RAPORT - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/BILANT_DE_MEDIU_NIVEL__I_SELP… · Bilant de mediu...

SC SELPOP FISH SRL

localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov

3

Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20

RAPORT

BILANŢ DE MEDIU NIVEL I

AMENAJAREA PISCICOLĂ POPINA EC 19 - EC 20

TITULAR: SC SELPOP FISH SRL

ELABORATOR: Evaluator de mediu Mihaela Irina Iliuteanu

Colaborator: Evaluator de mediu Andaluzia Vraja Luca

- Februarie 2016 -

SC SELPOP FISH SRL


4


CUPRINS

1. INTRODUCERE............................................................................................................. 3 2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA....................................... 4 2.1. Localizare si topografie............................................................................................... 5 2.2. Geologie, hidrogeologie.............................................................................................. 6 2.2.1. Solurile Amenajarii Popina....................................................................................... 8 2.2.2. Caracteristici hidrologice.......................................................................................... 9 3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE................................ 11 3.1. Istoricul amplasamentului........................................................................................... 11 3.2. Dezvoltari viitoare....................................................................................................... 13 4. ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI........................................ 13 4.1. Generalitati.................................................................................................................. 14 4.2. Materiale de constructii............................................................................................... 18 4.3. Stocarea materialelor.................................................................................................. 19 4.4. Emisii in atmosfera...................................................................................................... 19 4.5. Alimentarea cu apa, efluenti menajeri si tehnologici................................................... 20 4.6. Producerea si eliminarea deseurilor........................................................................... 20 4.7. Alimentarea cu energie electrica................................................................................ 22 4.8. Protectia si igiena muncii............................................................................................ 22 4.9. Elemente de biodiversitate......................................................................................... 23 4.9.1. Detalii privind pozitia amplasamentului in raport cu arii protejate............................ 23 4.9.2. Biodiversitatea pe amplasamentul analizat............................................................. 33 4.9.3. Impactul asupra biodiversitatii determinat de activitatile desfasurate pe amplasament.....................................................................................................................

46

4.9.4. Masuri de diminuare a impactului............................................................................ 47 4.10. Prevenirea si stingerea incendiilor............................................................................ 50 4.11. Zgomotul si vibratiile................................................................................................. 50 4.12. Securitatea zonei...................................................................................................... 50 4.13. Administratie............................................................................................................. 51 5. CALITATEA SOLULUI.................................................................................................. 51 5.1. Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat analizate.................... 53 5.2. Efecte potentiale ale activitatilor invecinate ............................................................... 54 6. CONCLUZII SI RECOMANDARI................................................................................... 55 6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz, propuneri pentru programul de conformare.......................................................................

55

6.2. Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert......................................................................

60

CONCLUZIA FINALA........................................................................................................ 61 BIBLIOGRAFIE-BAZE LEGALE....................................................................................... 63

SC SELPOP FISH SRL


5


1. INTRODUCERE

Scopul prezentului bilant il constituie identificarea domeniilor in care impactul

asupra mediului, produs de activitatea mentionata, poate fi semnificativ.

Prin realizarea prezentei lucrari se urmareste determinarea elementelor

constructive sau de tehnologie ce pot duce la poluarea factorilor de mediu, evaluarea

impactului acestora asupra calitatii factorilor de mediu de pe amplasament, precum si

gasirea si propunerea unor solutii de reducere a posibilitatii aparitiei unor accidente.

Raportul Bilantului de Mediu de nivel I include toate elementele analizei tehnice a

aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de

mediu potential sau efectiv de pe amplasament.

Bilantul de mediu nivel I reprezinta procedura de a obtine informatii asupra

cauzelor si consecintelor efectelor negative, anterioare, asupra mediului si consta in

identificarea surselor de informatii, culegerea, analizarea si interpretarea prin studii

teoretice a informatiilor disponibile si elaborarea raportului la bilantul de mediu nivel I.

De asemenea, se prezinta modul de conformare cu prevederile legislatiei in

vigoare, iar in final, se stabilesc masurile necesare a fi adoptate pentru remedierea

eventualelor probleme rezultate in urma analizelor mentionate.

El este necesar in activitatea de reglementare a obiectivului in scopul cunoasterii

starii de calitate a factorilor de mediu la data prezentarii bilantului.

Conform prevederilor Ordinului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de

realizare a bilanturilor de mediu continutul cadru nu prevede prezentarea elementelor

de biodiversitate ci doar a factorilor de mediu (aer, apa, sol), dar avand in vedere ca

amplasamentul este situat in aria naturala protejata Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

declarata sit Natura 2000 – ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii-

Complexul Razim Sinoe, biodiversitatea de pe amplasament a fost prezentata in cadrul

unui nou capitol - Elemente de biodiversitate.

SC SELPOP FISH SRL


6


2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA

Amenajarea Piscicola Popina I – bazinele EC19 si EC20 – este amplasata in

nord – estul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, in apropierea localitatii Sfistofca,

comuna C.A. Rosetti, judetul Tulcea.

Imagine Google Earth

Bazinele piscicole EC 19 si EC 20 au o suprafata totala de 645 de ha si

reprezinta o parte din fosta Amenajarea Piscicola Popina cu suprafata totala de 6400

ha.

Societatea comerciala SELPOP FISH SRL detine Amenajarea Piscicola Popina (

bazinele piscicole EC 19 si EC 20) in baza urmatoarelor contracte:

- Contract de concesiune nr. 9/24.01.2007, incheiat cu Consiliul Judetean Tulcea

pentru bazinul piscicol EC 20 in suprafata de 320 de ha; act aditional nr. 1/14.05.2014

pentru realizarea lucrarilor de asolament agro-piscicol;

- Contract de concesiune nr. 131/21.04.2008, incheiat cu Consiliul Judetean Tulcea

pentru bazinul piscicol EC 19 in suprafata de 325 de ha; act aditional nr. 1/14.05.2014

pentru realizarea lucrarilor de asolament agro-piscicol;

- Contract de vanzare – cumparare/incheiere de autentificare nr. 2143/26.11.2007,

incheiat cu SC Piscicola Sulina SA privind mijloacele fixe aferente bazinului piscicol EC

20;

- Contract de vanzare – cumparare/incheiere de autentificare nr. 2323/27.12.2007,

incheiat cu SC Piscicola Sulina SA privind mijloacele fixe aferente bazinului piscicol EC

19.

SC SELPOP FISH SRL


7


Vecinatati:

- La Nord, bazinul piscicol EC 16;

- La Est, bratul Chilia;

- La Sud, bazinul piscicol EC 21 – zona de reconstructie ecologica AP Popina II;

- La Vest, bazinele piscicole EC 17 si EC 18.

2.1 LOCALIZARE SI TOPOGRAFIE

Teritoriul pe care se afla Amenajarea Piscicola Popina, ce face obiectul studiului,

se afla intre coordonatele geografice:

- 45°35'2" latitudine N;

- 29°62'2" longitudine E.

Amenajarea Piscicola Popina – bazinele piscicole EC19 si EC20 prezinta o

suprafata totala de 645 ha, din care 623 ha luciu de apa si 22 de ha teren neproductiv

(amprize, diguri si platforme).

Denumire

bazin piscicol

Suprafata

totala (ha)

Suprafata luciu de

apa (ha)

Suprafata amprize,

diguri si platforme (ha)

EC 19 325 312 13

EC 20 320 311 9

TOTAL 645 623 22

SC SELPOP FISH SRL


8


2.2. GEOLOGIE SI HIDROGEOLOGIE

In Delta Dunarii, raspandirea si gradul de dezvoltare ale diferitelor tipuri de sol

sunt intr-o stransa legatura cu raspandirea si dezvoltarea diferitelor elemente cu

caractere morfo-hidrografice distincte (grinduri, zone depresionare) variatia in timp si

spatiu a regimului hidrologic, vegetatia abundenta si caracterul genetic al rocilor de

solificare.

Datorita acestor cauze, se intalnesc soluri putin evoluate si permanent

transformate atat de variatia nivelului apelor freatice, cat si de activitatea de aluvionare

periodica a apelor de inundatii.

Cele mai mari suprafete, fiind aproape permanent acoperite cu apa, sunt lipsite

de soluri. Solurile existente sunt putin evoluate, iar solurile propriu-zise apar numai pe

grindurile neindundabile.

Apa de inundatie, cat si apa freatica aproape de suprafata, imprima majoritatii

solurilor caractere evidente de saraturare, lacovistire si gleizare. De asemenea,

vegetatia deosebit de dezvoltata datorita prezentei aproape permanenta a apei, face ca

majoritatea acestor soluri sa aiba un mare continut de humus si material organic in

diferite stadii de transformare. Tipurile de sol sunt definite de geneza diferitelor roci de

solificare: aluviuni (depozite fluviale), nisipuri fluvio-marine, nisipuri de dune sau loess.

Pe inaltimile mai mari, acolo unde nu se mai resimte influenta apelor freatice,

prezenta unui climat stepic arid imprima solului o evolute catre un tip de sol de intelenire

stepica, considerat cel mai evoluat.

Nivelul terenului, in raport cu nivelul apelor freatice si al apelor superficiale a dat

nastere la diferite tipuri de sol hidromorf, proprii fiecarei forme de relief in parte.

In acest sens se deosebesc:

1. Solurile de grind sunt, in general, soluri aluviale alcaline (cu exceptia grindurilor

continentale), bogate in carbonati, dar sarace in humus si substante nutritive, insuficient

spalate de sarurile nocive pentru vegetatie. Dupa natura si geneza grindurilor pe care s-

au format, se deosebesc urmatoarele categorii de soluri:

a) Solurile balane si cernoziomurile castanii salinizate sunt cele mai bine evoluate si

care s-au format pe depozitele loessoide. Faptul ca au o structura favorabila, cu cca.

3% humus si nivelul freatic la adancimea de 1,5-2m, le asigura o fertilitate care este cu

atat mai buna cu cat se gasesc la cote mai ridicate.

b) Soluri aluviale. Aceasta categorie de soluri ocupa suprafetele grindurilor fluviale ale

bratelor Dunarii, sahale, garle si canale, in special partea de vest a deltei. Arealul de

raspandire al solurilor aluviale se extinde si in zonele indiguite si desecate, precum

Pardina si partial Sireasa, Papadia etc. Aceste soluri au un continut ridicat de substante

minerale, humus in proportie suficienta (sub 5%) si carbonati in orizonturile superioare,

SC SELPOP FISH SRL


9


cu evidente caractere de saraturare (slab salinizate si foarte rar puternic salinizate).

Clorurile predomina asupra sulfatilor. Au o fertilitate destul de ridicata.

Soluri nisipoase (psamosoluri) si nisipuri, raspandite pe grindurile marine, ocupa

suprafete insemnate in jumatatea de est a deltei. Ele se formeaza pe un material

nisipos de geneza fluvio-marina, in general cuartos si bogat in fragmente cochilifere.

Legate de gradul de inundabilitate a terenului, pe de o parte, si de cresterea vegetatiei

ierboase (pasuni) sau lemnoase (paduri, hasmacuri) pe de alta parte, solurile respective

au evoluat spre lacovisti nisipoase ori soluri humifere gleizate, acolo unde apa freatica

este aproape de suprafata.

2. Solurile de depresiune sunt formatiuni semiemerse specifice zonelor frecvent

inundabile (situate la periferia grindurilor si in zonele depresionare mlastinoase mai

inalte), mlastinile cu stuf - temporar sau permanent sub apa, zone cu turbe si plaur,

precum si formatiuni submerse ce constituie fundul lacurilor.

a) Solurile de mlastina (gleice) s-au format sub actiunea depunerii permanente de

material aluvionar fin si organic, in conditiile unor ape stagnante unde au loc procese

importante de lacovistire si gleizare ce genereaza un sol bogat in humus, dar cu un

regim hidric defectuos.

b) Solurile turboase (histosoluri) au cea mai mare arie de raspandire si ocupa

aproape jumatate din suprafata deltei.

c) Plaurul (limnosoluri), s-au format in special din rizomi de stuf intrepatrunsi si

suprapusi, peste care se depune un material mineral adus de apele de inundatie, se

gaseste intr-un grad de solificare foarte redus.

d) Malurile organice si namolurile, caracteristice zonelor submerse mlastinoase si

zonelor lacustre, sunt practic la inceputul procesului de solificare.

Din punctul de vedere al originii, evolutiei si caracteristicilor fizico-chimice, solul

rezervatiei reprezinta un mozaic alcatuit din cca. 10 tipuri principale de soluri:

- soluri organice (stufarii si plaur) - 36,2%;

- soluri nisipoase (fostele cordoane litorale in zona maritima) - 10,7%;

- soluri nisipoase pe dune mobile (cordonul Letea-Caraorman) - 5,5%;

- soluri gleice lutoase-argiloase submerse (grinduri de-a lungul si intre bratele deltei) -

18,6%;

- soluri gleice lutoase-nisipoase, inclusiv aluviale (indeosebi in delta fluviala, in zonele

indiguite) - 9,1%;

- sedimente lacustre (pe fundul lacurilor) - 9,1%;

- soluri aluviale lutoase-nisipoase/argiloase (grinduri naturale de-a lungul bratelor,

inundate temporar) - 8,4%;

- soluri gleice tipice si mlastinoase, inclusiv salinizate - 0,4%;

- soluri balane saraturate (soluri de stepa pe grindul Chilia) - 0,2%;

- soluri saraturate (pe grindurile Chilia si Saraturi) - 1,8%.

SC SELPOP FISH SRL


10


http://portal.ddbra.ro/harti_delta_dunarii

2.2.1. SOLURILE AMENAJARII POPINA

Cuvertura de soluri cuprinde, in principal, doua clase mari:

- soluri gleice in bazinele de crestere, totalizand o suprafata de aproximativ 2.500 ha;

- soluri aluviale in bazinele de inmultire, cu un total de 1,600 ha.

In nordul extrem al amenajarii Popina se reintalnesc soluri din clasa gleisolurilor. In

lungul canalului Popina se intalnesc psamosoluri dispuse in cordoane cu orientare NV-

SE, afectate de hidromorfism si totalizand circa 900 hectare.

Din grupa solurilor gleice se intalnesc:

- soluri gleice molice turbificate aflate in arealele cu cota cea mai joasa si au o textura

lutoasa, iar depozitele parentale au nisipuri fine cu resturi cochilifere;

- soluri gleice molice carbonatice, cu textura lutoasa pe profil si nisipo-lutoasa-

nisipoasa in profunzime.

Aceasta este grupa cea mai bine reprezentata in cadrul solurilor din amenajarea

Popina.

Dispersate, ca centuri de tranzitie intre principalele grupe de soluri, se afla

solurile gleice aluviale carbonatice si thapto-histice carbonatice, cu textura luto-

argiloasa si depozite nisipoase grosiere in profunzime.

Din grupa solurilor aluviale ponderea o detin solurile aluviale gleice-gleizate,

carbonatice cu textura exclusiv lutoasa pe profil si luto-nisipoasa in profunzime.


SC SELPOP FISH SRL


11


In areale mici, in lungul canalului Popina, in bazinele de inmultire se intalnesc

solonceacuri gleice in zonele de tranzitie dintre luciul de apa si arealele emerse, iar in

zonele depresionare apar limnisoluri calcarice care marginesc canalul.

Ca o caracterizare generala, solurile incintei Popina sunt definite de uniformitatea

texturala in primii 50 cm si o diversitate redusa.

