studiu de caz.docx

MOTTO:

„Totul educa: oamenii, lucrurile, fenomenele, dar în primul rând şi în cea mai mare măsură,

oamenii. Între aceştia primul loc îl ocupă părinţii şi educatorii” – A. S. Makarenko, “Cartea

pentru părinţi”

4.1. Scopul cercetarii

Problematica adaptarii copilului la forme institutionalizate de educatie ii preocupa pe

educatatori, invatatori, pe profesori,

dar mai ales pe parinti. Multe din cauzele ce stau la originea inadaptarii copilului isi au

originea in mediul familial.

De aceea, scopul principal al cercetari a fost acela de a caracteriza relatia dintre stilul de

disciplina parentala si comportamentul de inadaptare ale copilului.

4.2 Obiectivele cercetari:

Caracterizarea stilului de disciplina parentala in functie de nivelul de studiu si profesie.

Identificarea cu exactitate a cauzelor ce influenteaza randamentul scazut al unui copil sau

comportamentul de inadaptare la un moment dat

4.3 Ipotezele cercetate

Putem spune ca identificarea ipotezelor este momentul cel mai important din intregul demers

al cercetari pentru ca este pus in evidenta sensul intregului demers descoperirea unor noi

informati si semnificatii legate de fenomenul cercetat inadaptarea la formele institutionalizate

fiind o problema ce trebuie abordata.

Ipotezele construite pentru aceasta cercetare sunt urmatoarele:

1. Inadaptarea scolara a prescolarilor este o consecinta a neimplicarii parintilor in

educarea copiilor, stilul lor educational fiind caracterizat de neglijare sau chiar violenta in

cadrul intrafamilial.

2. Copiii disciplinati de parinti prin folosirea pedepsei corporale au tendinta de a manifesta

probleme de comportament in mediul prescolar comparativ cu copiii pedepsiti prin metode

non-violente.

3. Exista o relatie invers proportionala intre nivelul de trai al unei familii si riscul de

inadaptare a copilului din aceea familie.

4.4 Metodologie

Pentru realizarea cercetari am apelat la metode specifice acestui domeniu precum interviul si

studiul de caz. De asemenea am mai utilizat si 'Metoda studierii documentelor scolare'.

Metoda studierii documentelor scolare

Consta in cercetarea cataloagelor si jurnalelor de clasa, a matricolelor scolare, a planurilor de

munca oralelor etc. Studiul acestor documente serveste scopului de a stabili daca s-au folosit

sau nu mijloace pentru ameliorarea activitatii instructiv-educative.

Documentarea asupra temei cercetate mi-a oferit o imagine de ansamblu asupra anumitor

aspecte importante. Tipurile de documente studiate au fost in majoritatea lor, documente

oficiale cum ar fi: cataloage scolare, registre, fise de caracterizare psihopedagogica, fise

individuale de observatie a comportamentului copiilor, programul de activitati educative.

De asemenea, am consultat si documente personale - particular oficiale, precum certificatele

de nastere ale copiilor, buletinele sau cartile de identitate ale parintilor, precum si caietele

copiilor.

Interviul

Este o convorbire intre doua persoane un intervievator si un intervievator. Scopul acestei

convorbiri este de a favoriza producerea unui discurs pe o tema definita de un cadru de

cercetare.(vezi anexa 1, 2, 3).

Pentru a putea utilize cu bune rezultate interviul trebuie sa se fixeze dinainte tema discutiei sa

se castige increderea celui cu care se discuta spre a-l dispune la raspunsuri sincere,

cercetatorul sa culeaga suficiente informatii, din mai multe surse inainte de formularea unor

concluzii. Este recomandat ca datele culese prin interviu sa fie confruntate cu observatiile

proprii, cu datele furnizate de studiul documentelor scolare.

Studiul de caz

Consta in studierea unor situatii reprezentative pentru a ajunge la anumite concluzii cu

caracter teoretic sau practic. Aplicarea acestei metode presupune parcurgerea urmatoarelor

etape:

1 Selectarea subiectilor ce vor fi supusi studiului;

2 Adunarea unor date despre subiecti prin aplicare a mai multor metode;

3 Realizarea unei sinteze in legatura cu datele adunate sub forma de diagnostic;

4 Concretizarea unor concluzii la realitatile educationale in desfasurare;

5 Urmarirea in timp a masurilor adaptate. In situatii de insucces, se rea studiul de caz, se

identifica un alt diagnostic si se prescriu alte masuri.

4.5. Descrierea esantionului

Instrumentele cercetarii au fost aplicate pe un numar de 50 de copii dintre care 25 la grupa

mare si 25 la grupa pregatitoare. In realizarea demersului cercetarii am colaborat cu un

numar de 2 educatoare si un numar de 30 de mame.

Grupul tinta cercetat este format din copiii identificati in mediul prescolar ca avand

comportamente neadecvate, manifestari violente sau alte forme de inadaptare.

Au fost vizate si familiile acestora pentru a se identifica care ar putea fi cauzele ce

influenteaza problemele de adaptare ale acestor copii.

4.6. Prezentarea si interpretarea datelor

In urma interviului au reiesit urmatoarele date: 30% dintre copii intervievati afirma ca

parintii lor nu-i iubesc si nu petrec timp cu ei. 10%dintre copiii sunt batuti de catre unul

dintre parinti. 20 % dintre copii intervievati sufera datorita lipsei unuia dintre parinti.

20%provin din familii cu conditii insuficiente de trai.

In urma interviului cu parintii s-a constatat o neconcordanta intre raspunsurile lor si cele ale

copiilor. Un procentaj de 70 % dintre parinti nu recunosc ca, copilul lor are o problema.

30%dintre parinti sunt dispusi sa colaboreze cu educatoarea in vederea inlaturarii cauzelor ce

stau la originea problemelor de adaptare ale copiilor.

Din relatarile eductoarelor reise faptul ca nu toti copiii inadaptati se manifesta la fel. 60 % au

manifestari violente, 40% au probleme de relationare cu ceilalti.

Studiile de caz

Studiu de caz 1

1) Date de identificarea ale copilului

Nume: R.

Prenume: M.

Sexul: masculin

Data si locul nasterii: 2001, Iasi

Varsta: 5 ani

Domiciliul stabil: Iasi

Religia: Ortodoxa

Etnia: romana

Nationalitatea: romana

2)Prezentarea familiei si a mediului familial

Mama:

Numele si prenumele: R.A.

Locul si data nasterii: Iasi, 1972

Domiciliul legal: Iasi

Studii: medii

Profesia: vatman R.A.T.P.


Etnia: romana

Religia: ortodoxa

Starea de sanatate: buna, nu sufera de nici o boala cronica sau transmisibila

Elemente personale semnificative: evolutie normala in familia de origine, locuieste impreuna cu

mama si cu fiul ei.

Tatal:

Numele si prenumele: R.P.



Studii: medii

Profesia: mecanic


Etnia: romana

Religia: ortodoxa


Elemente personale semnificative: provine dintr-o familie normala, tot timpul si-l petrece la

munca, in strainatate si nu prea se ocupa de copil.

R.M. isi petrece intreaga zi cu bunica dar aceasta nu are autoritate asupra lui.

Conditiile materiale ale familiei sunt bune, asteptari reduse din partea familiei in ceea ce - l

priveste in plan educational.

3)Problema investigata: inadaptare scolara

4)Date medicale

- evolutie normala, nu sufera de nici o boala cronica sau transmisibila

5)Educatia copilului

Copilul R.M. merge la gradinita de doi ani, este la grupa mare. Are capacitati intelectuale de

nivel mediu. Intelegerea verbala si aptitudinea de conceptualizare si gandire sunt bune. Ii place

matematica, dar dovedeste un interes scazut fata de celelalte obiecte.

6)Manifestari comportamentale

M. nu are prieteni, nu socializeaza cu colegii din grupa, este mereu deprimat

- raspunde ezitant, cu o voce nesigura, abia auzita, se inroseste la fata si evita sa priveasca in ochi

educatoarea cand i se cere sa vorbeasca in fata colegilor.

- cand trebuie sa lucreze individual nu - si termina niciodata activitatea, nu sta linistit si isi

deranjeaza colegii.

- doreste sa afle cat mai multe lucruri despre Spania, pentru ca acolo lucreaza tatal sau

- reactioneaza pozitiv daca este laudat, dar se supara foarte tare daca este certat in fata altora,

dorind sa se razbune pe cei care au asistat la discutii.

- pare jenat daca este laudat sau certat in fata altora

- are putini prieteni, incepe foarte rar o conversatie

- ramane singur in timpul recreatiilor, ceilalti il ocolesc, pentru ca are de multe ori, un

comportament violent

7)Masuri educative

Educatoarea ii va acorda mai multa atentie decat celorlalti copii, incercand sa - l integreze in

colectivul grupei prin antrenarea lui in diferite activitati.

De asemeni il duce pe M. la sedinte de consiliere cu psihologul gradinitei.

8)Recomandari:

- de doua ori pe saptamana va participa la sedinte de consiliere

- li se recomanda parintilor sa petreaca mai mult timp cu copilul si de asemenea sa - l duca la

diversi specialisti pentru a-l ajuta sa devina un copil normal

- aplicarea unor metode corecte de lucru cu copilul

9)Concluzii

Teama pe care o manifesta M.de a nu se face de ras in fata colegilor, dorinta lui de a epata prin

comportamentul agresiv atat verbal cat si fizic se datoreaza lipsei de comunicare atat cu mama

cat si cu tatal. Ii este teama sa -si faca prieteni, sa se ataseze emotional de o alta persoana si de

aici dificultatea lui de a relationa cu colegii.

Comportamentul sau este datorat lipsei unei personae de sex masculine din casa, respective tatal,

in care copilul are mare incredere.

Momentan, el se simte abandonat de tata.

In continuare si consilierul scolar, si educatoarea vor aplica metode pentru a ameliora starea de

teama si de inadaptare scolara pentru M.

Studiu de caz 2


Nume: A.

Prenume: S.

Sexul: masculin


Varsta: 6ani


Religia: Ortodoxa

Etnia: romana



Mama:

Numele si prenumele: A.S.



Studii: medii

Profesia: functionar la posta


Etnia: romana

Religia: ortodoxa



sotul si cu unicul copil.

Tatal:

Numele si prenumele: A.P.



Studii: medii

Profesia: sofer pe masina postei


Etnia: romana

Religia: ortodoxa


Elemente personale semnificative: provine dintr-o familie normala

S. este singur la parinti

Conditiile materiale ale familiei sunt bune.

3)Problema investigata: inadaptare scolara si hiperactivitate

4)Date medicale



Copilul S. merge la gradinita de trei ani, este la grupa pregatitoare. La gradinita nu face altceva

decat sa se joace. Nu participa decat la activitatile cu program muzical. Nu asculta de educatoare

si nu relationeaza cu ceilalti.


S. nu are prieteni, nu socializeaza cu colegii din grupa .

De multe ori cand altii ii vorbesc da impresia ca nu ii asculta, isi misca mainile, picioarele si nu -

si gaseste locul pe scaun.

Intampina dificultati cand trebuie sa -si mentina atentia concentrata mai mult la diferite activitati

sau jocuri.

Nu este niciodata linistit, isi deranjeaza colegii si intrerupe activitatea educatoarei prin

comportamentul sau.

Totdeauna are o masina in mana, fie ca este in clasa sau la masa.

7)Masuri educative

Educatoarea ii acorda mai multa atentie decat celorlalti copii, incercand sa- l integreze in


De asemeni il duce pe S. la sedinte de consiliere cu psihologul gradinitei.

8)Recomandari:





9)Concluzii

Inadaptarea lui S. se datoreaza lipsei de comunicare atat cu mama cat si cu tatal.

Nu stie sa si faca prieteni si sa relationeze cu ceilalti colegi.

Tulburarile de comportament se datoreaza faptului ca de foate multe ori parintii aplica bataia ca

pedeapsa in loc sa explice si sa- i corecteze greselile de comportament.

In continuare, consilierul scolar si doamna educatoare vor aplica tehnici metode pentru a

ameliora inadaptarea si hiperactivitate.

Studiu de caz 3


Nume: M.

Prenume: D.

Sexul: masculin


Varsta: 6ani


Religia: Ortodoxa

Etnia: romana



Mama:

Numele si prenumele: M.E.



Studii: superioare

Profesia: asistent medical


Etnia: romana

Religia: ortodoxa



sotul si cu unicul copil.

Tatal:

Numele si prenumele: M.C.



Studii: superioare

Profesia: asistent medical


Etnia: romana

Religia: ortodoxa


Elemente personale semnificative: provine dintr-o familie de intelectuali, petrece mult timp cu

copilul datorita locului de munca

D. isi petrece intreaga zi la gradinita cu program prelungit, dar doamnele educatoare sau

ingrijitoarea nu au autoritate asupra lui.


3)Problema investigata: inadaptare scolara si hiperactivitate

4)Date medicale



Copilul M.D. merge la gradinita de un an, este in grupa mare. La gradinita nu face altceva decat

sa se joace. Nu participa decat la activitatile cu program muzical. Nu asculta de educatoare si nu

relationeaza cu ceilalti.


D. nu are prieteni, nu socializeaza cu colegii din grupa, este mereu agitat.

De multe ori cand altii ii vorbesc da impresia ca nu ii asculta, isi misca mainile, picioarele si nu-

si gaseste locul pe scaun.

Intampina dificultati cand trebuie sa -si mentina atentia concentrata mai mult la diferite activitati

sau jocuri.

Nu este niciodata linistit, isi deranjeaza colegii si intrerupe activitatea educatoarei prin

comportamentul sau.

7)Masuri educative

Educatoarea ii acorda mai multa atentie decat celorlalti copii, incercand sa- l integreze in


De asemeni il duce pe D. la sedinte de consiliere cu psihologul gradinitei.

8)Recomandari:





9)Concluzii

Familia i-a oferit toate conditiile materiale necesare mai putin o buna educatie. Nu l-au

invatat cum sa relationeze cu cei de varsta lui si nici cu adultii.

D. nu s-a simtit protejat si iubit in sanul familiei, din cauza ca parintii nu au stiut sa-i arate acest

lucru.

In continuare, consilierul scolar si doamna educatoare vor aplica tehnici experimentale pentru a

ameliora inadaptarea si hiperactivitatea lui D.

Studiu de caz 4


Nume: G.

Prenume: M.

Sexul: masculin


Varsta: 6ani


Religia: Ortodoxa

Etnia: romana



Mama:

Numele si prenumele: B. D.



Studii: superioare

Profesia: secretara


Etnia: romana

Religia: ortodoxa


Elemente personale semnificative: evolutie normala in familia de origine, divortata, locuieste cu

parintii sai si copilul.

Tatal:

Numele si prenumele: G.I.



Studii: medii

Profesia: sportiv de performanta - boxer


Etnia: romana

Religia: ortodoxa


Elemente personale semnificative: provine dintr-o familie normala,tatal folosea adeseori violenta

atat cu sotia cat si cu copii. Petrece putin timp cu copilul si nu are o influenta buna asupra

acestuia.

G. isi petrece intreaga zi la gradinita cu program prelungit, iar cand este acasa petrece timpul cu

bunicii.



4)Date medicale



Copilul G.M. merge la gradinita este in grupa pregatitoare. Nu vrea sa participe la lectiile

pregatitoare pentru scoala.

Daca i se ofera incredere de catre educatoare, daca este incurajat si ajutat face lucruri frumoase

sau raspunde bine.

6)Manifestari comportamentale:

- este violent, are tulburari psihice si afective;

- loveste cu pumnii, picioarele;

- ia jucariile copiilor, instrumentele de scris, caietele si le ascunde, un mod de a atrage atentia;

- copii il marginalizeaza datorita faptului ca ii necajeste;

- intotdeauna raspunde cu nu vreau, eu nu pot sa fac asta;

- tatal este violent cu el si cu mama lui, iar dansul il imita;

- cand nu ii convine ceva reactioneaza violent;

- daca este izolat se joaca singur;

- face crize de isterie, tipa, arunca obiecte;

- daca este incurajat, coopereaza insa daca nu i se acorda atentie isi schimba atitudinea;

7)Masuri educative

Educatoarea ii acorda mai multa atentie decat celorlalti copii, incercand sa-l integreze in


De asemeni il duce la sedinte de consiliere cu psihologul gradinitei.

8)Recomandari:





- crearea unui mediu familial adecvat in care sa primeasca multa dragoste si atentie

9)Concluzii

G.M. este un copil cu o personalitate frageda, nu are incredere datorita lipsei de afectivitate din

partea parintilor. Cresut in mediul violent, s-a nascut in el o ura fata de cel de langa el si

reactioneaza ca atare. Copilul imita comportamentul tatalui. Are nevoie de atentie permanenta

din partea celor din jurul sau.

Studiu de caz 5.


Nume: N.

Prenume: G.

Sexul: masculin


Varsta: 6ani


Religia: Ortodoxa

Etnia: romana



Mama:

Numele si prenumele: B. A.



Studii: superioare

Profesia: avocata la baroul Iasi


Etnia: romana

Religia: ortodoxa


Elemente personale semnificative: evolutie normala in familia de origine , divortata dar nu este

afectata de acest lucru. Este o femeie deschisa, colaboreaza cu educatoarea, mereu vesela,

se impune in fata copilului.

Tatal:

Numele si prenumele: N. I.



Studii: medii

Profesia: agent de paza


Etnia: romana

Religia: ortodoxa


Elemente personale semnificative: provine dintr-o familie normala, nu - si viziteaza copilul si nu

se ocupa deloc de el, ii plateste pensie alimentara.

G. isi petrece intreaga zi la gradinita cu program prelungit, iar cand este acasa petrece timpul cu

bunicii si mama.

Conditiile materiale ale familiei sunt foarte bune.

Este singur la parinti.


4)Date medicale



Copilul N.G.merge la gradinita este in grupa mare. Participa la lectii, este un copil foarte bun la

grupa, a participat la mai multe concursuri la desen la care a luat premii.

Este un copil singuratic, se exprima prin desenele sale. Este un copil curios, pune mereu

intrebari.


- se joaca cu ceilalti copii insa daca ceva il supara devine violent,

- loveste cu pumnii, picioarele

- cand nu ii convine ceva reactioneaza violent

- face crize de isterie, tipa, arunca obiecte

-atunci cand face crizele trebuie sa i se dea explicatii de ce nu e bine sa reactioneze

- nu are frati, insa nici nu isi doreste

7)Masuri educative

Educatoarea ii acorda mai multa atentie decat celorlalti copii, incercand sa-l integreze in



8)Recomandari:


- li se recomanda parintilor sa petreaca mai mult timp cu copilul


9)Concluzii

G. este un copil bun la invatatura, talentat la desen. A luat chiar premii la diferite concursuri.

Tulburarile de comportament pe care le manifesta se datoreaza lipsei de afectivitate a tatalui. Se

resimte lipsa de afectivitate a celuilalt parinte, indifferent cat de multa atentie ar avea din partea

mamei.

Studiu de caz 6


Nume: G.

Prenume: D.

Sexul: feminin


Varsta: 5ani


Religia: Ortodoxa

Etnia: romana



Mama:

Numele si prenumele: B. R.

Locul si data nasterii: Targul Frumos, 1977


Studii: medii

Profesia: confectionera


Etnia: romana

Religia: ortodoxa


Elemente personale semnificative: evolutie normala in familia de origine , divortata dar nu este

afectata de acest lucru, are o relatie amicala cu fostul sot.

Este o femeie deschisa, colaboreaza cu educatoarea.

Tatal:

Numele si prenumele: G.A.



Studii: medii

Profesia: lucrator in constructii


Etnia: romana

Religia: ortodoxa


Elemente personale semnificative: provine dintr-o familie normala, locuieste singur si nu se

ocupa de fiica sa.

Acasa petrece timpul cu bunicii si mama.

Conditiile materiale ale familiei sunt foarte bune.

Este singura la parinti.


4)Date medicale



Fetita merge la gradinita este in grupa mare. Are capacitati intelectuale de nivel mediu.

In place foarte mult desenul si muzica. Se arata dornica sa invete si se plange ca acasa parintii nu

se ocupa de ea.

Are tendinta de a se izola de ceilalti copii si nu are incredere in ea.


-este deprimata tot timpul, nu socializeaza, nu are prieteni

- raspunde ezitant, cu o voce nesigura, se inroseste la fata si evita sa priveasca in ochi

educatoarea cand trebuie a vorbeasca in fata colegilor

- la gradinita se joaca mai mult cu baietii decat cu fetele

- cand nu ii convine ceva reactioneaza violent, motiv pentru care colegii o ocolesc

- nu are frati, insa nici nu isi doreste.

7)Masuri educative

Aproape tot timpul fetita este ignorata de catre doamna educatoare.

Fetita spune ca atunci cand greseste este certata atat acasa cat si la gradinita.

De asemenea, merge la sedinte de consiliere cu psihologul gradinitei.

8)Recomandari:

- de doua ori pe saptamana va participa la sedinte de consiliere;

- li se recomanda parintilor sa petreaca mai mult timp cu copilul ;

- crearea unui mediu familial adecvat in care sa primeasca multa dragoste si atentie;

- ajutarea fetitei sa - si depaseasca teama de a participa la activitatile instructiv - educative;

- incurajarea ei sa - si impuna punctul de vedere in fata celorlalti .

9)Concluzii

Teama pe care o manifesta fetita de a nu vorbi in fata altor persoane, de asemenea

comportamentul agresiv se datoreaza lipsei de comunicare atat cu mama cat si cu tatal. Ii este

teama sa -si faca prieteni, sa se ataseze emotional de o alta persoana si de aici dificultatea ei de a

relationa cu colegii.

Momentan ea se simte abandonata de tata.

D. este un copil inteligent, insa manifesta tulburari de comportament datorita lipsei de

afectivitate din partea tatalui in mod special.

Studiu de caz 7


Nume: N.

Prenume: C.

Sexul: masculin

Data si locul nasterii: 2002, Harlau

Varsta: 6ani

Domiciliul stabil: Harlau

Religia: Ortodoxa

Etnia: romana



Mama:

Numele si prenumele: N.I.

Locul si data nasterii: Harlau, 1979

Domiciliul legal: Harlau

Studii: medii

Profesia: casnica


Etnia: romana

Religia: ortodoxa

Starea de sanatate: probleme psihice cauzate de consumul de alcool

Elemente personale semnificative: a fost casatorita, dar sotul i - a decedat acum patru ani. La

jumatate de an de la decesul sotului a inceput sa consume alcool in cantitati din ce in ce mai

mari, devenind in scurt timp alcoolica. Isi paraseste des copilul, lasandu - l in grija bunicii,

pentru diferiti barbati cu care nu are relatii de lunga durata. Refuza cu incapatanare sa mearga sa

faca un control si sa se interneze pentru a scapa de dependenta de alcool. Se plange mereu de

soarta sa nenorocita pe care o are si nu prezinta afectivitate fata de copilul sau. De altfel, in

scurtele perioade pe care le petrece cu copilul il bate, iar pe N.C. il trimite sa cumpere alcool si

tigari.

Bunica:

Numele si prenumele: B.C.


Domiciliul legal: Harlau

Studii: medii

Profesia: confectionera


Etnia: romana

Religia: ortodoxa


Elemente personale semnificative: este o femeie puternica si autoritara. Tine la nepot si incearca

pe cat posibil sa aiba grija de el. Recunoaste ca din cand in cand il mai bate pe N.C. pentru ca

este obraznic si nu o asculta. Munceste din greu la o fabrica pentru a castiga bani, de aceea este

nevoita sa il lase pe N.C. singur acasa.

