Studiu de Fezabilitate KLIk

7/28/2019 Studiu de Fezabilitate KLIk

http://slidepdf.com/reader/full/studiu-de-fezabilitate-klik 1/89

CAIETE DE SARCINI



S.C. RUTIER CONSTRUCT S.R.LJ33/1386/04.09.2008, CUI 24425580 , orasul Gura Humorului, str. Cetăţii, bl. 4, sc. a, ap. 8, jud. Suceava,

tel 0748 279 732, 0745 200 288, E_mail : [email protected] cont RO66 RNCB 0240 1052 6294 0001 – BCR Gura Humorului si RO45 TREZ 5945 069X XX00 0980 – Trezoreria Gura Humorului

„ Modernizare drumuri comunale in lungime de 2,579 km, in comuna M arginea, judetul Suceava ”

FAZA PT + CS + DE -

Terasamente

PREVEDERI GENERALE

Prezentul Caiet de Sarcini se aplica lucrarilor de terasamente pentru constructia drumurilor publice si cuprinde conditiile tehnice care trebuie indeplinite pe parcursul executiei terasamentelor ince priveste excavarea, transportul, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, precum si controlulde calitate si criteriile de receptie a lucrarilor.

Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinarile cerutede prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Consultant.

In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederilestandardelor si normelor in vigoare.

Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor de terasamente, Antreprenorul va prezenta spreaprobare Consultantului, Tehnologia de Executie a terasamentelor, care va contine, printre altele:

o programul detaliat de executie a terasamentelor;o utilajele folosite pentru excavare, transport, imprastiere, udare, compactare si finisare;o gropile de imprumut si depozitele de pamant (temporare si permanente), inclusiv metoda de

lucru in acestea si caile de acces la fiecare din ele;o variantele provizorii pentru circulatia publica pe durata executiei lucrarilor;o Diagrama de Miscare a Pamantului.

Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de compactare, Antreprenorul va executa, pecheltuiala proprie, sectoare de proba, a caror dimensiuni si locatie vor fi stabilite impreuna cuConsultantul.

Dupa executarea sectoarelor de proba, Tehnologia de Executie va fi completata cu informatii privindtehnologia de compactare:

- caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea pneurilor,caracteristici de vibrare, viteza);

- numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de compactare conformprevederilor prezentei Specificatii Tehnice;

- grosimea stratului de pamant inainte si dupa compactare.

Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste cerinteleprevazute de prezentul Caiet de Sarcini.

Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultateleobtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.





„ Modernizare drumuri comunale in lungime de 2,579 km, in comuna M arginea, judetul Suceava ”

FAZA PT + CS + DE -

1 MATERIALE

1.1 Stratul vegetal

Stratul vegetal considerat ca “bun pentru vegetatie” va fi folosit pentru acoperireasuprafetelor care trebuie insamantate si plantate.

1.2 Pamantu ri pentru terasamente Categoriile de pamant folosite pentru executia terasamentelor, sunt indicate in Tabelele 1a si

1b.

Daca pamantul pe care urmeaza sa se execute lucrarile de terasamente este de calitate“rea” sau “foarte rea” (vezi Tabelul 1b) acesta va fi inlocuit cu un pamant de calitatecorespunzatoare sau va fi stabilizat mecanic sau cu ajutorul liantilor (var nestins, cenusa determocentrala, etc.)

Inlocuirea sau stabilizarea pamantului se va face pe intreaga latime a platformei, pe o

adancime de minim 20 cm pentru pamantul de calitate “rea” si de minim 50 cm pentru pamantul decalitate “foarte rea” sau pentru cel avand o densitate in stare uscata sub 1,5 g/cm3.

Pamantul argilos, categoria 4d, va fi inlocuit sau stabilizat pe o adancime de cel putin 15 cm.

Pamanturile ar giloase de calitate “mediocr a”, pot fi folosite, cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90, cu privire la prevenirea degradarilor provocate de inghet-dezghet.

Este interzisa folosirea in ramblee a pamanturilor anorganice de calitate “rea” si “foarte rea”,precum si a pamanturilor organice, maluri, namoluri, pamant vegetal, pamanturi de consistentascazuta (indice de consistenta sub 0,75) si pamanturi cu mai mult de 5% saruri solubile in apa.

De asemenea este interzisa folosirea materialelor care:

- sunt inghetate;

- contin materii organice in putrefactie (iarba, crengi, radacini, etc.).

Pamantul cu continut de sulfat solubil in apa peste 1,9 g/l (exprimat ca SO3), nu va fi depozitatsau folosit ca umplutura la distanta mai mica de 1 m de lucrarile de beton.

1.3 Apa

Apa pentru compactarea lucrarilor de terasamente trebuie sa fie limpede si sa nu continasuspensii organice sau anorganice.

1.4 Verificarea calitati i pamantur i lor

Inaintea inceperii lucrarilor, Antreprenorul va determina calitatea si va estima cantitateamaterialelor din gropile de imprumut, pe care le va supune aprobarii Consultantului.

Materialele folosite in executia terasamentelor vor fi supuse aprobarii Consultantului inaintede inceperea lucrarilor.





„ Modernizare drumuri comunale in lungime de 2,579 km, in comuna Marginea, judetul Suceava ”

FAZA PT + CS + DE -

Tabelul 1a - Categoriile de pamant (pamanturi necoezive)

Pincipalele tipuri de pamant – denumire, caracteristici Categorie

(Simbol)

Continutul in parti fine,(% din masa totala) Coeficient de

neuniformitate

Un

Indice de plasticitate pentrufractiuneasub 0,5 mm Ip

Umflarelibera

UL (%)

Calitatea camaterial

pentruterasamente

<0,00 5 mm

<0,05 mm

<0,25 mm

grosiere :

fractiunea > 2 mm peste50% din masa

Blocuri, bolovanis, pietris

foarte putine parti fine, neuniforme(granulozitate continua);

insensibile la inghet-dezghet sau lavariatiile de umiditate.

1a< 1 < 10 < 20

> 5- -

foarte buna

idem 1a, granulozitate discontinua 1b 5 foarte buna

medii si fine:

fractiunea < 2 mm peste50% din masa

Nisip cu pietris, nisipmare, mediu sau fin

cu parti fine, neuniforme(granulozitate continua);

sensibilitate medie la inghet-dezghet,insensibile la variatiile de umiditate.

2a< 6 < 20 < 40

> 5 10 -

foarte buna

idem 2a, granulozitate discontinua 2b 5 buna

medii si fine cu liant dinpamanturi coezive

fractiunea < 2 mm peste50% din masa; liant dinpamanturi coezive

Nisip cu pietris; nisipmare, mediu si fin, culiant constituit din namol

cu multe parti fine;

foarte sensibile la inghet-dezghet;

fractiunea fina are capacitate deumflare libera redusa

3a

6 20 40 - > 10

40 mediocra

idem 3a, fractiunea fina arecapacitate de umflare libera mediesau mare

3b > 40 mediocra






FAZA PT + CS + DE -

Tabelul 1 b - Categoriile de pamant (pamanturi coezive)

Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri de pamant

Simbol Granulozi tatea conform nom ogramei Casagrande

Indice de plasticitate I p pentrufractiunea sub0,5 mm

UmflareliberaU L%

Calitatea camaterial

pentruterasament e

Pamanturi

coezive:o nisip prafoso praf nisiposo nisip argiloso nisip prafos

argiloso argila

prafoasao praf o argila

nisipoasaprafoasa

o argilanisipoasa

o argilao argila grasa

anorganice:

- C si U reduse

- S i-d medie

4a

Indicele de Plasticitate - Ip

< 10 < 40 mediocra

anorganice:

- C medie

- U redusa saumedie

- S i-d foartemare

4b < 35 < 70 mediocra

organice (MO>5%):

- C si U reduse- S i-d medie

4c

70

10 < 40 mediocra

60

W c = 5 0 %

4d

anorganice:

- C si U mari

- S i-d medie4d

50

W c = 3 0 %

> 35 > 70 rea40

4a






FAZA PT + CS + DE -

organice (MO>5%):

- C medie

- U medie sauredusa

- S i-d foartemare

4e

304b

< 35 < 75 rea20

4f

organice (MO>5%):

- C mare

- U mare saumedie

- S i-d foartemare

4f

104c 4e

- 40 foarte rea10 20 30 40 50 60 70 80 90 10

0

Limita de Curgere - Wc(%)

Diagonala: Ip = 0,73 x (Wc – 20)

Legenda: MO = Materie organica

C = compresibilitate

U = umflare libera

S i-d = sensibilitate la inghet-dezghet






FAZA PT + CS + DE -

Tabelul 2 - Testele de verificare a pamantului la sursa

Caracteristici Frecventa minima STAS

Granulozitatea Functie de neomogenitatea pamantului utilizat, cel putin un test la fiecare 5000 m3. 1913/5-85

Limitele de plasticitate Functie de neomogenitatea pamantului utilizat, cel putin un test la fiecare 5000 m3. 1913/4-86

Caracteristici decompactare

Functie de neomogenitatea pamantului utilizat, cel putin un test la fiecare 5000 m3.

Pentru umpluturi in spatele lucrarilor de arta si pentru pamanturi in straturile de protectie, lafiecare strat executat.

1913/13-83

Coeficientul deneuniformitate

Functie de neomogenitatea pamantului utilizat, cel putin un test la fiecare 5000 m3. 730-89

Umflarea liberaPentru umpluturi in spatele lucrarilor de arta si pentru pamanturi in straturile de protectie, celputin un test la fiecare 1000 m3.

1913/12-88

Sensibilitatea la inghet-dezghet

In terenul natural sub rambleu si la debleu, cel putin un test la fiecare 250 m de drum. 1709/3-90

Umiditatea Zilnic sau la fiecare 500 m3. 1913/1-82

Densitatea maxima instare uscata

Functie de neomogenitatea pamantului utilizat, cel putin un test la fiecare 5000 m3. 1913/3-76

Nota: 1. La aprobarea sursei de pamant este necesara si prezentarea testelor privind materiile organice (conform STAS 7107/1-76), saruri solubile(conform STAS 7107/3-74) si compresibilitate (conform STAS 8942/1-84



2 EXECUTIA TERASAMENTELOR

2.1 Trasarea lucr ari lor

Consultantul va preda Antreprenorului reteaua de borne amplasate in afara amprizeilucrarilor (cel putin 2 borne pe kilometru) si o lista cu coordonatele principalelor puncte ale traseuluisi ale bornelor.

Inaintea inceperii lucrarilor, pe propria cheltuiala, Antreprenorul va restabili reteaua de borne (dacaeste cazul) si va picheta sectiunile transversale.

In plus fata de marcarea axului lucrarilor Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane,urmatoarele:

- inaltimea umpluturii;

- punctele de intersectie ale taluzurilor cu terenul natural;

- inclinarea taluzurilor.

Pe toata durata executiei lucrarilor, Antreprenorul va executa, pe propria cheltuiala, intretinereatuturor pichetilor, bornelor si reperelor, inclusiv restabilirea si re-amplasarea acestora, daca estecazul.

In timpul pichetajului, toate instalatiile existente, in ampriza lucrarilor sau in imediata vecinatatea acesteia, vor fi identificate si marcate vizibil, in vederea mutarii sau protejarii.

2.2 Lucr ari prel iminare

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele:

o defrisarea: doborarea si transportul tuturor arborilor si arbustilor (inclusiv scoaterea sitransportul radacinilor acestora) in locatii aprobate de Consultant;

o inlaturarea frunzelor, crengilor, ierbii si buruienilor si transportul acestora in locatii aprobatede Consultant;

o inlaturarea si depozitarea pamantului vegetal in locatii aprobate de Consultant;o asanarea terenului;o demolarea constructiilor existente.Pe sectoarele de drum unde apele de suprafata pot curge catre ampriza lucrarilor, Antreprenorul

va executa, pe cheltuiala proprie, santuri de drenare pentru colectarea si evacuarea apei in afaraamprizei lucrarilor. Lucrarile de colectare si evacuare a apelor de suprafata vor fi executate oriundeeste necesar si vor fi prevazute cu mijloace adecvate de retinere inainte de deversare.

Constructiile supraterane sau subterane existente in ampriza lucrarilor vor fi demolate pana la1,00 m sub nivelul terenului de fundare.

Dupa demolare, golurile ramase vor fi curatate si umplute cu material corespunzator.

Pamantul nefolosit, santurile, canalele colectoare, cablurile si conductele, precum si oriceimprejmuire, vor fi indepartate pana la cel putin 1,00 m de ampriza lucrarilor. Drenurile, canalele sisanturile existente in ampriza si care devin nefunctionale vor fi etansate in vederea preveniriipatrunderii apei sub ampriza lucrarilor.

Materialele rezultate in urma demolarilor vor fi transportate in locatii aprobate de Consultant.

Orice gol (fantani, pivnite si gropi - inclusiv cele ramase dupa scoaterea radacinilor) va fideschis, curatat si umplut dupa cum urmeaza:






FAZA PT + CS + DE -

- daca se afla in ampriza lucrarilor, cu material corespunzator pentru umpluturi si compactat lagradul de compactare indicat in Tabelul4;

- daca se afla in afara amprizei lucrarilor, cu material similar terenului inconjurator sicompactat la gradul de compactare al acestuia.

Antreprenorul poate incepe lucrarile de terasamente numai dupa ce lucrarile preliminare au fostverificate si aprobate de Consultant.

Antreprenorul va folosi numai metode si echipamente corespunzatoare materialelor deumplutura folosite. El este responsabil de mentinerea in bune conditii a materialelor acceptate,astfel incat atunci cand sunt puse in opera si sunt compactate, sa indeplineasca conditiile stabilite inprezentul Caiet de Sarcini.

Executia lucrarilor de terasamente va fi intrerupta atunci cand conditiile cerute in prezentul Caietde Sarcini sunt compromise de vremea nefavorabila. Executia lucrarilor de terasamente in conditiide vreme rece, sub +5C, poate fi realizata prin luarea unor masuri speciale prevazute denormativele tehnice in vigoare (C16-84).

Se interzice executia umpluturilor atunci cand pamantul este inghetat, contine gheata sauzapada, sau umiditatea nu este in limitele corespunzatoare compactarii optime.

2.3 Misc area terasamen telor

Unul din obiectivele miscarii pamantului este de a permite utilizarea materialului provenit dinexcavatii pentru umplutura in ramblee. La executia lucrarilor, Antreprenorul va prezentaConsultantului spre aprobare Diagrama de Miscare a Pamanturilor functie de sursele de pamantaprobate.

Materialul in exces si pamanturile necorespunzatoare pentru executia umpluturilor, vor fitransportate in depozite definitive, in locatii propuse de Antreprenor si aprobate de Consultant.

Daca volumul necesar pentru umplutura nu poate fi acoperit din deblee, materialulsuplimentar necesar va fi luat din gropile de imprumut propuse de Antreprenor si aprobate de

Consultant.

Daca in decursul lucrarilor, natura pamantului provenit dintr-un debleu sau o groapa deimprumut devine necorespunzatoare pentru umpluturi, Antreprenorul va suspenda imediat utilizareapamantului respectiv in umpluturi si va informa cu promptitudine Consultantul. In cazul unui debleu,lucrul poate continua cu transportarea materialului excavat intr-un depozit aprobat; in cazul uneigropi de imprumut aprobarea de exploatare a gropii respective se suspenda. Groapa de imprumutse supune aprobarii Consultantului urmand procedura initiala.

Transportul pamantului in ramblee sau alte zone de depunere va incepe atunci cand unnumar suficient de utilaje de imprastiere si compactare opereaza la locul de depunere.

2.4 Gropi de impr umut si depozite de pamant Amplasarea gropilor de imprumut si a depozitelor de pamant, provizorii sau permanente, vafi propusa de catre Antreprenor si supusa Consultantului pentru aprobare.

Propunerea va fi prezentata Consultantului cu cel putin 7 zile inainte de inceperea exploatariigropilor de imprumut sau a depozitelor respective si va fi insotita de:

o raportul asupra calitatii pamantului din gropile de imprumut, insotit de rezultatele testelor delaborator, analizelor si sondajelor efectuate;

o cantitatea estimata (pentru gropi de imprumut);o programul de excavatii (in gropi de imprumut) sau de depunere (in depozite);o planul de amenajare a zonei, dupa incheierea lucrarilor;o acordul proprietarului cu privire la utilizarea depozitului sau gropii de imprumut;o acordul autoritatii de mediu;o alte avize sau acorduri necesare, dupa caz.






FAZA PT + CS + DE -

Proiectarea, precum si toate investigatiile, testele, chiriile si taxele necesare exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor de pamant, precum si a drumurilor de acces, vor fi suportate de Antreprenor.

In timpul excavarii gropilor de imprumut, Antreprenorul va respecta urmatoarele:

o stratul vegetal va fi indepartat si depozitat in depozite aprobate;o fundul gropii de imprumut nu va fi mai coborat decat fundul santului de scurgere a apei;o fundul gropii de imprumut va avea o panta transversala de 1-3% spre exterior si o panta

longitudinala care sa asigure scurgerea apelor;o in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi amplasate in avalul drumului, cu o

bancheta de cel putin 4 m latime de la piciorul taluzului drumului;o taluzurile gropilor de imprumut amplasate de-a lungul drumului vor avea o panta de 1:1,5 –

1:3; daca nu este nici o bancheta lasata intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii deimprumut, panta taluzului gropii de imprumut va fi de 1:3.

Sapaturile la groapa de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzurilor de debleu.Depozitele de pamant vor satisface urmatoarele conditii:

o in cazul depozitului atasat de rambleu, primii 5 m ai depozitul de langa rambleu, trebuie saindeplineasca aceleasi conditii ca pentru executia rambleului (compactare, nivelare,finisare);

o inaltimea depozitului trebuie sa nu depaseasca inaltimea rambleului drumului;o amplasarea depozitelor va fi aleasa astfel incat sa se evite inzapezirea drumului.Gropile de imprumut si depozitele trebuie sa nu afecteze stabilitatea terasamentelor existente si

nici sa produca eroziuni sub efectul apelor de suprafata sau subterane. Antreprenorul esteresponsabil de orice pericole fata de persoane si orice daune aduse proprietatii publice sau private,ca urmare a executiei acestor lucrari.

Consultantul poate refuza aprobarea executarii gropilor de imprumut sau depozitelor de pamantin cazul in care acestea influenteaza negativ peisajul sau scurgerea apei.

2.5 Executi a debleelor Sapaturile vor incepe frontal pe intreaga latime, inclusiv taluzarea la pantele proiectate

conform profilelor transversale.

Se va evita supra-adancirea debleului. Daca acest lucru se intampla totusi, debleul se vaumple pana la nivelul proiectat, pe cheltuiala Antreprenorului si conform cerintelor pentru umpluturidin prezentul Caiet de Sarcini.

