Strategia de dezvoltare a comunei Sânandrei comunei Comlosu Mare v3.pdf · un centru rural...

Strategia de dezvoltare a comunei Comloşu Mare

1

CUPRINS

A. PROFILUL CRITIC AL COMUNEI COMLOŞU MARE

1. PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNITĂTII

1.1. Poziţie geografică şi limite

1.2. Atestare documentară, mărturii ale evoluţiei comunităţii

1.3. Repere istorice ale dezvoltării localităţii, evenimente politice şi culturale

1.4. Oameni de seamă/personalităţi ale localităţii

1.5. Înfrăţiri cu alte comunităţi

2. CAPITALUL NATURAL

2.1. Clima

2.2. Relief, hidrografie, floră, faună

2.3. Spaţii verzi şi parcuri

2.4. Poluare fonică, deşeuri

3. MEDIUL ECONOMIC

3.1. Activitatea economică în zona localităţii – scurt istoric

3.2. Economia locală pe sectoare şi ramuri de activitate

3.3. Dinamica structurii ocupaţionale

3.4. Agricultura

3.5. Turismul

4. PATRIMONIUL TEHNICO-EDILITAR

4.1. Reglementări de urbanism

4.2. Infrastructura de bază – reţele de apă, canalizare, energie electrică şi termică, gaze

naturale, parcuri industriale

4.3. Fond locuibil

4.4. Căi de comunicaţie (rutieră, ferată si aeriană), legătura cu traficul european şi naţional

4.5. Dezvoltarea urbanistică şi monumente istorice

5. MEDIUL SOCIAL, CULTURAL SI STIINTIFIC

5.1. Structura şi dinamica populaţiei

5.1.1. Dinamica populaţiei

5.1.2. Structura populaţiei

5.1.3. Nivelul şomajului

5.2. Servicii de asistenţă medicală

5.3. Învăţământ, activităţi sportive

5.4. Primăria

5.5. Protecţie socială

5.6. Potenţial cultural

5.7. Religie


2

5.8. Siguranţa cetăţeanului

5.9. Societatea civilă

B. ANALIZA SWOT

1. Introducere

2. Analiza internă

3. Analiza externă

4. Analiza SWOT a comunei Comloşu Mare

C. STRATEGIA DE DEZVOLTARE

1. Viziunea asupra comunităţii – emblemă a comunei şi concept al dezvoltării acesteia

1.1. Abordarea metodologică

1.2. Viziunea

2. Detalierea obiectivelor strategice pe domenii

3. Implementarea şi Managementul Implementării

3.1. Întărirea capacităţii instituţionale

3.2. Proiecte prioritare pentru perioada 2014 – 2020

3.3. Monitorizare şi evaluare

BIBLIOGRAFIE


3

A. Profilul critic al comunei Comloşu Mare

1. Prezentarea generală a comunităţii Amplasare, origine şi evoluţie, repere în istorie, tradiţii şi cultură.

1.1. Poziţie geografică şi limite

Comuna Comloşu Mare, în suprafaţă de 101,42 km2, este situată în partea de vest a României,

Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa (DKMT), Regiunea de Dezvoltare Vest, în partea de vest a

judeţului Timiş, învecinându-se în partea de sud-vest cu Republica Serbia.

Se află la o distanţă de 60 km de municipiul Timişoara, 14 16 km de Jimbolia (Jimbolia-Comloșu

Mare sau 9,5 km Jimbolia-Comloșu Mic), 34 26 km de Sânnicolau Mare, 14 km de Kikinda (Serbia), 5 km

de graniţa cu Serbia, 47 km de graniţa cu Ungaria, 143 km de Belgrad, 252 km de Budapesta, 488 km de

Viena şi 615 km de Bucureşti.

Coordonatele geografice ale comunei Comloşu Mare sunt: 45° 53

’ 42’’ latitudine nordică şi 20° 37’

53’’ longitudine estică.

Teritoriul comunei este străbătut de la est la vest de drumul naţional DN 59C Jimbolia – Sânnicolau

Mare iar pe calea ferată are acces la linia Timişoara – Nerău.

În componenţa comunei intră 3 sate: Comloşu Mare (reşedinţa de comună), Comloşu Mic şi Lunga.

Faţă de reşedinţa comunei, satele sunt situate la 1 km – Lunga şi 4 km – Comloşu Mic.

Teritoriul administrativ al comunei Comloşu Mare se învecinează: în partea de vest cu comuna

Teremia Mare, în nord cu comuna Gottlob; în partea de est cu localitatea Grabaţ (comuna Lenauheim); în

sud-est cu oraşul Jimbolia iar în partea de sud şi sud-vest cu Republica Serbia;.

1.2. Atestare documentare, mărturii ale evoluţiei comunităţii

Localitatea Comloşu Mare a fost cunoscută în decursul istoriei sub mai multe denumiri: Conuş,

Conaş, Comloşul Bănăţean, Comlăuşul Mare sau Comloş (în limba română); Nagykomlós şi Bánátkomlós

(în limba maghiară); Veliki Komlosch în sârbeşte; Gross-Komlosch, Komlosch, Großhopfendorf (în limba

germană). Primele urme despre existenţa localităţii sunt de la 1453, când toponimul Komlos este menţionat

într-o diplomă maghiară.

Comloşu Mic a fost cunoscut sub denumirea de Osztern în germană, Ostern şi Kis Komlos în

maghiară şi Mali Komlosch în limba sârbă. Forma actuală, Comloşu Mic este reluată după 1918 din

toponimul maghiar Kis Komlos, utilizat iniţial de administraţia austro-ungară. În Dicţionarul geografic al

Ungariei din 1851, satul este prezentat ca o localitate franceză cu 1.374 de catolici, 54 de greco-catolici, 30

de evrei şi cu o biserică catolică din 1806. În aceeaşi lucrare se relevă faptul că locuitorii satului sunt

bogaţi, având şcoală germană din anul 1770.

Localitatea Lunga a luat fiinţă în anul 1824. Cunoscută iniţial sub denumirea de Constanţia sau

Constanza, localitatea a fost numită astfel de către coloniştii din sat în onoarea Constanţiei Nako de

Nagyßentmiklos, văduva lui Joseph Nako de Nagyßentmiklos. Numele Constanţia a fost folosit până la

1888, când oficialii unguri o transformă în Kunszöllös. Toponimul Constanţa a fost reluat în perioada 1909

– 1921, după care în 1930, i s-a atribuit numele oficial Lunga deoarece satul este extins pe 4 km lungime.


4

1.3. Repere istorice ale dezvoltării comunei, evenimente politice si culturale

Cercetările arheologice desfăşurate pe teritoriul comunei, au scos la iveală dovezi ale locuirii acestor

meleaguri încă din preistorie. Aşezări neolitice de tip tell aparţinând culturii Starčevo-Criş (fazele II, IV şi

materiale ceramice eneolitice) au fost descoperite atât în Comloşu Mare (în hotarul localităţii, la circa 3 km

de sat) cât şi în Comloşu Mic şi Lunga. Urme de civilizaţie corespunzătoare epocii bronzului au fost

descoperite în toate cele trei localităţi ale comunei. Astfel, la Comloşu Mic a fost descoperită o sabie de

bronz hallstattiană din seria Cincu-Cruceni, la Comloşu Mare o aşezare din epoca bronzului iar la Lunga

un mormânt datând din aceeaşi epocă, specific culturii Mureş. Specific perioadei daco-romane, la Comloşu

Mare a fost descoperit un sit arheologic daco-roman iar în apropiere de Comloşu Mic o aşezare daco-

romană. Mai multe morminte corespunzătoare perioadei migraţiilor (unele au fost identificate ca fiind

avare) au fost descoperite atât în Comloşu Mare cât şi în Lunga.

Condiţiile geografice deosebit de favorabile, în special particularităţile solului si subsolului, densa

reţea hidrografică şi clima au favorizat pe aceste meleaguri o intensă şi stabilă viaţă organizată.

În anul 1450, proprietarii comunei au fost Andrei şi Mihai Komlosi iar în anul 1453 – 54, chiar şi

Iancu de Hunedoara avea proprietăţi aici.

Prima atestare documentară a localităţii a avut loc la 1453, când toponimul Komlos este menţionat

într-o diplomă maghiară. În anul 1479, Dumitru Kanya donează partea sa de avere din Comlos, capitlului

din Buda.

După înfrângerea armatei maghiare de la Mohacs din anul1526, are loc ocuparea Ungariei şi a

Banatului de către turci. În urma campaniei Begului Bali din 1529, mai multe localităţi bănăţene printre

care şi Comloşu Mare sunt nimicite de către armatele otomane. Au urmat două secole în care otomanii au

pustiit localitatea în dese rânduri, ceea ce a determinat depopularea acesteia şi chiar a pus uneori sub

semnul întrebării existenţa ei în această perioadă. La 1552, Comloşul făcea parte din sandjacul Cenadului.

În defterul turcesc de la 1557 – 1558 întâlnim două sate: satul Comloş cu trei case şi Comloşu Vechi cu

nouă case, ambele sate fiind locuite de români şi de sârbi.

După victoria de la Zenta, din 1697 a prinţului Eugeniu de Savoya asupra armatei otomane, se aşează

aici câteva familii de păstori sârbi, astfel încât statistica de 1717 consemnează 20 de locuinţe în satul

Comleusch, arondat districtului Timişoara. Sub habsburgi, începând cu 1716, când a fost introdusă

organizarea districtuală, Comloşu Mare a aparţinut administrativ de Cenad. Încetul cu încetul satul a

început să prospere populându-se tot mai mult. Poziţia acestui sat a început să fie stabilă cu timpul. În anul

1730 satul avea mai multe străzi şi o biserică.

În perioada 1734 – 1740, în sat au sosit mai multe familii de olteni din zona Craiovei, Slatinei şi

Polovracilor, care s-au refugiat aici pentru a scăpa de incursiunile turceşti din Oltenia. În această perioadă

au apărut şi colonişti bulgari din Vinga. În toamna anului 1743 în sat a mai sosit un grup de refugiaţi olteni

iar în anul 1745 au venit şi alte familii de români din Vinga. Cu ajutorul românilor din Oltenia,

administratorii austrieci au refăcut drumurile, sistemele de canalizare şi de desecare a mlaştinilor atât din

comună cât şi din localităţile învecinate. La 1776, într-un document şcolar, Comloşu Mare, din districtul

Cenad, apare cu 498 de case şi „şcoală deschisă”. Începând cu anul 1779, când Banatul a fost încorporat la

Ungaria şi a fost introdusă organizarea comitatensă, localitatea a făcut parte din comitatul Torontal, cu

capitala la Becicherecu Mare (azi Zrenianin, în Serbia). Importantul drum de legătură dintre nordul şi

sudul întinsului comitat pornea din Cenad, trecea prin Sânnicolau Mare, Comloş, Jimbolia şi ajungea la

Becicherecu Mare.

În anii 1770 – 1771, în hotarul localităţii Comloşu Mare a luat fiinţă localitatea Comloşu Mic, sub

directa îndrumare a directorului regional pentru colonizări – Hildebrand (originar din Timişoara), prin

aportul de colonişti germani şi francezi aduşi din Alsacia, Lorena şi Pădurea Neagră. Numele german al


5

satului a fost Osztern, întrucât a luat fiinţă de Paşte. În anul 1771 în sat erau aproximativ 50 de case. La

mijlocul secolului al XIX-lea numărul locuitorilor se ridica la aproape 1.500 de persoane, majoritatea

germani şi francezi. Viaţa culturală a satului a fost aproape în totalitate germană, existând chiar ziare locale

germane şi, mai târziu maghiare.

În anul 1781, ajung proprietari ai comunei Cristoph şi Cyrill Nako, care în anul următor aduc aici din

judeţul Bekes (Ungaria) mai multe familii de slovaci de religie evanghelică (luterană), care însă în anul

1788, se mută la Stamora. Cristoph şi fratele său Cyrill Nako, care proveneau dintr-o veche familie de

origine greco-macedoneană/aromână (Nacu sau Naco), au închiriat în anii 1770, în zona Sânnicolaul Mare

şi Beşenova Veche o mare parte din regiune şi au înfiinţat pe acest teritoriu o spălătorie de lână. La 1 mai

1781, la îndemnul împăratului Iosif al II-lea, s-au prezentat la o licitaţie de bunuri din Banat având ca

obiect vânzarea de către statul austriac a domeniilor Sânnicolaul Mare şi Teremia (din care făcea parte şi

Comloş). Ambele domenii au fost adjudecate de către cei doi fraţi pentru o sumă care se apropia de

700.000 florini. În urma acestei tranzacţii, cei doi fraţi au obţinut diploma de aristocraţi şi numele

aristocratic de „von Nagyßentmiklos”. În anul 1801, are loc împărţirea averii între Cristoph şi Joseph Nako

- fiul lui Cyrill (decedat între timp). Astfel domeniul Teremia (din care făcea parte şi Comloş) a revenit lui

Joseph iar domeniul Sânnicolaul Mare lui Cristoph. În anul 1840, Johann Nako – fiul lui Joseph, ridică la

Comloşu Mare conacul (castelul), care avea să fie cunoscut mai târziu cu denumirea de Conacul San

Marco. Acesta era folosit ca reşedinţă permanentă şi cuprindea şi un teatru cu stagiune permanentă (în vara

anului 1868 aici a poposit şi Mihai Eminescu) şi un frumos parc.

Nemţii se aşează în Comloşu Mare, în anul 1771, veniţi aici din Ungaria de nord şi din Luxemburg.

În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, o mare parte dintre sârbii sosiţi în Comloş părăsesc localitatea.

În anul 1796, are loc ridicarea bisericii ortodoxe din Comloşu Mare de către românii ortodoxi din

localitate. Biserica, purtând hramul “Maica Domnului” este un monument de artă şi arhitectură de factură

religioasă.

În anul 1786, Comloşu Mare era un sat româno-slovac, aparţinea de districtul Cenad şi funcţiona ca

un centru rural important deoarece dispunea şi de un oficiu poştal iar Comloşu Mic era compus din peste

100 de case aparţinând familiilor de valahi (români) şi slovaci sosiţi din comitatul Bekes şi preocupate de

cultivarea bumbacului. În anul 1811, în urma unui incendiu arde o parte a localităţii Comloşu Mare.

În anul 1824 a fost întemeiat satul Lunga, pe moşia contelui Johann Nako. Acesta a decis să

înfiinţeze o aşezare pentru a stabiliza forţa de muncă de care avea nevoie pentru propria moşie. El a

împărţit terenul pe loturi de case pe care le-a dat la 138 de familii de români şi 100 de familii de germani,

toţi fiind folosiţi la lucrările agricole pe moşia lui Nako. Ca şi în Comoloşu Mare, românii care au fost

colonizaţi aici erau olteni veniţi din Vechiul Regat.

Potrivit statisticii din anul 1839, în Comloşu Mare existau 3.320 de ortodocşi români şi doar 1.206

catolici germani şi slovaci.

La mijlocul sec. al XIX-lea, Comloşu Mare se situa printre cele mai mari comune din Banat. La

1869, Comloşul avea 5.715 locuitori, cu statut de „opid” (orăşel), era sediu de protopopiat ortodox

(înfiinţat în 1865) şi de pretură. La 1876, la presbiteriatul din Comloş a fost arondată şi parohia ortodoxă

din Cenad.

În anul 1880, Comloşu Mare făcea parte din comitatul Torontal, plasa Jimbolia şi avea 5.273

locuitori, din care 3.058 erau români, 1.608 germani şi 92 maghiari.

În anul 1890, Comloşu Mare face parte din comitatul Torontal, districtul Jimbolia, este reşedinţă de

comună şi are 5.235 locuitori.

După Marea Unire de la 1918, urmează o amplă dezvoltare în toate domeniile vieţii economico-

sociale. Din punct de vedere administrativ, devine comună de sine stătătoare în judeţul Timiş-Torontal. În


6

anul 1921, Comloşu Mare face parte din judeţul Timiş-Torontal, plasa Sânnicolaul Mare, este reşedinţă de

comună şi are 4.744 locuitori.

În anul 1935, plasa Comloş făcea parte din judeţul Timiş-Torontal şi cuprindea localităţile Comloşu

Mare, Comloşu Mic şi Lunga. Tot în anul 1935 a luat fiinţă în Comloşu Mare, revista „Suflet Nou”,

devenită cea mai longevivă publicaţie culturală din lume din mediul rural.

În anul 1956 localitatea Comloşu Mare aparţine regiunii Timişoara, raionul Jimbolia, este reşedinţă

de comună, are 4.030 locuitori, aparţinându-i şi localitatea Lunga cu 560 locuitori, total 4.596 locuitori.

În anul 1972 comuna Comloşu Mare face parte din judeţul Timis, are 6.300 locuitori, aparţinându-i

localităţile Comloşu Mare cu 4.230 locuitori, Comloşu Mic cu 1.472 locuitori si Lunga cu 598 locuitori.

După revoluţia din 1989, cea mai mare parte a populaţiei de origine germană a plecat în Germania,

ceea ce a avut ca rezultat scăderea populaţiei comunei, care în anul 1992 număra 5.160 locuitori.

1.4. Oameni de seamă

De-a lungul timpului, în comuna Comloşu Mare s-au născut sau şi-au desfăşurat activitatea în diverse

domenii, o serie de personalităţi ale timpurilor respective, astfel:

Mileva San Marco (născută Nako von Nagyßentmiklos) – fiica lui Johann Nako von

Nagyßentmiklos, s-a născut în 1838 la Comloş. A susţinut puternic comunitatea din Comloş. A

înfiinţat în anul 1889 în Comloşu Mare o şcoală de fete (împreună cu un internat) pentru susţinerea

materială a căreia a înfiinţat Fundaţia Scolară Princiară San Marco din Comloşu Mare”. A sprijinit

material parohiile greco-catolică şi cea ortodoxă din comună precum şi pe cei săraci şi năpăstuiţi. A

ajutat cu produse comunitatea din comună în timpul războiului. Neavând urmaşi, a donat conacul

Nako din Comloşu Mare, statului român.

Iulian Grozescu – poet şi publicist, născut la Comloşu Mare. A fost considerat primul gazetar

profesionist al Banatului.

Meletie Drăghici – scriitor şi avocat, născut la Comloşu Mare, s-a remarcat ca unul dintre cei mari

patrioţi români din Banat. Participant la mişcările naţional-politice ale românilor transilvăneni

(membru în Comitetul Partidului Naţional Român din Banat), a fost: iniţiator al ziarului

“Luminătorul" de la Timişoara - primul cotidian politic românesc din Banat; conducătorul unui

“alumneu naţional român" în Timişoara - un internat gratuit pentru elevii români săraci din şcolile

medii (1868-1888); unul din intemeietorii Băncii “ Timişiana" de aici (1884).

Gheorghe Ciolac – fotbalist, născut la Comloşu Mare. A fost căpitanul formaţiei de legendă F.C.

Ripensia Timişoara alături de care a reuşit să câştige de 4 ori campionatul naţional la fotbal şi de 2

ori Cupa României. A înregistrat 116 apariţii şi 46 de goluri în Divizia A. A fost selectat de 24 de

ori în echipa naţională a României pentru care a marcat 13 goluri.

Vasile Chiroiu – fotbalist, născut la Comloşu Mare. A jucat la F.C. Ripensia Timişoara alături de

care a reuşit să câştige de 2 ori campionatul naţional la fotbal şi o dată Cupa României. A

înregistrat 63 de apariţii şi 7 goluri în Divizia A în tricolul Ripensiei. A făcut parte din lotul

naţionalei României de la Campionatul Mondial din Franţa, în anul 1938, fiind ulterior decorat

pentru activitatea sportivă cu ˝Meritul Cultural clasa a II-a˝ în prezenţa Regelui Carol al II-lea.

Aurel Contrea – poet, publicist, sociolog, naturalist, născut la Comloşu Mare.

Hans Dieplich – poet şi scriitor de limba germană, născut la Comloşu Mare.

Ştefan Cioroianu – doctor în teologie, decorat cu Coroana României s-a născut la Comloşu Mare.

A fost unul dintre organizatorii adunării naţionale din 7 noiembrie 1918 a românilor din zona


7

Comloşului Mare. La Adunarea de la Alba-Iulia participă ca delegat titular al protopopiatului. A

fost deputat în Adunarea Eparhială a Aradului si preşedinte al Despărţământului Astrei, secţia Arad.

Ion Iancu – dirijor şi director al Operei Române din Timişoara.

William Totok – scriitor de limba germană.

Ana Cumpănaş (Sage) – americancă de origine română, născută la Comloşu Mare. A fost amanta

lui John Dillinger, renumitul gangster american din perioada interbelică. Ca urmare a colaborării

sale cu FBI-ul, John Dillinger a fost ucis de agenţii federali în anul 1934, când ieşea dintr-un

cinematograf.

1.5. Înfăţiri cu alte comunităţi

Comuna Comloşu Mare întreţine relaţii cu mai multe autorităţi din Ungaria, Elveţia si Germania.

Comloşu Mare este înfrăţit cu localităţile de frontieră din Ungaria, Cenadul Unguresc şi Apatfalva,

cooperarea derulându-se pe linie culturală. Până în prezent, s-a concretizat în schimburi culturale şi

participarea într-o tabără culturală multietnică.

Localitatea Lunga este înfrăţită încă din 1990 cu localitatea Troinex, cantonul Geneva – Elveţia.

Colaborarea a vizat sectorul educaţional si s-a concretizat în reabilitarea totală a scolii primare din Lunga,

inaugurată în anul 2000. De asemenea, colaborarea se doreşte a fi continuată în vederea introducerii unui

sistem centralizat de încălzire a şcolii cu clasele I-VIII din Comloşu Mare. În acest sens, s-au făcut

demersuri pentru întocmirea documentaţiei necesare.

Un ajutor substanţial pentru unităţile de învăţământ şi de asistenţă socială vine din partea partenerilor

de la Crucea Roşie Ludwigsburg Germania, care anual, caută să îmbunătăţească aceste servicii prin dotările

necesare. Mobilier şcolar, mobilier de spital, lenjerie pentru Căminul de bătrâni, o ambulanţă, dotări pentru

bucătăria aceleiaşi instituţii, toate aceste bunuri sunt donate an de an de instituţia de caritate parteneră.

2. Capitalul natural

2.5. Clima

Clima în care se află comuna Comloşu Mare primeşte influenţe mediteraneene din sud. Are un

caracter temperat (media anuală fiind de 10,5 grade Celsius), cu veri călduroase, ierni nu prea friguroase,

primăveri destul de timpurii şi toamne uneori foarte lungi.

Media precipitaţiilor anuale este de 520 l/mp, cu variaţii de la 366 la 732 l/mp. Cele mai multe

precipitaţii cad în perioada mai - august, întâlnindu-se şi ploi cu caracter torenţial însoţite de căderi de

grindină. Vântul dominant este Austrul, care bate aproape tot timpul anului, simţindu-se acut atât de

locuitori, cât şi de culturile agricole, îndeosebi din cauza lipsei unei zone împădurite de protecţie.

2.6. Relief, hidrografie, floră, faună

Condiţiile geografice deosebit de favorabile, în special particularităţile solului şi subsolului, densa

reţea hidrografică, clima au favorizat pe aceste meleaguri o intensă şi stabilă viaţă organizată.

Comloşu Mare este aşezat în zona de câmpie a Mureşului, având şi unele depresiuni lăsate de

traseele văilor Galaţca şi Soltur care au secat, amenajându-se pe traseul lor canale de colectare a apelor în

perioade excesive de umiditate. Acestea sunt evacuate apoi prin staţii de pompare spre Aranca şi Bega.


8

Faţă de nivelul mării, comuna se află la: Comloşu-Mare - 85 m altitudine; Comloşu-Mic - 83 m

altitudine; Lunga - 84 m altitudine.

Factorii naturali au un rol hotărâtor în formarea şi evoluţia solurilor. Caracteristic zonei este

cernoziomul brun de pădure care corespunde stepei temperat-continentale cu influenţa climatului

mediteranean (soluri încadrate în grupa l de fertilitate).

Zona se caracterizează prin prezenţa apelor subterane, în Comloşu Mare existând un foraj de apă

termală, neechipat şi neutilizat.

Zona de câmpie este folosită pentru diferite culturi: grâu, porumb, orz, ovăz, secară, leguminoase,

plante textile, plante oleaginoase si alte plante industriale, zarzavaturi si plante de nutreţ, livezi cu pomi

fructiferi si viţă-de-vie. Vegetaţia dominantă este cea ierboasă. Vegetaţia arborescentă este caracterizată

prin prezenţa salcâmului, dudului şi plopului, iar cea a arbuştilor prin porumbar şi păducel. Buruienile cele

mai frecvente şi dăunătoare culturilor agricole sunt: pălămida, murul, albăstriţa, macii, loboda, iar în

ultimul timp s-a extins sorgul.

În ceea ce priveste fauna, această zonă este propice: popândăului, hârciogului, dihorului de stepa,

iepurelui, iar dintre speciile de păsări amintim: ciocârlia de câmp, prepeliţa, potârnichea, fazanul, graurii şi

dumbrăvencele. Se întâlnesc în număr foarte mare lăcuste, greieri şi alte insecte.

2.7. Spaţii verzi şi parcuri

Comloşu Mare se poate mândri cu faptul că primul parc din Banat a fost înfiinţat de către Johann

Nako pe moşia castelului din Comloşu Mare, castel construit în anul 1840.

În prezent, în Comloşu Mare se găseşte un parc central, care a fost renovat în ultimii ani. În Comloşu

Mare şi Comloşu Mic au fost amenajate în anul 2003, respectiv 2004, parcuri de joacă pentru copii.

În ultimii ani, s-a pus un accent deosebit pe realizarea unui program de împăduriri a terenurilor

degradate. Fiind o zonă preponderent agricolă, cu multe câmpii, pomii lipsesc. Aşa că Primăria, în

colaborare cu Asociaţia „Tinerii prieteni ai naturii“ şi cu Fundaţia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc

(membră a Parteneriatului pentru Mediu), a procedat la plantarea de pomi în jurul localităţii. Faza

următoare a fost producerea, în localitate, de pomi care să fie plantaţi: aşa a apărut o pepinieră de puieţi de

salcâm. Acum programul continuă prin împăduririle din fiecare primăvară si lucrările de întreţinere.

În anul 2012, potrivit Direcţiei Regionale de Statistică Timiş, la nivelul comunei Comloşu Mare

existau 8 ha de teren împădurit cu specii precum salcâm, tei, salcie, dar si două pepiniere proprii de salcâm

si nuc.

2.8. Poluare fonică, deşeuri

În principiu, neexistând industrie, sunt prea puţini factori care să aibă un impact negativ asupra

mediului. Parametrii calitativi ai aerului, solului si apei potabile se menţin în cote normale. Cu toate

acestea, în anii trecuţi, având în vedere că groapa de gunoi de la Jimbolia a fost închisă şi în condiţiile în

care Deponeul Ecologic de la Ghizela nu era finalizat s-a găsit soluţia de compromis a depozitării baloţilor

de gunoi din zona Jimboliei pe un teren din Comloşu Mic.

Comuna Comloşu Mare, alături de alte 99 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţ, este membru al

Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş (ADID), asociaţie care coordonează

implementarea unui management integrat al deşeurilor în judeţul Timiş, în corelare cu Planul Judeţean de

Gestiune a Deşeurilor şi care are în proprietate Deponeul Ecologic de la Ghizela. Comloşu Mare aparţine

de Zona de colectare 2 – Jimbolia, oraş în cvare în cel mai scurt timp va fi finalizat un centru de colectare a


9

deşeurilor care va avea capacitatea de 16.400 tone/an (este finalizat, dar din păcate nu e functional). De

asemenea, trebuie menţionat faptul că în acest an, în vederea implementării unui sistem ecologic modern

de colectare a deşeurilor, membrii ADID (printre care şi Comloşu Mare) vor primi 90.000 de europubele şi

containere speciale, 45.000 de pubele, 40.000 de compostoare individuale şi 9.000 de clopote pentru sticlă.

Serviciile de salubritate pentru toate cele trei localităţi ale comunei au fost concesionate de către

administraţia publică locală către un operator privat, respectiv S.C. RETIM Ecologic Service S.A.

Timişoara.

La nivelul comunei au fost stabilite prin hotărâre a Consiliului Local un număr de şase locuri de

depozitare a gunoiului menajer, în extravilanul localităţilor, dintre care patru în Comloşu Mare, unul în

Comloşu Mic şi unul în Lunga. Aceste amplasamente nu sunt întotdeauna respectate, astfel că pe lângă

depozitele reglementate la nivel local, se întâlnesc şi unele depozite clandestine în jurul localităţilor.