Conditiile materiale ale familiei sunt modeste.


4)Date medicale

- evolutie normala, nu sufera de nici o boala cronica sau transmisibila, sufera de enurezis nocturn


Copilul N.C. merge la gradinita este in grupa mare, activitatea preferata este educatia plastica.

Nu vrea sa participe la lectii preferand sa - si gaseasca alte preocupari, avand tendinta sa

paraseasca sala de clasa.

Are calificative slabe.


- este violent, are tulburari psihice si afective

- loveste cu pumnii, picioarele

- ia jucariile copiilor, instrumentele de scris, caietele si le ascunde, un mod de a atrage atentia

- copii il marginalizeaza datorita faptului ca ii necajeste

-intotdeauna raspunde cu nu vreau, eu nu pot sa fac asta

- cand nu ii convine ceva reactioneaza violent

- daca este izolat se joaca singur

- face crize de isterie, tipa, arunca obiecte

7)Masuri educative

Educatoarea nu ii acorda suficienta atentie. Atunci cand are un comportament neadecvat il cearta

si - l pedepseste.


8)Recomandari:




- integrarea copilului in activitati extracuriculare

9)Concluzii

Comportamentul lui N.C. se datoreaza situatiei in care se afla familia sa.Sufera pentru ca nu are

o familie ca ceillti copii, o mama care sa-i ofere afectiunea si ocrotirea de care are nevoie.

Copilul nu are sprijin in familie pentru evolutia lui in plan educativ.

Studiu de caz 8


Nume: M.

Prenume: C.

Sexul: feminin

Data si locul nasterii: 2002, Harlau

Varsta: 6ani

Domiciliul stabil: Harlau

Religia: Ortodoxa

Etnia: romana



Mama:

Numele si prenumele: M.A.

Locul si data nasterii: Constanta, 1966


Studii: medii

Profesia: casnica


Etnia: romana

Religia: ortodoxa

Starea de sanatate: stare de sanatate precara, sufera de diabet zaharat si complicatii ale acestei

boli

Elemente personale semnificative:are dese internari in spital, este o fire puternica si isi iubeste

foarte mult fiica. Este pensionata pe caz de boala.

Tatal:

Numele si prenumele: M. I.



Studii: medii

Profesia: agent de paza


Etnia: romana

Religia: ortodoxa


Elemente personale semnificative: consumator de bauturi alcoolice, nu se ocupa de fetita.

M.C. mai are doi frati: M.V. nascut in 1991, a renuntat la studii si este cioban la stana unui unchi

si M.E.,nascut in 1993. Este in ingrijirea unor rude.

Conditiile materiale ale familiei sunt precare.


4)Date medicale



Copilul M.C. merge la gradinita este in grupa mare. Lipseste frecvent de la gradinta si are

rezultate foarte slabe.


M.C. are o dezvoltare fizica corespunzatoare varstei cronologice, dispune de o inteligenta

normala, este o persoana emotiva, timorata si neincrezatoare in fortele proprii.

Este un copil mult prea matur pentru varsta lui.

Are o exprimare greoaie.

7)Masuri educative

Educatoarea ii acorda mai multa atentie decat celorlalti copii, incercand sa o integreze in


De asemeni o duce la sedinte de consiliere cu psihologul gradinitei.

8)Recomandari:



9)Concluzii

M.C. este un copil inteligent, insa manifesta tulburari de comportament datorita lipsei de

afectivitate din partea familie. Fetita este foarte atasata de mama sa si sufera enorm pentru ca

aceasta este bolnava.

Datorita problemelor familiale fetita s-a maturizat inainte de vreme. Ea nu mai acorda importanta

gradinitei si educatiei sale, ci este preocupata doar de problemele familiale.

Concluzii

In urma interviului au reiesit urmatoarele date: 30% dintre copiii intervievati afirma ca

parintii lor nu-i iubesc si nu petrec timp cu ei. 10%dintre copiii sunt batuti de catre unul

dintre parinti. 20 % dintre copii intervievati sufera datorita lipsei unuia dintre parinti.

20%provin din familii cu conditii insuficiente de trai.

In urma interviului cu parintii s-a constatat o neconcordanta intre raspunsurile lor si cele ale

copiilor. Un procentaj de 70 % dintre parinti nu recunosc ca, copilul lor are o problema.

30%dintre parinti sunt dispusi sa colaboreze cu educatoarea in vederea inlaturarii cauzelor ce

stau la originea problemelor de adaptare ale copiilor.

Din relatarile eductoarelor reise faptul ca nu toti copiii inadaptati se manifesta la fel. 60 % au

manifestari violente, 40% au probleme de relationare cu ceilalti.

Ipotezele au fost confirmate.

Copiii proveniti din medii familiale normale cu conditii materiale foarte bune dar care nu au

avut parte de afectiune din partea parintilor, sunt egoisti, nu au incredere in ei si au uneori

tulburari de comportament.

Copiii proveniti din medii familiale in care membri au probleme cu alcoolul, au diferite

manifestari agresive, isterice, sau alte tulburari comportamentale.

Copiii ai caror parinti folosesc violenta devin si ei violenti cu colegii chiar si cu adulti si

isi fac singur dreptate.

Copiii proveniti din familii divortate, datorita lipsei unuia dintre parinti devin introvertiti,

neincrezatori in ei insisi, izolati si fara a manifesta interes fata de activitatile educative

Masterand:Masterand: Drǎgoi Claudia Monica Drǎgoi Claudia Monica

Problematica investigatǎ:inadaptarea şcolarǎ;Metode şi procedee de investigaţie: interviul semistructurat şi liber, observaţia,ancheta socialǎ, studiul documentelor şcolare;Perioada: pe tot parcursul anului scolar 2009-2010;I.DATE FAMILIALESubiectul:Mihaela D, vârsta 7 ani, elevǎ în clasa I.Factori individuali:lipsǎ de respect faţǎ de bunicǎ , dezinteres faţǎ deactivitatea scolarǎ, nervozitate, agitaţie, hipersensibilitate,tulburǎri decomportament. În cadrul interviului se aratǎ retrasǎ, tǎcutǎ, evazivǎ în rǎspunsuri.Factori familiali:- atenţia exageratǎ din partea bunicilor şi a pǎrinţilor( tatǎl se manifestǎ maiautoritar,dar e plecat toatǎ ziua la muncǎ , mama casnicǎ ,este alaturi de ea pe durata întregii zile dar nu are autoritate în faţa ei.- conditii materiale bune, asteptari reduse din partea familiei inceea ce o priveste în plan şcolar.- este singurǎ la pǎrinţi V.ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZELOR »Inadaptarea elevei la şcoalǎ este atât expresia certitudinii cǎ ea nu este capabilǎ sǎ reuseascǎ, cât şi expresia adevǎrului conform cǎruia”Nu ştiudeci nu pot” »Problemele copilului în legaturǎ cu terminarea activitǎţilor la şcoalǎ pun înluminǎ problema de motricitate finǎ şi de motivaţie. Dacǎ va avea unnumǎr mai mare de probe orale si va fi încurajat sǎ le rezolve în timp util,e a v a c o n s t a t a c ǎ v a r e u ş i î n c i u d a p r o b l e m e l o r s a l e c o g n i t i v e ş i d e concentrare.VI.CREAREA UNUI PLAN DE INTERVENTIE Fixarea obiectivelorObiective pe termen lung 1.

Mihaela va frecventa regulat toate orele.2. La şcoalǎ va lua parte la discuţiile structurate si nestructurate cu toţi colegii.3. Activitǎţile scrise vor fi terminate în timp util.4. În paralel se va desfǎşura şi un program de recuperare în vederea diminuǎriilacunelor în învǎţare.Obiective pe termen scurt 1. Va fi implicatǎ în a-şi spune pǎrerea la toate discuţiile din clasǎ alǎturide colegii ei.2. I se vor da sarcini precise,potrivite nivelului intelectual, fiind implicatǎ în diverse acţiuni, pentru a fi resposbilizatǎ. Metode si strategii »Conceperea şi punerea în practicǎ a unor metode coerente de lucru cu ea.»O strânsǎ legǎturǎ cu familia, astfel încât prezenţa sa la şcoalǎ sǎ fie de aproape 100%.»Sprijinirea elevei în a-şi depǎşi teama de a participa la ore, spunându-şi pǎrerea în faţa colegilor sǎi, printr-un sistem de sprijin şi încurajare din partea învǎţǎtoarei.»Mai puţinǎ exigenţǎ din partea învǎţǎtoarei în materie de teme scrise.»I s e va da ocaz i a s ǎ - ş i mǎ rea scǎ î nc r ede rea î n fo r ţ e l e p rop r i i ş i s ǎ -ş i îmbunǎtǎţeascǎ aptitudinile în situaţiile în care interacţioneazǎ cu grupul deelevi(clasa), prin responsabilizarea sa în compeţii, cocursuri.»Se va cere ajutorul consilierului şcolar, date fiind problemele de naturǎ psihologicǎ decoperite . Aplicarea programului de schimbareI n t i m p u l u n e i î n t a l n i r i l a c a r e a u p a r t i c i p a t m a m a , b u n i c a , î n v ǎ ţ ǎ t o a r e a , consilierul scolar, Mihaela a acceptat sǎ încerce sǎ atingǎ obiectivele pe termen scurt. Responsabilitǎţi »I se cere elevei sǎ raspundǎ zilnic de creta şi buretele pentru tablǎ, decurǎţenia clasei, explicându-i cât de importantǎ este sarcina sa.»Se va întâlni o datǎ pe sǎptǎmâna cu consilierul şcolii. Participarea în clasǎ »Învǎţǎtoarea o va ajuta în fiecare zi sǎ gǎseascǎ rǎspunsul unei întrebǎri c a r e v a f i p u s ǎ î n z i u a u r m ǎ t o a r e . A c e s t f a p t a r e c a s c o p m ǎ r i r e a participǎrii lui în clasǎ, diminuând pasivitatea cunoscutǎ .»

Rolul jucat de învǎţǎtoare va scǎdea în funcţie de progresul înregistrat dee l ev , a s t f e l î ncâ t s ǎ - i pe rmi t ǎ s ǎ pa r t i c i pe s au s ǎ r ǎ spundǎ spon t an l a discuţiile din clasǎ.»Pa r t i c i pa r ea e i l a d i s cu t i i l e d in c l a sǎ nu va l ǎ s a l oc une i i n t ens i f i c ǎ r i spec i a l e . Aceas t a va f i conş t i en t ǎ c ǎ r ǎ spunsu r i l e co rec t e da t e î n f a ţ a colegilor sunt de fapt o recompensǎ“ Ceilalţi vor vedea cǎ pot mai mult.”Teme scrise:»Se va reduce numǎrul temelor pentru acasǎ.»Se va face o evaluare oralǎ a materiei, dupǎ fiecare unitate de învǎţare, înaintea unei evaluǎri sumative. Aptitudini sociale»În timpul activitatilor de grup, Mihaela va avea ca sarcinǎ sǎ dirijeze sau sǎ coo rdoneze p l anu l de a c ţ i une dupǎ o consu l t a r e cu î nvǎ ţ ǎ toa r ea ca r e t r ebu i e s ǎ o i n s t ru i a scǎ î n c eea ce t r ebu i e s ǎ spunǎ ş i c e s ǎ f a cǎ î n ro lu l respectiv. Sedinţe de consiliere•O datǎ pe saptamana vor avea loc sedinţe de consiliere în cabinetul şcolar.•O datǎ pe lunǎ va participa şi bunica Mihaelei sau mama ei. Evaluarea programului de schimbareEvaluarea»La interval de douǎ sǎptǎmâni, apoi la o lunǎ de la prima întâlnire auavut loc sedinţe cu Mihaela, mama şi consilierul şcolar.»Obiectivele pe termen scurt au fost realizate si se observǎ progrese rapideîn relaţiile spontane şi convenabile cu alte persoane.» N u m a i a b s e n t e a z ǎ d e l a o r e , d a r e s t e b i n e s a f i e s u p r a v e g h e a t ǎ î n continuare pe aceastǎ temǎ.» N u m ǎ r u l m ǎ r i t d e a c t i v i t ǎ ţ i o r a l e a c r e s c u t t r e p t a t s i g u r a n ţ a . S p r e exemplu, dupǎ perioada de douǎ sǎptǎmâni a obiectivului pe termen scurt,eleva a început sǎ participe în clasa din ce în ce mai mult, fiind mai activǎ.»Atunc i c ând a î ncepu t s ǎ pa r t i c i pe spon t an , e a a î nce r ca t s a a f l e pânǎ unde putea merge ( întârzia raspundea nepotrivit, vorbea neintrebata,v o r b e a î n t i m p u l o r e i c u a l ţ i c o l e g i , d e r a n j â n d o r a ş i s e p u r t a l a f e l c a înainte).Dialogul Mihaelei cu consilierul scolar si cu doamna învǎţǎtoareau a r ǎ t a t c ǎ a ce s t compor t amen t r e f l e c t ǎ s i gu ran ţ a c r e scu t ǎ a cop i l u lu i ş i încrederea sa în relatiile cu ceilalţi.

Rezolvarea problemei»Învǎţǎtoarea a hotǎrât cǎ acest comportament sǎ fie considerat pozitivşi sǎ aibǎ o atitudine cât mai flexibilǎ.»La sfârşitul primei luni, acest comportament nu ridicase problemedeosebite în clasǎ.»R a n d a m e n t u l M i h a e l e i l a î n v ǎ ţ a t u r ǎ a c r e s c u t , d a r s - a i m p u s î n con t i nua re a j u to ru l doamne i î nvǎ ţ ǎ toa r e , p r i n p rog ram de l uc rusup l imen t a r p r i n t r -o s ed in ţ ǎ de o o r ǎ pe s ap t amanǎ î n a f a r a o r e lo r de clasǎ.»Bunicii continuǎ sǎ întâmpine dificultǎţi în impunerea unor limite acasǎ,deşi recunoaşte cǎ fetiţa depune mai mult efort pentru a colabora.VII.ConcluziiInadaptarea pe care o manifestǎ Mihaela la mediul şcolar este cauzatǎ lipsei deau to r i t a t e a pǎ r i n ţ i l o r , a s l abe i co l abo rǎ r i cu ş coa l a da r ş i d in c auza de f i c i en ţ e i de învǎţare observatǎ încǎ din perioada prescolarǎ.Comportamentul pasiv,sensibil uneori , atunci cand trebuie sǎ rezolve sarcinileşcolare se datoreazǎ în mare parte ,prezenţei scǎzute a unei persoane autoritare în casǎ şi a rǎsfǎţului excesiv din partea bunicilor şi a mamei.Î n c o n t i n u a r e c o n s i l i e r u l ş c o l a r s i d o a m n a î n v ǎ ţ ǎ t o a r e v o r a p l i c a t e h n i c i experimentale pentru a ameliora inadaptarea şcolarǎ a copilului. BIBLIOGRAFIE:1 - Sorin Cristea -"Mamagementul organizatiei scolare"- EDP, Bucuresti-2003;2 - Ioan Jinga -"Managementul invatamnatului”-Editura “Aldin”, Bucureşti, 20013 - Emil Paun -"Scoala o abordare socio-pedagogica"-Ed."Polirom"-Iasi-1999.4 – Romita B. Iucu-“Managementul clasei”-Ed.”Credis”- Bucuresti- 2003

INADAPTAREA sCOLARĂ

CAUZE sI MODALITĂŢI DE PREVENIRE

AUTOR: prof.MAREs MONICA

ARGUMENT:

Se vorbeste tot timpul de adaptare scolara de modalitati de a promovare a capacitatii intelectuale a copilului la cerintele scolare toate acestea din dorinta de a evita diferite manifestari de respingere a eforturilor parintilor si educatorilor.Materialul de fata îsi propune o analiza a cauzelor si modalitati de prevenire a inadaptarii la conditiile scolare.

·În general se considera ca un individ este adaptat ( diferit de la o vârsta la alta) cu atât mai mult cu cât are mai frecvente si profunde raporturi interpersonale cu ceilalti indivizi ai ambiantei sale sociale. Astfel exista:

- indivizi bine adaptati , care se comporta ca atare în orice situatii;

- persoane adaptate, care pot face fata cerintelor facând eforturi;

- persoane general inadaptate.

Mai întâi mediul familial si scolar, apoi cel profesional si social vor constitui etape de adaptari si remodelari succesive ale individului.

·"Pragul" principal pen 10210g618k tru testare a adaptabilitatii generale a unui individ tânar este scoala cu sarcinile si exigentele sale intelectuale si sociale. Acesta se maifesta atât la debutul scolaritatii dar poate sa apara si la trecerea de la un nivel la altul de învatamânt."Confruntarea" cu mediul scolar va proba validitatea modalitatilor de comportament în curs de formare. Acesta este si momentul când adaptatrea sociala, începe sa fie luata în considerare printr-unul din aspectele sale particulare specifice unei categorii de vârsta - adaptarea scolara.

Chiar înainte de debutul scolar, copiii care traiesc într-un regim sever de interdictii impuse de parinti (mai ales pedeapsa cu interdictia jocului - pe calculator, mai nou) sau care trebuie sa-si inhibe tendinta de activitate si miscare pot dezvolta în timp datorita represiunii activitatii specific infantile, comportamente inadecvate de tipul negativismului, opozitionismului atitudini de protest manifestat violent de micuti. Inhibitia miscarii, întrebarilor, curiozitatii se poate generaliza actionând în orice situatie.Acest echilibru delicat pe care parintii trebuie sa-l realizeze în privinta dreptului si nevoii de activitate ale copilului este suplimentar perturbat prin intrarea acestuia în scoala, care va institui noi interdictii si reguli care nu marcheaza altceva decât un stadiu în care copilul trebuie sa renunte la o parte din joc în favoarea muncii sistematice. si iata ca situatia aceasta prezinta scoala ca pe un factor conflictual pentru copil pentru ca el nu vede înca utilitatea scolii care-l opreste exact de la activitatile ce-I fac mai multa placere.

Se spune despre un copil ca este adaptat când are relatii amiabile cu celilati si un mod adecvat de a raspunde exigentelor externemsocial acceptate printre care figureaza si cele scolare. Deci, o conditie esentiala a adaptarii scolare o reprezinta realizarea concordantei între cerintele obiectivelor instructiv - educative si raspunsul comportamental adecvat al elevului fata

de acestea. Trebuie avut în vedere permanent ca esenta adaptarii scolare consta în combinarea armonioasa a procesului de educatie si a caracteristicilor de personalitate ale elevului.

·Pentru a verifica modul în care elevul s-a adaptat regimului scolar trebuie sa luam în considerare acordul ce se realizeazantre copil si si mediu în diferite momente, tinând cont de o serie de indicatori, cum ar fi:

- aptitudinea elevului ded a-si însusi informatiile transmise si a posibilitatii de operare cu acestea;

- capacitatea de a stabili relatii în cadrul grupului scolar si în afara lui;

- interiorizarea unor norme scolare si valori scolare acceptate.

· În contradictie, inadaptarea scolara se refera la dificultatile de a îndeplini sarcinile scolare, cât si la esecul de integrare în mediul scolar din care copilul face parte. Îndeplinirea cu dificultate a sarcinilor scolare poate sa fie la toate disciplinele (globala) sau la un obiect sau o anumita arie curriculara (partiala).Vorbim în acst caz de o inadaptare pedagogica sau instructionala.

Exista si inadaptarea comportamentala care se refera la tulburarile de relationare a copilului cu colegii, parintii sau profesoriim la încalcarea regulilor colectivitatii scolare sau extrascolare.

·Cauzele inadaptarii scolare pot fi de natura :

- intelectuala - tulburari ale dezvoltarii cognitive generale, identificabile prin teste psihologice de inteligenta;

- paraintelectuala - tulburari permanente sau ocazionale ale atentiei;

- instrumentala - tulburari de perceptie, integrare cerebrala si raspuns motric ce afeteaza limbajul si psihomotricitatea;

- organica - tulburari care au la origine o etiologie organica;

- afectiva - tulburari prin perturbarea echilibrului emotional.

Perron R. a constat ca exista trei mari tipuri de inadptare infantila:

Inadaptarea datorata întârzierilor sau tulburarilor dezvoltarii intelectuale, manifestate prin incapacitatea de a oreri raspunsuri adecvate solicitarilor ambiantei din cauza deficitului intelectual;

Handicapurile senzo-motorii si tulburarile intrumentale care actioneaza defavorizant în adaptarea armonioasa a copilului la nivelul functiei de receptie senzoriala (tulburari de

vedere, auz), de expresie (handicap motor, instabilitate psiho-motorie) si a functiilor instrumentale (tulburari sau întârzieri ale dezvoltarii limbajului oral si scris etc.)

Tulburarile si dificultatile de constructie si cristalizare a personalitatii, referitoare la copiii asa-zis "caracteriali" si manifestate prin conduite inadaptate, agresivitate, bizarerii, în general, comportamente care vizeaza mai ales aspectele etico-morale ale conduitei si relationarii sociale.

Sentimentul de insecuritate resimtit de unii elevi care traiesc în societatea actuala marcata de ritmul accelerat al schimbarilor socio.economice si culturale, de faptul ca ei participa la incertitudinile parintilor fata de viitorul economic si pozitia lor, de aparenta libertate excesiva, de sentimentul de neadeziune la niste valori care nu sunt ale generatiei lor, totate acestea si înca multe altele îi împing uneori pe tineri spre apatie sau aagresivitate, negarea societatii, anomie, inadaptare, culpabilizarile parintilor si profesorilor de nerealizarile lor.

Invazia generalizata a informaticii si tehnologiei în practica scolii si familieim dezvoltarea unei automatizari excesive prin care orice este facil si rezolvabil, o întârziere în plan verbal, copilul fiind un etern spectator al imaginilor de pe marile ecrane , televizoare sau monitoare si nu un factor activ al comunicarii interpersonale , toate acestea au efecte noneducative.

Este adevarat însa ca aceste situatii nu sunt permanente si pot sa apara si stari de hiperexcitabilitate, de emotivitate crescuta, de impresionabilitate excesiva, stari care nu sunt propice învatarii si formarii scolare si profesionale si aceasta cu atât mai mult cu cât elevii resimt adesea decalajul între lumea scolii si viata sociala reala, traeisc dramele tensiunilor intra-familiale si mai ales pe cele care se refera la ei însisi.

Faptul ca majoritatea copiilor evolueaza spre comportamente adaptate si conduite eficiente impune constatarea ca dezvoltatea globala a copilului este un proces adaptativ, rezultat din relatia dinamica contrângeri- raspunsuri asteptate si eficiente. Ar fi totusi eronat sa se considere ca , în întregime, comportamentele inadaptate sunt nejustificate. Exista situatii sând anumite atitudini, considerate acum ca inadaptate, vor putea fi în viitor apreciate ca progresiste adaptate exprimând un protest fata de constrângeri excesivem nedemne si deci inacceptabile.

· Din punctul de vedere al dezvoltarii psihologice, adaptarea este atât un indicator, cât si un efect al acesteia, rezultat al procesului de diferentiere si organizare prin care se realizeaza atât echilibrul intern, cât si adaptarea externa.Astfel se explica situatiile de inadaptare manifestate prin comportamente specifice, prin starile de dezechilibru intren al unui individ real si activ în comparatie cu unul primitor al contrângerilor la care trebuie doar sa se supuna. Fiecare individ este motorul prorpiei adasptari, care va avea o dinamica relativ comuna tuturor si rezultate secifice fiecaruia.Exista pentru fiecare copil perioade si conjuncturi maximal favorabile internalizarii constrângerilor externe.