Sapaturile care necesita umplere vor fi inchise imediat ce stadiul lucrarilor in sectorulrespectiv permit aceasta.

Cand se excaveaza in pamanturi sensibile la umezeala, lucrarile vor fi executate progresiv,

asigurandu-se scurgerea si evacuarea rapida a apei de ploaie si evitandu-se dereglarea echilibruluihidrologic al zonei sau al nivelului apei subterane.

Cand sapaturile descopera o combinatie de materiale corespunzatoare si necorespunzatoare, dacanu este specificat altfel prin proiect, Antreprenorul va realiza sapaturile de asa maniera incatmaterialele corespunzatoare sa fie excavate separat pentru folosirea in lucrarile permanente, fara afi contaminate de materialele necorespunzatoare.

Daca pamantul intalnit la nivelul proiectat nu prezinta calitatea necesara si capacitatea portantaceruta prin proiect, Consultantul poate hotari o solutie de imbunatatire a capacitatii portante.

In cazul in care natura pamantului prezinta diferente semnificative fata de prevederile proiectului, Antreprenorul poate inainta Consultantului spre aprobare, o propunere de modificare a inclinariitaluzurilor.

Inclinarea taluzului pentru un debleu de maximum 12 m adancime este prezentata in Tabelul 3.






FAZA PT + CS + DE -

Tabelul 3 - Inclinarea taluzurilor

Natura pamantului in debleu Inclinarea taluzului

Pamant argilos: in general argile nisipoase sau argileprafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase

1:1,5

Pamanturi marnoase 1:1…. 1:0,5

Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1:0,1

Roci stancoase degradabile: inclinarea in functie degradul de alterabilitate si de adancimea debleului

1:1,5 – 1:1

Roci stancoase stabile (nealterabile) 1:0,1

Roci stancoase stabile cu stratificare favorabila1:0,1 pozitie verticala sau chiar inconsola

Pentru deblee in pamant argilos cu adancimi mai mari de 12 m, sau in conditii hidrologicenefavorabile (umezeala , infiltrari de apa, etc.) pentru orice adancime, declivitatea taluzului va fistabilita printr-o analiza de stabilitate.

Bulgarii de pamant, pietrele si fragmentele de roca instabile vor fi indepartate de pe taluz sidepozitate impreuna cu materialul rezultat din debleere.

Daca in timpul lucrarilor se observa pierderea stabilitatii lucrarilor, Antreprenorul va suspendaimediat lucrarile, va instiinta Consultantul si va lua masuri de consolidare a acestora.

Fundul debleului va fi compactat pana la gradul de compactare Proctor Normal de 100%, masurat laadancimea de 30 cm. Daca pamantul intalnit la cota proiectata nu are calitatea necesara si portantaceruta de proiect, Consultantul poate cere executia unui strat de forma. In acest caz stratul superior al debleului sub stratul de forma se va compacta la un grad de compactare Proctor Normal de 97%.

In timpul lucrarilor, taluzurile si zona de deasupra taluzurilor trebuie verificate in mod frecvent, inspecial dupa explozii si ploi torentiale sau de lunga durata, pentru observarea timpurie a oricaruisemn de pierdere a stabilitatii.

Procedura de nivelare a patului drumului in teren stancos va fi propusa de Antreprenor,Consultantului, spre aprobare. Nivelarea va fi executata pe cheltuiala Antreprenorului.

Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru prevenirea deteriorarii sau inmuierii pamantuluiexcavat din debleu, care urmeaza sa fie folosit in umpluturi.

2.6 Pregatirea terenu lui sub ramblee Pamantul natural sub rambleu va fi compactat pana la gradul de compactare Proctor Normal de100%, masurat la adancimea de 30 cm.

Daca declivitatea terenului este mai mare de 20%, Antreprenorul va executa trepte de infratire cu oinaltime egala cu grosimea straturilor pentru umplutura. Panta transversala de 4% va fi indreptataspre exterior.

2.7 Executi a ramb leelor

In cazul in care vremea nefavorabila compromite calitatea rambleului stabilita de acest Caiet deSarcini si de reglementarile in vigoare, lucrarile vor fi intrerupte. Lucrarile vor fi reluate cu aprobareaConsultantului, dupa restabilirea conditiilor pentru executarea lucrarilor in conformitate cu prezentul

Caiet de Sarcini.






FAZA PT + CS + DE -

Rambleele vor fi executate in straturi uniforme, paralele cu linia proiectului, pe intreaga latime aplatformei si pe o lungime conform procedurilor de executie aprobate; se va evita separarea,denivelarea si variatiile de umiditate.

In situatii deosebite, cu acordul Consultantului, latimea straturilor de pamant poate fi redusa. Inacest caz, rambleul va fi executat din mai multe benzi alaturate. Diferenta de inaltime dintre doua

benzi alaturate trebuie sa nu depaseasca grosimea unui strat.Materialul adus pe platforma va fi imprastiat si nivelat la grosimea optima de compactare, stabilitape sectorul experimental, urmarind profilul longitudinal proiectat.

Suprafata terenului de fundare si a fiecarui strat, va fi uniforma si cu panta transversala de 4% spreexterior.

In cazul rambleelor mai inalte de 3 m, baza poate fi executata din blocuri de piatra sau beton cudimensiunea maxima de 50 cm. Dupa asezarea blocurilor, se va executa impanarea acestora cupamant. Grosimea stratului de blocaj se va stabili astfel incat grosimea umpluturii omogene dedeasupra acestuia sa fie de cel putin 2,00 m.

Umplutura si compactarea trebuie realizate la umiditatea optima. Antreprenorul va lua masurilecorespunzatoare pentru a aduce gradul de umiditate la valoarea optima, prin:

o scarificare si amestecare;o tratare cu var;o scarificare, imprastiere si udare.

Compactarea fiecarui strat va fi realizata conform parametrilor stabiliti pe sectorul experimental, infunctie de caracteristicile pamantului utilizat.

Prin alegerea echipamentului de compactare, Antreprenorul va asigura realizarea tuturor cerintelor de compactare pentru fiecare strat si tip de pamant.

Valorile gradului de compactare Proctor Normal care trebuie realizat, sunt cele din Tabelul 4.Tabelul 4 - Gradul de compactareZonele in terasament Pamant Necoeziv Pamant Coeziv

Primii 30 cm de pamant natural sub rambleu, cu inaltimea:

h 2,00 mh > 2,00 m

100

95

97

92

b) In corpul rambleului, la o adancime sub patul drumului:

h 0,50 m

0,50 < h 2,0 m

h > 2,0 m

100100

95

10097

92

c) In deblee, la 30 cm adancime sub patul drumului 100 100

Antreprenorul poate solicita receptia unui strat atunci cand in toate punctele masurate, gradul decompactare este la nivelul sau peste nivelul cerut.

Frecventa minima a testelor va fi conform Tabelului 5.






FAZA PT + CS + DE -

Tabelul 5 - Frecventa testelor

Test Frecventa minima Observatii

Umiditatea optima decompactare (Testul Proctor)

La fiecare 5000 m3 Pentru fiecare tip depamant

Umiditatea 6 teste la fiecare 2000 m2 deplatforma

Pe fiecare strat de pamant

Gradul de compactare6 teste la fiecare 2000 m deplatforma

Pe fiecare strat de pamant

Profile si taluzuri

Lucrarile vor fi executate astfel incat dupa compactare si curatare, taluzurile sa se incadreze intolerantele admise. Profilul taluzurilor trebuie realizat fara reumplere.

Inclinarea taluzurilor depinde de natura pamantului folosit in rambleu si natura si capacitateaportanta a pamantului de sub rambleu.

Panta taluzurilor va fi de 1:1,5, cu inaltimea maxima, indicata in Tabelul 6.

Tabelul 6 - Inaltimea rambleului

Natura materialului din rambleu H max. (m)

Argila prafoasa sau nisipoasa 6

Nisipuri argiloase sau praf argilos 7

Nisipuri 8

Pietris sau balast 10

Daca exista diferente intre materialele prevazute in proiect si cele prevazute in STAS 2914-84,Tabel 1a si 1b, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, o propunere bazata peinvestigatii in teren, de modificare a pantei sau inaltimii taluzului.

Profilul taluzului va fi verificat dupa compactare si finisare.

Rambleele pana la 12 m inaltime vor avea panta taluzului de 1:1,5 pentru inaltimea aratata in

Tabelul 6, de la patul drumului in jos, si de 1:2 pe inaltimea ramasa pana la baza.Pentru ramblee mai inalte de 12 m si pentru cele situate in albiile majore ale raurilor, in vai si in baltisau in mlastini, cu teren de fundatie alcatuit din pamanturi fine sau foarte fine, inclinarea taluzurilor va fi stabilita pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3 – 1,5, conformSTAS 2914-84 si tinand seama de Tabelul 7.

Tabelul 7 – Inaltimea maxima a rambleului functie de caracteristicile pamantului de fundatie

Panta terenului

de fundatie

unghiul de frecare interna (grade )

5 10 15

coeziunea materialului (Kpa)

30 60 10 30 60 10 30 60 80






FAZA PT + CS + DE -

Inaltimea maxima a rambleului h max. (m)

0 3 4 3 5 6 4 6 8 10

1:10 2 3 2 4 5 3 5 6 7

1:5 1 2 1 2 3 2 3 4 5

1:3 - - - 1 2 1 2 3 4

Ramblee din pamanturi sensibile la apa

In Tehnologia de Executie, Antreprenorul va lua in considerare masuri speciale care trebuie luate incazul pamanturilor sensibile la apa, printre care:

o asternerea si scarificarea pamantului;o tratament cu var;

o executia de drenuri deschise.Ramblee din material stancos

Atunci cand este utilizat in ramblee, materialul stancos va fi imprastiat in straturi si nivelat pentru aobtine o umplutura omogena, cu un numar minim de goluri.

Grosimea straturilor va fi stabilita conform dimensiunii materialului si capacitatii utilajului decompactare, dar nu va fi mai mare de 80 cm. Ultimii 30 cm sub patul drumului trebuie sa nu continablocuri cu dimensiunea maxima mai mare de 20 cm.

Daca raman goluri dupa compactare, stratul va fi inchis cu un material granular aprobat, astfel catoate golurile de la suprafata sa fie umplute.

In taluzurile neacoperite, blocurile trebuie sa fie fixate pe cel putin 2/3 din grosimea lor.

Umplutura din spatele lucrarilor de arta (ziduri de sprijin, culei, aripi, etc.)

In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, umplutura din spatele lucrarilor dearta va fi realizata utilizand acelasi material ca pentru ramblee, cu exceptia materialului stancos.Dimensiunea maxima a materialului care poate fi folosit este de 1/10 din latimea umpluturii.

Umplutura se va executa in straturi uniforme, cu grosimea de maxim 25 cm.

Umplutura va fi compactata mecanic pana la gradul de compactare conform Tabelului 4.

Protectia impotriva actiunii apei

Antreprenorul va asigura protectia rambleelor impotriva eroziunii provocate de apele ploilor (se valua ca referinta cea mai puternica ploaie inregistrata in ultimii 10 ani).

2.8 Santuri si rigo le

Santurile si rigolele vor fi construite paralel cu piciorul taluzului.

2.9 Finisarea patului drum ului

Patul drumului va fi compactat, nivelat si finisat respectand cotele, pantele si latimile prevazute inproiect.

Antreprenorul va limita accesul utilajelor pe patul drumului dupa compactare si finisare.






FAZA PT + CS + DE -

2.10 Acop erirea cu pamant vegetal

Taluzurile ce urmeaza a fi acoperite cu strat vegetal, trebuie anterior taiate in trepte sau ranforsatecu caroiaje din brazde, nuiele sau elemente prefabricate.

Dupa acoperirea cu strat vegetal, taluzurile vor fi fertilizate si insamantate.

Dupa insamantare, taluzul va fi udat de mai multe ori, pana la intrarea in vegetatie a semintelor deiarba.

In perioada de vegetatie, taluzurile inierbate vor fi cosite de doua ori pe an. Materialul rezultat va fiadunat si indepartat, in locuri aprobate de Consultant.

3 CONTROLUL EXECUTIEI si RECEPTIA LUCRARILOR

3.1 Controlul executiei lucrari lor

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:

o verificarea trasarii lucrarilor;

o verificarea calitatii, conditiei si pregatirii terenului de fundare;o verificarea calitatii si conditiei pamantului folosit in umplutura;o controlul caracteristicilor straturilor executate;o controlul caracteristicilor platformei drumului;

Antreprenorul nu va incepe executia nici unui strat inainte ca stratul inferior sa fie terminat, verificatsi receptionat de Consultant. Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuiala, intretinerea straturilor receptionate pana la acoperirea cu urmatorul strat.

Receptia oricarui strat va fi refacuta atunci cand intre receptia initiala si acoperirea cu stratulurmator, au trecut mai mult de 7 zile sau cand, in interiorul acestui interval, in opinia Consultantului,stratul receptionat nu mai corespunde conditiilor pentru a fi acoperit.

Masuratorile deflectometrice vor fi efectuate cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului CD31-94.

Frecventa minima a verificarilor gradului de compactare va fi conform Tabelului 5.

Verificarea calitatii pamanturilor consta in determinarea parametrilor acestora, conform Tabelului 2.

Antreprenorul poate propune Consultantului spre aprobare folosirea unor metode alternative deincercare.

Verificarea trasarii lucrarilor

Executia lucrarilor de terasamente poate incepe numai dupa ce trasarea lucrarilor a fost verificata siaprobata de Consultant.Tolerantele in pozitionarea elementelor pichetarii generale sunt de 50 mm.

Verificarea caracteristicilor terenului de fundare

Pentru verificarea calitatii terenului de fundare, se vor analiza probe de pamant din amplasamentullucrarilor, minim 3 probe la 100 m lungime de drum, distribuite astfel incat sa acopere intreagaampriza. Analizele si incercarile se vor face conform prevederilor Tabelelor 1 si 2.

Masuratorile deflectometrice se vor face pe 6 fire (4 benzi de circulatie si 2 benzi de oprire deurgenta) in sectiune transversala, oriunde se va considera necesar, dar cel putin in fiecare profiltransversal din proiect.






FAZA PT + CS + DE -

Capacitatea portanta a terenului de fundare se considera realizata daca deformatia elasticamasurata conform prevederile normativului CD 31-94, este mai mica decat valoarea admisibilacorespunzatoare din Tabelul 8 in cel putin 90% din punctele masurate si mai mica de 600 1/100 mmin celelalte puncte masurate.

Uniformitatea executiei este considerata satisfacatoare daca coeficientul de variatie este < 50%

Tabelul 8 – Deformatia elastica admisibila a terenului de fundare

Tipul de pamant conform STAS 1243-88 Deformatia elastica admisibila

1 / 100 mm

Nisip prafos, nisip argilos 350

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400

Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, argila 450

Verificarea gradului de compactare a terenului de fundare se va face cu respectarea prevederilor Tabelelor 4 si 5, si in corelatie cu punctele unde masuratorile deflectometrice indica o capacitateportanta redusa.

Toleranta in latimea amprizei rambleului este de +50 cm.

Verificarea caracteristicilor straturilor executate

Pe straturile asternute si compactate, se vor face urmatoarele determinari:

o verificarea gradului de compactare – pe fiecare strat, in profile transversale, in minim 6 teste

la 2000 m2

de strat, conform STAS 2914-84; in cazul pamanturilor coezive, in fiecare punctvor fi prelevate 3 probe (suprafata, mijlocul si baza stratului) daca acesta are o grosime maimare de 25 cm si 2 probe (suprafata si baza stratului) daca grosimea este mai mica de 25cm; in cazul pamanturilor necoezive, va fi prelevata o proba din fiecare punct de la mijloculstratului;

o verificarea grosimii si pantei transversale a stratului – pe fiecare strat;o masuratori deflectometrice – la fiecare al treilea strat, dupa ploaie, la ultimul strat;

masuratorile se vor face in sectiuni transversale la maxim 25 m una de alta, pe 6 fire.Valorile admisibile ale gradului de compactare sunt date in Tabelul 4.

Panta transversala a straturilor, dupa compactare, trebuie sa fie de 4%, cu toleranta de 1%.

Controlul caracteristicilor patului drumuluiControlul caracteristicilor patului drumului consta din masuratori topografice, deflectometrice lanivelul patului drumului si asupra gradului de compactare realizat.

Dimensiunile si cotele patului drumului se masoara oriunde se considera necesar, dar cel putin inprofilele transversale din proiect.

Tolerantele in dimensiunile si cotele patului drumului sunt dupa cum urmeaza:

Latimea: 5 cm de la axul drumului;

10 cm pe toata latimea platformei;

Cotele: intre +2,5 si –5,0 cm.

Panta transversala a patului drumului, dupa compactare, trebuie sa fie de 4%, cu toleranta de 1%.






FAZA PT + CS + DE -

Deformatia elastica la nivelul patului drumului se masoara pe 6 fire in sectiune transversala, oriundese considera necesar dar cel putin in profilele transversale proiectate

Capacitatea portanta a patului drumului se considera realizata daca deformatia elastica masurataare valoare mai mica decat valoarea admisibila corespunzatoare din Tabelul 8.

Controlul caracteristicilor patului drumului va fi insotit de verificarea de ansamblu a lucrarilor deterasamente executate: verificarea dimensiunilor si uniformitatii suprafetei patului drumului sitaluzurilor.Tolerantele in uniformitatea suprafetei platformei drumului si a taluzurilor, masurate sub lata de 3 msunt conform Tabelului 9.

Tabelul 9 - Uniformitatea suprafetei

ProfilTolerante

Roci compacte Roci necompacte sau pamanturi

Platforma fara strat de forma 5 cm 3 cm

Platforma cu strat de forma (*) 10 cm 5 cm

Taluz neacoperit - 10 cm

Nota (*) – atunci cand pe platforma urmeaza sa se execute strat de forma.

3.2 Receptia luc rari lor

Dupa terminarea lucrarilor pe un tronson, lucrarile executate vor fi supuse aprobarii Consultantului,inaintea asternerii stratului urmator.

Inspectarea lucrarilor care devin ascunse, inaintea acoperirii lor, trebuie sa stabileasca daca

acestea au fost realizate conform proiectului si prezentului Caiet de Sarcini.In urma verificarii se incheie un proces verbal de receptie prin care se autorizeaza trecerea la fazaurmatoare de executie.

Fazele de executie supuse receptiei sunt stabilite de Proiectant, prin Programul de Receptii pe Fazede Executie, care insoteste Detaliile de Executie si se refera, fara a se limita, la urmatoarele:

o trasarea lucrarilor;o cota si profilul final in cazul sapaturii;o natura si compactarea terenului de fundare;o in ramblee, pentru fiecare strat asternut, dupa compactare.