2.2.2. CARACTERISTICI HIDROLOGICE

Din punct de vedere hidrogeologic, intr-un teren jos si inundabil sau inundat, in

care uscaturile propriu-zise ocupa suprafete restranse si disparate, apele freatice se

intalnesc foarte rar.

In schimb, ele sunt prezente mai ales pe grindurile fluviale, marine si continentale

inalte, neinundabile sau rar inundabile si in incintele indiguite si desecate. In restul

deltei, in zonele periodic acoperite de ape, exista un schimb permanent intre apa

superficiala si apa freatica, astfel ca nivelul hidrostatic al apei freatice sta sub puternica

influenta a nivelului apelor de suprafata.

Apele freatice sunt influentate prin infiltratii nu numai de apele Dunarii, cu viiturile

si revarsarile ei, ci si de apele meteorice si in special de aversele din anotimpul cald,

datorita faptului ca apele freatice se gasesc la mica adancime in sol.

De asemena, climatul arid cu secete atat vara cat si toamna, influenteaza nivelul

apelor freatice sub aspectul capilaritatii si al evapotranspiratiei. Deoarece stratul acvifer

freatic se gaseste la adancimi mici, cel mult de ordinul metrilor (0,10- 3,50 m) iar

gradientul de curgere este foarte redus, modificari mai importante ale nivelului

hidrostatic, produce circulatia pe verticala, mai mult decat cea dinamica piezometrica a

lor (circulatia pe orizontala).

Asupra dispozitiei hidrogeologice a apelor freatice, cea mai importanta influenta

este legata de natura litologica, respectiv granulometria depozitelor deltaice. Stratul

acvifer freatic fiind cantonat in depozite necoezive sau slab coezive, sta sub influenta

directa a apelor Dunarii.

Apa freatica, fiind foarte aproape de suprafata de care nu este despartita printr-

un strat impermeabil continuu, iar culcusul stratului acvifer nefiind format nici el de un

strat impermeabil continuu, apele subterane imbiba deopotirva toate formatiunile

intalnite, nu numai nisipurile, ci si prafurile si argilele, avand legatura cu apele

superficiale si respectiv apele subterane de adancime, putandu-se vorbi in acest caz de

un complex acvifer freatic.

Nisipurile, care reprezinta formatiunea permeabila a deltei, atunci cand apar in

depozit de grind vechi, contin de obicei ape freatice mai mineralizate (salcii sau chiar

sarate). Circulatia verticala a acestor ape, in jos prin infiltratie si in sus prin capilaritate

explica continutul lor mare de saruri.

SC SELPOP FISH SRL


12


In depresiunile deltaice, unde apa circula mult incetinit, se intalnesc in mod

curent ape dulci, mineralizatia fiind de sub 0,5 g/l saruri si chiar valori mai reduse in

extremitatea vestica. Pe grindurile marine Letea, Caraorman, Saraturile din partea

estica a deltei, si chiar pe grindul Stipoc, se gaseste apa cea mai mineralizata din delta,

de peste 1 g/l si chiar 2 g/l.

Pe nisipurile mobile din grindurile Letea si Caraorman se gasesc ape flotabile,

respectiv ape dulci provenite din ploi care se infiltreaza usor prin nisip si ajung sa

pluteasca pe apele salinizate de mare concentratie, care pe aceste grinduri, formeaza

stratul acvifer freatic.

Grindurile fluviale, prezinta strate acvifere cu dezvoltare locala, in legatura cu

apele superficiale si influenta permanenta a acestora. Nivelul hidrostatic variaza aici

intre 0,0 –2,5 m, in functie de inaltimea grindului.

In concluzie, pe terenurile aflate in regim liber, neacoperite in general cu apa, se

formeaza in strat freatic al carui nivel hidrostatic variaza in functie de mai multi factori,

cum sunt:

- departarea fata de Dunare;

- nivelurile apelor Dunarii;

- cota terenului pe grind;

- textura depozitului litologic respectiv.

In regim indiguit, cu balti desecate, apa freatica din incinte se gaseste exclusiv

sub influenta apelor externe. Nivelul apei freatice coboara in interiorul incintei si

formeaza o curba de depresie, care in anii cu ape mici coboara panp la adancimi de 4-6

m chiar in zonele cele mai joase din incinta. In perioadele cu ape mari, nivelurile freatice

se ridica indeosebi in zona din spatele digurilor, urcand pana aproape de suprafata si

provocand inmlastinirea terenului. In lipsa canalelor de desecare, acest proces devine

general, imbinandu-se si cu cel de saraturare.

Din punct de vedere chimic, apele subterane ale deltei-freatice si de adancime,

sunt de doua categorii: alcaline-bicarbonatate slab mineralizate in partea vestica si

clorosodice puternic mineralizate in partea estica.

Modul de circulatie a apei in cadrul Amenajarii Popina bazinele EC 19 – EC 20.

Alimentarea, evacuarea si recircularea apei in cadrul bazinelor piscicole EC 19 si EC 20

se realizeaza prin intermediul canalului Popina (Sfistofca) si a bratului Chilia, astfel:

1. gravitational – prin intermediul statiilor de pompare reversibile SP 7a (EC19) si SP

7b (EC20) din canalul Popina (Sfistofca) si a instalatiilor hidrotehnice de tip calugar din

bratul Chilia – in momentul cand cotele apelor Dunarii permit acest lucru (in general,

alimentarea primavara si evacuarea toamna);

2. mecanic – prin intermediul statiilor de pompare reversibile SP 7a (EC19) si SP 7b

(EC20) din canalul Popina (Sfistofca).

SC SELPOP FISH SRL


13


3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE

3.1. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI

In cadrul studiului „Indiguirea si desecarea unitatii Popina I” se arata ca unitatea

are o suprafata de circa 5.200 hectare, situata la sud-est de comuna Periprava. La

capitolul istoricul lucrarilor de imbunatatiri funciare si comportarea lor, se arata ca

inainte de anul 1927, zona respectiva cuprinsa intre comuna Periprava, grindul Letea si

pana la mare, forma o suprafata ocupata cu balti si mlastini, cu foarte putine suprafete

agricole, denumit zona Popina.

Categoriile de folosinte ale teritoriului erau:

- 2.550 hectare (49%) terenuri cu stuf mic;

- 780 hectare (15%) terenuri cu nisipuri in curs de formare;

- 780 hectare (15%) terenuri arabile cu mare randament;

- 100 hectare (2%) paduri de salcii (un cordon de-a lungul bratului Chilia);

- 520 hectare (10%) terenuri acoperite cu apa;

- 470 hectare (9%) pasuni naturale (in cea mai mare parte situate pe soluri saraturate).

Nu se practicau culturi de toamna, ci numai culturi de primavara, datorita

frecventei inundatiilor si pericolului de inghet a semanaturilor.

In cursul anilor 1926-1927, localnicii au format un dig de aparare impotriva inundatiei in

scopul redarii in agricultura a unei suprafete de circa 6.000 hectare si astfel s-a creat

unitatea Popina I (cuprinsa intre comuna Periprava, digul longitudinal paralel cu bratul

Chilia pe 10 km, digul transversal care se inchide in dreptul comunei Sfistofca si intre

grindul Letea).

Partea de sud a zonei Popina, cu soluri nisipoase, numita si Popina II este

separata de un dig transversal cu lungime de 6 km, numit digul Damba, care constituie

limita naturala intre amenajarile Popina I si Popina II.

Digul executat de localnici intre anii 1926-1927, cu mijloace manuale, cu traseu

si profil neregulat a rezistat pana in anul 1952, cand a fost rupt si suprafata inundata.

Culturile agricole care au fost realizate pana in 1952 au dat o productie destul de

ridicata.

In anii 1950 noul dig de contur pentru zona de nord a fost construit de 10.000 de

prizonieri de la inchisoarea Casa Rosie – Periprava. In anul 1958 s-a aplicat

documentatia intocmita pentru evacuarea apelor din incinta Popina I, care a avut drept

scop principal crearea de conditii favorabile privind amenajarea integrala a zonei Popina

I.

SC SELPOP FISH SRL


14


In primii ani dupa constructie (1956) bazinele piscicole au fost folosite pentru

agricultura. Dupa acesti ani productia a inceput sa scada din cauza saraturarii solului si

a folosirii irationale a ingrasamintelor chimice. Gradul de saraturare a crescut foarte

mult dupa incheierea executiei digului. Bazinele au fost folosite intotdeauna in scop

piscicol din cauza solului nisipos al acestora. In anii ploiosi erau folosite ca terenuri

arabile doar zonele inalte. In anul 1974 s-a construit digul de contur al zonei de sud. Din

anul 1976 bazinele din zona de sud au fost folosite in scop piscicol pentru 2-3 ani, dupa

care zona s-a exploatat ca teren arabil. Din 1980 aceasta zona a fost folosita ca

pasune pentru aproximativ 2.000 vite, proprietate a fermei piscicole.

Numarul mare de schelete de vite gasite au confirmat apartenenta la vitele

moarte din cauza frigului din timpul iernii, fiind stiut ca vitele pot supravietui frigului din

timpul iernii dar nu si cresterilor bruste ale temperaturii de la inceputul primaverii si a

pasunatului ierbii foarte fregede. In anul 1990, dupa revolutie, toate vitele au fost

impuscate intr-un an.

Canalul Popina s-a construit in anul 1964.

Amenajarea piscicola Popina a fost data in exploatare in anul 1975. Executarea

lucrarilor hidrotehnice a continuat pana in anul 1978 si au constat in:

- Digul de contur;

- Digul de compartimentare a incintei Popina in doua zone Popina I si Popina II, numit

digul Dambei;

- Digul de compartimentare a zonei Popina II in doua elestee de crestere (EC 21 -

1.800 ha si EC 22 – 1.800 ha);

- Canalul Popina – un canal magistral, executat in perioada anilor 1960 pentru a

asigura sursa de alimentare evacuare a apei in vederea functionarii amenajarii

piscicole. Acest canal delimiteaza amenajarea pe latura vestica a acesteia, realizand

legatura cu bratul Chilia, in nordul amenajarii, prin stavilarul situat in aval de localitatea

Periprava, si cu garla Cardon, in sudul amenajarii. Garla cardon face legatura cu bratul

Sulina in zona Milei 2.

- Canalul de centura – canalul ce insoteste digul de contur pe laturile de est si de sud

ale amenajarii. Acest canal este amplasat interior incintei, in zona de nord (Popina I) si

exterior acesteia, reprezentand limita estica a incintei, pentru zona de sud (Popina II).

- Statiile de pompare;

- Stavilarul – constructia hidrotehnica de la punctul de priza al canalului Popina la

bratul Chilia, format din trei fire de scurgere sau batardouri, actionate manual, cu rol de

control al nivelului apei, partial dezafectate in prezent;

- Calugarii – constructii hidrotehnice subtransversale pe sectiunea digului de contur si

care au rolul de a asigura recircularea apei, in mod gravitational, intre incinta si canalul

de centura, pentru zona de sud, si intre incinta si canalul de drenaj pentru zona de nord.

Urmare studiilor efectuate de catre I.N.C.D.D.D. Amenajarea Popina II in suprafata de

3600 de hectare a fost supusa reconstructiei ecologice si redata circuitului natural.

SC SELPOP FISH SRL


15


3.2. DEZVOLTARI VIITOARE

Nu sunt prevazute dezvoltari viitoare in afara activitatii de acvacultura si activitati

aferente acesteia.

Toate investitiile viitoare se vor realiza cu acordul concendentului si in baza

actelor de reglementare obtinute de la administratorul ariei protejate.

4. ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI

Societatea va desfasura activitatea de Acvacultura in ape dulci- cod CAEN

0322 prin aplicarea unei tehnologii agro – piscicole. Tehnologia agro-piscicola se

realizeaza in baza concluziilor studiului efectuat de catre I.C.D.E.A.P.A. Galati si a

actelor aditionale la contractele de concesiune.

SC SELPOP FISH SRL


16


4.1. GENERALITATI - ANGAJATI/SCHIMB; PROCESE TEHNOLOGICE

Angajati/schimb

Societatea are un numar de patru angajati permanent. In functie de volumul lucrarilor

numarul acestora poate varia.

Procese Tehnologice

Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si

Acvacultura Galati in baza contractului nr. 66/14.01.2014 incheiat cu SC SELPOP

FISH SRL a intocmit un Studiu de specialitate privind identificarea celei mai bune

metode de efectuare a activitatii de piscicultura in asolament pentru bazinele EC 19 –

20 din cadrul Amenajarii Piscicole Popina, Comuna C.A. Rosetti.

In cadrul studiului a fost analizata starea actuala a bazinelor piscicole EC 19 si

EC 20 din cadrul Amenajarii Piscicole Popina I si a fost identificata solutia optima in

vederea utilizarii celor doua bazine, din punct de vedere piscicol.

Totodata pentru determinarea calitatii solului din cadrul bazinelor piscicole EC 19

si EC 20 s-a efectuat o analiza a solului. Rezultatele prezinta o calitate slaba a

acestuia, o capacitate biogenica scazuta ce determina o productivitate piscicola

naturala slaba.

Starea actuala

Bazinele piscicole EC 19 – EC 20 sunt pregatite pentru aplicarea tehnologiei

agro-piscicole;

Conform buletinelor de analiza calitatea solului este slaba, capacitatea sa

biogenica se afla in continua scadere, avand in vedere utilizarea indelungata in

piscicultura, fara secarea acestora, si apoi lasarea pe uscat a bazinelor in ultimii ani fara

a fi utilizate sau intrebuintate in vederea refacerii structurii solului.

Solutia optima in vederea utilizarii celor doua bazine, din punct de vedere piscicol

Ca urmare a evaluarii starii tehnice si ecologice a celor doua bazine piscicole EC

19 si EC 20 din cadrul A.P. Popina, I.C.D.E.A.P.A. a apreciat ca programul de

exploatare tehnologica a acestora trebuie orientat spre aplicarea unor tehnologii agro-

piscicole, alternative, in cicluri, agricole si respectiv piscicole, durata ciclului urmand sa

fie stabilita functie de capacitatea de ameliorare a terenului ca urmare a masurilor

tehnologice intreprinse.

SC SELPOP FISH SRL


17


Obiectivele referitoare la exploatarea agro-piscicola (asolament agro-piscicol) a

diverselor categorii de bazine piscicole au ca finalitate solutionarea urmatoarelor

aspecte:

- prevenirea degradarii si ameliorarea solurilor bazinelor piscicole;

- sporirea si conservarea insusirilor de fertilitate (productivitate biologica) a solurilor in

vederea imbunatatirii conditiilor de crestere si dezvoltare a biomasei vegetale si animale

(peste);

- reducerea pierderilor de material biologic (piscicol) si a cheltuielilor legate de

manifestarea bolilor, daunatorilor si a factorilor nocivi;

- realizarea de productii piscicole si agricole, la un pret de cost mai scazut, in raport cu

folosinta exclusiv piscicola sau agricola a ecosistemelor;

- stabilirea si utilizarea rationala a tehnologiilor agro-piscicole pentru fiecare categorie

de bazine acvatice, amplasate pe diferite tipuri de soluri, in scopul cresterii productiei de

biomasa obtinuta in mod natural, care sa asigure cerintele specifice biotehnologiilor in

acvacultura.

