+ All Categories
Home > Documents > studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

Date post: 27-Jun-2015
Category:
Upload: ella17vr4042
View: 1,797 times
Download: 12 times
Share this document with a friend
47
UNIVERSITATEA : “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA FACULTATEA: “ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ” SPECIALIZAREA : “FINANTE SI BANCI” Studiu de fezabilitate al societatii Albalact REALIZAT DE: VACAREAN ANDREEA FB II GRUPA 4 1
Transcript
Page 1: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

UNIVERSITATEA: “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVAFACULTATEA: “ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ”SPECIALIZAREA: “FINANTE SI BANCI”

Studiu de fezabilitate al societatii Albalact

REALIZAT DE: VACAREAN ANDREEAFB II GRUPA 4

1

Page 2: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

1. Prezentarea firmei si propunerea unui program de investitii

Infiintata in 1971 sub denumirea de Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Alba, SC

ALBALACT SA s-a privatizat in anul 1999 prin licitatie publica deschisa fiind privată apoi 100%.

In anul 2004, ALBALACT SA decide să intre pe segmentul laptelui UHT cu un produs

adresat unui segment de consumatori ceva mai speciali - copiii si mamele. De altfel, lactatele pentru

copii si familie era un segment foarte putin “exploatat”, cu o oferta destul de saraca.

In urma unei investitii importante in linia Tetra Pak pentru producerea laptelui UHT la 1 litru s-a

lansat pe piata brandul Fulga. Beneficiile produsului sunt sugerate si de sloganul “Bunătate de

Lapte”. Brandul Fulga a mai adus ceva nou pe piata: animatia, ca mijloc fundamental de comunicare

a brandului si a mesajului. In decurs de doar un an de la lansarea brandului Fulga, ALBALACT SA

iese din randul micilor producatori locali de lactate si ajunge în primii 5 jucatori de pe piata,

crescand cu peste 30%  consumul de lapte ambalat UHT din România.

In anul 2006, compania ALBALACT SA lanseaza pe piata produse noi, sub marca Fulga.

Este vorba despre produsele “Bunatati cu lapte” - 4 sortimente de lapte cu ciocolată şi arome de

fructe, ambalate in cutii de 250 ml, la care ulterior a adaugat un pai special, telescopic.

In urma unei investitii in valoare de 2 mil. Euro in linii de ambalare Tetrapak, lanseaza in luna

martie gama de lactate proaspete (lapte pasteurizat, iaurt simplu si cu fructe, sana si lapte batut) sub

brandul Zuzu, o noua marca de lactate produsa la standarde de calitate europene. Dar ce aduce ea

prin nume, prin comunicare, prin design-ul de ambalaj este zambetul si placerea de a consuma

produse lactate, pe langa nevoia propriu zisa de a manca. Ambalajele Zuzu sunt o premiera pe piata

romaneasca, fiind fabricate cu cea mai moderna tehnologie de ambalare.

In martie 2006 a inceput constructia unei noi fabrici de prelucrare a laptelui, cu o

capacitate de prelucrare de 200.000 litri/zi, conform normelor europene de igiena. Aceasta investitie,

de 10 milioane euro, este una dintre cele mai mari din domeniu.

Caracterizata prin inovatie continua, ALBALACT SA diversifica, in februarie 2007, gama

de iaurturi proaspete Zuzu prin introducerea noii arome: piersici si caise.

In aprilie 2008, Fulga face un pas important in extinderea gamei de produse prin lansarea

iaurturilor proaspete. Iaurturile sunt produse dupa retetele traditionale ale ALBALACT din culturi

2

Page 3: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

lactice selectionate de cea mai buna calitate. Fiind realizate special pentru copii, cunoscuti drept

extrem de pretentiosi atunci cand este vorba despre alimentatie, iaurturile Fulga sunt foarte gustoase,

au consistenta cremoasa si bucati mari de fructe.

In septembrie 2009 s-a deschis o noua fabrica ALBALACT SA amplasata in Oiejdea,

fiind una dintre cele mai moderne si mari fabrici din SE Europei. Bazata pe o tehnologie de ultima

ora, fabrica este prevazuta cu instalatii complet automatizate si sisteme de control extrem de riguros

al parametrilor de procesare si al celor de ambalare, asigurand un proces de productie fara

intreruperi si fara probleme.

Compania Albalact are peste 500 de angajaţi, peste 3500 de actionari si este listata pe

piata Rasdaq. Pe langa produsele lactate proaspete comercializate sub brandurile Fulga şi Zuzu,

Albalact mai comercializează unt, iaurt si smantana sub marca omonima "De Albalact".

Obiectivele atinse ale firmei

Demarata in Mai 2006, noua fabrica ALBALACT SA din Oiejdea, deschisa in Septembrie

2009, este una dintre cele mai moderne si mari fabrici din Sud-Estul Europei cu o capacitate

instalata a fabricii de 200.000 litri de lapte zilnic.

Beneficiind de o tehnologie de ultima ora, intregul sistem de procesare -  tancuri,

pasteurizatoare, sterilizatoare, preparare iaurt - este complet automatizat. Sistemul de procesare si

de control a fost livrat de compania Tetrapak, lider mondial in domeniu.

Tancurile de stocare cu o capacitate totala de 210 tone de lapte, sunt prevazute cu dispozitive de

spalare automate, sonde de temperatura si sonde de nivel, precum si cu sisteme de alarma, sisteme

care evita depasirea capacitatii maxime de stocare a fiecaruia.

Instalatia de pasteurizare este compusa dintr-un pasteurizator de lapte cu o capacitate de 20.000

litri pe ora fiind prevazuta cu senzori si sistem de control.

