Strada Lapusneanu

7/23/2019 Strada Lapusneanu

http://slidepdf.com/reader/full/strada-lapusneanu 1/202



Vechi locuri [i zidiri ie[eneVechi locuri [i zidiri ie[eneVechi locuri [i zidiri ie[eneVechi locuri [i zidiri ie[eneVechi locuri [i zidiri ie[ene



Editura TEHNOPRESSStr. Pinului nr. 1A

700109 Ia[i – Rom^nia

Tel./fax: 0232 260092

E-mail: [email protected]

www.tehnopress.ro

ISBN: 973-8377-04-8

© Imagini din colec]iile: Ion Mitican, Dumitru Gr

Olga Rusu, Paul Zamfir, Biblioteca Mihai Emines

Macarie, Violeta Folescu, Carmen Dinescu, Drago

A li I A hi l N ]i l Fili l I i



Ion MiticanIon MiticanIon MiticanIon MiticanIon Mitican

SSSSStradatradatradatradatrada L \pu[nean\pu[nean\pu[nean\pu[nean\pu[neande alt\dat\de alt\dat\de alt\dat\de alt\dat\de alt\dat\

– plimbare nostalgic\ –– plimbare nostalgic\ –– plimbare nostalgic\ –– plimbare nostalgic\ –– plimbare nostalgic\ –



Ion Mitican s-a n\scut la 11 aprilie 193 jude]ul Vaslui, într-o familie de ]\rani. D

primare din localitatea natal\, a urma Na]ional din Ia[i, între anii 1942-19441944-1948, din cauza refugiului [colii Liceul Mihail Kog\lniceanu din VasluiFacultatea de Electrotehnic\ a Inst

„Gheorghe Asachi” din Ia[i. S-a angajat la E.A.C.S. (Uzina e pentru a putea realiza electrificarea satului s\u natal, prin mmicrocentral\, a[a cum `[i propusese din timpul studiilor. La s1955 a reu[it s\ ob]in\ [i un aparat de proiec]ie cinematografCultural [i s\ realizeze o re]ea de radioficare, pentru cons\tenii de radioreceptoare. Din toamna anului 1955 `ncepe s\ lucreze instala]ii CFR din Ia[i. Dup\ 1960 s-a ocupat de telecomunica]iIa[i. A devenit [ef al Biroului Telecomunica]ii [i profeso

Radiocomunica]ii la Grupul [colar CFR. Impresionat de unele grave datorate lipsei unor comunica]ii `ntre impiega]i [i mecancare circulau exclusiv pe baza semnalelor din parcurs [i care ervreme rea, propune, experimenteaz\ [i introduce – nu f\r\ grradiotelefonie cu trenurile `n mers, mai `ntî `n Regionala CFRapoi extins în toat\ ]ara. Pentru documentarea [i instruirea persoacestor instala]ii, a scris [i publicat lucr\ri de radiocomunica]ii. Ini]video la barierele CFR, pentru cre[terea siguran]ei. ~mpreun\ cu a`n 1966, primului Club de turism pentru tineret din ]ar\, de dup

În paralel cu activitatea profesional\, Ion Mitican [i-a dedicat tiistoriei Ia[ului: a cercetat prin ziare vechi [i documente din Arhbiblioteci [i a scos la iveal\ am\nunte interesante despre via]a or personalit\]ile care au locuit în acest ora[. ~n perioada a

„moderniz\rii” Ia[ului –, su]ine o rubric\ s\pt\m^nal\, intitul zidiri ie[ene”, la ziarul „Flac\ra Ia[ului”, milit^nd pentru cunoa[ patrimoniului istoric [i cultural al ora[ului. ~n acela[i scop, public`n revistele „Cronica” [i „Convorbiri literare”. Prima lucrare isveac prin Gara Ia[i” a ap\rut la Editura Sport Turism” din Bu



P\[ind pe strada L\pu[nean... O prefa]\ pentru o nou\ carte scris\ de Io

cronicar contemporan al Ia[ului , mi s-a p\rutment, u[oar\. Tr\iesc aici de [aptezeci de ani . Aatîtor evenimente [i întîmpl\ri de neuitat. Din ncînd, venind din Ardeal, student la Universcuno[tin]\ cu Teiul sfînt din Gr\dina Copou, cacoroan\ impresionant\, via]a mea s-a contopit înal acestui ora[. Am cunoscut aici pe mae[trii Garabet Ibr\ileanu, M. Sadoveanu, Iorgu Iordan [i G

M\ plimb, uneori, pe strada L\pu[neanu [iatunci, cu o cofet\rie celebr\ [i cu cea mai buIa[i, dar mai ales, cu libr\rii [i antic\rii cum nu s

prin alte p\r]i. ~l v\d pe Ionel Teodoreanu gr\bitpe mijlocul str\zii, ca s\ nu-l opreasc\ cineva dv\d [i pe George Mihail Zamfirescu, discutînd

De la o firm\ de încadrat tablouri, plasat\ case g\se[te ast\zi anticariatul lui Dumitru

func]ionase mai înainte anticariatul lui Kupermapatru volume din “Convorbiri literare“ cu primEminescu, ap\rute în revista “ Junimii” : VenEpigonii , povestirea F\t Frumos din lacrim\ [i nla serbarea de la Putna , toate în anul al IV-lea al rev

Tot de la Kuperman am cump\rat primul voluIon Slavici, Novele din popor, ap\rut `n anul SOCE C, unde avea s\ apar\ doi ani mai tîrziuPoezii al lui Eminescu.

Au func]ionat pe strada L\pu[nenu mai mu



Pe strada L\pu[neanu a existat vestitPodgoreanu, din care putea fi v\zut, ie[ind aTeodoreanu. ~n acest local frecventat de ceiscriitori ai vremii se g\sea, dup\ cum neSadoveanu, cel mai bun vin din Ia[i: “Ne-am îsara la Mu]u Podgoreanu. Unii ie[eni î[i mai adde aceast\ crî[m\ modest\ de pe strada L\pu[bun\ la gr\tar se putea consuma [i în alt\ parte

tal\ a Moldovei, îns\ vin mai bun decît la Mu]u nic\eri .” (Fantazii r\s\ritene, 1946).

Mai jos, la cel\lalt cap\t al str\zii L\pu[neahotelului Traian se ̀ ntîlneau regulat [ahi[tii din[i de Mihai Sadoveanu în volumul Soarele în balt

[ahului , ap\rut `n anul 1933.Cartea de fa]\ reface, pe baz\ de documente întreaga strad\ L\pu[neanu cu tot ce a fost vrednic de [tiut. Ea se încadreaz\ într-o biblioextrem de instructiv\, începînd cu monografia

N. A. Bogdan [i frumosul volum Ora[ul AminHerovanu, pîn\ la cronicarii din vremea noaststr\zii în toat\ intimitatea ei [i prezentaredeosebit\, într-un stil cuceritor, fac din volumuo carte pe care citind-o, nu te mai po]i desp\r]i daceast\ Cale a Victoriei a Ia[ului, te opre[ti cufiec\rei cl\diri în care au avut loc momente deo[i de cultur\. Iat\ Muzeul Unirii unde s-a aFerdinand, în timpul r\zboiului cînd Ia[ul dev ]\rii. Pe atunci, în anul 1918, a murit sc



cl\direa în care a func]ionat, mai t`rziu, restauPodgoreanu, de care a vorbit Sadoveanu.

În sfîr[it, tocmai sus, la col]ul dinspre P\cL\pu[neanu, ne oprim la libr\ria-anticariat acitind poate cel mai frumos capitol din aceasacestei libr\rii de care au beneficiat atî]ia ie[eninima, parc\.

Elias {araga a tip\rit c\r]i, a editat c\r]i po[

vederi din Ia[i, a b\tut medalii inspirate din istopopularizat în edi]ii ieftine literatura noastr\ [i ndin literatura universal\. A colaborat cu unc\rturari ai vremii, precum A. D. Xenopol, prinap\rut trei edi]ii din Poeziile lui Mihai Eminesc

1895), toate prefa]ate de el. Dar, mai presus def\cut dona]ii importante de c\r]i unor insAcademia, ca [i unora dintre cititorii care trelibr\ria lui. Prin anii ‘30 tocmai î[i preg\tea livremea aceea cel mai însemnat anticariat din Ia[i

procurat marele volum de Poezii populare Teodorescu, ap\rut în anul 1885. Nu spun c\fiindc\ de fapt, a fost mai mult o dona]ie. B\observat c\ la fiecare vizit\ a mea acolo, m\ ̀ ndanume raft pe care se g\sea cartea pe care dorn-o puteam cump\ra din moment ce pre]ul ei de lei, mai mult decît bursa mea pe o lun\, carede lei, costul cantinei [i al c\minului. B\tr`nul, ̀ n în continuare; observase c\ aveam o carte r `ntrebat despre ce e vorba.



pledoarie pentru reconstruirea frumoasei str\zur\m succes acestei ini]iative [i s\ oferim mîajutor pe care o merit\ nu numai autorul, sus]intrecutul cet\]ii cu care ne-am identificat, tr\indrespectiv ne vine nu numai din amintirile ppaginile de literatur\ [i de istorie dedicate Ia[u

Gavri

25 noiembrie 2004



Cîteva cuvinteTurismul a devenit în zilele noastre o preocu

cu mari implica]ii culturale [i economice. Slujeapropiere între popoare [i contribuie din plin, lagenera]ii, mai pu]in supus\ canoanelor scolastico însemnat\ surs\ de venituri [i contribuinda[ez\rilor umane, este sus]inut cu deosebit\ aEuropei. Din acest motiv marile ora[e occidentac\tunele îndep\rtate, caut\ [i g\sesc mijloacvizitatorilor de pe peste m\ri [i ]\ri. Se reparmonumentele istorice, se reabilitez\ vestigiile[i str\zi cap\t\ patin\ centenar\, se amenajeaz\pentru toate preten]iile [i pungile, se pu

curiozit\]ile locale [i se trezesc din adormobiceiuri ale str\bunilor.

Presim]ind parc\ aceste timpuri, str\mo[iiIa[i cochet [i bogat în monumente, ctitorii, stmare rezonan]\ istorico-cultural\ (peste 400),

numit, cîndva, de str\ini: “micul Paris” ori “FlorBombele r\zboiului îns\ [i graba moderniz\riil-au v\duvit de vechiul [i pre]iosul centru istoricsale str\zi, înguste [i calde, pe care fieca însemn\tate, o poveste, o legend\ [i nenum\rat

legate de existen]a înainta[ilor. Era o comoararhitectur\, un splendid “muzeu în aer liber “României [i al Europei - datorit\ leg\turilor sal- cum îl socotea profesorul Nicolae Iorga. Lipsmarmorate de marcare în fa]a c\rora c\l\torii



rezideasc\ pe acele deosebite [i s\ redea avechilor str\zi, a[a cum se procedeaz\ în toatr\zboiul a provocat de asemeni pierderi regrenedorite, ideea preocup\ ast\zi pe mul]i dintr

Reabilitarea str\zii L\pu[neanu fiind în atenmai multor institu]ii culturale (Muzeul Unirii, MuRomâne, Casa Pogor, Galeriile Anticariat [i AsoL\pu[neanu, `nfiin]at\ `n aprilie 2003), cum

în]eleg sensul, am alc\tuit acest voluma[ “manifdragilor no[tri musafiri, concet\]enilorproiectan]ilor, constructorilor [i tuturor celor c[i vor s\-i cunoasc\ tr\irile. Evoc\ povestea Strsau a Veseliei, cum era numit\ cîndva fosta Stra

“alfa [i omega Ia[ilor” , pe care v\ invit\mromantic\ [i nostalgic\: “de la Jockey - Club laÎnso]i]i-ne, [i nu o s\ v\ par\ r\u! Ve]i întîlni

[i personaje pitore[ti de mult trecute `n lumea



I. Pornim din Drumul Hîrl\u

...{i oprim la casa postelnicului Alecu Bel

N u era cale mai simandicoas\ [i nici ma

tîrgul Ie[ilor de la sfîr[itul veacului nou\, decîtfostei Uli]e Mari, trecut\ pe numele domnitor

L\pu[neanu (pe la 1866), dar numit\ adesea [i Prin anii l870 - l900, aici fulgerau cele mai oc(magazine), de mar[and\rie [i lipsc\n\rie, vneîntrecute croitorii [i luxoase pantof\rii pentcalapoadele erau turnate în gips, dup\ “scump

onoratelor cliente, spre adînca pl\cere a tinerilos\ povesteasc\ apoi toat\ via]a cum au mîngîi[tie c\rei vestit\ cucoan\ a Ie[ilor. Dr\g\lite de[i antreprenori, mereu pe ghimpi, din cauza conmulte nu sufereau compara]ii, motiv pentru car în istorie [i doar simpla lor pomenire stîrne[t



str\bunici, nenum\rate reverii ori nostalgice “Ia[ul avea atunci înf\]i[are de ora[ occidentalocaluri de distrac]ie,vitrine bogate, pr\v\limajoritatea fran]uze[ti “(Dr.N.Leon, Amintiri )pe cea mai popular\ strad\ a urbei: L\pu[nean

Chiar în col]ul de unde porneau, întins, P\curariise ridica piepti[ uli]a Podul Verde (botezat\ cam pe locul din coasta apusnic\ [i din fa]a Ca

de ast\zi, trona palatul Elencu Sturza-P\str\vafostele heiuri ale bisericii Sf. Neculai din Dealcel S\rac, luate de nazirul po[telor (administratoManolache Bal[, epitropul bisericii - pe care o [cutremurul din 1803. Loca[ul, în\l]at în marg

atunci, p\zea Drumul Hîrl\ului (cum se numeaP\curarilor), prelungit cu Drumul S\rii (Uli]a din Aprin strada de azi, Conta, t\ia ograda Spitaluluurmînd mersul uli]ei bisericii Sf.Teodori ajungea

Cam pe f\ga[ul str\zii L\pu[neanu cotigea, îo uli]\ zis\ Sîrbeasc\ - croit\ între Uli]a Goliei ([i Podul Hagioaei (acum Bulevardul Independelîng\ biserica Mitocul Maicilor - [i alta, numit\ U- în prelungire, pîn\ la Sfîntul Neculai S\racutr\gea de la neamul [i ocupa]ia tr\itorilor, acipovîrnite [i mereu zdrelite, de rîpa dinspre So

Galben\, pentru malurile sale lutoase, peste capele pîraielor tulburi [i gunoaiele tîrgului.

Drumul spre a[ezarea satului Muntenimea dpe locul Univesit\]ii de azi [i prins în cartie



îndreptare, netezire [i podire cu lungi loazbe deUli]a Sîrbeasc\ [i aceea Boiereasc\ (dinspre Curt

alc\tuiau apoi faimoasa Uli]\ Mare, întins\ pe vremMihail Sturza de sub zidul Cur]ii [i pîn\ oleac\ mGr\dinii Publice, plantat\ pe a[ez\tura dealului, u[i o rohatc\. L\rgit\ [i, pe ici pe colo, îndreptat\

Harta Ia[ului din secolul XVII



Domneasc\ pîn\ la marea s\rb\toare a dezvelirii cel Mare (5 iunie 1883), cînd [i aceasta se înfreroului, luîndu-i numele.

C\soaia lui Manolache Bal[ fiind zidit\ cuMitropoliei (1804), polcovnicul trebuia s\ pl\tea350 lei, bezmen, pe an. P\mîntul cu o cîrciumpiatr\ - ruinate - [i împrejmuirea de 116 stînjenpoarta bisericii, podul (uli]a) P\curarilor, podul

vornicului Grigore Ghica, locul lui Dumitrache BAutorul planurilor cl\dirii se considera Gh.Asachi, întors în 1804 de la Lemberg, unde î[

(1796 - 1804) [i luase doctor[i diploma de inginer [i ar

17 ani. Chiar dac\ mai în îndoiau, socotindu-l preasemenea lucrare, n-aveau m\rturisea s\vîr[itorul î biografic\: ”~ntorcîndu-mplanul meu s-au construit caElena Sturza-P\str\vanu”. Photarnic (g\sit de cercetUrsu), pe la 20 iunie 1807

întocmea, zidirea avea alura p\strat\ pîn\ la dDe la polcovnic, întreaga a[ezare m\rgin

înzestrat\ cu ci[mea, trecea drept zestre fiiceic\s\torit\ cu Iordache Filipescu, iar de la ei pri22 noiemvrie 1812, venea banului Alecu Beldim[i prin 1819 cînd inginerul Bayardi întocmea



Potrivit [tiin]ei lui Vasile Panopol, locul ar fde Elena (Ilinca) Costandachi, a doua consoBeldiman - [i fiica boierului Gheorghe CostanMaria, sora domnitorului Mihail Racovi]\, r\pVasile Ceaurul, pe vremea n\valei în capital\ a c\(1717). Nevasta de mai înainte a lui Beldiman fusora poetului Costache Conachi. Pe la 1845, lElena Sturza, fata marelui logof\t Iordache Ca

mai întîi cu Iorgu Ghica [i apoi cu beizadea Ghfiul domnitorului Ioni]\ Sturza. Casa avea douod\i [i dou\ saloane. Vîndute la mezat, pentru ade 6000 de galbeni fiicei sale, Eufrosina, c\s\toriPaladi, le-a cump\rat avocatul Vasile Sculy, ca

od\ile parterului, cu ferestre mici [i gratii, în pr\



o gr\din\ cochet\ “pentru preumblarea ” înjum\t\]ind mu[teriii Binderului [i momind [i ps\-i urmeze pilda, deschizînd dugheni. ~n gr\dnoului otel, oaspe]ii ascultau fanfara militcapelmaistrul Emil Lehr ([i de elevul s\u, micuI. Ivanovici, viitorul autor al celebrului vals Vsau de compozitorul George Scheletti.

Astfel, nu peste mult timp, vechea uli]\ m\rg

[i case de dîrval\, vie]uite de locantieri, [ufaslujba[i domne[ti [i oplo[ite sub acoperi[uri de [deasupra c\rora se în\l]au, ici - colo, doar vreo d boiere[ti, începea s\ devin\ o prea frumoas\ sta tîrgului, cu cl\diri înalte [i fa]ade “evro

Cracovia,Viena, Berlin sau Paris, pe unde umlor. Majoritatea erau str\ini, unii pa[aportap\str\tori ai cet\]eniei ]\rilor de provenien]\, mveni]i în Moldova pentru a-[i rostui dumicatulvr-un cî[tig. Datorit\ iscusin]ei [i feluritelor înoilor locatari, pe la 1873 strada ajunsese ceatr\g\toare cale a Ia[ilor. “Cochet\ [i pitoreasc\oteluri, cofet\rii [i gr\dini de var\, pitite în unuci [i a vechilor palate, fosta Uli]\ Sîrbeasc\ c

[i chema la petrecere pe to]i acei f\r\ de griji [i iPe caldarîmul ei lucios, dup\ asfaltare de primar

foia necontenit june]ea tîrgului, privind vmagazine, pline de nout\]i ori bulucindu-se cucelor vreo cinci gr\dini cu scene pentru spectaprin afi[e uria[e, viu colorate”. (Cu Mihai E



Particip\m la un banchet junimist

~ ntr-o sear\, din

toamna anului 1872(21 octombrie), în fostalocuin]\ a barduluiBeldiman se petrecea

Aniversarea cu tradi- ]ionalul banchet anualal Societ\]ii literare

Junimea . Le organizaseTitu Maiorescu, înpersoan\. Participauvreo 22 de junimi[ti,partea vesel\sus]inînd-o criticul,secondat de VasilePogor [i Iacob

Negruzzi. Poftireatrimis\ prin po[t\ aveatitlul insinuant: ”Invita]ie la Botez “ [i un coacademic. Venind falimentul hotelului (prin lde la etaj primeau cu chirie faimosul Jockey-C

se deschidea un luxos restaurant. Aici, în anulg\zduiau celebra Aniversare din 24 octombrimai vesele”, dup\ spusele cronicarului Iacob Nede la Junimea ). “C\zut\ dela putere, huiduit\, datJ i i \ î îi d i il



Gane, Vasile Pogor, cît [i poetul Mihai Eminescupostul de revizor [colar [i l\sat f\r\ mijloainfluen]a acestui eveniment se ticluise [i invita]

“De[i paraponisi]i / Si din guvern izgon Junimi[tii numero[i / Se adun\ to]i voio[Pentru a l3-a oar\ / La a lor aniversar\Vin amice a[a dar, / S\ ne treac\ acest Iar\ pofta ]i-o trimit : / Tot eu, cel obi[n

(IacobDecep]ionat de pierderea rangului de ministr[i în jen\ financiar\, cum nota, la 18/30 octovenit de la advocatur\ ”), Titu Maiorescu amanifestîndu-[i prezen]a la festin doar prin

semnat\ laolat\ cu al]i înc\ patru “ostraciza]i ”“Bucure[ti, 24 oct,76. Cinci pahare în s\n\tatîntinderea [i îmbun\t\]irea rasei paraponisi]ilor: Nicolae ( Burghele), Teodor (Nica), Ioan ( Strat), Ti

Mai pu]in lovi]i de scîrb\, benchetuitorii lua]i cu vicotn\resc [i cu snoave pip\rate, i-au ticluit, pe dat\

“Junimea paraponisit\ / Si ]eap\n chef\La a ei aniversar\ / Pentru a treisprezeTrimite ur\ri fr\]e[ti / Surorii din BucurRosetti, Culianu, Gane / Trei Negru]e[ti,Naum, Vîrgolici, Carp, / Eminescu, Burl\

Roiu, Ianov / Caracuda, of! of! Of! “ Veselia era nebun\, în zadar scutura cu rîvn

Pogor, ca s\ cuvînteze oratorii. Unii citeau scral]ii spuneau snoave [i mai to]i ciocneau pahar



“Era odat - abia-i un an / C`nd Tit era p {i VAU,VAU,VAU cel [arlatan / Era smeDar ah! acum s\rmanul Tit / La V\c\re

O! jerum, jerum, jerum, / O! Quae muta

{i-atunci cînd mare Tit era / Sl\vit\ carLa Trei -Sfetite con\cea, / Lipsit\ de oricS\rmana caracud\ acum, / Cu traista c

O! Jerum, jerum, jerum / O! Quae muta(VAU era porecla istoricului V.A.Ureche, directpotrivnicul junimi[tilor).

Nelipsit de la bairam, Ion Creang\ a citit, îPovestea lui Ionic\ cel prost poreclit Irimiea (c a

c\ nu [tie s\ fac\ dragoste [i a prostit pe un pun\ nevasta, s\-i arate). Cum nota pe uparascovenia, f\r\ perdea, era “scris\ de Ion - Ia[i, la 22 octombrie1876 [i dedicat\ c\r\cudîmb\trînit\ în zile rele, la prilejul anivers\rii num\rul dracului” . Locanta o ]inea francezulmare maestru al banchetelor “a la Lucullus”, ajneîntrecut\ în arta culinar\. Prezen]i, adesea, servite distin[ilor oaspe]i ai Ia[ilor, în l889 cei do[i la Expozi]ia Universal\ din Paris, culegînd lauderomâne[ti cu care s-ar fi înfruptat chiar pre[edin

Micul palat sturzesc, cum era numit, se înch Jockei-Club (1875), la Ia[i existînd curse de caidin 1851, cu mult înaintea Bucure[tiului (1875 în zilele Carnavalului, saloanele fostului hote



societ\]ii [i Ecaterina Lep\datu, vicepre[edinta,intervin\ la Minister pentru un ajutor material. P balului, gazeta “Curierul Foaia...”din 18/30 ianuarpropunerea referistelor.

Ne întîlnim cu jochei[tii

J ockey (Jochei) - Clubul sau Societatea de ~n~mbun\t\]irea Rasei de Cai , ini]iat\ pe la l86sprijinul domnitorului Alexandru I. Cuza [i oficd î î Î

Jockey-Club



de c\r]i [i lungi taifasuri b\trîne[ti - unde sspatelele cl\dirii, urcînd cîteva trepte pe strandafiri ag\]\tori -, se ticluiau încruci[\ri [i s

[i se hot\rau marile curse anuale, cunoscute [i înPolonia, Rusia. De acolo soseau concurenspectatori, întîlnirile s\rb\torindu-se cu o “parisian\” [i o bun\ scutur\tur\ de galbeni, nruble [i florini, la ruleta clubului, nu prea de

fran]uze[ti, de vreme ce [i localul, prin l885, pur Jockey - Club grande restaurant de Paris. Pnumeroas\ c\ci nici premiile nu p\reau de lep\datie[ene “Bel[ugul” , pentru alerg\rile din l4 [i 21 iunla b\taie premiul “Copou” de l400 lei, “Criste[ti

lei, “ Jockey -Club ”de 5000 lei [i înc\ altele asem\Pe luciul parchetului s\lii de arme, înconcanapele ro[ii, - “mîncate de molii ” - [i împodobalternînd cu oglinzi în rame aurite [i pictuMedeleni ), lîng\ portrete, plastroane [i spadelrenumi]i, zvîcneau floretele ofi]erilor [i potrÎmpungeau v\zduhul, între flamb\ri [i flanc\rstrig\te precipitate: “Touché!!! En garde!!” urmmetalice seci. Aici î[i f\cea antrenamentele [Medelenilor lui Ionel Teodoreanu, avîndu-l colonelul Barb\ -Ro[ie, de la care înv\]ase [i

Sfidînd tradi]ia s\lii duelgiilor curajo[i, - rezervsingura scutit\ de fumul trabucelor, ]ig\rilor oadversara colonelului îmbr\cat\ în “pantab\rb\te[ti, pieptar [i masc\ bombat\ ”, mînuia cu de



purt\toare de semne heraldice. Unul, respectapar]inea cuconului Cost\chel Boian - eroul romOctav Dessila -, înver[unat spadasin în tinere]e

b\trîne]e, înainte de ultimul r\zboi, c\ “Tinerilomai place scrima , ruginind spadele [i floretele a[

Pentru reconfortare [i discu]ii, lup\torii avlocant\ elegant\, unde se auzeau toate graiurildiscutau cele mai felurite subiecte. Acolo, p\[

doar musafirii cu blazon, papion [i guler alb, pu ]inut\. Pentru ceilal]i era gr\dina de afar\, unde sau orchestrele dirijate de talentatul muzician G(“Curierul de Iassi” , 27 iulie 1877)

Cunoa[tem pe vestitul “nobil” ie[ean: “baro

P\[ind pisice[te printre “ferici]ii” oaspe]i

nepo]i de boieri veli]i ori prin]i rugini]i, tînjitoriscuturilor medievale [i titlurilor voievodale -, jobenul în mîn\, [i voievodul ]iganilor, baron ]ig\na[ m\run]el ” (Aurel Leon Landoul cu bl

pric\jit, purta un funeglijent peste umeghetre, m\nu[i albe,

butoniera smochingcu [nur lat” - ca “faprin]ului de {agan” . La Paradis General )



s\-i u[ureze co[ul, împodobit cu becule]e colo(seara) [i dichisit ca o gr\dini]\: “Flori mirositoarcostisitoare! Cump\ra]i, cump\ra]i, domni ga

berban]i. Baronul de Vax v\ porunce[te s\ fi]i gadac\ vre]i s\ fi]i berban]i!” Cînd nu avea succes ̀ [i înzicîndu-[i cu cu triste]e: “aiurea ”, semn c\ spuseleca [i titlul de noble]e luat pentru a face pl\cere b\[i “cona[i ”, nec\ji]i de tot mai încet\]enitul apela

Schimbînd ofertele dup\ sezon [i sursele aprvindea [i alune (sau miez de nuc\ pr\jit\ [i ch în borcane cu ap\, prin anul l950), cît [i ilustrasub mas\ - comer] m\nos pe atunci, datorit\lungi a femeilor. Iarna umbla [i cu ursul, încep

de la “Clubul jockeilor”, numit uneori [i “Cludin cauza cal\re]ilor în costume fistichii -, iarrugini]ilor” sau al “reumatismului si astmei ” Iubim) , din cauza înfoca]ilor suporteri, b\trînace. Pensionari, unii din vechea protipendpoliticieni de toate culorile, t\if\suiau, critdesf\ceau guvernele, punînd r\m\[aguri [i mde chihlimbar ori sorbind o cafelu]\, în gr\dF\cîndu-le pl\cerea s\ r\mîn\ în mijlocul tinere]“valuri-valuri” pe caldarîmul lustruit de înc\l]\ri al înzestra vara trotuarul din fa]a locantei cu cî

oleandri în ciubere. Prin pîlnia cît un trombon aizbucnea n\valnic valsul “Die Schone blaue Doalbastr\ ) sau concurentul s\u: “Valurile Dun\rii .

Ca orice impresar respectabil, baronul de



care se va produce eleganta Mari]a. Baronul va cdou\ cîntece inedite care dup\ f\g\duin]a sa ppublicul într-un chip neobi[nuit. Anun]\m c\ ba

azi la 5, la cunoscuta cofet\rie Tuffli, furnizorMult\ lume i-a dat întîlnire pentru a vedea joursoaice” (~n blan\ aflîndu-se so]ia sau fecioru

Reclama, bine pl\tit\ gazetelor, era cu tîlc, slucît [i cofet\ria, care la Cr\ciun [i Sfîntul Vasile

str\zii, pustie [i uitat\, cu toat\ poleiala [i boggalantarelor pline de peisaje montane, castele,verzi din creme, [ocolat\, fistic, glazuri [i bom

S\rb\torind cumin]ei, ie[enii, în papuci [i hobicei acas\, pe lîng\ ursoaicele sobelor, trezinfocul, probozind cu cle[tele bîrfitorii din t\ciuni într-un ceaslov despre “Na[terea Domnului” sau[i Concina pe furate cu consoarta, pîn\ cînd ade c\ldur\ [i tic-tacul pendulului ce b\tea cademotanului tol\nit în cotru]\. Doar ursul mai Criv\]ului pe b\trînii r\ma[i în pustietatea v

princiare ori cu blazoane de boieri veli]i, singuramintirile copil\riei, cînd obiceiurile de iarnemo]ionante. {i, unul cîte unul, î[i îmbr\cau palimpozant dintr-o vulpe sau un lup n\p`rlit, c\ciula r\sfrînt\ [i cu bastonul în mîn\, tipa - t

oglinzile str\zilor de cle[tar s\ vad\ pe D-ra Marursulic\ în joben [i crinolin\ - tovar\[a de dans [a “Baronului faraonilor”. Ascuns, într-un cojoc b\tea o tamburin\ [i cînta versuri de[uch

fi hi it l d “M\ iil ” ti l i



Ascultînd versurile ursarului, uneori cam ttortura]i de spaima d\jdiilor necru]\toare pep\r\ginite [i lua]i în r\sp\r pe la ghi[eele pub

poft\ [i mare satisfac]ie. Ce alta puteau s\ mai fnu ]ineau loc de pitaci, iar cu sus-pu[ii vremii pune. Imediat i-ar fi pîndit un proces de insult\ - deschis [i din oficiu, de vr-un “p\zitor al odintre sutele de avoca]i care foiau pe holurile i

tribunale, doritori s\ prind\ norocul de un plucru. Radioul [i televiziunea înc\ nu ap\gramafonului hîrîiau de atîta umbl\tur\, iar la balurile mascate, pentru cei tineri.

Fiind o figur\ original\ a fostului Ia[i, des

scris mai multe condeie, între care [i al cunoscutie[ean, Godell, retras în Israel, de unde a trimis, pediturii Sirius, o frumoas\ [i vesel\ carte (Via]a dDin ea am împrumutat figura eroului,contemporanul s\u.