În fiecare etapa cronologica de dezvoltare, elevul are resurse, motivatii si mecanisme diferite de adaptare. Nivelul de dezvoltare produce si face active noi procese si modalitati de adaptare, de planificare, de amânare sau evitare, într-o corespondenta mai mare cu realitatea,

printr-o analiza prealabila a situatiilor si controlul mintal al activitatilor posibile.În acest proces pot apare dezechilibre majore în ceea ce priveste maturizarea si integrarea conduitelor adaptate, adica internalizarea constrângerilor. Daca acsete constrângeri nu actioneaza pregresiv si elastic se ajunge la cristalizarea unei personalitati care este structurata pe interdictii, pe mecanisme de inhibitie continua, fapt care va duce la stari de aparent echilibru, la tensiuni si conflicte interne, în ultima instanta la inadaptare.

Evolutia copilului nu este continua si lineara, ci prezinta momente de stagnare si avânt, dar toate acestea într-o succesiune logica si articulata, fiecare stadiu fiind un nivel de organizare functionala în echilibru dar care, progresiv, devine insuficeint dezvoltarii complsexe si adptate. Dezvoltarea si adaptarea presupun stari de inadaptare functionala relativa si provizorie. Starile de criza temporara sunt adesea provocate inconstient chiar de copilul în cauza pentru ca acestea îi ofera prilejul si justificarea schimbarii, a descoperirii de noi conduite sau sisteme de organizare comportamentala. Cronicizarea starii de criza, prelungirea excesiva sau chiar ramânerea într-o perpetua stare de inadaptare vor trebui sa faca obiectul atentiei celor avizati, pentru a interveni, atenua sau rezolva aceste situatii dramatice.

Nu orice adaptare este acceptabila si orice inadaptare suparatoare. Oprirea dezvoltarii unor structuri care ar fi trebuit sa evolueze - chiar daca pâna la un anumit moment dezvoltarea acestora a fost armonioasam nu este un fapt pozitiv; doar o perspectiva genetica poate oferi un raspuns asupra valorii pozitive sau negative a adaptarii si / sau indaptariim permitând, totodata, sa nu se confunde "palierele de echilibru" - caracterizate prin dominatia sistemelor de conduite adaptate - cu stagnarea dezvoltarii înaintea maturizariim etapa în care pot sa se instaleze "fixatii pe conduite inadaptate" [Perron. R. 1992].

· Asa cum s-a demonstrat fenomenul de inadaptare se manifesta printr-o atitudine inadecvata sau de respingere a unorcerinte din mediul scolar si social, concretizata în diferite forme de comportament deviant: miciuna, furt, fuga de la scoala, vagabondaj, acte de violenta etc. Una din cauze o constituie deficientele mintale (genetice, dobândite). Acestea la rândul lor, sunt determinate de factori interni (anomalii cromozomiale, tulburari metabolice, degenerative) si factori externi (ingestie de alcool, intoxicatii cu medicamente, radiatii, infectii materne, traumatisme cranio-cerebrale, subalimentatie, infectii, imaturitate organica la nastere).

Alte cauze sunt de ordin afectiv. Ele exista la copii privati de îngrijirea materna în primii ani de viata.

Cauzele socio-culturale determina si ele unele întârzieri mintale, observate la copiii ce apartin familiilor cu situatie socio - economica inferioara, frustrate, cu posibilitati economice si culturale scazute. Devierile de comportament întâlnim si la copii proveniti din familiile dezorganizate, atrasinmicrogrupuri antisociale, din familii unde copiii sunt angajati în starile conflictuale dintre parinti, sau li se ofera un regim educativ restrictiv ori excesiv de liberal.

În toate aceste cazuri dirigintii trebuie sa intervina prin terapie educativa, aplicata în colaborare cu profesorii clasei si cu parintii.

Formele de devianta comportamentala pot fi prevenite daca sunt depistate la prima forma de manifestare si se înlatura cauzele ce le-au produs, având în vedere factorii biologici, psiholofici si psihosociali, apoi conditiile socio-culturale în care se formeaza omul ca personalitate.

Examinarile medicale si psihologice vor oferi posibilitatea initierii unor masuri de reeeducare, cum sunt: psihoterapia individuala si de grup, prima asigurând rezultate bune atunci când se stabileste o comunicare adecvata între terapeut si pacient. Mai eficienta este însa terapia de grup, la care participa mai multi psihoterapeuti.

Energoterapia sau terapia prin muncam, vizeaza reintegrarea sociala a inadaptatului pe baza resurselor educationale ale grupului, care îl ajuta, pornind de la înclinatiile si preferintele lui.

Socioterapia vizeaza reintegrarea inadaptatului în grup, care îl ajuta sa-si reorganizeze viata satisfacându-si trebuintele si interesele prin actiuni socio-utile.

De asemenea, învatarea de catre delicventii minori a unei profesiuni, convorbirile etice individuale si de grup, studiul de caz, jocul de rol si sociodrama sunt metode care si-au dovedit eficienta.

·Consilierea este o activitate extrem de complexa, având valente educativem vocationale, suportiv-terapeutice de rezolvare a problemelor, de desteptare aconstiintei, de autocunoastere. De aceea consilierul este cel cae poate interveni acordând ajutor competent atunci cân întro scoala se constata cazuri de inadaptare. De altfel asa cum este gândit procesul de consiliere se adreseaza problemelor de integrare/ adaptare a individului la realitatile vietii, urmarin stabilirea unui acord între individ si mediu si rezolvarea situatiilor critice ce pot aparea. În scoala, principala sarcina a consilierului este de a ajuta elevii sa parcurga etapele procesului de constientizare, clarificare, evaluare si actualizare a sistemului propriu de valori totul si în vederea unei mai bune adaptari scolare.

La nivel mondial, Conferinta Mondiala a Counselling-ului de la Paris (august 1998) a scos în evidenta câteva din efectele consilierii: diminuarea absenteismului, a abandonului scolar, reducerea delicventei juvenile, cresterea eficientei învatarii si a succesului scolar. Iata de ce este atât de necesara prezenta si activitatea consilierului în fiecare scoala si în tara noastra.

BIBLIOGRAFIE:

Jigau, Mihaela, Factorii reusitei scolare, Editura Grafoart, Bucuresti,1998

Neamtu,Cristina , Editura Polirom, Iasi, 2003.

Perron, R, Les enfantes inadaptes, Paris, PUF, 1992.

Stoica ,Marin, Psihopedagogia personalitatii, Editura didactica si pedagogica,Bucuresti, 1996.

9. Clasa pregătitoare

Ce este clasa pregătitoare?

Clasa pregătitoare reprezintă etapa care face trecerea de la grădiniţă la şcoală. Prin

această tranziţie au loc schimbări importante, unele care sunt caracteristice trecerii de la grădiniţă

la şcoală în general (schimbări generale), iar altele care sunt proprii acestei etape (schimbări

specifice).

Schimbările generale se referă la:

- mediul fizic (locaţia, sala de clasă)

- programul copilului – durata activităţilor, perioada de timp în care copilul este la şcoală

- programa (în general asemănătoare cu programa utilizată anterior în grupele pregătitoare

de la grădiniţe)

- persoana responsabilă cu realizarea activităţilor din clasa pregătitoare (învăţătorul /

învăţătoarea)

- colegii copilului

- reguli mai stricte

Schimbările specifice au în vedere:

- activităţi care au ca rezultat dezvoltarea aptitudinilor şcolare (prerechizitele scris-cititului,

coordonarea ochi-mână, comportament adecvat în situaţii cum ar fi activităţile în echipă,

activităţile structurate impuse etc.)

- posibilitatea de a identifica probleme de comportament sau dificultăţi de învăţare, fără ca

acest lucru să afecteze negativ adaptarea copilului la şcoală. În cazul în care sunt

idenficicate astfel de probleme, copilul poate fi îndrumat înspre asistenţa de specialitate.

De ce clasa pregătitoare?

Unii părinţi doresc să îşi înscrie copiii la şcoală mai devreme (la 6 ani), deoarece

consideră că aceştia sunt pregătiţi pentru acest pas. Alteori însă, părinţii preferă să amâne acest

moment din motive cum ar fi:

nevoia pentru maturizarea emoţională a copilului

probleme de comportament la grădiniţă

nefrecventarea grădiniţei

programul părintelui care nu permite adaptarea la programul de la şcoală al copilului etc.

Trecerea copilului la clasa pregătitoare prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje. Iată câteva

dintre acestea:

Avantaje:

1. Activităţi desfăşurate în cadrul şcolii la o vârstă adecvată fără a primi calificative (6 ani este

vârsta la care copiii pot fi pregătiţi deja pentru şcoală). Pentru copiii care nu sunt pregătiţi pentru

şcoală (vezi punctul 4), anul acesta este unul de evaluare, pregătire, acţiuni pentru remediere,

intervenţie etc.

2. Acomodarea cu mediul din şcoală şi cu persoanalul de la şcoală.

3. Asigurarea unei pregătiri adecvate pentru copiii care la grădiniţă nu ar fi făcut grupa

pregătitoare sau care nu au frecventat grădiniţa.

4. Asigurarea unei pregătiri adecvate pentru şcoală.

Dezavantaje:

-schimbările legate de programul copilului (program mai scurt)

-schimbarea survine mai repede decât a fost planificată de către familie

-mediul şcolar poate fi nepregătit pentru a integra copiii în clasa pregătitoare

Probleme care pot apărea şi modalităţi în care pot fi soluţionate.

1. Părintele nu doreşte / nu poate să facă această schimbare (de exemplu, nu îl poate lua pe

copil mai devreme de la şcoală).

Aceeaşi problemă o va întâmpina şi peste un an. În acest caz însă, copilul va beneficia de

suport pentru adaptarea la şcoală.

2. Copilul nu este pregătit pentru şcoală.

Rolul primordial al clasei pregătitoare este cel de a asigura pregătirea pentru şcoală a

copilului din cât mai multe puncte de vedere.

3. Copilul are probleme comportamentale.

Maturizarea emoţională pe parcursului unui an va permite ameliorarea unor probleme

comportamentale fără nici o intervenţie. Alteori însă, dacă problemele comportamentale

persistă, copilul va trebui să fie ajutat să le depăşească. În acest sens este necesară

intervenţie specialistului (psiholog, psihiatru). În această etapă a clasei pregătitoare încă

vorbim despre acţiuni de prevenţie iar copilul este mai receptiv la schimbare. Aceste

intrevenţii nu trebuie amânate, deoarece acest lucru ar putea interfera tot mai mult cu

adaptarea şcolară.

4. Copilul nu vrea să fie mutat de la grădiniţă.

Mediul de la grădiniţă poate fi deja foarte benefic pentru copil. Uneori adaptarea a durat

mult iar acum copilul trebuie să se despartă acest mediu. Contrar aşteptărilor, acest lucru

poate fi tot mai greu pe măsură ce trece timpul. În acelaşi timp, se poate miza pe faptul că

pe parcursul unui an şcolar va avea suficient timp să se adapteze la noul mediu cu tot

ceea ce presupune acesta (cerinţe, colectiv, program etc.)

5. Şcoala nu este pregătită pentru a primi copiii în clasa pregătitoare.

Această situaţie este temporară. Treptat, mediul fizic şi educaţional din clasa pregătitoare

va fi tot mai apropiat de cerinţele pentru această vârstă. De asemenea, din punct de

vedere al abordării educaţionale, între clasa pregătitoare şi clasa I sunt multe asemănări,

astfel încât nu este nevoie de mult timp până când această etapă va fi asimliată ca fiind

una naturală.

Există poate şi alte preocupări legate de integrarea copilului în clasa pregătitoare. Dincolo

de avantajele şi dezavantajele amintite, precum şi de problemele care se pot ivi în acest context,

este important pentru copil să perceapă pozitiv experienţa trecerii de la etapa preşcolară la cea

şcolară.

Clasa I – start pentru şcoală!

Clasa I marchează începutul şcolii, cu toate cerinţele care se impun:

-program structurat

-activităţi impuse

-învăţare directă (treptat scade proporţia învăţării prin joc)

-evaluare a cunoşinţlor şi aptitudinilor prin acordarea de calificative

-ritmul desfăşurării activităţilor

Clasa întâi impune din partea copilului cerinţe care necesită pregătire. Pregătirea pentru

şcoală este un concept utilizat pentru a descrie capacitatea copilului de a face faţă la cerinţele de

la şcoală.

UNICEF concepe pregătirea pentru şcoală ca modalitate de a acorda fiecărui copil

şansele integrării educaţionale, pentru a se dezvolta conform potenţialului său.

În acest sens, pregătirea pentru şcoală este un concept care vizează:

a. pregătirea copilului

b. pregătirea şcolii pentru a primi copiii

c. pregătirea părinţilor în vederea începerii şcolii de către copil

Pregătirea copiilor pentru şcoală este importantă pentru a le facilita procesul de învăţare

şi de dezvoltare. În acest sens, este necesară cunoaşterea copilului din perspectiva cerinţelor

educaţionale conform vârstei sale.

Câteva repere urmărite în acest sens includ capacitatea copilului de

-a lucra independent

-a relaţiona cu copii de aceeaşi vârstă

-a învăţa să participe la activităţi structurate cum ar fi jocul şi citirea de poveşti

-a urmări cu atenţie indicaţiile persoanei care îl îndrumă (educator, învăţător)

-a învăţa prin cooperare cu învăţătorul /învăţătoarea şi cu alţi copii

-a se juca împreună cu alţi copii (să îşi aştepte rândul, să urmeze instrucţiuni, să respecte anumite

reguli etc.)

-a fi capabil să realizeze sarcini de natură cognitivă în conformitate cu vârsta (de exemplu,

clasificări, identificarea unor detalii dintr-o imagine dată, identificarea diferenţelor dintre litere,

sunete etc.)

Pregătirea familiei pentru şcoală presupune:

-transmiterea unei atitudini pozitive faţă de şcoală astfel încât copilul să perceapă acest lucru

într-un mod pozitiv;

-pregătirea rutinelor care se vor schimba prin trecerea de la programul de grădiniţă la cel de

şcoală (somnul de după-amiază pe care îl va face acasă, preluarea copilului de la şcoală);

-cunoaşterea modalităţilor prin care părintele va colabora cu şcoala în diferite situaţii.

Pregătirea şcolii pentru a integra copiii la şcoală presupune:

-adaptarea mediului la cerinţele vârstei;

-pregătirea personalului didactic care va prelua elevii;

-comunicarea cu familia pentru a facilita procesul de adaptare a copilului şi a familiei la mediul

şcolar.

Bibliografie

***Curriculum pentru învăţământul preşcolar. Prezentare şi explicitări. Bucureşti, 2009;

*** Şover Sânziana „Dificultăţi de învăţare” – material nepublicat

***Bolboacă Ioana „TV-ul şi calculatorul” – material nepublicat

Platforma PED a- Copyright COGNITROM 2009

http://www.copii.psiholog-bacau.net/evaluarea_aptitudinilor_scolare_psiholog.htm

http://www.see-educoop.net/education_in/pdf/education-5-7-years-old-mol-rmn-t06.pdf

11Randamentul lui G.M.V. la activităţile şcolare a crescut, dar pentru o siguranţăşi mai mare din partea lui V. i s-a propus să

http://www.see-educoop.net/education_in/pdf/education-5-7-years-old-mol-rmn-t06.pdf

http://www.copii.psiholog-bacau.net/evaluarea_aptitudinilor_scolare_psiholog.htm

urmeze un program suplimentar de o orăpe săptămână, în afara orelor de curs. Elevul va va fi susţinut prin aprecieri verbale şi prin încurajări din partea tuturor factorilor umani implicaţi, mai ales din partea colegilor; Realizarea unui tabel unde se vor monitoriza comportamentele copilului pe parcusul activităţilor şcolare. Fiecare progres va fimonitorizat printr-o bulinăroşie în tabel Se vor continua întâlnirile săptămânale cu elevul şi cu mama; VII. FEED-BACK În urma aplicării acestui program s-a observat o ameliorare a comportamentului elevului

G.M.V. , o implicare activăîn activitatea didacticăa clasei, o reacţie de colaborare din partea familiei cu şcoala în sensul obţinerii unor rezultate bune şcolare / extraşcolare .De asemeni s-au identificat ameliorări în relaţionare, integrare, adaptare şcolarăşi socialăca urmare a participării la şedinţele de consiliere. VIII. DISEMINAREA REZULTATELOR Inadaptarea pe care o manifestăelevul faţăde mediul şcolar, comportamentul pasiv, sensibil uneori, atunci când trebuie să

rezolve sarcinile şcolare se datoreazăîn parte traumei suferite, nevoii de identificare cu o persoanăautoritarăde sex masculin precum şi datorităneîncrederii în forţele proprii şi lipsei de motivaţie. Activitatea în şcoalăs-a axat pe urmărirea evoluţiei elevului implicat prin aplicarea unor metode şi tehnici experimentale pentru a facilita adaptarea acestuia, urmărind totodatădezvoltarea încrederii în forţele proprii. Cu toate căs-au înregistrat progrese,

elevul devenind mult mai relaxat şi prietenos în interacţiunile cu colectivul clasei şi activ în rezolvarea sarcinilor didactice, se recomandăca programul de intervenţie şi consiliere săfie continuat iar colaborareapersoanelor implicate în realizarea programului este necesarăpentru susţinerea, echilibrarea şi integrarea elevului în colectivul clasei dar şi în comunitate. Diseminarea se va realiza prin: promovarea rezultatelor pozitive ale elevului; afişarea lucrărilor plastice prin organizarea de expozitii; implicarea prin încurajarea permanentărealizatăatât de cadru didactic cât şi de famile în

activităţi de socializare, ludice si loisir. acordarea de sprijin educaţional şi consiliere. promovarea parteneriatului şcoală–familie-comunitate. implicarea în activităţi de genul « Educatie remedială» sau « Şcoalădupa şcoală» prezentarea rezultatelor obţinute în cadrul Comisiei metodice. Bibliografie: Adriana Baban, 2001, Consiliere educaţională, Imprimeria Ardealului, Cluj Napoca Andrei Cosmovici şi Luminiţa Iacob, 2005, Psihologie şcolara,Editura Polirom Emil Paun, 1999,

Şcoala o abordare socio-pedagogică, Editura Polirom, Iaşi Gabriel Stan, 2014, Strategii de consiliere educaţionalăa părinţilor, Editura CCD. Bacău

CERCETAREA PEDAGOGICA

1. Aspecte generale cu privire la cercetarea pedagogica

Cercetarea pedagogica este o strategie desfasurata in scopul surprinderii unor relatii noi intre componentele actiunii educationale si al unor solutii optime, ale unor probleme aparute in timpul procesului instructiv-educativ, conform exigentelor sociale si logicii interne ale acestuia.

Cercetarea pedagogica este o investigatie precisa si delimitata, pornita de la o intrebare ivita in procesul educational, de predare-invatare-evaluare, care presupune aflarea unui raspuns concret, corect si temeinic argumentat stiintific.

2. Scopul cercetarii pedagogice

Studiul raporturilor care se stabilesc intre capacitatile de comunicare ale copiilor si insusirea notiunilor matematice, la varsta prescolara, constituie scopul cercetarii pedagogice pe care am efectuat-o in Gradinita cu Orar Normal Almalau, comuna Ostruv, judetul Constanta, in perioada iulie 2007-aprilie 2008.

3. Etapele cercetarii pedagogice

In luna iulie 2007 am ales tema de cercetare a lucrarii mele de licenta „Coordonate ale comunicarii in cadrul activitatilor matematice cu copiii prescolari ” si am stabilit etapele cercetarii pedagogice astfel

3.1- Construirea fundamentului teoretic al temei de cercetare, in perioada iulie 2007 – noiembrie 2007, prin consultarea lucrarilor de specialitate.

3.2-Elaborarea design-ului experimental, in perioada lunilor iulie 2007 – decembrie 2007, prin stabilirea

-obiectivelor cercetarii pedagogice

-ipotezei de cercetare

-instrumentelor de cercetare

-loturilor experimentale si a loturilor de control pentru fiecare grupa (mica, mijlocie, mare) implicate in crecetare

-variabilelor experimentale

-bazei materiale utilizata in cercetare.

3.3-Desfasurarea experimentului in perioada cuprinsa intre lunile ianuarie 2008 – aprilir 2008.

3.4-Interpretarea rezultatelor si elaborarea lucrarii, in luna mai 2008.

3.2.1.Obiectivele cercetarii pedagogice

In cadrul cercetarii pedagogice referitoare la coordonatele comunicarii cu copiii prescolari, in activitatile matematice am urmarit urmatoarele obiective

O1-Desfasurarea de activitati matematice pe diferite elemente de continut

O2-Inregistrarea nivelului de comunicare intre prescolari, si intre prescolari si educatoare, in timpul activitatilor matematice

O3-Urmarirea nivelului de determinare intre capacitatile de comunicare si insusirea cunostintelor matematice

O4-Dezvoltarea capacitatii de comunicare verbala, nonverbala si paraverbala a prescolarilor

O5-Interpretarea rezultatelor inregistrate pe parcursul desfasurarii cercetarii pedagogice.

In scopul realizarii obiectivelor cercetarii pedagogice am formulat o serie de obiective operationale, specifice activitatilor matematice, care decurg din obiectivele de referinta enuntate in Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii, pe niveluri de varsta, si care se regasesc in proiectele didactice elaborate in vederea desfasurarii activitatilor matematice derulate in timpul cercetarii pedagogice.

Obiectivele operationale pentru grupa mica sunt

O1-sa constituie multimi de obiecte, clasificate dupa marime ( mare, mica)

O2-sa identifice si sa numeasca pozitii spatiale relative (sus, jos, pe sub, peste)

O3-sa discrimineze si sa numeasca culori.

Obiectivele operationale pentru grupa mijlocie sunt

O1-sa formeze multimi de elemente clasificate dupa un criteriu dat (forma, marime, lungime, grosime, culoare)

O2-sa identifice si sa numeasca pozitii si relatii spatiale relative (deasupra, dedesubt, la dreapta, la stanga)

O3-sa repreyinte figurativ multimi de elemente repreyentate prin imagini

O4-sa compare prin apreciere globala si prin formare de perechi doua multimi (mai multe elemente, mai putine elemente, tot atatea elemente)

O5-sa numere constient in limitele 1-5 (crescator si descrescator=.

Obiectivele operationale pentru grupa mare sunt

O1-sa formeze multimi de obiecte dupa criteriile date (culoare, marime, grosime, lungime, latime) folosind conjunctia logica

O2-sa recunoasca formele geometrice

O3- sa numere si sa construiasca grupe de obiecte pe verticala si pe orizontala, in limitele 1-10

O4-sa aprecieze cantitati global si prin punere in perechi

O5-sa compuna si sa descompuna numere

O6-sa stie simbolurile aritmetice si sa efectueze operatii de adunare si de scadere cu una, doua unitati

O7-sa asocieze ora data cu diferite activitati (momente din viata zilnica)

Prin obiectivele operationale enumerate mai sus am urmarit, pe perioada anului scolar 2007-2008, sa formez si sa dezvolt la copiii prescolari implicati in cercetarea pedagogica deprinderi de orientare in camp vizual, perceperea unor relatii si pozitii spatiale, deprinderi de masurare a dimensiunilor, a reprezentarilor corecte despre numar si numeratie in concentrul 0-10, deprinderi de compunere si descompunere a numerelor naturale, operatii ale

gandirii (analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea si generalizarea), precum si alte calitati ale gandirii (corectitudinea, promptitudinea, independenta, flexibilitatea, rapiditatea), prin antrenarea treptata a copiilor in activitati concrete, orientate spre descoperirea si intelegerea unor relatii matematice, prin comunicare verbala, nonverbala si paraverbala.

