16-May-11

1

STRUCTURA STRUCTURA INFORMATIONALĂ AINFORMATIONALĂ AINFORMATIONALĂ A INFORMATIONALĂ A CREIERULUI UMANCREIERULUI UMAN

RESTIAN ADRIAN RESTIAN ADRIAN 20112011

SUBSTANŢĂ, ENERGIE SUBSTANŢĂ, ENERGIE INFORMAŢIEINFORMAŢIE

CREIERUL OMULUI ARE UN ANUMIT VOLUMCREIERUL OMULUI ARE UN ANUMIT VOLUM--1500 CC1500 CCARE O ANUMITĂ GREUTATEARE O ANUMITĂ GREUTATE 1500 G1500 GARE O ANUMITĂ GREUTATEARE O ANUMITĂ GREUTATE--1500 G1500 GARE O ANUMITĂ COMPOZIŢIE CHIMICĂARE O ANUMITĂ COMPOZIŢIE CHIMICĂCONSUMĂ O ANUMITĂ ENERGIECONSUMĂ O ANUMITĂ ENERGIEDEŞI NU REPREZINTĂ DECÂT 2% DIN GREUTATEA DEŞI NU REPREZINTĂ DECÂT 2% DIN GREUTATEA CORPULUICORPULUICONSUMĂ 20% DIN ENERGIA PRODUSĂ DECONSUMĂ 20% DIN ENERGIA PRODUSĂ DECONSUMĂ 20% DIN ENERGIA PRODUSĂ DE CONSUMĂ 20% DIN ENERGIA PRODUSĂ DE ORGANISMORGANISMDAR ÎN SPATELE SUBSTANŢEI ŞI ENERGIEIDAR ÎN SPATELE SUBSTANŢEI ŞI ENERGIEICREIERUL ARE O MARE CANTITATE DE INFORMAŢIECREIERUL ARE O MARE CANTITATE DE INFORMAŢIE

16-May-11

2

IMPORTANŢA INFORMAŢIEI ÎN SISTEMELE IMPORTANŢA INFORMAŢIEI ÎN SISTEMELE BIOLOGICEBIOLOGICE

DEŞI MEDICINA STUDIAZĂ ORGANISMUL UMAN MAI ALES DIN DEŞI MEDICINA STUDIAZĂ ORGANISMUL UMAN MAI ALES DIN PUNCT DE VEDERE SUBSTANŢIAL ŞI ENERGETICPUNCT DE VEDERE SUBSTANŢIAL ŞI ENERGETICINFORMAŢIA ESTE CEA CARE JOACĂ ROLUL CEL MAI INFORMAŢIA ESTE CEA CARE JOACĂ ROLUL CEL MAI IMPORTANT ÎN SISTEMELE BIOLOGICEIMPORTANT ÎN SISTEMELE BIOLOGICEINDIFRENT CUM A APĂRUT VIAŢA PE PĂMÂNT, EA A DEVENIT INDIFRENT CUM A APĂRUT VIAŢA PE PĂMÂNT, EA A DEVENIT POSIBILĂ DOAR ATUNCI CÎND SPOSIBILĂ DOAR ATUNCI CÎND S--A FĂCUT TRECEREA DE LA A FĂCUT TRECEREA DE LA ASPECTUL SUBSTANŢIAL ŞI ENERGETIC, LA ASPECTUL ASPECTUL SUBSTANŢIAL ŞI ENERGETIC, LA ASPECTUL INFORMAŢIONAL AL FENOMENELORINFORMAŢIONAL AL FENOMENELORINFORMAŢIA A FĂCUT POSIBILĂ RECUNOAŞTEREA INFORMAŢIA A FĂCUT POSIBILĂ RECUNOAŞTEREA MOLECULELOR ÎNTRE ELEMOLECULELOR ÎNTRE ELEMOLECULELOR ÎNTRE ELEMOLECULELOR ÎNTRE ELEA FĂCUT POSIBILĂ SELECTIVITATEA REACŢIILOR BIOCHIMICE, A FĂCUT POSIBILĂ SELECTIVITATEA REACŢIILOR BIOCHIMICE, SUCCESIUNEA LOR, APARIŢIA UNOR LINII METABOLICE, SUCCESIUNEA LOR, APARIŢIA UNOR LINII METABOLICE, APARIŢIA UNOR PROCESE DE REGLARE, STOCAREA ŞI APARIŢIA UNOR PROCESE DE REGLARE, STOCAREA ŞI TRANSMITEREA CARACTERELOR EREDIRATE ETC.TRANSMITEREA CARACTERELOR EREDIRATE ETC.

16-May-11

3

IMPORTANŢA INFORMAŢIEI MOLECULAREIMPORTANŢA INFORMAŢIEI MOLECULARE

ESTE UNANIM RECUNOSCUTĂ IMPORTANŢA MOLECULELOR ÎN ESTE UNANIM RECUNOSCUTĂ IMPORTANŢA MOLECULELOR ÎN DESFĂŞURAREA REACŢIILOR BIOLOGICEDESFĂŞURAREA REACŢIILOR BIOLOGICEDAR NU SUBSTANŢA ŞI ENERGIA PE CARE O CONŢIN DAR NU SUBSTANŢA ŞI ENERGIA PE CARE O CONŢIN MOLECULELE, CI INFORMAŢIA PE CARE O CONŢIN ŞI O MOLECULELE, CI INFORMAŢIA PE CARE O CONŢIN ŞI O TRANSPORTĂ MOLECULELE ARE ROLUL CEL MAI IMPORTANTTRANSPORTĂ MOLECULELE ARE ROLUL CEL MAI IMPORTANTÎN FUNCŢIE DE CONFORMAŢIA LOR SPAŢIALĂ, TOATE ÎN FUNCŢIE DE CONFORMAŢIA LOR SPAŢIALĂ, TOATE MOLECULELE ORGANISMULUI CONŢIN O ANUMITĂ MOLECULELE ORGANISMULUI CONŢIN O ANUMITĂ INFORMAŢIE MOELCULARĂINFORMAŢIE MOELCULARĂINFORMAŢIA MOLECULARĂ ESTE CEA CARE A FĂCUT INFORMAŢIA MOLECULARĂ ESTE CEA CARE A FĂCUT TRECEREA DE LA CHIMIE LA BIOCHIMIETRECEREA DE LA CHIMIE LA BIOCHIMIETRECEREA DE LA CHIMIE LA BIOCHIMIETRECEREA DE LA CHIMIE LA BIOCHIMIEINFORMAŢIA MOLECULARĂ FACE POSIBILĂ RECUNOAŞTEREA INFORMAŢIA MOLECULARĂ FACE POSIBILĂ RECUNOAŞTEREA MOELCULEI DE SUBSTART DE CĂTRE ENZIMĂ, A MOELCULEI DE SUBSTART DE CĂTRE ENZIMĂ, A MESAGERILOR CHIMICI DE CĂTRE RECEPTORII CELULARIMESAGERILOR CHIMICI DE CĂTRE RECEPTORII CELULARIINFORMAŢI INTRODUCE ORDINE ÎN DEZORDINEA BROWNIANĂINFORMAŢI INTRODUCE ORDINE ÎN DEZORDINEA BROWNIANĂ

16-May-11

4

16-May-11

5

PRIMELE MOLECULE INFORMAŢIONALEPRIMELE MOLECULE INFORMAŢIONALE

PROBABIL CĂ PRIMELE MOLECULE INFORMAŢIONALE AU PROBABIL CĂ PRIMELE MOLECULE INFORMAŢIONALE AU FOST PROTEINELEFOST PROTEINELEPROTEINELE AU CAPACITATEA MAI MARE DE A POLIMERIZAPROTEINELE AU CAPACITATEA MAI MARE DE A POLIMERIZAPROTEINELE AU UN ROL ENZIMATICPROTEINELE AU UN ROL ENZIMATICPROTEINELE AU DUS LA APARAŢIA PEIMELOR SISTEME PROTEINELE AU DUS LA APARAŢIA PEIMELOR SISTEME BIOLOGICEBIOLOGICEAPOI AU APĂRUT ACIZII NUCLEICI CARE SAPOI AU APĂRUT ACIZII NUCLEICI CARE S--AU CUPLAT CU AU CUPLAT CU PROTEINELEPROTEINELEAU TRANSMIS MAI DEPARTE INFORMAŢIA GENETICĂ LAAU TRANSMIS MAI DEPARTE INFORMAŢIA GENETICĂ LAAU TRANSMIS MAI DEPARTE INFORMAŢIA GENETICĂ LA AU TRANSMIS MAI DEPARTE INFORMAŢIA GENETICĂ LA URMAŞIURMAŞI

16-May-11

6

SISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT PE SISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT PE SEAMA INFORMAŢIEISEAMA INFORMAŢIEI

VIAŢA REPREZINTĂ UN FLUX DE INFORMAŢIIVIAŢA REPREZINTĂ UN FLUX DE INFORMAŢIIINFORMAŢIA GENETICĂ VINE DE LA ADAM ŞI EVAINFORMAŢIA GENETICĂ VINE DE LA ADAM ŞI EVAINFORMAŢIA GENETICĂ VINE DE LA ADAM ŞI EVAINFORMAŢIA GENETICĂ VINE DE LA ADAM ŞI EVASAU DE LA PRIMELE SISTEME BIOLOGICE UNICELULARESAU DE LA PRIMELE SISTEME BIOLOGICE UNICELULAREDE ACEEA CODUL GENETIC ESTE UNIVERSALDE ACEEA CODUL GENETIC ESTE UNIVERSALSISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT MAI ALES PRIN SISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT MAI ALES PRIN PERFECŢIONAREA ASPECTULUI INFORMAŢIONALPERFECŢIONAREA ASPECTULUI INFORMAŢIONALO CANTITATE EXTREM DE MICĂ DE SUBSTANŢĂ POATE O CANTITATE EXTREM DE MICĂ DE SUBSTANŢĂ POATE TRANSMITE O CANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAŢIE TRANSMITE O CANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAŢIE GENETICĂGENETICĂGENETICĂGENETICĂIAR CREIERUL SIAR CREIERUL S--A SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA A SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILORINFORMAŢIILORCU AJUTORUL INFORMAŢIEI SISTEMELE BIOLOGICE CU AJUTORUL INFORMAŢIEI SISTEMELE BIOLOGICE EXPLUATEAZĂ LA MAXIMUM POSIBILITĂŢILE OFERITE DE EXPLUATEAZĂ LA MAXIMUM POSIBILITĂŢILE OFERITE DE MEDIUMEDIU

16-May-11

7

ORGANISMELE VII SUNT NIŞTE SISTEME ORGANISMELE VII SUNT NIŞTE SISTEME INFORMAŢIONALEINFORMAŢIONALE

ORGANISMELE VII NU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME FIZICEORGANISMELE VII NU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME FIZICEELE NU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME MECANICEELE NU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME MECANICENU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME CHIMICENU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME CHIMICEELE NU SUNT NIŞTE RETORTE ÎN CARE SE DESFĂŢOARĂ NIŞTE ELE NU SUNT NIŞTE RETORTE ÎN CARE SE DESFĂŢOARĂ NIŞTE REACŢII CHIMICEREACŢII CHIMICEELE NU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME TERMODINAMICEELE NU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME TERMODINAMICEORGANISMELE VII SUNT NIŞTE SISTEME INFORMAŢIONALEORGANISMELE VII SUNT NIŞTE SISTEME INFORMAŢIONALEORGANISMUL UMAN NU ESTE NUMAI UN ISTEM ANATOMIC CIORGANISMUL UMAN NU ESTE NUMAI UN ISTEM ANATOMIC CIORGANISMUL UMAN NU ESTE NUMAI UN ISTEM ANATOMIC, CI ORGANISMUL UMAN NU ESTE NUMAI UN ISTEM ANATOMIC, CI ŞI UN SISTEM DE COMUNICAŢIIŞI UN SISTEM DE COMUNICAŢII

ORGANISMUL UMAN ESTE UN SISTEM DE ORGANISMUL UMAN ESTE UN SISTEM DE COMUNICAŢIICOMUNICAŢII

ORGANISMUL UMAN ESTE UN FOARTE COMPLEX SISTEM DE ORGANISMUL UMAN ESTE UN FOARTE COMPLEX SISTEM DE COMUNICAŢIICOMUNICAŢIIŢŢFIECARE CELULĂ ŞI FIECARE MOLECULĂ CONTRIBUIE FIE LA FIECARE CELULĂ ŞI FIECARE MOLECULĂ CONTRIBUIE FIE LA CONSTRUIREA SISTEMULUI DE COMUNICAŢII, FIE LA CONSTRUIREA SISTEMULUI DE COMUNICAŢII, FIE LA TRASMITREA INFORMAŢIILOR PRIN ACEST SITEMTRASMITREA INFORMAŢIILOR PRIN ACEST SITEMDEŞI ESTE EXTREM DE COMPLICAT, SISTEMUL DE DEŞI ESTE EXTREM DE COMPLICAT, SISTEMUL DE COMUNICAŢII AL ORGANISMULUI UMAN ARE DOUĂ COMUNICAŢII AL ORGANISMULUI UMAN ARE DOUĂ MAGISTRALEMAGISTRALEO MAGISTRALĂ LONGITUDINALĂ DEO MAGISTRALĂ LONGITUDINALĂ DE--A LUNGUL CĂREIA SEA LUNGUL CĂREIA SEO MAGISTRALĂ LONGITUDINALĂ DEO MAGISTRALĂ LONGITUDINALĂ DE A LUNGUL CĂREIA SE A LUNGUL CĂREIA SE TRANSMITE INFORMAŢIA GENETICĂTRANSMITE INFORMAŢIA GENETICĂO MAGISTRALĂ TRANSVERSALĂ DEO MAGISTRALĂ TRANSVERSALĂ DE--A LUNGUL CĂREIA SE A LUNGUL CĂREIA SE TRANSMITE INFORMAŞIE RECEPŢIONATĂ DIN MEDIUL EXTERN TRANSMITE INFORMAŞIE RECEPŢIONATĂ DIN MEDIUL EXTERN ŞI INTERNŞI INTERN

16-May-11

8

COMPLEXIFICAREA SISTEMELOR BIOLOGICE A COMPLEXIFICAREA SISTEMELOR BIOLOGICE A CRESCUT IMPORTANŢA INFORMAŢIEICRESCUT IMPORTANŢA INFORMAŢIEI

