ŞCOALA GIMNAZIALĂ
„SIMION BĂRNUŢIU”
BAIA MARE
STRATEGIE DE EVALUARE INTERNĂ A CALITĂŢII
PENTRU PERIOADA 2014-2015
COMISIA DE EVALUARE ŞI ASIGURARE A CALITᾸŢII
Nr. de înregistrare 175/16.12.2014
AVIZAT,
Director:
prof. Nemeti Adriana
CUPRINS
1. MOTIVAŢIA
1.1. Introducere
1.2. Viziunea managerială şi valorile promovate
1.3. Misiunea
1.4. Profilul şcolii 2. ANALIZA NEVOILOR
2.1. Contextul naţional
2.2. Contextul regional
2.3. Concluzii din analiza mediului extern
2.4. Analiza mediului intern (analiza SWOT)
2.4.1. Puncte tari
2.4.2. Puncte slabe
2.4.3. Oportunităţi
2.4.4. Factori de risc
3. PROIECTAREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII DE EVALUARE A CALITĂŢII
3.1. Prioritatea (obiectivul general)
3.2. Tinte strategice şi acţiuni ale unităţii de învăţământ
3.3. Termene de aplicare, roluri şi responsabilităţi 4. MODALITĂTI DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI C.E.A.C.
4.1. Cadrul legal pentru funcţionarea CEAC
4.2. Acţiuni de implementare a instrumentelor pentru managementul calităţii
4.3. Etape ale procesului de evaluare internă (autoevaluare) a calităţii
4.4. Tipuri de instrumente pentru evaluarea internă (autoevaluarea calităţii)
4.5. Proceduri de îmbunătăţire a calităţii
1. MOTIVAŢIA
1.1. INTRODUCERE
Calitatea educației este ansamblul de caracteristici ale unui program de studio și ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite așteptările
beneficiarilor, precum și standardele de calitate. Calitatea unei instituții de învățământ este determinată de calitatea serviciilor educaționale oferite. Este
important de precizat că, pentru procesul de învăţământ, calitatea nu este produsă şi definită exclusiv de şcoală ca ofertant de servicii
educaţionale, ci de beneficiarii şi clienţii educaţiei. Aceştia trebuie permanent consultaţi, iar satisfacţia lor să fie un motiv permanent de preocupare
pentru instituţiile de educaţie în aşa fel încât să se genereze un sistem concurenţial.
Asigurarea calităţii educaţiei este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii instituţionale de elaborare, planificare şi
implementare de programe de studiu, prin care se formează încrederea beneficiarilor căorganizaţia furnizoare de educaţie îndeplineşte standardele
de calitate.
Îmbunătăţirea calităţii educaţiei presupune evaluare, analiză şi acţiune corectivă continuă din partea organizaţiei furnizoare de educaţie,
bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de referinţă. Calitatea educaţiei
reprezintă o prioritate permanentă pentru orice organizaţie furnizoare de educaţie, precum şi pentru angajaţii acesteia. Furnizorii de educaţie
trebuie să funcţioneze astfel încât, prin calitatea activităţii lor, să satisfacă încrederea publică, iar învăţământul să se afirme ca bun public.
Asigurarea calităţii educaţiei este centrată preponderent pe rezultate. Rezultatele sunt exprimate în cunoştinţe, competenţe, valori şi atitudini,
care se obţin prin parcurgerea şi finalizarea unui nivel de învăţământ sau program de studii. Toate organizaţiile depind de clienţii lor şi, ca atare,
trebuie să le înţeleagă nevoile curente şi de viitor, trebuie să le îndeplinească cererile şi să le depăşească aşteptările.
Pe segmentul învăţământ, produsul final al şcolii nu este absolventul, ci dezvoltarea lui umană ca valoare adăugată, competenţa dobândită
de acesta la terminarea studiilor. Rezultatul final poate fi exprimat prin suma de abilităţi şi cunoştinţe dobândite, care îi permit acestuia să se
insereze în mod eficient şi să se realizeze profesional într-un domeniu specific al vieţii socio-economice. Validarea internă a competenţei
menţionate este dată de acordarea de către instituţia de învăţământ a unei diplome care recunoaşte dobândirea unei calificări, iar cea externă
de măsura în care cunoştinţele şi abilităţile dobândite au contribuit la formarea capacităţii absolventului de a răspunde cerinţelor domeniului
amintit, şi implicit la realizarea sa profesională şi materială pe acest temei
Cheia spre calitatea învăţămantului preuniversitar constă în termenul de “adaptare”: o adaptare la vârsta elevilor, la stilurile lor de învăţare,
la valorile societăţii româneşti, la nevoile elevilor, la perspectivele lor de viitor, etc. Un învăţământ preuniversitar de calitate presupune integrarea
valorilor şi principiilor democratice, a drepturilor şi obligaţiilor partenerilor, fiind conceput într-un spirit de transparenţă, responsabilizare şi
implicare, atât a şcolii ca furnizor de educaţie, cât şi a familiei – elev şi părinte – ca beneficiar al serviciului educaţional.
Conducătorii, liderii sunt cei care asigură unitatea scopurilor şi direcţia de evoluţie a organizaţiei. Ei trebuie să creeze şi să
menţină un mediu intern propice participării tuturor celor interesaţi şi realizării obiectivelor organizaţionale. Oamenii care funcţionează la
diferite niveluri ale organizaţiei (profesori, directori, inspectori, dar şi elevi sau părinţi) sunt aceeşi în cadrul oricărei organizaţii şi de implicarea
lor depinde modul în care îşi folosesc competenţele în beneficiul organizaţiei. Un rezultat dorit nu poate fi atins decât dacă activităţile şi resursele
necesare suntabordate în mod unitar. Identificarea, înţelegerea şi managementul proceselor din perspectiva sistemică,a performanţelor organizaţionale
trebuie să fie un obiectiv permanent. Deciziile efective se bazează pe analiza datelor şi informaţiilor disponibile. O organizaţie şi furnizorii ei sunt
interdependenţi, iar avantajul reciproc întăreşte capacitatea instituţională de a crea valoare.