... În locanta “confiserului” Richard Tuffl

C înd cu ursul, cînd cu Jienii, Tuffli reu[ea

clien]ii [i-n seara de dup\ Sfîntul Vasile, cîn

odihnea, trudit de zbuciumul Ajunului sau petpatron. Prin restul anului n-avea grija asta. Gemmu[terii, trata]i cu delicioasele “capodopere” dinzahar, mirodenii [i f\in\ “[apte zerouri”, iar



Bahluiului, îndat\ ce d\dea gerul. EvenimentuCurier Român “, din 24 decembrie 1871: drumului de feru, al\turea cu [inele nemi[c\tominunat\ lespede de ghia]\... pe care balanfrumo[i cu lacrimi degerate [i sboar\ pe luciu mcu drumul de feru”. Aici careva dintre me[teriiViena, cu felurite dr\covenii, aducea pe la 18

electric” (o lamp\ cu arc voltaic alimentat\ Noutatea o d\dea Clubul Patinorilor prin gazeIasii” , scriind c\ duminic\ 28 ianuarie 1873, ape ghia]\” cu “Ilumina]iune brilant\, de la 7

Cofet\ria Richard Tuffli (Colec]ia D. Grum



înfulecînd delicioase baclavale. Asemenea serblumini, artificii, muzic\ [i mult\ veselie, printicluiau iarna mai în fiecare duminic\, pîn\ la

mutîndu-se doar locul de la Vam\ [i Uzina Trfa]a Teatrului [i la Strandul din spatele Palatuluidup\ deschidere (1929). Prin 1887-1888, Societnumit\ Patinul , î[i avea sediul chiar la cofet\ria l

O vreme asociatul lui Georges, cel\la

bomboneturi al str\zii L\pu[neanu, la l septem îi l\sase acestuia vechiul local din vale [i se muClub pentru a ferici ie[enii cu înc\ o cofet\rie de (“Noua revist\” , 4/16 septembrie 1885). O anlimbile la mod\ pe atunci (român\, idi[, rus\, ge

[i francez\ - [tiute sau m\car “îng\imate” dtîrgove]ii timpului): “Confiserie Richard Tuffli a la connaissance de l’honorable Public qu’aseptembre, j’ouvrirai une Confiserie a JocheSculy, et je prie l’honorable Public de Iassy et dvouloir bien m’honorer comme d’habitude de que j’executerai promptement et aux prix coelegant\, avea s\ fie mult\ vreme locul de popentru to]i voiajorii prin tîrgul Ie[ilor.

Lîng\ mesele rotunde,”sub]iri la talie [i umflcauza crinolinelor - cu cortele cu mîner înalt

p\l\rii înc\rcate cu fructe [i str\punse de curmezi[ul, [i cu voaluri r\sucite pîn\ de-asuafar\ vara, se instalau [i cucoanele tîrgului. Cupîn\ la cot, în sus, [i-n jos pîn\ la jum\tatea de



Murind ctitorul (l898), cofet\ria r\mînea o a în paginile literare, de[i nici urma[ii s\i precum:Zamfirescu (l932), Stinic\ (dup\ r\zboi), nu pu]i

ca s\-i men]in\ faima, unii p\strîndu-i [i vecheGustav A. Ulrich, prin l910.

Zidirea sturzeasc\, intrat\ în st\p`nirea C(1900 - 1910), drept gaj pentru împrumuturVasile Sculy, fusese cump\rat\ de jochei[ti.

În preajma ultimului r\zboi la parter - undcazinoul Bursa al lui S. Gafencu (mai 188restaurantul Corso cu Jazz (“Noutatea ”, deaducînd din alte p\r]i numele c\ii veselelor plimb\era cea mai elegant\ locant\ a Ia[ilor. Potrivit tot l

spre prînz lucra cu toate cele trei u[i ale intr\deschidere [i închidere”. Oricine trecea pe la ordreptul localului intra [i de avea gîndul s\ r\mîn“Cucoanele mondene ale tîrgului “ la acea or\Discutau despre filme, spectacole [i mode, spunpuneau la cale ghidu[ii pe seama b\rba]ilor. Nu dCorso, într-un sfert de or\, se puteau vedea “to

Ia[uls\-i ac\ci vind

mijlo- stloca”trac



prin fa]a “lumii vechi” , ie[it\ în balconul de supe aici, diminea]a [i la prînz, treceau stolurile de“cu bascul [treng\re[te aplecat pe o parte”cît

ale C\minului fiicelor de militari - situat oleac\Palatul copiiilor -, multe orfane [i triste în “pele

Afl\m [i cum s-a pr\p\dit “Tezaurul” , porn

Societatea jochei[tilor disp\rînd dup\ anumarilor propriet\]i [i hergheliile fiind decim înc\perile cofet\riei se ocupau de Libr\ria “Carrevenind pentru ARLUS (Asocia]ia Rom\n\ pecu Uniunea Sovietic\) [i bogata ei bibliotec\ cuMoscova, în limba român\, rus\ [i francez\, ppîn\ atunci. Libr\ria mai func]ionase la Palatu

Precum se întîmpl\ adesea prin jocul istorieparc\ s\ fac\ o anume leg\tur\... Pe vremeatoamna anului 1917, od\ile fostei cofet\rii g

revolu]ionari ai armatei ruse din gara Socola - îndin Petrograd, [i renumitul militant bol[evicuceritor al fort\re]ei Kronstadt. De la ei,profesorului Nicolae Iorga afla c\ se punea lageneralului Scerbacev, comandantul armat

credincios vechiului regim, ]arist) [i-i tran“Trecînd pe lîng\ cofet\ria Tuffli , devenit\ cartieunde se puteau vedea pe fereastr\ solda]i trînticum erau, pe canapelele [i sofalele sfî[iate de



la primul ministru Ionel Br\tianu [i astfel, cum în amintirile sale: “Seara, bol[evicii, cari pre[edin]a generalului gata s\ trag\, au întîl

colonelului ( român) Rasoviceanu, cari iau desanoapte, un camion s-a oprit la casa mea, chemcomandat pe fiul meu Petru, sublocotenent în aal lui Rasoviceanu. ~ntorcîndu-se a doua zi seardînsul c\ a g\sit în camion pe [eful bol[evic, e

era altul decit faimosul student Ro[al [i pe amanambii celebrit\]i ale propagandei comuniste. I-a Ia[ului [i [i-a urmat instruc]iile de a li împiedeca o

Mai tîrziu am aflat c\ un ordin fals al Divizdat în mîna adversarilor lor monarhi[ti, cari i

marginea drumului.” (Nicolae Iorga).~ntîmplarea se petrecea în seara zilei de 81917, evenimentele succedîndu-se apoi rapiguvern precipitat\, în toiul nop]ii, acas\ la pliberal, Ionel Br\tianu, unde Take Ionescu ministdemocrat demisiona, considerînd atacarea ru[care se luptase împotriva invadatorilor germanca “un act catastrofal ”; luarea cu asalt, dimirevolu]ionare din Socola [i dezarmarea ocupatrupele ruse trecute de partea Revolu]iei, la Sp\t\re[ti, Mih\ileni - pentru retragerea lor din

protestul guvernului din Petrograd. La 26 ianuintrarea unor trupe române în Basarabiadepozitelor militare) - chemate de conducMoldovene[ti format\ dup\ revolu]ie - [i cioc



timpul R\zboiului Balcanic (1912 - 1913), fiinde front al unei publica]ii din Kiev. Cu acest mai multe pagini despre România [i via]a ei s

sus]inînd c\ “toate cele trei partide române[ti spiritul lui Ca]avencu [i al lui Farfuridi ”. AsoCaragiale, O scrisoare pierdut\ cu Revizotransmitea cititorilor gazetei “Kievskaia Mis bucure[tean\, iscat\ pe seama autorului spum

Dup\ înscrierea lui Caragiale în Partidul Consercondus de Tache Ionescu, pentru care ]inea discprin tîrguri, rivalul s\u politic, P.P.Carp, conse întîlnindu-l i-ar fi zis : “- Mi-a fost dat s\ tr\itine, Caragiale, în rolul lui Ca]avencu.

- Ce vorbe[ti - a r\spus f\r\ s\ clipeasc\ maEu sunt Ca]avencu? Nu.. Glume[ti! Ca]avencu esmeu [ef, Tache Ionescu. Eu sunt doar FarfuRomânia [i R\zboiul Balcanic). Marxist convip\reri detestestabile despre politicieni, socotinpot lini[ti numai într-o confedera]ie a tuturor

zon\ - idee preluat\ de Stalin [i încercat\ dup\Alt\ not\, din partea administra]iei bol[evic

condus\ de doctorul Cristian Racovschi, milicet\]ean bulgaro - român (închis pîn\ la 1 mai 1917numele Sovietului Comisarilor din Petrograd, evac

extr\darea generalului Scerbacev [i a asasinilor “toDe aceea b\trînii ie[eni (precum profesorul Gstra[nic [tiutor al vechiului Ia[i), cînd treceaucucoanei Elencu spuneau: “Iaca locul de u



românesc. Aproape de Cr\ciun, dup\ Revolu]iacolonelul canadian Joe Boyle reu[ise chiar s\ aun vagon special, cîteva milioane de lei în banc

m\rturiilor sale - unele dintre bijuteriile reginedin seifurile Kremlinului - unde fusese dus tezde frica eventualei ocupa]ii germane. Primuvalorile B\ncii Na]ionale în vreo 2140 casete [i bMaria în 7 casete - aduse din Bucure[ti în cl\di

plecase prin februarie 1917, la sfatul reprezentaliate, iar al doilea transport în 15 august, pe lupte da la M\r\[e[ti. Înnebuni]i de zvonuneîncrez\tori în t\ria osta[ilor români, se a[tepfrontului de ofensiva celebrului general MackIa[i era «mare fierbere». Pe o linie de garaj vagoane înc\rcate cu bijuterii, bani [i alte valDepuneri», cu locomotiva sub presiune. ~nc\ n«la fiecare ceas veneau ordine [i contraordine. pierduse capul», iar la directorul Casei de Depunîn vagoane, ca s\ le p\zeasc\, soseau cu inter

or\ diferite personalit\]i aducînd valize, pachetebl\nuri, tablouri, bani [i tot ce aveau mai scumnu era timp de f\cut vreun inventar sau de dat chse aruncau pur [i simplu în vagoane, fiecare rus\ accepte coletul pe încredere, f\r\ nici o for

s\-l ia cu dînsul. Singura condi]ie care se implos\ plece imediat spre a nu fi capturat de nem]i»Amintirilor ). Odat\ cu el se duceau uria[em\n\stirilor [i bisericilor române[ti, adunate

d i f i Cl \ ii d f



de aur [i faimoasa Clo[c\ cu puii de aur , fuseshot\rîrea guvernului sovietic din 11 iunie 195arhive reveniser\ mai înainte, iar tezaurul v

Na]ionale - dup\ financiarii ru[i - se presupuprin ajutorul militar [i marile depozite ale armape teritoriul românesc. Unul uria[ cu sute de vagse afla în gara Socola. Din el, o parte s\reau în aerprovocînd un puternic cutemur de p\mînt [i sut

Pl\nuindu-se croirea unei pie]e largi, la r\scrustr\zi, pentru îmbun\t\]irea circula]iei ma[ininimicirea cochetului palat, pe care fo[tii locaprip\, l\saser\ firma libr\riei Cartea Rus\. Sf\rîmziduri erau îngropate pe [esul Bahluiului, în fa]aunde se înfiin]ase marele cimitir al Ia[ului rom

Gh U di t l A hi l d St t



Gh. Ungureanu, directorul Arhivelor de Stat,apar]inuse vestitului erou Nicoar\ Potcoav\*.

Cl

reziiunieindupeisTine

“zidicumciudmareadmde înc\p

pentru cercurile tehnice. Lipsea doar luneastronom amator o instalase vis-a vis în Turdin casa rotund\ de pe col], plimbînd noaptea tinpe lun\ [i prin spa]iile siderale, iar dup\ zvo

coada ochilor ce se întîmpla prin locuin]ele CoLipseau, de asemeni, micile locante în care s

genera]ii g\seau hran\ [i în]elegere pecuniar\c\tre P\curari, se g\sea redac]ia gazetei “Liberalpublici[tii N.A Bogdan, Emanoil Manoliu [i I.N.R

vizita]i adesea de prietenul lor, poetul Mihai Emincelei de a doua [ederi la Ia[i (1884-1886), cînd sufMînca la “cucoana Maria ”, birt\[i]a studen]ilor dde al\turi. Alt prieten, comisarul Dioghenide de l

Casa de Cultur\ a Studen]ilor în vechiul peisaj (Colec]ia: Prof. Alexandru Todira[)

buzunarele goale ale studen]ilor Prin anul l89



buzunarele goale ale studen]ilor. Prin anul l89ambi]iosul cofetar [i franzelar George Klein Expozi]ia Universal\ din Paris -, iar prin l926 de

Gheorghe Iani. ~naintea lor, acolo f\cuse faim“lampist\rie [i al\m\rie Gayda ”, de tavanulfelurite l\mpi [i candelabre str\lucitoare - uncare se în\l]au p\dure de sfe[nice, tricheluri [i un felinar de strad\, cu picior înalt, din schij\, c

sau de 36 focuri [i abajururi din majolic\ cît biseric\ pravoslavnic\.Introducîndu-se curentul electric, importan]a

iubitul magazin al str\bunicilor disp\rea odattrecuser\ pragul. Urma[ii lor foloseau becuripr\v\liile de electricale, ivite mai la vale.

G\sim editorul ilustratei “Teiul lui Emine

A l\turi, în acela[i imobil cu num\ru

L\pu[neanu ([i num\rul 1 în P\curari), f\cea ultim între anii 1903 - 1932, [i vestita libr\rie a fra]i[i Samoil), trecut\, la urm\, pe numele Fanny {arnumele: “Libr\ria {coalelor [i Antiquaria AUsuccesoarea Libr\riei Fra]ii {araga”- “Depozi

editurilor din ]ar\ [i din str\in\tate, Libr\rie germEditur\ de c\r]i po[tale ilustrate, Editur\ de med~nfiin]at\ mai întîi ca antic\rie într-o bo

comerciale, cu un rînd - Pa[canu (aflate odib t l i l i Di it i C t i ) t f

c\r]i [colare procurînd vreo 40 de titluri [co



c\r]i [colare, procurînd vreo 40 de titluri [covreo 45 gimnaziilor. Pentru a înlesni cunoa[tromâni [i accesul tinerilor la izvoarele cultur

înfiin]at Colec]ia de 1 leu tip\rind vreo 70 de tfix de un leu, de[i c\rtile altor edituri se vindeaurmat apoi Biblioteca de 25 bani , editoare a vreapari]ie s\pt\mînal\, de la 1septembrie 1895ap\rea Biblioteca pentru To]i, la Bucure[ti). Mu

scoase la Ia[i d\ruindu-le [colilor din provin înstr\inate, Istoria Românilor de A.D.Xenopol asolda]ilor români din armata austro-ungainaugurarea statuii c\rturarului Gh. Asachi (14 oeditura îi tip\rise Autobiografia în 5000 de exepe ea: “Se împ\r]e[te gratuit”.

Sub egida libr\riei s-au înfiin]at primele chis-au b\tut medalii atip\rit ilustrate cuimagini ie[ene, în colec]ii [i s-a înzes

Român\ cu sumedenrare documente istode la fo[tii st\pîni. Efra]i [i apoi numai apierderea lui Samoil

volumele lui Ion Cr(1890) [i Amintiri din îngrijite de A.D.Xenavînd ilustra]ii de T

modul neprincipial prin care tipograful Te



modul neprincipial prin care tipograful Terezolvase ni[te neîn]elegeri cu cei doi fra]i ande Iassi ”, 29 septembrie 1876). Reîntors, pentr

(1884-1886), dup\ boal\, uneori se oprea în ds\-[i priveasc\ volumul cu poezii tip\ritOdat\,cople[it de triste]e [i suferin]\,”a intrat ino carte, a început s\-i rup\ foile..” (Rudolf Su]u

Tot Libr\ria {araga editase [i volumele lu

Teatru [i Schi]e.Spre a se face fa]\ cerin]elor de imprimare, etipografia lui Gh. Asachi [i a lui Teodor Codremarele stabiliment de arte grafice Miron Costin,54 - cea mai modern\ tipografie din Moldova, dcu motor [i lumin\ electric\ (mari nout\]i prin

Primul r\zboi mondial aducînd la Ia[i cap(noiembrie 1916 - noiembrie 1918), modesta libstr\zii L\pu[neanu devenise “un punct intelectualilor” din toat\ ]ara (bucure[teni, oardeleni, bucovineni, basarabeni). Printre ilu[tr

dup\ c\r]i [i vecina , regina Maria, locatacantacuzinesc din Copou - unde-i acum Palatu

Înduplecat de familie, într-o zi, b\trînul Eliala Ia[i, accepta s\ se mute în capital\, “lîng\ b\Herovanu), p\r\sind scaunul pe care se odihne

u[ii, muncit de gîndurile b\trîne]ii. La 1 aprileanun]au închiderea libr\riei. Era chiar în Ziua C\r]ii . O fost\ cump\r\toare (E. Marghita) mscriind: „Tocmai azi în Ziua C\r]ii prea pu]in s\r

[i-au îmbog\]it spiritul în lumea c\r]ilor patron



[i au îmbog\]it spiritul în lumea c\r]ilor patroncu suflet de adolescent.”

Erau anii zilelor grele, lungite de foame, cu

r\ma[i f\r\ de lucru [i cîrduri de femei, multe m“ias\” pe str\zi, pentru a-[i hr\ni copiii; cusacrificiu, care reduceau salariile [i a[a mici. strivit\ de s\r\cie, se destr\mase în cortenemul]umiri, greve [i tulbur\ri dureroase...

Pornind spre capital\, “decanul librarilor ” din îl numea o gazet\ - ducea cu dînsul durerea vdin s\r\cie dar [i dorul Ia[ilor, unde se n\scuse întoarc\, în Gr\dina P\cii (Cimitirul EvreiescP\curarilor. Acolo unde o mîn\ pioas\, peste cîsape într-o piatr\ aspr\, cuvintele: “Elias {araganticar, n\scut la Ia[i în septembrie 1859 [i deceîn 2 decembrie 1939”. Anun]înd înhumareadecembrie 1939 îi aducea un scurt omagiu, amin

[i faptul c\ începuse edvremea cînd aceast\ tre

adev\rat\ ” jertf\” pecudrept recompens\ decoCredincios [i Meritul Cuc\r]i ale libr\riei ̀ n lichid[i prin anul 1934 cu

desp\r]ire (`[i aminteGavril Istrate). Ca amintire a uitatei libr\rii - aprsediu, aflat cam în fa]a Casei de Cultur\ a rafturile Bibliotecii Universitare Centrale de la p

Luceaf\rului (iunie 1889) [i



Luceaf\rului (iunie 1889) [ireprezint\ azi un documentimportant pentru istoria

literar\, ce autentific\ sfînta leg\tur\ dintre poet [i dragul teial Copoului - socotit\ adesea unmit ie[ean [i pus\ la îndoial\ deunii litera]i. Mai înainte, în anul

1909, cu prilejul ceremoniilorde la aniversarea celor 20 de ani,Libr\ria editase o medaliecomemorativ\ avînd “pe avers chipul poetului, iar pe revers o ramur\ de laur, o harf\”, [i unfragment din poezia La Steaua,semnificativ pentru soartatragic\ a poetului:

“Icoana stelei ce-a murit, încet pe cer se suie.

Era pe cînd nu s-a z\rit, azi o vedem [i nu e.

Teiul luidin Gr\d



Tot coborînd, întîln

dintre editorii primcolorate ie[ene

Dincolo de alte c

pu]in [tiute, în preajma ula num\rul 4, se a[ezasîncoace”faimoasa bodPodgoreanu, “însenî t t l tî

La st`nga era Libr\ria {araga [i la dreapcofet\ria Tuffli

Elias {araga `mpreun\

[i nemaiîntîlnite, ad-hoc botezate [i pe loc “



[ , [ p“amestecuri divine în crama subteran\ ”, cum“consacra]i” , sorbindu-le aroma cu gura [i nasul

La vremea aceea “în hrubele adînci, suprapuse pspre toate punctele cardinale, pentru ca [i vinurianumite calit\]i, se ascundeau uria[e comori viticpe întrecute me[teri butnari, r\z\luind, înt\poloboace, butii [i z\c\tori. Vinari pricepu]i, am

pref\cînd uneori [i cea mai proast\ po[irdumnezeiesc». La nevoie, cînd prin roada viilor d\mana sau gerul, acolo sub p\mînt departe de omusafirilor - potrivit lui Sandu Teleajen, mare cunsubteran - chiar [i apa limpede din Ciric sau din prin butoaie, vînturat\ cu ceva talaj de lemn deunui«dreg\tor de vinuri dreptcredincios» ca «apa dGalileei în vin blagoslovit se preschimba.»” (La Pavcelor [apte coline curgeau, necontenit, licori anenum\ratele cepuri [i canele ascunse în cramele dMoara de Vînt, Chetr\rie, Valea Adînc\, Galata,

secau, soseau în ajutor convoaie de care purtîndmii de butelci cu împ\rt\[anie împ\r\teasc\, din d

Imediat dup\ Podgoreanu urmau casele înadou\ caturi, numite Valter (nr.6), la etajul c\roatelierul me[terului croitor fran]uz Carol Valter

un timp istoricul A.D. Xenopol, dar [i profesorurenumit pentru vizita sa voluntar\ pe lumea cs-a întors, ca s\ scrie o carte. La parter, în rîmagazii fran]uze[ti de mobile, galanterie, parfu



Sosise aici de la num\rul 2 unde î[i anun]a 1897 (“Opinia”). Existînd [i prin 1927 apr

trompete de hîrtie trupa pictorului boem Ion IoTurnul Milenei al lui Ionel Teodoreanu, pornittriumfal\ pe strada tuturor libert\]ilor: L\pu[n

Vadul îl întemeiase Haifler - librarul de înain- care atr\sese clientela prin reclame cu anun

libr\ria Haifler se leag\ toate c\r]ile, în mod gvenea buluc. {i cu adev\rat, înainte de a înmînacump\rate, librarul le împacheta elegant [i lespunînd, zîmbitor: “Vede]i c\ m-am ]inut de cu

Toate fiind trec\-



toare, deasupra ace-lora[i vitrine, l\rgite [i

preschim-bate, ladorin]a st\pînilorvremelnici, se întin-dea, peste vreo 30 deani (prin l934), firma

noii libr\rii Cartea Româneasc\ (condu-s\ de Mina Orn[tein [i Vasile L\z\rescu), furnizoarsenal de scule pentru înv\]at, desenat [irenumitele ma[ini Remington [i toate cele trebde dactilograf\ - visul domni[oarelor anilor\zboiului. Alte libr\rii, trec\toare, s-au numMoldova . Preluat\ de CNR în 1940, cladirea seului pentru Sec]ia a III-a de Poduri CFR. Dfunc]iona o cantin\, un comitet PCR cu rol cefertimp de Serviciul Pa[apoartelor, motiv pentru

’50 cl\direa era asaltat\ de mul]imea candida]iPrin[i de vîntul plec\rilor în Palestina, fo[tii nef\r\ pr\v\liile na]ionalizate -, numero[ii finan]i[tide cabinetele [i procesele p\mîntului cooperativcu împ\ciuirile de la prim\riile s\te[ti) -, ba ch

intelectualii propov\duitori ai noului regim, ucu m\su]e - puse în fa]a locuin]elor - pe care în[ilenjerie, perne, plapume, oale, tacîmuri [i ftarhaturi, scoase la vînzare, pentru banii de d

Socotind c\ unii dintre candida]ii la emigra]



de curent, adesea pe lîng\ fo[tii tribunipa[apoartelor” se opreau diferi]i trec\tori, s\ p

plec\rilor - socotit [i d\un\tor intereselor na]iovorb\, le spuneau s\ nu plece, c\ci aici le esmunc\ [i r\bdare, împreun\, vom reface ora[u

[coli, spitale, fabrici, uzine [i vor fi locuri de lucrupentru to]i copiii. Se vor alunga nedrept\]ile,

mizeria, incultura, analfabetismul, du[m\nia grija chinuitoare a zilei de mîine!” Erau foste însu[ite cu cinste [i credin]\ de mul]i ie[eni.

Nici desp\r]irea de fo[tii colegi de munc\, aemigra]ie, nu era chiar simpl\. Pentru a sc\pa a[teptat\ la depunerea carnetului de partiorganiza]iilor de baz\ anume convocate, unspunînd c\ “merg s\ înt\reasc\ Partidul Comus\ ajute la d\rmarea capitalismului, din interi

II. Trecem pe lîng\ un [ir de locante cu ecouri “literare”

La Respect General

Vecin\, în umbra casei faimosului croitsud, la num\rul 8, se pitise cîrciumioara lui inventatorul “fleicii na]ionale pour sang” sau

romanul ie[ean La Paradis General , cu ceva



gr\dina numit\ Pavilion - aflat\ aproape, prin P\ în chilia p\rintelui Sîngiorgian de la m\n\stirea N

de “culoare cristalin\” al lui Zingher inspira pe pe scriitori, studen]i [i pe actori, - care-[i înv\]au în fa]\, a[teptînd ner\bd\tori faimoasa fleic\ a locaca[caval la capac. Se sim]eau în mediul lor, c\cifirm\ locantierul mai atîrnase una, de conjunctu

Hamlet” (Rudolf Su]u, La respect general ).

Aglomera]ie La Respect General

[i sticlele cu b\uturi colorate lucir\ în geamurj d i î î i \ hii i



jos de pe scaun [i ne întîmpin\, ochii ei mara]intir\ asupra fran]uzului c-un fulger de vese

tejghea î[i m`ngîie cu degetele fine p\rul ondumijlocul [i cu capul cîteva gra]ii, c\ci se [tia fruclien]ii ce doresc [i apoi a servit musafirul, politpe[te, c-o bucat\ de brînz\, c-o felie de pîine [i c-u

Pe cînd îl servea, fata vorbea cu el fran]u

uimindu-l c\ci la Ia[i mai to]i cei întîlni]i vorspre deosebire de al]i europeni, precum nem]ii[i a parcurs Germania [i Austria, foarte greu. Prieteni) . Alt\dat\, vizitînd locanta, ca s\ gusvin vechi, ni[te jurnali[ti str\ini, hoinari prin M[i-a dat cu p\rerea, în francez\ : “Vinul e faovreicu]a de dup\ tejghea, nu-i prea sp\lat\ ”. riposta pe limba lui : “Nu sunt ovreicu]\, ci rommozaic\, iar despre sp\lat, privi]i!” Rapid [i-punîndu-i sub ochi picioarele albe [i cabrate~ntorcîndu-se, zîmbind [i c\tre neam]ul, care-l ap

tacticos luleaua, i-a zis [i acestuia, în german\ : pe ale mele [i ar fi drept, s\ le arate [i Dumconvinge]i, care-s mai curate..!!.” Scena a fost niar rîsetul nest\vilit. Musafirii nu se mai înduraudorind s\ t\if\suiasc\ cu frumoasa fat\ de la tejg

a cîteva limbi str\ine. Vinul ei devenise o licoarcare nu se mai s\turau, comandînd ulcior dupClien]i nelipsi]i la vremea cînd se desc\rca

proasp\t erau [i poetul Mihai Codreanu cu am

[chioap\: “Cui îi dai pe datorie, / Nu-l mai vezi îni b hi i b i / {i i ]i i d



averi, ba chiar [i bani / {i mai cape]i [i du[maDatorit\ formulei de adresare, locantierul

Respect general . “Amatorii de gr\tar [i vinuri bcu to]ii. Dar nu oricine putea fi consumatorul lui.sa fie «apreciat, considerat [i stimat». Altfelspunea: «Eu sunt Respect general. La mine nunu venea oricine. Dar cine venea f\cea parte din

era lucru secundar ...”, scria un contemporan (gBlumenfeld).Rezistînd [i cumplitelor zile ale Primului R\

hr\nit miile de refugia]i cu fasole, crupe [i m buc\]i de cîrna]i doar vîntura]i prin oale, iar cînnici o boab\ le d\dea ceai cu m\m\lig\ fript\. Prse transforma în magazin de b\uturi spirtoasurm\, în locul faimoasei cîrciumioare ap\rea pmagazinul Radio-Telefunken al inginerului Gplecat [i el apoi, în strada Academiei.

La Panii Moldovei

Dincolo de a[ezarea Respectului se ]inea

1977, - cînd a fost demolat\ - o veche zidire cu

gro[i de aproape un metru, cu beciuri adînci vreo cinci apartamente la etaj, în[irate de-a-lun[i vreo patru pr\v\lii boltite jos, de-a dreapt bol]ii de intrare în curtea mare cît o arie sau og

“panilor ”, zbur\t\ci]dup\ împ\r]irea ]\rii l



dup\ împ\r]irea ]\rii lchiar [i dup\ eliberare

prea b\trîni s\-[i mai acas\. Bunicii lor se întîi în anul 183o [i 22/23 ianuarie 1863. Îocupan]ilor austriec

dintre lupt\tori [i-au gMoldova, bucurîndu-stacit\ a domnitorului Cuza. În]eleg\tor, tole în grupuri mici, al voludin Istanbul, pentru luacceptînd organiz\ripentru a nu stîrni fuAustriei, care îi purt\rile. La Ia[i tr\iade emigran]i, avînd

doctorii Otremba [i Gdoctorul Gluck - meddomnitorului – reprezentantul ComiPolonez din România

Czartoryscki - conducdin exil - (iulie 1863)preajma lui Cuza [i la mutat de la spitalul ie[

[i concursul Domniei pentru numirea îndeschideau ateliere (precum ceasornicarul Iuli



deschideau ateliere (precum ceasornicarul Iulila num\rul 7 al str\zii), al]ii mergeau pe [ant

de fier ce se întindea între Lemberg-Cern\u]i-SIa[i (ca func]ionari [i ingineri ai G\rii Ia[i), dar pdorul de “acas\ ”. Mai practic, un fost picolo, debplin de idei, deschisese la parterul casei o cîrciuLa Panii Moldovei . Buc\t\rea mînc\ruri polon

cu tot felul de mirodenii - pe care ie[enii atunc în farfurie, crude, ca ni[te movile de carne tocat\ întorceau capul [i cereau s\ fie pr\jite, nec\jinTot el cînta la mandolin\ melodii triste, poloneze, po

moara panilor ”. Mul]i ie[eni intrau doar s\ privtablouri cu peisaje fermec\toare - p\duri înt



tablouri cu peisaje fermec\toare - p\duri întmisterioase [i lacuri cristaline -, a[ezate ca la e

pere]ii, în jurul poetului Adam Mickiewicz,Henrik Sienkiewicz [i cuvîntul “ACAS|”. Al]ii bun\ bere brun\ [i s-asculte mazurci, polci, romcîntece ale tarafului. Alc\tuit din vîrstnici: proingineri [i al]i intelectuali proscri[i, care se a

jurul pianului, s\ plîng\ pe coardele viorilor dmeleagurile natale, d\dea o not\ duioas\ str\z* Printre lupt\torii exila]i se aflase [i un fost student, a c\rupublic\ prin 1904. Nevoit s\-[i piard\ numele, tr\ia cu udeparte de Ia[i, în satul D\ne[ti din ]inutul Vaslui. Ajutmai întii primit secretar la o mo[ie, lîng\ Cod\e[ti, în

(proprietatea unchiului domnitorului) [i apoi mutat în satdeal [i c\s\torit cu o tîn\r\ ]\ranc\, v\duv\. De[i sepatriarhal\, rural\, î[i p\stra religia catolic\ [i-[i botezasurorilor r\mase în Polonia (Iosefina [i Eleonora). Se ocualbin\ritul, pref\cînd în [tiubeie uria[ele s\lcii g\unoasec\r]i [i gazete franceze, germane [i ruse[ti [i urm\rea necodin ]ara lui. Impresionat de un articol publicat de profesla 17 mai 1904 îi scria: “ Illustrissime Domine! Articolul Nebunul din Var[ovia» m-a mi[cat pîn\ la lacrimi! SuntRomânia de 4o de ani. Sunt pribegit, în aceast\ ospitalieam f\cut datoria c\tre Patria mea, participînd în revolu]polonez vin repectuos, a v\ ar\ta mul]\mirea pentru simpaPolonie. To]i istoricii moderni recunosc c\ desmembrare

cea mai mare crim\ politic\. Dumnnezeu s\ v\ binecuvmulte [i fericite, c\ci cel ce apar\ pe asupri]i merit\ pro«Qui bien fera, bien trouvera»! Primiti profunde respeKalinovici, Agricultor mic din comuna D\ne[ti - Vaslui.” i d t lit l X) S G i K li i i d

Num\rul emigran]ilor cre[tea, dup\ ocupagermani în septembrie 1939 mul]i dintre ei tr\in



germani, în septembrie 1939, mul]i dintre ei tr\infiindc\ [i ]ara gazd\ intrase în sfera Reichului. În

repatriau, iar dup\ 1957 Dom Polski se desfiin]a La Mo[ Berl

Pe sub balconul unei case mai mici cu num\

de casa polonez\ st\pînit\ de Iohan [i de Iulia Kaurma[ii lor -, cobora c\tre Rîpa Galben\, stradela Gcam în dreptul Str\zii de Sus, în zona numereleunele exproprieri (1906), pentru a scurta coborî[uc\tre Esplanad\ [i Gar\. Tot aici se zb\tea în

activitate vestitul”Paul Petit, Coifeur ParfLapu[neanu No.10, în fa]a hotelului Binder ” anundecembrie 1887 c\: “Se gr\be[te a aduce la cunosale clientele c-au reînnoit [i sporit personalul aducînd de la Paris [i Viena doi coifeuri, pentru D

care au f\cut oper\ri, ca primi lucr\tori în cele mzisele ora[e.” (“Curierul Foaia Intereselor GeneraPeste str\du]\ venea o cas\ impozant\ cu du

la fiecare soroc de primenire a chiria[ilor: Sfaprilie [i Sf. Dumitru - 26 octombrie. Statorntimp sinagoga Beth Sloim de la fostul num\r 1908 adres\ nou\ în strada Lasc\r nr 3. Nu rezmult c\ci p\mîntul de sub strada L\pu[neanu eimens, str\puns de pivni]e boltite peste alte pivni]

b î d î l

cu etaj, “situat\ pe strada L\pu[neanu, nuSîrbeasc\ înscris\ la Nr 641 “ fusese cump\ra



Sîrbeasc\, înscris\ la Nr.641, fusese cump\ra1873 pentru “1750 de galbeni zim]ati ”. Propri

el din 1854. Apar]inuse lui Costache Canan\u [re]ea de pivni]e, pe sub str\zile L\pu[neanu, vecine (A.N. - Filiala Ia[i, Dosar 58/20/24) întunecate, trec\torii z\reau într-un col], pe Msinguratec (1874 - 1877), însemnînd vis\tor, cu c

“pe f\[ii de hîrtie, înguste, pe care le avea gata t\ [i apoi le arunca pe sub mas\ cînd nu-i pl\ceamai tîrziu, (prin 1896 -1908), pe I. L.Caragialearticole. (Rudolf Su]u, Ia[ii de odinioar\ ).