APARIŢIA SISTEMELOR PLURICELUALARE ŞI NECESITATEA APARIŢIA SISTEMELOR PLURICELUALARE ŞI NECESITATEA ADAPTĂRII LA UN MEDIU FOARTE VARIABIL A CRESCUT ADAPTĂRII LA UN MEDIU FOARTE VARIABIL A CRESCUT IMPORTANŢA INFORMAŢIEIIMPORTANŢA INFORMAŢIEILA ORGANISMELE PLURICELULARE, DIFERITELE CELULE LA ORGANISMELE PLURICELULARE, DIFERITELE CELULE TREBUIE SĂ COMUNICE ÎNTRE ELETREBUIE SĂ COMUNICE ÎNTRE ELEORGANISMUL TREBUIE SĂ SESIZEZE MODIFICĂRILE DIN ORGANISMUL TREBUIE SĂ SESIZEZE MODIFICĂRILE DIN MEDIUL INTERN ŞI DIN MEDIUL ESTERNMEDIUL INTERN ŞI DIN MEDIUL ESTERNPENTRU APENTRU A--ŞI PUTEA PĂSTRA STABILITATEA, EL TREBUIE SĂ ŞI PUTEA PĂSTRA STABILITATEA, EL TREBUIE SĂ REACŢIONEZE ÎN MOD ADECVAT LE ELEREACŢIONEZE ÎN MOD ADECVAT LE ELEPENTRU ACEASTA SUNT NECESARE ANUMITE PROCESE DEPENTRU ACEASTA SUNT NECESARE ANUMITE PROCESE DEPENTRU ACEASTA SUNT NECESARE ANUMITE PROCESE DE PENTRU ACEASTA SUNT NECESARE ANUMITE PROCESE DE REGLAREREGLAREIAR REGLAREA NECESITĂ INFORMAŢIEIAR REGLAREA NECESITĂ INFORMAŢIEINFOFORMAŢIA ESTE CEA CARE ASIGURĂ EFICACITATEA INFOFORMAŢIA ESTE CEA CARE ASIGURĂ EFICACITATEA PROCESELOR DE REGLAREPROCESELOR DE REGLARE

16-May-11

9

PERFECŢIONAREA PROCESELOR PERFECŢIONAREA PROCESELOR INFORTMAŢIONALE A DUS LA APARIŢIA INFORTMAŢIONALE A DUS LA APARIŢIA

SISTEMULUI NERVOSSISTEMULUI NERVOSDEŞI ESTE FOARTE UTILĂ, INFORMAŢIA MOLECULARĂ NU DEŞI ESTE FOARTE UTILĂ, INFORMAŢIA MOLECULARĂ NU OFERĂ O LIBERTATE PREA MARE, NICI O SELECTIVITATEA, OFERĂ O LIBERTATE PREA MARE, NICI O SELECTIVITATEA, , ,, ,NICI O VITEZĂ PREA MARE, NICI O TRANSMITERE DIRECTĂ A NICI O VITEZĂ PREA MARE, NICI O TRANSMITERE DIRECTĂ A INFORMAŢIEI LA DESTINATARINFORMAŢIEI LA DESTINATARINFORMAŢIA MOLECULARĂ ESTE PREA LEGATĂ DE INFORMAŢIA MOLECULARĂ ESTE PREA LEGATĂ DE SUBSTANŢĂSUBSTANŢĂDE ACEEA SISTEMELE BIOLOGICE AU TRECUT DE LA DE ACEEA SISTEMELE BIOLOGICE AU TRECUT DE LA INFORMAŢIA MOLECULARĂ LA INFORMAŢIA NERVOASĂINFORMAŢIA MOLECULARĂ LA INFORMAŢIA NERVOASĂINFORMAŢIA NERVOASĂ A CRESCUT POSIBILITĂŢILE DEINFORMAŢIA NERVOASĂ A CRESCUT POSIBILITĂŢILE DEINFORMAŢIA NERVOASĂ A CRESCUT POSIBILITĂŢILE DE INFORMAŢIA NERVOASĂ A CRESCUT POSIBILITĂŢILE DE REGLARE A ORGANELOR INTERNE ŞI A COMPORTAMENTULUI REGLARE A ORGANELOR INTERNE ŞI A COMPORTAMENTULUI LA MODIFICĂRILE EXTREM DE VARIABILE ALE MEDIULUI LA MODIFICĂRILE EXTREM DE VARIABILE ALE MEDIULUI ĂNCONJURĂTORĂNCONJURĂTOR

PARTICULARITĂŢILE INFORMAŢIEI PARTICULARITĂŢILE INFORMAŢIEI NERVOASENERVOASE

INFORMAŢIA MOLECULARĂ ESTE INDISOLUBILE LEGATĂ DE INFORMAŢIA MOLECULARĂ ESTE INDISOLUBILE LEGATĂ DE STRUCTURĂSTRUCTURĂINFORMAŢIA NERVOASĂ ESTE MAI PUŢIN LEGATĂ DE INFORMAŢIA NERVOASĂ ESTE MAI PUŢIN LEGATĂ DE STRUCTURĂSTRUCTURĂINFORMAŢIA NERVOASĂ TRECE DE LA SEMNALELE CHIMICE INFORMAŢIA NERVOASĂ TRECE DE LA SEMNALELE CHIMICE LA SEMNALELE ELECTRICELA SEMNALELE ELECTRICEINFORMAŢIA NERVOASĂ POATE FI TRANSMISĂ MAI SIGUR, MAI INFORMAŢIA NERVOASĂ POATE FI TRANSMISĂ MAI SIGUR, MAI RAPID ŞI MAI DIREC LA DESTINATARRAPID ŞI MAI DIREC LA DESTINATARINFORMAŢIA POATE FI PRELUCRATĂ MULT MAI BINE DECÂTINFORMAŢIA POATE FI PRELUCRATĂ MULT MAI BINE DECÂTINFORMAŢIA POATE FI PRELUCRATĂ MULT MAI BINE DECÂT INFORMAŢIA POATE FI PRELUCRATĂ MULT MAI BINE DECÂT INFORMAŢIA MOLECULARĂINFORMAŢIA MOLECULARĂDAR ÎN CREIER INFORMAŢIA NERVOASĂ SE COMPLETEAZĂ CU DAR ÎN CREIER INFORMAŢIA NERVOASĂ SE COMPLETEAZĂ CU INFORMAŢIA MOLECULARĂ, DE EXEMPLU SINAPSELE, INFORMAŢIA MOLECULARĂ, DE EXEMPLU SINAPSELE, HIPOTALAMUSUL ŞI INFLUENŢA HORMONILOR ASUPRA HIPOTALAMUSUL ŞI INFLUENŢA HORMONILOR ASUPRA CREIERULUICREIERULUI

16-May-11

10

DE CE ARE NEVOIE ORGANISMUL DE DE CE ARE NEVOIE ORGANISMUL DE INFORMAŢIEINFORMAŢIE

ORGANISMELE VII AU NEVOIE DE INFORMAŢIE PENTRU A ORGANISMELE VII AU NEVOIE DE INFORMAŢIE PENTRU A PUTEA REALIZA REGLAREA , COORDONAREA ŞI INTEGRAREA PUTEA REALIZA REGLAREA , COORDONAREA ŞI INTEGRAREA , Ş, ŞORGANELOR INTERNEORGANELOR INTERNEREGLAREA NECESITĂ NU NUMAI SUBSTANŢĂ ŞI ENERGIE, CI ŞI REGLAREA NECESITĂ NU NUMAI SUBSTANŢĂ ŞI ENERGIE, CI ŞI INFORMAŢIEINFORMAŢIEÎN ACEST SENS ORGANSIMUL APELEAZĂ LA INFORMAŢIA ÎN ACEST SENS ORGANSIMUL APELEAZĂ LA INFORMAŢIA MOELCULARĂMOELCULARĂSI FIECARE MOLECULĂ ADUCE PE LÂNGĂ SUBSTANŢĂ ŞI SI FIECARE MOLECULĂ ADUCE PE LÂNGĂ SUBSTANŢĂ ŞI ENERGIE ŞI O ANUMITĂ INFORMAŢIE MOLECULARĂENERGIE ŞI O ANUMITĂ INFORMAŢIE MOLECULARĂENERGIE ŞI O ANUMITĂ INFORMAŢIE MOLECULARĂENERGIE ŞI O ANUMITĂ INFORMAŢIE MOLECULARĂDAR PENTRU REGLAREA ORGANELOR INTERNE, ORGANISMUL DAR PENTRU REGLAREA ORGANELOR INTERNE, ORGANISMUL APELEAZĂ ŞI LA INFORMAŢIE NERVOASĂAPELEAZĂ ŞI LA INFORMAŢIE NERVOASĂPRIN INTERMEDIUL SISTEMULUI NERVOS AUTONOMPRIN INTERMEDIUL SISTEMULUI NERVOS AUTONOM

DE CE ARE NEVOIE CREIERUL DE DE CE ARE NEVOIE CREIERUL DE INFORMAŢIEINFORMAŢIE

CREIERUL TREBUIE SĂ DESFĂŞOARE O SERIE DE PROCESE DE CREIERUL TREBUIE SĂ DESFĂŞOARE O SERIE DE PROCESE DE REGLAREREGLARECREIERUL TREBUIE SĂ REGLEZE ŞI SĂ INTEGREZE ORGANELECREIERUL TREBUIE SĂ REGLEZE ŞI SĂ INTEGREZE ORGANELECREIERUL TREBUIE SĂ REGLEZE ŞI SĂ INTEGREZE ORGANELE CREIERUL TREBUIE SĂ REGLEZE ŞI SĂ INTEGREZE ORGANELE INTERNEINTERNEEL TREBUIE SĂ REGLEZE COMPORTAMNETUL UNUI SISTEM EL TREBUIE SĂ REGLEZE COMPORTAMNETUL UNUI SISTEM FOARTE COMPLEX ÎNTRFOARTE COMPLEX ÎNTR--UN MEDIU FOARTE COMPLEX ŞI CHIAR UN MEDIU FOARTE COMPLEX ŞI CHIAR OSTILOSTILPENTRU ACESATA CREIERUL ARE NEVOIE NU NUMAI DE PENTRU ACESATA CREIERUL ARE NEVOIE NU NUMAI DE SUBSTANŢĂ ŞI DE ENERGIE, CI ŞI DE INFORMAŢIISUBSTANŢĂ ŞI DE ENERGIE, CI ŞI DE INFORMAŢIIINFORMAŢIA ESTE CEA CARE ASIGURĂ EFICACITATEAINFORMAŢIA ESTE CEA CARE ASIGURĂ EFICACITATEAINFORMAŢIA ESTE CEA CARE ASIGURĂ EFICACITATEA INFORMAŢIA ESTE CEA CARE ASIGURĂ EFICACITATEA PROCESELOR DE REGLAREPROCESELOR DE REGLAREIAR ENERGIA ŞI SUBSTANŢA ESTE UTILIZATĂ TOCMAI IAR ENERGIA ŞI SUBSTANŢA ESTE UTILIZATĂ TOCMAI PENTRU PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR DE CARE ARE NEVOIEPENTRU PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR DE CARE ARE NEVOIEDE ACEEA NU SUBSTANŞA ŞI ENERGIA, CI INFORMAŢIA ESTE DE ACEEA NU SUBSTANŞA ŞI ENERGIA, CI INFORMAŢIA ESTE MATERIA PRIMĂ A CREIERULUIMATERIA PRIMĂ A CREIERULUI

16-May-11

11

ORGANISMUL UMAN TREBUIE SĂ SUSŢINĂ UN ORGANISMUL UMAN TREBUIE SĂ SUSŢINĂ UN JOC CU MEDIUL ÎN CARE SE AFLĂJOC CU MEDIUL ÎN CARE SE AFLĂ

DEŞI CONFORM PRINCIPIULUI ANTROPIC, MEDIUL DEŞI CONFORM PRINCIPIULUI ANTROPIC, MEDIUL ÎNCONJURĂTOR OFERĂ NIŞTE CONDIŢII POSIBILE DE VIAŢĂ, EL ÎNCONJURĂTOR OFERĂ NIŞTE CONDIŢII POSIBILE DE VIAŢĂ, EL Ş Ţ Ţ ,Ş Ţ Ţ ,NU IMPUNE ACEST LUCRUNU IMPUNE ACEST LUCRUADICĂ SISTEMELE BIOLOGICE TREBUIE SĂ SE LUPTE SĂ FACĂ ADICĂ SISTEMELE BIOLOGICE TREBUIE SĂ SE LUPTE SĂ FACĂ FAŢĂ DIFERITELOR PROVOCĂRI ALE MEDIULUIFAŢĂ DIFERITELOR PROVOCĂRI ALE MEDIULUIÎN ACEST SENS, ORGANISMELE VII TREBUIE SĂ DUCĂ UN JOC ÎN ACEST SENS, ORGANISMELE VII TREBUIE SĂ DUCĂ UN JOC CU MEDIUL ÎN CARE SE AFLĂCU MEDIUL ÎN CARE SE AFLĂLA FICARE MODIFICARE A MEDIULUI, ELE TREBUIE SĂ LA FICARE MODIFICARE A MEDIULUI, ELE TREBUIE SĂ REACŢIONEZE ÎN MOD ADECVATREACŢIONEZE ÎN MOD ADECVATREACŢIONEZE ÎN MOD ADECVATREACŢIONEZE ÎN MOD ADECVATACEST JOC POATE FI STUDIAT CU AJUTORUL TEORIEI ACEST JOC POATE FI STUDIAT CU AJUTORUL TEORIEI MATEMATICE A JOCURILORMATEMATICE A JOCURILORCREIERUL CAUTĂ SĂ DUCĂ UN JOC INTELIGENT DE ACEEA CREIERUL CAUTĂ SĂ DUCĂ UN JOC INTELIGENT DE ACEEA ARE NEVOIE DE CÂT MAI MULTĂ INFORMAŢIEARE NEVOIE DE CÂT MAI MULTĂ INFORMAŢIE

