Stiri 24 februarie 2020 CURSUL DE SCHIMB21.02.2020

1 EUR 4.8026

1 USD 4.4462

ALERTĂ METEO DE VIJELIE! ANM: RAFALELE POT AJUNGE LA PESTE 140-180 KM/H! agrointeligenta.ro - 23 februarie 2020

Alertă emisă de Agenţia Naţională pentru Meteorologie! Specialiştii meteo au emis mai multe avertizări privind evoluţia vremii, punând în vigoare alerte de tip Cod Galben, Cod Portocaliu şi chiar Cod Roşu cu privire la fenomene legate de intensificări ale vântului. Cea mai agresivă alertă va intra în vigoare în această noapte, de la ora 2.00, la altitudini de peste 1500 m în Carpații Meridionali și de Curbură, acolo unde rafalele de vânt sunt așteptate să atingă viteze de 140-180 km/h!

Iată situația alertelor emise de ANM:

COD GALBEN

Interval de valabilitate: 23 februarie, ora 11:00 – 23 februarie, ora 18:00

Fenomene și zone vizate: intensificări ale vântului la munte

În intervalul menționat vântul va avea intensificări la munte, iar la altitudini de peste 1500 m rafalele vor atinge 80…90 km/h. În a doua parte a zilei, în nordul Carpaților Orientali va ninge viscolit.

COD GALBEN

Interval de valabilitate: 23 februarie, ora 18:00 – 24 februarie, ora 18:00

1

Fenomene și zone vizate: intensificări ale vântului în cea mai mare parte a țării

Din seara zilei de duminică, 23 februarie, vântul se va intensifica treptat în cea mai mare parte a țării, cu viteze în general de 55…70 km/h.

COD PORTOCALIU

Interval de valabilitate: 23 februarie, ora 18:00 – 24 februarie, ora 18:00

Fenomene și zone vizate: în zona montană intensificări susținute ale vântului, temporar viscol și vizibilitate redusă

În intervalul menționat, în zona montană vântul va avea intensificări susținute,

cu rafale de peste 110…130 km/h. Temporar va ninge viscolit, diminuând semnificativ vizibilitatea, la început în Carpații Orientali, apoi și în restul zonei montane, la altitudini în general de peste 1600 m.

COD PORTOCALIU

Interval de valabilitate: 23 februarie, ora 22:00 – 24 februarie, ora 18:00

Fenomene și zone vizate: în Moldova, Transilvania, Maramureș, nordul Crișanei și al Dobrogei intensificări susținute ale vântului

În intervalul menționat, vântul va avea intensificări susținute, în noaptea de duminică spre luni (23/24 februarie) și în prima parte a zilei de luni (24 februarie) în nordul Crișanei, Transilvania și Maramureș, cu viteze de 80…95 km/h, iar mai ales pe parcursul zilei de luni, în Moldova și în nordul Dobrogei, temporar cu peste 90…100 km/h.

COD ROȘU

Interval de valabilitate: 24 februarie, ora 02:00 – 24 februarie, ora 18:00

Fenomene vizate: vânt puternic, rafale de peste 140…180 km/h;

Zone vizate: altitudini de peste 1500 m în Carpații Meridionali și de Curbură

În Carpații Meridionali și de Curbură vântul va sufla tare, cu viteze de peste 140…180 km/h, spulberând puternic zăpada și determinând scăderea vizibilității spre zero.

2

APIA si SUBVENTII

Schemă de ajutor de stat pentru deţinătorii de terenuri! Cererile se depun la APIA! Angelica Lefter - 21 februarie 2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari cu privire la implementarea schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15, Submăsura 15.1.

Potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, APIA aduce la cunoștință potențialilor beneficiari că sesiunea de depunere a cererilor de plată din anul 2020 aferentă Măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, submăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 se va desfășura în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 53/19.02.2020.

Formularul – tip al cererii de plată aferent sesiunii 1/2017, anul 4 de angajament şi sesiunii 2/2019, anul 2 de angajament este prevăzut în Anexa nr. 1 la OMADR nr. 53/19.02.2020.

Cererea de plată se completează de către beneficiari conform Instrucţiunilor prevăzute în Anexa nr. 2 la OMADR nr. 53/19.02.2020 și se depune la Centrele judeţene/locale APIA şi al Municipiului Bucureşti, în perioada comunicată pe site-ul APIA.

În perioada 25.04. – 15.06.2017 a avut loc prima sesiune de depunere a cererilor de sprijin aferente acestei scheme de ajutor de stat – sesiunea 1/2017. Beneficiarii ale căror cereri de sprijin au fost selectate pentru finanțare în cadrul sesiunii 1/2017 completează în anul 2020 cereri de plată pentru sprijinul aferent anului 4 de angajament, conform angajamentelor asumate prin depunerea cererii de sprijin.

Cea de-a doua sesiune de depunere a cererilor de sprijin aferente acestei scheme de ajutor de stat – sesiunea 2/2019, a avut loc în perioada 01.03. – 14.06.2019. Beneficiarii ale căror cereri de sprijin au fost selectate pentru finanțare în cadrul sesiunii 2/2019 depun în anul 2020 cereri de plată pentru a solicita sprijinul aferent anului 2 de angajament, conform angajamentele asumate prin depunerea cererii de sprijin.

3

Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 53/19.02.2020 și documentele aprobate pot fi consultate pe site-ul APIA: www.apia.org.ro, la adresa: http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-din-pndr.

APIA: Fermierii care au făcut împăduriri pot depune cererile de plată! Angelica Lefter - 23 februarie 2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a emis o informare pentru beneficiarii schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” aferentă Măsurii 8, Submăsura 8.1.

Potrivit unui comunicat al APIA remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, sesiunea de depunere a cererilor de plată din anul 2020 aferentă Măsurii 8 „Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și îmbunătățirea viabilității pădurilor”, Submăsura 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 se va desfășura în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 51/19.02.2020.

Formularul – tip de cerere de plată pentru anul 2020 se adresează beneficiarilor care au semnat angajamentul privind acordarea sprijinului financiar prin schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” și au înființat plantația forestieră, în cadrul sesiunilor în desfășurare.

Beneficiarii care au semnat și depus angajamentele la Centrele judeţene/locale APIA şi al Municipiului Bucureşti pot înființa plantația forestieră în termen de doi ani calendaristici de la semnarea angajamentului.

4

Formularul – tip prevăzut în Anexa nr. 1 la OMADR nr. 51/19.02.2020 va fi completat de către beneficiarii din:

– Sesiunea 1 – Anul I, Anul II şi Anul III de angajament;

– Sesiunea 2 – Anul I şi Anul II de angajament;

– Sesiunea 3 – Anul I de angajament.

Cererea de plată se completează de beneficiari conform instrucțiunilor prevăzute în Anexa nr. 2 la OMADR nr. 51/19.02.2020 și se depune la Centrele judeţene/locale APIA şi al Municipiului Bucureşti. În funcţie de tipul plăţii solicitate, dosarul cererii de plată trebuie să cuprindă şi documentele doveditoare privind efectuarea lucrărilor de înființare, împrejmuire și întreținere.

În vederea asigurării controlului la fața locului, care se efectuează de către Gărzile Forestiere, în perioadele optime pentru constatarea corectitudinii efectuării lucrărilor în conformitate cu normele tehnice și cerințele fișei tehnice a Măsurii 8, a fost introdusă obligativitatea beneficiarilor de a anunța Gărzile Forestiere, în termen de 10 zile lucrătoare de la finalizarea lucrărilor de înființare/împrejmuire/refacere întreținere/îngrijire, în vederea efectuării verificărilor în teren. Notificarea privind înștiințarea Gărzii Forestiere în vederea efectuării controalelor pentru înființarea și executarea lucrărilor în plantația forestieră este prevăzută în Anexa nr. 3 la OMADR nr. 51/19.02.2020.

Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 51/19.02.2020 și documentele aprobate pot fi consultate pe site-ul APIA: www.apia.org.ro, la adresa: http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-din-pndr.

ALTELE

5

Adrian Oros la Azomureș: ”Odată cu importul masiv de îngrășăminte va crește și prețul alimentelor la consumatori” Angelica Lefter - 21

februarie 2020

Produsele alimentare, dar și alte produse finite, s-ar putea scumpi! Este semnalul de alarmă tras de ministrul Agriculturii Adrian Oros care a vizitat în cursul acestei dimineți, vineri – 21 februarie, platforma combinatului Azomureș, de la Târgu Mureș. Azomureș este cel mai important producător de îngrășăminte pentru agricultură din România. Pentru prima dată în întreaga sa istorie, compania a înregistrat, anul trecut (2019), pierderi, ca urmare a efectelor Ordonanței 114/2018.

Aflat în vizită în județul Mureș, ministrul Oros a avut întâlniri cu echipa de management a combinatului Azomureș pentru a găsi împreună soluții la problemele cu care se confruntă. Discuțiile s-au axat pe modul în care combinatul poate furniza în campania de primăvară îngrășămintele pentru agricultură necesare fermierilor din România.

