0
Strategia de dezvoltare durabilă
a oraşului BĂILE TUŞNAD
2015 - 2020
Document elaborat în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacitaţii de planificare
strategică la nivelul autoritaţilor administraţiei publice locale ale oraselor din România, cod SMIS 27520”
Proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional
Dezvoltarea Capacitaţii Administrative
Expert Politici Publice: SIPOS GELERD Expet Managementul Proiectelor: GEREB TEREZ
Expert Management Financiar: ILIE EDIT
Document elaborat sub îndrumarea expertilor: Iolanda Felicia Beldianu, Cecilia Camelia Solovastru
1
Beneficiarul proiectului: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Parteneri
Asociatia Oraselor din România Asociatia Secretarilor Oraselor din România
Perioada de implementare
21 de luni (26.02.2014 – 26.11.2015)
Obiectivul general al proiectului
Întarirea capacitatii administrative a autoritatilor administratiei publice centrale si locale.
Scopul proiectului:
Dezvoltarea capacitatii de planificare strategica la nivelul oraselor din România
2
CUPRINS INTRODUCERE……………………………………………………………………………………3
1. REPERE ISTORICE…………………………………………………………………………….4
2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL ………………………………………………….7
RELIEFUL…………………………………………………………………………………………7
REŢEAUA HIDROGRAFICĂ…………………………………………………………………….8
CLIMA ……………………………………………………………………………………………..8
CARACTERISTICI GEOTEHNICE……………………………………………………………... 9
FAUNA……………………………………………………………………………………………11
SOLUL …………………………………………………………………………………………….11
ZONELE EXPUSE LA RISCURI NATURALE …………………………………………………11
RELAŢII ÎN TERITORIU…………………………………………………………………………13
NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ………………………………………………………14
AGRICULTURA…………………………………………………………………………………...17
INDUSTRIA………………………………………………………………………………………..18
TURISMUL………………………………………………………………………………………...19
2.1. SUPRAFAŢA ADMINISTRATIV Ă………………………………………………………….20
2.1.2 FONDUL LOCATIV…………………………………………………………………………22
DEMOGRAFIE…………………………………………………………………………………….24
INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA EDILITARĂ…………………………………………….30
INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ ……………………………36
INFRASTRUCTURA DE ÎNVĂŢĂMÂNT……………………………………………………….39
CULTURĂ, CULTE, AGREMENT……………………………………………………………….42
ECONOMIA………………………………………………………………………………………..43
MEDIUL ÎNCONJURĂTOR……………………………………………………………………....51
ADMINISTRAŢIA LOCALĂ……………………………………………………………………..56
INDICATORI PRIVIND INVESTIŢIILE PUBLICE……………………………………………..66
3. ANALIZA SWOT……………………………………………………………………………….68
4. STRATEGIA LOCALĂ…………………………………………………………………………78
4.1. PRINCIPII ŞI VALORI……………………………………………………………………….78
4.2. ŢINTE PROPUSE PENTRU ANUL 2020……………………………………………………82
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ …………………………………………………84
3
INTRODUCERE
În structură teritorial - administrativă oraşul Băile Tuşnad cuprinde oraşul Băile
Tuşnad şi trup Carpitus. Oraşul Băile Tuşnad este una dintre cele mai frumoase aşezări din
Carpaţii Orientali ocupând un mic bazinet din defileul Oltului de la Tuşnad-Malnaş. Evoluţia
localităţii este dependentă de existenţa numeroaselor izvoare de apă minerală de pe teritoriul ei
şi din vecinătatea ei.
Băile Tuşnad este situat în partea sudică a judeţului Harghita , la o altitudine de 650 m,
între munţii Harghita şi Bodoc, într-un splendid defileu al Oltului. Poziţia în teritoriu îi conferă
un cadru deosebit de pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat în aerosoli răşinoşi şi ioni negativi
care fac ca staţiunea să dispună de un bioclimat montan tonic, favorabil reconfortării psihice.
Localitatea este accesibilă pe drumul naţional DN 12 sau pe linia CF 400 Braşov - Deda
şi se află la 32 km sud de Miercurea-Ciuc, 34 km nord de Sfântu Gheorghe, 67 km de Braşov şi
35 km de Baraolt. Oltul este cursul de apă principal al staţiunii, iar Lacul Ciucaş care este
plasat în mijlocul staţiunii a fost creat în scop turistic. Masivul Ciomad este una dintre cele mai
tinere formaţiuni vulcanice din Carpaţi, fenomenele vulcanice în zona Tuşnadului au avut un
rol important în formarea şi dezvoltarea staţiunii, iar cele postvulcanice fiind foarte active,
reprezintă un factor important în viaţa staţiunii Băile Tuşnad. Prezenţa emanaţiilor de CO2 şi a
apelor minerale au permis practicarea tratamentelor terapeutice şi au creat condiţiile necesare
pentru ca oraşul să devine o staţiune balneoclimaterică importantă.
4
1. REPERE ISTORICE
Despre apele minerale din zona Tuşnadului există dovezi scrise încă din a doua
jumătate a sec. XVIII, în care se menţionează existenţa unor izvoare de ape minerale cu efecte
curative, folosite de către localnicii satelor din apropiere.
Denumită "Perla Ardealului", Tuşnadul este una dintre cele mai frumoase aşezări
balneare din ţara noastră. Activitatea balneară în Băile Tuşnad se desfăşoară încă de la
jumătatea secolului XIX. În anul 1968 staţiunea Băile Tuşnad a fost declarată oraş turistic.
Apele minerale din România sunt cunoscute din cele mai îndepărtate timpuri. Din inscripţiile
romane descoperite la Băile Herculane a reieşit că izvoarele de aici purtau numele de "
Adaquas Herculis sacras" (apele sacre ale lui Hercule); de asemenea, izvoarele calde de la
Geoagiu-Băi erau denumite "Thermae Dodone". Aşadar, încă de acum 2000 ani, pe teritoriul
ţării noastre se înfiripează câteva aşezări balneare, situate în jurul unor izvoare termale. Apoi,
secole de-a rândul nu s-au mai păstrat documente despre utilizarea apelor minerale. Abia spre
sfârşitul sec. al XVII-lea şi mai ales în secolul al XVIII-lea se fac cunoscute câteva localităţi
prin efectele curative care le aveau apele minerale (Băile Felix, Bazna, Băile Tuşnad, Vatra
Dornei, Olăneşti etc). Astăzi, se cunosc peste 500 localităţi cu câteva mii de izvoare minerale
care au o densitate cu distribuţie neuniforma.
Băile Tuşnad a fost declarat oraş în anul 1968, fiind şi cel mai mic din România (1709
de locuitori conform recensământului din 2002). Prima bază de tratament de la Băile Tuşnad a
fost realizat după proiectele lui Bela Kuklai şi s-a finalizat în anul 1890, sub denumirea
“Ştefania” (mai târziu “Sfânta Ana”). Numele Băile Tuşnad apare prima dată în 1861.Cea mai
probabilă dată pentru fondarea staţiunii este anul 1842, în 1850 deja apare ca o staţiune de sine
stătătoare. În anul 1845 Jankó Béla publică în revista Erdélyi Híradó descrierea izvoarelor
staţiunii. Tot în 1845 Tuşnad, Vrabia, Cozmeni şi Lăzăreşti pun bazele unei societăţi pe acţiuni
condusă de către 6 persoane de încredere în vederea exploatării staţiunii. Din acest moment
începe extinderea şi dezvoltarea metodică, organizat a micii staţiuni de interes local la aceea
dată.
5
În scurt timp este ridicată Casa Episcopului, apoi în 1846 se termină şi cele 40 vile
construite din iniţiativa societăţii pe acţiuni. În acelaşi an se termină şi Casa Recepţiei. În
cadrul luptelor din revoluţia paşoptistă în 1849 colonelul Gál Sándor opreşte trupele ruso-
austriece cu o baterie de trei tunuri amplasată pe stânca Alvégi szikla. Staţiunea este parţial
distrusă în luptele grele din aceste zile. Reconstrucţia începe abia în 1852.
La începutul anului 1864 staţiunea trece în administrarea lui Nagy Dániel din Târgu
Secuiesc. În 1866 chimistul din Zürich Dietrich H. Gustaw analizează apele celor 8 izvoare
principale. În acelaşi an începe îmbutelierea apei izvorului principal, un produs cunoscut al
staţiunii până în anii 1900. Se construieşte ştrandul mezotermal pe apa izvorului de 23 grade
celsius. În anul 1868 se construieşte primul pavilion balnear. În 1872 se construieşte pavilionul
Ludmilla. În 1883 se construieşte Turnul Apor. Un eveniment cu implicaţii deosebite privind
dezvoltarea staţiunii a fost prezentarea istoricului şi valorile baleno-climaterice ale staţiunii de
către specialistul balneolog dr. Lengyel Gyula la conferinţa naţională din 1875 al medicilor. În
anul 1880 începe prima epoca de aur a staţiunii. În 1890 este dată în folosinţă institutul balnear
Ştefania, o instituţie balneară de nivel mondial al vremii, dotat cu patru piscine acoperite, patru
băi reci, 14 vane de porţelan, cu personal specializat în medicina balneară. Aceasta a funcţionat
până în anul 1975. În anul 1893 se încep lucrările de captare ale izvorului mezotermal Rezso şi
construirea băilor mezotermale Rezso sau Ilona. Între anii 1896-1897 s-a construit prima
policlinică balneară , care în anul 1913 a fost devastat de un incendiu. Lacul artificial Ciucaş a
fost amenajat între anii 1882-1893, completat ulterior, în anul 1920 cu ştrandul liber. La
începutul secolului al XX-lea în 33 vile 700 de locuri de cazare aşteptau turiştii din întreaga
Europă, numărul cărora depăşea frecvent 2000 de turişti plătitori pe an. Cu predarea liniei
ferate Sfântu Gheorghe - Miercurea-Ciuc în anii 1896-1897 Băile Tuşnad cunoaşte o
dezvoltare şi mai spectaculoasa. În 1912 pe malul lacului Ciucaş se construieşte complexul
turistic ce cuprindea restaurant, teatru, sală de festivităţi şi cazinou. În 1891 staţiunea Băile
Tuşnad avea 103 locuitori permanenţi.
Primul război mondial înseamnă sfârşitul primei perioade de aur a staţiunii, cunoscută deja ca
Perla Transilvaniei. După schimbările după primul război mondial staţiunea îşi revine încet.
Staţiunea Băile Tuşnad dobândeşte statut de localitate de sine stătătoare din punct de vedere
6
administrativ, separându-se de comuna Tuşnad în 1935. În 1941 Băile Tuşnad are deja 724
locuitori. După declinul din 1939-1940 între 1941-1943 staţiunea din nou devine foarte
populară.
În 1968 staţiunea Băile Tuşnad este ridicat la rang de oraş. În 1970 este înfiinţat campingul, se
construiesc restaurante, hoteluri noi intre anii 1970 - 1980. La sfârşitul anilor 1970 în urma
unui foraj de prospecţiuni geologice lângă lacul Ciucaş la adâncimea de 1100 m s-a găsit apă
termală de 63 grade celsius, urmată de construirea unui ştrand termal. Se construiesc centre
comerciale, centre de recreare, policlinica balneară. Este cea de a doua epoca de aur a staţiunii.
După evenimentele din 1989 economia de piaţă a început şi aici să-şi arate ambele feţe.
Numeroase societăţi cu capital privat s-au format in anii trecuţi, s-au construit o serie de vile si
pensiuni particulare, numărul turiştilor a început sa crească simţitor. Din anul 1995 staţiunea a
redevenit un centru de conferinţe internaţionale, comunitatea locală, sprijinită de autorităţile
judeţene face eforturi susţinute pentru a ridica din nou staţiunea Băile Tuşnad la rangul de
odinioară, la nivelul posibilităţilor şi potenţialului natural excepţional de care dispune
staţiunea.
7
1. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
RELIEFUL
În structură teritorial - administrativă oraşul Băile Tuşnad cuprinde oraşul Băile Tuşnad
şi trup Carpitus. Oraşul Băile Tuşnad este una dintre cele mai frumoase aşezări din Carpaţii
Orientali ocupând un mic bazinet din defileul Oltului de la Tuşnad-Malnaş. Băile Tuşnad sunt
situate în partea sudică a depresiunii Ciucului, la o altitudine de 650 m, între munţii Harghita şi
Bodoc, într-un splendid defileu al Oltului. Poziţia în teritoriu îi conferă un cadru deosebit de
pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat în aerosoli răşinoşi şi ioni negativi care fac ca staţiunea
să dispună de un bioclimat montan tonic, favorabil reconfortării psihice. Localitatea este
accesibilă pe drumul naţional DN 12 sau pe linia CF 400 Braşov - Deda şi se află la 32 km sud
de Miercurea-Ciuc, 37 km nord de Sfântu Gheorghe, 67 km de Braşov şi 35 km de Baraolt.
Teritoriul administrativ al oraşului se învecinează la nord,sud est şi vest cu comuna Tuşnad.
Relieful zonei prezintă un caracter accidental cu vârfuri ce depăşesc 1200m şi văi adânci ale
căror cote se situează în jurul a 600-650m. Înălţimi ceva mai mari prezintă partea de nord (900-
1300m) corespunzătoare structurilor vulcanice în timp ce spre altitudinile mai mici sunt
caracteristice formaţiunile sedimentare. Vârful Pilişca mare (1773m), Ciomatu Mic (1286m),
Ciomatu Mare (1323m) reprezintă forme tipice a căror natură vulcanică este uşor de
recunoscut. Formele de relief cu aspect de platou corespund depozitelor vulcanogen
sedimentare şi se dezvoltă caracteristic în jurul centrelor de erupţie Ana şi Mohoş. Având în
vedere versanţii uşor accesibili, zona de munte prezintă condiţii deosebit de favorabile
practicării turismului, drumeţiei. Albia Oltului asigură scurgerea apei în condiţii optime
datorită configuraţiei geografice a celor doi versanţi şi văi care le despart.
În funcţie de influenţa exercitată de factorii exogeni (precipitaţii, temperatura,
morfologia reliefului) şi factorii endogeni (construcţia geologica, tectonică), frecvenţa cea mai
mare a izvoarelor minerale se plasează în zona de geosinclinal (Carpaţii şi Subcarpaţii
Orientali, Subcarpaţii Getici şi Podişul Getic, Munţii Apuseni, Podişul Transilvaniei, Câmpia
de Vest), iar numărul cel mai redus, în zona de platforma (Câmpia Română, Podişul Moldovei
8
şi Podişul Dobrogei). Carpaţii Orientali, prin construcţia lor geologică variată, prin
numeroasele lor depresiuni intramontane şi mai ales prin prezenţa marelui lanţ vulcanic Oaş-
Gutâi-Călimani-Harghita se caracterizează prin cele mai numeroase izvoare minerale din ţara
noastră şi prin predominarea apelor carbogazoase. Aici se fac simţite manifestările
postvulcanice, sub forma emanaţiilor de CO2 şi mai rar de H2S ce afectează o suprafaţă foarte
mare (200 km lăţime), cunoscută sub numele de aureolă mofetică.
REŢEAUA HIDROGRAFIC Ă
Reţeaua hidrografică a judeţului este destul de bogată şi variată. Apele curgătoare sunt
dominate de Olt, Mureş şi Târnava. Oltul (85 Km pe teritoriul judeţului) şi Mureşul (72 Km pe
teritoriul judeţului) au trasee deosebit de pitoreşti. De-asemenea pe teritoriul judeţului se
regăsesc peste 2000 de izvoare de apă minerală care sunt legate de activitatea postvulcanică,
acestea sunt ape carbogazoase, bicarbonat, feruginoase, sulfuroase, reci sau hipotermale.
Oraşul este amplasată pe terasele râului Olt. Împreună cu afluenţii săi principali de pe cursul
superior prezintă surse mixte de alimentare cu apă 68-69% din surse de suprafaţă iar restul din
apele freatice şi cele subterane. Ca urmare răul Olt se încadrează în regimul de alimentare de
tip carpatic-oriental. Din punct de vedere al caracteristicilor hidrochimice pe acest tronson
Oltul se încadrează în categoria râurilor bicarbonatate, calcice. Apa are o mineralizare mai
mare decât cea medie, datorită alimentării cu apele minerale din toate izvoarele existente în
zonă. Apele de suprafaţă sunt prezente în zona oraşului Băile Tuşnad sub forma de izvoare
naturale carbogazoase, în general cu debite mici şi foarte mici, cele mai importante fiind
captate. Apele provenite din izvoarele de apă dulce, au un debit constant. Apele de suprafaţă
sunt colectate de râul Olt.
