STUDIU DE EVALUARE ADECVATA -...

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

1

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

INTOCMIT PENTRU PROIECTUL

SCOATEREA DEFINITIVA A TERENULUI IN SUPRAFATA DE

0,65 ha DIN FONDUL FORESTIER NATIONAL CU DEFRISARE

IN SCOPUL REALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITII

„ AMENAJARE POPAS TURISTIC BELLA MARINA LAND” TITULAR : SC LUCIA INTER TOUR SRL HARSOVA

COLECTIVUL DE ELABORARE : SC ECO GREEN CONSULTING SRL BADEA GHEORGHE CONSULTANTA PFA BADEA GABRIELA PFA BAJENARU BOGDAN STEFAN

octombrie 2015

Proprietate intelectuala

Materialul nu poate fi copiat/reprodus fara acordul scris al elaboratorului .

mailto:[email protected]






2

CUPRINS : a) Informatii privind PP supus aprobarii................................................................................4 1. informatii privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informatii privind productia care se va realiza, informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate......................................................................................................................4 2. localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor Stereo 70............................ ...............................................................................................................5 3. modificarile fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) .................7 4. resursele naturale necesare implementarii PP (preluare de apa, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.)..................................................................................................7 5. resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP...............................................................9 6. emisii si deseuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafata unde sunt depozitate deseurile) si modalitatea de eliminare a acestora.................................................................10 7. cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia PP........................................................................................................................................12 8. serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP (dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de inalta tensiune etc., mijloacele de constructie necesare), respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar...............................................................................................13 9. durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a PP etc.........................................................................................................13 10. activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii PP.........................................14 11. descrierea proceselor tehnologice ale proiectului ..........................................................14 12. caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar.............................................................................................................................14 13. alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului................................................................................................................................14 b) Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de implementarea PP........................................................................................................................................15 1. date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea PP etc........................................................................................................................................15







3

2. date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a PP, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar.....................................23 3. descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora.............................................................39 4. statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar............................................................................................................................54 5. date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia numerica a populatiei in cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populatiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafata habitatului este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen lung)................................................54 6. relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar.............................................................................................59 7. obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management............................................................................61 8. descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor.......................................................61 9. alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar.............................................................................................................................62 10. alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar.............................................................................................................................62 c) Identificarea si evaluarea impactului ..............................................................................63 d) Masurile de reducere a impactului ................................................................................113 e) Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate .............................................................................................................122 BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................130 ANEXE ..............................................................................................................................132







4

a) Informatii privind PP supus aprobarii:

1. informatii privind PP:

- denumire : „ Scoaterea definitiva din fond forestier national cu defrisare pentru realizarea obiectivului amenajare popas turistic Bella Marina Land „

- descrierea investitiei : SC Lucia Inter Tour SRL işi propune amenajarea unui popas turistic “Bella Marina Land”,care cuprinde:

o zona pentru campare rulote , corturi , o amenajare parcare langa DJ22M –zona de dig o amenajare mal pentru acostare ponton si hotel plutitor cu 49 de camere, 4

apartamente, centru spa, sală de conferință, piscină . Dimensiunile hotelului plutitor :

lungime peste tot ..........................63,50 m lungime la punte principala ...........61,80 m lungimea la plutirea maxima ........58,60 m latimea maxima.............................10,00 m pescaj...............................................1,20 m inaltimea la puntea principala.........10,60 m inaltimea totala................................11,10 m deplasament...................................657 tone suprafata desfasurata...................3070 mp volum............................................5778 mc numar maxim de pasageri.............100 persoane personal navigant si de deservire....26 persoane

- obiectivele investitiei : investitia de amenajare a hotelului plutitor a fost finantata prin

Programul Operational Regional 2007-2013 , axa prioritara 5 – Dezvoltarea durabila si promovarea turismului , domeniul de interventie 5.2 – Crearea , dezvoltarea , modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterii calitatii serviciilor turistice . Pentru a amplasa hotelul plutitor in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii societatea a inceput procedura de scoatere a unei suprafate de 0,650 ha din fondul forestier si realizarea unui popas turistic .







5

- informatii privind productia care se va realiza – NU este cazul . Activitatea de turism care se va desfasura pe amplasament NU implica realizarea unor procese de productie .

- informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate :

o motorina stocata in doua tancuri amplasate in pupa navei cu capacitatea de 14 tone , care va alimenta generatoarele principale ( 2 bucati ) amplasate in sala masini , generatorul de rezerva ( 1 bucata ) ;

o hipoclorit pentru statia de tratare apa potabila si floculanti pentru statia de epurare , care se vor depozita in magazia de la puntea principala.

2. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor Stereo 70

Proiectul îşi propune scoaterea din fond forestier naţional a unei suprafeţe de 0,65 ha cu

urmatoarele coordonate Stereo 1970 : Tabel nr. 1 – coorodonate Stereo 1970 amplasament

Nr. pct. Coordonate pct. de contur Lungimi laturi X(m) Y(m)

18 402341,304 830408,900 19,441 17 402345,566 830427,868 22,840 16 402340,063 830450,035 23,773 15 402336,936 830473,601 24,718 45 402331,920 830497,805 71,778 46 402260,985 830486,838 2,784 27 402261,394 830484,084 86,512 47 402274,085 830398,508 68,018 S= 6500 mp P= 319,863m

aflata în raza comunei Murighiol, Ocolul Silvic Rusca UPXIII Dobrogea, u.a. 29 B, mal drept, cu compensare echivalentǎ ca suprafaţǎ şi bonitate. Terenul oferit în compensaţie se aflǎ localizat pe raza comunei Ciucurova T57 A401/1 judeţ Tulcea în suprafaţǎ de 2000 mp.







6

fig. 1 – amplasament popas turistic Bella Marina Land







7

3. Modificarile fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) si

care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP

Dintre modificarile fizice care sunt preconizate a se realiza sunt cele de consolidare a digului in zona de amenajare a parcarii si drumului de acces , lucrari care se vor realiza prin adaos de pamant care se va tasa si se vor folosi fascine si tarusi pentru a impiedica antrenarea acestuia la ploi si ninsori .

4. Resursele naturale necesare implementarii PP (preluare de apa, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.);

Pentru realizarea proiectului se vor utiliza urmatoarele resurse naturale :

- Apa preluata din Dunare prin intermediul sistemului de alimentare cu apa bruta ( pompa centrifuga ) este supusa prefiltrarii mecanice in vederea eliminarii suspensiilor mecanice mai mari de 130 micrometri /55 micrometri . Apa prefiltrata se trateaza apoi cu hipoclorit de sodiu intr-un bazin de reactie . Aceasta tratare chimica va conduce la eliminarea particulelor fine in suspensie , la eliminarea amoniacului , a hidrogenului sulfurat ,la oxidarea fierului si a substantelor organice , asigurand totodata si deznfectia bacteriologica primara . Dupa acest tratament chimic primar apa este trimisa intr-un vas de stocare/reactie unde au loc definitivarea reactiilor chimice si decantarea primara .Apa din bazinul de stocare /reactie este supusa filtrarii cu ajutorul a doua filtre automate multimedia ( filtru cu cuart si filtru carbune activ ) care asigura indepartarea suspensiilor solide, a fierului si a substantelor organice , precum si eliminarea culorii , mirosurilor si al gustului neplacut al apei. Dezinfectia bacteriologica finala se face cu o lampa UV . Pentru o puritate avansata a apei din punct de vedere chimic se va monta o lampa de sterilizare a apei cu lumina UV. Acest sistem de osmoza inversa va asigura potabilizare apei brute . Apa astfel potabilizata se vor pastra in doua tancuri de 19 mc/fiecare ( total 38 mc ).

Breviar de calcul estimat privind debitele captate si evacuate Calculul s-a facut pe numar maxim de locuitori echivalenti

- la bordul navei :126 - in zona de rulote-corturi : 20 Numar total de persoane : 146 .







8

a. Necesarul de apa

- cazare persoane cu acces la grupuri sanitare – cf. SR 1343-1/2006 persoane 146 locuri cazare x 170 l/om/zi = 24820 l/zi = 24,82 mc/zi (Qn.zi.med.) Qn.zi.med. = 24,82 mc/zi Qn.zi.max. = Kzi x Qn.zi.med. = 1,20 x 24,82 mc/zi = 29,78 mc/zi - masa servita – cf . STAS – SR -1/2006 146 persoane x 44 l/om/zi = 6424 l/zi = 6,42 mc/zi (Qn.zi.med) Qn.zi.med. = 6,42 mc/zi Qn.zi.max. = Kzi x Qn.zi.med. = 1,20 x 6,42 mc/zi = 7,7 mc/zi - spalatorie lenjerie – cf. SR -1343-1/2006 100 kg rufe x 55 l/kg = 5500 l/zi = 5,5 mc/zi Qn.zi.med. = 5.5 mc/zi Qn.zi.max. = Kzi x Qn.zi.med. = 1,20 x mc/zi = 6.6 mc/zi - consum la bar – cf. SR -1343-1/2006 Qn.zi.med =146 pers. x 20 l/zi = 2920 l/zi = 2,92 mc /zi Qn.zi.max. = Kzi x Qn.zi.med. = 1,20 x 2,92 mc/zi = 3,5 mc/zi

Total necesar apa: Qn.zi.med. =24,82 +6,42 +5,5 + 2,92 = 39,66 mc/zi Qn.zi.max. = 29,78 + 7,7 +6,6 +3,5 = 47,58 mc/zi

b. Cerinta de apa - cazare persoane Qs.zi.med. = kp x ks x Qn.zi.med. = 1,08 x 1,03 x 24,82 mc/zi = 27,6 mc/zi Qs.zi.max. = kp x ks x Qn.zi.max. = 1,08 x 1,03 x 29,78 mc/zi = 33,12 mc/zi - masa servita Qs.zi.med. = kp x ks x Qn.zi.med. = 1,08 x 1,03 x 6,42 mc/zi = 7,14 mc/zi Qs.zi.max. = kp x ks x Qn.zi.max. = 1,08 x 1,03 x 7,7 mc/zi = 8,56 mc/zi - spalatorie lenjerie Qs.zi.med. = kp x ks x Qn.zi.med. = 1,08 x 1,03 x 5.5 mc/zi = 6.11 mc/zi Qs.zi.max. = kp x ks x Qn.zi.max. = 1,08 x 1,03 x 6.6 mc/zi = 7.34 mc/zi - consum la bar Qs.zi.med. = kp x ks x Qn.zi.med. = 1,08 x 1,03 x 2,92 mc/zi = 3,24 mc/zi Qs.zi.max. = kp x ks x Qn.zi.max. = 1,08 x 1,03 x 3,5 mc/zi = 3,89 mc/zi Total cerinta apa: Qs.zi.med. =27.6 + 7.14 + 6.11 + 3.24 = 44.09 mc/zi

Qs.zi.max. = 28.8 +7.45 +7.34 +3.38 = 46.97 mc/zi Q.orar.max = Qs.zi.max. x Ko = 46.97 mc/zi : 24 h x 2,0 = 3.91 mc/h V.anual = 14271.5 mc (39.1 x 365)







9

Regimul de functionare: 365 zile/an si 24 ore/zi.

c. Restitutia apelor uzate menajere Qu.zi.med. = 0,80 x Qs.zi.med. = 0,80 x 39.1 mc/zi = 31.28 mc/zi Qu.zi.max. = 0,80 x Qs.zi.max. = 0,80 x 46.97 mc/zi = 37.5 mc/zi V.anual = 11417.2 mc (31.28 x 365) Regimul de functionare: 365 zile/an si 24 ore/zi.

- Energia solara va fi utilizata de catre panourile solare ( in nr de 6 bucati care vor fi

amplasate la puntea superioara "C") si vor asigura impreuna cu recuperatoarele de

caldura apa calda in cazul in care consumul de apa calda nu este mare.Daca

consumul este mare un arzator pe motorina ce porneste automat,controlat de un

termostat va asigura necesarul de apa calda .

5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP

Asa cum am mentionat in capitolul 4 resursele naturale utilizate sunt apa –preluata din

fluviul Dunarea si se va valorifica potentialul solar al zonei . Bineinteles , potentialul natural al zonei reprezentat de peisajul unicat al Deltei Dunarii va fi utilizat in desfasurarea activitatii de turism, pe care titularul doreste sa o desfasoare .

In desfasurarea activitatii turistice NU vor fi exploatate resursele reprezentate de speciile si habitatele pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 : ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .







10

6. Emisii si deseuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafata unde sunt

depozitate deseurile) si modalitatea de eliminare a acestora

Emisiile generate :

In apa : - Sursele de ape uzate şi compuşii acestor ape : apele uzate rezultate din activitatea turistica sunt de natura menajera . - Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate : Deversarea apei uzate menajere se face in statia de epurare. In prezent hotelul plutitor este dotat cu o statie de epurare tip HAMWORTHY 25C Super Trident cu o capacitate de separare de 2,5 mc/h.Sistemul foloseste tehnologia de tratare activa a namolului , cuplata cu o dezinfectie chimica. Principalele faze ale procesului de epurare a apelor uzate menajere constau dintr-un sistem alcatuit din 3 etape :

1. Colectarea apelor menajere in tancul de primire ( 30 mc ) unde se separa gravitational grasimile care se ridica la suprafata si sunt evacuate cu o pompa in tancul de ape de santina .

2. Trecerea apelor menajere ( cu pompa de fecale care face si operatiunea de tocare) din tancul de primire in tancul de aerare a instalatiei de procesare . Apele intra in compartimentul de aerare prin orificiile de admisie si apoi sunt amestecate si aerate prin difuzoarele de aerare cu bule , situate in partea de jos a compartimentului . In acest stadiu , bacteriile aerobe si microorganismele descompun deseurile organice in bioxid de carbon , apa si material inert .

3. Din compartimentul de aerare amestecul trece in spatiul de decantare unde lichidul este limpezit prin reintroducerea sedimentelor in spatiul de aerare.

4. Lichidul limpezit este trecut in compartimentul de tratare chimica si evacuare. In acest compartiment clorul este adaugat printr-o pompa de dozare pentru distrugerea bacteriilor ramase . Declorinarea se face pe circuitul de evacuare pentru a realiza neitralizarea clorului rezidual . Dozarea se face complet manual. Acest sistem este conceput sa obtina o efluenta care sa satisfaca ultimele norme IMO 2010 .

Locul de evacuare a apelor uzate menajere epurate – emisar : fluviul Dunarea – brat Sfantu Gheorghe . - Poluanţii evacuaţi în mediu (în mg/l şi kg/zi).

Indicatorii de calitate ai apelor menajere epurate evacuate in Dunare se vor incadra in prevederile normativului NTPA 001/2002 si stabiliti prin HG nr. 188/2002 pentru aprobarea







11

unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate , completata si modificata prin HG nr. 352/2005 , respectiv : - pH 6,5 – 8,5 - MTS 35 mg/l - CC0-Cr 125 mg/l - CB05 25 mg/l - azotati 25 (37 ) mg/l - azot total 10 mg/l - azot amoniacal 2 (3 ) mg/l - Cloruri 500 mg/l - Reziduu fix 2000 mg/l

In aer : Emisiile provin din surse fixe ( generatoarele principale ale navei – hotel plutitor -2

bucati + generator de avarie cand functioneaza + Centrala Termica + arzator boiler apa calda in situatia in care nu fac fata panourile solare ) si surse mobile ( ambarcatiuni – 8 bucati ) .

Facem precizarea ca generatoarele vor functiona utilizand motorina doar in cazul in care se opreste furnizarea energiei electrice de catre Enel . In situatii normale hotelul va fi alimentat de la Sistemul Energetic National si nu vor fi emisii in atmosfera .

Precizam ca zona de campare va folosi toate utilitatile existente pe hotelul plutitor ( apa , energie electrica , bai , toalete ) .

Deseurile rezultate din activitatea desfasurata in cadrul hotelului Bella Marina si din zona de campare corturi-rulote sunt de tip menajer . Conform datelor statistice privind indicele de producere a deseurilor menajere din Romania (Manualul privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale), cantitatea de deseuri menajere produse de un locuitor este de 310 – 350 kg/locuitor/an. Astfel pentru o perioada de 365 zile pe an pentru, fiecare persoana cazata la hotel ( in cazul in care se atinge capacitatea maxima de cazare de 146 locuitori) , rezulta 51100 kg /an = 51,1 tone/an .

Conform datelor din literatura de specialitate (PNGD, PRGD, PJGD), structura deseurilor menajere, provenite din functionarea obiectivului este urmatoarea:

Tabel nr.2 – categorii de deseuri generate

Nr. Crt. Deseu Procent, % Cantitate deseu (kg/an)

Cod deseu

1 Hartie si carton 16 8176 20 01 01, 15 01 01 2 Sticla 7 3577 15 01 07 3 Metal 5 2555 15 01 04 4 Plastic 12 6132 20 01 39, 15 01 02 5 Alte deseuri 60 30660 20 01 99







12

- Modul de gospodărire a deşeurilor: deseurile vor fi colectate selectiv , in pubele , care vor fi preluate conform contractului de prestari servicii incheiat cu Primaria Murighiol ( deseuri biodegradabile ) . Vor exista doua zone de depozitara temporara a deseurilor : una amplasata pe hotelul plutitor si celalalta in zona de parcare – spatiu special amenajat – conform planului de situatie . Se va efectua raportarea lunara a deseurilor generate pe amplasament , conform HG nr.856/2002 si a Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor . Societatea are personal angajat care a urmat cursul mentionat in Legea 211/2011 privind regimul deseurilor .

7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia PP (categoria de folosinta a terenului, suprafetele de teren ce vor fi ocupate

temporar/permanent de catre PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, santuri si pereti de sprijin, efecte de drenaj etc.)

Terenul de 0,65 ha pe care se doreste desfasurarea activitatii de turism se afla in

extravilanul comunei Murighiol , Ocolul Silvic Rusca , UPXIII Dobrogea , UA 29B , mal drept. Se propune scoaterea din fondul forestier national , cu compensare echivalenta ca suprafata si bonitate . Asa cum am precizat in capitolul 3 , pe teren fiind de fapt o padure cu functie de protectie a zonei dig-mal , conform Legii apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare exista restrictii de constructii si taierile rase –care sunt interzise .

In aceste conditii , singurele posibilitati de realizare a proiectului sunt cele de amenajare a parcarii ( in zona de dig ) , a malului bratului Sfantu Gheorghe pentru acostare ponton si hotel plutitor si a drumului de acces in lungime de aproximativ 64 m ,care sa faca legatura intre cele doua obiective . Aceste amenajari se recomanda a se realiza cu mentinerea vegetatiei ( pastrarea arborilor si arbustilor ) , respectand conformatia terenului si dispozitia arborilor .







13

8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP (dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de inalta tensiune etc., mijloacele

de constructie necesare), respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar

Conform Avizului tehnic de racordare nr. 731893/25.05.2015 emis de Enel Distributie

Dobrogea energia electrica pentru hotelul plutitor va fi furnizata prin racord la Sistemul Energetic National . Astfel , se va realiza un punct de conexiuni in anvelopa beton , in sistem intrare , racordat din stalpul nr.19 , LEA 20kV 10009 , echipat cu separator vertical cu cutite de legare la pamant spre punctul de conexiune . De la separator se va realiza LES MT cu cablu unificat de 185 mmp , cu o lungime de 70 m pana la punctul de conexiune .

Pentru a nu fi afectata integritatea ariilor naturale de interes comunitar – ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe se recomanda ca traseul LES sa fie pozitionat de-a lungul drumului de acces ce va fi amenat .

9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a PP etc.

Hotelul plutitor a fost construit prin Programul Operational Regional 2007-2013, Axa

prioritara 5 – Dezvoltarea durabila si promovarea turismului , domeniul de interventie 5.2 – Crearea , modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterii calitatii serviciilor turistice . Pentru ca acesta sa-si desfasoare activitatea de turism , trebuie sa fie ancorat la un mal , amenajat corespunzator , unde sa fie acces rutier . Din aceste considerente , titularul a facut demersuri pentru amenajarea terenului in suprafata de 0,65 ha situat in extravilanul comunei Murighiol , unde se poate utiliza infrastructura existenta.

Amenajarile mentionate prin proiect se pot realiza in 3 luni de la obtinerea Autorizatiei de constructie .

Durata de functionare : nelimitata . Durata dezafectarii proiectului : nu se propune dezafectarea proiectului decat in situatii

de calamitati .







14

10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii PP

Societatea SC Lucia Inter Tour SRL îşi propune amenajarea unui popas turistic “Bella Marina Land” cu funcţiuni de cazare pe un hotel plutitor , in rulote si corturi , parcare şi agrement. Activitatile generate de implementarea proiectului sunt cele specifice turismului .

11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului – NU este cazul . ARBDD Tulcea nu a solicitat acest lucru .

12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar : pe amplasament nu se desfasoara nici un fel de activitate , avand in vedere ca padurea din zona dig-mal are rol de protectie .

13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului

– nu s-au solicitat pana la momentul intocmirii Studiului de Evaluare Adecvata.