3. Mediul economic

3.5. Activitatea economică în zona localitătii – scurt istoric

Calitatea şi rodnicia solului asociată cu o clima blândă au constituit facilităţi importante pentru

existenţa şi dezvoltarea comunităţilor omeneşti pe teritoriului comunei Comloşu Mare, încă din cele mai

vechi timpuri. Până la cucerirea Banatului de către turci, în primele decenii ale secolului al XVI-lea,

populaţia existentă pe aceste meleaguri (formată în special din români dar şi sârbi) se ocupa cu oieritul,

creşterea vitelor şi agricultura (cultura cerealelor). Având în vedere că în cele două secole de ocupaţie

otomană, Comloşu Mare la fel ca şi celelalte aşezări din zonă au fost în repetate rânduri pustiite şi jefuite

de trupele otomane, marea majoritate a populaţiei (care oricum nu era prea numeroasă) a părăsit aşezarea

în căutarea unor locuri mai sigure şi mai liniştite. Începând cu anul 1717, anul anexării Banatului la

Imperiul Habsburgic putem vorbi atât de o dezvoltare pe toate planurile (inclusiv economic) a Comloşului

Mare cât şi de apariţia celorlalte două localităţi ale comunei.

Importante, pentru cunoaşterea realităţilor agrare din Banat în secolul al XVIII-lea, sunt precizările

făcute în anul 1774, de Johann Jakob Ehrler, un funcţionar austriac din cadrul administraţiei habsburgice

din Banat. Ehrler menţiona că Districtul Cenadului (din care făcea parte şi Comloşul Mare) „datorită

pământului roditor, produce mari cantităţi de cereale; locuitorii practică viticultura, cultivă tutunul, pe

care îl vând în mari cantităţi la Seghedin (Szeged) şi Timişoara; fac intens comerţ cu animale cornute”.

Cultura intensivă a tutunului a fost introdusă atât în Comloş cât şi în întreg Banatul de către austrieci.

Cu ajutorul românilor din Oltenia, colonizaţi în Comloşu Mare în perioada 1734 – 1740,

administraţia habsburgică a făcut drumurile, sistemele de canalizare şi de desecare a mlaştinilor atât din

comună cât şi din localităţile învecinate.

În anul 1786, Comloşu Mare era un un centru rural important deoarece dispunea şi de un oficiu

poştal iar Comloşu Mic era compus din peste 100 de case aparţinând familiilor de valahi (români) şi

slovaci sosiţi din comitatul Bekes şi preocupate de cultivarea bumbacului.

La 1824, numeroşii meseriaşi din Comloş au primit dreptul de a organiza o „gildă” (breaslă), care

avea filiale în 11 localităţi din jur. În Comloş, între anii 1825-1841, a funcţionat atelierul pentru

confecţionarea plugurilor de fier al renumitului fabricant I. Vidaci, şi apoi, mult timp, al fierarului Schulz,

care asigurau cu utilaje agricole localităţile din jur.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, domeniile Milevei Nako din Comloşu Mare erau renumite

atât în Banat cât şi în Ungaria. Astfel, pe domeniul de la Comloşu Mare, în suprafaţă de 12.000 jugăre, se

cultiva cereale, plante furajere şi sfeclă de zahăr (200 jugăre). Era înzestrat cu două seturi complete de


10

maşini agricole moderne, marca Fowler. S-a specializat în creşterea vacilor din rasa Simmenthal (importate

din Olanda şi Elveţia), producţia fiind valorificată pe moşie, prin fabricarea de unt. Poseda o renumită

crescătorie de pui şi suprafeţe mari cu livezi de pomi fructiferi, care aduceau un venit annual de 20.000

coroane. Mileva era pasionată şi de caii de rasă. Se spune că Mileva avea cele mai frumoase exemplare

cabaline din Banat.

În ceea ce priveşte structura proprietăţii şi înzestrarea cu animale, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi

începutul secolului XX, situaţia se prezenta astfel:

Proprietari agricoli

Nu

mă

r

cres

căto

ri Animale existente în gospodării

Suprafaţa (jugăre) Cornute Cai Capre Porcine Oi

To

tal

Pâ

nă

la

10

10

- 1

00

Pes

te 1

00

Alţ

ii

18

95

19

11

18

95

19

11

18

95

19

11

18

95

19

11

18

95

19

11

1911

Comloşu

Mic

261 121 130 - 10 426 808 782 704 658 - - 1862 1145 - -

Lunga 144 135 9 - - 189 201 205 260 259 - - 663 398 41 210

Comloşu

Mare

453 268 181 1 3 813 619 715 1192 1010 7 - 2011 2298 1877 2583

Total 858 524 320 1 13 1428 1628 1702 2156 1927 7 - 4536 3841 1918 2793

Sursa: I. Munteanu – Banatul istoric. 1867 – 1918.Ocupaţii.Economia (Volumul 2)

După modelul marilor domenii agrare, o parte a ţărănimii înstărite şi unele gospodării din categoria

socială a ţărănimii mijlocaşe şi-au procurat vaci de rasă pentru a obţine producţii superioare de lapte,

destinat comercializării. La sfârşitul secolului al XIX-lea, s-a iniţiat înfiinţarea cooperativelor şi asociaţiilor

de colectare şi prelucrare a laptelui pe plan local. În preajma primului război mondial existau în comitatul

Torontal 18 asociaţii de prelucrare a laptelui şi 11 centre de colectare a laptelui, centrul din Comloşu Mic

producând frişcă, foarte apreciată în centrele orăşeneşti din Banat.

Atât în Comloş, cât şi în întreg Banatul, perioada anilor 1867 – 1918 s-a caracterizat prin prefaceri

multiple, în sensul modernizării, prin fenomene care au marcat profund segmentele economice şi

structurile societăţii bănăţene. Progresele importante din industrie, comerţ, sistemul de credit, din

transporturi şi mijloacele de comunicaţie au avut un puternic impact asupra activităţilor şi mentalităţilor

locuitorilor de pe aceste meleaguri. Rapida extindere a reţelei de cale ferată, modernizarea drumurilor şi a

posibilităţilor de comunicaţie a scos din tradiţionala izolare aceste localităţi şi le-a integrat în circuitul de

bunuri materiale.

Cu privire la numărul de ateliere, unităţi industriale şi de meşteşugari, situaţia în cadrul localităţilor

componente ale comunei Comloşu Mare la nivelul anului 1910 se prezenta astfel:

Ateliere şi unităţi industriale Meşteşugari. Număr

Total

unităţi

Număr angajaţi

Fă

ră

1 -

2

3 -

5

6 -

10

11

- 2

0

Pes

te 2

0

Co

va

ci

Ma

şin

işti

Tâ

mp

lari

Tă

bă

cari

Cro

ito

ri

Pa

nto

fari

Mo

rari

Mă

cela

ri

Zid

ari

Du

lgh

eri

Co

feta

ri

Comloşu

Mic

83 62 19 1 - 1 - 5 8 13 - 6 14 3 3 7 6 4

Lunga 29 24 5 - - - - 3 1 - - 6 - 1 - 9 3 3

Comloşu 178 116 52 8 1 - - 11 15 22 2 38 33 9 5 36 20 7


11

Mare

Total 290 202 76 9 1 1 0 19 24 35 2 50 47 13 8 52 29 14

Sursa: I. Munteanu – Banatul istoric. 1867 – 1918.Ocupaţii.Economia (Volumul 2)

Până în anul 1870, în Banat existau unităţi cu profil bancar doar în unele oraşe şi aşezări rurale. În

anul 1873 se deschide la Comloşu Mare, Casa de depuneri Banat-Comloş, una dintre primele unităţi

bancare din mediul rural din Banat. La înfiinţare, aceasta a avut un capital iniţial de 100 coroane, o rezervă

de 54 coroane şi un profit de 9 coroane. În anul 1891 apare şi Banca Poporală Comloşu Mare cu un capital

iniţial de 60 coroane, o rezervă de 23 coroane şi un profit de 21 coroane. Acestea au activat în special ca şi

case de depuneri (economii), cu activităţi limitate de creditare, orientate spre economia agrară, comerţ şi

meşteşuguri. În anul 1899, Fondul reuniunii de învăţători din Comloşu Mare apărea cu depozit la Banca

„Timişiana”, care era cea mai importantă instituţie de credit cu capital românesc din Banat.

În anul 1910 a fost construită calea ferată în comună, care după împărţirea din 1919 a Banatului, pe

distanţa Kikinda Mare- Arad, Comloşu Mare era staţia de graniţă a acestei linii.

În perioada Comloşu Mare, la fel ca şi celelalte localităţi bănăţene a cunoscut în continuare o

dezvoltare economică susţinută, în special în anii ’30 – ’40. În Comloşu-Mic, în 1935, a fost dată în

exploatare o uzină electrică cu generator monofazic acţionat de un motor termic pe motorină montat de

către Nicolaus Bosch la care au fost racordate primăria, postul de poliţie, magazinul universal, şcoala,

căminul cultural şi alte gospodării situate pe strada principală. Curentul se difuza seara timp de 3 ore şi

dimineaţa 2 ore. În 1939, în Comloşu-Mare, o asociaţie de 5 proprietari au construit o uzină electrică cu

generator monofazat, acţionat de un motor termic, curentul fiind distribuit la primărie şi instituţii, precum

şi în gospodăriile înstărite pe străzile apropiate numai 5 ore pe zi.

În perioada comunistă, pe teritoriul comunei îşi desfăşurau activitatea 3 ferme I.A.S. şi o cooperativă

agricolă de producţie. În structura suprafeţelor cultivate şi a producţiei vegetale, cea mai mare pondere o

deţineau cerealele pentru boabe (grâul şi porumbul), urmate de sfecla de zahăr. Efectivul de animale, la

recensământul din 1971 era de: 2.479 bovine, 8.553 porcine, 2.472 ovine, 794 caprine, 548 cabaline, peste

24.900 de păsări, 500 de familii de albine. Alături de agricultură, industria din comună era reprezentată de

un gater, o moară, 2 brutării şi 2 cazane de fabricat ţuică. Serviciile prestate populaţiei se realizau printr-un

număr de 11 unităţi cooperatiste, formate din 2 ateliere de tâmplărie, unul de tinichigerie, 2 ateliere de

cizmărie, 3 de croitorie, un atelier de reparat articole electrice şi 2 sifonării. În anul 1970, în comună lucrau

500 salariaţi şi existau 11 meşteşugari necooperatizaţi. Reţeaua comercială a cooperaţiei de consum era

formată, în anii ’70 – ’80, din următoarele unităţi: 3 magazine alimentare, 5 nealimentare, un magazin

universal sătesc, 3 magazine mixte, 3 bufete bodegi, o cofetărie, 2 chioşcuri. În anul 1960 s-a realizat

racordarea întregii comune la reţeaua naţională de electricitate.


12

3.2. Economia locală pe sectoare şi ramuri de activitate

Pe baza datelor furnizate la data de 01.06.2014 de către site-ul http://www.firme.info/, prin

centralizarea informaţiilor furnizate de către Ministerul Finanţelor Publice, Oficiul Naţional al Registrului

Comerţului şi portalul instanţelor din România, la sfârşitul anului 2012, la nivelul comunei Comloşu Mare

erau active (exceptându-se firmele radiate, cu activitatea suspendată, care şi-au transferat sediul social în

altă localitate, care au fuzionat sau fără activitate - cifra de afaceri = 0 lei), un număr de 47 de firme având

sediul social pe teritoriul comunei, din care 35 de firme în localitatea Comloşu Mare, 10 firme în Comloşu

Mic şi 2 firme în Lunga.

Nr Nume Adresa

Cifra de

afaceri (lei) Domeniul

Număr

mediu

salariaţi crt

Localitatea Comloşu Mare

1

Cooperativa

Consum Coop

Comloşana

Comloşu Mare

Strada

Principală nr.

657

5.939

Comert cu amanuntul in magazine

nespecializate, cu vanzare

predominanta de produse

alimentare, bauturi si tutun

1

2 Lumiagro S.R.L. Comloşu Mare

nr. 605, ap. 2 7.204.541

Cultivarea cerealelor (exclusiv

orez), plantelor leguminoase si a

plantelor producatoare de seminte

oleaginoase

13

3 Agri Medrea S.R.L. Comloşu Mare

nr. 652/A 2.101.368




oleaginoase

10

4 Comlos Farm

S.R.L.

Comloşu Mare

nr. 605 581.693

Comert cu amanuntul al produselor

farmaceutice, in magazine

specializate

2

5 La Mica Tania

S.R.L.

Comloşu Mare

nr. 815 130





1

6 Rive Linyo S.R.L. Comloşu Mare

nr. 354 150.926





0

7 Lamcrist S.R.L. Comloşu Mare

nr. 605/A 330.173





3

http://www.firme.info/


13

8 Agro Andras S.R.L. Comloşu Mare

nr. 596 155.457

Activitati auxiliare pentru productia

vegetala 6

9 Agro Sezon S.R.L. Comloşu Mare

nr. 884 309.018




oleaginoase

8

10 Agroland Rosca

S.R.L.

Comloşu Mare

nr. 596 654.687


vegetala 8

11 Alefstar S.R.L. Comloşu Mare

nr. 983 243.207

Lucrari de pardosire si placare a

peretilor 5

12 Almajan D&A

S.R.L.

Comloşu Mare

nr. 242 1.225.435

Comert cu ridicata al florilor si al

plantelor 2

13 Almovi-Pan S.R.L. Comloşu Mare

nr. 717 916.243





12

14 Atr Trans S.R.L. Comloşu Mare

nr. 596 20.000 Transporturi rutiere de marfuri 4

15 Claudiu&Dani

S.R.L.

Comloşu Mare

nr. 247 171.546 Depozitări 2

16 Com-Garden S.R.L. Comloşu Mare

nr. 818 247.070

Comert cu amanuntul prin standuri,

chioscuri si piete al altor produse 4

17 Dangim Food

S.R.L.

Comloşu Mare

nr. 198 15.821

Fabricarea altor produse alimentare

n.c.a. 1

18 Enor Business

S.R.L.

Comloşu mare

nr. 624A 304.374





1


14

19 Fol Tracto S.R.L. Comloşu Mare

nr. 605 65.351

Cultivarea legumelor si a pepenilor,

a radacinoaselor si tuberculilor 0

20 Iosana S.R.L. Comloşu Mare

nr. 354 337.135





5

21 Sequoia S.R.L. Comloşu Mare

nr. 1231/A 584.911

Activitati in ferme mixte (cultura

vegetala combinata cu cresterea

animalelor)

2

22 Gama Complect

S.R.L.

Comloşu Mare

nr. 593 339.510

Inchirierea si subinchirierea

bunurilor imobiliare proprii sau

inchiriate

2

23 Sim-Central S.R.L. Comloşu Mare

nr. 716A 106.099





4

24 Nicoza S.R.L. Comloşu Mare,

nr. 354 117.483




nealimentare

1

25 Saramais S.R.L. Comloşu Mare

nr. 675 316.900




oleaginoase

0

26 Nicu-Florin S.R.L. Comloşu Mare

1240 17.737





0

27 Nala Fruit S.R.L. Comloşu Mare

nr. 824 104.317


vegetala 7

28 LKW&LG Trans

S.R.L.

Comloşu Mare

nr. 82/A 411.966 Transporturi rutiere de marfuri 2

29 Tefan Clean S.R.L. Comloşu Mare

nr. 695 38.320

Activitati generale (nespecializate)

de curatenie interioara a cladirilor 2

30 Societatea Agricolă

Bancom Comloşu Mare 3.937.599




oleaginoase

12


15

31 Driver Trust Service

SRL Comloşu Mare 21.248

Intretinerea si repararea

autovehiculelor 2

32 D&A Flowers Tim

S.R.L.

Comloşu Mare

nr. 1131 5.350

Comert cu ridicata al florilor si al

plantelor 0

33 Silvya Center

S.R.L.

Comloşu Mare

nr. 1236 246.764





2

34 Agro Tym Deea

S.R.L.

Comloşu Mare

nr. 884 179.294

Comert cu ridicata al cerealelor,

semintelor, furajelor si tutunului

neprelucrat

0

35 Agro Tucubusu

S.R.L.

Comloşu Mare

nr. 487/3 102.524

Comert cu amanuntul al florilor,

plantelor si semintelor, comert cu

amanuntul al animalelor de

companie si al hranei pentru

acestea, in magazine specializate

0

Total Comloşu Mare 21.570.136 124

Localitatea Comloşu Mic

1 Cesil S.R.L. Comloşu Mic

nr. 45 4.365.231




oleaginoase

19

2 Visual Individual

S.R.L.

Comloşu Mic

nr. 425 491.393

Comert cu ridicata al aparatelor

electrice de uz gospodaresc, al

aparatelor de radio si televizoarelor

2

3 Odiseea S.R.l. Comloşu Mic

nr. 266 250.575

Transporturi urbane, suburbane si

metropolitane de calatori 4

4 Oniflor S.R.L. Comloşu Mic

nr. 191/B 315.257





4

5 Auto Lali S.R.L. Comloşu Mic

nr. 288 117.367

Activitati de testare si analize

tehnice 2

6 Sergi-Viki S.R.L. Comloşu Mic

nr. 97/A 3.337 Restaurante 1

7

Roby Cris Nadin

S.R.L.

Comloşu Mic

nr. 48

3.743





1

8 Lemken România

S.R.L.

Comloşu Mic

nr. 425 3.149.656

Intermedieri in comertul cu masini,

echipamente industriale, nave si

avioane

2


16

9 Agroflex S.R.L. Comloşu Mic

nr. 313 162.684

Activitati de inchiriere si leasing cu

masini si echipamente agricole 8

10 Agro-Tia S.R.L. Comloşu Mic

nr. 462 2.757.813

Intermedieri in comertul cu materii

prime agricole, animale vii, materii

prime textile si cu semifabricate

4

Total 11.617.056 47

Localitatea Lunga

1 Persona S.R.L. Lunga, nr. 209 953.996




oleaginoase

3

2 Columirom S.R.L. Lunga nr. 209 3.403.832




oleaginoase

10

Total Lunga 4.357.828 13

Total comuna COMLOŞU MARE 37.545.020 184

sursa: http://www.firme.info/

În ceea ce priveşte cifra de afaceri agregată realizată de cele 47 firme active a căror sediu social se

află în comuna Comloşu Mare, aceasta se ridica la nivelul anului 2012 la suma de 37.545.020 lei, respectiv

8.425.723 euro (curs mediu pentru anul 2012 comunicat de Banca Naţională a României de 1 euro =

4,4560 lei).

Referitor la dimensiunea activităţii economice desfăşurate la nivelul celor 3 localităţi componente ale

comunei în funcţie de:

cifra de afaceri (CA) realizată de companiile din respectivele localităţi;

numărul de firme active la nivelul fiecărei localităţi;

numărul cumulat de salariaţi existenţi în cadrul firmelor active de la nivelul localităţilor;

în anul 2012 pe primul loc se situează localitatea Comloşu Mare, în cadrul căreia îşi au sediul social un

număr de 35 de companii, care au înregistrat un volum cumulat al cifrei de afaceri de 21.570.136 lei şi care

au avut un număr de 124 salariaţi. Pe locul secund se situează Comloşu Mic, în cadrul căruia activează un

număr de 10 agenţi economici care au obţinut o cifră de afaceri agregată de 11.617.056 lei cu un număr de

47 angajaţi iar ultimul loc este ocupat de satul Lunga în cadrul căruia îşi au sediul 2 firme a căror cifră de

afaceri cumulată se situează în jurul valorii de 4.357.828 lei, realizată cu un număr de 13 salariaţi.



17

ComloşuMare

ComloşuMic

Lunga

Series1 21570136 11617056 4357828

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

Dimensiunea activităţii economice în

funcţie de valoarea cumulată a cifrei de

afaceri

0

20

40

60

80

100

120

140

Comloşu Mare Comloşu Mic Lunga

Dimensiunea activităţii economice în

funcţie de numărul de firme şi

numărul de salariaţi

Nr firme Nr salariaţi

La sfârşitul anului 2012 şi începutul anului 2013, cea mai mare pondere ca şi domeniu de activitate

în cadrul economiei comunei Comloşu Mare o deţinea Agricultura (56 %) ca urmare a numărului mare de

firme care au ca domeniu de activitate cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase şi a plantelor

producătoare de seminţe oleaginoase. Un alt sector cu o pondere ridicată în economia comunei îl reprezintă

Comerţul (31 %) ca urmare a prezenţei în localităţile comunei a 25 de societăţi comerciale (în general de

mici dimensiuni) axate în special pe comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare

predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun dar şi intermedieri în comerţul cu maşini sau comerţ

cu ridicata şi cu amănuntul al cerealelor, seminţelor, furajelor, florilor, plantelor şi seminţelor. Pe lângă

cele două sectoare anterior aminitite (care reprezintă cumulat aproape 87 % din economia comunei), un alt

sector semnificativ îl reprezintă sectorul Serviciilor, cu o pondere de 11 %, pentru ca Transporturile să

reprezinte aproape 2 %. Sectorul Construcţiilor şi Industria sunt reprezentate de câteva firme a căror

pondere în totalul economiei comunei Comloşu Mare este nesimnificativ (sub 1 %). Trebuie menţionat

faptul că la nivelul comunei nu există structuri de cazare de natura hotelurilor şi pensiunilor, în ciuda

aşezării comunei în vecinătatea graniţei cu Serbia.


18

În Agricultură, la nivelul comunei îşi desfăşoară activitatea un număr de 13 societăţi comerciale din

care: 10 în Comloşu Mare, 2 în Lunga şi una în Comloşu Mic. La nivelul anului 2012 cifra de afaceri cea

mai mare a înregistrat-o S.C. Lumiagro S.R.L Comloşu Mare (7.204.541 lei), axată pe cultivarea

cerealelor, plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase. Având în vedere

mărimea cifrei de afaceri, S.C. Lumiagro S.R.L. reprezintă una dintre cele mai mari IMM-uri cu profil

agricol din microregiunea partea de sud-vest a judeţului Timiş. La nivelul comunei, locul secund este

ocupat de S.C. Cesil S.R.L. Comloşu Mic (4.365.231 lei), al cărui domeniu de activitate îl constituie de

asemenea cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase.

Poziţia a treia a topului producătorilor agricoli din comună este ocupată de către Societatea Agricolă

Bancom S.R.L. Comloşu Mare, cu o cifră de afaceri de 3.937.599 lei, axată la fel ca în cazul primelor două

companii pe cultivarea cerealelor.


Series1 12284493 4365231 4357828

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

14000000

Dimensiunea sectorului AGRICULTURĂ la nivelul

localităţilor comunei Comloşu Mare


19

La nivelul comunei Comloşu Mare activează 23 de firme având ca obiect de activitate Comerţul, din

care 17 firme în Comloşu Mare şi 6 firme în Comloşu Mic. Marea majoritate a acestora au ca obiect de

activitate comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate de produse alimentare, băuturi şi tutun dar şi

comercializarea de maşini, materii prime agricole, flori, plante, cereale, animale vii, aparate electrocasnice

de uz gospodăresc etc. Volumul cel mai mare al cifrei de afaceri l-a avut în anul 2012 S.C. Lemken

România S.R.L. Comloşu Mic (3.149.656 lei), specializată în intermedieri în comerţul cu maşini şi alte

echipamente.

În sectorul Servicii, la nivelul comunei activează mai multe firme, axate pe domenii diverse cum ar

fi: închirierea şi subînchirierea de bunuri imobiliare proprii sau închiriate, activităţi de închiriere şi leasing

cu maşini agricole, activităţi de curăţenie interioară a clădirilor, întreţinere şi reparaţii autovehicule etc.


20

În Transporturi, la nivelul comunei îşi desfăşoară activitatea un număr de 3 firme, axate în principal

pe transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători precum şi transportul de mărfuri. Volumul

cel mai mare al cifrei de afaceri a fost înregistrat de către S.C. LKW&LG Trans S.R.L. Comloşu Mare

(411.966 lei), specializată în transportul rutier de mărfuri.

În ceea ce priveşte sectorul Construcţiilor, acesta este foarte slab dezvoltat. La nivelul comunei îşi

desfăşoară activitatea o singură firmă S.C. Alefstar S.R.L., specializată în lucrări de pardosire şi placare a

pereţilor cu un volum al cifrei de afaceri de 243.207 lei.

În Industrie îşi desfăşoară activitatea o singură societete comercială – S.C. Dangim Food S.R.L.,

axată pe fabricarea de produse alimentare, cu o cifră de afaceri de 15.821 lei.


21


Series1 15821 0 0

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

Dimensiunea sectorului INDUSTRIE la nivelul

localităţilor comunei Comloşu Mare

În ceea ce priveşte topul companiilor din comună după nivelul cifrei de afaceri înregistrată în anul

2012, primele patru locuri (precum şi locul 7) sunt ocupate de companii din agricultură, respectiv

cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase, pentru ca

pe locurile 5 şi 6 să se situeze firme a căror obiect de activitate îl constituie comerţul cu maşini, materii

prime agricole, animale vii şi materii prime textile. Faptul că principalul sector al economiei comunei

Comloşu Mare îl reprezintă Agricultura, ne este relevat aşadar atât de performanţele comerciale individuale

(mărimea cifrei de afaceri) obţinute de principalele companii din comună cât şi de performanţa comercială

agregată (cifra de afaceri cumulată) înregistrată de toate companiile dintr-un sector de activitate.

La nivelul comunei există, de asemenea numeroase persoane fizice autorizate, asociaţii familiale şi


22

întreprinderi individuale, cu domenii de activitate diverse: agricultură, comerţ, servicii, construcţii şi

industrie (sectorul productiv).

Nr.

crt

Numele/denumirea Forma de

organizare

Domeniu de activitate Sediul

1 ANDRAS TIBERIU

ROMEO

Persoană fizică

autorizată

Cultivarea cerealelor, porumbului

şi a altor plante

Comloşu

Mare

2 ALMĂJAN FLORIN-

GHEORGHE

Persoană fizică

autorizată


şi a altor plante

Comloşu

Mare

3 BORODI IOANA Asociaţie familială Fabricarea articolelor de voiaj şi

marochinărie şi a articolelor de

harnaşament

Comloşu Mic

4 BUDEANU LAZĂR Persoană fizică

autorizată

Construcţii de clădiri şi lucrări de

geniu civil

Comloşu

Mare

5 BUNACIU

NICOLAE

Persoană fizică

autorizată

Frizerie Comloşu

Mare

6 FACEA DUMITRU Persoană fizică

autorizată

Cabinet veterinar Comloşu

Mare

7 GALETAR MARIA

CORINA

Persoană fizică

autorizată

Coafură şi alte activităţi

de înfrumuseţare

Comloşu

Mare

8 JINARU ADAM Asociaţie

familială

Alte activităţi de

servicii prestate în

principal

întreprinderilor –

autorizare protecţia

muncii

Comloşu

Mare

9 LORINCZ MONICA Persoană fizică

autorizată

Frizerie Comloşu Mic

10 MELINTE OVIDIU Persoană fizică

autorizată

Construcţii de clădiri şi

lucrări de geniu civil

Comloşu

Mare

11 MICLAU LUCIAN Persoană fizică

autorizată

Construcţii de clădiri şi

lucrări de geniu civil

Comloşu

Mare

12 NEGRE VIOREL Asociaţie

familială

Panificaţie, comerţ cu

amănuntul al pâinii

Lunga

13 NICU RODICA Persoană fizică

autorizată

Comerţ cu amănuntul

de produse alimentare,

băuturi şi tutun

Comloşu

Mare

14 PĂCURAR

GHEORGHE

MARCEL

Agent de asigurare Activităţi de asigurări, reasigurări

şi ale fondurilor de pensii

Lunga

15 POP MIHAELA Asociaţie

familială

Fabricarea pâinii,

fabricarea produselor

proaspete de patiserie

Comloşu Mic

16 POPESCU

GHEORGHE

Persoană fizică

autorizată

Tăierea, fasonarea şi

finisarea pietrei

Comloşu

Mare


23

17 SAMAON LUCIAN Persoană fizică

autorizată

Frizerie Comloşu

Mare

18 SUCIU IONEL Persoană fizică

autorizată


şi a altor plante

Comloşu

Mare

19 TANASE

GEORGETA

Persoană fizică

autorizată

Comerţ produse

cosmetice

Comloşu

Mare

20 TOPÂRCEANU

GABRIELA

Persoană fizică

autorizată

Comerţ produse

îmbrăcăminte

Comloşu

Mare

3.3. Dinamica structurii ocupaţionale

În ceea ce priveşte forţa de muncă, potrivit bazei de date a Direcţiei Regionale de Statistică Timiş,

la nivelul anului 2012 (ultimul an pentru care există pe portalul instituţiei date statistice complete), la

nivelul comunei Comloşu Mare, numărul mediu de salariaţi a fost de 408 persoane.