CLIMA
Poziţia geografică a localităţii, altitudinea de 650m aparţine climatului sub alpin. Acest
climat se caracterizează în general prin scăderea presiunii atmosferice şi a temperaturii medii
anuale în raport cu creşterea altitudinii, prin scăderea umidităţii relative şi creşterea cantităţii
de radiaţii luminoase şi ultraviolete. Înconjurată de brazi seculari, staţiunea beneficiază de aer
9
curat, ozonizat, bogat în aerosoli şi ioni negativi şi de un climat subalpin. Temperatura medie
anuală este de 8 °C (iulie 17,5 °C, ianuarie -7 °C) şi ierni reci, nebulozitate redusă.
Zăpada se menţine la sol 60 -70 zile pe an, numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ este de
160. Vânturile sunt puternic influenţate de relief, atât în privinţa direcţiei cât şi a vitezei.
Frecvenţele medii anuale înregistrate la Băile Tuşnad indică predominanţa vânturilor NV şi
SE, mai rar Sud-Est-Nord Vest, prezintă intensităţi reduse şi sunt în general reci şi uscate. Din
punct de vedere biogeografic vegetaţia judeţului este variată şi bogată, dispusă etajat.
Pădurile ocupă o suprafaţă importantă întinzându-se în vestul şi estul localităţii pe teritoriul
comunei învecinate şi deţin un fond cinegetic bogat şi variat ca structură care sporeşte
activitatea peisagistică a zonei.
CARACTERISTICI GEOTEHNICE
Oraşul Băile Tuşnad se situează într-o zonă în care se întâlnesc munţii Bodocului,
munţii Harghita şi munţii Baraoltului, în versantul stâng al râului Olt. Această zonă reprezintă
extremitatea sud-estică a lanţului vulcanic neogen în contact cu zona flişului intern creatic al
Carpaţilor orientali.
10
Fundamentul este alcătuit din roci sedimentare ale flişului Carpaţilor Orientali, strate de Sinaia
constituite din gresii cu diaclaze de calcit de vârstă cretacic, peste care s-au aşezat edificiile
vulcanice de vârstă neogencuaternare. Vulcanismul neogen-cuaternar s-a desfăşurat în cadrul
unor aparate cu activitate variată, preponderent explozivă, dar şi cu lungi perioade de activitate
efuzivă şi de paroxism. În structura geologică a fost
separat la partea inferioară alcătuită din produsele primei etape a vulcanismului desfăşurat în
Panonian. La partea superioară sunt prezente ultimele etape de activitate vulcanică cu
desfăşurare în Panonianul superior - Cuaternarul inferior. Produsele primei etape a
vulcanismului sunt integrate în formaţiunea vulcano-sedimentară, care constituie baza
edificiului vulcanic. Formaţiunea vulcano-sedimentară este alcătuită dintr-o alternanţă de roci
piroclastice, depuse subacvatic sau subaerian, cu depozite epiclastice formate din fragmente de
roci eruptive, depuse subacvatic. Aceste fragmente de roci eruptive sunt constituite din
andezite piroxenice sau amfibolice, cu dimensiuni şi grade de rulare variate prinse într-o
matrice de natură sedimentară cu frecvente procese de transformare (argilizare, limonitizare,
sideritizare.
Acumularea depozitelor vulcano-sedimentare, s-a produs sincron cu diferite momente efuzive
sau explozive. A doua etapă eruptivă cuprinde manifestările care au avut loc în Panonianul
sup.- Cuaternarul inf. În acest interval activitatea vulcanică se caracterizează prin dezvoltarea
moderată a produselor explozive iar succesiunea erupţiilor a avut o desfăşurare complexă.
Activitatea a început prin erupţii de andezite amfibolice şi a continuat cu erupţii de andezite cu
amfiboli şi piroxeni şi andezite cu piroxeni.
Adâncimea de îngheţ este la -1,10 m, adâncimea minimă de fundare fiind de – 1,20 m. Terenul
de fundare prezintă indici calitativi - geotehnici şi caracteristici fizico - mecanice, având valori
normale pentru tipurile de roci componente reprezentative.
Zona oraşului Băile Tuşnad se încadrează în zona seismică de calcul "E", Ks = 0,12 şi perioada
de colţ Tc = 0,7. Conform STAS 6054-85 adâncimea de îngheţ este de 1,10 metri.
11
FAUNA
Este formată din păduri de răşinoase, elementele dominante fiind bradul şi molidul
întrerupte de întinse pajişti montane secundare, mai ales în zonele defrişate şi din păduri de
amestec fag şi molid.
Fauna este şi ea variată ca în toate pădurile montane ale ţării. Dintre animalele cele mai des
întâlnite sunt: lupul (Canis Lupus), cerbul carpatian (Cervus Elaphus Carpaticus), mistreţul
(Sus Scrofa), ursul carpatin (Ursus Aeetos), vulpea (Vulpes vulpes), veveriţa (Lutra vulgaris),
bursucul (Melis melis), dihorul (Putorius putorios), iepurele (Lepus europeanus), etc.
Dintre păsări amintim: cocoşul de munte (Picorides Tridactylus alpinus), cucul (Cuculus
canarus), corbul (Conus corat), etc. Trăiesc de asemenea numeroase specii de reptile, precum:
vipera (Vipera berus), şopârla de munte (Lacerta vivpera), iar în apele repezi de munte trăiesc
păstrăvul indigen (Salmo trutta forio) şi păstrăvul fântânel (Selvehinus fontinalis).
SOLUL
Cele mai răspândite fiind solurile brune şi brune acide (datorită degajării bioxidului de
carbon), precum şi solurile litomorfe (calcare şi dolomite) existente pe versanţii munţilor din
jur. Succesiunea litologică este alcătuită în general din argile fine şi nisipuri argiloase respectiv
pietrişuri.
ZONELE EXPUSE LA RISCURI NATURALE
Riscuri naturale:
În cadrul oraşului Băile Tuşnad se pot identifica zone care ocazional sunt inundate de
apele curgătoare. Acest două zone se situează în valea râului Olt conform planşei situaţie
existentă disfuncţionalităţi. Este important ca la amplasarea noilor construcţii să se aibă în
vedere acest lucru. Aceste zone cu pericol de inundaţii se situează adiacent râului Olt (în partea
sudică a localităţii pe latura stângă a râului Olt). Zonele inventariate cât şi suprafaţa lor, care
ocazional sunt inundate de apele curgătoare, sunt reprezentate pe planşa de analiză a situaţiei
existente.
12
În cazul pârâurilor şi râurilor se interzice modificarea albiei acestora prin lucrări de terasament
sau construcţii, defrişarea vegetaţie de pe margine pârâurilor. Aceste modificări sunt permise
doar în cazul când acestea devin necesare pentru protejarea localităţii de inundaţii doar pe bază
de studii şi proiecte de specialitate.
Inventarierea şi delimitarea zonelor cu riscuri naturale, în principal suprafeţe supuse periodic
inundării şi suprafeţelor cu alunecări de teren se inventariază şi se delimitează cu factorii locali
şi judeţeni interesaţi pe baza :
– cercetărilor de pe teren
– studiilor geotehnice privind construibilitate terenurilor şi condiţiilor de fundare a
construcţiilor
– a concluziilor studiilor de specialitate, întocmite în acest scop
– detalierea macro-zonării teritoriului ţării cuprinsă în secţiunea P.A.T.N.
– informaţii de la localnici privind evoluţia fenomenelor, ritmicitatea şi amploarea lor.
Zonele de riscuri naturale se definesc în baza studiilor de fundamentare :
Cauzele producerii dezastrelor:
– Cutremure de pământ
– Inundaţii ploi torenţiale, topiri bruşte de zăpadă,accidente produse la lucrările existente
pe cursurile râurilor, rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regulată a cursurilor
de apă sau erori umane
– Alunecări de teren, precipitaţii atmosferice care pot activa alunecări mai vechi sau pot
provoca alunecări noi, eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane, acţiunea
îngheţului-dezgheţului, defrişarea abuzivă a plantaţiilor a pădurilor.
Efecte
cutremure: avarii la structurile de rezistenţă a clădirilor sau distrugeri parţiale sau totale
inundaţii: obiective afectate clădiri, drumuri, poduri, podeţe, căi ferate, reţele tehnico edilitare,
baraje, diguri, suprafeţe intravilan extravilan
alunecări de teren: reţele tehnico edilitare, poduri, podeţe, drumuri căi ferate, suprafeţe
intravilan extravilan
13
Delimitarea şi ierarhizarea se face pe baza hărţilor de risc natural:
– cutremure de pământ: conform zonelor de intensitate seismică
– inundaţii calea viiturii, zonă frecvent inundabilă, zonă potenţial inundabilă
– alunecări de teren conform potenţialului de producere, respectiv zone cu potenţial
scăzut de alunecare, mediu şi ridicat
În zona teritoriului oraşului Băile Tuşnad se recomandă ca înaintea stabilirii definitive a
amplasamentelor destinate obiectivelor noi să se recurgă la studii de amplasament din care să
reiasă următoarele:
– dacă există sau nu izvoare de apă minerală carbogazoase sau mofete de CO2 uscat în
incinta zonei sau în împrejmuirile acesteia
– gradul de degradare al terenului în urma eroziunii provocate de agresivitatea naturală
combinată cu acţiunea apelor de suprafaţă provenită din izvoarele de amonte şi precipitaţii
– dacă există pericolul producerii unor alunecări de teren
– date despre comportarea în timp a construcţiilor existente în vecinătatea zonei
RELAŢII ÎN TERITORIU
Oraşul Băile Tuşnad este integrat în circuitul căilor rutiere ale ţării prin DN 12 pe direcţia sud
nord şi prin legătura feroviară Braşov-Miercurea-Ciuc –Ciceu. Este situată în partea de sud a
judeţului Harghita şi perimetral se învecinează cu comuna Tuşnad. Conform evidenţelor
cadastrale oraşul Băile Tuşnad are în administrare o suprafaţă de 189 ha. Suprafaţa teritoriului
administrativ pentru oraşul Băile Tuşnad a fost preluată de la Oficiul judeţean de Cadastru,
Geodezie şi Cartografie a judeţului Harghita precum şi hotarul dintre oraşul Băile Tuşnad şi
comuna Tuşnad.
Accesul în localitate este uşor, având legătură rutieră şi feroviară de importanţă
judeţeană şi naţională magistrala 316 Braşov – Deda - Războieni. Calea principală de circulaţie
carosabilă a localităţii este DN 12 din care se ramifică restul străzilor .
Accesul dinspre Miercurea Ciuc se realizează pe DN 12 şi se află la 32 km sud de Miercurea-
Ciuc, 37 km nord de Sfântu Gheorghe, 67 km de Braşov şi 35 km de Baraolt. În ceea ce
14
priveşte starea actuală a drumului DN12 este în stare foarte bună lucrările de reabilitare ale
drumului fiind terminate de curând însă străzile componente necesită lucrări de reabilitare şi
întreţinere. Îmbunătăţirea stării de viabilitate se propune a se realiza prin consolidarea şi
amenajarea drumurilor componente.
NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMIC Ă
Datorită aşezării geografice a oraşului în apropierea de două oraşe Miercurea Ciuc şi Sfântu
Gheorghe existenţa căilor de acces de importanţă naţională, a unui potenţial natural existent a
influenţat în mod pozitiv dezvoltarea economică a oraşului.
Oraşul Băile Tuşnad a fost declarat oraş în 1968 la împărţirea teritorial administrativă a ţării,
este o localitate cu profil mixt însă ponderea cea mai mare o are funcţiunile balneare, de turism
faţă de cele industriale. Practic în cadrul oraşului nu mai există zone industriale.
În jurul oraşului există un important potenţial forestier, legat de un ecosistem valoros ca floră
şi faună, posibil de exploatat turistic sau economic.
În data de 10.02.2011 s-a semnat contractul nr.1216/10.02.2011 aferent cererii de finanţare a
proiectului „Ridicarea staţiunii Băile Tuşnad la rang naţional în domeniul turismului, prin
conectarea resurselor şi produselor turistice într-un sistem unitar şi promovarea acestora pe
piaţa turistică din România”, cod SMIS 18644, în cadrul Programului Operaţional Regional
2007-2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul Major
de Intervenţie 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în
scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, Operaţiunea Dezvoltarea şi
consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor
de marketing specifice. Proiectul a fost semnat între Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului în calitate de Autoritate de management şi Oraşul Băile Tuşnad. Obiectivul general
al proiectului este promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru
creşterea atractivităţii oraşului Băile Tuşnad ca destinaţie turistică.
15
Prin promovare se doreşte ca sectorul turistic să contribuie la creşterea economică a oraşului,
înfiinţarea de noi locuri de muncă, iar prin turism sprijinirea consolidării identităţii proprii a
zonei turistice Băile Tuşnad. Băile Tuşnad s-au format de-a lungul celor 44 de izvoare naturale
prezente aici. Din numărul mare de surse de apa, care alimentează punctele de tratament, doar
6 sunt amenajate şi folosite, din care izvoarele Stănescu, Mikes, Apor şi Ileana sunt cele
folosite pentru curele externe. În rest, cei care îşi doresc un tratament natural, pot opta pentru
unul dintre centrele disponibile, în care se tratează diverse afecţiuni, cum sunt cele
cardiovasculare, digestive, endocrine, urinare şi nervoase. Posibilităţile pe care le oferă
complexele de tratare de aici sunt următoarele: masaj reflex, băi, cură internă cu ape minerale,
magnetoterapie, băi galvanice, gimnastică medicală, cure de băi carbogazoase calde,
împachetări cu parafina, terapii în apă, fizioterapii etc. În plus, reconfortarea psihică este
asigurata aici de un bioclimat tonic, bogat în ioni negativi şi în aerosoli.
Indicaţii terapeutice:
– Afecţiuni cardiovasculare (stări după infarct miocardic, tulburări circulatorii, afecţiuni
valvulare ale miocardului, hipertensiune arterială, tulburări circulatorii);
– Afecţiuni ale sistemului nervos (nevroză astenică, distonii neurovegetative, stări
astenice secundare, stări de oboseală fizică şi intelectuală);
– Afecţiuni digestive (boli ale stomacului, tulburări funcţionale ale colonului, gastrite
cornice,enterocolite, dischinezii biliare);
– Afecţiuni endocrine (hipertiroidie uşoară, insuficienţă suprarenală, boala Basedow);
Tipuri de proceduri :
– Băi cu CO2, mofete, băi galvanice, masaj;
– Împachetări cu parafină, băi de plante, masaj;
– Magneto-diaflux, ionizări, cultură fizico medicală;
– Cură internă cu ape minerale, masaj manual reflex;
– Magnetoterapie, cultură fizică medicală, masaj, cură de teren, cură internă.
16
Factori naturali de cură:
– Ape minerale carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonatate;
– Mofete;
– Bioclimat de tip subalpin, stimulant, tonifiant.
– Compoziţia resurselor minerale:
– Izvorul Stănescu: debit 405 l/h, T. 7 °C; pH 6,2 natural carbogazoasă, bicarbonatată,
sodică, calcică, magneziană, hipotonă;
– Izvorul Apor: debit 7200 l/h, T. 7 °C; pH 5,3; natural carbogazoasă, feruginoasă,
clorurată, bicarbonată, sodică, calcică, hipotonă;
– Izvorul Mikes: debit liber; T. 14 °C, pH 5,6, natural carbogazoasă, uşor feruginoasă,
clorurată, bicarbonatată, sodică, hipotonă.
Prin cura interna se pot trata afecţiuni digestive, gastrite hipoacide, precum şi hepato-colecistite
cronice, boli metabolice şi neuro endocrine. Prin cura externă băile sunt recomandate în
afecţiuni cardiovasculare, tulburări circulare, reumatice şi nevroza astenică sau de
suprasolicitare, bolile ale aparatului locomotor.
Staţiunea Băile Tuşnad dispune de bază de tratament, unde se efectuează băi carbogazoase
calde, aplicaţii cu parafina, hidroterapii şi fizioterapii, gimnastică medicală, electroterapie.
Complexul este dotat cu 40 de vane şi poate cura 800 de pacienţi pe zi. Bazinul în aer liber este
alimentat de apele Izvorului Băilor.
Oraşul Băile Tuşnad dispune în prezent de şase hoteluri, 60 de vile respectiv 152 case de
vacanţă.
Hotel"Fortuna"***
Hotel"Tuşnad"**
Hotel"Ciucaş"**
Hotel"Olt"**
Hotel"Onix"**
Hotel"Astoria"**
17
– Complexul hotelier Fortuna dispune de 10 camere duble, un apartament de lux cu
jacuzzi şi un apartament cu doua camere dispuse pe trei nivele cu un total de 26 de
locuri.
– Hotel Tuşnad cu 212 locuri de cazare repartizate in 85 de camere.
– Hotel Ciucaş din Baile Tuşnad dispune de cazare în camere sau apartamente de 3*,
baza de tratament şi wellness, restaurant şi bar, precum şi sala de conferinţe. Hotelul
Ciucaş dispune de 238 locuri de cazare, structurate in 103 camere duble, 13
apartamente si 3 apartamente de lux.
