ROMANIA

JUDEŢUL PRAHOVA

PRIMĂRIA COMUNEI BĂNEȘTI

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

2012 – 2018

Comuna Bănești

Cod poştal: 107050

Tel: 0244/348131

Fax: 0244 / 348131

Cuprins

Capitolul 1: Comuna Băneşti – profil localitate………………………………………………31.1. Scurt istoric3 1.2. Situaţie economica, socială si administrativă…………….………...…………………..4 Capitolul 2: Analiza situaţiei existente………………………………………………………5 2.1. Aşezare şi relief52.2. Climă6 2.3. Factori de risc…………………………………………………………………………..6 2.4. Resursele comunei………………………………………………………….…………..72.5. Infrastructură9 2.5.1. Infrastructura de transport rutier………………………….……………..…………..9 2.5.2. Infrastructura de căi ferate.10 2.5.3. Utilitaţi publice……..……………………………………………………………...10 2.5.4. Locuinţe……..……………………………………………………………………..132.6. Populaţia15 2.7. Forţa de munca………………………………………………………………………..172.8. Educaţie192.9. Culte, cultură şi artă20 2.10. Sănătate……………………………………………………………………………...25 2.11. Agricultura.……………………….………………………………..………………..26 2.11.1. Producţia vegetala…………….…………………………………………………28 2.11.2. Pomicultura……….……………………………………………………………..29 2.11.3. Zootehnia……………………………..………………………………………….29 2.11.4. Silvicultura………………….…………………………………………………...302.12. Economia30 2.13. Administraţia locala…………………………………………………………………32 2.14. Parteneriate cu societatea civila, colaborări…………………………………………33 2.15. Analiza SWOT………………………………………………………………………34Capitolul 3: Strategia de dezvoltare propusă………………………………………………..443.1.Viziunea comunitară44 3.2. Misiunea………………………………………………………………………………53 3.3. Obiective strategice…………………………………………………………………...54Capitolul 4: Implementarea, monitorizarea şi evaluarea strategiei…………………………59 4.1. Monitoriozarea si ajustarea strategiei…………………………………………………78Bibliografie…………………………………………………………………………………...79

1.Comuna Bănești – profil localitate

1.1 Scurt istoric

Cu o vechime de peste cinci secole, Băneștiul a cunoscut o viață neîntreruptă, chiar dacă a trecut prin momentele grele ale istoriei, cum ar fi invaziile turcilor sau pe cele ale tătarilor.

Localitatea este așezată pe Valea Prahovei, la aproximativ 30 km. N-V de Ploiești și 3 km. S-E de Câmpina, în decursul timpului profitând din plin de avantajele oferite de drumul comercial al Văii Prahovei(1431-1433), care făcea legătură între Brașov și Țara Românească, perioadă când este amintită localitatea Comarnic.

În prima perioadă a secolului al XIII-lea, anii 1241-1243, se presupune că invazia tataro-mongolă a distrus și vechea vatră a satului Bănești, numită Siliștea, despre care bătrânii spun că în Vinerea Mare, locuitorii satului au fost prinși în biserică și măcelăriți de hoardele invadatoare. Un supraviețuitor, ciobanul Neguț, care se afla cu oile la păscut a scăpat și, îngrozit de cele văzute a mutat vatră satului pe dealul Negutesti, iar un urmaș al acestuia, peste ani, a întemeiat Baneștiul, la o altitudine care variază de la 340 m la 420 m.

De menționat este faptul că până în anul 1864 satul Bănești a aparținut unor familii de mari boieri și mănăstirii Mărgineni.

În anul 1625 apare prima menționare documentară a cătunului Urleta, însă acesta era cu mult mai vechi, întrucât legenda spune că trei ciobani din Brebu au cerut învoire să așeze stâna cu oile pe platoul din S-E al Băneștiului, numit "La Urlătoare" de la apa care, căzând în cascadă se auzea vuind, de unde și-a luat numele de Urleta.

În anul 1857 în catagrafii apare comuna Bănești cu satul Urleta. Legea comunală de organizare a satelor și cătunelor hotărăște că în anul 1864 comuna să fie condusă de consiliu în frunte cu un primar. Tot acum, odată cu secularizarea averilor bisericești, comuna Bănești, care aparținea mănăstirii Mărgineni, trece în proprietatea statului.

La 14 august 1864, după noua lege agrară, din moșia Bănești-Urleta, au fost împroprietăriți 218 țărani, pământul dându-se în funcție de numărul de vite pe care îl avea fiecare.

În anul 1929 satul Urleta iese din administrarea comunei Bănești și trece la Mislea.

La 16 martie 1939 localitatea Bănești este denumită oficial comună suburbană a orașului Câmpina.

1.

1.2. Situaţia economică, socială şi administrativă

Satul Băneşti este străbătut de şoseaua naţională DN1, iar prin aşezarea sa la limita sudică a seriilor de terase, marchează locul de trecere de la câmpie spre munte.

Fiind situată în zona subcarpatică, relieful comunei Băneşti este caracterizat de un ansamblu de culmi deluroase, cu dimensiuni şi orientări variate, a căror înălţime creşte dinspre câmpie spre zona muntoasă. Cea mai mare parte a culmilor sunt înguste, multe având înfăţişarea unor creste.

Comuna Băneşti este alcătuită din 2 localităţi, cuprinzând satul Băneşti şi satul Urleta. Suprafaţa totală a comunei este de 2156 ha.

Localitatea este asezată pe Valea Prahovei, la aproximativ 30 km. N-V de Ploieşti si 3 km. S-E de Câmpina.

Ca vecinătăţi, comuna Bănești se limitează:

· la Nord-Est: Telega;

· la Sud-Est: Băicoi;

· la Sud-Vest: Magureni;

· Vest: Poiana Câmpina;

· Nord-Vest: Câmpina.

Teritoriul administrativ al comunei Bănești este cuprins între coordonatele:

-latidudine: 45° 6 ‘ 0 “

-longitudine: 25° 46’ 0.12 “

Deşi comuna Băneşti nu se constituie ca o sursă în sine de turism şi agrement, din acest punct de vedere situaţia actuală poate fi privită din perspectiva municipiului Câmpina, comuna Băneşti reprezintă o zonă suburbană a acestui municipiu, din perspectiva apropierii de obiectivele turistice ale Văii Prahovei.

Un  traseu care dezvăluie un peisaj deosebit este traseul Băneşti – Telega (3 km). Acest traseu se desfăşoră pe langă muntele Ciobu, locul descoperirii unor obiecte de ceramică ce reprezintă mărturii ale unei vechi aşezări dacice. În comuna Telega există rămăşiţele unei vechi exploatări de sare – Ocna Telega - centrul de tratament Băile Telega, înfiinţat în timpul reginei Maria şi închisoarea Doftana (construită între anii 1894-1897), o clădire impresionantă construită din blocuri de piatră. Acest traseu poate continua spre Valea Doftanei, unde se află lacul de acumulare “Paltinu”, de asemenea un obiectiv care impresionează prin frumuseţea peisajului.

2.Analiza situaţiei existente

2.1.Aşezare şi relief

Comuna Băneşti este aşezată pe Valea Prahovei, la confluenţa râurilor Prahova şi Doftana. Satul Băneşti este străbătut de şoseaua naţională DN1, iar prin aşezarea sa la limita sudică a seriilor de terase, marchează locul de trecere de la câmpie spre munte.

Relief

Fiind situată în zona subcarpatică, relieful comunei Băneşti este caracterizat de un ansamblu de culmi deluroase, cu dimensiuni şi orientări variate, a căror înălţime creşte dinspre câmpie spre zona muntoasă. Cea mai mare parte a culmilor sunt înguste, multe având înfăţişarea unor creste.

Prin așezarea sa la limita sudică a seriilor de terase, în locul de trecere de la câmpie spre munte, comuna se află la mică distanță de culmea subcarpatică Mislea (care are o înălțime maximă de 585 m și în componența căreia intră dealurile Buștenarilor, Sărac, Plaiului, Pietriș, Malota și Runcu). Înspre Nord, în imediată apropiere a comunei se află dealurile Ciobu (nord-est, 618 m) și Pițigaia (nord-vest, 634 m).

Reţeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică este reprezentată în special de bazinele râurilor cu caracter permanent Prahova și Doftana, comuna Bănești situându-se exact la confluența acestor 2 râuri, dar și de cursuri temporare de apă de-a lungul văilor.

Adâncimea apelor subterane din fântâni variază între 3-8 m în zona terasei superioare și între 10-20 m în unele puncte în celelalte zone.

2.2 Climă

Topoclimatul comunei Bănești are un caracter de adăpost, atât față de circulația vestică, cât și de pătrunderea crivățului din nord-est. Bat vânturi cu caracter de foehn. Izotermele lunii ianuarie în comuna Bănești se apropie de mediile multianuale înregistrate în municipiul Câmpina( -30° C).

Temperatura medie multianuală este de +9,5° C. Maxima pozitivă a verii a fost de 37,1° C, înregistrată în luna iulie a anului 2000, iar valoarea minimă de -21° C, în luna ianuarie a anului 2002. Amplitudini termice extreme absolute în comuna Bănești sunt de 64,4 ° C. Regimul precipitațiilor este de 500-700 mm/ an.

Tabelul 1: Caracteristicile climatului de câmpie, în zona comunei

Radiaţia solară globală (Kcal/m2/an)

120

Durata de strălucire a soarelui (ore/an)

2000

Temperatura medie anuală (0C)

9,5

Temperatura medie a lunii ianuarie (0C)

-1,9

Temperatura medie a lunii iulie (0C)

19,6

Precipitaţii medii anuale (mm)

500-700

Nebulozitate (zile/an)

150

Zile de ninsoare/an

25

Zile cu strat de zăpadă / an

70

Grosimea stratului de zăpadă (cm)

45

Viteza medie anuală a vântului (m/sec.)

1,5

2.3.Factori de risc natural şi antropic

Ţinând seama de poziţia geografică, aşezarea, relieful zonei şi activităţile ce se desfăşoară pe teritoriul comunei putem identifica, mai mulţi factori de risc, şi anume:

· Seismicitatea - conform STAS 11 100 / 1993 comuna Bănești se situează în interiorul izoliniei de intensitate macroseismica 9 pe scară MSK, iar conform normativului P100/92 întreaga comună se situează în zona seismică A, coeficient seismic Ks=0,32, iar perioada de colț Tc=1,0 secunde.