Cu acest prilej, șeful de la Agricultură, a declarat că dacă nici Ordonanța 1/2020 nu va reuși să elimine efectele negative, în domeniul agriculturii se va produce un fenomen de creștere a importurilor de îngrășăminte, iar odată cu acestea și creșterea costurilor pentru fermieri, notează radiomureș.ro.

Toate acestea se vor reflecta în prețurile produselor alimentare, a conchis Adrian Oros: ”La Senat a căzut, acum este la Camera Deputaților, sperăm să le demonstrăm colegilor din opoziția majoritară, că este necesar ca această ordonanță să fie abrogată pentru că pe termen lung, în câteva luni sau un an, în prima fază vor crește importurile, iar apoi prețurile vor crește și vor afecta în primul rând pe cei care utilizează în agricultură, dar vor ajunge apoi și în prețurile finite din agricultură și industrie alimentară și prețul la consumator va fi mult mai mare”.

6

La finalul vizitei sale, ministrul Agriculturii, Adrian Oros s-a întâlnit cu fermierii mureșeni și cu reprezentanții asociațiilor de zootehnie. Totodată oficialul a vizitat noua fabrică de produse lactate a societății Mirdatod, în localitatea Reghin. Mirdatod este procesatorul de lapte care produce, în Ibănești, Telemeaua de Ibănești, produs cu origine protejată la nivel european.

……………………….

LEGISLATIV

..nimic, luni dimineata …

………………….

INTERNE

News Alert. Carne cu virus din China, depistată în 26 de județe din România Ana Alin 23 februarie 2020

Inspectorii de la Direcția Sanitara Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor au efectuat un control în Giurgiu, unde au descoperit carne care ar putea fi contaminată cu virusul din China. Produsul s-a comercializat în alte 26 de județe.

Gripa aviară este în continuare un pericol major pentru polulație, iar acest virus a isbuncit prima dată în China, această țară menținându-și poziția de vector al acestei boli care afectează atât păsările cât și omul. Mai rău, conform statisticilor, 60% dintre oamenii care contactează boala nu supraviețuiesc.Cum a fost depistată carnea periculoasă în România?

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimetelor a fost notificată de Comisia Europeană, în data de 17 ianuarie, privind livrările de produse din carne de pasăre, provenite din fermele de păsări din Ungaria

7

aflate în zona de restricție, din cauza evoluției gripei aviare, cu tipul H5N8.Potrivit notificării, în perioada 04-11 ianuarie 2020, prin activitățile de comerț intracomunitar, trei unități autorizate din județul Bihor au achiziționat 17.065 de kg carne și organe de curcan, cu termenul de valabilitate cuprins între 9 și 20 ianuarie. Produsele achiziționate de beneficiarii din România erau însoțite de documentele necesare desfășurării activitaților de comerț intracomunitar.

Reprezentanții DSVSA Bihor, în urma verificărilor desfășurate în cele trei unități din județ, au constatat că produsele nu se mai regăsesc la nivelul depozitelor de destinație, fiind distribuite în 26 de județe. Giurgiu, Bacău, Galați, Hunedoara, Dolj, Bistrița-Năsăud, Cluj, Timiș, Gorj, Neamț, Arad, Harghita, Mureș, Sălaj, Vaslui, București, Vrancea, Brăila, Covasna, Iași, Prahova, Dâmbovița, Călărași, Argeș, Ilfov și Bihor, anunță realitatea.net.Ca urmare, s-a inițiat procedura de retragere de la comercializare a produselor achiziționate din Ungaria, prin notificarea autorităților sanitare veterinare din județele în care au fost distribuite produsele care fac obiectul notificării Comisiei Europene.

Reprezentanții Directiilor Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) județene din cele 26 de județe, au demarat verificări ale tuturor beneficiarilor produselor notificate, pentru identificarea celor 3.336 de kg de produse (aripi, pipote, pulpe superioare, pulpe inferioare, medalion), care se mai aflau în termenul de valabilitate la momentul notificării. Restul cantității de carne de curcan era, la data notificării, în afara termenului de valabilitate stabilit de producător.

Soluție la consumul rapid de azot din sol! NUTRINO PRO, primul produs Agro-Est pe bază de azot cu eliberare lentă! agrointeligenta.ro - 21 februarie 2020

8

O provocare importantă pentru fermierii din România este reprezentată de consumul rapid de azot din sol. Astfel, agricultorii din țara noastră au nevoie de produse care să le ofere culturilor acest element esențial pentru creștere. Portofoliul Agro-Est Muntenia conține Nutrino Pro, primul produs pe bază de azot cu eliberare lentă. Pentru un efect și mai puternic, azotul este în amestec și cu 4 biostimulatori, cu acizi esențiali, cu magneziu și sulf.

Efectele acestei combinații sunt multiple. Nutrino Pro are o eficiență ridicată, o rată de absorbție de până la 95% la nivel foliar, asigură și susține proteinele și crește și sinteza de aminoacizi. Mai mult, reduce efectele nocive ale factorilor de stres și îi oferă fermierului o recoltă bogată atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.

Nutrino Pro are o paletă largă de culturi pe care se poate aplica, de unde și dozele diferite. La cereale, rapiță și floarea-soarelui se pot folosi între 3-4 litri pe hectar, în timp ce doza pentru porumb, soia, fasole și mazăre este de 3-5 litri pe hectar. Legumele și vița de vie au nevoie de 4-6 litri pe hectar. Specialiștii Agro-Est Muntenia le transmit fermierilor să nu depășească sub nicio formă o doză de 15 litri pe hectar. Recomandările se referă și la modul de preparare a soluției. Astfel, în rezervorul de pulverizare se introduce din cantitatea de apă, se agită, se pune Nutrino Pro și apoi restul de apă.

https://youtu.be/EmZMguCJAWY

INDUSTRIE ALIMENTARA

Brutăria din Ditrău va angaja, pe lângă cei trei srilankezi, patru brutari din Nepal

9

de G.S.     HotNews.ro Sâmbătă, 22 februarie 2020,

Brutarii srilankezi din Ditrau Foto: Gina Stefan/AGERPRES

Brutăria din comuna Ditrău, județul Harghita, unde lucrează trei angajați din Sri Lanka va angaja încă patru brutari din Nepal, aceștia urmând să sosească în România peste o lună, a declarat patronul societății comerciale, pentru Mediafax.

Patronul brutăriei din Ditrău, Kollo Katalin, a spus că cei patru sunt angajați cu experiență, care au lucrat în domeniu.

„Vom angaja cam într-o lună alți patru cetățeni străini, de această dată din Nepal, conform contractului cu agenția care ne furnizează forță de muncă din străinătate. Ei se vor alătura celorlați trei angajați din Sri Lanka, din care doi lucrează în brutărie iar ultimul venit, la patiserie, este un patiser priceput. Cei patru nepalezi care vor veni au experiență, sunt calificați, și vor lucra în brutărie sau în patiserie, unde vom avea mai mare nevoie”, a spus Kollo.

Aceasta a spus că la brutărie nu s-a primit, încă, oficial, petiția semnată de peste 1800 de cetățeni din Ditrău, așteptând ca inițiatorii să facă și acest gest, pentru a putea primi un răspuns.

O petiție cu peste 1.800 de semnături a fost depusă pe 11 februarie la primăria Ditrău. Localnicii cer patronilor brutăriei să nu angajeze forță de muncă străină și să prezinte actele privind calificarea profesională a primilor doi angajați din Sri Lanka, dar și documentele medicale ale acestora.

Angajarea a doi muncitori sri-lankezi la brutăria din Ditrău, cea mai mare din zona Gheorgheni, a stârnit revolta a aproximativ 300 de oameni, susținuți de preot, care au spus că le este teamă că în comună vor veni mai mulţi migranţi care le vor impune propria cultură şi le vor pune în pericol siguranţa.Cei doi proprietari de locuinţe unde au fost cazaţi muncitorii sri-lankezi au primit ameninţări de la localnici, astfel încât patronii fabricii de pâine au decis să îi mute pe aceştia la Gheorgheni. De asemenea, a fost creat un grup pe Facebook - "Migráns mentes ditrot akarunk" (Vrem un Ditrău fără

10

migranţi) - unde au fost postate multe mesaje împotriva celor doi brutari străini.

Poliția Harghita a deschis un dosar penal in rem pentru infracţiunile de incitare la ură sau discriminare, iar totodată s-au sesizat Avocatul Poporului şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Cazul de la Ditrău a ajuns și în presa internațională.

Vinurile Moldovei care merg în Marea Finală a concursului ”Povești cu vinuri românești” organizat de BASF Ramona Dascălu20 februarie 2020

Câștigătorii primei etape a concursului ”Povești cu vinuri românești”, ediția a V-a! Ieri, miercuri – 19 februarie, BASF a organizat, la Domeniile Panciu, comuna Țifești, județul Vrancea, prima etapă a concursului ”Povești cu vinuri românești”, devenit deja tradiție la noi în țară. Ca în fiecare an, și în 2020, primele vinuri care s-au calificat în marea finală a concursului care se va ține la Brașov sunt din regiunea Moldovei.