Negustor omenos, stimat de scriitori, mo[ bol]ile locantei sale întrunirile “vesele” ale jfrunte cu Iacob Negruzzi [i Gh Panu”, iar în cl\uli]elor Golia (Cuza Vod\) [i Vasile Alecsandrrecent de ADAS), ]inea tiparni]a Junimii. Caseloo amintire vrednic\ [i “Revista Fotografic\ -pentru fotografie” , a c\rui dintîi num\r se ive

1901, dîndu- [i adresa, pe strada L\pu[neanu napari]ie lunar\, din aprilie, devenea organul Socide fotografie din Ia[i , în care activa profesHurmuzescu - autorul primei radiografii a uncît [i profesorul V. Bu]ureanu, cu magistra]

Alexandru Lep\datu. Tehnica fotografic\ era cdin primile sale începuturi. Doar la cîteva s\pfrancezul Dagere inventase transpunereea imaargintate “Albina Româneasc\” a lui Gh Asach

Nestor Heck deschizînd la cap\tul de sus al strun atelier fotografic, acesta r\mînea prin zon\



un atelier fotografic, acesta r\mînea prin zon\Ad\postit în acelea[i case cu bol]i, la nu

L\pu[neanu, magazinul România Muzical\ aveel bucurii, aducînd melomanilor cele mai noiaparate muzicale din lume, cu pîlnie cît un trodin ebonit\ sau din tabl\ sub]ire o]elit\ Simfonioane), menite s\ înlocuiasc\ cilindrele d

de b\trînul fonograf.Al\turi, la num\rul 26, unde func]iona tipoMun]ilor Carpa]i sau Trecerea Carpa]ilor (19prima revist\ de avangard\, ie[ean\: “Prospecdin 1897 al Agen]iei teatrale, furnizoarea bspectacole, dar [i a reviselor “La Confectio

Toilette des Dames” , dup\ care se îmbr\cau cuccînd mergeau la sindrofii (“Opinia ”, 25 mai telegraful mica agen]ie procura bilete de teatruchiar [i doritorilor de spectacole vieneze, berline

La Cozma - unde a ap\rut cîntecul Ce te l

Vizavi de Orn[tein, cam pe locul trotu

Express de ast\zi, chiar la col] cu strada Con

Neculai [i apoi Engels), la num\rul 1, exista primuzical\ Cosma - editoarea operelor compoziTrecînd pe L\pu[neanu, în fa]a micii ei vitrine

[i Mihai Eminescu, cercetînd teancul partiturilo

începutul verii din anul 1897, î[i anun]a prezConservatorului , condus de Solomon Kaufm



,iunie 1897). Vecin, la num\rul 5, se instalase

George Klein - cu brut\ria în uli]a Podul vechi (

nr 37/39 -, lansînd prin 1879 celebrele salepeste cî]iva ani sumedenie de bomboane, [oc

Maestrani, Marquis), torturi “fantastice”, cozoncu mac [i nuc\, pesme]i de cozonac, fel de fenemaipomenitele “Crafle imperiale”(“Curierul

Intrarea str\zii L\pu[neanu dinspre Copou (la stînga Liar la dreapta Libr\ria {araga - 2 )

1

l874, potrivit “Curierului de Iassi ”) [i l\sat îSmirnov , locatari pîn\ atunci peste drum în ca



, p pla num\rul 6. Timp de jum\tate de secol nu a

s\ nu p\[easc\ m\car o dat\ în pr\v\lia Smirnoromanului La Paradis general -, dac\ nu s\ cums\ miroase aerul aromat de cafeaua Martinic

pr\jea, de citrice, bomboneturi, ceaiuri rus

condimente orientale ori delicatese pentruclientelei poftit\, adesea, prin poezioare ocaziadresate femeilor, în preajma Pa[telor din 2 ap

„Gospodin\,gospodin\, / {tiu c\ î]i trebuie f\

La dreapta Walter, la stînga Academia Liber\ , sus Ermaco

12

Adep]i convin[i ai vegetalelor, apar]inînd sca [i Ioan Ermacov, [eful lor, înfruntau înver[



[ [ [grataragii [i locantierii, îndemnînd tîrgove]ii

pl\cere - în loc de c\rnuri greoaie - delicioaslegume “{tirbei ” (1906), g\tite cu o]et [i ulei:“Iubita mea este frumoas\, / Cu ochii vii pliC\ci ea consum\ la mas\ / Numai conservel

“Doctorul X este, se [tie, / Apreciat cu mult t

C\ci celor slabi el nu prescrie / Decît conser (“Evenimentul” , 30~ntre clien]ii obi[nui]i ai Consumului era [i

Teodoreanu [i nu lipseau nici eroii s\i din La MeIorgu Deleanu [i fiica, Olgu]a, ca în seara cînd

de la Jockey-Club. “Sîmb\ta însufle]ise Ia[ul, L\pu[neanu: treceau parfumuri violente [i mintedin “dela RvecPra îna“muiate

gîsacrZingus

~n fa]\ la Smirnov [i ma[inile se opreau

atunci cînd vizita pe micii s\i feciori : P\storelexila]i în Zlataust, la bunica.



]St\pîni absolu]i ai r\spîntiei, în care rari riva

Smirnovii [i apoi urma[ul P. Pogor (dup\ 1922concuren]i pîn\ începea s\-[i fac\ loc pr\v\lioa [i vinuri alese” , a[ezat\ al\turi în coasta lor, la b\canul Samoil.

Activ\ [i atr\g\toare, prin 1935- 1936 i se sim]ea, din plin,prezen]a cu mare dijmuial\ înclientel\, c\ci Sami - cum îldezmierdau musafirii casei - pelîng\ licorile dumnezeie[ti, dibuiteprin beciurile Cotnarilor, Socolei [i

Uricanilor, avea [i ceea ce nu-itrecuse prin minte lui Andrei [i Adrian SmirnoCu membri titulari [i destui candida]i, aceatemeinic în od\i]a din fundul b\c\niei, afi[înd albastr\ cu litere aurite: ACADEMIA LIBER| (î

1937-1939).Rezervat\ spiritelor [i schimbului de idei spahar de vorb\, întrunea în jurul meselor dedintre fo[tii clien]i ai Smirnovilor, animatorii artdispu[i s\ încruci[eze floretele cu marii sp

Codreanu - pre[edinte [i P\storel Teodoreanuportofoliu. Locanta, frecventat\ de scriitorii vieRomâneasc\” ), de epigramistul Valentin BuConstantin Georgescu, de pictorii Jean Cosm

înc\perilor zicînd c\ la pu[c\ria unde a stat, od\ile eraude alte probozeli [i de eventuale consecin]e, edilii nExpressul lucrat de ceferi[ti cu mult sîrg ca model a



Expressul, lucrat de ceferi[ti cu mult sîrg - ca model a- [i dup\ plecarea musafirului d\deau cheile ferici]ilor

listele Sfatului.*

La Binder, unde I.L.Caragiale [i-a prezen în premier\, O noapte furtunoas\...

I mediat, dup\ Smirnov [i o curticic\, pesteincinte negustore[ti, la col]ul Str\zii de Sus (numapoi Dimitrov, iar acum Independen]ei), se z\careul zidirilor b\trînului han Binder (de care s-apref\cut apoi în stra[nic “otel”, cu bere Pilsen, b[i cel mai bogat salon de citire a gazetelorAp\ruse prin anii ’50 ai veacului Unirii cînd Ioseme[ter butnar pe la 1845, adus ca profesor la {Meserii, luînd pilda faimosului locantier Conrpatronul osp\t\riei San Petersburg, - imortal

Kog\lniceanu prin Fiziologia Provincialului în Iape picioare un han f\los, în calea po[talioanelode Sus, [i aceea de Jos ori dinspre împ\r\]ia cealalt\ ruseasc\.

Firma b\tut\ în stîlpul cu felinar înf\]i[a

po[talion - semn c\ la Binder se afla locul voia în capital\. Od\ile îi erau largi [i înzestrate mahon, crivaturi [i oglinzi vene]iene, [urile n\p[i r\dvane iar pe l`ng\ ieslele grajdurilor se în



Fostul Han Binder (Foto: I. Mitican -

Binderul avînd în cafenea [i cel mai bogat s jurnalelor str\ine, fotoliile îi erau ve[nic pline de st[i bancheri. Bucuro[i s\ afle ce mai este prin pre]eluiesc galbenii, r\sfoiau cu frenezie ultimilde la Paris,Viena sau Berlin î[i împ\rt\[eau g\l\gi beau, pe îndelete, cafelele. Uneori, printre ei se af

Eminescu, gazetar la”Curierul de Iassi” (1876-1culeag\ [tiri din foile europene, pentru rubricile:Diverse [i articolele de politic\ interna]ional\.

Gazd\ a tinerilor unioni[ti, sosi]i din toate ]inu în zilele lui ianuarie 1859 r\suna de cîntecele [

erau întîmpina]i deputa]ii munteni veni]i s\ adudomnitorului Alexandru Ioan Cuza la Bucure[marele “otel Binder” . Evenimentul se s\rb\toreaianuarie cu un mare banchet dat în cinstea de

Luîndu-le exemplul, tot aici î[i a[eza Centru[i antreprenorul Grigore Heliad, cu cî]iva tineri h t\ î]i \ t i \ li i f t\ I i U h



hot\rî]i s\ construiasc\ linia ferat\ Ia[i-Unghe

ferat\ realizat\ de români, în principate, cu miexploatat\ de stat, celelalte linii fiind concesionstr\ine. Din acest motiv, prin 1984, cî]iva feroviars\ bat\ într-un perete,o plac\ de amintire, spre nefost birourile celui dintì constructor de c\i ferat

Od\ile restaurantului, de la parterul hotelucîteva dintre cele mai însemnate Anivers\ri ale Jr\mînea îns\ aceea de la jum\tatea lunii noParticipînd [i ini]iatorul societ\]ii JunimeaMaiorescu nota în jurnalul s\u: “Sîmb\t\ 11/23 plecat cu Eminescu, Caragiali, Slavici [i Ol\ne

15-a Aniversare a Junimii (cei dintì 3 pe sDuminec\ 12/24, s\rb\torit aceast\ Aniversaredureri de gît [i catar). Slavici a citit Gura Satulului comedie O noapte furtunoas\ de la no.9, apode tîn\rul Beldiman. Apoi banchet, ca de obicei,

diminea]a.. La ora 3 ¼ cu aceia[i domni înd\r\diminea]a sosit iar\[i aici..” ~n restaurantul Binderului, în duminica ace

important act al teatrului românesc. Tîn\rul f\cut întîia apari]ie la Junimea [i a prezenta

oar\ în public, spumoasa lui comedie O noacitit\ cu cîteva ore mai înainte, în locuin]a lui A interpretat-o, jucînd toate rolurile, ca înspectacol, cu atîta succes, încît ascult\torii - c

XIII-a de Gard\ Civic\ . Fusese înfiin]at\ prin maGard\ Or\[\neasc\ - [i înt\rit\ pe vremea r\zbpentru paza ordinii [i patrularea str\zilor



pentru paza ordinii [i patrularea str\zilor

Maiorescu fusese somat de cîteva ori s\ se preziie[ean\, de[i tr\ia la Bucure[ti (scrisoarea din 11877). Doritor s\ scape de [motruial\, autorul cov\muit de Gu]\ Cotoi, superiorul gardi[tilorArmeneasc\ a Ploie[tilor - unde locuia - pl\tindupentru scutire de “icserci]” (Baioneta intelegen

Cum nici nu visase tîn\rul dramaturg, ultim întîmpinat\ cu un tr\snet de aplauze [i o adevde artilerie [i pu[coaie... Binderul fiind “Le toute la Roumanie du fameux Champagne Cocunui viticultor ie[ean - (“Curierul de Iassi”, 4 i

se luase obiceiul insolit, dar avantajos locantiecuv`nt al conferen]iarilor, întruni]i pentru felurmarea sal\ a restaurantului, s\ fie subliniat cu bde sticle de [ampanie, odat\ destupate de”înpentru cinstirea oratorului. Ca la marile festi

onorate de tunuri... Dup\ a[a o primire [i ovestitele hrube medievale, cu vinuri “c\m\[uite” ,Mihai Eminescu, vechi cunosc\tor al tîrgului, nu sec\ dramaturgul prindea dragoste de E[i. Aici urmO scrisoare pierdut\ (la Hotelul Traian) cît [i Cuco

cu reac]iunea (la Hotelul Europa) , f\cînd [i gazet\ritrimis\ poetului ie[ean Rodion, m\rtusisea acest

Tot La Binder ascultînd “vraja” Luceaf\r

decoruri [i celebrul pat cu dantelu]e al eroinaux Camelias de A. Dumas. ~n zilele de 9, 10 d\duse spectacole pe scena Teatrului din Copou



d\duse spectacole pe scena Teatrului din Copou

o f\rîm\ din via]a artistic\ a marelui Paris. Lemberg [i mergea la Odessa.De[i avusese neîn]elegeri cu administra

“Curierul “, pentru taxele anun]urilor publicitarmari, actri]a ducea cu ea, spre Moscova [i PetersIa[ului - unde d\duse trei spectacole, c\ldurosnumai dou\ la Odessa.

Restaurantului Binder îi revenea [i a 19 - a anduminic\ 7/19 noiembrie 1882. Criticul as\rb\torire, capodopera eminescian\ Luceaf\ruo prezentase Junimii bucure[tene, în oct

fragmente fiind [i [tiute. Sala se umpluse Junimi[tii ascultau, transfigura]i, versurile,deslu[easc\ în]elesurile, izvorîte dup\ unii,poetului pentru Veronica Micle, tulburat\ de “crI. L. Caragiale. Autorul nu venise la Aniversare

R\spîndite, în tîrg [i copiate de la unul la altulversurile r\mîneau apoi ca un talisman sau o vrcu ging\[ie iubitelor, de tinerii ie[eni. Unele catrecu slove aurite în carnetele de amintiri ale [col\r

“ Cobori în jos luceafar bl`nd,/ Alunec`n

P\trunde-n cas\ [i în g`nd / {i via]a-mi lOra[ul fiind vizitat de trupe artistice europprimadone celebre, aveau [i ele prilejul s\ le asub ferestrele hotelurilor, la serenadele studen



Era iarn\ la Binder (Foto: I. MiticanParticipau vreo 47 de junimi[ti, dar lipseEminescu, plecat pentru tratament la Viena,

prieten, Ion Creang\, bolnav acas\. De[i nu se acelea[i motive, î[i manifestase prezen]a [i “Faust ”, recte Bogdan P. Ha[deu, rivalul de junimi[tilor. Scuzîndu-se c\ nu putuse participadresase c\lduroase ur\ri [i versurile prietene

„R\scoapt\, ani de dou\zeci / {i-o zi pe C\ci vrea s\ fie jun\-n veci ; / M\car o zBînd la Cotnar, mîncînd pilav, / Croind Veniam [i eu dar sum bolnav / Regret

Participau Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, VasCarp, Miron Pompiliu, Ion Creang\, V. A. Urechpoetul Mihai Eminescu Banchetul a fost vesel



poetul Mihai Eminescu, Banchetul a fost vesel

p\pu[i “de Vicleim”, iar Pogor a spus poezii “ru[Sosind [i vremea celei de a XXIII-a Anivers\[i aceasta, în acela[i local, dar era trist\. Ltotdeauna, Vasile Conta, I. Melic [i Al. Lambriovineri 7 noiembrie 1886, diminea]a, cînd la Ia

banchetpoetul Mgrav bolera cM\n\stipentru

zi macererearorului examinmedici

BogdanCircumpoli]ie cap\tul L\pu[n

afla. ~nsul verb brie 1886, subscri-au c\ “este neap\rata nevoie do cas\ special\...”. Condus la gar\ de cî]iva priet

Strada care îl cunoscuse tîn\r [i vis\tor, prin cercetîndu-i cu ochii str\lucitori vitrinele [i afianun]înd spectacolele celor vreo 5-6 locant



anun]înd spectacolele celor vreo 5 6 locant

intilnise în ultimi ani (1884-1886), trist [i îngîndstinse, parcurgînd-o”singur ” (Dan,”Opinia ”, Pl\cîndu-i cafeaua [i compania prietenilor aPompiliu [i Ioan Paul, poetul intra cîteodat\ cului Iosiff Ballo, a[ezat\ pe rînd cu librarul Co îns\ c\uta spi]\ria lui Konya pentru hapuri [i tin

r\nile picioarelor. Despre acele zile avea s\ scrie“Se plimba foarte des pe L\pu[neanu, apucînd la cap\tul asfaltului, la r\spîntia, unde coborstrada Ciu[meaua Pacurari” (O amintire din vi în “Arhiva”, Ia[i,1900) Se l\sa mînat de nosta

duioasele aduceri aminte. Nu departe, în P\curaSf. Paraschiva, al\turi de casele familiei P. Carcu od\i]e singulare pentru chiria[i, locuia Veronacolo prin septembrie 1884, l\sînd altora mai cu cerdac, fîntîn\ [i flori, de pe strada Butu (N

Considerat local de elit\ al Ia[ilor [i dup\ 1Binder erau g\zdui]i mul]i dintre universitaripentru Jubilieul Universit\]ii ie[ene din septecinstea lor dîndu-se un bogat banchet.

Ctitorul, Iosef Ciolcin Binder, care îi d\duse numdin 1867 l\sînd hotelul fostului s\u coleg de pro

de Arte, lui Christian Wirt Peister (Pester). De la ac(1868), a trecut sub st\pînirea diferi]ilor locantieriultimului r\zboi cînd fostul han ad\postea {coali i I tit t l i d i t\ i ISPOTA

Scos din anonimatul uit\rii [i prezentat publiacestor pagini, cu articolul Hanul Binder (Unigazeta “Flac\ra Ia[ului” în zilele cînd “se cur\]a



gazeta Flac\ra Ia[ului în zilele cînd se cur\]a

Dimitrov (23 aprilie 1989), dup\ acel din 9 dlocalul avea s\ reziste. R\mînea îns\ singur, în pal vecin\t\]ilor pustii, v\duvite de vechile zidSf. Spiridon [i blocul Express. Tîrziu, încoace, pinstala o plac\ purt`nd inscrip]ia : ~n aceast\ cladistoric, a fost hotelul Binder unde au avut loc part

Junimii (Maiorescu, Eminescu¸ Creang\, CargBuna Vestire 1998... M.L.R. “ Ascuns\, sub sigla MRomîne, se afla ini]iativa poetului Lucian VaMuzeului [i a profesorul Constantin Liviu Rusu,

La Fortuna - spi]eria interna]ional\

T raversînd Strada de Sus - azi Bulevardul

pe care urca tramvaiul spre Copou [i P\curar

partea din nord a str\zii L\pu[neanu, chiar pnum\r 15-17, cam pe trotuarul din fa]a palaTelefoanelor, se în\l]a, înc\ din anul l879, veFortuna - cu hrisov din 1839. ~nlocuia fosta fpolar\ [i apar]inea chimi[tilor Samoil [i Carol Kfarmaci[ti, cercet\tori, sus]in\tori ai apeloMoldova (Sl\nic, Breazu, Strunga) [i inventatori dpremiate la expozi]iile interna]ionale. Renumitpulbere vegetal\ pentru din]i - cît [i Esen]

Cerîndu-i-se peste grani]e [i sarea, un cazan inssatului T\t\ru[ fierbea necontenit, cisterne cu

Membru activ al Juriului Expozi]iei Unive



J p ]

(l889), Dr. Samoil Konya (n\scut în anul 1845 la Bla Universitate), fusese decorat cu Legiunea de Opentru activitatea de promovare [i sus]inerromâne[ti. Cu toate acestea comer]ul nu pre

tîrgove]ii traditionali[ti evitau doftoriile. Spdescîntecul lui P\storel, scris pentru crî[mele scimitire [i farmacii : “Orice ai spune / Orice ai f

/ Decît vizavi” , treceau pu[c\ pe l`ng\ spi]\ria lu

Farmacia fra]ilor Konya

doctorii ori c\utate solu]ii pentru fotografii, fablor laboratoare (l871). Casele acestea se în[iraula numerele schimbate: 30, fost 19 (Carol Kon



, (

fost 21 - casa cu Madone - (Samoil Konya) [i 26Konya - junior), ultima cl\dire, mai modern\,doua etaje, fa]\ de celelalte cu numai un etaj.

Proprietarii imob

cunoscu]i, casele purtG\sirea dup\ numere eStrada L\pu[neanu mdesp\r]ituri în regist

Intrarea pe lîng\ farmacie. (La stînga Fortuna, la d

ro[ii [i castrave]i la pre]uri mici, acestea se cump\rautîrziu, locul s\u îl lua magazinul IRIC, reprezentan]atîrgove]ii g\seau mezeluri, carne [i diferite “bun\t\]ipr\v\lii din cauza exportului masiv al neuita]ilor ani 1



pr\v\lii din cauza exportului masiv al neuita]ilor ani 1

achitarea datoriilor c\tre b\ncile str\ine. Diminea]a [imarfa din Abator, localul era asaltat de clien]i. ~ngrijo întîlni degrab\ produsele dorite, cump\rau cu hurta, salam, kilograme de pastram\ [i role de tob\, pustiin

À la ville de Paris (Delpuech)

Coborînd, la num\rul actual 24, (fost 25),

primul blocule] al str\zii (inaugurat în febr

întîlnea odinioar\ casa D.D MavrocordaMavrocordat) - lovit\ de bombe chiar din pultimului r\zboi (1941) - în care poposeau, c



elegante magazii de galanterie, parfumerie [iele, pe vremea [ederii la Ia[i a lui Mihai Emintimp [i bogatul magazin de p\l\rii [i jobene A (Delpuech sau Delpueche). Cînd avea bani îl pentru a-[i alege una, sau m\car s-o chiteascpoarte un”semijoben “, iar la ocazii chiar “ jobFigura Veronic\i Micle îi lumina sufletul [i-i st\ îndemnîndu-l s\ fie cît mai chipe[ sau “totdea(Ion Slavici, Eminescu - omul), în preajma eBibliotec\, sau pe o banc\, a[teptînd-o, în gr\d

Peste ani, un contemporan avea s\ scrie : “Al\

George era marele [i frumosul magazin al p\l\Delpeche, care avea [i o sucursal\ la Odessaproclam\rii regatului nostru Delpeche [i-a pus o sa, unde a scris: «chaque citoyen du royaume nol’un de mes chapeau» [i publicul rîzînd [i f\cî

magazin [i cump\ra p\l\rii” ( Rudolf Su]u, Ia[ii dDin patriotism, cucoanele tîrgului, întrunitpentru ajutorarea osta[ilor [i a r\ni]ilor, d

Indepsiser\str\inGardDirecmînd

Mihai Eminescu, înstr\inat la Bucure[ti (1 iunimagazinului era adesea l\udat\ de gazete, prFoaia ...”, din 26 septembrie 1879: “Magazinul V



la deschiderea acelui magazin [i pîn\ ast\zi `nzestrat cu atîtea lucruri elegante [i trebuitoare sexe, încît ne-ar veni greu s\ descriem frumusediverselor articole... Ceea ce surprinde mai alcump\r\tori care se întîlnesc în magazinul d-luat`t fabulosul asortiment de p\l\rii b\rb\te[ti înmai mici [i sfîr[ind cu cele mai colosale; nu esteformelor [i culorilor care satisfac orice fantezîns\ mai mult este persoana însu[i a d-lui Delpudin o arunc\tur\ de ochi ghice[te nu numai dar înc\ [i gustul [i chiar [i dispozi]iunea individ

pentru cutare sau cutare form\ de p\l\rie... Dl. s\ nu fie nici o deosebire între Ia[ani [i Parisitoaleta capului.... “

La “Raiul lui Mo[ Cr\ciun”

Soarta a vrut ca din septembrie 1992

num\rul actual tot 24, anonim, f\r\ nici un har,al Amintirilor fostului Ia[i [i al poetului MihaiGaleriile Anticariat, deschise aici de vechiul“antichit\]i” Dumitru Grum\zescu. ~n pr\v\liaplin\ ochi, cu tot felul de lucruri, scule b\tr` înnobilate de anii trecu]i peste ele (tablouri, ic

numisma]i, cartofili[ti, filateli[ti [i al]i “pasionacomercial, înconjurat de rafturi, este plin de ob“Negustorul de litere”- cum i se mai zice -, îl ofed i t d i i ]i l “ h



adesea [i momente de inspira]ie la un “paha buchet de Uricani, Bucium, Socola sau Breazu

Pe seama acestora, epigramistul George Petun catren, adresat poetului Mihai Eminescu, în\l]imea unui tablou:

“Nu te sup\ra, Luceaf\r blînd / C`nd pe sub chip

Atî]ia muritori de rînd / {i-atî]ia « muritori dAluzie la cenacli[tii ner\bd\tori,”s\ înceap\

doua a înt`lnirii, oferit\ de gazd\.Dînd farmec deosebit str\zii, lipsit\ de a

aceste momente se petrec afar\, în fa]a magaz

scoate o mas\ cu un pîlc de scaune [i se încing la care particip\ [i trec\torii doritori s\contemporanii lor: “condeierii - spadasiinformatic” , scriitorii : Dumitru Vacariu, Horia ZGeorge Petrone. Unii se opresc s\ fac\ o fotogra

Cu ocazia unei asemenea întîlniri epigramis“V\ fericesc confra]i ai mei, / Gentili discre]Sunte]i chiar oameni de condei / De vreme ce-a]i ajLegîndu-[i via]a, de strada L\pu[nean

participan]i sau vizitatori, au [i locuin]a vizavi, lacu num\rul 7 (Dumitru Vacariu, Horia ZilieruLucian Vasiliu, Constantin Popa, Alexandru Zu

Parcurgînd gangul strîmt [i întunecos al vexista odinioar\ în partea din deal, se int

ducea spre o lume de basm, ca de pe alte t\rîmdughene spilcuite, împodobite [i luminate s\curtea în care se muta o p\dure de brazi, frel Zî bit i t ii î b \ ]i î h i



lume. Zîmbitori, negustorii îmbr\ca]i în hain întîmpinau pe micii clien]i cu turt\ dulce, alvihalva turceasc\ cu susan. Prin v\zduh se hîrjoneploile de rachete [i artificii str\fulgerau cerulera veselie [i se auzea: La mul]i ani, mai pofti]i!tr\i]i !! La mul]i ani, mai veni]i!!

Vizitînd Bazarul fermecat se înseninau [i ~ntîlnire la Anticariat

ie[eau în strad\ [i se culcau t\cu]i pe trotuar, cadormitor. Aceasta era mica lor pl\cere, s\ doarmde zefirul nop]ii ce adia de-a lungul asfaltului în



Unirii [i r\spîntia Jocheilor, ca pe un culoar, pogr\zilor strîmtorate de stivele cu lemne [i latUneori, somnul le era tulburat de zarva checrî[me cu gura mare sau de poli]aiii a]î]a]i de g“vagabonzilor ”care “stric\ aspectul str\ziloobiceiul era [i prin alte locuri. Obi[nuit, mi

locatari s\raci ai unei biete od\ii din fundul dughde familia numeroas\, se aeriseau sîmb\ta seara în fa]a u[ii “magazinului” [i privind defilarea s

La Georges - cofet\ria duducilor [i duduc

A jungînd în fa]a casei de la num\rul 22 a

ordinea veche), unde se afla pîn\ dup\ r\zboi o cde Agen]ia CFR [i apoi de magazinul Gioconda

din 1988 a r\mas pustiul, pe la l880 seara, mvedea mare `mbulzeal\. Deschizînd u[a cu ferla intrarea od\ii plin\ de mobilier alb ca spuma luria[e din cristal, p\[eau pîlcuri de juni elegan]mîn\, conducîndu-[i partenerele - în rochii turnur\ -, spre mesele de marmur\ înconjurastacojii. Al]i ferici]i, înso]i]i de “garconi ’ cu tabde pahare [i cupe, se îndreptau mîndri, c\tre plu în[irate pîn\ dincolo de casele vecine: Mavroco

Meyerhoffer peste drum de Cristina Strasconfes\rii cu bomboane, fructe “fripte în zahatorte [i înghe]ate, (“Curierul de Iassi ”)

Georges Jorj



Cofet\riaGeorges

sau Jorj,

cum îi ziceau, dup\ mutarea lui Tuffli la Jockey-Club , fiind selevilor, duminica, înc\ de la prînz era asalinternatelor ce-[i f\ceau apari]ia în uniforme bumbi auri]i, lampasuri late la pantaloni [i cenA[ezîndu-se la mese, emo]iona]i, tr\geau cu coa

b\trînii cofetari, care socoteau c\ fa]\ de tinerii ldatoria “mai înalt\ decît s\ le vînd\ pr\jituriajute în educa]ie [i cînd le observau stîng\cia, p\rinte[te cum s\ foloseasc\ tacîmurile [i cumpartenerele lor, timide [col\ri]e, îmbujorate. ~

g\sindu-se uneori [i Veronica Micle cu cele apropiere se z\rea, desigur [i poetul Mihai Emines\-i prind\ privirile [i s\ o salute emo]ionat (18

Firma Georges, devenit\ o celebritate a Ia[udus\ mai departe sub mîna lui Anton Cuncic

s\u, Eugen, ultimii ei îngrijitori apar]inînd famili La “otelul Paris”, de unde a plecat la PaHariclea Hartulari (Darclée)

Vizavi, mai sus, lîng\ bogata flor\rie [i Gh. Zamfirescu [i salonul coaforului Cl\tinos (c189o), pe locul caselor tot Kapucinski - din fa]a g

l d l l l f l

fusese “vestita caret\[ie” Kapucinschi, în crînduiau, ca la o expozi]ie, cîteva mari remize, landouri, r\dvanuri, bri[ti, cabriolete [i felurite vsau dou\ ro]i elegante str\lucitoare [i rîvnite d



sau dou\ ro]i, elegante, str\lucitoare [i rîvnite dfostei capitale. A[a ca [i sclipitorul magazin de cu gaz de mai sus, uitat - dup\ introducerea electrdepozit de tr\suri - unele importate, altele fabrc\ret\[ii din P\curari - fusese p\r\sit de fo[tii prin[i, iute, de “boala otomobilelor”, ce avea s\ tr

pe elegan]ii birjari ai Ia[ului de alt\dat\. Sup\ra]i plocului magazinelor sclipitoare din strada Veselipublic\ anost\, ie[enii priveau cu n\duf zidirea cc\ st\pînii aduceau adesea la parter mici expoznout\]i tehnico-electrice, atr\g\toare.