Datorita duratei indelungate de exploatare piscicola a bazinelor EC 19 si EC 20

din cadrul A.P. Popina, este necesara includerea bazinelor, intr-un program de

ameliorare (reabilitare) in vederea redarii acestora circuitului piscicol prin aplicarea

tehnologiei agricole.

Aplicarea tehnologiei agro-piscicola nu va schimba destinatia terenului, scopul

lucrarilor este acela de refacere a solurilor si prevenire a degradarii lor si reducerea

pierderilor de material biologic.

Prin utilizarea solului bazinelor piscicole EC 19 si EC 20 din cadrul AP Popina,

pentru culturi agricole, se imbunatateste mult structura solului, se asigura o mai buna

aerare, se asigura completa mineralizare a depunerilor organice si se obtine o

imbogatire a solului in saruri minerale biogene.

In vederea practicarii tehnologiilor agricole bazinele piscicole scurse de apa sunt

insamantate cu paioase sau prasitoare, in functie de conditiile locale. In prima faza se

preteaza o tehnologie de cultivare ecologica a porumbului pentru exploatarea bazinelor

EC 19 si EC 20.

Culturile agricole care se practica 3 – 4 ani contribuie la refacerea structurii

solului, la imbogatirea lui cu substante folositoare pentru cresterea pestilor, dupa care

bazinele vor fi utilizate din nou in circuitul piscicol.

Tehnologiile agro-piscicole au ca rezultat:

- prevenirea degradarii solurilor si ameliorarea acestora;

- cresterea productivitatii biologice;

- realizarea unor productii piscicole si agricole marite;

SC SELPOP FISH SRL


18


- sporirea si conservarea insusirilor de fertilitate ale solului in vederea imbunatatirii

conditiilor de crestere si dezvoltare a biomasei vegetala si animala;

- stabilirea si folosirea rationala a unui asolament agricol pentru fiecare categorie de

helesteu, in scopul cresterii productiei de hrana obtinuta in mod natural, corespunzator

cerintelor specifice tehnologiei piscicole.

Prin aplicarea tehnologiilor agro-piscicole in AP Popina – EC 19 - EC 20, in

perioada de folosinta agricola, se produce o ameliorare a solurilor ecosistemelor

acvatice cu implicatii directe asupra calitatii bazei trofice naturale, necesara pentru

hrana speciilor de pesti de cultura, in vederea obtinerii de productii de biomasa animale

ridicate si stabile.

Descrierea principalelor faze ale procesului tehnologic sau ale activitatii:

Pregatirea bazinelor de crestere – masuri agrotehnice

In vederea practicarii tehnologiilor agricole bazinele piscicole scurse de apa sunt

insamantate cu paioase sau prasitoare, in functie de conditiile locale. In prima faza se

va aplica o tehnologie de cultivare ecologica a porumbului pentru exploatarea bazinelor

EC 19 si EC 20.

Tehnologia agricola prevede:

- Lucrarile solului: tocatul vegetatiei, afanarea solului cu scarificatorul, pregatirea

terenului cu freza; discuitul pentru maruntirea solului arat, semanatul, prasirea

mecanica;

- Lucrari de intretinere a culturilor. Societatea va utiliza produse de uz fitosanitar

conform Listei emisa de catre A.R.B.D.D.;

- Recoltarea si transportul produselor vegetale. Eliberarea terenului de resturi

vegetale;

Aplicarea tehnologiei piscicole

In general, Programul de productie al unei unitati piscicole se stabileste in functie de

cerinte si posibilitati, avand in vedere o serie de elemente cum ar fi:

- cantitatea de material biologic necesara pentru populari proprii (de obicei se ia in

consideratie numarul de exemplare necesar din fiecare specie);

- calitatea puietului, cerinta care are doua aspecte: ponderea speciilor in cazul cresterii

in policultura si greutatea individuala care conduce si la productia fizica (kg);

- suprafetele disponibile; de obicei proiectarea fermelor piscicole se realizeaza intr-un

moment caracterizat de anumite cerinte, tehnologii, etc. exploatarea fermei se face in

momente cu cerinte diferite de cele initiale, posibilitatea schimbarii destinatiei

helesteelor este foarte importanta si depinde mult de caracteristicile tehnice generale

ale amenajarii;

SC SELPOP FISH SRL


19


- posibilitatile de asigurare a hranei: in sistem nefurajat, pe baza productivitatii

piscicole naturale neameliorata sau intensificata si in sistem furajat, intensiv;

- posibilitatile financiare de sustinere a unui anumit volum de cheltuieli;

- nivelul cunostintelor tehnologice a operatorilor piscicoli.

Tehnologia piscicola prevede:

Popularea bazinelor cu material de populare. Materialul de populare (puiet vara a II a)

este preluat de la societati specializate si autorizate pentru producerea acestuia;

Speciile de pesti pretabile zonei ce pot face obiectul cresterii in cadrul programului vor fi

speciile de ciprinide, Cyprinus carpio (crap), Hypophthalmicthis molitrix (sanger),

Aristicthis nobilis (novac), Ctenopharyngodon idella (cosas), Tinca tinca (linul), toate in

varsta de doi ani, si speciile de pesti rapitori, Silurs glanis (somn), Esox lucius (stiuca),

in varsta de un an. Se va practica un ciclu de productie scurt, durata medie de 210 zile,

ce va incepe primavara, in momentul popularii materialului biologic, si se va finaliza in

toamna, cand materialul piscicol va avea caracteristicile specifice categoriei de consum

si varsta de trei veri.

Cresterea pestelui. In amenajarea piscicola Popina I EC19 - EC20 se va practica

acvacultura in sistem semiintensiv, prin populari cu specii care valorifica hrana naturala

din bazine. Formula de populare este: 35% crap, 55% fitoplanctonofagi si 10% rapitori;

Pescuit de recolta. Dupa atingerea greutatii de comercializare, se trece la pescuitul de

recolta care se face cu unelte traditionale sau cu navodul la groapa de pescuit. Pestele

capturat este sortat, cantarit, conditionat in cadrul punctului de lucru amplasat pe

platforma de exploatare si este livrat catre beneficiari cu mijloace navale autorizate

sanitar- veterinar.

SC SELPOP FISH SRL


20


4.2. MATERIALE DE CONSTRUCTII

Pe amplasament sunt urmatoarele tipuri de constructii:

- Constructii hidrotehnice;

- Cladiri administrative.

Constructiile hidrotehnice prezente in cadrul Amenajarea Popina I bazinele piscicole

EC 19 si EC 20 sunt urmatoarele:

Digurile – cu rol de compartimentare a terenului si retinere a apei tehnologice,

cu o lungime de cca. 13.400 m formata din urmatoarele categorii:

- dig de aparare – cca. 2.100 m;

- dig de compartimentare – cca. 11.300 m.

Canale drenoare – cu rol de vidare a bazinelor si pescuit a materialului biologic;

SC SELPOP FISH SRL


21


Instalatiile hidrotehnice de alimentare si evacuare a apei:

- Statii de pompare. In cadrul amenajarii piscicole sunt 2 statii de pompare:

- SP7a cu rol de alimentare – evacuare a bazinului EC19 ;

- SP7b cu rol de alimentare – evacuare a bazinului EC20;

- Instalatii tip calugari. In cadrul amenajarii piscicole sunt 4 instalatii

hidrotehnice de tip calugar cu rol de alimentare, evacuare si recirculare a apei

tehnologice:

- 2 calugari aferenti EC19

- 2 calugari aferenti EC 20.

- Cladirile de pe amplasament sunt reprezentate de:

- sediu ferma in suprafata de aprox. 400 mp care cuprinde 4 dormitoare, un grup

sanitar, o sala de mese, o bucatarie, camera centralei, magazie furaje ;

- platforma de exploatare;

- magazie furaje in suprafata de aprox. 320 mp;

- sopron statie de pompare;

- Materiale de constructii: Digurile de protectie sunt constructii de pamant. Sediul de

ferma si magazia de furaje sunt realizate din caramida, statiile de pompare si platforma

de exploatare sunt realizate din beton. Cladirile nu sunt invelite cu azbest.

4.3. STOCAREA MATERIALELOR - DEPOZITE DE MATERII PRIME, REZERVOARE

SUBTERANE

Materialele utilizate in cadrul amenajarii sunt stocate in magaziile de furaje. Pe

amplasament nu sunt depozite subterane.

4.4. EMISII IN ATMOSFERA - EMISII DIN PROCESE TEHNOLOGICE, ALTE EMISII

IN ATMOSFERA

Incalzirea spatiilor existente se face pe baza unei centrale cu combustibil solid (lemne)

si suplimentar cu energie electrica. Centrala utilizata este tip: VIADRUS U22 25 kW

destinata incalzirii si producerii apei calde (capacitatea cazanului de apa este de 40

litri).

Lucrarile agrotehnice in cadrul lucrarilor de asolament agropiscicol se realizeaza cu

utilaje noi produse in Uniunea Europeana care corespund legislatiei privind calitatea

gazelor de esapament.

In incinta obiectivului nu exista surse punctiforme de emisii in aer.

SC SELPOP FISH SRL


22


4.5. ALIMENTAREA CU APA, EFLUENTI TEHNOLOGICI SI MENAJERI, SISTEMUL

DE CANALIZARE AL APELOR PLUVIALE

Alimentarea si evacuarea apei in cadrul bazinelor piscicole EC 19 si EC 20 se

realizeaza prin intermediul canalului Popina (Sfistofca) si a bratului Chilia, astfel:

1. gravitational – prin intermediul statiilor de pompare reversibile SP 7a (EC19) si SP 7b

(EC20) din canalul Popina (Sfistofca) si a instalatiilor hidrotehnice de tip calugar din

bratul Chilia – in momentul cand cotele apelor Dunarii permit acest lucru (in general,

alimentarea primavara si evacuarea toamna);

2. mecanic – prin intermediul statiilor de pompare reversibile SP 7a (EC19) si SP 7b


Societatea detine abonamentul nr. 918/2011 incheiat cu Administratia Nationala “Apele

Romane”–Administratia Bazinala Dobrogea–Litoral. Consumul de apa aprobat in anul

2015 a fost de 500.000,00 mc.

Alimentarea cu apa menajera se realizeaza din canalul de alimentare cu apa al

amenajarii prin intermediul unui hidrofor.

Alimentarea cu apa potabila pentru consum uman se face din surse autorizate, in

bidoane de plastic.

Apele uzate provenite de la sediul fermei sunt preluate prin reteaua de canalizare

interioara si exterioara si evacuate intr-un bazin betonat vidanjabil cu capacitatea de 20

mc.

Urmare a desfasurarii activitatilor in cadrul obiectivului nu rezulta ape uzate de tip

menajer si/sau ape tehnologice, care sa afecteze mediul inconjurator.

4.6. PRODUCEREA SI ELIMINAREA DESEURILOR

Producerea deseurilor

Principalele deseuri care se produc pe amplasament sunt deseuri din agricultura,

horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit, de la prepararea si

procesarea alimentelor – cod 02 si deseuri municipale si asimilabile din comert,

industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat cod 20.

Gestionarea deseurilor:

Deseurile reciclabile (hartie, carton, sticla, metale, etc.) vor fi colectate separat pe tipuri

in pubele si vor fi predate unitatilor specializate in vederea valorificarii, conform

legislatiei privind gestionarea deseurilor.

SC SELPOP FISH SRL


23


Culorile pentru pubele, in vederea colectarii selective vor fi conform prevederilor

Ordinului 1.281/2005/1.121/2006 privind stabilirea modalitatilor de identificare a

containerelor pentru diferite tipuri de materiale in scopul aplicarii colectarii selective.

Se va institui sistemul propriu de automonitorizare a activitatii pentru respectarea

prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor si a HG nr. 856/2002 privind

evidenta gestiunii deseurilor conform Catalogului European al deseurilor si se vor

raporta anual la ARBDD evidenta gestiunii deseurilor conform legislatiei specifice (tipuri

si cantitati de deseuri colectate, gestionate si predate/valorificate catre societati

autorizate).

Tabel cu tipurile de deseuri produse, cantitati si mod de eliminare

Activitatea generatoare – cod

02

Deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit, de la prepararea si procesarea alimentelor

Subcapitolul in care se incadreaza

deseul – cod 02 01

Deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit

Cod deseu Tip deseu Cantitate

deseu Mod de depozitare temporar/eliminare

02 01 03

Deseuri de tesuturi vegetale

250 tone/an Incorporare in sol


20

Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separate


deseul – cod 20 01

Fractiuni colectate separat (cu exceptia 15 01)

Cod deseu Tip deseu Cantitate

deseu (aprox.) Mod de depozitare temporar/eliminare

20 02 01 Deșeuri

biodegradabile 223 kg/an Pubela de culoare neagra

20 01 02 Sticla 50 kg/an

Pubela de culoare verde Predare operatorilor economici autorizati pentru preluare deseuri

20 01 01 Hartii si cartoane 23 kg/an

Predare operatorilor economici autorizati pentru preluare deseuri


15

Deseuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si imbracaminte de protectie,

nespecificate in alta parte


deseul

Ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat)

SC SELPOP FISH SRL


24


– cod 15 01

15 01 01

ambalaje de hartie si carton

25 kg/an

Pubela de culoare albastra/Sunt predate operatorilor economici specializati sa colecteze si/sau sa valorifice deseuri

15 01 02

ambalaje de

materiale plastice (PET)

20 kg/an

Pubela de culoare galbena/Sunt predate operatorilor economici specializati sa colecteze si/sau sa valorifice deseuri

15 01 04

ambalaje metalice din fier: conserve,

capace de borcane

118 kg/an

Pubela de culoare galbena/Sunt predate operatorilor economici specializati sa colecteze si/sau sa valorifice deseuri

15 01 07

ambalaje de sticla 15 kg/an

Pubela de culoare verde/ Sunt predate operatorilor economici specializati sa colecteze si/sau sa valorifice deseuri

4.7. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se face de la reteaua din zona in baza

contractului incheiat cu SC ENEL DISTRIBUTIE DOBROGEA SA.

4.8. PROTECTIA SI IGIENA MUNCII

Organizarea si desfasurarea activitatilor de instruire in domeniul protectiei

muncii, a lucratorilor care participa la activitatile din piscicultura si pescuit, se vor face

conform prevederilor din " Normele generale de protectie a muncii".

La instruirea in domeniul protectiei muncii a lucratorilor se va tine cont si de

posibilitatea aparitiei unor conditii nefavorabile ale mediului de munca (frig, inghet,

furtuna etc).

Activitatile vor fi executate numai de catre lucratori care au fost instruiti in

domeniul protectiei muncii si care detin calificarea sau autorizarea necesara realizarii

sarcinilor de munca. Se vor respecta Normele de protectie a muncii pentru piscicultura

si pescuit.

SC SELPOP FISH SRL


25


Angajatii au obligatia sa aiba carnetele de sanatate vizate la zi, periodic fiind supusi

controlului medical.

4.9. ELEMENTE DE BIODIVERSITATE

4.9.1. DETALII PRIVIND POZITIA AMPLASAMENTULUI IN RAPORT CU ARII

PROTEJATE

Amenajarea Popina bazinele EC 19 – EC 20 este amplasata in interiorul:

- ariei naturale protejate Rezervatia Biosferei Delta Dunarii;

- sitului Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunarii;

- sitului Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii – Complexul Razim Sinoe .

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost infiintata in 1990, prin Hotararea Guvernului nr.