Ediția a V-a a concursului ”Povești cu vinuri românești” a debutat cu un decor inedit, menit să-i trimită pe invitați undeva în urmă cu 2000 de ani, în perioada Imperiului Roman. Strădaniile organizatorilor au dat roade și au făcut ca evenimentul dedicat vinurilor să se transforme într-un adevărat spectacol.

Evenimentul a fost deschis de Marijan Tomšić, country manager BASF România:

”Bine v-am găsit la tradiția noastră anuală – Concursul ”Povești cu vinuri românești”. În această ediție ne întoarcem la geneza vinului, la poporul care l-a făcut cunoscut. Un vin nobil va aduce întotdeauna la suprafață o odă a emoțiilor și simțurilor. În această dimineață vom fi vizitați de invitați antici, care ne vor relata adevărata poveste a licorii ce a cucerit un popor. În 2020, punem din nou în luminăp viticultorii, care continuă tradiția îndelungată a vinului. Prin eforturile noastre continue de cercetare, ne dorim să susținem viticultura din

11

România prin soluții inovatoare și eficiente de protecție a viței de vie pentru ca dumneavoastră să vă puteți valorifica munca în sectorul viniviticol. Sperăm ca și ediția din acest an a concursului ”Povești cu vinuri românești” să ne ajute să descoperim vinuri valoroase care să ne trezească acele senzații incomparabile pe care doar un vin bun le poate trezi”.Evenimentul-spectacol a continuat cu prezentările specialiștilor de la BASF, care au vorbit despre cele mai frecvente și acute probleme cu care se confruntă viticultorii din România, cum ar fi făinarea viței de vie, mana sau putregaiul cenușiu și au expus în fața celor prezenți la eveniment cele mai noi și inovatoare soluții cu care BASF vine în sprijinul cultivatorilor de viță de vie.

De la eveniment nu au lipsit nici parteneri importanți ai BASF: Agra Asigurări, Comagrimpex, Agri Ionica, Loredo care la rândul lor au venit cu soluții pe partea de asigurări, de echipamente sau de procesare pentru viticultorii români și au oferit premii câștigătorilor.

Câștigătorii primei etape – Regiunea Moldovei a Concursului ”Povești cu vinuri românești”, ediția a V-aAșa cum era de așteptat, la finalui evenimentului au fost anunțate și vinurile câștigătoare, care au intrat în marea finală care va avea loc în acest an la Brașov.

Din cele 83 de vinuri înscrise în etapa desfășurată în zona Moldovei, dintre care 43 au fost vinuri albe, 14 roze și 27 vinuri roșii, au fost premiate nouă vinuri: trei albe, trei roze și trei roșii.

Câștigători Etapa I – Vinuri albePremiul I – Riesling Italian, de la Natura SRL, Domeniile Panciu, 2019

Premiul II – Cuvee Vișan, de pe Dealul Vișanului, de lângă Iași, de la HD Wines SRL, Crama Gramma, 2019, vin sec

Premiul III – Sauvignon Blanc, de la societatea Vitisim Cotești, 2019, vin sec

Câștigători Etapa I – Vinuri rozePremiul I – Fetească Neagră Roze, 2019, PFA Marian Olteanu, Iași

Premiul II – Busuioacă de Bohotin, 2019, sec, de la SCA Bucium SA, Iași

Premiul III – Cabernet Sauvignon Roze, 2019, sec, de la Natura SRL, Domeniile Panciu

Câștigători Etapa I – Vinuri roșii

12

Premiul I – Fetească Neagră, 2017, sec, de la Societatea Dasadi Business

Premiul II – Fetească Neagră, 2017, sec, de la Natura SRL, Domeniile Panciu

Premiul III – Fetească Neagră, 2018, sec, de la HD Wines, Crama Gramma

Concursul ”Povești cu vinuri românești”, organizat de BASF, în parteneriat cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România, aduce din nou în prim-plan cele mai rafinate vinuri românești create de producătorii cu exploatații de viță de vie sub 100 de hectare.

Competiția va mai avea încă două faze regionale, pe 26 februarie la Hotel Pietroasa, în Buzău și pe 4 martie, la Hotel Plaza, din Târgu Mureș, urmate de marea finală națională de pe 6 mai.

La fel ca în anii trecuți, organizatorii pun la bătaie premii atractive, de mii de euro, pentru dezvoltarea afacerilor viticole.

La concurs s-a putut înscrie orice viticultor, amator sau profesionist, cu condiția să exploateze o suprafață mai mică de 100 de hectare de viță de vie.

România, țara mezelurile cu profit de zeci de mil € 22 februarie 2020 Rona David România care merge 

Cultura culinară a românilor include mezelurile și acesta este un fapt cunoscut. « Dacă vrei ca afacerea să îți funcționeze gândește-te la carne și medicamente », este un slogan, încă actual, a celor care căutau idei de bussines. 

13

Nu sunt puțini cei care au și urmat această cale și au ajuns să dețină zeci și sute de milioane de euro. Unul dintre ei este Iustin Paraschiv ( numit în urmă cu 15 ani, cel mai tânăr milionar român) este deținătorul Grupul Carmistin care însumează peste 20 de companii. Carmistin este unul din puținele holdinguri românesti care integrează producțiea agro-zootehnica în proportie de 90%. Astfel, începând de la cultivarea cerealelor, producția de furaj, creșterea animalelor de fermă se ajunge până la abatorizare, procesare și distribuție de produse și preparate din carne atât extern cât și în rețeaua proprie de retail)

Anul trecut investiția a ajuns la 18 milioane de euro în dezvoltarea fermelor şi în creşterea capacităţii de producţie, iar cifra de afaceri a fost de aproximativ 200 de milioane de euro.

 Carmistin și-a început activitatea în anul 2000 și are 100% capital românesc. Cele 20 de companii sunt grupate în 4 divizii de producție : pui, porc, vită și agricultură.

Principalele companii sunt Avicarvil, Avirom Plus, Avicarvil Farms, Avicarvil Farming, Avicarvil Food&Distribution, Porcellino Grasso, Agrikilti, Carmistin Trading, Carmistin Internațional, Pajo Agriculture, Tracian Beef s.a.

Grupul își întinde activitatea pe 5.000 de ha de teren agricol pe care sunt cultivate cereale, o fabrică de nutrețuri combinate, 5 unități de depozitare cereael, 14 ferme de păsări, 2 abatoare, 3 ferme de creștere porcine și una de creștere a bovinelor și o rețea de 150 de magazine proprii.

Povestea primului million de euro

14

Iustin, fiul familiei Ana și Cornel Paraschiv a fondat Carmistin în anul 2000, pornind de la experiența acumulata în cadrul companiei producătoare de mezeluri « Ana și Cornel », afacere deținută de familia sa în Mizil, județul Prahova.

Orientată inițial către comerțul cu cereale și produse alimentare, Iustin Paraschiv a decis în 2008 să transforme societatea Carmistin în grupul Carmistin și să creeze astfel unul dintre cei mai mari jucători din industria agroalimentară din România. Grupul a început să se dezvolte pe linii de business complementare.

Încă student, Iustin Paraschiv a intrat în afaceri din dorința de a-şi „ajuta” părinţii care, la vremea aceea, deţineau un abator şi o carmangerie. O mare parte din timp l a petrecut la fabrica de mezeluri, experimentând toate fazele de producţie, dar nu s-a simțit atras de niciuna dintre activități. La un moment dat a auzit o discuţie legată de furnizorii de carne care erau atât companii româneşti, cât şi străine si i-a venit ideea de a procura el, materia primă necesară fabricării mezelurilor și astfel face un prim transport în Austria. După primul tir de carne de porc au urmat altele şi așa a intrat în „horă”. În scurt timp a trebuit să şi creeze o firmă ca să poată să se dezvolte construindu-și afacerea într un alt mod, decât cel obisnuit de parintii sai. În primul an a ajuns la o cifra de afaceri de un milion de euro (în 2005, la doar 23 de ani). Iustin consideră că echipa sa are un mare merit. S-a înconjurat de oameni tineri în grupul său de management și și-au fixat obiective îndrăznețe asumându-și ricuri.

În 2005 a achiziționa Avicola Oltchim, cu 6 milioane de euro. Avicola își schimbă numele în Avicarvil și urmează o perioada dificilă din cauză ca aproape trei sferturi dintre angajați și-au dat demisia, odată cu preluarea companiei de către Iustin.

Preluarea platformei agricole Oltchim în anul 2008 și derularea unui plan de investiții de aproximativ 30 de milioane de euro este unul dintre primele

15

proiecte ambițioase de succes ale lui Iustin Paraschiv și ale echipei sale de management.

Fermele de la Băbeni și Feldioara, care împreună produc peste 250 000 de porci anual au fost și ele modernizate, iar în 2011, în urmă unei investiții de 10 milioane de euro, Paraschiv ajunge să dețină cea mai mare fermă de creștere a bovinelor în stabulație (intreținere și hrănire a vitelor fără ieșire din grajd, în vederea obținerii unor indici sporiți) din România.

