Studiu de caz în rândul firmelor beneficiare de subvenţii pentru ...

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

1

”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională

continuă la nivel de firmă”

Faza: II. “Analiza caracteristicilor formării profesionale continue

la nivel de firmă”

Novel Research

Ionela Şufaru

Marian Marcu

Alexandru Andreescu

Dana Ivan

Andra Dobrescu

Ramona Dănilă

Lăcrămiaora Ghiuţă


2

Activitate II.3

Studiu de caz în rândul firmelor beneficiare de subvenţii pentru formare

profesională

Propuneri de îmbunătățire a politicii de sprijinire pentru

angajatorii care organizează formare profesională pentru

proprii angajați

Autor: Novel Research

Iulie 2014


3

CUPRINS

1. Obiectivele și metodologia studiului de caz

2. Caracteristicile firmelor investigate și ale respondenţilor la studiul de caz

3. Experienţa specifică a firmelor în accesarea de fonduri FSE pentru formarea

profesională a propriilor angajaţi

4. Efectele programelor de formare profesională la nivelul firmelor. Impactul

general asupra firmei beneficiare şi efectele specifice asupra angajaţilor

formaţi

5. Puncte slabe și puncte tari ale programelor de finanţare pentru formarea

profesională a propriilor angajaţi

6. Modalități de îmbunătățire a programelor care sprijină firmele pentru

formarea profesională a propriilor angajaţi

7. Anexa. Ghid de interviu


4

Rezumat

Studiul de caz destinat identificării experiențelor firmelor beneficiare de sprijin pentru realizarea

formării profesionale a propriilor salariați și a posibilelor direcții de îmbunătățire a

politicilor/programelor/măsurilor de sprijinire existente a cuprins 50 de companii, din toate

clasele de mărime și din toate sectoarele economice de activitate (excepție face agricultura,

silvicultura, vânătoarea și pescuitul), beneficiare în procent de 100% de fonduri disponibile prin

FSE-POSDRU 2007-2014 și doar 6% dintre acestea beneficiare de alte surse precum: POSCCE,

ADR, RICOP, Phare, ajutor de minimis şi surse AJOFM. În ceea ce privește finanțările FSE-

POSDRU, peste jumătate din firmele intervievate au accesat DMI 2.3. Acces şi participare la

FPC, în timp ce 4 din 10 au implementat proiecte pe DMI 3.2. Formare şi sprijin pentru

întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii.

Per ansamblu, firmele au raportat o experienţă pozitivă şi utilă. Cele mai multe aprecieri pozitive

pentru etapele de depunere a aplicației și contractării au vizat identificarea unor parteneri viabili

din punct de vedere tehnic și financiar (92%) și posibilitatea respectării criteriilor de eligibilitate

(74%). Pentru 72% dintre respondenți nu au existat probleme la depunerea proiectelor.

Așa cum este și firesc, problemele semnificative apar în implementarea efectivă a

proiectelor și au vizat cu precădere asigurarea cash-flow-ului (66%) ca urmare a întârzierilor

foarte mari a rambursărilor, cheltuielile neeligibile (60%) și aprobarea actelor adiționale și a

memoriilor justificative (26%). În ceea ce privește managementul proiectelor, identificarea

experților administrativi necesari, a furnizorilor de formare sau a lectorilor specializați, peste

90% dintre respondenți au avut aprecieri pozitive. Similar și referitor la comunicarea cu echipele

de control și monitorizare.

Doar 6 dintre firmele intervievate au declarat că nu au întâmpinat nici o problemă, fie la

depunere și contractare, fie la implementare, în vreme ce restul au avut cel puțin o problemă

menționată.

Astfel, cele mai multe dintre firme nu au reușit să-și atingă bugetul estimat inițial (84%),

și doar 58% dintre companiile intervievate intenționează să mai aplice ulterior pentru finanțări

similare, în vreme ce o altă treime ar fi interesată de accesarea altor surse publice de sprijin a

formării.


5

Programele de formare profesională finanţate prin FSE-POSDRU au avut atât afecte pozitive cât

şi negative la nivelul firmelor. În peste jumătate dintre firmele intervievate, doar circa un sfert

dintre angajaţii instruiţi erau încă în firme la momentul realizării studiului, în timp ce doar în 3

din 10 firme, 75% dintre aceştia încă mai lucrau în companiile investigate. Astfel, mobilitatea

persoanelor pe piața muncii a crescut, dar fluctuația mare de personal poate avea efecte negative

asupra productivității. 4 din 10 firme intervievate au declarat că au avut prejudicii ca urmare a

proiectelor de formare profesională implementate prin finanţări POSDR/FSE, precum

nesiguranța, întârzieri și penalități la plata contribuțiilor, colapsul financiar provocat de

întârzierea rambursărilor, întârzieri la plata salariilor, etc.

Deși 24% dintre respondenți au declarat că proiectul implementat nu a produs un impact

major, ceilalți au apreciat efectele pozitive astfel: au reușit să califice un număr mai mare de

angajați, au reușit să-și doteze sălile de cursuri, au crescut calitatea formării furnizate angajaților,

iar firmele au devenit mai performante din punct de vedere tehnic și economic. Trebuie

menționat rolul foarte important pe care aceste finanțări l-au avut în conștientizarea importanței

formării profesionale atât la nivelul salariaților, cât și la nivelul angajatorilor. Mai mult decât

atât, unii angajatori au devenit mai conștienți de importanța realizării formării profesionale pe

baza unei evaluări de specialitate a nevoii de competențe.

64% dintre respondenți au menționat cel puțin un punct slab al fazei de depunere a

proiectelor, în vreme ce 70% au menționat cel puțin un punct slab al procedurilor de

implementare. Dacă doar 28% menționează birocrația ca punct slab al fazei de depunere, 65% o

menționează atunci când fac referire la faza de implementare. Printre punctele tari ale finanțărilor

POSDRU/FSE menționate de respondenți remarcăm: asigurarea necesarului de calificări (69%),

dezvoltarea firmei (33%), precum și creșterea flexibilității și angajabilității (49%).

Puțini respondenți (sub 5%) au declarat că nu ar schimba nimic și ar repeta integral

experiența implementării proiectelor FSE-POSDRU.

În ceea ce privește întreg procesul de accesare a fondurilor europene, respondenții au

sugestii de îmbunătățire pentru toate etapele acestuia, cele mai des menționate vizând

problematici legate de rambursarea efectivă a cheltuielilor (76%), evaluarea proiectelor depuse

(76%) și documentația solicitată la rambursare (74%).


6

Deşi cele mai multe firme cuprinse în studiul de caz nu au avut experienţă în derularea de

proiecte de formare profesională finanţate prin alte surse publice, aproape jumătate dintre ele au

sugerat masuri ce trebuie luate pentru a creşte numărul aplicanţilor şi anume: promovarea

surselor de finanţare în rândul firmelor cu precădere la nivel local și regional, transparenţă, mai

multă informare, alinierea criteriilor de eligibilitate la nevoile firmelor şi mai puţină birocraţie.

Valoarea nou adăugată generată de acest studiu de caz constă în informațiile detaliate și

cuprinzătoare cu privire la punctele tari și punctele slabe ale finanțărilor care sunt disponibile

firmelor pentru a realiza formarea profesională a propriilor angajați, precum și în propunerile de

îmbunătățire a acestora, așa cum sunt ele sugerate de experiența directă a beneficiarilor,

accentul fiind pus pe finanțările disponibile prin FSE/POSDRU, acestea fiind cele mai ample

existente.

Rezultatele studiului vor fi valorificate în cadrul activității III.2 Formularea unui set de

recomandări privind implementarea măsurilor și modelelor relevante pentru stimularea

investiției firmelor în formare profesională continuă. Aceste rezultate servesc autorităților

publice cu responsabilități în managementul programelor de subvenționare a firmelor care

organizează formare profesională în vederea eficientizării lor și a adecvării la nevoile

beneficiarilor.


7

1. Obiectivele și metodologia studiului de caz

Obiectivul studiului de caz a fost de a elabora propuneri de îmbunătățire a politicilor de

sprijinire a inițiativelor angajatorilor pentru formarea profesională a propriilor salariați.

Metodologia de tip calitativ (interviuri în profunzime cu firme beneficiare de sprijin

pentru formarea profesională a propriilor angajați) a colectat informații de la 50 de agenți

economici din 30 de județe și București, cuprinzând toate clasele de mărime și sectoarele

de activitate (cu excepția agriculturii).

Instrumentul de colectare a informațiilor a cuprins 3 secțiuni: informații demo-

economice, experiența în ultimul proiect implementat destinat sprijinirii formării

profesionale a propriilor salariați și evaluarea generală a surselor de finanțare existente,

respectiv modalități de îmbunătățire a acestora.

Obiectivul general al acestei activităţi a fost acela de a realiza un studiu de caz în rândul

firmelor beneficiare de sprijin pentru formarea profesională a propriilor angajaţi (cu o atenţie

specială asupra firmelor care au accesat astfel de finanțări prin POSDRU/FSE), studiu destinat

elaborării de propuneri de îmbunătățire a politicilor/programelor/planurilor de sprijinire a

inițiativelor angajatorilor care organizează formare profesională pentru proprii angajaţi.

Obiective specifice:

1. Culegerea de experiențe ale firmelor care au accesat finanţări pentru formare

profesională centrate pe experienţa directă a aplicării, contractării şi implementării

acestor proiecte;

2. Identificarea dificultăților și barierelor pe care firmele beneficiare de sprijin pentru

formarea profesională a propriilor angajaţi le-au întâmpinat în accesarea finanțărilor;

3. Identificarea şi măsurarea calitativă a efectelor programelor de formare profesională

la nivelul firmelor, atât în ceea ce priveşte impactul general asupra firmei beneficiare

cât şi efectele specifice asupra angajaţilor formaţi;

4. Identificarea punctelor slabe și a punctelor tari ale programelor de finanţare pentru

formarea profesională a propriilor angajaţi;

5. Identificarea modalităților de îmbunătățire a programelor care vizează sprijin pentru

formarea profesională a propriilor angajaţi, în viziunea beneficiarilor.


8

Obiectivul general şi obiectivele specifice au fost realizate aplicându-se o metodologie

preponderent calitativă în rândul agenţilor economici din România care au beneficiat de sprijin

pentru formarea profesională a propriilor angajaţi. Pentru aceasta, a fost necesară şi o activitate

de cercetare documentară atât la birou cât şi pe teren pentru identificarea firmelor beneficiare de

finanțări pentru formarea profesională pentru proprii angajaţi.

Demersul calitativ a urmărit atingerea obiectivelor specifice ale proiectului. În acest scop,

a fost realizat un studiu de caz pe un eşantion de 50 de agenţi economici care au derulat

programe de formare profesională pentru proprii angajaţi prin finanţări POSDRU/FSE şi/sau

ANOFM.

Eşantionarea/Selectarea firmelor beneficiare de suport financiar prin POSDRU

Pentru selectarea eşantionului firmelor care au fost intervievate a fost parcursă o metodologie în

5 paşi:

În primul rând, de pe site-ul POSDRU/FSE1 au fost descărcate listele cu beneficiari până

la data de 30 octombrie 2013;

Din aceste liste, în conformitate cu obiectivele studiului de caz, au fost extrase doar

companiile private care au beneficiat de finanţări pentru formarea propriilor angajaţi pe

următoarele axe: AXA 2- DMI 2.1 – Tranziţia de la şcoală la viaţă activă, 2.3 – Acces şi

participare la FPC şi AXA 3 - 3.2 – Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi

pentru promovarea adaptabilităţii;

Pentru toate aceste companii selectate (607companii) au fost căutate ulterior informaţii cu

privire la datele de contact (în primul rând judeţele, pentru a asigura o distribuţie

echilibrată la nivel regional şi naţional);

După identificarea adreselor, listele cu cele 607 firme, însoţite de instrucţiuni şi fişe de

contact, au fost trimise coordonatorilor Novel Research din cele 40 de judeţe unde

firmele îşi aveau sediile pentru a identifica statutul acestor companii (dacă sunt încă în

activitate sau şi-au închis activitatea), precum şi pentru a identifica persoanele de contact

din firmele respective;

După identificarea datelor de contact și a respondenților la nivelul a minim 150 de firme

am oprit procedura de colectare a datelor de identificare, considerând că numărul este

1http://www.fonduri-ue.ro/posdru/index.php/implementeaza/lista-beneficiari

http://www.fonduri-ue.ro/posdru/index.php/implementeaza/lista-beneficiari


9

suficient pentru atingerea celor 50 de interviuri necesare realizării studiului de caz.

Astfel, listele primite din teren conţinând date de identificare au cumulat un număr de

168 de firme din 31 de judeţe, firme ce au fost incluse în lista finală potenţială de

contactat pentru interviul propriu-zis (a fost astfel considerată o rată de refuz de circa

50% şi o rată de renunţare pe parcurs/drop-out de circa 30%).

În plus, pentru a identifica firme beneficiare şi de alte programe de sprijin pentru formarea

profesională a angajaţilor, am apelat la unităţile AJOFM din județele Giurgiu, Bihor, Călăraşi şi

Argeş pe ale căror website-uri2 apăreau informaţii referitoare la programele de finanţare destinate

firmelor pentru formarea profesională a propriilor angajaţilor. Nu au fost primite informații cu

privire la firmele beneficiare de astfel de programe.

Instrumentul de cercetare – Ghidul de interviu

Ghidul de interviu a fost elaborat în conformitate cu obiectivele specifice şi cu rezultatele

preconizate ale studiului de caz, fiind urmaţi paşii specifici ai activităţii de operaţionalizare

conceptuală. Astfel, ghidul a fost structurat în trei capitole mari de întrebări factuale şi de

opinie. Am pornit de la premisa că firmele care au accesat finanţări POSDRU pentru formarea

profesională a propriilor angajaţi nu se află exclusiv la primul demers de acest sens, şi că,

anterior, au mai accesat astfel de finanţări. Astfel, am colectat informaţii şi despre proiectele

implementate din altă sursă de finanţare.

Primul capitol a cuprins întrebări demografice despre firma investigată şi despre

respondentul identificat la nivelul fiecărei firme:

Număr de angajaţi;

Sector de activitate;

Număr de proiecte implementate prin POSDRU/FSE;

Număr de proiecte finanțate de ANOFM şi alte surse de sprijin;

Nivelul de educaţie al respondentului;

Vârsta respondentului;

Sexul respondentului;

2http://www.anofm.ro/programe-de-formare-profesional%C4%83-pentru-proprii-angaja%C5%A3i-

actualizat-la-14-04-2011

http://www.anofm.ro/programe-de-formare-profesional%C4%83-pentru-proprii-angaja%C5%A3i-actualizat-la-14-04-2011

http://www.anofm.ro/programe-de-formare-profesional%C4%83-pentru-proprii-angaja%C5%A3i-actualizat-la-14-04-2011


10

Funcţia respondentului în cadrul firmei.

Al doilea capitol a vizat întrebări despre experienţa în ultimul proiect implementat de

formare profesională a propriilor angajaţi. Întrebările au fost proiectate astfel încât să se obţină o

imagine holistică asupra derulării unui astfel de proiect de la faza de scriere, trecând prin faza de

contractare, implementare şi până la finalizare:

Durata scrierii proiectului;

Resursele necesare scrierii proiectului;

Experienţa la momentul contractării proiectului;

Evaluarea cerinţelor pentru astfel de proiecte;

Evaluarea modului de selecţie a aplicaţiilor/proiectelor depuse;

Principalele probleme întâmpinate în faza de depunere și implementare;

Modul de structurare şi funcţionare a parteneriatului;

Modalitatea de luare a deciziei cu privire la tipurile de cursuri de formare profesională

care să fie furnizate;

Impactul formării profesionale asupra angajaţilor beneficiari.