Hala de productie iaurt poate produce peste 60 tone de iaurt/zi, fiind prevazuta cu instalatii de

producere a aerului steril evitandu-se astfel infectarea produsului cu germeni. In intreaga incapere se

pompeaza aer filtrat prin filtre Hepa ce elimina posibilitatea patrunderii particulelor de praf in

incinta respectiva.

Sterilizatoarele de lapte sunt folosite la prepararea laptelui UHT, aceste echipamente de ultima

3

Page 4: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

generatie permitand procesarea unei game largi de produse: apa, lapte, suc, iaurt etc.

Spalarea si dezinfectarea echipamentelor de procesare se realizeaza cu ajutorul Statiei CIP

echipata cu doua unitati de spalare ce nu permit ca solutiile de spalare contaminate de laptele crud sa

ajunga in zona laptelui pasteurizat. Pentru a se asigura un proces de productie fara intreruperi si fara

probleme exista doua statii de control dotate cu 6 calculatoare de mare putere care gestioneaza si

supervizeaza intregul procesul de productie generand liste de productie, rapoarte de productie si

rapoarte de spalari. 

De asemenea, fabrica este dotata cu masini de ambalat produse UHT de ultima generatie

livrate tot de compania suedeza Tetrapak. Pe langa capacitatea mare de productie, avantajul acestui

tip de masina este acela ca permite schimbarea formei de pachet relativ repede, oferind o mai mare

diversificare in productie. Sistemul de ambalare este foarte inovator, complet automatizat, echipat cu

unitate de spalare si dispozitiv de comanda si control.

Si aici, ca si in camerele de preparare iaurt este o atmosfera controlata alimentata cu aer

filtrat, astfel incat sa nu se permita accesul impuritatilor, prafului si a germenilor in zona de

productie. Din momentul in care laptele intra in sterilizator, acesta nu mai are contact cu aerul decat

in momentul in care consumatorul desface cutia de lapte acasa. In acest mod, printr-un control

extrem de riguros al parametrilor de procesare si al celor de ambalare putem sa dam un termen de

valabilitate de 6 luni la lapte fara a folosi absolut nici un fel de conservant sau alte substante

chimice.

Fabrica este prevazuta cu masini denumite Tetra Top care sunt cele mai mari masini

dezvoltate de Tetrapak pentru ambalarea produselor proaspete. Masinile sunt echipate cu senzori

care verifica si controleaza permanent sistemele de actionare si ambalare ale masinii. Sunt atat de

performante incat pot detecta daca pachetele au erori mari, precum si daca sunt pachete rasturnate

sau in pozitie gresita, eliminandu-le in mod automat.

4

Page 5: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

2. Prezentarea situaţiei bilanţiere pentru urmatoarul exercitiu si calcularea

urmatoarelor categorii de indicatori

SC ALBALACT SA prezintă la sfârşitul anului 2008 următoarea situaţie bilanţieră:

Denumire elementSuma

(mlrd lei)Denumire element

Suma

(mlrd

lei)

Active curente Pasive curente

Conturi în bancă 14,5 Furnizori + creditori 10,1

Casa 3,1 Credite pe termen scurt 11,8

Stocuri 20,5 Salarii şi impozite aferente 13

Facturi emise şi neîncasate 10,8 Total pasive curente 34,9

Total active curente 48,9 Credite pe termen lung 26,8

Active fixe 130,4 Pasive proprii_

Amortizare 34,7 Capitaluri proprii 77,3

Total active fixe 95,7 Fond de rezervă 5,6

Total pasive proprii 82,9

Total activ 144,6 Total pasiv 144,6

Situaţia veniturilor şi a cheltuielilor (Contul de profit şi pierdere):

- Venituri totale 405,6 mlrd lei

- Cheltuieli totale 352,4 mlrd lei

- Profit brut 53,2 mlrd lei

- Impozit 16% 8,5 mlrd lei

- Profit de repartizat 44,7 mlrd lei

- Dividende 70% 31,3 mlrd lei

- Profit net 13,4 mlrd lei

5

Page 6: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

Alte date care intervin în calculul indicatorilor financiari:

- Cheltuieli directe 86,6 mlrd lei

- Rate de capital scadente 4,5 mlrd lei

- Dobânzi aferente 1,9 mlrd lei

Politica de creditare a firmei:

- Recuperarea creanţelor în 35 de zile

- Plata furnizorilor şi creditorilor în 45 zile

Informaţii legate de acţiuni:

- Valoarea nominală a acţiunilor 2,6 lei/actiune

- Valoarea de piaţă a acţiunilor 3,4 lei/actiune

a. Analiza economico-financiară pe baza de bilant

Indicatorii propuşi de metodologia ONUDI

a) Indicatorii de activitate

a.1. Rata capitalului de lucru (RCL)

Nivelul acestui indicator este peste medie ceea ce ne indică faptul că activitatea firmei este

favorabilă.

a.2. Rata de eficienţă a stocurilor (RES)

Nivelul stocurilor este peste necesar ceea ce indică o situaţie nefavorabilă.

b) Indicatorii de rentabilitate

b.1. Rata profitului calculat la cifra de afaceri (RPV)

6

Page 7: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

Valoarea indicatorului ne indică o situaţie nefavorabilă (de ineficienţă) a afacerii.

b.2. Rata profitului calculat la total active (RPA)

Nivelul acestui indicator ne indică o situaţie nefavorabilă a activităţii companiei.

c) Indicatorii de lichiditate

c.1. Rata rapidă a lichidităţii (RRL)