· Inundabilitate - conform proiect număr 2620 - Studiu de inundabilitate la bazin Paltinu elaborat de PCPGA în 1992 zona de terasă inferioară de pe partea stângă a râului Doftana, amonte de confluență cu râul Prahova, prezintă risc de inundabilitate în situația avarierii barajului.

· Instabilitate - a fost evaluată conform GT006-97 și prezintă trei zone cu potențial de producere a alunecărilor:

- potențial redus - zonele de terasă

-potențial mediu - culmile deluroase limitate de zone de versant cu pantă mare și zonele de versant cu pante de până la 20%.

-potențial ridicat - versanții văilor torențiale din partea de nord a comunei, versanții ce fac trecerea de la terasa superioară la cea inferioară cu pante mai mari de 20% și zona de versant abrupt de pe partea stânga a râului Prahova unde se produc frecvent prăbușiri.

2.4.Resursele comunei

Exploatarea resurselor de petrol din imediata vecinătate a comunei, atestare documentar începând cu anul 1697 (din zona Câmpina), cât și a celor de sare (din zona Telega), au avut un impact substanțial asupra dezvoltării comunei. Cu toate acestea, în prezent nu mai există exploatări de resurse naturale ale subsolului în comuna Bănești sau în vecinătatea acesteia.

Caracteristicile solului comunei Bănești din punct de vedere al exploatațiilor agricole se pot grupa astfel:

1. Zona de sud-est a teritoriului cu relief caracteristic zonei de câmpie este favorabilă culturilor agricole;

2. Zona de nord-est a comunei cu un relief specific de dealuri a dezvoltat păduri, pășuni, fânețe și livezi.

Tabelul 2: Structura fondului funciar în comuna Bănești

Structura fondului funciar

Hectare

%

Intravilan

389,2

18

Extravilan

1766,8

82

Suprafața totală

2156

100

Suprafața agricolă

1493

70

Suprafața fond forestier

269

12

Altele

394

18

Pădurile ocupă o suprafață de 269 ha, reprezentând 12% din totalul suprafeței administrative, respectiv 42% din terenul agricol.

Suprafaţa agricolă a comunei Bănești are următoarele componente:

Suprafaţa totală agricolă (ha)

1493

Suprafaţa arabilă (ha)

1084

Suprafaţa pomicolă şi viticolă (ha)

134

Păşuni şi fâneţe (ha)

275

Din tabelul de mai jos rezultă că, la nivelul comunei Bănești predomina suprafețele de terenuri încadrate în clasa de calitate III, ceea ce presupune existența unui teren de calitate mijlocie, care deține aproximativ 71% din suprafața totală a comunei.

Tabelul 3: Calitatea terenurilor în comuna Bănești

Clase de calitate

Specificație

Suprafața

-ha-

% din suprafața totală

Clasa a II-a

calitate bună

90

6

Clasa a III-a

de calitate mijlocie

1074

71,5

Clasa a V-a

calitate slabă

222,5

15

Clasa a V-a

calitate foarte slabă

113,5

7,5

Sursa: Date obținute de la Oficiul cadastru al Primăriei Bănești

2.5 Infrastructură

2.5.1 Infrastructura de transport rutier

Principala cale de comunicație care străbate comuna Bănești de la sud la nord este Drumul Național 1 (DN 1), drum care leagă Bucureștiul de Brașov. Pe DN 1 se desfășoară traficul de tranzit intern și internațional greu, transportul în comun și cel turistic. Există și alte căi de comunicație, cum ar fi:

· Drumul Județean 5 A (DJ 5A - Cocorastii Misli - Urleta - Bănești)

· Drumul comunal 6 A (DC 6A), care leagă DN 1 cu Drumul Județean 5A.

Ambele drumuri menționate, DJ 5A și DC 6A, inclusiv alte drumuri colectoare din arealul comunei, sunt asfaltate și pe ele se desfășoară transportul în comun și local.

Celelalte străzi mai importante ale comunei, majoritatea pietruite, cu o lățime a carosabilului cuprinsă între 3,50 m și 5,30 m. Lungimea totală a drumurilor publice este de peste 25 Km, din care:

- 20 Km drumuri asfaltate;

- 4,3 Km drumuri pietruite;

- 0,7 Km drumuri fără lucrări de amenajare.

Se poate aprecia că transportul public se realizează pe o infrastructură rutieră care este acoperită în cea mai mare parte de covor asfaltic, 30% din suprafața totală a acestuia necesitând îmbunătățiri.

Cele mai utilizate mijloace de transport pentru sosirea în comuna Bănești sunt autoturismele proprii, mijloacele de transport în comun (autobuze) și microbuze.

Un obiectiv important de infrastructură, care se află încă în faza de proiect, îl reprezintă autostrada București-Brașov, care va reprezenta una dintre arterele interne și internaționale de o deosebită solicitare ca trafic, prezentând interes turistic cât și economic.

2.5.2 Infrastructura de căi ferate

Paralel cu Drumul Național 1 (DN 1) se desfășoară traseul căii ferate București-Brașov. Accesul la serviciile de transport pe calea ferată se realizează prin gările din Câmpina și din Florești, fiind cele mai apropiate de arealul comunei.

2.5.3 Utilităţi publice

I. Alimentarea cu apa

În comună există o rețea de distribuție a apei potabile cu o lungime de aproximativ 40 Km în ambele sate, care deservește un număr de 1830 de abonați (rețeaua de distribuție acoperă în totalitate localitățile Bănești și Urleta). Distribuția apei la consumatori se face prin racorduri individuale.

În anul 2001 s-a realizat o reabilitare parțială a alimentării cu apa, prin inlocurea unora dintre conductele de distribuție foarte uzate, vechi de peste 50 de ani.

Localitatea Bănești este traversată de conductele magistrale de aducțiune Paltinu -Ploiești, prin care se transportă gravitațional apa la Ploiești, din sursa de suprafață Lacul de acumulare Paltinu.

În localitatea Urleta, restul de 80 % dintre gospodării, reprezentând un număr de aproximativ 670 de abonați, sunt deservite de o rețea separată a cărei sursă este un puț forat, de mare adâncime.

Gospodăria de apa (rezervorul și stația de pompare) este amplasată în zona de vest a localității și a fost dată în folosință în anul 1997.

Tabelul 4 : Sistemul de distribuție a apei potabile

2007

2008

2009

2010

Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile(km)

27

27

27

27

Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor(mii mc) – total

197

201

272

259

Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor pentru uz casnic(mii mc)

185

189

236

224

II. Canalizare

Conform unei consultări publice care a avut loc în anul 2006, 93% din populația comunei, cât și autoritățile locale își doreau implementarea unui sistem de canalizare și epurare a apelor uzate. În cadrul investițiilor implementate de administrația locală în anul 2007 a fost propus spre implementare un astfel de sistem.

Apele uzate menajere provenite de la gospodării, instituțiile publice și societăți comerciale sunt colectate individual în fose vidanjabile, puțuri absorbante sau latrine uscate.

Canalizarea apelor meteorice se face prin șanțuri și rigole deschise de-a lungul drumurilor, cu pantă naturală, cu deversare în rețeaua hidrografică a comunei - r.Prahova, r.Doftana și pr.Breabanu.

III. Alimentarea cu gaze naturale

Comuna Bănești este racordată la rețeaua regională de distribuie a gazelor naturale. În prezent, localitățile Bănești și Urleta beneficiază de un sistem centralizat de alimentare cu gaze naturale. Preluarea gazului se realizează din conducta magistrală de transport gaze de înaltă presiune Sinaia - Nedelea (Dn 400, P max = 40 bar), prin intermediul unei stații de reglare, măsurare, predare a SRMP Bănești, proprietatea SC Transgaz Mediaș.

În comună există 4 stații de reglare: 3 stații cu o capacitate de 800 Nmc/h, fiecare amplasate în localitatea Bănești și o stație de reglare cu capacitatea de 1800 Nmc/h în localitatea Urleta.

Rețeaua de gaze care măsoară 39 Km urmează traseul stradal și cuprinde în întregime zona construită a localităților Bănești și Urleta.

Tabelul 5 : Sistemul de alimentare cu gaze naturale

2007

2008

2009

2010

Lungimea conductelor de distributie a gazelor naturale (km)

35,3

35,9

36,2

36,2

Gaze naturale distribuite în total (mii mc)

4166

5954

4719

5206

Gaze naturale distribuite – uz casnic (mii mc)

2043

2291

2203

2342

IV. Alimentare cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică se realizează din liniile electrice de medie tensiune din zonă, prin intermediul a 8 posturi de transformare aeriene.

Distribuția energiei electrice la consumatori - locuințe, instituții publice, mică industrie, prestări servicii, spații comerciale - se face prin rețele de joasă tensiune, în montaj aerian pe stâlpi din beton armat. Traseele rețelei urmează traseul drumurilor, cuprinzând în întregime zonele construite. Pe stâlpii rețelei de joasă tensiune este montată și rețeaua de iluminat stradal.

Serviciul de iluminat public la nivelul comunei este realizat împreună cu distribuitorul regional S.C. Electrica S.A.

Reabilitatea serviciului este realizată de autoritățile locale prin intermediul unui operator privat în baza unui contract de service.

Rețeaua de iluminat public în localitate se caracterizează prin următoarele:

- Utilizarea corpurilor de iluminat public echipate cu lămpi electrice;

- Utilizarea stâlpilor și a punctelor de aprindere în comun cu S.C. Electrica S.A.

În ultimii ani s-au efectuat lucrări importante de modernizare a rețelei de alimentare cu energie electrică.

V. Telecomunicaţii

Comuna Bănești beneficiază în prezent de servicii de telefonie fixă prin intermediul a două centrale telefonice aparținând Romtelecom. Cele două centrale împreună au o capacitate de 1576 de linii și sunt utilizate în proporție de 90%.

Liniile telefonice către abonați sunt montate pe stâlpii rețelei de joasă tensiune, cablul principal de distribuție fiind pozat subteran. Totodată, în comună sunt amplasate antene de telefonie mobilă. În ambele localități ale comunei Bănești există rețea de televiziune prin cablu, pozată de asemenea pe stâlpii rețelei electrice de joasă tensiune.