– Complexul hotelier O3zon are în dotare 117 camere din care 91 camere twin, 20
camere matrimoniale, 5 apartamente şi 1 apartament de lux, toate clasificate la 3 stele.
– Hotel Onix clasificat la categoria doua stele are o capacitate de 72 de locuri, având
camere cu 2 paturi şi apartamente cu grup sanitar propriu.
– Hotel Astoria clasificat la categoria două stele cu o capacitate de 74 de locuri în 34 de
camere duble, are legătură directă cu Baza de tratament printr-un tunel de trecere, cu
centrală termică proprie, ce asigură apa caldă şi căldura conform normativelor legale şi
clasificării . Hotelul clasificat la ** are camere cu 2 paturi şi 3 apartamente cu grup
sanitar propriu.
AGRICULTURA
Având în vedere climatul depresionar intramontan, agricultura ca potenţial de dezvoltare
economică, oferă posibilităţi reduse atât ca extindere a activităţii cât şi în asigurarea de locuri
de muncă stabile, pentru a putea fi considerată ramură în dezvoltarea economică viitoare.
Conform evidenţelor cadastrale oraşul Băile Tuşnad are în administraţie o suprafaţă de teren de
189,00 ha.
Suprafaţa teritoriului administrativ pentru oraşul Băile Tuşnad a fost preluată de la Oficiul
judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie a judeţului Harghita. Suprafaţa administrativă
reprezintă şi suprafaţa intravilanului.
18
Suprafaţa totală a teritoriului administrativ al oraşului Băile Tuşnad este de 189,00 ha din care:
- arabil 2 ha
- fâneaţă 15 ha
- păşuni 11 ha
- pădure 54 ha
- alte terenuri 161ha din care:
- ape 6ha
- drumuri şi căi ferate 14 ha
- construcţii 86 ha
- neproductiv 1 ha
Suprafaţa total agricolă deţine o pondere de 14,81% din total.
Structura terenului agricol evidenţiază următoarele aspecte:
- total teren agricol 28 ha din care:
- arabil 2 ha
- păşuni 11ha
- fâneaţă 15ha
Suprafaţă totală alte terenuri 85,19%.
Suprafaţa fondului forestier este de 28,57%.
În structura terenurilor agricole se evidenţiază următoarele aspecte:pajiştile naturale (păşuni şi
fâneţe) domină în structura teritoriului agricol cu o pondere de 92,86%.
În cadrul oraşului nu există efective de animale importante acest aspect arătând că nici această
ramură nu poate fi considerată în dezvoltarea economică viitoare.
INDUSTRIA
În cadrul oraşului nu există unităţi industriale. În cadrul oraşului funcţionează societăţi
comerciale cu profil de turism şi comerţ.
19
TURISMUL
Poziţia geografică cu o accesibilitate uşoară situat pe o cale rutieră de importanţă naţională,
regională , valorile de patrimoniu construit şi natural atât din interiorul oraşului cat şi din
împrejurimile sale, dar şi tradiţiile culturale cu rol identitar major(tradiţia apei minerale, a
tratamentului balnear) reprezintă avantaje decisive ale oraşului in competiţia intre localităţi-
staţiuni pentru atragerea turiştilor şi găzduirea evenimentelor. Existenţa unei infrastructuri
balneare şi sportive in reconstrucţie-extindere, dar şi proximitatea unor destinaţii turistice
renumite pe plan naţional şi internaţional amplifică atractivitatea evenimentelor (festivaluri,
competiţii sportive) organizate in oraş. În acest fel, turismul clasic ( balnear, cultural, urban,
rural, montan) şi turismul specializat cu caracter sportiv, de evenimente, studii) se susţin şi se
impulsionează reciproc.
– Turismul pentru tratament balnear are cea mai mare tradiţie şi cel mai mare număr de
turişti. Are cele mai mari şanse de dezvoltare, date fiind varietatea resurselor (ape minerale
diverse, mofete, solfatare, nămol de turbă) şi bogăţia lor. Pe plan local şi regional există
localităţi cu potenţial de dezvoltare în acest gen de turism, unele fiind chiar cu tradiţie aşa
cum le arată şi numele. Promovarea eco - turismului în toate zonele care să aducă venituri
fără să afecteze negativ peisajul natural şi care să încorporeze valorile culturale şi
tradiţionale ale regiunii. Exploatarea favorabilă a beneficiilor oferite de peisajul deosebit de
valoros din cadrul oraşului precum şi din împrejurimi.
– Turismul montan dispune de largi posibilităţi de dezvoltare, îndeosebi pentru practicarea
sporturilor de iarnă şi a drumeţiei montane. Dezvoltarea unor trasee de schi fond, pârtie de
bob, schi alpin sau patinoar deschis toate acestea ar revigora turismul din zonă.
– Turismul de tranzit se localizează pe principalele artere de circulaţie ce traversează judeţul,
astfel că cele mai importante localităţi situate pe principalele fluxuri de circulaţie devin
centre ale turismului itinerant – Miercurea Ciuc, Băile Tuşnad, Sf. Gheorghe, Miercurea
Ciuc,Gheorgheni.
20
INDICATORI DE REFERIN ŢĂ PRIVIND SITUA ŢIA ACTUAL Ă
2.1. SUPRAFAŢA ADMINISTRATIV Ă
Oraşul Băile Tuşnad ocupă o suprafaţă de 189 hectare (0,0284% din suprafaţa totală a
Judeţului Harghita), din care cea mai mare suprafaţă (85,19%) o reprezintă terenul neagricol -
161 Ha.
După forma de proprietate, terenul agricol este deţinut în proporţie de peste 64,28% de
proprietari privaţi, în timp ce terenul neagricol este deţinut într-o proporţie de peste 54,03.% de
stat.
Cf legii 213 mai există şi proprietatea privată a statului.
Tabel nr.1- Impărţirea suprafeţei administrative, după forma de proprietate
Specificaţie Teren agricol Teren neagricol Total
ha % ha % ha
Proprietate publica a UAT 0 0 35 18,51 35
Proprietate privată a UAT 0 0 25 13,22 25
Proprietate privată 28 14,81 101 53,44 129
TOTAL 28 14,81 161 85,17 189
Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Băile Tuşnad
Din punct de vedere al evoluţiei terenului, în ultimii 5 ani structura suprafeţei
administrative a oraşului s-a menţinut constantă după cum se poate observa din datele
prezentate mai jos.
21
Tabel nr.2 - Evoluţia terenului pe categorii de folosinţă
Categorie de folosinţă Suprafaţa (ha / km)
An 2014 An 2013 An 2012 An 2011 An 2010
Teren agricol, din care: 28 28 28 28 28
- arabil 2 2 2 2 2
- păşuni şi fâneţe 26 26 26 26 26
- vii şi livezi 0 0 0 0 0
Păduri si alte terenuri cu vegetaţie forestieră
54 54 54 54 54
Ape şi bălţi 6 6 6 6 6
Teren intravilan 15 15 15 15 15
Drumuri (km) 19 19 19 19 19
Neproductiv 1 1 1 1 1
Suprafaţa totală 189 189 189 189 189
Sursa- Biroul Urbanism Primăria Băile Tuşnad
Suprafaţa agricolă totală este alcatuită din teren arabil în cea mai mare parte – 2 ha 7,1%),
păşuni şi fâneţe 26 ha (92,9%) .
Fondul forestier acoperă 54 hectare, ocupând locul 27,3 in structura suprafeţei administrative
a oraşului (27,3% din totalul suprafeţei administrative) şi este reprezentată de păduri şi alte
terenuri cu vegetaţie forestieră.
Luciul de apa care se află pe întinderea oraşului Băile Tuşnad este de 6 hectare, reprezentând
3,2% din suprafaţa totală a oraşului şi este alcătuit din Lacul Ciucaş, Râul Olt şi două pârâurii.
2.1.1. Intravilanul localităţii
22
Terenul intravilan al oraşului Băile Tuşnad ocupă în prezent o suprafaţă de 189 hectare
alcătuită în intregime de intravilan
Tabel nr.3 - Bilanţul teritorial intravilan
ZONE FUNCTIONALE
An 2014 An 2006
Suprafata (ha)
Procent (% ) din total
intravilan Suprafata (ha)
Procent (% ) din total
intravilan
Locuinte si functiuni complementare 79,83 42,24 79,53 42,07
Unitati industriale si depozite 0,3 0,16 0,3 0,16
Unitati agro-zootehnice 1,2 0,64 1,2 0,64
Institutii si servicii de interes public 7,49 3,96 7,49 3,96
Cai de comunicatie si transport (rutier)
15,02 7,95 15,02 7,95
Spatii verzi, sport, agrement, protectie
8,3 4,39 8,6 4,55
Constructii tehnico-edilitare si zone protectie
0,7 0,37 0,7 0,37
Gospodarire comunala, cimitire 1,06 0,56 1,06 0,56
Destinatie speciala 0 0 0 0
TOTAL INTRAVILAN 189 189
Sursa: PUG Băile Tuşnad
2.1.2. Fondul locativ
Fondul locativ constituie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de proprietate,
inclusiv case de locuit, case specializate ( case de plasament), apartamente, încăperi de serviciu
şi alte încăperi locative în alte construcţii utile pentru locuit.
23
Fondul locativ pe forme de proprietare se divizează astfel:
• fondul locativ public - fondul locativ care se află în proprietatea statului şi în deplină
administrare gospodărească a întreprinderilor de stat; fondul locativ municipal care se află în
proprietatea raionului (oraşului).
• fondul locativ privat - fondul care se află în proprietatea cetăţenilor (case de locuit
individuale şi apartamente.
Tabel nr. 4 - Evoluţia fondului locativ din oraşul Băile Tuşnad in perioada 2010-2014
An Total locuinţe
(numar)
Total suprafaţă locuibilă
(mp)
Proprietate publică (numar)
Proprietate privat ă (numar)
Proprietate privat ă (mixtă)
2002 905 884427 86 819 0
2010 937 889800 118 819 0
2011 937 889800 118 819 0
2012 937 889800 118 819 0
2013 937 889800 118 819 0
2014 937 889800 118 819 0
Sursa: Birou Urbanism, Primăria Băile Tuşnad
Se observă o creştere a fondului locativ, atât a celui public, cât şi a celui privat, deşi numărul populaţiei este în scădere. Fondul locativ public nu acoperă necesităţile existente, rămânând nesoluţionate peste 49 de cazuri sociale, cu toate că în anul 2009 au fost date în folosinţă un număr de 32 apartamente construite prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe.
Din cele 49 de cereri pentru locuinţe sociale construite pentru chiriaşii evacuaţi din clădirile retrocedate foştilor proprietari se pot soluţiona 16 cereri prin atribuirea de locunţe sociale construite din fonduri guvernamentale. Toate locuinţele de la bloc au centrale individuale de încălzire şi apă caldă, utilizând ca şi combustibil gazul metan, case particulare utilizează combustibilul solid şi gazul metan. În ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică, toate locuinţele sunt racordate la reţeaua electrică. Din totalul locuinţelor din oraş, peste 98% beneficiază de apă potabilă curentă din reţeaua locală de alimentare cu apă şi circa 60% sunt racordate la reţeaua de canalizare a oraşului. Majoritatea locuinţelor sunt racordate la utilităţi şi dispun de condiţii satisfăcătoare de trai.
24
DEMOGRAFIE
Reperele demografice ale evoluţiei la nivelul Primăriei Băile Tuşnad reprezintă elemente de interes major pentru definirea obiectivelor strategice şi a planurilor de acţiune pe termen mediu şi lung. Din acest motiv am sintetizat următoarele informaţii ca fiind relevante.. Tabel nr.5 - Populaţia stabilă din mediul urban al judetului Harghita
Localitatea
Populaţie stabilă (numar persoane)
RPL 2011 Reactualizare RPL 2014 prin serviciul de evident a populatiei
JUDET Harghita 310867
ORAS Băile Tuşnad 1641
Raportat la nr total al populatiei, orasul Băile Tuşnad se afla pe locul 7 la nr de locuitori
Sursa: Recensământul populaţiei 2011 sau actualizat de la Serviciul de Evidenţa a Populaţiei
Densitatea populaţiei în oraşul Băile Tuşnad este de 868,25 locuitori/kmp, situându-se
peste media pe judeţ (46,8 locuitori/kmp).
După etnie, locuitorii din Băile Tuşnad sunt în proporţie de peste 89,15% maghiari,
6,34% români si doar 1,71% reprezintă populaţia de etnie romă şi 0,18 de alte etnii.
După religie, locuitorii din Băile Tuşnad sunt în proporţie de peste 82,44% romano-
catolici, 6,94% ortodocşi, 5,36 reformaţi, 2,94 de alte religii.
La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-
a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să
declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost
colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste
caracteristici.
Comparativ cu recensamăntul anterior nu sunt modificări majore, la recensemântul din
2002 arătând următoarea componenţă:
25
După etnie, locuitorii din Băile Tuşnad sunt în proporţie de peste 93,4% maghiari, 6,13%
români si doar 0,4% reprezintă populaţia de etnie romă şi 0,05 de alte etnii.
După religie, locuitorii din Băile Tuşnad sunt în proporţie de peste 83,1% romano-catolici,
6,48% ortodocşi, 7,06 reformaţi, 3,18 de alte religii.
Impărţirea populaţiei pe grupe de vârsta
Tabel nr.6 - Populaţia din oraşul Băile Tuşnad pe grupe de vârstă
Grupa de vârstă Nr. persoane Procent %
sub 5 ani 68 4,14
5 – 9 ani 108 6,58
10-14 ani 108 6,58
15-19 ani 71 4,33
20-24 ani 88 5,36
25-34 ani 217 13,22
35-49 ani 340 20,72
50-59 ani 237 14,44
60-64 ani 105 6,40
65-74 ani 173 10,54
75-84 ani 104 6,34
peste 85 ani 22 1,34
TOTAL POPULATIE 1641 100
Sursa: Recensământul populaţiei 2011
După 1990 într-un context economic şi politic schimbat, dinamica economică a localităţilor s-
a modificat şi ea. Perspectivele de evoluţie a populaţiei se bazează în principal pe creşterea
naturală, deoarece este probabil ca în viitor mişcarea migratorie să devină nesemnificativă.
Evoluţia populaţiei în viitorii 10 ani ar putea avea în vedere două ipoteze posibile de evoluţie:
26
în ipoteza menţinerii caracteristicilor fenomenelor demografice din ultimii 10 ani, populaţia ar
continua să descrească sensibil
în ipoteza redresării tendinţelor mişcării naturale (creşterea natalităţii şi reducerea
mortalităţii) va fi posibilă o stopare a scăderii populaţiei.
Starea civilă a populaţiei din oraşul Băile Tuşnad
Tabel nr.7 - Starea civilă a populaţiei din oraşul Băile Tuşnad
Oraşul Băile
Tuşnad
POPULATIA
STABILA
TOTAL
S T A R E A C I V I L Ă L E G A L Ă STAREA
CIVILA
DE FAPT
Persoane care
traiesc in uniune
consensuala
Necasatorit(a) Casatorit(a) Vaduv(a) Divortat(a) Informatie
nedisponibila
Ambele sexe 1641 693 721 159 68 - 98
Masculin 765 349 356 33 27 - 49
Feminin 878 344 365 126 41 - 49
Sursa: Recensământul populaţiei 2011
Tabel nr. 8 - Nivelul de educaţie a populaţiei din oraşul Băile Tuşnad
Oraşul Băile
Tuşnad
POPULATI
A
STABILA
DE 10 ANI
SI PESTE
TOTAL
N I V E L U L I N S T I T U T I E I D E I N V A T A M A N T
A B S O L V I T E
Superior
Post-
liceal
si de
maistri
Secundar
Prima
r
Fara scoala
absolvita
Total
din
care:
Total
Superior
Inferior
(gimnaz
ial)
Tot
al
din care:
Univer
sitar
de
licenta
Liceal
Profesio
nal
si de
ucenici
Persoan
e
analfabe
t
Total, din care: 1465 172 157 66 1042 467 201 374 152 33 -
Masculin 674 76 71 26 496 233 118 145 61 15 -
Feminin 791 96 86 40 546 234 83 229 91 18 -
Sursa: Recensământul populaţiei 2011
27
Tabel nr. 9 - Mişcarea naturală a populaţiei (număr persoane)
An
Născuţi vii Decedaţi Sporul natural
Jud. Harghita
Oraş Băile Tuşnad
Jud. Harghita
Oraş Băile Tuşnad
Jud. Harghita
Oraş Băile Tuşnad
2010 3542 18 3657 22 -4
2011 3278 11 3556 20 -9
2012 3360 14 3564 16 -2
2013 3281 13 3384 24 -11
2014 * * * *
Sursa – INSSE Tempo online
*- nu avem date
Starea de ocupare a forţei de muncă şi gradul de sarăcie
Tabel nr. 10 - Populaţia ocupată civilă pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de
secţiune CAEN Rev.2 (număr persoane)
JUD. Harghita 2010 2011 2012 2013 2014
TOTAL, din care
AGRICULTURA, SILVICULTURA
SI PESCUIT
INDUSTRIE
CONSTRUCTII
COMERT CU RIDICATA SI CU
AMANUNTUL
TRANSPORT SI DEPOZITARE
Sursa – INSSE Tempo online
*- nu avem date
28
Tabel nr. 11 - Persoane (număr total) care au lucrat în agricultură, după statutul juridic al
exploataţiilor agricole
An 2010
ORAS
Baile Tusnad
JUDET
Harghita
Total , din care: 117 130774
Exploataţii agricole fără
personalitate juridică 115 129352
Exploataţii agricole cu
personalitate juridică 2 1422
Sursa – Recensământul agricol 2010
Comentarii pe evoluţia respectiva faţă de perioadele anterioare.
