele destinate cheltuielilor neeligibile, devenind in schimb proprietarul bunurilor / activelor achizitionate in cadrul proiectului.

La nivelul judetului Prahova a fost infiintata Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara de Utilitati Publice – „Parteneriatul pentru Managementul Deseurilor Prahova” (denumita in continuare ADI Prahova). Conform extrasului din Registrul Asociatiilor si Fundatiilor, ADI Prahova a fost inregistrata la 15.10.2009, avand Codul de Inregistrare Fiscala 26119626. In prezent din ADI Prahova fac parte Consiliul Judetean si toate unitatile administrativ-teritoriale, cu exceptia Orasului Mizil. Orasul Mizil a incheiat, un contract, avand ca obiect principal colectarea si transportul deseurilor, cu un operator de salubrizare ADI Prahova va avea ca principale responsabilitati: coordonarea planificarilor locale si judetene prin elaborarea si aprobarea strategiilor de dezvoltare si in special a strategiei pentru gestionarea integrata a deseurilor in zonele afectate de Proiect, monitorizarea executarii contractelor de delegare, instituirea unei politici tarifare coerente la nivel Judetean.

8.3 Tipul de delegare al managementului serviciilor

La nivelul pregatirii Proiectului, au fost analizate mai multe optiuni privind delegarea servicului de salubritate aferent SMID, dintre care Consiliul Judetean impreuna cu ADI au ales urmatoarele:

78


Cu privire la serviciile de colectare si transport al deseurilor s-a stabilit sa se incheie 4 contracte, pe fiecare zona de colectare, incluzand si operarea statiilor de transfer/alte facilitati, dupa cum urmeaza:

1 contract pentru zona de colectare 1 (Busteni),

1 contract pentru zonele de colectare 2 (Boldesti Scaeni) si 6 (Valea Doftanei),

1 contract pentru zonele de colectare 3 (Draganesti), 4 (Urlati) si 5 (Valenii de Munte)

1 contract pentru zona de colectare 7 (Campina).

Transportul deseurilor de la facilitatile de transfer catre depozit va fi asigurat de aceeasi operatori care vor asigura serviciilor de colectare si transport.

Statia de sortare Boldesti-Scaeni si statia de tratare mecano biologica de la Ploiesti vor fi operate de un singur operator.

Sistemul de plata se va realiza in mod unitar, prin folosirea tarifelor atat in zonele urbane cat si in zonele rurale. Acelasi sistem va fi aplicat si utilizatorilor ne casnici, care vor incheia contracte individuale cu operatorii de salubrizare.

Serviciile de colectare si transport al deseurilor de la populatie la statia de transfer/sortare/compost sau direct la depozitul ecologic, se vor atribui in baza unor proceduri de delegare ce vor fi organizata de catre Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara, in numele si pe seama autoritatilor locale implicate si a CJ Prahova:

In ceea ce priveste exploatarea facilitatilor sortare si tratare va fi atribuit 1 contract avand ca obiect exploatarea SS Boldesti-Scaeni si a TMB Ploiesti, Autoritate Contractanta fiind Consiliul Judetean Prahova.

In ceea ce priveste contractele de salubrizare existente, s-a luat decizia ca acelea dintre ele care nu sunt incheiate in conformitate cu prevederile legislatiei nationale si a celei comunitare referitoare la serviciile de salubrizare publica a localitatilor si la achiziile publice (de exemplu nu este prevazuta colectarea selectiva, chiar daca au fost incheiate dupa anul 2006) vor fi reziliate. De asemenea, contractele incheiate cu operatori care au licentele expirate sau nu au avut niciodata licente vor fi reziliate, avand in vedere ca nu sunt respectate prevederile legale.

In localitatile in care serviciile de salubrizare sunt efectuate de catre un operator public (fie prin gestionare directa, de catre un departament specializat din cadrul Primariei, fie de catre un operator public), noul contract, acordat de ADI in cadrul structurii create prin Proiect, va intra in vigoare de indata ce noul operator va fi selectat.

Delegarea serviciilor publice de colectare a deseurilor se va face prin licitatie publica organizata de ADI, in numele si pentru autoritatile administrativ teritoriale, grupate pe zone, in functie de statiile transfer sau depozitele la care sunt arondate.

In ceea ce priveste Proiectele PHARE, acestea vor fi integrate in noua structura de gestionare a deseurilor, in momentul in care Sistemul de Management Integrat al Deseurilor devine functional.

Cu privire la depozitul ecologic Boldesti Scaeni, Consiliul Judetean, Consiliul Local Boldesti-Scaeni si S.C. Vitalia Servicii pentru Mediu – Tratarea deseurilor S.R.L. (proprietarul si operatorul depozitului) vor semna un act aditional la Protocolul de Asociere initial, care va contine prevederi despre extinderea ariei de acoperire, monitorizarea de catre ADI, aprobarea tarifelor de catre ADI, respectarea indicatorilor de performanta stabiliti de ADI, etc.

8.4 Structura juridica a contractelor de delegare

Legea serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006, republicata (Legea 101/2006) prevede la art. 2 alin. (12) ca Proiectele finantate din fonduri europene nerambursabile se implementeaza in conformitate cu prevederile contractului de finantare.

Potrivit art. 16 alin. (1) din acelasi act normativ Bunurile proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, utilizate pentru prestarea serviciului de salubrizare, pot fi date in administrare sau pot fi concesionate operatorilor in conformitate cu prevederile legale.

79


Art. 24 din Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 (Legea 51/2006), republicata, dispune urmatoarele:

„(1) Bunurile ce compun sistemele de utilităţi publice prin intermediul cărora sunt furnizate/prestate serviciile de utilităţi publice pot fi:

a) date in administrare si exploatare operatorilor, in baza hotarârii de dare in administrare;

b) puse la dispoziţie şi exploatate în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului.

(2) În cazul gestiunii delegate, punerea la dispoziţie a sistemelor de utilităţi publice, utilizate pentru furnizarea/prestarea serviciilor şi/sau activităţilor care fac obiectul delegării gestiunii, este parte intrinsecă a contractelor de delegare a gestiunii. Aceste sisteme se transmit operatorilor/operatorilor regionali spre administrare şi exploatare pe perioada delegării gestiunii, odată cu gestiunea propriu-zisă a serviciilor şi/sau a activităţilor delegate, în baza contractului de delegare a gestiunii..”