Principiile calității în sistemul educațional sunt:
- Egalitatea, care garantează egalitatea șanselor în vederea dezvoltării integrale a personalității prin educație, cu respectarea principiilor
democratice și a drepturilor și libertăților fundamentale;
- Capacitatea de a transmite valori ;
- Participarea comunității la dezvoltarea vieții școlare ;
- Considerarea educației ca proces permanent, ale cărui valori sunt prezente pe durata întregii vieți;
- Considerarea responsabilității și efortului ca elemente esențiale ale procesului educațional;
- Flexibilitatea care asigură adaptarea structurilor la nevoile și cerințele societății;
- Recunoașterea profesiunii de cadru didactic ca un factor esențial al calității în educației.
Pentru asigurarea calității educației în Şcoala Gimnazială « Simion Bărnuțiu » sunt necesari următorii pași: întocmirea de documente
care susțin politica organizației în domeniul calității educației, organizarea resurselor pentru implementarea acestei politici, stabilirea măsurii
în care produsul sau serviciul are caracteristici care satisfac nevoile clientului, evaluarea proceselor, produselor, serviciilor organizației și
determinarea locului și tipului de riscuri privind apariția non-calității, determinarea măsurii în care aceste riscuri sunt ținute sub control.
Strategia CEAC a Şcolii Gimnaziale « Simion Bărnuţiu » se bazează pe documentele emise de ARACIP în acest domeniu: Strategia
A.R.A.C.I.P. pentru perioada 2011-2015, Ghidul C.E.A.C. în unităţile de Învăţământ Preuniversitar – partea a II-a, Planul de Acţiune a ISJ
Maramureş, fundamentat pe analiza mediului intern şi extern.
1.2. VIZIUNEA
Şcoala noastră – familia care te ajută să reuşeşti prin tine însuţi
1.3. MISIUNEA
Şcoala noastră promovează educaţia de calitate şi egalitatea de şanse la aceasta oferind fiecărui elev un climat optim dezvoltării intelectuale şi
personale, posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele, înzestrându-l cu putere de adaptare şi flexibilitate la schimbările impuse de o societate
dinamică. Şcoala respectă şi cultivă valorile umane, impune un climat de siguranţă şi un mediu potrivit dezvoltării elevilor, urmărind a deveni un
centru de resurse educaţionale care să vină în sprijinul comunităţii.
1.4. PROFILUL ŞCOLII
Şcoala oferă servicii de formare iniţială, prin învăţământ primar şi gimnazial promovând u rmăt oare l e va lo r i :
Calitate
Egalitate de şanse pentru toţi
Profesionalism
Flexibilitate
Responsabilitate Transparenţă
Credibilitate
Toleranţă
Respect
Dăruire
Premizele pentru o educaţie de bună calitate sunt asigurate prin spaţiile destinate desfăşurării activităţilor didactice care sunt curate,
îngrijite, primitoare; atmosfera generală este destinsă şi prietenoasă, educaţia informală completează şi aprofundează educaţia formală.
Caracteristicile ce definesc şcoala sunt atuurile unei şcoli bune, o şcoală care formează şi dezvoltă competenţele elevilor săi, o şcoală a cărei
activitate are la bază parteneriatele cu alte şcoli, instituţii, ONG-uri etc. şi nu în ultimul rând, o şcoală preocupată în promovarea valorilor ţării şi
ale Uniunii Europene.
Putem caracteriza unitatea noastră prin următorii termeni:
- şanse egale pentru fiecare;
- preocupare pentru îmbunătăţirea educaţiei şi formării cadrelor didactice;
- promotor al calităţii şi performanţei;
- şcoală prietenoasă.
2. ANALIZA NEVOILOR
2.1. CONTEXTUL NAŢIONAL
Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la cerinţele actuale ale societăţii cunoaşterii şi la creşterea
economică inteligentă şi favorabilă incluziunii, Guvernul României a promovat Legea Educaţiei Naţionale. În elaborarea legii, în afara
documentelor politice şi de expertiză naţionale, pentru întocmirea soluţiilor legislative propuse au fost consultate şi analizate comparativ
legislaţiile altor state.S-a acordat o atenţie deosebită tendinţelor legislative recente în domeniul educaţiei, legislaţia reprezentând o parte
obligatorie dar nu şi suficientă a soluţiei necesare pentru modernizarea sistemului de educaţie.
Prin noua Lege a Educaţiei Naţionale, reforma sistemului educaţional românesc vizează următoarele schimbări în învăţământul preuniversitar:
1. Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne;
2. Modernizarea şi descongestionarea curriculumului;
3. Reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor;
4. Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în system;
5. Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate ;
6. Reformarea politicilor în domeniul resursei umane.
2.2. CONTEXTUL REGIONAL În Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord - Est pentru perioada 2014-2020 sunt prevăzute următoarele elemente de ordin strategic:
1. Îmbunătăţirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către creşterea ocupării, accesului la educaţie,
instruire şi sănătate, promovarea incluziunii sociale. Ţinta vizată pentru pentru prioritatea 1, orizontul 2022: Rata de
părăsire timpurie a şcolii - maxim 12%.