Intocmit, Verificat,

Ing. A.O. Amarie ing. V.A. Amarie






FAZA PT + CS + DE -

C A I E T D E S A R C I N I

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A STRATURILOR DEFUNDATIE DIN BALAST

1. Obiectul si domeniul de aplicarePrezentul caiet de sarcini se referã la tehnologia de executie a straturilor de

fundatie din ballast in conditiile asigurãrii calitãtii prescrise pentru lucrãrile executate si aunei eficiente maxime .

2. Conditii tehnice de executie2.1 Grosimile si elementele geometrice ale straturilor de fundatie s-au stabilit in

conformitate cu prevederile STAS 6400 si nu trebuie sã depãseascã 30 cm, grosimeapropusã fiind precizatã in documentatia de proiectare .

2.2 In conformitate cu prevederile Legii 10 / 1995 , balastul se va aproviziona de la

furnizori certificati pentru procurarea materialelor necesare .

2.3 In cazul in care pe baza analizelor granulometrice efectuate rezultã cã balastulare un continut redus de fractiuni fine , in scopul unei bune compactãri , vor fi luate mãsuripentru corectarea granuloziãtii prin adaos de nisipuri prãfoase , cenusa de termocentralã ,etc . , in functie de materialele disponibile in zona lucrãrilor .

3. MaterialePentru verificarea conformitãtii balastului cu cerintele stabilite se vor efectua

urmãtoarele determinãri :► determinarea granulozitãtii conform SR EN 933 – 1 si SR EN 933 – 2 .

► determinarea coeficientului de neuniformitate Un , conform STAS 730 .

► determinarea echivalentului de nisip En , conform STAS 730 .

► determinarea rezistentei la uzura cu masina Los Angelos , conform STAS 1913 /6 .

3.2 Dacã este necesar se vor efectua suplimentar :

► determinarea coeficientului de permeabilitate – conform STAS 1913 / 6 .

► determinarea conditiei de filtru invers pe baza curbelor granulometrice a balastuluisi a pãmantului din stratul de fundare .

3.3 In cazul determinãrilor effectuate de un laborator pe aceeasi probã de ballast ,pentru asigurarea repetabilitãtii , diferenta intre rezultatele obtinute la douã incercãri diferitetrebuie sã fie mai micã de 4 % din valoare . In cazul determinãrilor efectuate in douã saumai multe laboratoare pe acelasi balast , pentru asigurarea reproductibilitãtii , diferenta intrerezultatele obtinute trebuie sã fie mai micã de 8 % din valoare .

3.4 Receptia cantitativã si calitativã a balastului se face de cãtre personaeimputernicite de constructor in calitate de beneficiar . Ea se poate efectua fie la furnizor , fiela constructor in locul de depozitare sau la punerea in operã .

3.5 Receptia cantitativã se efectueazã pe bazã de masã volumicã invrac,determinate in prealabil conform SR EN 1097 – 3 .






FAZA PT + CS + DE -

3.6 Pentru certificarea calitãtii balastului furnizorul va prezenta la livrare o declaratiede conformitate pe baza rezultatelor determinãrilor periodice si pe lot efectuate ,consemnate in rapoarte de incercãri .

3.7 Atunci cand este cazul , depozitarea balastului panã la punerea sa in operã , seface pe platforme betonate care sã impiedice impurificarea materialului .

4. Pregãtirea stratului suport4.1 Executia stratului de fundatie se incepe numai dupã receptia terasamentelor ,

conform prevederilor STAS 2914 sau a substratului de fundatie , conform prevederilor STAS 6400 .

4.2 Valorile admisibile ale deflexiunii corespunzãtoare vehicului etalon la nivelulterenului de fundare in cazul terasamentelor fãrã strat de formã , in conformitate cu``Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitãtii portante astructurilor rutiere suple si semirigide`` ind. CD 31 , in functie de tipul pãmantului suntconform tabelului 1 :

Tabelul 1

Tipul de pãmant conform STAS 1243Valoarea admisibilã a deflexiunii

dadm (0,01 mm)

Nisip prãfos , nisip argilos 350

Praf nisipos, praf argilos-nisipos, praf argilos , praf .

400

Argilã prãfoasã, argilã nisipoasã, argilãprãfoasã – nisipoasã, argilã . 450

5. Analize premergãtoare punerii in opera

5.1 La fiecare 400 to de ballast aprovizionat se vor efectua verificãri asupra calitãtiimaterialului , conform art.3.1 si 3.2 din prezentul caiet de sarcini .

5.2 Se vor executa determinãri ale caracteristicilor de compactare ale balastului

respective umiditatea optima de compactare Wopt si densitatea maxima in stare uscatã ρ dmax . Orientativ se poate aprecia a un balast avand curba granulometricã incadratã indomeniul prevãzut de SR 662 , cã un balast avand curba granulometricã incadratã indomeniul prevãzut de SR 662 , are o umiditate optima de compactare variind intre 4 si 6 %.

5.3 Deoarece granulozitatea materialului influenteazã puternic posibilitãtile decompactare si calitatea finalã a lucrãrii , se vor lua mãsuri de corectare a acestuiparametru prin adaosuri de alte materiale , ori de cate ori analizele granulometriceefectuate indicã abateri de la domeniile stabilite in SR 662 , in functie de utilizãri .

5.4 In cazul corectãrii granulozitãtii balastului cu materiale de adaos verificãrile de la

articolele 3.1 , 3.2 se vor efectua pe materialul nou obtinut .






FAZA PT + CS + DE -

5.5 Pentru determinarea grosimii optime la asternere si stabilirea numãrului detreceri ale compactorului , necesare atingerii gradului de compactare prescris , cumaterialul care va fi pus in operã si cu utilajele de compactare din dotare se va efectua untronson experimental in lungime de 25 m .

6. Echipamente si utilaje

6.1 Pentru realizarea lucrãrilor sunt necesare urmãtoarele echipamente si utilaje :

a) Echipamente de laborator :

► set de site pentru analiza granulometrice - conform SR 662 si SR EN 933-2

► echipament pentru determinarea echivalentului de nisip – conform STAS 730

► masina Los Angeles pentru determinarea rezistentei la uzurã – conform STAS730

► echipament Proctor modificat pentru determinarea caracteristicilor de compactare

ale balastului – conform STAS 1913 / 13► echipament pentru determinarea densitãtii in situ ( con cu nisip ) – conform STAS

12288

► deflectometru Benkelman pentru determinarea uniformitãtii executiei si acapacitãtii portante - conform CD 31

b) Utilaje pentru transport materiale – autobasculante

c) Utilaje pentru realizarea imprãstierii si profilãrii balastului :

► buldozere ► autogredere

d) Utilaje pentru corectarea umiditãtii – autocisterna cu stropire

e) Utilaje de compactare

► compactor cu rulouri netede sau pneuri

► compactor cu vibrare

7. Executia straturilor de fundatie din balast7.1 Descãrcarea balastului la locul de punere in opera se va face prin basculare , de

preferintã din mers .

7.2 Imprãstierea si nivelarea balastului se face cu autogrederul sau buldozerul curespectarea caracteristicilor geometrice stabilite anterior ( grosime strat , pante , etc.)evitandu-se pe cat posibil manipulãrile repetate in vederea evitãrii segregãrii .

7.3 Se determinã umiditatea balastului asternut , inainte de compactare , in minim 3puncte la 250 m bandã sau la 1000 mp suprafatã si se comparã valoarea obtinutã cuvaloarea umiditãtii optime de compactare stabilitã in laborator . Sunt de preferat metoderapide pentru a scurta perioada dintre prelevarea probei si inceperea compactãrii , astfel

putand avea loc variatii mari ale umiditãtii balastului asternut sub efectul factorilor climatici .

7.4 Umiditatea balastului determinatã inainte de compactare trebuie sã fie egalã cuWopt ± 1 .Umiditãti mai mici conduc la compactare dificilã datoritã situãrii balastului in






FAZA PT + CS + DE -

apropierea umiditãtii critice iar la umiditãti mari materialul instabil , fiind de asemenea greude compactat .

7.5 In cazul in care valorile umiditãtii balastului sunt mai mici decat limita inferioarã adomeniului optim de compactare , caz intalnit in general in perioadele de timp cu insolatieputernicã si cu temperaturi atmosferice ridicate , este necesar sãse adauge apa in vederea

inscrierii umiditãtii in domeniul optim . In acest sens , functie de debitul asigurat , se vor stabili pentru cisterna prevãzutã sã execute operatia , viteza de deplasare si numãrul detreceri necesar .

7.6 In cazul in care valorile umiditãtii balastului sunt mai mari decat limita superioarãa domeniului optim , caz intalnit dupã perioade de precipitatii abundente sau la utilizareadirect dupã extragerea din balastierã , operatia de compactare se va incepe numai dupãpierderea partialã a apei incat umiditatea de compactare sã se situeze in domeniul optim .

7.7 Compactarea cu ajutorul compactoarelor pe pneuri se recomandã pentrubalasturi cu echivalent de nisip de 25 … 40 % , iar compactoarele vibratoare pentru

balasturi cu echivalent de nisip de min. 40 % .7.8 Acostamentele se completeazã si se compacteazã odatã cu straturile de

fundatie , astfel incat aceasta sã fie in permanentã incadrate de acostamente asigurandu-se mãsuri de evacuare a apei .

7.9 Compactarea se incepe de la margine in sensul lungimii asternute , avansandprogresiv cãtre axul drumului , prin treceri succesive cãtre axul drumului , prin trecerisuccesive . Fasiile succesive trebuie sã se suprapunã pe min. 20 cm . Inversarea sensuluide mers al utilajelor de compactare trebuie fãcutã lin pentru a se evita vãlurirea suprafetei .

Compactarea trebuie astfel fãcutã incat la terminarea ei fiecare punct al suprafetei

sã fie supus aproximativ aceluiasi numãr de treceri .

Se vor evita : mersul serpuit si intoarcerile utilajelor de compactare pe suprafatastratului .

7.10 Dupã primele treceri ale utilajului de compactare se verificã uniformitateasuprafetei stratului si realizarea pantelor transversale prevãzute in proiect , fãcandu-seeventualele modificãri , completãri si inlocuiri de materiale in zonele de segregãri , astfelincat dupã terminarea compactãrii sã se asigure grosimea si suprafata corespunzãtoare astratului .

7.11 In cazul compactãrii prin vibrare , pentru asigurarea calitãtii suprafetei stratuluicompactat in conditiile prevãzute de STAS 6400 , sunt necesare la final 2 … 4 treceri fãrãvibrare , eventual precedate de o usoarã umezire a stratului ( cca 5 l apã / mp) .

7.12 In cazul compactãrii prin comprimare , este necesar ca prima trecere sã seefectueze la viteze care sã nu depãseascã 2,0 … 2,5 km / h , iar urmãtoarele treceri sã fieefectuate la viteze de 8 … 12 km / h .

7.13 In cazul compactãrii prin vibrare , viteza de deplasare se recomandã sã sesitueze intre 2 si 4 km / h .

7.14 Compactarea se considerã terminate dacã la determinarea gradului de

compactare se obtin cel putin valorile minime prescrise pentru acestea .7.15 Avand in vedere importanta deosebitã pe care o are compactarea corectã a

stratului de fundatie asupra calitãtii de ansamblu a lucrãrii rutiere executate , se recomandã






FAZA PT + CS + DE -

ca pe langã metodele standardizate , bazate pe inlocuire ( cu apã sau nisIp , STAS 12288) sã fie utilizate metode de verificare tehnologicã continua sau pas cu pas pentrudeterminarea densitãtii sau direct a gradului de compactare pe stratul realizat . Serealizeazã astfel posibilitatea cresterii substantiale a numãrului determinãrilor efectuate sise dã posibilitatea unei interventii prompte in scopul asigurãrii uniformitãtii calitãtii lucrãrilor efectuate prin semnarea si inlãturarea singularitãtilor de calitate necorespunzãtoare .

7.16 Inainte de executia stratului rutier urmãtor , eventualele denivelãri ale stratuluide balast ca urmare a circulatiei vor fi remediate prin reprofilare cu autogrederul , umeziresi compactare .

8. Verificarea calitãtii lucrãrilor 8.1 Calitatea balastului pus in opera se verificã pe toatã durata executiei lucrãrilor .

8.2 Verificarea elementelor geometrice se face pe baza datelor din proiect si curespectarea prevederilor STAS 6400 .

8.3 Gradul de compactare al balastului trebuie sã indeplineascã conditiilementionate in tabelul 2 :

Tabelul 2

Clasa tehnicã adrumului

Categoria strãzii

Gradul de compactare al balastului

In 95 % din punctelede mãsurare

In toate punctele demãsurare

I , II , III I , II , III Min. 100 % Min. 98 %

IV , V IV Min. 98 % Min. 95 %

Gradul de compactare al balastului reprezintã raportul dintre densitatea instare uscatã a balastului din strat si densitatea maxima in stare uscatã , din domeniul – umed – al cuebei Proctor , determinatã prin incercarea Proctor modificatã , efectuatãconform STAS 1913 / 13 .

8.4 La nivelul superior al stratului de fundatie din balast valoarea admisibilã adelexiunii este functie de grosimea stratului de balast si de modul de alcãtuire al stratuluisuperior al terasamentelor , conform tabelului 3 :

Tabelul 3

Grosimeastratului defundatie dinbalast - h ,(cm)

Stratul superior al terasamentelor alcãtuite din :

Strat de forma

Conform STAS

12253

Tipul de pãmant conform STAS 1243

Nisip prãfos

Nisip argilos

Praf nisipos

Praf argilos

Praf

Argilã

Argilã nisipoasã

Argilã prãfoasã

D min (0,01 mm)






FAZA PT + CS + DE -

10 185 323 371 411

15 163 284 327 366

20 144 252 290 325

25 129 226 261 29230 118 206 238 266

35 109 190 219 245

40 101 176 204 227

45 95 165 190 213

50 89 156 179 201

8.5 Se considerã realizatã capacitatea portantã necesarã , dacã deflexiunea arevalori mai mari decat cea admisibilã in cel mult 10 % din punctele de mãsurare.

8.6 Uniformitatea executiei stratului de fundatie se considerã satisfãcãtoare dacãvaloarea coeficientului de variatie a deflexiunii este sub 3 % .

8.7 Toate operatiile care privesc controlul calitãtii materialelor si al executieilucrãrilor vor fi urmãrite si verificate de beneficiar .

8.8 Rezultatele tuturor mãsurãtorilor , determinãrilor si verificãrilor specificate de

prezentul caiet de sarcini si de STAS 6400 vor fi tinute la zi in documentatia de executie asantierului , ce va constitui documentatia de control in vederea receptiei lucrãrii .

9. Receptia lucrãrilor 9.1 Receptia lucrãrii se efectueazã in conformitate cu legislatia in vigoare .

10. Mãsuri de tehnica securitãtii muncii10.1 La executia stratului de fundatie din balast se vor respecta prevederile din :

► Norme generale de protectia muncii - NGPM / 2002

► Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrãri de intretinere , reparare si

exploatare a drumurilor si podurilor - aprobate prin Ordin AND nr.116/1999 .10.2 In scopul asigurãrii circulatiei pe timpul executiei se vor aplica prevederile –

Normelor metodologice privind conditiile de inchieriere a circulatiei si deinstruire a restrictiilor de circulatie in vederea executãrii de lucrãri in zonadrumului public si / sau pentru protejarea drumului – aprobate prin Ordin MT411 / 1112 / 2000 .

11. Referinte11.1 Reglementãrile la care se face referire in prezentul caiet de sarcini sunt :

Reglementãri Continut

a) Legea nr.10 Privind calitatea in constructii






FAZA PT + CS + DE -

b) Standarde europene adoptate ca standarde romane

SR EN 932 – 1 : 1998 Incercãri pentru determinareacaracteristicilor generale ale agregatelor .

SR EN 932 – 1 : 2002 Partea 1 : Metode de esantionare . Incercãri

pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor . Partea 2 : Analiza granulometricã prin cernere .

SR EN 932 – 2 : 1998 Incercãri pentru determinareacaracteristicilor generale ale agregatelor .Partea 2 : Analiza granulometricã . Site decontrol , dimensiuni nominale ale ochiurilor .

SR EN 932 – 4 : 2002 Incercãri pentru determinareacaracteristicilor geometrice ale agregatelor .

Partea 4 : Coeficientul de formã .SR EN 1097 – 3 : 2002 Incercãri pentru determinarea

caracteristicilor mecanice si fizice aleagregatelor . Partea 3 : Metoda pentrudeterminarea masei volumice in vrac si aporozitãtii intergranulare .

SR EN 45016 : 2000 Criterii generale pentru declaratia deconformitate a furnizorului .

c ) Standarde romanesti

SR 662 - 2002 Lucrãri de drumuri . Agregate naturale debalastierã . Conditii tehnice de calitate .

STAS 730 - 89 Agregate naturale pentru lucrãri de cãi feratesi drumuri . Metode de incercare

STAS 1243 - 88 Teren de fundare . Clasificarea siidentificarea pãmanturilor .

STAS 1913 / 6 - 76 Teren de fundare . Determinareapermeabiltãtii in laborator .

STAS 1913 / 13 - 83 Teren de fundare . Determinareacaracteristicilor de compactare . IncercareaProctor .

STAS 2914 - 84 Lucrãri de drumuri . Terasamente . Conditiitehnice generale de calitate .

SR 4031 -1 : 2000 Lucrãri de drumuri . Terminologie .

STAS 4606 - 80 Agregate naturale grele pentru mortare si

betoane cu lianti minerali . Metode deincercare






FAZA PT + CS + DE -

STAS 6400 - 84 Straturi de bazã si de fundatie .Conditiitehnice generale de calitate .

STAS 12253 - 84 Lucrãri de drumuri . Straturi de formã .Conditii tehnice generale de calitate .

STAS 12288 - 85 Lucrãri de drumuri . Determinarea densitãtiistraturilor rutiere cu dispozitivul cu con sinisip .

d) Instructiuni tehnice

CD 31 - 2002 Normativ pentru determinarea prindeflectografie si deflectometrie a capacitãtiiportante a structurilor suple si semirigide .

AND 530 - 97 Instructiuni privind controlul calitãtiiterasamentelor rutiere .

e) Norme generale de protectia muncii – NGPM / 2002

12..Receptia lucrãrilor

Recepetia preliminarã se efectueazã atunci cand toate lucrãrile prevãzute indocumentatii sunt complet terminate si toate verificãrile sunt efectuate.

La terminarea lucrãrilor sau a unor pãrti din aceasta se va efectua receptiapreliminarã verificandu-se :

► concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini si cu proiectul tehnic ;

► dacã s-au realizat verificãrile conform prezentului caiet de sarcini ;

► dacã au fost duse la indeplinire constatãrile consemnate in cursul executiei decãtre organele de control .

