STRATEGIE TGV_pg 1-50

1 ©2015 Alter Ego Concept S.R.L.

Beneficiar:

Municipiul Târgoviște

Elaborator:

Alter Ego Concept S.R.L.

Perioada:

2014-2020

Strategia de dezvoltare urbană a municipiului Târgoviște 2014-2020

Prima versiune


CUPRINS

1. Introducere ...................................................................................................................................... 6

1.1. Date de recunoastere a documentatiei ..................................................................................... 6

1.2. Obiectul lucrarii ...................................................................................................................... 6

1.3. Procesul de elaborare si planificare a strategiei ...................................................................... 7

2. Context teritorial (european, național, regional, județean).............................................................. 7

2.1. Contextul Strategic European ................................................................................................. 7

2.2. Cadrul strategic regional ......................................................................................................... 9

3. Prezentarea generala a orasului ....................................................................................................... 9

3.1. Scurt istoric al oraşului ........................................................................................................... 9

3.2. Date geografice ..................................................................................................................... 11

3.2.1. Aşezare şi relief ............................................................................................................. 11

3.2.2. Clima ............................................................................................................................. 12

3.2.3. Factori de risc natural și antropic .................................................................................. 13

3.3. Principalele caracteristici demografice ................................................................................. 14

3.3.1. Evoluţia populaţiei şi a principalelor fenomene demografice ....................................... 14

3.4. Patrimoniu natural ................................................................................................................. 16

3.5. Calitatea factorilor de mediu ................................................................................................. 22

3.6. Patrimoniu cultural ................................................................................................................ 37

3.6.1. Obiective culturale ........................................................................................................ 37

3.6.2. Evenimente culturale ..................................................................................................... 38

3.7. Turism si agrement ............................................................................................................... 39

4. Locuirea si accesul la utilitati........................................................................................................ 43

4.1. Parcul de locuințe .................................................................................................................. 43

4.2. Alimentarea cu apă, canalizare și epurarea apelor uzate ....................................................... 45

4.3. Alimentarea cu gaze naturale, energie electrica si energie termica ...................................... 48

4.4. Transport public .................................................................................................................... 50

5. Profilul economic .......................................................................................................................... 52

5.1. Industria și economia ............................................................................................................ 52

6. Institutii si servicii publice ............................................................................................................ 59

6.1. Educatie................................................................................................................................. 59

6.2. Sanatate ................................................................................................................................. 60

6.3. Mass-media ........................................................................................................................... 60

6.4. Siguranța cetățenilor și protecția civilă ................................................................................. 62

6.5. Relații la nivelul comunităților locale ................................................................................... 63


7. Analiza S.W.O.T. .......................................................................................................................... 64

7.1. Metodologia de realizare a analizei S.W.O.T. ...................................................................... 64

8. Viziune si misiune ......................................................................................................................... 77

9. Obiective strategice ....................................................................................................................... 79

10. Politici, programe si proiecte .................................................................................................... 82

11. Elemente de implementare ...................................................................................................... 100

11.1. Autorități locale............................................................................................................... 100

11.2. Parteneri locali ................................................................................................................ 100

11.3. Locuitori .......................................................................................................................... 101

11.4. Experti ............................................................................................................................. 101

12. Monitorizare si evaluare.......................................................................................................... 102

13. Buget ....................................................................................................................................... 106

14. Anexe ...................................................................................................................................... 107


Mesajul primăriei:

“...............................................

...........................................................

...........................................................

...........................................................

...........................................................

...........................................................

...............................”


STRATEGIA DE DEZVOLTARE URBANĂ

A MUNICIPIULUI TÂRGOVIȘTE 2014-2020

- PRIMA VERSIUNE -

LISTĂ SEMNĂTURI

COORDONATOR DE PROIECT

master urbanist Radu-Mihai VÂNTURACHE

COLECTIV DE ELABORARE

master urbanist Alexandru STANCIU

master urbanist Roxana RUSU

master urbanist Mihai NECULA

Data

aprilie 2015


1. Introducere

1.1. Date de recunoastere a documentatiei

Denumirea lucrarii: Strategia de Dezvoltare Urbană a Municipiului Târgoviște 2014-2020

Beneficiar: Municipiul Târgoviște

Elaborator: Alter Ego Concept S.R.L.

Perioada: 2014-2020

1.2. Obiectul lucrarii

Scopul documentației Strategia de dezvoltare urbană a municipiului Târgoviște 2014-2020 este

de a determina direcțiile de dezvoltare, ritmul și scara acestei dezvoltări, de a eficientiza activitatea

autorităților publice locale în gestionarea problemelor orașului, în utilizarea resurselor financiare, de a

promova localitatea, de a atrage fonduri externe (investiții, fonduri europene, alte fonduri) pentru a

implementa proiectele investiționale planificate.

Obiectivul Strategiei este de a oferi Consiliului Local și Primăriei Municipiului Târgoviște un

instrument metodologic și legal, pe baza căruia aceștia să poată structura și planifica implementarea

pachetului de politici, programe și proiecte pe termen scurt, mediu și lung.

Beneficiarii Strategiei sunt locuitorii municipiului, autoritățile administrației publice locale,

instituțiile publice, societatea civilă și sectorul privat.

Statutul României de stat membrul al Uniunii Europene determină coordonarea politicilor

naționale cu cele europene, fapt care exercită un impct asupra resurselor și condițiilor din țara noastră,

până la nivel local. Sub influența acestui complex proces, administrația locală își reconsideră

avantajele competitive, cu scopul de a asigura o bună dezvoltare economică și un nivel corespunzător

al calității vieții în comunitate.

Pentru aceasta, trebuie luate în considerare un set de principii și câteva obiective specifice:

Principii:

Durabilitate – condiții mai bune de trai pentru populația săracă, precum și un nivel

minim de condiții necesare pentru un trai decent și pentru sănătatea și bunăstarea

tuturor;

Competitivitate – permite dezvoltarea economiei proprii în context regional, național și

chiar internațional, promovarea unui sector privat productiv și competitiv;

Sprijin financiar – putere financiară care să faciliteze accesul la o varietate de surse

financiare pentru a satisface nevoile de investiții și dezvoltare;

Bună administrație – reacția eficientă și efectivă la problemele comunității prin

responsabilizarea autorităților locale și parteneriatul cu societatea civilă.

Obiective:

Să direcționeze comunitatea spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai multe

locuri de muncă;

Să dezvolte un proces comun de organizare pentru a stabili prioritățile comunității,

strategia și acțiunile sale;

Să sprijine autoritățile publice locale în prezentarea strategiilor financiare și de

investiții;

Să determine eficientizarea managementului.


1.3. Procesul de elaborare si planificare a strategiei

La baza procesului de elaborare și implementare a unei strategii de dezvoltare locală stă

planificarea strategică. Planificarea strategică este un proces sistematic de luare a deciziilor prin care

administrația locală, în parteneriat cu comunitatea urbană își stabilesc viitorul – direcții, obiective și

acțiuni, pornind de la situația existentă (potențial, disfunctii, oportunități, amenințări) și identifică

modalitățile prin care pot acționa pentru a îmbunătăți această situație utilizând resursele existente.

Astfel, acest proces oferă un cadru general de acțiune: modalitatea de identificare a priorităților, de a

lua decizii bune și de a aloca eficient resursele (financiare, umane, timp, terenuri) pentru atingerea

obiectivelor stabilite. În cadrul procesului de elaborare , se derulează mai multe etape așa cum sunt

prezentate în diagrama următoare:

Etape de planificare

Unde suntem?

1. Pregătirea terenului 2. Parteneriat 3. Diagnoză

Unde dorim să ajungem?

4. Viziune, misiune și obiective strategice,

priorități de dezvoltare

5. Obiective și priorități de dezvoltare

Cum ajungem unde ne dorim?

6. Opțiuni strategiece 7. Plan de acțiune și implementare

Am ajuns unde ne-am dorit?

8. Monitorizare și evaluare

Structura organizatorică necesară pentru elaborarea strategiei de dezvoltare

Nivel decizional Nivel de coordonare

consultativ

Nivel executiv Nivel de control

Echipa de coordonare Comitet de

monitorizare

Consiliul local al

orașului

Grup de lucru tematic

Comitetul de

planificare



2. Context teritorial (european, național, regional, județean)

2.1. Contextul Strategic European

Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc:

1. Creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

2. Creștere durabilă: promovarea une economii mai eficiente din punctul de vedere al

utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;


3. Creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată mai ridicată a ocupării

forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

Uniunea Europeană trebuie să definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020. În

acest scop, Comisia Europeană propune următoarele obiective principale pentru Uniunea Europeană:

75% din populația cu vârstă cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aiba un loc de

muncă;

3% din PIB-ul Uniunii Europene ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);

Obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebuie îndeplinite (inclusiv o

reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);

Rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel putin 40%

din generația tânără ar trebui să aiba studii superioare;

Numărul persoanelor amenințate de sărăcie trebuie redus cu 20 de milioane.

Aceste obiective sunt interconectate și sunt cruciale pentru reușită. Pentru a garanta că fiecare

stat membru adaptează strategia Europa 2020 la situația sa specifică, Comisia Europeană propune ca

aceste obiective ale Uniunii Europene să fie transpuse în obiective și traiectorii naționale.

Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorități – o creștere inteligentă, durabilă și

favorabilă incluziunii – dar nu sunt exhaustive: pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesară

întreprinderea unei game largi de acțiuni la nivel national, al Uniunii Europene și internațional.

Comisia Europeană prezintă șapte inițiative emblematice pentru a stimula realizarea de

progrese în cadrul fiecărei teme prioritare:

„O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru

cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în

produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă;

„Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a

facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;

„O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de

mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi

întreprinderilor;

„O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite

decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu

emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a

moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică;

„O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în

special pentru IMM-uri şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile în măsură să

facă faţă concurenţei la nivel mondial;

„O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele

muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot

parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune corelări a

cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;

„Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială şi

teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar

persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o

viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate. Aceste şapte iniţiative emblematice vor angaja atât

Uniunea Europeană, cât şi statele membre.

Instrumentele Uniunii Europene, în special piaţa unică, ajutoarele financiare şi instrumentele de

politică externă vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor şi îndeplinirea obiectivelor strategiei

Europa 2020. Ca prioritate imediată, Comisia identifică măsurile care trebuie luate pentru a defini o

strategie credibilă de ieşire din criză, pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura

consolidarea bugetară pentru o creştere pe termen lung şi pentru a întări coordonarea în cadrul uniunii

economice şi monetare.

Pentru a se obţine rezultate va fi nevoie de o guvernanţă economică mai puternică. Strategia

Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematică prezentată anterior, care combină

priorităţile şi principalele obiective şi întocmirea unor rapoarte de ţară, permiţând statelor membre să


îşi dezvolte propriile strategii de întoarcere la o creştere economică durabilă şi la sustenabilitatea

finanţelor publice.

2.2. Cadrul strategic regional

Hotărârea de Guvern 1115/2004 reglementează cadrul partenerial prin care Agenţiile pentru

Dezvoltare Regională, instituţiile şi organismele publice şi private stabilesc obiectivele prioritare de

dezvoltare pe termen mediu, stipulând printre altele şi faptul că Agenţia pentru Dezvoltare Regională

asigură președinția şi secretariatul Comitetului regional pentru elaborarea Planului de Dezvoltare

Regională.

Prin elaborarea Planului de Dezvoltare Regională şi a Strategiei de Dezvoltare se creează cadrul

de planificare care va sta la baza stabilirii eligibilităţii proiectelor ce vor fi finanţate în Regiunea III

Sud Muntenia prin diferite programe. Comitetul Regional pentru Elaborarea Planului de Dezvoltare

Regională este o structură cu caracter permanent care îşi desfăşoară activitatea în plen şi în grupuri de

lucru tematice/sectoriale organizate la nivel regional.

În cadrul grupurilor de lucru, partenerii instituţionali şi socio-economici din Regiunea III Sud

Muntenia se vor reuni în vederea definirii priorităţilor regionale printr-o abordare de jos în sus, prin

dezbateri privind diferite aspecte tematice legate de domenii de importanţă majoră pentru dezvoltarea

regiunii.

Grupurile de lucru vor fi compuse din reprezentanţi ai: administraţiilor publice locale,

consiliilor judeţene, prefecturilor, serviciilor descentralizate, ale instituţiilor publice centrale, instituţii

de învăţământ superior şi institute de cercetare, direcţiilor de statistică, precum şi ai partenerilor

economici şi sociali.

Strategia de dezvoltare locală va fi corelată cu politicile şi reglementările comunitare, precum şi

cu strategiile de dezvoltare la nivel național, obiectivele sale prioritare fiind orientate în principal spre

domeniile de intervenţie ale Instrumentelor Structurale.

3. Prezentarea generală a orașului

3.1. Scurt istoric al oraşului

Resedință domnească și capitală între 1396 şi 1714, Municipiul Tărgoviște a deținut mai bine

de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar și cultural-artistic al Țării

Românesti.

Municipiul Tărgoviște a fost reşedinţa unui şir însemnat de voievozi - 33 la număr, domnitori

cu iubire de ţară, dar şi de slovă, care au dezvoltat necontenit Târgoviştea, fiind în acele vremuri un

important oraş european asemuit de numeroşi călători şi diplomaţi ca cele mai vestite oraşe ale lumii

de atunci „o Florenţa a românilor”.

Dezvoltarea feudală a oraşului era centrată pe un areal din jurul Curţii Domneşti şi a sistemelor

de fortificaţii (Şantul Cetăţii), care pornea semicircular pe Ialomiţa (între Teiş la nord şi cartierul

actual Sârbi la sud - Poarta Bucureştilor).

Se distingeau atunci cele trei zone principale ale oraşului: Târgul de Sus - Suseni în nord, nord-

vest, Curtea Domnească, în partea centrală şi Târgul de Jos în sud, sud-vest, care imprimă şi astăzi o

anumită structură şi textură urbană. Funcţia sa comercială a fost o coordonată majoră a oraşului,

datorită rolului de capitală, cât şi a poziţiei sale geografice, pe traiectoria unor importante artere

comerciale europene şi orientale. Menţionăm astfel rolul pieţii centrale, a târgurilor periodice care

antrenau importante schimburi comerciale româneşti şi străine.

Evoluţia demografică arată oscilaţii importante: circa 60.000 locuitori în vremea lui Matei

Basarab, 7.812 locuitori în anul 1900, circa 100.000 locuitori la sfârşitul anilor ‘80, în prezent fiind

cca 80.000.

Municipiul Târgovişte este reşedinţa judeţului Dâmboviţa din anul 1968. Săpăturile arheologice

efectuate în teritoriu și în împrejurimile orașului au dovedit că această regiune era locuită încă din

neolitic. Atestarea documentară apare târziu, într-un memorial de călătorie din 1396 aparţinând lui


John Schildberg. Beneficiind de o poziţie geografică extrem de favorabilă la contactul dintre Câmpia

piemontană omonimă şi Subcarpaţi, pe malul drept al Ialomiţei, Târgovişte este un nume de adâncă

rezonanţă în istoria şi cultura noastră naţională.

În prezent municipiul Târgovişte se încadrează în categoria oraşelor mijlocii, având o funcţie

predominant industrială: platforma industriei grele în partea de sud, sud-vest, platforma industriei

uşoare (întreprinderi de panificaţie, depozite de legume, fructe, cereale, produse lactate etc.) situată în

nordul oraşului și zona comercială care este înconjurată în prezent de zone rezidenţiale.

În afară de funcţia industrială pe care o are, oraşul are și o importantă funcţie turistică,

deoarece dispune de o mare varietate de obiective turistice – monumente istorice, culturale și

arhitecturale.

La nivel național și al judeţului Dâmbovița, municipiul Târgoviște prezintă legături

rutiere astfel:

Prin intermediul Drumului Național DN71 se asigură legătura cu Municipiul București. Acest

drum național traversează partea de est a municipiului Târgoviște și îl străbate pe direcția sud-

est – nord-vest, continuând mai departe cu orașul Pucioasa, municipiul Moroeni (județul

Dâmbovița) și orașul Sinaia (județul Prahova), urmând ca prin intermediul Drumului

European E60, respectiv Drumului Național DN1, să se asigure legătura cu municipiul

Brașov. DN71 Bucureşti – Chitila – Tărtăşeşti – Răcari – Târgovişte – Pucioasa – Fieni –

Sinaia, drum care porneşte la Bâldana din vechiul drum al Piteştilor (DN 7). Drumul

traversează oraşul pe direcţia SE-NV pe o lungime de cca 5km şi trece peste râul Ialomiţa

spre comuna Aninoasa. Acest drum constituie diametrul semicercului de dezvoltare a

oraşului.

Prin intermediul Drumului Național DN72 se asigură legătura cu Municipiul Ploiești. Acest

drum național traversează partea de nord a municipiului Târgoviște și îl străbate pe direcția

est – sud-vest, continuând până în orașul Găești (județul Dâmbovița). DN72 Ploieşti – I. L.

Caragiale – Răzvad – Târgovişte – Ulmi – Găeşti. Drumul traversează oraşul pe direcţia NE-

SV, pe o lungime de cca 6 km, după ce trece râul Ialomiţa dinspre comuna Răzvad. Acest

drum constituie una dintre razele semicercului de dezvoltare a oraşului (prin tronsonul

îndreptat în direcţia Găeşti).

DN72A Târgovişte – Dragomireşti – Malu cu Flori – Câmpulung. Drumul trece prin oraş pe

direcţia E-V, pe o lungime de cca 5 km; acest drum constituie una dintre razele semicercului

de dezvoltare a oraşului.

Prin intermediul Autostrăzii A1 se asigură legătura cu municipiul Pitești (județul Argeș),

trecând prin orașul Găești.

Prin intermediul Drumului Județean DJ720 se asigură legătura cu Municipiul Moreni (județul

Dâmbovița).

DJ711 Târgovişte – Ulmi – Lazuri – Comişani – Bilciureşti – DN 1A (fragment din vechiul

drum de pe malul drept al râului Ialomiţa spre Bucureşti). Drumul trece prin oraş pe direcţia

SE-NV pe o lungime de cca 1 km.

DJ712 Târgovişte – Teiş – Şotânga – Pucioasa, fragment din vechiul drum de pe malul drept

al râului Ialomiţa. Drumul trece prin oraş pe direcţia SE-NV, pe o lungime de cca 2,5 km.

Acest drum este o continuare a diametrului semicercului de dezvoltare a oraşului.

În privinţa reţelei feroviare naţionale, municipiul Târgoviște este deservit de o singură gară

care funcționează drept gară terminus, din cauza faptului că liniile Târgoviște – Mija - I. L. Caragiale

– Ploiești și Târgoviște – Doicești – Vulcana Pandele – Pucioasa – Fieni – Pietroșița sunt linii

neinteroperabile simple neelectrificate și sunt închise. Drept urmare, stațiile de cale ferată Romlux,

halta Teiș și Gara Târgoviște Nord au fost închise, iar în prezent sunt neutilizate. În prezent, singura

rută prin care se poate ajunge la Ploiești prin intermediul transportului pe cale ferată este prin stația

București Nord.

Municipiul Târgoviște este format din două localități: municipiul Târgoviște localitate de rang

II și localitatea Priseaca (cartierul Priseaca).

Municipiul Târgovişte are un teritoriu administrativ în suprafaţă de 4.681 ha, din care

suprafaţa intravilanului este de 2.116 ha, iar din acesta 100,7 ha reprezintă zona verde.


Concluzie

Este necesară reluarea transportului feroviar de călători pe rutele Târgoviște – Ploiești și

Târgoviște – Pietroșița, aceste două rute fiind intens utilizate de fluxurile migratorii forței de muncă și

reconectarea județului Dâmbovița cu județul Prahova.

3.2. Date geografice

3.2.1. Aşezare şi relief

Municipiul Târgovişte este situat în câmpia subcolinară care-i poartă numele, parte a câmpiei

piemontane înalte, la zona de contact dintre Subcarpaţii Getici şi Câmpia Română. Oraşul beneficiază

de o aşezare prielnică, în apropierea paralelei de 45°, anume 44°56’ latitudine nordică şi meridianul

25°26’ longitudine estică.

Aflat la încrucişarea unor vechi drumuri comerciale (Buzău, Brăila, Giurgiu, Braşov,

Câmpulung), municipiul reprezintă un important nod al căilor de comunicaţii rutiere şi feroviare,

găsindu-se la numai 78 km de Bucureşti, la 48 km de Ploieşti şi la 110 km de Braşov.