NECESITATEA DE A CUNOAŞTE STAREA NECESITATEA DE A CUNOAŞTE STAREA MEDIULUIMEDIULUI

PENTRU A DUCE UN JOC CÂT MAI FAORABIL, PENTRU A SE PENTRU A DUCE UN JOC CÂT MAI FAORABIL, PENTRU A SE PUTEA ADAPTA LA MEDIU, CREIERUL TREBUIE SĂ PUTEA ADAPTA LA MEDIU, CREIERUL TREBUIE SĂ ,,RECUNOASCĂ STAREA MEDIULUI RESPECTIVRECUNOASCĂ STAREA MEDIULUI RESPECTIVACEASTA A COMPLICAT FOARTE MULT SARCINA SISTEMULUI ACEASTA A COMPLICAT FOARTE MULT SARCINA SISTEMULUI NERVOSNERVOSDE ACEEA EL ARE NEVOIE DE CÂT MAI MULTE INFORMAŢIIDE ACEEA EL ARE NEVOIE DE CÂT MAI MULTE INFORMAŢIIARE NEVOIE DE UN MODEL INTERN AL LUMII ARE NEVOIE DE UN MODEL INTERN AL LUMII ÎNCONJURĂTOAREÎNCONJURĂTOAREACEST MODEL NU ÎL MOŞTENEŞTE CI TREBUIE SĂ ŞIACEST MODEL NU ÎL MOŞTENEŞTE CI TREBUIE SĂ ŞI--LLACEST MODEL NU ÎL MOŞTENEŞTE, CI TREBUIE SĂ ŞIACEST MODEL NU ÎL MOŞTENEŞTE, CI TREBUIE SĂ ŞI--L L CONSTRUIASCĂ SINGURCONSTRUIASCĂ SINGURAPOI TREBUIE SĂ SUPUNĂ INFORMAŢIILE DESCOPERITE LA O APOI TREBUIE SĂ SUPUNĂ INFORMAŢIILE DESCOPERITE LA O PRELUCRAREA FOARTE COMPLICATĂ PENTRU A PUTEA LUA PRELUCRAREA FOARTE COMPLICATĂ PENTRU A PUTEA LUA DE FIACRE DATĂ DECIZIILE CELE MAI ADCEVATEDE FIACRE DATĂ DECIZIILE CELE MAI ADCEVATE

16-May-11

12

CREIERUL RECEPŢIONEAZĂ O CANTITATE CREIERUL RECEPŢIONEAZĂ O CANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAŢIEFOARTE MARE DE INFORMAŢIE

PENTRU A PUTEA ÎNDEPLINI FUNCŢIILE SALE DE REGLARE A PENTRU A PUTEA ÎNDEPLINI FUNCŢIILE SALE DE REGLARE A ORGANELOR INTERNE ŞI A COMPORTAMENTULUIORGANELOR INTERNE ŞI A COMPORTAMENTULUICREIERUL RECEPŢIONEAZĂ O CANTITATE FOARTE MARE DE CREIERUL RECEPŢIONEAZĂ O CANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAŢIEINFORMAŢIEORGANISMUL DISPUNE DE O MULŢIME DE RECEPTORI INTRENI ORGANISMUL DISPUNE DE O MULŢIME DE RECEPTORI INTRENI ŞI EXTERNI CU AJUTORUL CĂRORA RECEPŢIONEAZĂ O ŞI EXTERNI CU AJUTORUL CĂRORA RECEPŢIONEAZĂ O CANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAŢIECANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAŢIESE APRECIAZĂ CĂ MEDIUL EXTERN OFERĂ 10 MILIARDE DE SE APRECIAZĂ CĂ MEDIUL EXTERN OFERĂ 10 MILIARDE DE BIŢI/SECBIŢI/SECORGANELE DE SIMŢ REUŞESC SĂ RECEPŢIONEZE 10 MILIOANEORGANELE DE SIMŢ REUŞESC SĂ RECEPŢIONEZE 10 MILIOANEORGANELE DE SIMŢ REUŞESC SĂ RECEPŢIONEZE 10 MILIOANE ORGANELE DE SIMŢ REUŞESC SĂ RECEPŢIONEZE 10 MILIOANE DE BIŢI/SECDE BIŢI/SECCĂILE AFERENTE REUŞESC SĂ TRIMITĂ SPRE CREIER 1 MILION CĂILE AFERENTE REUŞESC SĂ TRIMITĂ SPRE CREIER 1 MILION DE BIŢI/SECDE BIŢI/SECCONŞTIINŢA PRELUCREAZĂ 14 BIŢI/SECCONŞTIINŢA PRELUCREAZĂ 14 BIŢI/SEC

16-May-11

13

INFORMAŢIA ESTE MATERIA PRIMĂ A INFORMAŢIA ESTE MATERIA PRIMĂ A CREIERULUICREIERULUI

DEŞI NU REPREZINTĂ DECÂT 2% DIN GREUTATEA DEŞI NU REPREZINTĂ DECÂT 2% DIN GREUTATEA ORGANSIMULUI, CREIERUL CONSUMĂ 20% DIN ENERGIA ORGANSIMULUI, CREIERUL CONSUMĂ 20% DIN ENERGIA ,,PRODUSĂ DE ORGANISMPRODUSĂ DE ORGANISMDAR DEŞI CONSUMĂ FOARTE MULTĂ SUBSTANŢĂ ŞI ENERGIE, DAR DEŞI CONSUMĂ FOARTE MULTĂ SUBSTANŢĂ ŞI ENERGIE, INFORMAŢIA ESTE MATERIA PRIMĂ A CREIERULUIINFORMAŢIA ESTE MATERIA PRIMĂ A CREIERULUIDEŞI SUNT ABSOLUT NECESARE, NU SUBSTANŢA ŞI NU DEŞI SUNT ABSOLUT NECESARE, NU SUBSTANŢA ŞI NU ENERGIA REPREZINTĂ MATERIA PRIMĂ A CREIERULUIENERGIA REPREZINTĂ MATERIA PRIMĂ A CREIERULUINU SUBSTANŢA ŞI NU ENERGIA , CI INFORMAŢIA ASIGURĂ NU SUBSTANŢA ŞI NU ENERGIA , CI INFORMAŢIA ASIGURĂ EFICACITATEA PROCESELOR DE REGLAREEFICACITATEA PROCESELOR DE REGLAREEFICACITATEA PROCESELOR DE REGLAREEFICACITATEA PROCESELOR DE REGLAREINFORMAŢIA ESTE CEA CARE INDICĂ MODUL ÎN CARE TREBUIE INFORMAŢIA ESTE CEA CARE INDICĂ MODUL ÎN CARE TREBUIE FOLOSITĂ SUBSTANŢA ŞI ENERGIA DE CARE DISPUNEFOLOSITĂ SUBSTANŢA ŞI ENERGIA DE CARE DISPUNEINFORMAŢIA ASIGURĂ DESFĂŞURAREA UNUI JOC INTELIGENT INFORMAŢIA ASIGURĂ DESFĂŞURAREA UNUI JOC INTELIGENT ŞI EFICACE CU MEDIUL ÎNCONJURĂTORŞI EFICACE CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

CREIERUL A DEVENIT UN ORGAN CREIERUL A DEVENIT UN ORGAN INFORMAŢIONALINFORMAŢIONAL

SPRE DEOSEBIRE DE TOATE CELELALTE ORGANE, CARE SSPRE DEOSEBIRE DE TOATE CELELALTE ORGANE, CARE S--AU AU SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA SUBSTANŢIE ŞI ENETGIEI, SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA SUBSTANŢIE ŞI ENETGIEI, Ţ Ş ,Ţ Ş ,CREIERUL SCREIERUL S-- A SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA A SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILORINFORMAŢIILORSPRE DEOSEBIRE DE FICAT CARE SSPRE DEOSEBIRE DE FICAT CARE S--A SPECIALIZAT ÎN A SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA SUBSTANŢELOR ŞI DE MUŞCHI CARE SPRELUCRAREA SUBSTANŢELOR ŞI DE MUŞCHI CARE S--AU AU SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA ENERGIEI, CREIRUL SSPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA ENERGIEI, CREIRUL S--A A SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILORSPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILORTOATE PROCESLE SUNSTANŢIALE ŞI ENERGETICE CARE AU TOATE PROCESLE SUNSTANŢIALE ŞI ENERGETICE CARE AU Ţ ŞŢ ŞLOC ÎN CREIER, AU ROLUL DE A SUSŢINE PROCESELE LOC ÎN CREIER, AU ROLUL DE A SUSŢINE PROCESELE INFORMAŢIONALE CARE SE DESFĂŞOARĂ ÎN SPATELE LORINFORMAŢIONALE CARE SE DESFĂŞOARĂ ÎN SPATELE LOR

16-May-11

14

CE FACE CREIERUL CU INFORMAŢIA PE CE FACE CREIERUL CU INFORMAŢIA PE CARE O PRIMEŞTECARE O PRIMEŞTE

PENTRU A PUTEA ASIGURA REGLAREA ORGANELOR INTERNE PENTRU A PUTEA ASIGURA REGLAREA ORGANELOR INTERNE ŞI A COMPORTAMENTULUI UMANŞI A COMPORTAMENTULUI UMANŞŞPENTRU A PUTEA DESFĂŞURA UN JOC CÂT MAI INTELIGENT PENTRU A PUTEA DESFĂŞURA UN JOC CÂT MAI INTELIGENT CU MEDIUL ÎN CARE TRĂIEŞTECU MEDIUL ÎN CARE TRĂIEŞTECREIERUL TREBUIE SĂ SUPUNĂ INFORMAŢIA PE CARE O CREIERUL TREBUIE SĂ SUPUNĂ INFORMAŢIA PE CARE O PRIMEŞTE UNOR PRELUCRĂRI FOARTE COMPLICATEPRIMEŞTE UNOR PRELUCRĂRI FOARTE COMPLICATEÎN ACEST SENS CREIERUL TREBUIE SĂ CUNOASCĂ ÎN ACEST SENS CREIERUL TREBUIE SĂ CUNOASCĂ SCOPURILE ŞI DORINŢELE ORGANISMULUI, STAREA MEDIULUI SCOPURILE ŞI DORINŢELE ORGANISMULUI, STAREA MEDIULUI ŞI STAREA ORGANISMULUIŞI STAREA ORGANISMULUIŞI STAREA ORGANISMULUI ŞI STAREA ORGANISMULUI PENTRU A PUTEA ASIGURA ÎNDEPLINIREA SCOPURILOR PENTRU A PUTEA ASIGURA ÎNDEPLINIREA SCOPURILOR PROPUSE, CREIERUL TREBUIE SĂ SUPUNĂ SEMNALELE PROPUSE, CREIERUL TREBUIE SĂ SUPUNĂ SEMNALELE PRIMITE UNOR PRELUCRĂRI FOARTE COMPLICATEPRIMITE UNOR PRELUCRĂRI FOARTE COMPLICATE

INFORMAŢIA REPREZINTĂ UN ALT INFORMAŢIA REPREZINTĂ UN ALT ASPCET AL REALITĂŢIIASPCET AL REALITĂŢII

DEŞI SUNT INDISOLUBIL LEGATE ÎNTRE ELE, SUBSTANŢA, DEŞI SUNT INDISOLUBIL LEGATE ÎNTRE ELE, SUBSTANŢA, ENERGIA ŞI INFORMAŢIA REPREZINTĂ ASPECTE DIFERITE ALE ENERGIA ŞI INFORMAŢIA REPREZINTĂ ASPECTE DIFERITE ALE Ş ŢŞ ŢREALITĂŢIIREALITĂŢIIÎN TIMP CE SUBSTANŢA REPREZINTĂ MASA SAU VOLUMUL, ÎN TIMP CE SUBSTANŢA REPREZINTĂ MASA SAU VOLUMUL, IAR ENERGIA REPREZINTĂ CÂMPUL SAU FORŢA CARE IAR ENERGIA REPREZINTĂ CÂMPUL SAU FORŢA CARE INTERVIN ÎN DESFĂŞURAREA FENOMENELOR, INFORMAŢI INTERVIN ÎN DESFĂŞURAREA FENOMENELOR, INFORMAŢI REPREZINTĂ MODUL ÎN CARE SUBSTANŢA ŞI ENERGIA SUNT REPREZINTĂ MODUL ÎN CARE SUBSTANŢA ŞI ENERGIA SUNT DISTRIBUITE ÎN SPAŢIU ŞI TIMPDISTRIBUITE ÎN SPAŢIU ŞI TIMPINFORMAŢIA REPRTEZINTĂ MODUL ÎN CARE SUNT INFORMAŢIA REPRTEZINTĂ MODUL ÎN CARE SUNT ŢŢORGANIZATEORGANIZATEMAI PRECIS, INFORMAŢIA REPREZINTĂ NOUTATEA SAU MAI PRECIS, INFORMAŢIA REPREZINTĂ NOUTATEA SAU INCERTITUDINEA PE CARE O ORGANIZARE SAU O INCERTITUDINEA PE CARE O ORGANIZARE SAU O REORGANIZARE O POATE ADUCEREORGANIZARE O POATE ADUCE

16-May-11

15

ÎN UNELE SISTEME POATE SĂ PREDOMINE ÎN UNELE SISTEME POATE SĂ PREDOMINE INFORMAŢIAINFORMAŢIA

DEŞI ESLE SUNT ÎNTOTDEAUNA PREZENTE ÎN ORICE SISTEMDEŞI ESLE SUNT ÎNTOTDEAUNA PREZENTE ÎN ORICE SISTEMCELE TREI ASPCTE NU SUNT DISTRIBUIE EGALCELE TREI ASPCTE NU SUNT DISTRIBUIE EGALÎN UNELE SISTEME POATE SĂ PREDOMINE SUNSTANŢA, AŞA ÎN UNELE SISTEME POATE SĂ PREDOMINE SUNSTANŢA, AŞA CUM AR FI ÎNTRCUM AR FI ÎNTR--O CĂRĂMIDĂO CĂRĂMIDĂÎN ALTELE POT SĂ PREDOMNE ENERGIA, AŞA CUM SE ÎN ALTELE POT SĂ PREDOMNE ENERGIA, AŞA CUM SE ÎNTÂMPLĂ ÎN PETROLÎNTÂMPLĂ ÎN PETROLÎN ALTELE POT SĂ PREDOMINE INFORMAŢIA, AŞA CUM SE ÎN ALTELE POT SĂ PREDOMINE INFORMAŢIA, AŞA CUM SE ÎNTÂMPLĂ ÎN SISTEMELE BIOLOGICE ÎNTÂMPLĂ ÎN SISTEMELE BIOLOGICE 2 PG DE ADN POATE TRANSMITE INFORMAŢIA GENETICĂ A 2 PG DE ADN POATE TRANSMITE INFORMAŢIA GENETICĂ A UNUI ELEFANTUNUI ELEFANTUNUI ELEFANTUNUI ELEFANTŞI CU DEOSEBIRE ÎN CREIERŞI CU DEOSEBIRE ÎN CREIERÎN CARE INFORMAŢIA DEPĂŞEŞTE CU MULT SUBSTNAŢA ŞI ÎN CARE INFORMAŢIA DEPĂŞEŞTE CU MULT SUBSTNAŢA ŞI ENERGIAENERGIA

