Motivatii ale comportamentelor sociale si satisfactia relationala in

familie

Avadeni Natalia Bajan Violeta Florica

REZUMAT

Cercetarea isi propune sa puna in evidenta unele dintre sursele marilor si micilor conflicte cotidiene in relatiile parinte-adolescent.Este vorba despre pozitionarile diferite pe axa inchidere-deschidere cognitiva si despre impactul acestora asupra satisfactiei familiei.Cercetarea surprinde ,astfel,cum deschideri cognitive a adolescentilor i se opune o relativa inchidere cognitiva in partea parintilor,si cum climatul familial poarta amprenta diverselor tipuri de pozitionare pe aceasta axa.

Axe de reflectie Cercetarea se plaseaza in planul relatiilor de familie,al relatiilor mai mult

sau mai putin conflictuale dintre parinti si copii,in special adolescenti,si isi propune in evidenta unele dintre cauzele neintelegerilor si tensiunilor existente. Mai concret,este vorba despre descrierea relatiei parinte-adolescent din punct de vedere al trebuintelor vs. evitarii cognitive de inchidere si al satisfactiei relationale.Conceptul central al cercetarii este ce al motivatiei,ca structura cognitiv-dinamica ce dirijeaza comportamentele cotidiene,concept analizat in aceasta cercetare la nivelului comportamentului social.

Termenul general si abstract de motivatie a fost utilizat pentru a desemna aspectul dinamic si directional al comportamentelor.Cercetarea de fata abordeaza problematica motivatiei in aria comportamentului social ,a relatiei subiectului cu situatiile semnificative ale lumii sociale prin intermediul unor terbuinte de natura cognitiva,trebuinte ce se afla la originea activitatii in care mecanismele de tratare a informatiilor ocupa un loc preponderent.

OBIECTIVE Cercetarea si-a propus sa analizeze relatia parinte-copil, o relatie

asimetrica,o relatie in care partenerii joaca roluri distincte,au puteri diferite,unul fiind dominant,iar celalalt dependent.Acest tip de relatie complementara este stabila,dar poate acumula tensiuni.S-a ales o astfel de relate bazata pe asimetrie de putere,pentru ca ea este dificil de negociat,poate deveni rigida si repetitiva,conducand spre situatii conflictuale si alternand astfel satisfactia relationala.Printre aspectele motivationale ale comportamentului social enumeram si trebuinta cognitiva de inchidere pusa in evidenta de A.W.Kruglanski.Ea se refera la atitudinea fata de ordine si structura la prezibilitate,la reactiile in fata ambiguitatii.Prezenta cercetare si-a propus sa analizeze trebuinta de inchidere la nivelul a doua grupuri sociale,grupuri caracterizate prin statusuri diferite (parinte-copil) si prin varste diferite (adult-adolescent).

IPOTEZE Pentru a investiga aceasta problematica s-au facut urmatoarele

ipoteze: Ipoteza 1. Daca parinti si adolescenti se pozitioneaza diferit pe

axa trebuintei cognitive de inchidere,atunci acest tip de pozitionare constituie o caracteristica a celor doua categorii investigate.

Ipoteza 2. Daca parinti si adolescenti care se pozitioneaza apropiat pe axa inchidere-deschidere cognitiva resimt o satisfactie relationala mai mare decat parinti si adolescenti care se pozitioneaza distantat pe aceeasi axa,atunci aceste diferente relative de pozitionare influenteaza calitatea climatului familial.

Instrumente de cercetare Calitatea relatiilor adolescent-parinte a fost masurata cu

ajutorul Indexului de relatii familiale elaborat de Walter W. Hudson(1988,p.103),chestionar care masoara satisfactia relatiilor din cadrul familiei.Scorurile joase reflecta un nivel de satisfactie in familie.Cu cat scorul este mai ridicat cu atat este mai mare insatisfactia,ceea ce necesita reflecti asupra modului in care familia munceste si traieste impreuna.

Motivatia comportamentului social a fost analizata din punct de vedere al trebuintei cognitive de inchidere nespecifica cu ajutorul Scalei trebuintei pentru nchidere ,elaborata de D.M. Webster si A.W. Kruglanschi(1994).

Subiecti Cu ajutorul acestor probe au fost analizati 176 de subiecti,dintre care 103

parinti si 73 de adolescenti.Familiile investigate au avut urmatoarea structura:

-31 de famili compuse din 2 parinti si un copil adolescent,ceea ce inseamna 124 de relatii interpersonale;

-40 de famili formate dntr-un parinte s un copil ceea ce inseamna 80 de relatii nterpersonale;

-o familie formata dintr-un parinte si 2 adolescenti,ceea ce inseamna 4 relatii interpersonale;

Din aceasta detaliere rezulta ca au fost analizate 208 relatii interpersonale. De-a lungul investigatiilor a mai fost utilizat un lot de 45 de subiecti adulti cu

varste cuprinse intre 36 si 52 de ani ,care nu au copii.Acest lot a fost compus din 28 de subiecti de sex feminin si 17 subiecti de sex masculin.