Activitatile matematice inglobeaza atitudini, comportamente si calitati ale gandirii in functie de criteriile psihologice necesare asigurarii coerentei interne a sistemului de cunostinte, priceperi si capacitati pe nivele de varsta.

3.2.2.Ipoteza cercetarii pedagogice

Pornind de la observatiile culese si verificate pe parcursul celor patru ani de activitate didactica (2004-2008) cu copiii prescolari, in cadrul Gradinitei cu Orar Normal Almalau, am formulat ipoteza cercetarii pedagogice, pe care am efectuat-o in anul scolar 2007-2008, si anume se preyuma ca activitatile matematice au o influenta poyitiva asupra capacitatii de relationare in interiorul grupului de copii, la nivel prescolar.

3.2.3.Instrumente de lucru utiliyate in cercetarea pedagogica

-programa activitatilor matematice

-planificarea calendaristica a activitatilor matematice

-proiecte de lectii

-strategii de invatare in vederea maximizarii performantelor si competentelor prescolarilor

-fise de lucru cu sarcini diferentiale ca obiective, cu continuturi pentru grupe omogene ale aceluiasi nivel

-indicatorii observationali (chestionar, fise de evaluare)

-itemi de evaluare

-fise psihopedagogice.

3.2.4.Descrierea loturilor experimentale si a loturilor de control ce au constituit esantionul de subiecti (prescolari) implicati in cercetarea pedagogica.

Pentru elaborarea esantionului de prescolari implicati in cercetarea pedagogica am organizat cate doua loturi (a caate cinci copii fiecare) constituind un lot experimental si un lot de fiecare grupa (mica, mijlocie si mare). Esantionul de subiecti cuprinde un total de treizeci de prescolari, care locuiesc in satul Almalau, comuna Ostrov, provin din familii bine organizate (de agricultori si salariati) si fiecare frecventeaya in mod consecvent cursurile gradinitei cu orar normal.

Copiii sunt normal dezvoltati fizic si psihic, sunt sanatosi, sociabili, activi si apti sa desfasoare activitati cu caracter instructiv-aducativ si sa dezvolte relatii de comunicare interpersonale.

Gradinita este pozitionata in centrul satului Alamalau, se invecineaza cu scoala cu clasele I-VIII, se subordoneaza Grupului Scolar Ostrov, cu clasele I-XII si are un efectiv de 45 zile de copiii impartiti in trei grupe (mica, mijlocie si mare).

Din grupa mica (3-4 ani) am inclus in lotul experimental doua fetite (B.A si C.V) si trei baietei (A.M., I.D si T.S), iar in lotul de control am inclus doua fetite (S.N si V.D) si trei baietei (B.M., H.P. si V.A).

Din grupa mijlocie (4-5 ani ) am cuprins in lotul experimental doua fetite (I.F. si S.C) si trei baietei (A.I., S.V. si T.D), iar in lotul de control am inclus trei fetite (B.I., D.L. si I.A) si doi baietei (C.M. si S.M).

Din grupa mare (5-6 ani) am inclus in lotul de experimental trei fetite (A.A., A.P. si T.A.) si doi baietei (G.M. si O.R.) iar in lotul de control am inclus doua fetite (A.C. si B.M) si trei baietei (D.I., G.G. si M.G).

Copiii selectati in loturile experimentale si in loturile de control, pe niveluri de varsta, aveau aceeasi capacitate intelectuala, acelasi nivel de cunostinte si capacitate de comunicare, la inceputul anului scolar 2007-2008.

3.2.5.Baza materiala utilizata in cercetare a cuprins totalitatea documentelor de specialitate : programa de activitatilor instructiv-educativa in gradinita de copii, planificarea calendaristica, reviste de pedagogie, lucrari de cercetare stinntifice, proiecte didactice, caiete speciale pentru activitatile matematice pe niveluri de varsta (aprobate de M.E.C.), fise psiho pedagogice, fise de observare, fise individuale de lucru, fise de evaluare, precum si materiale didactice : planse, creioane, culori, jucarii, jetoane, trusa Logii I, numaratori, ceasuri, flanelograf, panou, tabla magnetica, tabla (de scris), calculator.

4. Metodologia cercetarii pedagogice

In cadrul temei de cercetare am utiliyat urmatoarele metode :

M1-metoda bibliografica

M2-metoda observatiei

M3-studiul de caz

M4-experimentul pedagogic.

4.1. Metoda bibliografica

Prin metoda bibliografica am realizat documentarea, m-am pregatit pentru cercetarea pedagogica desfasurata pe parcursul unui an scolar, am acumulat informatii utile dintr-o multitudine de surse constituie din metodici, documente cirriculare, tratate de pedagogie, carti de cercetare pedagogica, reviste de pedagogie pe care le-am analizat in mod critic abordind diferite tehnici de studiu pentru elaborarea bancilor de date necesare cercetarii pedagogice. Toate aceste surse se ragasesc in bibliografia temei de cercetare, prezentate la sfarsitul lucrarii.

4.2. Metoda Observatiei

In cadrul cercetarii pedagogice efectuate pe parcursul anului scolar 2007-2008, am urmarit atenta, in mod pregnant si sistematic comportamental prescolarilor vazut prin prisma relatiilor de comunicare in cadrul activitatilor matematice, comportamentul cognitiv, psihomotor si socio – afectiv, limbajul verbal, nonverbal si paraverbal si am observat diferentele manifestate in capacitatea de comunicare a copiilor la venirea in gradinita (determinate de conditiile familiale diferite in care traiesc), pe parcursul desfasurarii procesului instructiv-educativ, pana spre sfarsitul acestuia.

Procesul de invatamant din gradinita este un proces de cunoastere, in care limba este implicata prin functia sa cognitiva.

Insusindu-si limbajul, prescolarul este pregatit sa inteleaga si sa asimileze treptat cunostinte referitoare la diferite ascpecte ale lumii inconjuratoare, inclusiv ale mediului educational din gradinita. Cuvantul devine mijlocul de cunoastere si asimilarea de informatii.

Prin intermediul limbajului matematic am dirijat invatarea si perceperea notiunilor matematice, am condus copiii in procesul comunicarii didactice, astfel incat sa analizeze, sa deosebeasca ce este esential (semnificativ), de neesential, i-am invatat sa analizeze, sa compare, sa grupeye, sa clasifice, etc. Am contribuit astfel, in mod direct, la stimularea proceselor gandirii si la perfectionarea acesteia.

In cadrul activitatilor matematice am pregatit copiii, astfel incat acestia sa poata face trecerea de la perceptie la reprezentare, sa-ti insuseasca instrumentele de investigare si de cunoastere a notiunilor matematice prin comunicare didactica.

In contactul nemijlocit cu obiectele din jur, copiii implicati in cercetarea pedagogica au fost pusi in situatia sa le numeasca, sa exprime anumite insusiri ale acestora, sa exprime actiuni, sa asimileye un limbaj matematic bogat si variat, si variat, si sa comunice cu ajutorul lui, contribuind astfel la stimularea si erfectionarea operatiilor gandirii logico-matematice.

Prin mesajele purtatoare de informatii cu continut matematic, transmise copiilor in cadrul activitatilor matematice, mi-am exercitat capacitatea si influenta supra vointei si convingerilor prescolarilor inclusi in cercetare, asupra motivatiilor comportamentelor acestora, observate pe parcursul cercetarii, determinandu-i sa savarseasca in mod constient anumite fapte, stimulandu-le memoria logico-matematice si stapanire unui limbaj matematic corespunzator nivelului de varsta.

Limbajul matematic permite educarea atentiei copilului si orientarea acestuia catre aspectele esentiale ale obiectelor, determinand trecerea de la memoria involuntara la cea voluntara.

Treptat, copilul devine apt sa raspunda in mod corect la anumite intrebari (itemi), sa dea instructiuni simple altor copii, sa-si astepte randu intr-un joc, sa participe constient la o activitate planificata, sa-si subordoneze interesele personale sarcinilor impuse, sa-si franeze pornirile de moment si sa-si orienteze atentia spre obiectele sau fenomenele observate, sa-si dirijeze personal munca individuala, care il pregateste pentru viitoarele activitati de tip scolar.

Prin comunicare verbasa si nonverbala mi-am exercitat influenta educativa asupra conduitelor copiilor, a comportamentelor morale ale acestora.

Regulile de purtare in grupele de copii din gradinita, le-am transmis acestora in intermediul limbajului verbal, nonverbal si paraverbal, reguli pe care prescolarii le-au asimilat, devenind constienti de locul lor in gradinita, in grupurile de copii, intelegand sarcinile si drepturile pe care le au in mediul educational al acesteia, si respectand normele unui comportament civilizat intr-o comunicare optima.

Copiii si-au dezvoltat treptat comportamente adecvate diferitelor situatii de interactiune sociala zilnica, cunoscand si respectand normele didactice ale diverselor jocuri, si-au exprimat aprobarea sau dezaprobarea fata de comportamentul altora, comunicandu-si atitudinea de multumire sau nemultumire fata de ei insisi, sau fata de alti copii, dar si atitudinea de recunostinta si respect fata de adulti.

Datorita functiei emotional-expresive a limbii, ce are un spectru larg de actiune in activitatile matematice din gradinita, la varsta prescolara, procesele afective ale copiilor de grupa mica s-au manifestat cu intensitate, prin emotivitate puternica, printr-un limbaj sarac, dar care exprima o stare afectia de sensibilitate accentuata, vadita si tradata de continutul semantic al cuvintelor, de intonatia, ritmul, accentul, pauya si intensitatea vorbirii acestora.

PE tot parcursul cercetarii pedagogice, am urmarit modul in care copiii s-au obisnuit treptat sa-si exprime sentimentele si emotiile prin intermediul comunicarii verbale si nonverbale, folosind propozitii exclamative si interogative, precum si o serie de semne expresive (gesturi, mimica, etc.) pentru a-si manifesta interesul, dorinta, bucuria, ce au consecinte directe asupra integrarii si socializarii lor in grupul de copii din gradinita, prin invingerea timiditatii, a izolarii si prin creearea placerii de a comunica cu semenii lor.

In timpul desfasurarii cercetarii pedagogice am urmarit, prin comunicare didactica, valorificarea limbajului matematic si formarea unor deprinderi corecte de comunicare a prescolarilor, atat prin limbaj verbal (alcatuind mesaje corecte, cizelate, armonioase pe care le-am transmis printr-o intonatie corespunzatoare si printr-un ritm adecvat, menite sa ofere un model viu de comunicare verbala) cat si printr-un limbaj nonverbal dar expresiv (exprimat prin gesturi afectice, zambete, mangaieri, anumite miscari de aprobare ale capului, pozitionari adecvate, corecte ale corpului fata de copii, corectitudine si blandese).

Am corelat obiectivele activitatilor matematice (prevazute in programa activitatilor instructiv-educative pentru prescolari) cu obiectivele comunicarii didactice si am formulat obiectivele cercetarii pedagogice, conform particularitatilor de varsta prescolara.

Prin observare am evidentiat posibilitatile de deyvoltare a personalitatii copilului prescolar si capacitatile de comunicare ale acestuia, pe parcursul unui an scolar.

Prin continutul si forma sa de desfasurare, metoda observatiei raspunde cuiozitatii firesti a copilului prescolar, dorintei acestuia de a cunoaste lumea inconjuratoare, il mobilizeaza psihic, antrenandu-i atentia, memoria, spiritul de observatie, capacitatea de analiza, sinteza, de generalizare si de abstractizare, contribuind substantial la perfectionarea acestora.

Activitatile de observare largesc orizontul de cunoastere al copilului, ii ordoneaza si-i sistematizeaza continutul cognitiv asimilat, ii deschid noi perspective si-i creeaza capacitate de orientare in timp si in spatiu.

Observatia ofera forma cea mai potrivita pentru cultivarea deprinderilor de comunicare, respectand particularitatile psihologice ale varstei prescolare.

In cadrul activitatilor matematice, prin observare, copiii au fost pusi in situatia sa comunice printr-un limbaj matematic (concret-situativ) solicitat de diferitele forme de perceptie, implicate in procesul de invatare )vizuala, olfactiva, tactila, auditiva), dar si printr-un limbaj matematic cu un anumit grad de abstractizare, ca o consecinta a proceselor de analiza, sinteza, comparatie, generalizare care presupune desfasurarea unei activitati matematice.

In plan concret, in timp ce copilul percepea obiectul supus observarii, era pus in situatia sa-l denumeasca, sa-i precizeze forma, marimea, locul si rolul, astfel incat el isi activiza limbajul matematic, prin formularea unor propozitii care reflectau relatii matematice concrete.

Prin procese de analiza si comparatie i-am antrenat pe copii sa exprime operatiile logico-matematice cu ajutorul instrumentelor specifice („mai”, „ca”, „decat”) si sa asimileze cuvinte cu sens mai general, precum : „asemanator”, „la fel”, „tot asa”.

Sintezele care au presupus activitati de observare, au condus la fromarea unor notiuni primare : „cifre”, „numere ”, „plus”, „minus”, „egal”, „corespondenta”, etc.

Pentru ca la varsta prescolara copiii accepta cu usurinta animismul aducatoarei, am incercat sa dau expresivitate limbajului utilizat in comunicarea cu copiii prescolari, folosind personificarea. De exemplu : „Ursuletul se supara daca nu il asezi frumos, pe al doilea raft”, „Caietul e suparat pe tine pentru ca i-ai patat prima pagina cu acuarele”.

De asemenea, i-am stimulat pe copii sa faca aprecieri asupra obiectelor observate, pentru ca acestia sa-si poata exersa limbajul si sub aspectul expresivitatii.

Prescolarii au formulat parecieri verbale, insusindu-si si exersandu-si formele de exprimare ale limbajului, dezvoltandu-si deprinderea de a vorbii in mod corect, intonat si firesc.

Observarea spontana, ocazionata de contactul copiilor cu un aspect nou (obiect, fenomen, etc.), necunoscut al mediului (o gaza, un copac inflorit, etc.) este lipsa de rigorile organizarii planificate a oferit copiilor posibilitatea exprimarii curiozitatii, mirarii, satisfactiei, afectiunii si a creat un cadru pentru folosirea interogatiei si a diferitelor forme de exclamatie.

Observarea obligatorie (provocata) am structurat’o in etape menite sa stimuleze procesele intelectuale ale copiilor, sa le mareasca orizontul de cunoastere, in paralel cu dezvoltarea deprinderilor de comunicare.

Ambele forme de observare au fost preyente pe parcursul cercetarii pedagogice efectuate concomitent pe tri grupe (mica, mijlocie si mare).

Am acumulat un volum de date subordonate obiectivelor cercetarii pedagogice, pe care le+am sintetizat in raportul referitor la desfaturarea cercetarii pedagogice prin prelucrarea si interpretarea datelor rezultate in urma fiselor de evaluare.

Datele sintetizate, in urma observatiilor spontane si provocate, le-am consemnat in fisele psihopedagogice, in fisele de evaluare activitatilor matematice ale prescolarilor (initiale, formative si sumative), si in diagramele acestora, elaborate in perioada septembrie 2007-mai2008.

Rezultatele acestor observatii evidentiaza cresterea nivelului de comunicare, de orientare in timp si spatiu, a nivelului de comunicare, de si de la un copil la altul).

Am observat ca sociabilitatea si relatiile de comunicare a copiilor prescolari sunt diferentiate in functie de varsta si de gradul de adaptabilitate al acestora in mediul educational al gradinitei.

4.3. Studiul de caz

Este metoda de analiza a unei situatii specifice, denumita caz in vederea studierii si rezolvarii ei prin inlaturarea cauzelor care au provocat respectiva situatie.

Metoda studiului de caz are un pronuntat caracter activ participativ, formativ si euristic, contribuind la antrenarea si dezvoltarea capacitatilor intelectuale si profesionale, necesitand solutii eficiente de rezolvare a situatiilor problema.

Cazul studiat in cadrul cercetarii pedagogice, ivit in grupa mijlocie a gradinitei in care lucrez, este al unui baietel numit Mihaita, in varsta de 4 ani si 6 luni care, la un moment dat refuza sa foloseasca creionul, plangand si ascunzandu-si mainile sub masa.

Observandu-i comportamentul, m-am apropiat de Mihaita si am incercat sa-l incurajez. Prin conversatie cu el am reusit sa aflu cauza comportamentului sau : avea manutele rosii si umflate din cauza unor intepaturi de creion, provocate de mama lui drept pedeapsa ca murdarise cu un creion peretii locuintei.

In aceea zi nu am insistat ca Mihaita sa-si realizeze lucrarea pe caietul special, dar l-am rugat sa o invite pe mama lui sa-l insoteasca a doua zi la venirea in gradinita.

A doua zi mama lui Mihaita mi-a confirmat spusele baietelului sau, afirmand ca era o pedeapsa bine meritata, pe care i-a aplicat-o in mod constient.

Am discutat cu mama lui Mihaita rugand-o sa nu-l mai pedepseasca intr-un astfel de mod, el neavand o gandire matura, astfel incat sa constientizeze in mod concret in ce a constat greseala faptei lui, iar pe Mihaita l-am sfatuit sa-i ceara iertare mamei sale.

Dupa plecarea mamei baietelului, am relatat cazul prescolarilor din grupa initiind intrebari referitoare la gasirea solutionarii pe cale amiabila a faptei, fara a spune insa cine era in realitate adevaratul impricinat.

Copiii au gasit diferite solutii de rezolvare pasnica a cazului relatat de mine:

- „Eu i-as fi dat buretele sa stearga peretele murdarit, dar nu l-as fi intepat” a spus Adriana.

- „Eu nu l-as mai fi lasat sa se uite la televizor in ziua aceea, si asa l-as fi pedepsit”, a spus Gabriel.

- „Eu nu l-as fi iertat si i-as fi spus ca trebuie sa stergem repede peetele ca sa nu ne facem de rusine atunci cand vor sosi musafiri”, a spus si Razvan.

- „Eu m-as fi suparat pe el, dar daca m-ar fi ajutat sa varuiesc peretele l-as fi iertat” a spus si Catalina.

Simtindu-se inteles si iertat de colegii sai, Mihaita nu a mai refuzat sa foloseasca creionul, dar nici nu a mai facut o astfel de fapta.

Prin colaborarea cu gradinita, familia are sanse sa prefigureze schimbarile sociale ale copiilor prescolari, in spiritul rezolvarii problemelor care pot genera dereglari in conduita copiilor si cauza devierii comportamentale, considerate in mediul educational studii de caz.

Un astfel de studiu de caz il constituie si comportamentul inadecvat al baietelului (Mihaita), pedepsit aspru de mama lui pentru un fapt minor.

Pedeapsa perceputa de copil ca o amenintare continua, reprezinta cauza declansarii comportamentului negativ in gradinita, fata de cerintele activitatilor care impuneau utilizarea instrumentelor de scris (creioane, culori).

Este demonstrat faptul ca parintii constituie pentru copii primele modele de viata si comportament, deoarece copiii observa de mici comportamentele parintilor, care devin pentru ei modele de educatie.

In cazul prezentat, modelul comportamental agresiv si nemilos al mamei baietelului pute devenii o piedica in educarea conduitei si a comportamentului socio-afectiv al acestuia, afectandu-i capacitatea de comunicare si relationare in grupul de copii din gradinita.

Descoperirea in timp optim a cauzei timiditatii accentuate si a plansului spontan si necontrolat al copilului, m-a ajutat in gasirea solutiilor optime de rezolvare a cazului sau, cu ajutorul prescolarilor grupei din care face parte si Mihaita.

In concluzie, in scopul formarii personalitatii copilului si gasirii celor mai bune metode de educatie, parintii trebuie sa inteleaga bine relatia dintre fapta si masura ei educationala si sa colaboreze permanent cu factorii de educatie din gradinita (educatoarele).

PROIECT DIDACTIC

DATA : 22.04.2008

GRADINITA: cu Orar Normal Almalau

GRUPA : mica

EDUCATOARE : Frunza Luiza Cristiana

CATEGORIA ACTIVITATII: Educatie pentru stiinta

MIJLOC DE REALIZARE : Activitate matematica

TEMA : “ A cata jucarie este ? “

TIPUL ACTIVITATII: Dobandire de cunostinte

DURATA: 15 minute

SCOPUL ACTIVITATII : Dezvoltarea capacitatii de a intelege si utiliza cifrele si numerele.

OBIECTIVE DE REFERINTA :

· Sa numere de la 1-3, recunoscand grupele de 1-3 obiecte si cifre corespunuatoare

· Sa identifice pozitia unui obiect intr-un sir utilizand numeralul ordinal si numeralul cardinal

OBIECTIVE OPERATIONALE :

Sa numere corect in limitele 1-3 folosind numeralul ordinal

Sa numere corect in limitele 1-3 folosind numeralul cardinal

Sa foloseasca numeralul ordinal pentru a preciza locul unui numar in sirul numeric

Sa verbalizeze actiunile, folosind un limbaj adecvat matematic.

STRATEGII DIDACTICE :

METODE SI PROCEDEE : explicatia, demonstrasia, exercitiul, conversatia, problematizarea.

MIJLOACE DE INVATAMANT : jucarii, cosulete, caciuli, jetoane, fise de lucru.

FORME DE INVATAMANT:

- frontal

- individual

BIBLIOGRAFIA :

- M.E.C – “Programa activitatilor instructiv – educative in gradinita de copii”, Editura V&I Integral, Bucuresti, 2005.

DESFASURAREA ACTIUNII

Evenimentul didactic

OB Elemente de continut Strategii didactice Evaluare

Momentul organizatoric

Captarea atentiei

Anuntarea temei si a obiectivelor

Reactualizarea cunostintelor

Dirijarea invatarii

Evaluare

Se asigura conditii optime pentru realizarea obiectivelor propuse:

-asezarea mobilierului sub forma de clasa

-pregatirea materialului necesar demonstrativ, individual

Prin intermediul unei povesti este introdusa o papusa.(Arlechim)

-“Copii, eu am adus o papusa Arlechim de la circ. El stie sa numere astfel: unu, doi, trei; dar cand trebuie sa intre in arena prezentatorul numara astfel: primul, al doilea, al treilea iar el nu intelege ce fel de numaratoare este. L-am adus astazi la noi pentru a invata impreuna in ce ordine sunt prezentati circarii.”

-“Astazi vom invata sa numaram si astfel decat stim deja. Vom numara elementele unei multimi cu ajutorul numeralului ordinal adica primul, al doilea, al treilea.”

Descopar papusile si cer unui copil sa le numere folosind numeralul cardinal. Se numara prin incercuire de la stanga la dreapta si de la dreapta la stanga.

Cer sa se numere de la 1 la 3, inainte si inapoi.

-“Priviti cu atentie papusile si spuneti daca toate sunt la fel?

-Numarati odata cu minepapusile : prima este blonda, a doua este bruneta, a treia roscata.”

Repet numaratoarea :prima, a

doua,a treia.

Descopar o grupa de catei.

-“Sunt cateii la fel ?

-Cati catei sunt pe masa?

-Numara cateii! Care catel are culoare alba?Care are culoarea neagra?Care este cu pete?”

Voi chema in fata clasei doi baieti si o fata. Ma adresez celorlalti :

-Cati copii sunt in fata clasei?