16-May-11

16

INFORMAŢIA SE MĂSOARĂ ÎN ALTE INFORMAŢIA SE MĂSOARĂ ÎN ALTE UNITĂŢI DE MĂSURĂUNITĂŢI DE MĂSURĂ

ÎN TIMP CE INFORMAŢIA SE MĂSOARĂ ÎN GRAMEÎN TIMP CE INFORMAŢIA SE MĂSOARĂ ÎN GRAMEŞI ENERGIA SE MĂSOARĂ ÎN WAŢIŞI ENERGIA SE MĂSOARĂ ÎN WAŢIŞI ENERGIA SE MĂSOARĂ ÎN WAŢIŞI ENERGIA SE MĂSOARĂ ÎN WAŢIINFORMAŢIA SE MĂSOARĂ ÎN BIŢIINFORMAŢIA SE MĂSOARĂ ÎN BIŢIBITUL REPREZINTĂ CANTITATEA DE INFORMAŢIE PE CARE O BITUL REPREZINTĂ CANTITATEA DE INFORMAŢIE PE CARE O ADUCE O EXPERIENŢĂ CU DOUĂ REZLUTATE ECHIPROBABILEADUCE O EXPERIENŢĂ CU DOUĂ REZLUTATE ECHIPROBABILEÎN GENERAL INFORMAŢIA ESTE EGALĂ CU ÎN GENERAL INFORMAŢIA ESTE EGALĂ CU II = LOG N UNDE N = CU NUM= LOG N UNDE N = CU NUMĂĂRUL DE RUL DE EVENIMENTE POSIBILEEVENIMENTE POSIBILESAUSAU DACDACĂ EVENIOMENTELE NU SUNT ECHIPROBABILE ATUNCI Ă EVENIOMENTELE NU SUNT ECHIPROBABILE ATUNCI II = LOG 1/PS UNDE P ESTE PROBABILITATEA DE APARI’IE A = LOG 1/PS UNDE P ESTE PROBABILITATEA DE APARI’IE A EVENIMENTULUI SEVENIMENTULUI S

16-May-11

17

INFORMAŢIA ARE NEVOIE DE UN SISTEM DE INFORMAŢIA ARE NEVOIE DE UN SISTEM DE COMUNICAŢIECOMUNICAŢIE

PENTRU A PUTEA AJUNGE LA DESTINATAR, INFORMAŢIA ARE PENTRU A PUTEA AJUNGE LA DESTINATAR, INFORMAŢIA ARE NEVOIE DE UN SISTEM DE COMUNICAŢIINEVOIE DE UN SISTEM DE COMUNICAŢIIŢŢSISTEMUL DE COMUNICAŢIE ESTE FORMAT DINTRSISTEMUL DE COMUNICAŢIE ESTE FORMAT DINTR--O SURSĂ, O SURSĂ, UN CANAL ŞI UN DESTINATARUN CANAL ŞI UN DESTINATARDE REMARCAT CĂ INFORMAŢIA POATE SUPUSĂ LA ANUMITE DE REMARCAT CĂ INFORMAŢIA POATE SUPUSĂ LA ANUMITE DISTORSIUNI DISTORSIUNI DE ACEEA INFORMAŢIA PE CARE O PRIMEŞTE DESTINATARUL DE ACEEA INFORMAŢIA PE CARE O PRIMEŞTE DESTINATARUL NU ESTE IDENTICĂ CU INFORMAŢIA EMISĂ DE SURSĂNU ESTE IDENTICĂ CU INFORMAŢIA EMISĂ DE SURSĂ

..

16-May-11

18

INFORMAŢIA ARE ALTE LEGI DE INFORMAŢIA ARE ALTE LEGI DE CONSRVARE ŞI DE TRANSFORMARECONSRVARE ŞI DE TRANSFORMARE

ÎN 1980 AM ARĂTAT CĂ REPREZENTÂND UN ALT ASPECT AL ÎN 1980 AM ARĂTAT CĂ REPREZENTÂND UN ALT ASPECT AL REALITĂŢII, INFORMAŢIA ARE ALTE LEGI DE CONSRVARE ŞI DE REALITĂŢII, INFORMAŢIA ARE ALTE LEGI DE CONSRVARE ŞI DE Ţ , Ţ ŞŢ , Ţ ŞTRANSFORMARETRANSFORMAREDE ACEEA DEŞI ESTE LEGATĂ DE SUBSTANŢĂ ŞI DE ENERGIE, DE ACEEA DEŞI ESTE LEGATĂ DE SUBSTANŢĂ ŞI DE ENERGIE, INFORMAŢIA NU TREBUIE CONFUNDATĂ CU ELEINFORMAŢIA NU TREBUIE CONFUNDATĂ CU ELEREPREZENTÂND PARTEA CEA MAI COMUNICABILĂ A REPREZENTÂND PARTEA CEA MAI COMUNICABILĂ A REALITĂŢII, INFORMAŢIA POATE TRECE FOARTE UŞOR DE PE REALITĂŢII, INFORMAŢIA POATE TRECE FOARTE UŞOR DE PE UN SEMNAL PE ALTUL, CEEA CE FACE POSIBILĂ UN SEMNAL PE ALTUL, CEEA CE FACE POSIBILĂ TRANSMITEREA INFORMAŢIEI PRIN DIFERITE SISTEMETRANSMITEREA INFORMAŢIEI PRIN DIFERITE SISTEMEŢŢDE ACEEA INFORMAŢIA NU TREBUIE CONFUNDATĂ CU DE ACEEA INFORMAŢIA NU TREBUIE CONFUNDATĂ CU SEMNALULSEMNALULMODIFICĂRILE INFORMAŢIEI NU SUNT PROPORŢIONALE CU MODIFICĂRILE INFORMAŢIEI NU SUNT PROPORŢIONALE CU MODIFICĂRILE SUBSTANŢEI ŞI ENERGIEI MODIFICĂRILE SUBSTANŢEI ŞI ENERGIEI

16-May-11

19

PARTICULARITĂŢILE INFORMAŢIEIPARTICULARITĂŢILE INFORMAŢIEI

DEOARECE INFORMAŢIA ARE ALTE LEGI DE CONSERVARE ŞI DEOARECE INFORMAŢIA ARE ALTE LEGI DE CONSERVARE ŞI DE TRANSFORMARE, APAR O SERIE DE CONSEC INŢE DE TRANSFORMARE, APAR O SERIE DE CONSEC INŢE , Ţ, ŢSPECIFICE INFORMAŢIEISPECIFICE INFORMAŢIEISPRE EXEMPLU, O SURSĂ POATE EMITE O INFORMAŢIE FĂRĂ SPRE EXEMPLU, O SURSĂ POATE EMITE O INFORMAŢIE FĂRĂ SĂ O PIARDĂSĂ O PIARDĂDIMPOTRIVĂ, INFORMAŢIA SE POATE MULTIPLICA DIMPOTRIVĂ, INFORMAŢIA SE POATE MULTIPLICA PROPORŢIONAL CU NUMĂRUL DE DESTINATARIPROPORŢIONAL CU NUMĂRUL DE DESTINATARIMĂRIMEA INFORMAŢIEI NU ESTE PROPORŢIONALĂ CU MĂRIMEA INFORMAŢIEI NU ESTE PROPORŢIONALĂ CU MĂRIMEA SEMNALULUIMĂRIMEA SEMNALULUIMĂRIMEA SEMNALULUIMĂRIMEA SEMNALULUIINFORMAŢIA SE POATE AFLA ÎN ACELAŞI TIMP ÎN MAI MULTE INFORMAŢIA SE POATE AFLA ÎN ACELAŞI TIMP ÎN MAI MULTE LOCURILOCURIINFORMAŢIA SE POATE AFLA LA SURSĂ, LA DESTINATAR, ÎN INFORMAŢIA SE POATE AFLA LA SURSĂ, LA DESTINATAR, ÎN MEMORIA DE LUCRU ÎN MEMORIA PERMANENTĂ, ETC.MEMORIA DE LUCRU ÎN MEMORIA PERMANENTĂ, ETC.

16-May-11

20

CAUZALITATEA INFORMAŢIONALĂCAUZALITATEA INFORMAŢIONALĂ

ÎN SISTEMELE INFORMAŢIONALE APARE O CAUZALITATE ÎN SISTEMELE INFORMAŢIONALE APARE O CAUZALITATE INFORMAŢIONALĂINFORMAŢIONALĂŢŢSPRE DEOSEBIRE DE SUBSTANŢĂ ŞI ENERGIE, INFORMAŢIA SPRE DEOSEBIRE DE SUBSTANŢĂ ŞI ENERGIE, INFORMAŢIA NU DETERMINĂ UN EFECT, CI DECLANŞAEZĂ UN EFECTNU DETERMINĂ UN EFECT, CI DECLANŞAEZĂ UN EFECTÎN SISTEMELE INFORMAŢIONALE EFECTUL DEPINDE DE ÎN SISTEMELE INFORMAŢIONALE EFECTUL DEPINDE DE DESTINATARDESTINATAREFECTUL VA DEPINDE NU NUMAI DE NATURA INFORMAŢIEI, CI EFECTUL VA DEPINDE NU NUMAI DE NATURA INFORMAŢIEI, CI ŞI DE PROGRAMUL DESTINATARULUI ŞI DE ENERGIA DE CARE ŞI DE PROGRAMUL DESTINATARULUI ŞI DE ENERGIA DE CARE DISPUNE DESTINATARULDISPUNE DESTINATARULDISPUNE DESTINATARULDISPUNE DESTINATARULDE ACEEA UN FOTON POATE MIŞCA UN ELEFANT DE ACEEA UN FOTON POATE MIŞCA UN ELEFANT ELEFANTUL SE MIŞCĂ NU CU ENERGIA FOTONULUI, CI CU ELEFANTUL SE MIŞCĂ NU CU ENERGIA FOTONULUI, CI CU PROPRIA LUI ENERGIEPROPRIA LUI ENERGIE

CREIERUL NU PRIMEŞTE INFORMAŢII, CI CREIERUL NU PRIMEŞTE INFORMAŢII, CI SEMNALESEMNALE

DEŞI PENTRU DESFĂŞURA PROCESELE DE REGLARE, DEŞI PENTRU DESFĂŞURA PROCESELE DE REGLARE, CREIERUL ARE NEVOIE DE INFORMAŢII, EL NU PRIMEŞTE ÎN CREIERUL ARE NEVOIE DE INFORMAŢII, EL NU PRIMEŞTE ÎN Ţ , ŞŢ , ŞMOD DIRECT DIN AFARĂ DECÂT NIŞTE SEMNALE MOD DIRECT DIN AFARĂ DECÂT NIŞTE SEMNALE FRAGMENTAREFRAGMENTARESEMNALELE NU POT FI CONFUNDATE CU INFORMAŢIASEMNALELE NU POT FI CONFUNDATE CU INFORMAŢIASEMNALELE NU SUNT SUFICIENTE PENTRU A PUTEA REALIZA SEMNALELE NU SUNT SUFICIENTE PENTRU A PUTEA REALIZA REGLAREA COMPORTAMENTULUIREGLAREA COMPORTAMENTULUIDE ACEEA CREIERUL VA TREBUI SĂ PRELUCREZE ÎN AŞA FEL DE ACEEA CREIERUL VA TREBUI SĂ PRELUCREZE ÎN AŞA FEL SEMNALELE OPTICE, ACUSTICE, TACTILE, ÎNCÂT SĂSEMNALELE OPTICE, ACUSTICE, TACTILE, ÎNCÂT SĂSEMNALELE OPTICE, ACUSTICE, TACTILE, ÎNCÂT SĂ SEMNALELE OPTICE, ACUSTICE, TACTILE, ÎNCÂT SĂ DESCOPERE INFORMAŢIA PE CARE ELE O ADUCDESCOPERE INFORMAŢIA PE CARE ELE O ADUCŞI SĂ DESCOPERE STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTORŞI SĂ DESCOPERE STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

16-May-11

21

ORGANISMUL ARE MAI MULTE ORGANISMUL ARE MAI MULTE NIVELE DE ORGANIZARENIVELE DE ORGANIZARE

ORGANISMUL ARE UN NIVEL CUANTICORGANISMUL ARE UN NIVEL CUANTICUN NIVEL ATOMICUN NIVEL ATOMICUN NIVEL MOLECULARUN NIVEL MOLECULARUN NIVEL MACROMOLECULARUN NIVEL MACROMOLECULARUN NIVEL CELULARUN NIVEL CELULARUN NIVEL TISULARUN NIVEL TISULARUN NIVEL ORGANICUN NIVEL ORGANICETCETC

16-May-11

22

CREIERUL ARE ŞI MAI MULTE CREIERUL ARE ŞI MAI MULTE NIVELE DE ORGANIZARE NIVELE DE ORGANIZARE

ÎN CREIER PESTE NIVELUL CELULAR APARE UN ÎN CREIER PESTE NIVELUL CELULAR APARE UN NIVEL INTERCELULARNIVEL INTERCELULARNIVEL INTERCELULARNIVEL INTERCELULARREPREZENTAT DE SINAPSEREPREZENTAT DE SINAPSEAPOI APAR REŢELELE NEURONALEAPOI APAR REŢELELE NEURONALEAPOI APARE NIVELUL SIMBOLICAPOI APARE NIVELUL SIMBOLICNIVELUL SEMANTICNIVELUL SEMANTICNIVELUL CONCEPTELORNIVELUL CONCEPTELORNIVELUL CONCEPTELORNIVELUL CONCEPTELORNIVELUL IDEILORNIVELUL IDEILORNIVELUL CREDINŢELOR, ETCNIVELUL CREDINŢELOR, ETC

16-May-11

23

SEMNALELE ELEMENTARE SUNT SUFICIENTE SEMNALELE ELEMENTARE SUNT SUFICIENTE PENTRU REGLAREA ORGANELOR INTERNEPENTRU REGLAREA ORGANELOR INTERNE