In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie preliminarã ,unde sunt consemnate eventualele remedieri necesare , termenul de executie a acestora sirecomandãrile cu privire la modul de urmãrire .

Receptia finalã va avea loc dupã expirarea perioadei de garantie si se va facein conditiile respectãrii prevederilor legale in vigoare , precum si prevederilor din prezentulcaiet de sarcini .

13.Mãsuri de protectie a muncii

Se va respecta regulamentul privind – Protectia si igiena muncii in constructii – publicate in buletinul constructiilor nr 5-8/1993.








FAZA PT + CS + DE -

CAIET DE SARCINIIMBRACAMINTE DIN BETON DE CIMENT

1. Generalitati: Imbracamintea rutiera din beton de ciment va respecta conditiile tehniceprevazute in STAS 183/92 si “Normativ pentru executarea imbracamintilor rutiere din beton deciment in sistemul cofraje fixe” indicativ NE 014/2002 .

2. Conditiile tehnice de realizare a imbracamintilor din beton deciment vor fi urmatoarele:- grosimea imbracamintei va fi conform detaliilor din planse, abaterea maxima

admisibila la grosimea totala fiind de -10 ….+15 mm la drumuri noi si modernizari si de (–10…+50)mm la ranforsarea imbracamintilor existente.

- latimea de turnare a dalei de beton poate fi de 2.5 ….3.50 cu abaterea maximaadmisibila de ± 15 mm la drumuri noi ,modernizari si ranforsari de imbracaminti bituminoase si de

±5 mm la la ranforsarea imbracamintilor rutiere vechi de beton de ciment.- panta transversala a aimbracamintii va fi in conformitate cu detaliile de executie ,

abaterea limita putand sa difere cu ± 0.4 % fata de valoarea indicata .- in profil longitudinal, abaterea maxima admisibila in cotele imbracamintei in axa

benzii fata de cotele din proiect sunt de ±30mm---la strazi de categoria IV,drumuri de exploatare decategoria II si III ,locuri de stationare, alei carosabile si platforme de parcare ,portuare siindustriale,de ±20 mm ---la drumuri de clasa tehnica III…IV,strazi de categoria III si drumuri deexploatare de categoria I,de ± 10 mm ---la autostrazi,piste, cai de rulare, platforme portuare,drumuride clasa tehnica II ,strazi de categoria I si II.

- denivelarile admisibile la rostul longitudinal de contact intre doua benzi de betonadiacente sunt de 2 mm .

-

3. Caracteristicile betonului rutier.Compozitia betonului rutier se realizeaza cu agregate naturale

prelucrate, apa ciment aditivi. Imbracamintea executata intr-un singur strat se realizeaza cuagregate concasate 0-25 mm sau 0-40 mm ,iar cele ce se executa in doua straturi se realizeaza cuagregate 0…25 mm,in cazul stratului de uzura si de 0…(31,5)40 mm in cazul stratului de rezistenta.

Imbracaminteexecutata

NaturaAgregatului

Sorturile

Agregatelor

Granulozitatea

agregatului total

Intr-un singur strat

Nisip natural 0-4 si 4-8 sau 0-8 0 - 25

Criblura 8-16 si 16-25 0 – 25

Nisip natural 0-4 si 4-8 sau 0-8 0 – 40

Criblura 8-16 si 16-25 0 – 40

Split 25-40 sau 16-40 0 – 40

Nisip natural 0-4 si 4-8 sau 0-8 0 – 3 1

Pietris concasat 8-16 si 16-31 0 – 31






FAZA PT + CS + DE -

Agregatele trebuie sa provina din roci omogene in ce priveste compozitia mineralogica, faraurme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, lipsite de pirita, limonita sau sarurisolubile.

Apa utilizata la preperarea betoanelor rutiere poate sa provina din reteaua publica de apapotabila sau alta sursa care sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790-94.

La prepararea betonului de ciment rutier se vor folosi urmatoarele sorturi de ciment: CD 40(STAS 10092 – 79); I 42.5 (SR 388) sau I 42.5R sau I 32.5R (SR 388).

Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, reducerea tendintei de segregare in timpul transportului,marirea gradului de impermeabilitate si a rezistentei la inghet – dezghet repetat se va utilizain mod obligatoriu aditivul plastifiant – antrenor de aer conform codului de practica NE012-99.

Dozajele de ciment, raportul A/C si aditiv sunt conform tabelului urmator:

MaterialClasa betonului rutier

BcR 3.5 BcR 4.0 BcR 4.5 BcR 5.0Ciment CD 40

sau I 42.5R Kg/mc- - 330 350

Ciment I 42.5

Kg/mc310 330 350 -

Raportul 0.45 pentru betoane cu granulozitate continua

apa – ciment, max. 0.47 pentru betoane cu granulozitate discontinua

Aditivi plastifianti siantrenori de aer

% din masa cimentului conform specificatiilor tehnice de produs siagrementului tehnic

Caracteristicile betonului proaspat trebuie sa fie conform tabelului.

Nr

Crt Caracteristicile betonuluiIncercarea care seefectueaza

Denumirea Valoarea

1Lucrabilitatea- prin metoda tasarii (mm) max 30±10

STAS 1759- prin metoda gradului de compactare 1.15-1.35 STAS 1759






FAZA PT + CS + DE -

2 Densitatea aparenta kg/mc 2400 ± 40 STAS 1759

3 Continutul de aer oclus % 3.5 ± 0.5 STAS 5479

Caracteristicile betonului intarit trebuie sa fie conform tabelului .

Determinarile efectuate asupra

betonului

Clasa betonului rutier BcR 3.5 BcR4.0 BcR4.5 BcR5.0

1. Rezistenta caracteristica la incovoiere(Rkinc)

determinata la 28 zile pe prisme 150x150x600mm,Mpa

3.5 4.0 4.5 5.0

2. Rezistenta medie la compresiune, Rc,determinata la 28 zile pe cuburi cu latura de150 mm, fragmente de prisme cu laturasectiunii de 150 mm (STAS 1275) sau pecarote cf instructiunilor C54/1981(min), Mpa

30 35 40 45

3. Gradul de gelivitate al betonului determinatcf STAS 3518 - 89

G100 G100 G100 G100

4. Pregatirea platformei in vederea turnarii betonului.Fundatia trebuie sa aiba la suprafata aceleasi pante in profil transversal si declivitati n profil

longitudinal, ca ale suprafetei imbracamintilor sub care se afla. Denivelarile accesibile ale suprafeteistraturilor de fundatie sub lata de 3.0 m vor fi: in sens longitudinal de max 1.5 cm, in senstransversal de max ± 7mm.

Pentru situatia in care stratul superior al fundatiei este alcatuit din materiale stabilizate culianti hidraulici sau mixturi asfaltice nu se va executa acoperirea suprafetei cu un strat de nisip sihartie sau folie de polietilena. Inainte de asternerea betonului suprafata acestor fundatii se va stropicu apa.

5. Executarea imbracamintilor dintr-un singur strat. La locul de punere in opera,descarcarea betonului se va face in doua sau trei locuri sau din mers, pentru a mentineomogenitatea uniforma a betonului pe toata suprafata de descarcare.

Betonul asternut la cota si necompactat se va verifica cu dreptarul si se vor efectuacorecturile necesare inainte de vibrare pentru eliminarea denivelarilor suprafetei, prin completareacu beton sau indepartarea betonului in exces. Langa longrine betonul se va indesa cu maiulmecanic.

Dupa asternerea stratului de beton pe o portiune de 5-6 m pe toata latimea si dupa verificreagrosimii betonului necompactat cu sablonul se va proceda la vibrarea betonului cu ajutorulvibrofinisorului, urmarindu-se ca in fata grinzii vibratoare sa existe un val uniform de beton de

max 5 cm inaltime.






FAZA PT + CS + DE -

Dupa trecerea vibrofinisorului pana la cca 1 m de capatul portiunii asternute acesta seretrage si se face verificarea in profil longitudinal si transversal a suprafetei vibrate cu lata de 3.00 mcompletand cu beton daca este cazul.

Dupa verificarea si corectarea denivelarilor suprafetei vibrate, betonul de langa longrine seva compacta cu maiul de mana sau placi vibrante.

Se trece apoi a doua oara cu vibrofinisorul astfel ca suprafata obtinuta sa fie neteda si uniforma caaspect.

Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima sarja dintr-o dala siterminarea finisarii betonului din aceeasi dala nu va depasi cu mai mult de o ora inceputul prizeicimentului.

Surplusul de mortar scos la suprafata imbracamintei de catre grinda finisoare seindeparteaza cu perii speciale care sunt trase transversal spre marginea benzii de beton executate.Suprafata finisata a betonului se va stria mecanic sau manual perpendicular pe axa drumului cuajutorul dispozitivului de striat sau a unei perii de tip piassava, cu fire plastice sau metalice.

6. Protejarea suprefetei imbracamintei de beton de ciment seefectueaza in doua etape:- in prima etapa considerata din momentul terminarii strierii suprafetei betonului

proaspat si pana la zvantarea acestuia cand suprafata devine mata ,protectia se realizeaza cuacoperisuri mobile, impermeabile si nedeformabile imbinate etans intre ele , care se deplaseaza pemasura ce se finiseaza suprafata betonului proaspat in scopul protejarii betonului contra protejariibeonului contra actiunii soarelui .

- in etapa a –II - a considerata din momentul cand suprafata betonului s-a zvantat,devine mata, protejarea suprafetei betonului se realizeaza cu pelicule de protectie antievaporante inscopul asigurarii conditiilor favorabile de intarire a betonului si evitarii fisurarii dalelor.

7. Protejarea imbracamintei proaspat turnata de circulatia pietonalasi auto.Este interzisa circulatia de orice fel (oameni, animale, vehicule) pe betonul proaspat. In

primele 24 ore de la executarea protectiei suprafetei imbracamintei cu pelicule, accesul muncitorilor se poate face numai pe dulapi sprijiniti pe longrine. Pe perioada de intarire a betonului, stabilita abetonului, stabilita in functie de anotimp, se vor lua masuri ca autovehiculele sa nu circule pesuprafata acestuia.

Imbracamintea din beton de ciment se va de in circulatie numai dupa ce betonul a atins cel

putin 70%din rezistentele prescrise la 28 zile determinate pe epruvete cubice confectionate la statiade betoane si pastrate in cnditiile existente la locul de punere in opera a betonului.

Termene orientative pentru darea in circulatie Tempetura medie a aerului°C

+5 +10 +15 +20 +25

Numarul de zile

a)betoane de ciment CD 40 sau I 42.5 25 19 16 14 12

b) betoane cu ciment I 42.5R sau I 32.5R 18 15 13 11 2






FAZA PT + CS + DE -

8. Executarea rosturilor.Pentru a evita aparitia fisurilor si crapaturilor datorita variatiilor de temperatura

umiditate, tasarile inegale si pentru necesitati de constructie imbracamintea se va executacu rosturi transversale si longitudinale. Ele pot fi de: contact, de dilatatie, de constructie.

8.1. Executarea rosturilor de contact.

Rosturile de contact transversale se utilizeaza pe toata latimea si grosimea dalei cand seintrerupe turnarea betonului fie la sfarsitul zilei de lucru, fie in cazul itreruperii accidentale a betonarii(ploaie intensa, defectarea utilajelor) si se vor executa astfel:

- in sectiuni transversale unde apare rostul se monteaza un dulap de lemn avandlungimea egala cu inaltimea imbrcamintei fixat cu ajutorul tarusilor metalici, batuti in fundatie .

- la reluarea betonarii se scot tarusii metalici si dulapii, se aplica pe suprafata lateralaa imbracamintei o pelicula de emulsie bituminoasa prin stropire de doua ori sau se pune o fasie decarton bitumat .Rosturile de contact longitudinal se realizeaza intre benzile de beton pe

toata grosimea imbracamintei fiind prevazut cu ancore de otel OB 37 (Ф10 mm ) si 1 m lungime (pravazute cu ciocuri ) asezate la ½ grosimii dalei la distanta de 1m una de alta .

8.2. Rosturile de dilatatie transversala se executa pe toata grosimea imbracamintei ladistanta de cca 100 m lungime de banda de beton perpendicular pe axa benzii. De asemenea serealizeaza rosturi de dilatatie la capetele curbelor cu raze sub 300 m si in punctele de schimbare adeclivitatilor in care proiectul nu prevede racordari convexe.

Rostul de dilatatie transversala se vor executa astfel:

-se aseaza pe fundatie o scandura de lemn de brad (pastrata in apa timp de 24 ore inaintede utilizare, de 20-25 mm grosime) care ramane in lucrare cu lungime egala cu distanta dintre

longrine si inaltimea de 3 cm si mai mica decat inaltimea imbracamintei executata intr-un singur strat.

- ultimul strat de beton situat deasupra scandurii este indepartat prin executarea a douatencuieli paralele distantate la 20-25 mm intre ele, pana la nivelul superior al scandurii.

Rosturile de dilatatie longitudinala se executa la platforme in cazul candimbracamintea este mai lata de 100 ml la aproximatov jumatate din latimea imbracaminteiin locul unui rost de contact.

8.3. Rosturile de contractie transversala se executa pe toata latimea imbracamintilor, in liniecontinua perpendicular pe axa drumului sau inclinate la 1/6 la distanta intre 4-6 m, pe o adancimede 1/4…1/5 din grosimea dalei, cu ajutorul dispozitivului de taiat rosturi echipat cu doua discuri

diamantate concentrice alaturate de diametre diferite sau cu un singur disc avnd grosimea de 8 mm.

Taierea betonului intarit se va executa imediat ce betonul permite intr-un interval de 6-24 ore lapunerea in opera a betonului in conformitate cu prevederile tabelului :

Tipul cimentului Temperatura aerului

5 - 130C 13 - 220C 22 - 300C

I 42.5 R, I 32.5 R 12-24 ore 8 -12 ore 6 -8 ore

CD40, I 42.5 18 –24 ore 10 – 18 ore 8 -10 ore

8.4. Rosturile de contractie longitudinala se va executa cand banda de beton se toarna cu olatime mai mare de 5.00 m realizandu-se in axa acesteia.






FAZA PT + CS + DE -

Rosturile de contractie longitudinala se vor taia dupa terminarea taierii tuturor rosturilor decontractie transversala.

Dispunerea rosturilor in plan in intersectii de strazi, platforme si piete se va face conformproiectului, evitandu-se formarea de colturi mai mici de 750 si lungime de rost mai mica de 0.50 m.

9. Colmatare rosturilor.Golul realizat la partea superioara a rostului (de contact, de dilatatie, de contractie) se vaumple pana la suprafata imbracamintei cu mastic bituminos sau la rece cu produs bicomponente(chituri) conform prevederilor agrementelor tehnice in vigoare.

10. Receptia lucrarilor.Receptia imbracamintilor din bton de ciment se efectueaza in trei etape, pe faza, preliminara

si finala. Receptia pe faza se face in timpul si dupa pregatirea platformei, conform verificarilor .Inurma acestei receptii se incheie proces verbal de lucrari ascunse.

Receptia preliminara se efectueaza atunci cand lucrarile prevzute in documentatie suntcomplet terminate. Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind

conditiile tehnice de calitate aleexecutie constatarile consemnate in cursul executiei de catrebeneficiar, proiectant, CTC, sau alte organe de control precum si procesul verbal de receptie finala.

11. La executia lucrarilor se vor respecta “Normele de protectie amuncii specifice activitatii de contructii montaj, pentru transporturiferoviare,rutiere si navale”, aprobate de ordinul ministerului nr 9/1982.

- partea I – norme de protectia muncii in activitatea de constructii montaj cap I - cap VIII,art 1 – art 172.

- partea II – norme de protectia muncii pentru activitatea de organizare a santierului deconstructii montajcap 12 art 252 – art 303, cap 13-art 304- art 592.

- partea III – norme de protectia mincii la lucrari de constructii montaj. Dispozitii generale –

art 593 - art 617. Cap 14 art 618-art 737; cap 16 art 1072 – art 1273.- partea a – IX – norme deprotectia muncii pentru exploatare si intretinerea utilajelor,masini, instalatii si mijloace de transport din constructii montaj cap 53 art 5057 – art5184, cap 54 art 5185 – art 6507, cap 55 art 6509 – art 6938.

- partea a-X-a – norme de protectia muncii pentru laboratoare si informatica in activitateade constructii montaj, cap 56 art 6939 – art 6938-art 7085.








FAZA PT + CS + DE -

CAIET DE SARCINI

IMBRACAMINTI BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD

C A P I T O L U L I

GENERALITATI

Art. 1. Obiect si domeniu de aplicare

1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind imbracamintilebituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregatenaturale, filer si bitum neparafinos, bitum modificat cu polimeri, bitum aditivat si cuprindeconditiile tehnice de calitate prevazute in SR 174-1 si SR 174-2, care trebuie sa fie

indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor sistraturilor executate.

1.2. Caietul de sarcini se aplica la constructia, modemizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strazilor, precum si la constructia drumurilor de exploatare.

1.3. Tipu1 de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in proiect decatre proiectant pe baza performantelor necesare.

l.4. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executatedin mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.

Art.2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice2.1. Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice

cilindrate executate la cald, fiind alcatuite, in general, din doua straturi si anume:

- stratul superior, de uzura, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice:

MASF8, MASF12.5 si MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre; BA8, BA12.5, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate in criblura, BAR16, beton asfaltic rugos; BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat.

- stratul inferior, de legatura, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice:

BAD20 si BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblura; BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietris concasat; BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietris sortat.

2.2. In cazurile in care imbracamintea bituminoasa cilindrata se executa intr-unsingur strat, acesta trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute pentru stratul de uzura.

2.3. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentrudrumuri se vor executa conform STAS 174-2.

Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor

executa conform urmatoarelor normative: AND 539 - stabilizate cu fibre de celuloza;






FAZA PT + CS + DE -

AND 549 - realizate cu bitum modificat cu polimeri;

AND 553 - realizate cu bitum aditivat.

C A P I T O L U L II

NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

Art.3. Agregate

3.1. Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un arnestec de sorturi dinagregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca, conditiile decalitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza:

- cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;

- nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10;

- nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5;

- pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10.

Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasatehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 3.

Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de carieratrebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2.

Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie spalate in totalitate,

inainte de a fi introduse in instalatia de preparare. Fiecare tip si sort de agregate trebuiedepozitat separat in padocuri, prevazute cu platforme betonate, avand pante de scurgere aapei si pereti despartitori, pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.

3.2. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor deconformitate care atesta calitatea acestora.