Legea nr. 51/2006 – art. 29 alin. (7) – defineste astfel „Contractul de delegare a gestiunii este un contract încheiat în formă scrisă, prin care unităţile administrativ- teritoriale, individual sau în asociere, după caz, în calitate de delegatar, atribuie, prin una dintre modalităţile prevăzute de lege, pe o perioadă determinată, unui operator, în calitate de delegat, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de a furniza/presta integral un serviciu de utilităţi publice ori, după caz, numai unele activităţi specifice acestuia, inclusiv dreptul şi obligaţia de a administra şi de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului/activităţii furnizate/prestate, în schimbul unei redevenţe, după caz. Contractul de delegare a gestiunii poate fi încheiat de asociaţia de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice în numele şi pe seama unităţilor administrativ- teritoriale membre, care au calitatea de delegatar. Contractul de delegare a gestiunii este asimilat actelor administrative şi intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. ”

Potrivit art. 29 alin. (8) – (11) din Legea anterior enuntata, „Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de utilitati publice poate fi:

a) contract de concesiune;

b) contract de achizitie publica de servicii.

(9) În cazul serviciilor de utilităţi publice, astfel cum sunt definite la art. 1 alin. (2), procedura de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii se stabileşte, după caz, în baza prevederilor Legii nr. 98/2016, Legii nr. 99/2016 şi Legii nr. 100/2016.

(10) Contractul de delegare a gestiunii va fi însoţit în mod obligatoriu de următoarele anexe:

a) caietul de sarcini privind furnizarea/prestarea serviciului;

b) regulamentul serviciului;

c) inventarul bunurilor mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, aferente serviciului;

d) procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor prevăzute la lit. c);

e) indicatori tehnici corelaţi cu ţintele/obiectivele asumate la nivel naţional.

(11) Contractul de delegare a gestiunii cuprinde în mod obligatoriu clauze referitoare la:

a) denumirea părţilor contractante;

b) obiectul contractului, cu indicarea activităţilor din sfera serviciului de utilităţi publice ce urmează a fi furnizate/prestate în baza contractului de delegare a gestiunii, astfel cum sunt prevăzute în legile speciale;

c) durata contractului;

d) aria teritorială pe care vor fi prestate serviciile;

e) drepturile şi obligaţiile părţilor contractante cu privire la furnizarea/prestarea serviciului şi la sistemul de utilităţi publice aferent, inclusiv conţinutul şi durata obligaţiilor de serviciu public;

f) modul de repartizare a riscurilor între părţi, în cazul contractelor de concesiune;

80

act:347668%2064048921

act:1114166%200

act:1114166%200

act:1115044%200

act:1115250%200


g) natura oricăror drepturi exclusive sau speciale acordate delegatului;

h) sarcinile şi responsabilităţile părţilor cu privire la investiţii/programele de investiţii, precum reabilitări, modernizări, obiective noi, extinderi, inclusiv modul de finanţare a acestora;

i) indicatorii de performanţă privind calitatea şi cantitatea serviciului şi modul de monitorizare şi evaluare a îndeplinirii acestora;

j) preţurile/tarifele pe care delegatul are dreptul să le practice la data începerii furnizării/prestării serviciului, precum şi regulile, principiile şi/sau formulele de ajustare şi modificare a acestora;

k) compensaţia pentru obligaţiile de serviciu public în sarcina delegatului, dacă este cazul, cu indicarea parametrilor de calcul, control şi revizuire a compensaţiei, precum şi modalităţile de evitare şi recuperare a oricărei supracompensaţii;

l) modul de facturare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate direct utilizatorilor şi/sau delegatarului, după caz;

m) nivelul redevenţei sau al altor obligaţii, după caz; la stabilirea nivelului redevenţei, autoritatea publică locală va lua în considerare valoarea calculată similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate în proprietate publică şi puse la dispoziţie operatorului odată cu încredinţarea serviciului/activităţii de utilităţi publice şi gradul de suportabilitate al populaţiei. Nivelul redevenţei se stabileşte în mod transparent şi nediscriminatoriu pentru toţi potenţialii operatori de servicii de utilităţi publice, utilizându-se aceeaşi metodologie de calcul;

n) garanţia de bună execuţie a contractului, cu indicarea valorii, modului de constituire şi de executare a acesteia;

o) răspunderea contractuală;

p) forţa majoră;

q) condiţiile de revizuire a clauzelor contractuale;

r) condiţiile de restituire sau repartiţie, după caz, a bunurilor, la încetarea din orice cauză a contractului de delegare a gestiunii, inclusiv a bunurilor rezultate din investiţiile realizate;

s) menţinerea echilibrului contractual;

t) cazurile de încetare şi condiţiile de reziliere a contractului de delegare a gestiunii;

u) forţa de muncă;

v) alte clauze convenite de părţi, după caz.”

Conform definitiei legale si a denumirii utilizate de Legea nr. 51/2006 toate contractele prin care unitatile administrativ-teritoriale acorda operatorilor dreptul de a presta activitati de salubrizare pe teritoriul lor constituie contracte de delegare a gestiunii, iar denumirea lor conform normelor legale trebuie sa fie aceea de „contracte de delegare a gestiunii”, denumire preluata de altfel si in Legea nr. 101/2006. Motivul il reprezinta faptul ca in ceea ce priveste fondul, continutul acestor contracte, normele aplicabile sunt cele din legislatia serviciilor publice (Legea nr. 51/2006 ca lege generala si Legea nr. 101/2006 ca lege speciala).

