sMaterialul din ac1astd carte nu poate f reprodus sau transrnis tztal, ?arlial tn

nidun mediu (fe cd este electronic, mecanic sau de altfel)fdid autorizalia exprefi;i scris,i

a autoarelor. Pentru a solicita o autorizalie, ud rog sd contactali autoarele, specfcdnd

materialul solicitat, mediul in ure doriTi sd-l difuzayi ;i scopul in care doriTi sdfolasi1i

malerialul.Arcastd carte nu are intenlia de af consideratd un seroiciu legal, rnedical sau de

orice altd con?eten/ii Prortsionald. Informa/iile luse la dispozilie nu sunt un substitut

Pentru un sfat sau o ingrijire profesioniste. Dad dt)eti neaoie de sfut sau asistenld legald,

medicala sau de orice altd naturd, adresa/i-wd ;i solicitali seraidile unui profesionist

czn?etenL Autorul si editura nu sunt rdspunz,itori pentru orice pagube ce pot a?drea din

sau in legdturd cufolosirea oricdreia dintre informa/iile cuprinse in aceastd carte.

Oo

Copyrigtht @20t6,Ste1uga Todea

Toate drepturile asuPra Prezentei ediyii aparTin in exclusiaitate autoarelor.

Reproducerea integrald sau parliald a textului sau a ilustraliilor din aceastd carte poatef'jicutd nunai cu acordul autoarelor.

Editura Napaca StarStr Ploie;ti, nr.35, ap. 11, Cluj

nl./fax:0264 432 547 mobi.l:0740 167 461

ISBN 97 8-606-690-49 4-0 editura Napoca Etar 2016

ssTlE]LxuTA

TOtrf,A

Sr. & Jr.Hipnoza pentru

optlmlz tea v1e!11oa

H

((Scrierea c[4ilor din aceastd serie

a apdrut spontan. Scrierea s-a

realizat ca o curgere a piciturilorde iubire existente in suflet.

Mesajul acestor cinci cirgi este

clar gi concis gi sebazeazi.perczultate ob$nute in cabinet.Atunci cdnd aceste rezultztebenefice se confirmi gi se

reconfirmi, au trecut de mult de

faza de experiment. Aceste lucririau suport gtiingific, dar se bazeazd.

si pe experimentare subiectivi,mintea omului este in stare sise vindece, dacd igi alege in modcongtient acest obiectiv. Oricinese poate bucura de o sinitateexcelenti da,ci" urmeaz[ citeva

^ - 1! t

princrpu in aceaste dlrectle, cum

ar fi sd aibd griji' de minte, de

corp ;i de spirit. Omului ii este

fricl doar de ceea ce nu cunoagte.

Haideli atunci si descoperim in ce

fel funclioneazd mintea, corpul si

sufletul nostru. Ce ne dorim?

Cu?rinsCapitolul I 14

1.1. Cum s[ atragi succesul in viafa ta1.2. Cum funclioneazd,subcongtientul1.3. Intrarea in starea alfaI.4. Modul de programare a subcongtientului

Capitolul2.7.11

2.3.2.4.

capitolul 5

5.4-

>)

44

Capitolul 3

3.7. Mintea supracongtient[3.2. Modui in care ne ascultd.m trupul3.3. Corpul - silagul mingii gi al sufletului nostru -

gi nevoile spirituale3.4. Sentimentele gi emoflile noastre

Capitolul 44.1,. Acceptarea emofiilor4.2. Cregterea lncrederii in sine4.3. Strategie pentru mintea congtienti; metode de

imagerie dirijatn4.4. Jocul minlii 9i cum s[{ joci versus jocul vielii

gi cum si-ljoci

L egea concentririi atenlieiCreierul uman 9i dezvoltarea psihiciCum ne condifoneazi modelele de viagl timpuriiIdentitatea individuali

76

98

),

Scenariu de hipnozi124

>>lCum sa atragi succesul in aiala ta

Cum fun clion e uz d su b c onstientu I

Intrarea in starea alfa

L.4.