Deoarece acest indicator are o valoare mai mare de 0,80 se poate spune că situaţia este

favorabilă, adică compania are o rată rapidă a lichidităţii.

c.2. Rata recuperării creanţelor (RRC)

zile

Indicatorul calculat este mai mic decât 35 zile ceea ce indică o situaţie favorabilă şi

anume faptul că în activitatea companiei există lichidităţi şi că clienţii îşi plătesc facturile la timp.

c.3. Rata de plată a debitelor (RPD)

zile

Indicatorul calculat este mai mic decât 45 zile ceea ce indică o situaţie favorabilă şi

anume faptul că în activitatea companiei există lichidităţi şi că compania îşi plăteşte facturile la

timp.

c.4. Rata de acoperire a creditelor (RAC)

Nivelul indicatorului este mai mare ca 1 ceea ce indică o situaţie favorabilă şi anume că

activitatea firmei este profitabilă, iar capacitatea de plată este bună.

c.5. Rata de autofinanţare (RA)

7

Page 8: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

Nivelul ratei de autofinanţare este mai mic decât 1 de unde rezultă

o situaţie favorabilă pentru companie, aceasta fiind capabilă de a-şi acoperi obligaţiile totale din

capitalul propriu.

b. Analiza ALTMAN

ZA = 0,012x1 + 0,014x2 + 0,033x3 + 0,006x4 + 0,999x5

x1= = = = 0,097

Val. piata = = 101,08 mlrdlei

Val. contab. a dator.=Credite pe termen lung + Credite pe termen scurt

ZA = 0,012 0,097 + 0,014 92,67 + 0,033 36,791 + 0,006 2,619 + 0,999 2,805=

= 0,001 + 1,297 + 1,214 + 0,016 + 2,802 = 5,33

După calculul acestui indicator rezultă că riscul financiar al firmei este scăzut, firma

având o situaţie financiară bună deoarece valoarea lui ZA >2,675.

c. Analiza Conan - Holder

ZCH = 0,16 R1 -0,22 R2 + 0,8 R3 + 0,10R – 0,24 R5

8

Page 9: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

ZCH = 0,16 0,196 – 0,22 0,573 + 0,8 0,005 + 0,10 0,929 – 0,24 6,574 =

= 0,031 – 0,126 + 0,004 + 0,093 – 1,578 = - 1,576

După calculul acestui indicator rezultă că compania nu prezintă risc de faliment, firma

având o situaţie financiară bună deoarece valoarea lui ZCH < -0,068.

Centralizând toţi indicatorii analizaţi putem spune că compania SC ALBALACT SA va

primi împrumutul pentru realizarea unui proiect de investiţii.

3. Analiza SWOT

Mediul intern

Mediul extern

S (puncte tari)S - pozitia pe piata specificaS - detinerea in portofoliu a doua marci puterniceS - calitatea produselor oferiteS - diversitatea produselor oferite S - reteaua de distributie este nationalaS - organizarea eficienta a activitatiiS - existenta de personal specializat in centrele de distributie

W (puncte slabe)W - gradul de satisfacere a cererii incomplet

O (oportunităţi)O - educarea consumatorului roman asupra importantei consumului de lapteO - cresterea puterii de

Prin tehnologiile şi aparatura modernă cu care este dotată, societatea are posibilitatea urmăririi eficiente a calităţii produselor, acesta fiind o preocupare constantă.

Societatea este nevoiata sa demareze ample campanii de promovare a produselor pentru depistarea punctului tinta si ecilibrarea

9

Page 10: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

cumparare a populatieiO - iesirea de pe piata romaneasca a firmelor care nu vor implementa la timp normele U.E

Societatea prin produsele sale şi preţurile atractive ale acestora, are o imagine favorabilă pe piaţă, situându-se printre liderii de piaţă.

gradului de satisfactie al clientilor.

T (ameninţări)T - perspectiva unei concurente puternice din partea firmelor existente pe piataT - modificari ale mediului naturalT - diversificarea firmelor concurente existente

Societatea prin potenţialul său şi prin potenţialul zonei în care se află amplasată are posibilitatea integrare pe verticală şi de diversificare.

Identificarea firmelor concurente si marirea gradului de diversificare a sortimentelor va echilibra firma la nivel de productie si consum national.

4. Prezentarea indicatorilor cu caracter general ce caracterizeaza firma analizata

Indicatorii cu caracter general contribuie la contribuie la formarea unei imagini globale

asupra condiţiilor concrete de eficienţă economică în care se va realiza şi va funcţiona obiectivul de

investiţii.

Compania SC ALBALACT SA prezintă următorii indicatori cu caracter general:

1. Capacitatea de producţie – exprimă producţia maximă ce poate fi vândută într-o

perioadă de timp, în condiţii normale de funcţionare a capitalului fix, de utilizare a resurselor umane

şi materiale şi a unui anumit coeficient de schimburi. Ea se poate exprima în unităţi fizice şi în

unităţi valorice.

Q = ,unde

Q – capacitatea de producţie valorică;

qi – capacitatea fizică de producţie a sortimentului i;

pi – preţul sortimentului i de producţie.

10

Page 11: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

Deoarece compania ALBALACT SA comercializează o gamă foarte largă de produse

lactate de diferite preţuri şi care au diferite unităţi de măsură se va prezenta capacitatea valorică de

producţie a tuturor produselor, iar pentru capacitatea fizică de producţie se va stabili bucata ca

unitate fizică de masură, având următoarea situaţie:

Q = 30,1 mlrd $

q = 0,4 mlrd buc

2. Numărul de salariaţi. Acest indicator este în corelaţie cu producţia, productivitatea

muncii şi coeficientul de schimburi.