Aproximativ 50% din suprafața comunei este acoperită de o rețea comunală de fibră optică prin care se asigură accesul la Internet, rețeaua aparținând administrației locale.

2.5.4. Locuinţe

Fondul de locuințe la nivelul comunei Bănești se ridică la circa 1900 de locuințe. Comuna Bănești are o populație totală de 5770 de locuitori (populație înregistrată la data de 01.07.2007 - pe baza unor estimări realizate de reprezentanții administrației locale).

La nivelul comunei este înregistrat un număr de 12 persoane aparținând etniei rrome, cele 12 persoane fiind organizate în 3 familii. Nu sunt înregistrate persoane aparținând altor etnii decât cea română, în afara celor 12 persoane menționate.

Tabelul 6: Situaţia suprafeţei locuibile şi a sistemului de locuinţe

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Locuinţe existente – total (nr.)

1972

2000

2021

2042

Locuinţe în proprietatea majoritară de stat (nr.)

4

4

4

4

Locuinţe în proprietatea majoritar privată (nr.)

1968

1996

2017

2038

Suprafaţă locuibilă – total (mp)

94329

97359

100418

102757

Suprafaţă locuibilă – proprietate majoritară de stat (mp)

172

172

172

172

Suprafaţă locuibilă – proprietate majoritar privată (mp)

94157

97187

100246

102585

Sursa: Fişa localităţii, eliberată de Institutul Naţional de Statistică

Tabelul 7: Situaţia construcţiilor de locuinţe în ultimii ani

2007

2008

2009

2010

Locuinţe terminate – total

24

32

26

26

Locuinţe terminate din fonduri private

24

32

26

26

Locuinţe terminate din fondurile populaţiei

24

32

26

26

Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (exclusiv pentru colectivităţi) – nr

26

33

26

14

Autorizaţii de construire eliberate pentru alte clădiri – nr

3

2

-

-

Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (exclusiv pentru colectivităţi) – mp

4159

4395

3362

2549

Autorizaţii de construire eliberate pentru alte clădiri - mp

2241

308

-

-

Sursa: Fişa localităţii, eliberată de Institutul Naţional de Statistică

2.6 Populaţia

Structura populaţiei din comuna Bănesti:

Indicatori

2009

2011

Populaţie stabilă total - număr

5608

5644

- masculin

2882

2743

- feminin

2726

2901

Densitate populatie (loc./kmp)

267,5

269,2

Populaţia pe grupe de vârstă si pe sexe, conform Chestionarului, este reprezentată astfel:

Indicatori

Total populaţie stabilă - 1 ianuarie 2011

din care

Masculin

Feminin

TOTAL comună

5644

2743

2901

- 0-4 ani

195

92

103

- 5-9 ani

200

112

88

- 10-14 ani

206

112

94

130

115

- 15-19 ani

245

- 20-24 ani

369

173

196

- 25-29 ani

384

201

183

- 30-34 ani

422

218

204

- 35-39 ani

465

236

229

- 40-44 ani

573

304

269

- 45-49 ani

341

169

172

- 50-54 ani

369

181

188

- 55-59 ani

408

189

219

- 60-64 ani

394

192

202

- 65-69 ani

305

127

178

- 70-74 ani

320

140

180

- 75-79 ani

236

93

143

- 80-84 ani

153

55

98

85 de ani si peste

59

19

40

Repartizarea populaţiei după naţionalitate, date mai vechi, se prezintă astfel:

Populaţia - pe Naţionalităţi

Indicatori

Populaţie stabilă total - număr

5733

5760

- români

5718

5748

- rromi

15

12

Aşa cum se poate observa în tabelul de mai jos, sporul natural la nivel comunei este unul negativ și cu accentuarea acestei evoluții. Acest lucru va afecta situația demografică a comunei.

Tabelul 8: Sporul natural în comuna, în perioada 2006-2010

2006

2007

2008

2009

2010

Numărul născuţilor vii

31

35

27

49

34

Număr persoane decedate

69

71

73

80

86

Sporul natural

-38

-36

-46

-31

-30

Sursa: Chestionarul A.C.o.R. şi Fişa localităţii eliberată de Institutul Naţional de Statistică

Conform Institutului Naţional de Statistică, situaţia populaţiei comunei Banesti, între anii 2008-2010, se prezintă astfel:

Tabelul 9: Situaţia populaţiei în decursul anilor 2007 - 2009

Populaţie

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Populaţie totală – 1 iulie (stabilă)

5604

5557

5593

5617

Populaţie la 1 iulie – femei

2880

2856

2874

2889

Populaţie cu domiciliul în localitate la 1 iulie

5641

5631

5641

5661

Populaţia totală la 1 ianuarie (stabilă)

5612

5579

5608

5620

Populaţia la 1 ianuarie – femei

2882

2865

2882

2889

Născuţi vii

35

27

49

34

Decedaţi

71

73

80

86

Căsătorii

28

32

28

23

Divorţuri

8

7

8

11

Stabiliri de domiciliu în localitate

116

106

103

146

Plecări cu domiciliul din localitate

60

64

54

71

Număr emigranţi

1

-

1

-

Număr imigranţi

2

1

-

-

Sursa: Fişa localităţii eliberată de Institutul Naţional de Statistică

2.7.Forţa de muncă

Tranziția la economia de piață și-a pus amprenta asupra caracteristicilor pieței muncii în comuna Bănești, determinând modificări semnificative de volum și structură a principalilor indicatori ai forței de muncă. Profilul economic dominant al comunei Bănești este reprezentat de servicii, urmat de industrie și agricultură.

Populaţia activă cu domiciliul în localitate lucrează în următoarele ramuri de activitate din cadrul comunei:

Indicatori

2007

2008

2009

2010

Populaţie ocupată total - număr

756

693

738

624

- agricultură - silvicultură

-

9

5

-

- industrie - total

385

240

305

223

- construcţii

95

115

131

131

- transporturi, depozitare, comunicaţii

-

5

5

5

- comerţ cu ridicata, amănuntul, reparaţii autovehicule

-

195

169

138

- administraţie publică

-

27

32

32

- învăţământ

-

33

39

39

- sănătate şi asistenţă socială

-

4

4

4

- alte ramuri

276

65

48

52

Indicatori

2002

2007

Populaţie activă total - număr

2102

2677

- persoane ocupate

1689

2130

- şomeri în căutarea altui loc de muncă

258

-

- şomeri în căutarea primului loc de muncă

155

-

- fără ocupaţie

-

-

Din totalul populaţiei active de 2677 de persoane, în comună lucrau aproximativ 200 de persoane, cea mai mare parte din rândul populaţiei active făcând naveta către alte localităţi.

Tabelul 10: Situaţia salariaţilor cu loc de muncă pe teritoriul comunei sau în alte localităţi

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Număr total salariaţi în localitate

756

693

738

624

Număr mediu salariaţi în agricultură

8

9

5

-

Număr mediu salariaţi în industrie

-

240

305

223

Număr mediu salariaţi în construcţii

95

115

131

131

Număr mediu salariaţi în comerţ

170

195

169

138

Număr mediu salariaţi în activităţi bancare şi de asi gurări

-

2

-

-

Număr mediu salariaţi în administraţia publică

22

27

32

32

Număr mediu salariaţi în învăţământ

35

33

39

39

Număr mediu salariaţi în sănătate şi asistenţă socială

-

4

4

4

Număr mediu salariaţi în transporturi şi depozitare

-

5

5

5

Sursa: Fişa localităţii eliberată de Institutul Naţional de Statistică

2.8. Educaţie

În cadrul comunei funcționează 2 școli generale, una în Bănești iar ce-a de-a doua în Urleta. În anul 1961 s-a construit pentru școala din Bănești un local cu 5 săli de clasă și două cancelarii , iar în anul 2002 s-a adăugat acestui local un grup sanitar modern.

În anul 2006 școala a intrat într-un proces de reamenajare și modernizare, atât în interior cât și în exterior și s-au adăugat 2 terenuri de sport artificiale.

Școala din Bănești dispune de 9 săli de clasă, un laborator de fizică-chimie, un laborator de informatică și o sală de sport.

Școala din Urleta a fost refăcută complet în 2001, în urma unui incendiu care a distrus-o integral. Școala a fost modernizată, dotată cu un laborator informatic și un grup sanitar modern. Ambele școli au biblioteci proprii în care se găsesc peste 15000 de volume.

În comună își desfășoară activitatea 2 grădinițe (una în satul Bănești și una în satul Urleta).

Tabelul 11: Şituaţia învăţământului pe raza comunei.

2007

2008

2009

2010

Unităţi de învăţământ – total

1

1

2

1

Grădiniţe

-

2

2

2

Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial

1

1

2

1

Copii înscrişi în grădiniţe

119

110

125

132

Elevi înscrişi - total

288

285

277

284

Elevi înscrişi în învăţământ primar şi gimnazial

288

285

277

284

Elevi înscrişi în învăţământ primar

128

131

140

159

Elevi înscrişi în învăţământ gimnazial

160

154

137

125

Elevi înscrişi în învăţământul de arte şi meserii

-

-

-

-

Personal didactic – total

26

27

24

23

Personal didactic în învăţământ preşcolar

5

5

5

5

Personal didactic în învăţământ primar şi gimnazial

21

22

19

18

Personal didactic în învăţământ primar

8

8

8

8

Personal didactic în învăţământ gimnazial

13

14

11

10

Personal didactic în învăţământ de arte şi meserii

-

-

-

-

Săli de clasă şi cabinete şcolare

17

17

17

17

Laboratoare şcolare

2

2

2

2

Ateliere scolare

-

-

-

-

Săli de gimnastica – total

-

1

1

1

Terenuri de sport - total

2

3

3

3

PC -total

33

34

51

51

Sursa: Fişa localităţii eliberată de Institutul Naţional de Statistică

2.9. Culte, cultură şi artă

Dintre personalităţile culturale, care aparţin comunei Băneşti, putem aminti pe poetul Simeon Stolnicul (1905-1966), pe Marin Constantin, dirijorul corului “Madrigal”, dar şi pe tânărul scriitor Sorin Stoica, răsplătit în anul 2007 cu premiul Academiei Române pentru proză.