Continutul contractelor de delegare a gestiunii

Conform art. 29 alin. (11) din Legea nr. 51/2006, toate contractele de delegare a gestiunii, indiferent de activitatile delegate, trebuie sa cuprinda urmatoarele clauze obligatorii:

a) denumirea partilor contractante

In ceea ce priveste denumirile partilor contractante facem urmatoarele precizari:

- unitatea administrativ-teritoriala sau unitatile administrativ-teritoriale care deleaga impreuna gestiunea unor activitati componente ale serviciului de salubrizare poarta denumirea, conform legii, de „delegatar”

- operatorul caruia i se deleaga gestiunea este denumit, conform legii, „delegat”

81


- chiar in situatia in care acest contract este incheiat de o ADI, calitatea de delegatar o au in continuare impreuna UAT membre ale acelei ADI care sunt parti la contract; ADI este doar un mandatar al acestora, care actioneaza in numele si pe seama delegatarului;

- parte la contract este intotdeauna unitatea administrativ-teritoriala, singura care are personalitate juridica conform art. 214 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, nefiind corect din punct de vedere legal ca parte in contract sa fie consiliul local (care este autoritatea deliberativa a UAT) sau „primaria”, cu precizarea ca Legea nr. 215/2006 nici nu face vreo referire la „primarii” ca autoritati publice, ci la „primar” ca autoritate executiva.

b) obiectul contractului;

Precizam ca, in baza celor aratate mai sus privind legatura intrinseca intre prestarea unui serviciu/ unei activitati componente si exploatarea de catre acelasi operator a infrastructurii aferente, nu pot face obiectul contractului acele activitati a caror infrastructura nu este exploatata de catre operatorul caruia i s-ar delega gestiunea activitatii prin includerea ei in obiectul contractului. Astfel, de exemplu, atunci cand un operator nu exploateaza nici un depozit de deseuri, activitatea de depozitare nu poate face obiectul contractului de delegare ce i se atribuie. Faptul ca acel operator transporta deseurile la depozitul exploatat de alt operator nu il transforma in prestator al activitatii de depozitare. Eliminarea deseurilor la un depozit indicat in contract constituie o obligatie a operatorului de transport, iar tariful de depozitare (in situatia unei relatii directe intre cei doi operatori) daca il plateste direct operatorului de la depozit va constitui o componenta a tariful de colectare-transport (ea reprezinta o cheltuiala a operatorului de transport care va fi recuperata de la utilizatori), insa includerea acesteia in tarif nu echivaleaza cu prestarea propriu-zisa a activitatii.

c) durata contractului;

Un contract de delegare nu poate fi incheiat pe o perioada nedeterminata, dupa cum rezulta chiar din definitia sa legala, prevazuta de art. 29 al. (7) din Legea 51/2006: „Contractul de delegare a gestiunii este un contract încheiat în formă scrisă, prin care unităţile administrativ- teritoriale, individual sau în asociere, după caz, în calitate de delegatar, atribuie, prin una dintre modalităţile prevăzute de lege, pe o perioadă determinată, unui operator, în calitate de delegat, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de a furniza/presta integral un serviciu de utilităţi publice ori, după caz, numai unele activităţi specifice acestuia, inclusiv dreptul şi obligaţia de a administra şi de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului/activităţii furnizate/prestate, în schimbul unei redevenţe, după caz.”

Durata contractelor de delegare a gestiunii este limitată. Pentru contractele de delegare a gestiunii a căror durată estimată este mai mare de 5 ani, aceasta se stabileşte, după caz, în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016, ale Legii nr. 99/2016 şi ale Legii nr. 100/2016 şi nu va depăşi durata maximă necesară recuperării investiţiilor prevăzute în sarcina operatorului/operatorului regional prin contractul de delegare.

Prelungirea va fi aprobată, în condiţiile art. 32 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale. Contractul de delegare va fi prelungit, în condiţiile legii, printr-un act adiţional încheiat între operatori şi unităţile administrativ-teritoriale, respectiv între operatorii regionali şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice, în baza mandatului primit.

d) drepturile si obligatiile partilor contractante;

e) programul lucrarilor de investitii pentru modernizari, reabilitari, dezvoltari de capacitati, obiective noi si al lucrarilor de intretinere, reparatii curente, reparatii planificate, renovari, atat fizic, cat si valoric;

4 Art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001: „Unitaattile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridicaa deplinaa ssi patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de iinregistrare fiscalaa ssi ale conturilor deschise la unitaattile teritoriale de trezorerie, precum ssi la unitaattile bancare. Unitaattile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor ssi obligattiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparttin domeniului public ssi privat iin care acestea sunt parte, precum ssi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, iin condittiile legii.”

82


f) sarcinile si responsabilitatile partilor cu privire la programele de investitii, la programele de reabilitari, reparatii si renovari, precum si la conditiile de finantare a acestora;

g) indicatorii de performanta privind calitatea si cantitatea serviciului, stabiliti prin caietul de sarcini si regulamentul serviciului, si modul de evaluare si cuantificare a acestora, conditii si garantii;

h) tarifele practicate si procedura de stabilire, modificare sau ajustare a acestora;

i) modul de tarifare si incasare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate;

Precizam ca este vorba despre „tariful” incasat de operator in contravaloarea prestarii serviciului, care nu se confunda cu „sistemul de tarife”. Acest tarif al operatorului poate fi recuperat fie direct de la utilizatori (in sistem de tarife, cand exista si contracte de prestari servicii incheiate direct de operator cu utilizatorii), fie este platit de UAT (in sistem de taxe speciale platite de utilizatorii catre autoritatea publica locala).

De asemenea, stabilirea, modificarea si ajustarea acestor tarife se face in conformitate cu metodologia ANRSC aprobata prin ordinul nr. 109/2007.

j) nivelul redeventei sau al altor obligatii, dupa caz; - conform definitiei legale a contractului de salubrizare redeventa nu este obligatorie;

k) raspunderea contractuala;

l) forta majora;

m) conditiile de redefinire a clauzelor contractuale;

n) conditiile de restituire sau repartitie, dupa caz, a bunurilor, la incetarea din orice cauza a contractului de delegare a gestiunii, inclusiv a investitiilor realizate;

Exista trei categorii de bunuri care sunt folosite in executare contractului:

- bunuri de retur sunt acele bunuri care la incetarea din orice cauza a contractului revin de plin drept, gratuit si libere de orice sarcina delegatarului, fiind bunuri de retur atat bunurile proprietatea publica sau privata a UAT concesionate operatorului, cat si bunurile rezultate din investitiile obligatorii prevazute de contractul de delegare in sarcina operatorului insa acestea din urma sunt proprietatea operatorului pe durata contractului abia la incetarea contractului intrand in proprietatea UAT5,