Sub aspectul dinamicii numărului mediu al salariaţilor la nivelul comunei Comloşu Mare, potrivit

bazei de date a Direcţiei Regionale de Statistică Timiş, pentru perioada de analiză 1991 – 2012 (perioada

post-decembristă) observăm o scădere cu 3 % a numărului de salariaţi, de la 421 salariaţi în 1991 la 408

salariaţi în 2012. În această perioadă, de peste 20 de ani, la nivelul localităţilor comunei Comloşu Mare,

numărul maxim de salariaţi a fost înregistrat în anul 2007 (571 salariaţi), respectiv în anul de vârf al boom-

ului economic pe care l-a cunoscut atât România cât şi comuna Comloşu Mare iar numărul minim de

salariaţi a fost înregistrat în anul 2001 (263 salariaţi). După cum se poate observa şi din reprezentarea

grafică de mai jos, în anul 2008 (anul de început al crizei economico-financiare) numărul mediu de salariaţi

existent la nivelul comunei a scăzut cu peste 26 % în comparaţie cu anul 2007, pentru ca în anul 2012 să

crească cu 4 % faţă de anul 2011.


24

În ceea ce priveşte repartizarea pe sectoare de activitate a salariaţilor de la nivelul companiilor din

comună, ponderea cea mai mare a persoanelor salariate o întâlnim în agricultură, urmată de comerţ şi

servicii.

Agricultură

53%

Comerţ

24%

Servicii

17%

Transporturi

2%

Construcţii

3%

Industrie

1%

Structura numărului de salariaţi pe

sectoare de activitate


25

3.4. Agricultura

Având în vedere tradiţia şi potenţialul agricol, agricultura reprezintă sectorul dominant în economia

comunei Comloşu Mare. Principalele activitaţi cu specific agricol desfăşurate la nivelul comunei sunt:

cultivarea cerealelor şi a plantelor oleaginoase, creşterea animalelor, morărit şi panificaţie. Marea

majoritate a exploataţiilor sunt de tip individual pe suprafeţe mai mari de 50 ha.

Pentru elaborarea acestui subcapitol, au fost utilizate date şi informaţii furnizate de către Direcţia

Regională de Statistică Timiş, având la bază ultimul recensământ general agricol realizat la nivel naţional,

respectiv Recensământul General Agricol din anul 2010.

Potrivit datelor obţinute pe baza Recensământului General Agricol 2010, la nivelul comunei

Comloşu Mare, din suprafaţa totală a exploataţiei agricole (8.800,60 ha), suprafaţa agricolă utilizată

reprezintă un procent de 99 % iar suprafaţa agricolă neutilizată, suprafaţa împădurită, ocupată cu curţi,

clădiri, drumuri, heleştee, iazuri şi bălţi reprezintă 1 %. Ponderea suprafeţei agricole utilizate înregistrată la

nivelul comunei (99 %) este mult superioară celei înregistrate la nivelul judeţului Timiş (90 %). Acest

lucru denotă importanţa sectorului agricol în economia comunei Comloşu Mare.

Suprafaţa agricolă

neutilizată, 8 ha(0%)

Suprafaţa împădurită, 0,1 ha

(0%)

Suprafeţe ocupate cu clădiri, curţi,

drumuri, cariere, 97,28 ha (1%)

Heleştee, iazuri, bălţi, 0,06 ha

(0%)

Suprafaţa agricolă utilizată,

8695,16 ha (99%)

Suprafaţa agricolă utilizată, suprafaţa agricolă neutilizată şi alte

suprafeţe, pe categorii de folosinţă


26

Din totalul suprafeţei agricole utilizate (8.296, 49 ha), doar 16 % este lucrată de către proprietari,

marea majoritate fiind lucrată în arendă (46 %) iar restul în alte moduri (38 %).

1399,41 ha (16%)

0,46 ha(0%)

4038,07, ha(46%)

0, 0%

1,65 ha(0%)

3255,57 ha(38%)

Suprafaţa agricolă utilizată după modul de deţinere

în proprietate în concesiune în arendă

în parte utilizat cu titlu gratuit alte moduri

În ceea ce priveşte ponderea terenului arabil în cadrul suprafeţei agricole utilizate, aceasta este de 95

% restul fiind constituit din păşuni, grădini familiale şi culturi permanente, această pondere a terenului

arabil în totalul suprafeţei agricole utilizate fiind mult superioare celei înregistrate la nivelul judeţului

Timiş, care este de 77 %. Acest aspect subliniază încă o dată potenţialul agricol al comunei Comloşu Mare.

8296,49 ha(95%)

92,07(1%)

303,72 ha(4%) 2,88 ha

(0%)

Suprafaţa agricolă utilizată pe categorii de folosinţă

Teren arabil

Grădini familiale

Păşuni şi fâneţe

Culturi permanente

În ceea ce priveşte calitatea terenurilor, după cum se poate observa şi din reprezentarea grafică de

mai jos, 68 % din total este reprezentat de teren arabil de foarte bună calitate (clasa de calitate I şi clasa de

calitate II), 20 % de terenuri de calitate III, 10 % de clasa de calitate IV şi 2 % de clasa de calitate V.


27

Terenul arabil de foarte bună calitate (clasele I şi II) reprezintă aşadar peste 2/3 din totalul terenului

agricol.

Cunoaşterea calităţii terenului este foarte importantă în agricultură deoarece potenţialul de producţie

a terenului este dat de clasa de calitate a acestuia, în condiţiile aplicării unor tehnologii adecvate şi de

cultivare cu plante agricole adaptate condiţiilor climaterice ale zonei.

Potenţialul de producţie a terenurilor se clasifică în clase de calitate în funcţie de: sol, relief, climă,

apă freatică, pe baza notelor de bonitare naturală pentru teren arabil. Astfel:

clasa I cuprinde terenuri cu soluri foarte fertile, profunde, cu textură mijlocie, permeabile,

neafectate de fenomene de degradare (saraturare, eroziune, alunecări, exces de umiditate etc.), situate pe

suprafeţe plane sau foarte slab înclinate, în condiţii climaterice de temperatură şi precipitaţii favorabile

pentru culturi.

clasa II cuprinde terenuri cu soluri fertile, profunde, cu textură mijlocie sau mijlociu-fină, cu

permeabilitate bună sau mijlocie-mică, slab afectate de fenomene de degradare (saraturare, eroziune, exces

de umiditate etc.), situate pe suprafeţe plane sau slab înclinate, în condiţii climaterice de temperatură şi

precipitaţii favorabile pentru culturi.

Din punct de vedere al formei de proprietate a terenului arabil utilizat, doar 13 % din terenul arabil

este lucrat direct de către proprietari, marea majoritate este lucrat în arendă (48 %) iar restul este lucrat în

alte moduri.


28

În ceea ce priveşte mărimea suprafeţelor agricole cultivate, la nivelul comunei predomină suprafeţele

mari de peste 100 ha (73,52 %) şi cele cuprinse între 50 ha şi 100 ha (10,94 %).

Calitatea foarte bună a terenurilor a determinat ca dintotdeauna în Comloşu Mare, culturile cele mai

întinse să fie cele de cereale (grâu, porumb, orz etc.). Ca urmare, peste 86 % din totalul suprafeţei arabile

de la nivelul comunei este cultivată cu cereale, dintre care culturile de grâu şi porumb sunt predominante.


29

Grâucomun şigrâu spelt

Grâu dur SecarăOrz şi

orzoaicăOvăz Porumb Sorg

Series1 3522.22 0 1 430.14 1.64 3193.78 2.82

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe (Ha)

Pe lângă cultura cerealelor, o altă cultură tradiţională a constituit-o cea a plantelor industriale şi în

special a florii soarelui pentru ca în ultimul timp numeroase suprafeţe să fie însămânţate şi cu rapiţă dar şi

cu alte culturi oleaginoase.

0

100

200

300

400

500

Floareasoarelui

Rapiţă Alte culturioleaginoase

Series1 487.83 388.64 149.25

Suprafaţa cultivată cu plante industriale (ha)

În ceea ce priveşte suprafeţele ocupate cu plante de nutreţ (fân, lucernă, trifoi, porumb verde şi alte

plante pentru nutreţ), leguminoasele pentru nutreţ ocupă cele mai întinse suprafeţe.


30

Referitor la situaţia suprafaţelor cultivate (hectare) cu alte culturi decât cele enunţate în paragrafele

anterioare, un loc important îl ocupă legumele, pepenii şi căpşunile, cultivate atât în câmp cât şi în grădini

sau în sere şi solarii (mai puţin).

În ceea ce priveşte plantaţiile pomicole, suprafeţele cultivate cu pomi fructiferi sunt destul de reduse

reprezentând doar 3 % din totalul suprafeţei agricole utilizate, predominând plantaţiile de: meri, pruni şi

caişi. De asemenea suprafaţa cultivată cu viţă de vie reprezintă doar 0,17 ha, puţin în comparaţie cu


31

potenţialul viticol al comunei. Trebuie menţionat faptul că nu există suprafeţe cultivate cu struguri de vin

de calitate.

Creşterea animalelor a constituit alături de cultura cerealelor una din ocupaţiile tradiţionale ale

locuitorilor comunei. Conform Recensământului dn anul 2010, efectivele de animale pe specii la nivelul

comunei se prezentau astfel:

Efective de animale (capete)/Familii de albine (număr), pe specii

Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline Măgari şi

catâri

Iepuri

de casă

Familii de

albine

226 3099 114 1364 18563 69 0 126 91

În ceea ce priveşte prezenţa sistemelor de irigaţii, la nivelul comunei Comloşu Mare doar 9

exploataţii agricole au amenajate sisteme de irigaţii cu o suprafaţă irigată cumulată de 9,21 ha, situaţia

detaliată pe clase de mărime a exploataţiilor agricole fiind prezentată în tabelul de mai jos. Din totalul

suprafeţei agricole utilizate doar puţin peste 1 % beneficiază de sisteme de irigaţii. Deşi acest procent este

unul redus, acesta este mult superior procentului de 0,08 % cât reprezintă ponderea suprafeţei agricole

irigate din totalul celei utilizate la nivelul judeţului Timiş.

Exploataţii agricole cu suprafaţa amenajată pentru irigat, pe clase de mărime

a suprafeţei agricole utilizate

0.1 - 0.3 0.3 - 0.5 0.5 -–

1

1 - 2 2 - 5 30 - 50 50 - 100 Total

Număr

exploataţii

agricole

1 1 2 1 2 1 1 9

Suprafaţa

amenajată pentru

irigat (ha)

0,05 0,3 0,46 0,2 3 0,2 5 9,21

Conform Recensământului general agricol din anul 2010, situaţia înzestrării cu maşini şi

echipamente agricole la nivelul comunei Comloşu Mare era următoarea:


32

Faptul că profilul economic predominant al comunei Comloşu Mare este unul axat pe agricultură ne

este relevat şi de următorii indicatori (conform Recensământului General Agricol 2010), care arată forţa de

muncă angrenată în acest sector, cum ar fi:

numărul exploataţiilor agricole individuale fără personalitate juridică este de 970;

numărul societăţilor comerciale cu capital majoritar privat care au ca domeniu de activitate

activităţile agricole este de 7;

există 2 societăţi/asociaţii agricole;

1908 persoane lucrează în cadrul exploataţiilor agricole individuale fără personalitate juridică;

numărul persoanelor care lucrează în cadrul celor 2 societăţi/asociaţii agricole este de 32

persoane.

4. Patrimoniul tehnico-edilitar

4.1. Reglementări de urbanism

În general, în PUG sunt tratate problemele speciale aferente unei dezvoltări sociale şi economice

specifice. Analiza multicriterială a situaţiei existente stabileşte obiectivele şi măsurile de dezvoltare a

localităţii în scopul amenajării teritoriului, stabilirii dreptului de properietate şi a unor noi relaţii socio-

economice caracteristice noii abordări asupra gestionării spaţiilor urbane.

Patrimoniul privat al comunei se compune din clădiri şi terenuri, acestea din urmă situate atât în

intravilan, cât şi în extravilan.


33

Legislaţia proprietăţii a fost aplicată în totalitate în comună, existând încă solicitări de teren în baza

noii legislaţii privind proprietatea. În ceea ce priveşte clădirile revendicate în baza Legii nr. 10/2001 şi a

Legii nr. 501/2002, se remarcă revendicarea dreptului de proprietate asupra unor clădiri publice precum:

- Şcoala cu clasele I-VIII Comloşu Mare - local 1;

- Şcoala cu clasele I-VIII Comloşu Mare - local 2;

- Căminul pentru persoane vârstnice Comloşu Mare;

- Şcoala cu clasele I-VIII Comlosu Mic - local 1;

- TeleCentrul Comloşu Mare şi Postul de Poliţie Comloşu Mare.

Conform legislaţiei, pentru primele patru clădiri, noii proprietari nu vor putea schimba destinaţia

actuală vreme de 5 ani de la decizia de retrocedare sau de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti,

însa vor putea percepe chirie pentru spaţiul respectiv. În ceea ce priveste actualizarea PUG-ului se

estimeaza finalizarea acestuia la începutul anului 2015.

4.2. Infrastructura de bază – reţele de apă, canalizare, energie electrică şi termică, gaze

naturale, parcuri industriale

Locuitorii comunei Comloşu Mare, grupaţi în 1.683 de gospodării, au acces în întregime la reţeaua

de alimentare cu apă a comunei.

Consiliul Local al comunei Comloşu Mare a implementat proiectul “Reabilitarea sistemului de

alimentare cu apă în Comloşu Mare şi localităţile aparţinătoare, Comloşu Mic şu Lunga” în cadrul

Programului Phare 2006 Coeziune Economică şi Socială – Schema de investiţii pentru sprijinirea

iniţiativelor în sectorul public în sectoarele prioritare de mediu. Proiectul cu o valoare totală de

1.077.344,30 Euro a început în anul 2009 şi s-a finalizat în 2010. Consiliul Local al comunei Comloşu

Mare a asigurat cofinanţarea proiectului, în sumă de 110.000 Euro.

Reţeaua de distribuţie a apei potabile (lungimea tuburilor şi conductelor instalate pentru transportul

apei potabile de la conductele de aducţiune sau de la staţiile de pompare, până la punctele de branşare a

consumatorilor) însumează 32 km, distribuiţi astfel: Comloşu Mare - 20 km; Comloşu Mic - 9 km; Lunga -

3 km.

La nivelul anului 2012, capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile a fost de 586 mc/zi.

În ceea ce priveşte contorizarea consumului de apă, marea majoritate a gospodăriilor populaţiei au

montate apometre. La nivelul anului 2012, cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor a fost de

220.000 metri cubi. Cei mai mari consumatori sunt Căminul pentru persoane vârstnice şi unităţile agricole.

Multe dintre unităţile agricole au foraje proprii, această practică devenind obligatorie şi pentru micii

producători agricoli. Există aproximativ 100 de foraje proprii ale persoanelor fizice sau juridice.

Calitatea apei se află permanent sub controlul autorităţilor, efectuându-se periodic analize ale calităţii

apei.

În ceea ce priveşte sistemul de canalizare şi de epurare a apelor uzate, în anul 2007, s-a obţinut

finanţarea din fonduri guvernamentale, respectiv Programul de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural

(instituit prin O.G. 7/2006) a proiectului “Construire staţie de epurare în Comloşu Mare şi canalizare

urbană a localităţilor Comloşu Mare, Comloşu Mic, Lunga”. Valoarea finanţării guvernamentale s-a

ridicat la 4.000.000 lei iar valoarea cofinanţării Consiliului Local Comloşu Mare s-a ridicat la 2.000.000

lei. În prezent, investiţia este finalizată în proporţie de 98 %.


34

Alimentarea cu energie electrică este asigurată în totalitate.

Lungimea reţelei electrice este de:

km reţea Comloşu Mare Comloşu Mic Lunga Total

Înaltă 3,2 1,8 0,28 5,28

Joasă 24,02 10,03 6,1 40,15

Total 27,22 11,83 6,38

Iluminatul stradal însumează 10 km reţea şi ridică probleme de întreţinere, îndeosebi pe străzile

lăturalnice. Traseul DN 59C de pe raza localităţii Comloşu Mare a fost modernizat în anul 2002.

În scopul alimentării cu gaze naturale a comunei, în anul 1996 s-a demarat proiectul investiţional

„Înfiinţarea distribuţiei de gaze naturale în comuna Comloşu Mare", până în prezent fiind întocmit un

studiu tehnico-economic. O actualizare a costurilor acestei investiţii la nivelul de astăzi, ar ridica suma la o

valoare ridicată.

În ceea ce priveşte, alimentarea cu energie termică, în prezent, în comună, încălzirea locuinţelor se

realizează cu sobe cu lemne de foc sau cărbuni, iar prepararea hranei se realizează cu butelii de aragaz şi

lemne de foc. Dintre obiectivele socio-culturale, beneficiază de sistem centralizat de încălzire, cu

combustibil lichid sau solid: Primăria, Căminul pentru persoane vârstnice, Grădiniţa cu program normal

Comloşu Mic şi Şcoala şi grădiniţa din Lunga. Se remarcă tot mai multe gospodării care au instalat un

astfel de sistem centralizat de încălzire.

La nivelul întregii comune sunt prezente reţelele de telefonie mobilă (Vodafone, Orange şi

Cosmote) şi telefonie fixă - Romtelecom.

4.3. Fond locuibil

Potrivit informaţiilor furnizate de Direcţia Regională de Statistică Timiş, la sfârşitul anului 2012 la

nivelul comunei Comloşu Mare existau un număr de 1.683 locuinţe. Din acestea un număr de 1.560

locuinţe se aflau în proprietate privată, iar 123 se aflau în proprietate publică.

În ceea ce priveşte construcţia de locuinţe, la nivelul anului 2013 au fost eliberate de către Consiliul

Local al comunei Comloşu Mare un număr de 8 autorizaţii de construire, din care 5 pentru clădiri

rezidenţiale (suprafaţă utilă totală construită - 772 mp) şi 3 pentru alte tipuri de clădiri (suprafaţă utilă

totală construită – 727 mp) . În ceea ce priveşte dinamica construirii de locuinţe în perioada 2003 – 2013,

se poate observa că cele mai multe autorizaţii de construire au fost eliberate în anul 2011, respectiv un

număr de 14 autorizaţii - din care pentru construcţia de locuinţe au fost eliberate 5 autorizaţii iar cele mai

puţine (o singură autorizaţie de construcţie) în anii 2003 şi 2006. Având în vedere că piaţa imobiliară din

comună nu a înregistrat în ultimii 10 ani o explozie a preţurilor de tranzacţionare a locuinţelor (cum a fost

cazul comunelor situate în aria metropolitană a municipiului Timişoara) şi ritmul de construire a

locuinţelor a fost unul destul de scăzut în comună în raport cu cel existent în comunele anterior amintite dar

care s-a situat în media existentă pentru localităţile rurale din judeţ.

Categorii de

constructii

Perioada

Anul

2003

Anul

2004

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

UM: Numar, mp suprafata utila

Nr Nr Nr Nr Nr Nr Nr Nr Nr Nr Nr


35

Cladiri rezidentiale

(exclusiv cele pentru

colectivitati)

1 2 2 1 5 3 4 2 5 2 5

Alte cladiri (hoteluri

si cladiri similare,

cladiri pentru comert

cu ridicata si cu

amanuntul, etc)

0 0 2 0 0 1 0 0 0 0 0

Alte cladiri 0 0 0 0 0 0 1 2 9 2 3

Total 1 2 4 1 5 4 5 4 14 4 8

La nivelul anului 2012, suprafaţa locuibilă a locuinţelor private de pe raza comunei Comloşu Mare a

fost de 83.231 mp arie desfăşurată, ceea ce reprezintă o medie de aproape 50 mp/locuinţă .

4.4. Căi de comunicaţie (rutieră, ferată şi aeriană), legătura cu traficul european şi naţional

Comuna Comloşu Mare a reprezentat dintotdeauna şi reprezintă în continuare, un nod rutier foarte

important atât pe axa nord – sud cât şi pe axa est – vest.

Pe direcţia nord – sud, Comloşu Mare se situează la confluenţa dintre Banatul Românesc şi Banatul

Sârbesc respectiv la graniţa dintre România şi Serbia iar pe axa est – vest se situează la 1/3 de Jimbolia şi

2/3 de Sânnicolau Mare, cele mai mari oraşe din vestul judeţului Timiş. Teritoriul administrativ al comunei

este străbătut de o reţea rutieră diversificată, formată din drumuri naţionale, judeţene şi comunale:

Drumul Naţional DN 59C Jimbolia – Sânnicolau Mare, în lungime totală de 41 km, străbate

comuna, respectiv localităţile Comloşu Mare şi Comloşu Mic de la est la vest. Distanţa dintre

Comloşu Mic şi Comloşu Mare, pe DN 59C este de 4 km. Drumul Naţional DN 59C traversează

teritoriul administrativ al comunei Comloşu Mare pe o porţiune de 5,5 km. Îmbrăcămintea este din

asfalt, respectiv îmbrăcăminte asfaltică uşoară. Starea drumului este bună.

Potrivit recensămintelor de circulaţie efectuate în perioada 2005 – 2010, conform unităţii de măsură

pentru traficul rutier care este Media Zilnică Anuală (MZA) traficul pe DN 59C s-a situat în această

perioadă în intervalul 1.500 – 2.500 autovehicule/zi, valorile mai ridicate înregistrându-se în anul

2010. Aceaste valoari sunt destul de scăzute în comparaţie cu traficul înregistrat pe alte drumuri

naţionale din judeţ, cea ce face ca acest drum să se situeze în clasa tehnică IV.

Drumul Judeţean DJ 594A Gottlob – Comloşu Mare – Lunga – Frontieră Serbia în lungime totală

de 12,1 km, străbate localităţile Comloşu Mare şi Lunga de la nord la sud pe o distanţă de 9,59 km.

Starea drumului este destul de bună.

Drumul Comunal DC 16 Comloşu Mic – Grabaţ în lungime totală de 6 km din care 3,5 km pe

teritoriul administrativ al comunei Comloşu Mic. Este un drum realizat parţial din beton şi ciment şi

parţial din pământ. Starea drumului este destul de precară.

În localitatea Comloşu Mare, străzile existente formează o reţea bine conturată, traseele fiind dispuse

pe direcţiile nord-sud, respectiv est-vest formând intersecţii rectangulare, în cruce.

Dacă din punct de vedere al dispunerii în plan, reţeaua stradală satisface cerinţele de deservire a

localităţii, nu acelaşi lucru se poate aprecia şi din punct de vedere al viabilităţii părţii carosabile.

Faptul că majoritatea traseelor străzilor nu fac parte din sistemul drumurilor publice clasificate, având

suprafeţe carosabile alcătuite din împietruiri în stare rea sau făcând parte din categoria străzilor din pământ,

face ca deservirea rutieră pe timp ploios să fie foarte anevoioasă. Trotuarele din piatră sunt într-o stare

continuă de uzură, necesitând lucrări de reabilitare si întreţinere permanentă. Străzile sunt flancate de


36

şanţuri pentru scurgerea apei pe toată lungimea lor, însă nu sunt corespunzător întreţinute şi prevăzute cu

podeţe la intersecţii şi la accesul în gospodării. Podeţele existente la intersecţii sunt uneori colmatate cu

pământ, împiedicând scurgerea apei.

Reţeaua stradală a localităţii Comloşu Mic este dispusă liniar fiind formată din străzi paralele

orientate pe direcţiile sud-nord, respectiv est-vest. Din întreaga reţea existentă, doar traseul drumului

naţional DN 59C ce străbate zona centrală a localităţii este modernizat, restul străzilor fiind din pământ sau

pe scurte sectoare având o împietruire aflată într-o stare avansată de uzură. Lungimea totală a reţelei este

de circa 9 km din care 1,1 km (traseul DN 59C) este modernizat.

Reţeaua stradală a localităţii Lunga este dominată de traseul drumului comunal DC 10, ce străbate

zona centrală de la est la vest, traseul fiind modernizat, dispus în aliniament.

Restul străzilor existente au caracter strict de deservire locală, asigurând accesul la unele obiective

precum cimitirul, complexul zootehnic etc. Lungimea reţelei este de circa 4,1 km din care 3,2 km

modernizat.

În ceea ce priveşte parcările, acestea sunt amenajate în centrul localităţii Comloşu Mare, la mai toate

instituţiile, nu însă în satele aparţinătoare.

În ceea ce priveşte transporturile feroviare, calea ferată în comună a fost construită în 1910, iar

după împărţirea Banatului, pe distanţa Kikinda Mare- Arad, localitatea Comloşu Mare era staţia de graniţă

a acestei linii. Ulterior s-a realizat ramificaţia spre Nerău şi legătura cu nodul feroviar Lovrin, asigurându-

se astfel acces favorabil pentru toate direcţiile. Gara se află la marginea de nord a comunei. La ora actuală

nu există legături feroviare în satele Comloşu Mic şi Lunga, astfel că locuitorii de aici nu beneficiază de

acces direct pe calea ferată la localităţile din judeţ.

La începutul anului 2014 a fost deschis punctul de trecere a frontierei Lunga – Nakovo (Republica

Serbia).

În ceea ce priveşte transportul aerian localitatea Comloşu Mare este situată la o distanţă de 70 km

de Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” Timişoara.

4.5. Dezvoltarea urbanistică si monumente istorice

Dintre clădirile de pe raza comunei Comloşu Mare care au valoare de patrimoniu cultural naţional sau

judeţean putem aminti:

Conacul San Marco din Comloşu Mare, considerat una dintre cele mai frumoase clădiri din Banat,

este declarat monument istoric de către Ministerul Culturii. Conacul, ridicat în anul 1840 de către

Johann Nako, avea să fie cunoscut mai târziu sub denumirea de Conacul San Marco după numele de

căsătorie al fiicei acestuia - Mileva Nako de San Marco. Acesta era folosit ca reşedinţă permanentă

de către familia nobiliară Nako şi cuprindea şi un teatru cu stagiune permanentă şi un frumos parc.

Casa Naţională „Iulian Grozescu”, declarată monument istoric de către Ministerul Culturii a găzduit

în trecut staţia de poştalion între Kikinda şi Budapesta sau „hanul cel mare” cum era cunoscut în

zonă.

În localitatea Comloşu Mic a fost ridicat un monument dedicat celor 63 de eroi din localitate căzuţi

în Primul Război Mondial.


37

5. Mediul social, cultural şi ştiinţific

5.1. Structura şi dinamica populaţiei

5.1.1. Dinamica populaţiei

Deşi Comloşu Mare este o localitate veche, reconstituirea informaţiilor privind numărul de locuitori

în perioadele anterioare secolului XVIII este foarte dificilă în lipsa surselor statistice. Abia în acea perioadă

au apărut conscrierile şi s-a ţinut astfel o evidenţă contabilă a datelor. Până în acel moment însă singura

modalitate este bazată pe investigaţii indirecte şi supoziţii.

În defterul turcesc de la 1557 – 1558 sunt amintite două sate: satul Comloş cu trei case şi Comloşu

Vechi cu nouă case.

În anul 1717 când s-a făcut primul recensământ de către habsburgi, existau în Comloş 20 de case.

Încetul cu încetul satul a început să prospere populându-se tot mai mult. După instaurarea în anul 1717 a

administraţiei austriece în Banat, în Comloşu Mare au sosit mai întâi români veniţi din Oltenia şi Muntenia

şi sârbi (Serbia era sub ocupaţie otomană) iar mai apoi au fost colonizaţi din diverse regiuni ale imperiului

etnici slovaci, germani, bulgari şi maghiari.