15

b) Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de implementarea PP:

1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea

PP etc. Amplasamentul analizat se situeaza in ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031

Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe :

Fig.2 – amplasamentul proiectului fata de siturile Natura 2000

A. ROSCI0065 DELTA DUNĂRII Perimetrul proiectului propus se suprapune cu situl Natura 2000 ROSCI0065 DELTA DUNARII. Suprafata sitului (ha) 450.542 Altitudine (m) Min. 0 Max. 229 Med. 1







16

Regiunea biogeografica Pontica si Stepica Tipuri de habitate prezente in sit 3160 Lacuri distrofice si iazuri 6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri 7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus 91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) 92D0 Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae) 1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 1210 Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului 1310 Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase 1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice 2110 Dune mobile embrionare (in formare) 2130 * Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 2190 Depresiuni umede intradunale 3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention 62C0 * Stepe ponto-sarmatice 6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara 1150 * Lagune costiere 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba







17

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos 3.2.c. Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 2633 Mustela eversmannii 2635 Vormela peregusna 1335 Spermophilus citellus 1355 Lutra lutra 1356 Mustela lutreola Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1188 Bombina bombina 1219 Testudo graeca 1220 Emys orbicularis 1298 Vipera ursinii 1993 Triturus dobrogicus Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1124 Gobio albipinnatus 1130 Aspius aspius 1134 Rhodeus sericeus amarus 1145 Misgurnus fossilis 1146 Sabanejewia aurata 1149 Cobitis taenia 1157 Gymnocephalus schraetzer 1160 Zingel streber 2522 Pelecus cultratus 1159 Zingel zingel 2491 Alosa pontica 2511 Gobio kessleri 2555 Gymnocephalus baloni 4120 Alosa tanaica 2011 Umbra krameri Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1060 Lycaena dispar 1084 Osmoderma eremita 4064 Theodoxus transversalis 1037 Ophiogomphus cecilia 1089 Morimus funereus







18

4027 Arytrura musculus 4028 Catopta thrips 4030 Colias myrmidone 4045 Coenagrion ornatum Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1428 Marsilea quadrifolia 1516 Aldrovanda vesiculosa 2253 Centaurea jankae 2255 Centaurea pontica 4067 Echium russicum

B. ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

Fauna Dobrogei se caracterizează printr-o deosebit de mare bogăţie şi diversitate, datorată în principal varietăţii habitatelor terestre, acvatice şi cavernicole, a particularităţilor climatice precum şi a particularităţilor geografice legate de dispunerea şi întrepătrunderea acestor habitate, fiind astfel reprezentată de un număr de peste 7445 specii de nevertebrate şi 587 specii de vertebrate ce pot fi identificate în peisajul faunistic dobrogean. Din cadrul celor aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii de peşti, 12 specii de amfibieni, 28 specii de reptile, 287 specii de păsări şi 80 specii de mamifere.

Clasele Chondrichthyes şi Osteichthyes sunt reprezentate de un număr de 180 de

specii. Dintre cele aproximativ 180 de specii prezente în tabloul faunistic dobrogean, din punctul de vedere al gradului de protecţie avem 12 specii vulnerabile, 18 specii periclitate, 6 specii rare şi 6 specii endemice.

Speciile de ihtiofaună de interes naţional, cu o pondere de 10,7% din totalul de specii, se împart în două categorii, după cum urmează: specii de interes naţional care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007, reprezentate prin 2 taxoni, şi specii de importanţă naţională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007), acestea din urmă fiind reprezentate de un număr de 2 taxoni.

Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 11 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale

de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 6% din totalul speciilor de peşti prezenţi în Dobrogea;

- 11 specii de interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), reprezentând 6% din totalul speciilor de peşti prezenţi în Dobrogea.







19

Clasa Amphibia este reprezentată printr-un număr de 12 taxoni pentru care este necesară aplicarea unor măsuri de conservare, reprezentând 63,15% din speciile de amfibieni din fauna României. În funcţie de gradul de protecţie, 3 specii sunt vulnerabile, două sunt periclitate şi una endemică.

Speciile de amfibieni de interes naţional, reprezentate printr-un singur taxon intră în categoria speciilor care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel:

- 4 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 33,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea;

- 7 specii care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 58,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea;

- 2 specii de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 16,66% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea.

Clasa Reptilia este reprezentată prin 28 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6 specii

vulnerabile, 4 specii rare, 3 specii periclitate, 1 specie critic periclitată şi 2 specii endemice. Fauna de reptile a judeţului reprezintă aproximativ 70% din cea a ţării.

Speciile de reptile de interes naţional, cu o pondere de 14% din totalul herpetofaunei dobrogene, sunt reprezentate printr-un număr de 2 taxoni care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.

Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel: - 5 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare

(Anexa 3 la O.U.G 57/2007), 17,85% din totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea; - 13 specii de reptile care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G.

57/2007), 46,42% din totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea. Clasa Aves este reprezentată de specii ce sunt dominante ca număr şi importanţă

conservativă în cadrul tabloului faunistic dobrogean, reprezentând din punct de vedere al compoziţiei specifice 71,75 % din avifauna României, dintre acestea 33 specii fiind vulnerabile,17 specii sunt periclitate şi 13 specii sunt critic periclitate.

Speciile de păsări de interes naţional, cu o pondere de 15% din totalul avifaunei dobrogene sunt reprezentate de 43 de specii care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.

Speciile de interes comunitar, cu o pondere de 52,62% din totalul avifaunei dobrogene, se distribuie astfel:

- 93 de specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32,4% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;

- 39 de specii a căror vânătoare este permisă (Anexa 5C la O.U.G. 57/2007), 13,58% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;







20

- 4 specii de pasari de interes comunitar, a căror comercializare este permisă (Anexa 5D la O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;

- 15 specii a căror comercializare este permisă în condiţii speciale (Anexa 5E la O.U.G. 57/2007), reprezentând 5% din totalul speciilor de păsări prezente în Dobrogea.

Clasa Mammalia, reprezentată în cadrul tabloului faunistic dobrogean de 80 de

specii, prezintă un număr considerabil de specii de mamifere care sunt vulnerabile (15 specii), periclitate (6 specii), endemice (5 specii) şi rare (o specie). Foarte bine reprezentaţi numeric sunt liliecii din Fam. Rhinolophidae şi Fam. Vespertilionidae, în marea lor majoritate specii vulnerabile sau periclitate, precum şi reprezentanţi ai Fam.Mustelidae.

Speciile de mamifere de interes naţional se împart în două categorii: - 5 specii care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007

cu modificările şi completările ulterioare, reprezentând 6,25% din totalul speciilor de mamifere;

- specii de importanţă naţională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt în număr de 9 specii, reprezentand 11,25% din totalul speciilor de mamifere din Dobrogea.

Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 15 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de

conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere; - 27 specii de animale care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G.

57/2007), 60% din totalul de specii de mamifere; - 3 specii de animale de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi

exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 6,6% din totalul de specii de mamifere.

- Situl de protecţie specială ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sionie se întinde pe o suprafaţă de 512.380,6 ha în cadrul regiunii biogeografice pontice şi stepice, cu o altitudine medie de 4 m (variind între 0 şi 137 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate după cum urmează:

Clasa de habitat Cod CLC Procent din suprafaţa sitului (%)

Estuare, lagune N02 522, 521 13

Râuri, lacuri N06 511, 512 11

Mlaştini, turbării N07 411, 412 49

Pajişti naturale, stepe N09 321 4

Culturi (terenuri arabile) N12 211 – 213 18







21

Păduri de foioase N16 311 5 Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii: a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97; b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 151; c) număr de specii periclitate la nivel global: 17.

Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare:

Pelecanus crispus Aythya nyroca Falco vespertinus Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica Plegadis falcinellus Egretta garzetta Nycticorax nycticorax Egretta alba Recurvirostra avosetta Ardeola ralloides Sterna albifrons Porzana porzana Haliaeetus albicilla Sterna hirundo Larus melanocephalus Himantopus himantopus Glareola pratincola Pelecanus onocrotalus Platalea leucorodia Ixobrychus minutus Charadrius alexandrinus Chlidonias hybridus Circus aeruginosus Ardea purpurea Botaurus stellaris Asio flammeus Coracias garrulus Alcedo atthis

Situl este de asemenea important în perioada de migraţie pentru următoarele specii:

Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica Larus minutus Sterna caspia Sterna sandvicensis Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta Himantopus himantopus Charadrius alexandrinus Puffinus yelkouan Aquila pomarina Phalaropus lobatus Larus genei Pluvialis apricaria Tringa stagnatilis Tringa eryţropus Limosa limosa Larus ridibundus Numenius arquata Calidris minuta Anas clypeata Calidris alpina Calidris ferruginea Phalacrocorax carbo Tringa totanus Phalaropus fulicarius







22

Tringa nebularia Vanellus vanellus Larus canus Gallinago gallinago Calidris alba Anas crecca Situl este important pentru iernat pentru următoarele specii:

Anser erythropus Aquila clanga Branta ruficollis Phalacrocorax pygmeus Cygnus cygnus Egretta alba Mergus albellus Falco columbarius Netta rufina Ayţya ferina Aythya fuligula Anser anser Anas strepera

În ceea ce priveşte posibilele vulnerabilităţi ale sitului, acestea sunt reprezentate de intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini, schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca şi cositul sau păşunatul, în turbării - cositul în perioada de cuibărire - industrializare şi extinderea zonelor urbane, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii), arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor), reglarea cursurilor râurilor, electrocutare si coliziune in linii electrice, turismul in masa, amplasare de generatoare eoliene, înmulţirea necontrolată a speciilor invazive, defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari, tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc, împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fâneţe etc.), reglarea cursurilor râurilor, arderea stufului în perioada de cuibărire, şi nu în ultimul rând navigaţia.







23

2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a PP, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes

comunitar;

A. ROSCI0065 DELTA DUNARII Într-un ecosistem plantele au rolul principal de a produce biomasă, astfel alimentând

celelalte componente biotice ale ecosistemului cu „materia primă” necesară desfăşurării activităţilor vitale. Prin importantul aport de biomasă pe care îl aduc în ecosistem, plantele, au un rol esenţial în succesiunea ecologică determinând evoluţia ecosistemelor. Pentru studiul evoluţiei unui ecosistem, determinant este studiul evoluţiei asociaţiilor vegetale existente într-o perioadă de timp în acel ecosistem, asociaţiile vegetale reflectând condiţiile abiotice existente în acel ecosistem de-a lungul acelei perioade de timp.

Din punct de vedere biogeografic zona studiată este încadrată în Regiunea Stepică, iar din punct de vedere floristic face parte din Provincia Danubiano-pontică ceea ce înseamnă că flora este reprezentată de specii caracteristice Deltei Dunării și silvostepei.

Evoluţia asociaţiilor vegetale poate fi influenţată de factori naturali şi de factori antropici. Factorii naturali sunt reprezentaţi de calamităţile naturale, secetele prin temperaturi ridicate şi lipsa precipitaţiilor mai mult timp, etc. Perturbaţiile antropice sunt rezultatul activităţilor umane desfăşurate în ecosistemul respectiv dar şi în zonele învecinate şi sunt reprezentate în special de: poluarea cu substanţe chimice care pot accelera sau inhiba dezvoltarea plantelor, de lucrări de îmbunătăţiri funciare ce pot schimba circuitele naturale ale substanţelor nutritive şi de utilizarea necorespunzătore a unor resurse naturale existente în ecosistem.

Pe amplasamentul propus au fost identificate următoarele specii de plante: Amaranthaceae

1. Amaranthus albus L. Boraginaceae

2. Heliotropium europaea L. 3. Myosotis scorpioides L. 4. Symphytum officinale L.

Caryophyllaceae 5. Cerastium dubium (Bast.) Guepîn. 6. Cerastium gracile Dufour







24

7. Stellaria media (L.) Vill. Chenopodiaceae

8. Atriplex tatarica L. 9. Camphorosma annua Pall. 10. Chenopodium album L. 11. Halimione pedunculata (L.) Aellen

Compositae 12. Arctium lappa L. 13. Artemisia annua L. 14. Artemisia vulgaris L. 15. Aster tripolium L. 16. Bidens tripartita L. 17. Carduus acanthoides L. 18. Carduus nutans L. 19. Cichorium intybus L. 20. Cirsium alatum (S. G. Gmel.) Bobrov 21. Cirsium arvense (L.) Scop. 22. Matricaria recutita L. 23. Onopordum acanthium L. 24. Tanacetum vulgare L. 25. Xanthium italicum Moretti 26. Xanthium spinosum L.

Convolvulaceae 27. Convolvulus arvensis L.

Cruciferae 28. Lepidium ruderale L. 29. Sinapsis arvensis L.

Euphorbiaceae 30. Euphorbia palustris L. 31. Euphorbia cyparissias L.

Lamiaceae 32. Lamium amplexicaule L. 33. Leonurus marrubiastrum L. 34. Marrubium vulgare L. 35. Mentha aquatica L.







25

Leguminosae 36. Trifolium campestre Schreb. 37. Trifolium fragiferum L. 38. Trifolium repens L.

Lythraceae 39. Lythrum salicaria L.

Malvaceae 40. Malva neglecta Wallr.

Plantaginaceae 41. Plantago lanceolata L. 42. Plantago media L.

Polygonaceae 43. Polygonum hydropiper L. 44. Rumex crispus L.

Portulacaceae 45. Portulaca oleracea L.

Ranunculaceae 46. Ranunculus aquatilis L. 47. Ranunculus lingua L. 48. Ranunculus repens L.

Rosaceae 49. Potentilla reptans L.

Rubiaceae 50. Galium palustre L.

Scrophulariaceae 51. Linaria vulgaris Mill.

Solanaceae 52. Datura stramonium L. 53. Solanum nigrum L.

Umbelliferae 54. Anthriscus cerefolium Hoffm. Ssp. trichosperma Nyman 55. Cicuta virosa L. 56. Conium maculatum L. 57. Oenanthe aquatica (L.) Poir.

Urticaceae







26

58. Urtica dioica L. 59. Urtica urens L.

Zygophyllaceae 60. Tribulus terrestris L.

Alismataceae 61. Alisma plantago-aquatica L. 62. Sagittaria sagittifolia L.

Cyperaceae 63. Carex distans L. 64. Eleocharis palustris (L.) Roem. Et. Schult.

Gramineae 65. Agropyron cristatum (L.) Gaertn. 66. Agropyron repens (L.) Beauv. 67. Cynodon dactylon (L.) Pers. 68. Hordeum hystrix Roth. 69. Hordeum murinum L. 70. Lolium perenne L. 71. Setaria verticillata (L.) Beauv 72. Puccinelia convoluta (Hornem.) Hay.

Juncaceae 73. Juncus gerardi Lois.







27

Fig. 3-6 specii de flora identificate pe amplasament

Pe majoritatea suprafeţei afectată de proiectul propus se dezvoltă păduri de sălcii cu plop. Fitocenoze edificate de specii europene şi eurasiatice. Stratul arborilor este compus exclusiv din salcie (Salix alba), sau cu amestec de plesnitoare (Salix fragilis), plop alb (Populus alba) şi mai rar plop negru (Populus nigra). Stratul arbuştilor este slab dezvoltat sau dezvoltat variabil, compus din Amorpha fruticosa care predomină, Sambucus nigra, Rosa canina. Stratul ierbos şi subarbustiv este de regulă bine dezvoltat şi dominat de Rubus caesius, Polygonum hidropiper, Lycopus exaltatus. Habitate. În momentul de faţă habitatele prezente în zona de interes sunt habitate seminaturale de luncă reprezentate de păduri de salcie cu plop aflate într-o stare bună de conservare datorită intensității reduse a activităților antropice.

Pe amplasamentul propus există arborete de plop cu salcie dar acestea în conformitate cu caracterizarea din ”Manualul de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România” nu pot fi încadrate în tipul de habitat comunitar 92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba , deoarece arboretele respective au fost plantate și gestionate silvic în decursul timpului pentru a constitui pădure cu caracter de protecție a zonei dig mal. În concluzie habitatul de pe amplasament este unul artificial nu unul natural apărut și care nu poate fi încadrat în acest tip de habitat prioritar. Mai mult decât atât în zona respectivă nu au fost efectuate plantări cu puieți din specia Populus alba ci au fost plantați hibrizi de plop euroamerican și alte tipuri de clone care să asigure o productivitate ridicată de material lemnos. Informații privind lucrările silvice efectuate în decursul timpului care să susțină cele afirmate, respectiv lucrările de plantare pot fi obținute de la Direcția Silvică Tulcea care administrează fondul forestier în cauză.







28

Pe amplasament au fost identificate habitate seminaturale dar care nu se încadrează ca fiind habitate de interes conservativ protejate prin Directiva Habitate în cadrul reţelei Natura 2000. Raportând proiectul propus la distribuţia habitatelor de interes conservativ la nivel european pentru care a fost declarată aria protejată de interes european ROSCI0065 „Delta Dunării” au rezultat următoarele concluzii pe fiecare tip de habitat în parte:

Cod Denumire habitat Concluzii

3160 Lacuri distrofice si iazuri Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)

Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

92D0 Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)


1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare


1210 Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului


1310 Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase


1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)


1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice


2110 Dune mobile embrionare (in formare) Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.







29

2130* Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)


2160 Dune cu Hippophae rhamnoides Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

2190 Depresiuni umede intradunale Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea


3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition


3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion


3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention


62C0* Stepe ponto-sarmatice Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)


6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion


6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin


6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)


3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara


1150* Lagune costiere Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.







30

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos


Dintre tipurile de habitate enumerate mai sus ca făcând parte din SCI „Delta Dunării nici unul nu a fost identificat pe amplasamentul propus. Explicaţia lipsei habitatelor şi speciilor prioritare de interes conservativ din zona proiectului propus este activitatea antropică forestieră intensă care există în zonă. Raportând proiectul propus la distribuţia speciilor de interes conservativ la nivel european pentru care a fost declarată aria protejată de interes european ROSCI0065 Delta Dunării au rezultat următoarele concluzii pe fiecare specie în parte:

3. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Concluzii

2633 Mustela eversmannii

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Nu există probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă având în vedere că în zonă nu există habitatele caracteristice speciei.

2635 Vormela peregusna


1335 Spermophilus citellus


1355 Lutra lutra

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Există probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă având în vedere că în zonă există habitatele caracteristice speciei.

1356 Mustela lutreola

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Există probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă având în vedere că în zonă există habitatele caracteristice speciei.







31

4. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Concluzii

1188 Bombina bombina

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este mare având în vedere ca în vecinătate există habitatele caracteristice speciei.

1219 Testudo graeca

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există nici habitatele caracteristice speciei.

1220 Emys orbicularis


1298 Vipera ursinii

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există nici habitatele caracteristice speciei.

1993 Triturus dobrogicus


5. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Concluzii

1060 Lycaena dispar

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există habitatele caracteristice speciei.

1084 Osmoderma eremita


4064 Theodoxus transversalis


1037 Ophiogomphus cecilia

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca







32

această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există habitatele caracteristice speciei.

1089 Morimus funereus


4027 Arytrura musculus


4028 Catopta thrips


4030 Colias myrmidone


4045 Coenagrion ornatum


6. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Concluzii

1428 Marsilea quadrifolia

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

1516 Aldrovanda vesiculosa

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

2253 Centaurea jankae În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

2255 Centaurea pontica În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

4067 Echium russicum În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.







33

B. ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim- Sinoe

În vederea obţinerii unui tablou avifaunistic cât mai complet s-a întocmit un program de monitorizare a perimetrului de studiu. În acest sens s-au stabilit necesităţile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum şi metodele de lucru şi de colectare a datelor.

Zona de studiu a fost stabilită astfel încât să cuprindă întreg perimetrul ce se doreşte amenajat precum şi zonele adiacente în funcţie de speciile de păsări monitorizate. Zonele adiacente au fost selecţionate astfel încât să reprezinte un spaţiu de minim 100 de metri de jur împrejurul amplasamentului, ţinând cont de dimensiunea perimetrului ce se doreşte amenajat (<100 metri lungime / lăţime).

Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distinctă de păsări astfel încât calitatea datelor obţinute să reflecte situaţia reală de pe amplasament, şi anume: specii cuibăritoare, specii de pasaj, oaspeţi de iarnă. În acest sens, datorită faptului că amplasamentul este in cadrul unui sit Natura 2000 (ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie), s-a monitorizat inclusiv prezenţa / absenţa speciilor de păsări cheie pentru care a fost desemnat acest sit Natura 2000.

În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaţiile de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării datelor obţinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea confirmării şi fundamentării primei categorii de date asigurând astfel o uniformizare a datelor precum şi evidenţierea distribuţiei speciilor pe toată suprafaţa zonei de studiu.

Observaţiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul şi sunt apţi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa unei specii în zona de interes.

Studiul asupra faunei a fost efectuat conform următorului tabel ( nr. 3 ), funcţie de perioadele favorabile şi optime pentru fiecare grupare taxonomică vizată:

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere Tabel nr. 3 :Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizării







34

Legenda :

Perioada optimă

Perioada favorabilă

Durata monitorizărilor faunei a fost astfel aleasă astfel încât să se poată efectua monitorizări atât în perioada de cuibărit, perioada de iernare cât şi perioada de migraţie, în vederea identificării tuturor particularităţilor zonei de studiu. În acest sens, în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare a fost alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de cuibărit

cât şi cea de creştere a puilor; 2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de

migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

4. păsări sedentare: s-au monitorizat în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi a celor care iernează.

În ceea ce priveşte speciile de amfibieni, reptile şi mamifere, acestea au fost monitorizate

pe parcursul deplasărilor efectuate pentru monitorizările păsărilor datorită faptului că deplasările pentru perioadele optime şi favorabile se suprapun cu cele pentru păsări, astfel fiind posibilă colectarea datelor împreună.