RECEPTORII INTERNI RECEPŢIONEAZĂ SEMNALELE EMISE DE RECEPTORII INTERNI RECEPŢIONEAZĂ SEMNALELE EMISE DE DIFERITELE ORGANEDIFERITELE ORGANEDIFERITELE ORGANEDIFERITELE ORGANEACESTEA SUNT TRANSMISE LA FORMAŢIUNILE MAI VECHI ALE ACESTEA SUNT TRANSMISE LA FORMAŢIUNILE MAI VECHI ALE SISTEMULUI NERVOS, AŞA CUM ESTE TRUNCHIUL CEREBRAL, SISTEMULUI NERVOS, AŞA CUM ESTE TRUNCHIUL CEREBRAL, CARE LE VOR PRELUCRA DUPĂ UN PROGRAM MOŞTENIT ŞI CARE LE VOR PRELUCRA DUPĂ UN PROGRAM MOŞTENIT ŞI ÎNSCRIS ÎN STRUCTURĂÎNSCRIS ÎN STRUCTURĂDECIZIILE LUATE SUNT TRIMISE PRIN INTERMEDIUL CÎILOR DECIZIILE LUATE SUNT TRIMISE PRIN INTERMEDIUL CÎILOR EFERENTE ALE SISTEMULUI NERVOS AUTONOM PÂNĂ LA EFERENTE ALE SISTEMULUI NERVOS AUTONOM PÂNĂ LA ORGANELE DE EXECUŢIE PENTRU REFACE MODIFICĂRILEORGANELE DE EXECUŢIE PENTRU REFACE MODIFICĂRILEORGANELE DE EXECUŢIE PENTRU REFACE MODIFICĂRILE ORGANELE DE EXECUŢIE PENTRU REFACE MODIFICĂRILE INTERVENITEINTERVENITEFORMAŢIUNILE MAI VECHI ALE CREIERULUI LUCREAZĂ FORMAŢIUNILE MAI VECHI ALE CREIERULUI LUCREAZĂ CONFORM UNOR MECANISME DE FEEDBACKCONFORM UNOR MECANISME DE FEEDBACK

SEMNALELE NU MAI SUNT SUFICIENTE SEMNALELE NU MAI SUNT SUFICIENTE PENTRU REGLAREA COMPORTAMENTULUIPENTRU REGLAREA COMPORTAMENTULUI

ORGANISMUL UMAN ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR SUNT DOUĂ ORGANISMUL UMAN ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR SUNT DOUĂ SISTEME MULT PREA COMPLEXE PENTRU CA RELAŢIA DINTRE SISTEME MULT PREA COMPLEXE PENTRU CA RELAŢIA DINTRE ŢŢELE SĂ POATĂ FI REGLATĂ DOAR CU AJUTORUL UNOR ELE SĂ POATĂ FI REGLATĂ DOAR CU AJUTORUL UNOR SEMNALE FRAGMENTARESEMNALE FRAGMENTAREPENTRU REGLAREA COMPORTAMENTULUI ESTE NECESARĂ PENTRU REGLAREA COMPORTAMENTULUI ESTE NECESARĂ DESCOPERIREA INFORMAŢIILOR CORESĂUNZĂTORAE DESCOPERIREA INFORMAŢIILOR CORESĂUNZĂTORAE FIECĂRUI NIVEL DE ORGANIZAREFIECĂRUI NIVEL DE ORGANIZAREA NOUTĂŢII PE CARE O ADUC SEMNALELE RESPECTIVEA NOUTĂŢII PE CARE O ADUC SEMNALELE RESPECTIVEESTE NECESARĂ RECUNOAŞTEREA SURSELOR, A STĂRIIESTE NECESARĂ RECUNOAŞTEREA SURSELOR, A STĂRIIESTE NECESARĂ RECUNOAŞTEREA SURSELOR, A STĂRII ESTE NECESARĂ RECUNOAŞTEREA SURSELOR, A STĂRII MEDIULUIMEDIULUIESTE NECESARĂ ALEGEREA DECIZIEI CELE MAI ADECAVTE ESTE NECESARĂ ALEGEREA DECIZIEI CELE MAI ADECAVTE DIN NUMEROASELE DECIZII POSIBILEDIN NUMEROASELE DECIZII POSIBILE

16-May-11

24

DESCOPERIREA INFORMAŢIILOR DE ORDIN DESCOPERIREA INFORMAŢIILOR DE ORDIN SUPERIOR PE BAZA SEMNALELOR PRIMITESUPERIOR PE BAZA SEMNALELOR PRIMITE

ÎN 1985 NOI AM ARĂTAT CĂ DESCOPERIREA INFORMAŢIEI DE ÎN 1985 NOI AM ARĂTAT CĂ DESCOPERIREA INFORMAŢIEI DE ORDIN SUPERIOR PE CARE O ADUC SEMNALELE PRIMITE SE ORDIN SUPERIOR PE CARE O ADUC SEMNALELE PRIMITE SE FACE PRIN INTERMEDIUL PROCESULUI DE SUPERIZAREFACE PRIN INTERMEDIUL PROCESULUI DE SUPERIZARESUPERIZAREA REPREZINTĂ TRECEREA DE LA O MULŢIME DE SUPERIZAREA REPREZINTĂ TRECEREA DE LA O MULŢIME DE SEMNALE INFERIOARE LA UN SEMNAL SUPERIORSEMNALE INFERIOARE LA UN SEMNAL SUPERIORAŞA CUM AR FI TRECEREA DE LA O MULŢIME DE LITERE LA O AŞA CUM AR FI TRECEREA DE LA O MULŢIME DE LITERE LA O SILABĂSILABĂTRECEREA DE LA O MULŢIME DE SILABE LA UN CUVÂNTTRECEREA DE LA O MULŢIME DE SILABE LA UN CUVÂNTDE LA O MULŢIME DE CUVINTE LA O PROPOZIŢIUNEDE LA O MULŢIME DE CUVINTE LA O PROPOZIŢIUNEDE LA O MULŢIME DE CUVINTE LA O PROPOZIŢIUNE DE LA O MULŢIME DE CUVINTE LA O PROPOZIŢIUNE DE LA O MULŢIME DE PUNCTE LA O LINIEDE LA O MULŢIME DE PUNCTE LA O LINIEDE LA O MULŢIME DE LINII LA O FIGURĂ, ETC.DE LA O MULŢIME DE LINII LA O FIGURĂ, ETC.

16-May-11

25

SUPERIZAREA ÎNCEPE LA NIVELUL SUPERIZAREA ÎNCEPE LA NIVELUL NEURONULUINEURONULUI

NEURONUL ARE MAI MULTE INTRĂRI ŞI O IEŞIRENEURONUL ARE MAI MULTE INTRĂRI ŞI O IEŞIRENEURONUL EFECTUEAZĂ ASTFEL UN PROCES DE SUPERIZARENEURONUL EFECTUEAZĂ ASTFEL UN PROCES DE SUPERIZARENEURONUL EFECTUEAZĂ ASTFEL UN PROCES DE SUPERIZARENEURONUL EFECTUEAZĂ ASTFEL UN PROCES DE SUPERIZAREUN NEURON CARE PRIMEŞTE MAI MULTE SEMNALE DE UN NEURON CARE PRIMEŞTE MAI MULTE SEMNALE DE INTRARE ŞI EMITE UN SEMNAL DE IEŞIRE REALIZEAZĂ DE INTRARE ŞI EMITE UN SEMNAL DE IEŞIRE REALIZEAZĂ DE FAPT UN PROCES DE SUPERIZAREFAPT UN PROCES DE SUPERIZARESEMNALUL DE IEŞIRE AL NEURONULUI REPREZINTĂ SEMNALUL DE IEŞIRE AL NEURONULUI REPREZINTĂ REZULTATUL UNUI PROCES DE PRELUCRAREREZULTATUL UNUI PROCES DE PRELUCRAREDE SUPERIZARE A SEMNALELOR DE INTRAREDE SUPERIZARE A SEMNALELOR DE INTRARE

16-May-11

26

NEURONII SUNT NIŞTE ORPERATORI LOGICINEURONII SUNT NIŞTE ORPERATORI LOGICI

ÎN FUNCŢIE DE NUMĂRUL DE INTRĂRI ŞI DE PRAGUL DE ÎN FUNCŢIE DE NUMĂRUL DE INTRĂRI ŞI DE PRAGUL DE EXCITABILITATE, NEURONII POT FUNCŢIONA CA NIŞTE EXCITABILITATE, NEURONII POT FUNCŢIONA CA NIŞTE , Ţ Ş, Ţ ŞORPERATORI LOGICIORPERATORI LOGICIUN NEURON CARE ARE DOUĂ INTRĂRI ŞI PRAGUL DOI POATE UN NEURON CARE ARE DOUĂ INTRĂRI ŞI PRAGUL DOI POATE FUNCŢIONA CA UN OPERATOR LOGIC CONJUNCTIVFUNCŢIONA CA UN OPERATOR LOGIC CONJUNCTIVUN NEURON CARE ARE DOUĂ INTRĂRI ŞI PRAGUL DE UN NEURON CARE ARE DOUĂ INTRĂRI ŞI PRAGUL DE EXCITABILITATE UNU POATE FUNCŢIONA CA UN OPERATOR EXCITABILITATE UNU POATE FUNCŢIONA CA UN OPERATOR LOGIC DISJUNCTIVLOGIC DISJUNCTIVUN NEURON CARE ARE O INTRARE INHIBITORIE POATEUN NEURON CARE ARE O INTRARE INHIBITORIE POATEUN NEURON CARE ARE O INTRARE INHIBITORIE POATE UN NEURON CARE ARE O INTRARE INHIBITORIE POATE FUNCŢIONA CA UN OPERATOR LOGIC DE NEGAŢIE, ETC.FUNCŢIONA CA UN OPERATOR LOGIC DE NEGAŢIE, ETC.

16-May-11

27

NEURONUL ESTE UN MICROPROCESORNEURONUL ESTE UN MICROPROCESOR

DAR NEURONII AU DE OBICEI MII DE INTRĂRIDAR NEURONII AU DE OBICEI MII DE INTRĂRIDE ACEEA EI VOR PUTEA EFECTUA ÎN ACELAŞI TIMP MAIDE ACEEA EI VOR PUTEA EFECTUA ÎN ACELAŞI TIMP MAIDE ACEEA EI VOR PUTEA EFECTUA ÎN ACELAŞI TIMP MAI DE ACEEA EI VOR PUTEA EFECTUA ÎN ACELAŞI TIMP MAI MULTE ORPRAŢII LOGICEMULTE ORPRAŢII LOGICEÎN FUNCŢIE DE COMBINAŢIA SEMNALELOR DE INTRARE ŞI DE ÎN FUNCŢIE DE COMBINAŢIA SEMNALELOR DE INTRARE ŞI DE VARIAŢIA PRAGURILOR, NEURONII VOR PUTEA FUNCŢINA ÎN VARIAŢIA PRAGURILOR, NEURONII VOR PUTEA FUNCŢINA ÎN ACELAŞI TIMP ATÂT CA OPERATORI LOGICI CONJUNCTIVI, CÂT ACELAŞI TIMP ATÂT CA OPERATORI LOGICI CONJUNCTIVI, CÂT ŞI DISJUNCTIVI ŞI DE NEGAŢIEŞI DISJUNCTIVI ŞI DE NEGAŢIENEURONII POT EFECTUA SUMAREA SEMNALELOR, NEURONII POT EFECTUA SUMAREA SEMNALELOR, INTEGRAREA LOR, DIFERENŢIEREA, MEMORAREA ETCINTEGRAREA LOR, DIFERENŢIEREA, MEMORAREA ETCINTEGRAREA LOR, DIFERENŢIEREA, MEMORAREA ETCINTEGRAREA LOR, DIFERENŢIEREA, MEMORAREA ETCNEURONII SUNT DE FAPT NIŞTE MICROPROCESORINEURONII SUNT DE FAPT NIŞTE MICROPROCESORI

16-May-11

28

CONTINUAREA SUPERIZĂRII SEMNALELOR ÎN CONTINUAREA SUPERIZĂRII SEMNALELOR ÎN CIRCUITELOR NEURONALECIRCUITELOR NEURONALE

SUPERIZAREA NU SE TERMINĂ LA NIVELUL NEURONILORSUPERIZAREA NU SE TERMINĂ LA NIVELUL NEURONILOREA SE CONTINUĂ LA NIVELUL CIRCUITELOR NEURONALE ALEEA SE CONTINUĂ LA NIVELUL CIRCUITELOR NEURONALE ALEEA SE CONTINUĂ LA NIVELUL CIRCUITELOR NEURONALE ALE EA SE CONTINUĂ LA NIVELUL CIRCUITELOR NEURONALE ALE CREIERULUICREIERULUICONECTAREA UNOR NEURONI CARE SUNT NIŞTE OPERATORI CONECTAREA UNOR NEURONI CARE SUNT NIŞTE OPERATORI LOGICI VOR DA NAŞTERE LA NIŞTE CIRCUITE LOGICELOGICI VOR DA NAŞTERE LA NIŞTE CIRCUITE LOGICEDACĂ UN NEURON VA SUPERIZA MAI MULTE PUNCTE VA DACĂ UN NEURON VA SUPERIZA MAI MULTE PUNCTE VA REZULTA O LINIE REZULTA O LINIE DACĂ ACEST NEURON SE LEAGĂ CU UN ALT NEURON CARE DACĂ ACEST NEURON SE LEAGĂ CU UN ALT NEURON CARE VA SUPERIZA MAI MULTE LINII VA REZULTA O FIGURĂVA SUPERIZA MAI MULTE LINII VA REZULTA O FIGURĂVA SUPERIZA MAI MULTE LINII VA REZULTA O FIGURĂVA SUPERIZA MAI MULTE LINII VA REZULTA O FIGURĂŞI AŞA MAI DEPARTEŞI AŞA MAI DEPARTEIAR NEURONII CARE SE LEAGĂ ÎNTRE EI REALIZEAZĂ O IAR NEURONII CARE SE LEAGĂ ÎNTRE EI REALIZEAZĂ O ASTFEL DE SUPERIZARE DIN CE ÎN CE MAI ÎNALTĂASTFEL DE SUPERIZARE DIN CE ÎN CE MAI ÎNALTĂ

16-May-11

29

16-May-11

30

SINAPTIC PROTEOMICSSINAPTIC PROTEOMICS

16-May-11

31

COLOANELE DIN SCOARŢA CEREBRALĂ COLOANELE DIN SCOARŢA CEREBRALĂ REPREZINTĂ BAZA LOGISTICĂ A REPREZINTĂ BAZA LOGISTICĂ A

PROCESULUI DE SUPERIZAREPROCESULUI DE SUPERIZARE

ÎN SCOARŢA CREBRALĂ SÎN SCOARŢA CREBRALĂ S--AU DESCRIS O SERIE DE COLOANE AU DESCRIS O SERIE DE COLOANE CARE CUPRIND TOATE STRATURILE SCOAŢEI CERBRALECARE CUPRIND TOATE STRATURILE SCOAŢEI CERBRALEELE INTRĂ ÎN FUNCŢIUNE LA PRIMIREA MAI MULTOR SEMNALE ELE INTRĂ ÎN FUNCŢIUNE LA PRIMIREA MAI MULTOR SEMNALE DE LA ACEEAŞI SURSĂ DE EMISIEDE LA ACEEAŞI SURSĂ DE EMISIELA PRIMIREA UNOR SEMNALE DE LA ACEEAŞI SURSĂ, LA PRIMIREA UNOR SEMNALE DE LA ACEEAŞI SURSĂ, NEURONII DIN COLOANELE SCOARŢEI CEREBRALE AU NEURONII DIN COLOANELE SCOARŢEI CEREBRALE AU CAPACITATEA DE A SE AUROSTIMULACAPACITATEA DE A SE AUROSTIMULACAPACITATEA DE A SE AUROSTIMULACAPACITATEA DE A SE AUROSTIMULANEURONII DIN ACESTE COLANE AU CAPACITEA DE A TRIMITE NEURONII DIN ACESTE COLANE AU CAPACITEA DE A TRIMITE UNUL LA ALTUL SEMNALE DE IEŞIREUNUL LA ALTUL SEMNALE DE IEŞIREEI REALIZEZĂ ASTFEL UN PROCES DE SUPERIZAREEI REALIZEZĂ ASTFEL UN PROCES DE SUPERIZARE