În cadrul comunei se organizează anual două festivaluri: Festivalul de muzică folk şi Festivalul cireşelor, care au devenit prezenţe obişnuite în cadrul vieţii culturale din zonă.

Printre activităţile culturale cu caracter repetitiv mai putem enumera: editarea  şi  publicarea  ziarului  local  ,, Buletin  informativ  al  comunei  Băneşti" şi concursul  de  cultură  generală ,, Cine  învaţă , câştigă ". Ansamblu folcloric “Floare de cireş” înfiinţat în anul 2005 a devenit o prezenţă permanentă la evenimentele culturale din zonă.

În comună funţionează o bibliotecă publică care dispune de un număr de 9225 de volume, având 895 de cititori înregistraţi.

Pe lângă serviciul de tranzacții de împrumut individual, în cadrul bibliotecii se desfașoara și alte activități cu caracter cultural printre care:

· Manifestări culturale și concursuri cu ocazia aniversării sau comemorării diverselor personalități ale literaturii române;

· Expoziții de pictură;

· Concursuri de cultură generală;

· Manifestări cultural-artistice și sociale cu ocazia zilelor de 8 martie;

· Coordonarea activității Ansamblului folcloric “Floare de cireș”;

· Editarea și publicarea ziarului local.

2007

2008

2009

2010

Biblioteci – total – număr

3

3

3

3

Biblioteci publice - număr

1

1

1

1

În comună există un frumos monument: monumentul Aurel Vlaicu – Aurel Vlaicu, în încercarea sa de a trece Carpaţii şi-a găsit sfârşitul în comuna Băneşti. Aici, în locul trecerii sale în nefiinţă,  se ridică un frumos monument, omagiu adus curajului, o acvilă cu aripile deschise, îndreptate spre cucerirea Carpaţilor (sat Băneşti).

Prin înfrățirea cu alte localități rurale din Spania (localitatea Mejorada Del Campo - în 2007) și Italia (localitatea Policoro - în 2006) s-au derulat și se vor derula o serie de schimburi culturale (cum ar fi participarea Ansamblului Floare de Cireș la festivalul de Conviețuire care s-a desfășurat în localitatea Mejorada Del Campo în luna octombrie a anului 2008).

În comună există disponibilitatea și chiar dorința de a dezvolta și alte activități culturale. Multe dintre inițiativele existente nu s-au putut concretiza din cauza lipsei unui centru cultural, a unei săli multifuncționale care să ofere un cadru adecvat pentru dezvoltarea unor astfel de activități.

Pe lista obiectivelor de investiții pentru anul 2012 se află și construirea unui centru cultural, obiectiv menit să dezvolte gradul de implicare a localnicilor în activitățile cultural-artistice, precum și de a facilita organizarea unor evenimente în care să fie implicați cei din localitățile înfrățite cu comuna Bănești.

Ca și patrimoniu arhitectural putem enumera Podul de piatră peste râul Doftana, construit in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (sat Bănești).

Spiritualitatea creştin - ortodoxă din comună este reprezentată prin cele 2 biserici, „Biserica Adormirea Maicii Domnului”, sat Bănești și “Biserica Mihail si Gavril”, sat Urleta ambele prezentându-se într-o stare foarte bună.

De asemenea, în satul Urleta mai există și Biserica de lemn “Sf. Voievozi” construită în 1760, reprezentând monument istoric pentru comuna Bănești.

În vreme ce criza valorilor își face tot mai simțită prezența, iar cultura își pierde rolul de formator de caractere, autoritățile publice locale din comuna Bănești au înțeles că neimplicarea și inacțiunea în acest domeniu afectează generații întregi, așa că la Bănești se acționează. Prin acțiunea administrației locale se facilitează pe de o parte păstrarea tradițiilor și obiceiurilor culturale locale, cât și accesul la cultură al cetățenilor din comunitate.

Activitățile culturale organizate de Primăria Bănești în colaborare cu Biblioteca comunală „Sorin Stoica” Bănești, școlile generale și grădinițele Bănești și Urleta precum și cele două parohii de pe raza comunei. Activitățile au fost de 2 feluri: cele cu caracter permanent și cele prilejuite de diverse ocazii.

a) Din categoria activităților cu caracter permanent fac parte:

· Editarea și publicarea ziarului local „Buletin informativ al comunei Banesti”, publicație lunară ce cuprinde, pe lângă informațiile privind activitatea Primăriei și hotărârile Consiliului Local, articole de cultură generală, creații literare ale locuitorilor comunei, compuneri și referate tematice ale elevilor și cadrelor didactice;;

· Concursul de cultură generală „Cine învață, castiga”, aflat la a VII-a ediție, caracterul permanent fiind dat de faptul că se desfășoară în mai multe etape pe parcursul întregului an școlar; la concurs participă toți elevii claselor II-VII, acesta constând în teste lunare ce cuprind 10 întrebări de cultură generală elaborate de către cadrele didactice conform programei fiecărui an de studiu. Elevii acumulează astfel un număr de puncte, câstigatorii fiind elevii cu punctaj maxim din fiecare clasă. Cei 14 câștigători anuali au fost recompensați de către primărie cu câte un bilet de tabară în perioada vacanței de vară, costurile de cazare și masa fiind suportate integral din bugetul local.

· Concursul „Magicienii cartii” aflat la cea de a III-a ediție, concurs ce se adresează elevilor din clasele V-VIII și care urmărește stimularea interesului pentru lectură. Elevii au de parcurs o bibliografie specifică fiecărei clase și primesc lunar întrebări din aceste lecturi recomandate de doamnele profesoare de limba română. Câștigătorii sunt de asemenea beneficiarii unui bilet de tabără finanțat de primăria Bănești;

· Ansamblul „Floare de Cires” înființat în 2004, și-a continuat neîntrerupt activitatea participând cu succes la diferite festivaluri în județ, în țară și chiar și în străinătate. În scopul valorificării și păstrării tezaurului folcloric local, Primăria comunei Bănești a înființat în luna octombrie a anului 2004, Ansamblul de cântece și dansuri „Floare de cires”, care a căutat să renască și să exprime prin cântecele și dansurile românești dragostea pentru tradiție, folclor precum și muzică de calitate. Muncă asiduă la repetiții și participarea la spectacole au făcut că emoțiile și nesiguranța de la început să dispară treptat astfel încât să ne mândrim cu mai mutle grupe de dans, atât popular, cât și modern, structurate pe categorii de vârstă.

Fiecare an împlinit a însemnat un progres evident atât în calitatea programului artistic susținut cât și în varietatea manifestărilor la care au participat și în sporirea numărului acestora.

În timp, cursurilor de dans popular și modern li s-au alăturat cursuri de chitară, pian și quilling menite să acopere o paletă cât mai mare și diversificată de oferte pentru ținerii comunei care au posibilitatea astfel să își dezvolte înclinațiile pentru un anumit domeniu artistic. Așa se face că astăzi sunt 150 de tineri înscriși la aceste cursuri organizate și finanțate de către primăria Bănești, care asigură spațiul adecvat desfășurării activităților, sistem de sonorizare performant, instrumente muzicale și nu în ultimul rând profesori de specialitate.

Activitățile culturale se desfășoară în cele două săli amenajate de către primărie în cele două localități, respectiv Club Bănești (Bibliotecă comunală) și Club Urleta (la etajul dispensarului).

Fiecare spectacol a fost pentru aceti tineri o încununare a efortului depus ore în șir la repetiții dar și ocazia de a sărbători împreună un nou succes. Spectacole susținute cu succes atât în juetul Prahova, în alte județe cât și peste hotare:

- Participarea la Festivalul concurs „Iedera, un colț de rai” din județul Dambovița unde au câștigat locurile 1 la toate secțiunile: muzică folk, dans popular, dans modern, precum și prezentare de ținute ecologice;

- Participarea în anul 2007 la Festivalul internațional de conviețuire din Madrid-Mejorada del Campo, Spania;

- Participarea în 2011 la Festivalul românilor din orașul Poliroco, Italia.

b) Activitățile desfășurate cu diverse ocazii au fost numeroase, începând cu omagierea an de an a unor nume remarcabile ale literaturii române: Eminescu, Caragiale, N.Stănescu, Sorin Stoica și alții, până la organizarea diverselor acțiuni de reunoastere și omagiere atât al tinerilor care abia sărbătoresc majoratul, a mamelor, soțiilor și fiicelor comunei (8 Martie), cât și a cuplurilor longevive (50 de ani de căsnicie) ce sunt sărbătorite într-un cadru festiv și invitate să ne împărtășească din experiența lor.

1. Festivalul „OM BUN” ajuns la cea de-a IV-a ediție, reunește la Bănești nume celebre ale muzicii folk: Victor Socaciu, Vasile Șeicaru, Mircea Baniciu, Ducu Bertzi, Nicu Alifantis, George Nicolescu, Daniel Iancu, Maria Gheorghiu și alte nume ce au concertat pe scenă festicalului din Bănești.

2. „Festivalul cireselor” - cea mai importantă manifestare culturală a comunei a ajuns la a VII-a ediție, desfășurat în luna iunie. Festivalul a cuprins numeroase manifestări: parada portului popular, program folcloric susținut de ansamblul „Floare de cires” din Bănești și numeroase alte ansambluri din județ; recitaluri de excepție ale unor soliști și formații celebre (Irina Loghin, Maria Dragomiroiu, Ovidiu Comornic, Marcel Pavel, Mirabelă Dauer, HI Q, Direcția 5, VH 2, Compact și altele). Această manifestarea s-a bucurat de o participare numeroasă a cetățenilor și un succes răsunător, organizatorii primind în repetate rânduri aprecierile Consiliului Județean, însoțite de diplome de merit din partea președinților Consiliului Județean.

3. „Vremea Colindelor”, ediția a VI-a, eveniment menit să păstreze vie tradiția sărbătorilor de iarnă, constând în organizarea cetelor de colindători care se întrec în interpretarea celor mia frumoase și autentice colinde și obiceiuri strămoșești. În cadrul acestei manifestări, primăria Bănești premiază cele mai reușite grupuri, precum și câștigătorii concursului de trosnit din bici, concurs care pune la încercare pe cei mai îndemânatici dar și cei mai voinici flăcăi din sat.