Nivelul acestui indicator, în cadrul companiei ALBALACT SA, pe total, cât şi pe structură

este:

Numărul total salariaţi - 2,1 mln , din care

a. Numărul de salariaţi productivi - 1,5 mln

b. Numărul de salariaţi auxiliari - 0,6 mln

3. Costul de producţie trebuie cunoscut atât la nivelul întregii producţii realizate, cât şi la

nivelul fiecărui sortiment de producţie în parte.

După cum am menţionat mai sus, deoarece compania ALBALACT SA comercializează o

gamă foarte largă de produse de diferite preţuri şi care au costuri diferite de producţie se va prezenta

o costul total de producţie a tuturor produselor, iar în cazul costului pentru fiecare sortiment se va

prezenta costul mediu de producţie, având următoarea situaţie:

Costul total de producţie = 12,22 mlrd lei

Costul mediu de producţie = 30,55 lei/buc

4. Profitul este efectul urmărit de ALBALACT SA. Prin intermediul profitului,

întreprinzătorul asigură premisele necesare pentru creşterea capitalului fix.

Ph = Qh – Ch= 405,6 mlrd lei-352,4 mlrdlei= 53,2 mlrdlei unde:

Ph – profitul annual

Qh – venitul annual

Ch – cheltuieli anuale cu producţia

5. Productivitatea muncii arată producţia ce poate fi comercializată pe un lucrător sau pe

oră. Poate fi calculată în unităţi fizice sau în unităţi valorice.

11

Page 12: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

w = 14,3 mii lei/salariat

w = 190,5 bucăţi/salariat unde:

w – productivitatea muncii;

Q – producţia exprimată valoric;

q – producţia exprimată fizic;

L – numărul de lucrători sau unităţi de timp pe muncă.

6. Rata rentabilităţii este cel mai important indicator de eficienţă economică. Există mai

multe moduri de determinare a acestuia:

r = = =435,35%

r = = =13,12%

r = = =15,53% , unde:

r – rata rentabilităţii;

P – profitul obţinut;

C – costul de producţie;

CA – cifra de afaceri;

Cu – capitalul utilizat.

5. Calculul indicatorilor statici de fundamentare a eficientei economice a

investitiilor fiind supuse spre analiza trei variante de proiecte de investitii

Compania SC ALBALACT SA doreşte să-şi extindă activitatea sa de comerţ, deoarece ea

vrea să-şi menţină poziţia de lider în domeniul comerţului cu produse lactate. Deci compania îşi va

extinde activitatea prin construierea de fabrici în unul din orasele unde există această cerere.

Pentru realizarea investiţiei societatea va supune spre analiză 3 variante de proiecte de

investiţii, propuse pentru 3 orase, ce se caracterizează prin următorii indicatori:

Nr.crt Indicatori U.M. P1 P2 P3

1 It , din care :

- anul 1

700 900 750

300 400 300

12

Page 13: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

- anul 2

- anul 3

mln $ 200

200

500

-

-

450

2 qh mii bucăţi 1850 1950 1820

3 Qh(Vh) mln $ 1400 1700 1600

4 Ch mln $ 900 930 980

5 D ani 9 11 10

6 d ani 3 2 3

7 Ph= Qh – Ch mln $ 500 770 620

8 Pt =Ph D mln $ 4500 8470 6200

5.1. Investiţia specifică

a) s =

s1 = 0,5lei investiti/1 leu productie obtinuta

s2 = 0,53lei investiti/1leu productie obtinuta

s3 = 0,47lei investiti/1 leu productie obtinuta

b) s’=

s’1 = 378,38 lei investiti/ bucata

s’2 = 461,54 lei investiti/ bucata

s’3 = 412,09 lei investiti/ bucata

5.2. Termenul de recuperare a investiţiei

T =

13

Page 14: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

T1 = 1,4 ani

T2 = 1,17 ani

T3 = 1,21 ani

5.3. Coeficientul de eficienţă economică a investiţiei

e =

e1 = = 0,71lei profit anual/ 1 leu investit

e2 = = 0,85 lei profit anual/ 1 leu investit

e3 = = 0,83 lei profit anua/1 leu investit

5.4. Cheltuieli recalculate sau echivalente

K=It + Ch D

K1 = 700 mlnlei+ 900 mlnlei 9 = 8800 mlnlei efort total

K2 = 900 mlnlei+ 930 mlnlei 11 = 11130 mlnlei efort total

K3 = 750 mlnlei+ 980 mlnlei 10 = 10550 mlnlei efort total

5.5. Cheltuieli specifice

a) k =

k1 = = 528,53lei efort total/ bucata

k2 = = 518,88lei efort total/bucată

k3 = = 579,67lei efort tota/bucataă

b) k’ =

k’1 = = 0,7lei efort total/1 leu productie obtinuta

14

Page 15: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

k’2 = = 0,59lei efort total/ 1 leu productie obtinuta

k’3 = = 0,66lei efort total/ 1 leu productie obtinuta

5.6. Randamentul economic al investiţiei

R =

R1 = = 5,43lei profit total/ 1 leu investit

R2 = = 8,41lei profit total/ 1 leu investit

R3 = = 8,27lei profit total/ 1 leu investit

Tabel cu rezultate

Nr.Crt Indicatori P1 P2 P3 Criteriul

1 It 700 900 750 minim

2 d 3 2 3 minim

3 D 9 11 10 maxim

4 s 0,5 0,53 0,47 minim

5 s’ 378,38 461,54 412,09 minim

6 T 1,4 1,17 1,21 minim

7 e 0,71 0,85 0,83 maxim

8 K 8800 11130 10550 minim

9 K 528,53 518,88 579,67 minim

10 K’ 0,7 0,59 0,66 minim

11 R 8 8,41 8,27 maxim

În urma calculului indicatorilor statici varianta optimă de proiect este P2 căreia îi

corespund majoritatea criteriilor de alegere din punct de vedere al eficienţei.