16-May-11

32

APARIŢIA UNOR MODELE INTERNEAPARIŢIA UNOR MODELE INTERNE

CIRCUITELE NEURONALE CAPABILE SĂ RECUNOASCĂ PRIN CIRCUITELE NEURONALE CAPABILE SĂ RECUNOASCĂ PRIN SUPOERIZARE SURSA CARE A EMIS SEMNALELE PRIMITE, SUPOERIZARE SURSA CARE A EMIS SEMNALELE PRIMITE, REPREZINTĂ MODELUL INTERN AL SURSEI RESPECTIVEREPREZINTĂ MODELUL INTERN AL SURSEI RESPECTIVEMODELELE INTERNE SE CONSTRUIESC TREPTAT SUB MODELELE INTERNE SE CONSTRUIESC TREPTAT SUB INFLUENŢA SEMNALELOR PRIMITE DIN AFARĂ INFLUENŢA SEMNALELOR PRIMITE DIN AFARĂ DEOARECE CREIERUL ARE CAPACITATEA DE A SE DEOARECE CREIERUL ARE CAPACITATEA DE A SE STRUCTURA ŞI RESTRUCTURA SUB INFLUENŢA SEMNALELORSTRUCTURA ŞI RESTRUCTURA SUB INFLUENŢA SEMNALELORSTRUCTURA ŞI RESTRUCTURA SUB INFLUENŢA SEMNALELOR STRUCTURA ŞI RESTRUCTURA SUB INFLUENŢA SEMNALELOR PRIMITE DIN AFARĂPRIMITE DIN AFARĂASTFEL ÎN CREIERUL NOSTRU VA APARE UN MODEL INTERN ASTFEL ÎN CREIERUL NOSTRU VA APARE UN MODEL INTERN AL LUMII ÎNCONJURĂTOAREAL LUMII ÎNCONJURĂTOARE

16-May-11

33

MODELELE INTERNE SUNT NIŞTE MULŢIMI MODELELE INTERNE SUNT NIŞTE MULŢIMI VAGIVAGI

DEOARECE DIFERITELE OBIECTE ŞI FENOMENE AU O MULŢIME DEOARECE DIFERITELE OBIECTE ŞI FENOMENE AU O MULŢIME DE ASPECTE COMUNE, MODELELE LOR INTERNE SUNT NIŞTE DE ASPECTE COMUNE, MODELELE LOR INTERNE SUNT NIŞTE , Ş, ŞMULŢIMI VAGIMULŢIMI VAGIMULŢIMILE VAGI SUNT ACELEA ALE CĂROR ELEMENTE MULŢIMILE VAGI SUNT ACELEA ALE CĂROR ELEMENTE APARŢIN ŞI ALTOR MULŢIMIAPARŢIN ŞI ALTOR MULŢIMIELEMENTELE UNOR MULŢIMI VAGI POT APARŢINE FOARTE ELEMENTELE UNOR MULŢIMI VAGI POT APARŢINE FOARTE MULTOR MULŢIMIMULTOR MULŢIMIAŞA SPRE EXEMPLU TOATE FRUCTELE AU ANUMITE ELEMNTE AŞA SPRE EXEMPLU TOATE FRUCTELE AU ANUMITE ELEMNTE COMUNECOMUNECOMUNECOMUNEDE ACEEA MODELELE LOR VOR FI NIŞTE MULŢIMI VAGIDE ACEEA MODELELE LOR VOR FI NIŞTE MULŢIMI VAGI

16-May-11

34

RECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI NU RECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI NU REPREZINTĂ REZOLVAREA PROBLEMELORREPREZINTĂ REZOLVAREA PROBLEMELOR

DEŞI RECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI REPREZINTĂ UN DEŞI RECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI REPREZINTĂ UN MARE PROGRES, EA NU REPREZINTĂ REZOLVAREA MARE PROGRES, EA NU REPREZINTĂ REZOLVAREA ,,PROBLELORPROBLELORRECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI NU REPREZINTĂ DECÂT RECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI NU REPREZINTĂ DECÂT SESIZAREA PROBLEMELORSESIZAREA PROBLEMELORPENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR, INFORMAŢIILE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR, INFORMAŢIILE DESCOPERITE PRIN INTERMEDIUL PROPCESULUI DE DESCOPERITE PRIN INTERMEDIUL PROPCESULUI DE SUPERIZARE VOR TREBUI SUPUSE UNOR PRELUCRĂRI SUPERIZARE VOR TREBUI SUPUSE UNOR PRELUCRĂRI FOARTE COMPLICATEFOARTE COMPLICATE

16-May-11

35

STABILIREA RELAŢIILOR POSIBILESTABILIREA RELAŢIILOR POSIBILE

PENTRU A PUTEA REZOLVA EVENTUALELE PROBLEME, PENTRU A PUTEA REZOLVA EVENTUALELE PROBLEME, CREIERUL AR TREBUI SĂ CUNOASCĂ MAI ÎNTÂI CREIERUL AR TREBUI SĂ CUNOASCĂ MAI ÎNTÂI STAREA ŞI NEVOILE ORGANISMULUISTAREA ŞI NEVOILE ORGANISMULUIRELAŢIILE CARE EXISTĂ ÎNTRE DIFERITELE OBIECTE ŞI RELAŢIILE CARE EXISTĂ ÎNTRE DIFERITELE OBIECTE ŞI FENOMENEFENOMENERELAŢIILE CARE EXISTĂ ÎNTRE ORGANISM ŞI OBIECTELE RELAŢIILE CARE EXISTĂ ÎNTRE ORGANISM ŞI OBIECTELE RESPECTIVERESPECTIVECARE SUNT SCOPURILE ORGANISMULUICARE SUNT SCOPURILE ORGANISMULUICARE SUNT POSIBILITĂŢILE DE CARE DISPUNE ETCCARE SUNT POSIBILITĂŢILE DE CARE DISPUNE ETCCARE SUNT POSIBILITĂŢILE DE CARE DISPUNE, ETCCARE SUNT POSIBILITĂŢILE DE CARE DISPUNE, ETC

MODELELE INTERNE ALE RELAŢIILOR MODELELE INTERNE ALE RELAŢIILOR POSIBILEPOSIBILE

PENTRU A PUTEA REZOLVA PROBLEMELE CU CARE ESTE PENTRU A PUTEA REZOLVA PROBLEMELE CU CARE ESTE CONFRUNTAT, PESTE MODELUL OBIECTELOR ŞI CONFRUNTAT, PESTE MODELUL OBIECTELOR ŞI , Ş, ŞFENOMENELOR, CREIERUL TREBUIE SĂ DISPUNĂ ŞI DE NIŞTE FENOMENELOR, CREIERUL TREBUIE SĂ DISPUNĂ ŞI DE NIŞTE MODELE INTERNE ALE RELAŢIILOR POSIBILEMODELE INTERNE ALE RELAŢIILOR POSIBILEIAR PESTE MODELUL INTERN AL RELAŢIILOR POSIBILE MAI IAR PESTE MODELUL INTERN AL RELAŢIILOR POSIBILE MAI APARE ŞI UN MODEL INTERN AL RELAŢIILOR DINTRE RELAŢIIAPARE ŞI UN MODEL INTERN AL RELAŢIILOR DINTRE RELAŢIIAPOI APAR MODELE TOT MAI ABSTRACTEAPOI APAR MODELE TOT MAI ABSTRACTEUN MODEL LOGICUN MODEL LOGICUN MODEL LOGICOUN MODEL LOGICO--MATEMATICMATEMATICUN MODEL LOGICOUN MODEL LOGICO--MATEMATIC MATEMATIC UN MODEL AL IDEILOR ŞI AL CONCEPTELOR ŞI AŞA MAI UN MODEL AL IDEILOR ŞI AL CONCEPTELOR ŞI AŞA MAI DEPARTEDEPARTE

16-May-11

36

MODELUL SINELUIMODELUL SINELUI

CREIERUL A APĂRUT PENTRU A SERVI ORGANISMULCREIERUL A APĂRUT PENTRU A SERVI ORGANISMULPENTRU A REALIZA REGLAREA ORGANELOR INTERNE ŞI PENTRU A REALIZA REGLAREA ORGANELOR INTERNE ŞI ŞŞCOMPORTAMENTUL OMULUI ÎNTRCOMPORTAMENTUL OMULUI ÎNTR--UN MEDIU FOARTE VARIABILUN MEDIU FOARTE VARIABILDE ACEEA EL ARE NEVOIE NU NUMAI DE UN MODEL AL DE ACEEA EL ARE NEVOIE NU NUMAI DE UN MODEL AL MEDIULUI, CI ŞI DE UN MODEL AL PROPRIEI SALE IDENTITĂŢIMEDIULUI, CI ŞI DE UN MODEL AL PROPRIEI SALE IDENTITĂŢIACEST MODEL ESTE MAI DIFUZ DECÂT CELALALTE MODELE ACEST MODEL ESTE MAI DIFUZ DECÂT CELALALTE MODELE INTERNE DEOARECE EL TREBUIE SĂ REGLEZE TOATE INTERNE DEOARECE EL TREBUIE SĂ REGLEZE TOATE CELELALTE MODELE ÎN FUNCŢIE DE NEVOILE ŞI DORINŢELE CELELALTE MODELE ÎN FUNCŢIE DE NEVOILE ŞI DORINŢELE SALESALEEL SE STRUCTUREAZĂ PROBABIL ÎN JURUL ARIILOR SOMATOEL SE STRUCTUREAZĂ PROBABIL ÎN JURUL ARIILOR SOMATO--EL SE STRUCTUREAZĂ PROBABIL ÎN JURUL ARIILOR SOMATOEL SE STRUCTUREAZĂ PROBABIL ÎN JURUL ARIILOR SOMATO--SENZORIALE DIN LOBUL PARIETAL, AŞA NUMITUL HOMUNCUL SENZORIALE DIN LOBUL PARIETAL, AŞA NUMITUL HOMUNCUL SENZITIVSENZITIVDAR CUPRINDE ŞI FOARMAŢIUNI DIN SISTEMUL LIMBIC ŞI AŞA DAR CUPRINDE ŞI FOARMAŢIUNI DIN SISTEMUL LIMBIC ŞI AŞA MAI DEPARTEMAI DEPARTE

16-May-11

37

PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR DESCOPERITEDESCOPERITE

PROCESUL DE GÂNDIRE SE DESFĂŞOARĂ LA NIVELUL PROCESUL DE GÂNDIRE SE DESFĂŞOARĂ LA NIVELUL ACESTOR MODELE INTERNEACESTOR MODELE INTERNEDUPĂ CE SDUPĂ CE S--A RECUNOSCUT STAREA MEDIULUI A RECUNOSCUT STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR, INFORMAŢIILE SUNT PRELUCRATE MAI ÎNCONJURĂTOR, INFORMAŢIILE SUNT PRELUCRATE MAI DEPARTE DE ACESTE MODELE INTERNE PRIVIND RELAŢIILE DEPARTE DE ACESTE MODELE INTERNE PRIVIND RELAŢIILE DINTRE DIFERITELE OBIECTE ŞI FENOMENE, RELAŢIILE DINTRE DINTRE DIFERITELE OBIECTE ŞI FENOMENE, RELAŢIILE DINTRE REALŢII, RELAŢIILE CU ORGANISMUL UMAN, CU NEVOIELE ŞI REALŢII, RELAŢIILE CU ORGANISMUL UMAN, CU NEVOIELE ŞI DORINŢELE SALEDORINŢELE SALEPRELUCRAREA INFORMAŢIILOR SE FACE AUTOMAT ŞI PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR SE FACE AUTOMAT ŞI INCONŞTIENTINCONŞTIENT

16-May-11

38

SHORTCUTSHORTCUT--URILE CREIERULUIURILE CREIERULUI

PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR DESCOPERITE PENTRU PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR DESCOPERITE PENTRU REZOLVAREA PROBLELOR PE CARE LE PUNE MEDIUL REZOLVAREA PROBLELOR PE CARE LE PUNE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, ESTE UN PROCES FOARTE ANEVOIOSÎNCONJURĂTOR, ESTE UN PROCES FOARTE ANEVOIOSPENTRU APENTRU A--ŞI UŞURA ACEASTĂ ACTIVITATE, CREIERUL ŞIŞI UŞURA ACEASTĂ ACTIVITATE, CREIERUL ŞI--A A CONSTRUIT NIŞTE MODELE INTERNE CAPABILE SĂ SCURTEZE CONSTRUIT NIŞTE MODELE INTERNE CAPABILE SĂ SCURTEZE DRUMUL INFORMAŢIILOR SPRE DECIZIA CORESPUNZĂTOAREDRUMUL INFORMAŢIILOR SPRE DECIZIA CORESPUNZĂTOAREÎN ACEST SENS CREIERUL ŞIÎN ACEST SENS CREIERUL ŞI--A CREAT UN MODEL AL A CREAT UN MODEL AL CONCEPTELOR ŞI AL IDEILORCONCEPTELOR ŞI AL IDEILORUN MODEL SEMANTIC, ETCUN MODEL SEMANTIC, ETCUN MODEL SEMANTIC, ETCUN MODEL SEMANTIC, ETCACESTE MODELE FAC POSIBILĂ INTERPRETAREA ACESTE MODELE FAC POSIBILĂ INTERPRETAREA SEMNALELOR PRIMITE ÎN FUNCŢIE DE SEMNIFICAŢIA LORSEMNALELOR PRIMITE ÎN FUNCŢIE DE SEMNIFICAŢIA LORUN SEMNAL CARE ARE O ANUMITĂ SEMNIFICAŢIE VA FI TRIMIS UN SEMNAL CARE ARE O ANUMITĂ SEMNIFICAŢIE VA FI TRIMIS CU PRIORITATE PE O ANUMITĂ CALECU PRIORITATE PE O ANUMITĂ CALE