Strada Banu de atunci nu avea ie[ire direct\ îun cot spre L\pu[neanu. ~nainte de a ajunge ldin drumul G\rii (strada Arcu), l\sa la stînga, spgr\dina Teatrului de Var\ Tivoli cu scen\, restaumuzic\ [i petreceri fastuoase pentru acei cu b

ventatrupeene - la Ia[timptruluaici dus [din F

înghi]eau în sec, c\ci adesea, dup\ spectacol banii de hotel sau de drum, spre alt ora[ mai badministrat-o faimosul locantier Adolf Buch, “mi-a dat avînt transformind-o într-un loc de v



i-a dat avînt, transformind-o într-un loc de vmuzical\ [i petrecere civilizat\ (1890).

Uitat\ sub scheletul hîit al unui portic, v\dula cap\tul str\du]ei Banului (nr.1), pe partea u[ii vechiului Palat al Telefoanelor, chiar pe col]al\turi de fosta cofet\rie F\get, a d\inuit pîn\

1987, o u[\ de intrare singuratec\. ApaConstantiniu, zise apoi Irimescu [i Rameder, de blocul cu nr.7), dar de fapt vechiului Otel dapoi Paris sau “r\posatul Hillaire”, cum îiNegruzzi, amintindu-[i Aniversarea junimist\

torit\ la fostul hotel cu acest nume, instalat pe UVod\), cam vizavi de cl\direa CEC de ast\zi.

Iassi”, 29 octombrie 1872). ~ncercînd mai Aniversarea din 1877 junimi[tii o s\rb\trestaurantul hotelului redenumit Paris (22 ocPotrivit gazetei “Curierul de Iassi” din 23 o



Potrivit gazetei Curierul de Iassi din 23 oparticipa [i Titu Maiorescu. ~l a[teptase [i gEminescu. D\duse demisia de la foaia “Curierpreg\tea s\ plece în redac]ia ziarului “Timpulunde îl chemase Ioan Slavici.

Abia ajuns la Bucure[ti, în ziua banchet

telegram\ nostalgic\ secretarului perpetuu, Ia“Rog pe p\rintele Creang\ / Ca s\ sune din Din talanga cea de boi / Ca s\ auzim [i noi Doresc s\ petrece]i bine / S\ nu m\ uita]i peO fi sunat sau nu p\rintele din talang\, e g

[tie îns\ c\ în toiul veseliei, Ion Creang\ a spus alpe “uli]a mare” , întitulat\ Povestea pove[tilor - aa sem\nat porumb [i p\c\tuind cu gura, pe stalte... daravele. Datat\ “Sîmb\t\¸ 1877 OctomNoemvrie 12 (Ion Creang\, Opere, edi]ia G. T. Kiri

astfel amintirea prezen]ei sigure a povestitoruluPe atunci partea central\ a fostei Uli]eL\pu[neanu, din 1866, se pref\cea intens, ocumulte “magazii ” (magazine), zidite în l\rgimea pe terenuri cump\rate cu galbeni buni [i zimdeschiderea hotelului, din toamna anului anun]au [i turnarea a vreo 60 metri de asfalvale, în fa]a Gr\dinii Prim\riei. (“Curierul de Iass1872). Intrat\ în”febra ” moderniz\rii [i asf

alte p\r]i, potrivit me[terilor str\ini), r\mîneacasa lui Mihalache Cantacuzino, unde locuise Cuza. Toamna treaba era gata. Dup\ o bun\ afumcu cazanele lui Scaraoschi, în care fierbea smoal



cu cazanele lui Scaraoschi, în care fierbea smoalMare, str\zile Golia [i L\pu[neanu erau netedela ploaie, ca oglinda, f\cînd tîrgove]ii s\ mpicioarele, mamele s\ strige copiilor porni]i sprla asfalt ”, iar birjarii s\ ocoleasc\ centrul, de“dezghine” caii. Ca s\ mearg\ de la Mitropolie l

prin Langa [i Sfîntul Andrei, dublînd pre]ul.

La dreapta, pe col], hotelul D’Europe unde a locuit H(Ilustrat\ din 3 ianuarie 1908)

din aprilie 1886, aduna pu]inele ei economiimarele Paris. Ambi]ioas\, prin munc\ titanic\inegalabila Hariclea Darclée, “La Diva Ilustra ”,Carpa]ilor”, care, la începutul lui decembrie 1



Ca pa] o , ca e, a ceputu u dece b escena Operei Mari din Paris. Anun]înd evenAlecsandri, aflat acolo, scria unui amic din ]aromân\ pe cerul artelor ”. Vestea o d\dea [i gFoaia...” sub titlul: O planet\ român\ (4/18 de

Au urmat marele teatre din Millano, Rom

Madrid, Rio de Janeiro, Montevideo, New Yocunoscut [i a colaborat cu vesti]ii compozitori VGomez, Giacomo Puccini - pentru care a [i deveNeuitînd ora[ul muzicii [i al Conservatorului utalentul sus]inînd emo]ionante duete cu Ma

Iamandi (Nouvina) - alt\ ie[eanc\, celebritate ecu talentata profesoar\ de pian Zoe MConservatorul ie[ean (ca la 15 aprilie 1884 îRoznovanu), de cîte ori sosea în ]ar\ se întorceGazetele îi vesteau sosirea precum “Curiseptembrie 1889, care îi anun]a prezen]a la POdessa, de unde “peste c`teva zile are a sosiseptembrie d\dea un “Mare Concert” la Teatrsal\ de spectacole ie[ean\, dup\ arderea TeatruCopou, (17/18 februarie 1888). Fiind situat\ în România (fostul han Petrea Bacalu) , lumea care

sal\ a r\mas s\-l asculte afar\, prin ferestrelepl\tind locantierului cel mai original tip de “biletul de stat în ograd\” .

f f

la Ia[i nu aveau nevoie de prezent\ri. Ajungea dacela din ianuarie 1896: “Darclée la Ia[i” publicat îEntuziasmul cuprinsese ora[ul. ~nt`lnirea cu cefiind considerat\ o mare s\rb\toare, tineretul “a



a veni la teatru în ]inut\ de gal\. Spectacolul, opau fost sublime” ( Iulia D. Dinu, Sunetul era lumin

Sosit\ pentru o cur\ de struguri, petrecea o panului 1936 acas\, sus]inînd activitatea AsProp\[irea Cotnarilor , la care a subscris. Seara,

Europei ”, septuagenar\ (1860-1939), cînta la pis\tenilor ce o ascultau ca pe o zeitate.

III. Ne plimb\m pe Strada Mu

Unde magazinele erau s\li muzicale, iar uAlexandru L\pu[neanu estrad\ de concer

L a fel de istoric\,

b\trîna zidire ur-m\toare (nr.30/ 18),de dup\ hotel, pro-prietatea lui IoanStrasshoffer (“Curi- erul Foaia...” 29

februarie, 1876),ad\postea prin aniil870 cea mai elegant\

bolt\ se g\zduise Biroul Centralu pentru Moldcasa Strasshofer No.663 ), a societ\]ii de asiAssicuratrice din Triest , oferind moldoveniloprotec]ie contra incendiului, grindinei [i accide



p ] g [(“Progresul” , 17 aprilie 21863).

Vreme de peste o sut\ de ani sub bol]ile tava celor vreo trei pr\v\lii, ocupate înaintea d\rmLibr\rie, o unitate CEC, de un atelier fotograteatral\ -, au r\sunat nenum\rate piane, pianin

cutii muzi-cale: aristoane, sim-fonioane,patefoane [i chiar primele magneto-foane (T1970), încercate în cochetele magazine muperindat pe acolo. Unele aveau chiar mici ascultarea ultimelor melodii înregistrate pe d

benzi de hîrtie, sau pl\ci de patefon, spre mtinerilor melomani [i a muzicienilor ie[eni compozi]iile în magazinele str\zii L\pu[neanupianista Kapucinska Renelt, Eduard Caudell(bun\oar\ Antonio cu valsul “Vis [i realitate”, o

E. Mezetti [i chiar istoricul A. D. Xenopl autorumelodiei “Unde e[ti ?” (“Evenimentul ”, 22 decemera prezent, cu toate c\ locuia la Boto[ani, [capelmaistrul Muzicii militare a Regimentuluiautorul a vreo 400 de melodii. Moartea sa, înprovoca mare durere ie[enilor. Nu lipseau nici George Enescu, ie[ean în perioada r\zboiuluivizitator frecvent al magazinelor de instrume

Cl\direa înalt\ cu trei nivele (de la vechiul n

Colaborator pre]ios al dic]ionarului - cum m\rpoetul Mihai Eminescu cunoscuse [i vizitase, dea lui Petrache Mavrogheni - o vreme, Hotel delui Christian Reinike prin 1847, iar de urma[ii



[chiria[ului, Haymann Tiktin (l880) [i apoi lui Em în 1903). Reparat\ de M. Wachtel, proprietarual vechii zidiri, avea la parter cîteva pr\v\lii lcare Magazinul Conservatorului , condus în tim[i dup\ primul r\zboi de doi întreprinz\tori fr

Mihail Bra[cu (Blaska). Mai mult ca oriunde, înstr\luceau tot felul de instrumente muzicale: piane cu coad\, contrabasuri, violoncele [i al\muteancuri de pl\ci [i partituri - unele din edi]ii pavea [i un atelier de reparat instrumente muzi

de un ceh. Fiind un basist recunoscut, primorchestra alc\tuit\ de George Enescu prin decempoveste[te Radu T. Constantinescu, fostConservatorului ie[ean, la îndemnul lui Braduminic\ diminea]a” mai mul]i instrumenti[ti

magazin [i cu “l\mpile aprinse [i obloanele“muzic\ de camer\ [i de promenad\ ” (Tem\Aceast\ activitate continu\ [i dup\ r\zboi, dar m în ]ar\ era mare s\r\cie [i amatorii de instrumtot mai pu]ini. Mul]i dintre tinerii instrumenti[pe fronturi. De aceea trebuiau forma]i al]ii. Pe în cuprinsul magazinului lui Iosef Bra[cu din strnr. 32, studen]ii puteau s\-[i exerseze temele încerce noile instrumente [i partituri, duminica

prin fereastr\. ~n duminicile acelea, dup\ Lapu[neanu devenea o uria[\ estrad\ muzical\, Suita apelor [i Foc de artificii ale lui Haendelcompozitorilor locali. Urca]i pe un scaun e



publicului, s\-i vad\ [i s\-i aplaude sutele de plis\ asculte prezent\ri, biografii [i scurte inAuzindu-le mereu, unii dintre ei, copilandri orizont, crescu]i în lumea sordid\ a mahalalemuzica le cucere[te sufletul [i începeau a o

muzicieni [i ascult\tori tr\iau clipe de mare buccompozitorii s\ dea la iveal\ alte melodiiascult\tori, ce `ncepeau a purta o chitar\ dpartenerele cu mici serenade, cîntate din mfamiliariza cu instrumentul rîvnit, Bra[cu îi adun

în ograda bisericii sau în fa]a magazinului, dîndgratuite - pe care rivalii le socoteau reclam\, fdeveneau clien]i...

Frumoasele melodii devenite populare, iorchestra unei gr\dini, se reluau adesea din

întreaga coloan\ de la Tuffli [i pîn\ la Ermacovtimpul [i cmagazine maceea[i stradChitara - 1duceau lips\

avînd [i ele corzile pentrcobze [i mand

r\toarelor tr\iri ale str\zii L\pu[neanu, magazsimpl\ Agen]ie teatral\ sus]inut\ de Mili Brap\strau specificul magazinele Fotescu la nr. Muzical\ la nr. 24 Aveau îns\ vad mai dep



men]inîndu-[i atelierele pentru a întip\ri chipplimb\re]i. Inventariindu-le, un ghid de prin 1vreo cinci ateliere: Haberhauer, Gusti, Luvru, Pcare concura celebrul Weiss din Pia]a Unirii. Made glorie ai lui Bra[cu, func]ionaser\ vreo [ase

Regal, Sigmund Packer, Foto Rembrand, Launa(C\l\uza ora[ului Ia[i,1923)

Ascult\m cu autorul Luceaf\rului : Ce te l

Od\ile parterului cl\dirii de la num\rul 32magazinelor muzicale de pe vremea cînd la IaMihai Eminescu. Cumplita suferin]\ l\untric\ die[ean\ (1884-1886) [i-o alina intrînd în magadin casa lui Tiktin, La Cosma, pe col]ul str\ziistrada Sf. Neculai (Vasile Conta) ori în acele de(Cuza Vod\). Despre o astfel de vizit\ î[i aduct`rziu, muzicianul I. Kaufman - Gala]i: “Eminela magazinul nostru de arte [i muzic\ din Ianem]e[te [i ve[nic despre poe]ii celebri german

g\se[te f\cînd corectura la o roman]\, ce o trimela tipar. Se apropie [i cite[te titlul «Yre » romanDorian (pseudominul meu). M\ roag\ s\-i cînt m

(Magazinul a func]ionat în casa Tiktin din stramai sus la num\rul 7, cît [i în strada Golia nr din fire, Eminescu vine spre mine ca niciodat\m\ roag\ s\-i cînt din vioar\ «Ce te legeni c



cîntat de mai multe ori de-a rîndul f\r\ s\-[i dasupra muzicii. ~ntr-una din zile, numai ce-l auîn]eles Skeletti, minunat\ poezie muzical\ musikalische Dichtkunst...).»” (C. Botez, OmEminescu, Gala]i, 1909). Cîntecul era în vog\. ~l c

b\trînilor, vioristul Gheorghe Borteanu [i chBarbu, vesti]ii l\utari ai gr\dinilor de var\melancolici mul]i dintre acei care `[i g\seau tr în nemuritoarele versuri:

“-Ce te legeni codrule,/ F\r\ ploaie f\r\ v`nt,/ Cu c

- De ce nu m-a[ leg\na,/ Dac\ trece vremeaZiua scade, noptea cre[te / {i frunzi[ul mi-l ~n magazinul de instrumente muzicale g\s

atunci cînd cumplita lui suferin]\ îl smulgea“~ntr-o zi c`nd boala i se agravase, îl v\d intrînd b

“Rettunmich (Ajutornimiceamul]imsta]ion

magaziL\pu[necu ap

pe dînsul; evitau îns\ pe cît le era cu putin]\ aTocmai avusese loc un asemenea incident [i so]uindignat, alergase dup\ poet, care s-a refugiat îmagazin. “Dup\ pu]ine explica]ii str\inul [i-a ceru

~



scuze” (Corneliu Botez, Omagiu...). ~n]elesessuferin]a poetului. Trasul cucoanelor de turnursau cioc\nitul cu cîrja în perni]ele sau cartoanelce le m\reau partea dorsal\ erau practicate dmul]i. Dorin]a b\rba]ilor de a avea nevast\ gras\

plin\, pentru a face copii s\n\to[i, - c\ci ftizia f\ceravagii - le determina pe unele dintre ele s\ adoptmoda cre[terii volumului cu tot felul de anex în[el\toare. Din acest motiv b\rba]ii eranemul]umi]i [i le nec\jeau [i ca s\ nu fie p\c\li]i c

cine [tie ce “f\c\tur\” înainte de cununie trimiteana[a s\ inspecteze aleasa [i s-o m\soare. Ziarele scandaluri ivite chiar în noaptea nun]ii, cînd mir în loc de o fat\ “tolo[can\” , o biat\ “sl\b\tur\” . Erapîn\ mai încoace : “nevasta s\ fie gras\ [i frumacas\” . Spre deosebire de fetele de la ]ar\, care cîmp, acelea din ora[e, stînd mai mult în cas\ ladesea se îmboln\veau de ftizie (tuberculoz\).

Pe atunci [i carnea cea mai c\utat\ în m\cel\riiTot în cl\direa lui Tiktin a str\lucit, într-o vr

Hirsch [i Finke cu articole muzicale, [i de pape

urm\ cu mobile de art\, elegante, cum sunt pentru Teatrul Na]ional (1896). Prin firm\ se edimuzicale, ale c`nt\re]ilor ie[eni, a[teptate cu

marele pian din mijlfericit\, zbura cu a[teptînd pe Mihai le cînte, vis\toare, l î i i l



lumînari, iar el tv\zduhul stelar, s\ le într-o mîn\. [i ]igasingur\... ~n fericitellui vie]uire ie[ean\ (1

Cu prilejul cutreml977 - care a dasistematizatorilor - se pierdea [i c\su]a joas\ dinBanu, retras\ de la strad\ [i purtînd num\rul vapoi 22), unde fotograful Siegmund Packer, f

pelicule Agfa, Lumier, Veraxs, Mimosa, Kodakchipurile str\bunicilor pe vremea cînd erau tin[i încrez\tori în viitorul nepo]ilor. Executa fotogm\rci, c\r]i po[tale [i-n m\rime natural\. Imoso]ilor Frantz Martin Kiesser [i Maria Kiesser.prin iunie 1893, de la Constantin N. Drossu (usenator N. Drossu), ca [i terenul al\turat cu nconstruind o cl\dire cu etaj dup\ proiectul arhi(1895). Aici f\cea vîlv\, pe la sf`r[itul anului l8de Bere, unde cînta baritonul chitarist Ionic\ Blui Barbu Lautaru -: “De-a[ mai trage cît am tra

m\ las” sau “Foaie verde de n\ut / Vin boierii lalta de f\cut ./....” Berea ]î[nea spumoas\ prin [igura c\rora se a]ineau înseta]ii cu stacanele u

Socotind vadul prielnic, la începutul lunii într-o odaie friguroas\, deschidea un Ateliersplendide cadre ofi]erul de avia]ie Gheorghe 1982), renumit fotograf al Flotilei I de InformS i li t î l \ i i l di i (d



Specializat în lucr\ri aeriene, luase din avion (dimaginile Ia[ului acoperit de ape în iunie 1932 (1832). Alc\tuind un album, îl d\ruia regelui CaMihai, musafiri ai Ia[ilor, la 2 iulie. Tot Cheeditorilor de ilustrate vederi aeriene cu Palatulu

Gara, Strada {tefan cel Mare, Universitatea, {cPia]a Unirii, pe care colec]ionarii cartofili[ti le aduio[ie, plîngînd dispari]ia centrului istormitropolitului Nicodim fotografiase [i m\n\stir

Pensionat din avia]ie, în anul 1942, s- a cons

din strada L\pu[neanu, ]inut pîn\ la refugiuPreocuparile fotografice le mo[tenise de laChessler, fost ucenic al vestitului artist Carol PoO parte din bogatul s\u laborator se p\straCreang\ num\rul 48, unde a tr\it pîn\ în 21 ianteancurile de cli[eie [i pl\ci (de sticl\), cît [i iubcu picioroange r\mîneau orfane. Se salvau docli[eie depuse la Arhivele de Stat ie[ene, de Chessler - octombrie 1983 - la `ndemnul autorde activitatea p\rintelui, dar ajunsese prea tîr

...{i-l auzim cîntînd la Baro]i

Ca [i cum n ar fi fost destule templele de

Frecventat de boema Ia[ului, adesea îl c\utaEminescu. Despre o asemenea vizit\ din anipoveste[te ziaristul [i actorul Emanoil Manpoetului : “Luam obi[nuit masa, ca abonat, B ]i di t d L\ t d d



Baro]i, din strada L\pu[neanu, peste drum de biserica Banu. Clientela restaurantului era mdin profesori. Localul era un fel de loc de întîlnc\ci începînd de pe la 6 seara, chiar cei cari nu ls-adunau, unul c`te unul, ca sa mai stea de vor

de Uricani ro[...

La dreapta, ber\ria Elysée (fost\ Bragadiru), în (cu firma Ifrim), iar la stînga casa Tikt

Eminescu, la al c\rui «Bine v-am g\sit» îi r\spplini de voie bun\ «Bine ai venit», l\sîndu-l s\s\u de predilec]ie, lîng\ una din ferestrele ce d\B\trînul Baro]i venea cu grij\ s\-i ieie comanda [îi punea dinainte sfertul de ro[ior Dup\ ce



îi punea dinainte sfertul de ro[ior... Dup\ ce dou\-trei guri din pahar, Eminescu începea s\-[din acea zi, despre lucrurile v\zute ori auzite [i nou.. Din acestea mai ales, de foarte multe ordiscu]ii cu care atr\gea aten]ia [i interesarea c

acesta [edin]ele de la restaurantul Baro]i devenmai ales prin prezen]a lui Eminescu [i prin fcare influien]a discu]ia. Dac\ cumva anima]pronun]at\, cîntul numaidecît lua locul disccînt\re] nimeni dintre noi, dar în surdin\ - fiindc\

spre strad\ - mai to]i ne puneam vocile la conttotdeauna cîntece populare [i vesele, c\ci Creera cu preferin]a lor. Eminescu cînta [i el cu dchiar”... Uneori “cînta Ce te legeni codrule [i vocsecund vibra de o emo]ie cald\. El flutura din negre [i mari se cl\tinau în un feliu de ritm pe u(“Ora[ul nostru”, nr.10, 1928).

Ducînd dorul amicilor, în 15 august 1885,tratament în sta]iunea Liman-Odessa, le scNovleanu : “Salut\ri, multe companiei caloBarothy, cuibul negru de suspiciuni asupr

c\lug\resc al celui ce semneaz\ cu toat\ afec]ial t\u M. Eminescu”(Ope

Despre acele momente î[i amintea [i N. A. Bo

Vizit\m Gr\dina Prim\riei - a teatrelor [

Peste drum de ctitoria Banului mai jos de



Peste drum de ctitoria Banului, mai jos deStomatologic\, vreme de vreo 40 de ani, pîn\ unde-i acum Cinematograful Tineretului, exiGr\dina Prim\riei , înfiin]at\ pe vremea primGusti (1865). Din îndemnul s\u, fostul cimitir p\

Banu, trasnsformat în maidan n\p\dit de gunc\ru]elor din vechiul medean (pia]a) Sf. Spiridoarbori [i flori. Prim\vara locul era de nerecunosc înmiresmat de straturile cu flori, pe seama c\scoseser\ vorba c\ le parfumeaz\ noaptea un onumai ca gr\dina s\ fie f\r\ seam\n. {tiread\dea”Gazeta de Iassi “din 15 iunie 1867, conorganizare, de[i nu era prea mare. L\rgit\ plocului hanului lui Gheorghe Coroi, din Uli]a d înzestrat\ cu b\nci, un chio[c pentru fanfara G\r[i cu o ber\rie, noua gr\din\ devenea un loc

cîntînd [i fanfara militar\, pustiul bîntuia prinSf`ntului Spiridon. Ie[enii cu mic cu mare, dGr\din\, se instalau pe b\nci, tî[tuiau hoarrezema]i de speteze, ascultau interesa]i cîntecemaistrul le înf\]i[a cu explica]ii despre game, ch

“istorii” muzicale, spre necazul locantierilor, nedap\ruse noua pasiune a dragilor “iubitori de spentru dezbateri publice [i salon de expozi]if f l l l l

vara anului 1876 înfiin]`ndu-se dou\ teatre dGr\dina Chateau aux Fleurs din uli]a Golia, iar Prim\riei . Primite cu pl\cere de tîrgove]i, le frecvepetreac\ cîteva ceasuri vesele pe seama farselovodevilurilor prezentate de cele dou\ trupe ale Na



vodevilurilor prezentate de cele dou\ trupe ale Naconduse de actorii Alexandrescu [i Arceleanu.

Uneori, printre vizitatori se afla[i poetul Mihai Eminescu, cronicarartistic al gazetei “Curierul de

Iassi ”. Asistînd la spectacolul din24 august 1876 avea s\ scrie : “Nuîncepuse a însera bine [i publicul venea în Gr\dina Prim\riei spre a ocupa mai de timpuriu locuri, astfel

c\ pe la 8 ½ ceasuri nu se mai g\sea un singur bilet. Precum vedemTeatrul de var\ este îmbr\]i[at depublicul ie[ean, drept careAlexandrescu î[i pune toat\ [tiin]a a-i satisface dorin]ele, iar acesta înschimb a-i da tot concursul s\u”. ~nnum\rul ziarului din 3 septembrie consemnGazetarul ap\rea pe aleile gr\dinii nu numaitrupei de teatru, dar [i pentru a întîlni muzVeronica Micle, veche “cercet\toare”, prin t`rg

a[a cum m\rturisea, în schi]a sa Plimbare de Ma1872): ~ncep`ndu de la 6 ore spre 7 sera, o lumcu valuri prin toate p\r]ile; pe cutare strad\ ve

[i suspin`nd : “doi ferici]i se plimb\”. ~ncheia plimb\rilor: {i ce este alta via]a aceasta, deccontinu\, a c\reia ]int\ este fericirea, care fiind po tot c\ut\m [i dorimu. S\ ne plimb\m dar pîn\ n

c\ci adev\ru e c\ :



c\ci adev\ru e, c\ : ~n toat\ via]a tainicu [i dulce/ Prin lumi de visuri c\l\torim

Odat\ îns\ lîng\ o cruce, / Pentru vecie noi ne oprim!” Semnase

Povestind o nefericit\ întîmplare de dragRendez-vous semnat\ tot de Corina, în gazet1872 m\rturisea c\furi[ate prin Gr\dinaa nu fi observate de

[i-o marturisea [i înmartie 1876, adreEugenia Frangolea dzilnic o plimbare pCopou pîn\ la palat [i ce fac f\r\ întreruvreme frumoas\”.Copou, L\pu[neanu [ însemna o mîngîiere pnec\jit\ [i înstr\inat\

so]ului, Profesorul {tefan Micle (august 18

poetului la Bucure[ti. Aflat\ pe traseu, în 17scria poetului c\ v\zuse arz`nd Palatul Cur]ii D

Peste cî]iva ani ie[enii, aduna]i cu sutele î



L\pu[neanu, pe Strada de Sus, în balcoane, pecopacii din jur, zbura tot mai departe, pe b\trînvestea frumosului vals al Dun\rii române[ti...”(Gr

Cochet\, cu rondouri de flori [i alei de ca îngrijit\, cînd mai p\r\sit\, dup\ priceperea prde mult\ vreme `n ochii negustorilor [i loca

Intrarea în fosta Gr\din\

înghesuiau spre noua zon\ central\ a tîrgului, pdin jurul Palatului domnesc (alc\tuit\ odinioarPodul Vechi (C. Negri), Sfînta Vineri (AnastasieJos [i Gr. Ghica).

Începutul avea s\-l fac\, în vara anului 1905, p



Începutul avea s\ l fac\, în vara anului 1905, pBragadiru ridicînd la strad\, un fastuos local co

(„Coloseul Bsucursal\ aDeschis la 9 i

inaugurareaprecedent\ - o gustare covreo 100 deorchestra c

muzicant alBorteanu - num\rul 33- spate [i o gr înzestrat\ cucabine. La inportalul elega

Spre laudVirgil H\l\clucr\rii, cl\asem\nare în

mult\ vremestr\zii L\pu[n

evenimentul, încîntat, la 16 iulie trimisul

Ilustrat\ editat\ de Dacia(P. Iliescu [i D. Grosu)

Prim\riei, pe baza cererii sale din 12/27 aprilifiind preluat apoi de Societataea Cultul Erdeschidea aici cinematograful Mircea , dar în 14 mai 1920 lua foc [i acesta, tot de la cabi

p\l\l\ile întînzindu-se pîn\ la palatul Cuza,



p\l\l\ile întînzindu se pîn\ la palatul Cuza, libr\rie I. V. Ionescu. Pentru a se îndep\rta foc- celuloidul filmelor - planurile refacerii prevecelor trei cl\diri: ber\ria, cinematograful [i lib

Fiind ad\postit\ în locant\ [i redac]ia Via]a R

tipografia Dacia , în care ap\rea revista, focupierderi `nsemnate. Pentru revist\ era al doiledin uli]a Golia produs în 1915. Aranjat\ la etaj, îredac]ia avea o fereastr\ c\tre trec\toarea Banudin dos, pe o scar\ lung\ [i abrupt\ ”, iar la mij

mas\ larg\, “cu fotolii [i scaune de jur -`mprejur “Garabet Ibr\ileanu, Mihai Sadoveanu, George TTeodoreanu, M. Sevastos [i celelalte umbamintirilor. Prin 1922 cl\direa era ref\cut\, ddevastator din septembrie 1921, cînd redac]ia plocalul cu ghinion [i se muta în casele lui P\curari 4, apoi în curtea Creditului Urban - unMihai Codreanu - [i la urm\ în strada Vasile Alla Tipografia Na]ional\ condus\ de I.S. IonescAmintiri de la Via]a româneasc\ ).

Odat\ cu rezidirea cl\dirii, inginerul M\

constructor, ridica al\turi, pe locul intr\rii la Grun blocule] în stil moldovenesc. Noua ber\rie se

dar nu a rezistat nici ea decît pîn\ în noaptea 1926, cînd alt foc i-a pus cap\t. Din nou se ref ber\ria Elysee (1927). Firma lui Bragadiru î[inorocul în Pia]a Unirii.

{irul de incendii nimicitoare iscase zvonul cbî t it d d h il l î î t ]i î



{ bîntuit de duhurile celor înmormînta]i în (existent de prin 1743). Revoltate împotrivaperzanie, oplo[ite pe locul lor de îngrop\ciune

Lupta pentru p\strarea cimitirului se ducea în

poetului Costache Conachi, av`nd aici gropni]a de Regulamentul Organic, biserica [i gropni]avechea uli]a Sîrbeasc\ trecînd pe al\turi, spre bMaicilor [i biserica Sf. Ilie. Cu timpul croindu-seprin cimitirul dezgr\dit [i pu]in gospod\rit, par\s\rit r\mînea în prad\, la marginea ogr\Mihalache Pa[canu - abia a[ezat aici, prin cumphatmanului Constantin Palade (1832). ~n timpul Organic - prima legiuire de organizare în sconducere unitar\ a celor dou\ principate1 ianuarie 1832 - generalul Kiseleff pre[edint

(1829 -1834), luînd mai multe m\suri de îmbucapitalei, cerea Ob[te[tei Adun\ri s\ înfiin]ealimente spre a nu se mai vinde, la întîmplaacest prilej Sfatul Muni]ipal - institu]ia deor\[\neasc\ - înfiin]at din 1832 [i transforma

martie 1833), propunea, drept pia]\, locul cimi îmburuienit, pe care se aruncau necur\]enidispl\cut\ nici familiei sp\tarului Cantacuzin

d i \t t i i t \ S î \

Decedînd, la 1 februarie 1849 - [i odihnitSmaranda (Rudolf Su]u) - sarcina ap\r\rii cimpe seama fiicei sale: Cocu]a, c\s\torit\ apoi cuVogoride (caimacamul din 1857). Neîmplinind

dughenilor promise, epitropii o reclamau generi l R i i it di t l Di il



g p , p p gcomisarul Rusiei, numit pe[edintele Divanuril(1854). Ca s\ se mîntuie de bucluc Cocu]a mufamiliei la }ig\ne[ti (“Spicuitor în ogor vecin”,Ie[ind vorba, dup\ r\zboi, c\ prin ]intirim u

stafiile, un locantier adus în pragul falimentus-a pus la pînd\. {i într-adev\r, pe la miezul nocîrd de ar\t\ri îmbr\cate în alb [i cu obrajii ]on]oroiul pe un fel de scen\ înjghebat\ din mRecunoscînd printre n\luci pe angaja]ii ber\rie

din Pia]a Unirii, le-a ie[it în cale cu toporul. Speluat-o la fug\. De[i s-a rîs, mult, de întîmplarmai dat ghes [i ber\ria devenea cinematografuRoxi (1933), Capitol (1940) [i Tineretului dup\ care exist\ [i ast\zi p\r\sit, pe vechiul loc revendicat de Epitropia bisericii Banu.