Identificarea unor cauze pentru aceasta situatie
Tabel nr. 12 - Numărul mediu al salariaţilor
AN Oraş Băile Tuşnad
(număr persoane)
JUD. Harghita
(număr persoane)
2010 460 59403
2011 483 59506
2012 623 62478
2013 573 61050
2014 * *
Sursa – INSSE Tempo online
*- nu avem date
Se observă creşteri ale numărului mediu al salariaţilor, datorate creşterii numărului
agenţilor economici ce activează pe raza oraşului şi judeţului.
29
Tabel nr. 13 - Evolutia numarului Şomerilor înregistraţi si Rata şomajului
Şomerii înregistraţi la din care: Rata
şomajului Rata
şomajului
Anii Agenţiile pentru
ocuparea femei - total (%) - femei (%)
for ţei de muncă (număr (număr persoane) persoane)
2010 52 24 3 1.4
2011 62 27 3.6 1.6
2012 51 29 2.9 1.7
2013 40 17 2.3 1
2014 29 12 1.8 0.7
Sursa – INSSE Tempo online
Se observă o scădere cu aproximativ 35% a numărului de şomeri înregistraţi, datorată
posibilităţii de reconversie profesională, ca urmare a absolvirii cursurilor de recalificare
organizate prin intermediul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă.
Tabel nr. 14 - Repartiţia pe clase de mărime a numărului populaţiei şomere,la nivel judeţean
Perioada
Nr. judeţe în clasa
de sub 10000 persoane şomere
Nr. judeţe în clasa de
10001 - 20000 persoane şomere
Nr. judeţe în clasele de 20001 – 30000 şi peste
30001 persoane şomere
Sept. 2013 18 (Harghita) 22 2
Dec. 2013 17 23 (Harghita) 2
Mar. 2014 18 (Harghita) 22 2
Iun. 2014 24 (Harghita) 16 2
Sept. 2014 21 (Harghita) 19 2
Dec. 2014 20 (Harghita) 20 2
Sursa: date lunare de pe www.anofm.ro
30
Populaţia oraşului Băile Tuşnad va fi afectată în viitor de următoarele fenomene demografice
cu efecte asupra situaţiei economico-sociale:
– Creşterea fluxurilor de populaţie tânără spre mediul urban sau spre zone rurale
modernizate datorită proceselor de urbanizare care se vor accentua în viitor;
– Multiplicarea problemelor comunităţilor de romi din oraş datorită creşterii
demografice a acestora;
– Îmbătrânirea populaţiei oraşului va pune probleme pentru asigurarea corespunzătoare
cu servicii sociale şi medicale;
– Creşterea în viitor a problemelor sociale şi economice legate de populaţia cu vârsta
peste 60 ani
– Scăderea ratei natalităţii, prin intrarea în perioada fertilităţii a generaţiilor reduse
numeric de femei născute după 1990;
– Creşterea numărului de plecări a persoanelor cu competenţe profesionale, mai ales a
tinerilor spre oraşe mai mari sau în străinătate;
– Creşterea în viitor a ratei de dependenţă economică a celor inactivi faţă de cei activi;
– Scăderea efectivelor de populaţie tânără care reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea
localităţii va reprezenta un factor restrictiv prin deficitul de resurse de muncă care va
apare pe piaţa muncii;
– Creşterea ponderii persoanelor cu vârsta peste 65 ani în următorii 10 ani, datorită
efectivelor numeroase de populaţie cu vârsta între 55-64 ani;
INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA EDILITAR Ă
Căile de acces
Principalele căi de acces sunt reprezentate de DN 12 (DE 578), care realizează legătura
oraşului Băile Tuşnad cu municipiul Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe.Acest drum este
foarte important pentru circulaţie.
31
Reţeaua de străzi mici, parcări, trotuare, administrată de Consiliul Local Băile Tuşnad,
este în prezent în lungime de aproximativ 19 km, din care 18 km drumuri şi 0,8 km trotuare.
Tabel nr.15 - Structura reţelei de străzi mici, parcări, trotuare din oraşul Băile Tuşnad
Categorie drum
Număr
Total km drumuri
Total km trotuare
Total km alei pietonale
Număr locuri de parcare
Drum comunal
Drum vicinal
Străzi 18 18 6 0,8 550
TOTAL 18 18 6 0.8 550
Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Băile Tuşnad
Starea tehnică a drumurilor în localitatea Băile Tuşnad este precară, doar 30% din drumuri fiind asfaltate. Practic, cea mai mare parte din drumuri nu este modernizată, drumurile sunt pietruite, cu balast sau balast în amestec cu pietriş şi se încadrează in categoria de trafic uşor. Accesul pietonal este slab dezvoltat, nu sunt amenajate trotuare decât pe 2,5 km, acostamentele sunt în marea majoritate din pământ.
În ceea ce priveşte sistemul de colectare şi evacuare ape pluviale aferent drumurilor,
acesta este ineficient, deoarece este realizat din şanţuri de pământ, in mare parte colmatate. În aceste condiţii, nu se realizeaza un drenaj corespunzător al apelor pluviale şi prin urmare starea drumurilor este direct afectată.
Tabel nr.16 - Detalierea structurii reţelei de drumuri din oraşul Băile Tuşnad
Categorie drum
Lungime drumuri (km)
Total (km),
Drumuri asfaltate Drumuri
de pamant
Drumuri
din care:
Reabilitate* / modernizate in perioada 2008-
2013
Drum comunal - - - - Drum vicinal - - -
Străzi 18 6 12
TOTAL 18 6 12
Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Băile Tuşnad
32
Transportul
Transport feroviar în oraşul Băile Tuşnad există staţie feroviară. Oraşul este străbătut de
magistrala 400 Braşov – Deda – Baia Mare.
Transportul public de persoane interjudeţean Harghita – celelalte localităţi vecine este
asigurat de mai multi operatori SC One Impex SRL; SC Tranbus Codreanu SRL; SC Tarsin
SRL , cu maşinile din dotare- autocare, autobuze, microbuze. Pe teritoriul oraşului nu sunt
amenajate staţii de autobuz.
Traficul staţionar
In prezent în oraş sunt amenajate doar 6 locuri de parcare în regim public.
Alimentare cu apă si apă uzată
Reţeaua de alimentare cu apă
Sursa de apă
In oraşul Băile Tuşnad, principala sursă de apă o constituie apa subterană, alimentarea cu apă
realizându-se prin extragerea din puţuri forate. Există 2 puţuri forate în comuna Sânsimion,
aducţiunea având o lungime de 16 km.
Sistem de colectare si depozitare
Apa extrasă din puţuri este colectată într-un depozit de 4. rezervoare cu o capacitate de
2x750, respectiv 2x 1000 mc/fiecare, capacitatea totală fiind de 3500 mc.
Staţia de tratare În prezent se lucrează la o nouă staţie de tratare a apei prin care se va
efectua preclorinarea cu hipoclorit şi trecerea acesteia prin staţia de filtrare şi clorinare înainte
de depozitare.
Reţeaua de alimentare cu apă are o lungime totală de 33 km şi a fost pusă în funcţiune
în 2014. Nu sunt cişmele.
Din totalul de 937 de locuinţe, până în acest moment la sistemul de alimentare cu apă
sunt racordate 877, adică un procent de 93,4%.
33
Tabel nr.17 - Tipuri de utilizatori ai serviciilor de alimentare cu apă 2013 -2014:
TIPURI DE UTILIZATORI Nr. racordate la retea alimentare cu apă
CASE PARTICULARE 552
POPULAŢIE (nr. contracte, în toate cartierele oraşului)
Contracte individuale la blocuri 325
Contractecte cu asociatiile de proprietari si locatari
AGENŢI ECONOMICI 89
UNITĂŢI UNITĂŢI SOCIALE (şcoli, grădiniţe, dispensar, piaţă, unitatea
de pompieri) 5
TOTAL 971
Consumul de apă potabilă
Tabel nr. 18 - Consumul de apă potabilă în oraşul Băile Tuşnad în perioada 2010-2014:
ANUL CONSUM
metri cubi / zi
2010 400
2011 325
2012 300
2013 250
2014 230
În România, Ordinul ministrului sănătăţii 536/1997 pentru aprobarea Normelor de
igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede, între altele, cantitatea
minimă de apă pe zi pentru un locuitor, care trebuie să fie de minim 50 litri (în scopul
acoperirii necesarului fiziologic, igienei individuale şi pregătirii hranei).
Surse de poluare a apei in oraş
În oraş nu sunt unităţi poluaturi, eventualele poluări sunt cele accidentale pe căile de
comunicaţii sau staţia de benzină din localitate. Elementele cele mai poluante pot fi
hidrocarburile.
34
Preţurile şi tarifele practicate
Potrivit prevederilor Hotărarii Consiliului Local Băile Tuşnad nr. 17/2014 începând cu
data de 01 aprilie 2014 se aplică următoarele preţuri pentru apa potabilă livrată în oraşul Băile
Tuşnad:
- Preţ pentru populaţie – 3,97 lei/mc
- Preţ pentru restul de utilizatori – 3,2 lei/mc
Preţurile la apă pentru populaţie conţin TVA în cotă de 24%, iar pentru restul
utilizatorilor nu conţin TVA.
Din informatiile analizate, este evident faptul că necesarul de apă este acoperit.
Reţeaua de ape uzate
În prezent, reţeaua de canalizare este in curs de execuţie, pe toată raza localităţii. Se vor
realiza 16 km de reţea.
Reţeaua de colectare a apelor pluviale din oraşul Băile Tuşnad este formată din şanţuri
şi rigolele de scurgere a apelor pluviale, însă acestea sunt parţial colmatate şi există riscul ca
localitatea să fie inundată de fiecare dată când va ploua mai abundent.
Energia termică
Sistem de termoficare propriu, prin centrale termice proprii cu gaz metan şi lemne.
Alimentare cu gaze
Oraşul Băile Tuşnad este racordat la sistemul naţional de distribuire a gazelor naturale.
Operatorul care deserveşte oraşul este E-ON Energie România.
Reţeaua de iluminat public
Sistemul de iluminat public reprezintă ansamblul format din puncte de aprindere, cutii
de distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene, fundaţii,
stâlpi, instalaţii de legare la pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare,
izolatoare, cleme, armături, echipamente de comandă, automatizare şi măsurare utilizate pentru
iluminatul public.
35
Reţeaua de iluminat public din oraşul Băile Tuşnad aparţine : stâlpi : S.C. ElectricaS.A.
şi primărie, corpuri de iluminat : Primarie şi are o lungime de 18 km.
Tabel nr.19 - Infrastructura reţelei de alimentare a iluminatului public
Denumire An 2010 An 2011 An 2012 An 2013 An 2014
Stâlpi de iluminat aparţinând companiei/primarie
337 337 339 399 399
Corpuri de iluminat 337 337 339 399 399
Sursa: Primăria Băile Tuşnad
Din cele 399 corpuri de iluminat, pe sodiu 62 bucăţi, fluorescente - 165 bucăţi, economice -
172 bucăţi.
In ceea ce priveşte consumul de energie, după estimativul pe 2014 pentru 5 instituţii
importante şi în acelaşi timp mari consumatoare de energie, se observă o tendinţă de creştere a
consumului. Acest lucru presupune luarea unor măsuri de optimizare a consumurilor energetice
printr-o exploatare raţională a instalaţiilor şi eliminarea factorilor de consum excesiv din aceste
unităţi.
Tabel nr.20 - Consumuri de energie, pe tipuri de consumatori din oraş Băile Tuşnad
Tipuri de utilizatori
Consumuri anuale (Mwh)
2013 2014 2015 estimat
Primărie 7 MWh 8 MWh 8 MWh
Bibliotecă 0,5 MWh 0,5 MWh 0,5 MWh
Şcoala gimnazială Jokai Mor 6 MWh 6 MWh 6 MWh
Sala de sport 9 MWh 9 MWh 9 MWh
TOTAL
Sursa: Primăria Băile Tuşnad
36
Poşta si telecomunicaţii
Pe teritoriul oraşului Băile Tuşnad funcţionează 1 oficiu poştal. Oraşul este conectat la
serviciile de telefonie fixă TELEKOM, serviciile de telefonie mobilă cu acoperire
corespunzătoare pentru toate zonele din localitate - VODAFONE, ORANGE, TELEKOM,
servicii de televiziune prin satelit, DOLCE , FOCUS SAT şi DIGI TV, televiziune prin cablu
S.C. UPC S.A.
Reţeaua de internet este asigurată de TELEKOM, S.C. UPC S.A. şi SC Next Gen SRL
INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
Serviciile de sănatate
Pentru asigurarea sănătăţii umane, în oraşul Băile Tuşnad nu funcţionează Spital
Orăşenesc.
Totodată, în localitate funcţionează un cabinet medical familiale şi patru cabinete de
specialitate (balneologie) şi un cabinet medical stomatologic individual.
Tabel nr.21 - Furnizori de servicii de sănătate
NR. CRT.
Furnizori de servicii de sănătate
Unitate de stat / Privată
1. Cabinet medic de familie privat
2. Cabinet de specialitate balneologie Stat/privat
3. Cabinet stomatologic privat Sursa – Primăria Băile Tuşnad
Tabel nr.22 - Indicatori servicii de sănătate
37
Indicatori Spitale
Cabinete Medicale
Stomatologice Individuale
Cabinete Medici de Familie
Farmacii
De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare
Numărul unităţilor
0 0 0 1 1 0 1 1
Numărul de paturi
0 0 0 1 1 0 0 0
Numărul de medici
specialişti 0 0 0 1 0 1 1 0
Numărul de asistente
0 0 0 1 0 1 1 0
Sursa - Primăria Băile Tuşnad
Nr. Crt. Indicatori 2014 2013 2012 2011 2010
1 Număr medici de familie 1 1 1 1 1
2 Număr medici specialisti 2 3 3 3 3
Serviciile de asistenţă socială
Potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 republicată, rolul autorităţii locale este de a
monitoriza în condiţii optime atribuţiile şi obligaţiile care le revin asistenţilor personali în
vederea ameliorării situaţiei persoanelor cu handicap grav astfel încât să primească îngrijire
specială la nivelul la care starea lor o cere.
Îngrijirile ce li se acordă pot permite persoanelor bolnave să-şi valorifice potenţialul
fizic, intelectual, spiritual, emoţional şi social, în pofida handicapului de care suferă.
În prezent în cadrul Primăriei oraşului Băile Tuşnad nu sunt angajaţi asistenti personali
ai persoanelor cu handicap.
Centre de tip respiro - structuri
38
La nivelul oraşului Băile Tuşnad sunt înregistrate 5 persoane cu handicap gradul grav
care au optat pentru primirea unei indemnizaţii lunare în locul angajarii unui asistent personal.
În ceea ce priveşte reprezentanţii legali ai persoanelor cu handicap grav, aceştia sunt
persoanele cu handicap grav. Handicapul acestor persoane este genetic, cele mai frecvente
afecţiuni întâlnite sunt encefalopatia infantilă, oligofrenia, distrofie musculară, epilepsia,
distrofie musculară progresivă, paralizie cervicală infantilă - tetrapareză spastică, glaucom. La
adulţii cu handicap gradul grav predomină hemiplegia, paraplegia, HIV, glaucom, întîrziere
mintala severă, alzheimer.
De asemenea, pe baza O.U.G. nr. 27/27.08.2013, pentru modificarea şi completarea
O.U.G. nr. 70/2011 şi a H.G. nr. 778/09.10.2013, Primăria acordă ajutoare pentru încalzirea
locuinţelor. Numărul cererilor anuale pentru acordarea ajutorului la încălzire a fost de 180.
Tabel nr. 23 - Bugetul oraşului Băile Tuşnad pentru asistenţă socială in perioada 2010 - 2014
ANUL BUGETUL (lei)
2010 83.392
2011 77.726
2012 42.439
2013 51.259
2014 86.143
Sursa: Primăria Băile Tuşnad
39
INFRASTRUCTURA DE INVAT ĂMÂNT
Tabel nr. 24 - Infrastructura de invăţământ din oraşul Băile Tuşnad în anul 2014
Nr. crt.