Capitolul II din chestionar a fost proiectat pentru a răspunde obiectivului specific 1

privind culegerea de experiențe de la firme care au accesat finanţări pentru formare profesională

şi obiectivului specific 2 referitor la identificarea dificultăților și barierelor pe care firmele

beneficiare de sprijin pentru formarea profesională a propriilor angajaţi le-au întâmpinat în

accesarea finanțărilor şi implementarea proiectelor, astfel:

Întrebările Q2, Q3, Q4 şi Q5 – strategii de elaborare a aplicaţiei, perioada până la

contractare, strategii de ajustare a nevoilor argumentate iniţial la noile condiţii după

contractare;

Întrebările Q6, Q7, Q8a, Q8b, Q8c, Q8d, Q8e, Q8f, Q8g, Q8h, Q8i, Q8j, Q8k, Q8l,

Q8m, Q8n, Q8o, Q9, Q10a, Q10b, Q10c, Q11, Q11a, Q13, Q13a, Q14, Q15 şi Q16 -

evaluarea criteriilor de eligibilitate şi a documentelor solicitate, expunerea problemelor

întâmpinate la depunerea şi apoi implementarea proiectului, identificarea partenerilor,

identificarea furnizorilor, motivarea grupului ţintă, strategii de gestionare a cheltuielilor

neeligibile, în cazul în care au existat;


11

Cel de-al treilea capitol al ghidului a cuprins preponderent întrebări de opinie şi a vizat

evaluarea generală a surselor de finanţare pentru formarea profesională a propriilor angajaţi, cu

accent pe:

Avantajele/dezavantajele acestor surse de finanțare pentru firmele aplicante;

Intenţia şi motivaţia dorinţei de aplicare pe viitor;

Modalităţi de îmbunătăţire a procesului de accesare a surselor de finanţare pentru

formarea profesională a propriilor angajaţi.

Acest capitol din chestionar a fost proiectat pentru a răspunde obiectivului specific 3

privind măsurarea efectelor programelor de formare profesională la nivelul firmelor, atât în ceea

ce priveşte impactul general asupra firmei beneficiare cât şi efectele specifice asupra angajaţilor

formaţi, precum şi obiectivului 4 care vizează identificarea punctelor slabe și a punctelor tari ale

finanţărilor pentru formarea profesională a propriilor angajaţi şi obiectivului 5 care a urmărit

identificarea modalităților de îmbunătățire a programelor de finanțare pentru formarea

profesională a propriilor angajaţi, astfel:

Întrebările Q12, Q23, Q24 şi Q25 – evaluarea impactului programelor de formare

profesională a propriilor angajaţi asupra firmei beneficiare şi asupra salariaţilor;

Întrebările Q19Aa – Q19Bb, Q20a, Q20b, Q21a, Q21b, Q22a şi Q22b – determinarea

punctelor slabe şi a punctelor tari ale unor astfel de programe;

Întrebările Q26, Q26a, Q26b, Q27, Q28a - Q28f, Q29, Q30 şi Q31 – identificarea

modalităţilor de îmbunătăţire a programelor care vizează finanţarea pentru formarea

profesională a propriilor angajaţi.

În total, ghidul de interviu a cuprins un număr de 103 întrebări.

Culegerea datelor pentru studiul de caz

Realizarea studiului de caz a presupus 2 etape pentru culegerea datelor:

Prima etapă reprezentată de culegerea de informaţii de contact şi de identificare a

statutului firmelor selectate din listele publice FSE/POSDRU;

A doua etapă reprezentată de realizarea propriu-zisă a interviurilor pentru studiul de caz

cu firmele ţintite, adică cele 168 de firme care au fost identificate ca active şi potenţial a

fi contactate pentru realizarea interviului.


12

Distribuţia celor 168 de firme din lista finală, în funcţie de Axa prioritară şi Domeniul de

Intervenţie, este prezentată în tabelul 1.

Tabel 1.1. Distribuţia firmelor beneficiare de finanţări POSDRU cuprinse în eşantion, în

funcţie de Axa prioritară şi Domeniul de Intervenţie

AXA DMI NR.FIRME

Axa 2 2.1 16

Axa 2 2.3 90

Axa 3 3.2 62

TOTAL 168

Anterior realizării interviurilor, operatorii de interviu au primit materiale informative cu privire

la Axele FSE/POSDRU considerate în studiu şi programele AJOFM de susţinere a formării

profesionale continue a angajaţilor, astfel încât să fie familiarizaţi cu tipul de proiecte şi activităţi

desfăşurate prin astfel de programe de formare profesională a propriilor angajaţi.

Interviurile s-au realizat faţă-în-faţă la sediul firmelor cu persoana/persoanele care s-a/au

ocupat de programul de formare profesională a propriilor angajaţi (managerul de proiect sau altă

persoană din firmă, după caz) de la faza de scriere până la faza de finalizare.

În acest sens, intervievatorii au primit, pe lângă materialele informative despre surse de

finanţare pentru programe de formare profesională, instrucţiuni scrise cu privire la obiectivele

studiului, modul de abordare a respondenţilor, de programare a întâlnirilor şi de completare a

întrebărilor.

Durata medie a unui interviu a fost de circa 50 de minute.

Distribuţia celor 50 de interviuri planificate pentru a se realiza în cadrul studiului de caz

şi numărul de chestionare efectiv realizate, în funcţie de judeţ este prezentată în Tabelul 2.

Tabel 1.2. Distribuţia interviurilor planificate și realizate pentru studiul de caz, în funcţie

de judeţ

JUDEŢ

NUMĂR DE INTERVIURI

PLANIFICATE A SE

REALIZA

NUMĂR DE

INTERVIURI

REALIZATE

DOLJ 2 7

CARAS SEVERIN 1 3

IASI 3 4


13

JUDEŢ

NUMĂR DE INTERVIURI

PLANIFICATE A SE

REALIZA

NUMĂR DE

INTERVIURI

REALIZATE

CLUJ 4 6

BRASOV 3 1

NEAMT 3 6

ALBA 1 2

MURES 1 0

TIMIS 3 0

BISTRITA 1 1

PRAHOVA 2 4

MARAMURES 1 5

GORJ 1 0

DAMBOVITA 1 1

BACAU 1 1

BRAILA 1 2

VRANCEA 1 1

MEHEDINTI 1 1

GALATI 1 1

VALCEA 1 1

OLT 1 0

ARGES 3 0

GIURGIU 2 0

SATU MARE 1 0

VASLUI 1 0

CONSTANTA 1 0

CALARASI 1 0

SIBIU 1 0

TELEORMAN 1 0

COVASNA 1 0

BUCURESTI 4 3

TOTAL 50 50

Diferenţa dintre eşantionul proiectat şi cel efectiv realizat, în funcţie de judeţ, a fost dată,

pe de o parte de numărul de refuzuri şi, pe de altă parte, de numărul firmelor din respectivul judeţ

cuprinse în eşantionul cadru (adică cele 168 de firme).

Cele mai multe motive invocate pentru refuzul de a participa au vizat lipsa de timp, lipsa

pe o perioadă mai îndelungată (care excedea perioada de culegere a datelor) a respondentului

ţintit conform specificaţiilor metodologice, plecarea din firmă a persoanei care s-a ocupat de

proiect sau neimplementarea proiectului.


14

Analiza şi procesarea datelor

Răspunsurile participanţilor la studiu au fost introduse exact aşa cum au fost înregistrate de

intervievatori într-un format de bază de date exportabil SPSS în vederea procesării şi analizei.

Întrebările factuale, cu variante de răspuns, au fost supuse unei analize cantitative cu

ajutorul Qualtrics și SPSS, la nivel de frecvenţă, în timp ce întrebările deschise au fost prelucrate

prin analiză de conţinut cu ajutorul programului Excel (răspunsurile libere fiind post-codificate

în categorii şi supracategorii).

Analiza de conţinut a fost structurată pe tematicile abordate în capitolul 2 şi 3 din ghid (a

se vedea descrierea de mai sus). În acest sens, răspunsurile la întrebările deschise au fost post-

codificate în variante de răspuns /coduri şi grupe de răspunsuri/supracoduri.

Rezultate anticipate

Rezultatele anticipate ale studiului de caz au fost integrate în studiul de față și cuprind:

Experienţele şi opiniile firmelor beneficiare de sprijin pentru asigurarea formării

profesionale;

Punctele tari şi punctele slabe ale programelor de finanțare dedicate formării profesionale

pentru proprii angajaţi;

Efectele programelor de sprijin pentru formarea profesională - pentru salariaţi şi firme;

Aşteptările firmelor în perspectiva unor noi accesări de astfel de fonduri/finanţări;

Modalităţi de îmbunătăţire a condiţiilor de acces şi derulare a programelor de sprijinire a

formării profesionale;

Propuneri de îmbunătățire a politicii de sprijinire pentru angajatorii care organizează

formare profesională pentru angajați.


15

2. Caracteristicile firmelor investigate și ale respondenţilor la

studiul de caz

Studiul de caz a cuprins firme din toate clasele de mărime și din toate sectoarele de

activitate (excepție agricultura), marea majoritate fiind IMM-uri (62%) și activând în

sectorul servicii (66%)

Toate firmele au accesat finanțări prin POSDRU 2007-2014, și doar 6% au accesat şi alte

forme de sprijin pentru formare profesională existente, unele dintre ele în anii precedenți:

POSCCE, ADR, RICOP, Phare, ajutor de minims şi AJOFM

În ceea ce privește POSDRU 2007-2014, peste jumătate dintre firmele intervievate au

accesat finanțări prin AP 2, DMI 2.3. Acces şi participare la FPC, iar cca. 40% au

implementat proiecte pe AP 3 – DMI 3.2. Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi

angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii.

Circa 3 din 10 firme cuprinse în studiul de caz sunt firme mici cu până la 50 de salariaţi iar 3 din

10 firme cu până la 250 de angajaţi. Prin urmare, cca. 90% dintre firmele aplicante pentru

fonduri de formare profesională a propriilor angajaţi din studiul de caz sunt IMM-uri și micro

firme. Doar 1 din 10 (Grafic 2.1.) au fost firme mari.

Grafic 2.1. Distribuția firmelor participante la studiul de caz în funcție de clasa de mărime

Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=50, datele în %.


16

Fără a avea pretenţia de reprezentativitate, fiind vorba de un studiu de caz, putem observa totuşi

că interesul de a participa la cercetare a fost mai mare în rândul firmelor mici şi mijlocii, iar acest

fapt poate avea ca explicaţie interesul mai mare al acestor firme pentru astfel de fonduri, în lipsa

sau existența limitată a unor fonduri proprii.

În ceea ce priveşte sectorul de activitate al firmelor beneficiare de sprijin pentru formarea

profesională a propriilor angajaţi care au participat la studiul de caz, cca. 2/3 dintre acestea

activează din domeniul serviciilor, circa ¼ îşi desfăşoară activitatea în industrie, iar 8%

activează în construcţii (Grafic 2.2.). Astfel, toate sectoarele economice cu excepția agriculturii

sunt reprezentate în studiul de caz. În ceea ce privește structura firmelor din fiecare sector

economic pe clasă de mărime, construcțiile nu sunt reprezentate de nici o firmă mare în studiul

de caz, în vreme ce micro-firmele activează în marea lor majoritate în sectorul serviciilor.

Grafic 2.2. Distribuția firmelor investigate, după activitatea economică


Structura respondenţilor în funcție de sex, vârstă, nivel de educație reflectă criteriile

metodologice aplicate cu privire la funcţia respondentului (managerul de proiect, directorul

firmei sau altă persoană cu responsabilităţi în scrierea şi implementarea proiectului de formare

profesională a angajaţilor). Astfel, aşa cum se observă din Tabelul 2.1. majoritatea covârşitoare a

respondenţilor au studii superioare și sunt de sex feminin, femeile ocupând, de altfel, în mai mare

măsură poziții administrative sau realizând activități de birou.


17

Pe de altă parte, caracteristicile socio-demografice ale respondenţilor arată că cei care se

ocupă de atragerea fondurilor pentru formarea profesională sunt în general persoane de vârstă

medie, deci care au atins o anumită maturitate și experiență profesionale.

Tabel 2.1. Caracteristicile socio-demografice ale respondenţilor la studiul de caz


NIVEL DE EDUCAȚIE

Liceu 2.0%

Facultate/studii postuniversitare 98.0%

SEX

Bărbat 24.0%

Femeie 76.0%

VÂRSTA medie a respondenților 45.7 ani

FUNCȚIE RESPONDENT

MANAGER PROIECT 30.0%

ADMINISTRATOR 14.0%

DIRECTOR GENERAL 12.0%

CONTABIL 6.0%

DIRECTOR ECONOMIC 6.0%

ECONOMIST 6.0%

RESPONSABIL FINANCIAR 6.0%

SEF DEPARTAMENT RESURSE UMANE 6.0%

SECRETAR PROIECT 4.0%

CONSULTANT MANAGEMENT 2.0%

DIRECTOR DE DEZVOLTARE 2.0%

DIRECTOR EXECUTIV 2.0%

EXPERT CONTABIL 2.0%

EXPERT IMPLEMENTARE 2.0%


18

Experienţa generală a firmelor în accesarea de finanțări/programe de sprijin pentru

formarea profesională a angajaţilor

Toate firmele intervievate au accesat fonduri disponibile prin POSDRU 2007-2014. Așa cum

anunțam în metodologie, am pornit de la premisa că firmele care au accesat finanțare POSDRU

nu sunt la prima experiență de atragere de fonduri pentru formarea propriilor salariați. Prin

urmare tot pe acestea le-am intervievat și cu privire la experiența de accesare a altor surse de

finanțare. Astfel, 6% dintre firmele investigate au mai accesat şi alte forme de sprijin pentru

formare profesională existente în anii precedenţi şi anume: fonduri POSCCE, ADR, RICOP,

Phare, ajutor de minims şi AJOFM, perioada când au fost accesate aceste surse fiind anterioară

lansării finanțărilor prin FSE-POSDRU. Prin urmare, odată căpătată experienţa, tendinţa este

aceea de a utiliza această experienţă şi de a continua accesarea de fonduri pentru formarea

profesională a angajaţilor, lucru confirmat şi de datele privind numărul de proiecte derulate în

acest sens. Astfel, conform Graficului 2.3., 8% dintre firmele participante la studiul de caz au

avut mai mult de 3 proiecte POSDRU implementate sau care se află în curs de implementare.

Analizând firmele care au accesat/implementat mai mult de 3 proiecte destinate formarii

profesionale a propriilor angajați, se constată că acestea au o experiență mai vastă și în ceea ce

privește accesarea altor tipuri de programe destinate sprijinirii formării profesionale a propriilor

salariați. Acestea sunt firmele cu cea mai amplă experiență în atragerea de fonduri atât de tip

preaderare, cât și structurale pentru susținea formării propriilor salariați.

Numărul mediu de proiecte derulate de firmele care au accesat numai surse din FSE -

POSDRU este de 1,78, iar în cazul celor care au accesat şi alte tipuri de fonduri, numărul mediu

creşte la 3,67 proiecte.


19

Grafic 2.3. Pentru câte şi ce tipuri de finanţări pentru formarea profesională a

angajaţilor aţi aplicat până în prezent?


Toate firmele investigate au accesat cel puţin un proiect POSDRU/FSE pe AXA 2 - DMI 2.1 –

Tranziţia de la şcoală la viaţă activă, sau DMI 2.3 – Acces şi participare la FPC ori AXA 3 -

3.2 – Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii.

Având în vedere numărul mediu de proiecte de finanţare pentru formarea profesională a

angajaţilor, am cules date despre maximum trei proiecte (acolo unde a fost posibil), iar analiza

rezultatelor, prezentate în graficul 2.4., ne arată că cele mai multe dintre firmele participante la

studiul de caz au derulat proiecte pe Axa prioritară 2 – DMI 2.3. Acces şi participare la FPC, în

timp ce 4 din 10 au implementat proiecte POSDRU/FSE pe Axa prioritară 3 – DMI 3.2. Formare

şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii. 2% dintre firme au

ca domeniu de activitate formarea profesională (fiind furnizori de formare profesională) şi prin

urmare au implementat proiecte pe Altă axă prioritară (Axa 5, Domeniul 5.2. sau 5.1) dar care au

accesat şi fonduri prin Axa prioritară 2 DMI 2.1. sau 2.2. cu scopul de le oferi propriilor

angajaţi certificare în domeniu.