15

Page 16: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

6. Calculul indicatorilor imobilizărilor stiind ca fondurile se cheltuiesc la inceputul

anului

Indicatorii imobilizărilor se vor calcula pentru compania SC ALBALACT SA pe baza

aceloraşi 3 variante de proiecte de investiţii de mai sus, ştiind că fondurile se cheltuiesc la inceputul

anului (k=1).

6.1. Mărimea imobilizărilor totale

Mi =

Mi1 = 300(3-1+1) + 200(3-2+1) + 200(3-3+1) = 900 + 400 + 200 = 1500 mlnlei

imobilizari totale

Mi2 = 400(2-1+1) + 500(2-2+1) = 800 + 500 = 1300 mlnlei imobilizari totale

Mi3 = 300(3-1+1) + 450(3-3+1) = 900 +450 = 1350 mlnlei imobilizari totale

6.2. Imobilizarea specifică

a) mi =

m 1 = = 0,811lei imobilizati/bucata

m 2 = = 0,666lei imobilizati/bucata

m 3= = 0,742lei imobilizati/bucata

b) m ’ =

mi’1 = = 1,07lei imobilizati/ 1 leu productie obtinuta

16

Page 17: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

mi’2 = = 0,76lei imobilizati/ 1 leu productiee obtinuta

mi’3 = = 0,84lei imobilizati/1leu productie obtinuta

6.3. Imobilizarea medie anuală

ma =

ma1 = = 500mlnlei imobilizati/an

ma2 = = 650 mlnlei imobilizati/an

ma3 = = 450 mlnlei imobilizati/an

6.4. Efectul economic al imobizărilor

Ei = e Mi, unde e =

e1 = = 0,71lei profit anual/1leu investit

e2 = = 0,85lei profit anual/1leu investit

e3 = = 0,83lei profit anual/ 1 leu investit

Ei1 = 0,71 800 = 568 mln lei pierderi din imobilizări

Ei2 = 0,85 400 = 340 mln lei pierderi din imobilizări

Ei3 = 0,83 600 = 498 mln lei pierderi din imobilizări

6.5. Efectul economic specific al imobilizărilor

a) =

= =307,03 lei pierderi/ bucată

= =174,36 lei pierderi/ bucată

17

Page 18: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

= =273,63 lei pierderi/ bucată

b) =

= =0,41 lei pierderi/ 1 leu producţie obţinută

= =0,2 lei pierderi/ 1 leu producţie obţinută

= =0,31 lei pierderi/ 1 leu producţie obţinută

c) =

= =0,81 lei pierderi/ 1 leu investit

= =0,38 lei pierderi/ 1 leu investit

= =0,66 lei pierderi/ 1 leu investit

Tabel cu rezultate

Nr.crt Indicatori P1 P2 P3 Criteriul

1 Mi 800 400 600 minim

2 mi 432,43 205,13 329,67 minim

3 Mi’ 0,57 0,23 0,37 minim

4 ma 266,67 200 200 minim

5 Ei 568 340 498 minim

6 307,03 174,36 273,63 minim

7 0,41 0,2 0,31 minim

8 0,81 0,38 0,66 minim

18

Page 19: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

În urma calculului indicatorilor imobilizărilor varianta optimă de proiect este P2 căreia îi

corespund totalitatea criteriilor de alegere.

7. Calculul indicatorilor actualizaţi la momentul inceperii lucrarilor de investitii si

momentul punerii in folosinta obiectului de investitie folosind o rata de actualizare

de 24 %

Indicatorii actualizaţi se vor calcula pentru compania SC ALBALACT SA pe baza aceloraşi 3 variante de proiecte de investiţii de mai sus.

Realizaţi actualizarea indicatorilor la momentul începerii lucrărilor de investiţii(a=24%) n=0

Investiţii totale actualizate(Ita) d

1

Itan =∑Ih* h=1 (1+a)h

Itan1 = 300*0,06+200*0,650+200*0,524=241,8+130+104,8=476,6

Itan2 = 400*0,806+500*0,650= 622,4

Itan3 = 300*0,806+450*0,524= 477,6

Profitul total actualizat(Pta) 1 (1+a)D-1

Ptan= ––––––* –––––––––*Ph(1+a)d a(1+a)D

Ptan1 =500*0.524*3,566= 934,29

Ptan2 =770*0,650*3,775= 1889,39

Ptan3 =620*0,524*3,681= 1195,88

Randamentul economic actualizat al investiţieiPta

Ra= –––––– –1Ita

934,29

19

Page 20: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

Ran1= ––––––– –1=0,96

476,4

1881,88Ran

2= ––––––– –1=2,03622,4

1195,88Ran

2= ––––––– –1=1,5477,6

Termenul actualizat de recuperare a investiţiilor

logPh –log[Ph-a *Ita(1+a)d

Tan = –––––––––––––––––––––––log(1+a)

log 500-log[500-0,24*476,6*0,524] 0,254Tan

1 = ––––––––––––––––––––––––––––––– =–––––– = 2,73log 1,24 0,093

log 770-log[770-0,24*622,4*1,538] 0,161Tan

2 = –––––––––––––––––––––––––––––– =–––––––= 1,73Log1,24 0,093

log 620-log[620-0,24*477,6*1,907] 0,189Tan

1 = ––––––––––––––––––––––––––––––– =–––––––= 2,03Log1,24 0,093

Costurile totale actualizateKtan =Itan + Ctan

1 (1+a)D–1Ctan = –––––––* ––––––––––*Ch

(1+a)d a(1+a)D

1 (1+0,25)10

––––––––*–––––––––––=1,828 (1+0,25)3 a(1+0,25) 10

Pentru momentul punerii in folosinta a obiectivului investitii(p=0)stiind ca rata de actualizare