- bunuri de preluare sunt acele bunuri care la incetarea contractului de delegare pot reveni delegatarului in masura in care acesta din urma isi manifesta intentia de a prelua bunurile respective in schimbul platii unei compensatii, in conditiile legii,

- bunuri proprii acele bunuri care apartin delegatului (operatorului) si care la incetarea contractului raman proprietatea acestuia, cu exceptia cazului in care partile convin altfel

De asemenea, se precizeaza urmatoarele:

- pe langa definirea celor trei categorii de bunuri contractul trebuie sa identifice, cel putin generic, bunurile care fac parte din fiecare categorie;

- este indicat ca in contract sa se stipuleze care sunt obligatiile operatorului de investitii in intretinerea si inlocuirea bunurilor de retur;

- bunurile care revin la incetarea contractului delegatarului (UAT) nu pot fi calificate drept bunuri proprii (bunurile de infrastructura care sunt prevazute ca investitii in sarcina operatorului, nu sunt bunuri proprii ale acestuia – desi sunt in proprietatea operatorului pe perioada executarii

5 Art. 28 alin. (3) din legea nr. 101/2006: „Investittiile in infrastructura specifica serviciilor de salubrizare care se realizeazaa din fonduri proprii ale operatorilor de drept privat constituie bunuri de retur; bunurile astfel realizate raman in proprietatea operatorilor pe toataa durata contractului de delegare a gestiunii si revin de drept, la expirarea contractului, gratuit si libere de orice sarcini, unitatilor administrativ-teritoriale, fiind integrate domeniului public al acestora. In contractul de delegare a gestiunii se vor mentiona bunurile de retur, respectiv modul de repartitte a categoriilor de bunuri realizate de operator pana la incetarea, din orice cauzaa, a contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare”.

83


contractului de delegare, ci bunuri de retur deoarece la incetarea contractului din orice cauza ele vor reveni UAT de drept, gratuit si libere de orice sarcini.

o) mentinerea echilibrului contractual;

p) conditiile de reziliere a contractului de delegare a gestiunii;

In fapt, se prevede de obicei o clauza pentru cazurile de incetare a contractului, aceasta fiind o notiune mai larga, generala care include printre altele:

- incetarea prin ajungere la termen a contractului;

- incetarea prin acordul partilor;

- denuntarea unilaterala a contractului de catre delegatar pentru motive de interes national sau local, cu plata unei juste despagubiri (situatie de incetare neprevazuta in mod expres de lege, fiind insa o practica consacrata de jurisprudenta europeana, iar anumite contracte analizate stipuland expres acest caz de incetare);

- rezilierea care o forma de incetare a contractului ce intervine doar in caz de neexecutare sau incalcare de catre una dintre parti a obligatiilor sale contractuale, situatie in care partea prejudiciata poate cere rezilierea contractului cu plata de daune interese in sarcina partii culpabile;

q) administrarea patrimoniului public si privat preluat;

r) structura fortei de munca si protectia sociala a acesteia;

s) alte clauze convenite de parti, dupa caz

De asemenea, potrivit art. 29 alin. (10) din Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 cu modificarile si completarile ulterioare (aplicabila) contractul de delegare a gestiunii va fi insotit in mod obligatoriu de urmatoarele anexe:

a) caietul de sarcini privind furnizarea/prestarea serviciului;

b) regulamentul serviciului;

c) inventarul bunurilor mobile si imobile, proprietate publica sau privata a unitatilor administrativ-teritoriale aferente serviciului;

d) procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor prevazute la lit. c);

e) indicatori tehnici corelaţi cu ţintele/obiectivele asumate la nivel naţional.

Desi nu este mentionata printre clauzele obligatorii din art. 29 mai sus mentionat, avand in vedere ca organizarea colectarii separata a deseurilor reprezinta o obligatie legala pentru autoritatile publice locale este obligatoriu ca toate contractele de delegare a gestiunii activitatii de colectare sa cuprinda clauze clare privind colectarea separata a deseurilor.

8.5 Nivelul redeventei

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE, prin adresa nr. 210603 din 14.05.2014, precizează următoarele: „În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (14) lit. j) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, în contractul de delegare a gestiunii serviciului/activităţii se menţionează nivelul redevenţei după caz.

Redevenţa se stabileşte doar dacă prin Contractul de delegare au fost concesionate bunuri din domeniul public finanţate din surse bugetare, care conform art. 24 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, reprezintă active ce nu se supun amortizării. Redevenţa se calculează în mod similar cu amortizarea mijloacelor fixe în vederea refacerii capitalului imobilizat supus deprecierii, prin aplicarea amortizării liniare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe neamortizabile (bunuri publice) care au fost concesionate odată cu serviciul pe durata normală rămasă de funcţionare a acestora.

84


De regulă, redevenţa este specifică acelor activităţi/servicii de utilităţi publice care se prestează/furnizează prin intermediul unei infrastructuri ce aparţine domeniului public, precum reţelele de apă, reţelele de canalizare şi reţelele de energie termică care potrivit Legii privind bunurile proprietate publică nr. 213/1998 reprezintă bunuri care fac parte din domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale. Pentru unele activităţi/servicii de utilitate publică care nu sunt prestate prin intermediul unei infrastructuri care aparţine domeniului public, precum activităţile de măturat, spălat, stropit căi publice, deszăpezire căi publice, deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie, ecarisaj şi alte asemenea, nu se stabileşte redevenţă.

Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, redevenţă constituie sursă de finanţare pentru înlocuirea, modernizarea şi dezvoltarea bunurilor neamortizabile, se reîntoarce obligatoriu în sistem şi nu poate fi utilizată în alte scopuri sau alte destinaţii.

Ca urmare, redevenţă constituie un element de cheltuieli din structura preţului/tarifului care se stabileşte de autoritatea contractantă ca o valoare fixă lunară sau anuală ce trebuie cunoscută şi menţionată în caietul de sarcini al licitaţiei, pentru a fi luată în considerare de ofertanţi la elaborarea şi depunerea ofertelor.

Potrivit art. 24 alin. 4 din Legea 571/2003 - Codul Fiscal, „nu reprezintă active amortizabile bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare”.