2.10.Sănătate

Începând cu a doua jumătate a secolului XIX se observă o oarecare preocupare pentru organizarea serviciului sanitar pe raza comunei. Inițial exista o singură circumscripție sanitară a Plaiului Prahova și medicul se deplasa o data pe lună să constate starea sănătății oamenilor din comună. Până în anul 1945 asistența sanitară era asigurată prin dispensarul medical Mislea, iar după această dată a luat ființă circa sanitară Bănești, arondată la spitalul din Câmpina. În 1965 la Bănești și Urleta au fost amenajate puncte sanitare în diverse case particulare.

În prezent serviciile medicale în comună sunt asigurate prin dispensarul construit în anul 1968, care include trei cabinete medicale (adulți, pediatrie și o sală de nașteri). În satul Urleta funcționează în plus un punct sanitar în fosta clădire a primăriei.

În comună își desfășoară activitatea 3 medici de familie pentru medicină generală și un medic stomatolog. Distanța foarte mică față de orașul Câmpina, în care există o infrastructură sanitară foarte bine dezvoltată, facilitează accesul locuitorilor comunei la serviciile medicale complexe din orașul vecin.

Pe lista obiectivelor de investiții pentru anul 2012 se află și amenajarea unui dispensar uman în satul Bănești.

Tabelul 12: Situaţia sistemului de sănătate din comună

2007

2008

2009

2010

Medici – sector public – persoane

2

2

1

1

Medici de familie – sector public – persoane

2

2

1

1

Medici – sector privat – persoane

1

1

3

-

Medici de familie – sector privat - persoane

-

-

2

-

Stomatologi – persoane

1

1

-

-

Farmacişti – sector privat – persoane

-

-

2

2

Personal mediu sanitar – sector public – persoane

1

2

5

1

Personal mediu sanitar – sector privat – persoane

-

1

5

4

Cabinete medicale individuale (de familie) – sector public

2

2

1

1

Cabinete medicale de familie – sector privat

-

-

2

-

Cabinete stomatologice – sector public

1

1

-

-

Cabinete stomatologice – sector privat

2

-

-

-

Laboratoare de tehnica dentara – sector privat

3

2

2

2

Farmacii – sector privat

-

-

1

1

Cabinete medicale de medicina generala – sector privat

1

1

1

1

2.11. Agricultură

Fondul funciar agricol al comunei constituie o resursă naturală importantă pentru preocupările productive ale populaţiei locale.

SPECIFICARE

U.M

Comuna Bănesti

Suprafaţa

%

TEREN AGRICOL TOTAL

ha

1352

100

TEREN NEAGRICOL TOTAL din care:

ha

804

100

Păduri şi vegetaţie forestieră

ha

269

33,45

Ape

ha

81

10,07

Construcţii şi curţi

ha

288

35,83

Alte terenuri (neproductiv, etc.)

ha

166

20,65

TOTAL TERITORIU

ha

2156

100

Teritoriul comunei Bănești include o suprafaţă agricolă de 1493 ha, ceea ce reprezintă 69,24 % din întinderea totală a teritoriului administrativ (2156 ha).

Structura terenurilor agricole pe categorii de folosinţă se prezintă astfel:

Suprafaţa

Ha

%

agricolă totală (ha)

1493

100

Din care:

arabil

1084

74,3

făneţe

98

6,2

păşune

177

11,1

livezi

133

8,3

vie

1

0,1

2.11.1. Producţia vegetală

Principalele culturi agricole în comuna Băneşti sunt cele de:

Tip cultura

Ha cultivate 2009/2012

Tone productie 2009/2010

Mazare, fasole de camp si lupini dulci

5

15

Cartofi

30

360

Legume proaspete, pepeni, capsuni - camp

55

566

Plante furajere – pajisti temporare

22

176

Plante furajere - alte furaje verzi – leguminoase

60

480

Fanete permanente si pasuni

306

-

Plantatii de pomi si arbusti fructiferi

10

30

Grau comun si spelt

180

360

Orz

30

65

Porumb boabe

447

1400

2.11.2. Pomicultura

În comuna Băneşti sectorul pomicol este dezvoltat şi poate reprezenta o oportunitate, livezile fiind întinse pe 133 ha.

2.11.3. Zootehnia

Sectorul zootehnic este dezvoltat numai în cadrul gospodăriilor particulare, fermele zootehnice care au existat în cadrul CAP Bănești fiind desființate. Aproape toată populația aptă de muncă și nesalarizată este implicată în activități agricole în cadrul propriilor gospodării.

Efectivul de animale şi la nivelul comunei Băneşti este redat în tabelul următor:

Tip animal

Numar capete

 

 

Anul 2002

Anul 2010

Ecvidee (cai, măgari, catari etc.)

73

36

Bovine sub 1 an

163

20

Bovine sub 2 ani – masculi

35

5

Bovine sub 2 ani – femele

90

40

Bovine de 2 ani şi mai mari – masculi

-

-

Juninci, 2 ani şi mai mari

35

25

Vaci de lapte

320

135

Bovine 2 ani şi mai mari – alte categorii de bovine

-

-

Oi – femele pentru reproducere

373

1300

Oi – alte categorii

83

460

Capre – femele pentru reproducere

37

40

Capre – alte categorii

9

10

Porci – purceluşi sub 20 kg

-

-

Scroafe pentru reproducere peste 50 kg

25

5

Porci – alte categorii

614

230

Păsări, pui de gaina

13000

10369

Găini ouătoare

10000

7400

Curcani

-

200

Raţe

-

90

Gâşte

-

30

Alte păsări

-

1500

Iepuri, femele pentru reproducere

20

31

Stupi

300

1100

2.11.4. Silvicultura

Pădurile ocupă o suprafață de 279 ha, ceea ce reprezintă 12% din total suprafața administrativă respectiv 42,1 % din terenul neagricol. Deoarece pădurile au 2 proprietari Romsilva și proprietari persoane fizice se consideră necesar 6 activi pentru paza lor.

2.12 Economia

Din suprafața teritoriului administrativ de 2156 hectare, ponderea cea mai mare este reprezentată de terenurile agricole(1493 hectare, reprezentând 73,9% din întreaga suprafață). Deși există potențial agricol evident, dezvoltarea activităților cu caracter agricol din cadrul comunei nu a avut o dinamică foarte bună.

Sectorul secundar, alături de cel al serviciilor (terțiar), reprezintă pilonii de bază ai economiei comunei Bănești.

Sectorul terțiar joacă un rol important în economia comunei, ca de altfel în întreaga economie a României. Există un procent de 21,8% din populația activă angajată în sectorul terțiar (comerț, transport, administrație, învățământ, sănătate, sport, turism, alte prestări către populație.)

Din punctul de vedere al serviciilor turistice există în comună 2 prezențe notabile și anume pensiunea Casa Augsburg și un alt spațiu de cazare aparținând SC Internațional Recola SRL, capacitatea totală de cazare fiind de 48 de locuri.

Principalii agenți economici de pe raza comunei Bănești sunt:

· S.C. Cast S.R.L.: lucrări de construcții (inclusiv lucrări de artă)

Cifra de afaceri: 116,562,857 Lei

· S.C. Miras S.R.L.: comerț cu ridicata materiale de construcții

· S.C. B&B S.R.L.: comerț cu amănuntul (magazine cu vânzare, preponderent alimentare), transport în comun

Cifra de afaceri: 76,571,795 Lei

· S.C. Augusburg International Impex S.R.L.: servicii in turism (pensiune)

· S.C. Bialis S.R.L.: taximetrie și școală de șoferi

Cifra de afaceri: 202.880,00 lei

· S.C. Elixir CD S.R.L. (punct de lucru): prelucrarea și conservarea peștelui și a produselor din pește

· S.C. Rimini Production S.R.L.: fabricarea de articole de îmbrăcăminte

Cifra de afaceri: 1,919,510 Lei

· S.C. KUMA S.R.L.: fabricarea de obiecte sanitare din minerale nemetalice

Cifra de afaceri: 10,946,841 Lei

· S.C. Artita Serv S.R.L.: comerț cu ridicata al materialului lemnos și de construcții (depozit)

Cifra de faceri: 1,317,752 Lei

· S.C. Carone Autoserv S.R.L.: Servicii de reparaţii şi întreţinere pentru autovehicule

2.13. Administraţia locală

Primăria comunei Bănești funcționează în baza Legii administrației publice locale numărul 215/2001, republicată. Autoritățile administrației publice locale sunt Consiliul Local, ca autoritate deliberativa și primarul, ca autoritate executivă. Consiliul Local și primarul funcționează ca autorități autonome, iar atribuțiile în rezolvarea problemelor publice din municipiu sunt reglementate de legea 215/2001 privind administrația publică locală. Structura sa de conducere este formată din: 1 primar, un viceprimar.

Potrivit legii, primăria comunei Bănești îndeplinește următoarele categorii principale de atribuții:

· Atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al consiliului local, instituțiilor și serviciilor publice de interes local și societăților comerciale și regiilor autonome de interes municipal;

· Atribuții privind dezvoltarea economico-socială a municipiului;

· Atribuții privind gestionarea patrimoniului municipiului;

· Atribuții privind gestionarea serviciilor publice din subordine;

· Atribuții privind cooperarea inter-instituțională;

· Alte atribuții prevăzute de lege.

Aparatul propriu al Primăriei este compus din 33 de angajati şi este structurat in directii, servicii şi compartimente.

Tabelul 13: Gruparea angajatilor primariei Băneşti pe clase şi atribuții, anul 2006

Nr. Crt.

Indicator

Valoare

1

Număr total de angajați

33

Funcționari publici de execuție, din care:

2

Clasa I

6

3

Funcționari publici de conducere(inclusiv secretar)

2

4

Personal contractual

21

5

Personal contractual în funcții de conducere

1

6

Femei

19

7

Bărbați

14

8

Absolvenți cu studii superioare postuniversitare

2

9

Absolvenți cu studii superioare de licență

10

10

Absolvenți cu studii medii

20

11

Peste 50 de ani

3

12

Între 30 și 50 de ani

26

13

Sub 30 de ani

4

Toate informațiile de interes public utile pentru cetățenii colectivității sunt prezentate și actualizate la avizierul din holul primăriei. De asemenea, pe site-ul primăriei sunt aduse la cunoștință celor interesați diferite informații de interes public: hotărâri ale consiliului local, declarații de avere, organigrama, programul de funcționare al serviciilor publice, datele de contact ale instituției și ale reprezentantului legal.