-Sa-l numere cineva, cardinal (prin incercuire)!

-Sa-l numere cineva ordinal!

-Al catelea copil este fata?

-Al catelea copil este baiat?

Se poate schimba locul copiilor pentru ca ceilalti sa-si insuseasca si mai bine numeralul ordinal.

In partea finala vor fi decoperiti trei oameni identici, fara caciuli pe cap. Se numara oamenii cu caciuli numeralul

cardinal, apoi folosind numeralul ordinal. Apoi se pune la fiecare om cate o caciula, de alta culoare.

-’’Pe capul carui om am pus caciula?”

Asez caciulile pe capul tuturor oamenilor.

-Al catelea om are caciula de culoare albastra?

-Al catelea de culoare rosie?

-Al catelea de culoare galbena?

-Ce culoare are fiecare caciula?

Dupa ce s-a terminat lucrul cu materialul demostrativ se trece la lucrul cu materialul individual. Se face intuirea materialului.

-Ce aveti in cosulete?

-Puneti jetoanele pe masa si numarati-le. Se numara folosind numeralul cardinal se apoi cel ordinal.

Se face

2 „Ai toată viaţa îait!a ta " #$o%a& '! $a&! i$io(ată " t&!)"i! *ă î% 'i!&+i (i v!(!&! '! ti! î*"ţi-” Ni$o%a! Io&.aPROIECTUL CERCETĂRIII, TEMA: „ METODA PROIECTELOR LA VÂRSTE TIMPURII „II, PRO-EMA DE CERCETAT: Analiza metodei proiectelor în activităti interdisciplinare la vârste timpurii.III, O-IECTI.E PROP/$E:3.1. Obiectivele investigțieiPentru a invest iga de o manieră l imitată, dar coerentăși sistematică efectele privindinfluența metodei proiectelor în dezvoltarea comunicarii preșcolarilor, ne-am propus câtevaobiective generaleși operaționale.3.1.1. Obiective gene!le- C u n o așterea influenței metodei proiectelor asupra rezultatelor obținute de preșcolari- I d e n t i f i c a r e a i n f l u e n ţ e i m e t o d e i p r o i e c t e l o r a s u p r a d e z v o l t ă r i i c o g n i t i v e ş i a f e c t i v e a copiilor.3.1.". Obiective #$e!ți#nle- e t e r m i n a r e a i n f l u e nței metodei proiectelor asupra rezultatelor preșcolarilor - I d e n t i f i c a r e a f a c t o r i l o r c a r e i n f l u e nțează coeziunea grupelor de pre

școlari!3.". Di%ensi&ne investigțieiimensiunea investigației a fost efectuată la un număr de"' (e $!eșc#l!i din grupa pregătitoare de la "rădinița nr.## $ibiu

Microcercetare psihopedagogica

Valorificarea valentelor formative ale jocului didactic la scolari sau prescolari, la una din disciplinele dorite: lb.romana, matematica, povestire, dezv.limbajului, ed. fizica etc.

Invatarea este un process activ de cunoasterea care este cu atat mai valoros cu cat se realizeaza un efort propriu si cu mijloace si tehnici cat mai productive.

In scopul obtinerii unui randament maxim se folosesc mai multe modalitati de organizare a activitatilor matematice, una dintre acestea fiind jocul didactic.

Jocul didactic (educativ) este astazi tot mai intens valorificat din punct de vedere pedagogic in intentia de a imprima programului scolar un caracter mai viu si mai atragator, de a fortifica energiile intelectuale si fizice ale elevilor. S-a dezvoltat o varietate de jocuri educative sau didactice care isi propun sa imbine cu bune rezultate, spontanul cu imaginativul din structura psihicului infantil cu efortul programat si solicitant de energii intelectuale si fizice propriu invatarii scolare.

Jocurile didactice acopera o gama larga de activitati cu continut foarte variat: de la intuirea notiunii de multime pana la jocurile ce ilustreaza operatiile cu multimi echipolente si rezolvarea problemelor cu sau fara date numerice. Prin aceasta se argumenteaza folosirea jocurilor didactice, prin variante evoluate preluate de la gradinita si adaptate la invatamantul primar.

Introducand cu mult tact, cu pricepere, astfel de activitati de joc, cream legatura, continuitatea cu invatamantul prescolar unde forma predominanta este jocul didactic. Astfel, continuitatea unor activitati matematice din cadrul gradinitei, prin practicarea lor intr-o maniera specifica particularitatilor de varsta ale elevului de clasa I, da posibilitatea invatatorului sa evite pe cat posibil folosirea unui limbaj matematic abstract, inaccesibil copilului, oferindu-i posibilitatea de a introduce cat mai natural si progresiv unele cunostinte si activitati noi.

Din perspectiva acestor argumente consider introducerea jocului didactic in lectia de matematica, cu prioritate in perioada preabecedara, ca o necessitate. Nicaieri ca in joc copiii nu gasesc teren mai potrivit pentru a-si descoperi si pune in valoare calitatile intelectuale cu care sunt inzestrati, iar cei timizi sa-si invinga aceasta stare, dezvoltandu-si ingeniozitatea, stapanirea de sine, vointa, gandirea creatoare etc.

Dupa cum se stie in invatamantul prescolar toate activitatile se caracterizeaza prin preponderenta activitatilor libere (la alegere) organizate sub forma de joc. Iata de ce in vederea pregatirii treptate a copiilor pentru activitatea scolara este necesar sa se asigure o gradare progresiva a raportului dintre activitatile libere, independente si cele dirijate, in care preponderenta sa revina totusi activitatilor obligatorii dirijate. Deci, prin aceasta este pregatit terenul pentru contactul cu actiunile de invatare specifice muncii scolare din ciclul primar presupunand, pe de o parte, stimularea spontaneitatii copilului, a spiritului de independenta, iar

pe de alta parte,orientarea acestuia catre activitati constructive, folositoare instruirii si dezvoltarii fizice si psihice, permitandu-i integrarea eficienta in regimul scolar.

Dezvoltarea capacitatilor intelectuale la varsta de 6 ani ii permite copilului sa frecventeze scoala, dar continuitatea si legatura cu activitatea din timpul gradinitei o realizam prin impletirea judicioasa a activitatii impuse cu cea dorita de copil –jocul. Dar nu este vorba de un joc oarecare, ci de acele jocul propriu-zis la activitatea intelectuala.

Jocul didactic poate fi inclus in structura lectiei, in oricare din momentele ei. El asigura pastrarea atentiei, faciliteaza procesul de insusire si consolidare a cunostiintelor, de formarea unor priceperi si deprinderi, previne aparitia oboselii, il face pe copil sa iubeasca scoala si pe invatatorul sau. Sustin de asemenea formularea in joc a unor probleme despre care stim dinainte ca sunt mai greu de inteles, ca asigura abordarea lor de catre toti copiii, fara rezerve, fara efort deosebit.

Scopul cercetarii:

Jocul didactic are valente formative: activeaza vocabularul si limbajul copiilor, se corecteaza deficientele de exprimare, se formeaza deprinderea de exprimare corecta, coerenta, in propozitii logice.

Obiectivele cercetarii ( ce demonstram)

- determinarea nivelului general de pregatire, a nivelului cunostintelor copiilor si in mod explicit a nivelului cunostintelor legate de categoriile morale;

- utilizarea unor metode si tehnici adecvate de determinare obiectiva a nivelului de cunostinte;

- inregistrarea, monitorizarea si compararea rezultatelor obtinute de prescolarii grupelor experimentale si de control, in etapa preexperimentala, in etapa experimentului propriu-zis si in etapa postexperimentala

Din programa:

-sa prezinte continutul povestilor audiate, a intamplarilor, a personajelor;

-sa confrunte personajele cu realitatea pe care o cunosc si in care traiesc;

-sa expliciteze ceea ce este real si ceea ce este fantastic in poveste

Esantionul de copii

Pentru a afla nivelul de cunostinte al copiilor, referitor la receptarea categoriilor morale, am investigat un numar de 30 de prescolari, de grupa pregatitoare

Investigarea a avut la baza observarea curenta a prescolarilor, precum si rezultatele la o proba orala referitoare la receptarea categoriilor morale. Proba a constat in prezentarea catorva povestiri si in analiza acestora impreuna cu copiii: analiza a fost facilitata de punerea unor intrebari ajutatoare, la care copiii trebuiau sa raspunda.

Esantionul de continut:- literatura pentru copii privita ca o varietate de genuri si specii literare dispune de un real izvor de exemple pe care le putem oferi copiilor in intreaga activitate din gradinita.

-pentru categoria morala bine- rau am selectat:

Intergrup

Metode de cercetare utilizate:

- metoda observatiei;

- metoda convorbirii

- metoda testelor

- metoda analizei rezultatelor activitatilor

Organizarea si desfasurarea cercetarii

Pe parcursul derularii experimentului am folosit si texte literare cu un continut mai amplu, cu personaje mai numeroase si mai complexe, categoriile morale amintite, regasindu-se in aceleasi texte literare: ,,Nuielusa de alun; Fata babei si fata mosului; Cenusareasa; Sarea in bucate; Cine a venit intr-o zi la gradinita; Lebedele”.

Etapele cercetarii

Am utilizat ca instrumente de cercetare proba definitiilor, procedeul constand in a adresa copiilor un numar de 6 intrebari( prin metoda convorbirii directe ) si a inregistra fidel raspunsurile pe fise individuale. Unele sunt si raspunsuri cauzale de tipul ,,De ce?”

Proba def:

1. Ce e rau? De ce?

2. Ce e bine? De ce?

3. Care copil este politicos?

4. Care copil este harnic?

Proba de analiza:

1 In ce situatie personajul respectiv a spus adevarul? De ce?

2 Care personaj este ascultator? Cand?

3 Cere personaj este neascultator? Cand?

Proba de recunoastere a personajelor din poveste:

1. Care personaj a fost cinstit? In ce imprejurare?

2. Care personaj a fost necinstit? In ce imprejurare?

3. Care personaj a fost drept? In ce imprejurare?

Chestionar:

1. Ce este bine? Poti sa spui o poveste referitoare la bine?

2. Ce este rau? Poti sa spui o poveste referitoare la bine?

Experimentul a fost realizat la grupa pregatitoare, pe esontionul de copii selectati, care au alcatuit grupa experimentala, in scopul validarii unor practice didactice de realizare a educatiei morale a acestora. El a fost derulat pe parcursul a celor trei etape, cunoscute:

- etapa preexperimentala

- etapa experimentului propriu-zis

- etapa post-experimentala

In etapa experimentului propriu-zis, pe baza datelor obtinute in faza anterioara, ne-am propus imbogatirea sferei de reprezentari despre categoriile morale studiate, prezentandu-le copiilor un bogat material intuitiv, care sa contribuie eficient la intelegerea cat mai profunda a continutului acestora .

Sa facut apel la:

- povestile cu continut moral,

- personaje mai multe si mai complexe,

- analiza unor actiuni care se desfasoara

- dramatizari

In etapa postexperimentala, s-au aplicat probe care au condus la unele concluzii privind rezultatele pozitive ale practicilor didactice experimentate. S-au folosit:

-texte literare de o intindere mai mare

povestiri create de copii

jocuri didactice

concursuri

Pretestul, initiala, constatativa: In urma

Etapa formativa (experimentala, finalaproiect de activitate)

Evaluarea formativa: S-au schimbat datele?

Daca folosim.

Concluzii cercetarii

-prescolarii poseda reprezentari morale si notiuni morale corespunzatoare varstei

-subiectii si-au largit sfera de reprezentari si norme de conduita morala

-procesele de cunoastere parcurse, activitatile desfasurate i-au ajutat pe copii sa inteleaga mai bine actiunile morale

-s-au remarcat in mod special prescolarii grupei experimentale, care au progresat vizibil

-rezultale experimentului sunt pozitive si reflecta evolutia fiecarui copil

Bibliografie

COASAN, A.,VASILESCU A. –Adaptarea scolara

CHIS, V., -Pedagogia contemporana

JOC DIDACTIC: ,, De-a spectatorul”

Ob. operationale:

- sa enumere cerintele cu privire la modul de comportare intr-o sala de spectacol

- sa recunoasca si sa redea continutul povestilor si al poeziilor

SARCINA DIDACTICA:

Sa isi adapteze comportamentul in functiile de conditiile desfasurarii unui spectacol

REGULI DE JOC

- in sala de spectacol intra copiii care au bilet si si-au imbracamintea

- in timpul spectacolului, copiii-spectatorii nu au voie sa vorbeasca, sa deranjeze spectacolul

- copiii-spectatorii aplauda daca le-a placut o anumita secventa din spectacol

ELEMENTE DE JOC

-surpriza, ghicirea, aplauzele, miscare etc

METODE DIDACTICE

-povestirea, conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea

MIJLOACE DE INVATAMANT

-costumatii adecvate rolurilor din povesti si poezii, bilete de teatru

DESFASURAREA JOCULUI

Jocul a debutat prin impartirea rolurilor corespunzatoare textelor amintite. Echipa de actori avut un prezentator, care a dirijat spectacolul

Educatoarea a condus grupa spectatorilor in sala, la locul destinat acestora si a respectat cateva actiuni: controlul biletelor, ocuparea disciplinara a locurilor, urmarirea spectacolului, aplauzele, discutii pe marginea a ceea ce le-a placut mai mult si de ce etc.

In ziua urmatoare s-au schimbat rolurile, cei care au fost spectatori au devenit actori si invers, astfel incat au putut, fiecare sa simta cum este sa interpretezi un anumit personaj

Copiii si-au interpretat bine rolurile, folosind si expresii din povestile si poeziile amintite.

Acest joc ne-a permis sa formulam cateva concluzii referitoare la reprezentarile despre conduita pe care le au copiii, precum si la capacitatea de intiparire, pastrare si reproducere a unor cunostinte asimilate prin intermediul textelor literare

ETODOLOGIA CERCETARII - PARTENERIAT SCOALA - FAMILIE

1. IPOTEZELE SI OBIECTIVELE CERCETARII

Cresterea interesului pentru implicarea comunitatii in educatie, mobilizarea membrilor comunitatii pentru participarea la procesul decizional din scoli are efecte benefice asupra instructiei si educatiei, formarii si informarii din scolile romanesti.

Intre factorii educativi implicati in educarea viitoarei generatii pot exista obstacole externe sau interne, precum si conflicte ascunse sau manifeste. Pe baza experientei acumulate de-a lungul anilor la catedra, a discutiilor purtate cu parintii si cu cadrele didactice, precum si a studierii literaturii de specialitate s-a conturat o imagine virtuala a parteneriatului scoala – familie, care poate fi confirmata sau nu in urma cercetar

Stim ca familia si scoala sunt cei mai importanti factori educativi, care se ocupa de dezvoltarea intelectuala, emotionala si volitiva a elevilor. Aceste doua organisme educative trebuie sa-si cunoasca foarte bine functiile, rolurile, limitele, pentru ca impreuna sa contribuie la dezvoltarea personala a fiecarui elev in parte.

Studiind literatura de specialitate, ajungem la concluzia ca pentru functionarea adecvata a scolii este necesara integrarea parintilor si a forurilor locale in viata scol Cum spunea pedagogul Kozma Tamás: “De legatura scolii cu familia depinde masura in care parintele acorda importanta semnalelor venite din partea cadrelor didactice, masura in care parintele urmareste activitatea din cadrul scol” In colaborarea scolii cu familia oricare parte poate sa faca primul pas, dar avand in vedere ca scoala este organismul educativ acreditat, cu cadre didactice competente, constiente de propriile indatoriri, cu o experienta bogata, putem sa afirmam ca este bine ca scoala sa anticipeze nevoile parintilor. Privind problema din acest unghi de vedere cercetarea este un prim primul pas spre parinti, spre clarificarea realitatilor parteneriatului scoala - familie, spre adancirea relatiilor de comunicare, colaborare si cooperare dintre cei mai importanti factori educativi implicati in educatia copiilor si tinerilor, spre dezvoltarea de programe si proiecte concrete de activizare a partenerilor educativi, spre gasirea de modalitati concrete de eficientizare a parteneriatului scoala – familie.

In realizarea cercetarii am pornit de la urmatorele ipoteze:

1. La inceputul anului scolar parintii NUsunt informati in linii mari despre activitatea din unitatile scolare unde s-a desfasurat cercetarea, sunt mai tematori, mai putin implicati in viata scolii, nu cunosc bine obiectivele scolii, motiv pentru opiniile lor nu reflecta intotdeauna realitatile scol

2. Cadrele didactice sunt deschise spre comunicarea cu elevii si cu familiile acestora si stimuleaza parintii spre implicare in desfasurarea de programe educative si recreative, in luarea de decizii privitoare la copiii lor, in realizarea unor activitati in parteneriat cu scoala.

3. Implicarea parintilor in activitatea organizatiilor nonguvernamentale ce functioneaza pe langa scoli contribuie la cresterea coeziunii grupului de parinti, la depasirea barierelor comunicative, la cresterea increderii fata de scoala, fata de colectivul de conducere al acesteia, la adancirea colaborarii si cooperarii cu scoala, ca institutie ce se ocupa de educarea copiilor lor.

4. Organizarea planificata, constienta de activitati in parteneriat scoala – familie duce spre o comunicare eficienta, constructiva ce are ca rezultat formarea unei imagini reale despre scoala si familie.

5. Elevii judeca in mod critic legatura scolii cu familia, dar nu au curajul sa isi manifeste intotdeauna parerile, elevii care au rezultate mai bune la invatatura raspunzand mai repede si mai deschis solicitarilor. Elevii dovedesc capacitati de a-si exprima liber opiniile, de a patrunde in esenta lucrurilor, de a caracteriza adecvat mediul scolar si familial.

Luand in considerare toate aspectele surprinse in delimitarile conceptuale avem toata

convingerea ca ipotezle noastre sunt viabile.

OBIECTIVELE CERCETARII

Pornind de la ipotezele mai sus formulate cercetarile noastre si-au propus

urmatoarele obiective:

Identificarea aspectelor pozitive si negative in colaborarea scolii cu familia;

Identificarea masurii implicarii familiilor in viata scolii;

Identificarea dificultatilor de comunicare dintre scoala si familie;

Identificarea asteptarilor parintilor legate de formele de colaborare cu scoala/ cu dirigintii,

de teme educative de interes general

Dezvoltarea comunicativitatii la parinti, cadre didactice si elevi;

Schimbarea mentalitatii despre implicarea familiei in programele educative scolare si

cele extracurriculare;

Conturarea imaginii scolii si familiei din unghiul de vedere al elevului;

Identificarea concordantei intre opinia cadrelor didactice si cea a parintilor legate de

parteneriatul scoala – familie.

Deschiderea drumului spre realizarea unui parteneriat deschis si cooperant intre scoala

si familie;

Identificarea unor cai si mijloace de eficientizare a parteneriatului scoala – familie.

Dupa cum am prezentat in partea de fundamentare teoretica, parteneriatul educational presupune unitate decerinte, optiuni, decizii, actiuni educationale a tuturor partilor implicate in desfasurarea acestuia. Cercetarea nu si-a concentrat atentia asupra tuturor laturilor parteneriatului educational, dar a dorit sa surprinda cateva aspecte esentiale ale comunicarii scoala-familie, ale organizarii si planificarii actiunilor educative in vederea realizarii colaborarii si cooperar Fara a incerca sa realizam o tratare exhaustiva a problemei parteneriatului educational, am intentionat sa depistam particularitatile colaborarii scolii cu familia precum si efectele pe care le are implicarea parintilor in organizarea unor activitati si participarea lor la

actul decizional, in mobilizarea parintilor mai putin implicati, in implementarea unui real parteneriat scoala- familie.

1. SARCINI ALE CERCETARII

Studiind si analizand obiectivele prezentate anterior, s-au conturat urmatoarele sarcini de indeplinit pentru desfasurarea optima a cercetarii:

studierea literaturii de specialitate;

derularea unor convorbiri cu directiunile scolilor;

studierea planurilor manageriale ale scolilor;

derularea interviurilor de grup cu parintii si cadrele didactice;

intocmirea chestionarelor pentru cadre didactice si pentru parinti;

impartirea chestionarelor spre completare;

stabilirea legaturilor cu elevii in vederea completarii posterelor si intocmirea compunerilor;

analiza si prelucrarea datelor adunate;

stabilirea concluziilor si identificarea validitatii ipotezelor formulate;

stabilirea posibilitatilor de continuare a cercetar

2. ETAPE ALE CERCETARII

Pentru indeplinirea obiectivelor urmarite cercetarea s-a desfasurat in mai multe etape:

I. Documentarea si studierea bibliografiei de specialitate legate de tema de cercetare, proiectarea activitatilor cu cadrele didactice, cu parintii si cu elev

II. Continuarea si desfasurarea propriu-zisa a cercetarii, desfasurarea convorbirilor, interviurilor, dezvoltarea de programe si proiecte in parteneriat.

III. Finalizarea cercetarii prin aplicarea chestionarelor, interoretarea rezultatelor obtinute si elaborarea textului stiintific .

3. LOTUL EXPERIMENTAL

Cercetarea am desfasurat-o in cadrul Scolii cu clasele I-VIII din Barna, unitate scolara in care imi desfasor activitatea din anul 1979.

Cercetarea vizeaza cele trei domenii distincte al parteneriatului scoala- -familie: primul domeniu – familia, al doilea - scoala si colectivul didactic, iar al treilea domeniu - colectivul de elevi.

In cercetare au fost cuprinsi 156 de parinti, respectiv 88 de cadre didactice –. (cate 3 membri ai comitetelor de parinti pe clasa, precum intregul colectiv de cadre didactice al scolii si 21 cadre didactice). Repartizarea parintilor care au primit chestionare si au participat la interviuri pe clase s-a prezentat astfel:

Figura 1. - Repartizarea pe clase a parintilor cuprinsi in cercetare

Clasele Scoala cu cls. I-VIII BarnaI – IV 36

V –VIII 36Total 72

Pentru dezvoltarea cercetarii a trebuit sa cunosc opiniile elevilor, de aceea m-am orientat si spre ei prin postere, sondajele de opinie, si redactare de compuneri. Nu a existat obligativitatea participarii la aceste activitati dar pentru succesul lor de un real ajutor au fost membrii Consiliului elevilor din scoala care si-au mobilizat colegii in indeplinirea sarcinilor.

4. METODELE UTILIZATE IN CERCETARE

1) Metode teoretice:

cercetarea surselor teoretice – ce a constat in studierea bibliografiei de specialitate, a resurselor informationale de pe Internet, studierea planurilor manageriale ale scolilor; (delimitarile conceptuale si anexele.)

metoda logica de analiza a informatiilor stiintifice;

2) Metode experimentale:

observatia – spontana si organizata;

discutiile – cu parintii, cadrele didactice si elevii

convorbirea – cu directiunile scolilor despre planificarea manageriala, despreo proiectarea unor activitati in parteneriat cu parintii, iar cu elevii pentru dezvoltarea capacitatii de comunicare, marirea deschiderii spre cadre didactice in vederea

completarii sincere a posterelor (Scoala mea, Familia mea) si a redactarii de compuneri pe temele cerute (Scoala visurilor mele, Familia de vis);

interviul de grup – cu parintii si cu cadrele didactice, in faza initiala de derulare a cercetarii pentru evidentierea parerilor, asteptarilor, implicarii familiei in viata scolii; (anexa )

chestionarele – pentru parinti si cadre didactice spre finalul cercetarii pentru surprinderea evolutiei fenomenelor specifice parteneriatului, a evolutiei relatiei de comunicare, colaborare si cooperare; (anexa ..)