16-May-11

39

MODELUL LINGVISTICMODELUL LINGVISTIC

PENTRU APENTRU A--ŞI UŞURA ŞI MAI MULT ACTIVITATEA, CREIERUL A ŞI UŞURA ŞI MAI MULT ACTIVITATEA, CREIERUL A APELAT LA UN MODEL LINGVISTICAPELAT LA UN MODEL LINGVISTICSEMNALELE DE IEŞIRE DINTRSEMNALELE DE IEŞIRE DINTR--UN MODEL INTERN REPREZINTĂ UN MODEL INTERN REPREZINTĂ OBIOECTUL RESPECTIVOBIOECTUL RESPECTIVDEOARECE ESTE FOARTE GREU DE LUCRAT CU EL, CREIERUL DEOARECE ESTE FOARTE GREU DE LUCRAT CU EL, CREIERUL A APELAT LA UN ÎNLOCUITORA APELAT LA UN ÎNLOCUITORASTFEL EL LIPEŞTE O ETICHETĂ LINGVISTICĂ FIECĂRUI ASTFEL EL LIPEŞTE O ETICHETĂ LINGVISTICĂ FIECĂRUI OBIECT ŞI FENOMENOBIECT ŞI FENOMENASTFEL CREIERUL POATE LUCRA CU DENUMIREA OBIECTULUIASTFEL CREIERUL POATE LUCRA CU DENUMIREA OBIECTULUIASTFEL CREIERUL POATE LUCRA CU DENUMIREA OBIECTULUI ASTFEL CREIERUL POATE LUCRA CU DENUMIREA OBIECTULUI CHAIR ŞI ÎN ABSENŢA OBIECTULUI RESPECTIVCHAIR ŞI ÎN ABSENŢA OBIECTULUI RESPECTIVEL POATE COMUNICA MAI UŞOREL POATE COMUNICA MAI UŞOREL A INVENTAT CUVINTE ŞI PENTRU LUCRURI CARE NU EXISTĂ EL A INVENTAT CUVINTE ŞI PENTRU LUCRURI CARE NU EXISTĂ ÎN REALITATEÎN REALITATE

16-May-11

40

MAJORITATEA PROCESELOR INFORMAŢIONALMAJORITATEA PROCESELOR INFORMAŢIONAL--DECIZIONALE SE DESFĂŞOARĂ AUTOMAT ŞI DECIZIONALE SE DESFĂŞOARĂ AUTOMAT ŞI

INCONŞTIENTINCONŞTIENT

MAREA MAJORITATE A PROCESELOR INFORMAŢIONALE SE MAREA MAJORITATE A PROCESELOR INFORMAŢIONALE SE DESFĂŢOARĂ AUTOMAT ŞI INCONŞTIENTDESFĂŢOARĂ AUTOMAT ŞI INCONŞTIENTŢ Ş ŞŢ Ş ŞPRELUCRAREA UATOMATĂ ŞI INCONŞTIENTĂ ESTE REGULAPRELUCRAREA UATOMATĂ ŞI INCONŞTIENTĂ ESTE REGULAPRELUCRAREA CONŞTIENTĂ REPREZIMNTĂ EXCEPŢIAPRELUCRAREA CONŞTIENTĂ REPREZIMNTĂ EXCEPŢIASUPERIZAREA SE DESFĂŞOARĂ AUTOMAT ŞI INCONŞTIENTSUPERIZAREA SE DESFĂŞOARĂ AUTOMAT ŞI INCONŞTIENTRECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI SE DESFĂŞOARĂ RECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI SE DESFĂŞOARĂ AUTOMAT ŞI INCONŞTIENTAUTOMAT ŞI INCONŞTIENTPRELUCRAREA ULTERIOARĂ A INFORMAŢIILOR SE PRELUCRAREA ULTERIOARĂ A INFORMAŢIILOR SE DESFĂŞOARĂ AUTOAMT ŞI INCONŞTIENTDESFĂŞOARĂ AUTOAMT ŞI INCONŞTIENTDESFĂŞOARĂ AUTOAMT ŞI INCONŞTIENTDESFĂŞOARĂ AUTOAMT ŞI INCONŞTIENTINFORMAŢIILE CURG ÎN CREIERINFORMAŢIILE CURG ÎN CREIERELE SINGURE ÎŞI GĂSESC O CALE DE IEŞIRE ELE SINGURE ÎŞI GĂSESC O CALE DE IEŞIRE SPRE O ANUMITĂ DECIZIE POSIBILĂSPRE O ANUMITĂ DECIZIE POSIBILĂ

FUNCŢIA INPUTFUNCŢIA INPUT--OUTPUTOUTPUT

MAREA CALITATE A CREIERULUI CONSTĂ ÎN FAPTUL CĂ EL MAREA CALITATE A CREIERULUI CONSTĂ ÎN FAPTUL CĂ EL POATE CONDUCE SEMNALELE DE INTRARE SPRE ORICE CALE POATE CONDUCE SEMNALELE DE INTRARE SPRE ORICE CALE DE IEŞIRE POSIBILĂ INDIFERENT PE CE CALE AU INTRATDE IEŞIRE POSIBILĂ INDIFERENT PE CE CALE AU INTRATDAR DE AICI DERIVĂ ŞI MAREA PROBLEMĂ A CREIERULUIDAR DE AICI DERIVĂ ŞI MAREA PROBLEMĂ A CREIERULUIDE A GĂSI DE FIECARE DATĂ CALEA DE IEŞIRE CEA MAI DE A GĂSI DE FIECARE DATĂ CALEA DE IEŞIRE CEA MAI ADECVATĂADECVATĂDE OBICEI ACEASTĂ PROBLEMĂ SE REZOLVĂ SINGURĂDE OBICEI ACEASTĂ PROBLEMĂ SE REZOLVĂ SINGURĂINFORMAŢIILE ÎŞI GĂSESC SINGURE CALEA DE IEŞIRE PRIN INFORMAŢIILE ÎŞI GĂSESC SINGURE CALEA DE IEŞIRE PRIN DESCHIDERE ŞI ÎNCHIDEREA UNOR CIRCUITE LOGICEDESCHIDERE ŞI ÎNCHIDEREA UNOR CIRCUITE LOGICEDESCHIDERE ŞI ÎNCHIDEREA UNOR CIRCUITE LOGICEDESCHIDERE ŞI ÎNCHIDEREA UNOR CIRCUITE LOGICEIAR ATUNCI CÂND NU REUŞESC SĂ FACĂ ACEST LUCRU, IAR ATUNCI CÂND NU REUŞESC SĂ FACĂ ACEST LUCRU, INTRĂ ÎN FUNCŢIUNE GÂNDIREA CONŞTIENTĂ ŞI CHIAR INTRĂ ÎN FUNCŢIUNE GÂNDIREA CONŞTIENTĂ ŞI CHIAR CONŞTIINŢACONŞTIINŢA

16-May-11

41

APARIŢIA GÂNDIRII CONŞTIENTEAPARIŢIA GÂNDIRII CONŞTIENTE

ATUNCI CÂND DIN DIFERITE MOTIVE, INFORMAŢIILE NU ÎŞI ATUNCI CÂND DIN DIFERITE MOTIVE, INFORMAŢIILE NU ÎŞI GĂSESC SINGURE DRUMUL DE IEŞIRE, APARE UN BLOCAJGĂSESC SINGURE DRUMUL DE IEŞIRE, APARE UN BLOCAJŞ ,Ş ,PRIN INTERMEDIUL UNUI MECANISM DE BOTTOMPRIN INTERMEDIUL UNUI MECANISM DE BOTTOM--UP, UP, BLOCAJUL DETERMINĂ INTRAREA ÎN FUNCŢIUNE A GÂNDIRII BLOCAJUL DETERMINĂ INTRAREA ÎN FUNCŢIUNE A GÂNDIRII CONŞTIENTECONŞTIENTEACEASTA MOBILIZEAZĂ O ZONĂ MULT MAI MARE DE CREIERACEASTA MOBILIZEAZĂ O ZONĂ MULT MAI MARE DE CREIERGÂNDIREA OFERĂ ÎN PRIMUL RÂND MULT MAI MULTE CĂI DE GÂNDIREA OFERĂ ÎN PRIMUL RÂND MULT MAI MULTE CĂI DE IEŞIREIEŞIREAPOI CAUTĂ ALTE INFORMAŢII DIN MEMORIE SAU DINAPOI CAUTĂ ALTE INFORMAŢII DIN MEMORIE SAU DINAPOI CAUTĂ ALTE INFORMAŢII DIN MEMORIE SAU DIN APOI CAUTĂ ALTE INFORMAŢII DIN MEMORIE SAU DIN EXTERIOREXTERIORCAUTĂ NOI RELAŢII POSIBILE, SEMNIFICAŢII ASCUNSE, ETC CAUTĂ NOI RELAŢII POSIBILE, SEMNIFICAŢII ASCUNSE, ETC PE CARE LE TRIMITE PRIN INTERMEDIUL UNUI MECANISM DE PE CARE LE TRIMITE PRIN INTERMEDIUL UNUI MECANISM DE TOPTOP--DOWN LA LOCUL BLOCAJULUIDOWN LA LOCUL BLOCAJULUI

16-May-11

42

ELABORAREA DECIZIILOR POSIBILEELABORAREA DECIZIILOR POSIBILE

PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR CU CARE ESTE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR CU CARE ESTE CONFRUNTAT, CREIERUL DISPUNE DE MAI MULTE CONFRUNTAT, CREIERUL DISPUNE DE MAI MULTE ,,POSIBILITĂŢIPOSIBILITĂŢIEL ELABOREAZĂ DE OBICEI MAI MULTE IPOTEZE DE LUCRUEL ELABOREAZĂ DE OBICEI MAI MULTE IPOTEZE DE LUCRUCONSTRUIEŞTE SCEANARIICONSTRUIEŞTE SCEANARIIEVALUEAZĂ REZULTATELE POSIBILEEVALUEAZĂ REZULTATELE POSIBILEALEGE DECIZIA CEA MAI BUNĂ ALEGE DECIZIA CEA MAI BUNĂ SAU SOLICITĂ INTRAREA ÎN FUNCŢIUNE A CONŞTIINŢEISAU SOLICITĂ INTRAREA ÎN FUNCŢIUNE A CONŞTIINŢEI

NECESITATEA ANTICIPĂRIINECESITATEA ANTICIPĂRII

PENTRU A PUTEA ALEGE DECIZIA CEA MAI BUNĂ, CREIERUL PENTRU A PUTEA ALEGE DECIZIA CEA MAI BUNĂ, CREIERUL TREBUIE SĂ ANTICIPEZE EVOLUŢIA FENOMENELORTREBUIE SĂ ANTICIPEZE EVOLUŢIA FENOMENELORŢŢFOARTE MULŢI AUTORI AU ARĂTAT CĂ MAREA MAJORITATE A FOARTE MULŢI AUTORI AU ARĂTAT CĂ MAREA MAJORITATE A ACTIVITĂŢII CEREBRALE SE DESFĂŞOARĂ ÎN VIITORACTIVITĂŢII CEREBRALE SE DESFĂŞOARĂ ÎN VIITORCREIERUL CAUTĂ SĂ REGLEZE FENOMENLE ÎN TIMP UTILCREIERUL CAUTĂ SĂ REGLEZE FENOMENLE ÎN TIMP UTILEL CAUTĂ SĂ ITERVINĂ ASUPRA DESFĂŞURĂRII EL CAUTĂ SĂ ITERVINĂ ASUPRA DESFĂŞURĂRII FENOMENELOR ÎNAITE CA ELE SĂ PAOTĂ PRODUCE FENOMENELOR ÎNAITE CA ELE SĂ PAOTĂ PRODUCE TULBURĂRITULBURĂRIDE ACEEA FORMAŢIUNILE MAI NOI ALE CREIERULUIDE ACEEA FORMAŢIUNILE MAI NOI ALE CREIERULUIDE ACEEA FORMAŢIUNILE MAI NOI ALE CREIERULUI DE ACEEA FORMAŢIUNILE MAI NOI ALE CREIERULUI LUCREAZĂ PE BAZA PRINCIPIULUI DE FEEDBEFORELUCREAZĂ PE BAZA PRINCIPIULUI DE FEEDBEFORE

16-May-11

43

IMPORTANŢA MECANISMULUI DE IMPORTANŢA MECANISMULUI DE FEEDBEFOREFEEDBEFORE

ÎN 1975, NOI AM DESCRIS MECANISMUL DE FEEDBEFOREÎN 1975, NOI AM DESCRIS MECANISMUL DE FEEDBEFOREMECANISMELE DE FEEDBACK CARE LUCREAZĂ PRINMECANISMELE DE FEEDBACK CARE LUCREAZĂ PRINMECANISMELE DE FEEDBACK CARE LUCREAZĂ PRIN MECANISMELE DE FEEDBACK CARE LUCREAZĂ PRIN CORECTAREA ERORILOR NU POT PĂSTRA STABILITATEA CORECTAREA ERORILOR NU POT PĂSTRA STABILITATEA ORGANISMULUI ÎNTRORGANISMULUI ÎNTR--UM MEDIU, AŞA CUM ESTE MEDIUL DE UM MEDIU, AŞA CUM ESTE MEDIUL DE VIAŢĂ AL OMULUI, CARE AR PUTEA PRODUCE ŞI TULBURĂRI VIAŢĂ AL OMULUI, CARE AR PUTEA PRODUCE ŞI TULBURĂRI CARE NU MAI POT FI CORECTATECARE NU MAI POT FI CORECTATEPENTRU ACEASTA ESTE NECESAR UN MECANISM DE PENTRU ACEASTA ESTE NECESAR UN MECANISM DE ANTICIPARE, DEPREVENIRE A ERORILORANTICIPARE, DEPREVENIRE A ERORILORNOI AM DENUMIT ACEST MECANISM DE REGLARE ÎNAINTENOI AM DENUMIT ACEST MECANISM DE REGLARE ÎNAINTENOI AM DENUMIT ACEST MECANISM DE REGLARE ÎNAINTE NOI AM DENUMIT ACEST MECANISM DE REGLARE ÎNAINTE FEEDBEFOREFEEDBEFOREMECANISMUL DE FEEDBEFORE POATE FI STUDIAT CU MECANISMUL DE FEEDBEFORE POATE FI STUDIAT CU AJUTORUL TEORIEI JOCURILORAJUTORUL TEORIEI JOCURILOR