Primăria dispune de un sistem informatizat și de rețea de calculatoare. Există baze de date la nivelul instituției, îndeosebi la nivelul serviciului economic al primăriei.Permisul ECDL este deținut de domnul primar Ion-Costache Petre.

2.14. Parteneriate cu societatea civilă, colaborări

În ceea ce privește colaborarea cu societatea civilă, de menționat este relația de lungă durată cu asociația de tineret „Floare de cires”.

Printre evenimentele organizate de primăria Bănești în colaborare cu această asociație se număra evenimentul din 19 decembrie 2010 „Buna dimineața ... Moș Crăciun”, la care s-a înregistrat un număr considerabil de spectatori, veniți pentru a-i privi pe tinerii comunei, elevi ai cursurilor de dans popular, dans modern și chitară. Alt eveniment este „Carnavalul tinereții”, festival dedicat tinerilor cu vârste cuprinse între 12 și 20 de ani. Scopul carnavalului este acela de a creea participanților ocazia și cadrul necesar unei distracții pe cinste, dar și de a se cunoaște și în alte condiții decât cele obișnuite.

Nu multe localități, orasi mari din România, se pot mândri cu o participare impresionantă a tinerimii la viață culturală a obștei și de asemenea nu mulți copii își pot lumina calea în acest fel, precum se întâmplă în comuna Bănești.

2.15. Analiza SWOT

Orice comună trebuie să îşi asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.

Procesul de planificare strategică (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 5-7 ani. Etapele metodologice principale ale PPS au fost următoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii, analiza sectorială a domeniilor strategice principale şi articularea documentului strategic.

Principiile care au stat la bază PPS au fost asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului.

Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii.

Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv: Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităţi), Threats (ameninţări).

Punctele forte şi cele slabe sunt legate de comună şi de strategiile acesteia, şi de modul cum se compară cu concurenţa. Oportunităţile şi ameninţările vin dinspre mediul de piaţă şi din direcţia concurenţei; de regulă sunt factori asupra cărora zona în general nu are nici un control. Analiza SWOT ia în considerare organizarea aşezării, performanţele acesteia, produsele cheie şi pieţele strategice.

Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie şi realizarea de prezumţii (presupuneri) în zonele asupra cărora există cunoştinţe mai puţin detaliate. În urma acestei analize se poate decide dacă zona îşi poate îndeplini planul, şi în ce condiţii.

Unele "oportunităţi" şi "ameninţări" vor apărea din "punctele tari" şi "punctele slabe" ale comunei.

Ameninţările pot fi concrete sau potenţiale.

Întrebări cheie care îndrumă analiza strategică:

CUM PUTEM ÎMPLINI AŞTEPTĂRILE LOCUTORILOR COMUNEI?

CE OPORTUNITĂŢI PUTEM FRUCTIFICA?

CE AM PUTEA FACE

(Oportunităţi şi ameninţări)

CE SE AŞTEAPTĂ CEILALŢI SĂ FACEM?

(Dorinţele locuitorilor comunei)

Rafinare ulterioară

CE TREBUIE SĂ NE PREOCUPE?

STRATEGIE

CE RESURSE ŞI POTENŢIAL VREM SĂ DEZVOLTĂM?

CE VREM SĂ FACEM?

(Valorile comunei şi locuitorilor ei)

STRATEGIE

CE PUTEM FACE?

(Punctele forte şi punctele slabe)

În urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care ar trebui să stea la bază elaborării strategiei în vederea dezvoltării durabile, şi anume:

1. Viaţa economică a comunei Băneşti, trebuie revigorată şi dezvoltată în toate domeniile sale: agricultură, zootehnie, industrie, comerţ şi silvicultură.

Consilul Local va trebui să investească pentru revitalizarea vieţii economice a comunei, trebuie să fie prioritatea numărul unu, deoarece produce cele mai mari efecte benefice.

2. Infrastructura necesită îmbunătăţiri continuu, de aceea investiţiile trebuie făcute după anumite criterii economice astfel încât să producă beneficii:

- siguranţa şi securitatea locuitorilor comunei împotriva calamităţilor;

- raportul valoarea investiţiei / efecte economico - financiare produse;

- raportul valoare investiţiei / numărul beneficiarilor.

3. Un alt punct important pentru creşterea atractivităţii comunei îl constituie facilităţile culturale şi de agrement pe care le oferă sau pe care ar putea să le ofere comuna, astfel încât confortul social al locuitorilor să fie îmbunătăţit. Complementar acest lucru va creşte şi atractivitatea turistică a comunei.

În cele ce urmează ne propunem analiza situatţei locale, din perspectiva potenţialului investitor în economia locală a comunei Băneşti.

Atragerea de întreprinzători va genera ocupare profesională, venituri crescute ale locuitorilor, o utilizare mai eficientă a resurselor locale, apariţia resurselor financiare necesare demarării unor proiecte de reabilitare / extindere a infrastructurii fizice şi sociale, de protecţie a mediului, de dezvoltare turistică, pentru promovarea zonei etc.

Analiza îşi propune o prezentare a punctelor tari, slabe, a oportunităţilor şi a riscurilor care determină spaţiul geografic şi socio-uman al comunei Băneşti, fiind împărţită pe capitolele de mai jos, în vederea atragerii investitorilor şi investiţiilor în zonă.

1. AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

PUNCTE TARI

1. Suprafaţa administrativ - teritorială a comunei Băneşti este de 2156 ha, din care teren arabil 1493 ha, păşune 177 ha, fâneţe 98 ha, livezi 133 ha, vie 133 ha, păduri şi vegetaţie forestieră 269 ha, ape 81 ha, construcţii şi curţi 288 ha, alte terenuri 166 ha;

2. Suprafaţa mare de teren agricol în procent de 70 % (care se pretează unei game largi de culturi agricole cum ar fi: grau, porumb, cartofi,orz, fanete permanente şi păsuni, leguminoase)

3. Efectivul de animale se prezintă astfel: numărul capete de bovine 64, numărul capete de porcine 235, numărul capete de ovine 1760 şi numărul capete de păsări 18089.

4. Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră pe o suprafaţă de 269 ha, ceea ce reprezintă un procent de 33,45 %

PUNCTE SLABE

1. Activitatea agricolă se desfășoară în cadrul gospodăriilor individuale

2. Lipsa fermelor zootehnice

3. Teren de calitate mijlocie - 71.5 % din suprafața totală

4. Proprietarii de teren agricol cu parcele mici, de câteva ha, sunt în număr foarte mare

5. Lipsa organizării proprietarilor de terenuri în asociații agricole

OPORTUNITĂŢI

1. Îmbunătățirea și creșterea competitivității fermei vegetale

2. Atragere de fonduri europene pentru dezvoltarea agriculturii

3. Investiții în cadrul unei ferme piscicole

4. Dezvoltarea pomiculturii, a sectorului zootehnic și a albinăritului

5. Foarte multe terenuri atat in intravilan, cat si in extravilan, scoase spre vânzare

AMENINTARI

1. Numărul de concurenţi în creştere pentru produsele agroalimentare de pe piaţa Uniunii Europene

2. Absenţa unui cadru legal pentru protejarea producţiei agricole interne

3. Cadrul legislativ instabil

4. Slaba informare a producătorilor agricoli cu privire la normele europene

5. Resurse financiare reduse pentru finanţarea şi co-finanţarea proiectelor finanţate prin Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, FEADR şi FEP

6. Cunoştinţe sumare legate de elaborarea şi implementarea proiectelor finanţate din Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, FEADR şi FEP

7. Din păcate suprafața de teren agricol de categoria II situat în lunca râului Prahova va fi afectat de traseul autostrăzii București - Brașov

8. Orientarea locuitorilor către sectorul terțiar, migrarea acestora din comuna Bănești

2. INFRASTRUCTURĂ ŞI MEDIU

PUNCTE TARI

1. Drumurile asfaltate şi pietruite : 20 km drumuri asfaltate, 4.3 km drumuri pietruite

2. Localităţi aparţinătoare în numar de 2: Bănești si Urleta

3. Principala cale de comunicație care străbate comuna Bănești de la sud la nord este Drumul Național 1 (DN 1)

4. Apropierea de zona de interes turistic Valea Prahovei

5. Sistem de alimentare cu apa centralizat (92% din populația comunei este abonată la acest sistem)

6. Sistem centralizat de alimentare cu gaze naturale

7. Servicii de telefonie fixă (2 centrale telefonice)

8. Rețea de televiziune prin cablu

PUNCTE SLABE

1. Străzi importante din comuna Bănești, în special cele pietruite sunt degradate și au o lățime a carosabilului necorespunzătoare.