In situatia achizitiei bunurilor de infrastructura prin proiecte care beneficiaza de asistenta financiara nerambursabila din partea Uniunii Europene pentru dezvoltarea infrastructurii serviciilor publice, conform Normelor aprobate prin OUG nr. 198/2005, este obligatorie constituirea, alimentarea si utilizarea fondurilor necesare pentru intretinerea, inlocuirea si dezvoltarea investitiilor realizate prin aceste proiecte, precum si pentru asigurarea fondurilor necesare pentru plata serviciului datoriei publice aferente cofinantarii acestor proiecte. Prin urmare, chiar daca pentru realizarea acestor investitii nu au fost contractate imprumuturi si nu exista o datorie publica care trebuie rambursata, Fondul de intretinere, inlocuire si dezvoltare (Fondul IID) trebuie constituit pentru a asigura tocmai resursele necesare pentru intretinerea, inlocuirea si dezvoltarea acestor bunuri. In acest sens art. 4 alin. (1) din Norme prevede ca „Operatorul si unitatea administrativ-teritoriala care realizeaza proiecte cu asistenta financiara nerambursabila din partea Uniunii Europene au obligatia ca de la semnarea memorandumului de finantare sau acordului de imprumut pentru cazurile specificate la art. 3 alin. (1) din ordonanta de urgenta sa constituie potrivit art. 3 Fondul IID pe intreaga perioada de viata a investitiei”.

Pentru redeventa aferenta echipamentelor de colectare operatorul vireaza direct redeventa in contul aferent Fondului IID (Fond de Intretinere, Inocuire si Dezvoltare).

Redeventa reprezinta una dintre sursele de alimentare a Fondului IID, avand destinatie speciala in acest sens, conform legislatiei romanesti in vigoare. Plata redevenţei va fi în responsabilitatea exclusivă a operatorului şi acesta nu va fi îndreptăţit să motiveze prin absenţa solicitării din partea autorităţii locale faptul că nu a plătit la termen redevenţa datorată. De asemenea, suma şi condiţiile de plată a redevenţei pot fi modificate prin acordul părţilor conform prevederilor ce reglementează modificarea contractului de delegare.

Nivelul redeventei poate reprezinta un procent (%) din valoarea serviciilor prestate de catre Operatori, dar nu mai putin decat valorile stabilite in lei/an, respectiv decat valoarea "amortizarii" elementelor patrimoniale puse la dispozitia concesionarului, pentru fiecare zona de colectare.

85


Contract de lucrari

Valoare de amortizat

conform DG

CODUL DE

CLASIFICARE

Durata de functionare

confom CATALOG privind

clasificarea si duratele

normale de funcţionare a mijloacelor fixe/ACB

Amortizare anuala

Amortizare lunara U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023

CL1 - cladiri (C+M) 19.712.134,01 1.1.1. 30 657.071,13 54.755,93 lei/an 657.071,13 657.071,13 657.071,13 657.071,13 657.071,13 657.071,13 657.071,1

3 657.071,13

CL1 - utilaje (cap. 4.3+4.4+4.5) 4.035.781,76 2.1.24.5. 12 336.315,15 28.026,26 lei/an 336.315,15 336.315,15 336.315,15 336.315,15 336.315,15 336.315,15 336.315,1

5 336.315,15

CL2 - cladiri (C+M) 7.429.664,86 1.1.1. 30 247.655,50 20.637,96 lei/an 247.655,50 247.655,50 247.655,50 247.655,50 247.655,50 247.655,50 247.655,5

0 247.655,50

CL2 - masini (cap. 4.3+4.4+4.5) 6.782.634,85 2.1.24.5. 12 565.219,57 47.101,63 lei/an 565.219,57 565.219,57 565.219,57 565.219,57 565.219,57 565.219,57 565.219,5

7 565.219,57

CL3 - cladiri (C+M) 29.800.519,89 1.1.1. 30 993.350,66 82.779,22 lei/an 0,00 0,00 993.350,66 993.350,66 993.350,66 993.350,66 993.350,6

6 993.350,66

CL3 - utilaje (cap. 4.3+4.4+4.5) 34.480.757,88 2.1.24.5. 12 2.873.396,49 239.449,71 lei/an 0,00 0,00 2.873.396,49 2.873.396,4

9 2.873.396,4

9 2.873.396,4

9 2.873.396

,49 2.873.396,4

9

Total 102.241.493,25 5.673.008,50 472.750,71 lei/an 1.806.261,35

1.806.261,35

5.673.008,50

5.673.008,50

5.673.008,50

5.673.008,50

5.673.008,50

5.673.008,50

zona 1

AN U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Populatie zona 1 locuitori 30.854,71 30.475,18 30.095,64 29.716,11 29.336,57 29.663,82 29.991,08 30.318,33

Pondere populatie zona 1 % 3,97% 3,95% 3,92% 3,89% 3,86% 3,94% 4,01% 4,08%

Redeventa zona 1 lei/an 71.759,21 71.271,97 222.299,72 220.734,79 219.152,10 223.258,08 227.426,09 231.657,54

zona 2+6

AN U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Populatie zona 2 locuitori 457.171 453.822 450.473 447.124 443.775 442.600 441.425 440.250 Populatie zona 6 locuitori 5.375 5.396 5.418 5.439 5.461 5.286 5.110 4.935 Total populatie

zona 2+6 locuitori 462.545,18 459.217,92 455.890,67 452.563,41 449.236,15 447.885,59 446.535,04 445.184,48

Pondere populatie zona 2+6 % 59,56% 59,46% 59,36% 59,26% 59,16% 59,42% 59,69% 59,96%

Redeventa zona 2+6 lei/an 1.075.747,42 1.073.968,10 3.367.410,11 3.361.695,20 3.355.915,44 3.370.909,91 3.386.130,91 3.401.583,60

zona AN U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023

86


3+4+5 Populatie zona 3 locuitori 27.309 27.419 27.529 27.639 27.749 26.858 25.966 25.075 Populatie zona 4 locuitori 62.775 62.814 62.853 62.891 62.930 61.448 59.967 58.485 Populatie zona 5 locuitori 82.140 82.220 82.299 82.378 82.457 80.443 78.429 76.414 Total populatie

zona 3+4+5 locuitori 172.224,75 172.452,44 172.680,14 172.907,83 173.135,52 168.748,66 164.361,80 159.974,94