2.3. CONCLUZII DIN ANALIZA MEDIULUI EXTERN
Concluzii
Implicaţii pentru Şcoala Gimnazială « Simion Bărnuţiu »
Desprinse din analiza demografcă
Declinul
demografic general
Nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în
capitalul uman.
Reducerea
naturală
prognozată a
populaţiei tinere
Colaborarea şcolilor în reţea:
- ofertă cuprinzătoare şi diversificată;
- colaborare pentru acoperire teritorială optimă;
- diversificarea grupurilor ţintă
Diversitatea etnică
Educaţie multiculturală, soluţii pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor, programe
de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate
Desprinse din analiza indicatorilor de context
Asumarea îndeplinirii
celor 3 priorităţi din
Strategia Europa2020
pentru creştere
inteligentă, durabilă şi
inclusivă
Dezvoltarea parteneriatelor
Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare moderne care să asigure competenţe-cheie şi excelenţă
Desprinse din contextul
educaţional
Modernizarea şi descongestionarea curriculumului
Desprinse din contextual demografic Desprinse din
contextual
demografic
Planificarea ofertei pe termen lung trebuie să ţină cont de implicaţiile severe ale scăderii demografice, îndeosebi a populaţiei şcolare
Măsuri compensatorii pentru scăderile demografice prin prevenirea abandonului
Desprinse din analiza indicatorilor de intrare
Raportul număr
elevi/număr
norme didactice
Măsuri de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor
Resursele umane
Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din Şcoala Gimnazială “Simion Bărnuţiu”
trebuie să vizeze:
- competenţele metodice;
- actualizarea competenţelor de specialitate
Reducerile prognozate pentru populaţia ocupată în învăţământ cauzate de reducerea previzionată pentru populaţia
şcolară obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului,
reconversie profesională, şi măsuri compensatorii ca de ex. prevenirea abandonului.
Serviciile de orientare şi
consiliere
Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere,
cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o
decizie informată în alegerea traseului de pregătire. Adoptarea unui sistem unitar de raportare şi a unui indicator
calitativ de evaluare a activităţii serviciilor de orientare şi consiliere
Desprinse din analiza indicatorilor de ieşire
Gradul de cuprindere în
educaţie
Măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii proveniti din mediii defavorizate
Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi
consiliere pentru categoriile expuse riscului.
Rata abandonului
şcolar
Programe pentru diminuarea şi prevenirea abandonului şcolar
Rata de părăsire
timpurie a sistemului
de educaţie
Programe pentru diminuarea şi prevenirea părăsirii timpurii a sistemului educaţional
2.4. ANALIZA SWOT (curriculum, resurse umane, resurse financiare, relaţii comunitare)
2.4.1. CURRICULUM
Puncte tari Puncte slabe
- respectarea legislatiei în vigoare şi a planurilor cadru pentru învăţământul primar
şi gimnazial;
- elaborarea CDS în funcţie de nevoile reale ale elevilor şi a comunităţii şi în urma
consultării acestora;
- existenţa programelor şi a materialelor didactice pentru orele CDS;
- asigurarea în procent de 100% a manualelor şcolare;
- utilizarea preponderentă a metodelor activ-participative în procesul de învăţare
şi a celor de evaluare în vederea creşterii calităţii actului educaţional;
-formarea capacităţilor şi a motivaţiei necesare învăţării în condiţiile unei societăţi
în schimbare ;
-asigurarea unei orientări şcolare şi profesionale optime ;
- parteneriat cu familiile elevilor cu probleme de disciplină, punându-se accent pe
consilierea acestora şi a părinţilor în vederea integrării în mediul şcolar
- preocupare scazută din partea unor cadre didactice
pentru individualizarea şi diferenţierea învăţării, în
raport cu interesele elevilor;
- folosirea de către unele cadre didactice exclusiv a
metodelor tradiţionale de predare-învăţare-evaluare;
- implicarea slabă a unor cadre didactice în viaţa şcolii.
Oportunităţi Ameninţări
- oferta bogată şi variată a Casei Corpului Didactic şi a altor instituţii abilitate în
ceea ce priveşte furnizarea de cursuri de formare;
- disponibilitatea ISJ în procesul de formare continuă a cadrelor didactice
- asigurarea demersului didactic coerent vizând formarea de competenţe şi nu
stocarea de informaţii;
- indiferenţa unor elevi şi a unor părinţi faţă de şcoală,
de educaţie;
- scăderea prestigiului profesiei didactice datorită
salarizării scăzute;
- cadre didactice debutante slab pregătite, fără interes
faţă de cariera didactică.