În 2012 și-a adăugat în portofoliu și una dintre puţinele unităţi din industria de apărare care mai funcţiona, MFA Mizil, și devine, astfel, cel mai tânar milionar, conform publicației „Top 300 cei mai bogați români”. Tot în 2012, Iustin Paraschiv revine pe piața economică cu o nouă investiție : preluarea activelor Avi Instant Târgu-Jiu, fosta Avicola Târgu Jiu.

În 2017, Iustin Paraschiv a hotărât să extindă grupul Carmistin, achiziționând Avicola Târgu Jiu, Grupul Carmistin ajungând astfel în topul celor mai mari crescători și producători de carne de pasăre din România. A fost necesară o investiție de 20 de milioane de euro pentru relansarea capacității de producție de la Avicola Gorj precum și modernizarea întregului sistem.

Astăzi, grupul agricol Carmistin se află în topul jucătorilor din industria agro-alimentară din țară. În cei aproape 20 de ani de existență, Iustin Paraschiv a reușit să înființeze și să dezvolte în cadrul grupului mai multe companii. Împreună, acestea au ajuns să producă anual peste 20.000 de tone de carne de pui, 250.000 de porci și 10.000 de vite în viu în cele 18 ferme specializate.

Carmistin Internațional, Avicarvil Farm, Avirom Plus, Avicarvil Procurment, Pajo Holding, Avicarvil, Pajo Agriculture, Porcellino Grasso și Agrikilti formează un grup de firme care produce anual peste 20.000 de tone de carne și deține 18 ferme specializate.

16

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Cine domină retailul alimentar european: Kaufland controlează doar 11% din piaţa din România, pe când Biedronka are în Polonia peste 20%. Kaufland este lider pe trei pieţe, România, Bulgaria şi Cehia Cristina Roşca 23.02.2020,

♦ Cota de piaţă a liderului este cea mai mică în România dintre toate ţările analizate ♦Formatul „câştigător“ este diferit, nemţii preferând magazinele de discount, polonezii pariind pe reţeaua locală Biedronka, care are magazine mici, iar românii pe hipermarketuri cu preţuri mici.

Kaufland este liderul pieţei de comerţ alimentar din România, având o cotă de piaţă de 11% anul trecut, potrivit estimărilor companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. România este ţara din Europa unde liderul are cota de piaţă cea mai mică, semn că piaţa este în continuare împărţită între un număr mare de jucători.

Mai exact, doar în comerţul modern sunt zece jucători, care au în total circa 60% din piaţă. De partea cealaltă, comerţul tradiţional numără circa 70.000-75.000 de mici chioşcari care mai au doar 40% din piaţă. Cota lor scade odată cu expansiunea reţelelor internaţionale.

17

Sphera, care deţine KFC şi Piza Hut, raportează vânzări de peste 950 mil. lei în 2019, plus 24% şi profit net de 64 mil. lei. Georgios Argentopoulos, CEO: Vânzările au rămas puternice, iar marjele noastre s-au îmbunătăţit Cristina Bellu 24.02.2020,

Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, anunţă vânzări consolidate de 955 mil. lei (circa 201 mil. euro) pentru 2019, reprezentând o creştere de 23,8% faţă de anul precedent, după un avans de 19% al vânzărilor în T4/2019, până la 260 mil. lei. Pe segmente de business restaurantele KFC din România au generat anul trecut vânzări în creştere cu 15,9% comparativ cu 2018, în timp ce piaţa din Italia a adus un avans de 155% la vânzările înregistrate de unităţile KFC, arată datele transmise luni de companie.

În ceea ce priveşte performanţa înregistrată de restaurantele Taco Bell, vânzările au crescut cu 171%, în timp ce vânzările din restaurante Pizza Hut au avansat cu 7,3% comparativ cu anul precedent.

„Vânzările au rămas puternice, iar marjele noastre s-au îmbunătăţit, în ciuda provocărilor prezente. Am deschis 16 restaurante anul trecut şi rămânem ferm angajaţi să continuăm extinderea brandurilor noastre pe toate pieţele pe care operăm”, comentează Georgios Argentopoulos, CEO al Sphera, rezultatele obţinute.

Grafic ZF: Ce vânzări online are pe ţări proprietarul Mega Image

18

DIVERSE

Hoți de ovine ajunși după gratii! Toate animalele furate au fost recuperate!Ramona Dascălu - 23 februarie 2020

STOP FURTURI ÎN AGRICULTURĂ! Cazurile de furturi de animale, în special bovine și ovine se înmulțesc de la o zi la alta! De această dată, furtul a avut loc în județul Iași, unde un localnic din comuna Cotnari a fost lăsat fără opt oi. Făptașii au fost însă prinși de polițiști la o săptămână după comiterea furtului și s-a reușit și recuperarea prejudiciului de aproximativ 4.000. Nu toate cazurile însă își găsesc rezolvare ca și acesta, de multe ori crescătorii rămând și fără animale și cu frica că hoții neprinși se vor întoarce să mai fure de prin gospodăriile lor.

Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Hârlău și Secției nr. 9 Poliție Rurală Hârlău au identificat doi barbați, de 39 și, respectiv, 35 de ani, din comuna Balș, bănuiți de comiterea infracțiunii de furt calificat. Din cercetările efectuate până în prezent, s-a constatat faptul că, în noaptea de 14 spre 15 februarie, în timp ce s-ar fi aflat pe raza comunei Cotnari, aceștia i-ar fi sustras un număr de 8 ovine unui bărbat, de 50 de ani, cauzându-i un

19

prejudiciu de aproximativ 4.000 de lei. Prejudiciul a fost recuperat în totalitate și restituit persoanei vătămate, scrie bzi.ro.

În data de 17 februarie, aceștia au fost reținuți de polițiști, pe bază de ordonanță, pentru 24 de ore, fiind introduși în Arestul I.P.J. Iași. La data de 18 februarie, Judecătoria Hârlău a dispus arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a celor doi bărbați, bănuiți de comiterea infracțiunii de furt calificat. Cercetările continuă.

Campania STOP FURTURI ÎN AGRICULTURĂ! este menită să vină în sprijinul fermierilor care se confruntă cu furturi din exploatațiile agricole și chiar din gospodării. Fenomenul trebuie să fie eradicat! Dacă aveți cunoștință de cazuri de furturi, dacă sunteți și dvs. victima unor astfel de infracțiuni, vă rugăm să ne contactați pe e-mail la redactia@agrointel.ro sau telefonic la 0744.311.359 (de luni până vineri, între orele 9.00 și 18.00)

Cazul pășunilor din Icoana. Fermier: ”S-a demarat procedura de atribuire! Mulțumim, Agrointeligența!” Ramona Dascălu - 23 februarie 2020

Agrointeligența – AGROINTEL.RO urmărește în continuare cazul pășunilor din comuna Icoana! Așa cum am anunțat și în articolul anterior, în care am prezentat pe larg situația pășunii comunale din comuna din Olt, joi – 20 februarie, a avut loc o ședintă a Consiliului Local în care s-a aprobat proiectul de demarare a procedurii de închiriere a islazului comunal către crescătorii de animale.

După terminarea ședinței, fermierul Dobre Emil, același care a adus și în atenția redacției noastre cazul de la Icoana, ne-a sunat să ne mulțumească pentru că ne-am implicat în rezolvarea problemei privind pășunea comunală

20

și pentru a ne da vestea cea bună, și anume că s-a votat demararea procedurii de închiriere a islazului.

”Până la sfârșitul lunii se pot depune cereri. Toți consilierii locali au votat hotărârea pentru demararea procedurii de închiriere, nu s-a opus niciunul. Am fost și eu acolo de față. Acum urmează ca după 1 martie să ni se trimită adrese prin care să fim anunțați să ne prezentăm la primărie pentru stabilirea procedurii de închiriere. Au zis că o să procedeze în felul următor: o să ia pe sate, cum e și normal, și ce este eligibil ca și pășune se împarte la toți crescătorii. Deci, dacă procedează așa eu sunt total mulțumit și toți suntem mulțumiți. Pentru asta toți crescătorii de aici din comună vă sunt recunoscători, vrem să vă mulțumim. Fără dumneavoastră nu știu dacă se mișcau lucrurile”, ne-a declarat fermierul după terminarea ședinței Consiliului Local din comuna Icoana.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO va urmări în continuare cazul de la Icoana pentru a vedea dacă într-adevăr autoritățile se vor ține de cuvânt în privința închirierii pășunii comunale către crescătorii din localitate. Îi mulțumim totodată și doamnei primar Gabriela Ancuța care a avut deschiderea de a discutat atât cu reporterii publicației noastre, cât și cu fermierii și cu consilierii locali, găsind o soluție pentru ca islazul comunal să fie redat, cu acte crescătoriloe de animale din comună.

UNIUNEA EUROPEANA

UNGARIA

Apicultorii din Ungaria primesc subvenție de 1.000 de forinți/stup și scutire la impozitul pe venit! agrointeligenta.ro - 21 februarie

Decizie pentru apicultori! Guvernul ungar a decis să scutească de la plata impozitului pe venit câștigurile realizate de crescătorii de albine de pe urma vânzărilor de produse apicole. Potrivit ministrului ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, susținerea apicultorilor este un pilon important în măsurile de protecție a mediului ale Guvernului de la Budapesta, transmite MTI citat de www.business24.ro.