3.3. Fiecare tip si sort de agregat trebuie depozitat in padocuri separate, avandpereti despartitori si platforma betonata, prevazuta cu pante de scurgre a apelor pluviale,astfel incat sa nu existe posibilitatea amestecari sau a impurificarii sorturilor.

3.4. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitatii agregatelor auochiuri patrate, conform SR EN 933-2.

Art.4. Filer

4.1. Filerul care se utilizeaza la imbracaminti rutiere bituminoase este de calcar saude creta, conform STAS 539, care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- finetea (continutul in parti fine 0,1 mm) min. 80%;

- umiditatea max. 2%;

- coeficientul de hidrofilie max. 1 %.






FAZA PT + CS + DE -

4.2. Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor al filerului sau a fractiuni finerecuperate de la exhaustorul statiei de asfalt decat in cazul in care continutul de argiladeterminat prin metoda valori de albastru, conform SR EN 933/9, este maxim 2%.

4.3. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespundaprevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm sa

fie de 20%.

4.4. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cuincarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

Art.5. Lianti

5.1. Liantii care se utilizeaza la prepararca mixturilor asfaltice cuprinse in prezentulcaiet de sarcini sunt:

- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100;

- bitum neparafinos pentru drumuri tip 35/50, 50/70, si 70/100 conform SR EN 12591- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari, conform SR EN14023 clasele 3,4, si 5;

- bitum aditivat.

Acestia se aplica in conformitate cu indicatiile din tabelul 1.

Tabel 1.

Ti ul imbracamintiiTi ul liantului

Imbracamintebituminoasa din

mixtura asfalticastabilizata cu fibre:

- strat de uzura (cu adaosdc fibre)

Bitum neparafinos pentru drumuri,conform SR 754:

tip D 60/80, 50/70

sau

Bitum modificat cu polimeri

- strat de legatura (farafibre)

Bitum nepamfinos pentru drumuri,

conform SR 754:Tip D 60/80, 35/50

Imbracaminle bituminoasacu bitum cu polimeri:

- strat de uzura


- strat de legatura:


sau

Bitum neparafinos pentru drumuri,conform SR 754:






FAZA PT + CS + DE -

tip D 60/80, 50/70, 35/50.

Imbracamintebituminoasa cu bitumaditivat:

- strat de uzura si strat delegatura

Bitum aditivat:

- tip D 60/80, 50/70a - zonaclimaterica, calda

- tip D 80/100, 70/100a - zonaclimaterica, rece

Imbracamintebituminoasa cu bitumneparafinos pentrudrumuri:

- strat de uzura si strat delegatura

Bitum neparafinos pentru dmmuri,conform SR 754:

- tip D 60/80, 50/70, 35/50 - zonaclimaterica, calda

- tip D 80/100, 70/100 - zonaclimaterica, rece

Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.

5.2. Fata de cerintele SREN 12591, bitumul trebuie sa indeplinesaca urmatoareleconditii suplimentare:

- ductilitatea la 250C conform SR 61

- mai mare de 100 cm pentru bitum neimbatranit D60/80, 50/70, 70/100 si D80/100- mai mare de 50 cm pentru bitum neimbatranit 35/50

- mai mare de 50 cm prntru bitum 50/70 sau D68/80 imbatranit prin petodaTFOT/RTFOT

- mai mare de 75 cm prntru bitum 70/100 sau D80/100 imbatranit prin petodaTFOT/RTFOT

- mai mare de 25 cm pentru bitum 35/50 imbatranit prin petoda TFOT/RTFOT

- punctul de rupere Fraass- maxim -80C pentru bitumul 35/50, 50/70 sau D60/80

- maxim -100C pentru bitumul 70/100 sau D80/100.

Bitumul neparafinos pentru drumuri si bitumul modificat trebuie sa indeplineascaconditiile prevazute de SR 754, SREN 14023 si SREN 12591 si o adezivitate de minimum80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar se utilizeazabitum aditivat.

5.3. Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2. si 1.1.3, in scopul cresterii rezistentei

la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturiscazute, imbracamintile bituminoase, pe drumuri de clasa tchnica I...III si pe strazi decategorie tehnica I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrari speciale (locuri de






FAZA PT + CS + DE -

parcare, zone cu accclerari si decelerari frecvente, etc.) se vor executa cu bitum modificatcu polimeri. In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din Anexa nr. 1 la prezentul caiet de sarcini.

Zonare climatica

5.3. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, in cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului. Se va folosi numai bitum aditivat, incazul in care adezivitatea bitumului pur fata de agregate naturale este mai mica de 80%,indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii, la care sefoloseste.

5.4. Bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuride bitum, astfel:

- bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei,sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe derecirculare;

- bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali, prevazuti cusistem de incalzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanenta, pentru evitareasepararii componentelor si sistem de inregistrare a temperaturii. Se recomanda ca perioadade stocare sa nu depaseasca maximum 2 zile, iar temperatura bitumului modificat peperioada de depozitare trebuie sa fie de minimum 140°C;

- bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu

ulei, pompe de recirculare, sistem de inregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gurade aerisire. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120 ... 140)°C.






FAZA PT + CS + DE -

5.5. Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapidasau bitum taiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877.

Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale,curatate in prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire.

Art.6. PolimeriPolimeri utiluizati pentru prepararea bitumului modificat sunt de tipul elastomerilor

termoplastici sau plastomerilor si trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare.

Art.7. Aditivi

Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia irnbracamintilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compozitie si structura specifica polar-apolara,conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator.

Aditivii trebuie sa fie agrernentati tehnic conform reglementarilor in vigoare. Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza:

- sa fie compatibili cu bitumul;

- sa fie stabili termic pana la minimum 200°C;

- sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale, fara a afecta celelaltecaracteristici ale acestuia;

- sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.

Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehniceimpuse.

Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Beneficiarului.

Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezentaagrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii.

Art.7. Fibre

Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentruexecutia imbracamintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate saunebitumate, trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare.

Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiupreliminar efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea urmatoarelor conditii tehnice:

- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, in functie de intensitateade trafic, la temperatura de 135+5°C, conform reglementarilor in vigoare, iar incercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS1338-2.






FAZA PT + CS + DE -

Art.8. Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase,se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele in vigoare ale materialelor

respective si SR 174-2 pct. 3.1, pentru asigurarea conditiilor aratate la art. 3, 4, 5 si 6 dinprezentul caiet de sarcini.

C A P I T O L U L III

MODUL DE PREPARARE A MIXTURILOR

Art.9. Compozitia mixturilor

9.1. Mixturile asfaltice atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura,pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregatenaturale de cariera si de balastiera, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2.

Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat,tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehniceimpuse de caietul de sarcini.

Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau autorizat, sau il comanda laun laborator autorizat.

9.2. Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinutade studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobariiBeneficiarului.

Aceste studii comporta cel putin incercarea Marshall (stabilitatea la 60°C; indicele decurgere-fluaj - la 60°C, densitatea aparenta, absorbtia de apa), pentru cinci continuturi deliant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionareaepruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numarul de lovituri vor fi de 75 pentru straturilede imbracaminte la drumuri de clasa tehnica I, II, III (respectiv strazi de categoria I, II, III) si50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii. Dupaverificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Beneficiarul, daca nu are

obiectiuni sau eventuale, propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor.






FAZA PT + CS + DE -

Tabelul 2

Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate

Mixturi asfaltice stabi1izate cu fibre- criblurii sort 4 - 8 si 8 - 16

- nisip de concasare sort 0-4- filer

Beton asfaltic rugos- criblurii sort 4 - 8 si 8 - 16

- nisip de concasare sort 0 - 4- filer

Betoane asfaltice bogate cu criblura

- criblurii sort 4 - 8, 8 - 16 si 16 – 25- nisip de concasare sort 0 - 4- nisip natural sort 0 - 4*)- filer

Beton astaltic cu pietris cuncasat- pietris concasat sort 4 - 8, 8 - 16, 16 - 25

- nisip natural sort 0 - 4

- filer

Beton asfaltic deschis cul criblura

- criblura sort 4 - 8, 8 -16 si 16 - 25- nisip de concasare sort 0 - 4- nisip natural sort 0 - 4- filer

Beton asfaltic deschis cu pietrisconcasat

- pietris concasat sort 4 - 8, 8 - 16 si 16 -

- nisip de concasare sort 0 - 4- nisip natural sort 0-4*)- filer

Beton asfaltic deschis cu pietris sortat

- pietris sort 4 - 8, 8 - 16 si 16 - 25

- nisip de concasare sort 0-4- nisip natural sort 0 - 4*)

- filer *) Conform notei de la tabelul 4

9.3. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilile infunctie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine;dozajul, de bitum se stabileste la masa totala a mixturii.

9.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date intabelul 3.

9.5. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2, 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele recomandate in tabelul5.






FAZA PT + CS + DE -

Tabel 5

Tipul

stratului

Tipul mixturii

asfaltice

Continutul de

liant dinmasa

mixturii

asfaltice %

Clasa

tehnica a

drumului

Categoria

tehnica a

strazii

Strat deuzura

MASF 8

MASF 12.5

7,0 I … V I … IV 6,5 I …V I ... IV

6,2 I …V I ... IVBAR 16m,

BAR 165,7 … 6,2 I … III I ... III

BA12,5m

BA 16m6,0 … 7.0 I … III I … III

BA12.5

BA166,0 ... 7,5 II ... III II

BA 8,

BA166,5 ... 7,5 IV ... V IV

BA25 5,5…7,0 IV ... V IV

BADPC16 6,0 ... 7,5 IV ... V IV

Strat de

legatura

BAD20 Minim 4.5 I….IV I….IV

BAD 25m 4,0 ... 5,0 I ... III I ... III

BAD 25 4,0 ... 5,0 I ... V I ... IV

BADPC 254.0 ... 5,0 III … V III … IV

BADPS 254,0 ... 5,0 IV ... V IV






FAZA PT + CS + DE -

9.7. Raportul filer-liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conformtabelului 6.

Tabel 6

Tipulstratului Tipul mixturii asfaltice

Raport filer :

liant(recomandat)

Strat deuzura

Betoane asfaltice bogate incriblura:- cu dimensiunea maxima agranulei de 16 mm- cu dimcnsiunea maxima agranulei de 25 mm

1,3 ... 1,8

1,1... 1,8

Beton asfaltic cu pietris 1,6 ... 18Strat de

legaturaBetoane asfaltice deschise 0,5 ... 1,4

9.8. Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 siMASF 16 va fi in limitele (0,3 ... 1,0)% din masa mixturii asfaltice, in functie de tipul fibreiutilizate.

Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre unlaborator de specialitate autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehniceprevazute.

Art.10. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

10.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuride proba confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei,precum si din straturile imbracamintii gata executate.

Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum sidin stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.

10.2. In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale,caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos

pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa indeplineasca, in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate in tabelele 7 si 8.






FAZA PT + CS + DE -

Tabel 7

Tipul

mixturiiasfaltice

Clasa

tehnica

a

drumului

Categoria

tehnica astrazii

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall

Stabilitatea(S)

la 600C,

kN, min

Indicelede

curgere(I)

mm

Raport

S/IkN, mm

Densitatea

aparentakg/mc,min

Absorbtia

de apa% vol

BA 8

BA 25

IV…V IV 6,0 1,5… 4,5 1,3 … 4,0

2 300 1,5 … 5 IV…V IV 6,0 1,5 … 4,5 1,2 … 3,6

BA12.5,BA16

II…III II…III 8,0 1,5…..4,0 2,0..…5,3 2 300 1,5….5

BA 16

BAPC16 IV…V IV

6,5 1,5 … 4,5 1,4 … 4,3

2 300 1,5 … 5

BAR 16 I…II I…II 8,5 1,5 … 4,0 2,1 … 5,6 2 300 2 … 6

III III 8,0 1,5 … 4,0 2,0 … 5,3

BAD 20

BAD 25I … V I … IV 5,0 1,5 … 4,5 1,1 … 3,3 2 250 1,5 … 6

BADPC25 III … V III … IV 4,5 1,5 … 4,5 1,0 … 3,0 2 250 1,5 … 6

BADPS25 IV … V IV 4,5 1,5 … 4,5 1,0 … 3,0 2 250 1,5 … 6






FAZA PT + CS + DE -

Tabel 8

Caracteristica

Tipul mixturii asfaltice

Stratuzura Stratlegatura

Caracteristici pe cilindri confectionati la presa decompactare giratorie:

- volum de goluri la 80 de giratii, %, max.


5,0

--

--

9,5

Rezistenta la deformatii permanente: (fluaj)

Deformatii la 500C, 300Kpa si 1800 impulsuri, μm/m, maxim

Viteza de deformatie la 500C, 300KPa si si 1800 impulsuri,μm/m/ciclu,maxim

Fluaj dinamic la 400C, 200Kpa si 1800 impulsuri, μm/m, maxim

Viteza de deformare la , 200Kpa si 1800 impulsuri, μm/m/ciclu,maxim

30 0003

--

--

----

20 000

2

Modulul de elasticitate la 150C, Mpa, min. 4 500 4 000

Rezistenta la oboseaala:

Numarul de cicluri pana la fisurare la 150C, min.-- 400 000

Caracteristici pe placi sau pe carote

Rezistenta la deformatii permanente, 600C (ornieraj)

- viteza de deformatie la ornieraj, mm/1000 cicluri, maxim

Numar mediu de vehicule

>6000

-adancimea fagasului, ptr. Grosimea probei de 50 mm, maxim


>6000

1

9

-

-

10.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitummodificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9.






FAZA PT + CS + DE -

Tabel 9

Caracteristica


BA 12.5, BA16m

BAR16m

BAD25m

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:

- stabilitate (S) la 600C, kN, min

- indice de curgere (I) la 600C, mm

- densitate aparenta, kg/mc, min

- absorbtie de apa, % vol

10,0

2,0 … 5,0

2 300

2 …5

10,0

2,0 …5,0

2 300

2 …5

8,0

2,0 …4,5

2 300

2 …5

Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa decompactare giratorie:



5,0

--

5,0

--

--

9,5

Rezistenta la deformatii permanente

Fluaj dinamic la 500C, 300KPa si 1800 pulsuri, μm/m,max.

Viteza de deformatie la 500C, 300KPa si 1800 pulsuri,μm/m/ciclu, max.

Deformatia la 400C, 200KPa si 1800 pulsuri, μm/m,max.

Viteza de deformatie la 400C, 200KPa si 1800 pulsuri,μm/m/ciclu, max.

25 000

2,5

--

--

25 000

2,0

--

--

--

--

20 000

2

Modulul de elasticitate la 15 C, MPa, min 4 500 4 500 4 000

Rezistenta la oboseaala:

Numarul de cicluri pana la fisurare la 150C, min.

-

---

400000

Caracteristici pe placi sau pe carote

Rezistenta la deformatii permanente, 600C (ornieraj)

- viteza de deformatie la ornieraj, mm/1000 cicluri,maxim


1500…3000, maxim 10,9

0,90,7

-






FAZA PT + CS + DE -

3000…6000, maxim

>6000, maxim

-adancimea fagasului, ptr. Grosimea probei de 50 mm,maxim


1500…3000, maxim

3000…6000, maxim

>6000

0,7

9

8

7

0,5

9

8

7

-

10.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibretrebuie sa se incadreze in limitele din tebelul 10.

Tabel 10

Caracteristica


MASF 8 MASF 12.5,MASF 16

Test Schellenberg, %, max 0,2 0,2

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:

- stabilitate (S) la 600C, kN, min

- indice de curgere (I) la 600C, mm

- densitate aparenta, kg/mc, min

- volum de goluri, %

7,0

1,5 …3,5

2 350

2,5 …3,5

7,0

1,5 … 3,5

2 350

3 … 4

Rezistenta la deformatii permanente(fluaj dinamic)

Fluaj dinamic la 500C, 300KPa si 1800 impulsuri, μm/m,max.

Viteza de deformatie la 500C, 300KPa si 1800 impulsuri,μm/m/ciclu, max.

30 000

3

30 000

3

Modul de rigiditate la 15 C, Mpa minim 4 000 4 500

Viteza de deformatie la 600C ornieraj (VDOP), mm/h






FAZA PT + CS + DE -

Numarul mediu de vehicule mm/1000 cicluri

< 1500, max

1500 … 3000, max

3000 … 6000, max

> 6000

1

0,9

0,8

0,9

0,7

0,6

Adancimea fagasului %,pentru grosimea probei de 50 mm:

Numarul mediu de vehicule 1)

< 1500, max

1500 … 3000, max

3000 … 6000, max

> 6000

9

9

8

9

8

7

Deformatia permananta la oboseala (3600 impulsuri) la150C, mm , max

1,2 1,0

NOTA:

1 – vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 h, calculat pentru traficul deperspectiva

10.5. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip

Marshall ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat se face conformSREN 12697-6 si SREN 12697-34.

10.6. Caracteristicile prevazute in tabelele 8, 9 si 10 se determina conformmetodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare.

Testul Schellenberg se efectueaza conform SREN 12697-18.

10.7. Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor,de la malaxor sau de la astemere, trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu maximum90C mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Seexcepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF.

Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60.

Prelevarea mixturii asfaltice se face confonn SR EN 12697-27, iar pregatireaprobelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se faceconform SR EN 12697-28.

Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura, pentru determinarea acestuia, seface conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. In cazul in care nu sedispune de aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperareabitumului se face conform STAS 1338-2.






FAZA PT + CS + DE -

Art.11. Statia de asfalt

Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sapermita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute deCaietul de sarcini.

11.1. Insta1atia de preparare a mixturilor asfaltice11.1.1. Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu

dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale,dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, precum si dispozitiv demalaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos.

Resortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu. In cazul instalatiilor in flux continuu, coretia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural totalcu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat, pe computer.

11.1.2. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de

inregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice sisa asigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum sifiler.

In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitateaacestuia, variaza cu temperatura astfel incat la 150oC...180oC, 1 kg de bitum rutier are unvolum de (1,09...1,11)

11.1.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aibacapacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%.

11.2. Stocarea, incalzirea si dozarea bitumului11.2.1. Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei

cantitati de bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. Fiecare dintrerezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de incalzire a liantuluipana la temperatura necesara, evitandu-se supraincalzirea acestuia.

Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190oC, in scopulevitarii modificarii caracteristicilor liantului, in procesul tehnologic.

11.2.2. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitumsi echipamentul de uscare trebuie sa fie dotate cu termometre, a caror functionare trebuie

verificata frecvent. Datele privind verificarile trebuie trecute intr-un registru specific.11.2.3. Instalatia de preparare a bitumurilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu

un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului. Abaterea pentru continutul de bitumfata de dozajul stabilit prin reteta aprobata de Inginer privind compozitia mixturii asfalticeeste de +0,3%.