folosita este a=24%

20

Page 21: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

Trasăm axa timpului şi delimităm pe aceasta cele 3 momente principale ale actualizării, şi

anume n, p şi v. Egalăm cu 0 momentul de referinţă ales, momentul punerii în folosinţă, p. Trasăm

triunghiurile actualizării pentru investiţie şi profit şi se notează prin haşurare intervalele pe care se

găsesc indicatorii ce urmează a fi calculaţi : It , Pt , R , T .

Din grafic se observă că :

a) Investiţiile s-au efectuat în trecut faţă de momentul de referinţă ales, p=0, ceea ce înseamnă că

actualizarea se va face cu facotul de fructificare.

b) Profitul se va obţine în viitor faţă de de momentul de referinţă ales, p=0, ceea ce înseamnă că

actualizarea se va face cu facotul de actualizare.

7.1. Investitiţia totală actualizată la momentul p

It =

=300 1.538 + 200 1,240 + 200

1=

= 461,4 + 248 + 200 = 909.4 mln lei investiţii totale actualizate

=400 1.240 + 500 1= 496+ 500 = 996 mln lei

investiţii totale actualizate

=300 1,538 + 450 1= 461,4+ 450 = 911,4 mln

lei investiţii totale actualizate

7.2. Profitul total actualizat la momentul p

n p=0 v

d D

T

It

Pt

timp

21

Page 22: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

Pt =

Ph- constant =>

3,566= 1783,2 mln lei profit total actualizat

= 770 3,775 = 2906,7 mln lei profit total actualizat

= 620 3,681 = 2282,25 mln lei profit total actualizat

7.3. Randamentul actualizat la momentul p

R =

0,96lei profit total actualizat / 1 leu investiţie totală actualizată

=1,92 lei profit total actualizat / 1 leu investiţie totală actualizată

=1,50 lei profit total actualizat / 1 leu investiţie totală actualizată

7.4. Termenul de recuperare actualizat la momentul p

T =

ani

ani

ani

Tabel cu rezultate

Nr.crt Indicatori P1 P2 P3 Criteriul

1 Itan 909,4 996 911,4 Minim

2 Ptan 1783,2 2906,92 2282,25 Maxim

22

Page 23: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

3 Ran 0,96 2,03 1,5 maxim

4 Tan 2,73 1,73 2,03 minim

În urma calculului indicatorilor actualizaţi pentru momentul punerii în folosinţă a

obiectivului de investiţii (p=0), varianta optimă de proiect este P2 căreia îi corespund majoritatea

criteriilor de alegere.

8. Calculul indicatorilor propuşi de metodologia Băncii Mondiale folosind aceasi

rata de aceeasi rata de actualizare

Indicatorii propuşi de metodologia Băncii Mondiale se vor calcula pentru compania SC

ALBALACT SA pe baza aceloraşi 3 variante de proiecte de investiţii de mai sus, ştiind că rata de

actualizare folosită este aceeaşi a = 24%.

8.1. Calculul indicatorilor pentru varianta P 1

8.1.1. Angajamentul de capital

K = =

23

Page 24: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

K = 2159,6 mln lei

d + D = 3 ani + 9 ani = 12 ani

8.1.2. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate

r = =1,21 mln lei

V = =2618 mln lei

r = 1,21>1, proiectul este eficient, vom continua analiza

AN = V – K = 458,4 mln lei

8.1.3. Venitul net total actualizat

VN = = 458,4 mln lei

VN = V - K

8.1.4. Indicele de profitabilitate

k = 65,49%

k' = 96,18%

ka= 1,96%

8.1.5. Rata interna de rentabilitate

RIR = amin + (amax – amin)

a = 24% VN = 458,4 mln lei

a = 29% VN = 360,53 mln lei

a = 34% VN = 151,6 mln lei

a = 44% VN = -4,60 mln lei

24

Page 25: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

RIR= 34% + 10% = 43,7 %

8.1.6. Cursul de revenire net actualizat

CRNA= = 19,69 lei/ 1euro

1 euro = 4,18

25

Page 26: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

H Ih Ch Kh Kha Vh Vha VNh VNha h)29,01(

1

VNha h)34,01(

1

VNha VNha1 300 0 300 0,806 241,8 0 0,00 -300 -241,8 0,775 -232,5 0,746 -223,8 0,694 -208,22 200 0 200 0,650 130 0 0,00 -200 -130 0,601 -78,13 0,557 -111,4 0,482 -96,453 200 0 200 0,524 140,8 0 0,00 -200 -104,8 0,466 -48,84 0,416 -83,2 0,335 674 0 900 900 0,423 1400 500 0,361 0,310 0,2335 0 900 900 0,341 1400 500 0,280 0,231 0,1626 0 900 900 0,275 1400 500 0,217 0,173 0,112

7 0 900 900 0,222 900*1,87 14001400*1,8

7 500 500*1,87 0,168 500*1,44 0,130 500*1,14 0,078500*0,73

48 0 900 900 0,179 =1683 1400 500 =935 0,130 =720 0,096 =570 0,054 =3679 0 900 900 0,144 1400 500 0,101 0,072 0,03810 0 900 900 0,116 1400 500 0,078 0,054 0,02611 0 900 900 0,094 1400 500 0,061 0,040 0,01812 0 900 900 0,076 1400 500 0,047 0,030 0,013