Modul de programare a subconstientului

Lt.

r.2.

1.3.

>

1.1.

Cum sd atragi succesul tn aiala ta

In primul rdnd, si definim ce este succesul gi ce beneficiioblinem daci avem succes. De fiecare dat[ cdnd dorim siobfnem ceva, trebuie sL analizdm ceea ce trebuie si d[m, dar siceea ce obflnem din acest schimb.

Succesul inseamni multe lucruri minunate, care ne oferilibertate de migcare 9i libertate de gindire.

Succesul inseamni prosperitate personal[ pe mai muiteplanuri: casd frumoasd, masind, cdldtorii, aaantaje pentru ifrecaredin familie, pentru copii, siguran/,i1?nanciard etc.

Deci, succesul inseamn[ libertate, inseamn[ eliberarea de

fr\ca zilei de miine, elibenrea de frustr[ri, eliberarea de minie,de neputinfl, de egec etc. Succesul inseamn[ sI avem increderein noi, sI ne admirim, si ne regisim respectui de sine, si ciutimcalea spre fericire gi satisfaqie in viafi. Mulli se tem si aibisucces, deoarece au fost inv[{afi gi condilionafi de cltre familie,societate, religie ci doar cei puternici merit[ gi pot avea succes.

Mulf se tem s[ aib[ mulf bani, deoarece religia ne-a invlfatcil ,,rrtai repede trece cd.mila prin urechile acului decdt bogatul inimpdrd/ia lui Duntnezeu".

Nivelul de congtiin!5 alpopulalieilumii a crescut. Conformstudiilor gi cercetdrilor fhcute de Dr. David Hawskins, nivelulde congtiinll al populagiei lumii calibreazd. in acest moment la207, ceea ce reprezintl nivelul adevirului. Adev[rul, conformscalei congtiingei lui David Hawskins, calibreazl, Ia 200, agadar

207 este peste nivelul de adev[r, Acum,lumea nu mai poate fimanipulatd cu orice fel de slogane,lumea wea s[ se simti bine,oamenii vor s[ fie slnitogi, s[ fie prosperi, pentru a se bucurape deplin de viag[; intr-un cuvdnt, fiecare wea s[ aibn bognfimateriale gi sufletegti, vrea si fie gi bogat, gi in impirlgia lui

Dumnezeu. Este posibil, deoarece cele doui dimensiuni ale

vielii nu se exclud, ele doar se completeazi gi sunt inextricabilintrefesute.

Dar noi wem si ne accesi.m puterea subcongtienflrlui, spre

a obfne ceea ce ne dorim gi pentru a ne asigura fundamentele

viegii - libertatea financiari gi morah. Atunci cdnd avem

incredere in noi, incepem si ne respectlm pe noi ingine gi sn iirespectim gi pe ceilal$.

Multa lume intreabi daci este bine si i1i doregti bani; parcile este frici si aibi bani, tot datoriti credinlelor distorsionate.

Da, este bine sd avem bani, deoarece banii ne oferi libertateade a acliona, de a produce gi de a fi activi, de a edifica viitorulin aceasti societate in care triim in prezent,Banul este moneda

de schimb cu care putem s[ ne intrelinem casa, familia, copiii.Banul ne di libertatea de a ne cumpira cdrg\ si citim, si invdlimceva nou, si cildtorim, sd vedem gi sd explorim noi culturi, noilocuri, si mergem inainte, cu demnitate, pe calea vielii.

Nu banii in mod concret sunt problema pe calea spirituali,ci atagamentul fafl de bani. Pof avea oricdli bani doregti, atdttimp cdt nu egti atagat de bani, cind ai libertatea si te bucuride ei gi si ii folosegti in modul in care doregti. Sunt destui care,

degi milionari, triiesc in frici, deoarece le este teami sd nu igi

piardi milioanele gi si ajungi pe strizi.Ataqamentul este cel care te leag[ gi te fine inllnpit de

ceea ce defi. Dar, daci nu egti atagat, atunci pofi avea oricdgi

bani vrei, po{i avea oricdte case, magini sau obiecte vrei. Aceastldetagare iqi dn libertatea de a te bucura de ceea ce de1ii, si lefolosegti in scopul pentru care au fost create, apoi s5.le lagi inurmd fh.ri regrete.