La nivelul comunei Comloşu Mare, în ceea ce priveşte dinamica populaţiei, în perioada 1824 – 2014,

potrivit recensămintelor realizate de către administraţia habsburgică şi mai apoi austro-ungară în perioada

1824 – 1918 apoi de către cea românească după 1918 precum şi a datelor furnizate de către Institutul

Naţional de Statistică pentru perioada 1990 – 2014, după cum se poate observa şi din graficul de mai jos:

în prima jumătate a secolului al XIX-lea, între anii 1824 - 1851 a avut loc o creştere puternică a

populaţiei comunei (cu 57 %), ca urmare a întemeierii în anul 1824 a satului Lunga pe moşia contelui

Johann Nako de către 138 de familii de români şi 100 de familii de germani;

în perioada 1851 – 1880, a avut loc o creştere cu 12 % a populaţiei. În această perioadă, Comloşu

Mare se situa printre cele mai mari şi mai prospere comune din Banat. La 1869, Comloşul Mare avea statut

de „opid” (orăşel), era sediu de protopopiat ortodox (înfiinţat în 1865) şi de pretură. În anul 1880 s-a

înregistrat recordul de populaţie la nivelul comunei, respectiv 9.807 locuitori;

în perioada 1880 - 1913, numărul locuitorilor a tot scăzut treptat ajungând ca în anul 1913 în

localităţile comunei să locuiască un număr de 7.589 persoane. În această perioadă populaţia comunei a

scăzut cu 22 % în special ca urmare a plecării unui număr mare de etnici germani şi slovaci din comună;

în perioada 1913 - 1920, populaţia comunei a scăzut cu 12 % ca urmare a pierderilor suferite în

primul război mondial;

în perioada interbelică, respectiv între anii 1920 – 1941 a avut loc o creştere cu peste 8 % a

populaţiei din cele trei sate care compun astăzi comuna;

în anul 1948, adică la la trei ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial, populaţia

comunei a ajuns la 6.113 locuitori, ceea ce reprezintă o scădere cu 6 % în comparaţie cu anul 1941, ca

urmare a pierderilor de vieţi omeneşti provocate de război dar şi a începerii deportării de către regimul

comunist a etnicilor germani şi a „chiaburilor” din comună în Siberia şi Bărăgan;

în perioada 1948 – 1956, populaţia din cele trei localităţi ale comunei scăzut cu încă 5 %,

ajungându-se la 5.787 locuitori, ca urmare a desăvârşirii politicii de deportare a germanilor şi „chiaburilor”

începută în primii ani de la finalizarea războiului;

în perioada 1956 – 1977, populaţia comunei Comloşu Mare a înregistrat o uşoară creştere (+2 %),

ca urmare a dezvoltării socio-economice a ţării din acea perioadă, a sosirii în localităţile comunei de

locuitori din celelalte zone istorice ale României dar şi a politicii demografice aplicate de regimul

comunist;


38

în lipsa existenţei unor date statistice aferentei sfârşitului anilor ’80, pentru perioada 1977 – 1991 a

avut loc o scădere drastică a populaţiei comunei (-19 %), ca urmare a plecării masive a etnicilor germani în

Germania, atât în perioada 1977 – 1989 dar mai ales în perioada 1990 – 1992, precum şi a scăderii

natalităţii după anul 1989.

în perioada 1992 – 2002, populaţia comunei a înregistrat o uşoară creştere (+ 3 %), ajungând la

4.808 locuitori;

în perioada 2002 – 2014, populaţia comunei Comloşu Mare a crescut cu peste 7 %, ajungând la

5.164 locuitori în anul 2014.

După cum s-a putut observa din cele prezentate în acest subcapitol, în toate cele trei localităţi care

formează astăzi comuna Comloşu Mare, ca de altfel în întreg Banatul, germanii, românii, slovacii, bulgarii

şi maghiarii precum şi celelalte minorităţi care au locuit/locuiesc pe teritoriul comunei au convieţuit în

decursul istoriei în bună înţelegere, toleranţă şi armonie pe aceste meleaguri.

5.1.2. Structura populaţiei

Potrivit Recensământului populaţiei şi locuinţelor din anul 2011, la 20 octombrie 2011 populaţia

stabilă a comunei Comloşu Mare era de 4.737 locuitori, din care 2.336 bărbaţi (49 %) şi 2.401 femei (51

%), repartiţia pe sexe a populaţiei comunei fiind astfel una echilibrată.

La nivelul comunei, cel mai mare număr de locuitori se găseşte în localitatea Comloşu Mare, care

este şi reşedinţă de comună (3.389 persoane), urmată de localitatea Comloşu Mic cu 853 persoane şi Lunga

cu 495 persoane.


39

În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei pe etnii, la nivelul anului 2011, după cum se poate observa

şi din reprezentarea grafică de mai jos, la nivelul comunei Comloşu Mare, din populaţia stabilă totală de

4.737 locuitori: 3.444 persoane s-au declarat români; maghiari - 62 persoane; germani - 114 persoane;

ucrainieni – 4 persoane; romi – 860 persoane; slovaci – 51 persoane; sârbi – 15 persoane; 4 persoane s-au

declarat bulgari iar 182 de persoane nu au declarat că aparţin vreunei etnii anume.

Români

73%

Maghiari

1.31%

Romi

18.15%

Ucrainieni

0.08%

Germani

2.41% Sârbi

0.32%

Slovaci

1.08%Bulgari

0.11%Etnie

necunoscută

3.84%

Structura populaţiei comunei Comloşu Mare

pe etnii în anul 2011

Referitor la structura religioasă a populaţiei comunei, după cum se poate observa şi din

reprezentarea grafică de mai jos, specific comunei îl constituie caracterul multiconfesional al populaţiei, în


40

cadrul unei populaţii stabile totale de 4.737 locuitori, existând credincioşi declaraţi aparţinând unui număr

de peste 7 culte şi religii. La nivelul anului 2011, peste 77 % din populaţia stabilă a comunei era de religie

ortodoxă, 6,84 % de religie romano-catolică, 4,20 % greco-catolică iar 6,23 % penticostală.

77.79%

6.84%

0.17%6.23%

4.20%

0.53%0.27% 0.08%

3.88%

Structura populaţiei comunei Comloşu Mare

după religie

Ortodoxă

Romano-catolică

Reformată

Penticostală

Greco-catolică

Baptistă

Martorii lui Iehova

Fără religie

Informaţie nedisponibilă

Structura populaţiei pe grupe de vârstă oferă în special informaţii privind resursele de muncă şi

potenţialul de muncă al comunităţii. Ponderea principalelor categorii de vârstă arată starea actuală a

populaţiei dar şi potenţialul acesteia în anii următori. Potrivit rezultatelor recensământului din anul 2011, la

nivelul comunei Comloşu Mare, ponderea persoanelor apte de muncă respectiv cu vârsta cuprinsă între 15

ani şi 64 ani, este de 65,72 % respectiv un număr de 3.113 persoane dintr-un număr total de 4.737 locuitori

ai comunei. Acest procent este unul destul de scăzut, situându-se atât sub media naţională (68 %) cât şi sub

media judeţului Timiş (72,70 %). De o importanţă ridicată o reprezintă ponderea persoanelor cu vârstă

cuprinsă între 25 ani şi 64 ani, deoarece în fapt acestea reprezintă resursele de muncă ale unei comunităţi.

Astfel, la nivelul anului 2011, în comuna Comloşu Mare s-a înregistrat un număr de 2.411 persoane cu

vârsta cuprinsă între 25 ani şi 64 ani, ponderea acestei grupe de vârstă fiind de 50,90 %. Această pondere

este una destul de scăzută, fiind inferioară atât valorii medii înregistrate la nivel naţional (55,70 %) cât şi

valorii înregistrate la nivelul judeţului Timiş (57,40 %). Aceşti indicatori ne indică manifestarea

fenomenului (specific localităţilor rurale din România şi judeţul Timiş) de migraţie a tineretului atât înspre

oraş cât şi de migraţie externă a populaţiei, în căutarea unor locuri de muncă. În ceea ce priveşte gradul de

îmbătrânire a populaţiei comunei, la nivelul anului 2011 s-a înregistrat un număr de 697 persoane cu vârsta

peste 65 ani, adică 14,71 % din populaţie. Gradul de îmbătrânire a populaţiei comunei Comloşu Mare este

unul destul de ridicat în comparaţie cu gradul de îmbătrânire a populaţiei înregistrat la nivelul judeţului

Timiş (13,5 %) dar situat sub media naţională (16,10 %). Având în vedere cele enunţate anterior, în

concluzie putem spune că, gradul de îmbătrânire a populaţiei comunei este unul destul de ridicat.


41

În ceea ce priveşte nivelul de educaţie al populaţiei comunei Comloşu Mare, raportat la o populaţie

stabilă cu vârsta peste 10 ani de 4.130 persoane, ponderea ce mai mare o reprezintă: persoanele cu studii

gimnaziale (46 %), urmate de persoanele cu studii primare (18 %) şi liceale (14 %). Ponderea persoanelor

cu studii superioare reprezintă aproape 5 % iar în extrema cealaltă se situează persoanele care nu au

absolvit nici o şcoală, a căror pondere cumulată reprezintă aproape 7 % din totalul populaţiei.


42

5.1.3. Nivelul şomajului

În ceea ce priveşte nivelul şomajului, potrivit Direcţiei Regionale de Statistică Timiş în luna mai

2014 în comuna Comloşu Mic erau înregistraţi un număr de 64 de şomeri. În perioada mai 2013 – mai

2014, numărul mediu de şomeri a rămas relativ constant, în luna mai 2013 înregistrându-se 62 de şomeri

iar în luna mai 2014 numărul şomerilor era de 64. Pentru perioada analizată s-a putut observa o evoluţie

sezonieră a şomajului. Astfel, numărul cel mai redus de şomeri se înregistrează în lunile august (30) şi

septembrie (28) pentru ca valorile cele mai mari să fie înregistrate în lunile de iarnă, respectiv ianuarie

(71), februarie (69) şi martie (70). Această situaţie denotă influenţa sectorului agricol, de altfel

predominant la nivelul economiei comunei, asupra situaţiei ocupării forţei de muncă.

Referitor la evoluţia şomajului în perioada 2010 – 2013, potrivit Direcţiei Regionale de Statistică

Timiş, numărul mediu de şomeri a scăzut în fiecare an, respectiv de la 120 de persoane fără un loc de

muncă în 2010 la 48 de şomeri înregistraţi în 2013, adică în ultimii 4 ani a avut loc o scădere cu aproape 60

% a numărului de şomeri înregistraţi la nivelul comunei.


43

0

20

40

60

80

100

120

anul 2010 anul 2011 anul 2012 anul 2013

Series1 120 86 63 48

Dinamica numărului de şomeri în comuna Comloşu Mare

în perioada 2010 - 2013

5.2. Servicii de asistenţă medicală

Comloşu Mare este una dintre puţinele localităţi din Banat în care asistenţa medicală şi farmaceutică

a fost asigurată încă din secolul al XVIII-lea. Primul medic cunoscut cu studii superioare de specialitate, a

fost dr. Nathan Schiller, evreu din Moravia stabilit în Comloş pe la 1860. El era medic raional deservind şi

comunele din jur: Comloşu Mare, Grabaţ, Gottlob, Vizejdia, Seleuş (azi Nakovo, Serbia) şi Lunga cu o

populaţie totală de peste 20.000 de locuitori. Dr. Michael Klein a profesat între anii 1895-1906, după care

dr Karol Szendy. Din 1918 a funcţionat mulţi ani ca medic dr. Georg Aczel care a fost medic militar în

timpul războiului.

În 1780, printr-o patentă imperială s-a aprobat funcţionarea farmaciei din Comloş. Primul farmacist

menţionat de documentele vremii apare doar la 1830, Ludwig Seymann. Acesta a vândut farmacia în 1850

familiei Augustin. În anul 1902 farmacia a fost cumpărată de Franz Schiffmann (1877-1949), „marele

binefăcător al comloşenilor”. În 1953 farmacia precum şi locuinţa proprie a familiei Schiffmann au fost

preluate de stat.

În prezent, la nivelul comunei Comloşu Mare îşi desfăşoară activitatea:

3 cabinete medicale localizate în Comloşu Mare care deservesc şi localităţile Comloşu Mic şi

Lunga (Cabinet medical - Dr. Cristian Danciu, Cabinet medical - Dr. Anastasiu Dan, Cabinet medical -

Dr. Dinu);

1 farmacie umană în Comloşu Mare (Comloş Farm);

1 cabinet stomatologic (Cabinet stomatologic - Dr. Grecu Neculai) localizat în Comloşu

Mare;

1 cabinet sanitar-veterinar în Comloşu Mare (Cabinet veterinar Dr. Facea Dumitru).


44

5.3. Învăţământ, activităţi sportive

Anexarea Banatului la Imperiul Habsburgic şi mai apoi la Imperiul Austro-Ungar, a determinat pe

lângă dezvoltarea economică a acestei regiuni în secolele XVIII - XX şi una socială şi implicit una

educaţională. Curtea imperială din Viena, adeptă a politicii că şcoala asociată cu Biserica puteau realiza o

importantă operă educativă în sprijinul unităţii monarhiei, au organizat acţiuni de şcolarizare şi de

asigurare de şcoli în care să predea cadre didactice calificate pe întreg teritoriul Banatului.

Începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea şi până la instaurarea regimului comunist, în

Comloş au funcţionat mai multe şcoli confesionale (în special romano-catolice). Astfel, în anul 1834, în

Comloşu Mare a luat fiinţă Şcoala confesională romano-catolică de băieţi, cu predare în limba germană.

În anul 1889, Mileva Nako de San Marco a înfiinţat la Comloşu Mare o Şcoală de fete, aflată sub

conducerea Ordinului călugăresc „Sfântul Vincenţiu de Paul” din Ungaria (romano-catolic). Pentru

susţinerea materială a şcolii, Mileva Nako a înfiinţat o fundaţie, a cărui scop îl constituia asigurarea

funcţionării şcolii şi pensionatului de fete. Cu începere din anul 1785, în Comloşu Mic funcţiona o Şcoală

primară confesională romano-catolică, cu predare în limba germană.

În anul 1875, în Comloşu Mare a fost înfiinţată şi o şcoala greco-catolică, de către Parohia greco-

catolică din localitate.

Astfel, în perioada 1880 – 1910, situaţia persoanelor care ştiau să scrie şi să citească, în cadrul celor

3 localităţi care formează astăzi comuna Comloşu Mare se prezintă astfel:

Localitatea Total populaţie civilă Ştiu să scrie şi să citească În procente

Anul Număr locuitori

1880 1900 1910 1880 1900 1910 1880 1900 1910

Comloşu

Mare

5073 4948 4089 1287 2298 2247 25,4 46,4 47,9

Comloşu

Mic

1934 1979 1855 1168 1413 1391 60,4 71,4 75

Lunga 1150 1078 1071 361 361 574 31,4 33,5 53,6

Sursa: I. Munteanu – Banatul istoric. 1867 – 1918.Şcoala.Educaţia (Volumul 3)

În prezent, la nivelul comunei există 2 şcoli generale cu clasele I – VIII în Comloşu Mare şi Comloşu

Mic şi o şcoală primară cu clasele I – VIII în Lunga. Pe teritoriul comunei există 3 grădiniţe cu program

normal, câte una în fiecare dintre cele trei localităţi.

Din anul şcolar 2004-2005, funcţionează în cadrul şcolii din Comloşu Mare, o clasă de arte şi

meserii, profilul „mecanic agricol”, însă pe structura Grupului Şcolar „Mihai Eminescu” din Jimbolia.

La nivelul anului 2012, potrivit informaţiilor furnizate de către Direcţia Regională de Statistică

Timiş, distribuţia elevilor pe forme de învăţământ se prezenta astfel:

Populația școlară totală 595

Copii înscriși în grădinițe 123

Elevi înscriși în învățământul

primar 268

Elevi înscriși în învățământul

gimnazial 204


45

Pregăatirea preşcolarilor şi a elevilor din grăadiniţele şi şcolile de pe raza comunei se realizează de

către 35 de cadre didactice, titulari şi suplinitori.

În ceea ce priveşte infrastructura şcolară, aceasta este formată din: 26 de săli de clasă şi cabinete

şcolare, 2 laboratoare şcolare şi 33 de PC-uri.

În ceea ce priveşte activitatea sportivă, la nivelul comunei există în toate cele trei localităţi terenuri

de sport, cu menţiunea că cel din Comloşu Mare se află pe proprietate privată, necesitându-se identificarea

în acest sens a unui alt amplasament. De asemenea, este amenajat un teren de tenis de câmp cu suprafaţă de

beton. Terenuri mai mici de sport se află şi în curtea şcolilor din Comloşu Mare şi Comloşu Mic. În cadrul

şcolilor din Comloşu Mare şi Comloşu Mic există săli de sport, care se bucură de o dotare corspunzătoare.

Aceste capacităţi nu sunt utilizate însă de către cetăţeni decât în mod individual, ca activităţi de timp liber,

neexistând o formă organizată de practicare a vreunui sport.

Echipa de fotbal AS Comloşu Mare activează în Campionatul Judeţean de fotbal. La nivel local, în

ultimii ani, cu sprijinul Primăriei -au organizat campionate de tenis de masă şi şah. În cadrul orelor de

educaţie fizică din şcoală, cadrele didactice de specialitate pun un accent deosebit pe practicarea de către

elevi a crossului ceea ce a determinat obţinerea de către aceştia a mai multor premii şi medalii la

concursurile organizate la nivel regional şi judeţean.

Legat de tradiţia sportivă a Comloşului, nu în ultimul rând trebuie amintite unele personalităţi

sportive născute în comună cum ar fi: Gheorghe Ciolac (căpitanul formaţiei de legendă F.C. Ripensia

Timişoara alături de care a reuşit să câştige de 4 ori campionatul naţional la fotbal şi de 2 ori Cupa

României, înregistrând 116 apariţii şi 46 de goluri în Divizia A şi fiind totodată selectat de 24 de ori în

echipa naţională a României pentru care a marcat 13 goluri) şi Vasile Chiroiu (jucător al formaţiei F.C.

Ripensia Timişoara alături de care a reuşit să câştige de 2 ori campionatul naţional şi o dată Cupa

României, a făcut parte din lotul naţionalei României de la Campionatul Mondial din Franţa, în anul 1938,

fiind ulterior decorat pentru activitatea sportivă cu ˝Meritul Cultural clasa a II-a˝ în prezenţa Regelui Carol

al II-lea).

5.4. Primăria

Administraţia publică locală a comunei Comloşu Mare este organizată şi funcţionează în baza Legii nr.

215/2001 a administraţiei publice locale, conform principiului autonomiei locale, legalităţii, eligibilităţii şi

descentralizării serviciilor publice.

Structura organizatorică a Primăriei comunei Comloşu Mare este formată din:

Primar

Viceprimar

Secretar

Compartiment Financiar-Contabil

Compartiment Taxe şi Impozite

Compartiment Stare Civilă (1 persoană)

Compartiment Urbanism şi Amenajarea Teritoriului

Compartiment Achiziţii Publice

Compartiment Asistenţă Socială

Compartiment Mediu

Serviciu Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă

Compartiment Registrul Agricol

Compartiment Resurse Umane

Compartiment Strategie şi Dezvoltare

Compartiment Administrativ


46

Compartiment Cultură şi Sport

Având în vedere că populaţia comunei Comloşu Mare se situează între 5.001 şi 10.000 locuitori,

potrivit Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, numărul de consilieri locali este de 15 persoane.

Consiliul Local Comloşu Mare este membru al Asociaţiei microregionale "Banat – Ripensis" de

dezvoltare a localităţilor, organizaţie non-profit ce acţionează în zona oraşului Jimbolia şi numără 10

unităţi administrativ-teritoriale membre. Scopul acestei asociaţii este de a dezvolta economic şi social zona

de vest a judeţului Timiş.

Consiliul Local Comloșu Mare este membru fondator al Asociației in cadrul Parteneriatului „Grup de

Acțiune Locală Banat-Vest”, alăaturi de alțti 59 de membri: autoritățati locale, ONG-uri, socieetățati

comernciale, grupuri dle producăatori locali, PFA-uri.

5.5. Protecţie Socială

Serviciile sociale sunt definite ca reprezentând ansamblul de măsuri şi acţiuni realizate pentru a

răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii unor situaţii de dificultate,

pentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea marginalizării şi excluziunii

sociale şi promovarea incluziunii sociale. Serviciile sociale sunt asigurate de către autorităţile

administraţiei publice locale, precum şi de persoane fizice sau persoane juridice publice ori private, în

condiţiile actelor normative în vigoare.

Căminul de persoane vârstnice Comloşu Mare este instituţie publică organizată în baza Legii nr.

17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, finanţată de Consiliul Local Comloşu Mare şi de

către Consiliul Judeţean Timiş.

Serviciile oferite în cămin constau în:

servicii de îngrijire completă;

servicii medicale;

cazare si hrană în cele aprox. 40 de camere, distribuiţi fiind câte 2 sau 3 asistaţi; de asemenea,

asistaţilor li se asigură trei mese pe zi în baremul zilnic stabilit prin lege;

menaj şi reparaţii. Spălarea obiectelor de îmbrăcăminte se efectuează de către unitate. Căminul

asigură îmbrăcăminte si obiecte în baza legii, însă asistaţii folosesc cu precădere îmbrăcămintea personală.

Materialele necesare pentru igiena personală sunt asigurate , de asemenea, de către unitate;

asistenţă socială şi psihologigă de către personalul unităţii;

activităţi de ergoterapie si de petrecere a timpului liber prin intermediul cluburilor existente.

Beneficiari sunt persoane vârstnice care nu se pot autogospodări, nu mai au locuinţă, sunt lipsiţi de

sustinători legali, nu prezintă boli incurabile şi sunt deplasabile.

Serviciile sunt asigurate pentru un număr de 90 de asistaţi, de câţiva ani căminul funcţionând la

capacitate maximă. Există, printre aceştia, 9 familii care sunt cazate într-un sector aparte. Au grijă de

vârstnici cei 32 de angajaţi. Ansamblul de clădiri în care funcţionează căminul datează din secolul al XIX-

lea, ceea ce a determinat un grad ridicat de uzură al imobilului. La aceasta se adaugă şi faptul că de peste

un secol clădirile au destinaţia de aşezământ social, cu utilizare maximă. Investiţiile au vizat o parte a

imobilelor, în prezent fiind stopate din pricina revendicării proprietăţii asupra imobilelor de către culte. Se

urmăreşte identificarea unui alt spaţiu pentru acest aşezământ social şi a unor finanţatori pentru amenajarea

lui. În anul 2014, prin Hotărârea nr. 9/21.01.2014, Consiliul Judeţean Timiş a aprobat asocierea cu

Consiliul Local Comloşu Mare în vederea finanţării Căminului pentru persoane vârstnice din localitate. În


47

acest sens, prin intermediul aceleiaşi hotârâri, pentru anul 2014, căminului i-a fost alocată de către

Consiliul Judeţean Timiş, suma de 1.000.000 lei.

Prin intermediul Biroului de asistenţă socială, Primăria comunei Comloşu Mare acordă lunar ajutoare

sociale unui număr de aprox. 70 de familii în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim

garantat. Alte ajutoare constau în alocaţiile de stat pentru copii, plata alocaţiilor de susţinere pentru

familiile monoparentale (cca. 75 familii), plata alocaţiei familiale complementare (cca. 177 familii), plata

asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap (22 de asistenţi personali), evidenţa copiilor aflaţi în

plasament sau alte forme de protecţie.

5.6. Potenţial cultural

Comloşu Mare se mândreşte cu o bogată viaţă culturală, încă de la începuturile existenţei sale. În

anul 1840, Johann Nako – un mare iubitor de cultură, a construit la Comloşu Mare unul dintre cele mai

frumoase conace din Banat, în curtea căruia şi-a construit propriul teatru, o scenă cu tot ceea ce era nevoie

şi a făcut contract cu o trupă de teatru condusă de dirijorul Josef Wanoucsek şi orchestra sa. Pe scena

teatrului din Comloşu Mare a urcat, în vara anului 1868, alături de trupa lui Mihai Pascaly şi Mihai

Eminescu, care la 18 ani cât avea pe atunci, era sufleur, regizor şi copist de roluri în cadrul trupei lui

Pascaly.

Din punct de vedere instituţional, activitatea culturală se desfăsoară în cele trei cămine culturale

existente în toate cele trei localităţi care alcătuiesc comuna. În localitatea Comloşu Mare, Căminul

Cultural, care se găseşte în cadrul Casei Naţionale ,,Iulian Grozescu", are o capacitate de 400 de locuri în

sala de spectacol, o sală de conferinţe cu o capacitate de 60 de locuri, bucătărie si vestiare. Clădirea este

monument istoric, găzduind în trecut staţia de poştalion între Kikinda şi Budapesta. Căminul cultural din

Comloşu Mic are o capacitate de 200 de locuri. Ambele cămine sunt reabilitate în totalitate şi oferă condiţii

bune pentru desfăşurarea activităţilor culturale. Căminul cultural din Lunga cu o capacitate de 150 de

locuri necesită reabilitare completă.

La nivelul comunei există o Biblioteca comunală în Comloşu Mare şi de asemenea, printr-o iniţiativă

comunitară, la Comloşu Mic s-a pus în funcţiune o minibibliotecă sătească, acţiunea de colectare de carte

fiind permanentă. În anul 2012, numărul volumelor existente în cele două biblioteci era de 11.800 volume.

Revistele şi publicaţiile cunosc o veche tradiţie în Comloşu Mare. Revista ,,Suflet Nou” înfiinţată în

anul 1935 este cea mai longevivă publicaţie culturală din lume din mediul rural, apariţia realizându-se în

timp ca: revistă, foaie, gazetă de perete etc. Publicaţia ,,Comloşanu” redactată şi editată în cadrul

Telecentrului de un grup de tineri voluntari se vrea a fi una de informare generală şi apare din 2001 cu o

frecvenţă trimestrială. Tot în cadrul Telecentrului au fost realizate mai multe filme documentare despre

Comloşu Mare. Iniţiativele comunitare în domeniul cultural s-au tradus şi prin teatru. Există o trupă de

teatru pentru copii ,,Neghiniţă Junior" care pune în scenă poveşti pentru copii, în această trupă regăsindu-se

cadre didactice, voluntari, copii. Clubul , “Femina” prezintă anual piese de teatru, puse în scenă de

voluntare ce activează în acest club. O tradiţie deosebită o are taraful ţigănesc care susţine numeroase

spectacole în ţară şi străinătate. Membrii tarafului au realizat şi un CD pentru promovarea activităţii lor.

Zona este bogată în tradiţii şi obiceiuri populare, printre cele mai importante manifestări numărându-

se rugile, când se sărbătoreşte hramul bisericii, astfel:

Comloşu Mare în data de 15 august (Sfânta Maria Mare)

Comloşu Mic în data de 25 septembrie (Sfânnta Marie Mică).

Cu o vechime de 77 de ani, tradiţionalul Concurs de Vinuri şi Mezeluri organizat la Comloşu Mare

pentru prima dată în anul 1937 se bucură de un mare renume în rândul producătorilor individuali de vin şi

mezeluri tradiţionale din zonă, la care participă an de an zeci de asemenea gospodaări dornici de a-şi arăta


48

priceperea în fabricarea vinurilor albe şi roşii şi ale mezelurilor tradiţionale din Banat. Începând cu anul

2009, în Comloşu Mare se organizează Festivalul Copilăriei, la care participă în fiecare an sute de copii

atât din Comloş cât şi din oraşele, comunele şi localităţile învecinate. Începând cu anul 2012, în Comloşu

Mare se organizează Sărbătoarea Salcâmului, în cinstea celor 40 de hectare de pădure de salcâm din

comună şi produsului tradiţional al apicultorilor din comună, respectiv mierea de albine din salcâm,

eveniment la care participă sute de apicultori din Banat şi străinătate. Clubul “Femina” din comună

organizează, începând cu anul 2004, concursul “Cel mai bun tort”, prilej de întrecere în ale artei culinare

între gospodinele din comună.

5.7. Religie

Dezvoltarea comunităţilor din Comloşu Mare, Comloşu Mic şi Lunga începând cu secolul XVIII,

după instaurarea administraţiei habsburgice în Banat este atestată şi de apariţia unor edificii ecleziastice

care impresionează prin valoarea lor istorică în primul rând. Sosirea în aceste locuri a românilor din

Oltenia şi a sârbilor de rit ortodox precum şi colonizarea germanilor şi slovacilor a căror religie era cea

romano-catolică a determinat şi construirea unor biserici pe aceste meleaguri.

Coloniştii slovaci sosiţi în Comloş în anul 1782, care erau de religie luterană aveau deja în primii ani

de la colonizare propria biserică şi propria casă parohială.

Pentru credincioşii germani de religie romană-catolică, colonizaţi în Comloş la sfârşitul secolului al

XIX – lea, îndeplinirea slujbei religioase era complicată, pentru că toţi credincioşii trebuiau să meargă în

satul vecin la sfânta liturghie din Nakofalva (Selesch). Pentru a trece peste acest impediment, germanii din

Comloş au cumpărat în anul 1802 casa parohială luterană pe care au transformat-o în casă de rugăciuni şi

şcoală. Aceasta avea hramul Sfântului Ioan Botezătorul, fiind folosită până în anul 1859 iar apoi s-a închis

din cauza reparaţilor capitale care trebuiau efectuate. Sfânta liturghie s-a ţinut atunci într-o casă care a fost

amenajată din 1834 a noii şcoli, şi s-a ţinut până când s-a terminat biserica. Biserica a fost construită între

anii 1867 – 1868 şi sfinţită în data de 28 noiembrie 1868 în numele „Heiligen Herzen Jesu” („Sfânta Inimă

a lui Isus”) de către episcopul Cenadului. Costurile reprezentate de construcţia casei parohiale au fost

suportate de patronatul fondurilor religioase. Înţelegerea dintre confesiunile satului o dovedeşte tragerea

clopotelor de catolici la prânz, iar ortodocşii se ocupau de tragerea clopotelor seara la ora nouă pentru

rugăciunile de seară.

În afară de catolici, în Comloş au mai locuit în acele timpuri şi români greco-catolici. Biserica greco

– catolică a fost construită şi sfinţită în anul 1890.