2.4.2. RESURSE UMANE
Puncte tari Puncte slabe
- acoperirea posturilor didactice cu personal didactic calificat în proporţie de
100%;
- distribuţia pe grade didactice: 51,72% -gradul didactic I, 24,13% - gradul didactic
II, 17,24% - gradul didactic definitiv, 6,89% - cadre didactice debutante;
- existenţa în şcoală a 2 formatori şi 2 metodişti;
- normele personalului didactic auxiliar şi nedidactic acoperite integral cu cadre cu
nivel de studii corespunzătoare încadrării;
- procent de promovabilitate bun, participarea elevilor la concursuri şi olimpiade
şcolare;
- cunoaşterea, coordonarea şi îndrumarea eficientă a colectivelor de elevi;
încercarea de valorizare maximă a fiecărui elev prin stimularea intelectuală, a
aptitudinilor, atitudinilor şi trăsăturilor de personalitate;
- relaţionare optimă în cadrul colectivului;
- formarea cadrelor didactice pe metode active, gândire critică, teoria
inteligenţelor multiple, tehnica rezolvării conflictelor ;
-formarea abilităţilor de bază, a competenţelor, deprinderilor şi atitudinilor pozitive
în relaţionare cu mediul social atât pentru elevi cât şi pentru întreg personalul şcolii
-dezvoltarea capacităţii de adaptare şi integrare în condiţiile unei societăţi mereu în
schimbare ;
-fluctuaţia cadrelor didactice;
-implicare slabă a unor cadre didactice în viaţa şcolii;
- carenţe în comunicare între anumite cadre didactice -
elevi, cadre didactice –cadre didactice, cadre didactice-
părinţi
-elevi proveniţi din familii care nu valorizează educaţia -
nivel scăzut de educaţie în familie
Oportunităţi Ameninţări
- perfecţionarea resursei umane prin cursuri de formare oferite de CCD,
universităţi, centre de formare abilitate;
- crearea condiţiilor pentru ca o parte a colectivului didactic să fie implicat în
structuri şi grupuri de lucru la nivel local şi naţional pe probleme de reformă
şi inovaţie didactică;
- implicarea familiei în viaţa şcolii;
- autonomie limitată în selecţia personalului;
- slaba implicare a unor cadre didactice în viaţa şcolii;
- elevi proveniţi din familii defavorizate, cu grave
probleme sociale;
nivel scăzut de educaţie în familie
zona cu factori de risc
2.4.3. RESURSE MATERIALE
Puncte tari Puncte slabe
- dotarea sălilor de clasă, a laboratoarelor şi cabinetelor cu mobilier relativ nou şi
cu material didactic pe specialităţi;
- existenţa laboratorului AeL dotat cu 10 computere conectate la Internet şi server
performant, precum şi cu soft educaţional pentru majoritatea disciplinelor de
studiu;
- existenţa cabinetului de asistenţă psihopedagogică modern, respectând
normativul de dotare;
- dotarea birourilor administrative cu computere conectate la Internet, imprimante,
copiator, scanner, fax;
- sistem de supraveghere video care asigură siguranţa elevilor, personalului şi a
bazei materiale a şcolii;
-existenţa bazei de date privind populaţia şcolară, normare, mişcare personal,
examene;
-preocupare pentru dotarea tutror cabinetelor şi laboratoarelor cu computere şi
softuri educaţionale pentru toate disciplinele;
-biblioteca şcolară cu peste 6000 de volume;
- baza sportivă compusă din sala şi teren de sport;
- gestionare eficientă şi transparentă în utilizarea resurselor financiare;
- absenţa computerelor, a aparaturii au d i o / video în
sălile de clasă;
-uzura morală a mobilierului din sala festivă ş i
din alte 2 săli de clasă;
- valorificarea incompletă a bazei didactice;
- uşi interioare şi exterioare uzate;
- lipsa unui ecran de proiecţie modern;
- existenţa unui singur videoproiector care nu
satisface în totalitate necesităţile şcolii;
- faţada şi o parte din gardul şcolii deteriorate;
- marketig-ul campaniei de colectare de fonduri
extrabugetare incomplet valorificat;
- implicarea agenţilor economici în acţiuni de
sponsorizare pe termen scurt;
Oportunităţi Ameninţări
- resurse financiare din partea Primăriei, a Consiliului Local, a Ministerului
Educaţiei şi Cercetării pentru dotări, reparaţii curente, capitale, investiţii;
-existenţa proiectelor de finanţare prin fonduri structurale;
-existenţa proiectelor de tip grant;
- sprijinul Comitetului reprezentativ al părinţilor în dezvoltarea bazei materiale a
şcolii;
- subfinanţare la titlul cheltuieli de personal;
- subfinanţare la titlul cheltuieli materiale.
- instabilitatea economică şi socială
2.4.4. RELAŢII COMUNITARE
Puncte tari Puncte slabe
- asigurarea unui climat de muncă favorabil promovării valorilor individuale,
destins şi stimulativ pentru valorificarea competenţelor personale ale personalului
şcolii ;
- identificarea disfuncţiilor şi soluţionarea optimă a problemelor apărute ;
- identificarea direcţiilor de dezvoltare locală şi regională pentru o
eficientă orientare profesională a elevilor –Programele PRAI şi PLAI;
- colaborarea eficientă cu instituţiile administraţiei publice locale şi teritoriale;
- interacţiunea cadrelor didactice cu reprezentanţi ai instituţiilor comunităţii
locale prin promovarea de acţiuni educative comune (vizite, vizionări spectacole,
vizionări filme, dezbateri, excursii, sesiuni de comunicări, etc);
- promovarea relaţiilor cu alte instituţii furnizoare de educaţie;
- interesul cadrelor didactice pentru o relaţie reciproc avantajoasă cu familiile
elevilor;
- prezenţa activă a părinţilor şi a unor reprezentanţi ai instituţiilor comunităţii
locale la activităţile extraşcolare;
- implicarea slabă şi uneori inexistentă a unor familii în
educarea elevilor şi în viaţa şcolii;
- interesul scăzut al unor cadre didactice faţă de
valenţele educative ale relaţiilor comunitare;
Oportunităţi Ameninţări
- disponibilitatea de colaborare cu CJAPP, CCD, Primăria, Biblioteca Judeţeană
“Petre Dulfu”, Universitatea de Nord, Teatrul Municipal şi de Păpuşi, Poliţia,
Jandarmeria, Biserica, medicul şcolar, Direcţia de Sănătate Publică, Asociaţii,
ONG-uri, agenţi economici;
- implementarea în parteneriat a unor programe de prevenţie şi intervenţie în
conformitate cu nevoile şcolii şi ale elevilor;
- încheierea de protocoale de parteneriat pentru favorizarea impactului de
percepţie pozitivă a şcolii ca furnizor de educaţie;
- întărirea relaţiei cu familia prin înfiinţarea Asociaţiei părinţilor;
-conştientizarea şi responsabilizarea morală a elevilor privind calitatea
reprezentării şcolii în relaţiile cu alte şcoli şi instituţii la nivel local, judeţean,
naţional şi internaţional;
- scăderea prestigiului cadrului didactic
- slabă implicare a părinţilor în viaţa şcolii;
- interesul scăzut al comunităţii faţă de
problemele reale ale scolii;
3. PROIECTAREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII DE EVALUARE A CALITĂŢII
3.1. PRIORITATEA
Ţintele sau scopurile strategice stabilite de Şcoala Gimnazială „Simion Barnutiu” Baia Mare pe baza diagnozei mediului intern şi extern,
având ca reper misiunea şcolii sunt ţinte legate de:
susţinerea politicilor de descentralizare a învăţământului preuniversitar;
calitatea în educaţie;
diversificarea ofertei ecucaţionale pe baza nevoilor de dezvoltare personală a elevilor;
învăţarea continuă;
cunoaşterea, respectarea şi valorizarea diversităţii culturale ;
armonizarea cadrului legislativ şi respectarea legalităţii.