21

În plus, pentru susținerea crescătorilor de albine în acest an, Ministerul Agriculturii a dublat ajutorul de polenizare pe stup, de la 500 de forinți la 1.000 de forinți (circa 15,5 lei), iar fondurile furnizate de programul apicol ungar au fost, de asemenea, semnificativ majorate.

Cu sprijin suplimentar, apicultorii pot produce mai multă miere și pot exporta mai mult dacă vremea o permite. Totuși, apicultorii autohtoni ar prefera să aibă piață de desfacere pentru mai multă miere pe plan intern. Ungurii consumă în prezent 1 kg de miere pe an, în timp ce în UE media este de două ori mai mare.

Calitatea mierii produse în Ungaria anul trecut a fost excelentă, dar cantitativ producția a fost moderată, în principal din cauza vremii capricioase. Potrivit celor mai recente cifre, anul trecut au fost produse 25.000 de tone de miere, din care peste jumătate a fost vândută în străinătate, potrivit asociației citate.

În țara noastră apicultorii primesc bani prin Programul Național Apicol(PNA) iar conform datelor Agenției de Plăți și Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în anul 2019 au solicitat sprijin un nr. de 5.316 apicultori, din care eligibili au fost 5.301, care dețin conform adeverinței ANZ un număr de 439.547 familii de albine. Suma totală solicitată prin Program a fost de 46.285.670,69 lei.

În plus, apicultorii români care au înregistrat pierderi în primăvara anului 2019 din cauza fenomenelor meteo nefavorabile au putut primi un sprijin financiar de 20 de lei pe familia de albine printr-o schemă de ajutor de minimis iniţiată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis din sectorul apicol s-au ridică la 37 de milioane de lei, respectiv 7,78 de milioane de euro.

În privința impozitării în apicultura românească, aceasta se aplică doar celor care au peste 75 de familii de albine. Astfel, persoanele fizice care desfăşoară activităţile agricole, sunt supuse impunerii pe bază de norme de venit, indiferent de forma sub care desfăşoară aceste activităţi, respectiv individual, PFA sau într-o formă de asociere, fără personalitate juridică.

Pe baza declaraţiilor depuse de contribuabili, organul fiscal competent stabileşte impozitul anual datorat, calculat prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului anual din activităţi agricole stabilit pe baza normei anuale de venit. Impozitul astfel determinat de organul fiscal competent reprezintă impozit final şi nu se recalculează.

22

De precizat că impozitul pe norma de venit se plătește indiferent dacă apicultorul comercializează sau nu miere. Astfel, proprietarii de stupi (persoane fizice!) au fost obligați ca până pe 25 mai să își declare la Finanțe efectivul de albine și, pe baza normelor de venit stabilite pentru 2020 în fiecare județ, ANAF calculează impozitul ce poate fi plătit în două tranșe.

Conform prevederilor art.107 alin.(6) din Codul fiscal, plata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere anuale se efectuează către bugetul de stat în două rate egale, astfel:

50% din impozit până la data de 25 octombrie inclusiv;

50% din impozit până la data de 15 decembrie inclusiv.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

UNGARIA

România predă Ungariei ştafeta inflaţiei în ianuarie 2020. Rata anuală a inflaţiei în România a fost în ianuarie 2020 de 3,9%. Inflaţia în Ungaria a accelerat în prima lună a anului la 4,7% Răzvan Botea 24.02.2020,

23

Inflaţia în România a fost în ianuarie 2020 de 3,9%, în decelerare faţă de decembrie 2019, când a fost de 4%, potrivit datelor şi metodologiei folosite de Eurostat. În aceeaşi vreme, inflaţia Ungariei a accelerat la 4,7% în prima lună a anului, de departe cel mai mare indice al preţurilor din Uniunea Europeană. Deşi inflaţia a intrat pe un trend descendent şi analiştii economici sunt de părere că această tendinţă va continua, cursul leu/euro a atins vineri maxime istorice.

Moneda naţională s-a depreciat în faţa monedei europene până la 4,8026 lei pentru un euro.  Inflaţia anuală a Uniunii Europene a fost de 1,7% în ianuarie 2020, în creştere faţă de 1,6% în decembrie 2019. În ianuarie 2019, rata anuală a inflaţiei în UE a fost de 1,5%.

Cele mai mici rate anuale ale inflaţiei s-au înregistrat în Italia (0,4%), Cipru (0,7%), Danemarca şi Portugalia (ambele 0,8%). În schimb, cele mai mari rate anuale s-au înregistrat în ţările din regiunea României: Ungaria (4,7%), România (3,9%), Cehia şi Polonia (ambele 3,8%). În ianuarie, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei din zona euro a venit din partea serviciilor (+0,68 puncte procentuale), urmată de alimente, alcool şi tutun (+0,40 puncte procentuale), energie (+0,19 puncte procentuale) şi bunuri industriale în afară de energie (+0,08 puncte procentuale). Răzvan Botea

24

SANATATE si GASTRONOMIE

Consum de ciocolată și cafea, efecte nebănuite asupra organismului Andrei Itu / 22 feb 2020

Consumul de ciocolată şi de cafea ar putea avea efecte benefice pentru creier, potrivit unui studiu al experților de la National Institute of Aging de la Universitatea John Hopkins.

Ciocolata și cafeaua ar susţine performanţele cognitive, protejând neuronii de posbile boli precum Alzheimer sau Parkinson. Anumiţi compuşi din ciocolată şi cafea ar putea avea chiar efect anticancerigen, prevenind tumorile cerebrale.Pentru a beneficia de efectele pozitive ale cafelei, experții recomandă consumul zilnic de cafeină, aproximativ 5 ceşti pe durata întregii zile, de preferat în prima parte a acesteia.

Alte beneficii ale ciocolatei, în special ciocolata neagră, enunțate de specialiști sunt: reduce stresul, protejează inima de atac de cord, combate diabetul și echilibrează sistemul imunitar. Alți experți sugerează faptul că ciocolata ne face mai inteligenți.

Colina, Motivul pentru care cercetătorii britanici descurajează trecerea la regimul vegan 23 februarie 2020, 03:48de Ştefan Lică

Dietele vegane nu sunt încurajate de doctor Emma Derbyshire. FOTO: Pixabay

Tot mai mulţi oameni decid să îmbrăţişeze un nou mod de viaţă şi adoptă diete pe bază de plante. Un nutriţionist britanic vine cu o nouă teorie, care contrazice aproape tot ceea ce se ştia despre acest mod de alimentaţie.

Trecerea la o dietă bazată pe plante şi dieta vegană „pentru binele planetei” sunt lăudabile, dar prezintă anumite riscuri. O alimentaţie vegană poate duce la alte probleme şi poate afecta sănătatea creierului, avertizează un nutriţionist britanic. Asta din cauză că o astfel riscă să agraveze un aport deja scăzut de nutrienţi esenţiali implicaţi în sănătatea creierului. Science

25

Daily notează că afirmaţiile îi aparţin unui nutriţionist britanic, care a publicar un studiu special în jurnalul online BMJ Nutrition, Prevention & Health.   Parcă pentru a înrăutăţi lucrurile, guvernul britanic nu areuşit să recomande sau să monitorizeze nivelurile dietetice ale acestui nutrient – colina, susţine dr. Emma Derbyshire, de la „Nutritional Insight”, o firmă de consultanţă specializată în nutriţie şi ştiinţe biomedicale.     

Ce este colina şi unde o găsim    

Colina se găseşte de regulă alimentele de origine animală, mai spune autorul studiului. Acest nutrient este esenţial, dar cantitatea produsă de ficat nu este suficientă pentru a satisface cerinţele organismului uman. Colina este esenţială pentru sănătatea creierului, în special în timpul dezvoltării fetale. De asemenea, influenţează funcţia hepatică şi ajută la reglarea metabolismului. Acest nutrient se regăseşte în carnea de vită, ouă, produse lactate, peşte şi pui. De asemenea, colina se găseşte, în cantităţi mult mai mici, în nuci, fasole sau brocoli.  

Institutul de Medicină din Statele Unite ale Americii a fost printre primele la nivel mondial care au recunoscut importanţa acestui nutrient. În 1998, oamenii de ştiinţă americani au recomandat aporturi zilnice minime. Acestea variază de la 425 mg / zi pentru femei la 550 mg / zi pentru bărbaţi şi 450 mg / zi şi 550 mg / zi pentru femeile însărcinate şi care alăptează, datorită rolului esenţial pe care îl are nutrientul în dezvoltarea fătului. Aproape 20 de ani mai târziu, în 2016, a fost rândul europenilor să vină cu recomandări în acest sens. În acel an, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor a publicat cerinţe zilnice similare.