11.3. Stocarea si dozarea filerului

La statia de asfalt, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitivede alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica), care sa permita dozarea filemlui,cu toleranta (pe volum) de + 1 ,5% fata de dozajul din reteta aprobata de Inginer.

Nu se admite folosirea filerului aglomerat.






FAZA PT + CS + DE -

11.4. Stocarea, dozarea, uscarea si incalzirea agregatelor

11.4.1. Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime dinagregatele necesare lucrarii pentru 1 an de lucru. Depozitarea se va face pe sorturi, insilozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentruevitarea contaminarii sorturilor. Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor

accesibila si cu scurgerea apelor asigurata. Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton deciment sau asfalt, si suficient de late, astfel incat sa permita depozitarea volumului deagregate necesar lucrarilor, avand in vedere ca depozitele nu trebuie sa fie mai inalte de 6m si cu un raport de lungime/latime de 3.

11.4.2. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna deechipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel incat sa sementina o productie constanta. Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalatia dedozare trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice, cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa dintabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4).

Tabel 11

Fractiunea, mm Abateri admise

fata de dozaj, %

25 … 31,5 ± 5

16 … 25 ± 5

8 … 16 ± 5

4 … 8 ± 5

1 … 4 ± 4

0,20 … 0,63 ± 3

0,1 … 0,2 ± 2

0 … 0,1 ± 1,5

11.4.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentulmecanic necesar pentru uscarea si incalzirea agregatelor.

11.5. Malaxarea

Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de aproduce mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie safie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie. Instalatiatrebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxoruluiinainte de terminarea duratei de malaxare.

Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi sise va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.

11.6. Stocarea si incarcarea mixturilor






FAZA PT + CS + DE -

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri specialc pentruevitarea segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau la incarcarea in mijloacele detransport.

Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui sa fie incalzit.

Art.12. Autorizarea statiei de asfaltInaintea inceperii executiei, Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Beneficiarului

lucrarii, statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor.

Beneficiarul va verifica atestarea statie de asfalt si va autoriza punerea ei infunctiune dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit amestecul prescris, inlimitele tolerantelor admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate sica malaxorul functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale.

Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor lastatie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite si la

instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate(betonarea platformelor, existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate, suprafetesuficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si indepartarii apelor, etc.).

Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completasau se vor reface inainte de autorizarea statiei de asfalt de catre Inginer.

Art.13. Fabricarea mixturilor asfaltice

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebuirealizata numai in statii automate de asfalt.

13.1. O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privindcontinutul de liant si se va urmari prin, observatii vizuale, ca anrobarea celor mai marigranule sa fie asigurata intr-un mod corespunzator.

13.2. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri debitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse intre urmatoarele valori:

- 165°C la 175°C pentru mixturi cu bitum D 60/80;

- 160°C la 170°C pentru mixturi cu bitum D 80/100.

Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executiaimbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9).

Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de +3 C.

Trebuie evitata incalzirea prelungita a bilumului sau reincalzirea aceluiasi bitum demai multe ori.

Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reincalzirea bitumului,atunci este necesara determinarea penetratiei acestuia. Daca penetratia bitumului nu estecorespunzatoare se renunta la utilizarea lui.

13.3.Incalzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instalatiei de preparare a

mixturilor asfaltice. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura agregatelor naturale in uscator trebuie sa fie intre urmatoarele valori:






FAZA PT + CS + DE -

- 170°C …190°C pentru mi.xturi cu bitum D 60180:

- 165°C …180°C pentru mixturi cu bitum D 80/100.

Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executiaimbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9). Se interzice

incalzirea agregatelor peste 190°C, pentru a evita arderea liantului.Continutul de apa al agregatelor dupa uscare, trebuie sa nu depaseasca 0,5% si

trebuie verificat cel putin odata pe zi.

13.4. Dupa incalzirea agregatelor naturale in uscator, acestea se resorteaza peciururile instalati ei apoi se cantaresc, conform dozajelor stabilite si se introduc in malaxor unde se amesteca, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul incalzit, dozat inprealabil si se continua amestecarea.

Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie suficientapentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu

liantul bituminos.

13.5. Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la iesireadin malaxor trebuie sa fie intre urmatoarele valori:

- 160°C …180°C pentru mixturi cu bitum D 60/80;

- 155oC …170°C pentru mixturi cu bitum D 80/100.

Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executiaimbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9).

Toleranta admisa a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de +5%.

Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca, tinandseama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor in conditiile climaticeconcrete, sa se asigure temperatura ceruta la asternerea si compactarea mixturii.

Art.14. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice

14.1. Inainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare amixturilor asfaltice trebuie reglate prin incercari, astfel incat curba de granulozitate aamestecului de agregate naturale obtinuta, sa corespunda celei calculate in laborator, inlimitele de toleranta din tabelul 11.

14.2. Dupa autorizarea statiei de asfalt de catre Beneficiarul lucrarii, Antreprenorultrece la operatiuni de reglare si etalonare:

- calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate;

- calibrarea dozatorului pentru liant;

- calibrarea dozatorului pentru filer;

- a dispozitivelor de masurare a temperaturilor;

- verificarea ecranului dozatorului;

- verificarea functionarii malaxorului.






FAZA PT + CS + DE -

14.3. Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata cadebitele fiecarui constituent permt sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerante lor admise.

14.4. Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei sedovedesc defectuoase, Antrcprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou

reglajul, dupa care sa supuna din nou aprobarii Beneficiarului autorizatia de punere inexploatare.

14.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajuluisi/sau a personalului care-l deserveste, in tot timpul cat dureaza operatiunile pentruobtinerea autorizatiei de punere in exploatarc, cu atat mai mult in caz de anulare aautorizatiei.

Art.15. Controlul fabricatiei

Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare, verificaride rutina in timpul executiei si verificari in cadrul receptiei la terminarea lucrarilor, cufrecventa mentionata in tebelul 12.

Tabel 12

Faza Natura controlului sau verificarii

Categoria*

controlului

Frecventa controlului sau

a verificarii

A B C

Studiu Studiul compozitiei mixturii X pentru fiecare tip de produs

Executie

Controlul reglajului instalatiei depreparare a mixturii, inclusiv stabilireaduratei de malaxare

X Xinaintea inceperii fabricatieifiecarui tip de mixtura

Incadrarea agregatelor in zona degranulozitate indicata in caietul desarcini pentru tipul de mixtura asfalticaproiectat, inclusiv starea de curatenie

(continutul de impuritati) a agregatelor

Xla inceputul campaniei delucru sau ori de cate ori seutilizeaza alte agregate

Temperatura liantului la introducereain malaxor

X permanent

Temperatura agregatelor naturaleuscate si incalzite la iesirea din tobade uscare

X permanent

Functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare

Xla inceputul fiecarei zile delucru






FAZA PT + CS + DE -

C A P I T O L U L IV

MODUL DE PUNERE IN OPERA

Art.16. Transportul mixturilor asfaltice

16.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaza cu

autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor detemperatura. care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate inainte de incarcare.La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent deanotimp, precum si pe vreme rece (+10oC…+15°C), autobasculantele trebuie acoperite cuprelate speciale, imediat dupa incarcare.

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cuacesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa.

16.2. Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatieide preparare a mixturii asfaltice si de punerea.in opera, astfel incat sa fie evitateintreruperile procesului de executie a imbracamintii.

Granulozitatea amestecului deagregate naturale la iesirea dinmalaxor, inainte de adaugarealiantului (aceasta trebuie corelata cudozajul de bitum stabilit pentrumixtura, inclusiv abaterile admisibile lacontinutul de liant)

X

zilnic sau ori de cate ori seobserva o calitatenecorespunzatoare amixturilor asfaltice

Temperatura mixturilor asfaltice lapreparare

Xin iiecare ora a programuluide lucru

Incadrarea dozajului de bitum indozajul stabilit in laborator

X zilnic, prin extractii

Verificarea compozitiei mixturiiasfaltice: granulozitatea agregatelor sidozajul de bitum, care trebuie sa

corespunda dozajelor stabilite delaborator, cu tolerantele admise intabelul 11 si la pct. 10.2.2. din caietulde sarcini

X zilnic

Caracteristicile fizico-mecanice:

Stabilitatea la 600C

Indicele de curgere, Fluaj

Densitatea aparenta Marshall

Absorbtia de apa Marshall

X

cate o proba de 20 kg lafiecare 200 – 400 tone demixtura, in functie deproductivitatea statiei






FAZA PT + CS + DE -

Art.17. Lucrari pregatitoare

17.1. Pregatirea stratului suport

17.1.1. Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat.Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si

imbracamintea bituminoasa trebuie indepartat. In cazul stratului suport din macadam,acesta se curata si se matura, urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor decolmatare.

17.1.2. Dupa curatare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fieconform proiectului de executie. In cazul in care stratul suport este constituit dinimbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie serealizeaza, dupa caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prinfrezare, conform prevederilor din proiectul de executie.

17.1.3. Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafatastratului suport.

17.1.4. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.

17.2. Amorsarea

17.2.1. La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile delucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratuluisuport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metrupatrat in functie de natura stratului suport.

17.2.2. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:

- pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suportdin imbracaminti asfaltice existente;

- pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa lainterval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura.

Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsieibituminoase.

17.2.3. In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasadupa aplicarea amorsajului, trebuie sa fie de (0,3 ... 0,5) kg/mp. Caracteristicile emulsiei

trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturiibituminoase.

Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.

17.2.4. Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100m.

17.2.5. La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton deciment sau macadam cimentat, cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfalticeeste mai mica de 15 cm, rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cugeosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. In cazul in care stratul suport de beton

de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respectivecu straturi bituminoase, armate cu geosintetice.






FAZA PT + CS + DE -

Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica ingrosime de minimum 2 cm. Punerea in lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextilecombinate se va face conform prevederilor din Anexa nr.4 si Anexa nr.5.

Art.18. Asternerea

18.1. Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie latemperaturi atmosferice de peste 10oC, in conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumuluitip D 60/80 asternerea se face pana la 15 septembrie.

18.2. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, curepartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasatehnica I, II si III si care asigura o precompactare. In cazul lucrarilor executate in spatiiinguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixturaasfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benziprogramata a se executa in ziua respectiva.

18.3. In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturiimixturii ramasa necompactata in amplasamentul repartizatorului, pana la l20oC, seprocedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediatsuprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi, ramase in capatul benzii.Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartizatorului.

Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asternemixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal, conformprevederilor de la pct. 18.10.

18.4. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipulliantului, temperaturile prevazute in tabelul 13.

Tabel 13

Tipul liantului

Temperatura mixturii

asfaltice la asternere

0C, min.

Temperatura mixturii

asfaltice la compactare

0C, mm.

inceput sfarsit

D 60/80 145 140 110

D 80/100 140 135 100

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii, in buncarul finisorului.

Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 13 vor firefuzate si evacuate urgent din santier.

In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarulfinisorului, ca urmare a unei intreruperi accidentale.

18.5. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod unifonn, atat din punct de

vedere al grosimii cat si cel al afanarii. Asternerea se va face pe intreaga latime a caii derulare.






FAZA PT + CS + DE -

Atunci cand acest lucru nu este posibil, Antreprenorul supune aprobariiBeneficiarului, latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza safie executate.

18.6. Grosimea maximala a mixturii raspandite printr-o singura trecere este ceafixata de caietul de prescriptii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, dupa

realizarea unui sector experimental.

18.7. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire amixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile.

18.8. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corectaeventualele denivelari, imediat dupa asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspatdepus inainte de compactare.

18.9. In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta, suficientamixtura necesara pentru a se evita o raspandire neunifonna a materialului.

18.10. La executarea imbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acordarealizarii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarte regulatesi etanse.

La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferenterostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfelincat sa rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal, cand benzile adiacentese executa in aceeasi zi, taierea nu mai este necesara.

Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda adiacentase asterne, depasind rostul cu 5...10 cm, acest surplus de mixtura repartizata, impingandu-

se inapoi cu o racleta, astfel incat sa apara rostul, operatie dupa care se efectueazacompactarea pe noua banda.

Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cuminimum 10 cm fata de cele ale stratului de legatura, cu alternarea lor. Atunci cand existasi strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru alestraturilor se vor executa intretesut.

18.11. Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existental drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila infunctie de grosimea noului strat, astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia,cu panta de 0,5%. In plan liniile de decapare, se recomanda sa fie in forma de V, la 45°.Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmata de asternerea sicompactarea noii mixturi asfaltice, pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou siexistent).

Art.19. Compactarea

19.1. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, caresa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip demixtura asfaltica si fiecare strat in parte. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice serealizeaza cu compactoare cu pneuri si compactaare cu rulouri netede, prevazute cudispozitive de vibrare adecvate, astfel incat sa se obtina un grad de compactare conform

tabelului 15.






FAZA PT + CS + DE -

19.2. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie deperformantele acestora, de tipul si grosimea strarului de imbracaminte.

Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarearespectiva, utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru

productia curenta.

Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului.

Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat, care sa efectueze testelede compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului.

Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Beneficiarului:

- sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj;

- planul de lucru al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil

constant, in fiecare punct al stratului;- viteza de mers a fiecarui utilaj;

- presiunea de umflare a pneurilor si incarcatura compactorului;

- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime fixata inarticolul precedent.

19.3. Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtinepe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct. 18.1.

19.4. Conform pct. 2.4.4. din SR 174-2, pentru obtinerea gradului de compactareprevazut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este celmentionat in tabelul 14.

Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.

Tabel 14

Tipulstratului

Ateliere de compactare

A B

Compactor cu

Pneuri, de 160 kN

Compactor curoluri netede,

de 120 kN

Compactor curoluri netede,

de 120 kN

Numar de treceri minime

Strat de uzura 10 4 12

Strat de legatura 12 4 14

Compactoarele cu pneun vor trebui echipate cu sorturi de protectie.

Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenoruluicu compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor de asternere-compactare.






FAZA PT + CS + DE -

19.4. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfelincat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate sisuprafatare.

19.5. Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zonarostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata. Pe sectoarele in

rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.

Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput,pentru a evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatelerepartizatorului.

Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor descurgere sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiulmanual.

19.6. Suprafata stratului se controleaza in permanenta, iar micile denivelari care apar pe suprafata imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare petoata latimea benzii.

19.7. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.

Art.20. Tratarea suprafetei imbracamintei

Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceastadata in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus, suprafata imbracaminteiva fi protejata, aceasta realizandu-se numai cu aprobarea Beneficiarului, pe bazaconstatarilor pe teren.

Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica, cu rupererapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curatanealcalina) si raspandire de nisip 0...4 mm cu un continut cat mai redus de praf. sub 0,1mm, in unnatoarele cantitati:

a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp;

- raspandire de nisip (de preferinta de concasaj) 3 ... 5 kg/mp;

b. - stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa (0,8-1) kg/mp;

- raspandire nisip 3...5 kg/mp.

Art.21. Controlul punerii in opera

21.1. In cursul executiei imbracamintilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verifice cufrecventa mentionata mai jos urmatoarele:

- pregatirea stmtului suport: zilnic la inceperea lucrari lor pe sectorul respectiv;

- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua oripe zi;

- modul de compactare: zilnic;

- modul de executie a rosturilor: zilnic.






FAZA PT + CS + DE -

21.2. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face peepruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, inainte de compactare: cateo proba de 20 kg pentru fiecare 200...400 tone de mixtura asfaltica, indiferent de tipulmixturii, in functie de productivitatea instalatiei.

21.3. Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de

minimum (40 x 40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafata executata (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor determina urmatoarele caracteristici:

- la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura si stratul de legatura:

densitatea aparenta absorbtia de apa gradul de compactare

aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15.

Tabel 15

Tipul mixturii

Densitateaaparenta,

kg/mc, min

Absorbtia deapa,

% vol

Grad decompactare,

%, min

Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre:MASF 8, MASF 16

2300 2 … 6 97

Beton asfaltic rugos – BAR 16m

, BAR 16

23004 … 7 96

Beton asfaltic bogat in criblura – BA 16m,BA12,5m, BA 8, BA 12,5, BA 16, BA 25,BAPC 16

2300 2 … 6 96

Beton asfaltic deschis – BAD 25m

BAD 20, BAD 25, BADPC 25, BADPS 252250 3 … 8 96

Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei dedeformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului, la temperatura de 60°C conformmetodologiei stabilite de reglementarile tehnice in vigoare.

21.4. Controlul compactarii

21.4.1. In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze inpermanenta la:

- etapele executiei sa fie cele stabili te la incercari;

- utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiunecontinua si regulata;

- elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul demers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primulcompactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.






FAZA PT + CS + DE -

Beneficiarul lucrarii isi rezerva dreptul ca, in cazul unui autocontrol insuficient dinpartea Antreprenorului, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va luamasurile necesare de remediere.

21.4.2. Calitatea compactarii straturi lor imbracamintilor bituminoase, se vadetermina de catre Antrcprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in

situ.

Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formatedin probe intacte, prelevate din imbracaminte (pe fiecare strat in parte), prin determinareadensitatii aparente pe placute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta aaceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte decompactare).

Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturiiasfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti inlaborator, din aceeasi mixtura asfaltica.

In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absorbtia de apasi gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile.Determinarile se vor face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2.

Probele intacte, se iau in prezenta delegatului Antreprenorului si Beneficiarului, laaproximativ 1 m de la marginea imbracamintii, incheindu-se un proces verbal.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele saprezinte cat mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate. Pentru caracterizareaunor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia dereceptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.

Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 15.

21.5. Reglarea nivelmentului

Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raportcu repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pesuprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de lamarginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual intoate celelalte puncte fixate de Inginer.

Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise pentru ambele

straturi (de legatura si/sau de uzura) este ±1,5 cm.

Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea esteconsiderata convenabila.






FAZA PT + CS + DE -

CA P I T O L U L V

CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE

IMBRACAMINTEI EXECUTATE

Art.22. Caracteristicile suprafetei imbracamintei

Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul17.