Sunt subsumate aici cele 4 domenii funcţionale de referinţă:
Curriculum
Resurse umane
Resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale
Dezvoltarea relaţiilor comunitare
3.2. ŢINTE STRATEGICE ŞI ACŢIUNI ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Ţinte strategice
Abordări strategice
Termene
/Roluri/
Responsa
bilităţi
Avantaje
Modalităţi de
implementare a
strategiei
Instrumente şi
proceduri de
autoevaluare
A. Capacitatea
instituţională
1.Managementul
strategic:
- dezvoltarea unei
culturi instituţionale
solide
2.Managementul
operaţional:
- promovarea Scolii
Gimnaziale “Simion
Bărnuţiu” în cadrul
comunităţii locale,
crearea unui sistem
partenerial nou;
- dezvoltarea bazei
materiale a instituţiei;
- revizuirea PDI;
- atingerea scopurilor şi
obiectivelor propuse în planurile
operaţionale şi în proiect;
- existenta şi funcţionarea
sistemului de gestionare a
informaţiei;
- înregistrarea, prelucrarea şi
utilizarea datelor şi
informaţiilor;
- existenţa şi caracteristicile
spaţiilor şcolare;
- dotarea şi utilizarea spaţiilor
şcolare;
- asigurarea securităţii elevilor şi
a unităţii şcolare;
- sept 2013/
conducere
- periodic
-semestrial
-februarie-
iunie 2014
- pe durata
anului
şcolar
- pe durata
anului şcolar
- pe durata
anului şcolar
- o buna cunoaştere a
documentelor, a
reglementărilor interne
precum şi a activităţii şcolii
de către cadrele didactice
constituie un factor de
omogenizare a colectivului,
de stimulare a iniţiativei sau
constituie o garanţie a bunei
desfăşurări a activităţii
- întrunirile periodice
cu beneficiarii;
- comunicarea
sistematică cu părinţii şi
cu alţi beneficiari;
- dezvoltarea fondului
de carte, material
audiovideo, dotarea
bibliotecii,
laboratoarelor şi a sălii
de sport, cu materiale
necesare precum şi a
cabinetului
psihopedagogic;
- activitatea consiliului
reprezentativ al
părintilor;
- satisfacţia
beneficiarilor
rezultată prin
aplicarea de
chestionare
- chestionare
- evidenţa numărului
de utilizatori
- raport de activitate
al bibliotecii, al
catedrelor
-interviul
-evidenţa
funcţionalităţii
parteneriatului
B. Eficacitate
instituţională
a) conţinutul
programelor
1. oferta educaţională
- introducerea unor metode
didactice noi în predarea
disciplinelor de specialitate şi
realizarea unor programe
educaţionale intercurriculare;
- pe durata
anului şcolar
- conducere/
colectivul
- posibilitatea implicării
unor grupuri semnificative
de interes oferă elevilor
şanse reale de creştere a
stimei şi încrederii în sine
- atragerea unui număr
mai mare de parteneri
educaţionali din
comunitate în
parteneriate;
- întruniri
-analize
2. curriculum
b) rezultate la
învăţătură
c) activitate de
cercetare ştiinţifică şi
metodică
d) activitatea financiară
- diversificarea ofertei
educaţionale prin proiectare,
pornind de la nevoile
identificate;
- atragerea unui număr mai mare
de elevi la concursurile şcolare;
- vizionarea unor spectacole,
vizite la muzee din alte localităţi,
organizarea de excursii tematice,
tabere, spectacole ocazionale;
- participarea cadrelor didactice
la activităţi metodice;
- valorificarea participării
cadrelor la activităţi metodice;
- implicare partenerilor
comunitari şi a beneficiarilor în
proiectarea bugetară;
- atragerea de sponsori;
profesoral
- şefi de
catedre
-pe durata
anului şcolar
- colectivul
profesoral
- pe durata
anului şcolar
- lunar,
diriginţii
- ocazional
-pe durata
anului şcolar/
conducerea
- conducerea şi
CRP
precum şi posibilitatea
evaluării lor într-un cadru cu
alt nivel de pregătire în
vederea verificării sau
confirmării unor aptitudini,
dar şi alternative de formare
a personalităţii, descoperirea
sinelui precum şi şansa de a
se afirma în şcoala şi în
comunitate;
- participarea la aceste
activităţi deschide elevilor
posibilitatea de a fi părtaşi
la viaţa colectivităţii în care
vieţuiesc de a-şi dezvolta
simţul estetic, de a cultiva
valorile naţionale şi
europene;
- realizarea de proiecte la
nivel local, judeţean şi
naţional;
- documente reglatoare
în conformitate cu
cadrul general şi intern;
- folosirea unor strategii
de marketing;
- lecţii deschise
- CAEN,CAER
- realizarea unor
vizite la muzee
- realizarea de
spectacole
- scrierea unor articole
- realizarea de fotografii
şi afişe
- participare la cercuri
metodice
- înscrierea la grade
didactice
- acţiuni de voluntariat
-comunicări
-afişarea rezultatelor
-discuţii
-rezultatele obţinute
-diplome
-frecvenţa acţiunilor
C.management
educaţional
a)strategii şi proceduri
pentru asigurarea
calităţii
b)procedura privind
iniţierea, monitorizarea
şi revizuirea periodic a
programelor şi
activităţii desfăşurate;
c)proceduri obiective şi
- existenţa procedurilor de
analiză a culturii
organizaţionale;
- iniţierea activităţii şi
procedurilor de asigurare şi
îndrumare a calitătii pe baza
autoevaluării şi a evaluării
externe;
- regulamente;
- revizuirea periodică a ofertei
şcolare;
-an şcolar/
director
- CEAC
-noiembrie-
februarie
-conducere/
şefi de catedre
- pe durata
anului şcolar
- şefi catedre/
- asigurarea legăturii între
obiectivele propuse şi
realizarea lor prin
implicarea tuturor actorilor;
- asigurarea transparenţei şi
cunoaşterea la timp a
situaţiei reale permite
implicarea şi obţinerea
satisfacţiei corpului
profesoral în mod
transparent;
- raport anual
- chestionare de
feedback
- evaluare sistematică
- afişarea valorilor
cheie ale organizaţiei
şcolare
- sondajul
- afişarea permanentă a
-analiza ritmică
-fişe de autoevaluare
- grafice/statistici la
testele de evaluare
iniţiala, progresivă,
sumativă
-observaţia
transparente de evaluare
a învăţării;
d)proceduri de evaluare
periodică a calităţii
cadrelor didactice;
e)accesibilitatea
resurselor adecvate
învăţării;
f)baza de date
actualizată sistematic
referitoare la asigurarea
internă a calităţii;
g)transparenţa
informaţiei de interes
public cu privire la
programele de studiu şi
a certificatelor, diplo
melor şi calificărilor
obţinute;
h)funcţionalitatea
structurilor de asigurare
a calităţii conform legii;
- participarea structurilor
reprezentative ale beneficiarilor
la îmbunătăţirea modalităţilor şi
procedurilor de evaluare;
- optimizarea procedurilor de
evaluare;
- existenţa progresului în
planificarea, realizarea şi
îmbunătăţirea modalităţilor şi
procedurilor de evaluare a
rezultatelor învăţării;
- existenţa indicatorilor de
evaluare a corpului profesoral ;
- existenţa progresului în
planificarea, realizarea şi
îmbunătăţirea modalităţilor şi
procedurilor de evaluare a
calităţii cadrelor didactice;
- optimizarea accesului la
resursele educaţionale;
- asigurarea accesului la
informare a persoanelor şi a
instituţiilor interesate;
- funcţionarea structurilor
responsabile cu evaluarea
internă a calităţii;
cadre didactice
- pe durata
anului şcolar
-şefi catedre/
diriginţi/
conducerea
-semestrial/
anual
-conducerea
-semestrial
-consiliul
reprezentativ
al părinţilor
-secretariat
-CEAC/
conducere
- colectarea şi analizarea
informaţiilor referitoare la
nivelul de îndeplinire a
indicatorilor naţionali,
monitorizarea periodică a
existenţei progresului,
afişarea ofertei educaţionale
a şcolii;
- constituirea şi funcţionarea
structurilor responsabile cu
evaluarea internă a calităţii
duc la creşterea calităţii;
rezultatelor obţinute;
-participarea la
concursuri interşcolare,
interdisciplinare;
-încurajarea folosirii
metodelor interactive, a
lucrului în echipă,
instruire şi aplicarea
metodelor de evaluare;
- participarea la cursuri
de pregătire
profesională;
- realizarea unor fişe de
în legatură cu
succesul/progresul
şcolar al elevilor;
- realizarea unei
statistici la sfârşitul
semestrului/anului în
procente de
promovabilitate pe
materii/clase/pe
medii/număr de
absenţe;
-achiziţionarea de
materiale noi şi
folosirea lor;
-constituirea bazei de
date;
-dialogul
-proiecte
-exerciţiul
-interasistenţe
-fişa de autoevaluare
-fişa de observaţie
-facilitarea
cunoaşterii activităţii
şcolii pe segmente,
din mers, precum şi
a posibilităţii de a
ajuta la construirea
imaginii în
comunitate
3.3. TERMENE DE APLICARE, ROLURILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE
În fiecare an şcolar CEAC va elabora: un raport de autoevaluare internă pentru anul şcolar precedent, rapoarte de monitorizare internă (la
termenele 15 decembrie, 15 martie şi 15 iunie ale anului şcolar în curs) şi un plan anual de îmbunătăţire, pe baza căruia se elaborează planul anual
de activitate al comisiei. Managementul şcolii va fi anual reconsiderat în funcţie de specificul unităţii şcolare şi de nevoile comunităţii, reflectate în documentele
de planificare managerială. Anual toate cadrele didactice vor fi chestionate în legătură cu nevoile proprii de formare şi perfecţionare şi vor fi informate asupra
ofertei de formare a Casei Corpului Didactic, dar şi a altor furnizori de formare. Ne propunem ca cel puţin 25% dintre cadrele didactice să
urmeze anual cursuri de perfecţionare sau de formare prin Casa Corpului Didactic sau alte centre de formare. Directorul se va perfecţiona prin cursuri de management educaţional şi financiar.
În cadrul scolii, cadrele didactice discută în comisii, în consiliul profesoral şi în consiliul de administraţie obiectivele generale, corelate
cu cele de la nivelul fiecărei discipline, precum şi strategiile didactice care se impun.
Activităţile curriculare ale cadrelor didactice se desfăşoară pe baza planificărilor calendaristice, conform programelor şcolare în vigoare.
Anual se vor desfăşura şi activităţi extracurriculare, realizate la nivel de şcoală, local, judeţan sau naţional, independent sau în colaborare
cu partenerii din comunitatea locală şi instituţiile de învăţământ superior.
În cadrul şcolii, în afară de CEAC, sunt constituite anual comisii metodice şi de lucru, care îşi planifică şi desfăşoară activitatea conform
legii, dintre care amintim:
- Consiliul profesoral şi Consiliul de administraţie, constituite conform reglementărilor legale în vigoare, ambele prezidate de directorul şcolii.
Acestea îşi desfăşoară activitatea pe baza unei tematici aprobate în luna septembrie a fiecărui an scolar, dar şi de câte ori este nevoie, în
funcţie de situaţia concretă apărută;
- Comisia pentru curriculum este formată din directori, responsabilii comisiilor metodice pe arii curriculare/specialităţi şi consilierul educativ şi
are următoarele atribuţii principale: elaborarea proiectului pentru curriculum, oferta educaţională a şcolii, metodologia de aplicare a
activităţii de consiliere şi orientare. - Comisia de perfecţionare şi formare continuă, ce colaborează cu responsabilii comisiilor pe discipline. Comisia are următoarele atribuţii principale: actualizează baza de date privind formarea continuă, motivează, sprijină şi consiliază cadrele didactice pentru activitatea de formare/perfecţionare prin grade didactice şi alte tipuri de activităţi, colaborează cu Casa Corpului Didactic, cu instituţiile de învăţământ superior şi cu alte instituţii furnizoare de programe de formare/perfecţionare;
- Comisia de consiliere, orientare şi activităţi extracurriculare. Comisia are ca atribuţii întocmirea şi realizarea Planului activităţilor extracurriculare;
- Comisia de acordare a burselor şcolare şi a altor forme de sprijin financiar, care analizează dosarele depuse de elevi şi completează bazele de
date cerute;
- Comisia de programe de dezvoltare şi proiecte, care are ca obiectiv scrierea şi implementarea de proiecte cu finanţare nerambursabilă.
- Comisia de apărare împotriva incendiilor având ca principale obiective: informarea elevilor, educarea elevilor pentru a se comporta corect în
situaţii de urgenţă ;
- Comisia de elaborare a schemelor orare, având ca obiectiv elaborarea şi monitorizarea respectării orarului, actualizarea lui pe parcursul anului şcolar, atunci când este cazul; - Comisia de pregătire a concursurilor şcolare, a olimpiadelor şi examenelor de sfârşit de ciclu, având ca rol motivarea elevilor şi cadrelor didactice
pentru participarea la competiţii şcolare, informarea şi pregătirea elevilor pentru examene şi concursuri;
- Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar, cu rol major în asigurarea unui climat educativ propice în rândul elevilor,
prin colaborarea cu părinţii, profesorii şi agenţii neguvernamentale cu atribuţii în acest sens; - Comisii de admitere, comisii pentru examene de diferenţă, corigenţă şi încheierea situaţiei şi altele.
4. MODALITĂŢI DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI C.E.A.C.
4.1. CADRUL LEGAL pentru funcţionarea CEAC:
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu completări şi modificări prin Legea
nr. 87/13.04.2006, cu modificările ulterioare;
H.G. nr. 1258/18.10.2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Preuniversitar;
H.G. nr. 21/18.01.2007 pentru aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ
preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
H.G.nr. 22/25.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie;
H.G. nr. 320/28.03.2007 privind aprobarea tarifelor de autorizare, acreditare şi evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
O.M. 5337/11.10.2006 privind aprobarea Codului de etică profesională al experţilor în evaluare şi acreditare ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar;
O.M. 5338/11.10.2007 pentru aprobarea Metodologiei privind criteriile de selecţie şi de formare a experţilor înscrişi în Registrul
Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, a experţilor în evaluare şi acreditare şi a Programului de formare
pentru experţii în evaluare şi acreditare ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar; H.G. nr. 1534/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea
calităţii în învăţământul preuniversitar; OMECTS nr. 4688/29.06.2012 privind apobarea Ghidului general - Calitate în şcoala din România prin standarde şi standarde de
referinţă, a cerinţelor minimale pentru serviciile educaţionale, respectiv a standardelor specifice de calitate pentru învăţământul preuniversitar.
