Comuna oimi.Studiu de EcoturismCapitolul 1. Cadrul Conceptual i
Metodologic
1.1.Definirea conceptului de Ecoturism1.1.1 Definirea
Ecoturismului Ecoturismul este o form de turism desfurat n arii
naturale, al crui scop l reprezint cunoaterea i aprecierea naturii
i culturii locale, care presupune msuri de conservare i asigur o
implicare activ, generatoare de beneficii pentru populaia
local1.1.2.Principiile Ecoturismului-Minimizarea impactului negativ
asupra naturii i culturii, impact ce ar putea distruge destinaia
turistic.-Educarea turistului cu privire la importana
conservrii.-Sublinierea importanei unor operatori responsabili,
care s coopereze cu populaia i cu autoritile locale, n vederea
satisfacerii nevoilor comunitii.-Furnizarea de fonduri pentru
conservare i pentru managementul ariilor naturale
protejate.-Accentuarea necesitii unei zonri turistice regionale i a
planificrii fluxurilor de turiti pentru regiunile sau ariile
naturalele vor deveni destinaii ecoturistice.-Necesitatea utilizrii
studiilor sociale i de mediu, precum i a unor programe de
monitorizare pe termen lung, pentru evaluarea i minimizarea
impactului.-Lupta pentru maximizarea beneficiilor economice ale rii
gazd, ale comunitilor i firmelor locale i mai ales ale locuitorilor
din zona ariilor naturale i protejate.--Asigurarea unei dezvoltri a
turismului care nu depete o anumit limit a schimbrii din punct de
vedere social i al mediului, limit determinat de cercettori n
colaborare cu rezidenii.-Utilizarea unei infrastructuri dezvoltate
n armonie cu mediul natural i cultural, minimiznd utilizarea
combustibililor fosili i conservnd vegetaia i fauna local.
1.1.3.Niele ecoturismului: ecoturism, turism de aventur, turism
n medii slbatice i campareaTurismul de Aventur este calatoria n
locuri noi i palpitante cu intenia de a cauta aventura. Turitii
care practica aceast form de turism nu urmeaz un program fix,
prefernd spontaneitatea si incertitudinea. Turismul de aventur
includeadesea activiti cum ar fi: alpinism, scufundari
sub-acvatice, ciclism extrem, kayak-canoe, etc., necesitnd
rezistenta si abilitati fizice. Desi acest tip de turism se
desfasoara de obicei n mijlocul naturii, el implic putin sau deloc
protejarea si conservarea mediului.Turismul n medii salbatice
nseamn calatoria n locuri neatinse de om, nepoluate, pentru a
cunote si a te bucura de natur, pentru a observa animalele,
pasarile si pestii n mediul lor natural. Aceste calatorii implica
utilizarea unor mijloace de locomotie nepoluante ca mersul cu
bicicleta, cu barca, cu animale de traciune, pe jos. Acest tip de
clatorie trezete interesul pentru frumusetile naturii, dar
contribuie putin la conservarea echilibrului fragil al
naturii.Camparea presupune calatoria ntr-un spatiu aflat undeva
ntre civilizatie si salbaticie, de cele mai multe ori cu familia
sau prietenii si folosind uneori ca mijloc de locomoie automobilul
(car-camping). Motivatia principala este relaxarea n mijlocul
naturii, dar utilizarea automobilului indicao lipsa a preocuparii
pentru protejarea mediului.Ecoturismul se deosebeste de turismul n
natura prin accentul pus pe conservare, educare, responsabilitate
si implicarea activa a comunitatii locale.
1.1.4.Profilul EcoturistuluiMotivaiile cltoriei - Natura (flora,
fauna, relieful) este principala motivaie a ecoturitilor. Ei nu vor
numai s o vad, ci i s o experimenteze i s nvee despre ea. Ei sunt
interesai i de istorie, de alte culturi, le place s participe la
diverse activiti n aer liber i apreciaz oportunitatea de a ntlni
oameni noi.Activiti preferate - Ecoturitii particip la o gam foarte
larg de activiti, de la observarea i nelegerea naturii (vizitarea
parcurilor naionale, observarea vieii slbatice), la activiti
orientate mai mult sau mai puin spre aventur i activiti cu specific
cultural - istoric. Ei sunt n cutarea noului, a unor experiene care
s le mbogeasc viaa.