În data de 20 martie 1794 a fost ridicată în Comloşu Mare, Biserica ortodoxă purtând hramul

“Adormirea Maicii Domnului” iar în anul 1806 a fost construită în Comloşu Mic. În anul 1953 a fost

ridicată în Lunga, Biserica ortodoxă având ca hram “Înălţarea Domnului”.

Pe lângă lăcaşele de cult enumerate mai devreme mai există:

- Biserica baptistă în localitatea Comloşu Mare;

- Biserica penticostală în localitatea Comloşu Mare;

- Capela din incinta Căminului pentru persoane vârstnice din Comloşu Mare.

În prezent, aşa cum s-a arătat şi în capitolele anterioare, există în comuna Comloşu Mare

reprezentanţi ai mai multor culte (peste 11 culte), majoritari fiind credincioşii ortodocşi, urmaţi de cei

romano-catolici.

Diversitatea cultelor a dus la un dialog interreligios al locuitorilor comunei, aceasta fiind calea

susţinută de reprezentanţii fiecărei religii. Aceasta este este una din caracteristicile modului de viaţă al


49

locuitorilor de pe aceste meleaguri şi anume vieţuirea întru înţelegere a locuitorilor atât pe plan interetnic

cât şi pe plan confesional.

5.8. Siguranţa cetăţeanului

Siguranţa locuitorilor comunei Comloşu Mare este asigurată de către poliţiştii Postului de Poliţie

Comloşu Mare care aparţine de Secţia 11 Poliţie Rurală Sânnicolau Mare. În general, nu există probleme

majore de contravenţii şi încălcări ale legii în comună.

În conformitate cu revederile Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române,

poliţiştii Postului de Poliţie Comloşu Mare exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor

fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor,

respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii.

În satul Lunga se găseşte şi Sectorul Poliţiei de Frontieră Lunga, ce aparţine de Inspectoratul

Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara.

5.9. Societatea civilă

Societatea civilă este bine reprezentată în comună, existând la nivelul acesteia mai multe asociaţii,

fundaţii şi organizaţii care activează în domenii de activitate diverse.

Asociaţia „Telecentru” Comloşu Mare a fost înfiinţată în anul 2000 de către Centrul de Asistenţă

Rurală Timişoara, organizaţie neguvernamentală aparţinând Fundaţiei pentru o Societate Deschisă,

membră a Soros Open Network România. Scopul asociaţiei îl constituie dezvoltarea comunitară a comunei,

în acest sens desfăşurând următoarele categorii de acţiuni:

- activităţi de informare, promovare;

- cursuri de calculatore, acces Internet;

- identificarea de surse de finanţare pentru diferite proiecte locale;

- realizarea parcului de copii din Comloşu Mare;

- sprijinirea Clubului „Femina” din comună;

- coordonarea activităţii Teatrului "Neghiniţă Junior";

- editarea publicaţiei "Comloşanu'"

- alte activităţi culturale.

Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară si Educaţională Ostern" Comloşu Mic vizează

îmbunătăţirea condiţiilor de trai din Comloşu Mic şi mai ales, latura educaţională, acţionând până în

prezent pentru: realizarea parcului de copii din Comloşu Mic; împăduriri; realizarea sistemului de încălzire

centrală din grădiniţă; înfiinţarea unei minibiblioteci săteşti şi alte activităţi cultural educative.

Asociaţia "Lunga-Troinex-Comloşu Mare" s-a constituit în vederea sprijinirii relaţiei de înfrăţire

dintre aceste localităţi.

Asociaţia "Păduri pentru viitor" are ca scop crearea unui fond forestier în vestul judeţului , cele

mai multe acţiuni concretizându-se în comuna Comloşu Mare – plantarea a 9 ha de pădure, realizarea de

pepiniere forestiere, identificarea de surse de finanţare pentru susţinerea acestor acţiuni.

Asociaţia pentru Asistenţă Socială a Vârstnicilor "Senior" Comloşu Mare vizează o intervenţie

mai fermă pentru dezvoltarea sistemului de asistenţă socială a vârstnicilor rezidenţi pe raza comunei,

colaborând în acest sens cu Căminul pentru persoane vârstnice Comloşu Mare şi cu administraţia locală.

Consiliul Local Comloşu Mare este membru al Asociaţiei microregionale "Banat – Ripensis" de

dezvoltare a localităţilor, organizaţie non-profit ce acţionează în zona oraşului Jimbolia şi numără 10


50

unităţi administrativ-teritoriale membre. Scopul acestei asociaţii este de a dezvolta economic şi social zona

de vest a judeţului Timiş.

Consiliul Local Comloșu Mare este membru, alături de alți 59 de membri: autorități locale, ONG-uri,

societăți comerciale, grupuri de producători locali, PFA-uri, al Asociației in cadrul Parteneriatului „Grup

de Acțiune Locală Banat-Vest”, cu sediul în Jimbolia, str. Ștefan cel Mare, nr. 9. alaturi de alti 59 de

membri: autoritati locale, ONG-uri, socieetati comenciale, grupuri le producatori locali, PFA-uri. Teritoriul

acoperit de GAL “Banat-Vest” este situat în partea de vest a judeţului Timiş, de-a lungul frontierei cu

Serbia, şi este format din oraşul Jimbolia şi 10 comune învecinate: Cărpiniş, Cenei, Checea, Comloşu

Mare, Gottlob, Iecea Mare, Lenauheim, Otelec, Săcălaz şi Uivar.

În perioada ianuarie 2012-decembrie 2015, ca urmare a accesării Axei IV – LEADER din Programul

Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR) și selectării Strategiei de Dezvoltare Locală a

teritoriului Banat-Vest, Asociația “GAL Banat-Vest” dispune de un buget de 2.856.791 euro, finanțat prin

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Acesta poate fi accesat de către autorități

locale, persoane fizice sau juridice private care dețin sau urmează să dezvolte investiții în aria teritoriului

Banat-Vest, prin depunere de proiecte în cadrul apelurilor de selecție deschise de GAL Banat-Vest.

Până la 31.07.2014, situația accesării fondurilor disponibile la GAL Banat-Vest de către comuna

Comloșu Mare, se prezintă astfel:

Nr apel și

data

verificării

apelului de

selecție

Denumire proiect

Măsura Valoare

totală

Valoare

eligibilă

FEADR +

buget

național

Cofinanțare

1/19.10.2012 Instalarea tânărului

fermier Suciu Grigore

Petru Persoană Fizică

Măsura 112

“Instalarea tinerilor

fermieri”

18.333,00 18.333,00 18.333,00 0,00

2/24.03.2014 Instalarea tinerei

Silvași Claudia ca șef

de exploatație

Măsura 112

“Instalarea tinerilor

fermieri”

40.000,00 40.000,00 40.000,00 0,00

3/08.10.2013

Dezvoltarea societății

LUMIAGRO prin

achiziționarea unui

tractor performant

Măsura 121

“Modernizarea

exploatațiilor

agricole”

151.652,00 122.300,00 61.150,00 61.150,00

3/08.10.2013

Creșterea eficienței

S.C LUMIAGRO

S.R.L prin

achiziționarea unui

încărcător frontal

Măsura 123

“Creșterea valorii

adăugate a produselor

agricole și forestiere”

83.018,00 66.950,00 33.475,00 33.475,00

1/07.01.2014

Achiziționarea unui

buldoexcavator în

scopul modernizării

Kaba Nicoleta-Elena

Întreprindere

Individuală în

Comloșu Mare, județul

Timiș

Măsura 312 „Sprijin

pentru crearea și

dezvoltare de micro-

întreprinderi”

123.256,00 99.400,00 69.580,00 29.820,00

1/19.10.2012

Modernizarea străzii

S16 în localitatea

Comloșu Mare și

Măsura 322

„Renovarea și

dezvoltarea satelor,

123.182,00 49.995,00 49.995,00 0,00


51

achiziția de materiale

și echipamente pentru

promovarea și

conservarea

specificului local și a

moștenirii cultural din

comuna Comloșu

Mare, județul Timiș

îmbunătățirea

serviciilor de bază

pentrue conomia și

populația rurală,și

punerea în valoare a

moștenirii rurale”

TOTAL PER COMUNĂ 539.441,00 396.978,00 272.533,00 124.445,00

În perioada 2014-2020, Asociația GAL Banat-Vest, cu sprijinul partenerilor, urmează să depună o

nouă Strategie de Dezvoltare Locală a teritoriului în cadrul PNDR 2014-2020 în dorința de dispune de un

nou buget alocat investitorilor privați și administrațiilor locale din teritoriul reprezentat, inclusiv din

comuna Comloșu Mare.


52

B. Analiza SWOT

1. Introducere

Analiza SWOT (Strenghts = Puncte tari, Weaknessses = Puncte slabe, Opportunities = Oportunităţi,

Threats = Riscuri/Ameninţări) constituie unul dintre cele mai des utilizate şi mai eficiente intstrumente

pentru analiza unui sistem (organizaţie, comunitate) atunci când este necesară radiografierea situaţiei

prezente.

Concret, se face o analiză internă pentru a se vedea care sunt punctele tari şi punctele slabe ale comunităţii,

urmată de o analiză externă concentrată pe oportunităţile şi riscurile cele mai importante.

În procesul elaborării Strategiei comunei Comloşu Mare s-a realizat o analiză exhaustivă a situaţiei

existente a comunităţii, a mediului de afaceri şi a populaţiei iar concluziile acestei analize au fost

completate ca urmare a discuţiilor purtate cu membrii Grupului consultativ de lucru. Coroborând toate

aceste informaţii, s-a făcut o radiografiere a comunităţii şi s-a putut trece la elaborarea Analizei SWOT.

În cadrul analizei s-a ţinut cont de încadrarea comunităţii în judeţul Timiş, astfel încât atât punctele slabe

cât şi cele tari, dar mai ales oportunităţile şi riscurile să aibă o abordare regională şi să uşureze adresarea

punctelor slabe şi transformarea acestora, prin oportunităţile apărure, în puncte tari. Acest proces de

transformare a punctelor slabe în puncte tari, prin oportunităţi, poate avea şi cealaltă valenţă: punctele tari,

insuficient exploatate, ameninţate de riscuri, pot deveni puncte slabe.

2. Analiza internă

Acest tip de analiză este foarte important în procesul planificării strategice, deoarece în elaborarea

direcţiilor strategice se va ţine cont, în primul rând, de punctele tari, de exploatarea acestora şi de punctele

slabe şi cum pot fi ele transformate în puncte tari prin exploatarea oportunităţilor apărute.

În cadrul analizei efectuate, sunt prezentate sintetic punctele tari şi cele slabe ale comunei Comloşu Mare

în contextul apartenenţei acesteia la judeţul Timiş.

3. Analiza externă

În contextul actual, orice comunitate este puternic influenţată de factorii externi de la nivel judeţean,

regional, naţional şi internaţional. Este esenţial a se înţelege importanţa acestor factori şi modul în care ei

influenţează comunitatea; toţi factorii externi trebuie analizaţi cu atenţie. Ei nu pot fi, în cea mai mare

parte, controlaţi, însă este importantă cunoaşterea şi analizarea lor pentru a se controla efectele pe care le

produc asupra comunităţii.

4. Analiza SWOT a comunei Comloşu Mare

Analiza SWOT a comunei Comloşu Mare, ce abordează sistematic fiecare domeniu de interes pentru

comunitate, formulează astfel problemele critice cu care se confruntă aceasta. Sunt o serie de aspecte în

care comuna Comloşu Mare are perspective bune de dezvoltare, însă mai sunt şi altele, nefavorabile, care

trebuie atenuate şi rezolvate – factori interni ce trebuie rezolvaţi sau ameninţări externe ce trebuie evitate.


53

Aşezarea geografică şi cadrul natural

Puncte Tari teritoriul administrativ al comunei se învecinează în partea de

sud-vest cu Republica Serbia;

pe axa nord-sud, se găseşte la confluenţa dintre Banatul

românesc şi Banatul sârbesc;

în satul Lunga se găseşte un punct de trecere a frontierei

româno – sârbe (Lunga – Nakovo);

comuna este situată la o distanţă mică de graniţa cu Ungaria

(47 km);

pe axa est – vest se situează la 1/3 distanţă de Jimbolia şi 2/3

de Sânnicolau Mare, cele mai mari oraşe din vestul judeţului

Timiş şi unele dintre cele mai prospere oraşe din Banat

(Sânnicolau Mare este oraşul cu cea mai mică rată a şomajului

din România);

în localitatea Comloşu Mare există staţie de cale ferată (gară);

relieful comunei reprezentat de câmpii fertile, îi conferă

acesteia un potenţial agricol ridicat;

condiţii geografice (climatice, hidro-geologice şi pedologice)

foarte favorabile;

Puncte Slabe slabă valorificare a potenţialului de colaborare cu Ungaria şi

Serbia atât în cadrul programelor transfrontaliere ale U.E. cât

şi în ceea ce priveşte intensitatea schimburilor comerciale;

cadrul natural nefavorabil dezvoltării turismului;

alternanţă de ani secetoşi şi umezi;

inexistenţa unor resurse de subsol;

nevalorificarea aşezării comunei la graniţa cu Serbia, în ceea

ce priveşte investiţiile în structuri de cazare şi primire turistică;

Oportunităţi programe ale autorităţilor judeţene şi centrale destinate

dezvoltării zonei

deschiderea instituţiilor publice din zonă la relaţii de

parteneriat;

valorificarea oportunităţilor de colaborare cu Ungaria şi

Serbia;

apropiata intrare în Uniunea Europeană a Republicii Serbia;

potenţial de producere şi valorificare de energie din surse

regenerabile;

Ameninţări distrugerea zonelor împădurite de protecţie;


54

Populaţia şi resursele umane

Puncte Tari timp de peste 300 de ani localităţile comunei (Comloşu Mare,

Comloşu Mic şi Lunga) au avut un caracter multietnic şi

multireligios existând un grad ridicat de toleranţă şi nivel

foarte redus de conflicte sociale între cetăţeni;

în ultimii 10 ani s-a înregistrat o uşoară dinamică pozitivă a

populaţiei, în opoziţie cu scăderea de populaţie din mediul

rural care se înregistrează în satele şi comunele timişene;

repartiţia pe sexe a populaţiei comunei este una echilibrată;

numărul şomerilor a scăzut cu aproape 60 % în ultimii 4 ani;

Puncte Slabe ponderea persoanelor apte de muncă respectiv cu vârsta

cuprinsă între 15 ani şi 64 ani, este sub media naţională şi

judeţeană;

ponderea persoanelor cu vârstă cuprinsă între 25 ani şi 64 ani

este una scăzută, fiind inferioară atât valorii medii înregistrate

la nivel naţional cât şi valorii înregistrate la nivelul judeţului

Timiş;

manifestarea fenomenului (specific localităţilor rurale din

România şi judeţul Timiş) de migrare a tineretului atât înspre

oraş cât şi a celui de migrare externă a populaţiei, în căutarea

unor locuri de muncă;

gradul de îmbătrânire a populaţiei comunei Comloşu Mare este

unul destul de ridicat în comparaţie cu gradul de îmbătrânire a

populaţiei înregistrat la nivelul judeţului Timiş;

slaba corelare a cererii şi a ofertei de muncă la nivelul comunei

şi a zonei;

emigrarea în Germania a etnicilor germani din localităţile

comunei;

Oportunităţi încurajarea politicilor pronataliste;

creşterea atractivităţii zonei în vederea atragerii de populaţie;

orientarea economiei zonei spre activităţi cu valoare adăugată

mai mare;

implementarea unor scheme pentru stimularea integrării pe

piaţa muncii a şomerilor de lungă durată;

Ameninţări durata medie a vieţii scăzută în comparaţie cu UE – 27;

modul de calcul al ratei şomajului nu reflectă situaţia reală;

existenţa unei zone gri pe piaţa forţei de muncă, care include

acele persoane care nu se regăsesc nici în rândul şomerilor nici

în rândul persoanelor ocupate;

nivelul de calificare certificat al forţei de muncă, precum şi

profilul de competenţe certificate ale şomerilor, nu corespund

cerinţelor specifice ale angajatorilor;


55

Infrastructura

Puncte Tari Comloşu Mare a reprezentat dintotdeauna un nod rutier foarte

important atât pe axa nord – sud cât şi pe axa est – vest.

teritoriul administrativ al comunei este străbătut de o reţea

rutieră diversificată, formată din drumuri naţionale, judeţene şi

comunale:

Comloşu Mare şi Comloşu Mic sunt străbătute pe direcţia est –

vest de drumul naţional DN 59C Jimbolia – Sânnicolau Mare,

care face legătura între cele mai mari oraşe din vestul judeţului

Timiş;

starea DN 59C Jimbolia – Sânnicolau Mare este bună;

drumul judeţean DJ 594A Gottlob – Comloşu Mare – Lunga –

Frontieră Serbia în lungime totală de 12,1 km, care străbate

localităţile Comloşu Mare şi Lunga de la nord la sud pe o

distanţă de 9,59 km se află într-o stare destul de bună;

în localitatea Comloşu Mare, străzile existente formează o reţea

bine conturată, traseele fiind dispuse pe direcţiile nord-sud,

respectiv est-vest formând intersecţii rectangulare, în cruce;

reţeaua stradală a localităţii Lunga este dominată de traseul

drumului comunal DC 10, ce străbate zona centrală de la est la

vest, traseul fiind modernizat, dispus în aliniament;

în ceea ce priveşte parcările, acestea sunt amenajate în centrul

localităţii Comloşu Mare, la mai toate instituţiile;

există staţie de cale ferată în Comloşu Mare;

locuitorii comunei Comloşu Mare, grupaţi în 1.683 de

gospodării, au acces în întregime la reţeaua de alimentare cu

apă a comunei;

marea majoritate a gospodăriilor populaţiei au montate

apometre;

realizarea (cu fonduri guvernamentale şi locale), în procent de

98 %, a proiectului de introducere a sistemului de canalizare şi

epurare a apelor uzate la nivelul comunei;

alimentarea cu energie electrică se realizează în procent de 100

% la nivelul tuturor gospodăriilor populaţiei;

prezenţa tuturor reţelelor de telefonie mobilă şi fixă;

Puncte Slabe o mare parte dintre drumurile comunale nu sunt modernizate;

nu există reţea de canalizare funcţională la nivelul comunei;

reţeaua de alimentare cu apă necesită unele îmbunătăţiri;

lipsa unui Plan Urbanistic General (PUG) reactualizat;

o parte a străzilor comunale nu sunt modernizate (asfaltate

corespunzător şi bordurate);

Oportunităţi accesarea de fonduri europene nerambursabile prin intermediul

Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru:


56

finalizarea reţelei de canalizare din comună;

accesarea de fonduri europene nerambursabile prin intermediul

Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) sau a altor

programe de finanţare nerambursabilă pentru modernizarea

drumurilor comunale şi a străzilor comunale;

finanţarea modernizării drumurilor comunale de către Consiliul

Judeţean Timiş;

Ameninţări ignorarea politicilor şi programelor regionale, precum şi a

posibilităţilor de finanţare prin fondurile structurale şi de

coeziune;

Economia

Puncte Tari număr mare asociaţii familiale, persoane fizice autorizate şi

întreprinderi individuale, cu domenii de activitate diverse:

agricultură, comerţ, servicii, construcţii şi industrie (sectorul

productiv);

condiţii geografice deosebit de favorabile pentru agricultură;

clima cu influenţă mediteraneeană propice pentru practicarea

agriculturii;

pondere ridicată a suprafeţei agricole utilizate (99 %), mult

superioară celei înregistrate la nivelul judeţului Timiş (90 %);

pondere ridicată a terenului arabil în cadrul suprafeţei agricole

utilizate (95 %), mult superioară celei înregistrate la nivelul

judeţului Timiş (77 %);

terenul arabil de foarte bună calitate (clasele I şi II) reprezintă

peste 2/3 din totalul terenului agricol (68 %);

aproape ¾ din totalul suprafeţelor agricole cultivate (73,52 %),

sunt suprafeţe mari de peste 100 ha;

peste 86 % din totalul suprafeţei arabile de la nivelul comunei

este cultivată cu cereale;

la nivelul comunei, ponderea suprafeţei agricole irigate din

totalul celei utilizate (peste 1 %) este mult superioară

procentului de 0,08 % cât reprezintă ponderea suprafeţei

agricole irigate din totalul celei utilizate la nivelul judeţului

Timiş;

situaţie destul de bună a înzestrării cu maşini şi echipamente

agricole la nivelul comunei;

parcelarea terenului satisfăcătoare pentru legumicultură;

existenţa asociaţiilor/exploataţiilor familiale care exploatează

asociativ terenul agricol;

pregătire bună a celor care conduc asociaţiile;

potenţialul agricol ridicat al comunei este destul de bine


57

exploatat, aspect reliefat de: ponderea ridicată a agriculturii în

economia comunei (57 %); cele mai multe societăţi comerciale

şi asociaţii familiale din comună sunt axate pe agricultură;

numărul cel mai mare de salariaţi se regăseşte în agricultură;

cele mai mari patru societăţi comerciale din comună îşi

desfăşoară activitate în agricultură.

organizarea de cursuri în domeniul agricol în cadrul

Telecentrului din comună;

scăderea cu aproape 60 % a numărului de şomeri înregistraţi la

nivelul comunei, în perioada 2010 – 2013;

creşterea numărului de salariaţi în perioada 2010 – 2013;

ofertă locală de teren aflat în proprietatea privată a comunei

pentru investiţii;

existenţa a numeroase firme de comerţ cu amănuntul ce

asigură necesarul comunităţii;

Puncte Slabe foarte slabă reprezentare la nivelul comunei a sectorului

industrial, atât în ceea ce priveşte valoarea cifrei de afaceri

generată (sub 1 %) cât şi numărul societăţilor comerciale

existente (1 firmă);

foarte slabă reprezentare la nivelul comunei a sectorului

construcţiilor, atât în ceea ce priveşte valoarea cifrei de afaceri

generată (sub 1 %) cât şi numărul societăţilor comerciale

existente (1 firmă);

slabă reprezentare la nivelul comunei a sectorului transporturi

atât în ceea ce priveşte valoarea cifrei de afaceri generată (2

%) cât şi numărul societăţilor comerciale existente (3 firme);

la nivelul comunei nu există structuri de cazare de natura

hotelurilor şi pensiunilor, în ciuda aşezării comunei în

vecinătatea graniţei cu Serbia.

lipsa capacităţilor de producţie în zootehnie/nu corespund

standardelor;

lipsa unor posibilităţi de depozitare a produselor agricole;

lipsa posibilităţii de desfacere a produselor agricole;

neabordarea altor culturi din cauza lipsei desfacerii;

migraţia forţei de muncă către Timişoara sau Sânnicolau Mare

pentru a lucra în industri sau în străinătate;

pregătire profesională nesatisfăcătoare la nivel de execuţie

pentru personalul din agricultură;

lipsa cunoştinţelor de marketing agricol/privind calitatea

produselor;

existenţa pieţei cu produse agricole la negru;

cadrul natural nefavorabil practicării turismului;

necunoaşterea de către micii agricultori a programelor de

dezvoltare rurală (în domeniul agricol, zootehnic, horticol,

apicol, piscicol), a măsurilor subsecvente ale acestor


58

programe, a mecanismelor de accesare a acestora;

acces dificil la creditare.

Oportunităţi dezvoltarea unor forme asociative în domeniul agricol, care să

devină furnizori pentru marii comercianţi cu amănuntul;

construcţia/modernizarea unor laboratoare de testare a

produselor agricole;

îmbunătăţirea informării producătorilor;

atragerea unor investitori în surse de energie regenerabilă

(eoliană, solară etc.)

apetenţa consumatorilor faţă de produsele agricole locale;

accesarea de fonduri europene nerambursabile în domeniul

agricol, zootehnic, horticol prin intermediul Programului

Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR);


piscicol prin intermediul Programului operaţional pentru

Pescuit;


apicol prin intermediul Programului Naţional Apicol;

practicarea agriculturii ecologice şi conversia în acest sens a

terenurilor utilizate pentru agricultura tradiţională înspre

agricultura ecologică;

accesarea de fonduri europene nerambursabile prin intermediul

Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane (POS DRU) în vederea calificării resurselor umane, a

şomerilor din comună în concordanţă cu cerinţele actuale

existente pe piaţa muncii;

reducerea fiscalităţii;

relansarea creditării şi în special a creditării IMM-urilor ar

putea impulsiona investiţiile în producţie şi servicii;

Ameninţări nepopularizarea suficientă şi eficientă de către organismele şi

agenţiile statului a programelor de dezvoltare rurală în special

dar şi a celor operaţionale regionale sau de dezvoltare a

resurselor umane;

fiscalitatea ridicată cumulată cu lipsa infrastructurii pentru

afaceri şi a infrastructurii de bază poate genera în rândul

investitorilor străini concepţia că România este un mediu

neatractiv pentru investiţii;

lipsa unor programe de reorientare profesională coerente şi

eficiente;


59

Administraţie şi locuinţe

Puncte Tari deschiderea administraţiei actuale pentru aducerea de

investitori în comună prin oferirea de facilităţi acestora;

dorinţa administraţiei actuale de a realiza investiţii în

infrastructură;

ocuparea posturilor din cadrul unor compartimente cheie ale

administraţiei publice locale de către persoane cu studii

superioare;

obţinerea titlului de „Sat European”;

dotarea birourilor şi compartimentelor din cadrul

administraţiei locale cu echipamente şi softuri informatice;

înfrăţirea comunei cu localităţi din: Germania, Elveţia,

Ungaria;

creşterea numărului de construcţii finalizate;

existenţa unor preţuri mai mici la terenuri şi locuinţe în

comparaţie cu comunele limitrofe ale Timişoarei;

Puncte Slabe nefinalizarea canalizării la nivelul comunei;

nefinalizarea actualizarii Planului Urbanistic General (PUG);

colaborare redusă între instituţiile şi organismele statului în

vederea elaborării şi punerii în practică a strategiilor de

dezvoltare;

implicare redusă în teritoriu a reprezentanţilor ministerelor şi

agenţiilor de resort în domeniul conştientizării locuitorilor

comunei în privinţa accesării fondurilor europene, a explicării

mecanismelor specifice precum şi în oferirea de consultanţă

pentru scrierea proiectelor;

capacitate insuficientă pentru scrierea de proiecte pe fonduri

europene;

capacitate insuficientă de cofinanţare a proiectelor pe fonduri

europene;

slaba dezvoltare a parteneriatului public-privat;

Oportunităţi accesarea programelor cu finanţare europeană nerambursabilă

în domeniul infrastructurii şi al creşterii capacităţii

administrative;

implicarea administraţiei publice locale în ajutorarea şi

consilierea persoanelor din cadrul comunei care doresc

accesarea de fonduri europene nerambursabile;

dezvoltarea parteneriatului public-privat;

implementarea unor sisteme de management pe proiect la

nivelul administraţiei publice locale;

colaborarea, în vederea eficientizării procesului administrativ,

între administraţia locală şi unităţile descentralizate ale

ministerelor în teritoriu;

sporirea colaborării cu instituţii ale administraţiei publice


60

locale din ţară şi din străinătate şi dezvoltarea de proiecte

comune;

continuarea procesului de descentralizare şi asigurarea unei

autonomii locale reale;

implicarea ONG-urilor specializate în rezolvarea problemelor

comunităţilor şi grupurilor pe care le reprezintă;

sprijinul autorităţilor locale pentru companiile care doresc să

investească în comună precum şi pentru construirea de

locuinţe, prin alocarea de fonduri, ducerea utilităţilor şi

dezvoltarea parteneriatului public-privat;

implicarea companiilor care îşi desfăşoară activitatea pe

teritoriul comunei în viaţa comunităţii potrivit conceptelor de

sustenabilitate şi dezvoltare durabilă;

politicile europene privind utilizarea fondurilor structurale

pentru eficienţă energetică (multiple linii de finanţare destinate

aplicării de măsuri de eficientizare energetică);

Ameninţări lipsa unei coordonări a acţiunilor de atragere a investitorilor

străini între administraţia centrală şi cea locală;

inexistenţa unor baze de date complete şi actualizate la nivelul

tuturor instituţiilor publice ceea ce îngreunează accesul la

informaţie;

lipsa lobby-ului politic şi economic organizat la nivelul

instituţiilor centrale ale statului;

nivelul redus al salarizării personalului din administraţia

publică locală poate genera migrarea persoanelor competente

în mediul privat;

Educaţie şi Învăţământ

Puncte Tari există 2 şcoli generale cu clasele I – VIII (Comloşu Mare şi

Comloşu Mic) şi o şcoală primară cu clasele I – IV în Lunga;

există 3 grădiniţe cu program normal, câte una în fiecare dintre

cele 3 localităţi;

cadre şcolare calificate;

în cadrul şcolii din Comloşu Mare, o clasă de arte şi meserii,

profilul „mecanic agricol”;

infrastructura şcolară este bună, aceasta fiind formată din: 26

de săli de clasă şi cabinete şcolare, 2 laboratoare şcolare şi 33

de PC-uri;

implicarea administraţiei locale în proiectele de modernizări şi

reparaţii ale şcolilor de pe teritoriul comunei;

Puncte Slabe ponderea persoanelor cu studii superioare reprezintă sub 5 %

din populaţia stabilă;


61

oferta de recalificare/reconversie profesională este redusă;

inexistenţa facilităţilor care să atragă specialişti în domeniul

învatamântului;

lipsa unei grădiniţe cu program prelungit şi program intensiv

de limba germană sau engleză;

Oportunităţi creşterea calităţii învăţământului preuniversitar prin :

- descentralizare

- derularea unor parteneriate şi a unor proiecte educaţionale cu

finanţare internă şi externă

- extinderea învăţământului particular.