Cu toate acestea, sondajele naţionale dietetice din America de Nord, Australia şi Europa arată că de regulă puţini oameni au o alimentaţie care le asigură aportul necesar de colină. „Acest lucru este e îngrijorător având în vedere tendinţele actuale de reducere a consumului de carne şi dietele bazate pe plante”, spune  Derbyshire. Totodată, ea elogiază primul raport (EAT-Lancet) pentru elaborarea unui plan alimentar sănătos bazat pe promovarea sustenabilităţii mediului, însă sugerează că aporturile restricţionate de lapte integral, ouă şi proteine animale pe care le recomandă ar putea afecta aportul de colină.   Autorităţile trec cu vederea importanţa colinei    

Nu în ultimul rând, cercetătoarea mărturiseşte că nu înţelege de ce colina nu este prezentată în recomandările dietetice ale autorităţilor din britanice.  „Având în vedere rolurile fiziologice importante ale colinei este discutabil de ce a fost trecută cu vederea atât de mult timp în Marea Britanie”, scrie ea. 

26

„Colina este în prezent exclusă din bazele de date privind compoziţia alimentelor din Marea Britanie, din sondajele dietetice majore şi din ghidurile alimentare”, adaugă cercetătoarea. S-ar putea să fie momentul pentru ca Comitetul consultativ ştiinţific independent pentru nutriţie al guvernului britanic să schimbe acest aspect, sugerează ea, în special având în vedere dovezile din ce în ce mai importante cu privire la importanţa colinei pentru sănătatea umană şi a preocupărilor tot mai mari cu privire la sustenabilitatea producţiei alimentare a planetei.

„Trebuie să se facă mai multe pentru educarea profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi a consumatorilor despre importanţa unei diete bogate în colină şi cum se poate realiza acest lucru”, mai scrie Derbyshire. „Dacă colina nu este obţinută în nivelurile necesare din surse dietetice per se, atunci vor fi necesare strategii de suplimentare, în special în ceea ce priveşte etapele cheie ale ciclului de viaţă, cum ar fi sarcina, când aporturile de colină sunt esenţiale pentru dezvoltarea sugarului”, este concluzia finală a specialistei. 

DOSAR

Cum alegem pomii frutiferi pentru plantările de primăvară agrointeligenta.ro - 13 februarie 2020

Plantarea pomilor fructiferi primăvara – câteva sfaturi utile privind materialul săditor pe care îl procurați pentru plantările de pomi fructiferi în această primăvară.

Este sezonul plantării pomilor fructiferi, iar inginerii horticoli ne atrag atenţia că ne putem înşela atunci când îi cumpărăm din supermarket dacă nu suntem atenţi la etichete. Puieţii trebuie cumpăraţi doar din pepiniere sau de la comercianţi autorizaţi.

27

Plantaţi un măr şi riscaţi să culegeţi pere, este avertismentul inginerilor horticoli pentru cei care vor să cumpere material săditor. Avertismentul vine pe fondul intensificării comerţului cu material săditor şi apariţia unor falşi producători cu marfă neautorizată.

Cumpărătorii trebuie să fie atenţi la detalii. Să se uite la pom dacă are rădăcinile foarte bine dezvoltate şi dacă rădăcinile sunt de culoare deschisă, lucioasă. În al doilea rând, să se uite la etichetă. Sunt etichetele de culoare albastră, care arată categorie superioară, etichetă galbenă – soiul este original şi categoria lui biologică este un pic inferioară decât la etichetele albastre.

Alegerea materialului săditor este una din operaţiile de care depinde starea viitoarei plantaţii

De aceea, este indicat ca materialul săditor să fie procurat  din pepiniere consacrate, recunoscute oficial şi controlate, care garantează autenticitatea, calitatea şi sănătatea pomului. Este indicat să se aleagă pomii cu rădăcinile cât mai dezvoltate și intacte, cu lemnul ramurilor copt și muguri bine formaţi, preferându-se cei care au numeroase ramuri laterale sau anticipaţi, la care se poate forma scheletul pomului și implicit intrarea timpurie pe rod.

Efectul plantării unor astfel de pomi constă în formarea rapidă a coroanelor și  începutul fructificării  încă din anul 2 sau 3, obţinându-se o producţie însemnată de  fructe încă din anul 4 de la plantare.

Martie-aprilie, lunile în care se fac plantările de primăvară

Epoca cea mai potrivită pentru plantarea pomilor în general este toamna (octombrie-noiembrie), întrucât asigură refacerea sistemului radicular și pornirea în vegetaţie primăvara mai timpuriu, dar se mai poate planta și primăvara devreme (martie-aprilie). Pomul trebuie plantat la adâncimea la care a crescut în pepinieră, respectiv cu punctul de altoire la nivelul solului. În caz că plantarea este adâncă, se întârzie pornirea în vegetaţie, iar în cazul unei perioade ploioase și  pe teren greu are loc asfixierea rădăcinilor.

Numai în zona de şes, unde se simte lipsa umezelii, pomii pot fi plantaţi cu 2-3 cm mai adânc decât au fost în pepiniera. Pe măsură ce se aşează pământ peste rădăcinile pomului, trebuie efectuata o călcare energică, în jurul pomului, pentru a se tasa solul și a nu rămâne goluri de aer.

* * *

28

Romania deţine 60% din rezerva totală din Europa a celei mai dorite RESURSE de pe PLANETĂ şi cu toate astea românii o ignoră Postat la 02 ianuarie 2019

Circa un milion de oameni mor, anual, din cauza utilizării apei infestate sau a lipsei acesteia şi 844 de milioane de persoane nu au acces la apă potabilă, deşi 70% din suprafaţa Planetei Albastre este acoperită de apă. Problemele legate de penuria de apă la nivel global nu mai reprezintă o chestiune ipotetică, ci o realitate concretă. 

Cu 2.500 de izvoare şi 60% din apele minerale din Europa, România este unul dintre statele cu cele mai bogate resurse subterane de apă. Chiar şi aşa, nu este total ferită de pericolul unei crize la nivel hidrologic. Care sunt efectele lipsei de apă pe plan global, ce impact are aceasta asupra României şi care sunt riscurile ca, într-o bună zi, acest element indispensabil vieţii să fie complet epuizat

4 milioane de oameni aflaţi în pericol iminent de a rămâne fără apă, după ce, în urma unei periode de secetă de trei ani, resursele de apă stocate în rezervorul oraşului au fost aproape complet epuizate. Nu este un scenariu de film SF, ci s-a întâmplat deja, în octombrie anul trecut, în cel mai mare oraş din Africa de Sud, Cape Town. Primarul Patricia De Lille anunţa adoptarea unor măsuri drastice menite să facă faţă situaţiei fără precedent în care se afla metropola africană.

În faţa acestui scenariu care putea deveni, în doar câteva luni, unul morbid, autorităţile au înţeles că singura metodă de supravieţuire este adoptarea unor măsuri extreme. Aşa că au redus treptat cantitatea de apă pe cap de locuitor, până la aproape o şesime din consumul mediu al Statelor Unite. Astfel, fiecare persoană a avut dreptul de a folosi zilnic maximum 50 de litri de apă. Cu toate acestea, în urma calculelor s-a constatat că rezervorul oraşului nu poate suplini nevoia celor patru milioane de locuitori decât pentru o perioadă limitată de timp, iar data limită până la care consumul urma să fie acoperit a fost numită, cu o conotaţie apocaliptică, Ziua Zero. Pe cititorii presei internaţionale, Ziua Zero poate, cel mult, să îi ducă cu gândul la un peisaj

29

apocaliptic sau la o scenă de film. Însă, pentru patru milioane de oameni, Ziua Zero este o realitate concretă, sumbră, cu care este posibil să se confrunte curând.

Iniţial, Ziua Zero a fost fixată pe pe 22 aprilie 2018, apoi a fost mutată pe 11 mai. După schimbări succesive, datorită raţionalizării extreme la care au recurs autorităţile, locuitorii au primit o nouă amânare, până anul viitor. Măsurile rămân, însă, valabile.

Este uşor să îţi imaginezi acest scenariu într-o ţară din Sudul Africii, însă pentru populaţia altor state, penuria de apă pare un subiect îndepărtat. Cu toate acestea, Betsy Otto, directorul programului de apă la nivel global din cadrul Institutului de Resurse Mondiale, spune că „problemele cu care se confruntă Cape Town ar trebui să servească drept apel de trezire pentru celelalte ţări, cu privire la realitatea creşterii stresului cauzat de lipsa apei”. Stresul cauzat de lipsa apei apare atunci când cererea depăşeşte oferta disponibilă. Conform experţilor, statele din întreaga lume s-ar putea confrunta la un moment dat cu această criză, indiferent de numărul de izvoare pe care le deţin. Deja, California a trecut printr-o secetă care a durat mai mulţi ani. La fel, Australia a supravieţuit unei secete de aproape zece ani (2003-2012), considerată seceta mileniului, iar în 2015 Sao Paulo s-a confruntat, la fel, cu o criză a deficitului de apă datorată atât secetei, cât şi infrastructurilor ineficiente. Otto pune criza globală a penuriei de apă pe seama nepăsării autorităţilor: „Am investit prea puţin în măsuri şi am lăsat structurile existente să se degradeze”, declară ea.