Si nu ve fie fricd sd avegi bani, banii sunt energie care nu are

cum si ne incdtugeze decdt daci o si permitem noi. Deci, nubanii ne incltugeazd, ci atagamentul fa(i de bani; atagamentul

este energia care incitugeazi.

>)

BucurI-te, deci, de toate beneficiile aduse de c[tre lucrurileobiective care te inconjoar[ gi las[ frica in urm[; din sir[cie gi

umilinli nu ai ce sX cdgtigi. Sau, poate, cdgtigi mai multi siriciegi umilinl5, frustrare, suferingi, durere etc., dar Universul nute-a adus in aceasti vial[ s[ fii umilit, Universul te-a adus aici,acum, si ifi descoperi singur, in tine, perfe4iunea.

Vedem, astfel, ci succesul este scopul suprem in via!d.,

deoarece succesul este calea spre descoperirea perfecqiuniitale, iar in momentul in care ai descoperit-o, ai datoria siimpirt[gegti gi celorlalli din experientata.

Fiecare om rdvnegte la succes, fiecare igi doregte ceea ce

este mai bun in viaf5. Este in reguld s[ intenfion ezi sd, ai succes,

deoarece Universul poate oferi tuturor din preaplinul s[u, iarsuccesul nu este destinat doar unui numir mic de oameni.

Agadar, tofi putem folosi puterea subcongtientului nostru,deoarece toli am fost creafi cu tanse egale, dar fiecare obgineceea ce igi doregte cu adevlrat. Pentru a reuqi, este necesar siavem incredere in noi 9i in reugita noastr[. Ceea ce credemdespre noi se va implini. Cdt crezi cS.valorezi,atdtvei obflne.

Oameni sunt opera propriilor ginduri, ei devin ceea ce

gdndesc; dacl, at o gindire constructivi, atunci vei ayea succes,iar daci ai o gdndire distructivl, atunci te vei indepirta desucces. Depinde de tine cum vrei s[ gdndegti gi citi incredereai in tine cI vei reugi.

Intre omul de succes gi celilalt nu existl mari diferenle,diferenla consti. in gdndire gi in credinqele pe care fiecare gi le-ainoculat in subcongtient. Daci visezi vise mfrefe, vise mirelercaIizezi, iar dacd, visezi vise mflrunte, atunci vise mi.runterealizeit. intr-un cuvdnt, fiecare rcalizeazd ceea ce viseazd..

Cind eram tdndrd.,pe wemea socialismului de partid gi de stat,ne-au furat gi visele, nu aveai posibilitatea nici si visezi preamult, deoarece totul erarationalizat;primeam un sfert de piine

de persoani pe ir,un kilogram de zzhdr de persoanl pe luni,cinzeci de litri de benund. pe luni, autoturismele circulau o

duminici cele cu numdr par (cu sol), iar duminica cealalt[ cele

cu numdr impar (fhrn sog).In condiqiile acelea, nu prea aveai ce

sI visezi, deoarece nici nu ai fi, intrezdrit ci era comunistd. vaapune prea curdnd. Ceaugescu a domnit peste Rominia25 de

ani, cei care au triit in acea weme gtiu cum era.