983/1990 privind organizarea Ministerului Mediului. In 1993, a fost promulgata Legea

nr. 82 privind infiintarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, lege care a fost completata

si modificata ulterior.

Conform prevederilor legale teritoriul Rezervatiei este impartit in patru zone functionale:

- zone strict protejate;

- zone tampon;

- zone de dezvoltare durabila;

- zone de reconstructie ecologica.

Amenajarea Piscicola Popina EC 19-EC 20 este amplasata in zona de

dezvoltare durabila a rezervatiei, zona unde sunt permise activitati economice

realizate prin practici traditionale sau tehnologii noi, ecologic admise.

Desfasurarea activitatilor din rezervatie este reglementata prin planul de

management al rezervatiei si prin Regulamentul Rezervatiei, precum si prin Planul de

Amenajare a Teritoriului Zonal Delta Dunarii.

Conform prevederilor Planului de Management art. 19, lit. a) - In zonele de dezvoltare

durabila se pot desfasura, in baza acordurilor, autorizatiilor de mediu si a permiselor

emise de Administratia rezervatiei, urmatoarele activitati:

a) activitati economice pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile (pescuit si

recoltarea altor specii acvatice, recoltarea stufului si a altor specii vegetale de interes,

pescuit sportiv si de recreere, vanatoare, pasunat, recoltarea fanului, exploatarea masei

lemnoase, apicultura, recoltarea ciupercilor si a plantelor medicinale, cultivarea

terenurilor inundabile etc.), turism, precum si alte activitati economice specifice

SC SELPOP FISH SRL


26


zonei (acvacultura, agricultura, silvicultura, cresterea animalelor, transport naval si

rutier, prestari de servicii in concordanta cu normele de protectie si conservare a

patrimoniului natural al Rezervatiei etc.

Planul de management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii prevede la art. 74

conditiile de desfasurare a activitatii de acvacultura: Utilizatorii bazinelor piscicole sau a

unitatilor de cresterea pestelui si a celorlalte animale acvatice au obligatia sa:

- respecte conditiile prevazute in autorizatia de mediu si ale legislatiei de mediu in

vigoare;

- execute lucrarile de combatere a bolilor materialului piscicol folosind produsele

chimice aprobate de Administratia Rezervatiei;

- protejeze terenurile si apele freatice sau de suprafata impotriva poluarii sau

degradarii.

- asigure masurile necesare pentru evitarea pierderilor de material piscicol in mediul

natural;

- asigure intretinerea digurilor bazinelor piscicole, a platformelor de exploatare, a

statiilor de pompare si a celorlalte constructiilor hidrotehnice si civile din unitate;

- sa nu realizeze lucrari care sa impiedice deplasarea libera a animalelor salbatice cu

par;

- incendieze vegetatia uscata sau deseurile rezultate din operatiunile tehnologice de

curatire a bazinelor piscicole in conditiile prevazute in acceptul de incendiere emis de

Administratia Rezervatiei.

Avand in vedere ca activitatea se desfasoara intr-o arie naturala protejata

activitatile care se desfasoara aici se supun prevederilor OUG 57/2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice,

aprobata cu modificari de Legea 49/2011.

Conform prevederilor OUG 57/2007 - In zonele de dezvoltare durabila se pot

desfasura urmatoarele activitati, cu respectarea prevederilor din planurile de

management:

„c) activitati de pescuit sportiv, industrial si piscicultura;”

In anul 2007, au fost identificate si propuse in perimetrul Rezervatiei Biosferei

Delta Dunarii, situri de importanța comunitara și arii de protecție speciala avifaunistica.

Ca urmare Amenajarea Piscicola Popina este inclusa in cadrul ariei de protectie

avifaunistica ROSPA 0031 Delta Dunarii – Complex Razim Sinoe si a ariei speciala de

conservare ROSCI 0065 Delta Dunarii.

SC SELPOP FISH SRL


27


Cele doua arii au fost desemnate prin aparitia a doua acte normative Ordinul nr.

1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a

siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene

Natura 2000 in Romania, modificat Ordinul nr. 2387/2011 si HG nr. 1284 din 24

octombrie 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, modificat prin HG nr.

971/2011.

Situl de importanta comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii a fost declarat arie

naturala protejata pentru habitatele acvatice, palustre si terestre existente in acest sit.

Prezentarea sitului Natura 2000 - ROSCI0065 - Delta Dunarii

Coordonate

Longitudine N 44º 54' 1'';

Latitudine E 28º 55' 13''

Suprafata

454.037 ha

Perimetru

administrativ

judetul Tulcea

Localitați prezente in ROSCI 0065: Babadag (21%); Baia (99%); Ceamurlia

de Jos (47%); Ceatalchioi (>99%); Chilia Veche (>99%); Crișan (>99%);

Grindu (9%); Isaccea (25%), Jurilovca (67%); Luncavița (2%); Mahmudia

(65%); Maliuc (>99%); Mihai Bravu (2%); Murighiol (88%); Niculițel (99%);

Sarichioi (49%); Sfantu Gheorghe (>99%); Somova (54%); Sulina (>99%);

Tulcea (31%); Valea Nucarilor (27%). ROSPA 0031: Localitațile prezente in

ROSCI 0065; Vacareni; Jijila.

Regiunea

biogeografica

Pontica, Stepica

Vulnerabilitate

In ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgala și macrofitica ce

constituie producatorii primari, precum și multe specii de protozoare,

asigura continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din

verigile inferioare ale lantului trofic. In ecosistemele terestre ramase in

regim natural, mult mai reduse in suprafața decat in trecut, lanțurile trofice

au avut mai puțin de suferit decat in cele acvatice. O sursa de poluare o

prezinta și parcurile reci (cimitire de nave) de pe teritoriul Deltei Dunarii, in

care sunt cca.120 nave, aflate in punctele: Km107 de pe brațul Sfantu

Gheorghe și de pe Dunare la mile 45. Circulația navelor provoaca modificari

semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de sucțiune și de

val, precum și producerea de zgomote și vibrații care afecteaza fauna, in

special, in perioada de cuibarire și hranire

SC SELPOP FISH SRL


28


Obiective privind

utilizarea

economica

durabila a

spatiului RBDD

si folosirea

resurselor

naturale

Agricultura fara ingrasaminte chimice si pesticide, folosirea resurselor

naturale – stuf, papura, lemn, fauna piscicola, ornitologic si mamifere,

ecoturism.

Harta sit

a) Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:

Cod Habitat % Reprez.

Supr. rel.

Conserv. Global.

3160 Lacuri distrofice si iazuri 1 B B B B

6260 * Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri

7210 * Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus

0,001 B A B B

91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus

0,8 A

B A A

SC SELPOP FISH SRL


29


angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)

92D0 Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)

0,2 B A B B

1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare

B C B B

1210 Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului

1 A A B B

1310

Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase

1 B A B B

1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)

1 A A A A

1530 *

Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice

1 B C B B

2110 Dune mobile embrionare (in formare)

1 B A B B

2160 Dune cu Hippophae rhamnoides

1 A A A A

2190 Depresiuni umede intradunale 1 A A A A

3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea

1 A A A A

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

10 A B A A

3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

2 A A A A

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

1 A A A A

62C0 * Stepe ponto-sarmatice 1 A C A A

6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

1 B C B B

6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion

0,0001 A A B B

6430 Comunitati de liziera cu ierburi 30 A A A A

SC SELPOP FISH SRL


30


inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B

6510

Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

1 B B B B

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara

1 B A B B

1150 * Lagune costiere 2 B A B B

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

3 A A A A

40C0 * Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice

0,001 C C B C

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

0,002 C C B C

b) 5 mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

Cod Specie Populatie:

Rezindenta

Sit. Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra R A B C B

2633 Mustela eversmannii V B B B B

1356 Mustela lutreola R A B B B

1335 Spermophilus citellus

P C B C B

2635 Vormela peregusna V B B B B

Populatie: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta

Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D -

nesemnificativa Evaluare (conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa

Evaluare (izolare): A - (aproape) izolata, B - populatie ne-izolata, dar la limita ariei de

distributie, C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa Evaluare (globala): A

- excelenta, B - buna, C – considerabila.

SC SELPOP FISH SRL


31


c) 5 specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE:


Rezindenta


1298 Vipera ursinii R A A A A

1219 Testudo graeca R C B B B

1219 Triturus dobrogicus RC A B B A

1220 Emys orbicularis RC A B C A

1188 Bombina bombina C A A C A

d) 15 specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

Cod Specie Populatie: Rezindenta

Sit. Pop.

Conserv.

Izolare Global

4125 Alosa immaculata P A B C B

4120 Alosa tanaica P A B C B

1130 Aspius aspius (avat) C A A C A

1149 Cobitis taenia RC A B C B

1124 Gobio albipinnatus C B A C A

2555 Gymnocephalus baloni RC A A B A

1157 Gymnocephalus schraetzer

C A B B B

1145 Misgurnus fossilis (tipar)

C A A C A

2522 Pelecus cultratus RC A B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus

P B A C A

1146 Sabanejewia aurata RC A B C B

2011 Umbra krameri R A B B B

1160 Zingel streber P B B C B

1159 Zingel zingel P B B C B

2511 Gobio kessleri V D

e) 11 specii de nevertebrate:


Rezindenta

Sit.

Pop.

Conserv. Izolare Global

4027 Arytrura musculus R A B C B

4028 Catopta thrips R B B C B

4045 Coenagrion ornatum P?

4030 Colias myrmidone P B B C B

1060 Lycaena dispar RC B B C B

SC SELPOP FISH SRL


32


1037 Ophiogomphus cecilia P A B C B

1089 Morimus funereus R D

4056 Anisus vorticulus R B B C B

1082 Graphoderus

billineatus

P B B C B

1082 Graphoderus

billineatus

P B B C B

4046 Theodoxus

transversalis

R B B B B

f) 5 specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

Cod Specie Populatie: Rezindenta


1428 Marsilea quadifolia R A B C B

1516 Aldrovanda vesiculosa

R A B C B

2253 Centaurea jankae R A B A B

2255 Centaurea pontica V A B A B

4067 Echium russicum R C A C A

Aria de protectie avifaunistica ROSPA 0031 – Delta Dunarii – Complex Razim –

Sinoe

Proiectul studiat se afla amplasat in interiorul ariei naturale de protectie speciala

avifaunistica Delta Dunarii si Complex Razim – Sinoe. Aria de Protectie Speciala

Avifaunistica „Delta Dunarii si Complex Razim - Sinoe” este arie naturala protejata de

interes comunitar - categoria arie de protectie speciala conform Directivei Consiliului

79/409/CEE, desemnata prin HG 1284/2007 (cod sit ROSPA0031), modificata si

completata prin HG 971/11 octombrie 2011.

SC SELPOP FISH SRL


33


Situl NATURA 2000 - ROSPA 0031 Delta Dunarii si

Complexul lagunar Razim-Sinoe

Prezentare generala

Coordonate

Longitudine N 44º 54' 41'';

Latitudine E 28º 55' 42''

Suprafata

512.820 ha

Perimetru

administrativ

judetul Tulcea

Localitați prezente in ROSCI 0065: Babadag (21%); Baia (99%); Ceamurlia

de Jos (47%); Ceatalchioi (>99%); Chilia Veche (>99%); Crișan (>99%);

Grindu (9%); Isaccea (25%), Jurilovca (67%); Luncavița (2%); Mahmudia

(65%); Maliuc (>99%); Mihai Bravu (2%); Murighiol (88%); Niculițel (99%);

Sarichioi (49%); Sfantu Gheorghe (>99%); Somova (54%); Sulina (>99%);

Tulcea (31%); Valea Nucarilor (27%). ROSPA 0031: Localitațile prezente in

ROSCI 0065; Vacareni; Jijila.

Regiunea

biogeografica

Pontica, Stepica

Vulnerabilitate

Braconajul - turismul in masa - industrializarea si extinderea zonelor urbane -

distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea psrilor in timpul

cuibritului (colonii), a perioadelor de migratie si iarna (aglomerari ale speciilor

de pasari acvatice) - intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de

cultivare a terenurilor din cele traditionale in agricultura intensiva, cu

monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrrilor numai

cu utilaje ai maaini - schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni)

datorita incetarii activitiilor agricole precum cositul sau punatul - arderea

vegetatiei in timpul cuibaritului si al migratiei - inmultirea necontrolata a

speciilor invazive - electrocutare si coliziune cu liniile electrice - amplasare de

generatoare eoliene - inmultirea necontrolata a speciilor invazive - defririle,

taierile rase si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe

suprafete mari si taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii -

imapduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanete etc.)

SC SELPOP FISH SRL


34


Harta sit

Conform formularului standard Natura 2000, aria de protectie avifaunistica

ROSPA 0031 Delta Dunarii – Complex Razim –Sinoe gazduieste efective importante

ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:

- 97 specii din anexa 1 a Directivei Pasari;

- 151 specii migratoare listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare de la

Bonn;

- 17 specii periclitate la nivel global.

Situl este deosebit de important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor

urmatoare: Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Aythya nyroca, Falco

vespertinus, Phalacrocorax pygmeus, Plegadis falcinellus, Egretta garzetta, Nycticorax

nycticorax, Egretta alba, Recurvirostra avosetta, Ardeola ralloides, Sterna albifrons,

Porzana porzana, Haliaeetus albicilla, Sterna hirundo, Larus melanocephalus,

Himantopus himantopus, Glareola pratincola, Platalea leucorodia, Ixobrychus minutus,

Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Ardea purpurea,

Botaurus stellaris, Coracias garrulus, Alcedo atthis, Gelochelidon nilotica. Deoarece

aceasta zona reprezinta limita de areal pentru Falco naumanni, exista fluctuatii ale

efectivelor cuibaritoare in perimetrul sitului.

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Phalacrocorax

pygmeus, Gelochelidon nilotica, Larus minutus, Sterna caspia, Sterna sandvicensis,

Philomachus pugnax, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Charadrius

alexandrinus, Puffinus yelkouan, Aquila pomarina, Phalaropus lobatus, Larus genei,

Pluvialis apricaria, Tringa stagnatilis, Tringa erythropus, Limosa limosa, Larus

SC SELPOP FISH SRL


35


ridibundus, Numenius arquata, Calidris minuta, Anas clypeata, Calidris alpina, Calidris

ferruginea, Phalacrocorax carbo,Tringa totanus, Tringa nebularia, Vanellus vanellus,

Larus canus, Gallinago gallinago, Calidris alba, Anas crecca, Calidris temminckii,

Arenaria interpres, Chlidonias leucopterus, Charadrius hiaticula, Charadrius dubius,

Anser fabalis, Anas querquedula, Tringa ochropus, Anas acuta, Larus cachinnans,

Larus fuscus, Lymnocryptes minimus, Mergus serrator, Limicola falcinellus.

Situl este important pentru iernatul urmatoarelor specii: Anser erythropus,

Aquila clanga, Branta ruficollis, Phalacrocorax pygmeus, Cygnus cygnus, Egretta alba,

Mergus albellus, Falco columbarius, Netta rufina, Aythya ferina, Aythya fuligula, Anser

anser.

4.9.2. BIODIVERSITATEA PE AMPLASAMENTUL ANALIZAT

Informatii despre biotopurile de pe amplasament.

Amenajarea Piscicola Popina – bazinele EC 19 si EC 20 este amplasata in nord – estul

Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, in apropierea localitatii Sfistofca, comuna C.A.