În tabelul de mai jos sunt prezentate speciile de păsări identificate în zona de studiu (perimetru + zone adiacente) precum şi date referitoare la importanţa populaţiilor lor locale, gradul de conservare şi de izolare şi evaluarea globală a zonei de studiu pentru fiecare specie în parte, conform cu criteriile din Manualul de completare a formularului standard Natura 2000, aprobat prin Ordinul Ministrului Nr. 207 / 2006, după cum urmează: Criterii de evaluare a sitului pentru o anumită specie: POPULAŢIA: reprezintă mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din zona de studiu în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional.







35

Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative sau densităţii relative a populaţiei în zona de studiu cu cea la nivel naţional. Acest ultim aspect este, în general, dificil de evaluat. Măsura optimă ar fi un procentaj, rezultat din raportul dintre populaţia din zona de studiu/populaţia de pe teritoriul naţional. Astfel, se foloseşte un model progresiv ca cel de mai jos: A: 100%>P>15% B: 15%>P>2% C: 2%>P>0%

În plus, în toate cazurile în care o populaţie din specia respectivă este prezentă în zona de studiu evaluată într-o proporţie nesemnificativă, ea trebuie inclusă în a patra categorie:

D: populaţie nesemnificativă. CONSERVAREA: reprezintă gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt

importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere. Acest criteriu cuprinde două sub-criterii:

i)gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru specie; ii)posibilităţile de refacere. Criteriul i) presupune o evaluare globală a trăsăturilor habitatului în ceea ce priveşte

cerinţele biologice pentru o specie dată. Trăsăturile legate de dinamica populaţiei sunt printre cele mai adecvate pentru evaluarea speciilor, atât de animale cât şi de plante. Trebuie să se evalueze structura habitatului şi unele trăsături abiotice.

"Cea mai bună expertiză" se va folosi pentru a ierarhiza acest criteriu astfel: I: elemente în stare excelentă, II: elemente bine conservate, III: elemente în stare medie sau parţial degradată În cazurile în care se acordă subclasa "I: elemente în stare excelentă" sau "II:

elemente bine conservate", criteriul ar trebui clasificat în totalitate ca "A: conservare excelentă" respectiv "B: conservare bună", indiferent de clasificarea la celălalt sub-criteriu.

În cazul sub-criteriului ii), care se ia în considerare doar dacă elementele sunt în medie sau parţial degradate, se foloseşte o abordare adăugând o evaluare a viabilităţii populaţiei analizate. Sistemul de ierarhizare la care s-ar ajunge este:

I: refacere uşoară II: refacere posibilă cu efort mediu,







36

III: refacere dificilă sau imposibilă. Sinteza aplicată la clasificarea după cele două sub-criterii este: A: conservare excelentă = elemente în stare excelentă (i I), indiferent de clasificarea

posibilităţii de refacere, B: conservare bună = elemente bine conservate (i II), indiferent de clasificarea

posibilităţii de refacere, = elemente în stare medie sau parţial degradată (i III) şi uşor de refăcut (ii I),

C: conservare medie sau redusă = toate celelalte combinaţii. IZOLAREA: reprezintă gradul de izolare a populaţiei prezente în zona de studiu

faţă de aria de răspândire normală a speciei. Acest criteriu poate fi interpretat ca o măsură aproximativă a contribuţiei unei populaţii date la diversitatea genetică a speciilor pe de o parte şi a fragilităţii acestei populaţii pe de altă parte. Folosind o abordare simplistă, se poate spune că pe măsură ce o populaţie este mai izolată faţă de răspândirea ei naturală, pe atât ea are o contribuţie mai mare la diversitatea genetică a speciei, şi în consecinţă, termenul "izolare" trebuie considerat în context mai larg, aplicându-se în egală măsură endemicii propriu-zise, sub-speciilor/varietăţilor/raselor şi sub-populaţiilor unei metapopulaţii. În acest context trebuie folosită următoarea clasificare:

A: populaţie (aproape) izolată, B: populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie, C: populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă. GLOBAL: reprezintă evaluarea globală a valorii zonei de studiu pentru

conservarea speciei respective. Acest criteriu se referă la evaluarea globală a valorii zonei de studiu pentru conservarea speciei respective. El poate fi folosit pentru a însuma criteriile anterioare şi pentru a evalua alte trăsături ale zonei de studiu considerate ca relevante pentru o specie dată. Aceste trăsături pot varia de la o specie la alta şi pot include activităţi umane din zona de studiu sau din zonele învecinate care ar putea influenţa starea de conservare a speciei, managementul solului, protecţia juridică a sitului, relaţiile ecologice dintre diferitele tipuri de habitat şi specie etc.

"Cea mai bună expertiză' va fi fi utilizată la această evaluare globală, cu următorul sistem de ierarhizare:

A: valoare excelentă B: valoare bună, C: valoare considerabilă







37

TABEL NR. 4 - LISTA SPECIILOR DE PĂSĂRI DIN ZONA DE STUDIU

SPECIA POPULAŢIA (i=indivizi)

Populaţia Conservare Izolare Global Rezidentă Oaspeţi

de vară Oaspeţi de iarnă Pasaj

Pelecanus onocrotalus - 20-300i - - D A C C

Phalacrocorax carbo 10-20i - - - D A C C Phalacrocorax pygmaeus 5-10i - - - D A C C Ardea cinerea - 0-5i - - D A C C Ardea purpurea - 0-5i - - D A C C Ardea alba 0-5i - - - D A C C Egretta garzetta - 5-10i - - D A C C Ardeola ralloides - 5-10i - - D A C C Nycticorax nycticorax - 5-10i - - D A C C Plegadis falcinellus - 10-20i - - D A C C Cygnus olor 0-5i - - - D A C C Anas platyrhynchos 10-20i - - - D A C C Aythya ferina 5-15i - - - D A C C Haliaetus albicilla 0-5i - - - D A C C Circus aeruginosus 0-5i - - - D A C C Circus pygargus - - - 0-5i D A B C Circus cyaneus - - - 0-5i D A C C Buteo buteo - - - 10-20i D A C C Pernis apivorus - - - 5-10i D A C C Accipiter nisus - - - 0-5i D A C C Falco vespertinus - 5-10i - - D A C C Falco subbuteo - 0-5i - - D A C C Fulica atra 5-15i - - - D A C C Gallinago gallinago - 0-5i - - D A C C Tringa glareola - 0-5i - - D A C C Actitis hypoleucos - 0-5i - - D A C C Larus cachinnans 10-20i - - - D A C C Larus ridibundus 20-30i - - - D A B C Sterna hirundo - 5-15i - - D A C C Chlidonias hybridus - 5-15i - - D A C C Chlidonias leucopterus - - - 5-10i D A C C Columba livia 10-20i - - - D A C C Columba palumbus 5-10i - - - D A C C Streptopelia turtur - 0-5i - - D A C C







38

Streptopelia decaocto 5-10i - - - D A C C Cuculus canorus - 5-10i - - D A C C Alcedo atthis - 0-5i - - D A C C Merops apiaster - 5-15i - - D A C C Coracias garrulus - 0-5i - - D A C C Dendrocopos major 0-5i - - - D A C C Picus canus 0-5i - - - D A C C Hirundo rustica - 5-15i - - D A C C Delichon urbica - 5-10i - - D A C C Motacilla alba - 0-5i - - D A C C Turdus merula 0-5i - - - D A C C Acrocephalus scirpaceus - 0-5i - - D A C C Acrocephalus arundin. - 0-5i - - D A C C Hippolais pallida - 0-5i - - D A C C Hippolais icterina - 0-5i - - D A C C Phylloscopus collybita - 0-5i - - D A C C Sylvia atricapilla - 0-5i - - D A C C Sylvia curruca - 10-20i - - D A C C Muscicapa striata - 0-5i - - D A C C Luscinia luscinia - 0-5i - - D A C C Luscinia megarhynchos - 0-5i - - D A C C Phoenicurus phoenicurus - 5-10i - - D A C C Parus major 10-20i - - - D A C C Parus caeruleus 10-15i - - - D A C C Remiz pendulinus - 5-10i - - D A C C Oriolus oriolus - 0-5i - - D A C C Pica pica 5-10i - - - D A C C Corvus frugilegus 0-5i - - - D A C C Corvus cornix 5-15i - - - D A C C Sturnus vulgaris 10-40i - - - D A C C Fringilla coelebs 5-10i - - - D A C C Carduelis chloris 0-5i - - - D A C C Passer domesticus 15-30i - - - D A C C Passer montanus 10-20i - - - D A C C







39

3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora;

Având în vedere că în zona de studiu nu au fost identificate habitate și specii de interes conservativ protejate prin Directiva Habitate în cadrul reţelei Natura 2000 nu se poate vorbi de specii și habitate de interes comunitar afectate de proiectul propus .

Speciile și habitatele de interes comunitar sunt situate la distanţe optime faţă de amplasamentul ce va fi afectat de proiectul propus astfel încât li se va va asigura o stare favorabilă de conservare. Păsările oaspeţi de vară

Ca urmare a acestor monitorizări s-au identificat 35 de specii de păsări oaspeţi de vară în zona de studiu (perimetrul amplasamentului + zone adiacente), majoritatea fiind reprezentată de specii comune cu o largă răspândire în cadrul tabloului avifaunistic din Delta Dunării (a se vedea Tabelul Nr. 4 – Lista speciilor de păsări identificate în zona de studiu). De asemenea, majoritatea speciilor de păsări oaspeţi de vară identificate reprezintă exemplare care au tranzitat în zbor perimetrul de studiu, nereprezentând specii care cuibăresc în cadrul amplasamentului studiat.

De aceea, în ceea ce priveşte prezenţa speciilor de păsări cuibăritoare pentru care este important situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie, s-au efectuat monitorizări în vederea determinării prezenţei / absenţei lor în cadrul zonei de studiu, iar în urma acestora s-au obţinut următoarele date:

1. Pelicanul creţ (Pelecanus crispus): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

2. Raţa roşie (Aythya nyroca): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

3. Vânturelul de seară (Falco vespertinus): au fost observate periodic exemplare ale

acestei specii, însă de fiecare dată în zbor, tranzitând zona de studiu, fără a prezenta comportament al unor păsări care cuibăresc în zonă. De asemenea, au







40

mai fost observate exemplare şi pe perioada migraţiei, însă întotdeauna la altitudini mai mari de 200 de metri;

4. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este o specie a cărei exemplare au fost

observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

5. Pescăriţa râzătoare (Gelochelidon nilotica): nu a fost identificată în zona de studiu

şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

6. Ţigănuşul (Plegadis falcinellus): este o specie a cărei exemplare au fost observate

periodic tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, nsă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

7. Egreta mică (Egretta garzetta): exemplare ale acestei specii au fost observate în

principal tranzitând în zbor zona de studiu, însă câteva exemplare au fost observate şi pe malul canalului în căutarea hranei, fără a cuibări însă în vecinătate;

8. Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax): este o specie a cărei exemplare au fost

observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

9. Egreta mare (Egretta alba): este o specie a cărei exemplare au fost observate

sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

10. Ciocântorsul (Recurvirostra avosetta): nu a fost identificat în zona de studiu şi

zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

11. Stârcul galben (Ardeola ralloides): este o specie a cărei exemplare au fost observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei,







41

însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

12. Chira mică (Sterna albifrons): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele

adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

13. Cresteţ pestriţ (Porzana porzana): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele

adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

14. Codalbul (Haliaeetus albicilla): este o specie care cuibăreşte în număr constant în

deltă, cu o distribuţie relativ uniformă; ca urmare a monitorizării a fost observat un singur exemplar adult, în zbor, la o altitudine de peste 300 de metri, probabil în căutarea hranei;

15. Chira de baltă (Sterna hirundo): este o specie a cărei exemplare au fost observate

de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

16. Pescăruşul cu cap negru (Larus melanocephalus): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

17. Piciorongul (Himantopus himantopus): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

18. Ciovlica ruginie (Glareola pratincola): nu a fost identificată în zona de studiu şi

zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

19. Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus): este o specie a cărei exemplare au fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;







42

20. Lopătarul (Platalea leucorodia): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

21. Stârcul pitic (Ixobrychus minutus): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii / cuibăritului său;

22. Prundăraşul de sărătură (Charadrius alexandrinus): nu a fost identificat în zona de

studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

23. Chirighiţa cu obraji albi (Chlidonias hybridus): este o specie a cărei exemplare au fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

24. Eretele de stuf (Circus aeruginosus): este o specie a cărei exemplare au fost

observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică.

Singurele specii de păsări care cuibăresc în zona de studiu şi/sau zonele adiacente

sunt piţigoiul mare (Parus major), piţigoiul cu cap albastru (Parus caeruleus), codroşul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), guguştiucul (Streptopelia decaocto), ghionoaia sură (Picus canus), rândunică (Hirundo rustica), lăstunul de casă (Delichon urbica), codobatura albă (Motacilla alba), grangurele (Oriolus oriolus), frunzăriţa mică (Hippolais pallida), silvia mică (Sylvia curruca), pitulicea mică (Phylloscopus collybita), privighetoarea roşcată (Luscinia megarhynchos), cioara grivă (Corvus cornix) şi vrabia de casă (Passer domesticus),toate aceste specii având o răspândire largă şi uniformă pe tot teritoriul deltei dar şi a României, şi în procent de aproximativ 80% reprezentând specii de păsări foarte comune, adaptate habitatelor antropizate, aşa cum este şi cazul prezentei zone de studiu, care fiind situată în extravilanul localităţii Murighiol , este înconjurată de aşezări umane. Aceste specii nu fac parte de altfel din nici o categorie de păsări de importanţă pentru situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie.

În plus, în urma inventarierii habitatelor, în zona de studiu precum şi pe o rază de

minim un kilometru în jurul amplasamentului nu au fost identificate atât colonii ale unor păsări de mari dimensiuni precum coloniile mixte de stârci, egrete, cormorani, cât şi colonii mixte ale unor păsări precum chirele, chirighiţele şi pescăruşii sau colonii de şoimuleţi de







43

seară (Falco vespertinus), fapt care este confirmat şi de numărul şi frecvenţa relativ reduse ale acestor specii de păsări coloniale, precum şi de particularităţile habitatului. Astfel de specii coloniale au fost identificate doar tranzitând în zbor zona de studiu, ştiut fiind faptul că în căutarea hranei, păsările adaptate la ecosistemele acvatice tind să acopere în zbor suprafeţe întinse, putând vizita pe parcursul aceleiaşi zile mai mult de 4 sau 5 zone distincte pentru hrănire, astfel că, fără excepţie, toate zonele din Delta Dunării sunt tranzitate periodic de speciile de păsări coloniale adaptate la ecosistemele acvatice, cum este şi cazul prezentului studiu.

Păsările de pasaj (migraţia)

Cea de-a două categorie ţintă de păsări pentru zona de studiu este cea a păsărilor de pasaj care pot tranzita zona pe parcursul migraţiei lor.

Migratia pasarilor, ca fenomen biologic, a fost observata cu mult timp in urma si a fost

indelung studiata de oameni de stiinta din diverse domenii. Determinate in primul rand de absenta hranei specifice, multe specii de pasari efectueaza deplasari regulate pe intreaga durata a vietii lor; migratia pasarilor nu este in mod necesar rezultatul temperaturilor scazute, penajul fiind un foarte bun izolator termic. Aceste deplasari prezinta particularitati in functie de specie, iar unul dintre cele mai interesante detalii cu privire la migratie este distanta pe care unele pasari le efectueaza intr-un timp relativ scurt.

La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii

“oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra. Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice).

Determinata genetic, nevoia de a migra este un exemplu de fenomen care s-a modelat

in stransa legatura cu factorii de mediu si cu modificarile istorice ale climei. De regula, durata migratiei este mai scurta primavara decat toamna pentru majoritatea speciilor de pasari, determinata mai ales de instinctul de reproducere. Unele specii migreaza izolat, insa altele (cele mai cunoscute noua, cum ar fi gastele, ratele, berzele, randunelele) se aduna in grupuri mari in perioada premergatoare plecarii si migreaza in formatii specifice.







44

Aceste formatii (stoluri) sunt concepute pentru a reduce rezistenta aerului in timpul zborului si pentru a reduce efectele pradatorilor in timpul migratiei, oferind o oarecare siguranta indivizilor din stoluri, insa chiar si asa exista relativ multi factori care afecteaza pasarile (clima nefavorabila, vanatoarea, lipsa hranei, obstacole fizice). Viteza zborului si durata migratiei difera din nou in functie de specie. Pasarile din grupul Anseriformelor (gaste, rate) se deplaseaza cu viteza mare, zburand si ziua si noaptea, cu pauze putine si de regula la altitudini mari. De asemenea, traiectoria urmata in decursul migratiei este relativ liniara, pasarile din acest grup fiind capabile sa strabata “obstacolele” naturale (cum ar fi marile, lanturile muntoase), efectuand un zbor activ. Rapitoarele de zi, de talie mijlocie si mare, se folosesc de curentii ascendenti ce se creaza in preajma terenului reliefat pentru a se ridica la altitudini mari si a plana in directia dorita, economisind astfel energie. Aceasta strategie este folosita si de alte pasari de talie mare (berze, pelicani). Rapitoarele de zi evita intinderile mari de apa, pe traseul migratiei alegand locurile unde traversarea marilor este mai facila (stramtorile), creandu-se astfel un efect de “palnie”. Astfel, in zonele de stramtoare, in perioadele de migratie, se poate observa zilnic un numar mare de pasari, aceste puncte fiind de altfel folosite de ornitologi in observatii.

Distantele parcurse de pasari in timpul migratiei variaza din nou foarte mult in functie

de specie. Unele migreaza pe distante scurte, de cateva sute de kilometri, altele, cum ar fi berzele, a caror migratie a fost studiata indelung, migreaza spre Africa ecuatoriala ajungand pana in sudul continentului african. Specia despre care se stie ca migreaza cel mai mult este chira polara (Sterna paradisaea). Aceasta pasare cuibareste in cercul polar de nord si odata cu venirea iernii in Arctica, migreaza de-a lungul coastelor Europei si Africii pana in Antarctica, unde ierneaza, odata cu venirea primaverii intorcandu-se in arealul de cuibarit. intregul sau drum depaseste 35.000 de kilometri si este parcurs in 3-4 luni, fiind cel mai lung traseu inregistrat pentru o specie de pasare migratoare.

Pasarile reprezinta bioindicatori extrem de valorosi pentru analiza detaliata a

ecosistemelor. Migratia acestora este un fenomen complex, neelucidat inca pe deplin, care insa ofera raspunsuri esentiale pentru aprecierea evolutiei starii ecosistemelor si a mediului in general. Prin faptul ca sunt prezente in mai multe tari pe parcursul vietii lor ca indivizi, pasarile migratoare reprezinta un fond natural comun ce intra in componenta mai multor ecosisteme, iesind astfel in evidenta necesitatea protectiei lor. In acest sens, de-a lungul timpului s-au conturat la nivel international o serie de acte legislative care prevad masurile necesare protectiei pasarilor migratoare, de exemplu: Conventia de la Berna, AEWA, Directiva Pasari. Aceste acte legislative au fost ratificate si de Romania.

Ca metode utilizate in studiul migratiei, de-a lungul timpului s-au perfectionat cateva

procedee care au dat rezultate semnificative. Inelarea pasarilor, corelata cu recapturarea ulterioara a lor, marcajele la nivelul aripilor si in ultimii ani utilizarea radioemitatoarelor sunt cateva dintre acestea. Inelarea pasarilor dateaza de mai bine de 100 de ani, fiind metoda







45

care a furnizat cele mai multe informatii asupra migratiei de-a lungul timpului. La ora actuala, o organizatie internationala (EURING) coordoneaza schemele de inelare a pasarilor la nivel european, incurajand studiile stiintifice asupra pasarilor si utilizarea rezultatelor in scopul managementului si a conservarii speciilor. Aceste metode ajuta la obtinerea de date legate de biologia speciilor si la realizarea unor harti complexe ce ofera o imagine fidela a traseelor parcurse de pasari, facilitand eforturile depuse in sprijinul conservarii acestora si, implicit, a biodiversitatii, asa cum se poate observa si in figura urmatoare:

Fig. 7 -Principalele rute de migratie a pasarilor pe plan global

Cele mai multe păsări din Europa iernează în Africa sau în Sudul Europei iar unele exemplare ajung chiar şi în Orientul Apropiat. Cele mai cunoscute trasee de migraţie europene sunt următoarele: • Ruta Scandinaviei de Sud • Ruta Baltică • Ruta Trans Iberică • Ruta Central Mediterană • Via Pontica (partea vestică a Mării Negre) • Ruta Trans Caucaziană

Ruta de migraţie Via Pontica, împreună cu ruta Trans Iberică reprezintă una dintre cele mai semnificative rute de migraţie din Europa. De-a lungul coastei Mării Negre şi a Dobrogei acum aproximativ 12,000 de ani a luat naştere străvechea cale de migraţie Via







46

Pontica. Păsările care cuibăreau şi populau aproximativ jumătate din suprafaţa Europei folosesc această rută de migraţie. Studiile efectuate asupra migraţiei păsărilor diurne au demonstrat că începând cu luna august şi continuând în septembrie, de-a lungul Dobrogei şi a coastei Mării Negre trec în pasaj până la 300,000 de berze albe (Ciconia ciconia) ce reprezintă aproximativ 60% din populaţia europeană a acestei specii, până la 37, 228 de pelicani albi (Pelecanus onocrotalus), 4570 de berze negre (Ciconia nigra), aproximativ 30,660 de şorecari comuni (Buteo buteo), peste 23,000 de viespari (Pernis apivorus), 25,769 acvile âipătoare mici (Aquila pomarina), peste 3000 de şoimuleţi de seară (Falco vespertinus). Un număr semnificativ de specii periclitate pe plan mondial utilizează această rută de migraţie (Via Pontica): acvila de câmp (Aquila heliaca), cârstelul de câmp (Crex crex), pelicanul creţ (Pelecanus onocrotalus), acvila ţipătoare mare (Aquila clanga), vânturelul mic (Falco naumanni), eretele alb (Circus macrourus) şi altele. Pe lângă speciile de păsări mari aceeaşi rută este utilizată de sute de mii de paseriforme sau alte specii cu zbor activ. În total, aproximativ 379 specii de păsări pot fi întâlnite în Dobrogea şi de-a lungul coastei Mării Negre pe perioada migraţiei.