3) Metode praxiologice:

posterele – despre scoala si familie pentru investigarea opiniilor elevilor din cls. I-VIII legate de scoala si familie;

redactare de proiecte manageriale, programe de activitati in parteneriat cu parintii, proiecte educative in colaborare cu directiunea scolilor, cu dirigintii si invatatorii pentru imbunatatirea colaborarii dintre cei doi factori educativi determinanti; (anexa.)

analiza calitativa si cantitativa a datelor experimentale (descrieri, prezentari tabelare, calcul procentual, grafice, histograme) .

CAPITOLUL III

PREZENTAREA REZULTATELOR CERCETARII

Rezultatele cercetarii vor fi prezentate urmarind firul derularii cercetarii, astfel:

1) Prezentarea rezultatelor convorbirilor cu directiunile celor doua unitati scolare, observatiei realitatilor parteneriale ale acestora, discutiilor cu parintii si cadrele didactice.

2) Prelucrarea rezultatelor interviurilor de grup – cu parintii si profesorii, a trasaturilor definitorii derivate din analizacompunerilor elevilor.

3) Prezentarea activitatilor, proiectelor implementate.

4) Prelucrarea datelor chestionarelor impartite parintilor si profesorilor, precum si a posterelor realizate de elevi.

I1. ADUNAREA DE DATE PRELIMINARE

Pentru inceput am initiat doua convorbiri cu directiunile unitatilor scolare cuprinse in proiect pentru a pune la punct planul de derulare a cercetarii, pentru a studia planurile manageriale, pentru a discuta despre colaborarea scolii cu familiile elevilor.

Convorbirile au relevat deschiderea conducerilor spre parinti, existenta unor programe de implicare a parintilor in viata scol Trebuie precizat ca prezenta parintilor la sedintele periodice cu directiunea este buna. Aprox. 85% din presedintii comitetelor de parinti pe scoala participa cu regularitate la acestea. In cadrul acestor activitati se observa lipsa de implicare, de curaj in exprimarea opiniilor, de ridicare de probleme care ii framanta. Acest gen de discutii au loc in general in antecamera, inainte sau dupa sedinta. La sedintele pe scoala se ridica de obicei probleme legate de disciplina, invatatura, activitati extracurriculare, probleme economice. De remarcat ca cele doua conduceri cunosc situatia materiala precara a multor familii acesta fiind si motivul pentru care fondurile propuse de parinti in fondul scolii sa fie mici, existand chiar reduceri penbtru familiile cu mai multi cop In ambele scoli casierii viziteaza cu regularitate directiunea scolii implicandu-se in gestionarea fondurilor si alcatuirea de raporturi periodice catre ceilalti parinti. Presedintele comitetului de parinti pe scoala, ales in sedinta deschisa de ceilalti parinti sa reprezinte unghiul de vedere al parintilor, participa la sedintele consiliilor de administratie, dar implicarea lui este redusa in oferirea de idei, solutii la probleme, in general luand atitudine de supunere la deciziile majoritatii consiliului de administratie.

Ambele convorbiri au scos in evidenta implicarea unor organizatii nonguvernamentale ale parintilor pentru imbogatirea activitatii scolilor, pentru cresterea calitatii procesului de invatamant, pentru organizarea riguroasa a timpului liber al copiilor, pentru crearea de colectivitati unite, pentru sprijinirea copiilor cu probleme materiale, pentru motivarea si activizarea copiilor cu rezultate deosebite: Asociatia Parintilor din Fabric, Fundatia Bartok Bela, Asociatia Pro Folk.

In cadrul convorbirilor s-a hotarat desfasurarea de interviuri de grup cu comitetele de parinti pe scoala si cu cadrele didactice din scoala in cursul lunii octombrie, derulare de proiecte in parteneriat cu parintii cu participarea invatatorilor, dirigintilor, a responsabilului cu munca cu parintii, imbogatirea planurilor manageriale cu activitati de parteneriat comunitar, organizarea activitatilor cu elevii prin implicarea Consiliului elevilor din scoli – redactarea compunerilor si completarea posterelor, iar spre finalul anului pentru luna mai s-a stabilit redactarea, completarea si prelucrarea unor chestionare finale pentru cadre didactice si parinti.

Discutiile purtate cu cadrele didactice au dovedit cresterea dezinteresului fata de scoala, a problemelor materiale, lipsa de optimism, de incredere a oamenilor. S-a putut constata ca parintii se ocupa din ce in ce mai putin cu educarea copiilor, petrec din ce in ce mai putin timp cu copi La Scoala cu cls. I-VIII nr. 1 pe langa lipsa de interes pentru educarea copiilor se observa folosirea de metode educative desuete bazate pe severitate, bataie, si nici macar la cererea scolii aceste metode nu sunt revizuite. Exista in fiecare clasa un grup mic de parinti care sar in ajutorul scolii, csre sprijina cadrul didactic in derularea programelor educative scolare si extrascolare, care ajuta in organizarea serbarilor, excursiilor, care ofera chiar sprijin material la nevoie dar care la fel petrec putin timp cu copiii lor datorita programului de lucru

prelungit. Exista parinti care au timp liber dar prefera sa nu se implice invocand rolul de educator prim al scolii, sau invocand lipsa de pricepere, calificare.

Se poate concluziona ca exista deci un sambure de parteneriat pe care se poate dezvolta un program concret, ce trebuie sa prevada clarificarea rolurilor si indatoririlor de parinte, constientizarea functiilor scolii si ale familiei, dezvoltarea capacitatilor de comunicare a parintilor, depasirea barierelor personale in relationare cu parintii si cu cadrele didactice, implicarea parintilor in procesul decizional. Putem conveni ca o educatie corespunzatoare consecventa are drept rezultat o atmosfera educativa lipsita de conflicte, stabila, o legatura buna parinte-copil. Parintii isi controleaza regulat elevii, au asteptari concordante cu posibilitatile copiilor, sunt informati despre viata particulara si scolara a copiilor, viziteaza regulat scoala. Aceasta insa nu depinde de nivelul de educatie al parintilor, discutiile demonstrand ca in majoritatea familiilor de muncitori sau someri atmosfera educativa este acceptabila, exista interes pentru educarea copiilor, dar neglijenta, lipsa de interes, neconcordanta dintre posibilitatile reale ale elevilor si cerintele parintilor poate fi observata si in familii de intelectuali sai investitori particulari. Educatia necorespunzatoare din sanul familiilor – lipsa de consecventa, severitate sau ingaduinta exagerata -, conflictele dintre parinti, determina formularea unor asteptari necorespunzatoare, interes scazut legat de viata scolara a copiilor, informare scazuta, informatii lacunare.

S-a observat si ca in cazul familiilor care nu reusesc sa-si indeplineasca functiile de baza, este mai frecventa lipsa de concordanta dintre idealurile educative, lipsa de consecventa, parintii sprijinind scoala doar ocazional prin severitate sau control temporar. Lupta de zi cu zi a parintilor pentru supravietuire, complexele lor de inferioritate sunt determinante pentru evolutia relatiei scoala-familie si trebuie avute in vedere in rezolvarea situatiilor conflictuale sau a celor de zi cu zi din viata elevilor. Trebuie cautate intotdeauna cauzele care stau in spatele problemelor, trebuie dusa in continuare lupta cu lipsa de incredere a parintilor, scoala trebuie sa aiba o atitudine incurajatoare pentru mobilizarea parintilor, pentru manifestarea propriilor temeri, pareri, asteptari.

Am desfasurat spontan si discutii cu parintii despre relatia scolii cu familia. Observand atitudinea parintilor s-a putut remarca interesul acestora, curiozitatea, dar in acelasi timp si retinerea. Discutiile au demonstrat ca exista personalitati cu spirit de conducere, care participa activ la discutii, la exprimarea opiniilor sau nemultumirilor, care se implica in animarea vietii scolii, dar majoritatea parintilor au nevoie de incurajare si isi expun parerea cu teama. Consideram ca aceasta deriva din absenta incurajarilor, a prejudecatilor si din particularitatile persoanalitatii parintilor. Parintii care activeaza in organizatiile nonguvernamentale amintite dovedesc o mai mare deschidere, implicare, curaj de exprimare a opiniilor si sunt mai constienti de indatoririle ce revin din calitatea de parinte, sunt mai implicati in viata scolii, contribuind la ridicarea prestigiului scol

I2. PREZENTAREA STARII INITIALE

I2.1. Rezultatele interviului de grup cu cadrele didactice

S-au organizat 3 interviuri de grup pentru elucidarea opiniilor si experiente cadrelor didactice in problema parteneriatului scoala – familie, a implicarii si participarii parintilor, a formelor de colaboare preferate de cadre, a cauzelor absenteismului parintilor de la activitatile scol

La interviurile organizate cu cadrele didactice au fost .prezente 79, cei 9 absenti au lipsit datorita responsabilitatilor didactice. Cadrele didactice au fost impartite pe grupe de cate 6, membrii grupei alegandu-se din nou dupa preferinte. Fiecare echipa si-a ales purtatorul de cuvant, care a prezentat sintetic parerile grupei. Trebuie sa mentionam ca a existat o grupa in care membrii grupei au devenit pe rand purtatori de cuvant ai grupei.

Rezultatele interviului le putem concretiza astfel:

Cele mai importante probleme ale scolii: lipsa fondurilor monetare, volumul redus al materialelor didactice noi, situatia materiala a familiilor, lipsa de interes a unor elevi, rezultate mai scazute in ultimii ani, scaderea numarului de copii si atmosfera de panica pe care o determina aceasta situatie, lipsa de interes a parintilor copiilor problema, criterii deficitare de evaluare a scolilor, programul de dupa-masa – la BB, suport neadecvat al unor parinti, prestigiul profesorilor mai ales la liceu este in scadere;

Asteptarile scolii fata de parinti: sprijin moral minimal, interes mai mare pentru problemele copiilor, prezenta mai activa in viata scolii, prezenta la sedintele cu parintii, comportament adecvat in diferite situatii, sa-si educe mai mult copiii, cel putin o jumatate de ora de activitate pe zi cu copilul, respect fata de profesor, pastrarea preocuparii si a interesului si in clasele mai mari, comunicare mai eficienta cu proprii copii, participarea la activitatile extracurriculare.

Programele, obiectivele scolii pot fi cunoscute cu ocazia sedintelor cu parintii, consultatiilor sau discutiilor cu parint Parintii cunosc in linii mari programele si obiectivele scolii dar nu au participat concret la conceperea si elaborarea lor, pentru ca nu au cunostinte suficiente sau nu au curaj sa-si manifeste opiniile, sau nu au fost solicitati in aceasta directie.

Participarea parintilor la activitatile scolare variaza intre 30-90%. Dintre cauzele absenteismului parintilor s-au mentionat: suprasolicitare, lipsa timpului, obligatii la locul de munca, lipsa interesului, lipsa informatiei despre activitatile organizate, convingerea ca scoalatrebuie sa se ocupe de educarea copilului. Pentru activizarea parintilor dezinteresati se propun urmatoarele activitati: club al parintilor (“la un pahar de ceai”), unde intr-o atmosfera relaxanra, interesata parintii pot discuta intre ei sau cu cadrele didactice, lectorate cu parintii, unde se pot informa despre importante teme educative, pot sa cunoasca cele mai noi metode de educatie, pot sa participe la dezbateri sau proiectari de filme educative, participarea parintilor la organizarea diferitelor manifestari, serbari, atitudine pozitiva fasta de parinti, transformarea parintelui in partener educational.

Formele de colaborare ale scolii cu familia , in ordinea preferintelor sunt urmatoarele: sedinte cu parintii, consultatii cu parintii, carnet de corespondenta, legatura prin telefon, corespondenta oficiala, vizite la domiciliu, activitati extrascolare. Intalniri organizate, regulate, au loc de 4 ori pe an cu ocazia sedintelor cu parint Prezenta parintilor la consultatii este rara pentru ca orele la care se fac sunt neadecvate pentru unii parinti, sau nu cunosc ora exacta a consultatiei, sau lipseste interesul pentru evolutia copilului. Vizitele la domiciliu au loc in majoritatea cazurilor o data pe an sau chiar niciodata. In cazul elevilor problema numarul vizitelor la domiciliu este mai mare, in functie de problemele ivite, dar se poate spune ca vizitele la domiciliu nu sunt agreate de majoritatea cadrelor didactice. In cazul elevilor cu dificultati de comportament, sau cu probleme de invatare pe langa vizitele la domiciliu sunt preferate discutiile cu parintii dupa ore sau in timpul consultatiilor cu parint Frecventa acestor intalniri este functie de frecventa neregularitatilor.

I2.2. Rezultatele interviului de grup cu parintii

A) Pentru inceput s-a trecut la clarificarea asteptarilor parintilor fata de scoala in ceea ce priveste genurile de activitati la care ar lua parte cu placere, la modalitatile de colaborare preferate si la temele educative de abordat in cadrul lectoratelor cu parint S-au prezentat 3 postere, si s-a cerut parintilor sa aleaga 2-3 raspunsuri preferate, sau sa completeze posterul daca au propuneri legate de temele abordate.

Analizand raspunsurile date am tras urmatoarele concluzii:

1. In ceea ce priveste formele de comunicare intre parinti si scoala parintii au ales urmatoarele; le prezint in ordinea preferintei:

Sedinte cu parintii – 53

Vizite la domiciliu – 32

Comunicare prin carnet de corespondenta –24

Discutii inainte sau dupa cursuri – 21

Consultatii cu parintii – 14

Zile deschise – 11

Figura 2. Graficul formelor de comunicare preferate de parinti

Deci cele mai indragite forme de comunicare intre parinti si scoala raman sedintele cu parintii si vizitele la domiciliu. Probabil acestea sunt cele mai frecvente forme de colaborare cu familiile, sunt cele mai cunoscute de catre parinti si de aceea sunt cele mai indragite. Nu trebuie sa uitam totusi rolul deosebit pe care il au celelalte forme de colaborare a scolii cu familia, scoala trebuie sa le promoveze si pe acestea, parintii trebuie invatati sa le aprecieze si sa le solicite.

2. Analizand alegerile facute referitor la la tipurile de activitati scolare preferate de parinti au primit cele mai multe propuneri:

- lectii dechise - 51

- spectacole de teatru, concerte, concursuri sportive - 42

- zile deschise completate cu expozitii din lucrarile elevilor - 38

- activitati in folosul scolii impreuna cu copiii - 27

- excursii, tabere impreuna cu copiii - 25

- Clubul parintilor (eventual activitati in parteneriat cu copiii) -25

Celelalte activitati propuse au primit 9-16 propuneri din partea parintilor, in urmatoarea ordine:

- Prezentari de filme sau de referate pe teme psiho-pedagogice -16

- Expozitii de carte- 12,

- Dezbateri pe teme de pedagogie - 12,

- Intalniri, mese rotunde - 9

Figura 3. Tipuri de activitati scolare preferate

3. Temele care au interesul majoritatii parintilor primind 40-50 de propuneri sunt:: “Dezvoltarea intelectuala a copiilor”, “Dificultati de invatare”, “Legatura parinte-copil”, Dificultati educative in familie si la scoala”. Celelalte teme au fost alese de 20-30 dintre parinti, in urmatoarea ordine: Caracteristicile educatiei in familie, Petrecerea eficienta a

timpului liber, Dezvoltare sexuala, Prietenii, Autonomie – dirijare parinteasca. Parintii au fost insa foarte receptivi la cerinta de propunere de teme educative solicitate spre discutie:

Predare fara stress

Legatura profesor-elev

Stressul de toate zilele

Rolul calculatorului in viata copiilor nostri

Atitudine constructiva si rezolvarea conflictelor

Comportamentul in societate

Legaturile intre generatii

Copiii nostri si stress-ul

Supravegherea copiilor

Igiena si imbracaminte

Ajutorul psihologului

Fumatul

B) Datorita prezentei considerabile – la fel ca in cazul interviului de grup cu cadrele didactice - am alcatuit grupe de cate 7 parinti, permitandu-le sa aleaga membrii grupelor dupa preferinte, in functie de cercul de cunostinte. Fiecare grupa si-a ales conducatorul care a impartasit celor prezenti parerea, impresiile grupei.

Stiind ca la sedinta de la inceputul anului cu presedintii comitetelor de parinti pe clase s-au prezentat obiectivele si programul mamagerial anual al scolii, stiind ca acestea au fost afisate pe panoul parintilor discutiile au inceput de la aceasta tema concluzionandu-se urmatoarele:

Parintii cunosc superficial obiectivele scolii si programul acesteia, stiind sa exemplifice obiectivele si activitatile propuse doar daca au fost dirijati. Parintii au recunoscut ca nu au luat parte la planificarea, organizarea programelor scolare, au specificat ca a existat o cerere in scris in acest domeniu din partea scol In unele cazuri, exemplificate de presedintii comitetelor de parinti, parintii au constituit un real ajutor in organizarea serbarilor de sfarsit de an, in organizarea activitatilor organizate cu ocazia vizitei reprezentantilor scolilor infratite, presedintele comitetului de parinti pe scoala a participat la intrunirile consiliului de administratie consultand cu cadrele didactice despre bugetul scolii, despre programele initiate in scoala. De

remarcat este activitatea Asociatiei Parintilor din Fabric, o organizatie nonguvernamentala care s-a constituit din parintii elevilor care studiaza sau au studiat mai demult la sectia maghiara, organizatie care a contribuit la organizarea unor excursii, unor serbari, la conceperea de proiecte de finantare, la adunarea viitorilor scolari, organizarea unor activitati de sprijinire a familiilor sarace, vizionari de spectacole etc. Activitati de acelasi gen au desfasurat la Liceul Teoretic Bartok Bela , Asociatia Prof Folk – cu accent pe pastrarea , conservarea, raspandirea traditiilor, si Fundatia Bartok Bela – cu accent pe activitatile de asistenta sociala, promovare a elevilor cu rezultate deosebite.

Parintii sunt multumiti cu activitatea desfasurata in scoala – atat cea scolara cat si extrascolara -, considera ca profesorii si invatatorii sunt deschisi spre problemele elevilor, colaboreaza cu placere cu parintii, le ofera ajutor in rezolvarea problemelor. S-a pus problema organizarii sistematice a convorbirilor cu parintii, pentru a stabili nu numai ora de consultatie a cadrelor didactice ci si sala in care aceste consultatii se desfasoara pentru a evita discutiile pe coridor sau in sala profesorala. Una dintre problemele ivite este cea a disciplinei – mai ales la gimnaziu si la liceu -, de aceea scoala ar trebui sa gaseasca metode eficiente pentru rezolvarea lor. Parintii, care lucreaza 10-12 ore pe zi, considera ca sunt bineveniute si de un real ajutor activitatile de supraveghere si de invatare dupa ore, sub forma de semiinternat. Se remarca de asemenea activitatile formatiilor de dansuri populare, e dansuri de societate, activitatea echipelor de baschet si de fotbal ale scolilor, rezultatele obtinute de acestea la concursurile judetene si nationale, formatia de fluier, formatia de teatru de papusi de la clasele primare, si cea de teatru de la liceu. S-a evidentiat de asemenea si activtatea echipei de radio si a ziarului Liceului.

Legat de posibilitatile de informare despre situatia copiilor s-a precizat ca activitatile de consultatii pentru parinti sunt la ore inadecvate deoarece majoritatea parintilor lucreaza in acel interval orar, ar trebui sa creasca numarul sedintelor cu parintii si a vizitelor la domiciliul elevilor. Carnetul de corespondenta ar mai putea fi o solutie pentru informarea in legatura cu situatia copiilor. Totusi cel mai la indemana si mai des utilizat mijloc de comunicare este telefonul.

S-a specificat ca absenteaza de la sedintele cu parintii in general parintii copiilor problema, procentul de participare variind astfel de la clasa la clasa. Absenta parintilor de la activitatile scolii a fost motivata prin lipsa de interes din partea acestora, prin ocupatia parintilor. In majoritatea cazurilor absentele parintilor au fost motivate prin lipsa de interes a acestora, dar unii parinti au considerat ca o cauza ar putea fi comportamentul inadecvat al unor profesori fata de parintii copiilor problema. Ca solutii pentru rezolvarea acestor probleme au propus vizita la domiciliu, corespondenta regulata cu parintii, informare la timp, tratarea problemelor cu mai mare severitate, atentionari oficiale, integrarea parintilor copiilor problema in programe scolare speciale – care este de specificat ca exista in ambele scoli prin conlucrarea cu psihologul scolii, care a elaborat si programe de educatie remediala.

Pentru activitatea viitoare parintii propun cresterea numarului de ore la cabinetul de informatica, accent deosebit pe problemele de igiena si disciplina, organizarea mai multor excursii, vizita la intreprinderi, organizarea unor programe cultural-artistice si distractive

pentru elevi cu implicarea parintilor, cointeresarea elevilor in desfasurarea orelor, sustinerea unor lectii interesante, intocmirea de proiecte educationale, cunoasterea unor metode, principii de management. In unele cazuri, mai ales la elevii care studiaza la sectia maghiara apare cerinta descongestionarii programului elevilor, scaderea numarului de ore al elevilor.

Chiar daca la inceput s-a observat ca discutiile si activitatile pe grupe s-au desfasurat mai greu, spre sfirsitul activitatii parintii au dovedit mai mult curaj si si-au putut formula asteptarile fata de scoala:

Atentia sporita asupra copiilor in timpul pauzelor si in timpul orelor;

Asteptari mai ridicate in clasele mai mari, mai ales in ceea ce priveste elevii mai buni;

Asteptari adecvate pentru copiii problema;

Severitate mai mare;

Caldura, iubire, intelegere din partea profesorilor fasa de elevi;

Mai multe activitati extracurriculare, mai multe excursii, activitati distractive, mai multe activitati de recuperare sau diferentiere;

Accent deosebit pe pregatirea pentru viata a elevilor, pe educarea acestora;

Control riguros al temelor de acasa al elevilor;

Indeplinirea intereselor elevilor fara deosebire; utilizarea unor metode de predare interesante, atractive;

Rezultate bune la invatatura, sa devina cunoscuti pentru rezultatele deosebite;

Colaborare mai buna scoala-familie;

Insusirea limbii si a culturii in limba materna la un nivel mai ridicat (in special la sectia maghiara).

I2.3. Analiza compunerilor scrise de elevi

Compunerile scrise de elevi au intregit imaginea creata anterior, cu imaginea unei familii-scoli ideale. De la cele doua sectii au sosit doar 36 lucrari. Aceastea demonstreaza ca elevii nu sunt prea deschisi fata de cadrul didactic. Lucrarile au fost redactate in special de elevii foarte buni sau de acei elevi care au avut ocazia sa ma cunoasca cu ocazia unor activitati din scoala. Anexele sunt doar un exemplu ilustrativ din compunerile scrise de elevi. Compunerile scrise despre scoala contureaza o imagine scolara mai mult sau mau putin realizabila, dar

caracteristic este apropierea de copii, respectiv dotarea mai buna. Visurile legate de familie insa prezinta de fapt partea insorita a vietii, jocuri, excursii comune, intamplari hazl

Voi selecta cateva trasaturi ale scolii si ale familiei ideale, asa cum apar in compuneri:

SCOALA MODEL: ore scurte, pauze de 15-20 minute, profesorii zambesc intotdeauna, clasele sunt curate, luminoase, peste tot se vad lucrarile elevilor, elevii se uita mult la televizor si la video, de trei ori pe saptamana sunt ore de educatie fizica, se deseneaza si se canta mult, se merge la film, muzeu, nu sunt note, se invata impreuna cu parintii, se lucreaza mult la calculatoare, copiii au ocazii multe pentru a cunoaste alti elevi, elevii participa la conducerea scolii, se asculta muzica in fiecare pauza, elevii vin la scoala in masini pe perne de aer, profesorii sunt frumos imbracati, elevii se joaca la club, temele de casa contin doar doua exercitii, nu exista teme de casa, daca elevii gresesc profesorii corecteaza frumos, calm, elevii ai tutuiesc pe profesori, se lucreaza mult pe grupe, la sedinte se spun doar lucruri bune despre copii, orele sa inceapa ami tarziu, parteneriate ci scoli europene, notele inlocuite cu calificate, rezultatele trimise prin posta, teme putine, de preferat in locul lor lectii lungi sau desfasurare de proiecte, discipline pe alese, frecventa libera la lectii, multe discutii cu profesorii, profesorii au simtul umorului, dulapior personal, echilibru intre teorie si practica, invata pentru viata, profesorii isi iubesc disciplina de predare etc.