Ameninţări nivel scăzut al atractivităţii sistemului educaţional datorită

nivelul scăzut al salariilor din sistem;

număr insuficient de personal didactic în mediul rural;

pe fondul scăderii natalităţii şi al îmbătrânirii populaţiei, scade

continuu numărul de elevi;

scăderea interesului adolescenţilor faţă de studiile universitare,

faţă de şcoală în general;

menţinerea decalajelor între performanţele elevilor din mediul

urban şi mediul rural.

Cultură şi sport

Puncte Tari existenţa în Comloşu Mare a unei bogate vieţi culturale, încă

de la începuturile existenţei sale;

în anul 1840, Johann Nako – un mare iubitor de cultură, a

construit la Comloşu Mare unul dintre cele mai frumoase

conace din Banat, în curtea căruia şi-a construit propriul teatru,

o scenă cu tot ceea ce era nevoie;

pe scena teatrului din Comloşu Mare a urcat, în vara anului

1868 şi Mihai Eminescu;

există cămine culturale în cadrul fiecărei localităţi a comunei;

căminul cultural din localitatea Comloşu Mare, care se găseşte

în cadrul Casei Naţionale ,,Iulian Grozescu", are o capacitate

de 400 de locuri în sala de spectacol, o sală de conferinţe cu o

capacitate de 60 de locuri, bucătărie si vestiare;

clădirea este monument istoric, găzduind în trecut staţia de

poştalion între Kikinda şi Budapesta;

căminul cultural din Comloşu Mic are o capacitate de 200 de

locuri;

căminele din Comloşu Mare şi Comloşu Mic sunt reabilitate în

totalitate şi oferă condiţii bune pentru desfăşurarea activităţilor

culturale;

la nivelul comunei există o Biblioteca comunală în Comloşu

Mare;


62

printr-o iniţiativă comunitară, la Comloşu Mic s-a pus în

funcţiune o minibibliotecă sătească;

număr ridicat de volume existente în cele două biblioteci

(11.800 volume);

revistele şi publicaţiile cunosc o veche tradiţie în Comloşu

Mare;

revista ,,Suflet Nou” înfiinţată în anul 1935 este cea mai

longevivă publicaţie culturală din lume din mediul rural,

apariţia realizându-se în timp ca: revistă, foaie, gazetă de

perete etc.;

publicaţia ,,Comloşanu” redactată şi editată în cadrul

Telecentrului de un grup de tineri voluntari se vrea a fi una de

informare generală şi apare din 2001 cu o frecvenţă

trimestrială;

în cadrul Telecentrului au fost realizate mai multe filme

documentare despre Comloşu Mare;

există o trupă de teatru pentru copii ,,Neghiniţă Junior" care

pune în scenă poveşti pentru copii, în această trupă regăsindu-

se cadre didactice, voluntari, copii.

clubul “Femina” prezintă anual piese de teatru, puse în scenă

de voluntare ce activează în acest club.

o tradiţie deosebită o are taraful ţigănesc care susţine

numeroase spectacole în ţară şi străinătate, membrii tarafului

realizând şi un CD pentru promovarea activităţii lor;

tradiţionalul Concurs de Vinuri şi Mezeluri organizat la

Comloşu Mare pentru prima dată în anul 1937 se bucură de un

mare renume în rândul producătorilor individuali de vin şi

mezeluri tradiţionale din zonă, la care participă an de an zeci

de gospodari dornici de a-şi arăta priceperea în fabricarea

vinurilor albe şi roşii şi ale mezelurilor tradiţionale din Banat;

începând cu anul 2009, în Comloşu Mare se organizează

Festivalul Copilăriei, la care participă în fiecare an sute de

copii atât din Comloş cât şi din oraşele, comunele şi

localităţile învecinate;

începând cu anul 2012, în Comloşu Mare se organizează

Sărbătoarea Salcâmului, în cinstea celor 40 de hectare de

pădure de salcâm din comună şi produsului tradiţional al

apicultorilor din comună respectiv mierea de albine din

salcâm, eveniment la care participă sute de apicultori din

Banat şi străinătate;

clubul “Femina” din comună organizează, începând cu anul

2004, concursul “Cel mai bun tort”, prilej de întrecere în ale

artei culinare între gospodinele din comună;

în cadrul şcolilor din Comloşu Mare şi Comloşu Mic există


63

săli de sport;

la nivel local, în ultimii ani, cu sprijinul Primăriei, s-au

organizat campionate de tenis de masă şi şah;

obţinerea de către cadrele didactice din comună a mai multor

premii şi medalii la concursurile de cross organizate la nivel

regional şi judeţean;

Puncte Slabe căminul cultural din Lunga cu o capacitate de 150 de locuri

necesită reabilitare completă;

inexistenţa dotării video la căminul cultural Comloşu Mare;

inexistenţa dotăriie audio-video la căminul cultural Comloşu

Mic;

neasigurarea iluminării de scenă;

neasigurarea încălzirii în bibliotecă;

volume destul de învechite în bibliotecă;

utilizarea redusă a bibliotecii;

fonduri insuficiente pentru achiziţia de carte;

preocuparea redusă a familiilor pentru lectură;

inexistenţa sau vechimea literaturii de specialitate;

Oportunităţi accesarea programelor şi granturilor de sprijinire şi dezvoltare

a culturii şi tradiţiilor;

finanţarea activităţilor culturale şi sportive de la nivelul

comunei prin intermediul “Agendei culturale” a Consiliului

Judeţean Timiş;

valorificarea superioară a tradiţiilor şi culturii;

promovarea internaţională a tradiţiilor locale;

valorificarea tradiţiilor specifice etnicilor germani şi slovaci

care au trăit în localităţile comunei de peste 250 de ani;

promovarea de la vârste fragede a valorilor şi tradiţiilor;

acordarea unor facilităţi fiscale celor ce sponsorizează

activităţile sportive şi cultural-artistice;

încurajarea tinerilor pentru practicarea sportului de

performanţă şi sportului în general;

Ameninţări insuficienta susţinere a vieţii culturale de către societatea

civilă;

diminuarea în mare măsură a interesului tinerilor pentru

cultură, artă, tradiţii şi sport;

scăderea fondurilor pentru desfăşurarea în conditii optime a

activităţii ansamblurilor artistice şi asociaţiilor sportive etc.

salariile mici din cultură, sport şi artă;

promovarea culturii străzii în detrimentul culturii autentice;

intensificarea procesului de migraţie a populaţiei de la sat la

oraş si de la sat în străinătate, fapt ce duce la pierderea unei

verigi importante în lanţul cauzal al transmiterii valorilor

tradişionale.


64

Sănătate şi asistenţă socială

Puncte Tari Comloşu Mare este una dintre puţinele localităţi din Banat în

care asistenţa medicală şi farmaceutică a fost asigurată încă

din secolul al XVIII-lea;

în Comloş a fost aprobată printr-o patentă imperială,

funcţionarea unei farmacii încă din anul 1780;

la nivelul comunei Comloşu Mare îşi desfăşoară activitatea:

3 cabinete medicale localizate în Comloşu Mare care

deservesc şi localităţile Comloşu Mic şi Lunga;

1 farmacie umană în Comloşu Mare;

1 cabinet stomatologic localizat în Comloşu Mare;

1 cabinet sanitar-veterinar în Comloşu Mare.

administraţia publică locală asigură fonduri şi servicii pentru

protecţie socială;

realizarea pe raza comunei a unor locuri de joacă;

implicare din partea Consiliului Local în dezvoltarea

serviciilor comunitare pentru copil şi familie;

existenţa la nivelul comunei a unor ONG-uri care au ca obiect

de activitate protecţia persoanelor defavorizate;

existenţa în comună, a Căminului de persoane vârstnice

Comloşu Mare, instituţie publică organizată în baza Legii nr.

17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice,

finanţată de Consiliul Local Comloşu Mare şi de către

Consiliul Judeţean Timiş.

serviciile sunt asigurate pentru un număr de 90 de asistaţi, de

câţiva ani căminul funcţionând la capacitate maximă;

în anul 2014, prin Hotărârea nr. 9/21.01.2014, Consiliul

Judeţean Timiş a aprobat asocierea cu Consiliul Local

Comloşu Mare în vederea finanţării Căminului pentru

persoane vârstnice din localitate. În acest sens, prin

intermediul aceleiaşi hotârâri, pentru anul 2014, căminului i-a

fost alocată de către Consiliul Judeţean Timiş, suma de

1.000.000 lei.

prin intermediul Biroului de asistenţă socială, Primăria

comunei Comloşu Mare acordă lunar ajutoare sociale unui

număr de aprox. 70 de familii în baza Legii nr. 416/2001

privind venitul minim garantat.

se mai acordă: alocaţii de stat pentru copii, plata alocaţiilor de

susţinere pentru familiile monoparentale (cca. 75 familii),

plata alocaţiei familiale complementare (cca. 177 familii),

plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap (22 de


65

asistenţi personali), evidenţa copiilor aflaţi în plasament sau

alte forme de protecţie.

Puncte Slabe număr insuficient de personal medical în mediul rural;

servicii insuficient diversificate pentru diferite categorii de

persoane defavorizate;

implicarea insuficientă a societăţii;

nereceptivitate/lipsa informării populaţiei asupra serviciilor

medicale profilactice şi preventive;

inexistenţa unor servicii sociale pentru copii, familii nevoiaşe,

persoane cu handicap, gen centre de zi cluburi, cantine etc.;

lipsa unui centru de zi/club sau a unui serviciu de îngrijire la

domiciliu a vârstnicilor;

abordarea redusă a meseriei de asistent maternal;

fonduri insuficiente pentru asistenţa vârstnicilor;

Oportunităţi distribuirea mai eficientă la nivel naţional a banilor proveniţi

de la Casa de Asigurări Sociale de Sănătate;

dezvoltarea sistemului de asigurări private;

creşterea implicării la nivel social mai ales din partea tinerilor;

crearea unei gamei de servicii specializate, prin cerinţele

legislaţiei, în funcţie de nevoile beneficiarilor (centre

rezidenţiale, centre de zi, cămine pentru persoane vârstnice,

centre de criză, case de tip familial);

creşterea alocării de resurse financiare prin sistemul de stat

pentru servicii de asistenţă socială;

încurajarea parteneriatelor public – privat în vederea înfiinţării

de servicii alternative;

Ameninţări creşterea numărului de îmbolnăviri datorate degradării

factorilor de mediu;

migrarea unui numar tot mai mare de specialişti în domeniul

medical şi social;

Mediul înconjurător

Puncte Tari primul parc din Banat a fost înfiinţat de către Johann Nako pe

moşia castelului din Comloşu Mare;

în Comloşu Mare se găseşte un parc central, care a fost renovat

în ultimii ani;

în ultimii ani, s-a pus un accent deosebit pe realizarea unui

program de împăduriri a terenurilor degradate.

pe teritoriul comunei nu există surse majore de poluare;

Puncte Slabe în absenţa unui sistem de canalizare se înregistrează o poluare

a solului intravilan de pe urma existenţei unui număr mare de

fose septice;


66

o anumită insuficienţă a staţiilor şi instalaţiilor de epurare

pentru procesarea integrală a debitelor de ape uzate provenite

din activităţile industriale, agrozootehnice sau din gospodăriile

populaţiei, cu repercusiuni ca: poluarea apelor de suprafaţă,

subterane, degradarea solului;

Oportunităţi extinderea colaborării şi implicarea organizaţiilor

neguvernamentale şi a şcolilor în programe comune de

educaţie ecologică;

încurajarea activităţilor economice în domeniul protecţiei

mediului;

Ameninţări extinderea eroziunii solului cu consecinţe grave pe termen

lung daca nu se intervine la timp;

prezenţa mentalităţii de indiferenţă faţă de protecţia mediului

(mai ales la nivelul populatiei adulte);

sporirea numărului de autoturisme după anul 1990;

poluarea solului de către unii agenţi economici;


67

C. Strategia de dezvoltare

1. Viziunea asupra comunităţii – emblemă a comunei şi concept al dezvoltării acesteia

1.1. Abordarea metodologică

Elaborarea Strategiei de dezvoltare a comunei Comloşu Mare, reprezintă un demers iniţiatic

absolut necesar ce va defini, subordonate unei viziuni, obiectivele strategice ale comunităţii pentru

orizontul de timp 2014 – 2020, precum şi direcţiile principale de acţiune pentru atingerea acestor

obiective.

Procesul elaborării strategiei a avut la bază un accentuat caracter consultativ şi participativ. Etapele

parcurse anterior au avut ca rezultat descrierea situaţiei prezente a comunităţii în cadrul a două documente:

Profilul critic al comunităţii;

Analiza SWOT.

Au fost, astfel, identificate punctele tari şi punctele slabe ale comunei, precum şi factorii externi –

oportunităţile şi ameninţările cu care se confruntă. Pe parcursul elaborării acestor documente, s-au derulat,

sub îndrumarea echipei de consultanţi, discuţii în grupurile consultative de lucru, pentru identificarea

problemelor critice cu care se confruntă comunitatea şi a proiectelor necesar a fi promovate.

Grupurile consultative au fost constituite pe următoarele domenii de interes:

- infrastructura

- mediu

- educatie, cultura, resurse umane

- social și sănătate

- turism

- dezvoltare economica si mediu de afaceri

- administratie publica

- dezvoltare rurala și agricultura

A fost o etapă suficient de dificilă, deoarece a presupus analiza exhaustivă a tuturor problemelor şi a

unui volum mare de informaţii, având în vedere că s-au luat în calcul absolut toate aspectele ce

caracterizează comunitatea în ansamblul ei.

În elaborarea Strategiei au fost luate în considerare următoarele documente strategice:

a) Strategia Europa 2020 – reprezintă strategia Uniunii Europene (UE) de creştere economică

pentru intervalul 2010 - 2020. Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc: creștere

inteligentă (dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare); creștere durabilă (promovarea unei

economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologică și mai competitivă);

creștere favorabilă incluziunii (promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă,

care să asigure coeziunea socială și teritorială). Aceste trei priorităţi se sprijină reciproc şi sunt în măsură să

ajute UE şi statele membre să obţină un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de

coeziune socială. Strategia Europa 2020 fixează 5 obiective asumate la nivel european, concrete şi


68

cuantificabile în domeniile: ocupare, cercetare, mediu – energie, educaţie şi combaterea sărăciei -

incluziune socială. În ceea ce priveşte abordarea strategică avută în vedere pentru perioada post 2013,

Comisia Europeană propune un număr de 11 obiective tematice pe care fiecare din cele cinci fonduri ale

Cadrului Strategic Comun va trebui să le sprijine, în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020:

1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării;

2. Îmbunătăţirea accesului şi a utilizării , precum şi creşterea calităţii tehnologiilor informaţiei şi

comunicaţiilor;

3. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a

sectorului pescuitului şi acvaculturii;

4. Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele;

5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii şi a gestionării riscurilor;

6. Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor;

7. Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor

reţelelor majore;

8. Promovarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă;

9. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei;

10. Investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii;

11. Consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă.

În luna noiembrie 2013, Parlamentul European a aprobat Cadrul Financiar Multianual 2014 – 2020.

Bugetul general al UE pentru perioada 2014 – 2020 este de 960 miliarde euro, împărţit pe şase capitole

astfel:

Competitivitate pentru creştere economică şi locuri de muncă (13 %);

Coeziune economică, socială şi teritorială (33 %);

Creştere durabilă, resurse naturale (38 %);

Securitate şi cetăţenie (2 %);

Europa globală (5 %);

Administraţie (6 %);

Compensaţii (3 %);

b) Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României – Orizonturi 2013 – 2020 – 2030 al

cărei motto „Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos”defineşte practic, conceptul unei dezvoltări

durabile şi sănătoase atât pentru oameni cât şi pentru mediul înconjurător.

c) Acordul de parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014 – 2020 – va

reprezenta documentul strategic naţional care fundamentează şi stabileşte obiectivele tematice de

dezvoltare şi alocare indicativă a fondurilor europene în perioada 2014 – 2020. Guvernul României a

stabilit anumite priorități de finanțare pentru utilizarea Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în

Acordul de Parteneriat 2014‐2020, cu obiectivul global de a reduce disparitățile de dezvoltare economică

și socială între România și statele membre ale UE. Au fost identificate următoarele provocări care necesită

investiții strategice pentru a îndepărta obstacolele din calea dezvoltării și pentru a debloca potențialul

economic al României:

I. Competitivitatea. Nivelul general al activității economice din România se menține foarte

scăzut. O analiză a nivelului, structurii și performanței sectoriale arată clar faptul că problema

competitivității reprezintă o provocare pentru România.

II. Oamenii și societatea. În România sunt mari diferențe de avere, oportunitate, educație,

competențe, sănătate și, în multe zone, acestea s‐au intensificat în ultimul deceniu. Aceste diferențe au un


69

caracter profund teritorial, cu variații pronunțate între regiuni, precum și între zonele urbane și cele rurale.

Zone mari din țară nu dispun de o piață funcțională a forței de muncă și, prin urmare, numeroși tineri nu

sunt nici angajați, nici în curs de educare sau formare.

III. Infrastructura. Creșterea economică a României este împiedicată de infrastructura

subdezvoltată și depășită. Deși România este poziționată pe rute importante care leagă Europa Centrală de

Marea Neagră și Caucaz, infrastructura sa de transport este subdezvoltată față de volumul de bunuri și

numărul de pasageri ce tranzitează teritoriul românesc, iar accesibilitatea rămâne o barieră majoră pentru

dezvoltarea economică regională.

IV. Resursele. România este bine înzestrată din punct de vedere al resurselor disponibile, dintre

care o parte semnificativă este reprezentată de resursele regenerabile și are în acelaşi timp potenţial de

extindere a acestora.

V. Administrația și guvernarea. România este caracterizată încă de o slabă capacitate

administrativă a instituțiilor publice și de o predispoziție către birocrație și reglementări exagerate care au o

influență puternică asupra competitivității mediului său de afaceri. Deși s‐au făcut progrese în multe zone,

sunt încă necesare măsuri de consolidare instituțională, reformă și modernizare.

d) Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 – 2020 (versiunea oficială 1 –

1 iulie 2014) – reprezintă documentul strategic pentru dezvoltarea rurală a României, ale cărei obiective

strategice sunt:

1. Restructurarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole

2. Gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice

3. Diversificarea activităţilor economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea

infrastructurii şi serviciilor pentru îmbunătățirea calităţii vieţii în zonele rurale

e) Programul Operaţional Regional 2014 – 2020 – reprezintă documentul strategic pentru

dezvoltarea regională a României, al cărui scop îl constituie dezvoltarea infrastructurii şi a mediului de

afaceri. Obiectivul general al programului îl constituie creșterea competitivității economice și

îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului

de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor,

capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a

progresului tehnologic. Programul Operaţional Regional 2014 – 2020 este structurat pe 12 axe prioritare de

dezvoltare, pe care sunt direcţionate resursele financiare alocate din Fondul European de Dezvoltare

Regională (FEDR) pentru dezvoltarea regională a României, astfel:

1. Promovarea transferului tehnologic

2. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii

3. Sprijinirea creşterii eficienţei energetice în clădirile publice

4. Sprijinirea dezvoltării urbane durabile

5. Conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

6. Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională şi locală

7. Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului

8. Dezvoltareainfrastructurii sanitare şi sociale

9. Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban

10. Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale

11. Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea

funciară

12. Asistenţă tehnică


70

f) Planul pentru Dezvoltare Regională 2014 – 2020 – reprezintă documentul strategic al Regiunii

Vest privind dezvoltarea regională şi baza strategică pentru fundamentarea programelor de finanţare din

fonduri externe/comunitare, naţionale, regionale şi/sau locale. Regiunea Vest îşi propune, ca orientând

intervenţiile pe nevoile locuitorilor săi, să ajungă în anul 2020, la nivelul de calitate a vieţii din regiunile

puternice, non-capitale ale Europei Centrale. Ca urmare a analizei parteneriale realizate la nivelul regiunii,

pentru perioada 2014 – 2020, au fost identificate 8 axe strategice de dezvoltare cărora le corespund mai

multe priorităţi de investiţii specifice, astfel:

1. Creşterea competitivităţii regionale prin promovarea inovării şi specializării inteligente

1.1. Consolidarea infrastructurii şi capacităţilor regionale de cercetare-dezvoltare-inovare şi

promovarea centrelor de competenţă

1.2. Încurajarea investiţiilor private în cercetare-dezvoltare-inovare, crearea de clustere şi

lanţuri de furnizori

1.3. Sprijinirea sectoarelor cheie cu potenţial de specializare inteligentă din regiune

2. Dezvoltarea unei economii dinamice bazate pe pe creşterea productivităţii şi antreprenoriat

2.1. Dezvoltarea şi diversificarea oportunităţilor economice în întreaga regiune

2.2. Sprijinirea structurilor şi serviciilor suport pentru afaceri

2.3. Reabilitarea siturilor industriale poluate şi abandonate şi a terenurilor nefolosite

2.4. Îmbunătăţirea infrastructurii de telecomunicaţii şi implementarea de aplicaţii bazate pe

tehnologii avansate

3. Îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii într-o regiune conectată intern şi internaţional

3.1. Continuarea investiţiilor la infrastructura aferentă reţelelor TEN-T

3.2. Dezvoltarea infrastructurilor de transport cu rol de artere suport pentru reţele TEN-T

3.3. Realizarea unui sistem integrat de transport la nivel regional

3.4. Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea calităţii serviciilor în sectoarele educaţie,

sănătate şi servicii sociale

4. Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea calităţii în sectoarele educaţie, sănătate şi servicii

sociale

4.1. Îmbunătăţirea accesului populaţiei la educaţie şi formare profesională, precum şi creşterea

calităţii acestora

4.2. Creşterea ocupării forţei de muncă din regiune

4.3. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea riscului de sărăcie

4.4. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale din Regiunea Vest şi a accesului populaţiei la

acestea

5. Promovarea creşterii sustenabile prin sprijinirea tranziţiei către o economie verde în vederea

adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor

5.1. Dezvoltarea unei infrastructuri de mediu adecvate

5.2. Stimularea creşterii eficienţei utilizării resurselor în economie

5.3. Creşterea eficienţei energetice în clădirile publice şi rezidenţiale

5.4. Valorificarea resurselor pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile

5.5. Managementul previzional şi proactiv al situaţiilor de risc

6. Valorificarea specificului local al comunităţilor urbane şi rurale

6.1. Dezvoltare urbană integrată

6.2. Dezvoltarea spaţiului rural şi modernizarea agriculturii


71

6.3. Creşterea gradului de acces la cultură, turism şi agrement

6.4. Valorificarea caracterului transfrontalier al Regiunii Vest

7. Dezvoltarea durabilă a turismului

7.1. Valorificarea patrimoniului natural şi antropic

7.2. Dezvoltarea capacităţii de cazare şi îmbunătăţirea serviciilor

7.3. Dezvoltarea sectoarelor turistice cu potenţial ridicat

8. Întărirea capacităţii administrative regionale

8.1. Modernizarea instituţiilor publice şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate de acestea

8.2. Mecanisme şi instrumente de dezvoltare instituţională pentru completarea cadrului

instituţional existent

8.3. Sprijinirea procesului de modernizare a sistemului judiciar şi a sistemului penitenciarelor

g) În luna mai 2014, Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Timiş pentru perioada

2014 – 2020 se afla în plin proces de elaborare. Potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Timiş nr.

212/18.12.2013 privind aprobarea întocmirii Strategiei de dezvoltare economico socială a județului Timiș

pentru perioada 2014-2020 de către ADETIM-Agenția de Dezvoltare Economico-Socială Timiș, data de

finalizare a strategiei a fost estimată pentru trimestrul III a anului 2014. În cadrul Strategiei de dezvoltare

economico-socială a judeţului Timiş pentru perioada 2007 – 2013, au fost identificate 10 axe strategice de

dezvoltare a judeţului Timiş, respectiv:

1. Transport

2. Mediu

3. Educaţie şi resurse umane

4. Social şi sănătate

5. Turism

6. Dezvoltare economică

7. Capacitate administrativă

8. Dezvoltare rurală

9. Cooperare teritorială

10. Cultură

După cum s-a putut observa din cele prezentate anterior, la nivel naţional, regional şi judeţean, un

nou ciclu de programare pentru perioada 2014-2020 este în pregatire la nivel de elaborare și aprobare a

strategiilor sectoriale pentru a permite finanțarea noilor proiecte de investiții eligibile.

Prin intermediul Strategiei de dezvoltare a comunei Comloşu Mare, se va urmări corelarea

obiectivelor de dezvoltare ale comunei Comloşu Mare cu direcţiile strategice şi obiectivele de dezvoltare

identificate la nivel naţional, regional şi județean şi în special cu posibilitățile de finanțare oferite de

viitoarele programe de finanţare europene, guvernamentale şi judeţene.

În acest context al documentelor strategice, corecta identificare a problemelor critice pe de o parte şi

a elementelor cheie pe de altă parte, a fost primul rezultat al grupurilor consultative de lucru şi primul pas

în elaborarea unui plan strategic de dezvoltare durabilă care să fie realist şi aplicabil şi să ducă la

îndeplinirea acelui obiectiv conceptual urmărit de fiecare comunitate locală: evoluția spre un nivel de

prosperitate ridicat!


72

1.2. Viziunea

Urmare a şedinţelor de lucru ale grupurilor consultative şi a discuţiilor purtate de consultant cu

grupurile consultative de lucru, luându-se în considerare rezultatele analizării situaţiei prezente şi

problematicile critice identificate, au fost propuse trei viziuni asupra comunităţii.

Există în caracterizarea comunei Comloşu Mare o serie de elemente cheie care leagă trecutul şi

prezentul (elementele acestora, premisele existente ale dezvoltării) de viitor (caracteristicile dorite de

membrii comunităţii pentru comuna lor).

Ţinând seama de faptul că în Comloşu Mare, de-a lungul veacurilor au convieţuit în toleranţă şi bună

înţelegere români, germani, maghiari şi alte naţionalităţi deopotrivă; hărnicia oamenilor şi-a pus amprenta

asupra acestor meleaguri arătând că omul sfinţeşte locul şi nu invers, creând prosperitate şi belşug;

principala caracteristică economică a comunei o constituie tradiţia şi potenţialul agricol; pe parcursul

analizelor făcute s-au conturat următoarele elemente, cuvinte cheie, care au ajutat la conturarea viziunii:

Comloşu Mare are:

Istorie;

Caracter multietnic şi multiconfesional;

Tradiţie şi potenţial agricol;

Oameni harnici.

Comloşu Mare poate avea:

Viaţă de calitate;

Locuri de muncă bine plătite;

(Investiţii în) tehnologii prietenoase mediului;

Accesibilitate;

Familii tinere.

Viziunea 1

Comunitatea Comuna Comloşu Mare

Anul de referinţă 2020

Viziunea Comuna Comloşu Mare –model de prosperitate şi calitate a vieţii, locul unde îţi

doreşti să trăieşti, să munceşti şi să faci afaceri

Viziunea 2

Comunitatea Comuna Comloşu Mare

Anul de referinţă 2020

Viziunea Comuna Comloşu Mare – model de toleranţă, armonie şi bună înţelegere între

cetăţeni indiferent de etnie sau religie

Viziunile propuse nu implică formularea unor obiective strategice diferite, ci doar prioritizarea diferită a

proiectelor în cadrul obiectivelor specifice şi a măsurilor.


73

Astfel, obiectivele strategice formulate sunt:

Domeniu de

intervenţie

Obiectiv strategic Cod

Infrastructură Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii edilitare şi a

infrastructurii de mediu DIE

Economie Sprijinirea creşterii economice şi a afacerilor, reducerea

şomajului SCE

Învăţământ, Cultură,

Sport

Creşterea calităţii actului educaţional, promovarea şi

dezvoltarea culturii, relansarea şi revitalizarea

activităţilor sportive

ECS

Asistenţă Socială,

Sănătate

Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, a coeziunii şi

incluziunii sociale CIS

Administraţie Publică

Locală

Dezvoltarea capacităţii administrative la nivel local DCA

2. Detalierea obiectivelor strategice pe domenii – obiective specifice,

măsuri, proiecte

2.1. Obiectivul strategic: Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii edilitare şi a infrastructurii

de mediu (cod DIE)

Pentru acest obiectiv strategic au fost identificate trei obiective specifice, măsurile adoptate pentru

fiecare din aceste obiective specifice ducând la îndeplinirea obiectivului strategic.