Unitate de învăţământ Adresa Personalitate juridică
/Arondată Acreditată / Autorizat ă
Învăţământ public / privat
ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR
1. Grădiniţa de copii Str. Oltului, nr. 83
Autorizată Înv. public
ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ŞI GIMNAZIAL
1 Şcoala Gimnazială “Jokai Mor”
Str. Jokai Mor, nr.7
Autorizată Înv. public
INVĂŢĂMÂNT LICEAL
- - - - -
Sursa: Primăria Băile Tuşnad
Tabel nr. 25 - Încadrarea personalului didactic în anul şcolar 2013 – 2014, pentru
învăţământul preuniversitar, în oraşul Băile Tuşnad
Nr. crt.
Specialitatea catedrei (postului)
Norme / posturi didactice (număr)
Norme / posturi didactice acoperite cu:
Titulari Suplinitori
1 Educatoare 2 2
2 Învăţători 5 5
3 Profesori 7 4 3
4 Discipline tehnice
TOTAL 14 11 3 Sursa: Primăria Băile Tuşnad,
Aprobarea planurilor de şcolarizare ale unităţilor de învăţământ din oraşul Băile Tuşnad s-a
realizat conform actelor normative în vigoare. Astfel, în anul şcolar 2013- 2014 au fost înscrişi
un numar total de 226 elevi, din care preşcolari 38
40
Tabel nr. 26 - Evoluţia numărului de elevi, pe ani şcolari
Tip institu ţie / Nr. înscrişi 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Grădiniţe 38 38 36 38
Şcoli generale 183 177 188 185
Licee -
TOTAL 222 215 224 223
Sursa:, Scoala Gimnazială Jokai Mor
Tabel nr. 27 - Situaţia elevilor înscrişi în anul şcolar 2013 – 2014
Unitatea de învăţământ
Nr. înscrişi Clasa
Nr. promovaţi Repetenţi
Abandon şcolar
Rata promovabilit ăţii
Şcoala Gimnazială Jokai Mor
Pregătitoare 17 0 100 I 19 0 100 II 17 1 0 94,44 III 27 0 100 IV 21 0 100 V 24 0 100 VI 24 0 100 VII 15 1 0 93,75 VIII 18 1 0 94,73
Liceul
Sursa: Şcoala Gimnazială Jokai Mor,
41
Rezultatele elevilor la examenele naţionale
Tabel nr. 28 - Situatia testărilor naţionale
An şcolar Nr.elevi înscrişi Nr.elevi prezenţi Nr. elevi care au
promovat
Procent
Promovabilitate
*** raportat la nr
de elevi prezenti
2011/2012 19 18 4 22,22
2012/2013 14 13 7 53,84
2013/2014 11 10 7 70
Sursa: Şcoala Gimnazială Jokai Mor,
Tabel nr. 29 - Situaţia Examenului de Bacalaureat -
Nu este cazul - în localitate nu avem liceu
An şcolar Nr.elevi înscrişi Nr.elevi prezenţi Nr. elevi care au
promovat Procent
Promovabilitate
2011/2012
2012/2013
2013/2014
Sursa: Primăria
Burse acordate elevilor
Elevii de la cursurile de zi din învăţământul de stat pot beneficia de burse de merit, de
studiu şi de ajutor social. Acordarea de burse de la bugetul de stat reprezintă o formă de sprijin
material vizând atât protecţia socială cât şi stimularea elevilor care obţin rezultate foarte bune
la învăţătură şi disciplină.
Bursele pe care le pot primi elevii pot fi de tipul:
- Burse de ajutor social
- Burse de merit
- Burse de studiu
- Burse de performanţă
42
Tabel nr. 30 - Situaţia statistică privind acordarea burselor şcolare
Sursa: Şcoala Gimnazială Jokai Mor,
CULTURĂ, CULTE, AGREMENT
număr biblioteci - 1
număr case de cultură - 1
cămine culturale şi muzee - 0
monumente istorice - 0
număr ONG - 1
publicatii şi reviste -0
formatii de dans (popular, modern) - 2
sărbători şi traditii cu specific local – Zilele oraşului Băile Tuşnad, Universitatea de vară
Tusvanyos
lacasuri de cult pe confesiuni – 1 bisrică Romano-catolică, 1 biserică ortodoxă, 1 casă de
rugăciune reformată/unitariană
locuri de agrement: 1 Sală de sport, 1 centru SPA - wellness, 2 terenuri de joaca pentru copii,
2 parcuri de aventură, Lacul ciucaş, Pârtie de schii, teren de fotbal, teren de minifotbal.
Nr. Crt.
Denumire unitate de învăţământ
Ani şcolari Burse de performanţă
Burse de merit
Burse sociale şi medicale
1. Şcoala Gimnazială Jokai Mor
2011-2012 - - 4 2012-2013 - - - 2013-2014 - - -
TOTAL 4
43
ECONOMIA
Tabel nr. 31 - Structura agenţilor economici din Băile Tuşnad, în funcţie de domeniul lor de
activitate
STRUCTURA AGENTILOR ECONOMICI, IN FUNCTIE DE DOMENIUL DE ACTIVITATE
Nr crt
Domeniul de activitate Numar societati
Pondere in totalul
societatilor
1 Comert cu ridicata si cu amanuntul; Repararea autovehiculelor si motocicletelor
10 47,6
2 Hoteluri si restaurante 5 23,8 3 Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 0 0 4 Agricultura, Silvicultura si Pescuit 0 0 5 Industria prelucratoare 0 0
6 Distributia apei; Salubritate; Gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare
1 4,7
7 Transport si depozitare 1 4,7
8 Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport
1 4,7
9 Informatii si comunicatii 0 0 10 Constructii 2 9,5 11 Intermedieri financiare si Asigurari 0 0 12 Activitati de spectacole culturale si recreative 0 0 13 Alte activitati de servicii 1 4,7
TOTAL 21 100
Din totalul celor 21 societăţi active, 85,7% sunt microintrepinderi, respectiv au maxim
9 angajaţi şi o cifră de afaceri anuală şi/sau active totale anuale de maxim 2 milioane EUR.
44
Tabel nr. 32 - Evoluţia societăţilor din oraşul în perioada 2011-2014
Tipuri de societati 2014 2013 2012 2011
Microintreprinderi 18 17 17 17
Intreprinderi mici 0 0 0 0
Intreprinderi inactive 0 0 0 0
Total societati existente, din care:
- noi infiintate 1 0 0 0
- active 1 0 0 0
Principalii agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în oraşul Băile Tşnad sunt
prezentaţi în tabelul de mai jos.
Tabel nr. 33 - Lista cuprincipalii agentii economici de pe raza oraşului
Nr. crt.
Denumire societate Localitatea Nr.
angajati Cifra de afaceri Profit Domeniul de activitate
1. SC TUŞNAD SA Băile Tuşnad 87 6471056 -2354869 Turism
2. SC HB HOTELS SA Băile Tuşnad 76 4561135,29 0 Turism
3. SC Jamaro SRL Băile Tuşnad 49 3950000 116000 Comerţ - turism
4.
8.
Industria
În oraşul Băile Tuşnad nu există unităţi cu caracter industrial.
45
Agricultura
Tabel nr.34 - Suprafaţa agricolă, pe categorii de folosinţă în anul 2014:
Categorii de folosinta Suprafata (ha) Ponderea
suprafetelor (ha)
- arabil 2 1
- pasuni si fanete 26 13,7
- vii si livezi - -
Total teren agricol 28
Sursa- Serviciul Urbanism Primăria Băile Tuşnad
Situaţia terenurilor, pe categorii de folosinţă, potrivit Recensământului agricol din anul
2010
Terenul arabil .
Grădina familială 2
Păsuni si fânete 26
Culturi permanente –
Suprafata agricolă utilizată (SAU) .
Suprafata agricolă neutilizată .
Producţia agricolă se desfăşoară mai ales în gospodăriile particulare ale locuinţelor dar şi
această zonă se situează în partea vestică a oraşului.
Tendinţa lentă dar prezentă a zonelor periferice ale oraşului este de a devenii „oraşe
grădină” f ără zone agricole sau industriale, având în vedere că din ce în ce mai multă populaţie
evadează din zona urbană poluată către zone nepoluate în căutarea unor forme mai liniştite de
viaţă.
46
Tabel nr. 35 - Suprafata agricola utilizata, suprafata agricola neutilizata si alte suprafete (hectare), pe categorii de folosinta
Localitate
Suprafata agricola utilizata
Suprafata agricola
neutilizata
Suprafata impadurita
din care: Suprafete ocupate cu
cladiri, curti,
drumuri, cariere
etc.
Helestee, iazuri, balti
Suprafata totala a
exploatatiei agricole
Teren arabil
Gradini familiale
Pasuni si fanete
Culturi permanente
Total
Cranguri in sistem de rotatie pe termen
scurt
JUDET Harghita
Orasul Băile Tuşnad
2 26 28
Pondere (%)
Tabel nr.36 - Exploataţii agricole (număr), cu suprafaţa agricolă utilizată, pe categorii de folosinţă
Localitate
Suprafata agricola utilizata
Suprafata agricola
neutilizata
Suprafata impadurita
din care: Suprafete ocupate
cu cladiri, curti,
drumuri, cariere
etc.
Helestee, iazuri, balti
Suprafata totala a
exploatatiei agricole
Teren arabil
Gradini familiale
Pasuni si fanete
Culturi permane
nte Total
Cranguri in sistem
de rotatie
pe termen scurt
JUDET Harghita
Orasul Băile Tuşnad
47
Tabel nr.37 - Exploataţii agricole (număr) după modul de detinere a suprafeţei agricole utilizate
Modul de detinere a
suprafetei
Oraş
Băile Tuşnad
jud.
Harghita
In proprietate 69 67597
In concesiune 0 185
In arenda 0 2272
In parte 0 283
Utilizat cu titlu gratuit 2 1191
Alte moduri 0 333
Total 71 68607
Sursa- Recensământul agricol 2010
Tabel nr. 38 - Exploataţii agricole (numar) care utilizează terenul arabil, după modul de
deţinere al acestuia
Modul de detinere al
terenului arabil
Oraş
Băile Tuşnad
jud.
Harghita
In proprietate 69 67597
In concesiune 0 185
In arenda 0 2272
In parte 0 283
Utilizat cu titlu gratuit 2 1191
Alte moduri 0 333
Total 71 68607
Sursa- Recensământul agricol 2010
48
Tabel nr.39 - Exploataţii agricole (număr), pe clase de mărime a terenului arabil
Clase de marime Oraş
Băile Tuşnad
jud.
Harghita
Sub 0,1 ha 42 5365
0,1 - 0,3 ha 25 8654
0,3 - 0,5 ha 1 4491
0,5 - 1 ha 1 7604
1-2 ha 0 11561
2-5 ha 1 19219
5-10 ha 0 8500
10-20 ha 1 2267
20-30 ha 0 347
30-50 ha 0 220
50-100 ha 0 151
peste 100 ha 0 228
Total 71 68607
Sursa- Recensământul agricol 2010
Cultura plantelor
Tabel nr.40 - Suprafeţele cultivate în Băile Tuşnad , conform Recensământului agricol 2010
Culturi
Oraş
Băile Tuşnad
jud.
Harghita
Suprafaţa
cultivată
(hectare)
Pondere din teren
arabil
Suprafaţa
cultivată
(hectare)
Grâu comun si grâu spelt 0
Porumb 0
49
Plante tehnice (floarea soarelui,
rapiţă si soia) 0
Legume, pepeni (in camp si in
sere) 0
Plante de nutreţ (fân şi masă
verde, leguminoase pentru
nutreţ- lucernă, trifoi)
0
Cartofi 0
Alte culturi 0
TOTAL ARABIL (din
suprafaţa agricolă utilizată)
Tabel nr. 41 - Suprafeţele cultivate în Băile Tuşnad
Cultura Suprafaţa cultivată
(hectare) Pondere
Meri 0
Pruni 0
Alti pomi fructiferi 0
Struguri de masa 0
Struguri de vin 0
TOTAL
Sursa- Recensământul agricol 2010
50
Productivitatea sectorului agricol
Tabel nr. 42 - Situaţia producţiilor medii la principalele culturi in judeţul Harghita
Denumire cultura U.M Productia
2011
Productia
2014
Diferenta
+/-
Diferenta
%
Grau Kg/ ha 0
Porumb Kg/ ha 0
Pepeni verzi si galbeni Kg/ ha 0
Cartofi tone 0
Prune tone 0
Meri tone 0
Struguri tone 0
Sursa-INSSE Tempo online0
Creşterea animalelor
Tabel nr.43 - Efectivele de animale din localitatea Băile Tuşnad, conform
Recensământului agricol 2010
Efective de animale (capete) Jud.
Harghita Băile Tuşnad
Bovine 62703
Ovine 163014 5
Caprine 19074 4
Porcine 51061 13
Păsări 501147 470
Cabaline 17930 3
Familii de albine 24365 20
TOTAL
51
MEDIUL ÎNCONJUR ĂTOR
Calitatea mediului (apă, aer, sol)
Calitatea apei
Calitatea aerului
Calitatea solului
Conform art. 1. al Ordinului nr. 1552 din 03/12/2008 pentru aprobarea listei localităţilor
pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, judeţul Harghita este cuprins în anexa
acestui ordin cu 40 de localităţi declarate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Băile Tuşnad
nu este în această listă, deoarece agricultura nu se practică la o scară intensivă la nivelul
localităţii, nivelul de poluare cu nitraţi se încadrează în limitele admise.
O sursă de poluare a solului o constituie depozitarea necontrolată sau necorespunzătoare
a deşeurilor.
Radioactivitatea mediului
Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) a fost
înfiinţată în anul 1962 cu scopul de a supraveghea si controla respectarea prevederilor legale
privind radioprotecţia mediului.
La nivelul anului 2010, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilor
pentru protecţia mediului, coordonarea ştiinţifica şi metodologică fiind asigurată de
Laboratorul Naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul ANPM.
52
2.1.3. Managementul deşeurilor
Prin Hotărarea Consiliului Local Băile Tuşnad nr. 51 din 2003 a fost aprobată înfiinţarea
Serviciului de salubrizare al oraşului Băile Tuşnad, fiind stabilită ca formă de gestiune -
gestiunea directă. Ca urmare a îndeplinirii procedurii de achiziţie publică, prin Hotărarea
Consiliului Local Băile Tuşnad nr. 32/2009 gestiunea a fost delegată către SC Ave Huron SRL,
pe o perioadă de 49 ani, cu posibilitatea prelungirii.
Pe de altă parte oraşul Băile Tuşnad, prin Hotărarea Consilului Local nr.31/2010, s-a
asociat cu alte localităţi din judeţul Harghita, în vederea elaborării unui proiect cu finanţare
externă, privind managementul deşeurilor urbane. Astfel, în prezent, în judetul Harghita se află
în derulare proiectul „Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Harghita”,
finanţat prin POS Mediu 2007-2013. Contractul a fost semnat in 2010 şi prin acest proiect s-au
achiziţionat pubele necesare pentru dotarea gospodăriilor din întregul judeţ, containere pentru
colectarea separată a materialelor reciclabile la compactoare şi autospeciale pentru transportarea
deşeurilor, vor fi construite staţii de sortare, transfer şi compostare, urmând să fie închise şi
ultimele depozite neconforme.
În acest moment SC RDE Huron SRL desfăşoară activităţi de colectare şi transport
deşeuri menajere, deşeurile colectate de la populaţia din Băile Tuşnad fiind transportate la
Rampa Cekend – jud. Harghita, cu realizarea şi selectarea acestora. Autorităţile locale din oraşul
Băile Tuşnad fac eforturi în ceea ce priveste aplicarea legislaţiei privind protecţia mediului,
precum şi oferirea unei educaţii ecologice tuturor locuitorilor oraşului.
Sursele de deşeuri din Băile Tuşnad sunt: deşeuri menajere provenite de la populaţie şi
agenţii economici, deşeuri stradale, deşeuri grădini, spaţii verzi, parcuri.