FAMILIA IDEALA: cumpara o masina noua, straina, se muta in alta locuinta, in excursie se poate duce si calculatorul, elevii se culca tarziu, seara copiii se joaca remi, tata glumeste, face glume, casa mare, da bani de buzunar, nu te pune sa faci curat, un robot face ordine, ai bani pentru opsice vrei, toti se iubesc, e ca un cuib ocrotitor, mama face mancare dupa pofta fiecaruia, este timp de joaca si de discutii in fiecare zi, multe excursii, vizite impreuna, bunica nu este suparata, se mananca la masa impreuna, nu exista bani, doar fericire si iubire, se cumpara cele mai frumoase haine, duminica se mananca la restaurant, mama si cu tata sunt rabdatori si nu se cearta, parintii nu controleaza caietele copiilor, toti copiii au frati, .

Cunoscand parerile elevilor cream posibilitatea unei mai bune autoaprecieri, mai bune autocunoasteri, si putem cauta metodele si procedeele care sa contribuie la imbunatatirea imaginii scolii, imaginii familiei, putem descoperi disfunctionalitatile acestora si putem contribui la gasirea de mijloace adecvate pentru imbunatatirea relatiei elev-scoala-familie. Daca compunerile sunt analizate vom observa ca visurile compenseaza lipsurile, partile negative ale scolii sau ale familiei. Elevii si.-au creat o lume de vis in care se simt in siguranta, unde sunt iubiti, intelesi, tratati cu rabdare.

Cunoscand aceste visuri, rationand si judecand care sunt partile realizabile, putem contribui la crearea in scoala a unei atmosfere calde, placute, apropiate de elev, la detensionarea atmosferei din familie, la crearea atat in familie, cat si la scoala a unui mediu centrat pe nevoile si interesele elevului. Nu este voie sa uitam ca pentru realizarea acestora este nevoie de contributie tuturor cadrelor didactice, precum si a parintilor. Doar lucrand impreuna, fiind increzatori se vor putea realiza visurile copiilor nostri. Daca am exprima aceasta

colaborare printr-o diagrama am apela la imaginea a doua cercuri care se intersecteaza, in centru fiind copilul, copilul nostru, copilul familiei si copilul scol

I3. ACTIVITATI DERULATE

Cu ocazia convorbirilor desfasurate cu directiunea s-a hotarat alcatuirea unei echipe ca va pune in aplicare activitatile in parteneriat cu familia. Pentru implementarea programelor s-a obtinut colaborarea si cooperarea consiliilor de administratie. Cadrele didactice au dovedit maxima flexibilitate in acceptarea propunerilor formulate si alcatuirea planului managerial – domeniul Dezvoltare si relatii comunitare, a programelor de activitati cu parintii, a proiectelor educative de parteneriat scoala-familie-comunitate, a tematicii orelor de dirigentie.

In proiectare s-a avut in vedere:

stabilirea unor obiective clare, masurabile,

alcatuirea de echipe de lucru a cadrelor didactice,

responsabilizarea cat mai multor cadre didactice pentru realizarea activitatilor, stabilirea de termene limita,

precizarea modalitatilor de evaluare a activitatilor,

derularea de minicercetari la nivel de clasa,

concordanta programelor cu nevoile familiilor si scolii,

implicarea parintilor in desfasurarea, organizarea unor actiuni scolare si extrascolare,

implicarea parintilor in luarea deciziilor, elaborarea programelor scolii, a regulamentului de ordine interioara

varietatea tematicii si activitatilor,

motivarea si implicarea altor parteneri,

incurajarea voluntariatului,

implicarea de specialisti – psihologi, asistenti sociali,

diversificarea modalitatilor de colaborare cu familia,

imbunatatirea comunicarii cu asociatiile parintesti de pe langa scoala si cu alte ONG-uri.

In continuare voi prezenta proiectarile realizate pentru largirea deschiderii spre parteneriate, pentru imbunatatirea comunicarii scoala-familie-elev, pentru satisfacerea nevoilor

relevate cu ocazia interviurilor, pentru crearea unui mediu scolar si familial adecvat dezvoltarii optime a personalitatii copiilor.

a) PLAN MANAGERIAL – FRAGMENT

DOMENIU: Dezvoltare si relatii comunitare

Nr.

crt.

Obiective Activitati Termen Responsabil Evaluare

1. Imbunatatirea colaborarii cu autoritatile locale

Studierea legislatiei in vigoare;

Organizarea unor intalniri ale reprezentantilor organizatiei locale cu personalul didactic, parintii elevilor, reprezentanti ai unor institutii comunitare;

Intocmirea unui program de activitati al unopr actiuni de interes comunitar;

15 IX

30 IX

15 XI

Director Chestionar

2. Stabilirea legaturilor cu organele de politie, jandarmi, pompieri

Luarea legaturii cu organele de politie, jandarmi, pompieri;

Stabilirea termenilor colaborarii;

10 IX

15 IX

15 XI

Resp. cu act. rutiera

Pliant

Organizarea unor activitati scolare si extrascolare in parteneriat - program;

3. Imbunatatirea colaborarii dintre scoala si familie

Stabilirea nevoilor si a scarii de valori a familiei si scolii;

Conturarea activitatilor in colaborare;

Conceperea de proiecte de finantare comune;

Organizare de activitati recreativ-educative pentru parinti;

30 IX

15 X

15 XI

15 XII

Resp. comisia met. inv. si pres. Cons. parintilor

Chestionar

Portofoliu

4. Continuarea colaborarii transfrontaliere

Stabilirea programului de activitati comune ale scolilor infratite;

1 XI Consilier

educativ

Jurnal

5. Dezvoltarea unor relatii de parteneriat cu centre de educatie

CJAP, P.P.Neveanu, Speranta, Protectia Copilului, ARSM, etc.

Organizarea unei mese rotunde – intercunoastere;

Identificarea nevoilor concrete, cererii de educatie;

Stabilirea unor

1 X

15X

1 XI

Psiholog Grafic

programe comune;

6. Largirea ariei de colaborare cu cultele religioase si cu unele ONG-uri

APF, Fundatii, Generatie Tanara, Mesagerii Sanatatii, etc.

Expozitie cu realizarile scolii si ale elevilor; (sensibilizare)

Identificarea nevoilor si problemelor comune;

Conceperea de proiecte de finantare;

15 IX

15 X

15 XI

Director adjunct

Ciorchine

7. Pregatirea colaborarii cu agenti economici in vederea realizarii educatiei pentru cariera

Identificarea agentilor economici cu valoare de posibili parteneri potentiali ai scolii;

Clarificarea conditiilor concrete de desfasurare a parteneriatului;

Organizarea unei intalniri pentru facilitarea intercunoasterii;

Alcatuirea unor postere de prezentare a agentilor economici;

15 X

15 XI

15 XII

15 XII

Consilier educativ

Postere

8. Infiintarea “biroului de presa” al scolii

Organizarea colectivului de contact;

Intalnire cu reprezentanti ai mass-media;

Alcatuirea mapei de prezentare.

Organizarea activitatii de evaluare a colaborarilor – expozitie, dineu;

10 IX

1 XI

15 X

Resp. catedra limba si comunicare

Portofoliul activitatilor

b) PROIECT EDUCATIV

PARTENERIAT IN EDUCATIE : SCOALA – FAMILIE-COMUNITATE

„Prezenta parintilor poate transforma cultura scolii” (S.L. Lightfoot)

Argument

Termenul de „parteneriat” este bazat pe premisa ca partenerii au un fundament comun de actiune si un spirit dereciprocitate care le permit sa se uneasca. Astfel, parintii si profesorii pot crea parteneriate variabile, angajandu-se in activitati comune de invatare, sprijinindu-se unii pe altii in indeplinirea rolurilor cerute, desfasurand proiecte de curriculum colaborativ, participand impreuna la diverse activitati de luare a deciziei.

Intalnirile „tipice” cu parintii nu abordeaza intotdeauna aceste probleme, oferind parintilor putine sanse de a cunoaste profesorii elevilor si problemele scol De aceea, trebuie pus accent pe activitati de cunoastere interpersonala pentru a crea un cadru de siguranta si pe strategii de desfasurare a acestora cat mai variat si accesibil.

Ca urmare, acest proiect, isi propune sa dezvolte competente de lucru cu familia elevului si sa raspunda nevoilor de comunicare, relationare, construire de echipe, cooperare, motivare si implicare.

Propunatorul este constient insa ca parteneriatul scoala-familie nu „produce” neaparat elevi de succes!

Scopul proiectului

- Optimizarea relatiei scoala-familie-comunitate, in asa fel incat elevii sa obtina

singuri succesul.

Obiective

- Realizarea unor cercetari pentru dignosticarea relatiei scoala-familie;

- Identificarea instrumentelor de comunicare scoala-familie;

- Antrenarea parintilor in activitati de informare si formare educationala;

- Diversificarea modalitatilor de colaborare cu familia;

- Crearea unui cadru de motivare si implicare a partenerilor;

- Incurajarea voluntariatului ; atragerea parintilor catre activitati din „lumea scolii”.

Grupul tinta

- parintii clasei

- elevii clasei

- profesorii

Locul si perioada de desfasurare

- Scoala

- Parcursul anului scolar 2005-2006

Colaboratori

- conducerea scolii, profesor psihopedagog, profesorii clasei, bibliotecar, politia de proximitate, Fundatia „Solidaritate si Speranta”

Materiale

- chestionare

- referate (lectorate)

- materiale informative (Regulament scolar, brosuri, pliante, afise etc.)

- program calculator pentru tema „Violenta in scoala si in famile”

Finantarea activitatilor

- Comitetul de parinti

- diferiti sponsori

- vanzarea unor obiecte artizanale confectionate de elevi

Popularizarea proiectului

- pliante pentru parinti, elevi si profesori

Mod de realizare

c) Nr. Activitati Forma Responsabil Perioada (Data) 1 Parintii „se intorc” la scoala

Alcatuirea Comitetului de Parinti

lectorat diriginte sept.2005

2 Discutii informale asupra Regulamentului de ordine interioara si a documentelor scolare

informare

sedinta cu parintii

director

diriginte

oct 2005

3 Elaborarea unui chestionar pentru parinti privind colaborarea scoala-familie

atelier de lucru prof. psihoped.

diriginte

oct 2005

4 Aplicarea chestionarului si interpretarea rezultatelor

chestionar prof. psihoped.

diriginte

oct. 2005

5 Consilierea parintilor in cazul aparitiei unor crize in familie care pot influienta progresul scolar al elevului

cabinet de consiliere

prof. psihoped.

diriginte

Consiliul prof. clasei

saptamanal

joi 10ºº-12ºº

6 Violenta in scoala si in familie dezbatere

prezentare „Power Point”

diriginte

elevi , parinti

politist de proximitate

ianuarie 2006

7 Activitate de voluntariat: „Mana de la mana”

actiune de reconditionare si vopsire a bancutelor din clasa

parinti

elevi

diriginte

febr. 2006

8 Biblioteca scolii-loc de intalnire cu ocazia „martisorului” in familie

expozitie de martisoare pentru mamici

diriginte

elevi

bibliotecar

martie 2006

9 Influenta familiei asupra carierei elevului

„Profesia” de parinte-O zi din viata unui parinte

ora de dirigentie

invitat- un parinte

diriginte

prof. psihoped.

aprilie 2006

10 Pregatirea tinerilor pentru viata de familie

dezbatere- invitat specialist al Fundatiei „Solidaritate si speranta”

diriginte mai 2006

PROGRAMUL ACTIVITATILOR CU PARINTII

- propunere -

Durata: an scolar

Loc de desfasurare: scoala

Grup tinta: parinti, cadre didactice, elevi

Scop: optimizarea relatiei scoala-familie

Obiective:

1. dezvoltarea abilitatilor de comunicare a parintilor;

2. constientizarea rezultatelor chestionarelor;

3. constientizarea necesitatii abordarii unei atitudini pozitive, incurajatoare, consecvente in educarea copiilor;

4. dezvoltarea abilitatilor de autoeducare continua a parintilor;

5. dezvoltarea abilitatilor de abordare a unei atitudini parentale consecvente si congruente;

6. constientizarea necesitatii realizarii comunicarii intre parinte si copil;

7. insusirea unor tehnici de promovare a situatiilor de comunicare;

8. cunoasterea obiectivelor educative ale scolii;

9. cunoasterea scarii de valori a familiei pentru realizarea unor obiective comune – scoala-familie;

10. punerea in concordanta a scarilor de valori ale familiei si scolii;

11. prezentarea realizarilor elevilor;

12. promovarea imaginii pozitive a scolii;

13. cresterea gradului de deschidere al familiilor elevilor fata de scoala;

14. formarea echipelor de lucru ale parintilor.

Parteneri: cadre didactice, parinti, specialisti in educatie, reprezentanti ai comunitatii;

Materiale: chestionare, postere, grafice, album-foto, fise de lucru, obiecte artizanele, jocuri

Modalitati de mediatizare: pliante, afise, invitatii mass-media, Coltul parintilor

Desfasurare – program de activitati:

Nr. crt.

ACTIVITATI OB. RESPONSABIL TERMEN EVALUARE

1. Organizarea comitetelor de parinti pe scoala

13

14

Resp. activitati cu parintii

15 sept. Liste centralizate

2. Sedinta cu parintii – Scoala mea

12 Resp. activitatea educationala

15 nov. Postere Scoala mea

3. Chestionar – Scoala si familia;

Familia si educatia

1

2

Psihologul scolii 30 nov. Chestionare

4. Prezentarea concluziilor chestionarelor

1

2

Psihologul scolii 20 dec. Grafic – prezenta

5. Expozitie cu lucrarile copiilor

1, 11

12

13

Profesor

Desen

20 dec. Fotografii portofoliu

6. Cum dezvoltam la copil o imaginea de sine pozitiva? – intalnire cu psihologul

1

3

Psiholog

CJAPP

30 ian. Scaunul lui DA si NU

7. Prezentare de carte – Meseria de parinte

1

4

Responsabil comisia inv. din scoala

28 febr. Grafic socio

8. Conduita parentala – exigente impuse de particularitatile de varsta - lectorat

1

5

Psihologul scolii 30 mart. Fish-bowl

9. Drumetie 11

12

13

Presedintele comitetului de parinti pe scoala

1 mai Album-foto

10. Ziua portilor deschise – lectii deschise

1, 11

12

13

Director- director adjunct

15 mai Chestionar

11. Conflicte in relatia parinte-copil

6

7

Responsabil activitatile cu parintii

30 mai 3-2-1

12. Discutii in familie – masa rotunda scoli partenere

1

13

Director- director adjunct- pres. comitetului de parinti

30 mai Chestionar

13. Obiectivele si valorile familiei

1, 8

9, 10

Responsabil cu act. educativa

15 iun. Fisa centralizare

14. Ziua familiei – jocuri sportive

11

12

13

Profesor educatie fizica

15 iun. Grafic participare

TEMATICA PROPUSA PENTRU ORELE DE DIRIGENTIE SI ACTIVITATI CU PARINTII

· Dezvoltarea personalitatii elevului:

Alegerea prietenilor, Dezvoltarea stimei de sine, Autoritate si dragoste, Autonomie – dirijare personala, Legatura parinte –copil si consecintele ei in dezvoltarea personalitatii, Ce meserie sa-mi aleg?, Trebuie sa fiu cel mai bun?, Cum sa reactionez in fata unui esec?

· Educatia pentru munca si calitate:

Petrecerea eficienta a timpului liber, Legatura profesor – elev, Supravegherea copiilor, Gestionarea timpului liber, Cum sa invat?, Munca si implicatiile ei, Sclavia in zilele noastre

· Educatia pentru viata privata:

Prietenii, Rezolvarea conflictelor, Comportamentul in societate, Caracteristicile educatiei in familie, Climatul familial, Legatura intre generatii, mass-media si educatia, Familia si siguranta afectiva,

· Educatia juridica si prevenirea delincventei juvenile:

Disfunctiile ei si implicatiile sale in evolutia tinerilor, Drogurile, alcoolul –cale spre delincventa, prevenirea si corectarea conduitelor gresite ale copilului, Violenta si urmarile ei,

· Educatie pentru sanatate:

Stressul de toate zilele, Fumatul si consecintele lui, Alimentatia sanatoasa, Nici o zi fara miscare, Dezvoltarea sexuala a adolescentului si implicatiile ei, Predare fara stress, Calculatorul in viata copiilor nostri, Igiena si imbracaminte

e) PROGRAMUL ASOCIATIEI PARINTILOR DIN BARNA

Nr. crt.

Activitati Termen

Responsabil Loc de desfasurare

1. Adunarea generala a membrilor

1 oct. presedinte scoala

2. Intalnire cu directiunea 15 oct. Pres., vicepres. scoala3. Festivalul regional al

papusarilor - Fantezia30 oct. Trifoi, Sipos Centru

cultural4. Reorganizarea formatiei de

dansuri populare15 nov. Ciresan M

Responsabil activit.ed.

Sala Caminului cultural

5. Intalnire cu psihologul – Autonomie si dirijare

30 nov. Duma M.

Selmarean D

scoala

6. Pregatirea unor felicitari si podoabe de Craciun

15 dec. Pitic D

Indrei M.

Biserica

7. Cu colinda de Craciun 24 dec. Invatatori,

Olah, Pitic

Biserica ortodoxa

8. Elaborare de proiecte de finantare

dec –ian-febr.

Irinescu, Sipos sediu

9. Hai la scoala! – promovarea scolii printre copii de gradinita

Ian.- fabr.

Inv., prof.

Olah

gradinita

10. Bal de binefacere Febr. Ciresan M, Irinescu D.

Casa de cultura Lugoj

11. Coaserea costumelor populare si cumpararea meselor de tenis de masa pentru donare scolii

Mart. Sipos

Gheorghe D

Croitorie

Sala de sport

12. Vizionare de spectacol la teatru

martie Duma R. Teatru National Lugoj

13. Incondeierea oualor de Pasti 15 apr. Sipos Centru Cultural

Asigurarea transportului formatiei de dansuri populare la festivalul :Vetre strabune

apr. Gheorghe D.

Sipos

Olah N.

Timisoara

Dumbrava

Otelec

Tormac

14. Excursie a familiilor la Calacea

1 mai Ciresan M Calacea

15. Intalnire cu psihologul – Stilurile parentale si efectele lor

15 mai Duma R. scoala

16. Ziua familiilor – jocuri recreative, concursuri

4 iunie Gheorghe D Padurea Verde

17. Serbare de sfarsit de an si expozitie cu creatiile copiilor

17 iun. Ciresan M.

Pecora D

scoala

18. Organizarea taberelor de vara pentru copii

Iul.-aug Sipos , Ciresan M

Gheorghe D.

Cheveres

I4. PREZENTAREA STARII FINALE

V.4.1. Prelucrarea chestionarelor in paralel

S-a dovedit ca in zilele noastre, rolul scolii si al familiei este in continua schimbare crescand rolul educativ al scol De aceea este foarte important ca scoala sa-si alcatuiasca un sistem de obiective educative consultand si parintii, sa cunoasca nevoile si parerile parintilor, sa se puna de acord cuacestia pentru organizarea de activitati in parteneriat. Elaborarea de programe educative pentru adulti prin consultarea unor

Spre sfarsitul anutului scolar in luna mai au fost impartite membrilor comitetelor de parinti pe scoala, unui grup de parinti ai elevilor problema, precum si membrilor organizatiilor nonguvernamentale de pe langa scoala un numar de 100 de chestionare, din care mi-au fost returnate 86.

Tot acest chestionar, operand modificarile necesare au fost impartit si cadrelor didactice din scoli un numar de 88 de chestionare din care mi-au fost returnate 74. daca realizam o prima compartia a acestor date, observam ca aceste chestionare au fost completate in procentaj asemanator: 86% din parinti, respectiv 84% din cadrele didactice. Tragem concluzia tratarii cu seriozitate a acestor probleme, atat din partea scolii, cat si din partea familiei.

Figura 5. Reprezentarea grafica a distributiei chestionarelor

- completate de parinti - - completate de cadre didactice

Apeland la interpretarea chestionarului

potrivit punctajului obtinut in urma completarii se dovedeste existenta unei relatii:

- fructuoasa: 46 parinti (42%), 37 cadre didactice (50%)

- buna: 32 parinti (35%), 30 cadre didactice (40%)

- superficiala. 8 parinti (11%), 7 cadre didactice (10%)

- nu exista: 0 parinti (0%), 0 cadre didactice (0%).

Chestionarele dovedesc ca exista o calaborare buna intre scoala si familie, parintii si cadrele didactice au dovedit ca relatia scoala-familie este importanta pentru ei si se implica in obtinerea succesului acesteia, oferind si cerand ajutor, informatii, sprijin material, actional si moral, participand la activitatile organizate de scoala si implicandu-ae in viata copilului lor.