Rosetti, judetul Tulcea.

Coordonate geografice:

- 45°35'2" latitudine N;

- 29°62'2" longitudine E.

Din suprafata totala de 645 ha - 623 ha reprezinta bazine piscicole si 22 de ha

teren neproductiv (amprize, diguri si platforme).

Din punct de vedere fitogeografic zona se incadreaza in provincia danubiano-

pontica;

Climatic zona amplasamentului se caracterizeaza printr-o clima temperat

continentala cu influente pontice. Toamna si primavara se produc furtuni moderate

datorita vanturilor din nord –est. Vanturile dominante sunt cele din sectorul nordic, mai

frecvente iarna,vanturile de sud predomina vara. Anotimpul cu cea mai mare frecventa

a vanturilor este primavara, cu precadere, luna martie, iar cel mai calm este in luna

august.

Principalele tipuri de sol din perimetrul amenajarii piscicole sunt reprezentate

prin: soluri gleice in bazinele de crestere. Ca o caracterizare generala, solurile incintei

Popina sunt definite de uniformitatea texturala in primii 50 cm si o diversitate redusa.

Din analizele efectuate asupra solului din bazinele de crestere rezulta o calitate slaba a

acestuia cu o capacitate biogenica scazuta.

SC SELPOP FISH SRL


36


Informatii despre flora locala

In incinta Popina EC 19 – EC 20 exista doua zone de vegetatie:

Vegetatia amplasata pe cote mai inalte ale terenului –pe diguri;

Vegetatia dezvoltata de-a lungul canalelor de alimentare/evacuare cu apa.

Pe digurile din interiorul incintei se intalneste o vegetatie xero-halofila, in mare

parte ruderalizata, cu urmatoarele specii: Matricaria vulgare, Melilotus officinale,

Hordeum dystichum, Hordeum distichum, Carduus nutans, Xanthium strumarium,

Puccinelia graminis, Artemisia sp., Bromus squarrosus, Althaea officinalis, Agrostis

stolonifera, Trifolium fragiferum, Agropyron repens, Festuca arundinacea, Sonchus

arvensis, Cynodon dactylon, Atriplex tatarica.

De-a lungul canalelor principale la extremitatea acestora unde apa este putin

adanca, se gaseste Phragmites australis care formeaza un cordon de aprox. 2 metri

latime. Pe marginea apei apare o vegetatie specifica: Lycopus europaeus, Typha

angustifolia, Carex elata, Scirpus maritimus, Butomus umbellatus, Mentha aquatica,

Rumex palustris, Scirpus lacustris, Poa palustris, Lythrum salicaria, Polygonum

amphibium. In canale interioare se gasesc speciile Ceratophyllum demersum,

Ceratophyllum demersum, Myriophylum sp., Potamogeton sp.

In incinta se gaseste si vegetatia lemnoasa redusa ca numar de indivizi,

reprezentata prin arbusti de catina alba Hippophae rhamnoides, Salix alba, Salix

fragilis, Populus alba amplasata pe marginea bazinelor de-a lungul digurilor.

Pe amplasament au fost identificate urmatoarele specii de flora:

Vegetatie xero-halofila, mezo-higro-halofila specifica zonelor din cadrul amenajarii unde

cota terenului este mai inalta

Specia Familia Perioada de

vegetatie Statut

Botriochloa ischaemum Poaceae VII-X ruderala

Trifolium fragiferum Fabaceae VI-IX

Sonchus arvensis Asteraceae VII-VIII

Agrostis stolonifera Poaceae VI-VII

Atriplex tatarica Chenopodiaceae VII-X ruderala

Arctium lappa Asteraceae VII-VIII

Melilotus officinale Fabaceae V-IX

Hordeum distichum Poaceae VI-VII

SC SELPOP FISH SRL


37


Matricaria perforata Asteraceae V-VI

Cynodon dactylon Poaceae VI-VIII ruderala

Poa angustifolia Poaceae V-VI

Bromus tectorum Poaceae V-VI ruderala

Bromus squarrosus Poaceae V-VI

Bromus hordeaceus Poaceae V-VI ruderala

Hordeum vulgare Poaceae V-VII furajera

Teucrium polium Lamiaceae VII-VIII

Achillea setacea Asteraceae VI-VIII

Convolvulus cantabricus Convolvulaceae V-VII

Centaurea diffusa Asteraceae VI-VIII ruderala

Xanthium italicum Asteraceae VII-IX ruderala

Amaranthus retroflexus Amaranthaceae VII-X ruderala

Artemisia austriaca Asteraceae VII-IX ruderala

Xanthium strumarium Asteraceae VII-X

Polygonum aviculare Polygonaceae VI-X ruderala

Salsola kali Chenopodiaceae VI-IX

Convolvulus arvensis Convolvulaceae V-IX ruderala

Hordeum murinum Poaceae VI-IX ruderala

Capsella bursa-pastoris Brassicaceae IV-VII ruderala

Poa bulbosa Poaceae IV-VII ruderala

Achillea coarctata Asteraceae VI-VII

Taraxacum serotinum Asteraceae VII-X

Hordeum murinum Poaceae V-VII

Sisymbrium loeselii Brassicaceae VI-VIII

Solanum dulcamara Solanaceae VI-VIII

Puccinelia distans Poaceae VI-VII

Vegetatie palustra si acvatica din interiorul si de-a lungul canalelor din cadrul amenajarii

Specia Familia

Perioada de

vegetatie

Statut

Potamogeton sp. Potamogetonaceae VI -VIII

Myriophyllum sp. Haloragaceae VI-IX

Ceratophyllum sp., Ceratophyllaceae VI-IX

Nymphoides peltata Menyanthaceae VII-IX

Bidens tripartita Asteraceae VII-IX

Lycopus europaeus Lamiaceae IV-VII

Phragmites australis Poaceae VII-IX

SC SELPOP FISH SRL


38


Typha angustifolia Typhaceae VII-VIII

Typha latifolia Typhaceae VII-VIII

Scirpus radicans Cyperaceae VII-VIII

Carex elata Cyperaceae IV-V

Butomus umbellatus Butomaceae VI-VIII

Glyceria maxima Poaceae VI-VIII

Mentha aquatica Lamiaceae VI-IX

Rumex palustris Polygonaceae VII-IX

Galega oficilanis Fabaceae VII-VIII

Lycopus europaeus Lamiaceae VI-VII

Epilobium tetragonum Onagraceae VII-IX

Scirpus lacustris Cyperaceae VII-VIII

Poa palustris Poaceae VI-VIII

Lythrum salicaria Lythraceae VI-IX

Polygonum hydropiper Polygonaceae VI-IX

Polygonum amphibium Polygonaceae VI-IX

Juncus articulatus Juncaceae VII-VIII

Convolvulus arvensis Convolvulaceae V-IX

Cicuta virosa Apiaceae VII-IX

Carex pseudocyperus Cyperaceae V-VI

Carex stricta Cyperaceae V-VI

Mentha aquatica Lamiaceae VII-X

Stachys palustris Lamiaceae VI-IX

Oenanthe aquatica Apiaceae VI-VIII

Galium palustre Rubiaceae V-VI

Roripa amphibia Brassicaceae V-VIII

Myosoton aquaticum Boraginaceae V-VIII

Ranunculus sceleratus Ranunculaceae V-VII

Scirpus lacustris Cyperaceae VII-VIII

Cladium mariscus Cyperaceae VII -VIII

Schoenoplectus lacustris Cyperaceae VI-VIII

Mentha arvensis Lamiaceae VII-X

Scutelaria galericulata Lamiaceae VII -VIII

Galium palustre Rubiaceae V-VI

Vegetatie lemnoasa

Specia Familia

Perioada de

vegetatie

Statut

Hippophae rhamnoides Elaeagnaceae IV-V

SC SELPOP FISH SRL


39


Salix cinerea Salicaceae III-V

Salix fragilis Salicaceae IV-V

Populus alba Salicaceae III-V

Bazinele EC 19 si EC 20 la momentul actual sunt desecate fiind pregatite pentru

aplicarea tehnologiei agro-piscicole. In lipsa lucrarilor agricole bazinele se vor acoperi

cu stuf. Stuful are o capacitate de expansiune extraordinara, eliminand alte specii

concurente fie prin umbrirea speciilor invecinate de talie mai mica, fie prin ocuparea

spatiului subacvatic de catre rizomii sai, capacitatea de inmultire vegetativa fiind foarte

mare ducand la imposibilitatea desfasurarii activitatii de piscicultura.

FAUNA

Nevertebrate:

Majoritatea grupelor de organisme sunt bogat reprezentate in biocenozele

bentonice dar si in biocenozele plantelor acvatice. Grupa cea mai bine reprezentata

este Oligochaeta cu speciile Aulophorus furcatus, Dero digitata, Dero obtuza, Nais

communis, Nais elinguis, Pristina longiseta, Stelarya lacustris care abunda pe plantele

acvatice; tubificidele cu speciile Limnodrilus edekemianus, L. hoffmeisteri, Tubifex

tubifex.

Grupa Hirudinae cu speciile Haemopis sanguisuga, Piscicola geometra,

Hemiclepsis marginata, Rotatoria: Collotheca ambigua, Collotheca calva, Rotaria

rotatoria, Philodina citrina, Gastropoda: Limnaea stagnalis, Armiger cristata, Bittium

reticulatum, Planorbis corneus, Viviparus sp., Valvata piscinalis.

Crustaceii domina ca numar de taxoni in special prin copepode, amfipode si

otracode. Dintre copepode reprezentative sunt: Acanthocyclops gigas, Phyllognathopus

paludosus, Schizopera sp. existente pe biocenozele de stuf.

Amfipodele prin gamaride cat si corofiide sunt bine reprezentate in biocenozele

bentonice si fitofile: Niphargus tatrensis hrabei, Gmelina costata aestuarica, Synurella

ambulans. Cumaceii sunt reprezentate prin Schizorhinchus scabriusculus in zona de

bentos. Araneele, organisme iubitoare de vegetatie se gasesc in special pe stuf cu

speciile Araneus cornutus, Argyroneta aquatica, Tetragnata striata, Lycosa sp.,

Hidracarienii cu speciile Arrenurus ablator, Arenurus globator, Limnesia maculate,

Limensia undulate, Oxus ovalis.

Dintre insecte odonatele au o larga raspandire in biocenoze bentonice dar si pe

plantele acvatice: Agrion pulchellum, Platycmenis sp., Gomphus vulgatissimus.

Alte specii de insecte sunt reprezentate de clasa Heteroptera: Corixa sp., Nepa sp.,

Naucoris cimicoides, Coleoptera: Agalus sp. Dityscus marginalis, Hydrophillus sp.,

Diptera: Ablabesmia gr. Lentiginosa, Clynotanypus nervosus si Lepidoptera: Ancetropus

niveus, Hydrocampa sp.

SC SELPOP FISH SRL


40


Vertebrate:

Speciile de vertebrate reprezentative sunt: amfibienii, reptilele, mamiferele si avifauna.

Amfibienii:

In zona luciului de apa se gasesc Rana esculenta, Rana ridibunda, Bombina bombina,

Bufo viridis.

Reptilele:

Sunt reprezentate de specia Natrix natrix (sarpele de casa) Lacerta agilis (soparla

cenusie), Lacerta viridis (gusterul).

Mamifere:

Sunt reprezentate de specia Vulpes vulpes (vulpea), specia Lepus europaeus (iepure

de camp), Porcul mistret (Sus scrofa), pisica salbatica (Felix silvestris), sacal (Canis

aureus).

Avifauna de pe amplasament:

Bazinele1 EC 19 si EC 20, concesionate de SC SELPOP FISH SRL, fac parte din

Amenajarea Piscicola Popina I, amenajare in care mai exista si alte EC-uri si in care

alte societati comerciale precum SC GELMIN SRL, SC PONTIC SILVA SRL deruleaza

activitati de piscicultura. Latura sudica a EC 20 se invecineaza2 cu Amenajarea

Piscicola Popina II, amenajare redata mediului natural in urma efectuarii unor lucrari

de reconstructie ecologica prevazute in planurile de management ale Administratiei

Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Pe amplasament3 si in imediata vecinatate4 au fost identificate specii de avifauna in

cautare de hrana (de ex. egrete, starci, cormorani) si care se reproduc in timpul

sezonului cald, preferand zonele cu stufaris permanent inundate sau palcuri de salcii

total/partial inundate.

Au fost identificate inclusiv pasari antropofile care nu se simt amenintate de

activitatile antropice (de ex. randunica, cioara griva, graur etc.).

Zona de reconstructie ecologica Amenjarea Piscicola Popina II, in suprafata de

3600 hectare si aflata in vecinatatea EC 19 si EC 20, este diversificata din punct de

vedere al habitatelor gazduite. Gradul de heterogenitate al zonei este mare suprafata

1 Elestee de crestere 2 Vezi harta 3 EC19 si EC20 4 Celelalte EC-uri din Amenajarea Piscicola Popina I; Amenajarea Piscicola Popina II

SC SELPOP FISH SRL


41


zonelor de ecoton tind spre o valoarea maxima oferind o diversitatea mare de conditii

de cuibarit, hranire sau popas pentru speciile de pasari. Astfel, in incinta Amenjarea

Piscicola Popina II, exista zone de stuf, papurisuri si suprafete de apa marginite de

palcuri de salcii unde impactul antropic este minim. Pasarile gasesc aici conditii

favorabile pentru hrana si refugiu. In stufarisuri si in palcurile de salcii sunt prezente o

serie de pasari cuibaritoare precum: privighetoarea de stuf (Locustella luscinoides),

auselul de balta (Remiz pendulinis) si lacarul (Acrocephalus sp.). Desisurile de stuf

sunt locuri ideale pentru alte pasari cuibaritoare precum: rata rosie (Aythya nyroca), rata

cu mot (Aythya fuligula), rata cu ciuf (Netta rufina), rata cu cap brun (Aythya ferina), rata

mare (Anser anser), starcul cenusiu ( Ardea cinerea), starcu rosu (Ardea purpurea),

egreta mica (Egretta garzetta) sau starcul pitic (Ixobrychus minutus).

Conform declaratiilor investitorului si a concluziilor studiului realizate de catre

I.C.D.E.A.P.A., inainte de a fi demarata activitatea de piscicultura, se vor desfasura o

serie de activitati de optimizare a calitatii solului. Concret, pe o perioada de 3-4 ani, in

cadrul bazinelor EC 19 si EC 20 se vor infiinta culturi agricole care vor avea ca scop

obtinerea unui pH favorabil inundarii solului in scopuri piscicole.

Urmare acestor activitati planificate de agricultura in EC 19 si EC 20 pe o

perioada scurta de timp5, pe amplasament vor poposi in special populatiile de pasari

care se hranesc pe terenurile agricole (ca de exemplu Bubulcus ibis). Pasarile acvatice

vor avea asigurata sursa de hrana in imediata vecinatate, respectiv in cadrul Amenjarii

Piscicole Popina II.

Dupa demararii activitatilor de piscicultura, bazinele EC 19 si EC 20 vor constitui

un habitat pentru speciile de pasari acvatice.