Curentul electric era oprit seara, la zece, chiar gi ziua, de

multe ori, programe TV erau puline gi doar pdn[ seara, bani de

cir;i nu prea zveam, internet pe vremea aceea nu era. fn acele

condigii, aveam prea pu{ine surse de informagie. Am visat siimi fac o meserie pentru a-mi cdgtiga singuri banii, sI nu maicer de la piringi, sd mi cisitoresc, si. am un sot bun, si am doicopii 9i o cisufi micd, cu doui camere gi asta credeam atunci cd

reprezintd. succesul.Iatd cum visele 9i ceea ce realizilmin via(d. nesunt influenlate de condigionirile pe care le primim din familie,societate, gcoali, religie, culturi. Aceste condifloniri ne potconduce toatd,viaga; ele ne sunt inoculate, apoi subcongtientulle urmeazd, cu stricte{e gi se cimenteazi,in ceea ce pistrim inminte drept credinfe. Dar, aceste condilioniri sunt preluate de

la alqii; de exemplu, daci. am crescut cu o mami. anxioasi, o

si constatim cd. am preluat acea anxietate gi ne comporti.mc atate, ne este fricd chiar gi si visim liber gi ne simlim chiarvinovali ci ne-am permis si visdm alti realitate.

In reguli, erau vise decente pe wemea aceea pentru o

adolescentd care se uita in jurul ei gi nu vedea alte qeluri gi

scopuri mai mdrele. Am realizat repede, punct cu punct, totceea ce am visat, apoi a venit revoluqia gi mi-am extins foartemult visele; am vdzut ci, pentru a reugi, trebuie ca mai intii siigi propui scopuri gi obiective gi si le duci la indeplinire.tebuiesi stabilegti care i1i sunt prioritigile pe termen scurt gi valorilepe termen lung. Apoi, si treci la acqiune in acea direcgie pe care

>)

singur ai ales-o, si acfionezi, nu doar s[ privegti, sL muncegti cudedicare gi cu bucurie gi atunci cind pui pasiune in ceea ce faci,rezultatele nu intdrzie s5. ap ard..

Pasiunea este ingredientul de care ai nevoie in tot ceea ce

faci; cind Iucrez\ cu pasiune, atunci toaterezultatele vin inspretine. Indiferent ce meserie ai avea, chiar dacl egti miturltor destrade 9i if faci lucrul cu pasiune, atunci tu devii rege pe postult[u 9i chiar aga te simfi, deoarece pasiunea igi confer[ o stare debine pe care poate, chiar daci egti milionar gi egti ztagat de ceea

ce de1ii, nu o poti sim1i, nu poti simgi bucuria; simli doar fricaposibilitelii de a pierde totul intr-o clipitn. Dar, pasiunea faiEd

de munci, fa1[ de via![ te propulseazl inainte qi simgi cil zbori,nu mai simf oboseala, nu te mai ridici din pat morocS.nos; ofiardsi la lucru, iardsi Ia Scoald.

Vedem cum mul1i elevi in ziua de az\ w mai sunt pasiona;ide invifltur[ gi spun cd. sunt obligali si invele toate timpeniile.$i noi, la rdndul nostru, am invdlat, dar diferenla este ci noinu le-am considerat tAmpenii 9i chiar dacd, la acel momentnu gtiam la ce ne vor folosi, am invilat acele lucruri, deoareceinv[fatul constituia, la acea vreme, munca noastrl. Pirinliimunceau pentru ca noi s[ avem posibiiitatea si invilIm. Lafel se intAmpll gi azi, doar ci acum, copiii se simt obligali s[invele, nu mai sunt bucurogi gi interesafi si invefe; de aici aparcomportamentele aberante, iipsite de norme gi bun simg, apatiagi indiferenla,iar pe urm[ adicliile: alcool, droguri, fumat etc.

1,.2.

C um fun clion e azd s u b cons tientu IVom aduce aici, din nou, ca gi in ci4ile noastre

anterioare, cdteva precizdri. Mintea noastri este formati dinmintea congtienti, din mintea subcongtient[ gi din mintea

supracongtienti. Aceste trei instanfe mentale se influenleazlreciproc pi conlucreazd. rcciproc. Mintea congtienti este acea

plrte a mingii c re are o gindire logici, analitici, rafionali, ea

este cea carc alege congtient in ceea ce i9i investegte credin;elesale. Toate lucrurile pe care reugim si le facem gi, de asemenea,

toate acele lucruri pe care nu reugim si le facem sunt rezultatulgd.ndirii noastre. Noi suntem la originea a ceea ce alegem inmod congtient s5. credem, nimeni altcineva nu este rdspunzitorde acest lucru.