Exista unele locuri unde pasarile se concentreaza, formand un adevarat drum de

pasaj. Astfel sunt unele trecatori ale muntilor, stramtori (Gibraltar, Bosfor), tarmuri marine (Rabaci), insule (Helgaland, Capri, Cipru) sau locuri extrem de favorabile pentru popas, ca Delta Dunarii, mlastinile Rokitno, Delta Nilului, Delta Volgai etc. Aici drumurile, parcurse intr-un front larg, cateodata de cateva sute de kilometri, se concentreaza pe o fasie ingusta, desfasurand in fata ochilor nostri imaginea unui pasaj zilnic de sute de mii de pasari.

Putem spune, cu drept cuvant, ca directia pasajului a fost determinata de asemenea

puncte de trecere favorabile sau locuri de popas, care permit pasarilor migratoare un popas de cateva zile, fara pericol de concurenta la hrana.

Pozitia Deltei Dunarii si stramtorii Bosfor a determinat si aici concentrarea unor

multiple drumuri de pasaj. Intr-adevar, pasarile din mai mult de jumatatea Europei nordice trec prin Delta Dunarii, iar drumurile de pasaj, in forma de front larg, din Europa nordica, sunt concentrate, ca intr-o palnie uriasa, la Bosfor, ca sa se desfaca iarasi, dupa trecerea peste aceasta stramtoare, intr-o multime de drumuri, mai largi sau mai inguste.

Ornitologii cunosc aceste locuri. In asemenea regiuni-cheie sunt asezate statiunile

ornitologice. Aici se prind si se ineleaza pasarile şi se prind de multe ori pasari inelate de alte statiuni, care, dupa masurare si cantarire sunt eliberate, comunicandu-se statiunilor de origine datele obtinute. In felul acesta s-a obtinut un material bogat de comparatie, care a ajutat la clarificarea multor probleme.

La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii

“oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia,







47

deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra.

Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de

iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice).

Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor

in aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nord-est , vest, nord si nord est vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii , de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din nou spre Asia si Africa. Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt ( Rudescu L.,1958 ):

1. Toamna

- Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord

de Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori;

- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;

- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;

- Drumul carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii Dobrogei, pana la Lunca-Ciamurlia , Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.;

- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;

- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.







48

Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand ultimele trei sunt drumuri secundare, de importanta locala.

Daca se compara aceste drumuri cu cele cunoscute din tarile vecine, se observa ca drumul pontic trece prin Rusia, fiind descoperit in secolul al XIX-lea de Menzbier, iar drumul sarmatic poate fi considerat ca ramura vestica a drumului Uralo-Caspic al lui Palmen, recunoscut si de Menzbier.

2. Primavara Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se concentreaza mai mult spre tarmul Marii Negre si peste Marea Neagra (Insula Serpilor, Crimeea), fara insa a pierde si ramura ce trece prin Republica Moldoveneasca, iar drumul sitarilor lipseste cu desavarsire, ultimii sitari estici trecand prin padurile Luncavita- Babadag, spre nord. In Delta nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte raman oarecum aceleasi. Este mai mult ca sigur, ca vadita grabire a reintoarcerii pasarilor a produs aceasta mica schimbarea infatisarii pasajului, primavara. Ca si la descrierea generala a fenomenelor de migratie, facuta in capitolele premergatoare, aceasta descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerata regid si formal. Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii, provocate mai ales de doua fenomene principale: - Regimul hidrografic al Dunarii. - Situatia climatica a anului respectiv.

Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofera pasarilor de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte cam in regiunea lacurilor din sudul Constantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza regiunea inundabila a Dunarii, de la Calafat pana in Insula Brailei. Acelasi lucru se poate intampla si toamna, daca apele sunt mari.

De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute: - Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest

drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;

- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;

- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;







49

- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.

Pentru aceste specii de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite

de monitorizare care să poată reda toate particularităţile de pasaj (direcţii de deplasare, culoare de migraţie, comportament etc.). principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraţionale.

În acest sens au fost alese puncte cheie care să acopere întreaga zonă de studiu în

vederea identificării direcţiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile de păsări. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele de vârf al migraţiei în vederea stabilirii importanţei eventualelor rute de migraţie ce traversează zona de studiu. În figura de mai jos se poate observa dinamica migraţiei pe teritoriul Dobrogei, dinamică ce relevă faptul că amplasamentul perimetrul ce se doreşte a fi amenajat (punctul galben) este situat între principalele rute de migraţie (linii roşii), fapt susţinut şi de numărul foarte redus de păsări observate în perioadele de migraţie (mai puţin de 50 de exemplare), număr ce pentru perioada migraţiei este extrem de mic comparativ cu rutele principale unde se pot observa peste 1000 de exemplare.







50

Fig. 8 – Dinamica migraţiei în Dobrogea

In cadrul sitului este prezent un fenomen de migraţie, ca de altfel pe întregul cuprins al Deltei Dunării, unde majoritatea păsărilor care cuibăresc aici îşi încep migraţia şi trec pe deasupra întregii suprafeţe a deltei. Acest fenomen , datorită suprafeţei mari a deltei, crează un aşa numit fenomen de dispersie a speciilor migratoare . În acest sens, şi pe deasupra zonei de studiu, la altitudini variind între 50 şi 500 de metri, au fost identificate specii migratoare, însă într-un număr redus, aşa cum reiese din Tabelul Nr. 2 – Lista speciilor de păsări identificate în zona de studiu. Dinamica migraţiei în cadrul zonei de studiu este prezentată în figura de mai jos:







51

Figura 9 – Dinamica migraţiei în cadrul amplasamentului

Datorită suprafeţei mici a amplasamentului s-a ales un singur punct fix (punctul

portocaliu ) din care s-a efectuat monitorizarea migraţiei, acest punct asigurând o bună acoperire atât a zonei amplasamentului cât şi a zonelor adiacente.

Păsările oaspeţi de iarnă Cea de-a treia categorie distinctă de păsări este cea reprezentată de către păsările

care iernează pe teritoriul Deltei Dunării. Dintre aceste specii cea mai mare importanţă o prezintă populaţiile de gâşte care iernează în număr semnificativ pe teritoriul Dobrogei, iar dintre acestea, gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) este specia cea mai semnificativă, fiind periclitată pe plan mondial.

Distribuţia populaţiilor de gâşte pe parcursul iernii tinde să fluctueze în funcţie de

condiţiile climatice (temperatură, îngheţarea lacurilor, stratul de zăpadă etc.), astfel că în timpul aceleiaşi ierni acestea vor parcurge un traseu cuprins între complexul lagunar Razim – Sinoe şi lacurile litorale Shabla şi Durankulak din Bulgaria.







52

Toate aceste date dovedesc că zona studiată poate fi cel mult tranzitată de populaţii

mici de gâşte care se pot deplasa dinspre locurile tradiţionale de hrănire şi odihnă reprezentate de complexul lagunar Razim – Sinoe, fapt dovedit şi de monitorizările efectuate în acest sens în ultimii 13 ani. De asemenea, datorită particularităţilor geografice (zone inundabile, bălţi) precum şi a faptului că zona de studiu nu asigură condiţii bune pentru hrănire (lipsa terenurilor cultivate), prezenţa speciilor de gâşte în perimetrul ce se doreşte amenajat este exclus.

În ceea ce priveşte importanţa sitului Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi

Complexul Razim – Sinoie pentru iernatul unor specii de păsări, monitorizările efectuate au ţinut cont şi de prezenţa / absenţa acestora în cadrul zonei desemnate ca zonă de studiu, concluziile studiului fiind următoarele:

1. Gârliţa mică (Anser erythropus): această specie de găscă soseşte in mod

accidental în numere foarte mici pe perioada iernii în Dobrogea, împreună cu populaţiile de gârliţă mare, ultima observaţie confirmată fiind din iarna anului 2008, când pe lacul Murighiol au fost observate 6 exemplare (Marian Cîrnat – observaţii personale). În ceea ce priveşte prezenţa acestei specii în zona de studiu, ţinând cont că situl Natura 200 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie nu este important pentru iernatul populaţiilor de gâşte, cu excepţia gâştei de vară (Anser anser), precum şi datorită particularităţilor mai sus menţionate, gârliţa mică nu a fost identificată în zona de studiu;

2. Acvila ţipătoare mare (Aquila clanga): acestă specie foloseşte anual Delta

Dunării ca şi cartier de iernare, de fiecare dată fiind prezente între 5 şi 20 exemplare în toată zona deltei şi zonele învecinate. Datorită preferinţei sale pentru lişiţe şi raţe ca şi sursă de hrană, această specie frecventează aproape exclusiv lacurile şi bălţile din locuri deschise din deltă, neputând vâna pe canale înguste sau japşe mai inaccesibile datorită taliei sale mari, astfel că prezenţa sa în zona de studiu este îndoielnică, fapt care a fost dovedit şi ca urmare a programului de monitorizare;

3. Gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis): această specie de găscă soseşte anual

în număr constant pe perioada iernii în Dobrogea, împreună cu populaţiile de gârliţă mare, însă în cadrul zonei de studiu nu a fost observată, ţinând cont că situl Natura 200 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie nu este important pentru iernatul populaţiilor de gâşte, cu excepţia gâştei de vară (Anser anser), precum şi datorită particularităţilor mai sus menţionate;

4. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este una din speciile oaspeţi de

iarnă care poate fi observa cu uşurinţă în Delta Dunării, fiind observat tranzitând în zbor şi zona de studiu, în medie cam 5-6 exemplare / zi;







53

5. Lebăda de iarnă (Cygnus cygnus): este o specie care soseşte în fiecare iarnă

pe teritoriul Dobrogei, care însă nu a fost observată în zona de studiu datorită lipsei habitatelor prielnice pentru odihnă şi/sau hrănire, reprezentate de lacuri şi bălţi cu vegetaţie subacvatică, care îngheaţă foarte greu în condiţii extreme;

6. Egreta mare (Egretta alba): este o specie care în număr relativ mic rămâne în

deltă pe perioada iernii, dar care preferă zone deschise, cu maluri expuse, dar nu abrupte, pentru a se putea hrăni şi odihni. În zona de studiu, pe perioada iernii, această specie a fost observată o singură dată, în zbor;

7. Ferestraşul mic (Mergus albellus): este o specie care soseşte în fiecare an pe

perioada iernii, dar care, în număr mic, cuibăreşte in unele zone din deltă, precum zona Sireasa. Pe perioada iernii, preferă lacurile şi bălţile din locuri deschise. În zona de studiu nu a fost observată;

8. Şoimuleţul de iarnă (Falco columbarius): este o specie care în mod regulat

iernează pe teritoriul Dobrogei, însă în zona de studiu nu a fost observat; 9. Raţa cu ciuf (Netta rufina): este o specie de raţă, care ca şi alte specii, este

sedentară, fiind prezentă şi ca pasăre cuibăritoare în deltă, dar şi ca oaspete de iarnă, pe lacuri şi bălţi deschise, atunci când acestea nu sunt îngheţate. În zona de studiu nu a fost observată atât în perioada de cuibărit cât şi în cea de iernare;

10. Raţa cu cap castaniu (Aythya ferina): ca şi raţa cu ciuf (Netta rufina) această specie

este sedentară, fiind prezentă atât ca şi specie cuibăritoare cât şi ca oaspete de iarnă în delta Dunării. În zona de studiu au fost observate în medie 10-25 exemplare / zi, însă ţinând cont că aceasta iernează în numere de peste 100.000 de exemplare, frecvenţa zilnică în zona de studiu este nesemnificativă;

11. Raţa moţată (Aythya fuligula): ca şi raţa cu ciuf (Netta rufina) şi raţa cu cap castaniu

(Aythya ferina) această specie este sedentară, fiind prezentă atât ca şi specie cuibăritoare (în număr restrâns însă) cât şi ca oaspete de iarnă în delta Dunării. În zona de studiu au fost observate doar sporadic în medie câte 3-5 exemplare dintr-un total de aproximativ 50.000 de exemplare;

12. Gâsca de vară (Anser anser): este o specie sedentară în Delta Dunării, fiind observată

în zona de studiu inclusiv pe perioada iernii, însă ocazional, în stoluri de 20-40 exemplare, din totalul de aproximativ 150.000 de exemplare;







54

13. Raţa pestriţă (Anas strepera): este o specie sedentară în Delta Dunării, fiind prezentă şi pe perioada iernii, în zona de studiu fiind observată ocazional, nu mai mult de 6-11 exemplare odată, din totalul de aproximativ 10.000 – 15.000 exemplare.

4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar;

Având în vedere că în zona de studiu nu au fost identificate habitate și specii de interes conservativ protejate prin Directiva Habitate în cadrul reţelei Natura 2000 nu se poate vorbi de un statut de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar. Speciile și habitatele de interes comunitar sunt situate la distanţe optime faţă de amplasamentul ce va fi afectat de proiectul propus astfel încât li se va va asigura o stare favorabilă de conservare dacă se vor implementa măsurile de conservare propuse.

5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia numerica a populatiei in cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar, procentul estimativ al populatiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafata habitatului este suficient de mare pentru a

asigura mentinerea speciei pe termen lung);

Pe amplasament nu au fost identificate habitate de interes conservativ protejate prin Directiva Habitate în cadrul reţelei Natura 2000.

Având în vedere că în zona de studiu nu au fost identificate habitate și specii de interes conservativ protejate prin Directiva Habitate în cadrul reţelei Natura 2000 nu se poate vorbi de specii și habitate de interes comunitar afectate de proiectul propus.

Speciile și habitatele de interes comunitar sunt situate la distanţe optime faţă de amplasamentul ce va fi afectat de proiectul propus astfel încât li se va va asigura o stare favorabilă de conservare.

Referitor la speciile de plante enumerate în Anexa II a Directivei Habitate menţionăm că în conformitate cu Fişa standard, aprobată ca anexă la Ordinul MMDD nr. 1964/2007, ROSCI0065 Delta Dunării în zona proiectului propus nu au fost identificate specii de interes conservativ la nivel european.

Explicaţia lipsei habitatelor şi speciilor prioritare de interes conservativ din zona proiectului propus este activitatea antropică forestieră și turistică intensă care există în zonă.







55

În urma implementării programului de monitorizare a speciilor de păsări s-a putut realiza un tablou avifaunistic complet al zonei de studiu. În acest sens, s-au identificat în total 68 de specii de păsări care sunt împărţite în următoarele categorii:

1. Păsări oaspeţi de vară: din cadrul acestei categorii au fost identificate 35 de

specii de păsări, dintre care doar 9 specii sunt prezente ca şi păsări cuibăritoare în zona de studiu. Din totalul celor 35 de specii oaspeţi de vară identificate, 11 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă dintre acestea nicio specie nu este prezentă ca şi pasăre cuibăritoare în zona de studiu, toate fiind doar păsări care tranzitează zona de studiu în traseul lor de la locurile cuibărit către locurile de hrănire şi invers, sau între diferite locuri de hrănire, zona de studiu nefiind nici zonă de cuibărit nici de hrănire pentru aceste specii. Distribuţia acestor 35 de specii de păsări oaspeţi de vară este evidenţiată şi în graficele de mai jos:

Graficul 1 – Ponderea speciilor oaspeţi de vară funcţie de gradul de protecţie

Graficul 2 – Ponderea speciilor cuibăritoare din totalul speciilor oaspeţi de vară

Specii din Anexa 1

31%

Series1, Alte specii,

24, 69%

Series1, Specii

cuibaritoare, 9, 26%

Series1, Specii

necuibaritoare, 26, 74%







56

Graficul 3 – Abundenţa speciilor din Anexa 1 a Directivei Păsări din totalul speciilor cuibăritoare 2. Păsări sedentare: din cadrul acestei categorii au fost identificate 27 de specii,

dintre care doar 5 specii sunt prezente şi ca păsări cuibăritoare în zona de studiu. De asemenea, din totalul celor 27 de specii sedentare, 5 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă dintre acestea nicio specie nu este prezentă ca şi pasăre cuibăritoare în zona de studiu, toate fiind în exclusivitate doar păsări care tranzitează zona de studiu în traseul lor de la locurile cuibărit către locurile de hrănire şi invers, sau între diferite locuri de hrănire, zona de studiu nefiind nici zonă de cuibărit nici de hrănire pentru aceste specii. Distribuţia acestor 27 de specii sedentare este evidenţiată şi în graficele de mai jos:

Graficul 1 – Ponderea speciilor sedentare funcţie de gradul de protecţie

Specii cuibaritoare din Anexa

1,0

Specii necuibarito

are din Anexa 1,

11

Specii din Anexa 1

31%

Series1, Alte

specii, 22, 81%







57

Graficul 2 – Ponderea speciilor cuibăritoare din totalul speciilor sedentare

Graficul 3 – Abundenţa speciilor din Anexa 1 a Directivei Păsări din totalul speciilor

sedentare cuibăritoare

3. Păsări de pasaj: din această categorie au fost identificate 6 specii exclusiv de pasaj, dintre care 3 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC. Pe lângă aceste specii prezente în cadrul zonei de studiu ca şi specii exclusiv de pasaj, pe perioada migraţiei au mai fost observate efective reduse al unor specii de păsări care cuibăresc în Delta Dunării, şi care au început să migreze. Din totalul celor 32 de specii pentru care situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie este important ca zonă de migraţie, doar 2 specii au fost identificate ca specii de pasaj, şi anume cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus) şi cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), doar primul fiind cuprins în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă ambele specii având o largă răspândire în Delta Dunării, fiind printre cele mai comune specii de păsări, putând fi observate în orice parte a deltei. De asemenea, numărul exemplarelor care au tranzitat zona de studiu ca păsări de pasaj a fost în medie de15-25 exemplare / zi, fiind astfel nesemnificativ comparativ cu populaţiile totale ale acestor specii. Celelalte 6 specii de

Series1, Specii

cuibaritoare, 5, 19%

Series1, Specii

necuibaritoare, 22,

81%

Specii cuibaritoare din Anexa

1,0

Specii necuibarito

are din Anexa 1,

11







58

pasaj identificate în cadrul zonei de studiu nu sunt cuprinse în lista speciilor pentru care situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie este important ca zonă de migraţie, existând alte zone care se intersectează cu culoarele principale de migraţie ale acestor specii. Mai jos sunt evidenţiate grafic particularităţile acestor specii de pasaj:

Graficul 4 – Ponderea speciilor exclusiv de pasaj funcţie de gradul de protecţie

Graficul 5 – Ponderea speciilor de pasaj importante pentru situl ROSPA 0031 în cadrul zonei de

studiu

Series1, Specii din

Anexa 1, 3, 50% Series1,

Alte specii, 3, 50%

Series1, Specii de

pasaj prezent…

Series1, Specii de

pasaj absente…







59

6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

Într-un ecosistem plantele au rolul principal de a produce biomasă, astfel alimentând celelalte componente biotice ale ecosistemului cu „materia primă” necesară desfăşurării activităţilor vitale. Prin importantul aport de biomasă pe care îl aduc în ecosistem, plantele, au un rol esenţial în succesiunea ecologică determinând evoluţia ecosistemelor. Pentru studiul evoluţiei unui ecosistem, determinant este studiul evoluţiei asociaţiilor vegetale existente într-o perioadă de timp în acel ecosistem, asociaţiile vegetale reflectând condiţiile abiotice existente în acel ecosistem de-a lungul acelei perioade de timp.

Evoluţia asociaţiilor vegetale poate fi influenţată de factori naturali şi de factori antropici. Factorii naturali sunt reprezentaţi de calamităţile naturale, secetele prin temperaturi ridicate şi lipsa precipitaţiilor mai mult timp, etc. Perturbaţiile antropice sunt rezultatul activităţilor umane desfăşurate în ecosistemul respectiv dar şi în zonele învecinate şi sunt reprezentate în special de: poluarea cu substanţe chimice care pot accelera sau inhiba dezvoltarea plantelor, de lucrări de îmbunătăţiri funciare ce pot schimba circuitele naturale ale substanţelor nutritive şi de utilizarea necorespunzătore a unor resurse naturale existente în ecosistem.

Integritatea ariilor naturale protejate din zona de amplasament a ROSCI0065 Delta Dunării, este conferita de buna functionare dintre toate elementele care compun ecosistemele prezente aici.

Date despre prezenta si biologia speciilor din ariile naturale protejate din zona proiectului propus, date asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea acestora au fost prezentate in capitolele anterioare. Specificam unele aspecte ale relatiei structurale si functionale in ceea ce priveste aceste situri, si anume: relatia dintre tipul de ecositem, structura vegetatiei şi speciile de fauna.