Obiective strategice:

DIE 1: Inventarierea terenurilor, fondurilor de locuit şi a spaţiilor comerciale;

DIE 2: Modernizarea infrastructurii rutiere, a iluminatului public şi introducerea supravegherii

video;

DIE 3: Modernizarea infrastructurii de mediu.

DIE 1: Inventariere urbană şi periurbană (terenuri, fond de locuit, spaţii comerciale)

Măsura 1: DIE 1.1. – Organizare spaţială şi inventarierea fondului construit – Actualizarea Planului

Urbanistic General (PUG), clarificarea situaţiei terenurilor şi spaţiilor disponibile în domeniul public şi

privat.

Proiecte:

DIE 1.1. – 1 Finalizarea Planului Urbanistic General (actualizarea în conformitate cu situaţia prezentă);

DIE 1.1. – 2 Modificarea perimetrului localităţilor în conformitate cu prevederile noului PUG;

DIE 1.1. – 3 Construcţia de locuinţe sociale noi;

DIE 1.1. – 4 Inventarierea clădirilor de patrimoniu cultural, istoric şi religios, clarificarea statutului legal al

acestora şi elaborarea unui plan concret de acţiune pentru reabilitarea şi modernizarea lor;

DIE 1.1. – 5 Reabilitarea şi modernizarea clădirilor de patrimoniu cultural, istoric şi religios în

conformitate cu planul de acţiune elaborat;


74

Măsura 2: DIE 1.2. – Spaţii comerciale şi publice – Inventarierea spaţiilor comerciale, în special a celor

aflate în clădiri cu valoare de patrimoniu şi clarificarea situaţiei spaţiilor publice

Proiecte:

DIE 1.2. – 1 Realizarea de campanii de conştientizare şi motivare a populaţiei şi agenţilor economici

privind necesitatea menţinerii unui aspect curat şi îngrijit, atât în interiorul cât şi în exteriorul

spaţiilor comerciale şi a altor spaţii publice;

DIE 1.2. – 2 Modernizarea pieţei agroalimentare din Comloşu Mare;

DIE 1.2. – 3 Acordarea de facilităţi agenţilor economici pentru menţinerea în condiţii bune a spaţiilor în

care îşi desfăşoară activitatea şi respectarea normelor de estetică urbană (în special pentru

spaţiile cu deschidere stradală);

DIE 1.2. – 4 Design unitar al mobilierului urban şi al tuturor formelor de publicitate stradală.

DIE 1.2. – 5 Asigurarea confortului termic pentru clădirile din domeniul public.

DIE 2: Modernizarea infrastructurii rutiere, a iluminatului public şi introducerea

supravegherii video

Măsura 1: DIE 2.1. – Modernizarea infrastructurii rutiere – modernizarea zonelor de circulaţie şi

transport, consolidări şi refaceri drumuri, realizarea de spaţii pietonale şi modernizarea celor existente.

Proiecte:

DIE 2.1. – 1 Modernizarea, extinderea şi reabilitarea drumurilor comunale;

DIE 2.1. – 2 Reabilitarea şi modernizarea străzilor precum şi a şanţurilor şi podeţelor pentru apa pluvială

aferente acestora din cele patru localităţi ale comunei;

DIE 2.1. – 3 Reabilitarea trotuarelor prin pavare, in toate satele din comună;

DIE 2.1. – 4 Reabilitarea şi modernizarea podurilor şi podeţelor de pe teritoriul comunei;

DIE 2.1. – 5 Amenajarea de piste pentru biciclişti;

DIE 2.1. – 6 Pietruirea drumurilor agricole de pe teritoriul comunei;

DIE 2.1. – 7 Construirea unor alei pietonale noi şi extinderea/reabilitarea celor existente;

Măsura 2: DIE 2.2. – Modernizarea iluminatului public şi introducerea supravegherii video –

extinderea iluminatului public cu echipamente de nouă generaţie, introducerea supravegherii video a

anumitor zone din comună.

Proiecte:

DIE 2.2. – 1 Extinderea iluminatului public, cu echipamente de nouă generație în toate satele comunei;

DIE 2.2. – 2 Introducerea supravegherii video a anumitor zone din comună.


75

DIE 3: Modernizarea infrastructurii de mediu

Măsura 1: DIE 3.1. – Modernizarea infrastructurii de mediu – realizarea reţelelor de canalizare şi a

staţiilor de epurare, introducerea reţelei de gaz, înfiinţarea unor staţii de compostare a deşeurilor

biodegradabile, extinderea pe zone a parcurilor.

Proiecte:

DIE 3.1. – 1 Realizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de tratare şi epurare a apelor uzate la nivelul

întregii comune, extinderea retelelor de alimentare cu apa;

DIE 3.1. – 2 Introducerea reţelei de gaz în localităţile comunei;

DIE 3.1. – 3 Extinderea parcurilor pe zone;

DIE 3.1. – 4 Înfiinţarea unor staţii de compostare a deşeurilor biodegradabile în cadrul fiecărei localităţi de

la nivelul comunei;

DIE 3.1. – 5 Introducerea colectării selective a deşeurilor la nivelul întregii comune;

DIE 3.1. – 6 Amenajarea de locuri de joacă pentru copii în toate localităţile comunei;

DIE 3.1. – 7 Achiziționarea unei mașini de tocat crengi, achizitionare utilaje de întretinere, curățare,

dezapezire strazi;

Măsura 2: DIE 3.2. – Măsuri active de protecţia mediului – măsuri concrete de educare şi conştientizare

a populaţiei privind curăţenia şi protecţia mediului.

Proiecte:

DIE 3.2. – 1 Realizarea unei campanii de conştientizare a populaţiei pentru folosirea mijloacelor de

transport nepoluante (folosirea bicicletelor);

DIE 3.1. – 2 Realizarea unei campanii de conştientizare a cetăţenilor împotriva depozitării deşeurilor în

spaţii neamenajate;

DIE 3.1. – 3 Realizarea unei campanii de implicare a cetăţenilor comunei în proiectul „Let’s Do It,

România!”

2.2. Obiectiv strategic: Sprijinirea creşterii economice şi a afacerilor, reducerea şomajului (cod

SCE).

Obiectivul strategic în domeniul economic va fi realizat prin intermediul a 3 obiective specifice:

SCE 1: Sprijinirea întreprinzătorilor privaţi şi încurajarea investiţiilor;

SCE 2: Sprijinirea dezvoltării ramurilor economice prietenoase mediului;

SCE 3: Dezvoltarea resurselor umane.

Prin urmărirea acestor trei obiective specifice se doreşte îmbunătăţirea mediului economic al

comunei, atragerea de investiţii în special în agricultură şi industria agroalimentară precum şi în tehnologii

şi activităţi prietenoase mediului şi o mai bună dezvoltare a resurselor umane prin armonizarea cererii cu

oferta pe piaţa de muncă. În acest fel, prin creşterea nivelului de trai, se doreşte ridicarea nivelului de

retenţie a tinerilor care optează pentru stabilirea în Timişoara sau pleacă în străinătate.


76

SCE 1: Sprijinirea întreprinzătorilor privaţi şi încurajarea investiţiilor

Acest obiectiv specific vizează sprijinirea întreprinzătorilor privaţi prin eliminarea barierelor birocratice şi

dezvoltarea serviciilor de asistenţă şi consultanţă pentru afaceri, dezvoltarea unei culturi antreprenoriale în

rândul cetăţenilor.

Măsura 1: SCE 1.1. - Analiza mediului de afaceri şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă pentru afaceri –

realizarea unor analize obiective ale mediului de afaceri, înlăturarea barierelor birocratice şi crearea unui

cadru legal pentru sprijinirea şi dezvoltarea economiei locale.

Proiecte:

SCE 1.1. – 1 Realizarea de sondaje periodice de evaluare a atitudinii şi nevoilor mediului de afaceri;

SCE 1.1. – 2 Realizarea unor campanii periodice de promovare la nivel regional a avantajelor şi

oportunităţilor de afaceri existente la nivelul comunei;

SCE 1.1. – 3 Stabilirea de legături şi relaţii mai strânse cu etnicii de origine germană stabiliţi în Germania

în vederea atragerii de investiţii germane în comună;

SCE 1.1. – 4 Înfiinţarea unui Birou de Consultanţă la nivelul Primăriei comunei Comloşu Mare în care să

îşi desfăşoare activitatea personal bine pregătit profesional, care să acorde asistenţă gratuită

şi să ofere informaţii pertinente întreprinzătorilor locali pentru demararea de activităţi noi sau

atragerea fondurilor necesare celor existente, să reprezinte un liant între întreprinzătorii locali

şi instituţiile judeţene şi regionale abilitate;

SCE 1.1. – 5 Organizarea unor târguri şi expoziţii pentru creşterea, pe de o parte, a vizibilităţii

producătorilor locali şi, pe de altă parte, pentru atragerea de noi investiţii în comună.

Măsura 2: SCE 1.2. – Sprijinirea creşterii economice la nivel local – vizează implementarea de către

administraţia publică locală a unor măsuri active de atragere a investitorilor şi de susţinere cât mai mare a

acestora prin: punerea la dispoziţie a terenurilor, concesionarea gratuită a acestora, racordarea respectivelor

terenuri la reţelele de utilităţi publice, acordarea de facilităţi fiscale, oferirea de consultanţă gratuită etc.

Proiecte:

SCE 1.2. – 1 Elaborarea şi aprobarea la nivelul administraţiei publice locale a unui cadru conceptual şi

legal care să prevadă măsuri active de atragere a investitorilor strategici, respectiv facilităţi

oferite acestora, în funcţie de mărimea investiţiei şi numărul de locuri de muncă create

(punerea la dispoziţia investitorilor a terenurilor, concesionarea gratuită sau pentru o sumă

modică a terenului unde urmează a fi realizată investiţia, pentru o anumită perioadă de timp;

racordarea de către administraţia locală a terenului la reţelele de utilităţi publice de apă, gaz,

canalizare, electricitate; acordarea unor facilităţi fiscale etc.);

SCE 1.2. – 2 Atragerea de investiţii private în realizarea unor parcuri logistice la nivelul comunei;

SCE 1.2. – 3 Sprijinirea înfiinţării de asociaţii ale producătorilor agricoli;

SCE 1.2. – 4 Oferirea gratuită de consultanţă producătorilor agricoli în scrierea de proiecte, cereri de

finanţare şi documentaţii specifice în vederea accesării de fonduri europene nerambursabile

sau credite bancare;


77

SCE 1.2. – 5 Elaborarea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile în parteneriat public-

privat care au drept scop creşterea competitivităţii agenţilor economici de pe teritoriul

comunei;

SCE 1.2. – 6 Sprijinirea mediului economic din comună dar în special a agenţilor economici din domeniile

tradiţionale (agricultură, horticultură, creşterea animalelor, procesarea şi depozitarea

cerealelor) în relaţiile acestora cu instituţiile şi organismele statului, în lupta acestora cu

birocraţia aparatului de stat;

SCE 1.2. – 7 Oferirea de facilităţi la plata taxelor şi impozitelor locale pentru producătorii agricoli care

investesc în sisteme de irigaţii, laboratoare de testare şi reţele de depozite;

SCE 1.2. – 8 Atragerea unor investitori strategici în domeniul prelucrării şi depozitării produselor agricole;

SCE 1.2. – 9 Organizarea periodică de cursuri şi sesiuni de informare în parteneriat cu Camera Agricolă a

Judeţului Timiş, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara precum şi cu Agenţia

de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură în domeniul agriculturii, creşterii animalelor,

horticulturii, agriculturii ecologice dar mai ales în domeniul accesării de fonduri

nerambursabile pentru aceste sectoare şi domenii.

SCE 1.2. – 10 Înfiinţarea unor centre de colectare a legumelor şi fructelor.

SCE 2: Sprijinirea dezvoltării ramurilor economice prietenoase cu mediul

Obiectivul SCE 2 – Sprijinirea dezvoltării ramurilor economice prietenoase mediului – vizează încurajarea

coerentă a activităţilor cu impact redus asupra mediului, cu efect asupra creşterii economiei locale. Astfel

se va pune accent pe sursele de energie neconvenţională prin valorificarea potenţialului natural şi

conservarea acestuia, pe tehnologiile inovative şi prietenoase cu mediul.

Măsura 1: SCE 2.1. – Sprijinirea şi încurajarea dezvoltării ramurilor economice prietenoase mediului

Proiecte:

SCE 2.1. – 1 Acordarea de facilităţi la plata impozitelor şi taxelor locale producătorilor agricoli certificaţi

în practicarea agriculturii ecologice;

SCE 2.1. – 2 Susţinerea demersurilor producătorilor agricoli din comună care demarează conversia

terenurilor deţinute în vederea practicării agriculturii ecologice;

SCE 1.2. – 3 Atragerea la nivelul comunei a unor investitori importanţi în domeniul producerii de energie

regenerabilă (parcuri fotovoltaice);

SCE 1.2. – 4 Înfiinţarea unui sistem energetic de captare a energiei solare pentru alimentarea comunei cu

electricitate şi furnizarea apei calde;

SCE 1.2. – 5 Oferirea de facilităţi de către administraţia publică locală, cetăţenilor comunei care aleg să îşi

anvelopeze locuinţele şi astfel să obţină o eficienţă energetică ridicată.

Măsura 2: SCE 2.2. – Programe de promovare a activităţilor prietenoase mediului – este o măsură

necesară deoarece accesul la informaţie este, de cele mai multe ori, cheia atingerii rezultatelor propuse.

Este absolut necesară informarea şi conştientizarea atât a populaţiei cât şi a agenţilor economici privind

necesitatea protecţiei mediului şi a încurajării activităţilor cu impact redus asupra acestuia.


78

Proiecte:

SCE 2.2. – 1 Sprijinirea întreprinzătorilor locali în accesul la informaţii prietenoase mediului şi acordarea

de facilităţi la restructurare/reorientare;

SCE 2.2. – 2 Derularea de campanii de conştientizare a întreprinzătorilor asupra necesităţii protejării

mediului natural;

SCE 2.2. – 3 Derularea de campanii de informare având ca subiect agricultura ecologică, produsele bio şi

reglementările legale în acest domeniu;

SCE 2.2. – 4 Iniţierea de parteneriate cu administraţiile publice locale din zonă pentru conservarea

mediului natural.

SCE 3: Dezvoltarea resurselor umane

Pentru acest obiectiv specific au fost identificate următoarele proiecte necesare realizării lui:

SCE 3 – 1 Corelarea cererii cu oferta de pe piaţa muncii prin implementarea unor sisteme eficiente de

comunicare şi feed-back cu investitorii localizaţi în vederea desfăşurării de training-uri pentru

resursele umane existente;

SCE 3 – 2 Stabilirea unor legături mai strânse cu furnizorii de programe de calificare/recalificare pentru

creşterea şi diversificarea competenţelor profesionale ale persoanelor aflate în căutarea unui

loc de muncă în vederea corelării programelor de calificare/recalificare adresate persoanelor

aflate în căutarea unui loc de muncă cu cererea de pe piaţa muncii;

SCE 3 – 3 Încurajarea angajatorilor pentru a sprijini participarea la formarea profesională continuă a

angajaţilor;

SCE 3 – 4 Încurajarea responsabilităţii sociale a agenţilor economici, inclusiv angajarea de persoane

aparţinând grupurilor vulnerabile;

SCE 3 – 5 Sprijin pentru deschiderea unei firme de către tineri şi persoanele aflate în căutarea unui loc de

muncă/şomeri/persoane inactive;

SCE 3 – 6 Acordarea de consultanţă gratuită persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă pentru

reorientarea şi reconversia profesională a acestora;

SCE 3 – 7 Realizarea Organizarea unor cursuri educative (bune maniere, de meserii).

2.3. Obiectiv strategic: Creşterea calităţii actului educaţional, promovarea şi dezvoltarea

culturii, relansarea şi revitalizarea activităţilor sportive (cod ECS)

Pentru acest obiectiv strategic au fost stabilite trei obiective specifice, proiectele implementate pentru

fiecare din aceste obiective specifice ducând la îndeplinirea obiectivului strategic.

Obiective specifice:

ECS 1: Creşterea calităţii actului educaţional

ECS 2: Promovarea şi dezvoltarea culturii

ECS 3: Relansarea şi revitalizarea activităţilor sportive


79


Pentru îndeplinirea obiectivului specific de creştere a calităţii actului educaţional au fost identificate mai

multe proiecte care presupun modernizarea şi extinderea infrastructurii şcolare precum şi crearea unei

grupe de gradinită cu program prelungit.

Proiecte:

ECS 1 – 1 Dotarea cu materiale didactice moderne a tuturor laboratoarelor din cadrul şcolilor;

ECS 1 – 2 Reamenajarea curților interioare din școlile primare (lucrări peisagere, trotuare);

ECS 1 – 3 Redotarea grădinițelor de pe teritoriul comunei precum şi reamenajarea corespunzătoare a

curților interioare ale acestora (zonă verde, balansoare, alei etc.);

ECS 1 – 4 Crearea unei grupe de gradinită cu program prelungit pentru un număr de 25 de copii;

ECS 1 – 5 Sprijinirea participării cadrelor didactice şi a elevilor la programele şi proiectele educative

desfăşurate la nivel european.


Proiecte:

ECS 2 – 1 Reabilitarea Conacului Nako din Comloşu Mare şi punerea în valoare a acestui monument

istoric;

ECS 2 – 2 Modernizarea Bibliotecii Comunale din Comloşu Mare prin dotarea acesteia cu: calculatoare cu

acces la internet, cd-uri, filme educative etc.

ECS 2 – 3 Sprijinirea manifestaţiilor şi programelor culturale care promovează valorile autentice

româneşti şi germane specifice zonei (spectacole, dansuri populare, concursuri, muzică);

ECS 2 – 4 Reabilitarea tuturor Căminelor Culturale din comună;

ECS 2 – 5 Înființarea unei săli de festivități, a unei săli multi-funcționale în Comloşu Mare;

ECS 2 – 6 Elaborarea şi depunerea de proiecte finanţate prin intermediul Programelor Operaţionale

Transfrontaliere, de colaborare şi schimburi de experienţă în domeniile cultural-sportive cu

Ungaria şi Sebia.


Proiecte:

ECS 3 – 1 Înființarea de săli de sport moderne in Comloşu Mare, Comloşu Mic si Lunga;

ECS 3 – 2 Implicarea oamenilor de afaceri şi a firmelor de pe raza comunei în susţinerea financiară a

sportului din Comloşu Mare

ECS 3 – 3 Susţinerea financiară a performanţei sportive de către administraţia publică locală;

ECS 3 – 4 Modernizarea sălilor şi terenurilor de sport care aparţin de şcolile din comună.

2.4. Obiectiv strategic: Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, a coeziunii şi incluziunii sociale (cod

CIS)

Este necesar ca intervenţiile să abordeze două provocări esenţiale: prevenirea, care este cea mai eficientă şi

viabilă cale de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale şi intervenţia timpurie, pentru a se evita situaţia


80

în care persoanele care ajung în situaţii dificile rămân prinse în situaţii socio-economice tot mai dificile şi

problematice.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic au fost identificate două obiective specifice:

CIS 1: Asistenţă şi sănătate socială – sprijin pentru categoriile defavorizate;

CIS 2: Creşterea gradului de participare al populaţiei şi agenţilor economici la acţiuni sociale;

CIS 1: Asistenţă şi sănătate socială – sprijin pentru categoriile defavorizate;

Proiecte:

CIS 1 - 1 Construcţia de noi locuinţe sociale pentru persoanele aflate în risc de sărăcie şi excluziune

socială;

CIS 1 - 2 Reabilitarea locuinţelor sociale deja existente;

CIS 1 - 3 Găsirea de surse de finanţare pentru Căminul de bătrâni, din Comloşu Mare;

CIS 1 - 4 Înfiinţarea unui Centru de zi (permanent) pentru copiii din categoriile dezavantajate, în Comloşu

Mare;

CIS 1 - 5 Sprijinirea activităţii medicilor de pe raza comunei;

CIS 1 - 6 Dezvoltarea împreună cu instituţiile şi organismele abilitate, a unor programe sociale de

integrare – incluziune personalizate;

CIS 1 - 7 Sprijinirea activităţii ONG –urilor din domeniul social.

CIS 2: Creşterea gradului de participare al populaţiei şi agenţilor economici la acţiuni sociale

Proiecte:

CIS 2 - 1 Realizarea de baze de date cu beneficiarii şi furnizorii de servicii sociale, instituţiile şi

organismele implicate în furnizarea de servicii sociale;

CIS 2 – 2 Promovarea voluntariatului în domeniul asistenţei sociale;

CIS 2 – 3 Realizarea, în parteneriat public – privat, de programe de informare şi conştientizare asupra

categoriilor defavorizate şi a modului în care acestea pot fi sprijinite;

CIS 2 – 4 Derularea de programe de diminuare a riscului de excluziune socială a persoanelor vârstnice

(sărbătorirea persoanelor vârstnice şi a cuplurilor longevive, programe educaţionale şi

ocupaţionale etc.).

2.5. Obiectiv strategic: Dezvoltarea capacităţii administrative la nivel local (cod DCA)

Lipsa îmbunătăţirii calităţii actului administrativ poate reprezenta un handicap important în viitoarea

dezvoltare economică a unei comunităţi, ce trebuie luată în serios în orice strategie de dezvoltare.

Dezvoltarea capacităţii administrative implică modernizarea şi eficientizarea administraţiei publice dar şi

crearea unor noi mecanisme care să răspundă lacunelor existente în sistemul instituţional românesc. În

paralel cu dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale, pentru dezvoltarea durabilă şi sustenabilă a

unei comunităţi este nevoie de o participare mai activă a unor părţi interesate din sectorul privat şi

societatea civilă.


81

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic au fost identificate următoarele obiective specifice:

DCA 1: Modernizarea administraţiei publice locale şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate de

aceasta;

DCA 2: Mecanisme şi instrumente de dezvoltare instituţională pentru completarea cadrului


DCA 1: Modernizarea administraţiei publice locale şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor

furnizate de aceasta

Proiecte:

DCA 1 – 1 Implementarea la nivelul Primăriei a unor soft-uri integrate (registru agricol, impozite şi taxe,

stare civilă, urbanism);

DCA 1 – 2 Actualizarea Planului Urbanistic General (PUG);

DCA 1 – 3 Implementarea Sistemului de Control Intern/Managerial conform OMFP nr. 946/2005;

DCA 1 – 4 Creşterea transparenţei în actul administrativ;

DCA 1 – 5 Înfiinţarea unui Birou de Consiliere în cadrul Primăriei, deservit de către personal competent

şi bine pregătit profesional;

DCA 1 – 6 Îmbunătăţirea gradului de colectare a impozitelor şi taxelor locale;

DCA 1 – 7 Elaborarea şi aprobarea la nivelul administraţiei publice locale a unui cadru conceptual şi legal

care să prevadă măsuri active de atragere a investitorilor strategici, respectiv facilităţi oferite

acestora, în funcţie de mărimea investiţiei şi numărul de locuri de muncă create;

DCA 1 – 8 Participarea la cursuri de pregătire profesională a personalului Primăriei în special pe

domeniul elaborării şi implementării de proiecte cu finanţare nerambursabilă;

DCA 1 – 9 Implementarea Serviciului de evidenţă informatizată a populaţiei;

DCA 1 – 10 Efectuarea unor analize periodice la nivelul administraţiei publice locale cu privire la: gradul

de îndeplinire a obiectivelor, modul de prioritizare a nevoilor comunităţii, gradul de

satisfacere a nevoilor comunităţii etc.).



Proiecte:

DCA 2 - 1 Crearea unor structuri parteneriale public-privat în domenii considerate relevante: dezvoltare

economică, sănătate şi incluziune socială, resurse umane, sport-cultură etc;

DCA 2 – 2 Sprijinirea agenţilor economici din comună în demersurile acestora la instituţiile şi organismele

publice judeţene şi regionale;

DCA 2 – 3 Stabilirea unor dialoguri periodice cu agenţii economici şi ONG-urile din comună în ceea ce

priveşte problemele de interes comun.


82

3. Implementarea şi Managementul Implementării

3.1. Întărirea capacităţii instituţionale

Odată strategia elaborată şi proiectele identificate pe domenii, este esenţială implementarea acesteia

şi existenţa unui Grup de Lucru la nivelul Administraţiei Publice Locale, care să fie responsabilă cu

planificarea, implementarea şi operarea planului strategic. Astfel, în perioada imediat următoare, este

necesară întărirea capacităţii instituţionale a administraţiei publice, atât la nivel de conducere cât şi la nivel

de execuţie.

Dat fiind că procesul de implementare a strategiei este unul de durată, este necesară mobilizarea

imediată a administraţiei publice în conceperea şi implementarea unor proceduri clare de lucru, în toate

birourile şi compartimentele, cu un accent deosebit pe structura care va avea în responsabilitate

implementarea strategiei. Este recomandta ca pentru personalul Primăriei să se organizeze cursuri şi alte

forme de instruire, cele mai importante specializări fiind: dezvoltarea economică locală şi regională,

urbanism şi amenajarea teritoriului, managementul proiectelor, achiziţii publice, impozite şi taxe locale,

asistenţă socială etc.

În contextul actual, accesul la fondurile europene nerambursabile este esenţial în realizarea cu succes

a proiectelor incluse în planul strategic. De aceea se recomandă crearea unui Grup de Lucru specializat

pentru implementarea direcţiilor de dezvoltare strategică. Compus din persoane cu rol activ în planificarea

strategică. Structurile locale care au ajutat la identificarea componentelor planului strategic sunt cele mai

indicate pentru continuarea acestui demers. Este puternic recomandat ca Grupul de Lucru să-şi menţină

implicarea periodică în implementare prin organizarea unor şedinţe de progres pentru analizarea statusului

şi a necesităţilor ajustării sau actualizării strategiei.

O altă responsabilitate majoră a structurii de implementare este promovarea strategiei în rândurile

cetăţenilor printr-unn marketing adecvat menit să informeze populaţia asupra stadiului strategiei cât şi

atragerea de investitori externi comunităţii.

Ca un punct esenţial în cadrul acestor acţiuni de marketing, este recomandată informarea în timp real

prin intermediul site-ului administraţiei publice locale, chiar crearea de noi pagini dedicate exclusiv

strategiei şi stadiului de implementare a acesteia.

3.2. Proiecte prioritare pentru perioada 2014 - 2020

Lista scurtă de proiecte prioritare cuprinde cele mai importante proiecte identificate de partenerii de

dialog şi pe care comunitatea ar trebui să le abordeze în perioada imediat următoare. Deşi orizontul de timp

pentru implementarea strategiei este 2014 – 2020, proiectele identificate pentru fiecare obiectiv de

dezvoltare sunt foarte multe şi nu pot fi implementate în această perioadă scurtă de 6 ani. Au fost, astfel

luate în considerare pentru perioada 2014 – 2020 priorităţile infrastructurii edilitare şi ale infrastructurii de

mediu, cele ale mediului de afaceri, ale învăţământului, culturii şi sportului, asistenţei sociale şi nu în

ultimul rând ale administraţiei publice locale.


83

Obiectivul strategic nr. 1

Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii edilitare şi a infrastructurii de mediu (cod DIE)

Proiecte prioritare:

DIE 1.1. – 1 Finalizarea Planului Urbanistic General

(actualizarea în conformitate cu situaţia prezentă)

Parteneriat ---

Surse de finanţare Bugetul Local

Perioada de implementare 2014 - 2020

Descriere Actualizarea Planului Urbanistic General (PUG) în funcţie de

caracteristicile prezente ale comunei şi perspectivele de dezvoltare

Indicatori de rezultat Planul Urbanistic General aprobat de către Consiliul Local Comloşu

Mare

DIE 1.1. – 2 Modificarea perimetrului localităţilor în conformitate cu prevederile noului PUG

Parteneriat ---

Surse de finanţare Bugetul Local, alte surse atrase


Descriere Extinderea suprafeţei comunei în funcţie de prevederile noului Plan

Urbanistic General (PUG) privind includerea de noi suprafeţe în

intravilan

Indicatori de rezultat Numărul de ha incluse în intravilan, alţi indicatori specifici

DIE 1.1. – 3 Construcţia de locuinţe sociale noi

Parteneriat ---

Surse de finanţare Bugetul Local, Programul Operaţional Regional – Fondul European

pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European

Perioada de implementare 2014 -– 2020

Descriere Construcţia de locuinţe sociale noi pentru categoriile defavorizate

Indicatori de rezultat Număr locuinţe sociale construite, Metrii pătraţi construiţi etc.