16-May-11

44

INTRAREA ÎN ACŢIUNE A CONŞTIINŢEIINTRAREA ÎN ACŢIUNE A CONŞTIINŢEI

DACĂ NICI GÂNDIREA NU POATE REZOLVA PROBLEMELE DACĂ NICI GÂNDIREA NU POATE REZOLVA PROBLEMELE APĂRTUTE, INTRĂ ÎN ACŢIUNE CONŞTIINŢAAPĂRTUTE, INTRĂ ÎN ACŢIUNE CONŞTIINŢA, Ţ Ş Ţ, Ţ Ş ŢCONŞTIINŢA MOBILIZEAZĂ O ZONĂ ŞI MAI MARE DIN CREIERCONŞTIINŢA MOBILIZEAZĂ O ZONĂ ŞI MAI MARE DIN CREIERCONŞTIINŢA POATE ANALIZA MULT MAI PROFUND PROBLEMA CONŞTIINŢA POATE ANALIZA MULT MAI PROFUND PROBLEMA APĂRUTĂAPĂRUTĂEA POATE NU NUMAI SĂ CAUTE NOI INFORMAŢII, SAU SĂ EA POATE NU NUMAI SĂ CAUTE NOI INFORMAŢII, SAU SĂ GĂSEASCĂ NOI SOLUŢII, CI POATE CHIAR SĂ MODIFICE, SAU GĂSEASCĂ NOI SOLUŢII, CI POATE CHIAR SĂ MODIFICE, SAU SĂ ABANDONEZE PROBLEMASĂ ABANDONEZE PROBLEMACONŞTIINŢA POATE MODIFICA STRATEGIA ŞI SCOPURILECONŞTIINŢA POATE MODIFICA STRATEGIA ŞI SCOPURILECONŞTIINŢA POATE MODIFICA STRATEGIA ŞI SCOPURILE CONŞTIINŢA POATE MODIFICA STRATEGIA ŞI SCOPURILE ORGANISMULUIORGANISMULUI

16-May-11

45

IMPORTANŢA CONŞTIINŢEIIMPORTANŢA CONŞTIINŢEI

ÎN MOEMNTUL ÎN CARE CREIERUL DISPUNE DE UN MODEL ÎN MOEMNTUL ÎN CARE CREIERUL DISPUNE DE UN MODEL INTERN AL LUMII ÎNCONJURĂTOARE, DE UN MODEL INTERN AL INTERN AL LUMII ÎNCONJURĂTOARE, DE UN MODEL INTERN AL ,,PROPRIEI SALE PERSONALITĂŢI, CREIERUL POATE IMAGINA PROPRIEI SALE PERSONALITĂŢI, CREIERUL POATE IMAGINA LUMEA ÎNCONJURĂTOARE CHIAR ŞI ÎN ABSENŢA EILUMEA ÎNCONJURĂTOARE CHIAR ŞI ÎN ABSENŢA EIIAR CÂND ARE CAPACITATEA REFLEXIVĂ APARE CONŞTIINŢAIAR CÂND ARE CAPACITATEA REFLEXIVĂ APARE CONŞTIINŢAAPARIŢIA CONŞTIINŢA A REPREZENTAT CEL MAI IMPORTANT APARIŢIA CONŞTIINŢA A REPREZENTAT CEL MAI IMPORTANT EVENIMENT DE LA PARIŢIA VIEŢII PE PĂMÂNTEVENIMENT DE LA PARIŢIA VIEŢII PE PĂMÂNTNOI TRĂIM MAI MULT ÎN CONŞTIINŢĂ DECÂT ÎN REALITATENOI TRĂIM MAI MULT ÎN CONŞTIINŢĂ DECÂT ÎN REALITATEAICI SUNTEM ŞI ACTORI ŞI REGIZORI ŞI SCENOGRAVI ŞIAICI SUNTEM ŞI ACTORI ŞI REGIZORI ŞI SCENOGRAVI ŞIAICI SUNTEM ŞI ACTORI ŞI REGIZORI ŞI SCENOGRAVI ŞI AICI SUNTEM ŞI ACTORI ŞI REGIZORI ŞI SCENOGRAVI ŞI SPECTATORISPECTATORIDIN PĂCATE NU SUNTEM ŞI SCENARIŞTIDIN PĂCATE NU SUNTEM ŞI SCENARIŞTISCENARIUL A FOST SCRIS DE ALTICINEVASCENARIUL A FOST SCRIS DE ALTICINEVA

16-May-11

46

SEDIUL CONŞTIINŢEISEDIUL CONŞTIINŢEI

ÎN POFIDA TUTUROR CĂUTĂRILOR CONŞTIINŢA NU A PUTUT FI ÎN POFIDA TUTUROR CĂUTĂRILOR CONŞTIINŢA NU A PUTUT FI LOCALIZATĂLOCALIZATĂSE CUNAŞTE ROLUL SUBSTANŢEI RETICULATE ÎN SE CUNAŞTE ROLUL SUBSTANŢEI RETICULATE ÎN MECANISMUL DE TREZIRE ŞI DE ACTIVARE A SCOARŢEI MECANISMUL DE TREZIRE ŞI DE ACTIVARE A SCOARŢEI CEREBRALECEREBRALEÎN PROCESUL DE ATENŢIE ŞI DE ORIENTAREÎN PROCESUL DE ATENŢIE ŞI DE ORIENTAREDAR NU SDAR NU S--A PUTUT DESCOPERI SEDIUL CONŞTIINŢEIA PUTUT DESCOPERI SEDIUL CONŞTIINŢEIPENTRU CĂ EL NICI NU EXISTĂPENTRU CĂ EL NICI NU EXISTĂCONŞTIINŢA ESTE MAI MULT DECÂT DIFUZĂ EA ESTECONŞTIINŢA ESTE MAI MULT DECÂT DIFUZĂ EA ESTECONŞTIINŢA ESTE MAI MULT DECÂT DIFUZĂ, EA ESTE CONŞTIINŢA ESTE MAI MULT DECÂT DIFUZĂ, EA ESTE VIRTUALĂVIRTUALĂ

NATURA VIRTUALĂ A CONŞTIINŢEI NATURA VIRTUALĂ A CONŞTIINŢEI UMANEUMANE

CONŞTIINŢA ESTE REZULTATUL PROCESULUI DE MODULARE CONŞTIINŢA ESTE REZULTATUL PROCESULUI DE MODULARE ŞI DE SUPERIZARE A CREIERULUIŞI DE SUPERIZARE A CREIERULUIŞŞCONŞTIINŢA ARE UN CARCTER VIRTUALCONŞTIINŢA ARE UN CARCTER VIRTUALEA ESTE UN PRODUS ABSTRACT AL TUTUROR INFORMAŢIILOR EA ESTE UN PRODUS ABSTRACT AL TUTUROR INFORMAŢIILOR CARE EXISTĂ ÎN CREIERCARE EXISTĂ ÎN CREIEREA ESTE REZULTATUL CONDENSĂRII, AL INTEGRĂRII ŞI AL EA ESTE REZULTATUL CONDENSĂRII, AL INTEGRĂRII ŞI AL CODIIFICĂRII TUTUROR INFORMAŢIILOR CARE EXISTĂ ÎN CODIIFICĂRII TUTUROR INFORMAŢIILOR CARE EXISTĂ ÎN CREIERCREIEREA EXISTĂ ATÂTA TIMP CÂT EXISTĂ UN FLUX DE INFORMAŢIIEA EXISTĂ ATÂTA TIMP CÂT EXISTĂ UN FLUX DE INFORMAŢIIEA EXISTĂ ATÂTA TIMP CÂT EXISTĂ UN FLUX DE INFORMAŢIIEA EXISTĂ ATÂTA TIMP CÂT EXISTĂ UN FLUX DE INFORMAŢIIEA ARE ROLUL DE A COORDONA LA NEVOIE ACEST FLUXEA ARE ROLUL DE A COORDONA LA NEVOIE ACEST FLUXDAR CONŞTIINŢA NU ARE O PUTERE PREA MAREDAR CONŞTIINŢA NU ARE O PUTERE PREA MARE

16-May-11

47

CONŞTIINŢACONŞTIINŢA SS--AR PUTEA SĂ AR PUTEA SĂ REPREZINTE INFORMAŢIE PURĂREPREZINTE INFORMAŢIE PURĂ

AM VĂZUT CĂ SUBSTANŢA, ENERGIA ŞI INFORMAŢIA SUNT AM VĂZUT CĂ SUBSTANŢA, ENERGIA ŞI INFORMAŢIA SUNT INDISOLUBIL LEGATE ÎNTRE ELEINDISOLUBIL LEGATE ÎNTRE ELEDEŞI UNEORI POATE SĂ PREDOMINE UNA DINTRE ELE, DEŞI UNEORI POATE SĂ PREDOMINE UNA DINTRE ELE, COEXISTĂ ÎNTOTDEAUNACOEXISTĂ ÎNTOTDEAUNASISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT PRIN ATAŞAREA UNEI SISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT PRIN ATAŞAREA UNEI CONTITĂŢI TOT MAI MARI DE INFORMAŢIE DE CANTITĂŢI TOT CONTITĂŢI TOT MAI MARI DE INFORMAŢIE DE CANTITĂŢI TOT MAI MICI DE SUBSTANŢĂ ŞI DE ENERGIEMAI MICI DE SUBSTANŢĂ ŞI DE ENERGIECANTITĂŢI FOARTE MICI DE SUBSTANŢĂ POT TRANSMITE CANTITĂŢI FOARTE MICI DE SUBSTANŢĂ POT TRANSMITE CANTITĂŢI FOARTE MARI DE INFORMAŢIE GENETICĂCANTITĂŢI FOARTE MARI DE INFORMAŢIE GENETICĂCANTITĂŢI FOARTE MICI DE HORMONI POT TRANSMITECANTITĂŢI FOARTE MICI DE HORMONI POT TRANSMITECANTITĂŢI FOARTE MICI DE HORMONI POT TRANSMITE CANTITĂŢI FOARTE MICI DE HORMONI POT TRANSMITE CANTITĂŢI FOARTE MARI DE INFORMAŢICANTITĂŢI FOARTE MARI DE INFORMAŢICONŞTIINŢA SCONŞTIINŢA S--AR PUTEA SĂ CONŢINĂ CANTITĂŢI ATÂT DE AR PUTEA SĂ CONŢINĂ CANTITĂŢI ATÂT DE MICI DE INFORMAŢIE, ÎNCÂT NU POT FI DETECTATEMICI DE INFORMAŢIE, ÎNCÂT NU POT FI DETECTATESAU SSAU S--AR PUTEA SĂ FIE INFORMAŢIE PURĂAR PUTEA SĂ FIE INFORMAŢIE PURĂ

CONŞTIINŢA NU ARE O PUTERE PREA CONŞTIINŢA NU ARE O PUTERE PREA MAREMARE

DEŞI SE APELEAZĂ FOARTE DES LA RESPONSABILITATEA DEŞI SE APELEAZĂ FOARTE DES LA RESPONSABILITATEA CONŞTIINŢEICONŞTIINŢEIŞ ŢŞ ŢEA NU ARE O PUTERE PREA MARE ÎN REGLAREA EA NU ARE O PUTERE PREA MARE ÎN REGLAREA COMPORTAMENTULUICOMPORTAMENTULUIB. LIBERT A ARĂTAT CA DECIZIILE SUNT LUATE CU 100 DE B. LIBERT A ARĂTAT CA DECIZIILE SUNT LUATE CU 100 DE MILISEC ÎNAINTE CA NOI SĂ FIM CONŞTIENŢI DE ELEMILISEC ÎNAINTE CA NOI SĂ FIM CONŞTIENŢI DE ELEDECI ELE NU SUNT LUATE CONŞTIENTDECI ELE NU SUNT LUATE CONŞTIENTCONŞTIINŢA MAI ARE CÂTEVA MILISECUNDE PENTRU A CONŞTIINŢA MAI ARE CÂTEVA MILISECUNDE PENTRU A APROBA SAU A SE OPUNE DECIZIILOR LUATE DE INCONŞTIENTAPROBA SAU A SE OPUNE DECIZIILOR LUATE DE INCONŞTIENTAPROBA SAU A SE OPUNE DECIZIILOR LUATE DE INCONŞTIENTAPROBA SAU A SE OPUNE DECIZIILOR LUATE DE INCONŞTIENTDAR ACEASTA ARTĂ CĂ CONŞTIINŢA NU ARE UN ROL CHIAR DAR ACEASTA ARTĂ CĂ CONŞTIINŢA NU ARE UN ROL CHIAR ATÂT DE MARE DUPĂ CUM SE CREDE ÎN ELABORAREA ATÂT DE MARE DUPĂ CUM SE CREDE ÎN ELABORAREA DECIZIILORDECIZIILOR

16-May-11

48

IMPORTANŢA MODELULUI IMPORTANŢA MODELULUI INFORMAŢIONALINFORMAŢIONAL

SS--AU ELABORAT FOARTE MULTE MODELE, ANATOMICE, AU ELABORAT FOARTE MULTE MODELE, ANATOMICE, BIOCHIMICE, COMPUTAŢIONALE, SEMANTICE, CUANTICE ETC,BIOCHIMICE, COMPUTAŢIONALE, SEMANTICE, CUANTICE ETC,, Ţ , , ,, Ţ , , ,CARE NU REUŞESC SĂ EXPLICE SUFICIENT DE CALR MODUL ÎN CARE NU REUŞESC SĂ EXPLICE SUFICIENT DE CALR MODUL ÎN CARE FUNCŢIONEAZĂ CREIERULCARE FUNCŢIONEAZĂ CREIERULDEOARECE ELE IGNORĂ INFORMAŢIADEOARECE ELE IGNORĂ INFORMAŢIAIAR ATUNCI CÂND VORBESC DESPRE INFORMAŢIE ELE O IAR ATUNCI CÂND VORBESC DESPRE INFORMAŢIE ELE O CONFUNCĂ CU SUBSTANŢA ŞI CU ENERGIA CARE O CONFUNCĂ CU SUBSTANŢA ŞI CU ENERGIA CARE O GENEREAZĂ ŞI O TREANSPORTĂGENEREAZĂ ŞI O TREANSPORTĂDAR CREIERUL ESTE UN ORGAN INFORMAŢIONALDAR CREIERUL ESTE UN ORGAN INFORMAŢIONALDAR CREIERUL ESTE UN ORGAN INFORMAŢIONALDAR CREIERUL ESTE UN ORGAN INFORMAŢIONALINFORMAŢIA ARE ALTE LEGI DE CONSRVARE ŞI INFORMAŢIA ARE ALTE LEGI DE CONSRVARE ŞI TRANSFORMARETRANSFORMAREDE ACEEA CREIERUL NU POATE FI EXPLICAT DECÂT CU DE ACEEA CREIERUL NU POATE FI EXPLICAT DECÂT CU AJUTORUL INFORMAŢIEIAJUTORUL INFORMAŢIEI