Chiar dacă pare puţin plauzibil ca apa să se termine, în condiţiile în care 70% din suprafaţa Terrei este formată din apă, totuşi, procentul apei dulci este de doar 2,5%, o mare parte din această cantitate fiind stocată în gheaţă şi zăpadă. În realitate, populaţia are acces imediat la doar 1% din resursele de ape dulci.

Rebecca Keller, om de ştiinţă şi analist tehnologic la compania de informaţii Stratfor, spune că este extrem de important ca penuria de apă să fie tratată ca o problemă globală, deoarece oraşele ar trebui să lucreze la soluţii încă de pe acum. „Poate nu ne vom confrunta cu acelaşi scenariu ca în Cape Town. Ar putea fi altele: poluarea, seceta, schimbările climatice sau suprapopularea”, avertizează aceasta, exemplificând cu cercetările ştiinţifice care arată că despăduririle masive au schimbat ciclul hidrologic al râului Amazon.

30

Diferenţa dintre state privind accesul la apă potabilă devine la rândul său o problemă. În timp ce unele ţări deţin resurse importante de apă, populaţiile sărace sunt nevoite să se descurce prin metode proprii. Această situaţie duce deseori la furtul de apă - pentru profit, pentru supravieţuire sau pentru ambele. „Recunoaşterea de către Organizaţia Naţiunilor Unite a apei ca drept al omului în 2010 a complicat problema furtului de apă”, a declarat Vanda Felbab-Brown, expert în cadrul Institutului Brookings. „Dreptul la

31

apă nu este echivalent cu dreptul la apă gratuită. În acelaşi mod în care oamenii trebuie să plătească pentru hrană, ei ar trebui să se aştepte să plătească pentru apă potabilă”, a explicat Felbab-Brown.

Această idee nu a oprit însă furtul de apă pe scară largă în ţări precum Brazilia, India şi Mexic. Întreprinderile şi persoanele fizice interceptează ilegal conducte şi rezervoare sau găsesc alte modalităţi de a evita contoarele de apă. Cu toate acestea, Felbab-Brown spune că nu există o soluţie unică la această problemă, deoarece contextul furtului de apă variază între locaţii, dar crede că „o mai bună aplicare a legii, monitorizarea apei şi crearea unor baze de date cuprinzătoare sunt puncte bune de plecare pentru guverne. Guvernele trebuie să recunoască faptul că nu pot cere doar aplicarea legii fără a oferi alternativă legală”.

În momentul în care furtul apei va deveni o problemă la nivel internaţional, acest lucru ar putea conduce la un punct de tensiune geopolitică între ţările care se confruntă cu probleme transfrontaliere de apă, spune Keller, exemplificând cu construcţia barajului Marea Renaştere de pe Nil, un proiect hidroelectric de patru miliarde de dolari, finanţat de Etiopia, care ar pune Egiptul în situaţia de a-şi pierde rezervele de apă potabilă.

Diminuarea deficitului de apă s-a dovedit a fi un subiect politic dificil deoarece, în multe ţări, soluţiile de mediu sau de climă tind să întâmpine dificultăţi în a aduna destul sprijin politic pentru a deveni o realitate. De asemenea, este extrem de costisitor să se construiască noi surse de apă, baraje şi instalaţii de desalinizare. „Politicienii nu se mobilizează decât în situaţia unui eveniment acut - o secetă severă, de exemplu”, afirmă Keller. Ideea este susţinută şi de Betsy Otto, care crede că „multe guverne au făcut prea puţin pentru a-şi ghida cetăţenii în ceea ce priveşte comportamentul eficient din punct de vedere al apei. Otto consideră că „acest lucru poate fi implementat prin controale ale preţurilor, care reprezintă însă rareori o măsură populară.” Ea susţine că ar trebui să existe două niveluri de stabilire a preţurilor: preţurile de conservare, care să taxeze cu tarife minime cantitatea de apă suficientă pentru nevoile de bază, şi preţuri mai mari pentru consumul de apă la discreţie.  „La nivel naţional, guvernele ar trebui să încurajeze conversaţia cu privire la problemele de conservare, deoarece economisirea apei va fi întotdeauna mai ieftină decât construirea sau forarea unor surse noi”, a adăugat Otto.

32

La nivel de investiţii, mesajul transmis de Global Water Fund comunităţii globale de investitori este că sectorul apei este o industrie de 500 de miliarde de dolari, în continuă creştere. Potrivit acestei organizaţii, există încă o creştere puternică a segmentului în China, Australia, Orientul Mijlociu, Africa şi Rusia. Finanţarea hidroinfrastructurii nu este obiectul unei investiţii unice, ci solicită cheltuieli imense deopotrivă din partea mediului privat şi public pentru menţinerea şi operarea activelor. Investiţiile în sectorul apei vor avea succes dacă vor fi acompaniate de politici guvernamentale, cadre legale puternice şi o stabilire inteligentă a preţurilor. Stella Thomas, fondator şi managing director al Global Waterfund, afirmă că „o investiţie de un dolar în apă poate genera profit care să varieze între opt şi 35 de dolari şi poate să crească PIB-ul unei ţări cu o medie de 3,7%. Apa trebuie să fie folosită ca o unealtă pentru progresul economic, social şi politic.”

■ Un scenariu îndepărtat

Pentru o ţară bogată în ape, aşa cum este România, un scenariu apocaliptic în care apa ajunge la fel de scumpă ca metalele preţioase, aşa cum vedem în filmele SF, pare, dacă nu improbabil, cel puţin îndepărtat. Şi, prin urmare, un subiect care nu ne îngrijorează cu adevărat. Frecvent apar informări şi imagini despre cât de poluate sunt apele de la noi din ţară cu reziduuri menajere. Şi asta pentru că majoritatea populaţiei din mediul rural aruncă, pur şi simplu, gunoaiele în apa din apropiere.

33

„Topirea zăpezilor şi ploile din această primăvară au antrenat deşeurile aruncate de riverani şi turişti pe malurile râului Bistriţa şi a afluenţilor acestora. Hidroelectrica face şi în acest an eforturi pentru ecologizarea lacului şi pentru reducerea cantităţilor de deşeuri plutitoare al căror impact este semnificativ atât pentru mediu, cât şi pentru randamentul hidroagregatelor”, se arată într-un comunicat transmis recent de Hidroelectrica. Compania estimează pentru anul 2018 un cost de circa 150.000 de lei numai pentru ecologizarea Lacului Izvorul Muntelui. În 2017, cantitatea de deşeuri colectată de Hidroelectrica de pe acest lac a fost de doar o tonă, deoarece regimul precipitaţiilor a fost relativ scăzut, însă în 2016 - prin forţe proprii şi prin acţiuni de voluntariat desfăşurate cu sprjinul ONG-urilor, s-au colectat 50,5 tone de deşeuri de pe malul lacului Izvorul Muntelui. În trecut, deşeurile astfel recuperate nu au fost acceptate de către colectorii autorizaţi ca fiind reciclabile, astfel că Hidroelectrica a suportat şi costurile pentru depozitarea temporară şi eliminarea acestora.

Penuria de apă la nivel global este, în opinia lui George Ristea, director general Apa Calipso şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor din Industria Apei (APRIA), o problemă reală şi urgentă. El spune că „deficitul de apă va deveni un subiect mai important decât schimbările climatice deoarece reprezintă un pericol mai mare decât încălzirea globală, fiind o relaţie de tipul cauză-efect. Comisia Europeană dezvoltă tot mai multe proiecte şi are ca obiectiv major identificarea de soluţii practice privind problema deficitului de apă şi a fenomenului de secetă în Europa.”

Radu Dumitru, director general al Societăţii Naţionale a Apelor Minerale (SNAM S.A.), declară că preocupările legate de lipsa apei pot fi subiective, şi că opiniile legate de penuria apei diferă de la caz la caz, în funcţie de persoană, deoarece vom primi un răspuns diferit „dacă ne adresăm cu această întrebare unui cetăţean din vestul Europei sau unuia din Kenya. Primul foloseşte zilnic în gospodărie în jur de 2.000 litri de apă, iar cel din urmă abia dacă are un minim pentru consumul necesar la limita supravieţuirii”. El adaugă că „problema apei se pune în două aspecte, legate oarecum unul de celalalt. Putem vorbi de apa necesară în consumul industrial, de exemplu în irigaţii, şi de apa potabilă. Al doilea aspect este cel cu efecte pe termen foarte scurt, deoarece organismul uman poate rezista, în medie, maxim trei zile fără apă. Ambele sunt însă de actualitate şi războaiele din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord stau mărturie”.

Pe plan local, reprezentanţii principalilor îmbuteliatori de apă consideră că nu ne putem raporta la Africa de Sud, deoarece au o climă predominant secetoasă comparativ cu cea din România, unde clima este temperat-continentală de tranziţie, marcată de influenţe climatice oceanice, continentale, scandinavo-baltice, submediteraneene, cu un regim bogat al

34

cantităţilor de precipitaţii. „România are în jur de 2.500 de izvoare de apă care ar constitui, potrivit unor estimări, circa 60% din apele minerale ale Europei. Plus resurse de suprafaţă. Doar în situaţii extreme (ca să nu spunem apocaliptice) am putea ajunge în situaţia menţionată: cataclism, accident nuclear sau ceva similar. Puţin probabil”, afirmă Horaţiu Rada, acţionar Aur’a.