In ecosistemele acvatice din ariile naturale protejate din zona studiata, flora microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte, hidracarieni, insecte şi peşti fitofagi, amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări acvatice (raţe).







60

In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore

(larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniţele de apă), peştii zoofagi, amfibienii, şerpi, păsările acvatice zoofage etc. De menţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii nematozi şi oligocheţi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) s.a. Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, a aportului ridicat de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeţelor lacustre diminuand efectivele speciile de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare.

In ecosistemele terestre nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în circuit, alături de bacterii, numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. In etajul superior găsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii (cerambicide) etc.

Efective insemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi ca abundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte,







61

iar dintre mamifere menţionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiţcani). Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe, nevăstuică), şerpii (şarpele de casă), păsările rapitoare (vânturelul rosu).

Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala.

7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Situl este aprobat legal și există o instituţie care să îl administreze ca arie protejată, respectiv Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării. În prezent există plan de management pentru acest sit şi pentru rezervaţiile naturale pe care le conţine.

8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor;

Având în vedere că în zona de studiu nu au fost identificate habitate și specii de

interes conservativ protejate prin Directiva Habitate în cadrul reţelei Natura 2000 nu se poate vorbi de evoluții sau schimbări în starea de conservare a acestora în raport cu proiectul propus.

Speciile și habitatele de interes comunitar sunt situate la distanţe optime faţă de amplasamentul pe care se va construi proiectul propus astfel încât li se va va asigura o stare favorabilă de conservare.







62

9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei

naturale protejate de interes comunitar

Prin HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în România, la fel si prin HG nr. 971 /2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România sunt prezentate ariile de protecţie specială avifaunistică pentru proiectul propus.

Prin Ord. MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România si Ord. nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, sunt declarate ca situri de importanţă comunitară, ce includ si zona studiata. 10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar – s-au precizat in celelalte capitole din studiu .




http://freelex.juridic.ro/00109493.htm




63

c) Identificarea si evaluarea impactului

Identificarea şi evaluarea impactului proiectului propus asupra tuturor habitatelor şi speciilor din ROSCI0065 „Delta Dunării” s-a făcut pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili: 1. procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut; 2. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar; 3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente); 4. durata sau persistenţa fragmentării; 5. durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar; 6. schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă); 7. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului propus; 8. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.

Analiza şi evaluarea diverselor tipuri de impact s-a făcut în raport cu integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar, ţinându-se cont de structura, funcţiile ecologice şi vulnerabilitatea acestora la modificări (zgomotul, diminuarea resurselor de apă, emisiile de substanţe chimice etc.), precum şi faţă de obiectivele de conservare a acesteia.

Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea proiectului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direcţie (pozitiv sau negativ) va influenţa calitatea factorilor de mediu implementarea proiectului. Se foloseşte o scală cu 5 niveluri:

peste + 3 = impact pozitiv semnificativ + 1 - + 3 = impact pozitiv 0 = nici un impact (neutru) - 1 - 3 = impact negativ nesemnificativ sub - 3 = impact negativ semnificativ

În cele ce urmează vor fi analizate următoarele tipuri de impact: direct; indirect; pe termen scurt; pe termen lung; în faza de construcţie; rezidual; cumulativ.







64

De asemenea pe lângă evaluarea impactului general asupra florei şi faunei vom

prezenta şi o evaluare a tipurilor de impact asupra speciilor citate în formularul standard Natura 2000. Impactul produs prin realizarea investiţiilor in cadrul proiectului propus asupra biodiversităţii arealului studiat va fi apreciat functie de intensitatea acestuia şi obiectivele propuse în cadrul proiectului.

Dupa cum s-a specificat in studiul de fata, zonele in care se pot realiza constructii sunt: zona de dezvoltare durabila si zona dig-mal, cu conditia respectarii tuturor normelor in vigoare, internationale si nationale, de protectie a biodiversitatii si habitatelor componente.

De asemenea, se impune respectarea reglementarilor prevazute in Planul de Management a RBDD aprobat prin HG. Se apreciaza ca impactul produs asupra biodiversităţii arealului studiat prin proiect va avea o influenta locala, doar pe suprafeţele destinate obiectivelor propuse şi una indirecta asupra zonelor învecinate.

Impactul produs asupra biodiversităţii de pe amplasament şi zonelor învecinate se poate urmări atât în faza de construcţie, cât şi în faza de operare. Impactul produs va fi indirect, minim, caracterizat prin zgomot şi vibratii, emisii de pulberi generate de activităţile de şantier, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona. Impactul zgomotului depinde de tipul/numărul de echipamente şi utilaje folosite pentru proiect, timpul în care aceste activităţi producătoare de zgomot au loc. In perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate pot aparea si situatii, când vor fi degajate în aer noxe specifice operaţiilor de sudură, operaţii mecanice generatoare de zgomot etc. Zgomotele şi vibraţiile care pot genera un impact negativ asupra biodiversităţii sunt cele produse, în special, în timpul fazei de execuţie. Activităţile de şantier sunt producătoare de zgomote şi vibraţii care depăşesc limita admisibilă prevăzută de lege. În astfel de situaţii, păsările, dar şi alte grupe de animale, sunt influenţate negativ, şi de obicei evită aceste zone. În aceste situaţii impactul este direct şi temporar. Specificam, in acest sens, ca deschiderea şantierelor de lucru va însemna, fără îndoială, un deranj pentru toate speciile de animale din zona de investitie. Datorită mobilităţii acestora vor evita aria de şantier şi se vor stabili, pentru hrană, odihnă si reproducere, în alte zone învecinate. Odată cu încetarea activităţilor de şantier, pentru zonele amintite se va intra într-o nouă fază de echilibru, în care o parte din speciile care frecventau zona vor reveni (şi aici ne referim mai ales la speciile de păsări terestre din cadrul paseriformelor, care nu au cerinţe ecologice deosebite), iar altele vor rămâne în zonele limitrofe amplasamentelor (ex. specii de pasari acvatice, ce constituie obiectul protecţiei lor prin intermediul ariilor protejate desemnate in zona proiectului propus. În faza de operare impactul asupra biodiversităţii va fi minim, indirect şi limitat pe suprafetele prevazute de proiect.







65

Pe timpul acestei faze se preconizează emisii de zgomote şi vibraţii generate de activităţile ce se vor desfăşura în limite normale. Se vor respecta limitele maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009-88. Masuri propuse de reducere a impactului generat de zgomot si vibratii: Impunerea de limitare a vitezei pe drumurile de santier max 10-30 km/h; utilizarea de catre constructor a echipamentelor şi utilajelor prevazute cu dispozitive de reducere a zgomotului care să corespundă nivelului de zgomot maxim admis pentru categoria respectivă de utilaj; organizarea si dirijarea circulatiei pentru asigurarea fluentei traficului si evitarea opririlor repetate; limitarea nivelului mediu al sunetului la sursele fixe din amplasamentele obiectivelor de investitii la limite tolerabile si sanctionarea agentilor economici care nu respecta aceste reguli s.a. Prin respectarea acestora impactul asupra speciilor şi habitatelor va fi unul redus. Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică din perimetrele si vecinatate in care sunt permise activitati de investitie, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ. Impact pe termen scurt sau lung - Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de construcţie, respectiv dezafectare, iar impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare. Evaluarea impactului pe termen scurt

Nr. crt.

Indicatori cheie pentru evaluarea semnificaţiei impactului

Cuanti- ficare

Nivel impact

Justificarea nivelului de impact acordat

1

Procentul din suprafaţa habitatului de importanţă comunitară care va fi pierdut

0% 0 Implementarea proiectului nu va afecta habitatele de importanţă comunitară de la nivelul ROSCI0065 „Delta Dunării”

2

Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

0%

0

Prin implementarea proiectului nu vor fi pierdute habitate folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar care constituie obiectivele de conservare ale celor două arii naturale protejate.

3

Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

0%

0

Realizarea proiectului nu va determina fragmentarea habitatelor de importanţă comunitară din ariile protejate.

4

Durata sau persistenţa fragmentării habitatelor de interes comunitar

0

0

Nu este cazul – implementarea proiectului propus nu va determina fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

5

Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar

0 0

Implementarea proiectului va avea un efect nesemnificativ asupra speciilor de importantă comunitară, taxonii nefiind identificati pe suprafata amplasamentului sau în zonele adiacente.







66

6

Amplasamentul proiectului (distanţa faţă de aria naturala protejata)

- 0 Suprafata perimetrului proiectului propus este inclusa în situl de importanta comunitara ROSCI0065 „Delta Dunării”.

7

Schimbări în densitatea populaţiilor

0

-1 Prin implementarea planului nu vor avea loc schimbări ale densitătii populatiilor la nivelul siturilor Natura 2000 din aria proiectului. Posibilele modificări în densitate vor fi mici si limitate la amplasament si vecinătăti, fiind determinate de deranjul cauzat de prezenta în zonă a instalatiilor tehnice de constructie, a utilajelor, vehiculelor de transport etc. si personalului care le deserveste.

8

Reducerea numărului exemplarelor speciilor de interes comunitar

0%

0

Implementarea proiectului nu va avea ca rezultata reducerea numărului de exemplare al speciilor de interes comunitar.

9

Perioada de timp necesară pentru refacerea populaţiilor speciilor afectate de implementarea proiectului

-

0

Nu este cazul, zona este antropizată.

10

Perioada de timp necesară pentru refacerea habitatelor afectate de implementarea proiectului

0

0

Amplasamentul proiectului propus nu afectează habitate de interes comunitar astfel încât nu este necesară estimarea unei perioade pentru refacerea acestora.

11

Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ANPIC

0 ha

0

Implementarea proiectului nu presupune modificări legate de climă, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, relief, substrat geologic la nivelul siturilor Natura 2000 din zonă.

12 Modificarea altor factori (resurse naturale) care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate

0%

0

Nu este cazul.

Total -2 Impact negativ nesemnificativ Impactul direct - Acest impact se va manifesta doar in situatia cand prin implementarea obiectivelor propuse are loc un impact ireversibil de deteriorare a biodiversitatii si habitatelor. Se recunoaşte existenţa unui impact direct asupra mediului, pe amplasamentul proiectului propus. Astfel, in ceea ce priveste biodiversitatea, se vor reduce suprafete de teren utilizate de fauna pentru hranire, odihna si reproducere. Impact pe termen lung. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare.







67

Evaluarea impactului pe termen lung

Nr. crt.


Cuanti- ficare

Nivel impact


1


0% 0 Nu este cazul.

2


0%

0

Ca urmare a implementării proiectului nu vor fi pierdute, pe termen lung suprafeţe din habitatele utilizate pentru necesităţi de hrană, odihnă şi reproducere.

3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

0%

0

Nu este cazul.

4


0

0

Nu este cazul – implementarea proiectului propus nu va determina fragmentarea habitatelor de interes comunitar astfel încât nu este necesară estimarea duratei sau persistenţei.

5


0

0

După finalizarea proiectului, pe termen lung, nu va exista nici un impact asupra speciilor de importanţă comunitară din siturile Natura 2000 din aria proiectului.

6 Amplasamentul proiectului (distanţa faţă de aria naturala protejata)


7


0 %

0

Lucrările propuse în cadrul proiectului nu vor determina, pe termen lung, modificări ale densităţii populaţiilor speciilor de interes comunitar.

8


0%

0

Lucrările propuse în cadrul proiectului nu vor determina, pe termen lung, reducerea numărului speciilor de interes comunitar.

9


-

0

Nu este cazul evaluării pe termen lung.

10


0

0

Nu este cazul.

11

Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate

0

0

Implementarea proiectului nu presupune modificări legate de climă, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, relief, substrat geologic la nivelul care să afecteze pe termen lung relaţiile care definesc structura şi funcţia ariei naturale protejate.







68


0%

0

Nu au loc modificări pe termen lung ale resurselor naturale care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate.

Total 0 Impact neutru Ca şi în cazul impactului pe termen scurt, şi pentru impactul pe termen lung avem un impact direct şi indirect. Nu exista impact direct asupra tipurilor de habitate desemnate pentru ROSCI0065 „Delta Dunării”deoarece acestea nu s-au identificat pe perimetrul proiectului si vecinatati. Referitor la habitatele terestre de pe amplasamentul studiat specificam ca acestea au fost reprezentate prin specii de vegetaţie, fara importanta conservativa. Evaluarea impactului direct

Nr. crt.


Cuanti- ficare

Nivel impact


1


0% 0 Implementarea proiectului nu va afecta habitatele de importanţă comunitară la nivelul ROSCI0065 „Delta Dunării”.

2


0%

0

Prin implementarea proiectului nu vor fi pierdute habitate folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar care constituie obiectivele de conservare ale celor două arii naturale protejate.

3


0%

0

Realizarea proiectului propus nu va determina fragmentarea habitatelor de importanţă comunitară din zonă.

4


0

0


5


0 -1

Implementarea proiectului va avea un efect nesemnificativ asupra speciilor de importantă comunitară, taxonii nefiind identificati pe suprafata amplasamentului sau în zonele adiacente.

6



7


0

-1 Prin implementarea proiectului nu vor avea loc schimbări ale densitătii populatiilor speciilor de interes comunitar la nivelul siturilor Natura 2000 din cadrul proiectului.







69

8


0%

0

Implementarea proiectului nu va avea ca rezultat reducerea numărului de exemplare al speciilor de interes comunitar.

9


-

0

Nu este cazul, zona este antropizată.

10

Perioada de timp necesară pentru refacerea habitatelor afectate de implementarea proiectelor

0

0

Amplasamentul proiectului propus nu afectează habitate de interes comunitar astfel încât nu este necesară estimarea unei perioade pentru refacerea acestora.

11

Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturalea protejate

0 ha

0

Implementarea proiectului nu presupune modificări legate de climă, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, relief, substrat geologic la nivelul sitului Natura 2000 din zonă.

12 Modificarea altor factori (resurse naturale) care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturalea protejate

0%

0

Nu este cazul.

Total -2 Impact negativ nesemnificativ Impactul direct în perioada de operare se manifestă pe suprafaţa amplasamentului proiectului propus. Acest impact va fi generat de activităţile ce se vor desfăşura prin realizarea obiectivelor proiectului.







70

Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de operare a obiectivelor de investitie, şi va fi nesemnificativ. Impactul respectiv se va produce asupra speciilor de fauna (ex. specii de fauna: reptile, pasari, mamifere vor evita zona de amplasament a proiectului). Pasarile vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din proiect, gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate proiectului propus. Evaluarea impactului indirect

Nr. crt.


Cuanti- ficare

Nivel impact


1


0% 0 Implementarea proiectului nu va avea impact indirect asupra habitatelor importanţă comunitară din ROSCI0065 „Delta Dunării”.

2


0%

0

Implementarea proiectului propus nu va avea nici un impact indirect asupra habitatelor utilizate pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere de către speciile de interes comunitar.

3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

0%

0

Nu este cazul – habitatele de interes comunitar nu vor fi fragmentate de implementarea proiectului.

4


0 -1

Perturbările determinate de prezenta utilajelor, a mijloacelor tehnice, a personalului etc. pe suprafata amplasamentului vor persista până la sfârsitul perioadei de executie. Deranjul va fi minim deoarece se va produce într-o arie supusă presiuni antropice.

6


0 -1 Suprafata perimetrului proiectului propus este inclusa în situl de importanta comunitara ROSCI0065 „Delta Dunării”.

7


- -1 Proiectul va produce, în mod indirect, prin prezenta utilajelor pe suprafetele invecinate ariilor naturale protejate, deranj care se manifestă, în special pentru speciile de păsări si mamifere prin modificări ale distributiei în zonă.

8


0

Implementarea proiectului nu va avea impact indirect asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar.

Perioada de timp necesară pentru refacerea populaţiilor speciilor

-

0

Numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar nu se va reduce astfel încât nu







71

9 afectate de implementarea proiectului

este necesară estimarea unei perioade de timp pentru refacerea populaţiilor.

10


0

0

Implementarea proiectului nu va afecta habitate de interes comunitar din siturile Natura 2000 aflate in aria planului.

11


0

0

Nu există impact indirect.


0%

0

Nu există impact indirect.

Total -3 Impact negativ nesemnificativ Impact pe termen scurt sau lung Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului propus specificate in obiectivele investitiei. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare. În faza de dezafectare. Luand în calcul posibilitatea scoaterii din funcţiune a obiectivelor de investitie se vor parcurge următoarele etape: - dezinstalarea şi dezasamblarea echipamentelor existente; Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la starea precedentă începerii activităţii, pentru a reduce pe cat este posibil impactul asupra habitatelor şi a speciilor. La momentul închiderii obiectivelor de investitie se vor urma procedurile de mediu stabilite de legislaţie. Impactul rezidual. Studiile realizate pe amplasamentele si zonele invecinate au demonstrat ca obiectivele de investitii propuse a fi realizate nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza protectiei sitului Natura 2000 ROSCI0065 „Delta Dunării”. Totodata, prin prezentul studiu sunt propuse masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii, care trebuie să fie însușite de investitori şi executanții celor care vor dezvolta investitia respectiva. Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea legislatiei pentru protectia mediului, cat şi a masurilor de reducere a impactului asupra biodiversitatii, consideram ca se va inregistra un impact rezidual nesemnificativ în urma realizarii proiectului propus.







72

Evaluarea semnificaţiei impactului rezidual

Nr. crt.


Cuanti- ficare

Nivel impact


1


0% 0 Habitatele de interes comunitar de la nivelul ariilor naturale protejate nu vor fi afectate de implementarea proiectului.

2


0%

0

Nu există impact rezidual care să exprime procentul de habitate folosite de speciile de importanţă comunitară pierdut definitiv prin implementarea proiectului.

3


0%

0

Implementarea proiectului nu produce fragmentarea habitatelor de importanţă comunitară.

4


0

0


5


in faza de executie

-1

Prin implementarea măsurilor de reducere a impactului scade impactul asupra speciilor de interes comunitar.

6


-

-1 Suprafata perimetrului proiectului propuseste inclusa în situl de importanta comunitara ROSCI0065 „Delta Dunării”.

7


- -1 Proiectul va produce, în mod indirect, prin prezenta utilajelor, a mijlocelor tehnice, personalului etc. pe suprafetele proiectului modificări ale distributiei populatiilor speciilor.

8


-

0

Implementarea proiectului va inregistra un impact rezidual nesemnificativ asupra speciilor care constituie obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate.

9


-

0

Numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar nu se va reduce astfel încât nu este necesară estimarea unei perioade de timp pentru refacerea populaţiilor.

10


-

0

După finalizarea lucrărilor suprafata va fi ocupată de specii caracteristice zonei.

11


0

0

Nu există impact rezidual asupra factorilor care definesc structura şi funcţia ariei naturale protejate.







73


0%

0

Nu au loc modificări ale resurselor naturale care determină modifice starea favorabilă de conservare a siturilor Natura 2000 din aria proiectului.

Total -3 Impact nesemnificativ Impactul rezidual Studiile realizate pe amplasament si zonele invecinate au demonstrat ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza protectiei sitului Natura 2000 ROSCI0065 „Delta Dunării”. Totodata, prin prezentul studiu sunt propuse masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii, care vor fi în grija investitorului şi a celor care vor dezvolta investitia respectiva. Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea legislatiei pentru protectia mediului, cat şi a masurilor de reducere a impactului asupra biodiversitatii, consideram ca nu va exista un impact rezidual în urma realizarii obiectivelor de investitie din proiectul propus. Impactul cumulativ. Pentru aprecierea impactelor investiţiilor asupra biodiversităţii a fost luat în calcul şi efectul cumulat al acesteia, propus a fi realizat, cu celelalte activităţi şi/sau investiţii din zonele amplasamentelor, pe durata existentei investitiilor.

Identificarea şi evaluarea impactului direct proiectului propus asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0065 „Delta Dunării”:

Cod Denumire habitat Concluzii identificare şi evaluare impact

3160 Lacuri distrofice si iazuri

Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.











74











2110 Dune mobile embrionare (in formare)




2160 Dune cu Hippophae rhamnoides


2190 Depresiuni umede intradunale














75


Asupra acestui habitat proiectul propus ar putea avea un impact direct deoarece acesta este prezent în vecinătatea amplasamentului propus, dacă nu vor fi implementare reguli urbanistice clare privind amenajările și sistemele de gestionare a deșeurilor.

62C0* Stepe ponto-sarmatice








6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii






1150* Lagune costiere


92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba


40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice



Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece acesta nu este







76

prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Concluzii identificare şi evaluare impact


Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2635 Vormela peregusna Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.



1355 Lutra lutra Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1356 Mustela lutreola Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1188 Bombina bombina Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1219 Testudo graeca Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1220 Emys orbicularis Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1298 Vipera ursinii Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1993 Triturus dobrogicus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







77

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Concluzii identificare şi evaluare impact

1060 Lycaena dispar Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







1089 Morimus funereus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4027 Arytrura musculus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4028 Catopta thrips Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4030 Colias myrmidone Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.



Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Concluzii identificare şi evaluare impact





2253 Centaurea jankae Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2255 Centaurea pontica Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4067 Echium russicum Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







78

Identificarea şi evaluarea impactului indirect proiectului propus asupra habitatelor şi

speciilor din ROSCI0065 „Delta Dunării”: Cod Denumire habitat Concluzii identificare şi evaluare impact


Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.















2110 Dune mobile embrionare (in formare) Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece acesta nu este







79












3260

Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion



Asupra acestui habitat proiectul propus ar putea avea un impact indirect deoarece acesta este prezent în vecinătatea amplasamentului propus dacă nu vor fi implementare reguli urbanistice clare privind amenajările și sistemele de gestionare a deșeurilor.