2. Apa distribuită prin pompare

3. Inexistența unui punct de acces rutier pentru ambele sensuri de ieșire și intrare în cartierul Catin

4. Starea de degradare a bazei sportive comunale - stadionul de fotbal

5. Linia CFR București - Brașov deși trece pe teritoriul administrativ nu are stație în comună

6. Lipsa sistemului de canalizare

OPORTUNITĂŢI

1. Modernizarea/ extinderea rețelei de canalizare

2. Viitoarea autostradă București Brașov

3. Amenajare dispensar uman sat Bănești

4. Reparație capitală sediu vechi Primăria Bănești

5. Amenajare trotuare sat Urleta

6. Construire bază sportivă Bănești

7. Modernizare drumuri locale

8. Reparație capitală sistem apa Siliște

9. Realizare retea de canalizare si statie de epurare

AMENINTARI

1. Riscuri naturale (pericol de inundații - pârâul Brebenel)

2. Deficiențe legislative

3. Bariere în a primi surse de finanțări externe datorită reglementărilor Planului Urbanistic General

4. Lipsa investitorilor datorată infrastructurii

3. ECONOMIE SI TURISM

PUNCTE TARI

1. Apropiere de zona turistică Valea Prahovei

2. Tradițiile locale

3. Traseul Bănești - Telega (3 km), traseul Bănești - Urleta (4 km)

4. Locuri de cazare în pensiuni : 48

5. Monumentul Aurel Vlaicu

6. Monumentul „Podul de piatră” peste raul Doftana

7. Constituirea comunei ca o zonă suburbană a orașului Câmpina, un important centru istoric și muzeal

8. Monument istoric „Biserica din lemn” din Urleta

9. Existenta unui aerodrom în satul Urleta

PUNCTE SLABE

1. Lipsa sucursale bancare în comuna Bănești

2. Lipsa informației în rândul locuitorilor comunei

3. Forța de muncă necalificată

4. Venituri mici ale populației

5. Resurse financiare în bugetul local

OPORTUNITĂŢI

1. Cazarea muncitorilor din Câmpina în comuna Bănești

2. Amenajare fântână arteziană Bănești

3. Înfrățirea cu cele 2 localități din Spania și Italia:Mejorada Del Campo și Policoro

4. Programe de finanțare, creditare, adresate antrepronorilor

5. Programe de finanțare pentru dezvoltarea locală

6. Potențial agro-turistic

7. Forță de muncă dornică de muncă

8. Ferme și gospodării autorizate pentru practicarea agroturismului

9. Realizarea unei ferme piscicole pentru incurajarea agroturismului si de asemenea pentru a crea noi locuri de munca in comuna

AMENINTARI

1. Exploatarea forței de muncă din partea angajatorilor

2. Migrația forței de muncă către Ploiești și Câmpina

3. Concurența altor zone turistice din apropiere

4. Restructurarea unor activități

5. Fiscalitate și birocrație

4. EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ

PUNCTE TARI

1. Existenţa unui număr de 2 unităţi şcolare;

2. Suficienta cuprindere a preşcolarilor prin existenţa a 2 grădiniţe;

3. Existenţa a 3 biblioteci comunale;

4. Colaborări cu societatea civilă - investiții din partea primăriei comunei Bănești în organizarea festivalurilor și coordonarea activităţii asociaţiei „Floare de cireș”

5. Dotări corespunzătoare cu echipament IT şi internet în cadrul şcolilor;

6. Festivaluri organizate anual de catre cei mai tineri locuitori ai comunei

7. Editarea și publicarea ziarului local

8. Păstrarea tradiţiilor în rândul tinerilor

PUNCTE SLABE

1. Scăderea demografică a populaţiei va conduce la micşorarea populaţiei şcolarizate în învăţământul primar şi gimnazial;

2. Insuficienţa cuprinderii şcolarilor în învăţământul liceal, în comună neexistând liceu;

3. Lipsa psihologilor şcolari;

4. Cadre specializate care fac naveta.

5. Sustenabilitatea diverselor evenimente culturale

OPORTUNITĂŢI

1. Construire bază sportivă Bănești

2. Politici de stimulare a ocupării posturilor vacante pentru cadrele didactice și a menținerii cadrelor calificate

3. Existența unor programe comunitare și naționale de asigurare a accesului la educație pentru populațiile dezavantajate.

4. Construire centru cultural

5. Atragerea de participanți din localități apropiate pentru diversele evenimente organizate în comuna Bănești

6. Înfrățirea cu cele 2 localități din Spania și Italia:Mejorada Del Campo și Policoro

AMENINTARI

1. Mișcarea de migrare a elevilor din învățământul primar, gimnazial și liceal către cele 2 orașe apropiate

2. Restrângerea / închiderea activităţii şcolilor generale din satele aparţinătoare, cu impact asupra scăderii gradului de instruire şcolară în comună;

3. Scăderea gradului de instruire şcolară a populaţiei tinere;

4. Scăderea calităţii nivelului de educaţie

5. Buget încă insuficient alocat învăţământului public generând fenomene de dotare materială la limita necesarului unităţilor sau recurgerea la finanţare paralelă prin aportul familiilor;

5. RESURSE UMANE - PIAŢA MUNCII

PUNCTE TARI

1. Populaţia aptă de muncă în procent ridicat

2. Autorităţiile publice locale dotate cu reţea de calculatoare, internet şi servicii gestionate cu sistem IT;

3. Număr relativ redus al persoanelor inapte de muncă;

4. Infracţionalitatea extrem de redusă în comună;

5. Ospitalitatea recunoscută a locuitorilor.

PUNCTE SLABE

1. Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinatate, mai cu seama a celor cu pregătire profesională înaltă;

2. Locuitorii zonei au o capacitate financiară relativ scăzută;

3. Adaptarea mai lentă a populaţiei rurale mature şi vârstnice la schimbările şi provocările lumii actuale, în general, şi la fenomenul mobilităţii şi reconversiei profesionale, în special.

OPORTUNITĂŢI

1. Exemple de succes ale unor localnici cu iniţiativă;

2. Existenţa Planului Naţional Antisărăcie;

3. Grad relativ redus de inadaptare socială a locuitorilor comunei;

4. Posibilitatea accesării unor programe de finanţare guvernamentale pentru reconversie profesională şi crearea de noi locuri de muncă pentru şomeri;

5. Implicarea autorităţilor locale în problemele comunităţii.

AMENINŢĂRI

1. Ieşirea persoanelor calificate din viaţa activă, ceea ce duce la micşorarea numărului acestora;

2. Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistentei sociale în perspectivă;

3. Majorarea numărului şomerilor în rândul tinerilor absolvenţi;

4. Estomparea tradiţiilor locale, o dată cu trecerea timpului.

6. SERVICII SOCIALE

PUNCTE TARI

1. Existenta unor fundații/ ONG-uri/ centre de asistență socială

2. Existenta Agenției pentru Refacere și Dezvoltare aflată în cadrul Bisericii

3. Înființarea politieri comunitare

4. Servicii sociale la domiciliu

5. Lipsa infracționalității

PUNCTE SLABE

1. Lipsa oportunităților de ocupare a forței de muncă

2. Resurse insuficiente la bugetul local

3. Număr insuficient de locuințe sociale

4. Inexistența unor centre sociale pentru bătrâni

5. Inexistența unei cantine sociale

OPORTUNITĂŢI

1. Programe de finanțare în domeniul social

2. Crearea unui parteneriat public privat în domeniul protecției sociale speciale a persoanelor cu nevoi speciale

3. Existența unor proiecte sociale în zonă ce sunt susținute cu ajutorul elevilor/ tinerilor/ bisericii

AMENINŢĂRI

1. Legislație de protecție socială

2. Migrarea populației tinere

3.Strategia de dezvoltare propusă

Viziunea comunitară

Viziunea cetăţenilor comunei Băneşti este în spriritul dezvoltării zonei din punct de vedere economic şi social, prin mai buna valorificare a resurselor locale, atragerea investiţiilor şi investitorilor, revigorarea tradiţiilor, crearea / reabilitarea infrastructurilor de tip urban şi punerea în valoare a poziţionării geografice, în deplin respect faţă de mediul înconjurător.

Atât Strategia de Dezvoltare Locală, cât şi mecanismele instituţionale implicate în procesul de implementare trebuie să ţină cont de interesele comunităţii, care au fost exprimate prin intermediul sondajului de opinie şi se regăsesc în portofoliul de proiecte prioritare ale comunei.

Prin intermediul sondajului de opinie au fost aplicate 100 de chestionare cetăţenilor comunei Băneşti din judeţul Prahova pentru a afla atitudinea locuitorilor cu privire la priorităţile de dezvoltare ale comunei pe următorii 7 ani (2012-2018).

Rezultatele chestionarului privind Strategia de dezvoltare locală sunt sintetizate mai jos:

Nr

crt

Intrebarea

Foarte important

Important

Oarecare importanță

Putin important

Lipsit de importanță

NS/NR

1

Cât de important considerați că este proiectul de REABILITARE A DRUMURILOR COMUNALE pentru dezvoltarea comunei Băneşti?

54

33

7

2

-

4

2

Cât de important considerați că este proiectul de AMENAJARE A UNEI FERME PISCICOLE pentru dezvoltarea comunei Băneşti ?

15

30

3

18

27

7

3

Cât de important considerați că este proiectul de CONSTRUIRE A UNUI CENTRU CULTURAL pentru dezvoltarea comunei Băneşti?

47

33

1

7

9

3

4

Cât de important considerați că este proiectul de REALIZARE A UNEI BAZE SPORTIVE pentru dezvoltarea comunei Băneşti?

41

35

11

7

3

3

5

Cât de important considerați că este proiectul de REABILITARE A REŢELEI DE CANALIZARE ŞI A STAŢIEI DE EPURARE pentru dezvoltarea comunei Băneşti?

71

29

-

-

-

-

6

Cât de important considerați că este proiectul de REPARAȚIE CAPITALĂ SEDIU VECHI PRIMĂRIA BANEŞTI pentru dezvoltarea comunei Băneşti?

19

19

16

15

13

-

7

Cât de important considerați că este proiectul de IGIENIZARE ŞI MODERNIZARE A PRUNDULUI DOFTANA pentru dezvoltarea comunei Băneşti?

11

31

5

21

22

10

8

Cât de important considerați că este proiectul de AMENAJARE FÂNTÂNĂ ARTEZIANĂ pentru dezvoltarea comunei Băneşti ?

5

31

17

14

29

4

9

Cât de important considerați că este proiectul de ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE ÎN VEDEREA ASIGURĂRII ȘI AMENAJĂRII PAJIȘTILOR NECESARE ASIGURĂRII HRANEI ANIMALELOR pentru dezvoltarea comunei Băneşti?

36

37

8

-

16

3

10

Cât de important considerați că este proiectul de AMENAJARE A UNUI SPAȚIU DE JOACĂ PENTRU COPII pentru dezvoltarea comunei Băneşti?

51

33

4

5

6

1

11

Cât de important considerați că este proiectul de ORGANIZARE A SISTEMULUI DE COLECTARE SELECTIVĂ, A SPAȚIULUI DE DEPOZITARE TEMPORARĂ ȘI TRANSPORTUL DEȘEURILOR pentru dezvoltarea comunei Băneşti?

36

39

12

-

13

-

Majoritatea subiecţilor intervievaţi (54%) consideră foarte important proiectul de REABILITARE A DRUMURILOR COMUNALE pentru dezvoltarea comunei Băneşti.