Pondere populatie zona 3+4+5 % 22,18% 22,33% 22,48% 22,64% 22,80% 22,39% 21,97% 21,55%

Redeventa zona 3+4+5 lei/an 400.545,37 403.312,70 1.275.491,86 1.284.380,06 1.293.369,12 1.270.048,74 1.246.376,04 1.222.343,00

zona 7

AN U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Populatie zona 7 locuitori 111.023,72 110.193,59 109.363,45 108.533,31 107.703,18 107.462,43 107.221,69 106.980,95

Pondere populatie zona 7 % 14,30% 14,27% 14,24% 14,21% 14,18% 14,26% 14,33% 14,41%

Redeventa zona 7 lei/an 258.209,34 257.708,57 807.806,81 806.198,45 804.571,84 808.791,77 813.075,46 817.424,36

AN U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023

Total populatie locuitori 776.648,36 772.339,13 768.029,89 763.720,66 759.411,42 753.760,51 748.109,61 742.458,70

• Valorile calculate au avut in vedere ca delegarea sa se faca integral pentru toate UAT-urile membre ADI.

87


8.6 Proprietatea asupra infrastructurii

In ceea ce priveste investitiile realizate prin proiectele PHARE, avand in vedere ca pentru operarea infrastructurilor respective au fost creati operatori publici, s-a decis ca aceste investitii sa fie integrate in cadrul SMID inca din momentul in care acesta devine operational. Astfel, licitatiile pentru delegarea serviciului vor fi organizate de catre ADI si pentru localitatile incluse in proiectele PHARE, iar noile contracte vor produce efecte si pentru aceste zone.

Statia de compostare de la Balta Doamnei si statia de transfer si sortare de la Draganesti vor fi integrate in SMID; aceste facilitati vor deservi zonele pentru care au fost dimensionate, astfel incat nu este necesara o extindere. Statia de compostare Balta Doamnei a fost avuta in vedere pentru atingerea tintelor privind deseurile biodegradabile. Statia de sortare Draganesti a fost luata in calcul la atingerea tintelor privind deseurile de ambalaje.

Facilitatile PHARE vor ramane in proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale beneficiare, dar se va acorda un drept de administrare catre ADI/CJ.

In acelasi timp, daca pentru aceste proiecte PHARE au fost create mici Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara, autoritatile locale implicate care sunt membre in aceste mici ADI isi vor lua angajamentul de a inceta activitatea acestora in momentul preluarii lor in cadrul SMID.

Statia de transfer Campina va fi integrata in SMID si va deservi zona 7, care reprezinta aria maxima de acoperire pentru capacitatea prevazuta in proiectat. Integrarea acestei facilitati nu prevede nici o extindere si are ca finalitate o mai buna gestionare a fluxului de deseuri in vederea transportarii acestora la facilitatile finale de sortare, TMB si depozitare.

Statia de sortare Valenii de Munte va fi integrata in SMID si va deservi zonele pentru care a fost proiectata, motiv pentru care nu este necesara o extindere. Integrarea acestei facilitati in SMID are ca finalitate atingerea tintelor stabilite pentru valorificarea deseurilor de ambalaje.

Statia de sortare Valenii de Munte a fost luata in calcul la atingerea tintelor privind deseurile de ambalaje.

Proiecte aflate in operare

In momentul de fata, in judetul Prahova sunt in operare o serie de proiecte finantate prin programul PHARE – CES 2004/2005, astfel:

Proiecte finantate prin PHARE CES 2004 – Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor:

1. Sistem de gestionare a deseurilor in zona rurala Carbunesti – judetul Prahova;

2. Infiintare sistem de colectare, selectare si transfer de deseuri menajere in comunele Draganesti, Gherghita si Dumbrava judetul Prahova.

Aceste proiecte vor fi integrate in sistemul judetean de management integrat al deseurilor incepand cu anul 2015, cand va trece perioada de 5 ani in care nu pot fi modificate conditiile initiale stabilite in cadrul contractului de finantare prin fonduri PHARE.

Proiecte finantate prin PHARE CES 2005 – Schema de investitii pentru sprijinirea initiativelor in sectorul public in sectoarele prioritare de mediu:

1. Implementarea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor municipale si asimilabile in orasul Mizil.

Avand in vedere faptul ca orasul Mizil nu face parte din „Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara de Utilitati publice pentru salubrizare - Parteneriatul pentru managementul deseurilor - Prahova”, acest proiect nu va fi integrat in sistemul judetean de management integrat al deseurilor.

Proiecte finantate prin PHARE CES 2006 – Schema de investitii pentru sprijinirea initiativelor in sectorul public in sectoarele prioritare de mediu:

1. Infiintarea unei statii de obtinere a compostului din deseuri biodegradabile in comuna Balta Doamnei.

Proiecte finantate din bugetul local pentru gestionarea deseurilor:

1. Rampa de transfer deseuri menajere sat Traisteni, punct Prislop (Valea Doftanei).

Aceste proiecte vor fi integrate in sistemul judetean de management integrat al deseurilor incepand cu anul 2015, cand va trece perioada de 5 ani in care nu pot fi modificate conditiile initiale stabilite in cadrul contractului de finantare prin fonduri PHARE.

88


Aceste proiecte sunt demarate la scara redusa, locala in orasul sau comuna aferenta. Insa impactul lor este unul pozitiv de crestere a calitatii standardului de viata, de asigurare a unor servicii de salubritate corespunzatoare, de dotare cu infrastructura necesara a sistemului de colectare local si de ajutor, chiar daca este vorba de o zona limitata si redusa, in atingerea tintelor asumate la nivel judetean.

Statia de transfer Busteni existenta la nivelul anului 2009 in orasul Busteni, ce apartinea S.C. VITALIA SERVICII PENTRU MEDIU S.R.L. a fost dezactivata. Statia de transfer Busteni deservea doar orasul Busteni, avand capacitate redusa. Statia de transfer cuprindea o platforma betonata de circa 1200 mp cu rampa de acces pentru descarcarea deseurilor colectate in containerele de lung curier transportate spre depozitul de deseuri conform Boldesti – Scaeni. Locatia se invecina in imediata apropiere cu alti agenti economici dar si gospodarii individuale. Din anul 2010 statia de transfer nu mai este functionala, fiind dezactivata de proprietar.