Tabel 17

CaracteristicaConditii de

admisibilitateMetoda de incercare

Planeitatea in profil longitudinal

Reglementari tehnice invigoare

privind masurareaindicelui de planeitate

Indicele de planeitate, IRI, m/km:

-drumuri de clasa tehnica I … II 2,5

-drumuri de clasa tehnica III 3,5

-drumuri de clasa tehnica IV 4,5

-drumuri de clasa tehnica V 5,5

Uniformitatea in profil longitudinal

SR EN 13036-7

Devinelari admisibile masurate sub dreptarulde 3m, mm

- drumuri de clasa tehnica I sistrazi de categ. tehn. I…III

3,0

- drumuri de clasa tehnica I sistrazi de categ. IV

in alte zone decat cele din zonarigolelor

4,0

- drumuri de clasa tehnica III…V 5,0

RugozitateaSR EN 13036-4

SR EN 13036-1

Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT:

- drumuri de clasa tehnica I…II 80

- drumuri de clasa tehnica III 70

- drumuri de clasa tehnica IV…V 60

Rugozitatea geometrica, HS, mm:






FAZA PT + CS + DE -

- drumuri de clasa tehnica I…II 0,7

- drumuri de clasa tehnica III 0,6

- drumuri de clasa tehnica IV…V 0,55

Coeficient de frecare (mGT): Reglementari tehnice invigoare

cu aparatul de masura

Gip Tester

- drumuri de clasa tehnica I…II 0,95

- drumuri de clasa tehnica III…V 0,7

Omogenitate. Aspectul suprafetei

Aspect fara degradari subforma de exces de

bitum, fisuri, tone poroase,deschise, slefuite

Vizual

NOTE:

1 – Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indiceluide planeitate IRI, fie prin macurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m. uniformitateasuprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa la drumuri ti in axa silarigole la strazi.

2 – Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT, fie prinmasurarea rugozitatii geometrice HS. In caz de litigiu se determina rugozitatea cu

pendulul SRT. Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintei se efectueazain termen de o luna de la executarea acestora, inainte de data receptiei la terminarealucrarilor.

Art.23. Elemente geometrice si abateri limita

Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitatepentru stratul suport si fundatie, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cuprevederile STAS 6400.

23.1. Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip dinproiect.

Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele deanaliza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata, iar laaprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km, efectuate la 1 m demarginea imbracamintii.

Abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii, pe cand abaterile inminus nu se admit.

23.2. Latimile partii carosabile vor fi cele prevazute in proiect. Eventualele abaterilimita locale admise pot fi de maximum ±50 mm.

23.3. Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect.






FAZA PT + CS + DE -

Abaterile limita admise la pante le profilelor transversale pot fi cuprinse in intervalul±5 mm/m fata de cotele profilului adopatat, atat pentru stratul de legatura cat si pentrustratul de uzura la drumuri si in intervalul ± 2,5 mm/m pentru strazi.

23.4. Abaterile limita locale la cote le profilului longitudinal sunt de ±5 mm, fata decotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut.

C A P I T O L U L VI

RECEPTIA LUCRARILOR

Art.24. Receptia pe faze determinante

Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile delegatura si de uzura, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat alcalitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in

fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996.

Art.25. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)

Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conformRegulamentului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora, aprobatcu HG 273/94.

Comisia dc receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnicaaprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei.

Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform pct. 20.5.

Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% dinlungimea traseului.

La strazi cota in axa se verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotelerigolelor, pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor.

Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1. si pe probe ce se iau pentruverificarea calitatii imbracamintii.

Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia

de control a receptiei preliminare.

In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive, care estede un an de la data receptiei preliminare a imbracamintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de catre Antreprenor.

Art.26. Receptia finala

Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupaexpirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive.






FAZA PT + CS + DE -

ANEXA

DOCUMENTE DE REFERINTA

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MTnr.43/1998

Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interesnational


Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizareadrumurilor


Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice

Ordinul MT/MInr.411/1112/2000

publicat in MO397/24.08.2000

Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei side instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii delucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

Norme generale de protectia muncii

NSPM nr.79/1998 Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor

Ordin MI nr.775/1998 Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloacetehnice de stingere

Ordin ANDnr.116/1999

Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari deantretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor






FAZA PT + CS + DE -

II. REGLEMENTARI TEHNICE

AND 539Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cufibre de celuloza, destinate executarii imbracamintilor bituminoase

rutiere

AND 549Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald,realizate cu bitum modificat cu polimeri

AND 553Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate lacald realizate din mixtura asfaltica, cu bitum aditivat

AND 559Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate lacald, realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat

III. STANDARDE

STAS 42 Bitumuri. Determinarea penetratiei

STAS 60 Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere. Metoda cu inel sibila.

SR 61 Bitumuri. Determinarea ductilitatii

STAS 113 Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass

SR 174-1Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executatela cald. Conditii tehnice de calitate

SR 174-2 +

SR 174-2/C1

Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executatela cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera amixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate

STAS 539 Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere.






FAZA PT + CS + DE -

SR 662 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditiitehnice de calitate

SR 667 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri.Conditii tehnice de calitate.

SR 754 Bitum neparafinos pentru drumuri

STAS 863 Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptiide proiectare.

SR EN 933-2Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice aleagregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control,dimensiuni nominale ale ochiurilor.

STAS 1338/1Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoaseexecutate la cald. Prepararea mixturilor, pregatirea probelor siconfectionarea epruvetelor

STAS 1338/2Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoaseexecutate la cald. Metode de determinare si incercare

STAS 1338/3 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoaseexecutate la cald. Tipare si accesorii metalice pentruconfectionarea si decofrarea epruvetelor

STAS 6400 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnicegenerale de calitate

STAS 8849 Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode demasurare.

STAS 8877 Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile dedrumuri






FAZA PT + CS + DE -

STAS 10969/3 Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri laagregatele naturale. Metoda de determinare cantitativa.

SR EN 12697-1 +

SR EN 12697-1/AC

Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentri mixturi asfalticepreparate la cald.

Partea 1: Continutul de bitum solubil

SR EN 12697-3 +

SR EN 12697-3/AC


Partea 3: Recuperarea bitumului; Evaporator rotativ

SR EN 12697-4 +

SR EN 12697-4/AC


Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de fractionare

SR EN 12697-27Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentri mixturi asfalticepreparate la cald.

Partea 27: Prevalarea probelor

SR EN 1267-28Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentri mixturi asfalticepreparate la cald.

Partea 28: pregatirea probelor pentru determinarea continutului debitum, a continutului de apa si a compozitiei granulometrice.








FAZA PT + CS + DE -

CAIETE DE SARCINI

DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA

APELOR DE SUPRAFATA

GENERALITATI

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere sievacuarea apelor de suprafata si anume:

- santuri la marginea platformei;

- santuri de garda;

- rigole de acostament;

El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie Indeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie.

ART.2. PREVEDERI GENERALE

Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologicecorespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor Incercarilor si

determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

In cazul In care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarciniInginerul va dispune Intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor necesare ce seimpun.

NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

MATERIALE PENTRU BETOANE

CIMENTURI

Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor Invigoare In România.

La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri deciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:

- ciment Portland P 40 conform SR EN 197-1/2002

- ciment Portland cu adaos Pa 35 conform SR EN 197-1/2002

- ciment metalurgic M 30 conform SR EN 197-1/2002

- ciment hidrotehnic Hz 35 conform SR 3011-1996.






FAZA PT + CS + DE -

Cimenturile trebuie să satisfacă condiţiile arătate în mai jos:

Pa35 M30

- începutul prizei 1oră 1oră

- sfârăitul prizei <10ore <10ore

- constante de volume pe turte să nu prezinte încovoieri sau crăpături

- constante de volum La Chatelier mărimea volumului <10mm

- rezistenţa la compresiune min. N/mmp

- la 2zile 10 -

- la 7zile - 15

- la 28zile 35 30

Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control ale cimentului trebuie să corespundăprevederilor standardelor.

În timpul transportului, manipulării şi depozitării pe şantier, cimentul va fi ferit deumezeală şi impurificării cu corpuri străine.

Durata de depozitare nu va depăşi 45zile de la data livrării. Cimentul rămas îndepozit un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuiţat decât după verificarea stării de

conservare a rezistenţelor mecanice la (2)7 zile. Cimenturile care vor prezenta rezistenţemecanice inferioare limitelor prescrise mărcii respective, vor fi declasate şi utilizatecorespunzător.

AGREGATE

Pentru prepararea mortarelor şi betoanelor de ciment se folosesc:

- agregate naturale - nisip natural 0 – 3, 3 -7 sau 0 – 7

- balast 0 – 31

- agregate concasate - nisip de concasaj 0 – 3, 3 -8 sau 0 – 8

- piatră spartă 8 - 25

Agregatele trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ. Seinterzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.

Agregatele trebuie să fie inerte şi să nu conducă la efecte dăunătoare asupracimentului folosit la prepararea betoanelor sau mortarelor.






FAZA PT + CS + DE -

Nisipul trebuie să fie aspru la pipăit.

D.p.d.v. a formei geometrice, granulele de pietriş trenuie să îndeplinească condiţiile:

- forma granulelor b/a 0,66

c/a 0,33

Agregatele care nu îndeplinesc aceste condiţii vor putea fi folosite numai după o încercare prealabiă a betonului.

D.p.d.v. al conţinului de impurităţi agregatele trenuie să îndeplinească condiţiile:

Nisip natural sau de concasaj Pietriş sau piatră spartă

- corpuri străine nu se admit nu se admit

- peliculă de argilă sau -alt material aderent nu se admit nu se admit

- mică %max 1% -

- cărbune %max 0,5% -

- humus galbenă galbenă

- argilă în bucăţi %max 1% 0,25%

- părţi levigabile %max 2% 0,50

- sulfaţi sau sulfuri nu se admit nu se admit

Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor:

- densitate aparentă, kg/mc min 1.800

- densitate în grămadă în stare afânată şi uscată, kg/mc min 1.200

- porozitate totală pentru piatră spartă, % max 2

- porozitate aoparentă pentru pietriş sau piatră spartă, % max 2

- volum de goluri în stare afânată pentru:

- nisip, %max 40

- pietriş, %max 45

- piatră spartă, %max 55






FAZA PT + CS + DE -

- rezistenţa la strivire %

- în stare saturată min. 60

- în stare uscată max. 15

- coeficientul de înmuiere după saturar e, min. 0,80

- rezistenţa la compresiune a rocilro din care provin

pe cuburi sau cilindri în stare saturată, N/mmp, min 90

- rezistenţa la îngheţ -dezgheţ exprimată prin pierderea procentuală

faţă de masa iniţială, %max 10

Sorturile de agregate trebuie să fie caraceterizate prin granulozitate continuă, iar conţinutul în granule care trec, respectiv rămân pe ciururile sau sitele ce delimiteză sortulnu trebuie să depăşească 10%, dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciurulsuperior nu trebuie să depăşească 1,5d max.

Granulozitatea nisipului:

Sort nisipTreceri în % prin sita sau ciurul de:

0,2 0,5 1 2 3,15 7

0 – 2 min - 10 45 90 - -

0 – 2 max - 50 85 100 - -

0 – 3 min 5 - 35 - 90 -

0 – 3 max 30 - 75 - 100 -

0 – 7 min 2 - 20 - 56 100

0 – 7 max 21 - 70 - 87 100

Balast:

Balast Treceri în % prin sita sau ciurul de:

3,15 5 16 20 D max

0 -31 min. 20 - 55 - 80






FAZA PT + CS + DE -

Balast Treceri în % prin sita sau ciurul de:

0 - 31 max. 50 - 85 - 100

0 - 40 min. - 30 - 55 80

0 - 40 max. - 60 - 85 100

Agregatele se vor aproviziona din timp pentru a asigura omogenitatea şi constantacalităţii, după ce analizele de laborator au arătat că acestea sunt corespunzătoare.

Depozitarea se face pe platforme amenajate separat pe sorturi.

Apa utlizată la prepararea betoanelor şi mortarelor poate să provină din reţeauapublică, să îndeplinească condiţiile STAS 790.

MORTAR ŞI BETOANE

Pentru rostuire se va utiliza mortar M100 cu 400kg ciment M30 la sau Pa35 la mc denisip.

Pentru dozarea compoziţiei mortarului, nisipul este măsurat în lădiţe sau în roabe acăror capacitate prezintă un raport simplu cu numărul de saci de liant de folosit.

Mortarul este preparat manual, amestecul nisip şi ciment se face la uscat, pe osuprafaţă plană şi orizontală din scânduri sau panouri metalice până la omogenizareperfectă. Se adaugă apa necesară, se amestecă continuu până la formarea unui bulgăreuţor umezit ce nu curge printre degete.

Mortarul se va utiliza imediat după preparare. Nu se va utiliza mortar uscat care începe să facă priză sau nu se va amestec cu mortar proaspăt.

La stabilirea compoziţiei betonului se va ţine seama de prevederile “Codului depractică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat EN012”, luând în considerare:

- dozajul minim de ciment la C16/20 → 350kg/mc

- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat la L2 → 170 l/mc

L3 → 185 l/mc

L4 → 200 l/mc

- rezistenţa la compresiune la 7zile → 18,8 N/mmc






FAZA PT + CS + DE -

28zile → 29,6 N/mmc

Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituenţilor înmalaxorul betonierei.

Agregatele vor fi introduse în ordinea următoare:

- agregatele cu cele mai mari dimensiuni

- ciment

- nisip

- agregatele cu cele mai mici dimensiuni

- apa

Duratele minimale ale malaxării corespund următoarelor numere de tururi: - malaxor cu axa verticală 10tururi

- malaxor cu axa orizontală 20tururi

- betonieră cu axa orizontală 20tururi

- betonieră cu axa înclinată 30tururi

Duratele maximale nu trebuie să depăşească de 3ori duratele minimale.

Cofrajele trebuie să fie capabile să suporte sarcinile şi suprasarcinile fără să sedeformeze.

Toate cofrajele trebuie să fie nivelate în toate punctele cu o toleranţă de ± 1cm.

Scândurile sau panourile cu care se realizează cofrajele trebuie să fie îmbinate lanivel şi alăturate în mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2mm, iar denivelarea maximă admisă în planul unui parament între două scânduri alăturate de 3mm.

OŢEL BETON

Armãturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din betonarmat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otelbeton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului.

Aceste oteluri trebuie sã îndeplineascã conditiile tehnice prevãzute în STAS438/1-89.

La livrare otelul beton va fi însotit de certificatul de calitate emis de producãtor.

Otelurile vor fi stocate în locuri speciale clasate pe categorii si diametre.






FAZA PT + CS + DE -

Suprafetele de stocare trebuie sã fie curate. Barele nu vor fi în contact cu solul, cumateriale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.

Armãturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate în asa fel încât niciun element sã nu sufere deformatii permanente în timpul transportului sau manipulãrii.

Controlul calitãtii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.

APA

Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteauapublica sau din alta sursa, dar In acest din urma caz trebuie sa Indeplineasca conditiiletehnice prevazute In tabelul 9 conform STAS 790-84.

Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS 790-84. Verificarea se vaface de catre un laborator de specialitate la Inceperea lucrarilor.

In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materiiorganice, uleiuri vegetale, argile, etc.

Tabel 9

Caracteristici chimice si fizice Conditii de admisibilitate

Continutul total de saruri gr/l max.

Sulfati gr. SO42 / litru max.

Substante organice gr/litru max.

Cloruri gr.CL/litru max.

Azotati gr. NO3/dm3 max.

Magneziu gr. Mg2/dm3 max.

Materii In suspensie gr. max.

4

2

0,5

0,5

0,5

0,5

3

PEREURI DIN PIATRĂ BRUTĂ SAU BOLOVANI DE RÎU

EXECUŢIA PEREURILOR USCATE

Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosimede 5 cm dupa pilonare.Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, deaceeasi calitate, in care se aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strateste de 8 cm. Pietrele se implanta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele,batandu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransa depietrele vecine. Pietrele se aseaza cu rosturile tesite. Pentru a se asigura fixarea pereuluise procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor. Se

asterne apoi un strat de nisip de 1 - 1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si seimpinge cu periile in golurile dintre pietre pana se umplu, dupa care se bate din nou cumaiul pana la refuz. Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitadu-se abateri de






FAZA PT + CS + DE -

peste 2 cm fata de suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoatereapietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta.

EXECUŢIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT

Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art.3.11.2.8.1 cu exceptia ca dupaprima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip, ci cu mortar de ciment, M10 dupacare se piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului. Suprafata pereuluitrebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile. Peste terenul bine nivelat seasterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare. Peste stratulde nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care se implantapietrele sau bolovanii se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare arosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Se continua apoi cuumplerea cu mortar a golurilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dupacare mortarul este netezit cu mistria. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prinudare timp de 3 zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.

PEREU DE PIATRĂ BRUTĂ PE FUNDAŢIE DE BETON

Piatra brută folosită la pereuri şi zidării trebuie să provină din roci fără urme vizibile

de dezagregare fizică, chimică sau mecanică, trebuie să fie omogene în ce priveşteculoarea şi compoziţia mineralogică, să aibă o structură compactă.

Caracteristici mecanice pe care trebuie să le îndeplinească:

Caracteristici Condiţii deadmisibilitate

Rezistenţa la compresiune pe epruvete în stare uscată,N/mmp, min 80

Rezistenţa la îngheţ -dezgheţ:

coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra spartă, %, max

coeficient de înmuiere pe epruvete, %, max

0,3

25






FAZA PT + CS + DE -

Forma şi dimensiunile piatrei brute folosite la pereuri:

Caracteristici Condiţii minime de admisibilitate

Forma neregulată, apropiată de un trunchi depiramidă sau de o pană

Înăţimea, mm 140 .........180

Dimensiunile bazei,mm:

lungime

lăţime

egală sau mai mare ca înălţimea

80 ........ 150

Piatrănecorespunzătoaredimensiunilor, %, max

15

Piatra brută pentru zidării va avea forma neregulată, aşa cum rezultă din carierăavând dimensiunea minimă de cel puţin 100mm şi o greutate care să nu depăşească 25kg.

Pentru zidărie cu rosturi orizontale se va folosi piatră brută stratificată care are douăfeţe aproximativ paralele.

Pentru zidăria de piatră brută opus incertum pietrele trebuie să aibă o faţă văzutădestul de mare, cu muchiile de cel puţin 15cm, fără ca muchia cea mai lungă sădepăşească mai mult de 11 dimensiunea celei mai mari.

Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta inproiectul de executie din beton de ciment C8/10 si pana sa inceapa priza betonului se trece

la executia pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar deciment M100.

PEREU DE BOLOVANI DE RÎU PE FUNDAŢIE DE BETON

Bolovani de râu trebuie să provină din roci nealterate, negelive şi omogene castructură şi compoziţie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate şi nici bolovani cu fisurisau feţe de clivaj.






FAZA PT + CS + DE -

Caracteristici mecanice pe care trebuie să le îndeplinească:

Caracteristici Condiţii de admisibilitate

Rezistenţa sfărâmare prin compresiune, N/mmp, min 60

Rezistenţa la uzura cu maşina Duval, N/mmp, min 11

Dimensiunile bolovanilor folosiţi la pereuri:

Dimensiuni Condiţii minime deadmisibilitate

Lungime, mm 80 .... 140

Înăţimea, mm 120 .... 160

Piatră necorespunzătoare dimensiunilor, % din masă,max

15

RIGOLE DIN FONTĂ CU GRĂTAR METALIC

Rigolele din fontă cu grătar metalic – profil “U” utilizate pentru scurgerea apelor de suprafaţă oferă o serie de avantaje:

permomanţe ridicate optime de curgere a apelor pluviale

efectul de autocurăţare

montarea rapidă

rezistenţă crescută la ingheţ – dezgheţ

Grătarul şi canalul sunt realizate din fontă ductilă.