Compoziţia deşeurilor menajere din orasul Băile Tuşnad:
– material organic cu umiditate ridicată – 86,57%. – hârtie – 4,38 %
53
– metale – 0,43 % – sticlă – 0,78 % – cenuşă – 1,47% – diverse alte reziduuri – 6,37 %
Cantitatea de deşeuri menajere colectate anual in perioada 2009-2013 – cca. 350 tone/an
Spaţiile verzi
Tabel nr. 44 - Repartiţia spaţiilor verzi
Tipuri de spaţii verzi
Spaţii verzi publice cu acces nelimitat
Parcurile de pe teritoriul oraşului
Locurile de joacă amenajate
Pădurile limitrofe oraşului
Spaţii verzi publice cu acces limitat
Terenul de fotbal
Parcul Aventura
2.1.4. Fondul forestier
Tabel nr. 44 – Fondul forestier jud. Harghita
An Suprafata fondului
forestier (ha)
Volumul de lemn recoltat
(mc)
2009
2010
2011
2012
Sursa: INSSE, Tempo online
54
Riscuri naturale
inundaţii
Pe teritoriul oraşului s-au semnalat fenomene de inundaţii semnificative în anii
1970,1977, 1994, 1995, 2005 şi 2006. În urma acestor inundaţii au fost inundate gospodăriile
cetăţeneşti..în urma inundaţiilor din 1970, 1977 au fost construite ziduri de apărare la camping,
str. Ciucaş şi str. Gării. Zidul de apărare de pe str. Gării a fost reamenajat în anul 2005, în urma
inundaţiei din acel an. Zidul a fost prevăzut cu clapete de reţinere, pentru a oprii infiltrarea râului
olt pe drum în cazul depăşirii cotei de inundaţie.
Podurile care traversează Oltul sunt executate conform normelor de siguranţă în caz de
inundaţii, nivelul inferior este la o distanţă mai mare de 1.5 m de la nivelul maxim al râului.
În zonele inundabile din oraş nu sunt agenţi economici cu activitate industrială sau de
depozitare. În cazul deversărilor râului sunt afectate numai curţile locuitorilor..
incendii de pădure
Pe teritoriul administrativ al oraşului nu s-au semnalat incendii de pădure. Totuşi datorită
amplasamentului localităţii, fiind înconjurat de vegetaţie forestieră de conifere, în timpul verilor
secetoase este posibilă producerea acestora. În acest sens la marginea pădurilor sunt amplasate
pichete PSI. Pe timpul verii, mai ales în perioada secetoasă se execută serviciu de rond în
vederea prevenirii incendiilor.
Zonele cele mai afectate sunt cele mărginaşe oraşului şi anume Străzile Gării, Piscul Cetăţii, Eltes Lajos, Surduc, Aleea Sfânta Ana, Cerbului. În urma acestor evenimente sunt periclitate gospodăriile cetăţeneşti, Pensiuni turistice, 1 hotel, 1 restaurant şi bouă blocuri de locuit. avalanşe
Deşi oraşul este înconjurat de munţi, nu s-au semnalat avalanşe. Deoarece versanţii sunt acoperiţi de vegetaţie forestieră nu există posibilitatea producerii avalanşelor de zăpadă. Avalanşele care se pot produce sunt cele de piatră sau stânci de pe versantul Ciomadul Mare ca urmare a unor cutremure de amploare.
55
fenomene distructive de origine geologică cutremure Oraşul Băile Tuşnad este amplasat în zona seismică F – care suportă cutremure de 7 grade pe scara Richter. În urma unui cutremur de amploare se pot produce prăbuşiri ale coşurilor de evacuare a fumului, deteriorări ale construcţiilor cu regim de înălţime mai mare P+2E. Astfel sunt vizate hotelurile OLT, Tuşnad, Ciucaş, precum şi blocurile de locuit de pe str. Brazilor (4), Jókai Mór (2), Ciucaş (1) şi Gării ( 3 blocuri – 7 scări). În urma cutremurelor din anii precedenţi pe teritoriul oraşului nu s-au semnalat pagube materiale însemnate, avarii de proporţii sau pierderi de vieţi omeneşti. alunecări de teren
Pe teritoriul oraşului este identificat un loc unde se pot produce alunecări de teren, şi anume pe Str. Morii. Alunecări de teren s-au produs pe Str. Brazilor – unde s-a blocat o gospodărie şi unul pe Strada Oltului când a fost blocată şi calea ferată . Aceste alunecări au fost stopate prin consolidarea terenurilor şi plantarea de vegetaţie forestieră de foioase. În urma producerii eventualelor alunecări de teren nu sunt necesare evacuări ale persoanelor sau a bunurilor, deoarece nu sunt afectate direct gospodării cetăţeneşti sau agenţi economici.
Situaţii de urgenţă
Situaţia de urgenţă reprezinta un eveniment excepţional, cu caracter non militar, care prin
amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile
materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare
adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar
al forţelor şi mijloacelor implicate.
În Băile Tuşnad nu funcţionează servicii de urgenţă profesioniste:
1. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă (SVSU), organizat pe cele două activităţi
principale:
- informare publică şi prevenire;
- intervenţie operativă directă sau ca forţă de sprijin a formaţiunilor profesioniste
specializate.
56
Serviciile de deszăpezire - sunt asigurate de primăria oraşului, cu următoarele utilaje:
- tractoare – 2 cu plug de zăpadă şi remorci
- 1 motofreză pt. trotuare
- 1 ATV cu lamă pentru străzile abrupte, trotuare şi parcările auto
2. Politia locala a oraşului Băile Tuşnad,
În oraşul Băile Tuşnad nu este organizat Poliţie locală. În oraş funcţionează o subunitate
a poliţiei naţionale aparţinând Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita şi o subunitate de
Jandarmerie Montană.
ADMINISTRA ŢIA LOCAL Ă
Administraţia publică în oraşul Băile Tuşnad este organizată şi funcţionează potrivit
prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi în conformitate cu hotărârile
Consiliului Local.
Administraţia publică din oraş se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor
autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei
publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes
deosebit.
Primarul, viceprimarul şi secretarul, împreună cu aparatul de specialitate al primarului,
constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria, care duce la
îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând problemele curente
ale colectivităţii locale. Misiunea sau scopul Primăriei rezidă deci în soluţionarea şi gestionarea,
în numele şi în interesul colectivităţii locale pe care o reprezintă, a treburilor publice, în
condiţiile legii.
În administraţia publică locală primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El
este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului de specialitate al autorităţii administraţiei
publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează. Primarul răspunde de buna funcţionare a
administraţiei publice locale, în condiţiile legii şi reprezintă unitatea administrativ-teritorială în
57
relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi
în justiţie.
Consiliul Local al oraşului Băile Tuşnad este compus din 11 consilieri locali pe perioada
2012-2016, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de
legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Potrivit legislaţiei, numărul
membrilor fiecărui consiliu local se stabilileşte prin ordin al prefectului, în functie de populatia
orasului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a
anului in care se fac alegerile sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care preceda alegerile.
Aparatul de specialitate al Primariei oraşului Băile Tuşnad cuprinde 25 de posturi,
structurate pe departamente de specialitate, astfel:
- Demnitari - 2
- Funcţii publice - 10 (din care 2 functii publice de conducere si 8 funcţii publice de
execuţie)
- Contractuali - 13 (0 de conducere si 13 de executie )
Din totatul de 25 de posturi, 19 sunt ocupate, iar 6 sunt declarate vacante.
În subordinea Primarului funcţionează urmatoarele servicii şi compartimentei:
- Compartimentul de contabilitate, financiar şi resurse umane
- Compartimentul de impozite şi taxe locale
- Compartimentul de bibliotecă
- Serviciul de urbanism şi amenajarea teritoriului
- Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă
În subordinea Secretarului oraşului funcţionează:
- Compartimentul de administraţie publică locală
- Compartimentul de servicii sociale
- Compartimentul de stare civilă, secretariat, juridic şi relaţii cu publicul
În subordinea Consiliului Local nu funcţionează niciun compartiment sau serviciu
58
Judeţul Harghita Anexa nr.10 la Hotărârea nr.4 /2015 Oraşul Băile Tuşnad
STRUCTURA ORGANIZATORIC Ă A PRIMĂRIEI ORA ŞULUI BĂILE TU ŞNAD VALABIL ÎNCEPÂND CU DATA DE 01 IANUARIE 2015
59
CONSILIUL LOCAL PRIMAR
VICEPRIMAR SECRETAR
Com
part
imen
t de
sta
re c
ivilă,
secr
etar
iat,
juri
dic
şi r
elaţ
ii cu
pu
blic
ul
Com
part
imen
t de
go
spodăr
ie
com
una
lă, a
men
ajar
e zo
ne v
erzi
, m
ediu
, pr
otecţ
ia m
unc
ii
0
1
0
FPC
FPE
PCE
Com
part
imen
t de
ser
evi
cii
soci
ale
0
1
0
Com
part
imen
t de
urb
ani
sm,
adm
inis
trar
e d
omen
iu p
ubl
ic şi
pr
ivat
, re
gis
tru
agri
col
0
0
4
Com
part
imen
t de
co
nta
bilit
ate
, fin
anci
ar ş
i res
urse
um
ane
Com
part
imen
t de
înt
reţiner
e st
răzi
Ser
vici
ul v
olu
ntar
pe
ntru
situ
aţii
de u
rgenţă
0
0
2
Com
part
imen
t de
bib
liote
că orăş
ene
ască
0
0
1
ARHITECT ŞEF
SERVICIUL DE URBANISM ŞI AMENAJARE TERITORIU
0
1
4
0
2
0
Com
part
imen
t de
imp
ozite
şi
tax
e lo
cale
0
2
0
Com
part
imen
t de
adm
inis
traţie
pu
blică
loca
lă
0
0
1
0
1
1
60
Indicatori ai cheltuielilor operationale sau care reflecta rigiditatea acestora (RCO)
Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014 RCO1 Cheltuieli totale de personal 1187600 1005727 1097821 1217640 RCO1a Cheltuieli totale de personal pe locuitor
RCO1b Ponderea cheltuielilor totale de personal in cheltuielile operationale
RCO2 Cheltuieli de personal autonome (fara invatamant)
624600 493361 554450 544685
RCO2a Cheltuieli de personal autonome (fara invatamant) pe locuitor
RCO2b Ponderea cheltuielilor de personal autonome (fara invatamant) in cheltuielile operationale
RCO3 Cheltuieli de personal, cu subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif si cu asistenta sociala
RCO3a Cheltuieli de personal, cu subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif si cu asistenta sociala pe locuitor
RCO3b Ponderea cheltuielilor de personal, cu subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif si cu asistenta sociala in total cheltuieli operationale
RCO4 Cheltuieli operationale 1944294 2061086 2550049 3375192 RCO4a Cheltuieli operationale pe locuitor
RCO4b Ponderea cheltuielilor operationale in total cheltuieli
61
Capacitatea de investire si de contractare de imprumuturi (CID)
Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014
CID1 Cheltuieli cu finantarea serviciului datoriei
CID1a Cheltuieli cu finantarea serviciului datoriei pe locuitor
CID1b Ponderea cheltuielilor cu finantarea serviciului datoriei in total cheltuieli
CID2 Serviciul anual al datoriei ca pondere in veniturile curente totale (autonome)
CID3 Cheltuieli totale cu investitiile CID3a Cheltuieli totale cu investitiile pe locuitor
CID3b Ponderea cheltuielilor totale cu investitiile in total cheltuieli
CID4 Ponderea serviciul datoriei pentru imprumuturile pe termen lung in cheltuielile totale cu investitiile
Capacitate de Management Financiar (CMF)
Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014
CMF1 Rezultatul (excedentul sau deficitul) operational brut
CMF1a Ponderea rezultatului (excedent/deficit) operational brut in total venituri operationale
CMF2 Ponderea rezervelor in total cheltuieli
CMF3 Rezultatul (excedent/deficitul) operational net
CMF3a Ponderea rezultatului (excedent/deficit) operational net in total venituri operationale
62
Indicatori privind evaluarea veniturilor:
Indicatori ai veniturilor sau care reflecta capacitatea de a genera venituri (CGV)
Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014
CGV1 Venituri din impozitul pe proprietate
CGV1a Venituri din impozitul pe proprietate pe locuitor
CGV1b Ponderea veniturilor din impozitul pe proprietate in total venituri
CGV2 Venituri proprii fiscale
CGV2a Venituri proprii fiscale pe locuitor
CGV2b Ponderea de venituri proprii fiscale in total venituri
CGV3 Veniturile curente proprii (fiscale si nefiscale)
CGV3a Venituri curente proprii (fiscale si nefiscale ) pe locuitor
CGV3b Ponderea veniturilor curente proprii (fiscale si nefiscale) in totalul veniturilor
CGV4 Venituri curente totale (autonome)
CGV4a Venituri curente totale (autonome) pe locuitor
CGV4b Ponderea veniturilor curente totale (autonome) in total venituri
CGV5 Venituri operationale
CGV5a Venituri operationale pe locuitor
CGV5b Ponderea veniturilor operationale in total venituri
CGV6 Venituri pentru investitii
CGV6a Venituri pentru investitii pe locuitor
CGV6b Ponderea veniturilor pentru investitii in total venituri
CGV7 Total venituri pe locuitor
63
CGV8 Gradul de colectare a veniturilor proprii fiscale Gradul de colectare a veniturilor dintr-un anumit impozit - raportul dintre incasarile efective dintr-un impozit anume si totalitatea obligatiilor de plata ale contribuabililor aferente acelui impozit. Gc = Incasari/Debit Gradul de colectare a tuturor impozitele locale - media ponderata a gradelor de colectare ale diferitelor impozite in raport cu incasarile din aceste impozite: Gca = Σ(Gcj*Ij)/ ΣIj
CGV9 Nivelul fiscalitatii locale Nivelul fiscalitatii pentru un anumit impozit - raportul dintre nivelul efectiv (procent sau suma absoluta) si nivelul maxim permis de lege pentru anul respectiv: Nf = Nef/Nmax Nivelul fiscalitatii agregate (pentru toate impozitele locale) - media ponderata a nivelurilor fiscalitatii pentru impozitele locale in raport cu incasarile din respectivele impozite. Nfa = Σ(Nfj*Ij)/ ΣIj
Indicator
Se precizează titlul indicatorului
Modalitate de calcul Formula pentru calculul valorii indicatorului
An n-2 n-1 n-1 n n+1 n+2 n+3 TS
Valoare Vn-
2
Vn-
1
V/n-1 Vn Vn+1 Vn+2 Vn+3 VTS
Frecvenţa măsurării într-o
perioadă dată
Se precizează perioada de timp în care este măsurat
indicatorul (pentru indicatori de output de obicei anual,
indicatorii de outcome la intervale mai mari)
Sursa informaţiilor Se precizează instituţia care este responsabilă cu strângerea
64
datelor pentru indicatori: instituţia în cauză, o instituţie
subordonată, sau o altă instituţie. Dacă pentru măsurarea
indicatorului este necesar un studiu (de exemplu un sondaj de
opinie publică), instituţia care va elabora sau va comanda
studiul respectiv trebuie şi ea menţionată în această secţiune.
Mecanismul de colectare a
datelor
Se menţionează metoda de cercetare calitativă sau cantitativă
care este utilizată în strângerea datelor sau dacă este vorba
de un sistem interinstituţional sau intrainstituţional de
colectare şi monitorizare a datelor
Ultimul rezultat cunoscut An: anul ultimei
colectări de date
Valoare: ultima valoare cunoscută
Tendinţa prognozată a
evoluţiei
Evoluţia anticipată, fie crescător sau descrescător
1.Indicatori executii buget local pentru fiecare din anii 2010-2014:
�Total venituri
� Total venituri pe locuitor
� Baza de impozitare -venitul global.
� Investitii (cheltuieli de capital, inclusiv serviciul datoriei pentru împrumuturile pe termen
lung)
� Total cheltuieli
� Total Ajutoare sociale
2. Alte date necesare, anuale, 2010-2014:
� Numar beneficiari ajutoare sociale. 14,18,18,17,19
� Numar clădiri utilizate ca locuinţă, pentru care se datoreaza impozitul pe clădiri majorat 256
� Sume incasate din impozitul pe proprietate majorat - proprietati secundare persoane fizice
3156
65
� Numar agenti economici pentru care s-a eliberat/vizat annual autorizatia privind desfasurarea
activitatii de alimentatie publica : 17
� Restaurante, baruri:
- Unitati cu suprafata desfasurata (inclusiv terasa) de pana la 50 mp; 12
- Unitati cu suprafata desfasurata (inclusiv terasa) cuprinsa intre 51 – 100 mp; 2
- Unitati cu suprafata desfasurata (inclusiv terasa) cuprinsa intre 101 – 150 mp; 3
- Unitati cu suprafata desfasurata (inclusiv terasa) cuprinsa intre 151 – 200 mp;
- Unitati cu suprafata desfasurata (inclusiv terasa) cuprinsa intre 201 – 250 mp;
- Unitati cu suprafata desfasurata (inclusiv terasa) cuprinsa intre 251 – 300 mp;
- Unitati cu suprafata desfasurata (inclusiv terasa) de peste 301 mp.