Grafic rezultatul central se prezinta astfel:

Figura 6. Evaluarea relatiei scoala-familie


De remarcat ca in ceea ce priveste profesorii, acestia au parere mai buna despre calitatea relatiei scoala – familie. Acesta ne pune pe ganduri, si dovedeste ca exista anumite bariere comunicative de la parinti spre scoala dar care se vor putea ameliora prin activitati organizate. Faptul ca exista 10%, 11% chestionare care dovedesc superficialitatea acestei relatii impune organizarea riguroasa de activitati de implicare a parintilor, de autocunoastere si autodezvoltare a personalitat

Intrebarile chestionarului pot fi grupate pentru analiza in 5 mari grupe.

a) Intrebari ce vizeaza fluxul informational intre scoala si parinti – 1, 10, 11

b) Intrebari cu surprind realitatile comunicarii scoala-familie – 2. 9, 13

c) Intrebari ce vizeaza managementul institutional – 4

d) Intrebari ce vizeaza implicarea si suportul mediului familial– 6, 8, 14

e) Intrebari ce vizeaza implicarea in viata scolii – 3, 5, 7, 12

Analiza calitativa a chestionarelor completate a condus la extragerea urmatoarelor concluzii, prezentate in paralel pentru a observa concordanta de opinii si optiuni intre cei doi factori educativi responsabili de educarea, formarea viitoarei generat

a) Primul grup de intrebari se refera la fluxul de informatii de la scoala la familie. Este de remarcat faptul ca a fost mult mai usor de identificat masura fluxului informational cand s-a exemplificat concret la ce se refera – progres sau probleme ale copilului. Atat parintii cat si cadrele didactice considera ca se realizeaza o informare foarte buna in acest sens, dar informatiile generale legate de obiective, programe, activitati, scara de valori ale scolii nu ajung in aceeasi masura la partenerul educativ al scol Este bine ca informatiile legate de copii ajung la familii, dar trebuie revizuita informarea parintilor legata de viata scolii in general. Este de remarcat ca informatiile ajung la parinti, nu in masura dorita, dar faptul ca secventa a patra a raspunsurilor – niciodata - nu a inregistrat nici un raspuns dovedeste clar preocuparea cadrelor didactice si a directiunii pentru transmiterea informatiilor tuturor partenerilor implicati in educatia copiilor, mai ales scol

Figura 7. prezinta grafic realitatea transmiterii de informatii intre cele doua institutii educative

Figura 7. Reprezentarea fluxului informational scoala – familie

b) Referitor la comunicarea scoala – familie, parinti – cadre didactice de la scoala la familie si invers se poate observa ca exista 10%-15% parinti ce nu primesc informatii de la scoala, nu solicita cadrele didactice si nu mentin legatura de nici un fel. Este trista aceasta realitate, dar scoala va trebui sa ia masuri in reducerea acestui procentaj. Cei care vorbesc sau tin legatura cu scoala rareori sunt in procent de 15-20%, procentaj motivat prin programul incarcat al familiilor preocupate de asigurarea bazei materiale a familiilor. Este pozitiv ca un procent de 30%-40% din parinti pastreaza legatura frecvent cu scoala. Aceasta dovedeste deschiderea si implicarea forurilor educationale, precum si responsabilitatea si spiritul de raspundere al parintilor. Ce trebuie ameliorat este curajul parintilor de a cere ajutor scolii in problemele ivite cu copiii lor. Parintii recunosc in aproximativ 50% - 55% din rezultate ca solicita rar cadrele didactice in rezolvarea problemelor ivite.

Faptul ca cele doua grafice, reprezentarea raspunsurilor parintilor si reprezentarea raspunsurilor cadrelor didactice, aproape se suprapun arata ca se cunoaste situatia comunicarii de ambele parti. Faptul ca numarul celor care tin legatura cu scoala este mai mare decat cel al celor care vorbesc cu cadrele didactice dovedeste ca discutiile nu sunt singurul mijloc de comunicare intre scoala si familie. Observand numarul celor care nu tin legatura cu scoala, nu vorbesc cu cadrele didactice corespunde procentual datelor prezentate de cadre didactice cu ocazia convorbirilor: exista cam 15% - 25% dintre parinti care lasa educatia aproape in totalitate pe umerii scolii – iar legat de cei care pastreaza frecvent legatura se confirma ca aproximativ 30% din parinti sunt foarte interesati de obtinerea informatiilor la zi. Grafic situatia este prezentata in figura 8.

Figura 8. Reprezentarea comunicarii scoala – familie

c) O intrebare vizeaza evaluarea managementului institutional, al atitudinii conducerii fata de dezvoltarea parteneriatului scoala – familie. Este de remarcat ca raspunsurile date la chestionare atat de parinti cat si de cadre didactice dovedesc deschiderea acesteia fata de parinti. Aceasta realitate este cunoscuta atat de cadre didactice si de parinti ceea ce dovedeste ca factorii decizionali din scoala au dat dovada de pricepere si abilitati de comunicare vizavi de parinti si au reusit sa castige increderea tuturor partenerilor educationali. Exista un numar mic de raspunsuri ce considera ca directiunea nu se implica destul in cooperarea scolii cu familia. Consider ca aceste raspunsuri deriva din realitatea ca unii parinti nu se intereseaza de viata scolii, lucru dovedit si de chestionar, si ca unele cadre didactice dovedesc o atitudine foarte critica, aproape refractara fata de directiune.

Figura 9. Atitudinea conducerii fata de parteneriatul scoala - familie

d) Setul urmator de intrebari vizeaza implicarea parintilor in viata elevilor, in asigurarea conditiilor materiale si ambientale necesare studiului elevului, atitudinea ocrotitoare, raspunzatoare fata de progresul scolar al copilului, consecventa in urmarirea rezultatelor la invatatura. Se remarca ca la nici un item nu s-a inregistrat raspunsul – niciodata -. In mod ideal

s-ar concluziona ca fiecare familie se ocupa de educarea, de urmarirea consecventa a scolarilor, dar raspunsurile date de cadre didactice dovedesc ca exista parinti care nu se intereseaza deloc de evolutia copilului lor. Aceasta neconcordanta dintre raspunsurile cadrelor didactice si ale parintilor se explica si prin faptul ca parintii care au completat chestionarele sunt in general membri ai Comitetelor de parinti, care dovedesc atitudine mai interesata si implicata. E posibil ca tocmai parintii care nu se intereseaza de situatia scolara a copilului sa fie tocmai aceia care nu au restituit chestionarele. Se observa ca exista un numar mare de parinti care sprijina si urmaresc rar evolutia copiilor, aceste situatii fiind caracteristice pentru clasele gimnaziale si de liceu, cand libertatea elevilor este mult mai mare. Urmarirea sistematica a evolutiei scolarilor pierde din ritmicitate si rigoare o data cu inaintarea in varsta a scolarilor si este functie de programul de munca al parintilor. Reprezentarea schematica a implicarii in sprijinirea copilului, controlul carnetelor si asigurarea ambiantei adecvate studiului este surprinsa in figura 10.

Figura 10. Reprezentarea suportului mediului familial

e) Ultimul grup de intrebari aduce referiri la implicarea familiilor in viata scolii, in solicitarea parintilor pentru desfasurarea de activitati in parteneriat, la masura sprijinului oferit scolii de catre familie, la masura curajului in oferirea de idei, sugestii pentru activitatile scol Urmarind graficul realizat se poate concluziona ca exista un numar relative mare de parinti implicvati in sporirea resurselor scolii, aprox. 30%, deci este un manunchi de oameni cointeresati, pe care se poate sprijini scoala.Este mare numarul celor care sunt rar implicati in sporirea resurselor, sau care niciodata nu isi ofera suportul. Acesta dovedeste totusi insuficienta deschidere a parintilor spre scoala, greutatea depasirii barierelor comunicationale dintre familie si scoala mai ales urmarind problema din unghiul de vedere al parintelui. Prezenta la activitatile extracurriculare – concursuri, serbari, excursii, tabere, spectacole ale copiilor, dovedeste interesul parintilor pentru activitati de acest fel, nevoia acestuia de a vedea evolutia copiilor, preferinta pentru activitatile mai lejere, fara constrangeri deosebite, ce relaxeaza si conduc spre inchegarea familiilor si ale colectivelor de parinti. Solicitarile din partea scolii sunt dese, chiar foarte dese, existanmd totusi situatii cand aceste solicitari nu sunt constientizate, datorita deficitelor de comunicare dntre parinti si copii, dntre scoala si

parinti, sau alipse de interes pentru aceasta atat din partea cadrelor didactice cat si din partea parintilor. Totusi este bine ca mai mult de 60% din parinti recepteaza si prelucreaza mesajele si solicitarile venite din partea scolii, acest lucru fiind o garantie a implicarii pe viitor a parintilor. Este interesant sa urmarim si evolutia oferirii de ideui si sugestii cscol Se observa aproape o suprapunere a celor doua grafice, ceea ce arata ca se cunoaste foarte bine situatia atat de catre scoala cat si de catre parinti. Este poate singurul graphic care are ascensiune spre ultima variabila – niciodata – datorita lipsei de curaj a parintilor in oferirea de sugestii, idei scolii, a complexarii acestora. Majoritatea parintilor nu ofera idei sau sugestii, dar se implica in viata scol Este de remarcat ca exista un manunchi de parinti 30% - care pot contribui la imbunatatirea vietii educationale a scolii prin idei, sugestii si mai apoi prin suport pentru sporirea resurselor si care pot fi activizati in dezvoltarea de programe si proiecte scoalre si extrascolare. Figura urmatoare ilustreaza grafic cele descrise mai sus.

Figura 11. Implicarea parintilor in viata scolii

I4.2. Prezentarea concluziilor posterelor

Pentru cunoasterea parerilor elevilor in salile de clasa am afisat postere (20 – una pentru fiecare nivel de clasa, 8+12 ) intitulate “Scoala mea”, “Familia mea” – pe care si-au putut sintetiza parerile legate de scoala si de familie, surprinzand partile pozitive si negative ale acestor institutii educative. Raspunsurile date demonstreaza ca familia ramane un mediu intim, care poate fi cunoscut in realitatea sa prin alte metode, elevii fiind mult mai curajosi in exprimarea opiniilor despre scoala. Parerile, opiniile de pe postere dovedesc spiritul critic al tinerilor, capacitatea lor de apatrunde esenta lucrurilor, viziune realista,

In continuare voi prezenta tabelar acele caracteristici care apar la mai mult de 5% din aprecieri:

SCOALA MEA SCOALA MEA

POZITIV NEGATIVSali de clasa mari; semiinternatul;

Atmosfera placuta; membru al comunitatii

Invatam sa lucram cu calculatorul;

Profesorii sunt buni cu noi;

Cunoastem alti copii;

Mergem in excursii si organizam serbari;

Participam la concursuri;

Este muzica in pauze; legaturi europene;

Trupe de dans de toate felurile;

Ziarul si radioul scolii,

Parintii pot intra sa vorbeasca cu profesorii; Cercuri de tot felul;

Avem mobilier nou; Multi sponzori;

In pauze putem juca baschet sau fotbal;

Putem ramane la scoala dupa ore sau sa venim in vacante;

Activitati cu/pentru parinti;

Dirigintele discuta cu noi multe lucruri care ne intereseaza

Pauzele sunt scurte;

Avem ore multe;

Sunt elevi batausi/increzuti/ de bani gata;

Trebuie sa scriem teme;

Primim note;

Scriem multe lucrari;

Trebuie sa venim la scoala dupa-masa;

Nu este buna sala de sport; (1)

Curtea este neingrijita; (1)

Tendinta de omogenizare;

Franare in dezvoltare;

Incredere redusa in elev;

Apel mereu la parinti, nu tine secrete;

Ore de dupa-masa;

Ore prea de dimineata;

Parintele este certat in cancelarie sau pe coridor;

Miros greu; putine flori;

Unii profesori tipa

FAMILIA MEA FAMILIA MEA POZITIV NEGATIV

Am unde sa stau;

Primesc cadouri;

Sunt bani putini;

Tata lucreaza mult;

Mi se indeplinesc dorintele;

Primesc mancare;

Sunt iubit;

Au grija de mine;

Pot sa ma joc;

Pot sa invat;

Tata imi da bani de buzunar;

Mama e intelegatoare;

Mama imi pregateste mancarea preferata;

Ma joc cu fratii mei;

Am calculator;

Parintii ma imbratiseaza mereu;

Ma ingrijesc daca sunt bolnav;

Imi cumpara cartile pentru scoala;

Ma lasa la chefuri cu colegii;

In camera mea fac ce vreau;

Adun bani in pusculita

Parintii sunt nervosi, se cearta mult:

Trebuie sa facem ce vor cei mari;

Se cearta cu noi, daca facem rele;

Ne pedepsesc.

Ne cearta sau ne pedepesc pentru notele mici,

Imi urmaresc toate miscarile;

Imi verifica temele;

Parintii nu ma inteleg, au uitat ca si ei au fost tineri,

Primesc bataie;

Nu accepta ca pot gresi;

Nu vorbim deloc la masa;

Trebuie sa fac curat;

Nu primesc intotdeauna ce vreau,

Nu vin la scoala la serbare, sau la sedinte,

Daca bea tata e agresiv;

Mama nu are timp de mine.

Raspunsurile au demonstrat, ca scoala si famila sunt vazute ca institutii care aigura necesitatile de baza ale copilului si doar in al doilea rand se evidentiaza importanta insusirii unor modele educative, sau a invatarii in general. Scoala prezinta importanta pentru elev pentru ca aici apartine unui cerc de prieteni, pentru ca aici se creeaza posibilitatea intalnirii acestora. Un semnal important il constituie nevoia de intelegere, iubire, compasiune, a copiilor, atat din partea parintilor cat si din partea cadrelor didactice. Problemele economice urmaresc aaat viata

de familie cat si scoala, dar atitudinea pozitiva a cadrelor didactice si a parintilor ar putea contrabalansa influenta nefasta a acestor lipsuri economice.

CONCLUZII

Cercetarea derulata a dat raspuns la semnele de intrebare ridicate, dovedind veridicitatea unor supozitii si combatand altele.

1) La inceputul anului scolar parintii sunt informati in linii mari despre activitatea din unitatile scolare unde s-a desfasurat cercetarea, sunt mai tematori, mai putin implicati in viata scolii, nu cunosc bine obiectivele scolii, motiv pentru opiniile lor nu reflecta intotdeauna realitatile scol Interviurile realizate cu parintii dovedesc ca, desi parintii sunt informati legat de obiectivele scolii, de programele derulate pe parcursului anului, nu sunt cunoscatori ai acestora, nedand importanta prea mare

2) Cadrele didactice sunt deschise spre comunicarea cu elevii si cu familiile acestora si stimuleaza parintii spre implicare in desfasurarea de programe educative si recreative, in luarea de decizii privitoare la copiii lor, in realizarea unor activitati in parteneriat cu scoala.

3) Implicarea parintilor in activitatea organizatiilor nonguvernamentale ce functioneaza pe langa scoli contribuie la cresterea coeziunii grupului de parinti, la depasirea barierelor comunicative, la cresterea increderii fata de scoala, fata de colectivul de conducere al acesteia, la adancirea colaborarii si cooperarii cu scoala, ca institutie ce se ocupa de educarea copiilor lor.

4) Organizarea planificata, constienta de activitati in parteneriat scoala – familie duce spre o comunicare eficienta, constructiva ce are ca rezultat formarea unei imagini reale despre scoala si familie.

5) Elevii judeca in mod critic legatura scolii cu familia, dar nu au curajul sa isi manifeste intotdeauna parerile, elevii care au rezultate mai bune la invatatura raspunzand mai repede si mai deschis solicitarilor. Elevii dovedesc capacitati de a-si exprima liber opiniile, de a patrunde in esenta lucrurilor, de a caracteriza adecvat mediul scolar si familial.

S-a dovedit ca in mare parte familiile nu sunt capabile sa-si indeplineasca functiile biologice primordiale intampinand dificultati la scolarizarea copiilor. De aceea ar fi necesara derularea unui program de spijinire sociala care ar oferi sprijin familiilor care intampina dificultati materiale.

Chestionarele completate de parinti demonstreaza ca parintii respecta cadrele didactice si accepta parerile si sfaturile acestora. Conflicte vizibile nu exista intre cadrele didactice si parinti , dar aceasta cercetare nu a putut descoperi conflictele latente existente. Pentru imbunatatirea relatiei cadru didactic-parinte, ar fi bine sa functioneze un club al parintilor, loc propice pentru intalnirea dintre parinti, pentru discutarea problemelor ivite, pentru clarificarea unor probleme educative, de pedagogie,

psihologia copilului, loc potrivit pentru derularea intr.o atmosfera placuta, relaxata a consultatiilor cu parint

Deschiderea cadrelor didactice dovedita si in cazul chestionarelor face posibila realizarea acestui obiectiv. Chestionarele dovedesc ca exista o calaborare buna intre scoala si familie, parintii si cadrele didactice au dovedit ca relatia scoala-familie este importanta pentru ei si se implica in obtinerea succesului acesteia, oferind si cerand ajutor, informatii, sprijin material, actional si moral, participand la activitatile organizate de scoala si implicandu-ae in viata copilului lor.

Grafic rezultatul central se prezinta astfel:


De remarcat ca in ceea ce priveste profesorii, acestia au parere mai buna despre calitatea relatiei scoala – familie. Acesta ne pune pe ganduri, si dovedeste ca exista anumite bariere comunicative de la parinti spre scoala dar care se vor putea ameliora prin activitati organizate. Faptul ca exista 10%, 11% chestionare care dovedesc superficialitatea acestei relatii impune organizarea riguroasa de activitati de implicare a parintilor, de autocunoastere si autodezvoltare a personalitat

Totusi este bine ca mai mult de 60% din parinti recepteaza si prelucreaza mesajele si solicitarile venite din partea scolii, acest lucru fiind o garantie a implicarii pe viitor a parintilor. Este interesant sa urmarim si evolutia oferirii de ideui si sugestii cscol Se observa aproape o suprapunere a celor doua grafice, ceea ce arata ca se cunoaste foarte bine situatia atat de catre scoala cat si de catre parinti. Este poate singurul graphic care are ascensiune spre ultima variabila – niciodata – datorita lipsei de curaj a parintilor in oferirea de sugestii, idei scolii, a complexarii acestora

Figura 11. Implicarea parintilor in viata scolii

Metodele utilizate au creat posibilitatea relevarii partilor pozitive si negative ale scol Consider pozitiva corelarea pe aceasta tema a parerilor cadrelor didactice, ale parintilor si ale elevilor. Pentru rezolvarea problemelor materiale ale scolii trebuie organizate echipe de lucru care sa se ocupe de obtinerea de sponzorizari , elaborarea de proiecte. In aceste echipe de lucru este bine sa colaboreze parinti si cadre didactice in interesul elevilor si al scol Ar constitui un pas inainte organizarea parintilor in organizatii nonguvernamentale, ceea ce este dovedita de activitatea parintilor elevilor de la sectia maghiara. Parintii pot sa ajute scoala in mobilizarea parintilor, in stabilirea legaturii cu biserica, alte organizatii nonguvernamentale. Scoala trebuie sa apropie parintii de scoala cu un program de activitati atractiv.

Una dintre concluziile de baza ale activitatilor cu parintii este ca, desi parintii sunt multumiti cu activitatea cadrelor didactice, nu pot sa dea exemple concrete despre rezultatele scolii, ale cadrelor didactice, ale elevilor scol Pentru inbunatatirea acestei situatii propun crearea unui panou Info-parinti, care ar sintetiza prin imagini, compuneri, texte cele mai importante rezultate ale scolii, acele mai importante realizari ale elevilor. Trebuie pus un accent deosebit pe promovarea si monitorizarea activitatilor din scoala.

Analiza si prelucrarea datelor chestionarelor a adus la lumina metodele utilizate de cadrele didactice. S-a dovedit ca acestia sunt deschisi fata de parinti, sunt pregatiti pentru schimbare, dar gradul lor de deschidere nu este in corcondanta cu anii petrecuti in invatamant, nu este functie de varsta, de nivelul calificar Deschiderea cadrelor didactice spre nou poate fi corelata cu motivarea alegerii profesiei de dascal, cu satisfactiile profesionale. Am putut descoperi corelatii intre alegerea profesiei – satisfactii profesionale – metode didactice si de educatie.

Cadrele didactice care nu s-au pregatit pentru aceasta profesie, nu se multumesc cu locul si rolul lor in societate, nu sunt constienti de calitatea activitatii depuse, nu percep apreceierea colegilor sau a superiorilor si accepta cu mai mare greutate schimbarile. Lucrarea a demonstrat o realitate trista si anume ca profesorii, invatatorii tineri sunt nemultumiti cu statutul lor social si cu retribuirea cadrului didactic si acesta este unul din motivele pentru care sunt mai

greu de motivat. Acele cadre didactice sunt mai deschise, mai flexibile pentru care cariera didactica nu este o simpla meserie.

Aceasta concluzie face necesara functionarea birourilor de orientare scolara si profesionala, atat pentru adulti cat si pentru elevii scol Analiza chestionarelor si convorbirile a demonstrat ca in ciuda deschiderii cadrelor didactice exista bariere comunicative: pe de o parte profesorii sunt nemultumiti cu activitatea parintilor, pe de alta parte parintii nu au curajul sa-si manifeste parerile, sau considerand atitudinea cadrului didactic nefavorabila se departeaza de scoala. Ar fi necesare mai multe activitati comune, care ar contribui la mai buna cunoastere a parintilor si a cadrelor didactice, la imbunatatirea comunicatiei dintre acestia. Atitudinea pozitiva a cadrului didactic, atmosfera de incredere creata cu ocazia discutiilor cu parintii, a consultatiilor cu acestia, planificarea si organizarea in comun a unor activitati ar contribui la imbunatatirea relatiei scoala-familie.

Informatiile obtinute de la elevi ajuta la conturarea calitatilor si defectelor scol S-a dovedit ca elevii privesc cu ochi critic situatia familiei si a scolii si ofera solutii apropiate de copil pentru rezolvarea neregularitatilor. Realitatea ca despre familie s-au primit informatii mai putine a demonstrat necesitatea si importanta muncii dirigintelui in cunoasterea familiilor elevilor, in descoperirea si rezolvarea problemelor.

Cunostintele profesionale, empatia, dragostea de copil sunt calitati indispensabile pentru un diriginte. Una dintre sarcinile cele mai importante ale cadrului didactic este realizarea diferentierii, activizarea elevilor cu un potential intelectual mai redus, descoperirea partilor lor pozitive, in scopul incurajarii, stimularii lor si inbunatatirii rezultatelor scolare. Ziarul scolii, recompensele, excursiile sau taberele recompensa creeaza un mediu propice pentru realizarea acestor obiective. Precum demonstreaza si anexa 13 activitatile desfasurate in comun cadre didactice-parinti-elevi creeaza un mediu propice pentru comunicare. Activitatile desfasurate in colaborare cu biserica intregesc efectul educativ al scol Nu trebuie sa uitam ca scoala este locul unde se contureaza grupul de prieteni al copilului, de aceea trebuie sa urmarim cu atentie dezvoltarea acestor prietenii, efectul lor asupra dezvoltarii copilului. Putem oferi calitate acestor prietenii daca organizam calitativ timpul liber al copiilor, contribuim la infiintarea cluburilor pentru cop

Lucrarea mea a contribuit la crearea unei imagini reale despre relatia scoala-familie-elev, dezvaluind inca o data importanta muncii cadrului didactic, oferind o directie de actiune in vederea remedierii lipsurilor observate. Ar fi folositoare dezvoltarea temei aplicind chestionarele si realizand convorbirile cu toti parint Aici de un real ajutor ar fi dirigintele, care datorita relatiei mai apropiate cu elevii si parintii ar putea mobiliza mai bine colectivul de parinti de la fiecare clasa.

Dezvoltarea temei ar putea viza un interviu cu directorul pe probleme educative al scolii, care ar putea oferi informatii mai vaste despre munca la clasa a dirigintilor, despre munca educativa din scoala. Elaborand fise cu obiective am putea mobiliza parintii pentru elaborarea in comun cu cadrele didactice a sistemului de obiective al scol

Cunoscand punctele slabe ale relatiei familie-scoala, eliminandu-le prin metodele propuse – consultatii cu parintii, cursuri de autocunoastere, de perfectionare, consiliere psiho-pedagogica, excursii comune, club al parintilor, panou-info parinti, organizarea unei organizatii nonguvernamentale, monitorizarea si promovarea activitatilor etc. , dupa un an scolar s-ar putea realiza un studiu comparativ ceea ce ar demonstra evolutia relatiei scoala-familie in timpul scurs.

Asa cum a demonstrat si lucrarea, cei doi factori educativi – scoala si familia – sunt pregatite pentru o colaborare activa, straduindu-se sa elimine neajunsurile.

Sa lucram si in continuare,

http://www.slideshare.net/dianaborleanu56/cercetare-pedagogica-cosma

Date post:	23-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	dorina-sirbu
View:	266 times
Download:	13 times

studiu de caz.docx

Documents