80


















Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.





1355 Lutra lutra


1356 Mustela lutreola Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







81



1188 Bombina bombina Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1219 Testudo graeca Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1220 Emys orbicularis Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1298 Vipera ursinii Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1993 Triturus dobrogicus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.


1060 Lycaena dispar Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







1089 Morimus funereus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4027 Arytrura musculus Asupra acestei specii prioritare proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4028 Catopta thrips Asupra acestei specii prioritare proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







82

4030 Colias myrmidone Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.








2253 Centaurea jankae Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2255 Centaurea pontica Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4067 Echium russicum Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

Identificarea şi evaluarea impactului pe termen scurt proiectului propus asupra

habitatelor şi speciilor din ROSCI0065 „Delta Dunării”: Cod Denumire habitat Concluzii identificare şi evaluare impact


Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.









83



























84








Asupra acestui habitat proiectul propus ar putea avea un impact pe termen scurt deoarece acesta este prezent în vecinătatea amplasamentului propus dacă nu vor fi implementare reguli urbanistice clare privind amenajările și sistemele de gestionare a deșeurilor.



















85














Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.





1355 Lutra lutra


1356 Mustela lutreola Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







86



1188 Bombina bombina Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1219 Testudo graeca Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1220 Emys orbicularis Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1298 Vipera ursinii Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1993 Triturus dobrogicus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.


1060 Lycaena dispar Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







1089 Morimus funereus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4027 Arytrura musculus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4028 Catopta thrips Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4030 Colias myrmidone Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







87








2253 Centaurea jankae Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2255 Centaurea pontica Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4067 Echium russicum Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

Identificarea şi evaluarea impactului pe termen lung proiectului propus asupra

habitatelor şi speciilor din ROSCI0065 „Delta Dunării”:: Cod Denumire habitat Concluzii identificare şi evaluare impact


Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.




Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece acesta







88

nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.



























89




Asupra acestui habitat prioritar proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.


Asupra acestui habitat proiectul propus ar putea avea un impact pe termen lung deoarece acesta este prezent în vecinătatea amplasamentului propus dacă nu vor fi implementare reguli urbanistice clare privind amenajările și sistemele de gestionare a deșeurilor.





















90




Asupra acestui habitat prioritar proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.








Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.





1355 Lutra lutra


1356 Mustela lutreola Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.



1188 Bombina bombina Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







91

1219 Testudo graeca Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1220 Emys orbicularis Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1298 Vipera ursinii Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1993 Triturus dobrogicus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.


1060 Lycaena dispar Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







1089 Morimus funereus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4027 Arytrura musculus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4028 Catopta thrips Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4030 Colias myrmidone Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.












92



2253 Centaurea jankae Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2255 Centaurea pontica Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4067 Echium russicum Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

Identificarea şi evaluarea impactului din faza de construcţie, de operare şi de

dezafectare a proiectului propus asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0065 „Delta Dunării”:



Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.











93

















2190 Depresiuni umede intradunale Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare







94

şi de dezafectare deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.








Asupra acestui habitat proiectul propus ar putea avea un impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece acesta este prezent în vecinătatea amplasamentului propus dacă nu vor fi implementare reguli urbanistice clare privind amenajările și sistemele de gestionare a deșeurilor.








Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece acesta nu este prezent







95

pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.





















96




Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.





1355 Lutra lutra


1356 Mustela lutreola Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.



1188 Bombina bombina Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1219 Testudo graeca Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1220 Emys orbicularis Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1298 Vipera ursinii Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1993 Triturus dobrogicus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece aceasta nu a fost







97

identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.


1060 Lycaena dispar Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







1089 Morimus funereus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4027 Arytrura musculus


4028 Catopta thrips Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4030 Colias myrmidone













98



2253 Centaurea jankae


2255 Centaurea pontica Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4067 Echium russicum


Identificarea şi evaluarea impactului rezidual proiectului propus asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0065 „Delta Dunării”:



Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.













99





















3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din

Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece acesta nu este







100

Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion



Asupra acestui habitat proiectul propus ar putea avea un impact rezidual deoarece acesta este prezent în vecinătatea amplasamentului propus dacă nu vor fi implementare reguli urbanistice clare privind amenajările și sistemele de gestionare a deșeurilor.

















92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece acesta nu este







101



Asupra acestui habitat r proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.






Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.





1355 Lutra lutra Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1356 Mustela lutreola Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.



1188 Bombina bombina Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1219 Testudo graeca Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1220 Emys orbicularis Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







102

1298 Vipera ursinii Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1993 Triturus dobrogicus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.


1060 Lycaena dispar Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







1089 Morimus funereus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4027 Arytrura musculus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4028 Catopta thrips Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4030 Colias myrmidone Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.








2253 Centaurea jankae Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







103

2255 Centaurea pontica Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4067 Echium russicum Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

Identificarea şi evaluarea impactului cumulativ proiectului propus asupra habitatelor

şi speciilor din ROSCI0065 „Delta Dunării”: Cod Denumire habitat Concluzii identificare şi evaluare impact


Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

















104

















3260

Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion



Asupra acestui habitat proiectul propus ar putea avea un impact cumulativ deoarece acesta este prezent în vecinătatea amplasamentului propus dacă nu vor fi implementare reguli urbanistice clare privind amenajările și sistemele de gestionare a deșeurilor.







105






















Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece acesta nu este







106





Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.





1355 Lutra lutra Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1356 Mustela lutreola Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.



1188 Bombina bombina Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1219 Testudo graeca Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1220 Emys orbicularis Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1298 Vipera ursinii Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1993 Triturus dobrogicus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.


1060 Lycaena dispar Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







107







1089 Morimus funereus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4027 Arytrura musculus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4028 Catopta thrips Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4030 Colias myrmidone Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.








2253 Centaurea jankae Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2255 Centaurea pontica Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4067 Echium russicum Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

Referitor la impactul cumulat cu proiectele aflate in imediata apropiere : SC STAR

2000 SA/camping +statie de carburanti , camping Murighiol , planul construire case de vacanta , pensiuni , campinguri –loc. Murighiol , complexul turistic Cormoran , facem urmatoarele precizari :







108

- dupa cum se poate observa din suprapunerea coorodonatelor Stereo 1970 cu harta RBDD locatia se afla in Zona Economica a Rezervatiei, unde sunt permise, la nivele echilibrate, activitati de pescuit, de vanatoare, agricole, turistice. Locatia nu se afla intr-o zona tampon si nici intr-o zona de protectie integrala.

Locatia se afla intr-o zona a Rezervatiei unde sunt permise pescuitul sportiv si vanatoarea sportiva ( cu respectarea perioadelor de prohibitie si cu autorizatiile legale).

In concordanta cu criteriile de evaluare a potentialului turistic a zonelor din delta –accesibilitate, resurse turistice,facilitati de cazare, conditii naturale nepoluante si posibilitati pentru investitii viitoare au fost desemnate 18 trasee turistice pe cai navigabile . Amplasamentul popasului turistic este situat pe traseul nr. 10 : bratul Sfantu Gheorghe – Garla Turceasca , pana la intrarea in Meleaua Sf. Gheorghe , la foisor . Tot din popasul turistic se poate face si traseul nr.13 -Tur Uzlina pe ruta : localitatea Uzlina –canal Uzlina – lacurile Uzlina si Isac 3-garla Perivolovca-brat Sf. Gheorghe –loc. Uzlina –cu extensie lac Isac-canal Isac 2-canal Litcov-canal Ceamurlia-canal Crisan-brat Sulina-Centru de Informare si Documentare Ecologica Crisan.

In Strategia de Vizitare a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii se mentioneaza

ca „ zona Murighiol ofera doua experiente majore , in ceea ce priveste turismul : a. poarta traditionala de intrare pentru un numar mare de turisti din Romania care

calatoresc in grupuri mici ( spre exemplu familii, prieteni) si au doua motivatii principale de a intra in Delta prin Murighiol :

i. camping in imprejurimile Murighiolului (folosind sau nu locurile de camping private); ii. acces spre destinatii mai indepartate ( in special Sfantu Gheorghe ), unde petrec

vacante mai lungi. Ei folosesc Murighiolul pentru a parca masina ,apoi se indreapta spre destinatia finala :camping in natura ,stand in a doua lor locuinta (casa de weekend) sau folosind cazarea locala .

b. destinatia de weekend ce a fost realizata recent si acopera Dunavatul de Jos, Mahmudia si Uzlina . Turistii de weekend folosesc structurile de cazare existente. Ei vin in cupluri sau grupuri mici si calatoresc in principal din orase mari precum Bucuresti .

Viziunea pentru aceasta zona este de a deveni o zona pentru recreere intensiva bine administrata , cu doua obiective majore :

1. management strict al intregului spectru al oportunitatilor de recreere si al activitatilor aferente ;

2. Incetinirea ritmului cu care se consuma experienta vizitatorilor (de weekend) si diversificarea ofertei in favoarea veniturilor localnicilor .

Pentru a pune in aplicare aceasta viziune s-au identificat mai multe instrumente , printre care si acordarea de sprijin in dezvoltarea unitatilor de cazare „.







109

Investitia propusa a se realiza vine in intampinarea acestei viziuni , prin suplimentarea capacitatii de cazare in extravilanul localitatii Murighiol cu 100 locuri .

Capacitatea de suport este utilizata in contextul unui turism durabil . In literatura

de specialitate , definitia acestui concept este : „ Numarul maxim de vizitatori ce pot fi intalniti in acelasi timp in destinatia turistica, fara a cauza efecte negative asupra valorilor fizice,economice si socio-culturale ale societatii/comunitatii si fara a cauza o scadere (considerabila) a nivelului de satisfactie al vizitatorilor „ .

Ca urmare a dezvoltarii stiintei mediului ambiant, a cresterii volumului de informatii privind stiintele economice si sociale, a aprofundarii cercetarii în aceste domenii de activitate, conexiunile acestora cu industria turistica au condus la delimitarea urmatoarelor tipuri-capacitate de suport pentru turism: - Capacitatea ecologica face referire la stabilirea acelui nivel de dezvoltare a structurilor si activitatilor turistice fara a afecta puternic mediul ambiant, prin procesul de degradare a componentelor acestuia. Se au în vedere componentele naturale (aer, apa, sol, vegetatie, fauna) si procesul de productie si refacere economica, care sa nu implice costuri de investitii deosebite, determinate de degradarea unor destinatii turistice; - Capacitatea fizica are rol esential în stabilirea nivelului de saturatie pe care îl pot atinge activitatile turistice, dincolo de care încep sa aparii probleme legate de mediu. Dezvoltarea ascendenta a turismului, manifestata în ultimele decenii, ridica problema aparitiei multor forme de poluare (de litoral, a zonelor montane etc). Protejarea componentelor fizice ale teritoriului se poate face prin investitii în tehnologie performanta si printr-o prestare de ridicat nivel calitativ al serviciilor turistice; - Capacitatea social-receptiva vizeaza importanta în pastrarea unor bune relatii între gazde (populatia autohtona) si vizitatori (turisti). Din momentul în care populatia locala constata ca activitatile turistice contribuie si degradarea mediului natural si cultural, pot aparea din partea acesteia reactii ostile, de respingere, înregistrându-se totodata o diminuare a pragului de toleranta. Pentru evitarea unor astfel de situatii, dezvoltarea unei zone sau localitati turistice trebuie sa tina cont de modul traditional de viata al locuitorilor, de obiceiurile acestora etc; - Capacitatea economica pune în evidenta valorificarea tuturor resurselor prezente, prin activitati turistice si reprezinta capacitatea de mentinere a functiei turistice a unui teritoriu dat. Eficienta exploatarii se masoara prin raportul dintre costuri si beneficii, iar ponderea beneficiilor poate fi marita prin utilizarea unor tehnologii performante. Nivelul costurilor este dat si de "valoarea calitativa si cantitativa a resurselor (naturale, culturale, forta de munca, infrastructura generala etc); - Capacitatea psihologica este legata de perceptia negativa a turistilor fata de destinatia turistica, în urma degradarilor de mediu sau a atitudinii neadecvate a populatiei autohtone. Acest concept este atasat sustinerii motivatiilor turistice pentru o anumita destinatie si mentinerii satisfactiei lor personale. Aplicarea acestuia este conditionata si de calitatea activitatii manageriale care poate determina, în final, fidelizarea cererii.




http://www.eu-turistul.ro/




110

Toate aceste tipuri de capacitati de suport, aflate în strânsa legatura cu activitatile turistice, determina limita tangibila sau netangibila, masurabila sau nemasurabila, a unui spatiu care detine sau caruia i se poate atribui o functie turistica.

Desi acesti indicatori de capacitate nu ofera o formula standard, ca urmare a faptului ca unele componente ale cadrului natural sau cultural sunt dificil de cuantificat prin serii de date statistico-matematice, totusi aceste concepte de suport ne dau masura dezvoltarii durabile a turismului. In acelasi timp, tipurile de capacitati de suport indica si masura nivelului la care poate ajunge impactul turismului asupra mediului, dând posibilitatea de a identifica caile de reducere a degradarilor produse de circulatia si activitatile turistice.

Datorita complexitatii politicii de dezvoltare si managementului, capacitatea de suport trebuie sa evolueze de la un concept unic ( limita a numarului maxim de vizitatori pe care ii poate primi un areal la un moment dat ), catre un sistem de informare/monitorizare care vine in sprijinul procesului decizional. Acest sistem de informare/monitorizare este bazat pe indicatori cu „ functie de semnalizare”, prin intermediul carora sa se identifice probleme cat mai repede posibil .

Conform Planului Strategic pentru Dezvoltarea Turismului Strategic in Delta Dunarii –subcapitolul 4.2.2 Capacitatea de suport , pentru destinatia vizata – comuna Murighiol s-a calculat „ indicele de aglomerare WES , pentru a avea o imagine asupra impactului in regiune . Valorile privind populatia,capacitatile de cazare existente si durata medie de sedere a turistilor au fost preluate din Raportul privind Starea Mediului in RBDD -2009 , Planul Strategic de Dezvoltare a Turismului in RBDD si Strategia de Vizitare in RBDD .

Tabel nr.5 – capacitatea de suport in zona Murighiol

Capacitatea de suport si indicele de aglomerare pentru comuna Murighiol – in sezon 1 aprilie-30 septembrie ( WES , 2008 ) si satele componente : Colina,Dunavatul de Jos, Dunavatul de Sus, Plopu, Sarinasuf , Uzlina) Numarul de locuitori ai comunei Murighiol x 183 zile 3778 183 691.374 Numarul de innoptari turisti rezidentiali 5667 Numar de turisti rezidentiali (=nopti/media duratei de sedere ) 2267 Numarul de zile petrecute de turisti rezidentiali ( innoptari turisti rezidentiali + numar de vizitatori )

7.934

Numar de excursionisti (estimat) 600.000 Total zile turism 607.934 Index de aglomerare (%) ( numar total de zile turistice x 100/numar de locuitori x 183 zile )

87,93

Concluzionam prin afirmatia ca impactul turismului ,calculat conform principiilor

indicelui de aglomerare in Delta Dunarii , in comparatie cu impactul populatiei este nesemnificativ este de 87,93 % pentru comuna Murighiol .







111

În plus, în ceea ce priveşte datele referitoare la gradul de afectare al habitatelor

importante pentru speciile de păsări menţionate în cadrul sitului Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie, trebuie menţionat că pe amplasament nu sunt prezente astfel de habitate, fapt susţinut şi de lipsa cuibăritului acestor specii caracteristice sitului ROSPA 0031 pe amplasament. În schimb, habitatul din zona de studiu, reprezentat de vegetaţie ierboasă şi galerii de salcii, asigură cuibăritul unui număr de specii de păsări care cuibăresc pe întreg teritoriul deltei (aşa cum sunt descrise în capitolul anterior), habitatul afectat ca urmare a construirii popasului turistic fiind total nesemnificativ, reprezentând un procent mai mic de 1% din totalul habitatelor unde speciile identificate ca fiind cuibăritoare în zona de studiu cuibăresc.

Concluzionând analiza tipurilor de impact identificate, se observă că în principal,

activităţile care pot avea efecte negative asupra mediului nu sunt activităţile directe precum cele a serviciilor de cazare, ci sunt cele care derivă din acestea, indirecte, precum activităţile de transport şi de tip agrement, care, fără măsuri de management adecvate, pot determina un nivel moderat al impactului . Evaluarea semnificatiei impactului Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe Nu sunt afectate de proiectul propus deoarece : 1. NU se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar; 2. Nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar; 3. NU are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar; 4. NU produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar. 5.Speciile de interes comunitar NU sunt perturbate de implementarea proiectului . 6. In zona de implementare a proiectului NU vor fi schimbari in densitatea populatiilor. 7. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului – NU este cazul .







112

8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.

In perioada de functionare a ansamblului turistic , indicatorii chimici cheie care pot reflecta calitatea apelor uzate de tip fecaloid-menajer sunt cei prevazuti de NTPA 001( HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr. 352/2005 ) prezentati in tabelul nr.6 .







113

d) Masurile de reducere a impactului

Măsurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare

categorie de impact identificat asfel încât să asigure o reducere la minim până la eliminarea impactului vizat. Titularul proiectului este responsabil de monitorizarea implementarii masurilor de reducere si va face alocatiile bugetare necesare .

Avand in vedere amplasamentul proiectului ( popasul turistic ) – intr-o zona dig-mal apartinanad albiei majore a fluviului Dunarea – brat Sfantu Gheorghe , modificarile fizice care se pot realiza trebuie sa respecte legislatia privind gospodarirea apelor – Legea apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare . Astfel , latimea zonei de protectie la cursurile de apa a caror latime depaseste 50 m ( cum este bratul Sfantu Gheorghe – peste 200 m ) este de 20 m , conform Anexei 2 din lege .

Conform Legii 107/1996 zona de protecţie este definita ca „ zona adiacentă cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente, în care se introduc, după caz, interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă „.

De asemenea , art. 31 mentioneaza la alin. (1) : „ Pădurile cu funcţii speciale de protecţie din bazinele de recepţie ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torenţialitate şi predispuse eroziunii, din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal, precum şi benzile de pădure situate de-a lungul râurilor neîndiguite aparţin grupei de păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor şi sunt gospodărite ca atare prin tratamente intensive, interzicându-se tăierile rase sau tratamentele cu perioada scurta de regenerare „. Avand in vedere aceste prevederi legislative , proiectul se poate implementa in conditiile in care NU se fac defrisari de arbori si arbusti , se vor efectua tratamentele silvice prevazute de legislatie , conform grupei functionale ( curatiri , igienizare – inlaturarea arborilor rupti , uscati, doborati- rarituri ) , in conformitate cu avizul primit de la Directia Silvica , Sistemul de Gospodarire si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii , astfel incat pozitionarea :

- zonei de campare pentru rulote/corturi - lucrarile de amenajare a malului bratului Sfantu Gheorghe pentru acostare ponton

cu hotel plutitor - zonei de parcare si a drumului de acces catre ponton

sa respecte conformatia terenului si dispozitia arborilor .







114

d.1.Măsuri de reducere a impactului direct pe termen scurt: Pentru impactul direct pe termen scurt se recomandă ca activităţile de amenajare şi

construcţie să se efectueze într-un mod controlat şi planificat ţinând cont de următoarele aspecte:

1. perioada în care se efectuează, inclusiv perioada din zi: din acest punct de

vedere, lucrările se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările identificate în zona de studiu, respectiv perioada 15 mai – 15 iulie, iar perioada din zi optimă pentru desfăşurarea lucrărilor nu trebuie să depăşească intervalul orar 0900 – 1700, pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de păsări identificate;

2. etapizarea lucrărilor: pe perioada de amenajare şi construcţie, se recomandă ca lucrările să se efectueze etapizat, astfel încât să evite efectuarea a două sau mai multe lucrări cu caracter diferit în acelaşi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse generatoare de zgomot;

3. gestionarea materialelor / utilajelor: pe amplasament se vor desemna şi amenaja locuri dedicate pentru depozitarea materialelor şi a utilajelor, dotate cu materiale absorbante în cazul unor scurgeri accidentale de combustibil, ulei;

4. calitatea materialelor: se recomandă ca materialele utilizate în procesul de construcţie să poată fi reciclate sau refolosite, astfel, la momentul dezafectării popasului ( daca proprietarul va decide dezafectarea constructiilor ) , cantitatea de deşeuri care nu pot fi reintroduse în circuit fie prin reciclare sau refolosire, să fie minim. De asemenea, pentru acele materiale care nu pot fi reciclate sau refolosite odată cu expirarea duratei de viaţă, se recomandă achiziţionarea de produse superior calitativ, care au o durată de viaţă superioară, contribuind de asemenea la generarea minimă de deşeuri nereciclabile;

5. calitatea lucrărilor: lucrările efectuate trebuie să aibă ca rezultat încadrarea popasului în peisajul înconjurător, în conformitate cu regulile de urbanism impuse pe teritoriul Deltei Dunării, dar nu se vor restrânge neapărat doar la acestea. De asemenea, lucrările trebuie să fie de o calitate minimă impusă astfel încât să garanteze prevenirea unor reparaţii sau intervenţii neplanificate care pot genera un efect negativ prin generarea de deşeuri, zgomot al lucrărilor etc.;

6. planificarea lucrărilor: pentru activităţile de construcţie şi amenajare trebuie elaborat un plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care să conţină aspecte legate de planificarea şi etapizarea lucrărilor, mentenanţa utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deşeurilor, toate aceste aspect putând exercita un efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate corect;

7. dezafectarea popasului-este putin probabil a se realiza: ţinând cont de specificul lucrărilor pentru dezafectare, similar cu cele de construcţie, se va ţine cont de







115

aspectele mai sus menţionate, iar după înlăturarea tuturor construcţiilor se va efectua refacerea substratului de pe amplasament.