� Piete
� Numar agenti economici de la care s-a incasat taxa hoteliera, pe tipul unitatilor de cazare:,
Campinguri şi moteluri, Hoteluri cu circuit închis, neclasificate conform Normelor stabilite de
Ministerul Turismului, Alte unitati de cazare (pensiuni ş.a.) 18
2.10 Conditii care asigură mediul adecvat pentru dezvoltare durabilă
• cooperare intra-judeteană, intra-regională, natională şi internatională (oraşe înfrătite,
colaborări şi schimb de experientă, parteneriate locale)
• administratia locală (autonomie locală, decizii majore, timpul de rezolvare a
problemelor, programe finantate prin UE, pregătire profesională a functionarilor)
• politica de taxe (situatia impozitelor şi a taxelor - colectare; bugetul local: categorii de
venituri şi cheltuieli bugetare)
• investitii locale (române şi străine) situatia pe piata imobiliară (pretul caselor şi
apartamentelor), pretul terenului
66
INDICATORI PRIVIND INVESTITIILE PUBLICE finantate prin proiecte
N
R
ct
r
Proiect - nume Nume
finant
ator
Obiectiv
general
Rezultate Valoare
totala
Contributi
e proprie
Finantare
nerambursabil
a/
rambursabila
1 Programul de finantare a constructiilor de locuinte sociale destinate chiriasilor evacuati din locuintele retrocedate fostilor proprietari cf. OUG.74/2007
"Bloc locuinte sociale str.Oltului"
3.154.609
2 Programul -Reabilitarea si extinderea infrastructurii de apa si apa uzata Program inchis
"Lucrari prioritare de reabilitare partiala a sistemului de alimentare cu apa, canalizare si statia de epurare in orasul Baile-Tusnad, Judetul Harghita" 2007
5.410.944
811.642
3 Programul -Reabilitarea si extinderea infrastructurii de apa si apa uzata Program preluat de PNDL OUG 28/2013
Rest de executat"Lucrari prioritare de reabilitare partiala a sistemului de alimentare cu apa, canalizare si statia de epurare in orasul Baile-
1.397.300
67
Tusnad, Judetul Harghita"2013
4 Programul privind reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa, a sistemelor de canalizare si a statiilor de tratare a apei potabile si de epurare a apei uzate
"Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa a orasului Baile Tusnad, Jud. Harghita" 2010
23.776.064
64.237
5 Investitii in infrastructura turistica-Subprogram statiuni balneoclimaterice
“Modernizarea, consolidarea si extinderea clădirii casei de cultură pentru amenajarea unui complex balnear" şi "Amenajarea unui traseu pentru cură de teren"
23.776.064
64.237
Contract de lucrari nr.460/22.02.2011
Buget local
"Reparaţii capitale, consolidari şi schimbare de destinaţie la clădirea bibliotecii orăşeneşti parţial în sediu Primărie-oraşul Băile-Tuşnad"
791.552
791.552
68
3. ANALIZA SWOT
Orice comunitate trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic. Principiile care au stat la baza planificării strategice au fost asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului. Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii.
Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv: Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati), Threats (riscuri). Pentru a avea certitudine că politicile şi programele existente corespund necesităţilor de dezvoltare a oraşului Zlatna, în cadrul limitărilor impunse de resursele locale disponibile şi pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susţine politica de dezvoltare regională s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2015-2020. Punctele forte şi cele slabe sunt legate de oraş şi de strategiile acesteia, şi de modul cum se compară cu concurenţa. Oportunităţile şi ameninţările vin dinspre mediul de piaţă şi din direcţia concurenţei; de regulă sunt factori asupra cărora zona în general nu are niciun control. Analiza SWOT ia în considerare organizarea aşezării, performanţele acesteia, produsele cheie şi pieţele strategice. Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie şi realizarea de prezumţii (presupuneri) în zonele asupra cărora există cunoştinţe mai puţin detaliate. În urma acestei analize se poate decide dacă zona îşi poate îndeplini planul, şi în ce condiţii. Unele "oportunităţi" şi "ameninţări" vor apărea din "punctele tari" şi "punctele slabe" ale comunităţii. Ameninţările pot fi concrete sau potenţiale.
69
DOMENII DE ANALIZ Ă
Resurse umane
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
– Existenţa mai multor etnii, deci a unor
culturi diferite – Bună colaborare între etnii şi confesiuni – Grad ridicat de toleranţă, nivel scăzut de
conflicte sociale – Ospitalitatea tradiţională recunoscută a
locuitorilor – Resurse umane calificate în domeniile în
care s-ar putea identifica oportunităţi economice.
– Oraşul ne fiind industrializat singurele obiective economice sunt turismul şi comerţul.
– Îmbătrânirea populaţiei; – Număr relativ mare al persoanelor în
vârstă; – Scăderea populaţiei – Capacitatea financiară scăzută a
locuitorilor regiunii – Lipsa unei pieţe a muncii diversificate şi -dinamice
– Capacitatea financiară relativ scazută a locuitorilor.
OPORTUNITĂŢI AMENIN ŢĂRI
– Crearea de noi locuri de muncă prin dezvoltarea socio-economică a localităţii
– Existenţa programelor de finanţare UE pe domeniul “Resurse Umane”
– Existenţa unor resurse turistice , naturale care vor conduce la dezvoltarea sectorului turismului, permiţând crearea unor noi locuri de muncă
– Calificarea şi recalificarea forţei de muncă şi a somerilor pentru o mai mare adaptabilitate la nevoile pieţei muncii.
– Incurajarea tinerilor prin accesarea de fonduri europene pentru crearea de afaceri.
– Scăderea numărului persoanelor calificate
prin ieşirea acestora din viaţa activă – Migrarea persoanelor calificate – Lipsa unei pieţe a muncii diversificate şi
dinamice – Ocuparea locurilor de muncă existente de
către salariaţi din localităţile limitrofe
70
SERVICII DE SĂNĂTATE, PROTECŢIE SOCIAL Ă
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
♦ Medic de familie care acordă asistenţă
medicală.
♦ Prezenţa subpunctului de ambulanţă.
♦ Număr redus de persoane asistate social
♦ În oraş există două centre de ocrotirea
minorilor – un centru de plasament pentru
orfani şi un centru pentru copii proveniţi din
familii nevoiaşe sau care traiesc la limita
subzistenţei
♦ existenţa unor spaţii locative pentru
profesori, specialişti din domeniul medical care
ar dorii să se stabilească în Băile Tuşnad –
ANL
♦ Existenţa unor spaţii locative pentru chiriaşii
evacuaţi din clădirile retrocedate foştilor
proprietari – Locuinţe sociale cu 16
apartamente
♦ Existenţa bazelor de tratament balneare cu
personal calificat
♦ Dotarea cabinetului medicului de familie
♦ Lipsa serviciului medical de urgenţă, în oraş
funcţionează numai subpunct de ambulanţă
aflată în subordinea Serviciului Judeţean de
Urgenţă Harghita – care funcţionează fără
medic de urgenţă.
♦ Lipsa unei remize PSI
♦ Sistemul de ajutor social nu încurajează
reîntegrarea activă
♦ Organizarea de campanii publice privind
serviciile sociale
OPORTUNITĂŢI AMENIN ŢĂRI
♦ Existenta programelor de finantare post
aderare.
♦ Valorificarea potenţialului balnear a apelor
curative din zonă
♦ Subfinanţarea sistematică a sistemului
medical
♦ Creşterea numărului de probleme medicale
ca urmare a sporirii grupului de vârstă înaintată
♦ Creşterea numărului de pensionari, creşterea
şomajului
71
EDUCAŢIE, CULTUR Ă, SPORT, TIMP LIBER
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
♦ Implicarea efectivă a comunităţii în
conducerea administrativă a unităţilor de
învăţământ.
♦ Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice
prin: completarea studiilor prin cursuri
postuniversitare, înscriere la grade didactice,
cursuri de formare continuă.
♦ Şcoala Gimnazială din oraş este reabilitată şi
dotată corespunzător
♦ Grădiniţa de copii cu program normal din
oraş este reabilitată şi se fac demersuri pentru
înfiinţarea unei secţii cu program prelungit prin
reabilitarea şi modernizarea spaţiilor din
clădirea aparţinătoare grădiniţei
♦ Există o bibliotecă orăşenească cu 30.000
volume de cărţi şi acces la sistemul informatic
Biblionet
♦ Există sală de sport, terenuri de fotbal,
minifotbal, tenis
♦ Există pârtie de schi amenajată
♦ Există parc de aventură pe malul Lacului
Ciucaş şi un parc cu destinaţia de Team
building
♦ Există centru Spa – Wellness cu apă termală
♦ Lipsa cadrelor didactice titular
♦ Lipsa de experienţă managerială
♦ Inexistenţa clădirii unui teatru sau a unui
cinematograf
♦ Absenţa cabinetului medical şi stomatologic
în şcoală
♦ Slaba implicare a societăţii civile în
voluntariat
72
– bazine acoperite – care funcţionează tot
timpul anului
♦ Există colaborare între Primărie şi asociaţiile
cultural, sportive din oraş în organizarea
evenimentelor.
♦ Există ansambluri folclorice
♦ În oraş se organizează anual Universitatea de
Vară “TUSVANYOS” – eveniment de
anvergură internaţonală
OPORTUNITĂŢI AMENIN ŢĂRI
♦ Există programe de finanţare a reabilitării,
modernizarii şi dotării instituţiilor de
învăţământ.
♦ Promovarea activităţilor sportive pentru orice
vârstă
♦ Înfiin ţarea unor şcoli de vară
♦ Organizarea de tabere pentru copii
♦ Organizarea unor competiţii naţionale şi
internaţionale de Mountain bike, Maraton,
♦ Există un centru After School coordonat şi
asigurat de voluntari locali şi din uniunea
Europeană
♦ Intensificarea eforturilor de diversificare şi
creştere calitativă a serviciilor culturale
♦ scăderea natalităţii şi implicit a numărului de
elevi
♦ scăderea numărului personalului calificat în
învăţământ
♦ migrarea tinerilor în străinătate
♦ venituri mici din cultură, sport, artă
♦ scăderea fondurilor bugetare
♦ Lipsa unor iniţiative de cercetare şi
dezvoltare în domeniul cultural-artistice
73
INFRASTRUCTURA EDILITAR Ă
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
♦ Oraşul este amplasat pe DN 12 (E 578) la o
distanţă de 32 Km de Miercurea Ciuc –
municipiul reşedinţă de judeţ, 32 Km de Sfîntu
Gheorghe – municipiul reşedinţă de judeţ al
judeţului Covasna
♦ Există staţie de cale ferată modernizată
amplasată pe magistrala 400 Braşov – Baia
Mare la distanţă de 69 Km de nodul de cale
ferată Braşov
♦ Transportul din oraş către localităţile
apropiate se efectuează cu curse regulate pe
calea ferată asugurată de CFR, cât şi de firme
de transport pasageri cu autobuze şi microbuze
♦ Oraşul dispune de un drum de promenadă
modernizată prin proiectul “Drumul Apelor
Minerale” – finalizată în anul 2013
♦ Existenţa centrelor de cartier de colectare a
deşeurilor menajere.
♦ Colectarea deşeurilor menajere se efectuează
de operator licenţiat după un program stabilit
♦ Există reţea de alimentare cu electricitate.
♦ Colaborarea bună cu operatorul apă – canal
SC Gospcom Tuşnad SRL
♦ Reţeaua de alimentare cu apă potabilă a
localităţii acoperă în întregime suprafaţa UAT,
reţeaua de aducţiune şi cea de distribuţie este
reabilitată recent
♦ Apa potabilă fiind asigurat din puţuri de
adâncime aflate la odistanţă de 14 km, în caz
de avarie la reţeaua de aducţiune oraşul nu se
poate alimenta cu apă potabilă
♦ Distanţă mare de austrăzi
♦ Lipsa de aeroporturi din împrejurime,
îngreunând accesul turiştilor în staţiune, cel
mai apropiat aeroport este în Târgu Mureş, la o
distanţă de 185 Km
♦ Lipsa serviciului de taximetrie ce ar facilita
deplasarea turiştilor în oraş
♦ Majoritatea drumurilor comunale necesită
lucrări de reamenajare - modernizare
74
♦ Se finalizează lucrările la noua staţie de
epurare
♦ S-a reactualizat PUG al oraşului
♦ Oraşul este conectat la sistemul naţional de
distribuţie a gazelor naturale – operator E-ON
Gaz
♦ Telefonia fixă este asigurată de Telecom SA,
telefonie mobilă este asigurată de Orange şi
Vodafone – cu acoperire pe toată suprafaţa
UAT, posibilităţi de recepţionare a televiziunii
prin satelit – operatori: RCS-RDS,
TELEKOM, FOCUS SAT, accesul la internet
este asigurat de Telekom SA Next Gen SRL
OPORTUNITĂŢI AMENIN ŢĂRI
♦ Realizarea unui drum de ocolire pentru
devierea transportului de mare tonaj pe drumul
naţional care traversează oraşul
♦ Reabilitarea termică a clădirilor
♦ Reabilitarea străzilor
♦ Posibilitatea de a întocmi hărţi şi planuri din
satelit (GIS).
♦ Posibilitatea de a accesa fonduri pentru
regenerare urbană.
♦ Lipsa resurselor financiare pentru
îndeplinirea obiectivelor de investiţii necesare
♦ Scăderea veniturilor populaţiei
♦ Creşterea şomajului
♦ Dificultate în suportarea plăţii serviciilor de
utilităţi
75
ECONOMIA LOCAL Ă TURISM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
♦ Avantajele naturale pot constitui un
semnificativ potenţial de dezvoltare
economică:
♦ Potenţial natural pentru turism deosebit
(Lacul Sfînta Ana, Tinovul Mohoş, Rezervaţia
Stânca Şoimilor, băi populare cu apă mineraăl,
izvoare de apă mineral, mofete)
♦ Existenţa spatiilor de cazare în hoteluri şi
pensiuni.
♦ Existenţa centrului Wellness
♦ Existenţa a mai multe săli de conferinţe
♦ Existenţa traseelor montane marcate
practicabile de toate categoriile de vârstă
indiferent de anotimp
♦ Existenta pârtiei de schii
♦ Existenta Asociatiei de Turism in localitate
♦ Resurse financiare, investiţii autohtone şi
străine insuficiente pentru dezvoltarea spaţiilor
de cazare şi atragerea turiştilor
♦ Existenţa unor vile turistice în stare avansată
de degradare
♦ Obiectivele turistice nu sunt promovate
suficient
♦ Lipsa unui plan/strategie pe termen lung de
dezvoltare a turismului local
♦ Distanţă mare de austrăzi
♦ Lipsa de aeroporturi din împrejurime,
îngreunând accesul turiştilor în staţiune, cel
mai apropiat aeroport este în Târgu Mureş, la o
distanţă de 185 Km
♦ Veniturile reduse ale majorităţii populaţiei,
fapt ce a condus la o restrângere a cererii de
serviciii turistice
♦ Activitate de turism necontrolată, prezenta
turismului la negru
OPORTUNITĂŢI AMENIN ŢĂRI
♦ Dezvoltarea evenimentelor şi a festivalurilor
♦ Dezvoltarea pachetelor turistice: turism
balnear, turism de transit, conferinţe, reuniuni,
etc.
♦ Promovarea localităţii.
♦ Lipsa resurselor financiare pentru investiţiile
necesare
♦ Lipsa turiştilor în extrasezon
♦ Instabilitatea economic
76
♦ Apropierea de Şumuleu Ciuc – loc de
pelerinaj cu renume mondial
♦ Apropierea de Braşov – Bran, Lacul Roşu –
Cheile Bicazului, Salina Praid
Concluzii generale a analizei :
Din multitudinea aspectelor analizate, următoarele probleme/disfuncţionalităţi au fost reţinute şi
validate în cadrul structurilor parteneriale constituite şi consultate la nivel local, stând la baza
stabilirii portofoliului de proiecte strategice pentru următoarea perioadă de programare:
Infrastructur ă:
- traficul auto în creştere este principala sursă de poluare a aerului de la nivelul localităţii;
- traficul auto se desfăşoară cu precădere prin centru oraşului de-a lungul DN 12,
- reţeaua de iluminat public este insuficient modernizată, iar corpurile de iluminat
existente sunt ineficiente energetic, generând costuri ridicate cu acest serviciu;
- infrastructura pentru transport ecologic (în special pentru biciclete şi pietoni) este
insuficient dezvoltată.
- majoritatea locuinţele din oraş au fost construite în perioada comunistă, cu un confort
termic redus, costuri ridicate de întreţinere şi cu un impact negativ asupra esteticii urbane.
- necesitatea finalizării lucrărilor de extindere a reţelelor de apă potabilă şi canalizare in
oraşul BăileTuşnad.
Turism şi mediu:
- potenţialul turistic natural şi balnear, inclusiv patrimoniul imaterial, din zona Băile
Tuşnad este unul deosebit, dar nu este pus in valoare la maxim;
- traseele montane din jurul oraşului beneficiază de o infrastructură de semnalizare şi
informare;
- numărul turiştilor care vizitează oraşul şi durata sejurului acestora sunt foarte reduse.