Total 700 8100 8800 -Kta=

2159,6 12600Vta=

2618 3800VNta=458,4 -

VNta=360, -

VNta=151,6 -

VNta=-4,6

P 1

P 2

h Ih Ch Kh Kha Vh Vha VNh VNha VNha VNha VNha1 400 0 400 0,806 322,4 0 -400 -322,4 0,746 -298,4 0,629 -251,6 0,592 -236,82 500 0 500 0,650 325 0 -500 -325 0,557 -278,5 0,340 -170 0,350 -1753 0 930 930 0,524 1700 770 0,416 0,249 0,2074 0 930 930 0,423 1700 770 0,310 0,156 0,1235 0 930 930 0,341 1700 770 0,231 0,098 0,0736 0 930 930 0,275 1700 770 0,173 0,062 0,0437 0 930 930 0,222 930*2,455 1700 1700*2,455 770 770*2,455 0,130 770*1,574 O,039 770*0,67 0,025 770*0,518 0 930 930 0,179 =2283,15 1700 770 0,096 =1211,98 0,024 =512,05 0,015 =388,859 0 930 930 0,144 1700 770 0,072 0,015 0,00910 0 930 930 0,116 1700 770 0,054 0,010 0,005

11 0 930 930 0,094 1700 770 0,040 0,006 0,00312 0 930 930 0,076 1700 770 0,030 0,004 0,00213 0 930 930 0,061 1700 770 0,022 0,002 0,001

Total 900 10230 11130 -Kta=2930,55 18700

Vta=4173,5 7570

VNta=1890,35

VNta=635,08

VNta=90,45 -

VNta=-22,95

26

Page 27: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

27

Page 28: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

8.2. Calculul indicatorilor pentru varianta P 2

8.2.1. Angajamentul de capital

K = =

K = 2930,55 mlnlei

d + D = 2 ani + 11 ani = 13 ani

8.2.2. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate

r = =1,42 mlnlei

V = =4173,5 mlnlei

r = 1,493 >1, proiectul este eficient, vom continua analiza

AN = V – K =1195,98 mlnlei

8.2.3. Venitul net total actualizat

VN = = 1195,98mlnlei

VN = V - K

8.2.4. Indicele de profitabilitate

k = 210,03 %

k' = 303,72 %

ka= 4 %

8.2.5. Rata interna de rentabilitate

RIR = amin + (amax – amin)

28

Page 29: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

a = 24% VN =1890,35 mlnlei

a = 35% VN = 635,08 mlnlei

a = 59% VN =90,45 mlnlei

a = 69% VN =-22,95 mlnlei

RIR= 59% + 10% = 67%

8.2.6. Cursul de revenire net actualizat

CRNA= = 6,50lei/ 1 euro

1 euro = 4,18 lei

8.3. Calculul indicatorilor pentru varianta P 3

8.3.1. Angajamentul de capital

K = =

K = 3007,00 mlnlei

d + D = 3 ani + 10 ani = 13 ani

8.3.2. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate

r = =1,4 mlnlei

V = = 4129,60 mlnlei

r = 1,4 >1, proiectul este eficient, vom continua analiza

AN = V – K =1122,60 mlnlei

8.3.3. Venitul net total actualizat

VN = = 1122,60 mlnlei

29

Page 30: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

VN = V - K

8.3.4. Indicele de profitabilitate

k = 150 %

k' = 235,11 %

ka= 3,35 %

8.3.5. Rata interna de rentabilitate

RIR = amin + (amax – amin)

a = 24% VN =1122,60 mlnlei

a = 34% VN =319,4 mlnlei

a = 49% VN =37,90 mlnlei

a = 54% VN = -6,76 mlnlei

RIR= 49% + 5% = 53,30 %

8.3.6. Cursul de revenire net actualizat

CRNA= = 11,2 lei/ 1 euro

1 euro = 4,18lei

30

Page 31: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

P 3

h Ih Ch Kh Kha Vh Vha VNh VNha VNha VNha VNha

1 300 0 300 0,806 241,8 0 -300 -241,8 0,746 -223,8 0,671 -201,3 0,649 -194,7

2 0 0 0 0,650 - 0 0 - 0,557 - 0,430 - 0,422 -

3 450 0 450 0,524 235,8 0 -450 -235,8 0,416 -187,2 0,302 -135,9 0,274 -123,3

4 0 980 980 0,423 1600 620 0,310 0,203 0,178

5 0 980 980 0,341 1600 620 0,231 0,136 0,115

6 0 980 980 0,275 1600 620 0,173 0,091 0,075

7 0 980 980 0,222 980*2,58 16001600*2,5

8 620 620*2,58 0,130 620*1,16 0,061 620*0,61 0,049 620*0,5

8 0 980 980 0,179 =2529,4 1600 620 =1600,2 0,096 =719,2 0,041 =375,1 0,032 =311,2

9 0 980 980 0,144 1600 620 0,072 0,028 0,021

10 0 980 980 0,116 1600 620 0,054 0,019 0,013

11 0 980 980 0,094 1600 620 0,040 0,012 0,009

12 0 980 980 0,076 1600 620 0,030 0,008 0,006

13 0 980 980 0,061 1600 620 0,022 0,006 0,004

Total 750 9800 10550 -Kta=3007 16000

Vta=4129,6 5450

VNta=1122,6 -

VNta=319,4 -

VNta=37,9 -

VNta=-6,76

31

Page 32: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

Tabel cu rezultate

Nr.crt Indicatori P 1 P 2 P 3 Criteriul

1 K 2159,6 2930,55 3007 minim

2 ra 1,21 1,42 1,4 maxim

3 AN 458,4 1195,98 1122,6 maxim

4 VN 458,4 1195,98 1122,6 maxim

5 k 65,49 210,03 150 maxim

6 k’ 96,18 303,71 235 maxim

7 k

1,96

4 3,35 maxim

8 RIR 43,7 67 53,3 maxim

9 CRNA 19,69 6,5 11,2 minim

În urma calculului indicatorilor propuşi de metodologia Băncii Mondiale se poate spune

că varianta optimă de proiect este P2 căreia îi corespund majoritatea criteriilor de alegere.