Referitor la flora , intrucat pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista specii de plante si habitate de interes comunitar si nu au fost identificate nici un impact negativ asupra acestora, masurile de reducere a impactului nu sunt necesare a se stabili pentru fiecare specie si/sau tip de habitat de interes comunitar prezent in sit, totusi recomandam efectuarea unui plan de management al deseurilor si al apelor reziduale produse de complexul turistic. Este de asemenea extrem de importanta igienizarea periodica a zonei, prin indepartarea reziduurilor aduse de apele Dunarii sau lasate de turistii ocazionali in apropierea malurilor.

In ceea ce priveste un plan de monitorizare al acestor specii si habitate nu este necesar a se realiza pentru perioada de constructie, nici pentru perioada de functionare.

d.2.Măsuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt:

Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomandă ca toate transporturile necesare pe perioada de amenajare şi construcţie să fie gestionate cât mai eficient astfel încât să se reducă la minim numărul lor, acest aspect fiind de asemenea parte integrantă din planul HSEQ elaborat. În acest sens, se recomandă ca materialele, echipamentele şi utilajele necesare să fie astfel combinate încât să se asigure transportul lor cu un minim de curse pentru a minimiza impactul asupra zonelor tranzitate.

d.3.Măsuri de reducere a impactului direct pe termen mediu şi lung

Deoarece impactul pe termen mediu şi lung este dat de acelaşi tip de activităţi, în speţă activităţile hoteliere, de cazare a turiştilor, măsurile de reducere vizează ambele categorii de impacturi. Astfel, ulterior activităţilor de construcţie, se recomandă plantarea de specii autohtone precum salcia sau tamarixul, care să asigure o bună încadrare în peisaj precum şi o limitare a zgomotului generat din activităţile de cazare a turiştilor. În plus, se interzice tăierea oricăror arbori de pe amplasament deoarece aceştia pot constitui zonă de cuibărit sau hrănire pentru exemplare ale speciilor de păsări identificate în zona de studiu. Se vor efectua NUMAI tratamente conform grupei functionale ( curatiri, igienizare-inlaturarea arborilor rupti , uscati, doboraturi ).

În ceea ce priveşte activităţile hoteliere, se recomandă interzicerea unor surse de zgomot precum difuzoare audio exterioare, ţinând cont că specificul zonei impune activităţi turistice de tip eco-turism, unde turiştii se pot odihni şi pot admira frumuseţile naturii, inclusiv cântecele păsărilor din zonă. Pentru turiştii care vor fi cazaţi, trebuie să se asigure informarea precisă referitor la calitatea zonei naturale în care se află (descrierea deltei, a originii acesteia), recomandările în ceea ce priveşte conduita lor, restricţiile în ceea ce priveşte zgomotul, deranjarea biodiversităţii, colectarea de specii







116

protejate, prohibiţia la pescuit şi vânătoare, etc., astfel încât aceştia să aibă o conduită în perfect acord cu mediul înconjurător. Aceştia trebuie să aibă acces la un set minim de informaţii care să le prezinte riscurile de distrugere a zonei ca urmare a unui turism dezorganizat. De asemenea, se recomandă introducerea unor pachete de servicii care să conţină şi o cotizaţie modică pentru organizaţiile de mediu din zona deltei, contribuind astfel la asigurarea unor fonduri pentru studiul şi protejarea efectivă a Deltei Dunării. În fiecare cameră, precum şi fiecare loc public, trebuie să existe informaţii referitoare la necesitatea economisirii apei, precum şi bune practici care ajută acestui scop , minimizând astfel cantitatea apelor uzate generate ca urmare a activităţilor hoteliere. De asemenea, se recomandă dotarea grupurilor sanitare cu instalaţii cu debit redus de apă, sau cu senzor, pentru asigurarea aceluiaşi scop de economisire a resurselor de apă. În plus faţă de aceste măsuri, orice alte materiale de informare sau dotări care să ajute complexul în minimizarea consumului de resurse şi reducerea amprentei de carbon sunt recomandate.

d.4. Măsuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu şi lung

Ca şi în cazul impactului direct pe termen mediu şi lung, impactul indirect pe termen mediu şi lung este determinat de aceleaşi categorii de activităţi, reprezentate de activităţile de agrement şi plimbare a turiştilor în diferite zone din deltă, pe canaluri, lacuri etc. Această categorie de activităţi, prin mobilitatea sporită pe care o asigură, poate afecta biodiversitatea zonelor străbătute dacă nu se respectă un set minim de recomandări. Astfel, aceste plimbări se vor efectua cu grupuri restrânse, astfel încât nivelul zgomotului produs de grup să fie cât mai mic, iar capacitatea motoarelor de pe ambarcaţiuni de asemenea să fie cât mai mică, pentru limitarea zgomotului. In acest sens , societatea a achizitionat 8 ambarcatiuni care se vor utiliza pentru plimbarea turistilor , capacitatea mototarelor fiind de 30 CP , respectiv 60 CP . De asemenea, se vor respecta cu stricteţe restricţiile de viteză impuse, precum şi restricţiile legate de anumite zone protejate. În perioada de cuibărit a păsărilor, care este reprezentată în mare de perioada 15 mai – 15 iule, nu se vor tranzita zonele tradiţionale de cuibărit şi coloniile păsărilor, pentru a proteja cuibăritul acestora. Înainte de orice plimbare, se va asigura instruirea turiştilor cu privire la regulile minime ce trebuie respectate pe durata cursei, precum şi riscul nerespectării acestor prevederi care pot duce la sancţionarea turistului care nu se conformează, iar dovezi ale acestor instruiri trebuie păstrate de către beneficiar. Regulile minime impuse turiştilor trebuie să conţină obligaţii ale acestora în ceea ce priveşte păstrarea liniştii, evitarea zgomotului de orice natură, interzicerea colectării oricăror specii de plante sau animale, interzicerea aruncării oricăror deşeuri sau alte materiale direct în mediu. Pentru turiştii care doresc să înoate în apele din deltă, complexul trebuie să asigure opţiunea achiziţionării de loţiuni de protecţie solară biodegradabile, explicându-le în acelaşi timp importanţa acestui lucru. În plus, aceste activităţi de plimbare a turiştilor trebuie să ţină cont şi de alte activităţi similare prestate în







117

zonă astfel încât să nu creeze aglomerări de turişti în acelaşi perimetru, având prevăzute în acest sens rute alternative care să evite aglomerarea grupurilor pe acelaşi traseu. Nu în ultimul rând, aceste activităţi nu trebuie să se efectueze în zone protejate sau limitate accesului public, iar turiştilor nu li se va permite debarcarea în astfel de zone.

Toate aceste măsuri de reducere a impactului se vor aplica etapizat, conform activităţilor care sunt vizate, în cazul celor pe termen mediu şi lung, fiind necesară implementarea lor pe toată durata de activitate a popasului turistic.

Responsabil pentru aplicarea acestor măsuri de reducere a impactului este beneficiarul prezentului raport, care trebuie să asigure resursele necesare implementării lor corespunzătoare.

Ca urmare a implementării unor măsuri precum amenajarea peisagistică prin plantarea unor specii autohtone, pe lângă minimizarea impactului asociat activităţilor hoteliere, se va asigura pe termen mediu şi lung un uşor impact pozitiv, odată prin încadrarea foarte bună în zonă a popasului , cât şi prin asigurarea unor noi locuri de hrănire şi cuibărit pentru speciile din zonă, contribuind astfel la creşterea calităţii biodiversităţii din zonă.







118

d.5. Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului

Masurile de reducere a impactului se vor desfasura dupa urmatorul calendar ( tabelul nr. 7 ) :

Nr.

crt.

Masura Perioada Responsabil Observatii

1. -lucrările se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit şi

creştere a puilor pentru păsările identificate în zona de

studiu,

-perioada din zi optimă pentru desfăşurarea lucrărilor

-exclus perioada

15 mai – 15 iulie,

-nu trebuie să

depăşească

intervalul orar

0900 – 1700

titular

-se va evita

suprapunerea

cu perioadele

foarte active

din zi pentru

speciile de

păsări

identificate

2. - se vor amenaja spatii pentru depozitarea materialelor de

constructie , in interiorul loturilor , pentru a se evita

antrenarea lor in apa

- pe perioada de

constructie

titular

3. - plantarea unor specii de arbori si arbusti autohtoni in

zona de amenajare a malului bratului Sfantu Gheorghe

pentru acostare ponton si hotel plutitor

- pe perioada de

constructie

titular -va contribui la

incadrarea

popasului

turistic in zona

si va crea noi

locuri de

hranire si

cuibarit

3. - se va achizitiona material absorbant pentru inlaturarea

pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol si apa

-pe perioada de

constructie si

functionare

titular

4. - deseurile menajere vor fi depozitate selectiv, intr-un

spatiu special amenajat si va fi predat societatilor

autorizate

-pe perioada de

constructie si

functionare

titular

5. Nu se vor utiliza surse de zgomot (difuzoare audio externe

)

- in perioada de

functionare

titular

6. Ambarcatiunile utilizate pentru plimbarea turistilor vor fi

dotate cu motoare de mica putere si se vor deplasa numai

pe traseele turistice autorizate de RBDD

- in perioada de

functionare

titular







119

d.6. Monitorizarea

În plus, faţă de măsurile prezentate anterior , se recomandă implementarea unui

program de monitorizare a biodiversităţii pe perioada de construcţie şi în primul an de activitate, pentru a putea observa evoluţia biodiversităţii şi a putea stabili măsuri suplimentare în cazul în care se constată că impactul evaluat iniţial se modifică, în scopul readucerii acestuia la un nivel minim acceptat. În acest sens se propune spre implementare următorul program de monitorizare:

Program de monitorizare Programul de monitorizare trebuie să se desfăşoare conform studiului efectuat

pentru identificarea stării iniţiale şi a potenţialelor efecte asupra mediului, fiind propriu zis o continuare a acestuia, în vederea corelării datelor deja obţinute, astfel încât să poată releva date referitore la toate categoriile de animale posibil a fi prezente în zona de studiu, şi anume: amfibieni, reptile, păsări cuibăritoare sau oaspeţi de vară, păsări sedentare, păsări oaspeţi de iarnă şi păsări migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului, mamifere, precum şi evoluţia acestora ca urmare a implementării prezentului proiect . Ţinând cont de aceste considerente, se vor utiliza aceleaşi două metode distince de colectare şi evaluare a datelor, şi anume: metoda transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează, şi metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele în care se vor efectua monitorizările avifaunei se vor face ţinând cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat în tabelul nr.3 :

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec


Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii

Legenda : Perioada optimă

Perioada favorabilă







120

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei

categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să fie alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de

cuibărit cât şi cea de creştere a puilor; 2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de

migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

4. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi cele care iernează.

Planul de monitorizare al faunei va conţine mai multe particularităţi funcţie de gruparea

taxonomică, aşa cum sunt relevate în tabelul nr.8 , fiecare obiectiv stabilit fiind măsurabil prin intermediul indicatorilor specifici:

PLAN MONITORIZARE FAUNĂ

GRUPARE TAXONOMICĂ OBIECTIVE INDICATORI

Reptile

1. Monitorizarea populaţiilor de reptile prezente în cadrul amplasamentului; 2. Minimizarea impactului pe durata activităţilor de deschidere a popasului turistic prin organizarea durabilă a planului de construcţie şi stabilirea de măsuri clare în cadrul acestuia;

1. Identificarea tuturor speciilor de reptile;

2. Derularea lucrărilor doar în perioadele recomandate


1. Continuarea monitorizării răspândirii speciilor cuibăritoare în cadrul amplasamentului ; 2. Monitorizarea etologiei speciilor de păsări cuibăritoare atât pe perioada de pregătire cât şi pe perioada de funcţionare;

1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare

2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial







121

3. Planificarea etapelor de pregătire şi exploatare a ansamblului turistic astfel încât să nu interfere cu perioada efectivă a cuibăritului acestor specii;

3. Respectarea perioadelor recomandate

Păsări de pasaj

1. Monitorizarea dinamicii migraţiei în perimetrul ansamblului turistic cât şi zonele adiacente; 2. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata construirii ansamblului turistic, precum şi pe durata funcţionării, în vederea asigurării unor condiţii optime de pasaj.


2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial

Păsări oaspeţi de iarnă 1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale populaţiilor de gâşte în sectorul lor de iernare;


Mamifere

1. Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente precum şi a celor care pot tranzita amplasamentul popasului turistic în căutarea hranei


Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de suprafaţa

amplasamentului popasului turistic, la care se adaugă zonele învecinate care conţin acelaşi tip de habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate ( pe o raza de 1 km, in jurul amplasamentului) reprezintă de fapt zonele martor care sunt un punct de referinţă între situaţia iniţială din cadrul amplasamentului şi cea finală, reprezentată de popasului turistic . În funcţie de datele colectate din zona amplasamentului şi zonele martor, eventualele diferenţele dintre datele analizate vor evidenţia evoluţia biodiversităţii din amplasamentul popasului turistic o dată cu punerea în funcţiune a acestuia.

În cazul în care se observă o scădere a efectivelor păsărilor identificate în zona de

studiu cu mai mult de 19% se va decide sistarea activităţilor şi evaluarea impactului astfel încât să se asigure încadrarea în această valoare de maxim 19% scădere a efectivului păsărilor, valoare care va fi considerată valoare prag.

Datele colectate în cadrul programului de monitorizare se vor analiza şi se vor

raporta către Administratia Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii .







122

e) Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate

Metodologie Un pas important în obţinerea unui set corect de date este alegea unei metode adecvate de prelevare care să asigure o estimare corectă a populaţiilor analizate. Aceasta poate fi diferită în funcţie de comunitatea analizată (nevertebrate, păsări, etc) şi depinde de mărimea şi localizarea în spaţiu a populaţiilor. Cele mai frecvente metode de prelevare utilizate sunt:

o prelevarea randomică (întâmplătoare) Prelevarea se poate realiza pe transecte sau pătrate selectate întâmplător astfel încât toate să aibă o probabilitate diferită de zero de a fi selectate. O metodă eficientă de a selecta randomic staţiile de prelevare este suprapunerea unei grile.

o prelevarea sistematică În cazul acestei metode staţiile sunt selectate la intervale egale în spaţiu sau timp plecând dintr-un punct ales la întâmplare.

o prelevarea stratificată Presupune optimizarea efortului de prelevare prin împărţirea suprafeţei de prelevat în

starturi omogene care nu se suprapun. În fiecare din straturile astfel selectate prelevarea se va face proporţional cu mărimea şi variabilitatea din interiorul stratului şi invers roporţional cu costurile de prelevare. Această metodă va asigura un minim de variabilitate în setul de date la un cost redus

Mărimea populaţiei se calculează după formula: N = C x M / R, unde :

- N este mărimea populaţiei investigate, - M - numărul de indivizi marcaţi, - C –numărul total de indivizi capturaţi în cea de-a doua probă, - R – numărul de indivizi marcaţi recapturaţi în cea de-a doua probă. metoda pătratelor (sau a pătratelor de probă), una din cele mai des aplicate

metode,presupune numărarea indivizilor de pe o suprafaţă cu formă şi dimensiuni cunoscute. În acest caz alegerea dimensiunilor optime depinde de natura studiului, de modelul de distribuţie al populaţiei (întâmplătoare, grupată, uniformă), tipologia substratului.

metoda transectelor hărţi spaţiale, ce utilizează diferite metode de estimare a distanţelor (exp. metoda

celui mai apropiat vecin) indici de dispersie (raportul varianţă-medie etc.) metode speciale de estimare a abundenţei populaţiilor exploatate

Metode de monitoring al biodiversitatii







123

În cazul monitoringului vegetaţiei parametrii principali care se măsoară în afara realizării conspectului floristic sunt: densitatea (numărul de plante pe unitatea de suprafaţă), acoperirea (proporţia suprafeţei acoperite cu plante) şi biomasa (greutatea totală pe unitate de suprafaţă). În teren se stabilesc suprafeţe de probă de dimensiuni cunoscute în care se numără plantele existente. Cele mai utilizate sunt releveele de formă pătrată sau dreptunghiulară. Amplasarea suprafeţelor de probă pe teritoriul fitocenozei se face după caracterele florei care trebuie să concretizeze în mod cât mai fidel compoziţia în specii a asociaţiei vegetale. La fiecare specie din fiecare releveu al asociaţiei se notează abundenţa şi dominanţa utilizând scara Braun-Blanquet: 1 – exemplare foarte puţine 2 – exemplare puţine 3 – exemplare puţin numeroase 4 – exemplare numeroase 5 – exemplare foarte numeroase

Studiul vegetaţiei presupune şi întocmirea unei hărţi în care sunt delimitate asociaţiile vegetale. În acest sens cele mai cunoscute metode sunt: - cartarea vizuală pe itinerar - cartarea instrumentală - cartarea aerofotografică

O tehnică modernă de investigare a vegetaţiei (terestră şi acvatică) este utilizarea imaginilor satelitare şi a aerofotogramelor urmată de analize în teren pentru confirmarea datelor (,,remote sensing,, - control la distanţă).

Studiul privind vegetatia din zona analizata a fost efectuat dupa metodele europene de fitocenologie, desfasurandu-se in etape diferite:

etapa pregatitoare - la aceasta etapa s-au analizat scopul si sarcinile propuse pentru studiu, a fost consultata literatura stiintifica de specialitate cu privire la metodele de cercetare si studiile efectuate anterior in zona, la conditiile fizico-geografice ale regiunii (relief, solurile, structura geomorfologica, reteaua hidrografica, clima) si au fost stabilite perioadele optime pentru efectuarea identificarilor in teren.

etapa cercetarilor de teren - la aceasta etapa s-au efectuat lucrari ce constau in efectuarea descrierilor geobotanice, fotografiere, fixare pe harta-schematica a punctelor cercetate, in teren, in vederea determinarii ulterioare a speciilor si a habitatelor de interes comunitar unde a fost cazul (Determinarea speciilor a fost realizata cu ajutorul cheilor de determinare din publicatii de specialitate [Ciocarlan, 2000]). Vegetatia fitocenozelor a fost studiata de la periferia zonei avute in vedere spre interior, folosind metoda cercetarilor pe itinerar. Suprafata ce urma a fi strabatuta a fost stabilita astfel, incat sa cuprinda toate tipurile fitocenotice existente.

etapa de incheiere - a cuprins, prelucrarea datelor in vederea determinarii certe a speciilor si asociatiilor vegetale, a prezentei/absentei speciilor de plante si de







124

habitate de interes conservativ. Perioada analizata. Metode de studiu. Observatiile asupra speciilor si habitatelor din perimetrul investitiei au fost efectuate in perioada martie – august 2015. Perioadele deplasarilor au fost alese astfel incat sa fie favorabile pentru efectuarea descrierilor, respectiv sa fie parcurse toate sezoanele de vegetatie si stadiile de dezvoltare a speciilor de fauna. In cazul habitatelor, perioadele favorabile pentru efectuarea descrierior sunt acelea in care tipul de vegetatie studiat inregistreaza cel mai mare numar de specii, complet dezvoltate, adica in acest caz observatiile s-au facut cu preponderenta in intervalul martie – august 2015 . Pentru studiul florei si vegetatiei au fost utilizate metodele de studiu clasice, respectiv relevee fitocenotice in piete de proba fixa cu suprafata de 60 mp, in care s-a determinat compozitia floristica notandu-se pentru fiecare specie abundenta – dominanta dupa scara Braun – Balanquet. Utilizarea metodei suprafeţelor de probă permanente a fost şi este recomandată de majoritatea ecologilor,deoarece prezintă avantajul efectuării studiilor comparative. Plantele au fost determinate fie la fata locului, fie au fost recoltate si determinate in laborator. Pentru realizarea conspectului floristic, au fost luati in considerare toti taxonii vasculari identificati. La efectuarea studiilor si cercetarilor pentru caracterizarea starii florei si vegetatiei din zona unde se doreste implementarea proiectului nu au fost intampinate dificultati mari, iar incertitudinile in acest caz au fost putine deoarece exista studii privind mediul si biodiversitatea din zona. Suprafata monitorizata a fost incadrata intr-un poligon de studiu de aproximativ 2 ha , care a permis o evaluare obiectiva a impactului activitatilor de implementare a proiectului asupra biodiversitatii din zona. Monitoringul nevertebratelor

Comunitatea nevertebratelor prezintă o accentuată dinamică sezonieră şi de asemenea o mare variabilitate de la un an la altul. De aceea uneori este dificil de precizat dacă aceste variaţii sunt fluctuaţii naturale, variaţii determinate de tehnica de prelevare sau modificări pe termen lung. Pentru prelevarea nevertebratelor se utilizează tehnici diverse:

observarea directă (aplicabilă în cazul speciilor uşor de găsit şi identificat) filee entomologice această metodă presupune trecerea succesivă a

fileului prin stratul ierbos sau vegetaţia acvatică). Fileele pot avea dimensiuni şi forme diferite, iar ochiurile reţelei sunt stabilite în funcţie de dimensiunile grupelor ce trebuie investigate. De asemenea efortul de prelevare se stabileşte în funcţie de scopul investigaţiei. În general, prelevarea cu fileul entomologic presupune trecerea fileului pe o lungime de 1 m prin stratul ierbos la fiecare pas. În cazul fileului limnologic







125

trecerea prin vegetaţia acvatică se face într-o perioadă de timp precisă, în medie fiind de cel puţin 2 minute.