Proiectul de AMENAJARE A UNEI FERME PISCICOLE pentru dezvoltarea comunei Băneşti este considerat important de 30% din populația intervievată.

Majoritatea subiecților intervievați consideră foarte important proiectul de CONSTRUIRE A UNUI CENTRU CULTURAL pentru dezvoltarea comunei Băneşti, in proporție de 47%.

Majoritatea subiecţilor intervievaţi (41%) consideră foarte important proiectul de REALIZARE A UNEI BAZE SPORTIVE pentru dezvoltarea comunei Băneşti.

Proiectul de REABILITARE A REŢELEI DE CANALIZARE ŞI A STAŢIEI DE EPURARE este considerat un proiect foarte important pentru majoritatea subiecţilor chestionați (71%), care ar duce la dezvoltarea comunei Băneşti.

În ceea ce privește proiectul de REPARAȚIE CAPITALĂ A SEDIULUI VECHI al PRIMĂRIEI BĂNEȘTI, procentele sunt asemănătoare, 19% din populația intervievată considerând important acest proiect pentru dezvoltarea comunei Bănești.

Un procent de 31% din populația intervievată este de părerea că proiectul de IGIENIZARE ȘI MODERNIZARE A PRUNDULUI DOFTANA este important pentru dezvoltarea comunei Băneşti.

Proiectul de AMENAJARE FÂNTÂNĂ ARTEZIANĂ este considerat important pentru dezvoltarea comunei Băneşti de către 31% din populația intervievată, însă un procent destul de ridicat (29%) consideră acest proiect lipsit de importanță.

Dintre subiecții intervievați, 37% sunt de părere că proiectul de ÎMBUNĂTĂŢIRE FUNCIARA ÎN VEDEREA ASIGURĂRII ŞI AMENAJĂRII PAJIȘTILOR NECESARE ASIGURĂRII HRANEI ANIMALELOR este important pentru dezvoltarea comunei Băneşti.

Un procent de 51% din populația intervievată consideră foarte important proiectul de AMENAJARE A UNUI SPAȚIU DE JOACĂ PENTRU COPII pentru dezvoltarea comunei Băneşti.

Proiectul de ORGANIZARE A SISTEMULUI DE COLECTARE SELECTIVĂ, A SPAȚIULUI DE DEPOZITARE TEMPORARĂ ȘI TRANSPORTUL DEȘEURILOR este considerat important pentru 39% dintre cei intervievați, pentru dezvoltarea comunei Băneşti.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bănești a fost întocmită pe baza acestor chestionare, a analizei situaţiei locale, din perspectiva potențialului investitor în economia locală a comunei Bănești, a obiectivelor specifice şi a proiectelor identificate.

3.2.Misiunea

Strategia este un instrument de planificare a obiectivelor care reflectă nevoile actuale ale comunităţii şi atingerea acestora în viitor.

Odata cu intrarea României în Uniunea Europeană, aceasta va trebui să ajungă la un nivel de trai similar celorlalte ţări care se află deja în Uniune prin atingerea unui PIB de 55%. Pentru atingerea acestui obiectiv România va beneficia de finanţări pe diverse domenii pentru a atinge nivelul de trai al ţărilor care se află în UE.

Strategia de dezvoltare locală a comunei va fi instrumentul de lucru al administraţiei publice locale, agreat de întreaga comunitate locală, care va orienta gândirea, decizia şi acţiunea către obiective superioare sau către premisele obiectivelor, fără ca pe parcurs să existe abateri datorate urgenţelor sau avantajelor şi dezavantajelor ce pot interveni în anumite momente.

De asemenea, Strategia de dezvoltare locală a comunei se doreşte a fi, în aceeaşi măsură, un instrument de lucru pus la dispoziţia tuturor factorilor interesaţi în progresul economico - social al comunei, iar pe de altă parte, tiparul traseului armonios pentru orizontul de timp propus până în 2018.

Strategia de dezvoltare locală se doreşte a fi un ghid de prezentare a tuturor obiectivelor de dezvoltare indicând totodată direcţiile de dezvoltare specifice, şi în final detaliate în acţiuni punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administraţiei publice locale.

Utilizarea instrumentelor de consultare a comunităţii locale a determinat adaptarea tuturor propunerilor de acţiuni, în final, strategia de dezvoltare locală fiind în consens cu aspiraţiile locuitorilor comunei.  Importanţa acestui aspect este dată atât de certitudinea implicării viitoare a comunităţii locale în implementarea strategiei de dezvoltare locală,  cât şi de posibilitatea asumării depline şi conştiente a acesteia.

În procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, administraţia publică locală lansează procedura de consultare a comunităţii locale din localitate asupra propunerii finale.

Strategiile pe termen lung trebuie evaluate cu atenţie mai ales cu privire la viitoarele rezultate. Trebuie luat în considerare şi faptul că rezultatul real nu poate fi prevăzut deoarece situaţiile neprevăzute pot şi ele să exercite o influenţă importantă asupra lor.

3.3.Obiective strategice

Strategia de Dezvoltare Locală fost realizată pe bază consultării comunităţii prin aplicarea de chestionare, dîn care reiese interesul acestora pentru obiectivele prezentei strategii şi pe care le sprijină.

Obiectivele se vor materializa în proiecte, subprograme sau programe care vor ţine cont de următoarele:

· potrivirea dintre scopurile fixate în obiectivele şi programele prezentei Strategii de Dezvoltare Locală;

· gradul de popularizare, care presupune existenţa mecanismului de dezbateri şi consultări;

· evaluarea constantă a oportunităţilor realizării unor investiţii în zonă de către autoritatea publică, care va lua în calcul nu numai resursele sale financiare prezente, ci şi cele viitoare, de asemenea optiunile populaţiei, astfel încât să incurajeze responsabilitatea comunitară şi individuală, precum şi parteneriatul în realizarea unui proiect de dezvoltare locală;

· existenţa unor resurse financiare limitate, care determină modalitatea de cofinanţare şi mecanismele juridice pe care se întemeiază un proiect, subprogram sau program;

· implicarea părţilor interesate în realizarea unui program, subprogram sau proiect.

Implicarea tuturor partenerilor, cum ar fi societatea civilă sau administraţia publică locală sau grupuri interesate, este direcţia cea mai stabilă pentru implementarea imediată a obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală.

Strategia de Dezvoltare Locală începe de la următoarele idei de bază:

· Promovarea imaginii comunei în general şi a standardului calitativ al serviciilor dîn comună;

· Crearea unor condiţii de viaţă mai bune pentru locuitorii comunei prin înfiinţarea de noi locuri de muncă şi oferirea de locuinţe;

· Renovarea construcţiilor care aparţin de patrimoniu;

· Informarea asupra oportunităţilor care se regăsesc în zona celor din mediul privat care doresc să investească fie în proiecte singulare sau în proiecte de parteneriat sau consultări permanente;

· Acceptarea unei anumite adaptabilităţi la schimbările ce au loc în comună;

· Construirea strategiei pe caracterul social al proceselor, pe suportul şi participarea comunităţii.

În echivalenţă cu ideile de bază ale formulării strategiei şi cu posibilitatea de dezvoltare a comunei Băneşti, noţiunea strategică trebuie exprimată astfel încât transcrierea sa într-un plan strategic să garanteze prin pachetul de acţiuni pe care îl promovează la creşterea economică, creşterea bazei de impozitare, crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea calităţii mediului de viaţa a comunităţii.

OBIECTIVE GENERALE

Obiectivele principale ale strategiei de dezvoltare locală a comunei Băneşti sunt:

· Garantarea factorilor favorabili pentru realizarea unor activităţi rentabile în agricultură;

· Ocrotirea mediului înconjurător prin adaptarea sistematică cu standardele de mediu din Uniunea Europeană pe care România va trebui să le atingă în totalitate;

· Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a serviciilor de asistenţă medicala locală;

· Asigurarea accesului permanent al populaţiei şi al agenţilor economici la infrastructura edilitară (apă, canalizare, gaze, căi de transport);

· Sprijinirea dezvoltării turismului şi a sectorului conex;

· Crearea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de învăţămant şi de amenajare a spaţiului din cadrul şcolilor şi grădiniţelor la standardele europene;

· Luarea măsurilor de îndepartare a diferenţelor sociale şi îmbunătăţirea ratei de ocupare prin creerea de noi oportunităţi investiţionale.

OBIECTIVE SPECIFICE

1. Infrastructură şi mediu

Obiective

Finanţare

Perioada de timp

Instituţii responsabile

Parteneriat

Monitorizare

Modernizare drumuri locale

Buget local

1 an

Primaria Banesti

Consiliul local

Primaria Banesti

Amenajare DC 6 A

Buget local

1 an

Primaria Banesti

Consiliul local

Primaria Banesti

Extinderea şi modernizarea trotuarelor în comuna

Buget local

Programe de finanţare fonduri europene

1 an

Primaria Banesti

Consiliul local

Primaria Banesti

Reparatie capitala sistem apa Siliste

Buget local

1 an

Primaria Banesti

Consiliul local

Primaria Banesti

Realizare retea de canalizare si statie de epurare

Buget local

Programe de finanţare fonduri europene

3 ani

Primaria Banesti

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „Valea Prahovei”

Primaria Banesti

Igienizarea şi modernizarea prundului râului Doftana

Buget local

Investitori

1 an

Primaria Banesti

Parteneriat public-privat

Primaria Banesti

Îmbunătăţiri funciare în vederea asigurării şi amenajării pajiştilor necesare asigurării hranei animalelor

Buget local

Programe de finanţare fonduri europene

2 ani

Primaria Banesti

Guvernul Romaniei

Primaria Banesti

Organizare a

sistemului de

colectare selectiva, a

spatiului de

depozitare temporara

si transportul

deseurilor

Buget local

Programe de finanţare fonduri europene

2 ani

Primaria Banesti

Consiliul local

Primaria Banesti

2. Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală

Obiective

Finanţare

Perioada de timp

Instituţii responsabile

Parteneriat

Monitorizare

Asocierea proprietarilor de terenuri agricole în organizatii

Buget local

Programe de finanţare fonduri europene

1 an

Primăria Banesti

Directia Agricola Prahova

Parteneriat public-