DIE 1.2. – 2 Modernizarea pieţei agroalimentare din Comloşu Mare

Parteneriat ---

Surse de finanţare Bugetul Local, Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

– Planul Naţional de Dezvoltare Rurală


Descriere Modernizarea pieţei agroalimentare din Comloşu Mare şi aducerea


84

acesteia la standarde europene

Indicatori de rezultat Piaţa agroalimentară modernizată

DIE 2.1. – 1 Modernizarea şi reabilitarea drumurilor comunale

Parteneriat ---

Surse de finanţare Bugetul Local, Surse atrase de la Consiliul Judeţean Timiş, Fondul

European pentru Dezvoltare Regională/Fondul European pentru

Agricultură şi Dezvoltare Rurală – Planul Naţional de Dezvoltare Rurală


Descriere Asfaltarea integrală a drumurilor comunale de pe raza comunei Comloşu

Mare, respectiv realizarea unei îmbrăcăminţi asfaltice uşoare pe toată

lungimea drumurilor

Indicatori de rezultat Nr km de drumuri comunale modernizaţi

DIE 2.1. – 2 Reabilitarea şi modernizarea străzilor din toate localităţile comunei

Parteneriat ---





Descriere Asfaltarea integrală respectiv reabilitarea şi repararea tuturor străzilor din

intravilanul celor 3 localităţi ale comunei: Comloşu Mare, Comloşu Mic

şi Lunga

Indicatori de rezultat Nr km de străzi asfaltaţi/reabilitaţi

DIE 2.1. – 3 Reabilitarea trotuarelor prin pavare, in toate satele din comună

Parteneriat ---




Perioada de implementare 2014 – 2020

Descriere Pavarea trotuarelor din cele 3 localităţi ale comunei: Comloşu Mare,

Comloşu Mic şi Lunga

Indicatori de rezultat Nr km de trotuare pavate


85

DIE 2.1. – 4 Reabilitarea şi modernizarea podurilor şi podeţelor de pe teritoriul comunei

Parteneriat ---





Descriere Reabilitarea/repararea podurilor şi podeţelor existente pe teritoriul

comunei

Indicatori de rezultat Nr poduri şi podeţe reabilitate

DIE 2.1. – 5 Amenajarea de piste pentru biciclişti

Parteneriat ---


European pentru Dezvoltare Regională/ Fondul European pentru



Descriere Amenajarea/construirea de piste pentru biciclişti în cadrul 3 localităţi ale

comunei: Comloşu Mare, Comloşu Mic şi Lunga

Indicatori de rezultat Nr km de piste pentru biciclişti amenajate

DIE 2.1. – 6 Pietruirea drumurilor agricole de pe teritoriul comunei

Parteneriat ---

Surse de finanţare Bugetul Local, Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

– Planul Naţional de Dezvoltare Rurală


Descriere Pietruirea drumurilor agricole de pe teritoriul comunei Comloşu Mare

Indicatori de rezultat Nr km de drumuri agricole pietruite

DIE 3.1. – 1 Realizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de tratare şi epurare a apelor uzate

la nivelul întregii comune

Parteneriat ---


European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală – Planul Naţional de

Dezvoltare Rurală; Credite bancare


Descriere Realizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de tratare şi epurare a

apelor uzate la nivelul întregii comune, pentru deservirea tuturor


86

locuinţelor şi eliminarea foselor septice tradiţionale ce poluează solul şi

menţinerea unui mediu curat şi nepoluat

Indicatori de rezultat Nr km de canalizare; Nr staţii de tratare şi epurare a apelor uzate

realizate

DIE 3.1. – 2 Introducerea reţelei de gaz în localităţile comunei

Parteneriat ---

Surse de finanţare Bugetul Local, Surse atrase de la Consiliul Judeţean Timiş, Fonduri

Guvernamentale, Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare

Rurală – Planul Naţional de Dezvoltare Rurală/Fondul European pentru

Dezvoltare Regională – Programul Operaţional Regional


Descriere Introducerea reţelei de gaz în Comloşu Mare, Comloşu Mic şi Lunga

Indicatori de rezultat Nr km reţea de gaz realizaţi

DIE 3.1. – 3 Înfiinţarea unor staţii de compostare a deşeurilor biodegradabile în cadrul fiecărei

localităţi de la nivelul comunei

Parteneriat Public – Privat


European pentru Dezvoltare Regională – Programul Operaţional

Regional


Descriere Înfiinţarea de staţii de compostare a deşeurilor biodegradabile în cadrul

fiecărei localităţi de la nivelul comunei

Indicatori de rezultat Nr staţii de compostare realizate

DIE 3.1. – 7 Introducerea colectării selective a deşeurilor la nivelul întregii comune


Surse de finanţare Bugetul Local, Fondul European pentru Dezvoltare Regională –

Programul Operaţional Regional, Surse private


Descriere Achiziţionarea de către Primărie de containere pentru colectarea separată

a deşeurilor (sticlă, plastic, carton), instalarea acestora în diverse puncte

din cadrul celor trei localităţi ale comunei, colectarea deşeurilor de către

Primărie şi transportul acestora la punctele de colectare şi reciclare

specificespecific

Indicatori de rezultat Nr containere instalate; Nr tone deşeuri colectate în mod selectiv


87

Obiectiv strategic nr. 2.

Sprijinirea creşterii economice şi a afacerilor, reducerea şomajului (cod SCE)

SCE 1.1. – 4 Înfiinţarea unui Birou de Consultanţă Consiliere (sugerez consiliere) la nivelul

Primăriei comunei Comloşu Mare


Surse de finanţare Bugetul Local, Programul Operaţional Capacitate Administrativă


Descriere Înfiinţarea unui Birou de Consiliere la nivelul Primăriei comunei

Comloşu Mare în care să îşi desfăşoare activitatea personal bine pregătit

profesional, care să acorde asistenţă gratuită şi să ofere informaţii

pertinente întreprinzătorilor locali pentru demararea de activităţi noi sau

atragerea fondurilor necesare celor existente, să elaboreze proiecte, cereri

de finanţare şi planuri de afaceri pentru întreprinzătorii din comună, să

reprezinte un liant între întreprinzătorii locali şi instituţiile judeţene şi

regionale abilitate

Indicatori de rezultat Existenţa Biroului de Consiliere în structura organizatorică a instituţiei;

Nr persoane angajate în cadrul biroului; Nr persoane fizice şi juridice

consiliateconciliate

SCE 1.2. – 1 Elaborarea şi aprobarea la nivelul administraţiei publice locale a unui cadru

conceptual şi legal care să prevadă măsuri active de atragere a investitorilor strategici, respectiv

facilităţi oferite acestora, în funcţie de mărimea investiţiei şi numărul de locuri de muncă create


Surse de finanţare Bugetul Local


Descriere Elaborarea şi aprobarea la nivelul administraţiei publice locale a unui

cadru conceptual şi legal care să prevadă măsuri active de atragere a

investitorilor strategici, respectiv facilităţi oferite acestora, în funcţie de

mărimea investiţiei şi numărul de locuri de muncă create (punerea la

dispoziţia investitorilor a terenurilor, concesionarea gratuită sau pentru o

sumă modică a terenului unde urmează a fi realizată investiţia, pentru o

anumită perioadă de timp; racordarea de către administraţia locală a

terenului la reţelele de utilităţi publice de apă, gaz, canalizare,

electricitate; acordarea unor facilităţi fiscale etc.)

Indicatori de rezultat Hotărârea de Consiliu Local; Nr de investitori atraşi; Nr de facilităţi

oferite


88

SCE 1.2. – 2 Atragerea de investiţii private în realizarea unor parcuri logistice la nivelul comunei

Parteneriat Public -– Privat

Surse de finanţare Fonduri private; Fondul European pentru Dezvoltare Regională -

Programul Operaţional Regional; Programele Operaţionale Sectoriale


Descriere Atragerea marilor firme din domeniul retail şi a multinaţionalelor din

industrie în realizarea unor parcuri logistice la nivelul comunei

Indicatori de rezultat Nr parcuri realizate; Nr firme prezente în cadrul parcurilor logistice

SCE 1.2. – 3 Sprijinirea înfiinţării de asociaţii ale producătorilor agricoli


Surse de finanţare Fonduri private; Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare

Rurală – Planul Naţional de Dezvoltare Rurală


Descriere Sprijinirea de către Primărie a micilor producători agricoli în vederea

înfiinţării de asociaţii agricole în scopul creşterii eficienţei exploataţiilor

agricole şi al atragerii mai facile de fonduri europene nerambursabile

prin: consiliere, facilitarea accesului la instituţiile şi organismele statului

cu rol în acest domeniu, acordarea de facilităţi fiscale etc.

Indicatori de rezultat Nr asociaţii înfiinţate

SCE 1.2. – 8 Atragerea unor investitori strategici în domeniul prelucrării şi depozitării

produselor agricole


Surse de finanţare Fonduri private; Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare

Rurală – Planul Naţional de Dezvoltare Rurală; Credite bancare


Descriere Atragerea unor investitori strategici în domeniul prelucrării şi depozitării

produselor agricole

Indicatori de rezultat Nr investitori atraşi; Volum al investiţiilor realizate

SCE 1.2. – 9 Organizarea periodică de cursuri şi sesiuni de informare


Surse de finanţare Bugetul local; Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

– Planul Naţional de Dezvoltare Rurală; Fondul Social European


Descriere Organizarea periodică de cursuri şi sesiuni de informare în parteneriat cu


89

Camera Agricolă a Judeţului Timiş, Camera de Comerţ, Industrie şi

Agricultură Timişoara precum şi cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în

Agricultură în domeniul agriculturii, creşterii animalelor, horticulturii,

agriculturii ecologice dar mai ales în domeniul accesării de fonduri

nerambursabile pentru aceste sectoare şi domenii

Indicatori de rezultat Nr cursuri organizate; Nr investiţii realizate de către participanţii la

cursuri; Volum al fondurilor europene accesate de către participanţii la

aceste cursuri

SCE 1.2. – 10 Înfiinţarea unor centre de colectare a legumelor şi fructelor

Parteneriat Public - Privat

Surse de finanţare Bugetul local; Surse atrase de la Consiliul Judeţean Timiş; Fondul

European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală – Planul Naţional de

Dezvoltare Rurală


Descriere Realizarea cu fonduri europene nerambursabile sau cu surse atrase a

unui centru de colectare a legumelor şi fructelor, prin care agricultorii

din comună şi împrejurimi să îşi poată valorifica produsele.

Centrul va funcţiona ca un intermediar între producători şi retailerii de pe

piaţa regională.

Indicatori de rezultat Nr centre de colectare realizate

SCE 2.1. – 1 Acordarea de facilităţi la plata impozitelor şi taxelor locale producătorilor agricoli

certificaţi în practicarea agriculturii ecologice

Parteneriat ---

Surse de finanţare Bugetul local


Descriere Acordarea de facilităţi de către administraţia publică locală la plata

impozitelor şi taxelor locale, producătorilor agricoli certificaţi în

practicarea agriculturii ecologice

Indicatori de rezultat Hotărârea de Consiliu Local

SCE 1.2. – 3 Atragerea la nivelul comunei a unor investitori importanţi în domeniul producerii de

energie regenerabilă (parcuri fotovoltaice)


Surse de finanţare Surse private; Fondul European pentru Dezvoltare Regională -

Programul Operaţional Regional/Programul Operaţional Sectorial

Infrastructură Mare


90


Descriere Atragerea la nivelul comunei a unor investitori importanţi în domeniul

producerii de energie regenerabilă (parcuri fotovoltaice) prin punerea la

dispoziţie a terenurilor, acordarea de facilităţi fiscale etc.

Indicatori de rezultat Nr parcuri fotovoltaice realizate; Cantitate energie electrică produsă

SCE 1.2. – 4 Înfiinţarea unui sistem energetic de captare a energiei solare pentru alimentarea

comunei cu electricitate şi furnizarea apei calde


Surse de finanţare Fondul European pentru Dezvoltare Regională - Programul Operaţional

Regional/Programul Operaţional Sectorial Infrastructură Mare


Descriere Înfiinţarea unui sistem energetic de captare a energiei solare pentru

alimentarea comunei cu electricitate şi furnizarea apei calde, finanţat prin

intermediul fondurilor europene nerambursabile

Indicatori de rezultat Sistem energetic de captare a energiei solare funcţionabil; Cantitatea de

energie produsă

SCE 3 – 7 Realizarea Organizarea unor cursuri educative (bune maniere, de meserii etc.)


Surse de finanţare Fondul Social European – Programul Operaţional Capital Uman; Buget

local


Descriere Realizarea Organizarea la nivelul comunei a unor cursuri şi traininguri

educative (bune maniere, de meserii etc.) de către furnizorii de programe

de calificare/recalificare certificaţi în strictă corelare a ofertei

educaţionale cu cererea de forţă de muncă de pe piaţă

Indicatori de rezultat Număr cursuri realizate; Număr persoane cursate; Număr persoane

cursate care şi-au găsit un loc de muncă în domeniul respectiv

Obiectiv strategic nr. 3

Creşterea calităţii actului educaţional, promovarea şi dezvoltarea culturii, relansarea şi revitalizarea

activităţilor sportive (cod ECS)

ECS 1 – 4 Crearea unei grupe de gradiniţă cu program prelungit pentru un număr de 25 de copii

Parteneriat ---

Surse de finanţare Buget local; Surse atrase de la Ministerul Educaţiei Naţionale;


91


Descriere Crearea în cadrul Grădiniţei din Comloşu Mare a unei grupe de gradiniţă

cu program prelungit pentru un număr de 25 de copii

Indicatori de rezultat Grupa de gradiniţă cu program prelungit; Număr de copii care

frecventează grupa respectivă

ECS 2 – 1 Reabilitarea Conacului Nako din Comloşu Mare şi punerea în valoare

a acestui monument istoric

Parteneriat ---

Surse de finanţare Buget local; Surse atrase de la Ministerul Culturii şi Consiliul Judeţean

Timiş; Fondul European pentru Dezvoltare Regională - Programul

Operaţional Regional


Descriere Reabilitarea Conacului Nako din Comloşu Mare aflat într-o stare

avansată de degradare şi punerea în valoare a acestui monument istoric

Indicatori de rezultat Recepţionarea lucrării de reabilitare a castelului

ECS 2 – 2 Modernizarea Bibliotecii Comunale din Comloşu Mare


Surse de finanţare Buget local; Sponsorizări; Fondul European pentru Dezvoltare Regională

- Programul Operaţional Regional


Descriere Modernizarea Bibliotecii Comunale din Comloşu Mare prin dotarea

acesteia cu: calculatoare cu acces la internet, cd-uri, materiale de învăţare

a limbilor străine, filme educative etc.

Indicatori de rezultat Număr echipamente şi materiale informatice recepţionate

ECS 2 – 5 Înființarea unei săli de festivități, a unei săli multi-funcționale în Comloşu Mare


Surse de finanţare Surse private; Buget local


Descriere Înființarea unei săli de festivități, a unei săli multi-funcționale în

Comloşu Mare dotată cu un număr suficient de locuri pentru organizarea

mai multor categorii de evenimente

Indicatori de rezultat Realizare sală funcţională


92

ECS 3 – 1 Înființarea de săli de sport moderne în Comloşu Mare, Comloşu Mic şi Lunga

Parteneriat ---

Surse de finanţare Buget local; Fondul European pentru Dezvoltare Regională - Programul

Operaţional Regional;


Descriere Înființarea de săli de sport multifuncţionale moderne în Comloşu Mare,

Comloşu Mic şi Lunga pentru paracticarea diverselor sporturi (fotbal,

handbal, baschet, tenis, volei, gimnastică, lupte etc.) absolut necesare

atât pentru desfăşurarea orelor de sport de către elevii şcolilor din

comună, pentru desfăşurarea de antrenamente cât şi pentru agrement.

Indicatori de rezultat Număr săli construite


Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, a coeziunii şi incluziunii sociale (cod CIS)

CIS 1 – 4 Înfiinţarea unui Centru de zi (permanent) pentru copiii din categoriile dezavantajate, în

Comloşu Mare


Surse de finanţare Buget local; Fondul European pentru Dezvoltare Regională - Programul

Operaţional Regional; Fondul Social European – Programul Operaţional

Capital Uman


Descriere Înfiinţarea unui Centru de zi (permanent) pentru copiii din categoriile

dezavantajate, în Comloşu Mare

Indicatori de rezultat Recepţia Centrului de zi (permanent)


Dezvoltarea capacităţii administrative la nivel local (cod DCA)

DCA 1 – 2 Implementarea la nivelul Primăriei a unor soft-uri integrate

(registru agricol, impozite şi taxe, stare civilă, urbanism)

Parteneriat ---

Surse de finanţare Buget local; Programul Operaţional Capacitate Administrativă


Descriere Implementarea la nivelul compartimentelor funcţionale ale Primăriei a

unor soft-uri integrate (registru agricol, impozite şi taxe, stare civilă,

urbanism)

Indicatori de rezultat Număr softuri instalate


93

DCA 1 – 9 Participarea la cursuri de pregătire profesională a personalului Primăriei în special pe

în domeniul elaborării şi implementării de proiecte cu finanţare nerambursabilă

Parteneriat ---

Surse de finanţare Buget local; Programul Operaţional Capacitate Administrativă, Fondul

Social European


Descriere Participarea la cursuri de pregătire profesională a personalului Primăriei

în special pe domeniul elaborării şi implementării de proiecte cu

finanţare nerambursabilă

Indicatori de rezultat Număr funcţionari care au participat la cursuri de pregătire profesională

3.3. Monitorizare şi evaluare

Monitorizarea şi evaluarea constituie două elemente cheie ale planificării strategice şi constau în

evaluarea activităţilor, a rezultatelor intermediare, atingerea scopurilor în intervalul de timp asumat, în

condiţiile resurselor alocate. Structura din cadrul Primăriei comunei Comloşu Mare însărcinată cu

implementarea strategiei va îndeplini şi funcţiile unui Comitet de Monitorizare. Acesta se va ocupa şi de

monitorizarea şi evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivelor şi a indicatorilor identificate/identificaţi în

cadrul documentului strategic. Sarcinile acestui comitet vizează analiza periodică a stadiului implementării,

propuneri pentru revizuirea planului, analizarea şi aprobarea rapoartelor intermediare, întocmirea de

rapoarte de monitorizare pentru fiecare obiectiv general, obiectiv specific, măsură şi proiect.

Pentru monitorizarea strategiei sunt folosiţi două categorii de indicatori: indicatori de impact şi

indicatori de rezultate. În orice moment, în cadrul şedinţelor periodice, Comitetul de Monitorizare, prin

completarea fişelor fiecărui obiectiv strategic detaliate mai jos, poate monitoriza stadiul implementării.

Fişele prezentate şi categoriile de indicatori menţionaţi nu sunt limitative, ci doar un punct de pornire în

evaluarea stadiului implementării strategiei.

Pe parcursul implementării, în fişele de monitorizare pot fi introduse şi alte categorii de indicatori, în

măsura în care colectivul de implementare, din cadrul Primăriei, va considera necesar acest lucru, pentru o

mai bună monitorizare.


Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii edilitare şi a infrastructurii de mediu (cod DIE)

DIE 1: Inventarierea terenurilor, fondurilor de locuit şi a spaţiilor comerciale

DIE 1.1. – Organizare spaţială şi inventarierea fondului construit

Indicatori de

impact

Actualizarea planului urbanistic

Construcţia de locuinţe sociale noi şi reabilitarea celor

existente

<de completat în

timpul monitorizării>

Indicatori de

rezultate

Planul Urbanistic General

Nr locuinţe sociale noi construite şi reabilitate

<de completat în



94

DIE 1.2. – Spaţii comerciale şi publice

Indicatori de

impact

Modernizarea pieţei agroalimentare din Comloşu Mare <de completat în


Indicatori de

rezultate

Piaţa agroalimentară din Comloşu Mare modrnizată <de completat în


DIE 2: Modernizarea infrastructurii rutiere, a iluminatului public şi extinderea supravegherii video

DIE 2.1. – Modernizarea infrastructurii rutiere

Indicatori de

impact

Modernizarea şi reabilitarea drumurilor comunale

Reabilitarea şi modernizarea străzilor

Pavarea trotuarelor

Reabilitarea podurilor şi podeţelor

Amenajarea de piste pentru biciclişti

Pietruirea drumurilor agricole

<de completat în


Indicatori de

rezultate

Nr km drumuri comunale modernizaţi şi reabilitaţi

Nr km străzi modernizate

Nr km trotuare pavate

Nr poduri şi podeţe reabilitate

Nr km piste pentru biciclişti realizaţi

Nr km drumuri agricole pietruiţi

<de completat în


DIE 2.2. – Modernizarea iluminatului public şi introducerea supravegherii video

Indicatori de

impact

Extinderea iluminatului public;

Introducerea supravegherii video

<de completat în


Indicatori de

rezultate

Numărul străzilor iluminate

Număr camere de supraveghere montate

<de completat în


DIE 3: Modernizarea infrastructurii de mediu

DIE 3.1. – Modernizarea infrastructurii de mediu

Indicatori de

impact

Realizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de tratare şi

epurare a apelor uzate;

Introducere reţea gaz;

Înfiinţare staţii de compostarea a gunoiului;

Introducerea colectării selective a gunoiului

<de completat în


Indicatori de

rezultate

Nr km de reţele realizate, reabilitate şi modernizate

Nr staţii de tratare a apei realizate

Nr staţii de compostare a gunoiului realizate

<de completat în



95

Nr bubele de colectare selectivă instalate

DIE 3.2. – Măsuri active de protecţia mediului

Indicatori de

impact

Implicare a cetăţenilor în activităţile şi acţiunile de

protecţie a mediului

<de completat în


Indicatori de

rezultate

Nr campanii de protecţie a mediului derulate

Nr cetăţeni implicaţi activ în protecţia mediului

<de completat în



Sprijinirea creşterii economice şi a afacerilor, reducerea şomajului (cod SCE)

SCE 1: Sprijinirea întreprinzătorilor privaţi şi încurajarea investiţiilor

SCE 1.1. - Analiza mediului de afaceri şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă pentru afaceri

Indicatori de

impact

Bariere birocratice eliminate

Dezvoltare economică sprijinită prin măduri active

<de completat în


Indicatori de

rezultate

Nr agenţi economici care au beneficiat de consultanţă şi

sprijin din partea administraţiei publice locale

<de completat în


SCE 1.2. – Sprijinirea creşterii economice la nivel local

Indicatori de

impact

Creşterea economiei locale <de completat în


Indicatori de

rezultate

Nr investiţii noi realizate

Nr locuri de muncă nou create

<de completat în


SCE 2: Sprijinirea dezvoltării ramurilor economice prietenoase cu mediul

SCE 2.1. – Sprijinirea şi încurajarea dezvoltării ramurilor economice prietenoase mediului

Indicatori de

impact

Surse de energie alternativă

Activităţi economice prietenoase mediului

<de completat în


Indicatori de

rezultate

Nr investiţii în energia alternativă realizate

Cantitate de energie produsă pe baza surselor alternative

<de completat în


Măsura 2: SCE 2.2. – Programe de promovare a activităţilor prietenoase mediului

Indicatori de

impact

Agenţi economici informaţi

Activităţi economice promovate

<de completat în


Indicatori de

rezultate

Nr agenţi economici informaţi

Nr activităţi promovate

<de completat în



96

SCE 3: Dezvoltarea resurselor umane

Indicatori de

impact

Cerere corelată cu oferta de pe piaţă

Piaţă a muncii aflată în echilibru

<de completat în


Indicatori de

rezultate

Nr cursuri realizate

Nr persoane participante la cursuri

Nr persoane participante la cursuri care şi-au găsit un loc

de muncă în domeniul în care au fost instruiţi

<de completat în



Creşterea calităţii actului educaţional, promovarea şi dezvoltarea culturii, relansarea şi

revitalizarea activităţilor sportive (cod ECS)


Indicatori de

impact

Unităţi de învăţământ reparate şi modernizate

Unităţi de învăţământ dotate

<de completat în


Indicatori de

rezultate

Nr unităţi de învăţământ reparate, modernizate şi dotate <de completat în



Indicatori de

impact

Evenimente culturale promovate

Monumente istorice reabilitate

<de completat în


Indicatori de

rezultate

Nr evenimente culturale promovate

Nr monumente istorice reabilitate

<de completat în



Indicatori de

impact

Săli de port construite

Săli de sport modernizate

<de completat în


Indicatori de

rezultate

Nr săli de sport construite

Nr săli de sport modernizate

<de completat în



Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, a coeziunii şi incluziunii sociale (cod CIS)

CIS 1: Asistenţă şi sănătate socială – sprijin pentru categoriile defavorizate

Indicatori de

impact

Condiţii de viaţă mai bune pentru categoriile defavorizate <de completat în


Indicatori de

rezultate

Nr persoane care au beneficiat de pe urma implementării

activităţilor şi acţiunilor de asistenţă şi sănătate socială

<de completat în



97

CIS 2: Creşterea gradului de participare al populaţiei şi agenţilor economici la acţiuni sociale

Indicatori de

impact

Implicarea comunităţii în activităţi şi acţiuni de asistenţă

socială

<de completat în


Indicatori de

rezultate

Nr persoane implicate în activităţi şi acţiuni de asistenţă

socială

<de completat în



Dezvoltarea capacităţii administrative la nivel local (cod DCA)

DCA 1: Modernizarea administraţiei publice locale şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate de

aceasta

Indicatori de

impact

Creşterea eficienţei şi calităţii actului administrativ

Îmbunătăţirea gradului de colectare a impozitelor şi

taxelor locale

<de completat în


Indicatori de

rezultate

Nr softuri integrate implementate

Nr agenţi economici consiliaţi

Nr proiecte scrise de către funcţionarii primăriei

Nr funcţionari care au urmat cursuri de perfecţionare

Grad de colectare a impozitelor şi taxelor locale crescut

<de completat în




Indicatori de

impact

Apropierea administraţiei locale de contribuabil <de completat în


Indicatori de

rezultate

Nr cetăţeni mulţumiţi de actul administrativ <de completat în



98

BIBLIOGRAFIE

1. Ehrler J.J., Banatul de la origini până acum (1774), Prefaţă, traducere şi note de Costin Feneşan,

Editura Facla, Timişoara, 1982

2. Mihalache D. şi alţii, Localităţile Judeţului Timiş, Întreprinderea poligrafică „Banat”, Timişoara,

1971

3. Munteanu I., Banatul istoric. 1867 – 1918.Ocupaţii.Economia (Volumul 2), Editura Excelsior Art,

Timişoara, 2007

4. Munteanu I., Banatul istoric. 1867 – 1918.Şcoala.Educaţia (Volumul 3), Editura Excelsior Art,

Timişoara, 2008

5. Soica S., Despre Comloş. Documente, articole, traduceri, Editura Eurobit, Timişoara, 2007

6. *** Comisia Europeană - Europa 2020. O strategie europeană pentru o creştere inteligentă,

ecologică şi favorabilă incluziunii

7. *** Guvernul României - Acordul de parteneriat propus de România pentru perioada de

programare 2014 – 2020

8. *** Guvernul României - Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României – Orizonturi

2013 – 2020 – 2030

9. *** Agenţia pentru Dezvoltare Vest - Planul pentru Dezvoltare Regională 2014 – 2020

10. *** Consiliul Judeţean Timiş - Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Timiş

pentru perioada 2007 – 2013

11. *** Consiliul Judeţean Timiş - Studiu de fundamentare căi majore de circulaţie în judeţul Timiş,

Timişoara, 2012

12. *** S.C. Avensa Consulting S.R.L. - Studiu de potenţial privind dezvoltarea la nivelul

municipiilor Timişoara şi Arad

13. *** Consiliul Judeţean Timiş – Baza de date a judeţului Timiş

14. *** Institutul Naţional de Statistică - Baza de date Tempo-Online

15. *** Institutul Naţional de Statistică - Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din anul 2011

16. *** Institutul Naţional de Statistică – Recensământul General Agricol din anul 2010

17. *** Comuna Comloşu Mare – Strategia de dezvoltare economică şi socială a comunei Comloşu

Mare, 2005

18. *** Primăria municipiului Timişoara – Strategia de dezvoltare a municipiului Timişoara

19. *** Primăria municipiului Lugoj - Strategia de dezvoltare a municipiului Lugoj

20. *** http://www.firme.info/

21. *** www.cjtimis.ro

22. *** www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/tmetn02.pdf


http://www.cjtimis.ro/

http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/tmetn02.pdf

Date post:	24-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	19 times
Download:	0 times

Strategia de dezvoltare a comunei Sânandrei comunei Comlosu Mare v3.pdf · un centru rural...

Documents