Toate bucuriile gi suferinlele igi au izvoru,l in interiorulnostru. Tiebuie si inqelegem un lucru: singura persoani pecare o putem schimba suntem noi ingine gi aceasti schimbaresurvine doar in momentul in care am stabilit in mod congtient cirealitatea pe care am creat-o pentru noi nu ne mai mulgumegte.Doar cind congtientizim acest lucru 9i il recunoagtem faqi de

noi, doar atunci suntem pregitili si facem o schimbare; pdniatunci, ne complacem intr-o situaqie nici prea caldi, nici prearece, ne invdrtim in rutini. Dar schimbarea necesitd iegireadin rutini gi doar iegind din confortul obginut din lucrurilecunoscute reugegti sd, realizezi lucruri mdrefe.

Mintea congtientt. este acea parte a minlii care este

necesard. a fi folositi atunci cdnd iei decizii, cdnd faci exerciliimatematice, cind invefi ceva nou. Prin repetare, ceea ce aminvifat este transferat in subcongtient, iar subcongtientul ducela indeplinire ceea ce are de fXcut apoi in mod autonom.

Mintea subconptienti este capabili si inregistrezetot ceea ce se afli in raza de acqiune, fXri efort; ea scaneazd,

culorile, formele, tonalitdgile, sunetele, zgomotele ftrd, a facevreo diferenfi. intre ele, doar inregistreazi. Apoi, vine minteacon$tienti 9i zice: acest lucru imi place, celdlalt nu-rni place, asta

pot sd fac, cealaltd opera/iune nu pot sd o fac etc.In momentul

20

in care ,zice nu pot, nici nu mai incearci. Bineinleles ci suntlucruri pe care nu le putem controla gi influenla, cum estevremea, situalia economici. gi financiari a lumii, rdzboaiele,etc., dar ceea ce putem influenla intr-un procent de suti la sut[este ceea ce credem despre noi gi despre felul in care ne simgim.

Mintea noastr[ este bombardatd, zilnic cu sugestii gi ideicare ne sunt inoculate mai putin agresiv sau mai agresiv, dar

flne de noi si sortim cu mintea congtienti ceea ce prelulmca adevlruri. De aceea, avem mintea con$tientl sd" analizilmceea ce ni se potrivegte in vreun fel, iar ceea ce considerimci nu ne reprezint[ din niciun punct de vedere, arunc[m lagunoi; nici nu merit[ si ne pierdem wemea acorddnd timpunui lucru care nu ne aduce plus valoare. Dar o persoani plinide incredere in sine nu este afectatd in vreun fel de ideile despreceea ce i se potrivegte sau ceea ce nu i se potriveqte, deoarecepersoanele increzltoare in sine igi reinnoiesc mereu speranfagi credinla despre succes. Aceste persoane increziltoare in sinegi-au revendicat puterea subcongtientului lor gi nu mai suntimprdgtiate in afara 1or, deoarece gtiu ci nimeni din afar[ nule poate oferi ceea ce igi doresc. Aceste persoane increzdtoarein sine igi foczl\zeazd toat6, atenlia spre scopul pe care gi l-aupropus. In aceeagi misur6, gi persoanele care nu au increderein sine gi sunt negativiste cu aceeagi consecvenfd. acordd. toatd.atenlia lor acelor lucruri negative care le confirmi cL nu ausucces, din cauzalipsei de incredere in sine, din catzalipsei deincredere in succes.

Tof ne confruntd.m cu situalii care parcil nu ne prea ajutisd.realizilm ceea ce dorim, dar trebuie doar si ne urmim felul gi

visele gi s[ r[mdnem consecvenli pe calea noastri. imi doreamde mult timp si scriu cirli, era un vis al meu din copillrie, amiubit intotdeauna cilrg\ledeoarece cilrgrle mi-au fost mentori pe