9. CONCLUZII

Avand in vedere informatiile prezentate in capitolele precedente, se poate concluziona ca montajul institutional la nivelul judetului Prahova asigura functionalitatea SMID. Astfel, principalele cerinte ale procesului de regionalizare in sectorul de deseuri au fost indeplinite:

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara a fost infiintata si este functionala;

Documentul de Pozitie pentru Implementarea Proiectului este semnat de catre toti factorii implicati;

A fost realizata o analiza detaliata a contractelor de salubritate existente atat la nivelul pregatirii proiectului, cat si ulterior aprobarii proiectului;

Aranjamentele contractuale pentru SMID Prahova au fost agreate de catre autoritatile publice locale la momentul transmiterii Cererii de Finantare in vederea aprobarii.

Dupa o analiza atenta a optiunilor descrise in cadrul Cererii de Finantare si a documentelor suport cu privire la contractele de salubrizare, precum si la modalitatea de plata a serviciilor de salubrizare (taxa si/sau tarif), autoritatile publice locale din judetul Prahova au hotarat urmatoarele:

Cu privire la serviciile de colectare si transport al deseurilor s-a stabilit sa se incheie 4 contracte, pe zone de colectare, incluzand si operarea statiilor de transfer/alte facilitati, dupa cum urmeaza:

o 1 contract pentru zona 1,

o 1 contract pentru zonele 2 si 6,

o 1 contract pentru zonele 3, 4 si 5

o 1 contract pentru zona 7.

Serviciile de colectare si transport al deseurilor de la populatie la statia de transfer/sortare/compost sau direct la depozitul ecologic, se vor atribui in baza unei proceduri de delegare ce va fi organizata de catre Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara, in numele si pe seama autoritatilor locale implicate si a CJ Prahova;

Cu privire la serviciile de transport de la statiile de sortare si tratare la depozitele ecologice, s-a stabilit ca operatorul care asigura operarea facilitatii respective sa asigure si transportul pana la depozitul ecologic;

In ceea ce priveste exploatarea facilitatilor de sortare si tratare deseuri, s-a atribuit 1 contract avand ca obiect exploatarea SS Boldesti-Scaeni si a statiei TMB de la Ploiesti, autoritatea contractanta fiind Consiliul Judetean Prahova. Având în vedere faptul că, pentru construirea stației de tratare mecano-biologică a deșeurilor biodegradabile Ploiești, contractul de lucrări CL 3 a fost reziliat, Consiliul Județean Prahova a elaborat Cererea de Fazare a proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) în județul Prahova”, aceasta fiind transmisă Autorității de Management a Programului Operațional Sectorial Mediu. Prin acest document s-a solicitat fazarea întregului contract de lucrări CL 3, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. Prin cererea de fazare s-a stabilit, ca soluție temporară, delegarea serviciului de operare doar pentru stația de sortare Boldești Scăieni, printr-un contract pe o perioadă de tranziție de scurtă durată (maxim 3 ani), cu clauză

89


suspensivă de încheiere a contractului, în momentul finalizării stației de tratare mecano-biologică a deșeurilor biodegradabile Ploiești, moment în care, în baza unei noi proceduri de achiziție publică, se va delega serviciul de operare al ambelor stații – Stație de sortare Boldești Scăieni și Stație de tratare mecano-biologică a deșeurilor biodegradabile Ploiești, așa cum a fost prevăzut în proiectul inițial aprobat.

Cu privire la modalitate de plata a serviciilor de salubritate, s-a stabilit ca la nivelul, judetului Prahova se va introduce un sistem unic de plata respectiv tarif, atat in mediul urban, cat si rural.

Toate aceste decizii cu privire la modul de functionare a sistemului de management integrat al deseurilor se regasesc si in Documentul de Pozitie incheiat la nivelul judetului Prahova de catre toate unitatile administrativ teritoriale membre ale ADI Prahova.

Concluzia care se poate desprinde din toate informatiile prezentate este ca structura institutionala propusa pentru judetul Prahova poate asigura viabilitatea si implementarea cu succes a proiectului de management integrat al deseurilor in acest judet.

9.1 Analiza economico-financiara pentru Concesiune

Analiza economico-financiara este parte integranta a Analizei Cost-Beneficiu (ACB) realizata in cadrul pregatirii proiectului „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul PRAHOVA”. ACB a fost este realizata in conformitate cu obiectivele POS Mediu si cu normele stabilite de Regulamentul 1083/2006 al Consiliului pentru real perioada de programare 2007 - 2013.

In prezent, serviciul de gestionare a deseurilor in judet este realizat atat de autoritatile locale, cat si de operatorii privati. In ceea ce priveste depozitarea in judet, exista doua depozite de deseuri ecologice, unul public la Valenii de Munte (fonduri PHARE) si unul privat la Boldesti-Scaieni. Rata de acoperire a serviciilor de salubritate, echipamente si tarifele operatorului sunt diferite de la o localitate la alta.

Una dintre principalele ipoteze in analiza economico-financiara a fost cea referitoare la cantitatile generate in judet, care au reprezintat baza de calcul pentru dimensionarea proiectului, a costurilor de exploatare si a veniturilor pentru a acoperi aceste costuri. Proiectul trebuie sa fie sustenabil, iar acest lucru poate fi asigurat prin acoperirea cheltuielilor de functionare si reinvestire, din tarif.

Principalele elemente si parametri utilizati pentru analiza financiara

Principalele elemente si parametri Valoare neactualizata

Valoare actualizata

(valoare actualizata neta)

1 Perioada de referinta (ani)

29

2 Rata de actualizare financiara (%)6

5%

3 Costul total al investitiei, cu exceptia provizioanelor pentru situatii neprevazute (in euro, neactualizat)7

34,341,068

4 Costul total al investitiei (in euro, actualizat) 30,365,566

6 Se va mentiona daca rata este reala sau nominala. In cazul in care analiza financiara este realizata in preturi constante, se va utiliza o rata de

actualizare financiara exprimata in termeni reali. In cazul in care analiza financiara este realizata in preturi curente, se va utiliza o rata de actualizare

financiara exprimata in termeni nominali. 7 Costul aferent investitiei indicat in cazul de fata ar trebui sa excluda provizioanele pentru situatii neprevazute in conformitate cu documentul de

lucru nr. 4.