Imagine de pe amplasament - Sturnus vulgaris

5 3-4 ani

SC SELPOP FISH SRL


42


Avifauna. Pasari identificate pe amplasament si in imediata vecinatate:

Denumire

Directiva pasari

Statut de

conservare

OUG

57/2007

Categorie

fenologica

Familia Ardeidae

Egretta garzetta I Anexa 3 OV

Egretta alba I Anexa 3 OV/OI

Ardea cinerea I Anexa 3 R

Ardeola ralloides I Anexa 3 OV/P

Familia Phalacrocoracidae

Phalacrocorax pygmaeus I Anexa 3 OV/P/OI

Familia Corvidae

Corvus frugilegus II Anexa 5C S

Pica pica II Anexa 5C S

Corvux corax - - S

Familia Anatidae

Anas platyrhyncos II Anexa 5C S/OI

Anser anser II Anexa 5C OI

Aythya ferina II Anexa 5C OI/MP

Anser anser II Anexa 5C OV

Anas strepera II Anexa 5C OV

Anas crecca II Anexa 5C OI/P

Anas clypeata II Anexa 5C OV/P

Cygnus cygnus I Anexa 3 OS

Fam. Hirundinidae

Hirundo rustica - - OV /P

Delichon urbica - - OV

Familia Ploceidae

Passer domesticus - - S

Familia Fringillidae

Fringilla coelebs - - PM

Carduelis carduelis - - S

Familia Accipitridae

Circus aeruginosus I Anexa 3 OV/P/OI

Familia Rallidae

Gallinula chloropus II Anexa 5B OV

Philomachus pugnax - - P

SC SELPOP FISH SRL


43


Fulica atra II Anexa 5C S

Familia Scolopacidae

Gallinago gallinago - - OV

Philomachus pugnax - -

Familia Sturnidae

Sturnus vulgaris - - P

Fam Muscapidae

Acrocephalus scirpaceus - OV

Acrocephalus

arundinaceus

- OV

Locustella luscinoides - Anexa 4B OV

Oenanthe oenanthe - -

Familia Motacillidae

Motacilla alba - - OV/P

Motacilla flava - - OV/P

Familia Cuculidae

Cuculus canorus OV

Familia Falconidae

Falco vespertinus II Anexa 3 OI

Familia Paridae

Parus major - - S

Parus caeruleus - - S

Legenda:

Statut de conservare: Anexa 3 - specii de plante si de animale a caror

conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de

protectie speciala avifaunistica; Anexa 5 C - specii de interes comunitar a

caror vanatoare este permisa; Anexa 5 E - specii de pasari de interes

comunitar a caror comercializare este permisa in conditii speciale.

Fenologie – tip fenologic: S - sedentare, MP - partial migratoare, OV -

oaspeti de vara, OI-oaspeti de iarna, P – pasaj.

Conform tabelului de mai sus, pe amplasament si in imediata vecinatate au

fost identificate specii de pasari care sunt incluse in anexele Directivei privind

conservarea pasarilor salbatice specii de pasari care sunt cuprinse in

anexa I6 si specii de pasari care sunt in anexa II7.

6 Speciile menționate in Anexa I constituie obiectul unor masuri speciale de conservare a habitatelor acestora pentru a li se asigura supraviețuirea și reproducerea in aria de raspândire 7 Speciile menționate in Anexa II pot face obiectul vânatorii in cadrul legislației naționale. Statele membre se asigura ca vânarea acestor specii nu aduce atingere eforturilor de conservare in aria lor de raspândire

SC SELPOP FISH SRL


44


Conform prevederilor Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European si a

Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea pasarilor salbatice „Statele

membre iau masurile corespunzatoare pentru a evita, in zonele de protecție menționate

la alineatele (1) și (2), poluarea sau deteriorarea habitatelor sau orice alt efect negativ

asupra pasarilor, in masura in care acestea au relevanța in contextul obiectivelor

prezentului articol. Statele membre depun eforturi pentru a evita poluarea sau

deteriorarea habitatelor și in afara zonelor de protecție”.

Avand in vedere ca Amenajarea Piscicola Popina (EC 19 si EC 20) face parte

dintr-un sit Natura 2000, procesul de producție piscicola se va realiza astfel incat sa se

asigure conservarea speciilor de pasari pentru care a fost desemnat situl. Astfel,

cresterea pestelui se va face in regim semiintensiv sau conform recomandarilor

A.R.B.D.D. si nu se vor aplica furaje si ingrasaminte minerale și nici materii care sa

duca la eutrofizarea apelor. De asemenea, pe teritoriul Amenajarii vor fi interzise

activitați care ar putea polua sau deteriora habitatele speciilor de pasari, uciderea sau

capturarea speciilor protejate, culegerea oualor din natura sau deranjul intenționat al

speciilor de pasari, incendierea si distrugerea zonelor cu stuf si defrisarea salciilor din

interiorul amenajarii.

Scopul retelei Natura 2000 nu este acela de a crea sanctuare care sa excluda

sistematic prezenta oricarei activitati umane. Conservarea biodiversitatii in aceste zone

va necesita, de fapt, mentinerea si promovarea unor activitati umane, care sa nu

afecteze semnificativ habitatele si diversitatea biologica.

In acest context trebuie mentionat ca, prin desfasurarea activitatii de

piscicultura, cu aplicarea tehnologiei agro-piscicole, habitalele pasarilor nu vor fi

deteriorate sau poluate.

In cadrul Amenajarii nu au fost identificate colonii de pasari iar migrația nu

este deranjata de desfasurarea activitatii.

Tinand cont de faptul ca speciile de pasari ihtiofage vor veni in cautarea hranei,

este foarte important ca acestea sa nu fie capturate sau omorate. Prin accesarea unor

fonduri europene, pierderile provocate de aceste pasari pot fi compensate.

Programul Operational de Pescuit a alocat in cadrul Masurii 2.1.4 si platit

exploatatiilor piscicole situate in siturile NATURA 2000, sume compensatorii

consistente pentru pierderile de productie datorate implementarii unor masuri de

mediu speciale, precum si pentru pierderile de productie datorate in special pasarilor

ihtiofage, dar si pentru pierderile cauzate de trecerea de la acvacultura traditionala

la cea organica.

Conform prevederilor Strategiei nationale privind acvacultura - Importanta

sectorului de pescuit in economia nationala este data mai ales de rolul pe care il are

prin potentialul de resurse alimentare, prin rolul activ in crearea valorilor de mediu, prin

generarea si metinerea zonelor umede si a biodiversitatii ihtiologice si avifaunistice. O

SC SELPOP FISH SRL


45


parte insemnata a Ariilor Speciale de Protectie Avifaunistica a fost desemnata pe

amplasamentele amenjarilor piscicole, ceea ce demonstreaza rolul pe care acestea il

au in generarea si conservarea valorilor de mediu, dintre care cea mai importanta este

biodiversitatea.

Prin functionarea obiectivului nu vor avea loc distrugeri ale habitatelor

speciilor cu statut de conservare, nu se vor produce distrugeri sau modificari ale

populatiilor speciilor de flora sau fauna semnalate pe amplasament.

In concluzie, prezenta speciilor de pasari acvatice in EC 19 si EC 20 va fi

influentata pozitiv daca avem in vedere derularea activitatilor de piscicultura, cu

respectarea conditiilor impuse de A.R.B.D.D.

Harta prezentei coloniilor de pasari in RBDD

SC SELPOP FISH SRL


46


Migratia pasarilor

Principalele drumuri de migrație ce strabat țara noastra primavara și toamna sunt:

1. Toamna

- Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de

Satu-Mare și la sud de Munkacs, a inconjurat Carpații prin valea Tisei, peste munții

Maramureșului și s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpații Orientali, deasupra vaii

Siretului și Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste,

garlițe,rațe, pasari rapitoare, prepelițe și turturele și de cocori;

- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898),

apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa

central-nordica și Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlițe, rațe,

cocori, berze, grauri, porumbei, prepelițe, dropii;

- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest

drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat

de laride, limicole, gaște, rațe, cocori, pelicani, dropii și spurcaci;

- Drumul carpatic, venind din regiunea Carpaților peste valea Ialomiței, munții

Dobrogei, pana la Lunca-Ciamurlia , Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari

cantatoare și pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.;

- Drumul pe țarmul Marii Negre, o ramificație a drumului sarmatic, frecventat mai ales

de laride, limicole (becaține,limoze) și pelicani; - Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-

V, in front larg, se raspandește de la Luncavița pana spre padurea Letea din Delta

Dunarii.

2. Primavara

Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se

concentreaza mai mult spre țarmul Marii Negre și peste Marea Neagra (Insula

Serpilor,Crimeea), fara insa a pierde și ramura ce trece prin Republica Moldoveneasca,

iar drumul sitarilor lipsește cu desavarșire, ultimii sitari estici trecand prin padurile

Luncavița-Babadag, spre nord. In Delta nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte

raman oarecum aceleași. De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute:

- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica.Acest

drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat

de laride, limicole, gaște, rațe, cocori, pelicani, dropii și spurcaci.

- Drumul pe țarmul Marii Negre, o ramificație a drumului sarmatic, frecventat mai ales

de laride, limicole (becaține, limoze) și pelicani.

- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat și de Almasy

(1898),apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din

Europa central-nordica și Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaște, garlițe,

rate, cocori,berze, grauri, porumbei, prepelițe, dropii. - Drumul sitarilor, venind din N-E

SC SELPOP FISH SRL


47


spre S-V, in front larg, se raspandește de la Luncavița pana spre padurea Letea din

Delta Dunarii.

Principalele cai de migratie ce strabat tara noastra toamna (Rudescu,1958 )

Specificam ca amplasamentul Amenajarii Piscicole Popina I este situat in

interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii. Ca urmare, zona fiind putin

afectata de interventiile antropice (piscicultura intensiva, braconaj, vanatoare, turism)

ofera conditii temporare, de odihna, hranire sau transit (pasaj) pentru pasari. Conditii

asemanatoare pot fi gasite si pe alte suprafete invecinate perimetrului amenajarii

piscicole.

Astfel, consideram ca functionarea obiectivului nu afecteaza sau distruge rutele

de migrare ale pasarilor si nici nu perturba celelalte specii de animale salbatice

protejate.

In concluzie, prin functionarea obiectivului Amenajarea Piscicola Popina, speciile

migratoare de pasari nu sunt afectate semnificativ, cu atat mai mult cu cat prezenta lor

pe amplasament este tranzitorie (de pasaj).

SC SELPOP FISH SRL


48


De asemenea mentionam ca, prin functionarea obiectivului:

- nu vor avea loc pierderi din suprafata habitatelor folosite pentru odihna si

reproducere;

- nu se vor aduce schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii, a tipurilor de

ecosisteme etc;

- nu vor avea loc distrugeri sau modificari de habitate a speciilor cu statut special de

conservare, specii incluse in listele rosii, directive, conventii internationale;

- nu se va produce disparitia unor specii sau distrugerea semnificativa a populatiilor

speciilor de flora si fauna semnalate pe amplasament.

Se apreciaza ca impactul asupra mediului determinat de functionarea obiectivului, este

unul redus, tinand cont ca speciile de fauna din zona au un grad de adaptabilitate sporit

la schimbarile de habitat si suporta mai usor situatiile de stres cauzate de activitatile

antropice. De asemenea, in zonele invecinate obiectivului, exista suprafete foarte mari

pe care se dezvolta habitate mult mai prielnice adapostirii a numeroase specii de fauna

si dezvoltarii speciiilor de flora.

4.9.3. IMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITATII DETERMINAT DE ACTIVITATILE

DESFASURATE PE AMPLASAMENT

Cercetarile asupra habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna realizate in zona de

amplasament au relevat un impact nesemnificativ asupra mediului, si implicit asupra

ecosistemelor naturale ale zonei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Au fost luate in considerare urmatoarele aspecte:

- zona este relativ bogata in resurse trofice dar cu suprafete de vegetatie restranse

atragand in special pasarile necuibaritoare datorita lipsei unei izolari intre perechile

cuibaritoare, a locurilor de cuibarit si a locurilor de refugiu pentru pui;

- pe amplasament nu sunt colonii de pasari;

- gradul de heterogenitate al zonei este mic iar zonele de ecoton tind spre valoarea

minima, prin urmare o astfel de zona ofera posibilitati de cuibarit, hranire sau popas

pentru un numar mai mic de specii.

Astfel, in aspect faunistic, cu referire la protectia si conservarea speciilor de

pasari, mentionam urmatoarele:

- Impactul produs asupra habitatelor si a speciilor de flora si fauna urmare a practicarii

activitatilor de acvacultura cu aplicarea tehnologiei agro-piscicole este unul redus,

nesemnificativ pentru populatiile speciilor de fauna enumerate;

SC SELPOP FISH SRL


49


- Practicarea activitatilor de acvacultura cu aplicarea tehnologiei agro-piscole nu vor

avea impact negativ semnificativ asupra ornitofaunei in timpul migratiei de primavara –

toamna.

In ceea ce priveste aspectele tehnice privind functionarea obiectivului –

Amenajarea Piscicola Popina EC 19-EC 20:

- Lucrarile de ameliorare a solului prin aplicarea tehnologiei agro-piscicole au un

caracter temporar, acestea se executa primavara -toamna, impactul produs asupra

ecosistemelor din zona fiind redus;

- Respectarea intocmai a tehnologiei agro-piscicole;

- Implementarea unui management corespunzator in ceea ce priveste gestiunea

deseurilor si substantelor utilizate in activitate, constituie de asemenea elemente care

fac posibil ca ecosistemul din zona sa nu fie perturbat semnificativ.

4.9.4. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Speciile de flora si vegetatie identificate in perimetrul obiectivului, in majoritate

sunt comune si pentru care nu se impun masuri de protectie.

Dintre speciile de fauna semnalate in zona amplasamentului, o atentie sporita se va

acorda celor care sunt incluse in listele europene de protectie si conservare (Directiva

Habitate si Directiva Pasari, in special Anexa I).

Pentru speciile de pasari incluse in anexa I se recomanda urmatoarele

masuri de protectie conform Directivei Pasari:

- Se interzice uciderea sa capturarea intentionata, oricare ar fi metoda folosita;

- Se interzice distrugerea sau producerea de pagube intentionata a cuiburilor lor si a

oualelor;

- Se interzice sa se adune ouale din natura si de a le detine, chiar goale;

- Este interzisa perturbarea pasarilor in perioada de reproducere si de clocire,

distrugerea cuiburilor si a oualor;

- Este interzis braconajul pentru speciile de pasari;

- Este interzisa uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata a

faunei de pe amplasament.

Prevederi generale pentru mentinerea biodiversitatii pe amplasamentul

amenajarii piscicole:

- Se interzice capturarea, distrugerea sau uciderea prin orice mijloace a faunei

salbatice care ar putea ajunge pe amplasament;

- Interzicerea cu desavarsire a incedierii stufului dupa 20 februarie;

SC SELPOP FISH SRL


50


- Este interzisa defrisarea arborilor si arbustilor de pe amplasament care pot fi folositi

de unele specii de pasari pentru cuibarit;

- Se interzice depozitarea deseurilor de orice fel pe suprafata sau in vecinatatea

amenajarii piscicole, in alte locuri decat cele special amenajate.

Specificam ca in aria in care se desfasoara activitatile amenajarii piscicole,

efectivele speciilor de animale salbatice sunt reduse. Speciile existente vor avea

posibilitatea de a se refugia in zonele apropiate, unde au un habitat similar cu cel

original.

Nu se prognozeaza existenta unui impact negativ semnificativ asupra vegetatiei

si faunei din zona, nefiind necesare masuri compensatorii.