9. Centralizarea indicatorilor de eficienta economica a investitiilor calculate la

punctele precedente si evidentierea variantei optime de proiect de investii

Nr.crt. Indicatori P 1 P 2 P 3 Criteriul

1 It 700 900 750 minim

2 D 3 2 3 minim

3 D 9 11 10 maxim

4 S 0,5 0,53 0,47 minim

5 S’ 378,38 461,54 412,09 minim

6 T 1,4 1,17 1,21 minim

7 E 0,71 0,85 0,83 maxim

8 K 8800 11130 10550 minim

9 K 528,53 518,88 579,67 minim

10 K’ 0,7 0,59 0,66 minim

11 R 8 8,41 8,27 maxim

32

Page 33: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

12 Mi 800 400 600 minim

13 mi 432,43 205,13 329,67 minim

14 mi’ 0,57 0,23 0,37 minim

15 ma 266,67 200 200 minim

16 Ei 568 340 498 minim

17 307,03 174,36 273,63 minim

18 0,41 0,2 0,31 minim

19 0,81 0,38 0,66 minim

20 Itan 476,6 622,4 477,6 minim

21 Ptan 934,29 1889,39 1195,88 maxim

22 Ran 0,96 2,03 1,5 maxim

23 Tan 2,73 1,73 2,03 minim

24 K 2159,6 2930,55 3007 minim

25 ra 1,21 1,42 1,4 maxim

26 AN 458,4 1890,35 1122,6 maxim

27 VN 458,4 1890,35 1122,6 maxim

28 K 65,49 210,03 150 maxim

29 K' 96,18 303,71 235 maxim

30 K 1,96 4 3,35 maxim

31 RIR 43,7 67 53,3 maxim

32 CRNA 19,69 6,5 11,2 Minim

Din centralizarea tuturor indicatorilor calculaţi, rezultă că varianta optimă de proiect de

investiţii este varianta P 2, căreia îi corespund majoritatea criteriilor de alegere a indicatorilor de

fundamentare a eficienţei economice a investiţiilor.

33

Page 34: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

10. Concluzii si propuneri pentru alocarea eficienta a resurselorpentru investitii si

posibilitatea de imbunatatire a activitatii firmei

Compania ALBALACT SA doreşte să-şi extindă activitatea sa de comerţ, deoarece ea vrea

să-şi menţină poziţia de lider în domeniul comerţului .

Realizând analiza economico-financiară a companiei şi centralizând toţi indicatorii

analizaţi putem spune că compania ALBALACT SA prezintă o situaţie favorabila din punct de

vedere al majorităţii indicatorilor şi va primi împrumutul necesar pentru realizarea unui proiect de

investiţii.

Investiţiile sunt mijloacele prin care se fixează dezvoltarea întreprinderii pe termen lung,

evoluţia eficienţei şi poziţiei în mediul din care face parte. Eficienţa economică este o categorie

economică complexă ce necesită determinarea anumitor indicatori.

În raport cu situaţia dată, compania ALBALACT SA doreşte să-şi păstreze locul de lider în

comerţ, fixându-se asupra creşterii eficienţei economice, în special prin penetrarea pe noi pieţe şi

aceasta putând fi posibilă de realizat printr-un lansarea unui nou proiect de investiţii. Pentru aceasta

au fost propuse trei variante de proiecte de investiţii. Varianta optimă de proiect nu poate fi aleasă

numai prin prisma unui indicator, ci este necesar calculul cât mai multor indicatori pe baza efectelor

şi eforturilor proiectului pentru a lua o decizie de investiţie cât mai corectă.

O problemă importantă în ceea ce priveşte investiţiile este faptul că acestea se realizează

într-o anumită perioadă de timp, iar recuperarea fondurilor consumate are loc într-o altă perioadă de

timp, ceea ce face ca atât investiţiile, cât şi efectele lor şi nivelul eficienţei să aibă un pronunţat

caracter dinamic. Astfel, pe lîngă calculul indicatorilor statici de eficienţă economică este necesar şi

calculul indicatorilor dinamici.

În situaţia realizării unui obiectiv mai amplu este nevoie de surse suplimentare de

finanţare, iar unul din organismele care acordă împrumuturi este Banca Mondială. Aceasta acordă

credite numai pentru obiective concrete de investiţii cu o eficienţă economică ridicată şi pe baza

unui sistem de indicatori proprii.

Astfel putem concluziona că este necesar calculul tuturor tipurilor de indicatori economici:

indicatorii statici, indicatorii imobilizărilor, actualizaţi şi cei propuşi de Banca Mondială şi că se

constată că din toate cele trei proiecte de investiţii analizate, varianta optimă de proiect de investiţii

este varianta P 2, căreia îi corespund majoritatea criteriilor de alegere a indicatorilor de

fundamentare a eficienţei economice a investiţiilor.

34

Page 35: studiu de fezabilitate sc.ALBALACT.sa

35


Recommended