Modaliti de cazare - Ecoturitii prefer faciliti de cazare cu
confort mediu sau chiar de baz, cum sunt cortul, cabana, motelul,
pensiunea sau hanul.Surse de informare - Ecoturitii acord mare
ncredere recomandrilor celorlali (prieteni, familie), dar i
diferite forme de materiale scrise reprezint surse importante de
informaii. De asemenea, experiena proprie din cltorii anterioare
joac un rol decisiv n alegerea destinaiei. Internetul devine tot
mai utilizat pentru planificarea vacanelor ecoturistice, dar muli
ecoturiti sunt suficient de experimentai pentru a-i organiza
singuri cltoria.
1.1.5 Cod de comportament al ecoturistuluiPregatirea
voiajului-alegerea unui agent de turism sau a unei organizatii care
se preocupademinimizarea impactului activitatii turistice asupra
mediului.-alegerea unui promotor sau a unei agentii de turism care
oferaosedintadepregatire despre modul cum trebuie sase comporte la
locul de destinatie sau safoloseascaechipamentelen vederea
protejarii mediuluinconjurator.-informarean legaturacu habitatul
naturalsi cu valorile culturale ale zonei.-adaptarea
comportamentului propriusi a codului de conduitala valorile
zoneivizitate.Respectarea urmatoarelor reguli-interdictia
accesuluin zone nepermise publicului-respectarea
marcajelor-informarea tour-operatorilor, autoritatilorsi
vizitatorilor asuprancalcarii oricareireguli care poate afecta
habitatul naturalsi culturalRespectarea florei, faunei si a
habitatului lor-deplasarea cu calm, faraa se perturba mediul
natural-pastrarea unei distante considerabile fatade animale pentru
a nu le deranja-evitarea hranirii animalelor-neintervenirean
habitatul natural-evitarea zonelorn care se gaseste un numar mare
de animale-interzicerea ruperii plantelor sau mutarii
animalelor-evitarea cumpararii de plante sau animale care sunt pe
cale de disparitie sau segasescn numar micntr-un anume
arealReducerea propriului impact asupra mediului-adoptarea unui
comportament care vizeazareducerea tuturor tipurilor de
poluare(chimica, biologica, vizuala, olfactivasi
sonora)-favorizarea deplasarilorn grupuri mici-constientizarea
impactului actiunilor proprii asupra mediului-mentinerea
echipamentului motorizatn stare buna-utilizarea unui echipament
nepoluant sau slab poluant-alegerea unor produse durabile,
biodegradabilesi reutilizabile-depozitarea reziduurilorn zone
strict amenajate pentru acest scop-favorizarea transportului cu
mijloace care nu au sau au un impact minim
asupramediuluiRespectarea comunitatilor locale-aprecierea
unicitatii populatiei din zona vizitata-respectarea cutumelor,
traditiilor localesi diferentelor culturale-deschiderea
sprenvatare-sustinerea economiei locale prin achizitionarea de
produsesi servicii-respectarea intimitatii oamenilorsi a
proprietatii private-adaptarea la cultura locala-adoptarea unui
comportament respectuos fatade ceilalti vizitatori
1.1.6.Organisme implicate n susinerea activitilor ecoturistice
-Societatea Internationala de Ecoturism (TIES)-Ecoturism
Australia(EA)-Societatea de Ecoturism din Japonia (JES)-Societatea
de Ecoturism din Kenya (ESOK)-Societatea de Ecoturism din Pakistan
(ESP)-Ecobrasil, Asociatin Ecuatoriana de Ecoturismo, The Fiji,
Ecotourism Association, The Swedish Ecotourism Society, Asociaia de
Ecoturism din Estonia,Ecological Tourism n Europe.