Masuri de protectie si conservare a avifaunei din perimetrul amenajarii piscicole

Urmare a practicare activitatilor de acvacultura cu aplicarea tehnologiei agro-pisicole se

va urmari respectarea urmatoarelor masuri de diminuare a impactului:

- Utilizarea produselor de protectie a plantelor aprobata spre utilizare in perimetrul

RBDD;

- Evitarea eutrofizarii apei, ce provoaca moartea organismelor acvatice, inclusiv a

pasarilor;

- Interzicerea impuscarii speciilor ihtiofage, considerate daunatoare acvaculturii, care

pot fi si specii protejate prin lege (starci, egrete, cormorani, pelicani etc.);

- Interzicerea utilizarii plaselor impotriva pasarilor si evitarea folosirii tunurilor cu gaze

fara acordul ARBDD.

Pe baza tuturor elementelor prezentate, putem concluziona urmatoarele:

- biodiversitatea din zona amplasamentului analizat este, in majoritate, una comuna si

pentru care nu se impun anumite masuri de protectie;

- in zona amplasamentului analizat nu au fost identificate habitate Natura 2000 si nici

specii de flora rare, endemice, periclitate;

- in majoritate, speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse in nici o lista de

protectie la nivel european sau national, doar unele specii inregistreaza statut de

protectie;

- fauna semnalata, atat de nevertebrate, cat si de vertebrate, este comuna

ecosistemelor acvatice;

- datorita mobilitatii elementelor de fauna si a numarului redus de exemplare semnalat

impactul asupra speciilor este redus;

- s-au propus anumite masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii din zona

Amenajarii Piscicole Popina.

SC SELPOP FISH SRL


51


Impactul cumulat

In imediata vecinatate a amplasamentului in partea de nord –vest se gasesc

amenajari piscicole (EC 18 si EC 17) unde se practica activitatea de acvacultura, in sud

se gaseste zona de reconstructie ecologica Popina II iar in partea de est bratul Chilia.

Amenajarea Popina8 este invecinata cu zone compacte de stuf9 si zona tampon Matita-

Merhei-Letea10 (22.560 ha) care protejeaza zonele cu regim de protectie integrala

Rosca-Buhaiova, Padurea Letea si Lacul Raducu.

Astfel, in principal, in afara amplasamentului analizat se desfasoara activitati de

acvacultura, de recoltare a stufului si turism controlat. Zona Popina II redata circuitului

natural constituie un habitat favorabil pentru numeroase specii de pasari acvatice (rate,

lisite, gainuse de balta, gaste), care poposesc aici in numar mare la sfarsitul verii,

inaintea migratiei de toamna, sau in timpul acesteia, si ofera totodata conditii bune de

adapost in timpul cuibaritului. Stufarisurile compacte si zavoaiele sunt populate de o

serie de specii caracteristice deltei cum sunt: Falco vespertinus, Aytya nyroca, Accipiter

brevipes, Antus campestris, Lanius minor, Calandrella brachydactyla.


8 Delimitata pe harta cu albastru 9 Delimitata pe harta cu verde 10 Delimitata pe harta cu verde deschis


SC SELPOP FISH SRL


52


4.10. PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Prevenirea:

- Reparatiile la instalatiile electrice se efectueaza de personal autorizat;

- In spatiile de cazare, birou nu se depoziteaza materiale inflamabile si cârpe de sters,

imbibate cu ulei, ceara, etc;

- In incaperile pentru cazare, birou, se iau lua masuri de eliminare sau reducere, la

minim a pericolului de incendiu, si respectarea celorlalte reguli stabilite prin legislatia in

vigoare, cum ar fi fumatul, folosirea focului deschis, etc;

- Nu se utilizeaza instalatii electrice, cu improvizatii sau montate direct pe materialele

combustibile;

- Nu se suprasolicita circuitele electrice prin racordarea unor consumatori electrici

care depasesc puterea nominala a acestora;

- Se supravegheaza in permanenta mijloacele electrice de incalzire aflate in functiune

chiar daca acestea sunt prevazute cu mijloace de protectie;

- Obiectivul este dotat cu extinctoare.

Stingerea incendiilor:

- In cazul declansarii unui incendiu angajatii societatii vor anunta imediat pompierii

militari, la numarul 112;

- Se va incerca stingerea focului, daca nu este prea riscant cu apa din Dunare

preluata prin intermediul unei pompe din dotare.

In cazul igienizii prin ardere a resturilor vegetale din cadrul amenajarii se va solicita

acceptul A.R.B.D.D. si se vor respecta conditiile impuse prin actul de reglementare.

4.11. ZGOMOTUL SI VIBRATIILE

Pe amplasamentul studiat nu se desfasoara activitati care sa constituie surse

majore de zgomot, iar zonele invecinate obiectivului nu sunt zone locuite.

4.12. SECURITATEA ZONEI

Incinta obiectivului nu este inconjurata de gard, pe digul ce desparte EC 20 de

EC 18 este amplasata o poarta inchisa. Paza obiectivului este asigurata cu personal

propriu.

Accesul se face de pe Dunare –Brat Chilia in zona de mal fiind amplasata un

punct de acostare din lemn.

SC SELPOP FISH SRL


53


4.13. ADMINISTRATIE

Activitatea este coordonata de un sef de ferma. Pentru activitatile administrative

obiectivul dispune de o cladire in care se afla un birou.

5. CALITATEA SOLULUI

Pentru determinarea calitatii solului din cadrul amenajarii piscicole Popina

(bazinele piscicole EC 19 si EC 20) - s-a efectuat o analiza a solului de catre OSPA

Tulcea a carui rezultate sunt prezentate mai jos si care prezinta a calitate slaba a

acestuia, o capacitate biogenica scazuta ce determina o productivitate piscicola

naturala slaba si implicit o exploatare nerentabila din punct de vedere piscicol.

Analiza solului in bazinele piscicole EC 19 –EC 20

- pH – reactia solului;

- P ppm corectat – continut de fosfor;

- K ppm – continut de potasiu;

- Humus – rezerva de humus H%;

- Azot – continut de azot N%;

- Indice azot (IN%);

- Carbonati – continut de carbonati CaCO3%.

SC SELPOP FISH SRL


54


Reactia solului (pH in H2O) - dupa valoarea analizei probei de sol este:

- <5,0 - puternic acida – nu este cazul;

- 5,01 – 5,80 - moderat acida – nu este cazul;

- 5,81 – 6,80 - slab acida – nu este cazul;

- 6,81 – 7,20 – nu este cazul;

- 7,21 – 8,40 - slab alcalina - (toate probele);

- >8,40 moderat , puternic alcalina – nu este cazul.

Starea de aprovizionare a solului cu fosfor mobil , PAL(ppm), - dupa rezultatul

analizei probei de sol este :

- < 8,0 - foarte slaba – nu este cazul ;

- 8,1 – 18,0 - slaba – probele nr 9;10;13;

- 18,1 – 36,0 - mijlocie – probele nr 1;2;3;4;5;7;

- 36,1 – 72,0 - buna – proba nr. 6;

- > 72,0 - probele nr 8;11;12.

Starea de aprovizionare a solului cu potasiu mobil KAL(ppm) - dupa rezultatul

analizei probei de sol este:

- < 66,0 – slaba – probele nr 6;13;

- 66,1 – 132,0 – mijlocie – probele nr 1;2;3;4;5;7;9;10;11;

- 132,0 – 200,0 – buna – probele nr 8;12;

- > 200,0 – foarte buna – nu este cazul;

Aprecierea aprovizionarii solului cu humus (H%) dupa rezultatul analizei probei de

sol este:

- < 1,0 - foarte slaba – proba nr. 13 ;

- 1,1 – 2,0 – slaba – probele nr. 1;2;3;4;5;6;

- 2,1 – 4,0 – mijlocie – probele nr. 7;8;9;10;11;

- 4,1 – 8,0 – buna – proba nr. 12;

- > 8,0 – foarte buna –nu este cazul.

Dupa continutul de azot (N%) din sol , aprecierea asigurarii solului in stratul arat dupa

rezultatul analizei probei de sol este :

- < 0,140 – slaba – probele nr. 1;2;3;4;5;6;9;11;13;

- 0,141 – 0,270 – mijlocie - probele nr. 7;8;10;

- > 0,270 – buna - proba nr. 12 .

Dupa continutul de carbonati alcalino-pamantosi (%CaCO3), aprecierea solului

dupa rezultatul analizei probei de sol este:

- 0,0 – 4,9 – slab carbonatata – probele nr. 2;12;

SC SELPOP FISH SRL


55


- 5,0 –12,0–moderat carbonatata– probele nr.1;3;4;5;6;7;8;9;10;11;13 ;

- 13 – 25,0 – puternic carbonatata – nu este cazul ;

- 26,0 – 40,0 – foarte puternic carbonatata – nu este cazul ;

- > 41,0 – excesiv carbonatata – nu este cazul .

Pentru a stopa degradarea solului, inlaturarea factorilor negativi si refacerea

productivitatii piscicole naturale I.C.D.E.A.P.A. in urma studiului efectuat a concluzionat

ca cea mai indicata masura pentru refacerea structurii solului in cadrul bazinelor

piscicole EC19 si EC20 o reprezinta aplicarea asolamentului agropiscicol,

alternanta piscicultura – agricultura, care presupune cresterea productivitatii

naturale a bazinelor piscicole prin utilizarea acestora, la anumite intervale de

timp, in productia agricola.

Culturile agricole contribuie la refacerea structurii solului si la imbogatirea lui cu

substante folositoare pentru cresterea pestilor.

5.1. EFECTE POTENTIALE ALE ACTIVITATII DE PE AMPLASAMENTUL ANALIZAT

Prin utilizarea solului bazinelor piscicole EC 19 si EC 20 din cadrul A.P. Popina, pentru

culturi agricole, se imbunatateste mult structura solului, se asigura o mai buna aerare,

se asigura completa mineralizare a depunerilor organice si se obtine o imbogatire a

solului in saruri minerale biogene este necesar aplicarea unor masuri specifice de

ameliorare. Lucrarile aplicate pentru ameliorarea bazinelor piscicole EC 19 si EC 20

sunt indreptate in 2 directii, si anume:

- Impiedicarea dezvoltarii excesive a vegetatiei, in special a vegetatiei dure;

- Refacerea structurii solului.

Pentru prevenirea poluarii solului se iau urmatoarele masuri:

- Depozitarea materiilor prime, a materialelor utilizate, uneltelor si echipamentelor se

face in spatii special amenajate, in principal in magazia din incinta amenajarii, ce

deserveste obiectivul;

- Deseurile sunt colectate selectiv si depozitate temporar pe o platforma special

amenajata, astfel incat sa se evite poluarea solului;

- Apele uzate sunt colectate intr-un bazin betonat de 20 de mc;

- Efectuarea de tratamente fitosanitare cu respectarea instructiunilor tehnice privind

utilizarea produselor, echipamentelor si conditiilor de efectuare a tratamentelor, conform

tehnologiilor de piscicultura aprobate. Utilizarea numai a produselor si a substantelor

chimice prevazute in lista aprobata pentru teritoriul R.B.D.D.

SC SELPOP FISH SRL


56


5.2. EFECTE POTENTIALE ALE ACTIVITATILOR INVECINATE

In vecinatatea amplasamentului se gasesc amenajari piscicole unde se practica

activitatea de acvacultura, zona de reconstructie ecologica AP Popina II, bratul Chilia. In

aceste zone nu se practica activitati care au impact asupra obiectivului.

SC SELPOP FISH SRL


57


6. CONCLUZII SI RECOMANDARI

6.1. REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE SI CUANTIFICAREA

ACESTORA, DUPA CAZ, IN PROPUNERI PENTRU OBIECTIVE DE MEDIU MINIM

ACCEPTATE SAU PROGRAME DE CONFORMARE

6.1.1. FACTOR DE MEDIU APA

A. Situatia existenta si aspecte de neconformare

- alimentarea cu apa se realizeaza prin intermediul canalului Popina (Sfistofca) si

bratului Chilia astfel:

- Gravitational prin intermediul statiilor de pompare reversibile din canalul Popina

si a instalatiilor hidrotehnice de tip calugar din bratul Chilia – in momentul cand

cotele apelor permit acest lucru (in general alimentarea primavara si evacuarea

toamna);

- Mecanic – prin intermediul statiilor de pompare reversibile SP 7a si SP 7b din

canalului Popina (Sfistofca).

- vidarea bazinelor se face prin intermediul canalelor drenoare;

- amenajarea piscicola nu are in dotare instalatii de filtrare si epurare a apelor

provenite din bazinele piscicole, deoarece procesul tehnologic nu modifica

parametrii fizici si chimici ai apei.

- apele uzate provenite de la sediul fermei sunt preluate prin reteaua de canalizare

interioara si exterioara si evacuate intr-un bazin betonat vidanjabil (capacitate 20

mc).

In perioada de reabilitare a solului (practicarea agriculturii) se vor utiliza

substante fitosanitare din lista A.R.B.D.D. asfel incat sa nu existe riscul poluarii apelor si

solurilor adiacente.

Activitatea de piscicultura se va realiza in sistem semiintensiv fara utilizarea de

substantelor care sa modifice parametrii fizici si chimici ai apei.

B. Propuneri si recomandari

- efectuarea de tratamente fitosanitare cu respectarea instructiunilor tehnice privind

utilizarea produselor, echipamentelor si conditiilor de efectuare a tratamentelor, conform

tehnologiilor de piscicultura aprobate. Utilizarea numai a produselor si a substantelor

chimice prevazute in lista aprobata pentru teritoriul RBDD;

- societatea va efectua analize chimice trimestrial in restul anului si de cate ori este

nevoie, pentru a stabili valoarea indicatorilor fizico–chimici ai apelor de alimentare si

evacuare din bazinele piscicole;

SC SELPOP FISH SRL


58


- apele uzate evacuate vor respecta indicatorii de calitate stabiliti de NTPA 001/2002,

aprobat prin HG nr. 188/2002, modificat si completat prin HG nr. 352/2005, respectiv:

Indicatorii de

calitate ape uzate

Bazin betonat vidanjabil

/NTPA 002/2002

Obiectiv Amenajare

Piscicola/NTPA 001/2002

Ph 6,5 - 8,5; 6,5 - 8,5

materii in suspensie 350 mg/dmc 35,0 (60,0) mg/dmc

CBO5 300 mg O2/dmc 25,0 mg O2/dmc

detergenti 25 mg/dmc 0,5 mg/dmc

substante extractibile

cu solventi organici

30 mg/dmc

20,0 mg/dmc

- Recircularea apei, prin crearea unui curent minim al apei ce traverseaza bazinele

piscicole contribuind la introducerea acestora in circulatia generala a apelor aflate in

regim liber de inundatie ;

- Intretinerea si exploatarea corespunzatoare a constructiilor hidrotehnice si

instalatiilor de captare, aductiune, folosire si evacuare a apei in conformitate cu

prevederile regulamentelor de intretinere si exploatare, respectarea instructiunilor de

siguranta si protectia muncii;

- Verificarea periodica a digurilor, efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatii a

acestora. Se interzice spargerea digurilor pentru a permite accesul apei din bunuri

naturale;

- Interzicerea depozitarii de deseuri, furaje sau alte materiale in zona amenajarii

piscicole;

- Nu se vor executa operatiuni de spalare a autovehiculelor, echipamentelor, Utilajelor

in incinta obiectivului si cu atat mai mult in vecinatatea luciului de apa;

- Se va respecta tehnologia de populare si crestere a pestelui si se vor efectua

periodic analize ale calitatii apei astfel incat sa se evite aparitia fenomenelor de

eutrofizare sau imbolnaviri ale pestilor;

- Se vor lua masuri de refacere a ecosistemelor acvatice afectate atunci cand analizele

efectuate evidentiaza deteriorarea acestora.

SC SELPOP FISH SRL


59


6.1.2. FACTORUL DE MEDIU AER


- Obiectivul nu constituie o sursa semnificativa de poluare a aerului;

- Principala sursa de emisii in aer o constituie activitatile anexe agriculturii; Utilajele

utilizate sunt noi, sunt produse in Uniunea Europeana si corespund legislatiei privind

calitatea gazelor de esapament;

- Incalzirea spatiilor administrative se face in prezent cu combustibil solid-lemne prin

intermediul unei centrale;

- Pe amplasament nu se gasesc depozite de carburanti, aprovizionarea cu combustibil

a mijloacelor de transport se face din statii de distributie carburanti autorizate.


- Se vor respecta conditiile de calitate a aerului din zonele protejate –STAS

12574/1987.

- Emisiile de noxe se vor incadra in urmatoarele valori limita: pulberi= 50 mg/mcN,

monoxid de carbon=170 mg/mcN, oxizi de sulf =1700 mg/mcN, oxizi de azot=450

mg/mcN.

6.1.3. FACTOR DE MEDIU SOL-SUBSOL


- depozitarea materialelor, uneltelor si echipamentelor necesare desfasurarii activitatii

se face in magazia existenta pe amplasament;

- deseurile generate pe amplasament sunt in principal de tip menajer si sunt

depozitate in containere amplasate in spatiu special amenajat;

- solul are o calitate slaba, capacitatea sa biogenica se afla in continua scadere;


- pentru a stopa degradarea solului, inlaturarea factorilor negativi si refacerea

productivitatii piscicole naturale este necesar aplicarea unor masuri specifice de

ameliorare – aplicarea de asolamente agro-piscicole;

- incorporarea in sol a resturilor vegetale, in cadrul lucrarilor de refacere a solului din

bazinele piscicole, conform tehnologiei aplicate;

- se interzice cultivarea de plante daunatoare, narcotice sau care aduc prejudicii

mediului;

- se interzice cultivarea plantelor modificate genetic;

SC SELPOP FISH SRL


60


- amenajarea unor platforme betonate si imprejmuite in scopul amplasarii recipientilor

pentru colectarea temporara a deseurilor menajere si reciclabile;

- pastrarea curateniei in incinta si imprejurimile obiectivului;

- achizitionarea de material absorbant si interventia prompta cu acesta in cazul

producerii unor scurgeri sau accidente cu produse petroliere in zona obiectivului;

- stationarea mijloacelor de transport in incinta obiectivului sa se faca numai in spatiu

special amenajat – platforma pietruita, unde eventualele scurgeri accidentale de

produse petroliere pot fi imediat indepartate cu material absorbant;

- interzicerea efectuarii de reparatii, schimb ulei sau a spalarii autovehiculelor in incinta

obiectivului;

- deseurile sunt colectate selectiv si depozitate temporar pe o platforma special

amenajata, astfel incat sa se evite poluarea solului;

- nu se deverseaza pe sol sau in ape solutii de substante fitosanitare, ulei uzat si/sau

ape uzate menajere sau provenite de la grupurile sanitare si spalarea utilajelor;

- lucrarile agricole se vor realiza pe baza de contract de prestari servicii de catre

societati autorizate;

- se vor execută lucrări de fertilizare a solurilor prin aplicarea, cu precădere a

îngrăşămintelor organice sau a celor chimice monitorizând evoluţia calităţii solurilor,

evitând supradozarea şi levigarea îngrăşămintelor chimice în sursele naturale de apă.

6.1.4. FLORA SI FAUNA


- intreaga activitate a amenajarii piscicole Popina EC 19 – EC 20, se desfasoara pe

terioriul ariei protejate Rezervatia Biosferei Delta Dunarii in zona de dezvoltare durabila,

teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunarii si sitului ROSPA 0031 Delta

Dunarii – Complexul Razim –Sinoe;

- in zona amenajarii amenajarii piscicole nu au fost identificate habitate Natura 2000 si

nici specii de flora rare, endemice, periclitate;

- fauna semnalata, atat de nevertebrate, cat si de vertebrate, este comuna

ecosistemelor acvatice, pe amplasament nu exista colonii de pasari;

- datorita mobilitatii elementelor de fauna si a numarului redus de exemplare semnalat

impactul asupra speciilor este redus;

- proiectul va duce in timp la extinderea zonelor umede din rezervatia biosferei in lipsa

desfasurarii activitatii calitatea solurilor se va degrada ducand la imposibilitatea

desfasurii de piscicultura si inclusiv la degradarea habitatului.

SC SELPOP FISH SRL


61



- Sa nu se amplaseze garduri de protectie ale amplasamentului care sa impiedice

deplasarea libera a animalelor salbatice.

- Se vor aplica masurile de protectie a culturilor impotriva animalelor salbatice

aprobate de Administratia Rezervatiei;

- Nu se vor cultiva plante modificate genetic, narcotice sau orice alte plante

daunatoare sanatatii;

- Se interzice arderea vegetatiei stuficole dupa data de 20 februarie.

Pentru speciile de plante si animale salbatice cu exceptia speciilor de pasari se

interzice:

- recoltarea, capturarea, uciderea, distrugerea sau vatamarea acestora in oricare

dintre stadiile ciclului lor biologic;

- perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare

si de migratie;

- deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor.

Pentru toate speciile de pasari se interzice:

- uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;

- deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din

natura;

- culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale.

- perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere, de crestere si

de migratie.

6.1.5. GESTIUNEA DESEURILOR SI A SUBSTANTELOR CHIMICE PERICULOASE


- principalele tipuri de deseuri generate sunt cele de tip menajer;

- depozitarea deseurilor menajere face in pubele amplasate in spatii special

amenajate;

- deseurile menajere sunt preluate de serviciul de salubrizare al localitatii C.A. Rosetti

cu care societatea a incheiat contract.


- depozitarea deseurilor sa se fac numai in spatiu special amenajat, evitandu-se

imprastierea acestora sau abandonarea pe platforma din incinta societatii.

SC SELPOP FISH SRL


62


6.1.6. PROTECTIA MUNCII SI SANATATEA POPULATIEI


- exista numit responsabil cu protectia muncii;

- amplasamentul este situat la distanta de aproximativ 7 km de localitatea Sfistofca iar

activitatile desfasurate in prezent in zona amplasamentului nu sunt de natura sa

determine disconfort pentru locuitorii localitatii.


- personalul va purta echipament complet de protectie si va respecta intocmai

instructiunile precizate in normele de protectia muncii;

- exploatarea constructiilor si instalatiilor din cadrul amenajarii sa se faca in conformitate

cu regulamentul de functionare, exploatare si intretinere;

- sa se asigure salubrizarea amplasamentului;

6.2. RECOMANDARI PENTRU STUDII URMATOARE PRIVIND

RESPONSABILITATILE NECUANTIFICABILE SI CONDITIONATE DE UN

EVENIMENT VIITOR SI INCERT

Daca se vor avea in vedere investitii noi in cadrul amenajarii piscicole, se va

elabora un proiect si se va solicita emiterea acordului de mediu. In cadrul procedurii de

reglementare se va decide necesitatea declanşării procedurii de evaluare adecvată.

In cazul in care proiectul intră intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr.

445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra

mediului, fiind încadrat în anexa nr. 1 sau 2 se va declansa si procedura evaluare a

impactului asupra mediului. Autoritatea de mediu va stabili daca este necesara

continuarea procedurii cu studiu de evaluare adecvata si/sau studiu de impact asupra

mediului.

SC SELPOP FISH SRL


63


CONCLUZIA FINALA

Evaluarea efectuata in cadrul bilantului de mediu de nivel I a scos in evidenta

urmatoarele aspecte:

Amenajarea Piscicola Popina (bazinele EC19 si EC20) este amplasata in nord

– estul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, la aproximativ 7 km de localitatea

Sfistofca, comuna C.A. Rosetti, judetul Tulcea.

Societatea comerciala SELPOP FISH SRL detine Amenajarea Piscicola Popina

–bazinele piscicole EC 19 si EC 20 in baza contractelor de concesiune incheiate cu

Consiliul Judetean Tulcea: contract de concesiune nr. 9/24.01.2007, incheiat cu

Consiliul Judetean Tulcea pentru bazinul piscicol EC 20 in suprafata de 320 de ha;

Contract de concesiune nr. 131/21.04.2008, incheiat cu Consiliul Judetean Tulcea

pentru bazinul piscicol EC 19 in suprafata de 325 de ha. In 2014 la contractele de

concesiune au fost incheiate acte aditionale pentru realizarea de lucrari agropiscicole.

Amenajarea piscicola Popina – bazinele piscicole EC19 si EC20 prezinta o

suprafata totala de 645 ha, din care 623 ha luciu de apa si 22 de ha teren

neproductiv (amprize, diguri si platforme).

Alimentarea, evacuarea si recircularea apei in cadrul bazinelor piscicole EC 19

si EC 20 se realizeaza prin intermediul canalului Popina (Sfistofca) si a bratului Chilia,

astfel:

- gravitational – prin intermediul statiilor de pompare reversibile SP 7a (EC19) si SP 7b

(EC20) din canalul Popina (Sfistofca) si a instalatiilor hidrotehnice de tip calugar din

bratul Chilia – in momentul cand cotele apelor Dunarii permit acest lucru;

- mecanic – prin intermediul statiilor de pompare reversibile SP 7a (EC19) si SP 7b


Pentru a stopa degradarea solului, inlaturarea factorilor negativi si

refacerea productivitatii piscicole naturale I.C.D.E.A.P.A. in urma studiului

efectuat a concluzionat ca aplicarea tehnologiilor agro-piscicole reprezinta

solutia cea mai favorabila privind exploatarea AP POPINA - EC19 si EC20.

Tehnologiile agro-piscicole au ca rezultat:

- Prevenirea degradarii solurilor si ameliorarea acestora;

- Cresterea productivitatii biologice;

- Realizarea unor productii piscicole si agricole marite;

SC SELPOP FISH SRL


64


- Sporirea si conservarea insusirilor de fertilitate ale solului in vederea imbunatatirii

conditiilor de crestere si dezvoltare a biomasei vegetala si animala;

- Stabilirea si folosirea rationala a unui asolament agricol pentru fiecare categorie de

helesteu, in scopul cresterii productiei de hrana obtinuta in mod natural, corespunzator

cerintelor specifice tehnologiei piscicole.

Culturile agricole care se practica 3 – 4 ani contribuie la refacerea structurii

solului, la imbogatirea lui cu substante folositoare pentru cresterea pestilor, dupa

care bazinele vor fi utilizate din nou in circuitul piscicol.

Prin aplicarea asolamentului agropiscicol nu se modifica destinatia

terenului si scopul amenajarii AP Popina I –EC 19-EC 20;

Amenajarea Popina bazinele EC 19 – EC 20 este amplasata in interiorul:

- ariei naturale protejate Rezervatia Biosferei Delta Dunarii;

- sitului Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunarii;

- sitului Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii – Complexul Razim Sinoe.

Amenajarea Piscicola Popina EC 19-EC 20 este amplasata in zona de

dezvoltare durabila a rezervatiei, zona unde sunt permise activitati economice

realizate prin practici traditionale sau tehnologii noi, ecologic admise.

In zona amplasamentului analizat nu au fost identificate habitate natura 2000

si nici specii de flora rare, endemice, periclitate.

Fauna semnalata, atat de nevertebrate, cat si de vertebrate, este comuna

ecosistemelor acvatice.

Datorita mobilitatii elementelor de fauna si a numarului redus de exemplare

semnalat impactul asupra speciilor este redus.

S-au propus anumite masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii din

zona Amenajarii Piscicole Popina.

Avand in vedere cele mentionate se apreciaza ca pentru desfasurarea activitatii

de piscicultura cu aplicarea asolamentului agro-piscicol nu este necesara

impunerea unui program de conformare care sa cuprinda masuri ce presupun

investitii, in vederea conformarii cu prevederile legislatiei de mediu.

SC SELPOP FISH SRL


65


BIBLIOGRAFIE

- PEUCE – Studii si comunicari de stiintele naturii - Vol I;

- Manual de Delta Dunarii – Mihai DOROFTEI si Silviu COVALIOV;

- Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii;

- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii – Sinteza lucrarilor de

cercetare executate in faza I, Tema nr. A 13: Renaturarea zonelor indiguite din

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Tulcea;

- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii – Sinteza lucrarilor de

cercetare executate in faza a II-a, Tema nr. A 13: Renaturarea zonelor indiguite din

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Tulcea;

- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii – Orizont 2000 – Sinteza

lucrarilor de cercetare executate in Faza III-a, Tema nr. A 11: Renaturarea zonelor

indiguite din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Tulcea;

- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii – Analele stiintifice, Cioaca

E., Tudor M., Menting G.A., Reconstructia ecologica a amenajarii piscicole Popina /

propuneri de lucrari hidrotehnice de imbunatatire a regimului hidrologic al zonei Popina

II, Tulcea;

- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii – Analele stiintifice, Tudor

M., Moldovan M., Observatii preliminare asupra structurii si distributiei vegetatiei sub

influenta unor factori abiotici in amenajarea piscicola Popina;

- Pasarile si habitatele din zonele umede ale Moldovei – Editura Universitatii Alexandru

Ioan Cuza Iasi 2011;

- Migratia pasarilor - L. Rudescu – Editura Stiintifica;

- Regulamentul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării;

- Planul de Management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării;

- Migratia paseriformelor in estul romaniei – Alexandru Dorosencu, Emanuel Baltag,

Lucian Bolboaca –Constantin Ion (coordonator) – Editura Universitatii Alexandru Ioan

Cuza Iasi -2009;

- Manual de Delta Dunarii – Mihai Doroftei si Silviu Covaliov – Editura Centrul de

Informare Tehnologica Delta Dunarii Tulcea -2013;

- Flora ilustrata a Romaniei Pteridophyta si Spermatophyta –Vasile Ciorcarlan –Editura

CERES 2009;

- http://monitorizareapasarilor.cndd.ro/;

- http://www.ddni.ro;

- http://portal.ddbra.ro/harti_delta_dunarii.

- Documentatia pusa la dispozitie de beneficiar;

- Discutii purtate cu conducerea societatii si angajatii societatii;

http://monitorizareapasarilor.cndd.ro/

http://www.ddni.ro/


SC SELPOP FISH SRL


66


- Studiul de specialitate privind identificarea celei mai bune metode de efectuare a

activitatii de piscicultura in asolament pentru bazinele EC 19 – 20 din cadrul Amenajarii

Piscicole Popina, Comuna C.A. Rosetti intocmit de ICDEAPA Galati;

- Observatii proprii in timpul efectuarii verificarilor in teren;

- Legislatie specifica.

Date post:	25-Aug-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	31 times
Download:	0 times

RAPORT - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/BILANT_DE_MEDIU_NIVEL__I_SELP… · Bilant de mediu...

Documents