Din cauza deselor falimente, partea din spr\mas pustie pîn\ prin anul 1925, cînd CaMeseria[ilor î[i propunea ridicarea unui dispPrim\ria îi cedase locul, pe care arhitectul C. Is\ ridice Palatul Asigur\rilor Sociale cu cabine

centru radiologic [i un mic spital la etaj. Sc\patsistematiz\ri, ad\poste[te Policlinica Stomato(1926), la care spre lauda slujitorilor ei în ha

Separat dtografului, btectului M\rmici magazi

unele antit hi



acestea, chipasaj, spreod\i]\ unde-idup\ ultimu

antic\ria Prometeu. Lungu, un elegant, cunstuden]ilor

oarecare “torial\” , mma[ina de cursurile unte. Pere]ii pdoar de vreo

c\ptu[i]i cu rafturi doldora de c\r]i la pre]ul uniindiferent de con]inut [i de m\rime. O halb\ deun leu [i jum\tate. Stabilise acest pre] ca s\ negocieri [i întrerupt de la “activitatea editdr\cesc, pe ma[in\. Fiindc\ în od\i]\ clien]ii se î

praznic, unii coco]indu-se pe sc\ri pîn\ în tavanafar\ la o mas\ învîrfonat\ de tip\rituri oficpasionat: George P`nzaru, “c\l\uza mun]ilor ”, e

s\ bucure cu ele pe acei care le duceau dorul. Etotdeauna cu surîsul pe buze [i “niciodat\ practica îndeletnicirea într-un stil cu totul “perss\-l caracterizeze fostul s\u tovar\[ de bran[

celor nevoia[i, ce nu se mai îndurau s\ se despdîndu le o pe datorie cu încurajarea : “Las\ c a



[dîndu-le-o pe datorie, cu încurajarea : Las\ c-amata cînd ai s\ ai parale!!” ~n timpul r\zboiuluc\r]i r\ni]ilor din spitale, ducînd la patul lor, tip\rituri, pentru alegere. Imediat dup\ ultimul

la Biroul de Turism Sindical, înfiin]at pe col]ul sL\pu[neanu - local ocupat mai tîrziu de cofet\rprin institu]ii [i fabrici poftind tinerii la excurMun]ii Ceahl\u sau Rar\u cu transportulpl\tit de Consiliul Sindicatelor. Plecarea

se f\cea sîmb\ta dup\ amiaz\, din GaraMare, unde la peron a[tepta un tren saum\car un vagon special cu organizatorulradios, pe scar\. La urcare, fiecare turistprimea - din partea Comisiei de Turisma Sindicatelor - o pung\ cu hran\ rece(ou\ fierte, brînz\, costi]\, ro[ii, ardei [io sticl\ de vin), urmînd ca la caban\ s\fie o mas\ cald\. {i ce necajit era cînd laCîmpulung r\mînea doar cu vreodou\zeci - treizeci de turi[ti, din cei vreo

100 urca]i în Gara Ia[i!!! Unii “[mecheri ”,veneau doar s\ ia pungile [i coborau pe cealalt\ înaintea plec\rii. Al]ii cu treburi pe parcurs, pr

Neosturis

sau Piatra Craiului, ca pe marile bulevarde. Sefocuri de tab\r\ [i concursuri, premiind cî[tturistice [i dulciuri din rucsacul s\u, ve[nic greuinima lui larg\ a încetat s\ mai bat\, “b\dia G

anonim în lumea umbrelor (16 septembrie 200cunoscu]i au lacrimat [optind : “S a mai dus



cunoscu]i au lacrimat, [optind : S-a mai dus marii no[tri contemporani!!”

A[a cum î[i amintea academicianul Constanvolumul Caietele privitorului t\cut [i la o dis

str\zii Lapu[neanu (26 iunie 2002), zona avtradi]ia anticarilor. Mult timp în fa]a Gr\dinii Pa cinematografului, au oficiat b\trînii buchinipe trotuar micile lor dulapuri cu c\r]i str\vechi, îse opreau c\rturarii, studen]ii [i eleviii, uitîn

Printre ei î[i încercase norocul [i anticarul Israel Cu în schimburi de c\r]i cu parteneri din str\in\tatela Ia[i tip\rituri ieftine din marile centre europen

Prin 1946, peste drum de cinematograf ePygmalion a lui Akerman, editoarea volumumoral\ practic\ de Tudor Arghezi.

IV. Parcurgem strada MARILOR

Povestind despre o cas\ de demult

Dep\[ind Gr\dina Prim\riei, într-o mic\ gh

l t d ( \ l 37) fi \ it

st\pînirea Creditului. Chiar [i sediul din stradacump\rase tot pe seama unui împrumut f\cut de uGhica, fosta proprietar\ a casei lui MihalachePa[canu folosit\ ca Palat domnesc între anii 185

Birourile Creditului instalîndu-se la etaj, parterului primeau bogate [i elegante magazine



parterului primeau bogate [i elegante magazineMaugush, un luxos magazin de bijuterii [i libr\r în anii ultimului r\zboi, cînd deasupra Liga deschal Uniriii, adunînd m\rturii valoroase din vechile s

Cl\direa aceasta avînd [i ea o poveste lung\, în volumul Palatul Marilor Uniri, publicat de autmerit\ a fi m\car par]ial, cunoscut\ prin cîteva

Construit\ la începutul veacului trecut, într-gr\din\, avea megie[i la r\s\rit: locul Bise

cl\dirii, între anii 1806–1808, pentru primul sCatargiu, mare logof\t pe vremea domnitorului la acesta, trecea hatmanului Constantin (Consta

Scoas\ la mezat (30 octombrie 1831), pen

urma[ilor minori, zidirea s-a cump\rat în 18Mihalache Cantacuzino Pa[canu pl\tind vreo



Mihalache Cantacuzino Pa[canu, pl\tind vreo Însurat cu Maria (Marghioli]a) Ghica, fiica lu

din Trife[ti îi las\ acesteia “casele ce le are în Ia(prin testamentul din 22 august 1851), trecînd

la începutul anului 1857. Fiindc\ nici via]a Marnu era f\r\ sfîr[it, d\ruia [i ea averea celor dousa c\s\torie – altele neavînd – [i anume Ecac\s\torit\ Ghica [i Aglaiei Plagino, c\s\torit\ M

Ultima dintre fete, renun]înd la case, prin î

ianuarie 1866, toat\ a[ezarea trecea în seamaCatrinei) Ghica (1867), m\ritat\ la 10 aprilie 183 b\ie]i [i v\dan\ dup\ so]ul Nicolae (Nicu) Ghica se sinucisese prin 1851, dup\ un aprig joc de c\mo[ia Com\ne[ti (de vreo 64.000 de f\lci sau 94

Cl\dirile din Ia[i, r\mase pustii - c\ci cucsp\t\reasa, tr\ia mai mult la mo[ia din Cehardughie, iar Catrina la Com\ne[ti - se închir1859, pentru a servi de re[edin]\ domnitoruluiCuza, fostul colonel [i hatman al oastei Moldovepersonal în capital\ ...

Unde s-a `nfiin]at Societatea Unirea

Aduna]i în casa lui Pa[canu, se sf\tuiau unianii domnitorului Grigore Ghica Vod\, aici ]inîndtinerilor c\rturari.

Una, de mare importan]\, se petrecea la 30

1856, participînd vreo 170 de ie[eni de vaznecesitatea ca moldovenii s\ în]eleag\ în acest



necesitatea ca moldovenii s\ în]eleag\ în acest adev\ratele lor dorin]e [i nevoi” . Între ei se aflaupoliticieni, boieri, negustori [i

c\rturari precum: VasileAlecsandri, Costache Negri,Mihail Kog\lniceanu, D. Ralet,Grigore Cuza, VasileM\linescu, G. Sion, N. Ionescu,Sc. Pastia…

Cu to]ii, “M\dulare de fa]\ ale societ\]ii”, g\seau “decuviin]\ ca lucr\rile s\ seîncredin]eze unui comitet diriguitor”, semnînd astfel

actul înfiin]\rii ComitetuluiUnirii (din 30 mai) sub titlul“Jurnal”, cu leg\mîntul :“Unirea principatelor sub unPrin] str\in, dintre familiile

domnitoare în Europa, afar\ de dinastiile staturilorumegie[ite” [i “Statornicirea

i it l i î ijl l b l ]\ i”

(Colec]ia D. G

Cu toate c\ mutarea capitalei de la Ia[icontroverse, ac]iunile se extindeau, atr\gînd tot m

Nest\vilit\, în anul urm\tor, ideea Unirii depornindu-se lupta înver[unat\ între sus

conservatorii antiunioni[ti. Prin februarie 1Comitetul Electoral al Unirii, format din 10 m



Comitetul Electoral al Unirii, format din 10 mse juca “P\cal\ [i Tîndal\”, dialogul politic unionist” [i “un b\trîn giubeliu”, publicat de V în “Steaua Dun\rii” (16 iunie 1856). Poezia “Mo

scris\ de acela[i tribun se recita în toate saloanstrofa din mijloc fiind pe toate buzele:“E scris\-n ceruri sânta Unire / E scris\-n inimO! Românie! La a ta m\rire / Lucreaz\ bra]uCa ripost\, ap\ruse [i poezia cu acela[i t

conservatorul Neculai Istrati -vecinul lui Mihaladin casa ce avea s-o cumpere mai t`rziu Neculaa combate Unirea :

“Scump\ Moldov\! Ce dile grele, / Ce dile trisTo]i veneticii vipere rele / Iar s\ te piard\, f\Cu ghib\cie aprind junimea, / Fac manifest

Cu minciuni negre în[eal\ lumea / La viitor……………………………….. ………………Nu suntem înc\ orbi]i cu totul / Ca a[a lesneÎncît pe basme s\ ne d\m votul / Scump\ Moldov\Sf\tuim îns\ noi din durere / P\stra]i Moldo

Fugi]i de intrigi s\ nu v\-n[ele / {-amar s\ plînge]Sus]inînd lupta moldovenilor, la 3 / 15 m înfiin]a la Bucure[ti Comitetul Central al Uni



în casa de peste drum a postelnicului NeculaRosetti, “Ce [tiu despre Unire” ). În timp ce “toaIa[i, f\r\ distinc]ie de clas\, era reunit\ pentpartizan al Unirii”, în casa vecin\ recent achizimilitar\ cînta valsuri [i contradansuri” , î[i inform“Steaua Dun\rii” din 16 februarie 1857, care pului Mihalache Cantacuzino. Neomenia vecinuluirecuno[tin]\ a acestuia pentru ajutorul primiPostelnicul, [ef al partidei antiunioniste, fiind c\s

Ionic\ Ciudin, fostul vechil al sp\tarului, cump\raCantacuzino, cu banii [i ajutorul bunului boier MDeschizînd od\ile “primei reuniuni patriot

Casa postelnicului Neculai Istrati (Foto: Paul Za

a defunctului”. Pe tot drumul, l-a condus o muoameni, (în trista zi de 3/15 ianuarie 1857), aoamgiu omului care “traversase via]a f\r\ repprieten constant al poporului în practicarea bi

ap\r\tor al drepturilor ]\rii”.Nicolae Istrati, fost ministru în c\im\c\nia lu



prieten cu consulul austriac Godel Lannoy, nu-i puc\ atunci cînd a scris bro[ura antiunionist\ “legislativ\ [i privilegiile principatelor Moldo-R

Albina, 1856, devenit\ Chestia dilei , Mihalachpublica în “Steaua Dun\rii” din 3 / 15 iulie 1856 casupra Chestiei dilei , demontînd în 21 de puantipatriotice ale adversarului [i ap\rînd Unirea f\

Victoria unioni[tilor [i a[ezarea domnitolocuin]a sa îl sufocase [i-l înver[unase [i mai mIstrati, retras la mo[ia sa din Rotop\ne[ti, unde punea la cale interven]ii la puterile str\ine [i statuie în ograda bisericii, reprezentînd Moldo

.......S-a des\v`r[it Unirea principatelor

Casa Pa[canu, devenit\ Palat Domnesc, ave

toate momentele înf\ptuirii concrete a Marii Unsale înfiripînduse planurile unific\rii pas cu

v\milor, armatelor, legilor [i, rînd pe rînd, toatdomnitorul visa marile înf\ptuiri [i tr\neîn]elegerilor dintre corifeii politici. “Mutat\ înGhi fii M i i C i (d f M

Bucure[ti, Coroana }\rii Române[ti [i “inimile a dou\ milioane [i jum\tate deromâni”. Încînta]i de

întîmpinarea entuziast\ aie[enilor – “cu zgomotoase



[manifesta]ii unioniste” , dup\consulul austriac Godel,antiunionist – [i de întîlnirea

cu principele, deputatul C. A.Rosetti avea s\ transmit\ printelegraf la Bucure[ti: “Domnul este întru totul sublim!” . Pelîng\ primirea oficial\, urmat\de un banchet în marele hotelBinder - unde delega]ia erag\zduit\ - se prev\zuse [i oserat\ de gal\, în noul PalatDomnesc (2 februarie).

Din casa lui Mihalache Cantacuzino, pleca

1859, emo]ionat, la prima întîlnire cu locuitorcare îl aleseser\ f\r\ s\-l vad\, într-un sfînt im

Întors acas\, la Ia[i, efectua conducerea celornaveta între capitale timp de trei ani [i folosinmijloc principal de comunicare [i des\vîr[ire a

telegrafic\ Cern\u]i – Ia[i, pus\ în func]ie înc\ dinlui Grigore Ghica – la inaugurarea Biroului CenDomneasc\, participînd chiar domnitorul (14 feb

Alexandru Ioan C

propunerii domnitorului Moldovei [i pentruRomâne[ti, înc\ înaintea desf\[ur\rii alegerii, printre dreg\torii cancelariilor din vechea CuÎn tumultul acelor zile cu ve[ti bune, dar [i n

luni, 21 septembrie / 3 octombrie 1859, Alexaprimea la Ia[i firmanul de investitur\, ca domniÎ



Îl aducea colonelul turc Semih Bei, în cinstea d\dea o mas\ intim\, f\r\ festivit\]i. Era prima oasemenea act nu se pl\tea bac[i[. Imediat apoi, ple

unde urma s\-i fie prezentat [i cel de investituseparat, în Muntenia, - 26 septembrie / 8 octombde colonelul Tahir, c\ci sultanul înc\ nu recuno[

Pe lîng\ clipele de fericire în palatul lui Mihalesul tr\ia [i nenum\ratele zile dureroasschimb\ri de guvern, datorit\ luptelor politicia în rîndul popula]iei tot mai nemul]umite Bucure[ti. Între 24 ianuarie 1859 [i 24 ianuarise schimba vreo 20 de guverne (9 în Moldova [i la c\derea c\rora domnitorul suferea cumplit, cnu-[i g\sea lini[tea, zile [i nop]i de-a rîndul

D. Bolintineanu –, pîn\ nu investea altul, plin deLa vremea aceea, pe ferestrele cl\dirii, spun

etaj, se z\rea adesea figura îngîndurat\ a domCuza, iar la parter barbi[onul colonelului Pisosag\i Alecu Beldiman, urm\rind plimbarea dud

lui Rudolf Su]u),În timpul deselor plec\ri la Bucure[ti sau r\mînea doamna Elena Cuza, s\-l suplineasc\.

[i Anul Nou împreun\, primind la Palat ur\tor împ\r]ind copiilor daruri [i pitaci, f\r\ a lipsi [i de în marele salon, pentru prietenii, mini[trii [i înveni]i s\-l felicite pe domnitor care, în ziua de Sf.

o recep]ie oficial\ în Palatul Administrativ (CurtAmîndoi au s\rb\torit prima Aniversaî d l l l d f



participînd la spectacolul organizat de ofi]eriactorii ie[eni, pe scena Teatrului Na]ional din zilei de 5 ianuarie 1860. Sala, plin\ de publi

întîmpinat cu însufle]ire [i c\ldur\, cîntînd împr[i orchestra Imnul Na]ional: “Azi e zi dPretutindeni str\fulgerau focuri bengale [spectacol au a[teptat musafirii, arti[tii [i spectviziteze cochetul Palat Domnesc, din fa]a bise

Ziua de 24 Ianuarie, urmînd s-o s\rb\torecapital\, miercuri diminea]a, 20 ianuarie, domla drum. (“Monitorul oficial”, 21 ianuarie r\mînea Doamna.

Anun]at\ cu 101 lovituri de tun (la 5 ianuanumai 21), slobozite în zori (ora 7), de pe espl

Administrativ (Curtea Veche), din Ia[i, s\rb\toar începea cu un Te–Deum la Mitropolie. Al\tuguvernului, consulii str\ini, ofi]eri [i credincidoamna Elena. St\tea modest\ lînga tronul dom în t\cere slujba. Era privit\ cu admira]ie de o

t\ria ei – [i cu dragoste de popor\nii ce se înghDup\ slujb\, “În\l]imea Sa s-a dus la Palatîncongiurat\ de Eks. Lor Domnii Mini[tri, au p

noastr\ Român\! (“Monitorul oficial”, 25 ianora 1 prezenta felicit\rile [i Corpul Diplomatic

Din ini]iativa lui Mihail Kog\lniceanu, pentruorice umbr\ de separatism moldovenesc, începîn

se renun]a [izilei de 5 iad î d “



derîndu-se “aianuarie. Spreprincipele so

în 22 ianuarIa[i pîn\ înfiindc\ tocmaguvernul [i treEra o vreme cîa înfruntat vislupi fl\mînnecru]\tor, daDup\ festivit\

Semnînd oacte [i decrete

noastr\ re[primind transmi]înd oprin acela[i t în fericita

decembrie 1861, cînd putea vesti popula]iacceptarea unific\rii [i de c\tre Înalta Poart\din 20 noiembrie / 2 decembrie 1861.

biroului din Palatul Domnesc, semna MARELE Aa[ezat la temelia ]\rii pentru totdeauna:

“PROCLAMA}IA ÎN|L}IMII SALE C|TRE POPUNIREA ESTE ÎNDEPLINIT|! NA}IONALITATEA

ÎNTEMEIAT|! Acest fact m\re], dorit de generaclamat de corpurilel i it h t \ld \



legiuitoare, chemat cu c\ldur\ de noi, s-au recunoscut deÎnalta Poart\, de puterile

garante [i s-au înscris la datinile Na]iilor. Dumnezeul p\rin]ilor no[tri a fost cu ]ara,a fost cu noi. El au înt\rit silin]ele noastre prinîn]elepciunea poporului [i aucondus na]iunea c\tre falnic viitoriu. În zilele de 5 [i 24ianuarie a]i depus toat\ a voastr\ încredere în alesul Na]iei, a]i întrunit speran]ele

voastre într-un singur Domn.Alesul Vostru v\ d\ ast\zi o singur\ Românie. V\ iubi]i Patria, ve]i [ti dar a o înt\ri.S\ tr\iasc\ România!

Alecsandru Ioan,Ia[i, în 11 decembrie 1861.Mai jos, subscriau cinci mini[tri din Guvern

f l d ) d

...Dar s-a încheiat [i via]a de capital\ a I

{tirea era de însemn\tate uria[\ pentru ]ar

multor moldoveni, c\ci însemna mutarea cpentru care spuneau unii domnitorul a dorit



{pentru care, spuneau unii, domnitorul a dorit întîi din Ia[i, “Leag\nul Unirii” [i apoi s-o conParlament al Principatelor Unite. Spiritul na]ionUnire a tuturor românilor într-o singur\ ]ar\ erau,

Trecînd peste durerea sfî[îetoare a multor sur\ma[i f\r\ serviciile guvernamentale, la aflarea a dat dovezile cele mai vii de bucurie a sa; toiluminate, muzicile cîntau pretutindeni [i o muînconjura Palatul principelui, c\ruia rom

regenera]ia loru, na]ional\ [i falnicul viitoru(“Monitorul oficial”, 12 ianuarie1862).Problema capitalei se discutase mult tim

Central\ de la Foc[ani [i, de[i unii consideraua[ezarea ei pe malul Milcovului (în Foc[ani), cum

înc\ din 1856, s-a ales ora[ul Bucure[ti, socotinmijlocul viitoarei Românii. La aceast\ hot\rîrdorin]a moldovenilor de a nu se stîrni [i valul munteni, opu[i schimb\rii capitalei.

Urmîndu-[i cursul, Unirea înainta, pas cu poficial” din 16 ianuarie 1862 publica Decretusemnat la 14 ianuarie, prin care ministrul finlucr\rilor publice erau în[tiin]a]i c\ “merg cu nPîn\ la mutarea definitiv\ mai r\mînînd la Ia[i

schimburile, veni]i s\-l petreac\. Urcîndu-se înt\lpici, cu care pleca spre Bucure[ti, unde era ianuarie, privea întristat ca [i acei din jur cobde pe catargul re[edin]ei domne[ti. Abia porn

Neculai Istrati de vizavi, se ridica un mare stind îndoliat cu o panglic\ neagr\. Strofe mustr\to“Moldova în 1857” adresat\ de Vasile Alecsandr



Moldova în 1857 , adresat\ de Vasile Alecsandrantiunioni[ti, ap\ruser\ pe toate zidurile, împotrivUnirii, al\turi de afi[ele cu doliu ce blestemau pie

[i condamnarea pe vecie a Moldovei la s\r\cie:“Blestemul ]\rii curînd s\ cad\ / Pe capul voBlestem [i ur\!…Lumea s\ vad\ / Cît r\u în Fie-v\ via]a neagr\, amar\ / Copii s\ n-ave]iS\ n-ave]i nume, s\ n-ave]i ]ar\ / Aici, s\ n-a

{i cînd pe calea de ve[nicie / Ve]i pleca sarbePe fruntea voastr\, moartea s\ scrie: / Du[mCruzi tr\d\tori .Cu toate smonirile [i deziluziile inerente, pop

era în]eleg\toare [i reformele î[i urmau cursuunificarea ]\rii [i concentrarea puterii la Bucur

Palatul r\mînea îns\, locuin]\ domneasc\

Pentru a men]ine leg\tura cu ora[ul tiner1 februarie 1862 în rîndul acelor “de ]inut” (provmen]inuse închiriat\ casa lui Mihalache Pa[c

Paris. În marginrea dis ]ului) Ia[i era întîmpinade mai mul]i oficiali capîn\ la bariera Socola, un

grupuri de ie[eni, cu bra]eÎmpreun\ au parcurPalatul cantacuzinesc p



Palatul cantacuzinesc pde tîrgove]i ie[i]i în calesolda]i, în[ira]i pe mar

Sosirea sa, în 20 august doi ani, provocase “o adna]ional\”. La cap“Preasfin]itul locotenentcu clerul, ministrul justgenerali care au condusde jos al sc\rii pîn\ la salSc\rile Palatului ornate c

[i ghirlande de flori [i florile împr\[tiate pe pitoresc peisajiu, prin care a trecut M\ria Sa Dapartamentele sale. Dup\ o retragere de 10 min

u[ile saloanelor [i M\ria sa a primit bPreasfin]itului” [i omagiile celor prezen]i. Seara

o mas\ de gal\, ora[ul “tot iluminat” r\sunînfanfarelor. Modest\, Doamna a[tepta musafiriBiruin]elor, cum se numea de acum, maestoasade stejar lustruit, acoperit\ cu flori, pe care u

Munteniei s-aduc\ Unirea, trimi[ii Turciei cu invedomn al Principatelor Unite [i consulii marilor s\ felicite [i s\ confirme marele act s\vîr[it cu dîr



s\ felicite [i s\ confirme marele act s\vîr[it cu dîrde poporul român.

Între 29 martie [i 13 mai 1863, domnitoru

vizit\ în Moldova, Elena Cuza îl înso]ea, ambii zile [i la Ia[i. Soseau în 7 aprilie la ora 7.15, seara bucurie la rohatca P\curarilor. Vizitaser\ castcump\rat cu un an mai înainte de la urma[ii logoSturza, pentru a avea un loc de odihn\ aproape

Ca de obicei, din P\curari tr\geau directviitoarea strad\ Lapu[neanu, pe care se ridicre[edin]ei domne[ti. Oaspetele era fericit. Primsecularizarea averilor m\n\stire[ti (trecerproprietatea Statului), efectuat\ prin legea proKog\lniceanu, votat\ de Camer\ la 13 / 25 dec

promulgat\ la 17 / 29 decembrie, fusese primitSe st\vilea irosirea peste grani]e a marilor vromâne[ti: podoabe biserice[ti, c\r]i. Se întorcea ]\rii o cincime din p\mîntul s\u folosit pîn\ atu îmbog\]irea unor institu]ii religioase de peste ho

închinaser\ de vechii domnitori averi uria[e, terde care acestea nu aveau nici o grij\, l\sîndu-le îLa Ia[i cei doi so]i g\seau clipele de lini[te du

în revist\ un batalion de infanterie, ce a[tepta îasistînd [i la defilarea trupelor. A doua zautorit\]ile locale [i pe to]i acei doritori s\-i vorbec\ “de[i locuitorii din Ia[i, mai mult decît to]i,

s\vîr[irea Unirii Principatelor…[i au f\cut mari sacnu avea posibilit\]i materiale s\-i ajute, decît odintre mo[iile confiscate, cu veniturile c\rora s\ s



dintre mo[iile confiscate, cu veniturile c\rora s\ sToamna (9 septembrie), venind din nou la Ru

primi]i cu recuno[tin]\ de s\tenii ce-i înco

mul]umeasc\ domnitorului pentru p\mîntul prRural\ din 14 / 26 august care “f\cea din trei mitrei milioane de proprietari”. Dup\ o odihn\porneau iar spre Ia[i. Duceau în suflet emo]iade recuno[tin]\ cu care erau întîmpina]i de ]\raPe tot drumul calea le era t\iat\ de locuitorii sates\-l vad\ pe “Mîntuitorul” lor de neagra s\r\cie [ist\pînului [i al boierescului”.

Mar]i, 15 septembrie 1864, la ora 3 dup\-domneasc\, înso]it\ de o mic\ escort\, ajunP\curarilor. Îl a[teptau, ca de obicei, autorit

primarul [i ie[enii. Coborînd din tr\sur\, întîmpa ascultat cuvintele înecate de emo]ie ale primTa. Cu pîine [i sare se primesc Domnii, acestaaceasta este [i bog\]ia p\mîntului nostru. Comcare ca Primariu am onoarea a o reprezenta În\

ureaz\ bun\ sosire în mijlocul ei [i roag\ pe ces\ V\ înt\reasc\ pe scaunul Domniei, ca bine sbine s\ face]i Ia[ului. S\ tr\i]i, M\ria Voastr\”!

Palatului [i de acolo a primitu defilarea trup ]inut\ mar]ial\. M.S. Doamna, de asemeni, s-a a [i salut\rile de bun\venire s-au terminatu”. (“Tr17 septembrie 1864). Vineri, pe 18 septembri

primit la Palat vizita tuturor func]ionarilor pubpentru a discuta problemele zilei [i a l\muri ac14 august, cerînd, cu toat\ t\ria, aplic



14 august, cerînd, cu toat\ t\ria, aplic împropriet\ririi ]\ranilor. Ca “un profesor deexplicat reforma din punct de vedere istoric, ec

[i juridic, ar\tînd c\ “f\r\ proprietate [i f\r\ popna]iune” [i subliniind c\ “numai de ast\zi înainva mai fi ca o vit\”. Încheind, le-a amintit a“Ia[ul a fost Leag\nul Unirei [i a multor altorare dreptul la recuno[tin]a tuturor românilor”

Venind iar la Ruginoasa, pentru cîteva clipprim\vara anului 1865,”M\riile lor” nu pierdevizita [i Ia[ul, în drum spre Sole[ti. Era pentcînd fostul colonelmai vedea ora[ulcopil\riei [i al

tinere]ii, care îid\duse aripilem\ririi [i-i s\dise încuget gîndurilemarilor prefaceri.

Peste p\m`ntulMoldovei fuseser\mari inun-da]ii [i

doamna Elena c\l\torind separat [i ajungînd maprilej, avea ocazia s\ vad\ primul efect al Un“str\in [i pustiu, de parc\ nu fusese niciodat\ cmîndre de trecutul ei. Era ca un ora[ adormit, un

lipsea cu des\vîr[ire, iar popula]ia st\tea închiparc\ era mereu în stare de asediu. Societatevînturase [i se preschimbase în cî]iva ani, plecat\



[ p ] , psau la Bucure[ti...”

C\tre sfîr[itul lunii iunie, adînc tulburat d

]eseau în jurul s\u, se retr\gea la Ruginoasa, u30 semna mai multe decrete [i ordonan]e. Era obÎl impresionase moartea mamei suferind\, ca [iaici, mergea pentru un tratament la B\ile Ems, d

Rezolvînd în lini[te unele treburi din ]ar\, dprimului ministru, N. Cre]ulescu “ca din toa(Sf.Dumitru), s\ nu mai fie închiriat\ casa din Ide re[edin]\…fiind o cheltuial\ inutil\”. Consivizite, s-ar putea preg\ti cîteva camere în Palatsau la vre una dintre m\n\stiri” .

Cererea avea [i o justificare obiectiv\. P

Ecaterina Ghica, aflat\ mereu în conflict cu ]\raCom\ne[tilor îl punea în situa]ii dificile, profit îi închiriase locuin]a. Astfel, la 1 august 1863, fa tras cu pu[ca în ]\rani a fost arestat de prefeBac\u, dar a trebuit s\ fie eliberat, la cererea

dup\ interven]ia mamei. Sup\rat, prefectuldemisia, dînd motiv opiniei publice s\-l implicePurtîndu-se r\u cu ]\ranii, ace[tia cereau s\

Preg\tindu-l pentru cei patru b\ie]i: DiGheorghe [i Nicolae – fata, Maria, m\ritîndu-seAlexandru {tirbei, fiu de domnitor – în anul 1870cerea Prim\riei autoriza]ie pentru repara]ii radi

i se impunea s\ desfiin]eze stîlpii de sus]inere a împiedicau circula]ia pe trotuar “care s-a îngua îndreptat strada”- potrivit raportului ingin



p p p gc\tre primar (8 octombrie 1870). Cu acest prilec\p\ta alt\ înf\]i[are, cu motive pseudo-gotice

mod\, cerdacul fiind reconstruit [i marcat cu(Ecaterina Ghica), existent [i ast\zi. Prin 1875 R\ma[i proprietari, din anul 1881, la 1 mai

feciori [i copiii defunctei surori, Maria {tmo[tenirea pentru o sum\ considerabil\, 2faimoasei societ\]i bancare Creditul Urban, cape rînd, multe dintre vechile a[ez\ri boiere[tidatorii, impozite [i împrumuturi, f\r\ putin]\ demutarea capitalei la Bucure[ti. Creditul avea re[Coroi din strada Coroi (1881–1886).