Monitorizarea faunei de nevertebrate s-a realizat in perioada aprilie-august 2015 , prin urmatoarele metode :

1. Monitorizarea prin intermediul ratei de intalnire - Această metodă reprezintă una dintre cele mai simple (elementare) modalităţi de evaluare a abundenţei unei specii. Date fiind însă caracteristicile asociate speciilor de nevertebrate, această metodă prezintă relevanţă pentru grupe restrânse de specii ( fluturi de zi ,insecte terestre edafice ) 2. Realizarea inventarelor de specii in unitati de timp -Această metodă reprezintă o abordare extrem de valoroasă, prin faptul că se apropie de acurateţea metodelor transectului, respectiv a observaţiilor în staţionar, însă timpul dedicat acestei metode rămâne cu mult mai redus. Metoda se bazează pe faptul că speciile comune sunt cele care sunt primele observate într-un habitat, continuând a fi identificate pe parcursul etapelor succesive de monitorizare. Astfel, se împarte un interval orar de 60 de minute,în 6 etape de câte 10 minute. Pentru fiecare etapă de 10 minute se notează speciile observate. Odată o specie marcată, aceasta nu va mai fi luată în considerare în intervalele următoare de timp. Pentru fiecare etapă, speciile identificate sunt bonitate pe o scară de la 6 la 0. Cele observate în primul interval de 10 minute sunt notate cu 6, speciile observate în următorul interval sunt notate cu 5,... iar cele observate în ultimul interval sunt notate cu 0. În acest mod sunt evidenţiate speciile cu prezenţa cea mai comună, respectiv cea mai rară în habitate, fără însă a se putea face o referire şi la abundenţa acestora.

Monitoringul amfibienilor şi reptilelor s-a realizat in perioada aprilie- august 2015,

utilizand ca metode transectele vizuale si auditive(pentru masculii de broaşte) , cautarea activa , fotografierea speciilor si utilizarea resurselor bibliografice . Inventarierea amfibienilor în mediul acvatic s-a facut prin utilizarea ciorpacului (pentru adulti şi larve) şi prin observarea şi numărarea pontelor. Căutare activă atat pentru amfibieni, cat si pentru reptile s-a efectuat pe diferite tipuri de habitate pe unităti de suprafată (pătrate cu latura de 10 sau 20 m). Amfibienii se monitorizează cu precădere în zonele de reproducere. Multe specii însă devin active după lăsarea serii de aceea estimarea efectivelor este o activitate complexă. Reptilele sunt adesea dificil de observat şi o atenţie deosebită trebuie acordată în cazul speciilor periculoase. Metodele frecvent utilizate sunt:

observaţiile directe pe transecte Se aleg suprafeţe de 250 m2 pe care se parcurg un număr de 8 transecte paralele cu una din laturile pătratului şi se numără organismele întâlnite (Török, 1996).







126

Monitoringul păsărilor Păsările pot fi monitorizate prin:

numărare directă (în special păsările din colonii sau locuri deschise). De asemenea pot fi numărate cuiburile, dar deoarece numărul păsărilor în colonii variază sezonier, este necesar să se stabilească clar ce trebuie numărat: indivizi, perechi cuibăritoare sau numărul cuiburilor. Dacă păsările formează grupuri compacte este mai uşor de numărat grupurile mici care vin şi pleacă. În cazul stolurilor mari se numără un grup de indivizi, de exemplu 20 şi apoi se numără grupurile care au aproximativ aceeaşi mărime. Există o tendinţă generală de supraestimare a numărului de indivizi din stolurile mari.

numărare pe transecte, acestea pot fi parcurse cu piciorul sau în maşină. numărare pe suprafeţe cunoscute (de exemplu un cerc cu o rază de 25 m în pădure

şi 50 m în locuri deschise; se numără păsările pe o durată de 3-10 minute). In cazul monitorizarii avifaunei pentru a identifica existenta speciilor caracteristice

siturilor Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe s-au utilizat ca metode de lucru : metoda transectelor combinata cu metoda punctului fix.

Perioada monitorizata : august 2014 – august 2015 . Numarul transectelor si a punctelor fixe s-au stabilit in functie de: investitiile care se vor realiza , suprafata totala ocupata de acestea si rutele de

transport rutier , particularitatile zonei (topografia, vegetatie, etc.), in asa fel incat transectele din toata

zona de studiu sa surprinda toate habitatele specifice zonei pentru a putea analiza relatia habitat - specie.

Transectele s-au stabilit la inceputul monitorizarii si sunt folosite pe tot parcursul studiului. Distanta dintre punctele fixe este data de pozitia lucrarilor de investitie . In timpul parcurgerii unui transect se noteaza:

speciile de pasari observate; numarul acestora; activitatea desfasurata de specie; habitatul unde a fost observata specia.

In fiecare punct fix de pe traseul transectului se sta cel mult 10 minute si se noteaza: punctul fix din care se face observatia, speciile de pasari observate, numarul indivizilor din fiecare specie, tipul de activitate desfasurat de catre pasare, habitatul unde a fost observata specia.

Transectele si punctele de monitorizare au asigurat o colectare a datelor referitoare la speciile dinamica populatiilor de pasari pe tot teritoriul zonei de studiu, astfel incat sa poata fi inregistrate toate categoriile de specii : migratia de primavara si toamna , specii cuibaritoare







127

si pasari oaspeti de iarna. Transectul ales a strabatut de asemenea toate categoriile de habitate prezente in zona de studiu, relevand importanta acestora . Prin utilizarea transectului s-a efectuat monitorizarea speciilor de pasari timp de cate 6 ore / zi, incepand cu ora 08:00 si terminandu-se la ora 14:00, iar frecventa monitorizarilor a fost aleasa conform perioadei de studiu mentionata in tabelul nr. 5 . In vederea colectarii eficiente a datelor a fost utilizat un set de echipamente spciale, dupa cum urmeaza:

Binoclu Olympus 8x42 EXWPI; Luneta Swarovski 65mm; GPS portabil; Termomentru; Anemometru portabil; Determinator pasari; Aparat foto Canon + Obiectiv 420mm.

Metodele de lucru stabilite au fost particularizate pentru speciile de pasari tinta, speciile indicatoare au fost desemnate speciile de pasari mentionate in formularul standard Natura 2000 (inclusiv specii din Anexa I a Directivei Pasari - conform formularului standard Natura 2000 din HG 1284/2007, cu modificarile si completarile date de HG nr. 971/2011 ) si anume ROSPA0073 Macin-Niculitel si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe . Monitoringul mamiferelor Unele specii de mamifere sunt uşor de numărat dar cea mai mare parte sunt dificil de observat. Metodele utilizate sunt:

numărare directă (atunci când este posibil) investigaţii pe transecte

Se alege o zonă în care se efectuează observaţii pe un număr de transecte bine stabilite. numărarea excrementelor

Monitorizarea mamiferelor s-a realizat in perioada august 2014 – august 2015, prin inventarierea directa a speciilor , precum si prin observarea urmelor, potecilor , galeriilor si musuroaielor facute de acestea . Bune rezultate asupra identificarii speciilor de mamifere mici a fost colectarea si prelucrarea ingluviilor pasarilor rapitoare de zi si de noapte ( o metoda foarte buna pentru identificarea mamiferelor din ariile protejate unde nu sunt permise activitati de „colectare „ a componentelor biodiversitatii). Exceptie a facut activitatea de monitorizare a chiropterelor , care s-a realizat in perioada aprilie-august 2015 .







128

Concluzii : In ceea ce privesc speciile şi/sau habitatele prezente în zona amplasamentului

propus menţionăm următoarele: biodiversitatea amplasamentului planului este formată, în majoritate, din specii

comune pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie; speciile de floră şi vegetaţie identificate nu prezintă valoare conservativă, nici una

dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional; dintre speciile de plante nu s-au identificat specii de interes comunitar sau national si

nici specii rare, atat in amplasament cat si in imprejurimi; tipurile de habitate mentionate in situl de importanta comunitara ROSCI0065 DELTA

DUNĂRII nu au fost identificate pe amplasamentul planului; speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, la fel si

speciile de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, desemnate pentru siturile de protecţie specială avifaunistică, in majoritate, s-au identificat in zbor tranzitand amplasamentul studiat;

referitor la evaluarea impactului, se apreciaza un impact negativ nesemnificativ din punct de vedere al afectarii unor habitate sau specii de flora, vegetatie si fauna de interes comunitar. În acest moment evaluarea impactului făcându-se în funcție de obiectivul descris mai sus putem concluziona că va exista un impact pozitiv deoarece in zona se vor reglementa acțiuni cu impact negativ semnificativ asupra mediului (turismul și pescuitul necontrolat).

Suprafata amplasamentului propus, prevazut realizarii obiectivelor specifice propus, nu este ocupata de nici un habitat natural.

Dupa cum s-a specificat anterior in studiul de fata, speciile si tipurile de habitate, desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0065 DELTA DUNĂRII si ROSPA0031 DELTA DUNARII SI COMPLEXUL RAZIM-SINOE nu s-au identificat pe amplasamentul studiat (zona dig-mal).

Habitatele si speciile prezente în vecinatatea teritoriului vizat de proiectul propus nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse. De asemenea, prin dezvoltarea obiectivelor propuse nu se va fragmenta arealul nici unei specii identificate in zona de amplasament a planului.

Proiectul propus nu afectează habitatele de interes comunitar din ROSCI0065 DELTA DUNĂRII si ROSPA0031 DELTA DUNARII SI COMPLEXUL RAZIM-SINOE . Speciile de ihtiofauna caracteristice apelor Dunarii, si in special speciile protejate de pesti desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0065 DELTA DUNĂRII:







129

Alosa tanaica, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Zingel zingel, Gobio kessleri, Alosa immaculata, Gymnocephalus schraetser, Gymnocephalus baloni, Zingel streber, Aspius aspius nu vor fi afectate de implementarea proiectului propus deoarece lucrarile prevazute a fi realizate nu afecteaza mediul acvatic. Elaboratorul prezentului studiu recomanda emiterea avizului Natura

2000 si continuarea procedurii de avizare a proiectului , cu respectarea tuturor masurilor de reducere a impactului mentionate .







130

BIBLIOGRAFIE

- Ciocârlan V. 1994. Flora Deltei Dunarii. Editura Ceres, Bucuresti. - Donită Nicolae, Aurel Popescu, Mihaela Paucă - Comănescu, Simona Mihăilescu, Iovu Adrian Biris, Manual de interpretare a habitatelor, editia 2005 revizută, Editura Tehnică Silvică, Bucuresti. - Donita, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda V., Popescu, A., Chifu, Th., Mihaela Puca-Comanescu, Mititelu, D., Boscaiu, N., 1992, Vegetatia României, Editura Tehnica Agricola, Bucuresti - Dihoru Ghe., Negrean G 2009. Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania. Editura Academiei Romane, Bucuresti - Gafta D., Owen M., 2008 Manualul de interpretare a habitatelor NATURA 2000 din Romania - Sanda V., Arcus Mariana 1999, Sintaxonomia gruparilor vegetale din Dobrogea si Delta Dunarii, Editura Culturala Pitesti - Sanda V., Öllerer Kinga, Burescu P. 2008. Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structura, dinamica si evolutie. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucuresti. - Sanda V., Vicol Ioana, Stefanut S. 2008. Biodiversitatea ceno-structurala a invelisului vegetal din România. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucuresti. - Mihai Petrescu, Dobrogea si Delta Dunarii –conservarea florei si habitatelor , Tulcea 2007 - Victor Ciochia , Aves Danubii-Pasarile Dunarii de la iIzvoare la varsare, Ed. Pelecanus, Brasov , 2001 - Societatea Ornitologica Romana , Grupul Milvus -Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania , Targu-Mures, 2008 *** 2006 Delta Dunarii III. Studii si cercetari de stiintele naturii si muzeologie *** INTERPRETATION MANUAL OF EUROPEAN UNION HABITATS EUR 27.July 2007 *** OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice cu modificarile si completarile ulterioare. *** Ordin 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania , modificat si completat prin Ordinul 2387/2011 *** HG nr. 971/2011 care modifica si completeaza HG nr. 1284/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania *** Ordin 19/2010 privind aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor natural protejate de interes comunitar *** Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proeicte publice si private







131

*** Directiva Consiliului 92/43/CEE-Directiva Habitate *** Directiva 79/406/CEE – Directiva Pasari *** http://www.ddbra.ro; *** www.mmediu.ro




http://www.ddbra.ro/




132

Anexe







133







134







135







136

Curriculum Vitae

INFORMAŢII PERSONALE

Nume Prenume Băjenaru Bogdan Ştefan

Adresă nr. 8, str. Iazului, cod 827080 Loc. Greci, jud. Tulcea, România.

Telefonoane 0740683954

E-mail [email protected]

Naţionalitate Română

Data naşterii 22 iunie 1980

Statut Căsătorit

Stagiu militar Satisfăcut în 2004

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ

Perioada De la 13 septembrie 2004 până în prezent

Numele şi adresa angajatorului Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului - RA Str. 9 Mai nr. 4 bis Tulcea

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Administrare arie naturală protejată – Silvicultură și protecția mediului

Funcţia sau postul ocupat Biolog, Manager proiect, Secretar Consiliu Ştiinţific şi Secretar Comitet Director







137

Principale activităţi şi responsabilităţi - Organizare şi coordonare activităţile de cercetare şi monitorizare desfăşurate în aria naturală protejată de către: personalul administraţiei, institute de cercetare, universităţi, voluntari şi contractanţi;

- Organizare şi dotarea bibliotecii ariei naturale protejate(ANP); - Culegerea permanentă a materialului bibliografic publicat cu referire la biodiversitatea

ANP; - Reactualizarea bazei de date prin achiziţia permanentă a datelor biologice, meteo-

climatice, etc; - Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele din ANP şi vecinătăţi; - Evaluare şi elaborare măsuri de conservare pentru speciile şi habitatele din ANP; - Prelucrarea probelor şi informaţiilor colectate prin cerecetare şi monitorizare; - Participare la acţiuni de informare, conştientizare publică şi educaţie ecologică privind

importanţa protecţiei şi conservării patrimoniului natural prin ANP; - Îndrumare ştiinţifică pentru specialiştii care vizitează ANP; - Întocmire, difuzare şi arhivare documente utilizate în şedinţele Consiliului Ştiinţific şi

Comitetului Director; - Participare la întocmirea şi implementarea proiectelor de finanţare pentru ANP; - Înlocuitor al Directorului de parc în perioadele cât acesta nu este în raza de competenţă. - Asistent manager la implementarea Proiectului GEF/UNDP #47111 „Consolidarea

sistemului de arii protejate al României prin demonstrarea celor mai bune practici de administrare a ariilor protejate mici în Parcul Naţional Munţii Măcinului” în valoare de 3 milioane de dolari în perioada 2005-2009;

- Manager adjunct la întocmirea cererii de finanţare precum şi coordonarea implementării Proiectului „Conservarea speciilor şi habitatelor reprezentative bioregiunii stepice din zona Munţilor Măcin” în valoare de 4 milioane de euro, ce va fi implementat prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu Axa 4 în perioada 2011 – 2014;

- Manager proiect la întocmirea cererii de finanţare pentru Proiectul „Asigurarea unui statut favorabil de conservare speciilor şi habitatelor din Parcul Naţional Munţii Măcinului” în valoare de 650 mii de euro, finanţabil prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu Axa 4 în perioada 2011 – 2014.

- Coordonarea şi recepţionarea contractelor de evaluare a capitalului natural prin cercetare şi monitorizare, respectiv contracte de studii pe 9 domenii biologice de către personalităţi de renume în perioada 2006 – 2008, inclusiv acţiuni de inventariere, evaluare şi cartare în cadrul Proiectului GEF/UNDP #47111;

- Responsabil, din partea PNMM, al proiectului “Trasee tematice – de la teorie la practică în Parcul Naţional Munţii Măcinului” implemetat în parteneriat cu Asociaţia de Ecoturism din România în perioada 15.04 – 30.10.2009 şi finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL.

EDUCAŢIE ŞI FORMARE

Perioada 1999 – 2003

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Universitatea Ecologică Bucureşti – Facultatea de Ecologie

Domeniul studiat Ecologie

Calificarea obţinută Licenţiat în Ecologie la Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Biologie







138

Perioada 1994 – 1998

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Grup Şcolar Industrial Construcţii de Maşini Tulcea

Domeniul studiat Electrotehnică

Calificarea obţinută Electrician montator, întreţinere şi reparaţii

Perioada Octombrie 2006

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ ESRI România

Domeniul studiat Sistemul Informaţional Global (GIS)

Calificarea obţinută Cartografie cu ArcGIS

Perioada 2007

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Academia Română – Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”

Domeniul studiat Chiropterologie

Calificarea obţinută Specialist în cunoaşterea şi protecţia liliecilor.

Perioada Martie 2007

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Fondul Global de Mediu

Domeniul studiat Fonduri structurale europene

Calificarea obţinută Potenţial beneficiar de fonduri stucturale

Perioada Februarie 2008

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Module Quality Consulting

Domeniul studiat Managementul Proiectelor Finanţate de Uniunea Europeană

Calificarea obţinută Manager proiect

Perioada Iunie 2009

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Asociaţia Regională de Educaţie a Adulţior, Asociaţia ARIN, Fundaţia Activity

Domeniul studiat Afaceri mici pentru un viitor curat

Calificarea obţinută Specialist în afaceri verzi

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE PERSONALE

Limba maternă Română

Limbi străine cunoscute

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Ascultare Citire Participare la conversaţie Discurs oral Exprimare scrisă

Limba engleză bine bine bine satisfăcător satisfăcător

Limba franceză satisfăcător bine satisfăcător satisfăcător satisfăcător







139

Aptitudini şi competenţe artistice

Realizarea de materiale informative şi de promovare cu accent pe design şi fotografia artistică, competenţe dobândite prin instruire personală (autodidact).

Aptitudini şi competenţe sociale

Susţinerea de prezentări privind importanţa conservării speciilor şi habitatelor prin promovarea activităţilor tradiţionale şi ecoturismului în cadrul comunităţilor multietnice din jurul ANP şi a întâlnirilor cu factori interesaţi.

Aptitudini şi competenţe organizatorice

- Abilităţi de evaluare a capitalului natural prin cercetare şi monitorizare ca urmare a participarea la efectuarea de studii pe 9 domenii biologice de către personalităţi de renume în perioada 2006 – 2008, inclusiv acţiuni de inventariere, evaluare şi cartare;

- Cunoştinţe privind practicarea agriculturii ecologice ca sursă de hrană sănătoasă şi măsură de conservare a capitalului natural;

- Evaluarea şi determinarea capacităţii de suport a pajiştilor în urma participării la efectuarea de studii de către cercetători de la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare a Pajiştilor Braşov în anul 2008;

- Întocmirea de hărţi digitale în Sistemul Informaţional Global (GIS) prin cursuri de pregătire la ESRI România în 2007 şi autoperfecţionare prin realizarea hărţilor pentru ANP (hărţile: fizică, turistică, geologică, hidrologică, model 3D, a asociaţiilor vegetale, a ecosistemelor, specii);

- Întocmirea şi managementul proiectelor finanţate din fonduri externe prin cursuri de pregătire şi perfecţionare, precum şi prin participarea la: implementarea Proiectului GEF/UNDP #47111 „Consolidarea sistemului de arii protejate al României prin demonstrarea celor mai bune practici de administrare a ariilor protejate mici în Parcul Naţional Munţii Măcinului” în valoare de 3 milioane de dolari în perioada 2005-2009 în calitate de Asistent manager; participare la întocmirea cererii de finanţare precum şi

coordonarea implementării Proiectului „Conservarea speciilor şi habitatelor reprezentative bioregiunii stepice din zona Munţilor Măcin” în valoare de 4 milioane de euro, ce este implementat prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu Axa 4 în perioada 2011 – 2014 în calitate de Manager proiect; întocmirea cererii de finanţare pentru Proiectul

„Asigurarea unui statut favorabil de conservare speciilor şi habitatelor din Parcul Naţional Munţii Măcinului” în valoare de 650 mii de euro, finanţabil prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu Axa 4 în perioada 2011 – 2014.

Aptitudini şi competenţe tehnice

Cunoştinţe avansate de operare pe calculator, sistem de operare Windows şi în următoarele programe: Microsoft Office (Word, Excel, Power Point, Publisher, Acces, Picture Manager), ArcGIS 9.3( ArcMap, ArcCatalog, ArcTools), Corel Draw, Arhivatoare. Cunoştinţe de utilizare echipament GIS şi GPS, fotografic şi video. Cunoştinţe privind evaluarea impactului asupra mediului (inclusiv evaluare adecvată) la planuri şi programe prin participarea la evaluări de mediu pe amplasamente pentru diverse proiecte de investiţii (parcuri eoliene, cariere, infrastructură turistică, etc) în calitate de consultant pe biodiversitate (specializare habitate - fitocenologie).

Permis de conducere Categoria B din 2005







140

Alte aptitudini şi competenţe Cunoştinţe privind comunicarea şi relaţionarea: cu autorităţi centrale şi locale, agenţi economici, organizaţii nonguvernamentale, comunităţi locale, mediu academic. Membru fondator al Asociaţiei de Turism Munţii Măcinului. Consilier în Consiliul Local Greci.

Biolog Bogdan Băjenaru




Date post:	05-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	buikiet
View:	225 times
Download:	1 times

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA -...

Documents