1.2. Definirea conceptelor de: turism durabil, turism
responsabil, turism alternativ, turism verde, geoturism
Turism durabil = dezvoltarea tuturor formelor de turism,
managementul si marketingul turistic care sa respecte integritatea
naturala, sociala si economica a mediului, cu asigurarea
exploatarii resurselor naturale si culturale si pentru generatiile
viitoare.
Turismul responsabil este, n esen un concept prin care se
desfoar fenomenul turistic, iar att mediul nconjurtor ct i
autenticitatea unlor locuri sau a unor monumente nu este
distrus.
Turismul alternativ se definete ca fiind turismul traditional.
Turitii nu i descriu interesele ca fiind alternative, iar
serviciile sau destinaiile pe care le aleg sunt tot cele care i
motiveaz de obicei: natura, religia, educaia, aventura etc. Intenia
i n acest caz nu este de a desemna o nou form de turism ci de a
sugera un alt fel de comportament, o mentalitate alternativ celei
predominante n turismul clasic.
Termenul turism verde" este folosit de obicei ca o versiune
neacademic a turismului durabil.
Societatea Naional Geografic" a lansat termenul de geoturism",
ca fiind: forma de turism care sprijin sau mbuntete
caracteristicile geofizice ale unui spaiu - mediul nconjurtor,
cultura, estetica, patrimoniul i bunstarea locuitorilor". Capitolul
2. AMENAJAREA I PLANIFICAREA ACTIVITILOR ECOTURISTICE N ARIILE
PROTEJATE2.1 Amenajarea ecoturistic a ariilor protejateDeoarece
denumirea de arie protejat este o form de folosire a terenului,
nevoile unei asemenea arii trebuie s fie cuprinse n planurile de
amenajare a teritoriului. Prin adoptarea unor sisteme eficiente de
planificare a utilizrii terenurilor, prin controlul construciilor,
a cldirilor,proiectelor, instalaiilor industriale, a agriculturii,
silviculturii, etc., se va ntri protecia acordat tuturor resurselor
naturale i culturale, deci i ariilor protejate. Planurile de
amenajare a teritoriului joac un rol vital pentru ariile protejate.
Ele trebuie s fie orientate spre viitor i s acorde ariilor
protejate o mare importan. Planificarea utilizrii terenurilor
trebuie, ntre altele, s fie fcut n interes public; s fie deschis
validrii publice i comentariilor; s promoveze interdependena
ariilor protejate i economiei localnicilor, astfel nct ambele pri s
aib de ctigat, etc.
3. POTENIALUL ECOTURISTIC AL ARIEI PROTEJATE3.1Resursele
turistice naturale - suporturi de baz ale activitii
turisticeResurse hidrograficeRul Criul Negru Apele curgatoare,
lacurile si apele subterane ale comunei Soimi, apartin cursului
mijlociu al bazinului hidrografic al Crisului Negru. Crisul Negru,
dupa ce izvoraste din Muntii Bihorului si strabate Depresiunea
Beiusului, intra in comuna Soimi prin Poarta Borzului, o zona de
defileu deosebit de frumoasa. Pe terasele acestui rau se gaseste
satul Borz, soseaua judeteana 709/A, calea ferata care face
legatura intre satul Soimi si Beius. Principaliialuentiai raului
Crisul Negru din sectorul comunei Soimi sunt:
Valea Borzului, Valea Urvisului, Valea Fiediului, Valea
Zarzagului, Valea Canalicului, Valea Soimului si Valea Doba.
Scurgerea maxima a acestor vai provine din topirea zapezilor si din
precipitatiile de durata. Aceste maxime se manifesta in perioada
februarie - aprilie. Debitul maxim al raului Crisul Negru pe
sectorul Soimi poate atinge 500 - 600 m/sec.