20

Grafic 2.4. Distribuția firmelor după proiectele dezvoltate - Axa şi domeniul (doar pentru

finanţări POS DRU/FSE)

4.0

54.0

40.0

2.0

DM

I 2/2

.1

DM

I 2/2

.3

DM

I 3/3

.2

Axa prioritară 2 Axa prioritară

3

Altă axă

Proiect 1

2

6

5

DM

I 2/2

.1

DM

I 2/2

.3Axa prioritară 2 Altă axă

Proiect 2

1 1

4

DM

I 2/2

.1

DM

I 2/2

.3

Axa prioritară 2 Altă axă

Proiect 3

Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research;

Bază Proiect 1 N=50, datele în %; Bază Proiect 2 N=13, datele în valori absolute; Bază Proiect 3

N=6, datele în valori absolute

O altă situaţie întâlnită în rândul unor firme participante la studiul de caz este aceea în

care firmele care iniţial au accesat fonduri POSDRU/FSE pentru formarea propriilor angajaţi (în

general firmele al căror domeniu de activitate este consultanţa în management şi afaceri) au

accesat ulterior fonduri și prin Axa prioritară 5 (DMI 5.1, 5.2). Astfel, este vorba despre firme

care fie şi-au dezvoltat o nouă linie a afacerii, un domeniu de activitate mai profitabil şi cu

potenţial în mediul economic românesc având în vedere oportunitățile oferite de fondurile

europene, fie au fost determinate să adopte o astfel de strategie ca urmare a modului și ritmului

în care au fost lansate diferitele cereri de proiecte.

În ceea ce priveşte tipul proiectelor POSDRU/FSE implementate, cele mai multe dintre

primele proiecte menţionate de respondenţi au fost granturi (70%), situaţie regăsită şi în cazul

firmelor care au derulat şi un al doilea proiect (53,8% dintre acestea au derulat tot proiecte tip

grant) şi numai în cazul firmelor care au derulat 3 proiecte, peste 50% dintre acestea au fost de

tip strategic. Acest lucru arată că este nevoie, pe de o parte, de experienţă iar, pe de altă parte, de

capacitate financiară pentru a derula proiecte POSDRU/FSE de formare profesională de tip

strategic.


21

Grafic 2.5. Tip Proiect (doar pentru finanţări POS DRU/FSE)

Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=50, datele în %


22

3. Experienţa specifică a firmelor în accesarea de fonduri FSE

pentru formarea profesională a propriilor angajaţi

Doar 6 firme dintre cele intervievate au declarat că nu au întâmpinat nici o problemă în

depunerea, contractarea și implementarea proiectelor prin FSE/POSDRU

80% dintre respondenți au evaluat în termeni pozitivi criteriile de eligibilitate, în vreme

ce restul de 20 % le-au au apreciat negativ

72% dintre respondenţi au declarat că nu au întâmpinat probleme în depunerea

proiectelor, evaluând pozitiv informațiile furnizate și ghidul solicitantului bine structurat

Cca. 4 din 10 respondenți au reclamat cel puțin o problemă legată de funcționarea

ActionWeb

Cca. 2/3 din firmele intervievate (68%) au așteptat mai mult de 6 luni pentru ca proiectul

depus să fie evaluat și contractat, iar 16% chiar mai mult de 1 an

24% dintre respondenți au întâmpinat probleme în gestionarea formularelor de grup țintă

și a anexelor și documentelor specifice, fiind apreciate ca ”stufoase” și ”greoaie pentru

grupul țintă”

26% au întâmpinat probleme cu depunerea și aprobarea memoriilor justificative și a

actelor adiționale, datorită perioadelor lungi de timp necesare pentru aprobare

64% dintre respondenți au întâmpinat probleme în asigurarea cash-flow-ului cu precădere

din pricina rambursărilor realizate cu mari întârzieri

60% dintre respondenți au avut cheltuieli neeligibile, acestea reprezentând pentru aprox.

jumătate dintre respondenți mai mult de 5% din bugetul proiectului

14% au întâmpinat probleme în lucrul cu grupul țintă, generate cu precădere de

programul de lucru și de neîncrederea acestora în utilitatea formării profesionale.

Așa cu precizam în metodologie, selecția firmelor s-a axat pe companiile beneficiare de FSE-

POSDRU, pornind de la premisa că acestea au mai avut și alte experiențe de accesare a altor

surse de sprijin a formării profesionale a propriilor salariați. Cum însă celelalte forme și surse

publice de sprijin au fost mult mai reduse în ultimii ani ca volum și popularizare, secțiunea


23

destinată experiențelor în implementarea proiectelor de formare profesională s-a focalizat pe

experiențele FSE-POSDRU.

Deşi per ansamblu au raportat o experienţă în general pozitivă şi utilă, firmele cuprinse în

studiul de caz au întâmpinat dificultăți majore în utilizarea platformei ACTIONWEB, în

asigurarea cash-flow-ului şi recuperarea de TVA, motive pentru care majoritatea firmelor nu a

reuşit să utilizeze/atragă integral bugetul planificat al proiectului.

De asemenea, respondenţii au declarat că a existat o mare de întârziere de la depunerea

proiectului până la semnarea contractului, fapt ce, pentru o parte dintre aceștia, a impus ajustări

ale proiectului depus iniţial. Într-o societate marcată de schimbări rapide, este necesară o mai

mare operativitate în procesele de evaluare si contractare, astfel încât să crească şi capacitatea

firmelor de a răspunde rapid noilor provocări socio-economice.

Strategii de elaborare a aplicaţiei de proiect şi de ajustare a nevoilor argumentate iniţial la

noile condiţii existente după contractare

Mai mult de jumătate (56%) dintre firmele incluse în studiul de caz NU au apelat la specialişti

sau la servicii de consultanţă atunci când au scris proiectul pentru obţinerea de fonduri FSE-

POSDRU pentru formarea propriilor angajaţi motivând că au avut proprii specialişti.

Cele 44% dintre firmele respondente care au apelat la specialişti şi servicii de consultanţă

au pornit de la premisa că nu au experienţa necesară sau personalul necesar pentru a scrie un

astfel de proiect. Este interesant că cei mai mulţi dintre cei care au decis să contracteze

consultanţă pentru scrierea proiectului au făcut acest lucru pentru a-şi creşte şansele de reușită,

respectiv pentru a fi siguri că obţin fondurile respective.

Merită menționat că în timp ce doar 3 din 10 firme mari sau micro au apelat la specialiști sau

servicii de consultanță, în cazul IMM-urilor acest lucru s-a întâmplat pentru 5 din 10, ceea ce

arată ca acestea au conștientizat faptul că nu dețineau capacitatea pentru a scrie un astfel de

proiect.


24

Grafic 3.1. Aţi contractat specialişti/servicii de consultanţă pentru scrierea proiectului?

Da , 44.0

Nu, 56.0

Lipsa de experienţă;

Pentru reuşita proiectului;

Lipsa personalul necesar.Specialişti proprii


Analiza privind durata scrierii proiectului şi perioada de timp de aşteptare de la depunere până la

contractare arată o diferență semnificativă: cei mai mulţi dintre respondenţi au declarat că au

avut nevoie de max. 3 luni pentru a scrie proiectul, în timp ce circa 40% au așteptat chiar peste 9

luni până la contractare. De notat că 16% dintre firme au avut de așteptat peste 1 an de la

momentul depunerii proiectului până la semnarea contractului (Grafic 3.2.). Cu alte cuvinte,

multe firme care au reușit să se mobilizeze pentru a scrie și depune proiecte au experimentat

întârzieri datorate autorității contractante, întârzieri legate de prelungirea termenelor de evaluare,

iar acest lucru are efecte asupra numărului de proiecte contractate, asupra gradului de

conştientizare la nivelul mediului de afaceri cu privire la existenţa acestor fonduri şi, implicit,

asupra gradului de accesare a fondurilor structurale.

Merită semnalat faptul că circa 13% dintre IMM-uri spre deosebire de doar 5% firme

mari au avut nevoie de mai mult de 6 luni pentru a scrie proiectul, dar că 26% dintre firmele mari

au fost nevoite să aștepte peste 1 an pentru aprobare, în timp ce numai 10% dintre IMM-uri au

fost în această situație.


25

Grafic 3.2. Cat a durat scrierea proiectului? şi Cât aţi aşteptat de la depunere până la

semnarea contractului? (nr. luni)

14.0

18.0

28.0

24.0

16.0

până în 3 luni

între 3-6 luni

între 6.1 -9 luni

între 9.1 -12 luni

peste 1 an

82.0

8.0 10.0

până în 3 luni între 3-6 luni peste 6 luni


Cu toate acestea, analizând răspunsurile firmelor privind modul în care nevoile/problemele

justificate la depunerea proiectului au rămas viabile şi după contractare, observăm că această

perioadă de evaluare a aplicaţiilor şi de acordare a fondurilor nu depăşeşte limite rezonabile şi nu

produce blocaje semnificative. Astfel, 86% dintre firmele participante la studiul de caz au

declarat că nu a fost nevoie să facă vreo modificare cu privire la obiectivele şi activităţile

proiectului, şi doar un procent foarte mic de (2%) a fost în situaţia de a schimba datele

proiectului şi au recurs la restructurarea proiectului şi redimensionarea bugetului, pentru că

nevoile şi probleme justificate nu mai erau de actualitate.

Circa 12% dintre respondenţi au declarat că doar parţial nevoile şi problemele justificate

mai erau actuale la semnarea contractului; aceștia au apelat la acte adiţionale sau au făcut

notificări pentru ca proiectele să răspundă nevoilor firmei de la acel moment (Grafic 3.3.). IMM-

urile au fost mai degrabă în situația de a nu schimba nimic sau a schimba doar parțial, în timp ce

firmele care au fost nevoite să schimbe termenii proiectului provin din rândul celor mari.


26

Grafic 3.3. Nevoile/Problemele pentru care aţi aplicat şi justificat proiectul depus mai erau

de actualitate la momentul contractării? Dacă NU, ce demersuri aţi făcut pentru a face ca

proiectul să răspundă noilor nevoi ale firmei/companiei dvs.?

86.0

2.0

12.0

Da Nu Parţial

S-a modificat contractul prin

actul adiţional;

S-au făcut notificări;

S-a redimensionat bugetul


Evaluarea documentelor solicitate la depunere și contractare

Documentele solicitate în timpul fazei de depunere a proiectului au fost şi ele evaluate mai mult

în termeni pozitivi de firmele cuprinse în studiul de caz (62% dintre respondenţi au utilizat

termeni pozitivi), comparativ cu cei 38% care au descris volumul și tipul documentelor solicitate

în termeni negativi.


27

Respondenţii au considerat că documentele necesare pentru depunerea proiectului au fost exacte

şi relativ uşor de întocmit. Procesul a fost simplificat şi prin modalitatea de transmitere online,

deşi software-ul ACTIONWEB are o capacitate scăzută şi creează dificultăţi.

“N-a fost un volum foarte mare, tipul documentelor au fost exacte şi relativ uşor de

întocmit.”

“Se completează electronic, în ActionWeb; este o modalitate acceptabilă dar modul de

concepţie al softului este deficitar, machetele, în unele cazuri, dacă nu se salvează pierzi

toate datele, am rescris date de cate 4-5 ori!”

“Documentele solicitate sunt ok, însă am întâmpinat greutăţi în faptul că nu există un

compartiment care să ofere explicaţii cu privire la anumite cerinţe din ghid.”

Cei care au evaluat negativ volumul şi tipul de documente solicitate în faza de depunere a

proiectului au reclamat numărul mare de pagini, apariţia unor documente noi, nespecificate

iniţial, necesitatea întocmirii unor documente importante mai mult pentru faza de contractare,

capacitatea redusă a instituțiilor de a pune la dispoziţia beneficiarilor toate documentele şi

informaţiile necesare, rătăcirea documentelor depuse și solicitarea lor ulterioară.

“Documentaţia foarte, foarte stufoasă, voluminoasă; foarte multe precizări subiective şi

nu obiective, nelegate strict de proiect.”

“Au fost foarte multe documente solicitate care au trebuit refăcute pe parcursul

implementării şi la data semnării contractului.”

Documentele solicitate în timpul fazei de precontractare au fost evaluate pozitiv de 64% dintre

respondenţi, în timp ce restul au utilizat cuvinte negative.


28

Respondenţii consideră că documentele au putut fi întocmite în termen şi au fost justificate

pentru a demonstra capacitatea aplicantului.

“Corect întocmite şi în termene de rezolvare permisibile.”

“In această fază s-au solicitat mult mai multe documente, dar justificate. Nu au fost

exagerate.”

“Suficiente cât să demonstreze capacitatea solicitantului în ceea ce privește reuşita

implementării.”

“Condiţii normale. Nu am fost, totuşi, atenţionați asupra neeligibilităţii unei activităţi şi

a costurilor aferente, ceea ce a afectat implementarea ulterioară a proiectului.”

Deşi mai puţini respondenţi au apreciat negativ volumul şi tipul de documente solicitate în faza

de precontractare, dificultățile experimentate au fost mult mai variate şi mai accentuate. Aceștia

au considerat că procedura este greoaie, birocratică şi variabilă în funcţie de modificările

legislative şi nu ia în calcul schimbările ce pot apărea la nivelul echipei de implementare, dată

fiind perioada de la depunerea proiectului şi până la contractarea acestuia.

“Procedura a fost anevoioasă, documentele trebuiau scanate, transportate la Zalău

(acolo era centrul nostru).”

“Volum foarte mare de documente şi repetarea informaţiilor în anexele impuse.”

“Legislaţia se tot schimbă şi apăreau noi documente solicitate.”

“De fapt, după semnarea contractului, au fost depuse documentele pentru ridicarea

clauzei suspensive. Volum imens, cerințe absurde etc.”

“Prea multă birocraţie şi declaraţii, tot felul de certificate, cred că o declaraţie pe

proprie răspundere ar fi suficient!”

“Au fost absurde. Se cereau CV-urile echipei de proiect care nu mai erau disponibile

pentru echipa de proiect, ca urmare că în 13 luni au avut loc schimbări majore la nivelul

personalului”.


29

“Nu a existat o coerenţă şi o seriozitate, documentele transmise au fost pierdute şi

solicitate încă o dată.”

Bariere percepute şi probleme întâmpinate la depunerea şi implementarea proiectului

Depunerea propunerii de proiect /aplicaţiei

În ceea ce priveşte depunerea propunerii de proiect, 72% dintre respondenţi au declarat că nu au

întâmpinat probleme ca urmare a faptului că au avut toate informaţiile necesare, iar ghidul a fost

bine structurat.

“Nu au fost probleme motivat de faptul că ghidul a fost foarte bine structurat.”

Cele 28% de firme care au reclamat probleme au făcut referire la:

platforma ACTIONWEB care funcţionează defectuos, nu are capacitatea necesară pentru

încărcarea tuturor documentelor;

ghidul aplicantului care conţine ambiguităţi, indicatori imprecişi şi interpretabili;

modul de structurare a aplicaţiei;

criteriile de acordare a finanţărilor.

“Ambiguitatea prevederilor Ghidului - Condiţii specifice; Prelungirea termenului de

depunere în ultima zi de depunere anunţată; Indicatori dublaţi sau exprimaţi ambiguu

dând loc la interpretări.”

“Modul defectuos de concepere şi structurare a aplicaţiei!”

“Aplicaţia "ACTIONWEB" nu funcţiona, nu se conecta, serverele cedau.”

“Introducerea în sistemul AW cu constrângeri de volum al informaţiei. Definirea

incompletă şi nerelevantă a capitolelor obligatorii din cererea de rambursare.”

“Criteriul primul venit - primul servit, care cred ca era incorect.”

Criteriile de eligibilitate

Deşi 80% dintre respondenţi au declarat că nu au întâmpinat probleme, au fost respondenţi care

s-au confruntat cu probleme legate de îndeplinirea criteriilor, respectiv de neconcordanţe între

diferitele materiale informative cu privire la descrierea condiţiilor.