- necesitatea adoptării unui brand al oraşului prin care acesta să fie cunoscut publicului
77
Sănătate, asistenţă şi protecţie socială
- cresterea numărului de probleme medicale ca urmare a procesului de imbătrânire a
populaţiei.
- numărul persoanelor supuse riscului de sărăcie şi de excluziune socială (de ex. persoane
de etnie romă, persoane care nu au venituri şi/sau locuinţă, etc.) este în creştere, iar serviciile
sociale oferite acestora sunt insuficiente;
Administra ţie publică
- bugetul administraţiei locale se menţine la un nivel scăzut, fiind necesară atragerea de
surse financiare externe şi prioritizarea invenstiţiilor publice, în cadrul unei viziuni strategice de
dezvoltare
- organigrama Primăriei este doar parţial ocupată, iar activităţile de formare profesională
continuă a personalului din administraţie trebuie continuate
Din toate domeniile analizate care sunt interdependente între ele se pot observa anumite
deficienţe care afectează toate domeniile analizate.
Băile Tuşnad a reprezentat foarte multă vreme un punct de referinţă pentru turismul
naţional şi internaţional, calitate pe care şi-a pierdut-o în principal datorită declinului economic.
Pierderea sau diminuarea serviciilor pe care le oferea altădată oraşul a dus la scăderea
atractivităţii oraşului.
Aceste probleme critice sunt cele mai urgente, cele de a căror rezolvare depinde viitorul
întregii comunităţi şi creionează viziunea, direcţia generală de evoluţie a oraşului.
78
4. STRATEGIA LOCAL Ă DE DEZVOLTARE DURABIL Ă
Strategia de dezvoltare pune bazele pentru creşterea susţinută şi dezvoltarea economică,
subliniază oportunităţile şi provocările unui oraş european şi oferă linii directoare pentru
dezvoltarea tuturor sectoarelor existente în cadrul comunităţii noastre.
Strategia de dezvoltare durabilă se realizează pentru cetăţeni şi cu participarea cetăţenilor.
Aceasta are la bază o viziune de lungă durată şi integreaza priorităţile economice sociale şi de
mediu ale comunităţii, fundamentată pe capacitatea si resursele locale si ţine seama de
interdependenţele între provocările locale, naţionale şi globale.
Strategia de dezvoltare economico-sociala a oraşului Băile Tuşnad îsi propune să
valorifice potenţialul, oportunităţile şi realele disponibilităţi pentru dezvoltare, inclusiv crearea
unui mediu de afaceri stimulativ si competitiv, menit a atrage investiţii private importante din
ţară şi străinătate.
Planificarea strategică reprezintă unul din instrumentele pe care comunităţile locale îl pot
utiliza pentru a avea certitudinea că politicile şi programele prognozate corespund aşteptărilor
cetăţenilor şi necesităţilor de dezvoltare durabilă.
Printre obiectivele propuse, se poate menţiona stimularea capacităţii de adaptare a
cetăţenilor la cultura schimbării, transformarea oraşului Băile Tuşnad într-un punct de referinta
pentru alte localităţi, si nu în ultimul rând, utilizarea eficienta si concentrata a tuturor resurselor
locale, corelată cu atragerea şi utilizarea raţională a fondurilor de finanţare publice şi private,
interne si internaţionale.
4.1. PRINCIPII ŞI VALORI
Strategia noastră privind dezvoltarea viitoare a oraşului se bazează pe principii şi valori
specific în realizarea cărora suntem implicaţi. Credem cu tărie că autoritatea locală trebuie să
respecte bazele fundamentale ale societăţii, pe care le împărtăşim nu doar cetăţenilor, dar le
aplicăm şi în cadrul relaţiilor noastre.
79
PRINCIPIILE noastre constituie baza abordării strategice în tot ceea ce facem pentru a
ne atinge scopurile.
Principiul unui context sustenabil
Promovăm ideea unei dezvoltări sustenabile, în cadrul căreia mediul natural, dezvoltarea
economică şi viaţa socială apar dependente reciproc, interacţiunea lor contribuind la menţinerea
şi la creşterea calităţii vieţii oamenilor şi a mediului lor natural. Sprijinim protecţia mediului ca
disciplină educaţională, capabilă să uşureze procesul de înţelegere, de către oameni, a
conceptului de "mediu protejat". Scopul final este de a ajuta tinerii să-şi dezvolte consideraţia
faţă de mediu şi dorinţa de a acţiona în mod responsabil asupra acestuia şi faţă de ceilalţi.
Încurajăm educaţia privind protecţia mediului nu doar prin asimilarea unor cunoştinţe
conceptuale şi abilităţi pentru monitorizarea şi măsurarea calităţii mediului, ci şi prin dezvoltarea
valorilor, atitudinilor şi abilităţilor care vor motiva şi încuraja munca oamenilor, atât individuală
cât şi în grup, ajutând la promovarea sustenabilităţii mediului nostru natural şi social.
Principiul accesibilităţii
Accesul oamenilor la mediul ambiant reprezintă cheia spre o veritabilă integrare în
societate şi spre o egalitate de oportunităţi. Accesibilitatea este o condiţie esenţială pentru o
calitate ridicată a vieţii, deosebit de importantă pentru ca persoanele cu dizabilităţi să poată
participa la activităţile din cadrul societăţii. Datoria noastră este aceea de a furniza servicii
integrate accesibile, astfel încât toţi cetăţenii să le poată folosi independent, sigur şi cu demnitate.
Principiul comunicării
Recunoaştem nevoia implicării cetăţenilor şi multitudinea de resurse şi informaţii utile pe
care ei le deţin. Este important să sporească gradul de înţelegere a nevoilor, ideilor şi valorilor
cetăţenilor la nivelul oraşului, astfel încât acestea să se poată utiliza în fundamentarea unor
decizii mai bune. Multe dintre succesele oraşului au prins contur datorită calităţii eforturilor sale
de a intensifica procesul de comunicare în societate.
Principiul profesionalismului
80
Înţelegem faptul că activitatea în serviciul cetăţeanului reprezintă un privilegiu, o
oportunitate, o datorie şi o obligaţie. Ne dorim ca oamenii să aibă încredere în instituţiile publice;
vrem ca aceştia să se mândrească cu profesiile lor. Pentru a asigura şi păstra această mândrie, ne-
am impus standarde înalte. Acest lucru înseamnă că asemenea competenţe de bază cum ar fi
managementul financiar, managementul resurselor umane, managementul informaţiei şi al
comunicaţiilor, dezvoltarea abilităţilor de conducere, dezvoltarea profesională şi furnizarea de
servicii, ar trebui dezvoltate în toate departamentele şi în toate agenţiile, la toate nivelurile.
Credem că profesionalismul este exprimat atât prin managementul schimbării cât şi prin utlizarea
unor tehnici esenţiale pentru un management public eficient. Cu această cerinţă esenţială
asigurată, răspunderea nostră creşte, prohibitatea financiară este garantată, iar valorile şi etica se
dezvoltă.
Principiul transparenţei
Sprijinim cu tărie dezvoltarea durabilă, relaţiile strânse cu comunitatea, transparenţa
tuturor procedurilor de consiliu fiind o condiţie esenţială în acest sens. Suntem foarte implicaţi în
a realiza proiecte publice transparente şi în a păstra dreptul cetăţenilor de a participa la întâlniri şi
de a avea acces la înregistrări publice. De asemenea, îndemnăm oficialităţile publice să relateze
conflictele de interese şi să dezvăluie interesele financiare, să încurajeze oferirea de recompense
pentru toţi cei care sunt dispuşi să ofere informaţii cu privire la aceste aspecte. Determinarea
noastră de a avea o administraţie publică lipsită de corupţie este şi va rămâne fermă.
VALORILE NOASTRE
Respect pentru diversitatea culturală
Diversitatea culturală reprezintă o moştenire valoroasă a lumii noastre, fiind pilonul
central al păcii, armoniei şi al sustenabilităţii culturii societăţii. Promovarea acestei moşteniri
globale prin intermediul proceselor privind pluralismul cultural, constituie responsabilitatea
tuturor societăţilor.
Respect pentru şanse egale
81
Autorităţile publice locale au scopul de a oferi posibilitatea tuturor indivizilor de a trăi şi
de a munci într-un mediu lipsit de discriminări, acţionând asemenea unui consilier pe probleme
de şanse de angajare egale - dezvoltând şi sprijinând pe mai departe, înţelegerea şi implicarea
comunităţii în aplicarea unor condiţii corecte de angajare şi în valorificarea diversităţii muncii.
Respect pentru diversitatea etnică
Autorităţile publice locale caută să înlăture discriminarea rasială, socio-economică şi
barierele instituţionale, asigurându-se astfel că toţi cetăţenii, indiferent de etnie, au oportunităţi şi
şanse egale de a participa la viaţa comunităţii.
Respect pentru justiţia socială
Autorităţile publice locale cred în ideea de justiţie socială care să ofere perspective mai
bune pentru categoriile aflate în nevoie şi vulnerabile ale comunităţii noastre. Este esential sa se
puna bazele menţinerii la un nivel scăzut a inegalităţii cu privire la venituri şi averi şi
promovarea unor perspective egale de educaţie, sănătate şi autonomie pentru toţi cetăţenii
Respect pentru demnitatea umană
Autoritatile publice locale garanteaza dezvoltarea independentă şi la potenţial maxim a
fiecărui individ şi respectarea deplină a personalităţii fiecăruia. Cetăţenii oraşului Băile Tuşnad
vor fi trataţi cu demnitate în ceea ce priveşte stilul lor de viaţă, cultura, credinţele şi valorile
personale.
Respect pentru confidenţialitate
Autorităţile publice locale trebuie să se asigure că dreptul la intimitate şi la viaţa de
familie este respectat, că instituţiile au linii directoare clare pentru a şti în ce mod informaţiile
personale ar trebui folosite şi stocate, şi că cetăţenii pot fi siguri de confidenţialitatea
informaţiilor lor, dezvăluirea acestora putând fi realizată doar cu aprobarea lor.
Respect pentru mediul inconjurator
Autorităţile publice locale trebuie să se asigure că se respectă mediul inconjurător.
82
4.2. ŢINTE PROPUSE PENTRU ANUL 2020 :
1. Oraşul Băile Tuşnad – un oras cu o infrastructură modernă, accesibil şi competitiv
La orizontul anului 2020, orasul Băile Tuşnad va beneficia de drumuri de acces şi străzi
urbane modernizate, cu locuri de parcare amenajate, spatii verzi si urbane moderne si sigure.
Orasul Băile Tuşnad va fi un loc în care reţeaua de drumuri aparţinătoare va fi una modernizată,
cetăţenii vor beneficia de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi iluminat public modern, ca
bază a apropierii condiţiilor de viaţă de standardele europene.
2. Oraşul Băile Tuşnad –destinaţie turistică atractivă
La nivelul anului 2020, orașul Băile Tuşnad va avea o ofertă turistică diversificată, bazată
pe o infrastructură turistică şi culturală modernă.
Calendarul de evenimente culturale organizate în localitate va fi unul diversificat, care
împreună cu oferta de produse turistice vor fi promovate intensiv. Oraşul va putea oferi servicii
de calitate turiştilor de toate vârstele români, dar şi străini, interesaţi de turism cultural, balnear
şi de agrement, servicii care respectă, conservă şi valorifică resursele locale (tradiţiile zonei,
monumentele, rezervaţiile şi resursele naturale), servicii dezvoltate prin colaborare între toţi
agenţii interesaţi, autorităţi publice, dar şi agenţi economici.
3. Oraşul Băile Tuşnad – un oras cu o economie dezvoltată, competitivă şi diversificată
La nivelul anul 2020 orașul Băile Tuşnad va fi un oraș cu o economie dinamică şi
competitivă, bazată pe dezvoltarea afacerilor antreprenorilor locali. Se va susţine o infrastructură
turistică modernă care să valorifice resursele locale. Comunitatea economică va avea o pondere
mare în servicii, prin resurse umane a căror pregătire şi specializare este valorificată şi
corespunde ofertei de pe piaţă muncii locale, într-un mediu de afaceri flexibil, reprezentativ şi
bine structurat, cu reglementări legislative care stimulează dezvoltarea, în beneficiul ambelor
sectoare public şi privat, contribuind în cadrul parteneriatelor public – privat la dezvoltarea
locală, iar în cadrul structurilor asociative profesionale şi sectoriale, la o foarte bună
reprezentare a intereselor specifice domeniilor în care activează.
83
4. Orasul Băile Tuşnad – un oras cu o administraţie locală responsabilă şi orientată către
nevoile cetăţenilor
Orasul Băile Tuşnad va oferi cetatenilor săi la orizontul anului 2020 servicii semnificativ
îmbunătăţite, cu un personal corespunzător calificat și responsabil și condiţii de lucru
îmbunătăţite semnificativ. Dezvoltarea orașului se va face într-o manieră de abordare strategică,
pe baza unei planificări, cu tine și priorităţi precise și concrete. Planificarea dezvoltării locale,
aşa că pretutindeni în lumea civilizată, este un proces transparent, care va implica asumarea sa
de întreaga comunitate.
5. Orasul Băile Tuşnad – un oras cu o comunitate urbana activa si cu un nivel ridicat al
calitatii vietii
La nivelul anului 2020 in orasul Băile Tuşnad dezechilibrele teritoriale vor fi atenuate
printr-o reţea eficientă de servicii sociale, educaţie şi formare profesională, care răspunde
nevoilor pieţei în continuă dezvoltare, asigurându-se oportunităţi egale de participare pentru toata
comunitatea, locuitorii vor beneficia de un stil de viaţă sănătos, atât ei cât şi vizitatorii având
acces la servicii medicale preventive, curative şi de recuperare de calitate şi la o viaţă culturală
bogată şi captivantă, care promovează patrimoniul cultural existent, tradiţia şi creativitatea.
84
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABIL Ă LA NIVELUL ORA ŞULUI BĂILE TU ŞNAD
Nr. crt.
Domeniul de
interventie
Obiectiv strategic
Obiective specifice / operationale
Plan de actiune
Proiecte propuse
Institutia responsabila
Suma estimata
Sursa de finantare potentiala
Termen estimat
1 Amenajarea Teritoriului, spaţii de locuit
Imbunătăţirea accesului locuitorilor la Spaţii destinate petrecerii timpului liber
Crearea/modernizarea unor spaţii verzi destinate petrecerii timpului liber
Modernizare spaţii verzi destinate petrecerii timpului liber
- Realizarea de parcuri de joacă pt. copii - Amenajarea unui ştrand de agrement
UAT
Reabilitarea drumurilor şi străzilor din oraş
Reabilitarea aleilor pietonale si Străzilor
Reabilitarea strazilor Gării, Jokai Mor, Apor, Surduc, Piscul Cetăţii, Carpaţi, Brazilor
UAT
Creşterea eficienţei energetice şi reducerea consumului de energie
Reabilitarea sistemului de iluminat public
Eficientizarea corpurilor de iluminat
Eficientizarea corpurilor de iluminat
UAT
Creşterea eficienţei energetice şi reducerea consumului de energie
Reabilitarea termică a locuinţelor
Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe
UAT POR Axa 3, PI 3.1 şi
Buget local
2 Dezvoltare economică
Dezvoltarea infrastructurii pentru turism
Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear
Activităţi de marketing şi promovare
UAT
85
turistică 3 Educaţie,
cultură, sport, timp liber
Echiparea infrastructurii educaţionale pt. învăţământul general
UAT
4 Servicii de sănătate, protecţie socială
Dezvoltarea infrastructurii de protecţie socială
Amenajare casă de sănătate multifuncţională
Amenajare spaţii pt. : - Cabinet medical de familie, - Cabinet stomatologic, - Remiza PSI
UAT
5 Administraţie publică
Asigurarea unei bune guvernanţe la nivel local
Imbunătăţirea serviciilor oferite de administratia publică locală
Dezvoltarea capacităţii de planificare strategică
Pregătirea personalului din administraţia publică în domenii strategice, respectiv: managementul proiectelor, achiziţii publice, management financiar
UAT PODCA, POSDRU şi Buget local
Finalizare decembrie 2020
86
Consolidarea capacitatii administrative a autoritatilor locale in vederea accesarii fondurilor comunitare
Realizarea de planuri, strategii si proiecte, implementarea si monitorizarea acestora
UAT PODCA şi Buget local
Finalizare decembrie 2020
Stimularea schimburilor de experienta si a cooperarii teritoriale
Creşterea performanţelor administraţiei publice locale şi a interacţiunii acesteia cu cetăţeanul
Implementarea unor soluţii de e-guvernare la nivelul oraşului
UAT, Consiliul Judeţean şi Instituţia Prefectului Harghita
Buget de stat Buget local
Finalizare decembrie 2020
Cooperare si schimb de experienţă cu alte administraţii
Participarea in programele ce vizeaza transferul de expertiza din partea altor institutii de profil din Uniunea Europena
UAT PODCA şi Buget local
Finalizare decembrie 2020