Fig 1. Crisul Negru pe teritoriul Comunei Soimi
Fig.2 Defileul Crisului Negru
Relieful Muntii Codru Momacu varful Balatescu (Baliteasa) de 927
m altitudine Dealurile Dumbravitei si Codrului avand o altitudine
de 500 - 600 m. Spre S - V, Dealul Gogota -Virful Poclusei de 344 m
altitudine, in sud Varful Pinilor cu Statia Meteorologica la o
altitudine de 686 m. Spre N - V, Valea Crisului Negru, iese din
defileu, dupa ce primeste Valea Borzului, Valea Fiediului si Valea
Zarzagului unita cu Valea Ursadului (Canalicul). In acest cadru
natural pitoresc, si-au gasit continuitate si statornicie sate pur
romanesti, mandre si bine chivernisite astazi. In vecinatatea
acestor asezari se insiruie Suplacul de Tinca (comuna Capilna)
vechi centru voievodal. Framantarile geologice prin care a trecut
teritoriul comunei Soimi, la care adaugam activitatea oamenilor
pentru utilizarea terenului, au conditionat aparitia unor aspecte
complexe. Cu toata constitutia complexa, in relieful comunei Soimi,
se poate distinge trei trepte de relief:
zona muntoasa, reprezentata de Muntii Codru - Moma; zona
deluroasa, reprezentata de dealuri cu altitudini de la 200 - 500 m,
si sunt rezultatul unui proces intens de eroziune desfasurat asupra
piemontului Codrului, piemont de acumulare. Forma actuala a
dealurilor comunei Soimi este, fie de culmi cu interfluviile larg
bombate, fie de suprafete care tivesc relieful muntos, asa se
prezinta ca - tiv - Dealul Caselor (Soimi), Dealul Popii
(Sinnicolau de Beius) si Dealul Codrului. energia reliefului
variaza cu cateva zeci de metri intre Borz si Sinnicolau de Beius.
Pe sectorul Crisului Negru intalnim mai multe nivele de terase de
eroziune. zona de campie -de campie inalta a Crisului Negru,
formata de-a lungul unui proces de acumulare si eroziune, fiind
dispusa in trepte, pe un plan usor inclinat, de la 200 m cat are in
vecinatatea dealurilor, pana la 140 m. Cea mai mare extindere,
campia, o are in zona Sesuri Sinnicolau de Beius, Dobleasca, La
Petid, Doba, Tirlau si Suvere.
Fig .3 Zona deluroasa Fig.4 Muntii Codru Muma
Bogatiile naturale ale subsolului comunei Soimi sunt datorate
complexitatii structurii geologice. Bogatiile subsolului sunt
foarte variate si trebuiesc cercetate si valorificate. Defileul
Borz - Soimi este foarte bogat in calcare compacte cuartoase, pe
Valea Ursadului si la Vilceaua Sinnicolau se gasesc carbuni. In
comuna Soimi se gasesc argile, , caolin, nisipuri, tuf vulcanic,
care ar putea fi valorificate. Sterilul din cariere ar putea fi
granulat si folosit cu mare eficienta in constructii. Cu siguranta
ca Muntii Codrului contin filoane metalifere, dar mai ales metale
rare cum ar fi (molibden, uraniu etc). O cercetare geologica
complexa ar elucida aceste opinii.