Reprezentarea si interpretarea datelor

In urma demersului de verificare a primei ipoteze se poate constata existenta unei diferente consistente de pozitionare pe axa de inchidere-deschidere cognitiva intre parinti si copii lor adolescenti.

Climat familial

Ordine Previzib. Decizie Ambiguit.

Spirit Scor totol

Parinti N=103

29,9 8,8 7,2 4 6,8 5,9 23,9

Adulti fara copii N=45

- 8,6 7,0 4,6 6,3 5,3 19,2

Adolescenti N=73

27,38 4,3 3,2 3,8 2,8 2,7 16,8

Analiza semnificatiei diferentelor intre mediile obtinute de parinti si copii la testul de trebuinta de inchidere este semnificativa dn punct de vedere statistic,in sensul ca parinti au o trebuinta de inchidere semnificativ mai accentuata decat adolescenti.Aceasta afirmatie este sustinuta si de faptul ca parintii au o trebuinta de inchidere semnifcativ mai accentuata si decat adulti care nu au copii.

In continuare s-a urmarit analiza diferentelor dintre mediile obtinute de parinti si adolescenti la sub-scalele probei de inchidere.Este vorba de trebuinta de ordine,de previzibilitate,de decizie prompta,toleranta scazuta la ambiguitate si inchidere a spiritului.Se pot observa atat diferente cat si asemanari intre adolescenti si parintii lor referitor la sub-scalele probei de trebunta cognitiva de inchidere.

Pentru a verifica cea de-a doua ipoteza ce sta la baza cercetarii s-a calclat diferenta dintre scorurile obtinute de membri diadelor la proba trebuintelor de inchidere si s-a luat in consideratie calitatea climatului familial perceput de aceste diade. Pentru a imparti lotul dupa criteriul calitati climatului familial s-a pornit de la media obtinuta la Indexul de relatii 28,8 la care s-a adaugat si s-a scazut 1 sigma =10,3.Astfel s-au obtinut urmatoarele categori: -categoria subiectilor care percep un climat satisfacator in familie care cuprinde 43 de subiecti cu scoruri sub 18,5.

-categoria subiectilor care percep un climat mediuu satisfacator care cuprinde un nr. de 123 de subiecti cu scoruri cuprinse intre 18,5 si 39,1

-caregoria subiectilor care percep climatul din familie ca fiind nesatisfacator ,unde sunt inclusi un numar de 42 de subiecti cu scoruri peste 39,1.Calculele statistice arata ca un procent semnificativ mai mare de subiecti care intretin relati satisfacatoare,se inscriu in categoria 0 clase,decat cei cu relatii percepute ca fiind nesatisfacatoare.

CONCLUZII Cercetarea si-a propus sa studieze aspecte ale motivatiei comportamentului social la

nivelul familie,aspecte mai putin investigate experimental in literatura de specialitate.Datele obtinute au scos in evidenta pozitionari diferite ale parintilor si adolescentilor in ceea ce priveste intensitatea trebuintei cognitive de inchidere,in sensul ca parinti par a fi semnificativ mai “inchisi” decat copii lor.In concluzie,credem ca se poate afirma posibilitatea ca tensionarea climatului familial sa isi afle una dintre cauze in comportamentele cu motvatii diferite,dictate de trebuinte de inchidere – deschidere cognitiva a intensitati diferite.Aceste rezultate conduc catre cateva interogatii:starea de razboi,de la rebeliunea deschisa la rezistenta subtila s ascunsa dintre adolescenti si parinti poate fi redusa?Pozitionarile diferite pe axa inchidere – deschidere pot fi negociate de catre parinti si adolescenti?Care pot fi factori care pot creste satisfactia in familie prin ameliorarea relatiilor parinte-copl?

Toate aceste intrebari cer un raspuns deoarece modul de a vedea,simti si de a stabili raporturi cu ceilalti isi are sursa si in particularitatile convietuiri cu familia,caci familia constituie spatiul unde se construiesc prototipuri pentru toate celelalte relatii,de supra- sau subordonare,de complementarlitate sau reciprocitate cu nenumaratele noante afective care la coloreaza.

BIBLIOGRAFIE

REVISTA DE PSIHOLOGIE ,EDITURA ACADEMIEI ROMANE,2009.