Grătarul este fixat de ramă cu şurub. Durabilitatea sistemului este practic nelimitată.

Ansamblul va respecta prevederile normei UNE EN-124.

Încărcarea maximă este de 40t. Dimensiunile sunt precizate în planşele cu detalii deexecuţie.






FAZA PT + CS + DE -

CONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELOR

Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse încercărilor preliminare deinformare şi încercărilor de reţetă definitivă. Încercările preliminare de informare suntexecutate pe eşantioane de materiale provenind din fiecare balastieră, carieră propusă de Antreprenor.

Material Încercări

Metodeconfor m

Frecvenţa încercărilor

Încercarea de informare Încercarea înainte deutilizare

Ciment

Examinare date dincertificatul de calitate

- La fiecare lot -

Timp priză SR EN196-3

O determinare la fiecarelot aprovizionat nu mai

-

Constanta de volum SR EN196-3

-

Rezistenţe mecanice la

2(7)zile şi 28zile

SR EN

196-1

O probă la 100t sau la

fiecare siloz la care s-a -

Starea de conservarenuai dacă se s-a depăşittermenul de depozitaresau au întărziat factoriide alterare

SR EN196-3 -

2 determinări pesiloz sus şi jos

Agregate

Examinare date din

certificatul de calitate

- La fiecare lot -

Parte levigabilă SR667

-O determinare pelot de 100mc

Humus STAS4606

La schimbarea sursei -

Corpuri străine, argilă înbucăţi, argilă aderentă,conţinut de carburanţi,mică

STAS4606

-O determinare pelot de 100mc






FAZA PT + CS + DE -

Material Încercări Metod

Frecvenţa încercărilor

Granulozitatea sorturilor SR EN933

O probă la max 500mcla fiecare sort şi sursă

O determinare pelot de 100mc

Echivalent de nisip

STAS

730

O determinare pentru

fiecare sursă

O determinare pe

lot de 50mc

Rezistenţa la maşinaLos Angeles

STAS730

O determinare la max500mc oentru fiecaresort şi sursă

-

Apă Analiza chimică STAS

790

Pentru apa potabilă nueste cazul. Pentru apacare nu provine de la

reţeaua publică de apăpotabilă o analizăpentru fiecare sursă

Ori de câte ori seschimbă sursasau când apar condiţii depoluare

Beton

Rezistenţele la 7zile şi la28zile

- compresiune

- întindere

La ieşierea dinbetonieră saumalaxor şi defiecare dată cândDirigintele deşantier o vaconsideranecesar, unminim de 12probe

Otelbeton

Examinarea datelor dincertificatul de calitate

-La fiecare cantitateaprovizionatã

-

Modul de execuţie a lucrărilor

PICHETAREA LUCRĂRILOR

Constă în materializarea axei şi limitele lucrării, precum şi implementarea unor repere de nivelment în imediata vecinătate. Se face de către Antreprenor.






FAZA PT + CS + DE -

EXECUŢIA SĂPĂTURII

Săpăturile vor fi executate cu respectarea strictă a cotei, pantei şi a profilului dinplanşe.

Săpăturile vor fi executate pe cât posibil pe uscat. Dacă este cazul de epuismente,

acestea cad în sarcina Antreprenorului.

Pământul rezultat din săpătură va fi transportat în depozitul stabilit.

EXECUŢIA PEREULUI DIN DALE DE BETON TURNAT PE LOC

Dimensiunile şi forma şanţurilor sunt cele prevăzute în proiectul de execuţie şi au

fost stabilite în funcţie de relief, natura terenului, debitul şi viteza apei, m ijloacele deexecuţie. Acestea vor fi respectate întocmai de către antreprenor.

Peste terenul bine nivelat se aşterne un strat de nisip cu grosimea de 5 cm, ce vafi pilonat.

În ramele de cofraj pentru turnarea dalelor şanţului se va turna beton C16/20. Faţavăzută a dalelor se va finisa prin nivelare, pentru a se asigura o scurgere a apelor înparametrii impuşi de normative.

Se recomandă ca turnarea dalelor să fie realizată în tehnica câmp ocupat/câmpliber, pentru a permite consumarea dilatării/contracţiei pe perioada de realizare a claseibetonului.

Dacă turnarea se va executa în anotimpul călduros al anului, betonul proaspăt turnatse va proteja obligatoriu contra evaporării forţate a apei de amestec a betonului.

FASONAREA ARMĂTURII

Armãturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate în cofraj.

Fasonarea în cofraje nu este admisã, decât cu autorizatia Inginerului si aceastapentru închiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.

Barele lãsate în asteptare între douã faze de betonare vor fi protejate împotrivaoricãrei deformatii accidentale. Îndoirea si îndreptarea barelor lãsate în asteptare esteinterzisã.

Verificarea montãrii corecte a armãturii trebuie sã fie fãcutã de Inginer sau de

delegatul acestuia înainte de betonare. Inginerul poate ordona tinând seama de importantalucrãrii ca betonarea sã nu aibe loc decât dupã aceastã verificare.






FAZA PT + CS + DE -

Se vor păstra rosturile de 1-2 cm, ce vor fi colmatate cu mortar de ciment, sau cartonasfaltat.

Montarea rigolelor din fontă cu grătar metalic – între sistemului rutier de pe carosabilşi cel de pe trotuare, se lasă o fantă avînd dimensiunile grătarului 210mm, în care se

aşează cu mîna grătarul metalic, şi printr -o uşoara apăsare acesta se fixează etanş. Pantalongitudinală este dată de betonul de pantă turnat anterior montării grătarului.

Control de calitate

Independent de încercările preliminare de informare şi încercărilor de reţetă privindcalitatea materialelor elementare care intervin în constituţia lucrărilor se va proceda la:

- Încercări preliminare de informare, cuprind:

studii de compoziţie a betoanelor efectuate înaintea începerii fabricării betoanelor

efectuate în cursul lucrărilor în condiţii de frecvenţă specificate în tabelul de mai jos

- Încercări de control de recepţie

efectuate fie la sfârşitul execuţiei uneia din fazele lucrării, fie în momentul recepţieiprovizorii a lucrării

Denumirealucrării

Natura încercării Categoria de control Frecvenţa

A B C

Beton C16/20 - studiul compoziţiei

- încercări la

compresiune- încercări la întindere

*

*

*

*

*

*

*

*

Pe părţi de

lucrare

Cofraje - controlul dimensiunilor de amplasare şisolicitare

* Înaintea betonăriifiecărui element






FAZA PT + CS + DE -

Denumirealucrării

Natura încercării Categoria de control Frecvenţa

Şanţuri, rigole - controlul dimensiunilor şi încadrării în toleranţe

- profilul longitudinal

- secţiunea

- grosimea

- controlul corectăriifinisării a feţei văzute

*

*

*

*

*

La fiecare lucrare

A - încercări preliminare de informare

B – încercări de control de calitate

C – încercări de control de recepţie

Recepţia lucrărilor

RECEPŢIA PRELIMINARĂ

La terminarea lucrărilor sau a unor părţi din acestea se va proceda la efectuarearecepţiei preliminare verificându-se concordanţa cu prevederile proiectului şi caietului desarcini.

Se vor verifica în cadrul acestei operaţii de recepţie următoarele:

- amplasamentul lucrărilor conform proiectului de execuţie

- calitatea materialelor conform standardelor respective

- natura pământurilor conform STAS 1243-88- dimensiunile, pantele şi calitatea execuţiei lucrărilor.

Se încheie "Procesul verbal de recepţie preliminar".

RECEPŢIA FINALĂ

Recepţia finală are loc după expirarea perioadei de garanţie şi se va consemnamodul în care s-au comportat lucrările, dacă au funcţionat bine şi dacă au fost bine întreţinute.






FAZA PT + CS + DE -

ANEXA

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

publicat In MO 397/24.08.2000 Inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de

circulatie In vederea executarii de lucrari In zona drumului public si/sau pentru protejarea

drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si Intretinerea

drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si

dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru

lucrari de Intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

II. NORMATIVE TEHNICE

NE 012-99 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din

beton, beton armat si beton precomprimat.

III. STANDARDE

SR 183-1:1995 - Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de

ciment executate In cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate.

SR 183-2:1998 - Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton deciment executate In cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate.






FAZA PT + CS + DE -

SR EN 196-1:1995 - Metode de Incercari ale cimenturilor. Partea 1:

Determinarea rezistentelor mecanice.

SR EN 196-2:1995 - Metode de Incercari ale cimenturilor. Partea 2:

Analiza chimica a cimenturilor.

SR EN 196-3:1995 +

+ SR EN 196-3:1995/AC:1997 - Metode de Incercari ale cimenturilor. Partea 3:

Determinarea timpului de priza si a stabilitatii.

SR EN 196-6:1994 - Metode de Incercari ale cimenturilor. Determinarea

finetii.

SR EN 196-7:1995 - Metode de Incercari ale cimenturilor. Metode de

prelevare si pregatire a probelor de ciment.

SR 227-2:1994 - Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finatii de

macinare prin cernere pe proba de 100 g.

SR 388:1995 - Ciment Portland.

STAS 438/1-89 - Produse de otel pentru armarea betonului. Otelbeton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate.

SR EN 459-2:1997 - Var pentru constructii. Partea 2. Metode de

Incercare.

STAS 539-79 - Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins In

pulbere.

SR 648:1996 - Zgura granulata de furnal pentru industriacimentului.

SR 667:2001 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari

de drumuri. Conditii tehnice de calitate.

STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare.

SR EN 933-2:1998 - Incercari pentru determinarea caracteristicilor

geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni

nominale ale ochiurilor.






FAZA PT + CS + DE -

SR EN 1097-1:1998 - Incercari pentru determinarea caracteristicilor

mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro-

Deval).

STAS 1275-88 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul Intarit.Determinarea rezistentelor mecanice.

STAS 6400-84 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie.

Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 10796/1-77 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea

apelor. Prescriptii generale de proiectare.

STAS 10796/2-79 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuareaapelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie.

STAS 10796/3-88 - Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de

asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.








FAZA PT + CS + DE -

CAIET DE SARCINI

PODETE TUBULARE

1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICAREPrezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea lucrarilor de podete tubulare

prevazute in documentatia “Modernizare drumuri comunale in lungime de 6.88 km, incomuna Marginea, judetul Suceava”.

El cuprinde conditiile tehnice speciale care trebuie sa fie indeplinite la

realizarea acestor lucrari si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conformproiectului tehnic.

2. PREVEDERI GENERALETipurile si dimensiunile podetelor ce urmeaza a fi realizate sunt aratate in proiectul

tehnic.

In proiect sunt prevazute podete tubulare 800 mm, alcatuite din elementeprefabricate (tuburi PREMO).

Elementele prefabricate realizate in uzina sau pe santier trebuie sa fie insotite decertificate de calitate.

Proiectul podetului cuprinde si adaptarea la teren a acestuia, in conformitate cu„Normativul Departamental pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de podete pentrudrumuri”, indicativ P 19-86.

Executantul va studia cu atentie proiectul, standardele si normativele in vigoare lacare fac trimitere proiectul si prezentul caiet de sarcini, precum si cele generale carestabilesc conditiile de executie a lucrarilor de terasamente si beton. Executantii sunt obligatisa pastreze la santier, pe toata durata executiei, intreaga documentatie in baza careia seexecuta lucrarile, inclusiv dispozitiile de santier, procesele verbale ale lucrarii ascunse si

condica de betoane.Ordinea principalelor operatii va fi urmatoarea:

- sapaturi pentru fundatii;- lucrari de pregatire a terenului de fundare;- turnarea betoanelor in fundatii;- cofrarea si betonarea timpanelor si pintenilor;- umplutura de piatra bruta, conform detaliu;- montarea cu macaraua a prefabricatelor;- monolitizarea prefabricatelor, executarea sapelor de protectie pe cale si a

parapetului.






FAZA PT + CS + DE -

3. INFRASTRUCTURALucrarile de terasamante incep numai dupa operatia de predare – primire a

amplasamentului si a fixarii reperului de nivel, operatie ce se consemneaza intr-un procesverbal.

Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia preconizata pentruexecutie.

Documentatia va contine:

- masuri ce se propun pentru evitarea inundarii gropii de fundatie;- modul de sapare a fundatiilor;- modul de evacuare a pamantului;- masurarea eventualelor deplasari orizontale;- compozitia si caracteristicile betoanelor;- procesul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei.Inainte de inceperea sapaturii, antreprenorul va informa beneficiarul, in timp

util, pentru a-i putea permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul,dimensiunile si incadrarea in tolerante.

Sapatura se va executa cu pereti verticali, taluzurile urmand sa fie sprijinite pe toatasuprafata lor. Se admite o avansare a sapaturii nesprijinite de maximum 0,50m, montandu-se spraituri provizorii, la terminarea fiecarui panou urmand sa se monteze filatele sispraiturile definitive.

Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor vor corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate in proiect.

MATERIALE

Tubul este elementul care asigură scurgerea, transversal prin corpul canalului, aapelor provenite din versant. Diametrul tuburilor rezultă din dimensionare hidraulucă.

Tuburile utilizate sunt de tip din beton precomprimat pentru diametrul de 1,00 m.Tuburile sunt livrate de uzinele producătoare în tronsoane de 5 m lungime. Este foarteimportant ca tubul să ajungă pe amplasamentul fundaţiei fără a fi suferit degradări pe timpultr ansportului şi manipulărilor.

TRANSPORT

Intrucât furnizorul tuburilor poate fi la o distanţă relativ mare faţă de locul demontare al acestora, transportul tuburilor poate fi făcut atât vagonabil, pe calea ferată, până în statia CF cea mai apropiată de lucrare, cât şi cu trailere. La toate operatiunile de






FAZA PT + CS + DE -

încarcare, transport, descărcare se va avea în vedere să se evite producerea degradărilor acestora. La încăcarea tuburilor în mijlocul de transport se vor respecta pozitiile de aşezareşi dispozitivele de fixare şi ancorare pentru a se asigura centrarea corespunzătoare a încărcăturii şi a se evita deplasarea încărcăturii în timpul transportului.

Incărcarea şi descărcarea se va face cu macarale cu caracteristicile tehnicecorespunzătoare greutăţii, volumului şi distanţei la care se manevrează încărcăturile. Esteinterzisă descărcarea tuburilor prin bascularea lor.

La operaţiile de manipulare, legarea sarcinii în cârligul macaralei se va face în modobligatoriu în ancorele prevăzute pentru aceasta operaţiune.

Descărcarea pe şantier a tuburilor se va face pe platforma de depozitare ce va fiamenajată corespunzător, prefabricatele urmând să fie rezemate pe reazeme specialpregătite pentru această operatiune. In mod identic se va proceda şi la încărcareaprefabricatelor în mijlocul de transport.

Este interzisă mişcarea tuburilor în şantier prin târâre.

Montarea tuburilor în amplasament se va face cu macaraua şi nu prin împingere culama buldozerului.

Tuburile care au suferit degradări minore ce se pot remedia (ciobiri la capete) se potutiliza după remedierea acestora, care să le aducă la forma şi calitatea iniţială.

Tuburile care au suferit degradări majore ; spărturi, crăpături, fracturi, etc., nu vor

mai fi utilizate la execuţia podeţului. Este cu desăvârşire interzisă circulaţia cu orice mijloace cu tracţiune mecanică sau

animală direct pe tuburile fără acoperire.

Stratul minim pentru protecţia tubului şi repartizarea sarcinilor la care a fostdimensionat este de 50 cm.

CONDITII DE EXECUTIE

Legătura podeţului tubular cu terasamentele partiei se face prin lucrări de racordarecu timpane prevazute cu aripi.

Timpanele se utilizează atât la partea din amonte cât şi la partea din aval apodeţului. Cele din amonte au aripile evazate pentru o captare corespunzătoare a apelor din pârâul respectiv. Cele din aval au aripile normale pe timpan sau camin de vizitarepentru racordare la tuburile existente.

La execuţie se vor respecta forma, dimensiunile şi calitatea materialelor prevăzute îndispoziţiile generale de pe planurile cu profile transversale, pentru fiecare podeţ în parte.






FAZA PT + CS + DE -

Săpăturile pentru fundaţiile timpanelor se vor executa manual datorită dimensiunilor reduse care nu permit mecanizarea.

Elevaţiile din beton vor respecta prevederile instrucţiunilor din normativul C – 140 – 86 pentru betoane.

Ordinea de execuţie a podeţului

- săpăturile pentru fundaţia podeţului;

- săpăturile pentru fundaţia timpanelor;

- fundaţia podeţului;

- fundaţia timpanelor;

- amplasarea tuburilor pe fundaţie cu macaraua;

- împănarea acestora pe fundaţie;

- etanşarea rosturilor de înnădire;

- elevaţiile timpanelor care să înglobeze capetele tuburilor;

- aripile timpanelor si ancorajele;

- aşternerea umpluturii prin compactare manuală;

- finisarea defectelor provenite din turnarea betoanelor sau executarea zidăriilor feţelor văzute.

CONTROLUL CALITATII

Executia sapaturilor pentru fundatii

-respectarea elementelor geometrice in plan si profil transversal si a dimensiunilor.-asigurarea scurgerii apelor

-semnalizarea punctului de lucru

-masuri de protectie a muncii si siguranta circulatiei

-verificarea sprijinirilor

-natura si starea de consistenta a terenului de fundare

-concordanta dintre starea reala din teren si prevederile proiectului.

-existenta procesului verbal de lucrari ascunse.





Executia cofrajelor -dimensiunile interioare si incheierea corecta pentru asigurarea etanseitatii.

Decofrarea zidului-aspectul exterior si dimensiunile rezultate

Drenul din spatele zidului

-verificarea directiilor de scurgere a rigolelor drenului

-pozitionarea barbacanelor.

Toate verificarile se vor vace in comformitate cu normativul C 140 / 86. Si legea nr. 8 / 77,si in baza ,,Programului pentru controlul calitatii lucrarilor” realizat in comun acord de catreproiectant, beneficiar constructor

RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia lucrarilor de terasamente se efectueaza in doua etape, preliminara si finala.Receptia preliminara se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatiisunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate.

Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privindconditiile tehnice si de calitate de executie precum si constatarile consemnate in cursulexecutiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).

In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de receptie preliminara.

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face inconditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din prezentul

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	adi-faur
View:	224 times
Download:	0 times

Studiu de Fezabilitate KLIk

Documents