Fig 5.Cariera de Piatra Urvis
VegetaiaAsociatiile de vegetatie din cadrul comunei Soimi sunt
dispuse intr-o zonalitate verticala, datorita treptelor de relief,
influentei climatice, expunerii si orientarii pantelor. Etajul
coniferelor are o mica intindere in vegetatia comunei si are o
suprafete razlete de plantatii sub limita etajului coniferelor din
Muntii Bihorului. Padurea de conifere din Virful Pinilor
(Dumbravita de Codru) se afla la o altitudine de 600 - 700 m, zona
de conifere de la vechiul Canton silvic se afla la o altitudine de
400 m.Pe Dealul Borzului in locul numit Pacau se afla o zona de
vegetatie cu bujor banatic,fiind rezervatie naturala.Padurile
Soimului sunt presarate cu poieni cu arbori rari, lemnul cainesc
(Ligustrum vulgare), teiul (Tilia parvifolia). In putinele locuri
de balta (spre Petid) intalnim o vegetatie de stufaris (Phragmites
communis), in amestec cu speciile de papura (Typha sp), pipirig
(Schoenoplectus lacustris), speciile de rogoz (carex sp) si de
trifoiste (Menyanthes trifoliata). Pe pasuni mai intalnim specii
caracteristice specii caracteristice ca: limba boului (Statice
gmelini), iarba de saratura ( Puccinelia distans) Fig 6.Drumul spre
Dealul cu bujori banaticiRezervatii naturale si monumente ale
naturii, monumente medievale identificate pe baza cercetarilor
arheologicePe teritoriul comunei Soimi se afla rezervatia naturala
a bujorului banatic situat in localitatea Borz in locul numit
Dealul Pacau, pe o suprafata de 15,00 ha, cuprins si aprobat prin
Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului national - sectiunea a - III - a zone protejate,
poz.2.178.Deasemenea, defileul Crisului Negru pe o suprafata de
12,00 ha, cuprins in Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului national - sectiunea a - III - a zone
protejate, poz.2.174.
Fig.5 Bujorul Banatic din localitatea Borz in locul numit Dealul
Pacau (Sursa imaginii: www.ebihoreanul.ro)
FaunaFaunacontine elemente din regiunile deluroase si montane
precum si elemente panonice Fauna padurilor este reprezentata
prin:cerbul (Cervus elaphus carpathicus),cerbul lopatar (Dama
dama),mistretul (Sus scrofa),caprioara (Capreolus capreolus),lupul
(Canis lupus),vulpea (Vulpes vulpes),apoi pasari:corbul (Corvus
corax),fazanul (Phasianus colchicus). In campie se gasesc
rozatoare:popandaul (Citellus citellus),harciogul (Cricetus
cricetus),iepurele (lepus europaeus) s.a. In Crisul Negru se gasesc
numeroase specii de pesti:mreana (Barbus meridionalis),scobarul
(Chondrostema nasus),cleanul (Leuciscus cepphaleus),stiuca (Esex
luucius),somnul.
Capitolul 4.NIVELUL DE DEZVOLTARE A ECOTURISMULUI N ARIA
PROTEJAT
4.1 Structuri de primire cu functiuni turisticePensiunea Maria
se afla la 67 km de Oradea in Comuna Soimi pe strada principal la
nr. 131 pe DJ792A.Este o pensiune modesta cu un numar mic de locuri
de cazare.
Fig.6 Pensiunea Maria4.2 Cile de comunicaieAccesul n sit se face
din DN79 (E671) spre localitile Zerind-Ant-Tmada-Talpo. DJ709A ne
conduce ntr-o localitate limitrof sitului, Tut. DN76 (E79)
(Oradea-Beiu) strbate localitatea oimi, situat aproape de situl
Defileul Criului Negru. DJ768A strbate Suplacu de Tinca, Cplna,
Rohani i Ginta. Accesul cu trenul se face pe ruta Timioara-Oradea
(cu oprire n Tmada sau Zerind), pe ruta Beiu-Holod (pn n oimi) sau
pe ruta Ciumeghiu-Holod (cu oprire n Batr, Tut, Gurbediu, Tinca sau
Rpa).
4.3 Infrastructura de informare i documentare a
arieiAutoritatile locale nu sunt implicate in promovarea
turismului,astfel infrastructura de informare si documentare a
ariei nu exista.Internetul este singurul mijloc de informare a
ariei,insa si aici informatiile sunt minime.