90


Principalele elemente si parametri Valoare neactualizata

Valoare actualizata

(valoare actualizata neta)

5 Valoarea reziduala (in euro, neactualizata) 5,297,478

6 Valoarea reziduala (in euro, actualizata) 1,287,003

7 Venituri (in euro, actualizate) 68,117,017

8 Costuri de exploatare (in euro, actualizate) 66,372,673

Calcularea deficitului de finantare8

9 Venit net = venituri – cheltuieli de exploatare + valoare reziduala (in euro, actualizata) = (7) – (8) + (6)

3,031,347

10 Costul investitiei – venitul net (in euro, actualizat) = (4) – (9) [articolul 55 alineatul (2)]

27,334,219

11 Rata de finantare a deficitului (%) = (10) / (4) 90.02%

Principalele rezultate ale analizei financiare

Fara contributie comunitara (RRF/C)

A

Cu contributie comunitara (RRF/K)

B9

1. Rata de rentabilitate financiara

(%) - 7.1% RRF/C 0.7% RRF/K

2. Valoare actuala neta (euro) -27,334,219 VAN/C -2,981,399 VAN/K

Cu privire la analiza economica, costul financiar trebuie transferat in cost economic prin aplicarea factorilor de conversie corespunzatori.

Scopul analizei economice este de a asigura ca proiectul are o contributie socio-economica neta pozitiva (beneficii depasesc costurile) pentru societatea româneasca, in general, si in judetul Prahova, in special, si ca, din perspectiva UE proiectul merita sa fie co-finantat din fondurile UE.

In analiza economica principale ipotezele sunt:

• costurile sunt bazate pe costurile financiare, dar acestea sunt ajustate in cazul in care preturile umbra sunt diferite de preturile reale;

8 Nu se aplica: 1) in cazul proiectelor care fac obiectul regulilor privind ajutoarele de stat, in sensul articolului 87 din Tratatul CE (a se vedea punctul

G.1), in temeiul articolului 55 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, precum nici 2) in cazul in care cheltuielile de exploatare sunt mai

ridicate decat veniturile generate, proiectul este considerat ca generator de venituri, in sensul articolului 55 din regulamentul (CE) nr. 1083/2006,

situatie in care se vor ignora elementele 9 si 10 si se va fixa deficitul de finantare la 100%. 9 Pentru calcularea rentabilitatii proiectului fara („/C”) si cu („/K”) asistenta comunitara, se va face referire la orientarile prevazute de Comisie in

conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006.

91


• beneficiile sunt calculate pe baza unor metode standard elaborate de JASPERS si prezentate in liniile directoare ACB, si includ componente legate de:

a) extinderea serviciului de colectare a deseurilor;

b) reducerea costurilor cu resursele;

c) reducerea efectelor vizuale neplacute, mirosuri si riscuri directe pentru sanatate;

d) reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Calculul costurilor economice necesita conversia costurile de exploatare si de investitii din preturile pietei in preturi economice, ceea ce implica defalcarea acestor costuri in diferite categorii, pentru fiecare categorie utilizându-se un factor de conversie.

Factorii de conversie utilizati in analiza economica:

Tipul de cost Factor de conversie

Valorile utilizate in ACB

Bunuri comerciale 1 1

Bunuri necomerciale Apropiat de 1 0,9

Munca calificata 1 1

Munca necalificata SWRF 0,51

Transferuri 0 0

Beneficiile economice pentru proiectele de gestionare a deseurilor pot fi grupate in patru categorii principale:

• reducerea costurilor;

• reducerea efectelor vizuale neplacute, a mirosurilor si a riscurilor directe pentru sanatate;

• reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;

• beneficiile de la populatia suplimentara care va platii serviciile.

Costurile economice sunt reprezentate de:

• Costul cu terenul pe care noile facilitati vor fi construite.

• Costurile de investitii corectate cu factorii de conversie.

• Costurile de exploatare si de intretinere elementare corectat cu factorii de conversie.

In judetul Prahova forma de stabilire a preturilor este fie prin plata unui tarif in functie de numarul de persoane pe gospodarie sau sub forma unei taxe platita lunar, trimestrial, semestrial sau anual pe gospodarie.

Tarifele trebuie sa fie stabilite astfel incât sa respecte limita de suportabilitate din decila cu cele mai mici venituri, "principiul poluatorul plateste" si sa asigure sustenabilitatea financiara a proiectului, respectiv a sistemului de gestionare a deseurilor.

Proiectul este fezabil din punct de vedere economic, având in vedere faptul ca proprietarul infrastructurii, pe de o parte, va obtine venituri suplimentare (prin incasarea redeventei), iar pe de alta parte isi va diminua cheltuielile, prin transferarea catre concesionar a obligatiilor realizarii acestui serviciu. Prin aprobarea aplicarii unor tarife fundamentate, delegatul se va asigura ca si concesionarul serviciilor va fi in masura sa sustina acest contract, pe toata durata lui de desfasurare.

92


Toate informatiile privind analiza economico-financiara se regasesc in Analiza Cost-Beneficiu (ACB) realizata in cadrul pregatirii proiectului „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul PRAHOVA”.

9.2 Mecanismul de plata

Modalitatea de facturare si incasare pentru serviciu de salubritate se efectueaza prin facturare si incasare de catre operatorul de salubritate direct de la populatie, asociatii de proprietari si de la agentii economici a tarifului de salubritate. Operatorul economic care presteaza aceste servicii de salubrizare va fi determinat sa aplice un tarif cât mai scazut, intrucât prin aplicarea criteriului de atribuire a contractului de concesiune, se va acorda punctaj maxim operatorului economic care va aplica tariful cel mai scazut, ceea ce va duce la un grad de suportabilitate a acestui serviciu de catre utilizatori.

In ceea ce priveste contractul de operare a stației de sortare Boldești-Scăeni din SMID Prahova, mecanismul de facturare si incasare se realizeaza intre operatorul de salubritate care achita contravaloarea serviciilor direct operatorului stației de sortare Boldești-Scăeni.

93

Date post:	07-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	vuongnga
View:	222 times
Download:	2 times

STUDIU DE FUNDAMENTARE transport, managementul...

Documents