Ideea este susţinută şi de George Ristea: „România are un sistem de gospodărire a apelor bun, avem specialişti în domeniu, iar riscul de a rămâne fără apă potabilă/menajeră este minim, însă trebuie adoptate politici pentru căutarea de noi resurse.” De asemenea, Radu Dumitru spune că „din fericire, Romania nu are astfel de temeri în acest moment. Suntem în continuare ţara cu cele mai rezerve subterane la nivel european.” El adaugă că „nici reţeaua hidrografică de râuri şi lacuri nu este de neglijat. Cu o bună şi diligentă administrare nu se întredeve în viitor o astfel de problemă generalizată.”

Totuşi, aceştia nu exclud complet repetarea în viitor a unui scenariu asemănător celui din Africa de Sud şi la noi în ţară. „Apa poate deveni un lux în condiţiile schimbărilor climatice dramatice, în condiţiile în care creşte nivelul de poluare, sau a unei exploatări iresponsabile a resurselor. Şi, da, este posibil un asemenea scenariu. Soluţia, indiferent de termen, este să fim precauţi în consum”, afirmă Rada. El adaugă că: „Ne-am putea gândi la deşertizarea României, ca scenariu posibil, din cauza schimbării climei, a intervenţiilor umane haotice, cu defrişări masive, poluare şi dezvoltare industrială agresivă”.

Pe de altă parte, Radu Dumitru susţine că la repetarea unui astfel de scenariu în România s-ar putea ajunge din „lipsa investiţiilor în acest domeniu, în sensul că vom fi în situaţia de a avea îndeajuns de multă apă, dar să nu o putem duce unde este nevoie.”

Situaţia în care apa ar putea deveni un lux accesibil doar celor cu venituri ridicate nu este, pentru reprezentantul Aur’a, doar o posibilitate, ci o realitate: „Apa la nivel mondial este un lux. Producţia mondială de apă îmbuteliată se situează la aproape 200 de miliarde de litri anual, o cifră care pare semnificativă dar care nu atinge nici pe departe necesarul real al planetei. Există ţări în care apa putem spune că depăşeşte valoarea aurului, şi ne gândim direct la Africa, unde trăiesc aproape 40% din oamenii de pe planetă fără acces la apă potabilă.”

În opinia lui George Ristea, probabilitatea unui scenariu în care tariful apei potabile din Romania să crească atât de mult încât apa să devină un lux, accesibil doar celor cu venituri peste medie, ar insemna un dezastru. „Un guvern incapabil să rezolve problemele majore ale populaţiei cauzate de secetă (şi nu numai) ar duce la un declin social şi migrare în masă. Prin

35

politicile guvernamentale poate fi crescut artificial preţul apei, prin introducerea de taxe (nejustificate), situaţie care poate îngreuna exploatarea resurselor de apă, ceea ce duce la limitarea accesului la această resursă pentru o largă parte a populaţiei. De aceea, va trebui să ne adaptăm, adică să evaluăm punctele vulnerabile şi să acţionăm în vederea reducerii riscurilor.”

Reprezentantul Apa Calipso afirmă, de asemenea, că infrastructura nu a fost îmbunătăţită, aspect care contribuie la pierderi masive de apă, şi crede că o

36

eventuală secetă poate fi deosebit de gravă; în consecinţă, raţionalizarea apei pe durata anilor de secetă ar deveni o realitate a vieţii cotidiene. „Populaţia cu venituri sub medie nu va avea suficiente resurse încât să platească scumpirea apei, ceea ce va duce la un alt decalaj social”, adaugă Ristea. Cu toate acestea, completează tot el, Romania are un sistem de gospodărire a apelor bun, cu specialişti în domeniu, iar riscul de a rămâne fără apă potabilă/menajeră este minim.

O eventuală criză a apei ar avea un impact devastator asupra companiilor producătoare de băuturi, dar şi asupra economiei în general şi asupra vieţii sociale, consideră George Ristea. „Multe dintre companiile mici şi mijlocii şi-ar închide porţile, iar şomajul ar creşte semnificativ. Un număr tot mai mare de companii din întreaga lume încearcă să se adapteze la costurile ridicate ale apei şi la rezervele deficitare.

Companiile sunt nevoite să cheltuie sume uriaşe pentru a îmbunătăţi sistemele de gestionare, conservare şi colectare a apei”, crede el. Spune că aşa i-a venit ideea de a înfiinţa Asociatia Producătorilor din Industria Apei (APRIA), pentru a sprijini industria la nivel naţional prin participarea la programele legislative şi pentru a facilita o mai bună comunicare între administraţia publică şi mediul de afaceri din domeniu, beneficiarul direct fiind populaţia.

Horaţiu Rada crede, la rândul său, că impactul s-ar răsfrânge asupra tuturor, doarece companiile ar plăti taxe şi redevenţe mult mai mari iar acestea s-ar regăsi în costul produsului final, fapt care ar conduce, automat, la scăderea producţiei şi a consumului.

Ristea susţine însă că vânzările de apă îmbuteliată, la nivel global, au crescut mult în ultimii ani, iar acest trend s-a resimţit şi în Romania, în ultimii ani consumul de apă de izvor crescând semnificativ. Şi reprezentantul SNAM declară că într-adevăr, consumul de apă a crescut în România în ultimii zece ani, dar că ţara noastră are rezerve suficiente pentru a face faţă oricăror provocări.

În unanimitate, reprezentanţii companiilor şi ai instituţiilor de profil consideră că influenţa climei asupra rezervelor de apă potabilă joacă un rol esenţial: „Influenţa climei este determinantă! Biosfera şi ecosistemele în

37

integralitatea lor depind de schimbările climatice. Şi invers. Putem vorbi de un cerc vicios sau de principiul acţiune-reacţiune”, susţine Rada. 

„Pentru cei care produc apă potabilă din bazinele hidrografice de suprafaţă, încălzirea globală are un impact devastator. Aducţiunile de apă au o pierdere la suprafaţă de 40% în funcţie de temperaturile exterioare, astfel, clima are un impact major”, declară şi reprezentantul SNAM. La fel, George Ristea afirmă că „schimbarea climei influenţează viaţa noastră, a tuturor. Resursele de apă sunt esenţiale pentru dezvoltarea umană şi economică în general, însă este cert faptul că schimbările climatice îşi vor intensifica atât frecvenţa, cât şi gravitatea. Asistăm în ultimii ani la fenomene meteorologice extreme, iar oamenii de ştiintă trag semnale de alarmă în acest sens.” El adaugă că analiza privind adaptarea la schimbările climatice se concentrează mai ales asupra problemelor legate de rezervele de apă, în special pentru a reduce consecinţele secetei, afirmând din nou că, totuşi, în acest moment nu există riscul penuriei de apă în România.

În ceea ce priveşte riscurile în exploatarea apelor, principalii factori care ar putea conduce la o criză a apei sunt, în opinia reprezentantului SNAM, managementul deficitar şi lipsa protecţiei. Riscurile de infestare prin proasta administrare sunt majore în ţările slab dezvoltate şi fără infrastructură.

* * *

Ţigările care vor dispărea din România, în trei luni. Peste 500.000 de fumători vor fi afectaţi 23 februarie 2020, 08:35de Elena Deacu

Peste 500.000 de români fumători vor fi afectaţi FOTO Shutterstock Începând cu 20 mai 2020, ţigările mentolate vor dispărea complet de pe piaţa din România, aceasta fiind una dintre măsurile prevăzute de Directiva Europeană a Tutunului, transpusă şi în legislaţia din România. Consumatorii de mentol vor mai găsi însă aroma în produsele care încălzesc tutunul şi în ţigaretele electronice.

Marii producători şi comercianţii au obligaţia să se asigure ca pe 20 mai 2020 niciun pachet de ţigări mentolate să nu mai existe pe piaţă. Acesta este motivul pentru care consumatorii vor începe să observe, înainte de acest termen, că ţigările cu mentol nu mai sunt disponibile. În România există 500.000 de fumători care consumă mentol, potrivit estimărilor British American Tobacco. Produsele din tutun încălzit şi ţigările electronice sunt reglementate prin aceeaşi Directivă Europeană a Tutunului ca şi ţigaretele. Legiuitorii europeni au recunoscut însă că aceste dispozitive sunt diferite de ţigarete şi nu au introdus acelaşi set de restricţii ca în cazul ţigaretelor. 

38

Ţigaretele mentolate au fost ultimele rămase neinterzise, după ce directiva europeană a scos de pe piaţă din mai 2016 ţigările cu arome de cireşe, vanilie, ciocolată. Dr. Magdalena Ciobanu, expert al MS la Comisia

Europeană, declara în 2016: „Prin arderea produsului din tutun, mentolul se transformă în substanţe cancerigene. Ţigările cu arome şi în special ţigările mentolate favorizează debutul fumatului. Pentru că primele ţigări nu sunt prea gustoase, nu miros prea bine şi de aceea mulţi debutanţi renunţă la a

mai fuma”.

* * *

39