4.4 Forme de turismPredominant in Comuna Soimi este turismul de
recreere,turistii avand posibilitatea de a vedea exemplarul valoros
al Bujorului Banatic.Fig. 7 Bujorul Banatic Sursa:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dealul_Pac%C4%83u
5. IMPACTUL ACTUAL AL ACTIVITILOR ECOTURISTICE
5.1Rolul comunitilor locale n dezvoltarea
ecoturismuluiParticiparea desemneaz implicarea actorilor sociali
din comunitate n scopul de a modela planificarea strategic a
dezvoltrii locale n funcie de toate opiniile existente i de
asemenea pentru a construi un cadru transparent ce poate determina
creterea implicrii diverilor actori sociali n atingerea
obiectivelor. Implicarea cetenilor n procesul de luare a deciziei
permite acestora s i realizeze nevoia de automplinire. Are n vedere
stimularea populaiei i a micilor afaceri locale pentru dezvoltarea
unor produse ecoturistice de calitate. ntre acestea, o maxim
importan ar trebui acordat obiceiurilor tradiionale ca form de
conservare i perpetuare a culturii i identitii naionale. Comunitile
locale i micii ntreprinztori privai din cadrul acestora ar trebui
stimulai i ncurajai s dezvolte servicii de agrement sau mici
structuri de cazare. Acestia la randul lor trebuie sa respecte
anumite conditii: sa aprecieze unicitatea zonei ,trebuie sa fie
deschisi si sociabili ;susinerea economiei prin achiziionarea de
produse i servicii locale ; respectarea intimitii oamenilor;
adoptarea unui comportament respectuos fa de vizitatori.Toate
acestea vor contribui la crearea unor produse ecoturistice unice
att pe plan naional ct i internaional. Revizuirea legislaiei pentru
micii ntreprinztori din mediu rural i oferirea unor faciliti
operatorilor turistici care au implementat un model de bune
practici n ecoturism sunt alte aciuni prioritare. 5.2 Efectele
ecoturismului asupra comunitilor locale, relaia populaie
local-turitiIn primul rand trebuie trecut de la promovarea unor
produse ecoturistice izolate, realizate de administraiile
parcurilor sau de tur-operatorii specializai, la dezvoltarea unor
destinaii ecoturistice, n cadrul crora s fie oferit un produs
ecoturistic integrat, nscut din parteneriatele realizate de
factorii implicai (administraia parcului, administraie public
local, comunitatea local, investitorii privai) i promovat att prin
efortul asociaiilor de dezvoltare a (eco)turismului realizate la
nivel local, ct i prin efortul administraiilor publice centrale. n
principiu, aceste destinaii ar putea fi dezvoltate pe scheletul
parcurilor naturale sau naionale i a rezervaiilor biosferei, dar
destinaii ecoturistice pot fi create i n alte zone naturale n care
modul de via tradiional s-a pstrat nealterat (de exemplu situri
Natura 2000).Efectele ecoturismului asupra comunitilor locale sunt:
conservarea diversitii biologice i culturale prin protejarea
ecosistemului promovarea utilizrii durabile a biodiversitii, prin
oferirea de locuri de munc n comunitatea local schimbul de
beneficii socio-economice ntre comunitile locale i btinai avnd
acordul acestora i participarea la coordonarea ntreprinderilor n
ecoturism turism de observare a resursele naturale neatinse devine
o preocupare prioritar i implic un impact minim negativ asupra
mediului. minimizarea impactului turismului n sine asupra mediului
accesibilitatea i evitarea risipirii resurselor sau a luxului
principalele atracii ar trebui s fie cultura local, flora i
fauna.
Capitolul 6. SOLUII PENTRU DEZVOLTAREA ECOTURISMULUI PRIN
AMENAJRI SPECIFICE
Dezvoltarea si promovarea ecoturismului in Romania reprezinta un
instrument pentru conservarea naturii care poate actiona prin:1.