30

Evaluarea pozitivă ridicată este influenţată și de faptul că studiul de caz a vizat firmele

care au beneficiat de finanțare, deci care au răspuns cerinţelor de eligibilitate din ghidul

solicitantului și care s-au încadrat în bugetul pe care l-au dimensionat în proiect. Totuși, firmele

au reclamat faptul că pragurile salariale prevăzute în ghid sunt insuficiente pentru volumul de

muncă necesar implementării unui proiect de formare profesională a propriilor angajaţi:

“Criteriile şi condiţiile de eligibilitate impuse sunt rezonabile.”

“Relevante pentru solicitanţi, dar insuficiente pentru a demonstra capabilitatea

solicitantului.”

“Destul de permisive, ne-am bucurat că se pliau pe ce ne doream noi, restrictive erau

doar condiţiile pentru plata echipei, volumul de muncă a fost mult mai mare decât

sumele pe care puteam să le dăm conform ghidului de proiect.”

“Sunt clare şi se adresează unui grup ţintă deja existent (angajaţilor)”

Cei 20% care au apreciat negativ condiţiile de eligibilitate au făcut referire la schimbările

produse pe durata derulării proiectului, la tipul de cheltuieli eligibile prevăzute de ghid și la

indicatorii de performanţă ai firmei care sunt luaţi în calcul pentru aprobarea proiectelor:

“Foarte greoaie, s-au schimbat condiţiile de eligibilitate chiar în timpul derulării

proiectului.”

“Foarte restrictive. S-au depus puţine proiecte. S-au aprobat puţine proiecte, rămânând

bani nealocaţi”

“Condiţiile de eligibilitate trecute în notă în subsolul ghidului obstrucţionează

participarea la cursuri de calificare şi recalificare a persoanelor cu calificări mult

superioare celei oferite.”

“Au fost probleme în privinţa eligibilităţii cheltuielilor. Ghidul solicitantului permitea

cheltuieli eligibile pe care regulamentul 800 nu le permite.”

“Partea cu profitul nu a fost în regulă. Eligibilitatea ar trebui luată în considerare după

experienţa şi nu după profitul firmei.”


31

“Contractarea cu clauză suspensivă a determinat o anumită nesiguranţă în demararea

proiectului, deoarece până la îndeplinirea clauzei suspensive contractul, practic, nu era

în vigoare.”

“Criterii de eligibilitate în faza A (evaluare administrativă) care dublează criteriile din

faza B; în faza B, majoritatea criteriilor sunt subiective, iar cele cuantificate, de regula

sunt “umflate”, greu de realizat.”

Utilizarea platformei ActionWeb

Platforma reprezintă una dintre principalele surse a problemelor/dificultăților reclamate de

respondenţi cu privire la proiectele FSE-POSDRU pentru sprijinirea formării profesionale a

propriilor angajați. Circa 4 din 10 respondenţi au reclamat probleme legate de slaba capacitate de

stocare a informaţiei pe platformă, de condiţionările de spaţiu şi caractere, de necesitatea de

aplicaţii suplimentare pentru a încadra anumite informaţii:

“Am avut probleme în momentul schimbării indicatorilor pentru că programul în sine nu

ne oferea toate variantele de soft. Am făcut sesizare la POSDRU în această privinţă şi

am rezolvat.”

“Serverul nu face faţă tot timpul. În planul de activităţi, nu mă lăsa să încarc.”

“Se pierd datele dacă nu finalizezi unele machete.”

“Conectivitatea, imposibilitatea efectuării corecţiilor, acolo unde era cazul.”

“Un produs informatic care se depărtează de informatică! Pentru a utiliza produsul

trebuie să-ţi creezi tot felul de aplicaţii suplimentare. Mai mult decât atât, platforma are

nişte condiţii de utilizare care nu sunt corelate cu ghidurile după care s-au elaborat

proiectele sau cu reglementările legale. De ex., nu se pot introduce persoane în grupul

țintă decât dacă au beneficiat de consiliere. Ori, până la consiliere, grupul ţintă

beneficiază de multe alte activităţi (de ex. la proiectele de pe DMI 5.1 si 5.2: informare

privind evoluţia pieţei muncii şi a ocupaţiilor, dezvoltarea de abilităţi şi încredere în sine

– activităţi din pachetul integrat de măsuri active) deci, până atunci nu ai grup ţintă! Şi

atunci cui se adresează activităţile proiectului realizate până la consiliere?”


32

“Funcţionalitate şi accesibilitate: se bloca sistemul des, definirea câmpurilor din sistem

era deficitară şi incompletă.”

Utilizarea formularelor de grup ţintă, anexele şi documentele specifice

Circa 76% dintre respondenţi au apreciat că formularele, anexele şi documentele specifice sunt

corespunzătoare şi uşor de utilizat, în timp ce 24% au întâmpinat probleme în gestionarea lor.

Principalele probleme reclamate au fost legate de lipsa tuturor tipologiilor de grupuri ţintă și de

limbajul ”extrem de tehnic” pentru anumite categorii ale grupului țintă în care sunt formulate.

“Documentaţia pentru grupul ţintă a fost relativ laborioasă, dar de asemenea

justificată.”

“Nu sunt descrise toate categoriile de grup ţintă.”

“Formularele sunt greoaie pentru majoritatea constituenţilor grupului ţintă. Conţin

exprimări care nu le sunt familiare (de ex. cele referitoare la studii) şi fiind aceleași

pentru toate axele, sunt prea voluminoase. Cerinţa materialelor livrabile, anexa la

rapoartele de activitate este de multe ori absurdă! De ex.: ce material livrabil anexezi

când în activitatea unui furnizor de formare care realizează documentaţia de autorizare

a unui curs, este obligatoriu studiul standardului ocupaţional?”

Identificarea personalului specializat sau a unei firme specializate pentru managementul

proiectului

Toţi respondenţi au apreciat că acest aspect a fost îndeplinit fără probleme, fie pentru că au

utilizat personalul propriu, au apelat la firme de consultanță sau au contractat experți

independenți.

Identificarea experţilor administrativi (contabil, auditor, asistent de proiect, etc.)

Un alt aspect rezolvat fără probleme de către 94% dintre participanţii la studiul de caz se referă

la identificarea experţilor administrativi necesari proiectului. Firmele fie au apelat la resurse

proprii, fie au subcontractat astfel de activităţi.

“Nu a constituit o problemă, de obicei s-a rezolvat cu personalul propriu, excepţie

făcând auditul şi/sau experţii contabili, ale căror servicii au fost tratate ca achiziţii

publice.”


33

Cei care au întâmpinat dificultăţi au reclamat dezinteresul firmelor din aceste domenii de a

participa la licitaţii publice.

Identificarea unui furnizor de formare profesională pentru cursurile de formare

Nici identificarea unui furnizor de formare profesională nu a ridicat probleme în rândul a 90%

dintre respondenți, firmele recurgând în genere la încheierea de parteneriate cu furnizorii cu care

au mai lucrat.

“Nu a fost greu, întrucât aveam colaborări anterioare cu furnizorii de formare

profesională pe care i-am contractat. Mare parte din cursuri ne sunt furnizate de către

partenerii proiectului.”

Totuși, în anumite domenii, cum este cel IT, identificarea de furnizori de FP a fost mai

anevoioasă, fiind prea puţine firme pe piaţă. O altă problemă reclamată se referă la dificultatea

de motiva furnizorii de FP să participe la licitaţii publice.

“Parţial au fost probleme - sunt puţini furnizori autorizaţi CNFPA pentru cursuri IT de

specializare şi perfecţionare.”

“Principala problemă a fost co-participarea prestatorilor de servicii de formare

profesională la procedurile de achiziţie publică.”

Identificarea unor lectori bine pregătiţi pentru furnizarea de cursuri

Un alt aspect pe care 94% dintre respondenţi l-au depăşit fără probleme se referă la identificarea

unor lectori bine pregătiţi pentru furnizarea de cursuri. Firmele fie au apelat la vechii

colaboratori, fie au beneficiat de lectorii propuși de furnizorii de formare profesională.

“Lectorii au fost aduşi de către furnizorul de formare profesională, aşa că nu au fost

probleme, erau medici cei care au făcut cursurile de sănătate (prim ajutor etc.).”

“Avem o larga bază de date cu lectori, pe care o actualizăm în permanenţă, cu care am

colaborat”

“Am găsit lectori colaboratori din alte cursuri derulate anterior.”

“Lectorii au fost inginerii noştri cu atestatul obţinut.”


34

Singurele probleme reclamate sunt cele legate de lipsa din anumite zone a unor formatori

acreditaţi sau de lipsa de interes şi implicare a unor formatori.

“Nu sunt în regiune lectori care să fie aprobaţi de AJPIS.”

“Dezinteres din partea lectorilor de a participa la proiect.”

Asigurarea cash-flow-lui în cadrul proiectului

Cea mai importantă barieră pe care au întâmpinat-o respondenţii în derularea proiectului a fost

asigurarea cash-flow-lui (derularea financiară din surse proprii) din cauza faptului că

prefinanțarea și rambursările au fost făcute cu mare întârziere. Parte dintre respondenţi au fost

chiar în pragul colapsului financiar sau au trebuit să apeleze la credite bancare pentru a continua

implementarea proiectelor.

“Plățile au fost făcute din banii firmei şi recuperaţi într-un termen foarte lung.”

“Probleme la primirea prefinanţării, durata a fost prea mare, idem pentru cereri de

rambursare şi plată.”

“Probleme în susţinerea financiară a proiectului, schimbarea situaţiei financiare a

societăţii de la depunerea proiectului pana la semnarea contractului (debutul

implementării).”

“Foarte, foarte greu, durata mare între depunere şi plată cerere (8 luni).”

“Nu am primit banii conform contractului, au venit cu întârziere de 9 luni.”

“Perioadele enorme de rambursare ne-au adus apropare în colaps financiar, am fost

obligaţi să facem împrumuturi bancare, costurile operaţionale fiind uriaşe şi

neeligibile.”

“A trebuit să iau un credit care a mers mai greu.”

Astfel, cei 36% dintre respondenţi care nu au întâmpinat probleme au asigurat cash-flow-ul

proiectului din surse proprii provenite din celelalte activităţi ale firmei.

“Societatea a dispus de resurse pentru derularea proiectului; termenele de plată ale

POSDRU au fost foarte mari, în anul 2012 nu s-au făcut decât 2 plăţi de către POSDRU,


35

ceea ce a îngreunat foarte mult cash-flow-ul societăţii, care a trebuit să suporte din

resursele proprii desfăşurarea proiectului.”

Comunicarea cu AM/OIR

Deşi au întâmpinat unele dificultăţi, 76% dintre respondenţi apreciază pozitiv relația cu

AM/OIR, argumentând că personalul sub-dimensionat îşi dă tot interesul pentru a face faţă

volumului de muncă.

“Relativ bună; AM/OIR dispune de puţin personal şi în general se depăşesc termenele de

răspuns oficial.”

“Personalul este excelent pregătit dar mult subdimensionat.”

Principalele probleme menţionate în comunicarea cu AM/OIR/OI au privit întârzierile în oferirea

de răspunsuri şi, uneori, personalul slab calificat din cadrul organismelor de management şi

implementare a programelor FSE/POSDRU. În unele cazuri şi zone ale ţării, comunicarea cu OI-

urile a fost apreciată ca fiind bună şi constructivă, în timp ce în cele mai multe situaţi apreciate

negativ comunicarea cu AM şi CNDIPT a provocat cele mai multe probleme.

“Au avut personal nepregătit, comunicare greoaie.”

“AM =greoaie. Nu răspundeau la telefon. Nu comunicau pe e-mail. OIR=acceptabilă.”

“Probleme legate de contestaţii; răspunsul a fost primit după 6-8 luni de zile.”

“Comunicarea cu AM total defectuoasă. Comunicarea cu OI constructivă, au răspuns

întotdeauna la timp şi au furnizat informaţiile necesare.”

“Comunicarea cu AM a fost satisfăcătoare, în vreme ce comunicarea cu CNDIPT - OI a

fost defectuoasă, cu mari întârzieri în obţinerea răspunsurilor şi cu erori de

interpretare.”

Recuperarea TVA

O altă problemă reclamată de respondenţi s-a referit la recuperarea TVA. Totuși, 78% dintre ei

au apreciat că nu au existat probleme deoarece au ştiut că TVA-ul este neeligibil şi nu au solicitat

recuperare, încercând să regleze problema din celelalte activităţi ale firmei.


36

Cei care au încercat să recupereze TVA-ul au acuzat procedura greoaie şi întârziată de

către autorităţile fiscale din România.

“Clar cea de-a doua problemă (lipsa coerenţă în aplicarea legislaţiei de către

autorităţi).”

“Întârzieri la aprobarea cererii.”

“Foarte greoaie. Trebuie control de la ANAF care se face nu ştim după ce planificare,

apoi emis documentul de către ei etc.”

“Eliberarea cu întârziere a certificatelor de la finanţele publice.”

Comunicarea cu echipele de monitorizare şi control

Nici comunicarea cu echipele de monitorizare şi control nu a ridicat probleme celor mai mulți

respondenţi (92%).

“Vizitele au fost anunţate şi s-au derulat în regulă.”

“Fără probleme. Chiar foarte bună.”

“Colaborare corectă.”

Au existat şi nemulţumiri în rândul a 8% dintre respondenți.

“Mai aveam puţin şi-i făceam plângere [n.n. monitoarei].”

“Extrem de defectuoasă cu CNDIPT.”

Depunerea memoriilor justificative/realizarea actelor adiţionale

Circa 26% dintre respondenţi au întâmpinat probleme cu documentele justificative şi actele

adiţionale din cauza perioadei lungi de timp pentru aprobare, schimbării termenilor contractuali,

răspunsurilor întârziate oferite de OI-uri.

“Probleme de timp. Aprobarea dura prea mult timp.”

“Probleme pe parcursul derulării proiectului: au fost modificări legislative care au

denaturat bugetul, respectiv realizarea actelor adiționale, "s-a schimbat regula

jocului".”


37

“Principala problemă în această situaţie a fost întârzierea oferirii de răspunsuri de către

CNDIPT.” / “Extrem de defectuoasă: salariaţii CNDIPT au avut probleme mari prin

proasta interpretare a documentelor.”

“Am avut o problemă cu apariţia unui ordin care nu ne mai lăsa să plătim responsabilul

cu resursele umane şi pe cel cu salarizarea, aşa că pe la mijlocul proiectului am fost

nevoiţi să căutam soluţii ...”

“Se doresc memorii justificative stufoase, cu explicaţii “care să dea bine”, cu utilizarea

unui anume limbaj etc.”

În plus, respondenţii au ţinut să menţioneze şi alte aspecte, care, parte dintre ele, întăresc

problemele menţionate anterior şi anume:

“Volumul mare de documente şi prea detaliate.”

“Schimbări dese de documente şi documentaţii pe parcursul proiectului.”

“Reglementările legislative care nu permit implementarea cu uşurinţă a proiectelor.”

“Rambursările nu au fost conform contractului. Calificarea celor care aveau studii

superioare era interzisă.”

“Legislaţia în domeniu modificată pe parcursul implementării proiectului face ca el să

nu fie realizabil în procent de 100%.”

“Interpretări nejustificate ale experţilor cu privire la reevaluarea cheltuielilor eligibile.”

“Foarte multe modificări privind modalitatea de depunere a cererilor de rambursare.”

Doar 6 firme dintre cele intervievate au declarat că nu au întâmpinat nici o problemă cu

privire la aspectele enumerate, in timp ce 44 au avut probleme referitoare la cel puțin un aspect.

Circa 80% dintre acestea au avut probleme cu 1 până la 5 aspecte. Dintre firmele care au

experimentat probleme/dificultăți, cele mai multe companii (peste 2/3) sunt din domeniul

serviciilor, sunt firme mici (10-49 salariați) și care au accesat fonduri de tip grant pe DMI 2.3. și

3.2.


38

O sinteză a aspectelor legate de accesarea şi implementarea proiectelor de formare profesională finanţate prin FSE-POSDRU,

aşa cum au fost ele evaluate de respondenţi, este prezentată în tabelul 3.1.

Tabel 3.1. Care au fost principalele probleme întâmpinate in ceea ce priveşte….?

Activităţi pentru obţinerea

finanţărilor POSDRU

Existenţa problemelor % Evaluare pozitivă/negativă

…Depunerea propunerii

de proiect /aplicaţiei

Nu au existat probleme 72.0 Existenţa de personal dedicat proiectului;

Ghidul bine structurat

Au existat probleme 28.0 Multe acte;

Lipsa de personal;

Numărul restrâns de caractere permis de platforma ACTIONWEB;

Ambiguitatea prevederilor ghidului solicitantului;

Serverul AMPOSDRU nu face faţă volumului mare de documente;

Lipsa informării

…Criteriile de eligibilitate

Nu au existat probleme 80.0 -

Au existat probleme 20.0 Modificări frecvente;

Neconcordanţă între documentele informative pentru aplicant;

Greu de corelat cu specificul aplicantului;

Criterii subiective şi contradictorii

…Identificarea unor

parteneri viabili financiar

şi tehnic pentru

implementarea

programului

Nu au existat probleme 92.0 Surse proprii;

Uşor de identificat

Au existat probleme 8.0 Schimbat partenerului în faza de precontractare;

Perioadă mare de aşteptare pentru acceptarea schimbării unui partener

…Utilizarea platformei

ActionWeb

Nu au existat probleme 60.0 Accesibilă;

Corespunzătoare;

Funcţională;

Uşor de accesat;

Simplă şi utilă;

Au existat probleme 40.0 Problema la încadrarea grupului ţintă;

Funcţionează greu;


39




Număr restrâns de caractere;

Portal şi server neperformante;

Se completează greu;

Modificările sunt greu de realizat

…Utilizarea formularelor

de grup ţintă, anexele și

documentele specifice

Nu au existat probleme 76.0 Corespunzătoare şi uşor de utilizat;

Au existat probleme 24.0 Exagerat de multe;

Stufoase;

Laborioase;

Restrictive şi incomplete pentru toate tipurile de grupuri ţintă;

Dificil de înţeles, ca exprimare;

…Identificarea

personalului specializat

sau a unei firme

specializate pentru

managementul proiectului

Nu au existat probleme 100.0

Personal specializat intern;

Utilizare firmă de consultanţă;

Contractare experţi

Au existat probleme 0.0 -

…Identificarea experţilor

administrativi (contabil,

auditor, asistent de

proiect, etc.)

Nu au existat probleme 94.0 Uşor;

Utilizarea personalului din rândul angajaţilor;Achiziţii publice;

Au existat probleme 6.0 Dezinteres de a participa la achiziții publice

…Identificarea unui

furnizor de formare

profesională pentru

cursurile de formare pe

care aţi dorit să le furnizaţi

Nu au existat probleme 90.0 Formatori proprii;

Colaborări anterioare cu astfel de furnizori;

Recomandările partenerilor;

Angajat lector

Au existat probleme 10.0 Puţini furnizori;

Procedură greoaie de achiziție publică pentru furnizori de formare

profesională

…Identificarea unor

lectori bine pregătiţi

pentru furnizarea de

cursuri

Nu au existat probleme 94.0 Uşor de găsit;

Angajaţi ai firmei;

Utilizarea bazei de date cu lectori utilizaţi în alte programe;

Parteneriat cu furnizori de formare profesională;


40




Au existat probleme 6.0 Inexistenţa în zonă a unor lectori pentru calificările cerute;

Dezinteresul lectorilor

…Asigurarea cash-flow-

lui în cadrul proiectului

Nu au existat probleme 36.0 Suportarea din fonduri proprii;

Au existat probleme 64.0 Problema la primirea refinanţării;

Întârzierea rambursărilor (între 6 şi 9 luni); Susţinerea din alte

activităţi ale firmei;

Credit;

…Comunicarea cu

AM/OIR

Nu au existat probleme 76.0 Bună;

Foarte bună;

Acceptabilă;

Au existat probleme 24.0 Imposibilă;

Greoaie;

Dificilă;

AM/OIR personal nepregătit;

Contestaţiile primesc răspuns cu întârziere

…Recuperarea TVA Nu au existat probleme 78.0 Nu s-a solicitat recuperarea;

TVA-ul compensant cu cheltuielile

Au existat probleme 22.0 Proces greoi şi birocratic;

Întârziere la recuperare

…Comunicarea cu

echipele de monitorizare

şi control

Nu au existat probleme 92.0 Bună;

Foarte bună;

Fără probleme;

Adecvată;

Satisfăcătoare;

Corectă

Au existat probleme 8.0 Defectuoasă;

Dificilă


41




…Identificarea şi menţinerea

motivaţiei grupului țintă

Nu au existat probleme 86.0 Calificarea a reprezentat o motivaţie;

Au existat stimulente financiare şi nefinanciare;

S-au abordat tematici pe interesul lor;

Formare la locul de muncă

Au existat probleme 14.0 Încadrarea calificărilor în ghid;

Lipsa interesului angajaţilor pentru FPC

…Depunerea memoriilor

justificative/realizarea actelor

adiţionale

Nu au existat probleme 74.0 Uşor;

Acceptabil;

Utilizare firmă de consultanţă;

Cooperare cu OI

Au existat probleme 26.0 Multe documente;

Defectuos;

Nejustificate şi inutile;

Apariţia de noi documente pe parcurs;

Durată mare de timp pentru aprobare;

Schimbarea regulilor în parcurs

Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=50.


42

Bariere şi probleme în identificarea partenerilor, furnizorilor, motivarea grupului ţintă şi

strategii de gestionare a cheltuielilor neeligibile

Identificarea partenerilor

Din cele 50 de firme cuprinse în studiul de caz, 10 nu au avut parteneri în cadrul proiectelor de

formare profesională a angajaţilor. Pentru 38 dintre cele 40 care au avut parteneriat, acesta a fost

unul de succes datorită seriozității, experienţei partenerilor, perseverenţei, managementului

eficient, compatibilității între membrii echipei, colaborărilor anterioare, comunicării pe verticală

şi pe orizontală, acțiunii comune a tuturor partenerilor, şi implicarea acestora în îndeplinirea cu

succes a implementării proiectului.

“Parteneriatul de succes a fost determinat de stabilitatea colaborării anterioare a

partenerilor.”

“Parteneriatul este unul puternic, alcătuit din trei entităţi. Partenerii din cadrul

proiectului au interese comune şi inițiativele lor converg către eficientizarea

standardelor formării profesionale.”

“Este un parteneriat de succes, partenerii sunt membri ai Asociaţiei Patronale a

Furnizorilor de Formare Profesională din România (APFFPR).”

“Compatibilitatea membrilor, echipelor de implementare, profesionalismul lor şi al

lectorilor.”

“Comunicarea şi implicarea partenerilor în fiecare fază de implementare.”

“Colaborarea permanentă cu partenerii pentru înlăturarea punctelor slabe apărute în

implementarea proiectului.”

“A fost un parteneriat de succes deoarece fiecare persoană implicată şi-a făcut treaba cu

responsabilitate, au fost respectate termenele de realizare a activităţilor, ca şi termenele

de plată.”

Cei doi respondenţi care au declarat că nu au avut un parteneriat de succes au sugerat că este

nevoie de schimbarea criteriilor şi metodologiei de punctare a parteneriatului:


43

“Nu a fost un parteneriat de succes şi aş schimba metodologia de punctare mai clară în

evaluarea partenerilor; în realitate aceştia nu fac aproape nimic.”

Grupul ţintă – selectare, motivaţie, probleme întâmpinate

În ceea ce priveşte selectarea grupului ţintă, cei mai mulţi dintre respondenţi nu au întâmpinat

probleme pentru că fie au inclus toţi angajaţii, fie i-au selectat doar pe cei care răspundeau

cerințelor grupului țintă, fie au apelat la specialişti care au realizat studii cu privire la nevoile de

formare profesională ale firmei.

“Cu ajutorul personalului specializat, cei care au dorit şi au putut fi convinşi, cei care

aveau o calificare necorespunzătoare, în urma analizei nevoilor de formare, în funcție de

nevoile firmei la momentul proiectului.”

“Din rândul angajaţilor care îndeplineau condiţiile integrării în proiect.”

“După analiza nevoilor de formare (dezvoltare).”

“In funcţie de nevoile firmei în timpul desfăşurării proiectului pe baza chestionarelor;

am utilizat şi folosit serviciile unui consultant în probleme de identificare a nevoilor de

formare profesională a angajaţilor.”

“Proiectul a cuprins toţi angajaţii firmei, aşa că nu s-a pus problema vreunei selecţii,

grupul ţintă a însemnat tot personalul angajat la momentul desfăşurării proiectului.”

“Toţi angajaţii necalificaţi au participat la curs: 116 persoane.”

Pentru motivarea grupului ţintă, firmele participante la studiul de caz au recurs la diverse

strategii, de la mici cadouri şi festivităţi, la promisiunea măririi salariilor. Tematicile cursurilor

au fost de asemenea alese în acord cu nevoile angajaților formați. În cazul ucenicilor, aceştia au

fost motivaţi cu oferirea ulterioară a unui loc de muncă.

“S-au alocat premii; masă gratuită pe tot parcursul cursurilor; transport gratuit; la

predarea diplomei a fost o masă festivă; dvd-uri cadou cu înregistrarea cursurilor.”

“Reliefând beneficiile ulterioare urmare a creşterii nivelului de competenţă.”


44

“Prin oferirea unei calificări, prin metode distractive de învăţare, prin oferirea

posibilităţii de a efectua practica la locul de muncă.”

“Prin nivelul înalt al prestaţiei lectorilor, program flexibil, programe de formare

autorizate ANC, catering.”

“Prin măriri salariale şi conştientizarea că vor avea o diplomă recunoscută în UE.”

“Obţinerea unei recalificări şi a unei diplome. In condiţiile actuale ale locurilor de

muncă, au şi fost păstraţi în firmă.”

“Explicându-le perspectivele viitoare pentru un calificat, o altă încadrare în muncă, le-

am acordat o masă gratuită pe perioada cursurilor = 12 luni.”

“Exista deja dorinţa tuturor salariaţilor de a se instrui pe problemele alese ca tematică a

cursurilor.”

“Erau plătiţi ca necalificaţi, mărirea salariului.”

“Aceiaşi bani pe muncă mai puţină.”

Circa 86% dintre respondenţi au declarat că nu au avut probleme în lucrul cu grupul ţintă, în timp

ce 14% au întâmpinat astfel de probleme. Principalele probleme au decurs din programul de

lucru al angajaţilor, neîncrederea acestora faţă de necesitatea unor astfel de cursuri, fluctuaţia de

personal şi chiar abandonul cursurilor de formare.

“Probleme cu cei care sunt în ture, dar au mai fost învoiţi de către șefii lor pentru a veni

la aceste cursuri.”

“Neîncrederea în acele tipuri de proiecte, neseriozitate din partea cursanţilor.”

“Fluctuaţia de personal.”

“Determinarea lor să participe la cursuri şi la teste.”

“Colectarea documentelor justificative.”

Pentru a depăşi astfel de probleme firmele au apelat la organizarea lor în timpul programului de

lucru sau în cea mai favorabilă perioadă din săptămână/zi în opinia participanților.


45

“Organizarea cursurilor în timpul săptămânii, deoarece erau toţi angajaţi.”

“Identificarea celor mai favorabile perioade de programare a activităților (cursuri şi

work-shop-uri).”

Calificările pentru care firmele cuprinse în studiul de caz au realizat formare profesională sunt

destul de variate (Tabelul 3.2.), de la agenţi de pază la florari decoratori. De remarcat este că cele

mai multe firme au ales să-şi formeze angajaţii în: calificarea agent comercial/de vânzări

(28.6%), competențe de sănătate şi securitate în muncă (14.3%), operator introducere date

(10.2%), lucrător structuri pentru construcţii (10.2%) și patiser/cofetar (10.2%), aceste calificări

fiind în acord cu domeniile de activitate ale firmelor participante la studiul de caz. De asemenea,

firmele s-au orientat cu precădere către cursuri de calificare sau specializare și doar secundar

către cursuri de dezvoltare a competențelor transversale. În rândul acestora din urmă se remarcă

ponderea importantă a competențelor informatice (14.3%) și a celor manageriale (10.2%).

Tabel 3.2. Ce fel de calificări/pentru ce fel de competenţe aţi realizat formarea profesională

prin proiectul despre care discutăm?

Calificarea/competenţe Frecvenţă %

Calificare/recalificare/specializare

Agent comercial/de vânzări 14 28.6

Sănătate şi securitate în muncă 7 14.3

Operator introducere date 5 10.2

Lucrător structuri pentru construcţii 5 10.2

Patiser/cofetar 5 10.2

Tehnician lucrări edilitare 4 8.2

Agent de pază 4 8.2

Îngrijitor la domiciliu 3 6.1

Bucătar/ospătar 3 6.1

Confecţioner textile 2 4.1

Urbanism 1 2.0

Contabilitate 1 2.0

Meserii agricole 1 2.0

Instalator 1 2.0

Tehnician ecolog 1 2.0

Macaragiu 1 2.0

Auditor/specialist/manager al calităţii 1 2.0

Evaluator formare profesională 1 2.0


46

Consultant sistem calitate 1 2.0

Pedagog de recuperare 1 2.0

Confecţioner articole piele 1 2.0

Operator ceramică 1 2.0

Formatori 1 2.0

Fochist 1 2.0

Tehnician industrie alimentară 1 2.0

Electrician 1 2.0

Strungari/lăcătuşi mecanici 1 2.0

Resurse umane 1 2.0

Florar decorator 1 2.0

Competențe comune/transversale

Competenţe informatice 7 14.3

Competenţe manageriale 5 10.2

Competenţe de comunicare 4 8.2

Limba engleză 4 8.2

Protecţia mediului 2 4.1

Altceva 2 4.1

Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=50, răspuns multiplu

Aceste calificări au fost alese în urma recomandărilor departamentelor de resurse umane din

firmă pe baza analizei făcute asupra angajaţilor, fie prin sondaj în rândul angajaţilor, ori la

recomandarea patronatului firmei sau chiar în baza domeniului de activitate al firmei.

“Am realizat o analiză de nevoi şi a fost şi o sugestie a patronului firmei.”

“Calificările au fost alese în concordanţă cu necesităţile de personal de instruit pe care

le avea firma.”

“Calificările au fost identificate iniţial pe baza analizelor efectuate de departamentul de

resurse umane, iar, ulterior, cu ajutorul unui consilier în formarea profesională.”

“Calificările le-am ales în urma unei consilieri profesionale.”

“In urma sondajului de opinie a personalului din societate.”

“In faza de scriere a proiectului au fost transmise chestionare pentru identificarea

nevoilor de instruire a grupului ţintă.”


47

“Necesitatea de implementare a acestui proiect a apărut datorită dificultăţilor cu care se

confruntă întreprinderile datorită lipsei forţei de muncă calificată şi nivelului scăzut de

calificare a celei deja existente. Partenerii, prin domeniile de activitate caracteristice,

cunosc dezechilibrul existent pe piaţa muncii datorită absenţei unor calificări specifice în

cadrul proiectelor de construcţii.

“Pe baza unei analize a nevoilor de formare realizată de departamentul HR.”

Neeligibilități şi monitorizare

Cheltuielile neeligibile au reprezentat o problemă pentru circa 60% dintre respondenţi, însă în

cazul a 40% dintre aceștia cheltuielile neeligibile au fost sub 5% din valoarea totală a proiectului

(Grafic 3.4.). Aproximativ 13% dintre firme nu au putut aprecia valoarea acestora, deoarece

proiectele nu sunt încă finalizate.

70% dintre firmele care au avut cheltuieli neeligibile sunt IMM-uri, iar în cazul a 2 din 10

astfel de firme, cheltuielile neeligibile au cumulat între 6% și 10%.

Grafic 3.4. Aţi avut cheltuieli neeligibile în cadrul proiectului? Dacă da,

cât % din valoarea totală a proiectului?

Da , 60.0

Nu, 40.0

40.0

23.3

6.7

3.3

10.0

3.3

13.3

Sub 5%

Între 6%-10%

Între 11%-15%

Între 16%-20%

Între 21%-30%

Peste 31%

Nu pot aprecia

Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=50, date în %.

Principalele cheltuieli neeligibile au fost cele cu amortizările, TVA-ul, cheltuieli tip

FEDR. Pe lângă acestea, au mai fost menţionate cheltuielile cu achiziţionarea de laptop-uri,


48

materiale şi chirii, combustibil, dotări, deplasări, multiplicare şi chiar cheltuieli salariale. Toate

aceste cheltuieli au fost acoperite din surse proprii prin activitatea curentă a firmei.

Doar 8 dintre cele 50 de firme investigate au realizat 100% din bugetul estimat iniţial al

proiectului. Dintre celelalte 42 de firme, circa 24% au realizat mai puţin de 80%, în timp 62% au

realizat peste 80% din buget (Grafic 3.5.).

Grafic 3.5. Bugetul realizat (în procente, raportat la bugetul estimat iniţial)

Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=42 (firme care nu au realizat 100%

bugetul estimat iniţial), date în %.

Principalii factori care au determinat nerealizarea 100% a bugetului au ţinut de schimbarea

condiţiilor de eligibilitate a unor cheltuieli, cum ar fi salariile managerilor de proiect, întârzierile

foarte mari ale rambursărilor, declararea unora dintre cheltuielile de tip FEDR ca neeligibile,

respectarea criteriului cel mai mic preţ în achiziţiile publice.

“Schimbarea condiţiilor de eligibilitate în timpul proiectului.”

“Respectarea principiului economicităţii; alegerea furnizorilor în funcţie de preţ.”

“Rambursarea cu greutate a fondurilor de la AM şi legislaţia care a avut modificări pe

durata derulării proiectului.”

“Lipsa de cash-flow din cauza întârzierii foarte mari la plata cererilor de rambursare de

către AM POSDRU.”


49

“Din cauza schimbării criteriilor de eligibilitate de-a lungul desfăşurării proiectului.”

“Declararea ca neeligibile de către AM a cheltuielilor de tip FEDR; dispariția unor

furnizori de pe piaţa de profil pentru unele cursuri de calificare.”

În ceea ce priveşte controlul/vizitele de monitorizare pe proiect, 18% dintre respondenţi nu au

avut controale, în timp ce 82% au avut vizite de control/monitorizare. Majoritatea a apreciat că

aceste vizite s-au desfăşurat în condiţii normale şi fără probleme. Vizitele au vizat în principal

verificarea documentelor transmise către AM, discuţii cu angajaţii care au beneficiat de formarea

profesională.

“Au fost vizite de la OIR Sud-Est şi de la Comisia Europeană şi AM POSDRU (Curtea de

Audit a CE), rezultatul a fost foarte bun. ”

“Da, au existat controale şi vizite de monitorizare. Aceste acţiuni nu au semnalat nici o

problemă în derularea proiectului.”

“Da, controlul a decurs fără probleme, cu foarte mare disponibilitate din partea

echipelor de monitorizare şi fără sancţiuni.”

“Da, monitorii au confruntat actele originale cu cele transmise la AMPOSDRU în timpul

implementării şi au discutat cu participanţii la curs, aleşi aleator.”

“Având în vedere că proiectul este terminat din 2011, am avut de curând şi controlul de

la 3 ani, totul a fost în regulă.”

Singurele reclamaţii pe care le-au adus unii respondenţi au vizat comportamentul persoanelor

care au venit în control.

“Bine din punct de vedere al documentaţiei, îngrozitor din punct de vedere al

reprezentantului.”

“Am avut 2 controale. Au decurs la fel de greoi ca şi lucrul cu angajaţii CNDIPT.”


50

4. Efectele programelor de formare profesională la nivelul

firmelor. Impactul general asupra firmei beneficiare şi efectele

specifice asupra angajaţilor formaţi

În jumătate dintre firmele intervievate, mai activau sub 25% dintre salariații participanți

la cursurile de formare realizate

Pentru 40% dintre firme, blocajele financiare din cadrul proiectelor au afectat plata

salariilor, creșterea acestora și implicit motivarea salariaților participanți la formare

Beneficiile percepute ale formării prin POSDRU au fost generate cu precădere de

posibilitatea cuprinderii unui număr cât mai mare de salariați în activitățile de formare

Doar un sfert dintre respondenți au apreciat că sprijinul accesat pentru formarea propriilor

salariați nu a generat un impact semnificativ.

Proiectele de formare profesională realizate de firme cu finanțări FSE-POSDRU au avut atât un

impact pozitiv cât și negativ.

Grafic 4.1. Câți dintre salariații participanți la cursurile de formare profesională

organizate în cadrul proiectului mai activează în prezent în cadrul firmei?



51

În primul rând, în jumătate dintre firmele investigate, doar un sfert dintre angajații formați mai

lucrează în prezent în cadrul firmei. 4 din 10 companii declară că peste 50% dintre cei formați

încă mai activează în interiorul firmei. Acest lucru este prezent în 45% dintre IMM-uri și în 36%

dintre firmele mari cuprinse în studiul de caz. La fel, ¾ dintre firmele din domeniul construcțiilor

au reușit să păstreze peste 50% dintre angajații instruiți, în timp ce doar 46% dintre firmele din

sectorul serviciilor se află în această situație (Grafic 4.1.).

Chiar dacă la nivel individual investiția în formare profesională generează beneficii, la

nivelul firmelor, fluctuația mare de personal poate constitui un argument împotriva investițiilor

viitoare în formarea profesională a propriilor angajați, care, bineînțeles odată formați devin mai

mobili pe piața muncii.

În al doilea rând, 4 din 10 firme au declarat că au avut prejudicii ca urmare a derulării

proiectelor de formare profesională cu finanțare FSE-POSDRU și acestea au fost legate de

blocajele financiare cauzate de întârzierile rambursărilor. Aceste blocaje financiare au însemnat

pentru unele firme chiar plata cu întârziere a salariilor propriilor angajați, și, implicit,

demotivarea acestora asociată cu realizarea unor sarcini suplimentare și lucrul într-un climat

lipsit de predictibilitate. Pentru 6 din 10 firme nu au existat prejudicii în urma implementării

proiectului.

“Datorită întârzierilor de plată a cererilor de rambursare s-au generat dobânzi și

penalități la plata contribuțiilor angajatorului, pe care firma noastră a trebuit să le

plătească din propriile resurse.”

“Întârzierea plății viramentelor din activitatea curentă, ceea ce a atras dobânzi și

penalități.”

“Da, datorită întârzierilor de plată, nu am putut urma cash-flow-urile stabilite, ceea ce a

dus la plata unor penalități.”

“Consum de timp; stresul angajaților; blocaj financiar; imposibilitatea plății

salariaților.”

Cu toate acestea, 2 din 10 firme investigate au declarat că nu ar fi avut alternativă sau ”nu știu”

ce altă alternativă ar fi avut pentru formarea profesională a angajaților. În plus, instruirea


52

salariaților a reprezentat un avantaj pentru firmă, în special în condițiile în care legislația în

vigoare impune investiția în formare profesională.

Ceilalți 40 de respondenți au declarat, în mare majoritate, că resursele proprii, oricum

reduse pentru astfel de cheltuieli, ar fi fost singura alternativă pentru formarea profesională a

angajaților, însă acest lucru ar fi impus: fie formarea eșalonată a salariaților sau chiar a unui

număr mai redus, fie plata costurilor formării de către cursanți, sau calificare la locul de muncă

(cel mai posibil necertificată), îndreptarea către alte surse disponibile / AJOFM, inclusiv

nerealizarea formării profesionale.

În sinteză, în lipsa unor finanțări destinate formării profesionale a angajaților din surse

FSE-POSDRU, respondenții s-ar fi îndreptat spre:

Efectuarea formării profesionale din surse proprii, dar nu la nivelul de performanță

oferit de POSDRU;

Cursuri de formare specializate existente pe piață;

Costurile de formare ar fi fost suportate de către cursanți;

Un credit bancar pentru finanțarea proiectelor;

Calificare din fonduri proprii, dar pentru personal mai puțin;

Calificarea la locul de muncă;

Cursuri de formare prin organisme abilitate (I.S.J, CCD, Asociații Profesionale);

A.J.O.F.M;

Contractarea unui centru de formare profesională specializat.

Deși 24% dintre respondenți au declarat că proiectul de finanțare a formării profesionale

nu a produs un impact major, ceilalți au recunoscut că, datorită acestor proiecte, au reușit să

califice un număr mai mare de angajați, au reușit să-și doteze sălile de cursuri, au crescut

calitatea formării furnizate angajaților, iar firmele au devenit mai performante din punct de

vedere tehnic și economic. Trebuie menționat rolul foarte important pe care aceste finanțări l-au

avut în conștientizarea importanței formării profesionale atât la nivelul salariaților, cât și la

nivelul angajatorilor. Mai mult decât atât, unii angajatori au devenit mai conștienți de importanța

realizării formării profesionale pe baza unei evaluări de specialitate a nevoii de competențe.

“Nu am fi reușit crearea dorinței de a învăța în rândul tuturor categoriilor de angajați și

nici gradul de adaptabilitate pe care îl au acum angajații noștri.”


53

“Autorizare cursuri de formare profesională, dotare cu echipamente specifice activității

de formare profesională.”

“Nu aș fi calificat un număr atât de mare de oameni”

“Am fi avut în continuare angajați necalificați”

“Dotarea sălii de curs cu utilajele respective”

“Calificare de calitate”

“Nu s-ar fi realizat, în lipsa finanțării. Perfecționarea personalului selectat, conform

nevoii de instruire rezultate în urma sondajului făcut din interiorul societății.”

“Nu am fi performat din punct de vedere profesional, tehnic și economic”


54

5. Puncte slabe și puncte tari ale programelor de finanţare pentru

formarea profesională a propriilor angajaţi

64% dintre respondenți au menționat cel puțin un punct slab al fazei de depunere a

proiectelor, în vreme ce 70% au menționat cel puțin un punct slab al procedurilor de

implementare. Dacă doar 28% menționează birocrația ca punct slab al fazei de depunere,

65% o menționează atunci când fac referire la faza de implementare

86% dintre respondenți au menționat puncte tari ale finanțărilor POSDRU/FSE pentru

firmele aplicante, asigurarea necesarului de calificări (69%) și dezvoltarea firmei (33%)

fiind punctele tari cele mai prezente în conștiința respondenților,

92% dintre respondenţi au menţionat puncte tari ale finanţărilor FSE-POSDRU pentru

angajaţii beneficiari, calificarea și policalificarea (67%), precum și creșterea flexibilității

și angajabilității (49%) întrunind cele mai multe menționări.

Analiza generală a punctelor slabe și tari specifice finanțărilor POSDRU/FSE și a altor tipuri de

finanțări este redată în tabelele următoare. Remarcăm faptul că punctele slabe sunt concret

menționate, fiind în strânsă legătură cu derularea și implementarea proiectelor. Punctele tari fac

apel în mai mare măsură la efectele pe termen mediu și lung ale formării profesionale, efecte

resimțite atât la nivelul productivității, adaptabilității și competitivității firmelor, cât și la nivelul

salariaților și a dezvoltării carierei acestora.

64% dintre respondenţi au menţionat puncte slabe existente la depunerea proiectelor

pentru finanţare POSDRU/FSE (destinată formării profesionale a propriilor angajați), în timp ce

18% au spus că nu există punte slabe ale finanţărilor FSE-POSDRU la depunerea proiectelor, iar

alți 18% nu au menţionat niciunul. Punctele slabe cele mai frecvent invocate de beneficiari au

făcut referire la birocrația mare (28%), criteriile de eligibilitate pentru diferitele DMI-uri (26%),

termenele lungi necesare evaluării proiectelor depuse (22%) și slaba comunicare între autorități

și potențialii solicitanți/beneficiari (13%).

Punctele slabe sunt evidențiate diferit de IMM-uri și firmele mari, precum și în funcție de

sectorul de activitate. Astfel, IMM-urile au punctat mai degrabă: concurența neloaială, număr


55

mic de salariați ce pot fi instruiți (menționat de către firmele din domeniul construcții), criteriile

de eligibilitate (menționate cu precădere de firmele din domeniu servicii) și lipsa de experiență.

Firmele mari investigate au reclamat in principal: modul defectuos de funcționare a

platformei ActionWeb și analiza anuală a indicatorilor financiari.

În ceea ce privește implementarea proiectelor, 70% dintre respondenţi au menţionat

puncte slabe, 14% au declarat că nu există, în timp ce 16% nu au răspuns. 65% au invocat

birocrația excesivă și schimbarea regulilor pe parcurs, în vreme ce 38% au invocat nerespectarea

graficului de plăți și respingerea unor categorii de cheltuieli aprobate prin contract. De remarcat

procentul de 9% al celor care au reclamat lipsa de sprijin în implementare din partea autorităților

de management.

Percepția asupra punctelor slabe nu a fost diferită între IMM-uri si firmele mari, toți au

reclamat, în principal, rambursările întârziate, birocrația, schimbarea regulilor pe parcurs,

nerespectarea termenilor contractuali și volumul foarte mare de documente. Este de remarcat că

cele mai multe aspecte negative au fost evidențiate de către firmele din servicii.


56

Puncte slabe ale finanţărilor FSE-POSDRU la depunerea

proiectelor

% Puncte slabe ale finanțărilor FSE-POSDRU în implementarea

proiectelor

%

ELIGIBILITATEA 26 BIROCRAŢIA 65

Criteriile de eligibilitate 19 Volum foarte mare de documente solicitate fără existența unor

ghiduri de bună practică care să vină în sprijinul beneficiarilor

32

Criteriile ce trebuiesc îndeplinite de solicitanți 6 Documentația foarte laborioasă și modificările legislative în timpul

implementării față de perioada de scriere a proiectului

15

Analiza indicatorilor financiari anuali restrictivă 3 Schimbarea permanentă a condițiilor 18

EVALUARE INCORECTĂ ȘI NETRASPARENTĂ 9 Prea multă birocraţie 9

Evaluatori slab pregătiţi 6 Nerespectarea condițiilor când apar modificări pe parcurs 9

Evaluarea incorectă 3 LIPSA PREDICTIBILITĂŢII 38

Lipsa de transparenţă 3 Nerespectarea termenelor de validare, de plată 24

BIROCRAŢIA 28 Nerespectarea graficului de plăți, întârzieri la plata cererilor 9

Volum foarte mare de documente solicitate 19 Respingerea unor categorii de cheltuieli aprobate prin contract 6

Prea multă birocrație 9 LIPSA DE SPRIJIN 9

DURATA MARE A EVALUĂRII 22 Sprijin inexistent cu privire la proceduri 6

Termene foarte lungi între depunere proiect şi primire răspuns 19 Lipsa de implicare a autorităților în susținerea beneficiarilor 6

Întârzierea majoră în evaluarea proiectelor 6 ALTELE 9

ASPECTELE TEHNICE 9 Prea puţini experți / consilieri de evaluare, monitorizare și slab

motivaţi salarial

6

Caracterul foarte tehnic al bugetului şi rapoartelor financiare 6 Lipsa de experiență în implementarea proiectelor 3

Termenii utilizați în documente 3

ALTELE 33

Slaba comunicare între autorități și solicitanți /beneficiari 13

Lipsa de experiență în ceea ce privește sursele de finanțare și modul în

care pot fi accesate acestea

9

Aplicația ACTIONWEB neperformantă 6

Slaba pregătire a celor care monitorizează proiectele 3

Concurența neloială 3

*Procentele sunt calculate ca pondere în total firme care au menționat puncte slabe la depunere, respectiv în implementare (% necumulative)

Notă:Având în vedere că se raportează la totaluri diferite, procentele pentru fiecare subcategorie și categorie trebuie analizate comparativ în interiorul fiecărui tip de finanțare și

nu între acestea


57

În ceea ce priveşte punctele slabe la depunerea şi în implementarea proiectelor de formare

profesională finanţate din alte tipuri de surse, doar 8% au menţionat puncte slabe la depunere şi

16% în ceea ce priveşte implementarea, în timp ce 70% nu au menţionat nimic. Restul de 22% au

declarat că nu există nici un punct slab la depunerea proiectelor finanţate din alte surse şi

respectiv 16% au spus acelaşi lucru cu privire la implementare.

Cei care au menţionat puncte slabe, au făcut referire la:

Puncte slabe ale altor tipuri de

programe de finanțare a formării

profesionale la depunerea proiectelor

Puncte slabe ale altor tipuri de programe de

finanțare a formării profesionale în

implementarea proiectelor

Lipsa de experiență în ceea ce

privește sursele de finanțare și modul

în care pot fi acestea accesate;

Concurența neloială;

Documentație stufoasă;

Lipsa de experiență în implementarea

proiectelor;

Asigurarea cash-flow-ului;

Propriul buget de venituri și cheltuieli al

societăților;

Analiza pe clase de mărime a reliefat faptul că IMM-urile au punctat cu precădere către

concurența neloială (în principal firmele din servicii), în timp ce firmele mari au făcut referire la

volumul mare al documentelor solicitate în faza de depunere. Cu privire la faza de implementare,

punctele slabe ale altor tipuri de finanțări au fost menționate cu precădere de IMM-uri și au vizat

lipsa de experiență și birocrația.

86% dintre firmele beneficiare au menționat puncte tari ale finanțărilor POSDRU/FSE și

doar 8% au declarat că nu există, în vreme ce o minoritate de 6% nu au răspuns. Principalele

puncte tari vizate de respondenți fac referire la asigurarea necesarului de calificări (69%) și

dezvoltarea firmei și a paletei de servicii oferite (33%). IMM-urile au făcut referire la avantajul

calificării personalului (în special firmele din industrie și construcții), în vreme ce firmele mari

au menționat mai degrabă avantajele dezvoltării firmei si specializării personalului (în special

firmele din servicii).

Punctele tari ale proiectelor finanţate din alte surse/programe de sprijin cu impact asupra

firmelor aplicante au fost menţionate de doar 22%, 2% au spus că nu există, în timp ce 76% au

spus că nu se pot pronunţa pentru că nu au nici un fel de informaţii/nu au aplicat.


58

Puncte tari ale finanţărilor FSE-POSDRU pentru firmele

aplicante

%

Puncte tari ale altor tipuri de programe de finanţare a

formării profesionale pentru firmele aplicante

%

ASIGURAREA NECESARULUI DE CALIFICĂRI 69 ASIGURAREA NECESARULUI DE CALIFICĂRI 82

Reducerea deficitului de calificare în executarea sarcinilor de

lucru

31 Existența unui personal calificat în meseriile necesare activității

societății

18

Oportunități/fonduri pentru dezvoltarea resurselor umane

proprii/accesul la formare profesională și la resurse financiare

17 Recalificare angajați 18

Calificare a unui număr mare de angajați 14 Calificarea unui număr mare de angajați 9

Investiţii în resursa umană 14 Sprijin pentru realizarea proiectelor de formare profesională 36

Asigurarea personalului calificat (specializat) necesar 12 CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII 36

Posibilitatea de a realiza propriile proiecte de formare

profesională, pentru care nu există resurse financiare suficiente

la nivelul firmelor

12 Angajați mai activi, mai bine informați/formați 18

CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII 12 Creșterea plus-valorii forței de muncă angajate 9

Creșterea productivității la locul de muncă 7 Creșterea productivității 9

Dezvoltarea serviciilor de specializare și perfecționare oferite 7

DEZVOLTAREA FIRMEI 33

Dobândirea de experiență în domeniul formarii profesionale și

în accesarea și implementarea proiectelor

19

Cheltuieli salariale, dotări, întreținerea spațiilor, resurse,

organizare a activității

14

Crearea unei echipe, unei structuri sustenabile 7

Posibilitatea de lucru în parteneriat 2

CREȘTEREA VIZIBILITĂȚII FIRMEI ÎN PLAN

LOCAL, REGIONAL ȘI NAȚIONAL

10

* Procentele sunt calculate ca pondere în total firme care au menționat puncte tari la accesarea finanțărilor POSDRU/FSE, respectiv a altor tipuri de programe (% necumulative)


nu între acestea


59

Puncte tari ale finanțărilor FSE-POSDRU pentru angajaţii

beneficiari

% Puncte tari ale altor tipuri de programe de finanțare a formării

profesionale pentru angajaţii beneficiari

%

PERFECŢIONARE/PROFESIONALIZARE 67 FLEXIBILIZARE PE PIAŢA MUNCII 83

Dezvoltarea profesională / Dobândirea de noi competențe

profesionale

22 Ajută angajații să fie mai flexibili pe piața muncii, în menținerea

sau găsirea unui nou loc de muncă

33

Creșterea competenței angajaților 15 Calificare suplimentară care poate facilita integrarea pe piața

muncii în continuă schimbare

33

Creșterea nivelul pregătirii profesionale 15 Sporirea adaptabilității pe piața muncii 25

Obținerea de calificare și formare în domeniul în care activează 11 Creșterea competitivității pe piața muncii 8

Posibilitatea obținerii unei calificări fără costuri, dar și accesul

la informații relevante și actuale despre piața muncii

11 Adaptabilitate la noile cerințe tehnologice 8

Obținerea unor competențe și abilități în mai multe domenii de

activitate care duc la integrarea facilă pe piața muncii

7 PERFECŢIONARE/PROFESIONALIZARE 46

ANGAJABILITATE ȘI FLEXIBILITATE PE PIAŢA

MUNCII

49 Dezvoltare profesională 25

Creșterea nivelului de salarizare, reducerea riscului de

disponibilizare, posibilitatea de a-și completa cunoștințele și

abilitățile în propriul domeniu de activitate și șansa obținerii

unui nou loc de muncă într-o altă ocupație.

20 Îmbunătățirea performanțelor 8

Sporirea gradului de adaptabilitate pe piața muncii, inclusiv la

noile cerințe tehnologice

13 Creșterea productivității la locul de muncă 8

Șanse pentru dezvoltarea carierei 13

Curajul de a accesa alte job-uri 9

ALTELE 11

Promovarea schimbului de experiență la locul de muncă și

deschiderea accesului la surse de informare

4

Creșterea dorinței de învățare 7

Certitudinea că pot învăța 2

* Procentele sunt calculate ca pondere în total firme care au menționat puncte tari pentru angajații beneficiari de formare la accesarea finanțărilor POSDRU/FSE, respectiv a

altor tipuri de programe (% necumulative)


nu între acestea


60

92% dintre respondenţi au menţionat puncte tari ale finanţărilor FSE-POSDRU pentru angajaţii

beneficiari, în timp ce câte 4% au declarat că nu există punte tari/avantaje pentru angajaţi, iar alți

4% nu au răspuns. Conștientizarea beneficiilor formării profesionale la nivel de angajat este ușor

mai ridicată comparativ cu conștientizarea beneficiilor la nivel de firmă/agent economic.

Principalele beneficii menționate de respondenți fac referire la creșterea nivelului de

calificare și policalificarea salariaților (67%), precum și la efectele acesteia la nivel de carieră

personală: creșterea adaptabilității și angajabilității lucrătorilor (49%).

Reprezentanții IMM-urilor au declarat că principalele avantaje pentru angajații instruiți

au fost dezvoltarea personală, diplomele obținute, salariile mai mari și noile cunoștințe

acumulate, în timp ce firmele mari au subliniat creșterea productivității muncii.

Doar o pătrime dintre respondenţi au menţionat puncte tari pentru proiecte de formare

profesională finanţate din alte surse pentru angajaţi, în timp ce 75% nu au răspuns pe motiv că nu

au informaţii despre astfel de proiecte.


61

6. Modalități de îmbunătățire a programelor care sprijină

firmele pentru formarea profesională a propriilor angajaţi

Doar 58% dintre firmele intervievate intenționează să mai aplice pe viitor la finanțări

europene pentru sprijinirea formării profesionale a propriilor salariați

Cele mai dornice să acceseze și pe viitor fonduri europene sunt firmele din industrie

(78%)

Firmele mari (63%) manifestă un interes mai crescut comparativ cu IMM-urile (55%) de

a accesa și pe viitor fonduri europene

Mai puțin de 5% dintre respondenți au declarat că nu este necesară îmbunătățirea

accesării fondurilor PODSRU/FSE sau altor tipuri de sprijin pentru formarea profesională

a angajaților. Aproape toți participanții la studiul de caz au considerat că sunt necesare

măsuri de îmbunătățire în ceea ce privește documentația solicitată, procesul de evaluare a

proiectelor, condițiile de eligibilitate și modul în care se fac rambursările.

Peste jumătate dintre firmele investigate intenționează și pe viitor să aplice pentru finanțări de tip

fonduri europene pentru formarea angajaților. Doar o treime dintre firme au declarat că ar aplica

pentru alte tipuri de finanțări pentru formare profesională a angajaților (Grafic 6.1.). Remarcăm,

așadar, apetența moderată pentru alte tipuri de surse publice de finanțate a FPC pentru proprii

salariați.

78% dintre firmele din industrie intenționează să aplice pentru finanțări FSE/POSDRU pe

viitor, iar 46% ar fi dispuse să aplice și pentru alte surse. În cazul firmelor din construcții,

jumătate ar mai aplica pentru FSE/POSDRU, dar niciuna pentru altă sursă de finanțare, în timp

ce tot jumătate dintre firmele din sectorul serviciilor ar fi interesate în viitor de finanțări

FSE/POSDRU și o treime și de alte tipuri.

În funcție de clasa de mărime, 55% dintre IMM-uri doresc să mai aplice în viitor pentru

fonduri FSE/POSDRU și numai 29% pentru alte tipuri de finanțări, în timp ce 63% dintre firmele

mari sunt interesate și pe viitor de finanțări FSE/POSDRU și 42% și de alte tipuri de fonduri

pentru formarea profesională a propriilor angajați.


62

Grafic 6.1. Intenționați să mai aplicați pentru finanțare .....pe viitor? - % Da


Motivele ce vin în favoarea aplicării, pe viitor, pentru a obține finanțarea FPC a propriilor

angajați sunt legate de:

aplicarea cunoștințelor dobândite în proiectele derulate, a lecțiilor învățate și dobândirea

de experiențe noi;

diversificarea serviciilor prestate de firmă;

existența unui suport financiar real pentru calificarea propriilor angajați;

formarea profesională a angajaților, motivarea salariaților;

atragerea de fonduri si calificarea angajaților pentru bunul mers al firmei;

ridicarea nivelului de cunoștințe și competențe în rândul angajaților;

procentul mare de cofinanțare publică;

succesul primului proiect; rezultatele obținute la proiectele anterioare;

posibilitatea de creștere a cifrei de afaceri;

pregătirea continuă a angajaților și achiziționarea de utilaje;

nevoia de a răspunde la schimbările care se petrec cu rapiditate pe piața forței de muncă;

continuarea formării profesionale și recalificarea angajaților în alte meserii.

Refuzul și lipsa de interes pentru a mai accesa astfel de finanțări au fost motivate prin:

lipsa de profesionalism a experților din cadrul CNDIPT și blocajele financiare de la

bugetul de stat;


63

lipsa motivației, nu neapărat financiară;

faptul că firma nu mai dispune de fonduri pentru susținerea unor astfel de proiecte;

procedurile greoaie, bătaia de cap;

existența unui număr suficient de angajați calificați;

dificultatea implementării proiectelor în noile condiții reglementate;

întârzierea rambursărilor care suprasolicită financiar firmele aplicante;

plata de penalități;

restrângerea activității;

cauze ce țin de OIR, AM, Ministerul de Finanțe și bănci.

Puțini respondenți (sub 5%) au declarat că nu ar schimba nimic și ar repeta integral experiența

implementării proiectelor FSE-POSDRU, iar cei mai mulți au spus că: ar fi mai atenți la

legislație, ar întocmi mai bine documentele și bugetul, ar planifica mai realist activitățile din

proiect, s-ar asigura că au cash-flow-ul necesar pentru derularea proiectului, ar fi mai atenți la ce

consultanți contractează pentru scrierea proiectului sau ar utiliza propriul personal:

“Totul, altfel ar însemna o atitudine mai implicată a unor instituții cu rol în accesarea de

asemenea fonduri”

“Aș derula în aceeași modalitate și aș fi mai atent cu documentele justificative, acestea

să fie pe înțelesul experților de evaluare”

“O analiză mai riguroasă a cheltuielilor bugetare”

“Aș îmbunătăți procedurile interne de lucru și comunicarea internă”

“Planificarea unui grafic de activități puțin diferit ținând cont de experiența anterioară”

“Angajarea de credit de la inițierea proiectului”

“Documentarea mai atentă și aplicată asupra legislației și reglementărilor prevăzute”

“Am asigura o ritmicitate mai riguroasă în depunerea cererilor de rambursare, am

rezolva o susținere financiară mai bună în completarea documentelor POSDRU”


64

“Nu ne-am mai implica atât! Folosim atâta energie, nervi și mai ales resurse în scopuri

de apreciat iar de primit, primim numai controale!”

“Aș verifica cu mare atenție eligibilitatea”

“Scrierea proiectului în cadrul firmei, alegerea echipei de implementare din cadrul

firmei”

“Aș fi mai atentă la alegerea consultantului extern”

“O planificare mai flexibilă a resurselor; lobby pentru revizuirea și definirea explicită a

indicatorilor și a ghidurilor pentru scrierea cererilor de finanțare”

Este de remarcat faptul că firmele mari au solicitat mai mult schimbări pentru

transparentizarea, debirocratizarea și consecvența procesului (cu precădere firmele din domeniul

serviciilor), în timp ce IMM-urile și-ar dori mai multă informare/promovare și criterii de

eligibilitate mai flexibile.

64% dintre firmele intervievate fac recomandări cu privire la îmbunătățirea procesului

de accesare a fondurilor de tip FSE/POSDRU în ceea ce privește“Documentația solicitată la

depunere și contractare” prin:

Un volum mai redus de documente solicitate, atât cu privire la documentare, cât și

referitor la cele privind contractarea;

Menținerea regulilor stabilite prin ghidul de aplicare;

Elaborarea unei documentații standard de tip grilă;

Îmbunătățirea nivelului de pregătire a personalului AM și a gradului de disponibilitate în

furnizarea informațiilor;

Mai puține hârtii, ștampile, semnături și utilizarea formatului electronic;

Norme clare de aplicare; Explicitarea coerentă și consecventă a ghidurilor;

Sprijinul reprezentanților POSDRU pentru firmele aplicante cu afișarea la timp a

documentației solicitate;

Excluderea clauzei suspensive;

Perioada de evaluare și contractare mai scurtă;

Lărgirea paletei de activități în cadrul proiectului care să permită intervenții integrate;

Corelarea cu standardele și procedurile ANC.


65

În ceea ce privește “Documentația solicitată pentru rambursări”, procesul de accesare a

fondurilor FSE-POS DRU ar putea fi îmbunătățit, în opinia celor 74% dintre respondenți

care fac sugestii, prin:

Volum redus al documentelor justificative, concomitent cu implicarea activ - pozitivă a

ofițerilor de verificare;

Anexe și modul de depunere constante;

Simplificarea documentelor și consiliere mai bună din partea specialiștilor, organismelor

intermediare;

Eliminarea dublei transmisii a documentelor;

Revenirea la trimiterea documentelor doar pentru eșantioane în cadrul cererilor de

rambursare;

Simplificarea procedurilor;

Apelarea la firme specializate;

Reglementări mai stabile si mai clare / logice;

Simplificarea anexelor, fără a se suprapune si repeta informațiile în anexe diferite;

Reducerea procentului pentru managerul de proiect;

Verificări în timp mai scurt.

Evaluarea cererilor a nemulțumit respondenții prin termenele foarte lungi, slaba calificare a

evaluatorilor, lipsa de transparență, criteriile interpretabile. Prin urmare 76% dintre participanți

fac sugestii cu privire la îmbunătățirea “Procesului de evaluare a proiectelor depuse” prin:

Termene mai scurte de evaluare și aprobare (maximum 3 luni) pentru a păstra actualitatea

proiectului;

Criterii de evaluare obiective, ușor de cuantificat;

Evaluatori mai riguros selecționați, eventual specialiști;

Evaluare corectă, independentă și anonimă;

Scurtarea termenului de soluționare a contestațiilor;

Anunțarea și respectarea termenelor de evaluare;

Angajarea unui număr mai mare de evaluatori în vederea reducerii timpului alocat

procesului de evaluare;


66

Transparență în stabilirea comisiilor de evaluare; validare obligatorie a expertizei

evaluatorilor.

În ceea ce privește “Condițiile de eligibilitate” existente în procesul de accesare a fondurilor

FSE-POS DRU, 44% dintre firmele respondente consideră că acestea se pot îmbunătăți dacă:

Condițiile de eligibilitate ar fi echilibrate în raportul cost-obiectiv-indicator de atins;

Regulile privind criteriile de eligibilitate ar fi menținute în cazul unui proiect în derulare,

de exemplu: cheltuielile FEDR;

Condițiile de eligibilitate financiară ar fi mai puțin restrictive în ceea ce privește

furnizorii de formare profesională;

Documentația s-ar adapta pe specificului activității aplicanților;

Ar fi cât mai flexibile, fără a se modifica însă în funcție de legislația în domeniu;

Ar fi concrete, precise, fără a da loc interpretărilor;

IMM-urile ar fi eligibile pe cât mai multe linii de finanțare.

Procesul de “Decontare/rambursare a cheltuielilor” pentru proiectele POSDRU/FSE ar putea fi

îmbunătățit, în opinia celor 76% dintre respondenții care fac recomandări, prin:

Respectarea termenelor contractuale stabilite conform cu legislația în vigoare;

Răspuns rapid (în conformitate cu prevederile contractuale) la cererile de rambursare;

Decontarea în maximum 10 zile de la depunerea cererii și reglaje la următoarea cerere;

Ofițerii de monitorizare să fie mai eficienți, rapizi, prompți, mai bine pregătiți;

Documente solicitate mai puține;

Penalizarea AM/POSDRU în cazul depășirii termenelor de rambursare.

În plus, respondenții și-ar dori să vadă schimbări majore, cu caracter general și specific, al

modului în care decurge accesarea finanțărilor FSE-POSDRU. În opinia lor, deși menționate

adesea pe toată durata interviurilor, este nevoie de:

O mai mare implicare a autorităților în susținerea beneficiarilor; mai mult sprijin privind

procedurile, prin clarificarea mai aprofundată a acestora;

Birocrație mai puțină;

Mai mulți experți / consilieri de evaluare și de monitorizare care să fie și motivați salarial

corespunzător;


67

Scurtarea timpului, respectarea termenelor și a calendarelor pentru deschiderea liniilor de

finanțare;

Publicarea condițiilor mult înaintea deschiderii liniilor; Timp mai mare între publicarea

fondurilor existente și data la care se pot depune dosarele;

Informare corectă asupra tuturor elementelor necesare depunerii;

Popularizarea documentației, a legislației și a tuturor limitărilor, restricțiilor pe fiecare

axă;

Aplicație ACTIONWEB mai performantă;

Respectarea condițiilor contractuale indiferent de modificărilor apărute pe parcurs;

Categoriile de cheltuieli aprobate prin contract să poată fi decontate;

Accesul continuu la finanțări din FSE și nu în sesiuni;

Transparență în procesul de evaluare, contractare și rambursare;

Contractarea de evaluatori specializați;

Asumarea de către autorități a deciziilor luate;

Includerea în categoria de beneficiari/grup țintă și a persoanelor cu studii medii sau

superioare care sunt încadrați însă ca persoane necalificate;

Egalitatea șanselor;

Punerea la dispoziție a unui fond pentru salariile echipei de implementare;

Ghiduri mai clare, fără ambiguități;

Mărirea procentului de prefinanțare;

Acordarea unui procent de minim 95% pentru oferirea de finanțări care îmbunătățesc

condițiile de muncă;

Accent pe programa de specializare și perfecționări pentru angajați.

Marea majoritate a firmelor cuprinse în studiul de caz nu a avut experiență în accesarea de alte

tipuri de sprijin pentru formarea profesională a angajaților și nu cunosc modul de funcționare al

acestora sau nu sunt deloc informați despre astfel de programe. Tocmai de aceea, aproape

jumătate dintre participanții la studiul de caz au recomandat ca alte tipuri de sprijin pentru

formarea profesională a angajaților:

Să pună accent pe finanțări pentru specializare, perfecționare și evaluare de competențe,

nu doar pe calificare;


68

Să fie făcute publice sursele de finanțare în sensul informării firmelor din regiune asupra

surselor de finanțare de care ar putea beneficia;

Să fie transparente;

Să fie mai bine promovate;

Să convingă angajatorii că FPC pentru angajați este o necesitate;

Să urmărească respectarea legislației privind formarea profesională a angajaților;

Să alinieze condițiile de eligibilitate în funcție de nevoile firmelor beneficiare;

Să fie aprobate cu precădere proiectele aplicanților care nu pot sa susțină prin forțe

proprii derularea formării profesionale;

Să identifice nevoile societăților în sensul îmbunătățirii condițiilor de lucru;

Să fie continue și promovate la scară cât mai largă;

Să existe programe coerente de accesare, criterii clare de eligibilitate, personal corect

informat în cadrul autorităților care să ofere informații;

Reducerea birocrației.


69

ANEXA. GHID DE INTERVIU

Firma

_____________________________________________________________________________________

Localitate ______________________________ Județ _________________________________________

Sector de activitate ______________________________ Număr salariați în prezent ________________

Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale împreună cu Centrul Naţional de Pregătire

în Statistică – CNPS şi Novel Research desfăşoară în perioada 23 iunie - 2 iulie 2014 o cercetare sociologică în cadrul Proiectului

“Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă” din Programul PIAŢA MUNCII, din cadrul

Planului sectorial de cercetare - dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice pentru

perioada 2013-2015, Direcția prioritară „Dezvoltarea şi adecvarea politicilor din domeniul ocupării forţei de muncă şi formării

profesionale continue la ciclicitatea economică”.

Această cercetare sociologică are ca obiectiv evaluarea experiențelor beneficiarilor de finanţări pentru susținerea formării

profesionale a propriilor salariați şi identificarea eventualelor probleme întâmpinate în accesarea finanţărilor, cu scopul, pe de o

parte, de a îmbunătăţi şi creşte accesul la finanţările existente sau care urmează a fi deschise pentru formarea profesională a

propriilor angajaţi.

În acest sens ne va ajuta foarte mult împărtăşirea experienţei pe care dvs. aţi avut-o în derularea de programe finanţate din

POSDRU/FSE sau alte programe de suport a unor astfel de programe de formare. În continuare vă voi adresa câteva întrebări în

acest sens. Menţionez că răspunsurile dvs. vor rămâne confidenţiale şi nu vor fi dezvăluite către alte persoane.

Pentru început aş dori să vorbim despre proiectele de formare profesională a propriilor angajaţi pe

care le-aţi derulat sau le aveţi în prezent în implementare.

F1. Pentru cate si ce tipuri de finanţări pentru formarea profesională a angajaţilor aţi aplicat până în

prezent?

1. POS DRU/FSE NUMAR ___

2. Alt tip, specificaţi? (ex. AJOFM, sponsorizări etc.) ____________________________________ NUMAR ___

Q1.Când ați aplicat? Pentru ce proiect(e)? Ce axă? De ce ați ales aceasta axă/domeniu?(Completează

pentru toate proiectele implementate sau în implementare)

1) PROIECT 1

a) Data aplicării _________________________ Data contractării ________________________________

b) Sursa (1) FSE (2) AJOFM (3) Care. Specificați __________________________________________

c) Titlu Proiect _________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

d) Axa şi domeniul _____________________________________________________________________

e) Tip Proiect (doar pentru finanţări POS DRU/FSE): (1) grant (2) strategic

2) PROIECT 2



70


c) Titlu Proiect _________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

d) Axa şi domeniul _____________________________________________________________________


3) PROIECT 3



c) Titlu Proiect _________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

d) Axa şi domeniul _____________________________________________________________________


Ne vom referi în cele ce urmează la ultimul proiect implementat sau aflat în implementare!!!

Q2. Cat a durat scrierea proiectului? __________ luni

Q3. Ați contractat specialiști/servicii de consultanță pentru scrierea proiectului? De ce?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Q4.Cât ați așteptat de la depunere până la semnarea contractului? __________ luni

Q5.Nevoile/Problemele pentru care ați aplicat și justificat proiectul depus mai erau de actualitate la

momentul contractării? Dacă NU, ce demersuri ați făcut pentru a face ca proiectul să răspundă noilor

nevoi ale firmei/companiei dvs.?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Q6.Cum ați descrie condițiile de eligibilitate ale axei pentru care ați aplicat?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________


71

Q7.Care este opinia dvs. despre documentele solicitate (cu referire la tipul si volumul de documente

solicitate, plus alte aspecte relevante) în timpul fazei de depunere și precontractare?

a) În faza de depunere

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

b) În faza de precontactare

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

Q8.Care au fost principalele probleme întâmpinate in ceea ce privește….?

a) Depunerea propunerii de proiect /aplicației

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

b) Criteriile de eligibilitate

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

c) Identificarea unor parteneri viabili financiar și tehnic pentru implementarea programului

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

d) Utilizarea platformei ActionWeb

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

e) Utilizarea formularelor de grup țintă și ale anexelor și documentelor specifice

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

f) Identificarea personalului specializat sau a unei firme specializate pentru managementul

proiectului

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________


72

g) Identificarea experților administrativi (contabil, auditor, asistent de proiect, etc.)

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

h) Identificarea unui furnizor de formare profesională pentru cursurile de formare pe care ați dorit

să le furnizați

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

i) Identificarea unor lectori bine pregătiți pentru furnizarea de cursuri

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

j) Asigurarea cash-flowlui în cadrul proiectului

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

k) Comunicarea cu AM/OIR

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

l) Recuperarea TVA

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

m) Comunicarea cu echipele de monitorizare și control

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

n) Identificarea și menținerea motivației grupului țintă

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

o) Depunerea memoriilor justificative/realizarea actelor adiționale

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

p) Altele. Care?

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________


73

Q9. Cum a decurs parteneriatul în cadrul proiectului ?

a) Dacă a fost un parteneriat de succes, ce credeți că a fost determinant în acest sens?

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

b) Dacă NU a fost un parteneriat de succes, ce veți schimba data viitoare în procedurile de

identificare parteneri și colaborare cu aceștia?

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

Q10a. Cum ați selectat grupul țintă (angajaţii) participant la cursurile furnizate în cadrul proiectului ?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Q10b. Cum aţi motivat grupul ţintă, ales pentru formarea profesională, să se implice?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Q10c. Care au fost principalele probleme cu care v-ați confruntat în lucrul cu grupul țintă ?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Q11. Ce fel de calificări/pentru ce fel de competenţe aţi realizat formarea profesională prin proiectul

despre care discutăm?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________


74

Q11a. Cum ați decis ce calificări şi pentru ce competenţe este necesară formarea profesională realizată

în cadrul proiectului despre care discutăm?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Q12. Câți dintre proprii salariați participanți la cursurile de formare profesională organizate în cadrul

proiectului de care discutăm mai activează în prezent în cadrul firmei? Procent ___________%

Q13. Ați avut cheltuieli neeligibile în cadrul proiectului?

1. Da 2. Nu

Q13a. Daca DA, cât % din valoarea totală a proiectului? ___________________%

Q14. Ce fel de cheltuieli (ce capitol bugetare) au avut cele mai multe cheltuieli neeligibile?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Q15. Cum ați susținut cheltuielile neeligibile ale proiectului?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Q16. Ați avut până în prezent vreun control / vizită de monitorizare pe proiect? Cum au decurs acestea?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Q17. Care a fost bugetul estimat inițial al proiectului și care a fost bugetul realizat (în procente raportat

la cel estimate inițial)?

a) Bugetul estimat iniţial (valoare)___________________________________________

b) bugetul realizat (în procente raportat la cel estimate iniţial)____________%

Q18. Dacă bugetul realizat este sub 80% din cel estimat, Care sunt factorii care au condus la

neatragerea surselor puse la dispoziția proiectului?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________


75

Q19. Care sunt, in opinia dvs., cele mai dificile aspecte/criterii de îndeplinit de un solicitant/beneficiar

și care necesită îmbunătățire urgentă pentru a crește accesul firmelor la fonduri destinate formării

profesionale a propriilor angajați?

A. În ceea ce priveşte finanţările POS DRU/FSE

a) În faza de depunere a proiectului

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

b) În faza de implementare a proiectului

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

B. Cu privire la alte tipuri de finanţări/sprijin pentru formarea profesională a angajaţilor (cu

excepția surselor proprii)

a) În faza de depunere a proiectului

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

b) În faza de implementare a proiectului

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

Q20. În general, care sunt principalele avantaje ale finanțărilor prin POS DRU/FSE pentru....?

a) firmele aplicante

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

b) angajaţii care au beneficiat de formare profesionala

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

Q21. Dar care aţi spune că sunt principalele avantaje ale celorlalte finanţări disponibile pentru formare

profesională (excepţie POS DRU/ FSE) pentru ....? (ex. AJOFM, sponsorizări etc.)

a) firmele aplicante

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

b) angajaţii care au beneficiat de formare profesionala

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________


76

Q22. Care credeți că au fost aspectele care s-au îmbunătățit cel mai mult în firmă ca urmare a

implementării proiectului...?

a) pe termen scurt?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

b) pe termen mediu?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Q23. A existat ceva ce a fost prejudiciat/s-a înrăutățit în firma dvs. prin implementarea

proiectului/proiectelor? Specificaţi, va rog

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Q24. Care ar fi fost alternativa dvs. in lipsa finanțărilor POS DRU/FSE pentru formarea profesională a

propriilor angajați?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Q25. Este ceva ce credeți ca NU ați fi reușit sa realizați în lipsa finanțării POS DRU/daca nu ați fi derulat

proiectul POS DRU?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Q26.Intenționați să mai aplicați pentru finanțare .....pe viitor?

A. POS DRU/FSE 1. Da 2. Nu

B. Alte surse de finanțare pentru formarea propriilor salariați 1. Da 2. Nu

Q26a. Dacă da, Ce v-ar motiva cel mai mult in acesta privință?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Q26b. Dacă nu, de ce anume?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________


77

Q27.Ce ați face altfel/diferit daca ar fi sa mai aplicați pentru un proiect POS DRU/FSE?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Q28. Cum ar putea fi îmbunătățit procesul de accesare a POS DRU/FSE in ceea ce privește…

a) Documentația solicitată la depunere și contractare

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

b) Documentația solicitată pentru rambursări

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

c) Procesul de evaluare a proiectelor depuse (termen, evaluatori etc.)?

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

d) Condiții de eligibilitate?

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

e) Decontare/rambursare bani?

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

f) Altceva, specificați?

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

Q29. Ce ați dori sa se schimbe, in principal, in viitor la modul de accesare a finanțărilor din FSE?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________


78

Q30. Ce ar putea fi îmbunătățit procesul de accesare a altor tipuri de finanţări/sprijin pentru formarea

profesională a propriilor angajaţi? (ex. AJOFM, sponsorizări etc.)

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Q31. Ce ați dori sa se schimbe, in principal, in viitor la modul de accesare a altor tipuri de

finanţări/sprijin pentru formarea profesională a propriilor angajaţi? (ex. AJOFM, sponsorizări etc.)

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

EDUC. Ultima şcoală absolvită de dvs.

1. Şcoală profesională/de ucenici/maiştri 4. Colegiu

2. Liceu 5. Facultate/studii postuniversitare

3. Şcoală post-liceală

SEX 1. bărbat 2. femeie VARSTA. Vârsta în ani împliniţi |___|___|

FUNCŢIA _________________________________________________

Va mulţumim foarte mult pentru sprijin!

Date post:	04-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	buituong
View:	230 times
Download:	2 times

Studiu de caz în rândul firmelor beneficiare de subvenţii pentru ...

Documents