4.2. ACŢIUNI DE IMPLEMENTARE A INSTRUMENTELOR PENTRU MANAGEMENTUL CALITĂŢII - Reorganizarea Comisiei de Evaluarea şi Asigurare a Calităţii
- Participarea membrilor CEAC la cursuri de instruire
- Cunoaşterea, de către membrii CEAC, a Planurilor Operaţionale anuale elaborate pentru îndeplinirea priorităţilor strategice prevăzute în PAS;
- Diseminarea informaţiilor în cadrul comisiei
- Elaborarea planului operaţional al CEAC
- Stabilirea echilibrată a atribuţiilor membrilor CEAC, pentru monitorizarea eficientă a tuturor aspectelor activităţii din şcoală;
- Evaluarea anuală a procedurilor operaţionale existente, revizuirea lor dacă este cazul şi elaborarea unor proceduri noi, acolo unde se impune;
- Colaborarea cu responsabilii comisiilor metodice, cu responsabilii comisiilor de lucru şi cu şefii compartimentelor funcţionale în elaborarea
procedurilor specifice domeniului de activitate al fiecărei comisii, respectiv al fiecărui compartiment funcţional în parte;
- Monitorizarea completării fişelor de evaluare a personalului
- Realizarea planurilor de îmbunătăţire
- Alcătuirea, aplicarea şi interpretarea chestionarelor de nevoi şi de satisfacţie pentru elevi, părinţi, cadrele didactice, personal didactic auxiliar şi
personal nedidactic, parteneri economici;
- Consultarea peroidică a site-ului ARACIP, extragerea documentelor nou apărute şi popularizarea lor în unitatea şcolară (profesori, elevi, părinţi,
parteneri economici);
- Afişarea standardelor specifice de calitate (standarde de acreditare şi standarde de referinţă) reglementate prin OMECTS nr.
4688/29.06.2012; - Cunoşterea, de către membrii CEAC, a tuturor standardelor specifice pentru o corectă monitorizare şi evaluare a întregii activităţi din şcoală; - Prezentarea în şedinţele Consiliului profesoral a indicatorilor, descriptorilor, descriptorilor specifici şi dovezilor pentru: - Monitorizarea completării cataloagelor şcolare
- Monitorizarea ritmicităţii evaluării
- Monitorizarea progresului şcolar
- Monitorizarea frecvenţei la ore
- Monitorizarea respectării Regulamentului Intern şi a Regulamentului Şcolar
- Monitorizarea managementului clasei şi a strategiilor didactice
- Monitorizarea impactului folosirii echipamentelor performante şi a softurilor educaţionale
- Monitorizarea rezolvării contestaţiilor
- Formarea şi motivarea personalului şcolii pentru promovarea unei atitudini deschise faţă de comunitate;
- Asigurarea comunicării cu actorii educaţionali esenţiali (elevi si părinţi) şi cu întreaga comunitate precum şi asigurarea participării comunităţii
la viaţa scolară şi a şcolii la viaţa comunităţii;
- Monitorizarea şi evaluarea activităţilor desfăşurate în parteneriat şi pentru dezvoltarea parteneriatelor;
- Monitorizarea verificării portofoliilor cadrelor didactice şi a portofoliilor elevilor
- Completarea raportului de autoevaluare final
- Propuneri pentru actualizarea planului de îmbunătăţire
4.3. ETAPE ALE PROCESULUI DE EVALUARE INTERNĂ (AUTOEVALUARE) A CALITĂŢII:
•Selectarea domeniului /temei /temelor (în cazul în care evaluarea nu vizează toate domeniile prevăzute de lege); •Diagnoza nivelului de realizare;
•Judecarea nivelului de realizare;
•Identificarea slăbiciunilor şi a ţintelor pentru intervenţiile de remediere/dezvoltare;
•Crearea unui grup de lucru;
•Modificarea /optimizarea proiectului de dezvoltare instituţională şi a planurilor operaţionale asociate;
•Desfăsurarea activităţilor de dezvoltare /optimizare /remediere;
•Reaplicarea instrumentului de evaluare.
4.4. TIPURI DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA INTERNĂ (AUTOEVALUAREA CALITĂŢII)
- Chestionare;
- Fişe şi alte instrumente de evaluare;
- Ghiduri de observaţie;
- Rapoarte scrise;
- Plan operaţional;
- Fişe de analiză a documentelor scolii;
- Documente de politică educaţională elaborate la nivel naţional, regional şi locale;
- Standarde, metodologii, ghiduri bune practici, alte instrumente privind evaluarea instituţională şi asigurarea calităţii, elaborate la nivel
naţional, regional sau local.
4.5. PROCEDURI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII
1. Se selectează domeniul şi criteriul/criteriile avute în vedere, conform ,,Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică”
H.G.21/18.01.2007 sau art.10 din O.U.G.nr.75/12.07.2005 aprobată cu completări şi modificări prin LEGEA nr. 87/2006) şi
conform Anexelor 7 şi 17 ale OMECTS nr. 4688/29.06.2012 privind apobarea Ghidului general-Calitate în şcoala din România prin
standarde şi standarde de referinţă, a cerinţelor minimale pentru serviciile educaţionale, respectiv a standardelor specifice de calitate
pentru învăţământul preuniversitar ; 2. Se urmăreşte îndeplinirea indicatorilor de performanţă şi se realizează o diagnoză a nivelului de realizare;
3. Se judecă nivelul de realizare;
4. Se identifică punctele tari, cele slabe şi se s tabilesc măsurile pentru intervenţiile de remediere/dezvoltare;
5. Se creează un grup de lucru pentru aplicarea măsurilor de îmbunătăţire (Evaluarea internă este coordonată şi realizată de către CEAC.
Pentru zonele de îmbunătăţire se poate constitui o altă echipă, se pot stabili responsabili, în funcţie de rolul îndeplinit în organizaţie - profesor de
specialitate, responsabil de comisie metodică, de arie curriculară etc., care să aplice programul de îmbunătăţire)
6. Se modifică / optimizează / completează PDI şi planurile operaţionale;
7. Se desfăsoară propriu-zis activităţile de dezvoltare/ optimizare/ remediere pentru domeniul selectat;
8. Se reaplică instrumentele de evaluare.
Responsabil CEAC: prof. Astalâş Ramona