Doar la o s\pt\mîn\ o [i vindeau aceleia[i so

prin actul autentificat la 7 mai 1886 de Tribuna III-a. Noii st\pîni porneau [i ei alte lucr\ri, doris\lilor parterului în spa]ii comerciale [i potrivnecesit\]ile birourilor bancare. Parterul îl înmagazine simandicoase. Pentru a fi mai lu

1902-1904, cu prilejul altor lucr\ri,efectuate scunoscutului arhitect Julius Reinike ferestr înlocuindu-se bol]ile cu “traverse de fier dublu

Istoria ]inea s\ fie [i Palatul Marilor Uni

{ederea Creditului în Palatul Unirii înceta

în decembrie 1916. Fiindc\ la 23 noiembrie / acel an, armatele germano-austro-ungare ocu

t it\]il i C R l\ t î M ld



{autorit\]ile [i Casa Regal\ s-au retras în Moldovacapitala României îndoliate - cu Oltenia, Muntepierdute. Ora[ul croit pentru vreo 100.000 de l în]eleg\tor, vreo 400.000 de musafiri, refugiaocupate, împ\r]ind împreun\ locuin]ele, pr\zboiului, alimentele tot mai rare [i durerea î

F\cînd etape de ajustare, împreun\ cu Marelela Buz\u [i Bîrlad, regele Ferdinand se apropia

regal\, cu regina Maria, primise casa Comanarmat\ din Copou (azi Palatul Copiilor). Spa]iul pentru locuin]\ [i activit\]ile de conducere, regstea la Comandamentul frontului, în Zorleni [uneori la Ia[i. Pentru a se curma aceasta situ

armatei a rechizi]ionat fostul palat locuit de cum se procedase [i `n alte sute de cazurdispozi]ia Suveranului din ianuarie 1917, cu u

Readus\ la via]a domneasc\, cl\direa din strprimea ca [i odinioar\ mini[tri, ofi]eri superiorialiate (Rusia, Fran]a, Anglia, Belgia) cu alte chipcît [i nenum\ra]i emisari str\ini [i delega]i din ]inde nevoi [i de pe fronturile pline de durere, înf

l d d d



25 octombrie / 7 noiembrie 1917 la Petrogradde Lenin a dreptului la autodeterminare al imperiul ]arist. Venise s\ prezinte Suveranului

Unirii”, votat la Chi[in\u, în ziua de 27 martie / 9 }\rii cu o majoritate de 86 de voturi pentru, 3 contr

Era prima bucurie în [irul cumplitelor dureriRomâniei cu trupul sfi[iat. La ora 1, cînd sosea trde peste Prut, gara [i pia]a sa nu mai înc\peau d

pentru prînz în re[edin]a regal\ (ora 13), dCatedrala Mitropolitan\ la care au participat al\aduc\torii celei de-a II-a UNIRI dup\ aceea d

Regina Maria Regele F

întUndin15

prNipe



Ma[i e

nifuri

conoge

vei ce renun]ase la capital\ în favoarea marei nse petrecuser\ [i primele momente ale Unirii Patria mama, aduse de tinerii voluntari transilv\zi de 7/20 iunie, c`nd la ora 4 dup\ amiaz\ primul batalion de 1500 ardeleni [i bucovinen

la Darni]a - Kiev, înscri[i voluntari pentru frondoua zi, diminea]a, depuneau jur\mîntul pe plade Vînt, iar dup\ mas\ participau la marea mPia]a Unirii [i din strada L\pu[neanu. Defilînd prUnirii, tinerii osta[i erau saluta]i cu emo]ie de re

ie[it in balcon. Corul ost\[esc cînta S\ trecem Cce miile de cet\]eni, de pe trotuare, striga“Tr\iasc\ Ardealul!”

Balconul Marilor Uniri. Din el au vorbit ie[enilordomnitorul Al. I. Cuza [i regele Ferdinand

N. Precup, ultimul zburînd înc\ o dat\ cu av(12/25 noiembrie), s-aduc\ cuvîntul Adun\rii R întruneau la Alba Iulia (18 noiembrie / 1 decemconsfin]i Unirea cea Mare a Ardealului cu Patr

Vineri, 16 / 29 noiembrie, la ora 12.30, urcau spre cabinetul regelui Ferdinand, I.P.S.S. mitropVasile Repta, Iancu Flondor - pre[edintele ConR â di B i Gh { d i



Român din Bucovina, Gh. {andru - primaru baronul Hurmuzachi, profesorul Ion Nistor [

bucovineni. Veniser\ diminea]a, într-un tren specu lacrimi de neosteni]ii locuitori ai Ia[ului. slujba de la Mitropolie, se întîlniser\ cu genprimul ministru, [i cunoscuser\ sufletul caldIa[ului [i recuno[tin]a fiilor s\i ce alc\tuiau, pe din trupurile lor înfrigurate [i înfometate, dr\zboi, lipsuri [i urgie.

Aduceau cu ei Unirea Bucovinei, - “Leag\nul dorm întemeietorii ei” -,cu Patria, hot\rîtConsiliului Na]ional din 15/28 noiembrie 19Dup\ primirea [i înmînarea c\tre suveran a docu

un dejun regal în salonul fostului Palat al Unziua aceea al Marilor Uniri . Toate se petreceauf\r\ z\bav\, c\ci armatele ocupante, învinBucure[tii, guvernul cu autorit\]ile centrale pleprînz, la ora 16, pornea spre Bucure[ti [i tr

primului ministru, în care luau loc [i oaspe împreun\ cu IPSS mitropolitul Moldovei [i IPChi[in\ului. Ziua urm\toare pleca [i suveran

L\pCoemsal

în trapo



gega

miPrir\

urale” ale locului, la ora 10.15 soseau, intrînd gRecep]ii, pentru desp\r]irea protocolar\ de gazdle, regina Maria m\rturisea c\ iube[te mult orsuferin]ele tr\ite aici, al\turi de generoasa popuc\ se va întoarce curînd. La ora 10.30, trenul se pfanfarele cîntau, iar mul]imea de pe peroane l

Începind cu aceast\ zi încetau, iar\[i, atribu]capital\ a ]\rii (decembrie 1916 – noiembrie 19

drapelul de pe modestul Palat al str\zii L\pu[nla dispozi]ia familiei regale pîn\ prin aprilie ziduri între care se petrecuse înc\ o etap\ glorRomâniei, r\mîneau din nou în t\cere. Golite de marile od\i sunau iar a pustiu, pîn\ ce Societa

mutat\ pentru 2 ani [i 4 luni – în Palatul BraunCuza Vod\ (unde-i acum filiala CEC), î[i reluareinstala birourile în cuprinsul c\rora aveau

Gara amintirilor

la 26 decembrie 1916 [i a durat pîn\ la 23 “Creditul a fost lipsit timp de 2 ani [i 4 luni de folomai multe desp\gubiri concretizate la vreo 112Comisia le aprob\ in 5 iulie 1920. Faptul c\ m

pierduser\ via]a, casele, avuturile [i copii f\r\ s\pentru func]ionarii bancari din Credit nimportan]\... Bog\]iile se m\resc f\r\ sentimen



...Acum Muzeul Unirii

M ai l\rgindu-se strada, în anul 1931, C

fa]ada cl\dirii, pe “noua linie de aliniere”, iar ad\uga un corp. Istorica a[ezare sc\pa de lacabia în anul 1937, cînd Palatul lui Cuza cum

Iorga, (Jurnalul Consiliului de mini[tri nr 479 dLa parterul cl\dirii se instala libr\ria “Liga Culttipografie, cît [i Straja }\rii, etajul fiind l\sat pen[i Muzeul Cuza Vod\, în care oficia, ca direct

alt iubitor [i cunosc\tor al Ia[ului. Pasionat, c\ude la institu]ii [i de la marile familii sumedetablouri [i relicve din vremea Unirii. Spre mvenind zilele amare ale refugiului din martie



venind zilele amare ale refugiului din martieapropierii frontului, multe se pierdeau. Printr-u în noiembrie 1943, de conduc\torul statului, c

Prhoo metim

un19necuchAlCula `n

ale anului 1944,cînd Rugi-noasa intra în zona fronsale puse `ntr-un sicriu de stejar se aduceau ac

“cu adînc\ evlavie” , mii de ie[eni în[ira]i de la garTrei Ierarhi, unde aveau s\–[i g\seasc\ odihna. Cfi fost în via]\, sicriul purtat în str\mo[escul c

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza se întoarce acas\





[i la alte zile însemnate, prilejuia [i cîte un osp\ca s\rb\toarea s\ bucure toate inimile. }inînd str\vechi [i de folos obicei, p\rintele Dumitrarhitectul restaurator Ion Sasu [i vrednicii eno

dorind ca [i musafirii str\zii L\pu[neanu - drumeleaguri - s\ cunoasc\ legendarul loca[ (afli-au poftit s\-l viziteze. La sfîr[it îi a[tepta un str\cu m\m\ligi aurii, aburind pe întinsul fund



g , pproasp\t cioplite, str\chini cu sarmale în foi de pilafuri [i pl\cinte. Blagoslovite printr-o rug\ci bucate aveau s\ bucure sufletele participaimpresiona]i de obiceiurile fostei str\zi Lorganizarea inimosului paroh [i a “istoricilor ” regret era acela c\, potrivit tradi]iei, la asemen bea numai ap\ aghezmuit\, din cofele rîndu

Disp\rea îns\ [i acesta, c\ci la plecare, musafirulcic\ cu `ndemnul s\ treac\ [i pe la chelarul dumplea cu apa de la Cana Galileei, adus\ înpîntecoase. Pentru mul]i dintre invita]i înt`mplp\rea ivit\ din lumea viselor de[i localnicii îi asig

nu era prima “isprav\ ” a p\rintelui [i a bravisus]in\torii osp\]ului. Doritor s\ redea loca[ululocatar al str\ziii, de peste 300 de ani) imports\ devin\ pentru ie[eni un puternic[i atr\g\tor centru de cultur\ [ieduca]ie moral\, dup\ exemplul

multor loca[uri de cult europene,parohul ad\postise aici lans\ri de\ ]i f i ] i]ii d t\

V. Cunoa[tem alte vechi [i uitate locuri

Pe L\pu[neanu se înfiin]a Filarmonica M

Privind partea opus\, vizavi de fosta re[edse observ\, p\strat pîn\ ast\zi - fostul palat al lutrecut în st\p`nirea senatorului [i ministrului N



trecut în st\p`nirea senatorului [i ministrului Ndup\ spusele b\trînilor rugini]i, dintre “muhlizitorii povesteau c\-[i pornise averea în pcantacuzini, unde seara, pe mese se în[irau movale juc\torilor de c\r]i. Ca fecior de cas\, adudulce]uri [i b\uturi în pahare cu fundul lipicioprindea, “întîmpl\tor “, cîte o moned\, din gr\m

Mare “iubitor ”al vechilor zidiri boiere[ti, pe

de la mezat [i le repara, cum f\cuse prin 1877 cuCatargiu din Copou (“Curierul” 20 noiembr

sptilCî

avtip“TredEm

codere

se întîmpla pe vreme cînd la Bucure[ti porcampanie împotriva regelui Carol I - pe seama af- aducîndu-l în pragul abdic\rii. Socotind c\ Unirea “crescut\ în leag\nul Ia[ului “ [i cu sa

capital\, mai mul]i politiceni ie[eni s-au întruDrossu [i au trimis o telegrama de aten]ion bucure[teni (25 ianuarie 1871). Semnau: Vasile PIacob Negruzzi, Grigore Sturza, N. Gane, Leon



g , g , ,personalit\]i. Onor`nd invita]ia lor [i la îndemCatargi, primul ministru, prin]ul Carol [i Elisabeta, soseau în 12/24 aprilie 1871, la Ia[i. P[i g\zdui]i în palatul Roznovanu, r\mîneau aici declarînd la plecare “am luat acum din nou curinim\ [i energie la frumoasa misiune ce Mi s-a

Mult timp dup\ aceea, cînd la Bucure[ti atmo

conservatorii ie[eni aveau s\-[i aminteascmîndrindu-se c\ au contribuit la salvarea [i p\

Ca în toat\ strada, [i-n dughenile palatului lnum\rul vechi 4o, apoi 28 iar azi 7-9), reparat 1983 pentru atelierele [i magazinele arti[ti

g\siser\ loc cîteva pr\v\lii celebre: MagazinuBanca Uniunea Român\ (1922), Leonida (l928(`n locul magaziei lui Hayec de hamuri), apoBank (1929), cofet\ria Paris, Andronik (1932) [ilocante [i pr\v\lii sezoniere. Pe la 1874 ad\p

cofet\rie Passini , str\mutat\, dup\ cîtva timp, ma36), unde ]inea [i gr\din\ de teatru - pe terenulc\minul Liceului Na]ional (folosit prin 1985 pen

~ntre casa r\mas\ Ortansei Drosu, v\duv(rec\s\torit\ Racovi]\), gazda multor sindrofpetreceri muzicale - [i între casa Po[tei Mici, la38 sau 26 din 1936 (pe locul ocupat acum de C

zidirea cu dou\ etaje [i parter tot proprietate D în mai 1891 de Constantin N. Drosso - mo[tenit- lui Dimitrie D. Mavrocordat. Ocupat\ Conservatorul de Muzic\ [i Arte Dramatice



[muzic\ o amenaja, în ea n\sc`ndu-se Filarmon16 octombrie 1939 muzicienii Ia[ului hot\rîSociet\]ii Simfonice din Ia[i, organizînd concertcondi]iile vremii de r\zboi (1941-1945) nu pentru aprobarea organiz\rii Filarmonicii ie[adresat Consiliului de Mini[tri, primind apmomentul “ (la 13 noiembrie 1941), ini]iatorii

data de 1 iunie 1942, dup\ alte interven]ii, Maccepta propunerea, prev\zîndu-se o suborchestra Filarmonic\ din Ia[i. Un act semnanostalgie, în amintirea str\zii L\pu[neanu -, directorul general al Direc]iei Generale a Teatr

Spectacolelor, aproba sala Teatrului Na]ional pvineri seara, iar mar]i, miercuri, joi [i vineri direpeti]ii.Peste o lun\ se încheia un proces“Subsemna]ii, adunîndu-ne azi 8 iulie 1942, în lode Muzic\ din Ia[i, strada L\pu[neanu nr.26 [i lu

adresa Ministerului Culturii Na]ionale, Cultelnr. 31457 din 6 iulie 1942 am hot\rît, în califondatori, constituirea societ\]ii Filarmonica M

de tîn\ra forma]ie. De[i avusese pu]intimp de preg\tire, orchestra format\din profesorii Conservatorului [imuzicienii talenta]i ai ora[ului, se

ridica la nivelul acelor din Occident(“Prutul ”, 7 octombrie1942). Datorit\entuzi-asmului, muncii [iperseveren]ei unor oameni inimo[i,



] [Ia[ul intrase în rîndul marilor centremuzicale. Spre durerea melomanilor, în vara anului 1944, imobilul abiaamenajat prin lucr\ri costisitoare(cu o sal\ de 350 locuri,deschis\ în13 februarie 1944), a fost lovit de bombe [i apoi demolat. Pe locul gol

se instalau circuri [i “Ora[ul copiilor ”,numele cel nou al “Raiului” lui Mo[ Cr\ciun” , Mo[ Geril\ - pentru a fi drag tuturor copiiloreligie, cum se spunea pe atunci.

Mo[ Gerde Muze

~ntre pu]inele imagini ale orchestrei este acprofesorul emerit Hristache Popescu (1898 -solist al Orchestrei Simfonice din Cern\u]iRadiodifuziunii, [i profesor la Conservatorul

1949). Membru al Filarmonicii ie[ene de lfotografiase cu colegii in fa]a Galeriei Statuilorla r\zboi în curtea bisericii Sf. Paraschiva din mutat\ în gr\dina Casei Tineretului.



Precum se înt`mpl\, în casele bogate, dup\ msenator Drosu, marea avere rîvnit\ de to]i mo[ `mp\r]it\ cu tragere la sor]i, toat\ tevatura înfebruarie 1896. Astfel Constantin a primit celenumerele 36 [i 38, Eugenia N. Drosu casele “fos[i “foste Costin Catargiu”, N. N. Drosu un mare N. Drosu casele “foste Istrate”[i cîteva mo[ii. ~n u

[i so]ia, Ortansa Drosu. Dînsa le repara prin 19plan o copie dup\ acel din 1857 f\cut de inginerupe care ap\rea [i locuin]a lui Istrate.

Sfidînd istoria, în Gr\dina Palatului Domse ridica un cinematograf

~ nchiriate, od\ile de jos ale Creditului Urb

asemeni, magazine moderne precum Bourne cu

(1904), Michelson cu piane - în rate -, Libr\ria(1938), pe locul fostei Libr\rii ~nv\]\torul Romtot felul de agen]ii ce înf\ti[au nout\]i tehnice,

Louis Mendel [i Mihael Haimovici (ultimul devece a observat c\ se ]ineau de el, scai, toate boCreditul Urban, proprietarul fostului Palat domf\r\ mil\, Societa]ii Generale de Asigur\ri bu

gr\dinii, prin care p\[ise îngîndurat Cuza-VFerdinand cultivase straturi cu legume (1917-impuls de via]\ concet\]enilor, fl\mînzi]i din caCump\r\torul, neprimind avizul Prim\riei pen



unui bloc înalt de locuin]e - spre a nu “umbri ”- trecuse terenul doctorilor. La 29 mai 1928, cautoriza]ia de construc]ie nr. 13911, iar la 13Marele Teatru - Cinematograf se [i executase, prServiciului Sanitar punerea la dispozi]ia pubc\p\tase un nou imobil, cu num\rul 37 bis [i a

~naintea r\zboiului, ignorîndu-se, deasemen

loc func]ionase Ber\ria La Cuza Vod\, cu scen\ d[i garderob\ (în l904) [i Ber\ria Regal\ cu foro-pproiec]ii - (în 1905) sau filmele lui Jaques LeibCu toate p\catele, cl\direa cinematografulpentru spectacole [i adun\ri publice. Aic

predilec]ie, Constantin T\nase cu trupa sa [i ]iscriitorii [i publici[tii.Supus, ca toate

din jur, vînturilortrec\toare peste

]ar\, la inaugurarese numea Trianon[i prezenta filme

româneasc\, pîn\ în 1990, cînd au dat n\v împu[caturi, din studiourile americane.

Ocupînd [i restul gr\dinii Creditului - chtrec\torii proiectat\ între strada L\pu[neanu [

pe lîng\ Palat- fra]ii Max [i Jaques Damascherlocal nou, tot cu num\rul 37, pentru gazeta “Op-februarie l929). F\r\ via]\ lung\, avea s\ fie [ubr\zboi, Dumnezeu nel\s`nd parc\ s\ fie înghesu

i \ î \ î i \ `



cantacuzineasc\ în care se s\vîr[iser\ at`tea mde persisten]\ se dovedea [i numele Regele Festr\zii L\pu[neanu în anii r\zboiului (A.N, Fi337/39), ca [i Strada Republicii din anii ’50.

Dar disp\rea Troidl din Wollzeille... de p

Ceva mai înainte se ocupase [i ultima buc\]

Gr\din\ de var\ (cu scen\), Madamme Alexandvale de cinematograful Trianon [i-n spatele s\u, în boiereasc\ cu vedere spre strada Lapu[neanu [i c

Rusesc\ (Unirii) - care lega odinioar\, Uli]a Mare Uli]a de Sus, a Sf`ntului Spiridon. O parte se sitparc\rii actuale, dintre cinematograf [i cofet\rdeschis-o Alexandra Sfetcovici, renumita conrevendica meritul r\coririi ie[enilor cu apa gazodin l867 [i `ndulcirea fo[tilor bonjuri[ti, deveni]istat. La Cr\ciun, pe la 1870, vindea bomboane cufabrica mea” (“Curierul de Iassi, 20 decembrie 1

Potrivit amintirilor poetului Dimitrie Anghcofetariei celebre M-me Alexandre “ tr\surile srînduri. Duducile [i duducu]ele, adic\ m\mu]lor, se întorceau de la plimbarea Copoului: “Ev

s\ bat\, cavalerii se întrec care de care [i b\ie]iileg\nînd tablalale cu dulce]uri [i cu ingheta]e, scucoanele, care s\turate de luciu de lun\ [i cînînviorate de aer curat m\nînc\ cu poft\, ]inîndl î i ]i f f i l b \t\]



lor mîni gra]ioase farfurioarele cu bun\t\]uservesc favoritele [i strecoar\ glume dulci, priSinguri vizitii [i lacheii de pe capre, stau grAnghel, Fantome, 1911). Tot aici poposea si eRendez-vous scris\ de Veronica Micle.

Venit acas\, pe scena de la Madame Alexandrturneu [i marele actor Matei Millo, jucînd ma

piese, total deosebite : Un poet romantic [i CuParis (18 august 1877). Cu acest prilej m\rturisr\mîne, pentru totdeauna, la Ia[i (“Curierul de I1877). Din ianuarie 1896 cofet\ria se transfoChantant , pe scena ei poposind “D-l [i D-na Rige

«Eldorado» din Paris ”, potrivit “Curierului” din Comer]ul cu zaharicale [i cafele, `nso]it de actorice[ti atr\gea [i pe mul]i tineri studio[i, Clubului Studen]esc, înfiin]at în martie 1875 [iHotelul Rusia (1 mai 1876). Cofet\ria deveWollzeille

- celebra cafenea vienez\ a studen]imult\ atrac]ie. Mesele elegantei cofet\rii la cadresa Clubului, vreo 36 de publica]ii, adunau l

îl dorea angajat în activit\]i majore ca [i surori Jun\ din Viena [i Arboroasa - Societatea AcademBucovineni , din Cern\u]i (“Curierul de Iassi ”, 2

...Deasupra c\ruia locuise poetul Mihai E

Cum avea s\ povesteasc\ colegul s\u b

Bojeicu avocat prin anul l875 poetul îndr\g



Bojeicu avocat, prin anul l875 poetul îndr\gL\pu[neanu locuise chiar la etaj “în case

Alexandre (factuale Pollak

De[i cl\dirdin strada convenabil\

luminoas\, ficele mai frumode pe stradnoaptea sem\C`nd nu-[i în

[antezele aciuate în od\ile rînduite pe cerdacunu bubuia fanfara Doroban]ilor instalat\ sub fca un tun toba cea mare a Ro[iorilor, speriind [i leii din “raiul“ numit Passini , unde î[i ar\ta Regimentului de Cavalerie. A[acum s-a mai spus, prin[i deaceea[i dorin]\, de îndulcire avie]ii ie[enilor, doi italieni

napolitan\” [i “bombe glace”- o înghe]at\ sub fo~ntîmpinînd musafirii înc\ de la intrare, o nimconducea la mese [i la galantarele cu pr\jituri, pof

Trecînd cofet\ria fiului I. A. Sfetcovici, dup

Alexandre avea s\ r\mîn\ chiria[\ la parterul (cu num\rul vechi 39). Scoas\ la mezat `mprumutului luat de la avocatului C. Lep\nevoit\ s\ i-o vînd\. Acesta o l\sa fiului Emil C. 1900) urmat de Herman Polac devenit proprie



1900), urmat de Herman Polac, devenit proprievreo 28 de camere, extins, avea 2 etaje la straIntr-o odaie “la etajul al III-lea din casele LeL\pu[neanu” - cum se numea, de acum, cl\direAlexandra Sfetcovici - era g\zduit în ianuarieMihai Eminescu, abia ie[it din spitalul Sf. Spvindecase piciorul fracturat, pe o scar\, la h

din Pia]a Unirii. Descrierea înc\perii o l\sa posadoratoare (pe cînd era pedagog\ la {coala CB\nulescu, so]ia doctorandului Gavrilescu, afec]iunea în bolni]a Sfintului Spiridon :

du[umea. Pe m\su]a de la cap un sfe[nic, o carteanc de sferturi de hîrtie alb\, un condei [i o c\pe mese tot soiul de reviste, bro[uri, c\r]i,.....precubuc\]i de hîrtie cu versuri [i proz\ unele [terse

mototolite.”(“Mi[carea”, 1 noiembrie 1925).Nici de data aceasta nu sc\pase de vecini tulcofet\riei M-me Alexandre ocupat, de “b\c\lia[i trecut elve]ienilor Stocker [i Susse (“Curierul1890; Rudolf Su]u Ia[ii de odinioar\) avea print



1890; Rudolf Su]u, Ia[ii de odinioar\), avea printmansard\ [i o cînt\rea]\ englezoaic\, “b\tr`n\ [domni[ora Dawson. St\tea “în acela[i gang, u[\ îAcompaniindu-se la pian, cînta toata ziua. “Disvar\, mai ales, erau adev\rate chinuri pentru nR\mînînd mai mult în cas\ era silit s\ ascu b\tr`nei pianiste, care deschidea în zori feres

exerci]iile, fredonînd [i repetînd fragmente din “Aaaaaa..aaaa...aaaa.!. Oooo...ooooo..oooaoaoao...! ”Ar fi sc\pat, cum se povestea, dresîntr\ia [i el pe culoar, din mila locatarilor [i mîrîiauzea exerci]iile colocatarei. Dup\ un timp, atu

începea s\ cînte cîinele latra [i el, dup\ tactul mubietul cîine, c\-]i venea s\ apuci cîmpii [i duetulcontraalt\ a d-rei Dawson [i cîinele tenor... putcel mai profund wagnerian. Enervat\, d-ra Dacînte [i închidea u[a disperat\, de înfior\toacîinelui. La Sf. Gheorghe Eminescu a sc\pat de c(Icoane, cuget\ri, [i fapte din via]a lui Eminescu,Omagiu, Gala]i 1909).

anii l904 - 1905 casa, tot cu un etaj, proprietatea Astfel disp\rut\, pentru a o localiza, prin 19scria:”M-me Alexandre era proprietara casei [i ac\rora se afl\ ast\zi vechile case ale lui Simon G

Sub acoperi[ul noii cl\diri se instala prin lmuzical Wein[tein, reprezentantul pentru Româde orchestroane automate [i piane electrice, mce se puneau în func]ie cu o moned\ de 10 baorice orchestr\ sau fanfar\” De peretele n



orice orchestr\ sau fanfar\ . De peretele ncinematograful. Dup\ ultimul r\zboi, prin 1948, clAtelierul de Radio-repara]ii al inginerului Lende

Cam vizavi func]ionase atelierul vestitulu

Dincolo, pe partea cealalt\ a str\zii, din jo

Drossu, exista casa Elenei Pastia - înlocuit\ acrestaurantului de var\. Cam pe unde-i buc\t\vechiul num\r 42), se p\strase pîn\ la ultimul

(precum Mitropolia restaurat\ - al c\rui album a fost premiat la Expozi]ia parisian\ din 1889multor ie[eni. Erau fotografia]i în m\rime“natural\” (l907), cu aparatele mînuite [i pri

Salvador Scutari, urma[ul c\ruia i le l\sase în l9Mai `nainte, prin 1857, Ioan Heck - fondatoranul 1850, cum scria pe emblema unor fotograffigurile deputa]ilor Divanului Ad-Hoc PrimindKog\lniceanu a notat “Temelia casei” [i a d\ruit-o



Kog\lniceanu a notat Temelia casei [i a d\ruit op\strîndu-se apoi la Academie (ConstanCronologia ilustrat\ a fotografiei din România

Talentat maestru al artei [i tehnicii fotografdevenise o personalitate important\ a Ia[ilor. Atmare c\utare, [i-a adus ajutor pe Otto Flechner (fotograful î[i f\cea singur solu]iile, hîrtia sen

din sticl\, pentru cli[ee, imaginile luîndu-le la lumpentru care atelierul avea acoperi[ul, jum\tate cu lumin\ natural\, prielnic\ pentru fotografiprin ziare, pîn\ a ap\rut lumina artificial\magneziu, l\mpi electrice sau fulgere electr

noastre). Mai înainte, Heck î[i ad\postise atel bol]i existente cîndva, pe locul unde este acum de CEC, din strada Cuza Vod\ (fost\ Golia nr 83)atelierelor fotografice din ]ar\, publicat\ de Almanpentru anul 1901. (Constantin S\vulescu, Crono

“Dup\ arderea caselor acestea, (1890) fotomutat în strada L\pu[neanu, în casele d-nei ElenaSu]u). Pe L\pu[neanu atunci existau [i studiour

fotografie [tampilîndu-se emblema : “Nestofondat în 1850, cu diploma de onoare la Expoz1889 [i alte ateste de merite pentru lucr\ri aL\pu[neanu No.42. Salvador Scutari, Propri

aparatele sale n\zdr\vane, Heck imortalizase cMicle, al lui I.L.Caragiale [i al poetului Mihai Em



Mihai Eminescu Vero Fotografii executate la Nestor Heck

Fotografia autorului “Lucef\rului ” are [i povestit\ de profesorul A. C. Cuza: “Într-o zi prolui dispozi]ii, l-am luat de pe terasa otelului TraWilhelm Humpel [i cu Petru V. Grigoriu, [i a

costumul s\u alb de var\, cum era, ne-am dus cude fotografie Nestor Heck, unde a consim]it a senumai în grup, al\turea cu noi. Ne-am [i a[ezat indica]iile noastre îns\, fotograful l-a scos numace nu pu]in l-a sup\rat, mai apoi , v\zîndu-se am\



p ] p , p ,Fotografia se p\streaz\ pîn\ în zilele noastreanul 1884, întîmplarea petrecîndu-se în vara a

I. L. Caragiale se fotografiase, mai înainte, vizite la Ia[i, pe la începutul lunii aprilie 188Iacob Negruzzi [i Eduard Caudella la realiHatmanul Baltag. Ob]inînd serviciu la Craiova

în ziua de 4/16 aprilie 1883 scria disperat amMissir s\ scoat\ de la Heck cele 6 fotografii pl\tita[a cum stabiliser\. Una probabil revenea Fridoduducu]\ cu ochi alba[tri [i p\rul frizat, de case amorezase lulea [i nu mai putea de dorul ei.

Gara Ia[i chiar pl`nsese.Casa Pastia [i cîteva anexe, mai mici, ad\posteaur\zboi, Institutul de Cultur\ Italian\ cu o bogat\ biitalian\ (dînd [i adresa strada L\pu[neanu nr. 28).

La Via]a Româneasc\ Mihail Sadoveanu, Io[i ceilal]i vie]i[ti d\deau autografe...

numeroase familii, prefera s\ stea la hotel” scria Aurel Leon,amintindu-[i tentativa de a-i luaun interviu în octombrie 1934,

(“la hotelul cel nou de pe strada L\pu[neanu” ). ~i pl\cea s\asculte, seara tîrziu, de la ofereastr\, ecourile b\trîneistr\zi, în care se auzeau



,cîntecele cîtorva orchestre,zumzetul chitarelor studen]e[ti [itrilurile priveghetorilor [igraurilor prip\[i]i prin gr\dinilevecine. Pe sub ferestre defila june]ea ora[ului, glumind,

povestind [i visînd IleneCosînziene [i Fe]i Frumo[i.Parterul comercial al celor

dou\ cl\diri primea diferitepr\v\lii, adesea efemere. Printre ele, în col

poposise, cîndva, flor\ria marelui gr\dinar Gravechea Farmacie Werner (Central\), magazinulparfumeria Palace, mai la urm\ instalîndu-se Lliterare”Via]a Româneasc\ ” (1926). Deschis\Administra]ia Financiar\ (restaurantul Select dmutat\ aici, pe strada L\pu[neanu la numad\postea o comoar\ de tip\rituri [i ustensile [cdic]ionare, enciclopedii, c\r]i [tiin]ifice [i liter

Farmacia Cen

de-a latul, frem\ta de lume. Strigînd [i cîntînambulan]ii [i coropcarii, `nso]i]i de gramoforchestre [i chiar vreo fanfar\, pofteau, insiclientel\ ” s\ le viziteze, “magazinele”, s\ se bucu

tocmai sosite”, s-asculte pl\cile de gramofonMaster’s Voice”, “Columbia” [i “Poliphon”,n\stru[nicile cuf\ra[e cu un talger sau o trompSe numeau, la început, radiofoane, iarradioreceptoare. Cu timbru metalic, printre tro



în ele cîrîiau “greierii. Europei ”: posturile de

Moscova, Viena ... [i-[i încerca glasul greiera[ul roBucure[ti” (1926 - 1927). ~ntr-una din zilele lacas\ la profesorul Ion Simionescu, pe S\r\rie, Mtr\ise prima audi]ie la radio, ascult`nd emo]iodeparte” rostind: “Radio Wien” (Radiofonia) .

L`ng\ col]ul hotelului Traian, unde f\cea ultlibr\rie îi întîmpinau voio[i pîlcuri de cititori cu - pentru S\rb\tori - în mîn\, ferici]i de înt`lnirdarurile “Vie]ii Române[ti” . Era o tradi]ie, în Ia

ca de S\rb\tori, elevii [i studen]ii s\-[i d\primeasc\ m\car o carte, cu autograful autordrepturile de autor cuvenite, din vînzarea tferici]i erau cu to]ii !!

Mihail Sadoveanu rîvnea chiar la o cas\ cu



dricul tîrgului, pe strada L\pu[neanu, destin

primul etaj activit\]ilor economice, iar etajulloja francmason\ - pe care o conducea. De aceaa se ocupa “fratele” P\storel Teodoreanu, c\rscrisoare, cu aceast\ sarcin\, în 4 iulie 1928.

Disp\rînd “Via]a Româneasc\ “, ca multe ase

prin pr\v\liile cl\dirii, urmau s\ mai treac\ L(l932) [i cofet\ria Funiak - alt\ celebritate a anilo[i ea la num\rul 44, cam peste drum de Cofa[ezat\, pentru o vreme, la num\rul 47 (193atunci în cap\tul de sus al str\zii, la num\r

cofet\ria Butuc , iar pe lamijloc a lui Cameic Eugen (nr. 27) [i bineîn]eles, nu lipsea alui Iani de la num\rul 2,astfel încît strada avea5 cofet\rii, fiecare cu“pr\jiturele casei”.

VI. Ne amintim [i de Strada promea aperitivelor [i a gr\dinilor de

Consumul lui Ermacov

Dincolo de strad\, dup\ un [irag de pr\v\

la fostele numere 43 - 53, chiar pe col], în Pia]a Use afla ca vecin fostul Consum - de coloniale [i



[Ermacov- l\sat de mo[tenire fra]ilor Pogor. ~n1900 avea mare c\utare numele aflîndu-se peie[eni [i prin toate gazetele, precum revista “Edecembriee 1903: “B\c\lia I. Ermacov - Ia[i, Pia]a Uonor public toate articolele de calitate irepro[abidesfid orice concuren]\ loial\... Local separat pentr

Mare depozit de excelente vinuri de mas\ d(renumitele podgorii Uricani), vin din anul trecutalb [i 80 bani ro[; vin vechi 1 fr. alb [i 1,20 ro[... CPelin [i diverse b\uturi fine... S\n\tate, bucurie, / N

/ Cea mai bun\ doftorie / O g\si]i la b\c\lei”.

Despre ea Ionel Teodoreanu avea s\ scriedecît al pragului acelei b\c\nii niciodat\ n-“ (Castanul de aur ). De cum intrau, clien]ii credincu cîteva m\sline sau ni[te boabe de icre unse pîine, înso]itoare unui pah\rel de vin. Dar ce balsam în stare s\ furnice trupurile înghe]afrun]ile încruntate de greut\]ile traiului - “ve[n[i s\ deschid\ desagele cu amintiri din anii cîpe strada L\pu[neanu, nu [tiau unde s\ intG \di Al d d î f f d b



Gr\dina Alexandre, unde cînta fanfara doroba

Millo juca cu frenezie Cucoana Chiri]a la Parisdin Paris (l877). ~n Gr\dina Passini s\ asculte fa[i s\ vad\ comediile Doi mor]i vii [i P\dure(l878)??? In Gr\dina Cuza-Vod\ s\ acompaniecîntece de pahar ori în Gr\dina Prim\riei s\ rîd\

concet\]enilor lua]i în tîrbac\ de cupleti[tii TeLa Gr\dina Teatrului Tivoli , din col]ul str\zii Bproducea fanfara G\rzii Civice (1881) [i poposestr\ine, aflate în drum spre Odessa [i Kiev, iarloc [i Matei Millo (l883). ~n cap\tul str\zii, la G

Binder , cu taraf [i potcoave de trandafiri afumgr\tarele înconjurate de cîrdul butoaielor cu din P\curari sau în gr\dina cu orchestr\ [i pr\jiClub . Greu de r\spuns [i mare problem\ de rprintre ele mai erau [i micile cofet\rii, iar la ochii [i vitrinele celor mai luxoase maga încînt\toare : Martin, Valter , Derigault, Her]oDelpuech (p\l\rierul) - prin anii lui Eminescu-

caracteriza Aurel Leon, pomenindu-l în una d(vol.III). “Cele mai fine c\m\[i, cele mai eleganputeau fi g\site, iar arbitrul cochet\rei vestminegustorul Cristian, b\rbat bine ras, bine hr\ni“zîmbet îndatoritor [i comportare de om cifibrele.” ...Era “nu numai manechinul reclam\ ci prieten sf\tuitor al clien]ilor s\i, printre caMihai Codreanu, George Topîrceanu, P\storel l`ng\ sumedenie de magistra]i, medici [i profei it i Ni l I \ t l \ i i \



vizita [i Nicolae Iorga s\ cerceteze lucr\ri [i c\r

negustorul de cravate, din antic\riile Europei) Mihail Sadoveanu. Discutau despre vremea lticluind, se spunea - romanul Domni]a Rucsand

Cînd avea timp [i n-avea clien]i scria articole publicînd volumul C\l\tori [i scriitori str\ini d

Principate, conceput împreun\ cu prietenCalimach. Povestind lui Grigore Ilisei desprepoetul George Lesnea î[i amintea c\ entuziastul locuise la Cristian. Bolnav [i deprimat, prin iunla Ia[i, de unde pleca la M\n\stirea Neam] dor

bureau de plassament .Str\lucind un an, doi sau cîteva luni, în vaL\pu[neanu, d\deau farmec str\zii întîlnirilor, [i a promenadelor - faimoasele promenadeduminic\ seara, la care participa toat\ tinere]ea tfestive), rev\rsat\, ca un imens [uvoi, pe crîmpdintre Tuffli [i Pia]a Unirii. De aici si titlul unor prin ziare: ~ntre Tuffli [i Pogor . Cur\]enia [

neprobozit, dac\ se dovedea înd\ratnic [i surdGhete glan], ieftin [i degrab\! Cînd n-aveau dtoaca cu periile în sc\una[e, acostau trec\torii, înha]\u de pe strad\, aducîndu-i la v\csuial\. Cn-aveau bani, le f\ceau papucii lun\, pe datorie -francul - sau pe veresie - ca s\-i înn\deasc\.

Locul “vederilor ” [i al primelor întîlniri



Vara, în anumite duminici pe la 1900 asoc[i Prim\ria, organizau chiar zile “de vederepoftindu-i la”o b\taie cu flori ” sau la “r\pir~ncolonate, sute de fete curajoase, din ora[ [satele megie[e, defilau voioase de la Traian

Copou, în cîntecul fanfarelor, sub privirilcavalerilor. ~ngrijit îmbr\ca]i [i în[ira]i pe trotpline de flori, ace[tia puteau s\ se apropie de “atronc”, s\ se recomande politicos, s\-i ofere uns\ o înso]easc\, mergînd al\turi, s\-i propun\ o

era acceptat, chiar s-o “r\peasc\”

din coloan\de asemeni, s\ întind\ o floare “prin]ului ” c\zufie [i haz, unii p\rin]i, mai glume]i sau dispera]- î[i urcau odraslele în carele cu boi, pline de coal]ii scriau [i dota - în num\r de trusouri [ipancart\ mare, pus\ la vedere. Fiind S\rb\t

magazinele de ve[minte scoteau la defilare orcde manechine, mirese, miri [i nunta[i îmbr\

Salut\ri din Ia[i!



Ilustrat\ trimis\ la data de 3/6De re]inut nota: Ai fost la b\ta

vagoane de bere ieftin\, pentru s\rb\torirea celoalungarea triste]ii celor “nepricopsi]i ”, cum socr\mas f\r\ gineric\, zic`nd nevestii, înainte de “Las\, c\ mai este panaram\ [i la anul!” Seara, încîntat\, privind fascinat\ bogatul joc de artrachete din înaltul cerului. Pretutindeni, sAaaaaaa!!!! La asemenea evenimente, florarii î[pentru tot anul; unii dintre p\rin]i sc\pau dedin cas\” ; locantierii f\ceau mare ali[veri[, dpre]uri anume sc\zute iar tinerii petreceau m



pre]uri anume sc\zute, iar tinerii petreceau m

de cuno[tin]e. Primarul, foarte bucuros pentveselie aduse urbei [i bogatele încas\ri, pl\nuimai [i ... Func]ionarii s\i, sîrguincio[i, plasa]i la vînduser\ mald\re de bilete [i decoraser\ cusuflarea prezent\ la sindrofie, astfel c\ Ospelul a

pomeni, faceri de bine [i înzestr\ri nebugetare, vAsemenea „b\t\lie” extins\ `ntre Copou [i Pia]a Uni„Mi[carea” din 15 mai 1910. L\pu[neanu era pe întregului tineret. Descriind mul]imea ie[it\ la sear\ din vara anului1897, un gazetar tenden]ioscria: “Era o oard\, oarda mare, nesfîr[it\, cadin jos, venea gr\mad\, venea desordonat\, ves\rb\toare... {i erau perechi [i erau copii, ervînz\tori de gazete, era mul]ime de norod... urcînd f\r\ num\r... Venea de jos, de pe maluale Calcainei, ale Nicolinei, aducînd o atmosfe

în mirosul de s\pon, un aer de mizerie în apars\rb\toare. {i am rev\zut Ia[ul un moment, cu



Numai la magazinul Phoenix, dinL\pu[neanu no.44 g\si]i aparateBlaupunct, Marconi, Orion, Columbia cît [i pl\cile de patefon Odeon [i His Master’s Voice...” (1937).

“Aparatul de radio Braun, portabil,cu l\mpi metalice, v\ aduce la picioareîntreaga lume” (1941). Era o valiz\nem]easc\, lung\ de vreo 30 decentimetri [i înalt\ de vreo 2o



centimetri [i înalt\ de vreo 2o

centimetri, înzestrat\ cu o baterieanodic\, de 90 vol]i [i alta pentrufilament de 1,25 vol]i. Nemaipomenit\,putea cînta oriunde: pe mas\, pestrad\, în tramvai. ~ntr-un cuvînt, era o ade

german\ a anilor ’40, urmat\ apoi de alta [i mtranzistoare [i numai dou\ baterii, de 4,5 vol]i - Electronica din Bucure[ti (1965) - dup\ care vetabacher\ a micului radio de buzunar “Coralocalnicilor, se fabrica la Tehnoton - Ia[i (1975

japonez\ [i se livra tuturor magazinelor din Eurinclusiv celor din Marele Berlin, unde le priveacump\rau cu satisfac]ie turi[tii ie[eni afla]i în

VII. Nu uit\m nici Strada inspira]iilo

... Precum romanul Strada L\pu[neanu

pe draga strad\ a I în]elegere [i de om înf\]i[a via]a ora[ulvremea primului rzilele de durere [amiaza “~n stradastrad\ `ngust\, cot“un vierm\t.. de luales foarte multe toalete elegante [i



toalete elegante [i

foiau ofi]eri cu dolmfe]ele rase, în engleze[ti - palpantaloni cu dung\întreg Bucure[tiul

Victoriei, vioaemurmurînd, salvîndu-se pe sub genprin monocluri cu

Pretutindeni “mult fard pe fe]e si prea mult

De[i `n jur se sim]ea r\zboiul din plin, pe str\zcu mor]i, automobile sanitare pline de r\ni]i, t\acoperi]i peste obrazuri cu cergi negre”, stra“întortochiat\ între statuia lui Cuza [i cofet\ria o expozi]ie de haine, zîmbete [i frumuse]i... Autoîncolo [i încoace...” Nu mai departe decît în Stpia]a Sf`ntul Spiridon,”st\teau schilozii r\zboiuîn praguri de crî[me, -unii f\r\ mîni, al]ii cu picio

Colec]ia Constantin Liviu Rusu

Deseori, unele dintre nec\jitele f\pturi omcozile interminabile [i intrau gr\bite în forfL\pu[neanu s\ citeasc\, cu infrigurare, listelefronturi [i publicate în fa]a redac]iei gazetei”Rode Marele Cartier al Armatei, - de unde [i caracteoficial\ bine informat\ [i avea redac]ia la numfostei ber\rii Bragadiru [i al\turea. Se tip\rea la In

[i Proz\ , din strada {tefan cel Mare [i o coSadoveanu, la redactarea materialelor, cifronturilor [i de ie[eni, participînd aproape to]



[ [ , p p p p ]

în ora[, iar uneori chiar [i regina Maria. Despre aaveau s\ povesteasc\ majoritatea martorilor v[i George Lesnea [i Ion Minulescu, autorul rgalben [i albastru: “E luna mai . La Ia[i a înflorit trandafirilor de alt\ dat\. Armata noastr\ ref\c

înlocuiasc\ pe front unit\]ile ruse[ti de care CSuperior nu mai este sigur (începuse revoluL\pu[neanu trec regimentele de vîn\tori... Solda

[i din frunze. ~n capela fiec\ruia o alt\ frunz\ de sparc\, cu p\durile din mijlocul c\rora s-au despfel. Parc\ to]i n-ar fi decît acela[i ]\ran multiplregimentului ce parc\ nu se mai sfîrse[te.. RedacMarelui Cartier au ie[it pe trotuar ca s\-i aplaud

Laolalt\ cu întreg Ia[ul, în zilele ofensivei geaugust 1917, redac]ia tr\ia groaza solu]iilor fincazul victoriei inamice. “Armata se va retrage

forma în jurul Ia[ilor un triunghi strategic, boteMor]ii». ~n mijlocul lui regele, guvernul [i ultim

Ia[ilor, din mahalale, sate [i c\tune, în corteparcurgeau tremurînd. Atunci, cînd g\seau numr\mîneau încremenite sau izbucneau în plînsc\ldînd caldar`mul cu ploi de lacrimi.

~n acele dimine]i Strada Veseliei deveniseDureri. P\r\sit\ [i de cei mai înver[una]i plimb\rdoar de sutele de femei în haine negre, cu o br\zda]i de [an]urile lacrimilor amare ale s\r\c

Cum scria acela[i Ion Minulescu, pe timpul fusese “transformat, într-un vast dormitor de s



f ,

refugia]ii bucure[teni ca [i seminari[tii, nevîltoarea în care fuseser\ arunca]i, invocau “ppe Maica Domnului la fiecare pas ”.

Ca pretutindeni, în orasul ocupat de vrmusafiri, [i-n cl\dirile str\zii L\pu[neanu se g\zd

mul]i din rîndul marilor personalit\]i bucure[s\ povesteasc\ profesorul N. Iorga (O via]\ de ompe strada Român\, vizavi de primul ministruredac]ia gazetei sale, “Neamul românesc “ se acde vînzare a biletelor de teatru, al lui MaximovicTipografia Iliescu se afla în fa]\. ~n aceea[i cguvernul adunase pe scriitorii al c\ror talent ngloan]elor [i le d\duse sarcina de a scoate ma(România) prin care s\ se preg\teasc\ [i s\atmosfer\ moral\...”. Profesorul fiind evacmaiorului Bonciu, dup\ armisti]iu, îl g\z

Andriescu, îng\duindu-i s\ fac\ ziarul “într-o sa de la Biserica Banu”. Tipografia, rechezi]ionat

c\ a mea o deranjeaz\ numai pe dînsa, pe cînd rderanjeaz\ o ]ar\ întreag\.” (Aurel Leon, Umb

Al\turi, în casa Tiktin, locuia profesorul Iorgu Iords\-[i restrîng\ si el spa]iul, pentru cazarea unui gen

Pe strada L\pu[neanu, la Jockey- Club, î[i punii dintre eroii romanului Landoul cu blazonLeon, cît [i ai romanului Concina pr\dat\ - crola 1900 , publicat de scriitorul Teodor Scor]escuconsumurile Smirnov [i Ermacov erau puncteiar strada L\pu[neanu, calea de leg\tur\. Una



[

Ra[ela, avea pasiunea str\zii L\pu[neanu, în fieca“macar de zece ori între Pia]a Unirii [i Tufli”.

De aici nu lipseau nici Gabriel [i Dobrianromanului Turnuri în ap\ , scris de Sandu Teleajpe strad\, cei doi “fac cî]iva pa[i [i se ameste

mul]imii, care toce[te în fiecare sear\, trotuarul~naintea lor dou\ tinerele pline de nuri, cusporov\esc de mama focului în limba lui Dostoau z\rit, întorc capetele, clipesc cu [iretenie din

[i iar rîd. Asta, probabil ca s\ par\ interesante juni sublocotenen]i de cavalerie, care merg înlîng\ trotuar, dar nu îndr\znesc s\ intre în vorbDobrian s-a prins din mers între ele [i, f\r\ s\ prezentat pe colegul s\u. Cei doi aflau c\ le Zinicika [i veniser\ de peste Nistru, cu speran]Potrivit uzan]elor str\zii - unde asemenea

obi[nuite - î[i continuau plimbarea, împreun\.

deal” , spre Smirnov sau Ermacov. Amîndoi er(fiind scape]i), dar aveau mare dever. La primpr\v\lia în cap\tul de sus al str\zii L\pu[neanIa[ilor (parlamentarii colegiului I, din Senat [i Cdoilea, aciuat în partea de jos a str\zii L\pu[unde e acum cofet\ria Amandina - mergeau meII – intelectualii. Acolo oprea [i conu Iancu, note plin\ de amici, to]i func]ionari publici [i proA[teapt\ aici de mult, s\ se opreasc\ potopul, [i,le par\ timpul mai scurt, iau aperitive, ]uic\,



mi[ma[ [i gust\ mezeluri, salam ghiudem, ca[cFericit c\ nu f\cuse o criz\ de “dambla”, cînd a i[i a alunecat din cauza unor sîmburi de m\slgios”, s-a amestecat printre ceilal]i. Urmau : mezeluri, [i vorb\, [i discu]ie asupra «situa]iun

se g\se[te ]ara în urma tristelor evenimente (r\din martie 1907), ca s\ zicem a[a, [i-n fa]a aaceast\ situa]iune le reclam\ imperios, dac\ ne astfel» [i apoi «asupra trecutului, prezentului [i v

[i programului fiec\rui ales [i fiec\rui candidatvorb\, [i aperitive [i mezeluri [i arunc\m sîmCeasul aratînd ora unu [i jum\tate [i fiind a[conu Iancu hot\ra c\ trebuie s\ plece. Voconsuma]ia, dar amicii nu-l l\sau c\ci era rîncare a repurtat, la o întrunire electoral\ “un fenDup\ înc\ vreo dou\ rînduri amicul a pl\tit sum

din care 3,15 lei pentru m\sline [i mezeluri [i 1[i au plecat împreun\, cu tr\sura ca o gondol\, pe

„–...Trebuie de înfiin]at numaidecît uac’colulului....la sate!...pentru rurali! ”

G\sind bun\ ideea, conul Iancu scria schi]care o trimitea colegilor de la”Opinia”. Ap\rea în num\rul din 16 noiembrie 1907 [i apoi înnou\ din anul 1910. Subiectul era la ordinea zilavea pe tapet asemenea problem\. Ceva manoiembrie 1907 “Opinia” publicase articocîrciumelor scriind : “Printre reformele proppentru rezolvarea chestiei ]\r\ne[ti se afl\ [i p



asupra monopolului cîrciumilor.” “Monopolul vbe]ia care demoralizeaz\, abrutizeaz\ [i s\r\ceplus produce ra-vagii în s\n\tatea lor [i amneamu-lui ”. Legea î[i propunea s\

reduc\ num\rulc`rciumelor, maiales s\te[ti. Aceleadin ora[e intraumai pu]in înobiectiv, c\ci legiuitorii ar fi r\mas f\r\ “apMonopol era de actualitate, ar\tînd [i originea, dlegii. Cum bun\t\]ile Ia[ului erau apetisante [i adorul, trimi]ind Cronica la 9/22 noiembrie 1907Rodion (A. Steuerman) ca din cei 50 de lei cuveautor, redac]ia s\ opreasc\ 4o de lei pentru a

gazeta “Opinia ”(ce-o primea la Berlin), iar dcumpere de la Ermacov sau Smirnov “icre tesc

...Romanul Adam [i Eva

Parcurgînd strada L\pu[neanu, socotit\ [i

“echivalentul monden al C\ii Victoriei din Binspira]ie [i eroina, Liviu Rebreanu pentru cea a sa, romanul: Adam [i Eva . Cum avea s\ m\rtur

: “Pretextul romanului Ascen\ tr\it\ prin septem



Pe strada L\pu[neanu, ploaie, am întîlnit o femDin dep\rtare m-au uimmari, parc\ speria]i, caro mirare ce sim]am c\ trochii mei... Femeia cunoscut\, de[i îmi dseama c\ n-am mai v\Din toat\ înf\]i[area ei ea avea acee[i impresprivindu-ne cu bucurie

[i cum ne-am fi rev\zut dup\ o vreme îndelunoprit, de[i am fi dorit amîndoi... Asta este scenfericit [i mi[cat. Pîn\ ce am ajuns acas\ în stradbotezat-o pe necunoscuta mea cu un nume roîntîlnirea cu ea am turnat repede o nuvel\ “. Urm

despre care autorul avea sa scrie: “In orice cascris pîn\ acum, Adam si Eva mi-e cartea cea mb l d

ruse[ti... {i toate str\zile umblate de al]i oamenla ale c\ror ferestre ap\reau alte chipuri, contribIa[ului, care nu mai vorbea evreie[te, ca înainrare insule de grai moldovenesc, ci fran]uzeruse[te si muntene[te pe fantoma str\zii Lapu[nemuntene[te, basarabe[te în periferii”.

Str\zii L\pu[neanu fiindu-i dat s\-l aud\mo[ Ion Creang\ citind Amintirile...



Pe strada Banu, “paralel\ cu strada L\pu[ne

într-o vreme (14 octombrie 1876 - 23 aprilie 18P\curari, spre ea putea fi v\zut m\r[\luind cu binstitutorul Ion Creang\. Venea de la Bojdeuc\, i

de sus a str\zii Veseliei, cobora pîn\ la fostulp\[ea în str\du]a cu [coli]a de la num\rul 14odat\ prietenul Teodor Speran]ia. Era iarn\, era a spus copiilor s\-[i pun\ c\ciulele pe cap [i (Ion Creang\ la {coal\).

Evocînd alt\ înt`lnire, acela[i prieten scria: “Înveneam din P\curari, pe strada P\curari, apr Jockey-Club. ~ncepuse a ploua înceti[or. Mergedeschis\, cînd deodat\ v\d venind la vale, dinIon Creang\. Vine la vale [i-mi iese, înainte...

– Dar ce bine `mi pare c\ te `nt`lnesc, îmi zicUnde te duci??? Ai vre-o treab\ acum??? Dar ce e?

Jockey-Club pîn\ la vale, pe la casele lui Praja c\ ploua [i nu prea era lume pe strad\ s\ se ̀ mpenoastre.... mergeam amîndoi, el citind [i uitîndcînd la mine s\ vaz\ dac\ îl ascult... Vre-o doplimbat prin ploaie, citindu-mi...”

Pe strada L\pu[neanu era v\zut [i în ultimatrece în lumea umbrelor. ~l întîlnea profesorul Intrase într-o franzel\rie [i cump\rase ni[te cradulcea]\. A mîncat cîteva [i a cerut “s\-i împcrafle de Anul Nou, pl\tind 2 franci în monez



drum spre cas\, au cinstit un coniac - dou\, lamers împreun\ pîn\ aproape de Bojdeuc\, undurîndu- [i: “La mul]i ani !” Era în ziua de 31 dcînd în fiecare cerdac se auzeau clinchetele clopcopiilor rostind versurile str\mo[esti, încheiat

anul [i la mul]i ani.!..” Cei doi prieteni nu se maautorul Amintirilor pornea spre alte t\rîmuSireteanu, Amintiri despre Ion Creang\ )

Pe lîng\ paginile literare, memorialistice ziarele ad\posteau [i ele nenum\rate articole [i în diferite momente, dar cu acela[i subiect : StraO gazet\ avea chiar un serial întitulat De la Corla Pogor . Reluarea lor necesitînd sute de pagindou\, publicate în zilele cumplite ale celui de aMondial, de gazeta “Prutul ”. Unul, scris la 21de Aurel Leon, are titlul : De la pia]\ la Copou

pe strada L\pu[neanu. De[i afar\ era `nc\ iarn înecat de b\l]i, “la ceasul amurgului “strada “se t

provocase o adevarat\ nenorocire. Vrînd-nevr începea retragerea spre tramvaie, asaltarea loracas\ în bezna cartierelor camuflate, cu cine [tisau necunoscut\, aruncat\ în bra]e, din cau întunericului din vagon [i a opririlor intempes

Alt articol, din ziarul zilei de 19 mai 1941, L\pu[neanu [i-i ar\ta însemn\tatea “calea aceasalur\ cu alta, a Victoriei, posed\ o via]\ proprie

[i principii bine stabilite. ~n orice anotimp al anu- cu mici intermiten]e [i schimb\ri orare - intre



unu, diminea]a [i seara, între orele [ase jum\t`mpodobit\ ca o scen\ de oper\ cu figuri Cuno[tin]ele se fac simplu, întinz`ndu-se mîinreciproc, numele de familie [i tradi]ionalul : - “«

[i continuînd turul. La el, primii apar [colarii [

mu[cate de dorul celor dintîi idile, apoi un amservante cu p\r oxigenat doritoare s\ devina ssingure amatoare de o aventur\, eleve cu ochi s\ prind\ tururile unor oameni serio[i, care s\cofet\rie, elevi studio[i si timizi, dornici s\ fac

mult a[teptat\, ofi]eri cu monoclu [i ghete de lapartid\ bun\, actori [i actri]e dornici s\ schimbpiesa vie]ii [i sumedenie de figuri ce parcurg coloane cu sens de mers contrar, desp\r]i]i de lmijlocului str\zii. La fiecare pas, chicote, izbuc

de voie bun\”, cu toate c\, în jur, zeul r\zboiulumu[te sumedenie de trupuri tinere, iar pe altelpentru vecie.

Strada avea tradi]ia ei care nu se putea curmiunie 1941 becurile i se stingeau [i doar ici co



c`]iva zeci de wa]i, aruncau ni[te slabe razecamuflaj, deasupra lungilor convoaie de trec\Luptele din zona Ia[ilor, dintre martie 194

august 1944 cînd “frontul s-a sprijinit pe Ia[i ”din popula]ia cre[tin\ s-a evacuat, au întrerupt

cotinla tanmamevitsaudeuntal

Decu



bie]ii oameni c\ vor suprave]ui [i acum priveprim\var\ cu neîncredere înc\... Sînt cei care aau tremurat în frigul iernii, care au a[tepeliberarea, cei care au fost nevoi]i s\ ard\ parchcl\dirilor lovite de bombe, cei care au r\m

administra]ie, de ocrotirea fireasc\ a unei sociSînt cet\]enii mizeri care au r\mas în acest orahaine, n-au alimente, n-au ad\posturi. Un proftr\ie[te ca un schivnic, bie]i studen]i dorm pe rogf\r\ ferestre. Apa nu mai curge în canal



trandafirilor [i liliecilor din gr\dini se amesteputrezeciunii “.P\[ind pe strada L\pu[neanu, înso]it de mu

palide, ce-l a]inteau mustr\tor de dincolo de v întreba : “Unde-i Mu]u Podgoreanu - mic [i sp

mari sc\p\rînd de intelegen]\ [i bun\tate — scîrciumioara-i modest\, urîndu-le: Bun venitdinainte un ficat de gîsc\ savuros [i un vin gbun vin din lume!), s\ le declare cu voie bun\: zadar îl cauta. {i Mu]u Podgoreanu [i prietenual]i tr\itori, care însufle]iser\ b\trîna uli]\ a fopierdu]i... ~i amestecaser\ “viforul cu frunzele ap\mîntul acestei s\rmane ]\ri” ( Opere, vol 17). ~spre Bucure[ti, adînc tulburat, l\sa `n folosinAgronomie, casa [i gr\dina sa de la Copou, dimaginea ora[ului grav r\nit.

Venise prim\vara anului 1945...

Unele se reparau, în condi]ii foarte grele, lipsiar altele complet distruse, se demolau, disp\rîregretate de fo[tii proprietari (mul]i evrei), carisipit\ averea imobiliar\ cu spa]ii comerciainvocînd, adesea, importan]a ei istoric\.

Urmau îns\ anii ’60 ai marilor moderniz\ri, pideea de l\rgire a b\trînei r\spîntii (cu d\rîmareBacalu - locul manifesta]iilor unioniste - urmMih\ilean\), încurajat\ de orgoliile unor specile r\mîn\ numele pe fruntea ora[ului.

~



~n loc s\ secontinuie plom- barea, ici-colo, agolurilor r\masede la r\zboi, [i

reabilitarea maha-lalelor pline deacareturi insa-lubre, pentru acî[tiga experien]\[i a scoate dinmizerii miile de oamenii nec\ji]i, - cum se proora[e europene,- se pornea cu d\rîmarea centruridicîndu-se blocuri liniare, criticate chiar de reaa fost cinematograful Victoria , ce a mai trebucerdac pe acoperi[...

Pentru a face loc blocurilor sorocite s\ m\cea nou\, cu trepte, dale marmorate [i mozaicu



cu el disp\rînd [i istorica zidire a cofet\rie M-pe care trebuia scris cu litere mari : Aici venealocuit poetul Mihai Eminescu. Prin vechile zidiri c înf\ti[are, prietenoas\ dar pr\v\lii modeste - altranzi]ie - se ad\postiser\ o consigna]ie, un mpiese electronice, un atelier de repara]ii pentmuzicale [i altul de radio, mai sus, a[teptîndu-smagazinelor elegante, demne de Strada Tinere

Unii dintre locatarii de la etaje, chiria[i, se m bucuro[i c\ sc\pau de od\ile, adesea întune

zidirele vechi, economicoase cu înc\lzirea)apartamentele noi din Piata Unirii, cu baie [i în

B\c\nia Fra]ii Pogor (Colec]ia Olga C. Ru

cu od\ile pline de radioreceptoare vechi, vîndude fo[tii lor st\pîni, trecu]i la aparatur\ ieftin\l\mpi [i apoi tranzistoare - adus\ din Uniu~ndr\gostit de m\rcile lor, odinioar\ celebre (TelBlaupunct, AEG, Braun) [i socotind c\ în viito

vremuri normale !” - se vor c\uta sau se vor macar pentru piese, b\trînul inginer le primea dcî]iva zeci de lei, le privea cu nostalgie, aminr\zboiului cînd le vînduse noi, [i apoi le clituia u în [iragurile de lîng\ pere]ii celor vreo dou\ od

\ i f l i b \]i t



s\ nu-i fure careva marea lui bog\]ie, noaptep\tur\, între ele. Ziua, a[ezat pe un scauna[teptînd clien]ii care nu mai veneau, c\ci setîn\rul comerciant Saul, responsabilul raionulmagazinul de stat Ciocanul, deschis în fa]a Po[

Cuza-Vod\. Acolo soseau aparatele noii fabri“Radio Popular “. Nostalgic, b\trînul privea curmai avea me[terul de reparat stilouri - cu mareapari]ia pixurilor - primit în pr\v\lia sa, tot ma

Se înviora în ziua demol\rii cl\dirii, încercînpe lucr\torii veni]i cu tîrn\coape [i lope]i, zicînfostelor aparate pr\fuite [i br\cuite de studeora la unele repara]ii, erau aparate scuAEG,Telefunken... }inîndu-se de ei, îi îndemna în basculantele cu moloz, ci s\ le ia acas\, c\ci”bune,”cînd vor avea mare c\utare [i se vor p

“piese originale.”... B\trînul radiofonist nu puvia]a aparatelor tinere]ii sale trecuse...

rezemînd zidul [i a[teptînd clipocind, “timpurde americani... care nu mai veneau...”. De[i asigurare, a[a cum era obiceiul pe atunci, stpensie din care î[i ducea zilele.

Cu cîteva s\pt\mîni înainte de mutare [i de

s\u, cu atelierul de reparat instrumente muultimul acordeon Hohner. Era micu], ro[u - sid ba[i. Nu-l înstr\inase pîn\ atunci, c\ci - ziceamagazinul de pe vremuri, cu articole muzicale.pe umeri, îngînînd o melodie.. de demult... {i ma

î dî l dî l fl t l i A i d



ascuns în adîncul, adîncul sufletului ... Auzise df\cea probleme. Instrumentul r\mas, putea s\-mearg\ la apartamentul ce urma s\ i se reparuzan]elor timpului.

~ntr-o zi a intrat în dughean\ un tîn\r

Conservator. Avea fa]a alb\, fin\ [i distins\, dacordeonul lucitor [i stingher, pe tejghea, înconjde partituri, nedeschise de ani, l-a luat în brni[te urme de praf [i încercîndu-l, a încdumnezeie[te : Voci de prim\var\. Anotimpul rtocmai sosise. }ig\ncu[ele cutreierau str\zile, îmcu buche]ele de ghiocei, viorele [i topora[i. Sgure[e se fug\reau printre ramurile salcîmului diar razele soarelui, calde, mîngîiau molatec Auzind melodia, b\trînul octogenar, Domntovar\[ul Moise, Isac, Leon, Bercu, Leiba, Mend

mai [tia numele [i-l accepta pe acel cu care i se ce-i aduceau armonici la reparat [i voiau s\ par\

Acolo, într-o balt\ de sînge, pe caldarîm, l-a Parc\ dormea.... Scuturîndu-l, `nsp\imîntat, bochii o clipit\ [i recunoscîndu-l, a [optit, tot mtr\ie[ti! Ce bine! Ne era fric\...s\ nu fi p\]it ceasta!!!... De aceea veneam la mata...

Pe obrajii b\trînului, r\mas ca un sfinx în fau început s\ se rostogoleasc\ boabe de lacrimiplecase de acas\, îngrijorat, s\ vin\ la el, la pdac\ nu i s-a întîmplat ceva în noaptea aceea dcer [i pe p\m`nt, în loc de p\s\ri, zburau schij

Unul l a lovit [i pe el ”Doamne unde ai fost în c



Unul l-a lovit [i pe el... Doamne, unde ai fost în cmurmurat buzele b\trînului înl\crimat....De aceea p\strase cu sfin]enie acordeonul

aud\ pe Mielu, îl deschidea, îl mîngîia [i încercvalsul lui Strauss...

Ne[tiind durerea din sufletul negustorului, l-a întrebat de pre]... B\trînul n-a r\spuns... PBaiatul a scos din buzunar ni[te bum\[ti [i le-a puspe tejghea... Nuera nici jum\tatedin cît ar fitrebuit... Negus-torul se uita mut [ia întins mîna dup\

acordeon. Studen-tul s-a dat `napoi.

televiziunea erau în gîndul tuturor. {i vechile pcase boiere[ti z\ceau în uitare sau se scoteau cu acordeonul plecase, pentru totdeauna... [i Mperete fotografia lui, a scos-o din ram\, a s\rpunînd-o în sîn, a c\utat în sertar cheia, a în

ruloul de tabl\, duruitor, a[a cum nu mai f\cusa plecat [i el. ~ncotro? N-a [tiut nimeni de[i rînduri a f\cut cercet\ri, întrebînd pe fo[tii veMielu, în cimitirul ovreiesc, din dealul P\mormîntul c\ruia r\mînea, noaptea, adesea. C

el pe lume f\r\ dragul lui b\iat f\r\ acordeon [



el pe lume, f\r\ dragul lui b\iat, f\r\ acordeon [zis, ridicînd din umeri, fostul vecin, inginerul, ultimei vînz\ri. Nu peste mult timp, disp\rea muzical\ transformat\ în atelier -magazie - buc\dup\ mutarea [i a so]iei lîng\ b\iat [i p\r\sirea m

din strada Vîntu..Ace[ti doi septuagenari erau, probabil, ultimde fo[ti negustori evrei ai str\zii L\pu[neanu deetnia lor reprezenta jum\tate din popula]ia ora[upîn\ la demolare fiindc\ înaintea na]ionaliz\rii[i radiofonistul Ilie Ilie, de lîng\ Telefoane - nede aprovizionare î[i transformaser\ magazinerepara]ii, tolerate de autorit\]i, înc\ mult\ vrem

Plimb\rile totu[i continuau

Tradi]ia plimb\rilor pe fosta strada a

pintenii, feluir]i barbi[ona]i [i pom\dui]i cu mdreapt\, oameni chipe[i, elegan]i cu must\]i de catalog pentru pictori [i caricaturi[ti.” B\nuapropiat, încheia articolul, amintind edililor vL\pu[neanu nu era oarecare, ci o istorie a b\trî

de evenimente, amintiri [i legende...~nmul]irea televizoarelor dup\ darea în funcde la Repedea - în noiembrie 1968, cînd s-a îmbvizionarea programelor TV -, {tirile,Teleenciclopedsîmb\ta [i duminica seara, cu marii umori[ti [i cup

strîngeau în jurul ecranelor chiar [i pe cei mai învercare n ar fi p\r\sit strada L\pu[neanu pentru nimic



strîngeau în jurul ecranelor chiar [i pe cei mai învercare n-ar fi p\r\sit strada L\pu[neanu pentru nimic se legau de ei unii gazetari, indigna]i c\ mul]i tineposturile repartizate dup\ terminarea studiiloasemenea tem\, din gazeta local\ avea chiar titlulStnu poate fi un ideal , (“Flac\ra Ia[ului ”, 5 noiembrie

gazetei g\sise la hotelul Unirea peun [ef de promo]ie, de la Facultateade Filologie, f\cînd-o pe recep]io-nerul cu un salar mic, în loc s\mearg\ la catedra unde era

repartizat. {i cum mai erau [ial]i”speciali[ti ”, care se “descali- ficau”, stînd în ora[, prin[i de“atrac]ia str\zii L\pu[neanu”, [i a“dalelor marmorate“ din Pia]aUnirii, a dat sentin]a: “Promenada pe strada L\pu[neanu nu poate fi un ideal [i o profesie ”

~i mai p\straanticarul Gh

VIII. SALVA}I STRADA L|PU{N

Prin anii ’80 i se sim]ea lipsa

T inerii nu mai aveau un loc public de înceasuri de via]\ comun\. Sîmb\ta [i duminica -str\zile centrale erau pustii, iar ora[ul r\m\sesesa de vizit\ reprezentativ\. De aceea, prin aniise din plin lipsa, tot mai mul]i ie[eni discuta

strad\ L\pu[neanu cu dorin]a re`nvierii vie]V li i i l f l i t di]ii A \



strad\ L\pu[neanu, cu dorin]a re`nvierii vie]Veseliei [i reluarea frumoaselor ei tradi]ii. Ap\ justificativ. Turismul luase mare amploare, vechile sta]iuni, se construiau spa]ii modernBucure[ti se ref\cea zona de la Curtea veche cu

lucrare de care unii edili ie[eni voiau s\ lege str\zii L\pu[neanu. Problema se discuta înJude]ean*. Dorindu-se [i introducerea Ia[ului în interna]ional, se propunea repararea [i refacerstil de epoc\, cu multe inscrip]ii de amintatr\g\toare de odinioar\ [i particula La: La GhSoarele Electric , La Talpa de Fier .

Smonit, un tîn\r arhitect** , de la ICPROM, schi]vechii str\zi [i fostele fa]ade de odinioar\, pe ocalc, sus]inut prin evoc\rile publicate în gazeta “de veteranul scriitorilor ie[eni, Aurel Leon. ~l s

acestor pagini scriind Strada L\p[neanu de odnoiembrie 1984), Vechi locuri cu chemare turisti



imobile ale Ia[ilor care mai p\strau la parter ve bol]i rari]\]i str\mo[e[ti. Propunerea a fost primi[i mul]i dintre ie[eni, telefonau sau scriau autor“visînd” readucerea [iragului de bol]i la vecheiar strada dragilor promenade, preferata

Eminescu, s\ devin\ cea mai atr\g\toare din tîrcareva dintre demnitarii timpului a dispinforma]iilor, un “activist ” de la jude]ean\ a semnatarului articolului, un consilier, au

proiectan]

- institu]iaproiectele d



institu]iaproiectele da Ia[ilor - as\ analizezatelierele d

inceput diaceast\ teF\get ductradi]ia fosde Paris , caa junimi[pu]ine amdeveni o lcum sînt mora[elor istale. Tot m

“Salva]i straDup\ o p

despre Ia[ii lui Eminescu. Vizitau muzee, bibliocu profesori [i cet\]eni doritori s\ le arate Ia[uautorul - recomandat de conducerea Bibliotecii - parcurgeau vechile uli]e, oprindu-se îndeL\pu[neanu plin\ de d\rm\turi, zaplaze [i [a

Cele c`teva cl\diri din partea dreapt\, de sus , Konya), r\mase, prin noiembrie 1988, înc\ în p însingurate ca ni[te oameni h\itui]i, privind dip\r]ile dup\ ajutor erau pulverizate. Numereaprilie 1989 ale revistei publicau cîte un articol

dealuri pentru Eminescu. Dar din p\cate cu preaStrada Amintirilor pentru care li se adresaser\



dealuri pentru Eminescu. Dar din p\cate cu prea Strada Amintirilor pentru care li se adresaser\ uri. Spre finalul articolului din aprile se f\ceau c

Pe atunci urma s\ apar\ volumul Cu Mihai Creang\ prin T`rgul Ie[ilor -itinerar sentimen

pentru tip\rireEditurii Sport Turism

, cu prilejpoetului Mihai Eminescu (iunie 1989). Socotinduprezen]ei la Ia[i a poetului (1874-1877 [i 1884 argument cump\nitor în lupta pentru p\strareaautorul urm\rea pa[ii poetului pe uli]ele ora[u(Strada Arcului, Bulevardul {tefan cel Mare, Stra

Dealul Copoului, N. Gane, N. B\lcescu, P\curarprin jurul Ia[ilor (Dulci peregrin\ri [i dragredactat pe baza unui bogat suport documentde Stat [i publicistica vremii. Neg\sindu-se udispus s\ publice cartea, în anul 1988 s-a oferit

Turism din Bucure[ti, unde ap\rea în 1990. Str\i se închinau 14 pagini din cele 190 ale volum

c\mucittega

Ia[renedove

pu[i



p[i nirga

tan]i (ca aceea din 25 martie1989). R\scolind

amintiri, mul]i ie[eni c\utau fotografii vechi, f\d\deau sugestii, pîn\ într-o zi din noiembrie nea[teptate... intrau în func]ie buldozerele [i....[i scrî[net de [enile, sf\rmau, neîndur\toare, ulcap\tul de sus al str\zii, - sc\pate la demolarzdrobind bol]i centenare [i pere]i de cetate pest

bombele ultimului r\zboi, n\me]i greoi, vijecutremure n\praznice, precum acele din anii 1f\r\ s\ le clinteasc\. ~n loc s\ le consolideze [i rse proceda în Bucure[ti cu vechile cl\diri diManuc, cît [i în alte p\r]i, adep]ii moderniz\r

bol]i din beton armat hot\rau s\ demoleze [i s blocuri greoaie în peisajul romantic, plin de ami

Ultima fotografie a cl\diriiEditurii Junimea (stînga) (Foto: I. Mitican)

“De c`teva zile este o mare concentrare de mecanice in zona Pia]a Independen]ei - straddemolarea vechilor cl\diri situate de o parte [i aGh. Dimitrov, s-a trecut la l\rgirea [i modernizarde circula]ie care va avea, în final , o l\]ime de 2

o parte [i de cealalt\ a bulevardului Indepeconstrui mai multe blocuri (pe locul fostei cl\diri la parter, farmacia [i magazinul de prezentarea [i început s\parea funda]iei primului bloc), îns300 de apartamente... ~n acela[i timp contin

modernizare a str\zii Banu care-[i schimb\ traspre dreapta cu aproximativ 50 metri Aceast\



[spre dreapta cu aproximativ 50 metri. Aceast\o l\]ime de 28 metri [i 4 benzi de circula]ie..” Sevor termina lucr\rile la noua central\ telefoniun nou bloc la col]ul str\zii L\pu[neanuIndependen]ei, iar de la col]ul str\zii Arcu urstrada Uzinei, noul bulevard Petru Rare[... buldozerele încheind lucrul, în ziarul din 26 mschi]a de circula]ie prin noua pia]\, numit\ MAp\rînd unele discu]ii [i mustr\ri de cuget, ac]iupe la jum\tatea lui aprilie, cînd o revist\ lo

dezbatere pe tema calit\]ii în arhitecturmoderator, încercase s\ afle p\rerea celoprefacerile ora[ului, la discu]ii participînd [i înalt. De[i se recuno[tea c\ personalitatea cet\]idoar prin diversitatea stilurilor, soarta b\trînel

din cuvintele participan]ilor porni]i de la ideede la `nceput: “Inten]ion\m s\ aerisim [i s\

Dimitrov este salutar\. ~n]elegem s\ facem eforpentru casele memoriale, pentru monumente.”de construc]ii din Iasi este de proast\ calitate [i cu`n timp”... “Actual\ este reevaluarea [i reintegcomercial [i cultural tradi]ional al str\zii L\pu

curs de proiectare [i execu]ie. Noi urm\rim pcircuitul urban a acestei str\zi s\ aducem mrafinamentul func]ional al societ\]ii noastre mocu etapa de dezvoltare ce o reprezenta ini]iavedem noi noua calitate `n arhitectur\! S\ ex

volumetric, spa]ial, dialogul at`t de necesar vorbe[te mult despre nostalgia fa]\ de acest înc



p ] gvorbe[te mult despre nostalgia fa]\ de acest încal str\zii Lapu[neanu...” Se aveau în vedere [i alT\t\ra[ii, cartierul Tudor Vladimirescu [i preconPetru Rare[ propus s\ lege nordul “Calea 23 acu sudul, prin strada Banu potopind, probabcl\diri vechi din str\zile, Arcu, Gîndu [i Petru

Vechile zidiri (f\r\ de care centrul fostei ccuartal de c\z\rmi [i hambare), nu maiap\rare...decît pe Dumnezeu...

De furia buldozerelor sc\pa blocul Express 1960, fostul hotel Binder r\mas speriat într-o

sediu al telefoanelor - avînd vizavi un gol pe ridice noul local Romte-lecom din metal [i stidecembrie 1999, iarpeste strada Banu - închis\ - alt pustiu,

sorocit blocului cupatru etaje - din locul



p jfostului hotel D’Europe.Lîng\ biserica Banu, lafinele anului 1989, seinaugura centralatelefonica de 5000 delinii cu echipamentromânesc pus\ `n exploatare la 9 decembriegoluri, în stînga [i în dreapta, r\mînea singularplomb\ al str\zii, dat `n func]ie prin 1960 (“

18 februarie 1960), la parterul c\ruia spre nodever magazinul reprezentativ al Abatorului sud se zb\tea, s\ dea oarecare farmec str\zii puscu juc\rii Scufi]a Ro[ie. (Reprofilate, dup\ 199ului se instala o Sal\ de jocuri, iar din 1992 Gal

Alungate de pre]urile prohibitive, juc\riile, odila indemîna tuturor copiilor, se înlocuiau cu m

Bineîn]eles, nu se legase nimeni de biserica B[i înghesuit\ între blocul Telefoanelor [i bepio[enie prohodul aceleea care a fost “r\

L\pu[neanu”. Pprimei ctitorii a

Zmuncil\ (dDimitrie Cante15 iunie 1705,[i ref\cut\ p `ndemnul mitr

Stamate, arLeopold, iar p



p , pAltini. ~n lunv\zuse cîteva ocu lupte pe utriumfale. Vienicerilor tutinerilor eteri[trecînd a[ezarfoc. Privise tfostei uli]e Sîrb

[i glodoas\, preTr\ise r\zboiuldin 1916 – 19

lor de lipsuri [i dureri. Asistase cutremurat bombardamente ale avioanelor anglo-americ

de 5/6 iunie 1944 [i ale avioanelor sovietice - d în august 1944 - care ar fi putut face praf ora[u

De straj\ pe strada L\pu[neanu,peste 200 de ani

~n ultima, se instalase Uniunea Ari[tilor Plastic jos [i ateliere de crea]ie, sus, pe care nu a îndr\znimeni. Locatarii n-ar fi ̀ nghi]it afrontul [i carevsunat, cu mare zvon, la Cabinetul Unu sau Doi, cedreg\torilor locali, f\ra mil\ pentru trecutul cet\

Cinematograful Republica abia fusese reparatiar fostul hotel Palace intrase sub aripa marelTraian cu mare prestan]\ dup\ ce directoruStat, profesorul Gh. Ungureanu, vestise to]i cosub blazonul firmei celebrului inginer G

proiectantul lucr\rii.Zestrea aceasta, prea s\rac\, se p\streaz\ [



[Cele cîteva spa]ii comerciale din blocul cu nulocul hotelului d’Europe, primeau pe rînd uTelemobile, altul de înc\l]aminte, `nlocuite aInternet [i ni[te birouri. Doar lîng\ bolta înc\ nezece ani - spre u[a vechiului sediu al telefoanelstatornic, magazinul elegant cu îmbr\c\minte

S\ reînviem strada L\pu[neanu

Socotind c\ nimic din ce-i p\m`ntesc nu

ultimii ani tot mai mul]i dintre concet\]enii noIa[ii s\-[i recapete farmecul istoric, propun refac- pe cît mai este cu putin]\ - a centrului istor

str\zi: Cuza -Vod\, {tefan cel Mare, Pia]aL\pu[neanu aflîndu-se în fruntea listei. Unii

gazeta “Monitorul” din 7 martie 2001 publicreînviem strada L\pu[neanu. De[i îi lipse[te mude odinioar\, [i o parte din lungimea ei a finstitu]ii, lucrarea nu este prea dificil\. La Vadup\ al doilea r\zboi s-a ref\cut centrul ora[

ilustrate [i tablouri. Fusese complet distrus. Nointerioare moderne [i numai fa]adele c\p\tau v încînt\ azi miile de turi[ti, în pia]a cu flori, picPrin 1996, centrul ora[ului München, înzestratunele construc]ii moderne, afi[a un plan imens

refacere în stil de epoc\, cerîndu-se ajutorul tot pe atunci, parizienii demolau unele cl\diri n



G\rii de Est, p\strînd doar pere]ii fa]adelor penimobile ce se ridicau.. Idei exist\, iar fonduri sesponsoriz\ri, eforturi publice [i sprijinul nie[enilor. Probabil c\ nu s-ar da înapoi nici unii ar ob]ine unele facilit\]i, urmînd s\ construiasc\cu exteriorul tratat în stilul de odinioar\.

Cunoscînd foarte bine zestrea vechii str\zi,era elev la Liceul Na]ional (anii ’40 din secodirigintele [i profesorul Emilian Gora[, un pasion î[i ducea micii lui elevi pe urmele marelui înaaproape la fiecare cl\dire din centru), semnata

al acestor pagini socotea c\ se pot realiza uneefect benefic. Astfel, Cofet\ria Amandina ar pumic\ arip\ pe spa]iul liber din col], asem\naConsum Pogor (fost Ermacov). Pe locul parc\rii alridica o zidire cu fa]ada faimoasei cofet\rii Mad

Fostul hotel Palace [i cinematograful Republicdintre vechile ornamente p\strate în ilustrate.



r\mas din fosta Gr\din\ Cuza-Vod\ se poate înzde b\nci [i mese in jurul c\rora s\ seadune pasiona]iicolec]ionari (filateli[ti,numisma]i, carto-fili[ti, anticari),amenajîndu-se unpitoresc spa]iu

cultural, a[a cum eraodinioar\ în Gr\dinaPrim\riei [i exist\ acum în multe centre europlocul potrivit al p`lcului de anticari adu[i peCofet\rii Georges [i l\sa]i cu valoroasele tip\

soarelui, a ploilor [i a vijeliilor.Muzeul Unirii p\strînd destul de bine veche

Anticarii din L\pu[neanu (F

sarailii, baclavale, învîrtite cu mere, cu nuc\, b\dulce]i [i peltele de trandafiri, de tei, sau de gut blamanje, zalatine [i cîte alte bun\t\]i din cartcercate... de marii “buc\tari”Mihail Kog\lniceanu [i Co

Blocul Gale

ar îmbr\ca himobil Mavroca o cl\dire dpeste veac, îlului vechi al

rotunjeasc\ pstr\zii. Alt g\ d

Varianta primuluiproiect dereabilitare a str\zii

L\pu[neanu



m\rginind strrotunji Pia]a prea din larg de alura vechlatur\ a ei, aTineretului s-frumoasa clClubului, în pdinspre espla

se alte cîteva albumele cu b\tr`nului Ia[i

Unele dintre aceste propuneri au fost cuprin- verbal încheiat în ziua de 20 februarie 2002, l

unde cî]iva pasiona]i de ideea refacerii str\discu]ie romantic\ privind teancul de ilustra

lauda ei, sensibil\ la propunere, conducerea Prcurs. A format un colectiv** de lucru cu mai minvitat pe sus]in\torii propunerii s\ se înt`lnesedin]e a institu]iei, a editat un pliant cu titlul proiect de reabilitare a zonei cuprins\ între B-du

Str G. Muzicescu [i esplanada Unirii. La 4 apriMonitorul îl [i prezenta publicului sub semn\t[ef (Proiectul “Corso”), ar\tînd aderen]a cet\]enprivire la refacerea str\zii. Pe aceea[i tem\ aarticole cu diferite idei [i propuneri. ~n unul d

cu titlul ~n c\utarea frumuse]ilor pierdute de ar\ta contrastul dintre strada prietenoas\, casufletelor cu cl\dirile în “palete largi de culori în



sufletelor cu cl\dirile în palete largi de culori, înparcelate [i bine armonizate ce confer\ imapoveste” [i strada cu “masele relativ marimoderne”, imaginea cea nou\ a str\zii L\pu[ne

opozi]ie evident\ cu contextul istoric.



Ziarul “Monitorul” din 19 iunie 2002 publica chde refacere a str\zii: Cum va ar\ta centrul Ia[considera c\ proiectul acum numit “Strada L\pumai mare lucrare de sistematizare din ultimii

totu[i, c\ci se discut\ de modernizare în loc readucerea str\zii la înf\ti[area str\veche, f\r\ sus\ redea pitorescul centrului istoric din Praga, fidel, vechile fa]ade, chiar dac\ în spate se aflau

F\cîndu-se un sondaj printre trec\tori, majoritatea celor chestiona]i [i care au r\spuns,

refacerii, dorind ca strada s\ recapete str\lucirs\ redevin\ reprezentativ\ calea romantic\ a

Mai tîrziu, îmbr\cate în haine de epoc\ [i fadin Pia]a Unirii [i pu]in ajustate acele din Cuzadeasemeni, p\str\toare de legende [i însemnora[ul ar avea o splendid\ Cale a Aducerilor care reporterii viitorului vor putea scrie evo

istorie, sub titlul: De la Golia la Jockey Club .



Epilog, la 24 decembrie 2004.

Ideea reabilit\rii str\zii atr\gînd tot mai maprilie 2004 se constituia Asocia]ia Alexand

comercial\ importan]a de oprogram finan]at Unite pentru Interna]ional\ (Uasisten]\ public\ parteneriat [i va fsuma de 50000 Upu]in echivalentPrim\ria Municipu

Întocmindu

ta]ia tehnic\, la2004 s-a ]inut procurarea mob



procurarea mob(b\nci, ci[mesosit)**, oprindauto. Tot pe atureconstruirea psuita celor pie

istoriei: Corpul de Gard\ al Palatului DomnescUnirii ), ocupat de-a lungultimpului de libr\rii [i antic\rii

cochete [i apoi demolat. Din var\se lucreaz\ la refacerea pavi-mentului `n Pia]a Unirii.

Apropiindu-se zilele Craciunului,strada s-a bucurat de o aten]iedeosebit\ fiind împodobit\,

înzestrat\ cu c\su]e din lemn pentruv`nzarea cadourilor [i cu un brad –

Afacerilor “Al. L\pu[neanu”, în perioada S\rb\torilor de i2004 – 5 ianuarie 2005), sus]inut de Prim\ria MuniciUnirii, Galeriile Anticariat, Palatul Copiilor, ÎnspectoratuASIM, ARTA, AFU, [i HOPE .” Cuprinde expozi]ii ocaziom\[ti [i de cadouri, concerte (Fulgi de nea ), colinde ( Colilansarea volumului Cr\ciunul de alt\dat\ – de profesoru

Galeriile de Anticariat, cît [i un ciclu de spectacole cu dCr\ciun [i Anul Nou.

Ace[tia fiind doar primii pa[i, e natural c\ vNu ne r\m`ne decît s\ ur\m Succes sus]in\Prim\riei Municipiului Ia[i***, Asocia]iei Al. L\

tuturor celor care vor contribui la reînvierea leredîndu-i culoarea, aspectul [i patina istoric\.* GRASP – Guvernance Reform and Sustainable Partnersh



GRASP Guvernance Reform and Sustainable PartnershDAI – Developemnet Alternatives Inc.** Cî[tigat\ de firma TERMEX – Bal[.*** Primar: ec. Gh. Nichita, viceprimari: Const. Ad\sc\li]earhitect [ef Iulian Vagner...**** Consiliul Director: Pre[edinte: Prof Aurica Ichim [i viceGrum\zescu (Galeriile de Anticariat ), Stelian Chiriac (Pris\cariu (Complex Astoria ), Ben]a Constantin (Grup. Selec(Consulting ), Radu Popescu (Corso ), Ilie Foia (Transmixt),Gineta Roman (Mica Industrie) [i înc\ al]i vreo 30 de memproprietari [i chiria[i din zona Str\zii L\pu[neanu [i din

S t r . P \ c u r a r i

S

t

r

\

c

u

r

a

r

i

B d

. C

a r o l

d

C

a

r

o

l

Jockey

Club

Jockey

Club

St r . Vt

r

V

Libr\ria

{araga

Libr\ria

{araga

Podgoreanu

Valter

Paradis

Dom Polski

Academ

Smirno

Academ

Smirno

Cosma



S t r a d a d e S u

S

t

r

a

d

a

d

e

S

u

S t r. B a n

u

S

t

r

a

n

u

Dom Polskiom Polski

Bol]ile Berlol]ile Berl

Hotel d’Europeotel d’Europe

Strasshoffer

Tiktin

†

Biserica Banuiserica Banu

N. Drossu Drossu

Fortuna

Casa cMadonCasa c

Madon

Georg

Baro]

Gr\dina

Prim\ri

Gr\dina

Prim\ri

Paa

CUPRINS

P\[ind pe strada L\pu[neanu ....................................Cîteva cuvinte ...............................................................I. Pornim din drumul Hîrl\ului ......................................

...{i oprim la casa postelnicului Alecu Beldiman ......Particip\m la un banchet junimist ................................Ne întîlnim cu jochei[tii ..................................................Cunoa[tem pe vestitul “nobil” ie[ean “baronul de V...~n locanta “confiserului” Richard Tuffli... ............Afl\m cum s-a pr\p\dit “Tezaurul” , pornind de la T

G\sim editorul ilustratei: “Teiul lui Eminescu” .........Tot coborînd, întîlnim [i pe unul dintre editoriiprimelor ilustrate colorate ie[ene



primelor ilustrate colorate ie[ene ................................II. Trecem pe lîng\ un [ir de locante [i pr\v\lii,cu ecouri “literare” .........................................................La Respect General ........................................................La Panii Moldovei ..........................................................La Mo[ Berl .....................................................................La Cozma - unde a ap\rut cîntecul Ce te legeni codrLa Smirnov [i La Academia Liber\ ..............................La Binder , unde I.L. Caragiale [i-a prezentat, în preO Noapte furtunoas\ ....................................................Tot La Binder , ascultînd “vraja” Luceaf\rului nemuLa Fortuna - spi]eria interna]ional\ .............................À la ville de Paris (Delpuech) .......................................La “Raiul” lui Mo[ Cr\ciun ...........................................La Georges - cofet\ria duducilor [i duducu]elor ......

La “otel” Paris , de unde a plecat la Paris,Hariclea Hartulari (Darclée) ...........................................

...Dar s-a încheiat [i via]a de capital\ a Ie[ilor ...........Palatul r\mînea îns\, locuin]\ domneasc\... ...............Istoria ]inea s\ fie [i Palatul Marilor Uniri ....................Acum Muzeul Unirii .....................................................V. Cunoa[tem alte vechi [i uitate locuri [i întîmpl\Pe L\pu[neanu se înfiin]a Filarmonica Moldova ........Sfidînd istoria, `n Gr\dina Palatului Domnescse ridica un cinematograf ............................................Dar disp\rea Troidl din Wollzeille... de pe L\pu[nea...Deasupra c\ruia locuise poetul Mihai Eminescu ...Cam vizavi func]ionase atelierul vestitului Nestor HLa Via]a Româneasc\ Mihail Sadoveanu,Ionel Teodoreanu [i ceilal]i vie]i[ti d\deau autografVI. Ne amintim [i de Strada promenadelor,



a aperitivelor [i a gr\dinilor de var\ ........................Consumul lui Ermacov ...................................................Locul “vederilor” [i al primelor întîlniri ......................

Cuibul radiofoniei ...........................................................VII. Nu uit\m nici strada inspira]iilor literare... ........Precum romanul Strada L\pu[neanu ...........................Schi]a Monopol , a lui I.L. Caragiale ...............................Romanul Adam [i Eva .................................................Str\zii L\pu[neanu fiindu-i dat s\-l aud\ pe mo[ Io

citind Amintirile... .............................................................R\zboiul, îns\, îi schimbase înf\]i[area ........................Venise prim\vara anului 1945 .......................................Plimb\rile totu[i continuau ............................................VIII. SALVA}I STRADA L|PU{NEANU .......................Prin anii ’80 i se sim]ea lipsa .........................................

S\ reînviem strada L\pu[neanu ....................................Epilog la 24 decembrie 2004

De acela[i autor:Radiotelefoane – principii , Editura M.T.Tc., Bucure[ti, 1

Radiotelefoane mobile, Editura M.T.Tc., Bucure[ti,1974Radiotelefoane portabile, Editura M.T.Tc, Bucure[ti 197Noi echipamente telegrafice, Editura M.T.Tc., Bucure[tiRadiotelefoane. Func]ionare. Exploatare., Editura Tehnic\Un veac prin Gara Ia[i , Editura Sport-Turism, Bucure[tCu Mihai Eminescu [i Ion Creang\ prin T^rgul Ie[ilor ,

Editura Sport-Turism, Bucure[ti, 1990;Prin Ia[i cu Veronica Micle, Editura Cronica, Ia[i, 1996 Ia[i, Gara Amintirilor , Editura Tehnopress, Ia[i, 2000;



a[i, Ga a minti ilo , Editura Tehnopress, Ia[i, 2000;Palatul Marilor Uniri , Muzeul Unirii, Ia[i, 2000;

~n colaborare: Constantin Ostap [i Ion Mitican:

Cu Ia[ii m^n\-n m^n\ , vol. II, Editura Dosoftei, Ia[i, 1Cu Ia[ii m^n\-n m^n\ , vol. III, Editura Tehnopress, Ia[

Ia[ul `ntre adev\r [i legend\ , Editura Tehnopress, Ia[i, 2Prim\ria Municipului Ia[i. Pagini de istorie, evoc\ri [i l

Editura Tehnopress, Ia[i, 2001.

~n colaborare: Alexandru Dobrescu, Ion Lupu, GabrieBun venit `n Moldova cu trenul (Welcome to Moldavia b

Mydo Center, Ia[i, 2000.

În colaborare: Olga Rusu, Dan Jumar\, Ion Mitican,Constantin Ostap, Liviu Papuc:Caragiale în Ia[ii Junimii , Editura Timpul, 2002.





9 7 8 9 7 3 8 3 7 7 0 4 2

ISBN 973-8377-04-8

Date post:	12-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	ella-nicuta
View:	229 times
Download:	0 times

Strada Lapusneanu

Documents