Cadrul natural a asigurat condiţii de habitat deosebit de prielnice pentru dezvoltarea unui centru

urban, în jurul căruia au gravitat aşezări rurale înşirate pe văile mijlocii ale râurilor Ialomiţa şi

Dâmboviţa. Târgoviştea de astăzi reprezintă un important centru economic, cultural-istoric şi turistic

al ţării.

Spre nord de Târgovişte, relieful este mai cutat, dealurile din vecinătate urcând spre culmile

munţilor Bucegi şi Leaota. Către sud şi sud-vest se întinde Câmpia Română. Spre nord-vest, în

imediata vecinatate a oraşului domină dealul Mănăstirii, care coboară în trepte spre est.

Înălţimea dealurilor din vecinătatea oraşului atinge cota de 425 m, întreaga zonă colinară

caracterizându-se prin văi săpate de torenţi şi chiar alunecări de teren. În marginea vestică a

Târgoviştei relieful este uşor boltit, formând pragul interfluvial între Ialomiţa şi Dâmboviţa.

Dealurile din dreapta Ialomiţei sunt mai departate de oraş, la cca. 6 km, formând un platou -

Gruiul Prisăcii.

Vatra oraşului, delimitată la est de râul Ialomiţa, se află la o înălţime de 10-15 m deasupra

luncii inundabile a Ialomiţei. Lăţimea acestei terase este de 6-7 km şi constituie cumpăna apelor, între

bazinul Ialomiţei şi al Dâmboviţei. În zona municipiului, lunca Ialomiţei are o lăţime de 500-2.000 m

şi o înclinaţie de 4,5 m la kilometru.

Câmpia Târgoviştei se desfăşoară în dreapta Ialomiţei pe o lărgime de 6-8 km în vecinătatea

oraşului, fiind străbătută de numeroase pâraie. Amintim Ilfovul care izvorăşte din dealul Teişului şi,

având ca surse de alimentare ploile şi zăpezile, Milioara, canalizată parţial pe Şanţul Cetăţii, încă din

secolul al XVII-lea şi recent deviată spre râul Ilfov şi Iazul Morilor care trece pe la nord de Curtea

Domnească.

Geomorfologic municipiul Târgoviște, cu zonele adiacente, se dezvoltă pe patru unități de

terasă din interfluviul Dâmbovița-Ialomița și anume:

1. Terasa înaltă – cu o dezvoltare redusă la limita de vest cu Comuna Dragomirești, cu aspect

de piemont mai înalt față de relieful din jur cu cca. 5,00 – 15,00 m. Lățimea maximă

măsurată în zona limitei orașului este de 500 m. Este terasa pe care este amplasat rezervorul

de apă potabilă care înmagazinează apa de la sursa Butoiu – Hulubești;

2. Terasa superioară - cu un relief aproximativ plan, stabil, cu o dezvoltare mare între Priseaca

și Teiș (dealul Teiș) și a Platformei Industriale Târgoviște Sud, începând din dreptul

microraionului 6, de la o linie paralelă cu B-dul Unirii;

3. Terasa inferioară – de pe partea dreaptă a râului Ialomița, cu o devoltare continuă, o lățime

maximă de 1.750 m și o denivelare maximă față de terasa superioară de 10m pe teritoriul

satului Teiș. Cea mai mare parte a municipiului Târgoviște este situată pe această terasă. În

zona orașului, denivelarea dintre terasa superioară și cea inferioară este de 1,00 – 3,00 m.

Are un aspect aproximativ plan, cu o pantă medie de 0,8% către sud-est, fără potențial de

risc în ceea ce privește fenomenele de inundabilitate;

4. Terasa joasă – mai coborâtă cu cca. 2,00 – 6,00 m față de terasa inferioară cu dezvoltare

continuă pe ambele maluri ale râului Ialomița și dimensiuni variabile cu lățimea maximă de

1.000 m în dreptul Pasajului denivelat de la Târgoviște Nord. Deoarece Râul Ialomița, în

dreptul orașului Târgoviște, curge pe roca de bază, terasa joasă are caracterul unei terase


suspendate.

Din punct de vedere hidrografic, teritoriul Municipiului Târgoviște se încadreză între 2 bazine

hidrografice și anume:

1. Bazinul hidrografic Ialomița – Buzău cu râul Ialomița și afluentul său pârâul Milioara.

Râul Ialomița prezintă o albie în formă de U, cu maluri înalte de 5,00 – 8,00 m și un gradient

hidraulic de cca 2%, care permite scurgerea rapidă a apelor și de aceea zona nu prezintă potențial de

risc cu privire la fenomenele de inundabilitate. În perioadele cu precipitații abundente, viiturile

erodează intens malurile.

Pe râul Ialomița este amenajat un prag de fund, în aval de podul de la Teiș, pentru protejarea

acestuia și apărări de mal. Din dreptul acestor amenajări este deviată apa Iazului Morilor, care a fost

folosit în trecut la punerea în mișcare a morilor. Acest curs de apă prezintă maluri înalte de 0,5 – 1,5

m, acoperite cu vegetație. Din apa canalului este alimentat lacul artificial situat în Parcul Chindia.

În dreptul sediului Apele Române, pe râul Ialomița este amenajată o acumulare cu baraj de

beton, din care se formează un canal de aducțiune – derivația Târgoviște, prin care se dirijează apa

către lacurile de la Văcărești de pe cursul pârâului Ilfov.

Pârâul Milioara în prezent are un debit temporar, a suferit importante modificări antropice în

decursul timpurilor. El prezenta inițial un curs puternic meandrat. După realizarea valului de apărare

și a sanțului cetății, apa pârâului Milioara a fost dirijată pe șanțul Cetății, iar vechea albie a fost

colmatată cu depozite de umplutură.

Apa pârâului prezintă un curs canalizat între strada A.I. Cuza și Locotenent Stancu Ion, unde

Șantul Cetății a fost astupat.

2. Bazinul hidrografic al râului Argeș are ca afluent principal râul Dâmbovița.

Râul Dâmbovița colectează pârâul Ilfov care străbate partea de vest a municipiului Târgoviște.

Pârâul Ilfov își are izvoarele prin pârâul Plaiului, sub dealul Priseaca și prezintă un curs

permanent aproape paralel cu cel al râului Dâmbovița, cu numeroase meandre. Pe cursul său superior

sunt amenajate, prin baraje de pământ, trei lacuri cu dimensiuni variabile.

Din dreptul traversarii DN 72 Târgoviște – Câmpulung Muscel, pârâul Ilfov prezintă un curs

amenajat, canalizat prin care s-au eliminat meandrele. Lateral stânga, în zona unei foste mendre de pe

pârâul Ilfov s-a format un lac al cărui volum de apă este dependent de precipitații.

Părăul Ilfov are o rețea deasă de afluenți cu debit temporar sau permanent, dintre care se

identifică pârâul Mierea care primește ca afluenți pe partea dreaptă Valea cu Apă și Valea Calcata.

La cca. 700 m față de DN 72 Târgoviște – Câmpulung spre zona de izvoare a pârâului Mierea

este amenajat un baraj de pământ în spatele căruia la precipitații abundente se forma un lac. Această

amenajare este în prezent deteriorată, iar zona fostului lac este ocupată de vegetație specifică. În

partea de vest a satului Priseaca au fost amenajate recent 3 bazine piscicole.

Adiacent teritoriului municipiului Târgoviște în partea de SV la limita cu satul Dumbrava sunt

amenajate prin barare o salbă de lacuri. Zona adiacentă satului Priseaca spre Dragomresti și zona

terasei oase de pe partea dreaptă a râului Ialomița, ocupat de terenurile arabile destinate cultivării

legumelor este traversată de numeroase canale de irigație – desecare. Canalele de desecare din zona

satului Priseaca sunt invadate de vegetație cu riscul de a fi colmatate.

3.2.2. Clima

Clima oraşului Târgovişte este determinată de aşezarea geografică şi de relief. Paralela de 45°

care trece pe la nord de teritoriul municipiului (Şotânga-Doiceşti-Aninoasa) şi care reprezintă nu

numai jumătate din distanţa dintre pol şi ecuator, ci şi dintre culmile Carpaţilor Meridionali şi Câmpia

Română explică clima temperat-continentală a oraşului.

Amplitudinea termică anuală specifică acestei latitudini este diminuată de amplasarea oraşului

în zona intracolinară: Măgura Bucşanilor opreşte gerurile şi vânturile puternice din timpul iernii, iar

dealurile şi Valea Ialomiţei temperează canicula verii. Se poate spune că Târgoviştea beneficiază de

un climat plăcut, unul dintre cele mai favorabile din ţară. Clima Târgoviştei se caracterizează prîntr-o

temperatură medie anuală de 9,9°C şi o amplitudine termică de 22°C (temperatura medie a lunii

ianuarie fiind de -1,2°C, iar a lunii iulie de +20,8°C). Temperatura maximă absolută înregistrată la

Târgovişte a fost de +40,4°C în 1946, urmată de 39,1°C în anul 2000. Minima absolută s-a înregistrat

pe 13 ianuarie 2004, și a fost de -25,8 °C. Valoarea anuală a bilanţului radiativ (intensitatea anuală a

căldurii solare) este de 50kcal/cm² - căldură care ajută la dezvoltarea optimă a covorului vegetal.


Regimul eolian se caracterizează prin predominarea vânturilor de nord-vest, nord-est şi vest atât

în perioadele reci ale anului cât şi în cele calde. Vitezele medii anuale ale vânturilor, în funcţie de

direcţie variază între 2,1 şi 3,2m/s (din direcţia NE, respectiv N), iar vitezele medii lunare între 0,9

m/s (din SE în ianuarie) şi 4,2m/s (din NE în martie). Frecvenţa perioadelor de calm este mai mare în

perioada rece, peste 40% în intervalul octombrie-februarie (decembrie şi ianuarie peste 45%).

Cel mai mare număr de zile senine se înregistrează în intervalul iulie-octombrie, media pentru

această perioadă fiind de 7,9 zile senine/lună (25,5%). Media anuală arată 63,4 zile senine/an.

Precipitaţiile atmosferice ating în zona municipiului valori cuprinse între 450-780 mm anual,

deşi s-au înregistrat şi valori extreme de 368 mm (1992) sau 1015 mm (1979). Media sumei anuale, de

627 mm, arată că în zonă sunt condiţii favorabile dezvoltării plantelor, mai ales că valorile maxime

lunare se înregistrează în iunie (media lunară 101 mm) şi iulie (media lunară 84 mm).1

3.2.3. Factori de risc natural și antropic

Riscul seismic

Municipiul Târgoviște se situează, conform zonărilor macroseismice din SR 11 100/1-93, în

zona de intensitate macroseismic I=81 pe scara MSK, unde indicele 1 corespunde unei perioade de

revenire de 50 ani. Conform reglementărilor „Codului de proiectare seismica” – partea I - Prevederi

de proiectare pentru cladiri, indicativul P 100 / 1 – 2006, valoarea de vârf a accelerației terenului ag =

0,24g se află în partea de vest a municipiului Târgoviște și 2,28g în partea de est, pentru cutremure cu

intervalul mediu de recurență IMR = 100 ani, cu perioada de control a spectrului de răspuns Tc = 0,7

sec pentru partea de sud a orașului.

Risc de inundabilitate

Pe teritoriul municipiului, râul Ialomița prezintă un curs amenajat prin prag de fund pentru

protejarea podului rutier și de cale ferată de la Teiș și cu un baraj în dreptul sediului Apele Romane

(priza Valea Voievozilor) din care se formează derivația Târgoviște.

Datorită cursului meandrat s-au produs eroziuni exceive în zona podului de la Teiș, de aceea

au fost executate apărări de mal și lucrări de consolidare la pilele pudului. Nu s-au produs fenomene

de inundabilitate la precipitațiile excesive în 7 mai 2005 pe teritoriul orașului, deoarece râul prezintă

maluri înalte de 5-7m. Fenomene de inundabilitate s-au produs la ieșirea din oraș, la Nisipuri, din

cauza unei meandre a râului Ialomița.

Se produc inundații, în urma precipitațiilor abundente în zona pasajului de sub calea ferată de

la Romlux, pe DN 72, în zona pârâului Ilfov, ca urmare a formării unei breșe în digul de pământ ce

barează cursul pârâului și formează lacul de la Priseaca, în zona cartierului Priseaca, fiind cauzate de

pârâul Mierea și afluenții săi, pe strada Aleea Mănăstirea Dealu, în zona vechiului ștrand de pe strada

Coconilor.

Risc de instabilitate

A fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea potențialului și a probabilității de producere a

alunecărilor de teren. Astfel, sunt zone cu potențial de instabilitate ridicat, mediu și redus:

zone cu potențial de instabilitate ridicat situate în fruntea terasei inferioare de pe partea dreaptă a

râului Ialomița în apropierea limitei cu satul Teiș și zonele în care se exercită fenomenul de

eroziune al malurilor râului Ialomița în timpul viiturilor;

zone cu potențial de instabilitate mediu situat în fruntea teraselor cu pantă mică;

zone cu potențial de instabilitate redus – practic 0, care ocupă cea mai mare parte a teritoriului

administrativ al municipiului Târgoviște.

Riscuri antropice

În municipiul Târgoviște există zone sensibile din punct de vedere al fenomenelor de risc

natural și antropic, după cum urmează:

zonele de curs ale rețelei hidrografice cu bandă de protecție delimitată conform Legii Apelor

completată de Legea 112/2006;

zone cu locații de sondă active sau abandonate, pe o rază de 50 m în jurul lor;

zone cu potențial de instabilitate mare – în fruntea terasei inferioare de la Teiș;

zone afectate de traseele de utilități (linii electrice, conducte mari de aducțiune a apei).

1 Strategia Dambovita – Agenda Locala


În municipiul Târgoviște, din punct de vedere morfologic, cea mai mare parte a terenului

este plan și stabil, specific reliefului de câmpie, cu denivelări mici în zonele de eroziune ale rețelei

hidrografice din teritoriul său în zona de frunte a teraselor.

3.3. Principalele caracteristici demografice

3.3.1. Evoluţia populaţiei şi a principalelor fenomene demografice2

La 18 martie 2002, potrivit rezultatelor recensământului populaţiei3, populaţia stabilă a

municipiului Târgovişte a fost de 89.930 persoane, cu 8.187 persoane mai puţin decât la

recensământul din 1992, respectiv cu 8,3%. La recensământul din anul 2011, populația municipiului

Târgoviște număra un total de 79.610 persoane, cu 10.320 persoane, adică 11,48% mai puțin decât în

2002 și cu 18.507 persoane, respectiv 18,86% mai puțin decât în 1992.

Sex 1992 2002 2011

Nr.

populaţiei

Struc

tura %

Nr.

populaţiei

Stru

ctura %

Nr.

populaţiei

Struc

tura %

Total 98.11

7

100,

00

89.93

0

100,

00

79.61

0

100,

00

masculin 48.21

8

49,1

4

43.21

0

48,0

5

37.93

8

47,6

5

feminin 49.89

9

50,8

6

46.72

0

51,9

5

41.67

2

52,3

5

Tabel: Evoluţia numărului populaţiei pe sexe la recensămintele din 1992, 2002 și 2011

În ceea ce priveşte structura pe sexe, ca şi la recensămintele anterioare se menţine o uşoară

predominare numerică a populaţiei de sex feminin. Ponderea populaţiei feminine a înregistrat în 2011

o pondere de 52,35% din totalul populației, respectiv 41.672 persoane, în 2002 o pondere 51,95% din

totalul populaţiei, respectiv 46.720 persoane, fiind în uşoară creştere comparativ cu 1992 când a fost

de 50,86%, respectiv 49.899 persoane.

Între ultimele două recensăminte, 2011 respectiv 2002, scăderea populaţiei feminine (-10,80%) a

fost mai redusă decât cea a populaţiei masculine (-12,20%), ceea ce a avut ca rezultat accentuarea

decalajului procentual între sexe.

Structura populației stabile pe grupe de vârstă este următoarea:

Populația stabilă

0

- 4

ani

5

- 9

ani

1

0-

14

ani

1

5-

19

ani

2

0-

24

ani

2

5-

29

ani

3

0-

34

ani

3

5-

39

ani

4

0-

44

ani

4

5-

49

ani

5

0-

54

ani

5

5-

59

ani

6

0-

64

ani

6

5-

69

ani

7

0-

74

ani

7

5-

79

ani

8

0-

84

an

i

8

5

ani

si

pes

te

T

otal

Populatie 3

946

3

867

3

596

3

905

5

929

6

077

6

944

6

420

7

052

4

959

6

607

7

006

5

075

2

723

2

360

1

692

9

38

5

14

7

961

0

masc

ulin

2

039

1

965

1

850

1

973

3

003

3

064

3

431

3

158

3

246

2

281

3

023

3

249

2

390

1

205

9

51

6

44

3

08

1

58

3

793

8

femin

in

1

907

1

902

1

746

1

932

2

926

3

013

3

513

3

262

3

806

2

678

3

584

3

757

2

685

1

518

1

409

1

048

6

30

3

56

4

167

2

Tabel: Populația stabilă pe grupe de vârstă și sexe conform recensămânului 2011

2 Direcția Județeană de Statistică Dâmbovița

3 Comunicat de presă nr. 31 din 5 iulie 2013 privind rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei

şi al Locuinţelor – 2011 (caracteristici demografice ale populaţiei) în judeţul Dâmboviţa


Diagramă: Populația stabilă pe grupe de vârstă și sexe conform recensămânului 2011

Sfera de cuprindere privind înregistrarea populației la Recensământul Populaţiei și al

Locuințelor din 2011 include:

- toţi cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie care la momentul recensământului aveau domiciliul

sau reşedinţa obişnuită (de cel puţin 12 luni) în localitatea respectivă, indiferent dacă erau prezenţi

sau temporar absenţi din localitate, fiind plecaţi în altă localitate din ţară sau în străinătate pentru

o perioadă mai mică de 12 luni;

- persoanele care la momentul de referinţă aveau reşedinţa obişnuită în localitatea respectivă, dar

domiciliul îl aveau în altă localitate, fiind venite pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, la lucru, în

căutarea unui loc de muncă, la studii, în vizită sau din alte motive;

În populaţia stabilă (rezidentă) a municipiului nu sunt incluse:

- persoanele plecate de la domiciliu (la lucru, la studii etc.) în alte localităţi din ţară sau în

străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni;

- persoanele care la momentul de referinţă al recensământului erau temporar prezente în localitate,

venite pentru o perioadă mai mică de 12 luni;

- cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în localitate pentru mai puţin de 12 luni.

Conform statisticilor furnizate de Institutul Național de Statistică4, evoluția numărului

populației în ultimii 10 ani în municipiul Târgoviște, după domiciliu, este următoarea: An 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total 99.307 98.980 98.832 98.350 97.620 97.277 97.054 96.314 95.771 95.203 94.458

Tabel: Evoluţia numărului total al populaţiei 2004-2014, sursa: www.ins.ro

Sfera de cuprindere privind înregistrarea populației în statistica Populației după domiciliu pe

grupe de vârstă, sexe, județe și localități conform informațiilor furnizate de Institutul Național de

4 http://statistici.insse.ro/ - website Institutul Național de Statistică - baza de date Tempo-Online

0%10%

20%30%

40%50%

60%70%

80%90%

100%

0- 4 ani

5- 9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani

35-39 ani

40-44 ani

45-49 ani

50-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65-69 ani

70-74 ani

75-79 ani

80-84 ani

85 ani si peste

0- 4 ani 5- 9 ani10-14

ani15-19

ani20-24

ani25-29

ani30-34

ani35-39

ani40-44

ani45-49

ani50-54

ani55-59

ani60-64

ani65-69

ani70-74

ani75-79

ani80-84

ani

85 anisi

peste

Masculin 2039 1965 1850 1973 3003 3064 3431 3158 3246 2281 3023 3249 2390 1205 951 644 308 158

Feminin 1907 1902 1746 1932 2926 3013 3513 3262 3806 2678 3584 3757 2685 1518 1409 1048 630 356

Populatia stabila pe grupe de varsta si sexe

http://statistici.insse.ro/


Statistică - baza de date Tempo-Online clarifică următoarea situație:

Populația după domiciliu a anului de referință reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română

și domiciliu pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale.

Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuința principală, trecută în actul

de identitate (C.I., B.I.), așa cum este luată în evidența organelor administrative ale statului. În

stabilirea valorii acestui indicator nu se ține cont de reședința obișnuită, de perioada și/sau

motivul absenței de la domiciliu.

Concluzie

Conform datelor oficiale emise de Institutul Național de Statistică - baza de date Tempo-

Online, populația după domiciliu a municipiului Târgoviște este de 94.458 locuitori la nivelul anului

2014, iar conform Recensământului Populaţiei și al Locuințelor din 2011 este de 79.610 locuitori la

nivelul anului 2011.

În continuare, Strategia de dezvoltare urbană a municipiului Târgoviște 2014-2020 va lua

în calcul valoarea oficială eliberată de Institutul Național de Statistică - baza de date Tempo-Online,

respectiv de 94.458 locuitori la nivelul anului 2014.

3.4. Patrimoniu natural

Menținerea armoniei și echilibrului om-natură, simultan cu progresul economico-social,

concept de bază al dezvoltării durabile, reprezintă soluția concilianta a celor două tendințe opuse:

creșterea economică și protecția resurselor de mediu. Această conciliere presupune eliminarea

formelor actuale de risipă și creșterea calității mediului.

Una dintre cele mai acute probleme legate de protecția mediului este legată de generarea

deșeurilor în cantități mari și gestiunea necorespunzătoare a acestora. Dezvoltarea economica din

ultimii ani, creșterea productiei și a consumului, dar și existența tehnologiilor și instalatiilor deja

invechite din industrie, care consuma energie și materiale în exces, au condus anual Ia generarea de

cantitati mari de deseuri.

În concepția modernă, un deeu este un subprodus al activităților umane care conține în el valori

materiale importante care trebuie recuperate în propoție cât mai mare cu scopul final al asigurării

dezvoltării durabile.

Având în vedere complexitatea consecințelor produse de deșeuri în lumea actuală, s-a ajuns pe

plan mondial la concluzia că soluțiile se pot obține doar în cadrul unui management integrat al

deșeurilor care trebuie să ia în considerare toți factorii implicați și anume:

Generatorii potențiali (producătorii de bunuri, lucrări, servicii);

Lanțul comercial care pune în circulație produsele;

Producătorii efectivi de deșeuri (populația, agenții economici);

Operatorii de salubritate care asigură colectarea și transportul deșeurilor;

Operatorii economici care acționează pentru reciclarea deșeurilor și reintegrarea lor în

circuitul productiv;

Operatorii economici care acționează pentru neutralizarea deșeurilor în instalațiile de

procesare finală.

Ținta unui management integrat al deșeurilor este minimizarea producerii de deșeuri. Această

țintă poate fi atinsă prin transformarea populației din „producători de deșeuri” în „operatori activi de

mediu”, prin educarea cetățenilor și agenților economici în direcția unei atitudini active în rezolvarea

problemelor de mediu aferente propriului habitat.

Definirea și, în special, punerea în practică a unui management integrat al deșeurilor este în

prezent o problemă dificilă și acțiunea presupune cunoațterea în detaliu a problematicii locale a

deșeurilor, a condiții lor sociale, a infrastructurii existente și, nu în ultimul rând, a preluării critice și

bine analizate a experienței din țările avansate economic.

Organizarea şi desfăşurarea diferitelor activităţi economice pe teritoriul orașului generează

presiuni asupra mediului legate de ocuparea terenurilor, modificarea peisajelor şi a ecosistemelor,

distrugerea spaţiului natural, utilizarea neraţională a solului, supraconcentrarea activităţilor pe o zonă


foarte sensibilă şi cu mare valoare ecologică, etc. în ultimele trei decenii s-a conştientizat faptul că

diversificarea, accelerarea, globalizarea şi cronicizarea sunt trăsături dominante ale procesului de

deteriorare a capitalului natural. Deteriorarea capitalului natural este un proces real, extrem de

complex, de lungă durată şi cu o evoluţie strict dependentă de ritmul, formele şi forţele dezvoltăriii

sistemelor socio-economice.

Resursa de mediu „Apa”

Câmpia Târgoviştei este înclinată pe direcţia nord-vest (350m altitudine) şi sud-est (150m

altitudine), ocupă interfluviul Dâmboviţa – Ialomiţa, îngustat în dreptul localităţii până la numai 7-8

km lăţime.

Aceasta este numai o reţea densă de pâraie: Ilfovul - izvorând din dealul Teişului, Baranga,

Crevedia, Racoviţa, Mierea.

Alte două pâraie, având ca surse de alimentare ploile şi zăpezile ce străbăteau chiar vatra

oraşului: Mirioara, canalizată principal pe şanţul Cetăţii (încă din sec. XVII-lea), şi Târgoviştioara,

care curgea până la sfârşitul secolului al XVI pe fundătura uliţei Braşovului.

Râul Ialomiţa curge în dreptul municipiului pe direcţia N-V şi S-E străbătând localitatea pe o

distanţă de 18 km şi delimitând spre e vatra oraşului. Debitul mediu al râului este de 9-13mc/sec, cu

fluctuaţii sezoniere în lunile aprilie-mai de la 12-15 mc/sec debit maxim, la 3-4 mc/sec.în luna

februarie şi 8,37mc/sec. în luna mai.

Amenajată în trecut pentru irigaţii albia minoră este astăzi folosită cu bune rezultate pentru

culturile de legume. Pentru regularizarea albiei şi devierea apelor pe Iazul Morilor şi pe canalul

deversor Ialomiţa-Ilfov, s-au amenajat 2 baraje de retenţie.

Paralel cu râul Ialomiţa curge Iazul Morilor, lucrarea hidrotehnică cu o lungime de 4 km

iniţial, iar mai târziu (în anii 1971-1975) i s- adăugatat acestuia un al doilea canal de la limita sudică a

oraşului, canal ce conduce o parte din apa Ialomiţei în Ilfov.această lucrare, de 6 Km lungime, cu

debit maxim de 5 mc/s, este deosebit de importantă deoarece permite umplerea, în perioadele

secetoase, a acumulărilor pentru irigaţii, amenajate pe valea Ilfovului, de la Udreşti, Brăteşti şi Nucet

o amplificare de proporţii mari a fostului heleşteu domnesc.

Rețeaua hidrografică a județului Dâmbovița este legată de râurile Ialomița, Argeș și Dâmbovița

(și afluenții acestora) care străbat teritoriul județului.

Densitatea rețelei hidrografice este relativ mare, în funcție de factorii naturali se poate observa

o zonalitate altitudinală, cea mai mare densitate aflându-se în zona montană (0,5 - 0,8 km/kmp),

descrescând în subcarpați și ajungând la 0,3 km/kmp în zona de câmpie.

Sunt trei bazine hidrografice în judet (BH Ialomița - 38 localităti, BH Dâmbovița - 27 localităti,

BH Argeș - 23 localități ) și își desfășoară activitatea în teritoriu 4 sisteme de gospodărire a apelor

(SGA Dâmbovița, SH Văcărești, SGA Golești și SGA Ilfov - București).

Cea mai importantă apă curgătoare care străbate teritoriul Târgoviştei, curgând pe direcţia NV-

SE este râul Ialomiţa, ce-şi are izvoarele în Munţii Bucegi. Ialomiţa are un curs permanent amenajat

prin prag de fund pentru protejarea podului rutier și de cale ferată de la Teiș și cu un baraj în dreptul

sediului Apele Române (priza Valea Voievozilor) din care se formează derivația Târgoviște, aval de

baraj la circa 200 m este un prag de fund. Datorită cursului meandrat s-au produs eroziuni excesive în

zona podului de la Teiș, de aceea au fost executate apărări de mal și lucrări de consolidare la pilele

podului.

Debitul este variabil influenţat mai ales de precipitaţiile care cad mai ales în cursul superior al

bazinului hidrografic. Debitul mediu este de 9-13 mc/s, iar viteza apei râului variază între 0,75 m/s şi

8,4 m/s. Râul Ialomiţa adună apele din acest teritoriu prin numeroase văi cu caracter torenţial. Din

albia Ialomiţei se desprind Iazul Morilor – folosit la irigarea culturilor de legume de la marginea

oraşului, un canal de derivaţie de cca. 4 km lungime şi un alt canal de derivaţie de cca. 6 km lungime

care asigură, în aval, debitele unor acumulări de pe valea Ilfovului.

La precipitațiile excesive din 7 mai 2005, nu s-au produs fenomene de inundabilitate pe

teritoriul orașului, deoarece râul prezintă maluri înalte de 5-7 m.

La 3-4 km spre vest de valea Ialomiţei curge Ilfovul, care izvorăşte din pădurile Teişului şi pe

care, în aval de municipiu, s-a amenajat o salbă de lacuri (Bunget, Ilfoveni, Udreşti). În raza oraşului

Târgovişte poate fi semnalată şi prezenţa pârâului Milioara (Mierea), canalizat şi deviat către râul

Ilfov.


Concluzii

Principalele aspecte avute în vedere în această categorie de probleme sunt legate de:

Pentru apele subterane:

asigurarea necesarului de apă potabilă în unele zone cu distribuţie centralizată;

acoperirea integrală a teritoriului municipiului cu reţele de canalizare;

înlocuirea reţelelor uzate (acolo unde este necesar), în scopul îmbunătăţirii gradului de

potabilitate al apei de la receptor la consumator.

Pentru apele de suprafaţă:

evitarea evacuarii necontrolate (în general pe sol) sau colectarea apelor uzate în puţuri

absorbante sau fose septice (în cazul gospodăriilor particulare).

evitarea evacuarii resurselor de apă de suprafaţă datorită descărcărilor de ape uzate

insuficient epurate din sectoarele: menajer şi industrial

evitarea depozitarii necontrolate de deşeuri pe malul râului Ialomiţa.

Recomandări privind reducerea riscurilor poluării apei cauzată de agenții economici

Implementarea măsurilor asumate în programele de conformare ale agenților economici;

Optimizarea preepurării apelor uzate pentru agenții economici;

Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinată consumului uman şi valorilor pentru

parametrii relevanţi;

Asigurarea permanentă a monitorizării şi informării consumatorilor asupra calităţii apei

destinate consumului;

Asigurarea ca toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili calitatea

apei care nu este corespunzătoare valorilor parametrilor de calitate, interzicerea folosirii apei

a cărei calitate constituie un pericol potenţial pentru sănătate;

Asigurarea ca substanţele sau materialele folosite la tratarea sau distribuţia apei destinate

consumului uman nu vor diminua protecţia sănătăţii publice;

Resursa de mediu „Aer”5

Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa, prin Serviciul Monitorizare și Laboratoare

realizează monitorizarea calităţii mediului pentru asigurarea menţinerii concentraţiilor atmosferice în

conformitate cu normele în vigoare, la nivelul municipiului Târgoviște.

Datele privind cantitatea aerului înconjurător, așa cum este definită noțiunea la articolul 3, litera

a) din Legea 104 I 2011 a calității aerului, sunt furnizate de sistemele de monitorizare a calității

aerului. În general orificiul de admisie al sondelor de prelevare este pozitionat între 1,5 m (înălțimea

de respirație) și 4 m distanță față de sol.

Monitorizarea automată a calității aerului în municipiul Târgoviște Componenta locală a Rețelei Naționale de Supraveghere a Calității Aerului (RNMCA) a intrat

în funcțiune începand cu data de 1 mai 2008 și dispune de două stații automate de monitorizare,

gestionate de Agenția pentru Protecția Mediului Dâmbovița, amplasate la Târgoviște (DB-1) și Fieni

(DB-2).

Monitorizarea prin puncte fixe de prelevare a probelor în municipiul Târgoviște

Suplimentar supravegherii prin stația automată, s-a monitorizat calitatea aerului în județul

Dâmbovița prin intermediul unor puncte fixe, dispuse în zone reprezentative din punct de vedere al

poluării, în care se realizează prelevarea manuală a poluanților, urmată de analiza acestora în

laborator: punctele fixe de prelevare manuală a probelor au fost amplasate în municipiul Târgoviște,

astfel:

Micro XII, str. Constructorilor nr. 21 pentru poluantul pulberi în suspensie – fractia PM 10

(pulberi respirabile) - monitorizarea s-a realizat pana la sfârșitul lunii iulie 2010;

Sediul Agenției pentru Protecția Mediului Dâmbovița (sediu A.P.M.) și pe amplasamentul

stației de monitorizare automată DB 1 pentru poluantul pulberi sedimentabile.

5 Conform Agenției pentru Protecția Mediului Dâmbovița


Monitorizarea nivelului de zgomot

Localizarea pe hartă a punctelor de măsurare a nivelului de zgomot din municipiul Târgoviște

este ilustrată mai jos:

Imagine: Amplasare puncte monitorizare zgomot municipiul Târgoviște

Zgomotul constituie unul dintre factorii perturbatori ai mediului, care influențează ambianța în

care se desfășoară activitatea și viata omului. Este produs din surse naturale, dar mai ales antropice:

mijloace de transport, utilaje, oameni etc.

Determinările de zgomot, efectuate în regim de zi (in interiorul intervalului 06 - 22) în diverse

puncte din municipiu (străzi, școli, parcuri, piețe, parcări auto, spații comerciale, autogara, zona

feroviară, incinte industriale etc.), evidențiază expuneri deosebite ale populației la zgomot, în special

în timpul zilei, generat în special de traficul pe șoselele aglomerate din interiorul localităților.

Rezultatele măsurătorilor de zgomot indică, în general, depășirea limitelor admise pentru

nivelul de poluare sonoră, reglementat pentru zona urbană, în special la bordura căilor rutiere, traficul

rutier fiind principala sursă de poluare sonoră în zona urbană.

Concluziile sesiunilor de măsurare derulate în regim de colaborare cu instituțiile abilitate

pentru soluționarea reclamațiilor și a sesizărilor legate de tulburarea ordinii și liniștii publice sau de

poluarea sonoră au condus la următoarele concluzii, privind municipiul Târgoviște:

Poluarea sonoră ca urmare activităților desfășuratela unități comerciale din categoria terase,

baruri și restaurante este semnificativă și repetitivă în anumite zone ale orașului,

manifestându-se cu precădere în sezonul cald, în perioadele de maximă activitate a acestor

surse, atunci când activitatea comercială se desfășoară și la terase în aer liber și generează

poluare fonică semnificativă în zona limitrofă locuită;

Cele mai afectate zone sunt cele în care se manifestă efectul cumulat al mai multor surse din

categoria baruri (pub-uri) cu terase în aer liber, amplasate de-a lungul unor străzi precum:

Revoluției, Negustorilor, Alexandru Ioan Cuza, Libertății.


Resursa de mediu „Sol”

Solul şi subsolul reprezintă o resursă naturală ce trebuie gestionată într-o manieră durabilă.

Municipiul Târgovişte are un teritoriu administrativ în suprafaţă de 4.681 ha, din care suprafaţa

intravilanului este de 2.116 ha, iar din acesta 100,7 ha reprezintă zona verde.

După destinaţie, situația este următoarea:

DESTINAȚIE ha

Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă: 2.140

Suprafaţa arabilă 1.916

Plantaţii viticole şi pomicole 20

Pajişti (păşuni şi fâneţe) 204

Păduri şi alte terenuri forestiere 1.035

Terenuri cu ape şi ape cu stuf 102

Căi de comunicaţie şi căi ferate 153

Terenuri ocupate cu construcţii şi curţi 1.249

Terenuri degradate şi neproductive 2

TOTAL 4.681

Tabel: Destinația terenurilor

Solurile din zona municipiului Târgovişte sunt soluri argiloiluviale brun-roşcate specifice

suprafeţelor ocupate în trecut sau în prezent de păduri de cvercinee şi acoperite cu löessuri sau luturi

löessoide. Existenţa unui orizont de humus de 20-40 cm conferă acestor soluri o bună fertilitate pentru

plantele de cultură (cereale, legume etc.).

În afara pierderilor cauzate de urbanizare, solul de pe teritoriul Târgoviştei are de suferit în

special în zona platformei industriale din sudul oraşului, din cauza emisiilor de pulberi cu conţinut de

metale grele, rezultate din procesele industriale.

Rampele de depozitare a deşeurilor menajere (Aninoasa) şi industriale (Udreşti, Lucieni, rampa

U.P.E.T. aflată pe malul Ialomiţei) degradează terenurile şi habitatele, atât prin ocuparea acestora, cât

şi prin faptul că nefiind amenajate şi protejate reprezi ntă o sursă de poluare a solului.

Solul şi subsolul reprezintă o resursă naturală ce trebuie gestionată într-o manieră durabilă.

Resurse minerale

Ca resurse minerale pot fi menţionate:

pietrişurile şi nisipurile existente într-o zonă puternic aluvionară;

petrolul şi gazele de sondă exploatate în localităţile din apropierea municipiului: Teiş,

Aninoasa, Răzvad prin Schela de Petrol Târgovişte;

cărbunele (lignitul), se exploatează în apropierea municipiului la cca. 10 km, de la Şotânga,

Mărgineanca;

gazele naturale (metan) sunt aduse de la mari distanţe prin reţeaua de transport şi distribuţie

naţională sau sunt importate.

Resurse alimentare

Municipiul Târgovişte îşi asigură parţial necesarul de produse alimentare, cum ar fi: laptele şi

derivatele din lapte, ouăle, fructele autohtone. Carnea ca atare provine aproape în totalitate de la

centrele de tăiere şi prelucrare de pe teritoriul oraşului, achiziţia făcându-se de la cel mult 25-30 km

distanţă.

Legumele şi zarzavaturile proaspete sunt asigurate de legumicultorii din partea de sud-est a

oraşului şi din comunele învecinate. Pentru producerea pâinii se foloseşte grâul care se cultivă în

zonele limitrofe, dar nu numai.

Factorul de mediu „Biodiversitate” - resurse cu valoare peisagistică

In municipiul Târgoviște au fost identificati 36 de arbori cu valoare de monument al naturii, din


cele mai diverse specii, și anume: stejari (Quercus Robur), salcâmi japonezi (sophora japonica), larice

(larex decidua), platani (platanus orientalis), castani (aescilus hippocastanum), frasini (fraxinus

tomentosa), tei (tillia tomentosa), molid (picea excelsa), pin (pinus silvestris), nuc american (juglans

nigra), dud alb (morus alba), arbore de miere (evodia hupehensis), arborele pagodelo (ginko bilboa),

arborele iudei (ceris siliquastrum), chiparos de balta (taxiodium distechum) și tisa (taxus bacata). Cei

mai mulți dintre ei se găsesc la Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni, restul au fost plantați în diferite

puncte ale orașului cum sunt Parcul Chindiei, Colegiul Național Constantin Carabella, Liceul

Economic și Palatul Copiilor Târgoviște.

Un loc special îl ocupă Dealul Mănăstirii, unde asistăm la fenomenul, îngrijorător, de distrugere

a vegetaţiei, în special a pădurii şi a plantaţiilor de pin aflate pe versantul dinspre nord-nord-vestul

mănăstirii, din cauza defrişărilor şi păşunatului, ceea ce duce la dispariţia habitatelor din zonă şi

generează alunecări de teren.

Dintre plantele ierboase specifice zonei se pot aminti: iarba grasă, pirul, trifoiul. Pe pajişti, în

mai-iunie înfloresc multe plante: păpădia, romaniţa, margareta, piciorul cocoşului, gălbenele. În

păduri întâlnim primăvara toporaşi, măseaua ciutei, brebenei, floarea paştelui, ciuboţica cucului,

viorele, precum şi o plantă rară, ocrotită de lege - crucea voinicului (Hepatica transilvanica).

În apropierea lacului de pe Ilfov şi a bălţilor se află o vegetaţie palustră şi acvatică alcătuită din

stuf, papură, pipirig, piciorul cocoşului de apă.

În interiorul unei raze de cca. 15 km se pot regăsi importante suprafeţe de pădure care

reprezintă resurse economice, dar au şi valoare peisagistică: Pădurea Bradului (650 ha), cu trupurile

Aninoasa, Viforâta, Gorgota, Mănăstirea Dealu; Pădurea Priseaca (1.223 ha), în teritoriul

administrativ al municipiului Târgovişte; Pădurea Teiş (2.800 ha); Pădurea Lucieni (2.000 ha);

Pădurea Râncaciov (2.000 ha). Părţi ale acestor păduri se pot constitui ca zone pentru odihnă şi

agrement.

Vegetaţia ornamentală cuprinde arbori şi arbuşti (castan, plop, salcie, lemn câinesc, gard viu,

tuia, tisa etc) şi numeroase specii de flori, dintre care se pot aminti trandafiri, petunii, lalele. O parte

dintre arbori, în special plopii, au atins vârsta maturităţii şi trebuie înlocuiţi cu puieţi.

Zonele verzi reprezentând 11,26 mp/locuitor şi 5,12 % din intravilan, ocupă la nivelul

municipiului Târgovişte o suprafaţă de 100,7 ha din care 57,7 ha reprezintă parcuri şi zone de

agrement.

Suprafețele arabile sunt în cea mai mare parte ocupate de culturi de legume. Pădurile din zona

Priseaca sunt de gorun și stejar. În luncile principalelor cursuri de apă: Dâmbovița, Ialomița cresc

păduri de esențe moi (zăvoaie din anin alb, negru, plop și salcie).

Solurile din zona orașului Târgoviște sunt de tipul argilo iluviale brun roșcate cu orizont de

humus de 20-40 cm, cu o fertilitate bună pentru plantele de cultură.

Solurile suferă de impactul cauzat de fenomenul de urbanizare și de activitățile industriale, mai

ales în zona de sud a orașului.

Resursele subsolului sunt reprezentate de argilele folosite la fabricarea cărămizilor, nisipuri și

pietrișuri, petrol și gaze.

Argilele au fost exploatate în partea de nord a orașului. Vechea carieră a fost abandonată și în

excavația rezultată a funcționat o perioadă de timp un lac.

Structurile petroliere din zona Târgoviște Răzvad sunt exploatate prin sondele existente în

partea de nord a orașului în zona Mihai Bravu.

Pe teritoriul municipiului Târgovişte se află cca. 40 de arbori seculari (stejari, tei, salcâmi

boiereşti, duzi, etc.) sau specii de arbori din Lista Roşie de plante (larice, tisa) - cei mai multi aflaţi în

parcul de la Muzeul scriitorilor dâmboviţeni - care ar trebui să fie puşi sub ocrotire, ca monumente ale

naturii.

Spaţiile verzi în zonele de locuinţe precum şi spaţiile verzi de aliniament au aportul lor la

oferirea unui microclimat mai sănătos şi constituie o rezervă potenţială în măsura în care va creşte

preocuparea pentru îmbunătăţirea calitativă a plantaţiilor dendro-floricole.

Vegetaţia cultivată este reprezentată de grâu, orz, porumb, secară, floarea-soarelui, lucernă,

trifoi etc. În lunca înaltă a râului Ialomiţa se cultivă legume şi zarzavaturi: varză, roşii, morcovi,

ceapă, usturoi, ardei, gogoşari, spanac, salată etc.). Livezile de pomi fructiferi (meri, peri, pruni) şi

plantaţiile de viţă de vie se găsesc pe versanţii însoriţi ai dealurilor din împrejurimi.

Fauna este diversă, fiind caracteristică zonelor de câmpie şi zonelor colinare. Pădurile din jurul


oraşului sunt populate cu iepuri, vulpi, viezuri, dihori. Dintre păsări coţofana şi cioara se situează pe

primul loc. Fauna acvatică e reprezentată de clean, mreană, roşioară, biban.

Animalele domestice frecvente sunt: porcinele, bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele, păsările

de curte şi albinele, câinii şi pisicile.

Arii naturale protejate

La nivelul municipiului Târgoviște nu există zone clasificate drept arii naturale protejate sau

rezervații naturale.

În schimb, teritoriul administrativ al județului Dâmbovița cuprinde o serie de arii protejate de

interes național (rezervații naturale) declarate prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 și Hotărârea de

Guvern Nr.2151 din 30 noiembrie 2004.

Acestea sunt:

Nr.

Crt.

Denumirea ariei

protejate

Localizare Categorie

IUCN6

Tip Suprafață

(ha)

1. Cheile Tătarului, Munții

Bucegi

Moroeni IV mixt 144,30

2. Izvorul de la Corbii Ciungi Corbii Mari IV floristic și

faunistic

5

3. Locul fosilifer de la Vama

Strunga

Moroeni III paleontologic 10

4. Orzea - Zănoaga Moroeni IV mixt 841,20

5. Peștera - Cocora (Valea

Horoabei - Cocora)

Moroeni III mixt 307

6. Peștera Răteiului Moroeni III speologic 1,50

7. Plaiul Domnesc Moroeni IV paleontologic 0,50

8. Poiana Crucii Moroeni IV floristic 0,50

9. Poiana cu narcise din

Valea Neajlovului

Vișina,

Petrești

IV floristic și

peisagistic

15

10. Rezervația Plaiul Hoților Moroeni IV paleontologic 0,50

11. Turbăria Lăptici Moroeni IV botanic 14,90

12. Zănoaga - Lucăcilă Moroeni IV mixt 259,40

Tabel: Arii protejate de interes național

3.5. Calitatea factorilor de mediu

Reteaua de monitorizare a calitatii aerului

Organizarea şi desfăşurarea diferitelor activităţi economice pe teritoriul orașului generează

presiuni asupra mediului legate de ocuparea terenurilor, modificarea peisajelor şi a ecosistemelor,

distrugerea spaţiului natural, utilizarea neraţională a solului, supraconcentrarea activităţilor pe o zonă

foarte sensibilă şi cu mare valoare ecologică, etc. În ultimele trei decenii s-a conştientizat faptul că

diversificarea, accelerarea, globalizarea şi cronicizarea sunt trăsături dominante ale procesului de

deteriorare a capitalului natural. Deteriorarea capitalului natural este un proces real, extrem de

complex, de lungă durată şi cu o evoluţie strict dependentă de ritmul, formele şi forţele dezvoltăriii

sistemelor socio-economice.

Zgomotul

În zona Târgovişte este caracteristică poluarea sonoră tipică mediului urban, cea mai importantă

sursă fiind traficul rutier, în special în timpul zilei. Valorile înregistrate pentru nivelul de zgomot

6 www.iucn.org - International Union for Conservation of Nature - Uniunea internațională pentru

conservarea naturii


echivalent s-au situat, în general sub nivelul de zgomot admisibil, exceptând străzile de deservire şi de

legătură (>65 dB). Unele surse industriale, în special S.C. UPET S.A. situat în centrul oraşului,

generează stări de disconfort fonic şi se încearcă minimizarea zgomotului prin întreţinerea şi izolarea

fonică a utilajelor.

Zgomotul constituie unul dintre factorii perturbatori ai mediului, care influenţează ambianţa în

care se desfăşoară activitatea şi viaţa omului. Este produs din surse naturale, dar mai ales antropice:

mijloace de transport, utilaje, oameni etc.

Determinările de zgomot în diverse puncte din municipiu (străzi, școli, parcuri, pieţe, parcări

auto, spații comerciale, autogară, zona feroviară, incinte industriale etc.) evidenţiază expuneri

deosebite ale populaţiei la zgomot, în special în timpul zilei, generat în special de traficul pe şoselele

aglomerate din interiorul localităţilor.

Alte surse de zgomot în oraș sunt șantierele care în funcție de natura lor și de utilajele folosite

pot crea disconfort fonic pe perioade variate de timp.

Facem următoarele precizări:

- alegerea punctelor de măsurare s-a făcut funcţie de solicitări şi astfel încât să permită

expertizarea categoriilor principale de situaţii normate din punct de vedere al nivelului de

poluare fonică admis, fără a avea la bază un studiu care să evidenţieze zonele cu riscul cel mai

ridicat din punct de vedere al poluării sonore;

- în conformitate cu prevederile art. 4 din H.G. 321 / 2005 privind evaluarea şi gestionarea

zgomotului ambiental, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia elaborării hărţilor

de zgomot şi planurile de acţiune aferente acestora, care vizează zgomotul ambiental la care

este supusă populaţia în special din: zonele urbane construite, mai ales pentru cele construite

pe verticală, parcurile şi grădinile publice, zonele linistite din aglomerări şi spaţii deschise,

apropierea unităţilor de învăţământ, a spitalelor şi a altor clădiri sensibile la zgomot.

Începând cu anul 2011, pentru toate aglomerările, autorităţile administraţiei publice locale

trebuie să prevadă în bugetul local fondurile necesare realizării hărţilor de zgomot, hărţilor

strategice de zgomot şi planurilor de acţiune.

Recomandări privind reducerea poluării atmosferice

Diminuarea emisiilor specifice de poluare atmosferică din surse punctiforme prin

implementarea măsurilor propuse în programele de conformare ale agenților economici;

Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calității atmosferei prin costruirea de

trasee ocolitoare pentru autovehiculele de mare tonaj;

Aplicarea măsurilor de reducere a emisiilor de poluanți în secorul metalurgie, cum ar fi:

Recuperarea acidului cromic prin punerea în funcîiune a instalaîiei de recuperare

- CROMSTEEL S.A.;

Punerea în funcțiune a instalației „Scanacon-Suedia” pentru recuperarea vaporilor

de acizi de la decapare - OȚELINOX S.A.;

Implementarea măsurilor prevăzute în programul de conformare la instalațiile sub

incidența IPPC - MECHEL S.A.;

Reducerea emisiilor de COV (compusi organici volatili) - VICAS – S.A.;

Realizarea sistemului de cogenerare municipală;

Diminuarea emisiilor de poluanți provenite din gazele de eșapament prin limitarea în

trafic a prezenței autovehiculelor cu randamente necorespunzătoare de combustie;

Intensificarea acțiunilor de control în trafic a emisiilor la eșapament;

Fluidizarea traficului rutier prin construirea drumului de centură a oraăului;

Actualizarea hărții nivelului de zgomot al orașului;

Creearea unei perdele de protecție de-a lungul căilor de transport și întreținerea spațiilor

verzi existente;

Spatii verzi și de agrement

Legea nr. 47 din 2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2007 47 din 19 martie

2012 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, spaţiile verzi

se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităţilor:


spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate;

spaţii verzi publice de folosinţă specializată: grădini botanice şi zoologice, muzee în aer

liber, parcuri expoziţionale, zone ambientale şi de agrement pentru animalele dresate în

spectacolele de circ; cele aferente dotărilor publice: creşe, grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare

sau de protecţie socială, instituţii, edificii de cult, cimitire; baze sau parcuri sportive pentru

practicarea sportului de performanţă; spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli

de agrement, complexuri şi baze sportive; spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor

de apă; culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică; păduri de agrement.

Parcul Chindia se află situat în vecinătatea râului Ialomiţa şi cuprinde în cea mai mare parte

spaţii verzi, un lac artificial pentru agrement, un complex de terenuri de tenis pe zgură şi o grădină

zoo în suprafaţă de 3,9 ha cu un număr variat de specii de animale şi păsări.

În centrul oraşului este amenajat Parcul Mitropoliei cu spaţii verzi, locuri de recreere și locuri

de joacă pentru copii, cu o suprafaţă mai mică, de aproximativ 2,7 ha.

Parcul Chindia a fost amenajat în anul 1970, pe lunca râului Ialomiţa, pe locul fostei Grădini

Domneşti. În parc mai funcţiona lacul de agrement cât şi gradina de vară, cu cinematograf şi scenă

pentru spectacole, care în prezent va fi amenajată ca Teatru de Copii Mihai Popescu.

Fosta baza de agrement “Crizantema” în suprafaţă de 22 ha avea un caracter sezonier (de vară),

fiind amplasată în apropierea râului Ialomiţa şi cuprindea o serie de amenajări şi dotări pentru sport şi

recreere cum ar fi: un bazin olimpic (30 x 25 m) descoperit, un bazin de sărituri de la trambulină (20 x

20 m) descoperit, 3 bazine de înot pentru copii, un teren de tenis pe zgură cu tribună, 3 terenuri de

tenis pe zgură, 2 terenuri handbal, baschet, volei - parţial amenajate; 2 plaje cu nisip şi gazon, parc cu

zone verzi amenajate, terenuri de fotbal pe zgură şi iarbă cu tribună, un ştrand şi un lac de agrement

natural, spaţii comerciale şi discotecă pentru închiriere, pe perioada verii şi o parcare pentru

autoturisme.

Spaţiile comerciale şi o parte importantă din dotarea Bazei de agrement se află într-o situaţie

dezastruoasă cauzată de slaba îngrijire şi lipsa de fonduri necesare în acest sens.

Terasa râului Ialomiţa ar putea deveni un loc recreere şi odihnă pentru locuitorii oraşului

Târgovişte, prin amenajarea unei zone a râului în intravilanul municipiului Târgovişte, prin plantări de

arbori şi arbuşti şi cultură ierboasă.

Gradina Zoologică amplasată în parcul Chindia este amplasată pe locul unde în 1583,

domnitorul Petru Cercel a amenajat primul colţ zoologic din ţară. Pe o suprafaţă de 3 ha sunt găzduite

peste 100 de specii de animale de pe toate continentele.

Aflat în centrul municipiului, parcul Mitropoliei este împrejmuit de cele două importante artere

ale oraşului - Bvd. Libertăţii şi Bvd. Mircea cel Bătrân (fosta Prieteniei). Unul dintre cele mai

romantice locuri de întâlnire, parcul găzduieşte bustul lui Tudor Vladimirescu, conducătorul

Revoluţiei de la 1821 şi asasinat de eterişti la 27 mai 1821, chiar pe amplasamentul actualului parc, în

faţa Mitropoliei.

De asemenea, găsim aici şi bustul maicii Smara, pe numele ei întreg Smaranda Gheorghiu

(1857-1944), cea care a însemnat o prezenţă prelungită în perioada interbelică în domeniul literaturii

pentru copii şi tineret, îndreptată îndeosebi spre latura educativă a acestei literaturi.

Cel mai interesant punct de atracţie îl reprezintă Mitropolia, una dintre cele mai mari şi mai

frumoase biserici ale cetăţii de scaun. Mutată la Târgovişte de Radu cel Mare, la cererea patriarhului

Nifon, biserica era zidită după modelul Sf. Sofii. Dărâmată la 1889 şi înlocuită cu cea actuală, noua

Mitropolia a fost ridicată după planurile arhitectului francez Lecompte du Nouy.

Baza sportivă a municipiului Târgovişte este alcătuită dintr-o sală polivalentă, cu o capacitate

de 2.500 de locuri, destinată competiţiilor locale, naţionale şi internaţionale şi un stadion.

Obiective:

Promovarea sportului de performanţă;

Sportul pentru toţi ;

Întreținerea şi dezvoltarea bazei materiale.

Situaţia bazelor sportive existente în Municipiul Târgovişte este următoarea Stadion Municipal Eugen Popescu cu piste pentru atletism şi teren de fotbal.

Sala Polivalentă, omologată pentru baschet, handbal, volei.


Sala Clubului Sportiv Şcolar – omologată pt baschet, handbal, minifotbal, volei, sala de

lupte şi judo.

Sala de lupte şi box a Clubului Sportiv Târgovişte

Terenuri de tenis de câmp – Chindia

Panouri de baschet pentru streetball, amplasate în cartiere.

12 săli de sport arondate pe lângă şcolile şi liceele din municipiu, dintre care 2 săli noi.

Cluburi sportive de stat

Clubul Sportiv Şcolar care cuprinde:

Clubul Sportiv Târgovişte care cuprinde:

Clubul Sportiv Oţelul, cu secţii de box şi judo.

N

r.

crt.

Denumire specie Adresă Observații

Denumir

e științifică

Denumi

re populară

1 Sophora

Japonica

Salcâm

Japonez

Primăria Târgoviște,

Piața Revoluției nr. 4

Mai mare de 100 de

ani,

Arbore secular,

Circumferință 293

cm,

Diametru 93 cm

2 Evodia

hupehensis

Arboreal

de miere

Palatul Copiilor

Târgoviște

Unic în Târgoviște

3 Cercis

siliquastrum

Arboreal

iudei

Colegiul Național

Carabella, str. Pârvan

Popescu nr. 58

Unic în Târgoviște

Tabel: Specii rare de arbori sau arbori seculari pe raza Municipiului Târgoviște

Evodia Hupehensis - Arborele de miere (Copacul Albinelor) - Palatul Copiilor - Calea

Câmpulung. Caracteristici deosebite: unic pe întreg teritoriul municipiului

Managementul deșeurilor

Deșeurile municipale și asimilabile reprezintă totalitatea deșeurilor generate în mediul urban și

în mediul rural din gospodării, instituții, unități comerciale și prestatoare de servicii (deșeuri


menajere), deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, deșeuri din

construcții și demolări, nămoluri de la epurarea apelor orășenești.

Deseurile reprezinta una din cele mai acute probleme legate de protectia mediului, din cauza

cantitatilor mari generate si depozitarii necontrolate a acestora.

Deseurile nerecuperabile sunt de obicei, depozitate, dar numai ca ultima optiune de eliminare. Au

fost identificate urmatoarele categorii de deseuri:

municipale si asimilabile

de productie

generate de activitati medicale

deseuri de echipamente electrice si electronice

deseuri din ambalaje

vehicule scoase din uz

nămoluri de la staţiile de epurare

Ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri municipale se

numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea

populaţiei.

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri municipale, în ordinea

în care sunt percepute de populaţie, sunt:

• modificări de peisaj şi disconfort vizual;

• poluarea aerului;

• poluarea apelor de suprafaţă şi subterane;

• modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate

• participare la generarea efectului de sera şi a modificărilor climatice;

• scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri.

Marii generatori de poluare prin depunerea pe sol a diferitelor substanțe evacuate, prin

depozitarea necorespunzătoare a materiilor prime și a deșeurilor sau prin pătrunderea în sol a

diverselor substanțe poluante sunt Combinatul de Oțeluri Speciale Târgoviște S.A. (fost Mechel S.A.),

Oțelinox S.A. și Erdemir România S.R.L.

Modalităţi de valorificare a deşeurilor Agenții economici generatori de deseuri, mentionati mai sus, valorifica deseurile industriale

reciclabile rezultate din procesul de productie (deseuri metalice feroase, ulei uzat, hartie/carton, masa

plastica, cioburi de sticla, tunder etc) prin agenți economici autorizati (conform tabelului de mai sus).

De asemenea deseurile industriale cum ar fi: slamul generat de SC Mechel, SC Erdemir, a fost

depozitat până la 31.12.2006 în iazul decantor aparținând SC Erdemir Romania SRL iar SC Otelinox

a depozitat slamul generat în depozitele proprii.

Incepand cu data de 01.01.2007, a fost sistata depozitarea deșeurilor în aceste depozite, agenții

economici incheind contracte de eliminare a slamului cu firme autorizate (ex. SC Vivani Salubritate

SA Slobozia).

Principalele aspecte deficitare ale gestiunii deşeurilor în municipiul Târgovişte sunt:

Lipsa interesului pentru traiul social curat şi sănătatea publică precară.

Creşterea surselor de deşeuri şi a tipurilor de deşeuri corelate cu creşterea activităţilor, în

special a celor comerciale, mai ales pe străzi şi in pieţele publice necontrolate.

Creşterea cantitătii de ambalaje în circuitul comercial (recipiente din sticlă, plastic, hârtie

ambalaje, etc).

Creşterea notabilă a numărului ziarelor şi a altor publicaţii, care implică creşterea conţinutului

de hârtie în deşeurile urbane (nereciclate).

Comportamentul greşit al unor cetăţeni cu manifestări agresive în societate, prin distrugerea

bunurilor comune, abandonul clandestin al deşeurilor, etc.

Nivelul scăzut de experienţă şi informaţii despre politica micilor companii privind gestiunea

deşeurilor

Utilizarea excesivă a recipientelor din plastic pentru produsele răcoritoare, care contribuie la

creşterea volumului de deşeuri colectat.


Aspecte rezultate din analiza referitoare la sistemul actual de colectare:

În prezent colectarea deşeurilor se realizează în tot oraşul, însă procedurile actuale de

colectare nu includ colectarea selectivă pentru viitoarea reciclare a materialelor reutilizabile.

Recipientele existente de colectare sunt degradate şi nu sunt prezente în toate locurile unde

acestea sunt necesare.

Containerele existente de deşeuri sunt inadecvate având în vedere eficienţa transportului.

Acest lucru se întâmplă deoarece camionul ar trebui să transporte containerul la depozitul

ecologic, unde trebuie descărcat şi apoi reamplasat la locul lui. Mai mult, acest sistem nu

oferă posibilitatea compactării deşeurilor înainte ca acestea să fie transportate la depozitul

ecologic. O metodă mult mai eficientă de colectare a deşeurilor urbane este folosirea unor

recipiente mai mici de deşeuri care urmează să fie descărcate într-un camion de compactare.

Utilizarea containerelor mari implică perioade mai mari între ciclurile de colectare a

deşeurilor, deoarece timpul necesar pentru umplerea acestor containere este mai mare; de

aceea, mirosul deşeurilor vechi din container creează un disconfort oamenilor; în plus, starea

degradată a containerelor contribuie la prezenţa levigatului în zona de pre-colectare.

Compoziţia medie a deşeurilor urbane şi industriale este:

Nr. crt. Compoziția deșeurilor %

13. Deșeuri de ambalaje din hârtie/carton 10

14. Deșeuri de ambalaje din sticlă 4,25

15. Deșeuri de ambalaje din metal 3,15

16. Deșeuri de ambalaje din plastic 9,5

17. Deșeuri de ambalaje din lemn 2,15

18. Deșeuri biodegradabile 55,42

19. Deșeuri reciclabile altele decât ambalajele, din care: 15,53

20. - hârtie/carton 1,98

21. - metale 3,0

22. - deșeuri periculoase 0,05

23. - DEEE-uri 1

24. - altele 9,5

TOTAL 100

Poluarea cauzată de traficul rutier

Activitatea omului, orientata spre valorificarea resurselor naturale, a afectat întotdeauna

starea factorilor de mediu. În trecut, interventia omului în modificarea conditiilor de mediu era

redusa si nu lasa urme datorita capacitatii de regenerare a naturii. În ultimii ani, dezvoltarea

explozivă a tuturor activitatilor umane, interventia omului a depasit pragurile limita de regenerare

a naturii, ducând la poluarea, chiar degradarea ireversibila, a factorilor de mediu si punând în

pericol însasi viata si umanitatea.

Depasirea limitelor admisibile ale poluarii a generat îngrijorari si a condus la

determinarea impactului pe care diferitele activitati umane le au asupra mediului.

O sursă importantă de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport. În această

categorie intră: autovehiculele rutiere etc. Cea mai mare pondere de gaze ce poluează aerul

provine însă de la autovehicule, datorită în primul rând numărului foarte mare al acestora. Cum

majoritatea autovehiculelor sunt concentrate în zona urbană se poate întelege rolul lor deosebit de

important în poluarea oraşului. Indiferent de tipul motorului autovehiculele poluează aerul cu

oxizi de carbon si de azot, hidrocarburi nearse, oxizi de sulf, aldehide, plumb, azbest, funingine

etc.

În ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupările privind îmbunătătirea calitătii aerului

prin diminuarea poluării produse de motoarele autovehiculelor. În prezent vehiculele poluează de

8-10 ori mai putin decât cele care au existat în circulatie acum 30 de ani. Acest lucru s-a realizat

optimizarea procedeului de ardere si prin utilizarea dispozitivelor antipoluante.


Poluarea aerului relizata de autovehicule prezinta doua mari particularitati: în primul rand

eliminarea se face foarte aproape de sol, fapta care duce la realizarea unor concentratii ridicate la

inaltimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mica si mare capacitate de difuziune in

atmosfera. In al doilea rand emisiile se fac pe intreaga suprafata a localitatii, diferentele de

concentratii depinzand de intensitatea traficului si posibilitatile de ventilatie a strazii. Ca

substante care realizeaza poluarea aerului, formate dintr-un numar foarte mare (sute) de

substante, pe primul rand se situeaza gazele de esapament. Volumul, natura, si concentratia

poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului si de conditiile

tehnice de functionare. Dintre aceste substante poluante sunt demne de amintit particulele in

suspensie, dioxidul de sulf, plumbul, hidrocarburile poliaromatice, compusii organici volatili

(benzenul), azbestul, metanul si altele.

Cea mai importantă sursă de CO din poluarea generală a atmosferei (60%) este produsă

de gazele de esapament. S-a estimat că 80% din cantitatea de CO este produsă în primele 2

minute de functionare a motorului si reprezintă 11% din totalul gazelor de esapament.

Poluarea cu dioxid de carbon produsă de aceste mijloace de transport este îngrijorătoare,

iar

poluarea fonică afectează zonele de locuinte din jur.

Influența și agresiunea traficului rutier în perturbarea echilibrului ambiental:

Impactul asupra ambientului este definit ca fiind influenta, chiar agresiunea produsa asupra

mediului înconjurator, influenta produsa ca urmare a actiunii constiente a omului, cu sau fara

perceperea constienta a tuturor efectelor acestei actiuni.

În cazul în care actiunile omului au loc fara perceperea constienta a efectelor acestora,

agresiunea se reverbereaza în timp si spatiu, putând avea efecte ireversibile.

Impactul drumurilor asupra mediului înconjurator este influenta sau chiar agresiunea

produsa de executia, întretinerea si exploatarea drumurilor asupra mediului, influenta produsa ca

urmare a actiunii constiente a omului (constructori si administratori de drumuri, utilizatori), cu

sau fara perceperea constienta a tuturor efectelor acestei actiuni. Odata cu dezvoltarea accelerata

a transporturilor si în special a productiei de autovehicule din ultimele doua decenii (comparabila

doar cu cea a computerelor), balanta surselor majore de substante toxice si-a schimbat înclinarea,

transporturile devenind sursa principala de agresiune a mediului si sanatatii umane.

S-a ajuns la concluzia ca activitatea de transport este cauza a numeroase efecte negative

resimtite atât la nivelul global al societatii (deteriorarea ambientului, distrugerea ecosistemelor

naturale, degradarea habitatelor), cât si la nivel individual.

Calitatea vietii si în special sanatatea persoanelor aflate în preajma retelelor de transport

este astfel grav afectata.

Exista un consens in sectorul transport in privinta faptului ca functionarea sa nu este

durabila. Modul in care societatea noastra a organizat transportul de pasageri si de bunuri este

partial inechitabil social, economic si din punct de vedere al impactului asupra mediului.

Exista si un consens asupra principiilor fundamentale ale transportului durabil, precum

internalizarea externalitatilor, principiul "utilizatorul plateste", al competitiei corecte intre

diferitele moduri de transport; insa acest consens nu merge mai departe de atat.

Transportul durabil este absolut fezabil economic. O reducere a transportului duce la

cresterea eficientei economice si a productiei. Stimuleaza o utilizare mai eficienta a resurselor si

creste productivitatea economica in zonele care au avut de suferit din cauza unei distributii

dezechilibrate a valorilor datorita concentrarii spatiale si proceselor de centralizare.

Durabilitatea se sprijina pe trei piloni - economic, social si de mediu. Problemele sociale

legate de transport sunt deseori neclare sau nu sunt luate in considerare iar factorii

sociali/psihologici ce sprijina modelele de transport sunt adeseori ignorati. Sistemele durabile de

transport maresc coeziunea sociala, reduc problemele de mediu si ajuta in crearea unei economii

mai eficiente si la cresterea calitatii vietii.

Tendintele actuale sunt insa ingrijoratoare in aceste tari - accentul este pus pe transportul

rutier, consumul energetic al sectorului este in crestere, ca si nivelul emisiilor de gaze cu efect de

sera iar siguranta necesita imbunatatiri. Legatura automata extinderea infrastructurii –crestere

economica.


Perceptia comuna a factorilor de decizie din intreaga Europa este ca o modalitate buna de a

revigora o zona defavorizata economic si de a oferi locuri de munca este constructia de drumuri.

Conform acestui mod de gandire, noile drumuri inseamna comunicatii mai bune, acces mai facil

la piete si noi oportunități de afaceri. Acest mod de gandire este caracterizat de increderea

deplina intr-o legatura automata intre noile investitii in constructia de drumuri.

Ca acest mod de gandire este gresit a fost sustinut de o serie de experti de marca in

domeniu, in cadrul "Standing Committee for Trunk Road Assessment" (SACTRA), ce a furnizat

guvernului Marii Britanii consultanta asupra legaturii dintre transporturi si economie in

ansamblu. Raportul SACTRA a respins categoric ideea unei legaturi automate intre constructia

de drumuri si crearea de locuri de munca.

Taxarea transporturilor este o masura eficienta pentru indeplinirea obiectivelor

internationale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, pentru reducerea poluarii aerului

si a poluarii fonice si pentru cresterea sigurantei. Scopul taxarii este imbunatatirea performantelor

economiei si cresterea calitatii mediului, nu desfasurarea unui exercitiu academic de economie a

transporturilor.

O reforma de taxare a transporturilor trebuie sa reflecte necesitatea de reducere a

volumului transporturilor; acest fapt poate fi realizat prin cresterea costului utilizarii

infrastructurii si prin a face utilizatorul/poluatorul sa plateasca.

Cresterea costurilor modurilor de transport nedurabil intr-o proportie mai mare decat ale

celor mai putin poluante va duce la o crestere a performantei intregului sector.

Pentru a facilita aceasta echilibrare, veniturile din taxele diferentiate pe baza impactului

asupra mediului ale diferitelor moduri de transport trebuie folosite pentru a promova modurile de

transport mai putin poluante. Intr-o societate foarte mobila, fezabilitatea restrictionarii utilizarii

modurilor nedurabile de transport este in functie de furnizarea unor moduri de transport mai

putin poluante.

Emisiile de substante poluante, precum oxizi de azot, hidrocarburi, monoxid de carbon,

pulberi cauzeaza sau exacerbeaza o serie de probleme de sanatate. In cadrul impactului asupra

sanatatii atribuit traficului se numara incidenta mai mare a cancerului si bolilor de inima, a

problemelor respiratorii si a gravitatii acestora. Imbunatatirile tehnologice, ce au redus nivelul

emisiilor, au fost compensate de o crestere a traficului, astfel incat emisiile sunt inca in crestere.

Autovehiculele, si in special autoturismele, sunt principala sursa de poluare a aerului in zona

urbana. Sectorul transporturi este responsabil pentru 63% din emisiile de NOx, 47% din emisiile

de compusi organici volatili, precum benzenul, 10-25% din pulberi si 6,5% din emisiile de SO2

in mediul rural - valorile fiind mai mari in zonele urbane. Femeile insarcinate si copiii, tinerii,

batranii si cei cu probleme respiratorii sunt supusi celor mai mari riscuri de sanatate. La nivelul

Uniunii Europene, circa 28% din emisiile de gaze cu efect de sera sunt datorate transportului,

84% din aceste emisii provenind din transportul rutier. Mai mult de 10% din emisiile de dioxid

de carbon provin in UE din traficul rutier din zonele urbane.

Circa 65% din populatie este expusa la nivele inacceptabil de inalte de zgomot - in cea mai

mare parte produs de traficul urban. Desi zgomotul afecteaza indivizii in moduri diferite, cauzeaza

atat discomfort cat si probleme de sanatate. Efectele asupra starii fizice si psihice includ: un ritm

cardiac mai inalt (si deci risc mai mare de boli cardio-vasculare), dereglari psihice si nivel mai mare

de stres, dereglari de somn, probleme cognitive, de intelegere si concentrare pentru copii.

Dezvoltarea tehnologica a dus in ultimele decenii la reducerea cu 85% a nivelului de zgomot

produs de autovehicule, insa problema persista datorita cresterii numarului de autovehicule si a

volumului de trafic.

Corelarea dintre cresterea traficului rutier si a riscurilor de sanatate nu este imposibil de

schimbat. Problema nu poate fi insa rezolvata printr-o singura masura sau politica, ci este necesara o

abordare integrata pentru a reduce efectele negative atat ale emisiilor cat si ale zgomotului.

Municipalitatatea poat adopta strategii de management pentru transport care sa promoveze

alternative la utilizarea autoturismelor – reducerea numarului de autoturisme din trafic va reduce

dramatic poluarea si nivelul de zgomot.

Pe baza principiului "poluatorul plateste", utilizatorii de transport trebuie sa fie responsabili

financiar de costurile calatoriilor, inclusiv pentru daunele rezultate din actiunile lor asupra mediului

natural si celui construit, societatii si economiei.


Taxarea pentru utilizarea infrastructurii, taxele de mediu sau pentru congestiile de trafic ar

face mult in ceea ce priveste diminuarea impactului negativ al transportului asupra sanatatii.

Studiile arata ca politicile de transport ce pornesc de la premisele unui impact cat mai redus

asupra mediului nu numai ca vor imbunatati calitatea vietii si starea de sanatate a populatiei urbane ci

vor duce si la o rata mai mare de angajare. In Germania s-a preconizat un castig de 207 000 locuri de

munca daca va avea loc o trecere la o mobilitate durabila, cu impact mai redus asupra mediului.

Strategii simple pot ajuta in reducerea daunelor cauzate de transport sanatatii umane: chiar si

implementarea riguroasa a unor limitari de viteza si a unor reglementari privind parcarea pot duce in

multe orase la limitarea emisiilor, cresterea sigurantei si o cerere crescuta pentru transport public.

Principalele probleme evidenţiate în cadrul acestei categorii sunt:

- poluarea atmosferică, generată de uzura parcului auto privat, de transport în comun şi

industrial-datorată neconformităţii emisiilor de la eşapament;

- poluarea mediului generată de utilizarea excesivă a atovehiculelor proprietate personală,

consecinţă a ofertei nesatisfăcătoare a sistemului de transport în comun;

- poluarea atmosferei, poluarea fonică şi prin vibraţii, generate de uzura străzilor;

- creearea de disconfort pentru populaţie şi uzura căilor rutiere, generate de traficul greu;

- poluarea sonoră generată de trafic;

- adoptarea unui management neecologic al deşeurilor şi poluanţilor specifici (emisii de

uleiuri, suspensii şi detergenţi în apele uzate).

Impactul asupra sănătăţii umane datorate transporturilor derivă în principal din expunerea

la noxe în concentraţii ce depăşesc limitele admise (hidrocarburi, pulberi respirabile, plumb),

precum şi din agresiunea exercitată de fondul de poluare sonoră. În afara emisiilor rezultate de la

gazele de eşepament, antrenarea de pulberi în atmosferă este una din principalele motive de

disconfort în cazul străzilor neasfaltate. Împactul asupra sănătăţii populaţiei poate fi semnificativ,

mai ales pe uncumul de emisii în atmosferă, inclusiv de la surse industriale.

Calitatea mediului este afectată prin poluarea atmosferei, expunerea vegetaţiei la noxe, evacuarea

în mediu de ape uzate cu încărcări necorespunzătoere pentru poluanţi specifici (uleiuri, suspensii,

detergenţi).

Pentru utilizatorul mijloacelor auto, disconfortul creat de calitatea necorespunzătoare a

drumurilor (existenţa gropilor în traseu, inundarea căilor de acces, aglomeraţia) este deosebit de

deranjant.

Uzura avansată a străzilor şi continua lor exploatare necompensată de lucrări periodice de

întreţinere a autovehiculelor şi favorizarea sau accentuarea uzurii, impactul asupra calităţii vieţii

poate fi apreciat ca fiind considerabil.

Principalele obiective care decurg din poluarea datorate traficului rutier sunt:

- Diminuarea emisiilor de poluanţi de la conductele de eşapament prin reducerea

numărului de autovehicule aflate în trafic;

- Diminuarea autovehiculelor cu randamente necorespunzătoare de combustie;

- respectarea limitelor impuse pentru zgomote şi vibraţii.

Acţiunile care derivă principalelor obiective sunt:

- Optimizarea rutelor, a numărului de mijloace auto de transport în comun şi a

programelor de trafic;

- Reabilitarea transportului în comun prin utilizarea de mijloace de transport ecologice;

- Întrţinerea corespunzătoare a parcului auto, prin intensificarea acţiunilor de control, în

trafic a conformităţii emisiilor gazelor de eşapament;

- fluidizarea traficului în municipiul Târgovişte;

- realizarea de noi spaţii de parcare şi amenajarea corespunzătoae a celor existene;

- Întocmirea hărţii cu nivelul de zgomot în municipiul Târgovişte;

- Realizarea şi întreţinerea perdelelor de protecţie (căi de transport).

Recomandări privind reducerea riscurilor de poluare cauzate de traficul rutier

Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea

in trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzatoare de combustie;

Intensificarea actiunilor de controlin trafic a emisiilor la esapament;


Fluidizarea traficului rutier prin constrirea drumului de centura a orasului;

Intocmirea hartii nivelului de zgomot al orasului;

Creearea unei perdele de protectie de-a lungul cailor de transport si intretinerea

spatiilor verzi existente;

Calitatea factorilor de mediu: zona de poluare în care se încadrează oraşul, principalele

surse de poluare, agenţii economici poluatori şi alte surse de poluare

În municipiul Târgovişte este supravegheat nivelul poluării aerului cu dioxid de azot, dioxid de

sulf, amoniac, aldehidă formică, pulberi în suspensie (totale şi fracţiunea PM10), pulberi

sedimentabile.

Sursele fixe de emisii de poluanți în atmosferă cu impact asupra calității aerului sub aspectul

poluării cu pulberi în suspensie sunt mobile (traficul rutier) și surse industriale, în special cele situate

pe platforma industrială a municipiului, cu activităţi în domenii precum: metalurgie (MECHEL S.A.),

managementul deșeurilor (AMSI ROMANIA S.R.L. – procesare și sortare zgură), construcții civile și

industriale (PROCOR S.A., DÂMBOVIŢA CONSTRUCT S.A. – staţii de betoane, etc).

Posibilele consecinţe ale expunerii populaţiei la pulberi în suspensie constau în afectarea tuturor

grupelor de vârstă prin favorizarea apariţiei şi accelerarea/agravarea evoluţiei unor afecţiuni ca:

bronşită acută şi cronică, emfizemul pulmonar, astmul bronşic, cancerul pulmorar, iar în cazul copiilor

determină crearea unei predispoziţii precoce la infecţii respiratorii şi astm bronşic.

În cursul anului 2006 a fost iniţiată reevaluarea calităţii aerului în România prin colaborarea între

agenţiile teritoriale pentru protecţia mediului (furnizoare ale datelor de bază pentru modelarea

dispersiei poluanţilor în atmosferă), Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Institutul Naţional

de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti. Rezultele evaluării au stat la baza

elaborării planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului ce s-au derulat la nivel de zone şi

aglomerări, pe parcursul anului 2007, în conformitate cu cerinţele H.G. 543 / 2004 și privind

elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului şi a O.M.

35 / 2007 privind aprobarea metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a acestora.

Date privind calitatea solului şi vegetaţiei: poluarea solului şi a vegetaţiei, principalii agenţi

poluatori, zonele cele mai poluate:

Nu au fost evidențiate suprafețe de sol afectate de poluare majoră de impact, dar principala cauză

de poluare a solurilor din judeţ, din punct de vedere al activităţilor industriale, o constituie depozitarea

inadecvată a deşeurilor solide, considerându-se soluri poluate suprafețele ocupate de depozite de

deşeuri neamenajate corespunzător din punct de vedere al protecţiei mediului, utilizate pentru

depozitare temporară sau care vor fi supuse procesului de închidere în condiţii ecologice:

halda de şlam (depozit de deşeuri nepericuloase) aparţinând OŢELINOX S.A., amplasat în

municipiul Târgovişte, cu o suprafaţă de 0,243 ha; activitatea de depozitare a fost sistată şi a fost

obţinut avizul de mediu pentru închidere;

iaz decantor aparţinând ERDEMIR ROMÂNIA S.R.L., cu o suprafaţă de 10,2 ha, amplasat în

municipiul Târgovişte; a fost sistată activitatea de depozitare, iar A.P.M. Dâmboviţa a eliberat

avizul de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu privind refacerea calităţii mediului ambiant

nr. 6/01.11.2006;

depozit de deşeuri municipale cu o suprafaţă de 12,5 ha, localizat pe DN1, la ieşirea din

Târgovişte, în apropierea comunei Aninoasa; are termen de sistare a activităţii de depozitare

31.12.2008.

Facem precizarea că depozitele de zgură aparţinând MECHEL S.A. nu sunt localizate pe

teritoriul administrativ al municipiului Târgovişte, fiind localizate în comunele Ulmi şi Lucieni şi

ocupând o suprafaţă de 4,8 ha, respectiv 7,51 ha. Cele 2 depozite sunt incluse într-un program de

readucere a amplasamentului la starea iniţială şi reîncadrare în peisajul natural al zonei, derulat de

AMSI ROMANIA S.R.L. Acesta se va finaliza cu prelucrarea întregii cantităţi de zgură şi acoperirea

suprafeţei cu strat vegetal (înierbare);

În ceea ce priveşte poluarea de impact, există informaţii disponibile privind prezenţa în sol a

metalelor grele în amplasamentele industriale cele mai expuse riscului, extrase din evaluările de

impact asupra mediului derulate de titularii de activităţi cu potenţial impact asupra solului.


În cazul MECHEL S.A. Târgovişte, concentraţiile de metale grele înregistrate în solurile mai

poluate de pe amplasamentul societăţii au fost evaluate ca reprezentând riscuri minore sau

nesemnificative de expunere a populaţiei prin boli profesionale sau neprofesionale, date fiind lipsa

transferului poluanţilor în pânza freatică şi nivelul redus de poluare înregistrat.

În general, pe amplasamentul MECHEL S.A. Târgovişte a fost semnalată o poluare discontinuă

sub forma unor „pete de poluare” cu metale grele și hidrocarburi, în perioada 2004-2006

înregistrându-se o descreștere a poluării solului caracterizată prîntr-un număr semnificativ redus al

probelor de sol care depășesc pragurile de alertă sau intervenție stabilite prin O.M. nr. 756/1997.

În cazul OŢELINOX S.A., datele analitice ale conţinutului de metale grele comparate cu

valorile pragului de alertă (P.A.) respectiv de intervenţie (P.I.) pentru un sol cu o folosinţă mai puţin

sensibilă, cum este solul din incinta unităţii, arată că în general conţinutul de metale grele este inferior

valorii pragului de alertă. Excepţii punctuale s-au înregistrat în cazul concentraţiilor de nichel şi crom

din sol, valorile fiind cuprinse în intervalul de concentraţii delimitat de pragul de alertă şi pragul de

intervenţie, suprafeţele afectate urmând a fi supuse unor măsuri de reducere a conţinutului de metale

grele în situ.

Deşeurile periculoase generate la nivelul municipiului Principalele deșeuri periculoase generate de agenții economici care își desfășoară activitatea în

municipiul Târgoviște sunt: uleiul uzat, bateriile și acumulatorii auto uzați, slamul cu conținut de

substanțe periculoase, amestec de acizi generat de ROMLUX S.A., deșeurile organice și nămolurile

cu conținut de substanțe periculoase generate de SWARCO VICAS S.A..

Din datele prezentate de agenții economici generatori rezultă faptul că aceste deșeuri sunt

valorificate prin agenți economici autorizați din țară: ex. SWARCO VICAS S.A. a predat nămolul cu

conținut de substanțe pericuoase la LAFARGE ROMCIM – Sucursala Medgidia; CROMSTEEL

INDUSTRIES S.A. a valorificat slamul rezultat din procesul de producție prin inertizare - lucrare

efectuată de LABORATOARELE TONNI S.R.L. Ploiești; uleiul uzat este predat agenților economici

valorificatori din județ (DRAGOIL COM S.R.L. Fieni și IONESCU COMPANY S.R.L. Găești);

bateriile și acumulatorii auto uzați sunt colectate prin NELSON S.R.L. Târgoviște și predate agenților

economici valorificatori din țară.

Deşeurile sanitare produse şi modalităţi de colectare şi incinerare Deșeurile spitalicești periculoase (infecțioase, tăietoare/înțepătoare, anatomo-patologice)

generate de unitățile sanitare din municipiul Târgoviște, sunt colectate separat la locul generării în

recipienți speciali, existând și o evidență a acestora conform Ord 219/2002 privind gestionarea

deșeurilor din activitățile medicale.

Deșeurile spitalicești, generate în unitățile sanitare din municipiu au fost eliminate prin

incinerare în instalația de ardere (crematoriu) a Spitalului Județean, instalație care, conform

calendarului de închidere a instalațiilor de ardere deșeuri spitalicești urmează a fi închisă în anul 2008.

De asemenea precizăm faptul că o parte din cabinetele particulare de pe raza municipiului au

încheiat contracte în vederea eliminării deșeurilor genertate, cu firme specializate cum ar fi

TEHNODENTAL S.R.L. București, EURO PLUS S.R.L. Răzvad.

Cantitatea de deşeuri spitaliceşti incinerată a Spitalului Județean Târgoviște a fost în anul 2006

de 104.765 Kg.

Depozitele de deşeuri industriale nepericuloase Pe raza municipiului Târgoviște au funcționat până la data de 31.12.2006, două depozite de

deșeuri industriale nepericuloase și anume: Iazul decantor aparținând ERDEMIR ROMANIA S.R.L.

și depozit de slam aparținând OTELINOX S.A. Aceste societăți, conform prevederilor HG 349/2005

privind depozitarea deșeurilor, au avut obligația să sisteze depozitarea deșeurilor la data de

31.12.2006.

Societățile comerciale generatoare de deșeuri industriale nepericuloase stochează temporar în

incinta societății, în spații special amenajate, urmând a le preda societăților autorizate în vederea

valorificării și/sau eliminării, conform contractelor încheiate cu acestea.


Schemă: Fluxul deșeurilor în municipiul Târgoviște

Principalii paşi care trebuie parcurşi pentru ca implementarea unui sistem integrat de

management al deșeurilor să fie o reușită sunt:

o un proiect punctual al dinamicii circuitului local al deşeurilor solide urbane, care să stea la

baza managementului integrat al deşeurilor și care să corespundă cerinţelor directivelor U.E.;

o definirea amplasamentului unde se va face tratarea și procesarea finală în cadrul sistemului

integrat de management al deşeurilor;

o cuantificarea costurilor necesare pentru implementare sistemului;

o realizarea unui consens cu cetăţenii pentru care se vor organiza activităţi educaţionale și de

informare.

În aplicarea strategiei în general și a proiectelor în sectorul operaţional în special, trebuie luate

în consideraţie și următoarele elemente :

sunt necesare studii care să determine eficiența sistemului de colectare propus;

populaţia, agenţii economici și instituţiile trebuie motivaţi pentru a-și asuma

responsabilităţile în colectarea selectivă;

tehnologia de verificare impune sortarea în tot mai multe subproduse;

destinaţia deşeului va fi tot mai variată datorită metodelor de reciclare și a faptului că se

dezvoltă permanent noi metode de reciclare;

legislaţia trebuie să fie armonizată cu progresul tehnic;

costurile trebuie să fie rezonabile și acceptate de către cetăţeni;

noua legislaţie extinde responsabilitatea asupra producătorului;

activităţile de colectare diferenţiată, recuperare și reciclare nu sunt deocamdată profitabile

prin ele însele si trebuie susţinute financiar.

Managementul deșeurilor menajere urbane constituie o problemă de mare actualitate, care

preocupă din ce în ce mai mult administrația municipiului Târgoviște.


Educația ecologică

Educaţia privind mediul este un proces care are scopul să îmbunătăţească calitatea vieţii prin

asigurarea oamenilor cu „uneltele” de care au nevoie pentru a rezolva şi împiedica problemele de

mediu.

Educaţia de mediu poate ajuta elevii să câştige cunoştinţe, deprinderi, motivaţii, valori şi

angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului şi de a-şi asuma

răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului.

În ciuda părerilor multor oameni, educaţia de mediu nu se leagă numai de planul de învăţământ al

obiectului ştiinţe, ci se intersectează cu toate celelalte obiecte de studiu, inclusiv în afaceri, economie,

arta limbajului, istorie, studii sociale şi umanitare.

Obiectivele educaţiei de mediu sunt urmatorele:

1. Menţinerea şi îmbunătăţirea calitataţii mediului, să prevenim problemele mediului în viitor pe

de o parte, educaţia de mediu înseamnă informarea şi sporirea cunoştinţelor elevilor despre

mediulînconjurător

2. Pe de altă parte, educaţia de mediu sporeşte conştientizarea problemelor şi înţelegerea

valorilor personale prin „descoperirea” atitudinii şi înţelegerii, ajutându-i pe elevi să-şi

evalueze şi să-şi clarifice sentimentele în ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie la

problemele acestuia.

3. Educaţia de mediu este şi practică, în sensul învăţării unor lucruri cum ar fi plantarea unui

copac până la reducerea consumului sau cum să trăim producând un impact negativ cât mai

mic asupra mediului.

În mod specific, educaţia de mediu accentuează aceste cinci obiective:

1. Conştientizarea: ajută elevii să capete o înţelegere şi sensibilitate faţă de întreg mediul şi

problemele lui; le dezvoltă abilitatea de a pricepe şi de a deosebi stimulentele, de a procesa,

rafina şi extinde aceste percepţii; contribuie la folosirea acestor abilităţi noi în mai multe

contexte.

2. Cunoaşterea: ajută elevii să capete o înţelegere de bază privind funcţionarea mediului,

interacţiunea oamenilor cu mediul şi despre cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele

legate de mediu.

3. Atitudinea: ajută elevii să capete un set de valori şi sentimente de grijă pentru mediu,

motivaţia şi devotamentul de a participa la menţinerea calităţii mediului.

4. Deprinderi: ajută elevii să capete abilităţile necesare identificării şi investigării problemelor

mediului şi să contribuie la rezolvarea problemelor acestuia.

5. Participarea: ajută elevii să capete experienţă în utilizarea cunoştinţelor şi abilităţilor

dobândite, în vederea unor acţiuni pozitive şi bine gândite care vor conduce la rezolvarea

problemelor mediului.

Mulţi oameni susţin că elevii de pretutindeni – în special din zonele urbane – pierd legătura

cu lumea naturală. În multe locuri, experienţele în aer liber nu sunt o parte obişnuită a instrucţiei;

experienţele în aer liber se reduc adesea la câteva ieşiri în clasele primare în loc ca ele să fi fost

folosite de-a lungul întregii perioade de şcolarizare a elevului.

Acţiuni ecologice desfăşurate în şcolile din municipiul Targovişte.

Nr.

Crt.

Unitatea şcolară implicată în

activităţi ecologice

Denumirea activităţii desfăşurate

1. Şcoala gen. ,,Vasile Carlova’’-

Targovişte

-Acţiuni de ecologizare a spaţiilor de joacă din incinta

şcolii si in Parcul Chindia.

-Referate si comunicări pe tema ,,Protejand solul

protejăm viaţa’’.

2. Şcoala gen. Coresi-Targovişte -Acţiuni Eco-şcoala si LeAF=programul pentru mediul

înconjurător care constă în:

-acţiuni de ecologizare în curtea, parcul şcolii, plantări de

flori şi arbuşt;

-colectarea selectivă a materialelor reciclabile ;


Nr.

Crt.




-expoziţie cu obiecte construite din materiale reciclabile

realizată sub denumirea ,,Chipuri hazlii’’ ;

-acţiune practică realizată cu elevii in aer liber sau în sala

de clasă în legatură cu ,,Efectele încălzirii

globale.Diminuarea poluării’’ ;

-marş ecologic ,,Parada verzilor’’-semnal pentru

comunitate, pentru protejarea mediului (5 iunie-Ziua

Mediului) ;

-concurs de eseuri si creaţii literare despre mediu ;

-Zilele Pădurii-Ziua Pămantului-acţiune în mijlocul

Pădurii Priseaca finalizată cu ecologizarea spaţiului în

care se desfăşoara activitatea.

3. Şcoala gen. ,,Mihai

Viteazul’’Targovişte

-Ne pasă de parcul şcolii-acţiune de curaţenie şi

întreţinere a spaţiului din preajma şcolii.

-Concurs ,,Şcoala Verde’’-organizat la nivel naţional-

participă învaţămantul primar :desene, eseuri, poezii,

spectacole.

4. Şcoala ,,Tudor Vladimirescu’’

Targovişte

-Educaţia ecologică-o prioritate a zilelor noastre

-SOS-natura în pericol

5. Şcoala nr.12 Targovişte -Cercul ,,Protecţia mediului’’, în parteneriat cu Palatul

Copiilor Targovişte care desfăşoară activităţi de

ecologizare a spaţiului din preajma instituţiilor ;

Confecţionarea de jucării din materiale refolosibile ;

Redactarea unei reviste cu aspecte din activitate.

-Parteneriat interinstituţional cu firma ECO-SAL privind

ecologizarea cartierelor din jurul şcolii.

-Participare la concursul naţional de fotografie de la

Bacău cu jucării si îmbracaminte realizate din materiale

reciclabile.

-Plantarea de pomi în zona verde a şcolii.

6. Colegiul Naţional ,,I.

Văcărescu’’Targovişte

-Realizarea revistei ,,Ecoterapia’’.

7. Colegiul Naţional ,,C.

Carabella’’Targovişte

-O curte mai curata- actiuni de ecologizare.

8. Grup Şcolar

,,N.Ciorănescu’’Targovişte

-Gestionarea deşeurilor-activitate de confecţionare a unor

containere pentru depozitarea separată a deşeurilor.

-Parteneriat încheiat cu Agenţia pentru Protecţia

Mediului Damboviţa

9. Grup Şcolar ,,Voievod

Mircea’’Targovişte

-Expozitie de desene cu tema ,,Natura si poluarea’’.

10. Liceul

,,I.H.Rădulescu’’Targovişte

-Simpozionul judeţean ,,Natura si omul’’ pe teme de

ecologie si protecţia mediului.

11. Grup Şcolar

,,C.Brancoveanu’’Targovişte

- Simpozionul judeţean ,,Factorii de mediu si sănătatea’’.

12. Grup Şcolar de Transporturi

AutoTargovişte

-Acţiuni de ecologizare a zonei poligonului.

13. Liceul Teoretic ,,Petru

Cercel’’Targovişte

-Revista şcolii ,,Interferenţe’’conţine articole cu teme de

ecologie scrise de elevi.

-Întreţinerea grădinii şcolii şi a zonelor verzi-amenajare

şi ecologizare.

14. Liceul de Arte ,,Bălaşa

Doamna’’ Targovişte

-Revista şcolii ,,Accent’’ care cuprinde articole de

conştientizare şi responsabilizare a elevilor şi comunitaţii


Nr.

Crt.




privind acţiuni de ecologizare şi de protejare a mediului

înconjurator.

-Acţiuni de ecologizare realizate în scoala :

-curăţenie în parcul şcolii ;

-plantarea de către elevi a unui numar de 100 de bucăţi de

gard viu ;

-amenajarea unui spaţiu pentru depozitarea gunoiului ;

-demararea acţiunii de amenajare a unui spaţiu prevăzut

cu fantană arteziană, alee si bănci.

Elemente de cadru natural care necesită protecție specială:

Spaţiile verzi reprezintă o categorie funcţională în cadrul localităţilor sau aferentă acestora, al

cărei specific este determinat, în primul rând, de vegetaţie şi în al doilea rând de cadrul construit,

cuprinzând dotări şi echipări destinate activităţilor cultural educative, sportive sau recreative ale

populaţiei.

La începutul anului 2006, în judeţul Dâmboviţa exista 97,98 ha acoperite cu parcuri şi zone de

agrement, cele mai extinse fiind localizate în municipiul Târgovişte:

Parcul Mitropoliei: 3,9 ha;

Parcul Chindiei: 16,63 ha;

Zona fostei baze de agrement „Crizantema”: 22,04 ha.

Recompensarea populaţiei este deosebit de importantă pentru succesul exploatării

sistemului integrat de management al deșeurilor

Beneficiile direct cuantificabile includ:

oportunităţi crescute de angajare;

reducerea volumului de deşeuri;

creşteri substanţiale în reciclarea deşeurilor;

scăderea suprafeţelor utilizate pentru depozitarea deşeurilor;

reutilizarea deşeurilor reciclate;

recultivarea vegetaţiei locale în zonele de depozitare abandonate.

Beneficiile necuantificabile includ:

scăderea poluării;

îmbunătăţirea igienei publice şi a standardelor sanitare;

agricultura poate beneficia din folosirea compostului;

închiderea unui vechi depozit de deșeuri va elimina poluarea apelor şi a aerului;

îmbunătăţirea calităţii mediului urban şi rural;

proiectul poate îmbunătăţii turismul;

dezvoltarea industriei de reciclare la nivelul judeţului, pe termen lung.

Recomandări privind educatia ecologică a populației

Intocmirea de Proiecte de Promovare care sa cuprinda actiuni de constientizare a populatiei

privind necesitatea protectiei mediului inconjurator, in colaborare cu institutiile de invatamant

mediu si universitar;

Participarea populatiei la actiunile de adoptare a programelor si proiectelor comunitare;

Informarea cat mai corecta a populatiei municipiului Targoviste privind implementarea

proiectului ISPA-deseuri;


3.6. Patrimoniu cultural

3.6.1. Obiective culturale

În istoria românilor, Târgoviştea are un loc aparte pe care şi l-a câştigat începând cu cele trei

veacuri în care a deţinut rolul de reşedinţă domnească şi capitală a Ţării Româneşti, principal centru

economic, politic-militar şi cultural-religios al ţării, păstrând amintirea numeroaselor personalităţi şi

evenimente care au contribuit la conturarea şi menţinerea fiinţei naţionale a românilor.

Harta monumentelor municipiului Târgovişte este foarte bogată şi variată, fiind alcătuită dintr-

un număr de 40 mănăstiri şi biserici, fiecare reprezentând ctitoria unui domnitor şi purtând încărcătura

sa istorică:

Ansamblul Curţii Domneşti, cu un prim nucleu datat în vremea lui Mircea cel Bătrân, urmând ca

în timpul domniei lui Vlad Ţepeş să fie ridicat Turnul Chindiei, emblemă a oraşului nostru. Petru

Cercel ridică o a doua Casă Domnească şi Biserica Mare a Curţii. În prelungirea incintei

principale se găsesc Biserica Sf. Vineri şi Casa Domniţei Bălaşa, alături de ruinele casei lui

Dionisie Lupu;

În 1517 s-a mutat la Târgovişte scaunul mitropolitan, iar în timpul domniei lui Neagoe Basarab s-

a construit vechea Biserică a Mitropoliei. În 1889 s-a hotărât dărâmarea acesteia şi înlocuirea ei

cu cea pe care o vedem astăzi, operă a arhitectului francez André Lecomte du Noüy;

Mânăstirea Dealu este ctitoria lui Radu cel Mare, constituind de-a lungul timpului un puternic

centru cultural. Aici a funcţionat tipografia lui Macarie, cea care a dat primele tipărituri în limba

slavonă din Ţările Române şi a fost semnat tratatul de alianţă între delegaţii împăratului Rudolf al

II-lea şi voievodul Mihai Viteazul, primul întregitor de ţară. În mănăstire se pastrează înhumat

capul lui Mihai Viteazul, ucis mişeleşte pe Câmpia Turzii.

Biserica Androneşti – lăcaş în stil anrhitectonic bizantin-muntenesc, înălţat între anii 1527-1528, a

avut de suferit în urma atacurilor turceşti şi a cutremurului din anul 1628, fiind refacută de Matei

Basarab şi doamna Elena în anul 1653.

Mânăstirea Stelea, ridicată pe ruinele unei construcţii bisericeşti din sec. al XVI-lea, a fost zidită

în 1645, ca semn de împăcare între Vasile Lupu şi Matei Basarab, a găzduit, în prima jumătate a

secolului al XIX-lea, o şcoală grecească unde au învăţat Vasile Cîrlova, Grigore Alexandrescu şi

Ion Heliade Rădulescu;

Alături de aceste ctitorii ale municipiului se regăseşte o întreagă pleiadă de clădiri, ele însele

monumente istorice şi de arhitectură, menite să dezvăluie atât localnicilor cât şi turiştilor trecători

prin vechea capitală, momentele de glorie şi de intensă activitate creatoare pe care le-a cunoscut

oraşul Târgovişte.

Această bogată zestre a istoriei oraşului se află astăzi în grija Complexului Naţional Muzeal

„Curtea Domnească” şi este completat de grupul de muzee alcătuit din:

Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni, aflat în casa lui I. Al. Brătescu-Voineşti, deschis în anul 1967 şi

care deţine manuscrise, documente şi fotografii aparţinând scriitorilor târgovişteni Ienachiţă

Văcărescu, Vasile Cârlova, Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Ion Ghica;

Muzeul Tiparului şi Cărţii Vechi Româneşti, instalat în casa marelui cărturar Constantin

Cantacuzino Stolnicul - muzeul prezintă evoluţia tiparului în cele trei ţări române de la 1508 până

la 1860. Expune instrumente de scris, miniaturi, machete, cărţi tipărite de diaconul Coresi, picturi

cu foiță de aur, scrieri bisericești și laice, portrete de voievozi, precum și tipăriturile lui Macarie,

primele din țară.

În imediata apropiere se află Galeriile Stelea unde au loc o suită de expoziţii de artă, etalate în

sălile special concepute de arh. N. Ghica Budeşti. Municipiul Târgovişte mai găzduieşte casele

memoriale ale unor importanţi creatori de artă şi cultură autentică cum ar fi: Casa-muzeu

Gheorghe Petraşcu, Casa-muzeu Vasile Blendea şi Casa-muzeu Pârvulescu.

Muzeul de Arheologie a fost inaugurat în anul 1944 şi adăposteşte colecţia „Lapidariu” care

conţine elemente de arhitectură şi pietre de mormânt datând din secolul al XVII-lea. Piesa cea mai

valoroasă pe care o expune muzeul este lespedea din marmură a patriarhului Dionisie al

Constantinopolului, decedat la Târgovişte în anul 1696.

De o importanţă deosebită se bucură şi grupul de muzee format din: Muzeul de Istorie, Muzeul

Mânăstirea Dealu şi Muzeul Poliţiei Române;


Casa de Cultură a municipiului „Ion Gh. Vasiliu”, patronată de Primăria Municipiului Târgoviste;

Casa de Cultura a Sindicatelor;

Ansamblul Chindia;

Teatrul municipal “Tony Bulandra”, inaugurat în 30 ianuarie 2002, când se sărbătoreau 150 ani de

la naşterea lui I. L. Caragiale, pe “ruinele” fostului teatru popular cu acelaşi nume și are deja în

repertoriu 16 texte;

Cinematograful Independența;

Deasemenea, o valoare arhitecturală deosebită o reprezintă vechiul centru comercial al oraşului,

conturat în sec. al XVII-lea şi al XIX-lea, în apropierea căruia se află sediul Primăriei municipiului

Târgovişte, important exemplar de arhitectură, operă a arhitectului italian Vignósa.

3.6.2. Evenimente culturale

Viaţa culturală a Târgoviştei de azi continuă tradiţia de vechi centru cultural, prin evenimente

culturale complexe, legate de sărbătorile naţionale, religioase sau locale, dar şi cu ocazia unor

aniversări, cele mai multe organizate şi sprijinite de Consiliul Local şi Primăria Târgovişte, alături de

instituţiile şi organizaţiile de cultură:

- În perioada stagiunii trecute, Teatrul Tony Bulandra a prezentat câte o premieră pe lună, iar pentru

deschiderea stagiunii 2003-2004 pregăteşte 3 sau 4 noi spectacole. De asemenea, va participa la

„Zilele Oraşului” din 5-8 septembrie 2003, perioadă care se suprapune cu „Săptămâna teatrului

Tony Bulandra”. Teatrul împarte aceeaşi clădire cu Casa de Cultură a municipiului (fostul „Club

Petrol”) şi are probleme de spaţiu, mai ales pentru cabinele actorilor şi pentru croitorie; o altă

problemă este acoperişul sălii care trebuie refăcut. Deşi până acum teatrul nu a primit sponsorizări, a

reuşit achiziţionarea unei instalaţii moderne de sunet şi lumini;

- Şcoala Populară de Artă, care are 4 cercuri de muzică instrumentală (orgă, pian, acordeon, chitară) şi

şase cercuri de discipline colective (artă modernă, pictură, teatru, design vestimentar, canto, dans

clasic şi modern), oferă spectacole la sfârşit de semestru şi de an, iar elevii săi participă la concursuri

în ţară şi în străinătate (de notat: „Crizantema de Aur”- Târgovişte, „Crizantema de Argint” -

Chişinău, unde au obţinut 3 premii la ediţia 2002). În 2002, la festivalul-concurs „Crizantema de

Aur”, elevii clasei de design vestimentar au prezentat o paradă de modă, iar cei ai clasei de teatru un

spectacol la Curtea Domnească, de Halloween;

- S.A.R.M. – Societatea Astronomică Română de Meteori, care a avut o activitate susţinută în

popularizarea şi pregătirea observării eclipsei totale din august 1999, organizează observaţii

astronomice, prelegeri ştiinţifice şi un inedit concurs de poezie pe temă „astronomică”;

- Expoziţii de pictură, grafică şi sculptură ale artiştilor târgovişteni, invitaţilor acestora şi ale elevilor

de la Şcola Populară de Arte „Octav Enigărescu” şi de la Liceul de Arte „Bălașa Doamna” sunt

vernisate de căteva ori pe an, la „Galeriile Sever” şi la „Galeria Albă”. Au devenit deja o tradiţie

expoziţiile „Mihai Şerbănescu şi invitaţii săi”, organizate în Săptămâna Mare;

- În unele spaţii de cult (Mănăstirea Stelea, Biserica Mare a Curţii Domneşti etc.) au loc expoziţii de

artă plastică cu tematică religioasă şi concerte de muzică sacră.

- În incinta bibliotecii „I. H. Rădulescu” şi a Muzeului de Istorie se organizează, de asemenea,

expoziţii de artă plastică, fotografie etc.

O succintă enumerare a evenimentelor culturale, ce vor avea loc până la sfârşitul anului 2003 se

prezintă astfel:

Iunie:

Festivalul-concurs de interpretare “Mozart”, organizat de Liceul de Artă şi de Primăria

municipiului Târgovişte, în sala de spectacole a liceului, care are cea mi bună acustică;

Sărbătorirea “Zilei Eroilor”; Iulie:

Tabăra de sculptură “Târgovişte 2003”, în parteneriat cu Universitatea Naţională de Arte

Bucureşti, la liceul “Voievodul Mircea”;

Septembrie:

„Zilele Oraşului Târgovişte”, care va cuprinde concursuri sportive, Festivalul de Teatru Medieval,

Festivalul Internaţional de Folclor – ediţia a IX-a, spectacole şi expoziţii;

Festivalurile-concurs “Moştenirea Văcăreştilor” şi “Testamentum”;


Octombrie:

Festivalul-concurs de romanţe “Crizantema de Aur” - ediţia a XXXVI-a (de trei ani, producătorul

este Primăria municipiului Târgovişte);

Noiembrie:

Spectacol în premieră prezentat de trupa studenţească STUD, al Casei de Cultură a municipiului

şi a Universităţii Valahia;

Deschiderea Centrului de Studii şi Cercetării “Ion Heliade Rădulescu”;

Decembrie:

Sărbătorirea Zilei Naţionale a României;

Sărbătorirea Crăciunului;

Spectacol stradal de Anul Nou.

Evenimentul Mostenirea Vacarestilor;

Parcul Mestesugarilor.

3.7. Turism si agrement

Turism

Municipiul Târgoviște are un potenţial turistic ridicat datorită existenței monumentelor

culturale și istorice de valoare, precum și a condiţiilor naturale și a peisajului pitoresc. Municipiul se

poate mândri cu următoarele vestigii istorice:

Curtea Domnească, ridicată de Mircea cel Bătrân în 1395, lărgită de Petru Cercel în 1583 și

renovată de Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu în secolul XVII;

Turnul Chindiei, ridicat de Vlad Țepeș, cu o înălțime de 27 m, acesta fiind unul dintre simbolurile

orașului;

40 de biserici și mănăstiri;

Muzeul de istorie, Muzeul Tiparului și a cărților vechi, Muzeul Scriitorilor și Muzeul memorial

Gheorghe Petrașcu;

Turnul Chindiei Târgoviște este un turn construit în secolul al XV-lea, în Târgovişte, care face

parte din ansamblul de monumente Curtea Domnească. Turnul a fost construit de către domnitorul

Vlad Ţepeş, în timpul celei de-a doua domnii, iniţial pentru scopuri militare, clădirea servind

drept punct de pază, foişor de foc, dar şi pentru stocarea tezaurului. Actualmente, clădirea

măsoară 27 de metri în înălţime şi 9 metri în diametru. Între anii 1847 şi 1851, turnul a fost

complet restaurat de către domnitorul Gheorghe Bibescu, forma actuală datorându-se acestuia,

inclusiv înălţarea sa cu circa 5 metri faţă de construcţia iniţială.

Turnul Chindiei este cea mai importantă atracţie turistică din oraş şi totodată simbolul oraşului,

elemente specifice edificiului fiind prezente pe stema oraşului, în partea de sus, dar şi în partea de

jos. Fiind un monument istoric, clădirea găzduieşte acum o expoziţie de documente, arme şi

obiecte care au aparţinut lui Vlad Ţepeş. Din punct de vedere administrativ, Turnul Chindiei se

află sub tutela Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte.

Există două ipoteze privind originea numelui turnului, însă nu există niciun consens în privinţa

acestui fapt. Cea dintâi susţine că zone din vecinătatea turnului erau locul de desfăşurare a unor

ospeţe, denumite „chindii”, de unde şi provenienţa numelui.

De asemenea, s-a sugerat că numele îşi are originea de la cuvântul „chindie”, un arhaism ce

însemna „apus”, perioadă a zilei în care soldaţii ce apărau turnul aveau obligaţia să dea semnalul

prin care cele cinci porţi ale oraşului erau închise. După acest moment, era interzisă intrarea sau

ieşirea din oraş pe tot parcursul nopţii, iar locuitorii aveau obligaţia de a nu circula pe străzi şi de

a nu întreţine focuri în aer liber care ar fi făcut vizibil oraşul de la mare distanţă.

Se constată o tendință crescătoare a unităților de cazare și, deci, a locurilor de cazare în anii

2003-2014 datorită îmbunătățirii infrastructurii urbane și turistice. Cu toate acestea, Primăria

Municipiului Târgoviște intenționează să implementeze o serie de proiecte pentru îmbunătățirea

http://www.targoviste.tv/

http://www.etargoviste.ro/obiective-turistice-targoviste/2343/complexul-monumental-muzeal-curtea-domneasca-targoviste/


infrastructurii urbane și turistice, cu scopul atragerii de turiști autohtoni și externi. Se vor realiza și o

serie de acțiuni de marketing și publicitate în acest domeniu.

Municipiul Târgoviște este principala sursă de atracție pentru turismul de peisaj, practicat de

către cei care organizează excursii de una sau mai multe zile, cu autocarul sau cu autoturismul, din ce

în ce mai puțini cu trenul, datorită multitudinii de obiective turistice valoroase, a existenței muzeelor

și a condițiilor bune în unitățile de cazare. În cazul unui sejur de mai multe zile, municipiul Târgoviște

constituite punctul de plecare pentru obiective importante de interes, aflate ca o centură

înconjurătoare, la distanțe operabile de 5-60 km pentru deplasările de o zi.

Municipiul Târgovişte beneficiază de o bază hotelieră formată din 6 hoteluri, 2 hosteluri și 5

pensiuni turistice, cu o capacitate totală de cazare de aprox. 662 locuri la nivelul anului 2014.

Situația numărului structurilor de cazare în perioada 2000 – 2014 este prezentată în tabelul de

mai jos:

STRUCT

URĂ

2

003

2

004

2

005

2

006

2

007

2

008

2

009

2

010

2

011

2

012

2

013

2

014

Hoteluri 2 2 2 2 2 2 3 4 5 6 7 6

Hosteluri 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2

Pensiuni

turistice

1 3 6 6 6 6 7 6 5 5 6 5

Total 4 6 9 9 9 9 1

1

1

1

1

2

1

3

1

5

1

3

Tabel: Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Diagramă: Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Situația numărului locurilor disponibile în structurile de cazare în perioada 2000 – 2014 este

prezentată în tabelul de mai jos:

STRUCTURĂ 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Hoteluri 382 382 382 362 368 368 433 447 489 549 619 536

Hosteluri 10 12 12 12 12 12 12 12 34 34 34 34

Pensiuni turistice 8 28 61 60 68 74 88 87 86 86 101 92

Total 400 422 455 434 448 454 533 546 609 669 754 662

Locuri disponibile în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Hoteluri 2 2 2 2 2 2 3 4 5 6 7 6

Hosteluri 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2


0

1

2

3

4

5

6

7

8

Nu

măr

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică


Diagramă: Locuri disponibile în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Se constată o tendință crescătoare a unităților de cazare și a locurilor de cazare în ultimii 10 ani

datorită îmbunătățirii infrastructurii urbane și turistice. Cu toate acestea, Primăria Municipiului

Târgoviște intenționează să implementeze o serie de proiecte pentru îmbunătățirea infrastructurii

urbane și turistice, cu scopul atragerii de turiști autohtoni și externi. Se vor realiza și o serie de acțiuni

de marketing și publicitate în acest domeniu.

Conform anunțurilor Consiliului Județean Dâmbovița, Complexul Naţional Muzeal “Curtea

Domnească” a înregistrat în anul 2012 un număr record de vizitatori. Daca în anul 2011, numărul total

de vizitatori depăşea cu puţin 100.000 (109.048), în 2012 numărul vizitatorilor s-a apropiat de

150.000. Mai exact, în perioada 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2012, un număr de 147.448 de

persoane au vizitat muzeele din cadrul Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească”. Cei mai

mulţi au vizitat Ansamblul Monumental „Curtea Domnească”, cel mai important obiectiv turistic din

judeţul Dâmboviţa, unde au fost extinse spaţiile expoziţionale în urma finalizării lucrărilor de

restaurare, urmat de Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti , care a fost mutat într-un nou

amplasament, casa Dionisie Lupu, din incinta Ansamblului Monumental „Curtea Domnească”,

Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă.

Numărul mare de vizitatori se datorează şi evenimentelor organizate de Complexul Naţional

Muzeal „Curtea Domnească”, care prin diversificarea ofertei culturale existente de la începutul anului

până la sfârşit, a determinat fidelizarea publicului vizitator din toate categoriile de vârstă.

Structu

ri 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hotelur

i

1680

1

1900

7

1649

8

1456

2

1262

2

1388

1

1487

6

1539

0

1169

9

1210

5

1792

5

2027

0

2324

6

Hostelu

ri : : 216 669 748 469 801 959 714 375 900 619 774

Pensiun

i

turistice

1952 2321 838 2720 3597 3733 4354 3921 3251 3518 4240 4428 4662

Total 1875

3

2132

8

1755

2

1795

1

1696

7

1808

3

2003

1

2027

0

1566

4

1599

8

2306

5

2531

7

2868

2

Tabel: Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Hoteluri 382 382 382 362 368 368 433 447 489 549 619 536

Hosteluri 10 12 12 12 12 12 12 12 34 34 34 34


Total 400 422 455 434 448 454 533 546 609 669 754 662

0

100

200

300

400

500

600

700

800

Nu

măr

Locuri disponibile în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare

turistică


Diagramă: Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri

Istorie

Cea mai mare concentrare de monumente de cult și aulice, care datează din primele secole

medievale, se regăsesc în vechea capitală a Țării Românești, la Târgoviște. Ansamblul Monumental

Curtea Domnească Târgoviște cuprinde marea majoritate a bisericilor medievale din oraș, printre care

Mănăstirea Stelea și vechea Mitropolie, alcătuind un nucleu de importanță ridicată atât din punct de

vedere arhitectural, cât și istoric și cultural.

Monumentele reprezentative ale acestei perioade sunt păstrate în județul Dâmbovița și

reprezintă adevărate repede ale istoriei arhitecturii Țării Românești și sunt clasate drept monumente

de importanță națională categoria A.

În municipiul Târgoviște sunt concentrate 221 din cele 1.239 de monumente istorice existente

la nivelul județului, reprezentând aproximativ 18% din acestea.

Cultură

Puncte de referinţă pentru cultura modernă: Casa de cultură a Sindicatelor, Casa de cultură a

tineretului, Casa de cultură a Armatei, Teatrul Mihai Popescu şi Teatrul Tony Bulandra;

În municipiul Târgoviște s-au construit, într-un interval de câțiva ani, toate clădirile

reprezentative pentru un centru civic: sediul primăriei, clădirea tribunalului (actual Muzeu de Istorie),

clădirea prefecturii (actual Muzeu de Artă) și școli militare (Școala de Cavalerie și Liceul Militar de la

Mănăstirea Dealu).

La nivelul anului 2013, în municipiul Târgoviște funcționau 11 muzee și colecții publice,

înregistrând o creștere cu 2 unități față de anul 2007.

Muzee si colectii publice 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

9 10 10 10 10 10 11

CONCLUZIE

Municipiul Târgoviște nu beneficiază de o delimitare a zonelor protejate care să urmărească

limitele cadastrale, bazate pe studiului istoric elaborat anterior. De asemenea, nu sunt în vigoare

documentații de urbanism P.U.Z. Zonă Protejată pentru Ansamblul Monumental Curtea Domnească

Târgoviște sau pentru Fortificația Orașului, ambele considerate în Planul de Amenajare a Teritoriului

Național ca fiind de importanță națională.

În plus, documentația de urbanism P.U.Z. Zonă Protejată – Zona Centrală necesită actualizare

deoarece, în ultimii ani, aceasta a suferit o serie de intervenții (demolări, construcții, remodelări) care

au schimbat datele de analiză pentru această zonă.

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Pensiuni turistice 1952 2321 838 2720 3597 3733 4354 3921 3251 3518 4240 4428 4662

Hosteluri 0 0 216 669 748 469 801 959 714 375 900 619 774

Hoteluri 16801 19007 16498 14562 12622 13881 14876 15390 11699 12105 17925 20270 23246

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Pro

cen

t Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri


4. Locuirea și accesul la utilități

4.1. Parcul de locuințe7

Situația locuințelor existente la sfârșitul anului pe forme de proprietate este următoarea:

Forme de

proprietate

1993 2003 2013

Proprietate publica 8083 1607 1165

Proprietate privata 23894 32026 34882

Total 32075 33633 36047

Locuința (apartamentul) este construcția formată din una sau mai multe camere de locuit

situate la același nivel al clădirii sau la niveluri diferite, prevazută în general cu dependințe

(bucătărie, baie etc.) sau alte spații de deservire, independentă din punct de vedere funcțional,

având intrare separată din casa scării, curte sau stradă și care a fost construită, transformată sau

amenajată în scopul de a fi folosită, în principiu, de o singură gospodărie.

Sunt evidențiate numărul locuințelor existente la sfârșitul anului respectiv.

Se poate observa o creștere a fondului de locuințe total pe intervalele de analiză 1993-2003-

2013. Din anul 1993, fondul de locuințe a crescut de la 32075 la 36047, adică cu 3972 locuințe,

reprezentând aproximativ 12% din prima valoare. Din anul 2003 până în anul 2013, fondul de

locuințe a crescut de la 33633 la 36047, adică cu un total de 2414 locuințe, reprezentând

aproximativ 7% din prima valoare (defalcate 442 în proprietate publică și 2856 în proprietate

privată).

Diagramă: Situația locuințelor existente la sfârșitul anului pe forme de proprietate

Schimbări posibile în zonele existente de locuințe:

Densificarea locuirii în zonele de prestigiu ale orașului; creșterea modulelor volumetrice și a

regimului de înălțime;

7 http://statistici.insse.ro/ - website Institutul Național de Statistică - baza de date Tempo-Online

1993 2003 2013

Proprietate publica 8083 1607 1165

Proprietate privata 23894 32026 34882

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

Tota

l lo

cuin

te

Locuinte existente la sfarsitul anului pe forme de proprietate

http://statistici.insse.ro/


Mărirea numărului de spații destinate altor folosințe decât locuirea: comerț, servicii, birouri

pe arterele de penetrație, în zona centrală a orașului și în alte poluri comerciale;

Continuarea procesului de regenerare urbană început în cartierul „Prepeleac“ și în cartierul

„Romlux” , ambele locuite de cetățeni de etnie romă;

Inițierea de proiecte pentru refacerea fațadelor blocurilor situate în fronturile adiacente ale

penetrațiilor, dar și ale străzilor care fac parte din trama majoră a orașului;

Reintegrare urbană a ansamblurilor de locuințe colective: regenerare urbană la nivel de

clădiri, spații amenajate, circulații carosabile și pietonale, mobilier urban;

Micșorarea numărului de locuritori în blocuri;

Mărirea numărului de locuințe urbane în cartierele de Nord (Aleea Mănăstirii Dealu,

Cărămidari) și în vest (zona Priseaca);

Necesități de extindere a zonelor destinate locuirii:

Ocuparea terenurilor libere situate pe terasa râului Ialomița pentru construirea de locuințe

de lux în spații preponderent plantate;

Extinderea terenurilor destinate locuirii pentru cartierul „Matei Voievod”;

Extinderea teritoriului intravilan în zona „Priseaca” în vederea construirii de locuințe

colective și locuințe individuale pe lot cu nivel ridicat de confort;

Necesitatea pregătirii de către municipalitate a unor terenuri de construire a unor noi

locuințe (cu toată infrastructura necesară), pentru:

a) parcele pentru locuințe pe credit;

b) terenuri pentru locuințe colective (locuințe sociale, locuințe ANL);

Fondul de locuințe la nivelul municipiului Târgoviște prezintă următoarele aspecte

caracteristice:

a) Construirea masivă de apartamente în blocuri în anii ’70 și ’80 în clădiri cu regim de înălțime

P + 4 și peste P + 4 a condus la separarea netă a fondului de locuit în două categorii distincte, cu

caracteristici și problematici diferite: locuințe colective și individuale pe lot. Organizarea

structurală a zonei de locuit este rezultatul construirii de ansambluri cu locuințe colective în

condiții diverse:

pe terenuri libere amplasate perimetral zonelor construite cu locuințe pe lot existente ;

în zone urbane constituite pe terenurile libere în vecinătatea zonelor cu locuințe pe lot;

prin demolarea fondului construit adiacent arterelor de penetrație și a străzilor de legătură

(placările din anii ’80);

Complexele mixte (locuințe colective și individuale pe lot) constituite mai ales pe criterii

formale, prezintă cele mai mari probleme în functionare, incompatibilitățile fiind și de ordin urbanistic

(siluetă, compoziție, echipare) și social (responsabilitate, interes față de vecinătăți); zonele de contact

dintre cele două tipuri de locuire conduce la un tip de locuire distorsionat datorită suprapunerilor

brutale a două tipuri de locuire diametral opuse.

b) Zona aferentă locuințelor înalte cu peste P + 4-5 niveluri sunt realizate preponderent în anii ’80

și sunt grupate în zona centrală a municipiului prin destructurarea centrului istoric, pe Calea

Domnească (artera de penetrație dinspre București), pe B-dul Unirii (artera semiradială care face

parte din trama majoră a orașului), pe B-dul Independenței, pe str. Constantin Brâncoveanu și pe

str. Valul Cetății prin agresarea monumetului arheologic.

c) Zona aferentă locuințelor plurifamiliale medii cu P + 3–4 niveluri reprezintă dominanta de

înălțime a blocurilor și sunt grupate fie în asnsambluri bine delimitate, fie compuse cu locuințe

individuale pe lot.

d) Zona aferentă locuințelor plurifamiliale mici cu P + 2 niveluri nu se găsesc decat în zona

istorică (Calea Domnească).

e) Zona aferentă locuințelor pe lot ocupă suprafața cea mai mare de teren aferentă funcției de

locuire a municipiului Targoviste.

Principiile de realizare sau de reabilitare a unei zone de locuit sunt:


a) planificarea unei întregi zone de locuit va fi integrată, astfel încât să cuprindă clădiri de locuit

(individuale sau colective potrivit sistemul de design arhitectonic), clădiri cu destinaţie

comercială, parcări, şcoli şi infrastructura edilitară necesară pentru nevoile zilnice ale

rezidenţilor;

b) zona de locuit va conţine o diversitate de clădiri;

c) în situaţia în care în zona sunt clădiri istorice (din patrimoniul naţional cultural), acestea vor fi

reabilitate (faţadă şi interior), fără a afecta proiectul în baza căruia s-au construit . În nici un

caz, aceste clădiri nu vor fi transformate sau demolate;

d) zona de locuit va avea un centru care combină funcţiunile comerciale, cu cele civice, culturale

şi de agrement;

e) zona va conţine spaţii deschise în formă de scuar, spaţii verzi sau parcuri;

f) spaţiile deschise vor avea un design care să încurajeze prezenţa rezidenţilor şi relaţiile în

cadrul comunităţii sau comunităţilor din acea zonă funcţională;

g) vor fi proiectate în mod generos spaţiile pietonale şi de circulaţie cu bicicleta. Acestea vor fi

exclusive în situl istoric al oraşului;

h) terenurile naturale – forestiere, cu vegetaţie florală sau cu luciu de apă vor fi păstrate pe cât

posibil sau integrate în parcuri;

i) comunitatea va respecta regulile de conservare a resurselor şi de reducere a deşeurilor;

j) comunitatea va utiliza în mod raţional resursele de apă;

k) orientarea străzilor şi plasamentul clădirilor vor contribui la creşterea eficienţei energetice.

4.2. Alimentarea cu apă, canalizare și epurarea apelor uzate

Alimentarea cu apă potabilă

În prezent, în municipiul Târgoviște serviciul apă și canalizare este asigurat de Compania de

Apă Târgoviște-Dâmbovița S.A.), care administrează și exploatează sistemul de alimentare cu apă și

sistemul de canalizare.

Calitatea serviciilor oferite de Compania de Apă Târgoviște Dâmbovița S.A.:

regimul de furnizare al apei potabile este permanent;

serviciul de canalizare este continuu;

Compania de Apă Târgoviște Dâmbovița S.A. asigură pe baza contractelor de service, intervenţii

imediate la reţelele de apă-canal;

cetăţenii sunt sprijiniţi prin eşalonarea datoriilor (abonaţilor restanţieri li se eşalonează datoriile pe

o perioadă de până la 3 ani), montarea de contoare cu plată în rate;

apa livrată în Municipiul Târgovişte este numai din resurse subterane, fiind de calitate superioară;

staţia de tratare a apei din râul Ialomiţa este în rezervă.

Principalele obiective de activitate ale Companiei de Apă Târgoviște-Dâmbovița S.A. sunt:

captare, transport, înmagazinare și distribuție apă potabilă, precum și colectarea și epurarea apelor

uzate orășenești.

Pânza de apă freatică se găseşte la adâncimi diferite în funcţie de forma de relief şi de

petrografia variată, specifică Câmpiei piemontane. Astfel, pe terasa Ialomiţei pânza freatică se află la

adâncimea medie de 3-5 m, iar în lunca înaltă a Ialomiţei şi în lunca pâraielor Ilfov şi Milioara la

adâncimea de 1,5-3 m.

Alimentarea cu apa potabilă se realizează din 7 (șapte) surse: 6 (sase) subterane aflate lao

distanta decca. 10 - 20 km fata de municipiul Târgoviște s1 o sursa de suprafata.

Aceste surse sunt:

a) subterane

- Hulubesti 150 1/s

- Dragomiresti – Nord 250 1/s

- Dragomiresti – Sud 50 1/s

- Manesti – Gheboieni 110 1/s

- Lazuri – Vacaresti 350 1/s


- Sursa Mitropolie 12 1/s

TOTAL 922 1/s

b) de suprafață

- statie de tratare 150 1/s

TOTAL 1.0721/s

Lungimea și reabilitarea rețelelor de apă de joasă presiune și presiune medie este de 141 km,

există 35 de stații pentru ridicarea presiunii pe rețeaua de distribuție la utilizator.

Locatie Nr. Bazine Tip constructiv Volum

Lazuri –

Vacaresti

2 bazine semiingropate, din beton bazinul 1 are un volum de

1.000 mc, iar bazinul 2 are un

volum de 5.000 mc;

volum total de stocare – 6.000

mc

Priseaca - Bazin 2 bazine de

acumulare

semiingropat, din beton

armat

fiecare bazin are cate un

volum de 5.000 mc; volum

total de stocare – 10.000 mc

Hulubesti 1 bazin semiingropat, din beton

armat

Volum: 200 mc; volum total

de stocare – 200 mc

Dragomiresti

Sud

1 bazin suprateran, din beton armat volum total de stocare – 200

mc

Dragomiresti

Nord

2 bazine bazinul 1 semiingropat,

bazinul 2 suprateran, din

beton armat

bazinul 1 - 100 mc, bazinul 2

– 1.250 mc; volum total de

stocare – 1.350 mc

Bazin statie

tratare

1 bazin ingropat, din beton armat volum total de stocare – 750

mc

Tabel: Situația rezervoarelor de înmagazinare

Conform datelor obtinuțe de la Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița S.A., vechimea

surselor și starea lor tehnică este următoarea:

Nr. Surse Anul execuției și punerea în

funcțiune

Starea tehnică

1. Dragomirești – Sud 1962 și 1994 Bună

2. Dragomirești – Nord 1964, 1969 și 1998 Bună

3. Lazuri – Văcărești 1974 Bună

4. Cele 5 puțuri paralele cu DN 71 1987 Bună

5. Mănești – Gheboieni 1979 – 1981 Bună

6. Stația de tratare C.O.S. 1980 Se află în conservare

7. Hulubești - Butoiu 1992 - 1996 Bună

8. Parc Central – Mitropolie 1965 Se află în conservare

Tabel: Vechimea surselor de apă și starea lor tehnică

Dupa cum se poate constata, deși fronturile de captare sunt executate în marea lor majoritate

de peste 33 ani, Sursa Dragomirești - Sud având o vechime chiar de 45 de ani, starea lor tehnică este

încă bună.

Reţeaua de apă de joasă presiune (1-3,5 bar), inclusiv aducţiuni, este de 140 km, din care 41

km a fost reabilitată în perioada 2000-2002 prin credit BERD. Reţeaua de apă potabilă de medie

presiune (3,5-10 bar) este de 400 km. Pentru siguranţa funcţionării sistemului de alimentare cu apă

potabilă există 4 rezervoare de înmaganizare, cu o capaciate totală de 16.000 mc şi 35 de staţii pentru

ridicarea presiunii pe reţeaua de distribuţie la utilizator. Din resursa de apă potabilă teoretică (volumul


total de apă autorizat fiind de 30.375 mii mc/an) s-a captat în cursul anului 2002 un volum de 9.352

mii mc.

Municipiul Târgoviște are un sistem de canalizare unitar, 116 km lungime de rețea , diametre

cuprinse între 200 mm și 2.000 mm, colectoare din azbociment, beton și poliester armat cu fibre de

sticlă.

În municipiul Târgoviște există două stații de epurare: Stația epurare Târgoviște Nord având

Qinstalat = 60 l/s și Stația de epurare Târgoviște Sud având Qinstalat = 890 l/s.

Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița S.A. furnizează apă pentru consumul casnic, dar și

pentru agenții economici.

Calitatea apei distribuite consumatorilor este supravegheată de Direcţia de Sănătate Publică

Dâmboviţa după un program impus de legislaţia sanitară în vigoare (Legea 458/2002, OMS 536/1991,

OMS 1193/1996). În anul 2002, compartimentele de specialitate ale D.S.P. au recoltat şi analizat 280

probe apă pentru examen clinic şi microbiologic, din care 14 probe nu s-au încadrat la un parametru

din cei 17 analizaţi. În primul semestru al anului 2003, s-au recoltat 141 probe, din care 4 nu s-au

încadrat la un parametru conform STAS 1342/1991.

Coroborând datele de supraveghere curentă cu cele ale expertizelor anuale, D.S.P. Dâmboviţa

apreciază că apa distribuită populaţiei se încadrează din punct de vedere calitativ şi cantitativ în

normativele sanitare în vigoare.

Nivelul contorizării 2001 Iul 2002

La branşamentul blocurilor / scărilor 96 % 98,5 % *

Apartamente – apă potabilă 72 % 89 %

Apartamente – apă caldă 21 % 58 %

La case 75 % 90 %

Administrația Bazinală de Apă Buzău Ialomița administrează apele ce aparțin domeniului

public al statului, conform art. 3 alin. (1) din Legea Apelor nr. 107/1996 cu completările și

modificările ulterioare.

Suprafețele cursurilor de apă aflate în administrarea A.N. Apele Române – A.B.A. Buzău

Ialomița pe raza municipiului Târgoviște sunt:

- Suprafața albie minoră râu Ialomița 64,27 ha;

- Suprafața Derivate Ialomița Ilfov Târgoviște Ulmi (Valea Voievozilor) 8,89 ha.

Aceste suprafețe sunt certificate de fosta OCOTA la nivelul anului 1982, în prezent nefiind

definitivată delimitarea albiilor minore a cursurilor de apă aflate în administrarea A.N. Apele

Române.

Principalele cauze ce determină poluarea apelor de suprafaţă sunt:

Cauze datorate deversării apelor uzate insuficient epurate;

Cauze datorate unui sistem de canalizare învechit şi uzat

Deversarea de ape uzate necorespunzătoare din punct de vedere al calităţii, în reţeaua de

canalizare

Poluarea apei de suprafaţă cu ţiţei şi apă sarată, în arealul de activitate al Schelei Petroliere

Târgovişte:

poluarea râului Ialomiţa datorită depozitării necontrolate de deşeuri în albie.

Principalele acţiuni care vor trebui întreprinse în scopul diminuării poluării apelor de

suprafaţă şi subterane sunt:

Extinderea sistemului de alimentare cu apă în municipiul Târgovişte

Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în municipiul Târgovişte

Reducerea cantităţilor de poluanţi descărcaţi în apele de suprafaţă, prin reconstrucţia staţiei de

epurare Târgovişte Sud – la capacitate de 90l/s

Reconstrucţia staţiei de epurare Târgovişte –Nord – la capacitate de 60 l/s

Reabilitarea decantorului existent, a canalizării spre emisar (Ialomiţa), realizarea unui

separator de grăsimi la garajele auto.


4.3. Alimentarea cu gaze naturale, energie electrica si energie termica

Proiecte propuse de modernizare a rețelei de distribuție a gazelor naturale în perioada 2007 –

2021:

Nr.

crt.

Denumire lucrare

1. SUCURSALA TÂRGOVIȘTE - MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE

2. Înlocuire, redimensionare şi modernizare conducte distribuţie şi branşamente gaze

naturale, redusă presiune (PE), str. Ienăchiţă Văcărescu, oraş Târgovişte, judeţ

Dâmboviţa.


naturale, redusă presiune (PE), str. Gimnaziului, str. Justiţiei, str. Stelea, str. Stolnicul

Cantacuzino, str. Alexandru Brătescu Voineşti, oraş Târgovişte, judeţ Dâmboviţa

4. Înlocuire, redimensionare şi modernizare conductă distribuţie şi branşamente gaze

naturale, redusă presiune (PE), str. Maior Eugen Brezişeanu (între str. Calea Câmpulung

şi blocul E8, oraş Târgovişte, judeţ Dâmboviţa.


naturale, redusă presiune (PE), str. George Coşbuc, str. Căpitan Constantinescu, oraş

Târgovişte, judeţ Dâmboviţa.


naturale, redusă presiune (PE), str. Arsenalului, oraş Târgovişte, judeţ Dâmboviţa.


naturale, redusă presiune (PE), str. Eternităţii (între SRM Micro 12 şi Bulevardul I. C.

Brătianu) şi Bulevardul I. C. Brătianu, oraş Târgovişte, judeţ Dâmboviţa.


naturale, redusă presiune (PE), str. Tudorică Popescu, str. Vasile Alecsandri, str. Vărzaru

Armaşu, oraş Târgovişte, judeţ Dâmboviţa.


naturale, redusă presiune (PE), str. Nicolae Grigorescu, oraş Târgovişte, judeţ

Dâmboviţa.


naturale, redusă presiune (PE), str. Cooperaţiei, oraş Târgovişte, judeţ Dâmboviţa.


naturale, redusă presiune (PE), Aleea Mânăstirea Dealu, str. Magrini (Cărămidari), Aleea

Sinaia, oraş Târgovişte, judeţ Dâmboviţa.

12. Înlocuire, redimensionare şi modernizareî conductă distribuţie şi branşamente gaze

naturale, redusă presiune (PE), alimentare S.C. VINALCOOL (între SRM Ulmi şi Calea

Ialomiţei), oraş Târgovişte, judeţ Dâmboviţa.

13. Inlocuire conducte distribuție și bransamente gaze naturale, redusa presiune str.

Cretzulescu, Târgoviște, Dâmbovița

14. Inlocuire conducte distribuție și bransamente gaze naturale, redusa presiune B-dul.

I.C.Bratianu, Târgoviște, Dâmbovița

15. Inlocuire conducte distribuție și bransamente gaze naturale, redusa presiune în str.Aleea

Mănăstirea Dealu ,etapa aIIa,(intre str. Heruvim și spitalul Mănăstirea Dealu), loc. Valea

Voievozilor, com. Răzvad,jud Dâmbovița


Energie electrică

Municipiul Târgovişte este alimentat cu energie electrică din Sistemul Energetic Naţional prin

Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Târgovişte (S.D.F.E.E.), care este una dintre

cele 6 componente ale Societăţii Comerciale de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Muntenia

Nord S.A..

Alimentarea orașului cu energie electrică se face prin intermediul a 5 stații de transformare și 180

posturi de transformare cu tensiuni de 20/0,4 kV și 6/0,4 kV:

stația 110/20 kV Teiș

stația 220/110/20 kV Târgoviște

stația 110/20/6 kV Romlux

stația 110/20/6 kV Valea Voievozilor

stația 110/6 kV IUP

Lungimea rețelei de distribuție în Municipiul Târgoviște este structurată astfel:

140.81 km circuit linii electrice de medie tensiune

288,78 km circuit linii electrice de joasă tensiune

180 posturi de transformare

Energie termică

Alimentarea cu energie termică a municipiului este asigurată prin sistem centralizat de către

TERMICA S.A., centrale termice de apartament, sobe pe gaze și sobe pe lemne.

Activitatea de transport, distribuţie şi furnizare energie termică este concesionată de TERMICA

S.A.

Consumul de apă caldă la nivel de branşament (scara de bloc) este contorizat 100%. Consumul

de energie termică pentru încălzire este deasemenea contorizat în procent de 100% urmând ca până în

anul 2004 procesul de contorizare să fie finalizat. Cu asociaţiile de proprietari, şcolile şi grădiniţele

din oraşul Târgovişte, TERMICA S.A. a încheiat contracte de service.

Pentru sporirea calităţii seviciilor, în funcţie de dorinţele şi necesităţile fiecărei familii,

TERMICA S.A. a facilitat Asociaţiilor de proprietari achiziţionarea şi montarea în apartamente a

termostatelor şi a repartitoarelor de costuri.

Pentru creşterea calităţii serviciilor societatea, prin surse proprii, a realizat reparaţii la reţeaua

de distribuţie primară şi secundară. Aceste lucrări au dus la reducerea pierderilor.

S-a finalizat un proiect complex pentru realizarea unei Centrale de cogenerare în municipiu, în

scopul producerii energiei electrice şi termice în condiţii avantajoase, de reabilitare a surselor şi

reţelelor de energie termică existente. Pentru realizarea acestui proiect, a fost realizat un Protocol de

Colaborare cu un investitor olandez (N.U.O.N.).

În municipiu există puncte termice moderne cu posibilitatea reglajului automat al consumului.

Ţinând cont de vechimea şi starea reţelelor de transport şi de distribuţie este necesar să se continue

procesul de reabilitare şi modernizare a acestor reţele.

TERMICA S.A. are stablit un program de investiții în domeniul energetic pe termen scurt,

mediu și lung, format din 11 mari obiective de investitii.

Program de investiții în domeniul energetic pe termen scurt, mediu și lung, în perioada 2007 –

2021:

Nr.

crt.

Denumire lucrare Termen de

finalizare

TERMICA S.A. TÂRGOVIȘTE

1. Modernizare rețele termice în circuit primar; 2012

2. Modernizare rețele termice în circuit secundar; 2012

3. Modernizare puncte termice; 2009

4. Modernizare C.T. Târgoviște Sud prin extindere cu 6,5 Mwe motoare termice

pe gaze și 14 MWt cazane de apa fierbinte;

2012

5. Modernizare surse clasice de producere energie termică; 2008

6. Contorizare agent termic pentru încălzire și apă caldă menajeră; 2008

7. Reabilitare termică clădiri multietajate (27.000) în Municipiul Târgoviște; 2017


8. Centrală de incinerat deșeuri în C.T. Târgoviște Sud (3 MWe) 2020

9. Energie solară pentru cartierul Sagricom; 2020

10. Realizare a 2 microhidrocentrale pe Raul Ialomița 2020

11. Energie eoliană Mănăstirea Dealu 2020

4.4. Transport public

Transport în comun pe căi ferate

Teritoriul municipiului Târgoviște era conectat la nivelul anului 2010 prin intermediul

magistralei 904 de localitatea Pietroșița în partea de nord (direcția Târgoviște – Doicești – Pucioasa –

Fieni – Pietroșița - Pucheni), prin intermediul magistralei 302 de municipiul Ploiești în partea de est

(direcția Târgoviște – Mija - I. L. Caragiale – Ploiești) și prin intermediul magistralelor 904 și 901 de

București (direcția Târgoviște-Titu-București).

Conform datelor aferente anului 2015, municipiul Târgoviște este conectat doar de orașul Titu

și municipiul București prin intermediul magistralelor 904 (Târgoviște-Titu) și 901 (Titu-București).

Schema: Conexiune căi ferate Târgoviște - sursă: www.cfrcalatori.ro

În privinţa gărilor, municipiul Târgoviște este deservit de o singură astfel de unitate care

funcționează drept gară terminus, din cauza faptului că liniile Târgoviște – Mija - I. L. Caragiale –

Ploiești și Târgoviște – Doicești – Pucioasa – Fieni – Pietroșița - Pucheni sunt linii neinteroperabile

simple neelectrificate și sunt închise. Drept urmare, stațiile de cale ferată Romlux, halta Teiș și Gara

Târgoviște Nord au fost închise, iar în prezent sunt neutilizate. În prezent, singura rută prin care se

poate ajunge la Ploiești prin intermediul transportului pe cale ferată este prin stația București Nord.

În prezent, în gara Târgoviște opresc zilnic în medie 27 de trenuri.

Sosiri - plecari Targoviste in Februarie 2015

R Tren Operator Din directia Sos Plc In directia

R 9102 SNTFC-CFR-

CALATORI 03:47 Bucuresti Nord Gr. A

05:36

IR 1880 SNTFC-CFR-

CALATORI 05:15 Titu 05:42

Date post:	31-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	phungnga
View:	218 times
Download:	0 times

STRATEGIE TGV_pg 1-50

Documents