finantare directa in proiecte de conservare a naturii; 2. crearea
unor surse alternative de venituri pentru comunitatile locale,
marind capacitatea lor de a dezvolta servicii de inalta calitate
pentru diminuarea presiunii asupra naturii; 3. incurajarea
dezvoltarii durabile la nivel local a comunitatilor rurale din
ariile protejate (de exemplu masuri de planificare a folosirii
terenurilor care tin seama de conservarea naturii si de ariile
protejate); 4. promovarea celor mai bune practici de mediu ale
touroperatorilor si pensiunilor; 5. cresterea nivelului de
constientizare al localnicilor si turistilor cu privire la
conservarea naturii, consumul redus de energie si adoptarea
masurilor de colectare ecologica a deseurilor. Programele de
ecoturism din Romania sunt oferite turistilor prin intermediul unor
touroperatori locali care colaboreaza de regula cu touroperatori
din strainatate.n procesul de amenajare a acestor destinaii, ariile
naturale protejate joac un rol deosebit de important. Avnd n vedere
caracterul fragil al acestora, dezvoltarea ecoturismului se va face
prin realizarea unor faciliti minime i cu perturbarea limitat a
mediului, respectnd specificul local i limitele pn la care se poate
interveni la nivelul fiecrui areal n funcie de zonarea intern i de
zonarea turistic. Infrastructura de vizitare i informare - trebuie
s fie preponderent simpl, cu respectarea necesitilor de baz, a
minimului de confort i siguran. n proiectarea infrastructurii
trebuie s se in cont de contextul local, mai degrab dect de
promovarea unor soluii generale. Astfel de eforturi ar trebui s
includ: 1) amenajarea unor centre de vizitare prevzute cu sli de
prezentare a diferitelor exponate din aria protejat, de proiectare
de diapozitive i filme privind zona respectiv, de desfurare a unor
activiti cu caracter social-cultural etc. Tot aici trebuie
organizat gruparea vizitatorilor, contactul cu ghizii de teren,
ncasarea taxelor de vizitare a zonei precum i comerul specific
turistic cu hri, brouri, albume, suveniruri etc. n procesul de
amenajare a acestor structuri trebuie avut n vedere furnizarea de
servicii pentru o gam ct mai larg de vizitatori, inclusiv pentru
turitii cu dizabiliti, precum i gsirea unor soluii cu consum minim
de energie. Se recomand realizarea de construcii de mici
dimensiuni, uor de ntreinut, uor accesibile i dotate cu un numr
suficient de locuri de parcare; 2) amenajarea unor puncte de
informare n locurile principale de acces n zon; 3) nfiinarea unor
centre locale de informare i promovare turistic; 4) realizarea unor
trasee speciale (tematice, ecvestre, de biciclete, de schi fond,
tracking, photo-hanting, puni suspendate etc.) - cu locuri de
popas, panouri informative i de interpretare, sgei de orientare; 5)
refacerea traseelor turistice existente i amenajarea altor noi
trasee; 6) amenajarea punctelor (foioarelor) de observare i a
punctelor de belvedere cu panouri de interpretare, infrastructur de
observare; 7) amenajarea unor locuri de campare cu delimitarea
zonelor, panouri informative i de avertizare, vetre pentru foc,
toalete ecologice; 8) amenajarea / refacerea unor refugii montane i
a unor cabane turistice acolo unde lungimea traseelor turistice
impune asemenea lucru; 9) amenajarea unor parcri n apropierea
locurilor de acces n parc cu toalete ecologice, sistem de
management al deeurilor, panouri informative i de avertizare; 10)
amplasarea panourilor indicatoare, informative, de avertizare, de
promovare a parcurilor.
Bibliografie:
http://natura2000.mmediu.ro/site/115/rosci0061.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_%C8%98oimi,_Bihor
http://www.aquacrisius.ro/index.php/rosci0061defileucrisulnegru
https://www.google.ro/search?q=locul+numit+Pacau+se+afla+o+zona+de+vegetatie+cu+bujor+banatic&espv=2&biw=1078&bih=575&site=webhp&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=yF1vVf3LMMHZU9asgfAN&ved=0CAYQ_AUoAQ&dpr=1
http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2013/05/ecoturism_faza1.pdf
http://www.revistacalitateavietii.ro/2009/CV-3-4-2009/09.pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecoturism
