IMPACTUL UTILIZARII METODELOR DE STIMULARE A
CREATIVITATII ASUPRA PERFORMANTELOR INOVATIVE
Un subiect dezbătut pe larg în ultimele decenii, se concentrează pe posibilitățile companiilor
de a dobândi competitivitatea prin cercetare , inovare și dezvoltare . Astfel , în contextul
creșterii concurenței și a provocărilor actuale la nivel mondial, stimularea creativității și a
inovării este o modalitate de a stimula creșterea economică și bunăstarea țărilor europene .
Idei noi și originale , abilități , competențe și inovații, toate ar putea permite obținerea de
avantaje competitive . Ideile creative si solutiile inovatoare sunt cruciale pentru țările
europene , în scopul de a depăși criza economică actuală .
În cele ce urmează ne propunem să studiem impactul metodelor de stimulare a creativității
utilizate de companii asupra performanțelor inovatoare ale țării. Studiul se bazează pe
identificarea corelațiilor dintre utilizarea metodelor de stimulare a creativitatii - cum ar fi
sesiuni de brainstorming, stimulente financiare pentru angajați pentru a dezvolta idei noi,
rotația locului de muncă pentru personal, echipe de lucru multidisciplinare sau trans-
funcționale , stimulente non - financiare pentru angajați, instruirea angajatilor in directia
dezvoltarii de idei noi și a creativitatii - și , de altă parte , performanțele inovatoare ale țărilor
europene , exprimate sintetic de Summary Innovation Index. De asemenea, se cuantifică și se
prezinta intensitatea influenței utilizarii fiecarei metode de stimulare a creativității .
Rezultatele acestui studiu pot fi de un real ajutor pentru companii in identificarea cele mai
potrivite metode de stimulare a creativitatii, în scopul de a crește performantele inovative.
Astfel, principalul rezultat al studiului constă în faptul că, folosind cele mai eficiente metode
de stimulare a creativității, companiile vor putea să-si crească potențialul de inovare și ar
putea obține avantaje competitive pe termen lung.
Cercetarea în această lucrare se concentrează pe două direcții principale:
prima directie de cercetare analizează impactul metodelor de stimulare a creativității
utilizate de companii asupra performanțelor inovative ale tarilor europene;
a doua directie de cercetare constă în gruparea țările europene analizate în funcție de
Sumar Innovation Index 2011 și un index propus de utilizare a metodelor de
stimulare a creativității.
Datele utilizate pentru a cuantifica efectul folosirii acestor metode de stimulare a
creativității sunt furnizate de Eurostat , bazate pe al șaptelea Community Innovation
Survey (CIS 2010). Aceste date oferă o imagine de ansamblu referitor la metoda
pentru stimularea creativității considerata de succes de catre întreprinderile din
diferite țări europene.
In cadrul studiului au fost colectate date dintr-un număr total de 23 de țări europene,
dintre care 19 sunt din Uniunea Europeană ( Belgia , Bulgaria , Cipru , Republica
Cehă , Estonia , Finlanda , Franța , Ungaria , Irlanda , Italia , Lituania , Luxemburg ,
Malta , Olanda , Polonia , Portugalia , România , Slovacia , Slovenia ) și 4 sunt țări
din afara UE ( Croația , Norvegia , Serbia și Turcia ) .
Performanțele inovative ale țărilor europene sunt exprimate sintetic de Summary Innovation
Index, denumit în continuare SII , furnizate de Pro Inno Europe în Innovation Union
Scoreboard 2011 (European Commission, PRO INNO Europe 2011). Innovation Union
Scoreboard 2011 este a doua ediție a tabloului de bord al Uniunii inovării , continuand seria
European Innovation Scoreboard ( EIS ). Potrivit Innovation Union Scoreboard 2011,
Summary Innovation Index este construit ca un indicator compozit pe baza datelor referitoare
la 24 de indicatori, pe baza a 3 tipuri principale de indicatori ( Factori favorizanti ,
Activitățile firmei și Rezultate ) și 8 dimensiuni ale inovarii (Resurse umane , Sistemele de
cercetare de excelenta , atractive, Finanțare și activitati suport, Investițiile firmei; Relationare
și antreprenoriat ; Capital intelectual; Inovatori , efecte economice ) .
Tinand seama de performanțele inovative exprimate sintetic prin Summary Innovation Index
în Innovation Union Scoreboard 2011, țările sunt clasificate în patru categorii:
• innovation leaders - sunt țări ale căror performanțe în domeniul inovării sunt mult peste
performanta medie a UE: Danemarca, Finlanda, Germania, Suedia
• innovation followers - sunt țări ale căror performanțe în domeniul inovăriise situeaza in
jurul performantei medii a UE: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Franta, Irlanda, Loxemburg,
Olanda, Slovenia si UK
• moderate innovators - sunt țări ale căror performanțe în domeniul inovării sunt mai mici
decat performanta medie a UE: Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, Portugalia,
Slovacia si Spania
• modest innovators - sunt țări ale căror performanțe în domeniul inovării sunt cu mult sub
performanta medie a UE: Bulgaria, Letonia, Lituania, Romania.
Cele șase metode de stimularea a creativității folosite în acest studiu pot fi grupate în două
categorii:
metode orientate spre formarea unui mediu organizațional creativ, favorabil
inovării (sesiuni de brainstorming, echipe de lucru multidisciplinare sau trans-
funcționale, rotația locului de muncă pentru personal);
metode focusate pe individ (instruirea angajatilor in directia dezvoltarii de idei noi
și a creativitatii, acordarea de stimulente non-financiare pentru angajati, acordarea de
stimulente financiare pentru angajați pentru a dezvolta idei noi).
Figure 1. Corelatia dintre utilizarea sesiunilor de brainstorming si SII 2011
S-a evidențiat o corelație directă puternică între folosirea sesiunilor de brainstorming ca
o modalitate de stimulare a creativității în companii și performanta inovativa a acelei
țări.
Figure 2. Corelatia dintre utilizarea echipelor de lucru multidisciplinare sau trans-
funcționale si SII 2011
Există o corelație directă între utilizarea unor echipe de lucru multidisciplinare sau
trans-funcționale în companii și performanta inovativa a acelei țări, dar intensitatea
acestei corelații nu este la fel de puternică comparativ cu metoda prezentată anterior.
Figure 3. Corelatia dintre utilizarea rotației locului de muncă si SII 2011
Nu a putut fi identificată o corelație semnificativă statistic între utilizarea rotației
locurilor de muncă și performanta inovativa.
Figure 4. Corelatia dintre utilizarea instruirii angajatilor in directia dezvoltarii de idei
noi și a creativitatii si SII 2011
Nu a putut fi identificată o corelație semnificativă statistic între instruirea angajaților in
directia dezvoltarii de idei noi, a creativitatii și performanta inovativa.
Figure 5. Corelatia dintre utilizarea stimulentelor non-financiare pentru angajati si SII
2011
Există o corelație negativă slaba între utilizarea de stimulente non-financiare pentru
angajații companiilor și performanța inovativa.
Figure 6. Corelatia dintre utilizarea stimulentelor financiare si SII 2011
Utilizarea doar a stimulentelor financiare pentru angajați pentru a dezvolta idei noi în
cadrul companiilor, fără a fi însoțite de un climat favorabil pentru inovare, are o
influență negativă puternică asupra creșterii performanțelor inovative. Există o
corelație negativă puternică între ele.
Urmand a doua directie de cercetare, în funcție performanta inovativa din 2011
(cuantificata prin SII 2011) si Indicele utilizarii metodelor de stimulare a creativității, țările
pot fi clasificate în patru grupe, oferind o imagine de ansamblu asupra performanței
inovatoare a țărilor analizate și perspectivele de evoluție a performanțelor lor inovative:
• țări cu performanțe inovative ridicate și perspective favorabile de creștere a
performanței lor inovative: Luxemburg, Irlanda, Slovenia, Cipru;
• țări cu performanțe inovative ridicate și perspectiva de a menține performanțele lor
inovative la același nivel: Finlanda, Belgia, Olanda, Franța, Estonia, Norvegia, Italia,
Portugalia, Republica Cehă;
• țări cu performanțe inovative scăzute, dar perspective favorabile de evolutie a
performanțelor inovative: Croatia, Slovacia, Serbia, România, Lituania, Turcia;
• țări cu performanțe inovative scăzută și cu perspective nefavorabile de evolutie a
performanței inovative: Ungaria, Malta, Polonia, Bulgaria.
Figura 7. Gruparea tarilor europene analizate in functie de performanta inovativa (SII
2011) si Indicele utilizarii celor 6 metode de stimulare a creativitatii
Concluzii:
Țările ale căror companii folosesc metode de stimulare a creativității într-o proporție mai
mare au performanțe inovative mai ridicate și perspective mai favorabile pentru a crește
performanțele lor inovative decât țările în care aceste metode sunt mult mai puțin utilizate.
Chiar și țările cu performanțe inovative scăzute au perspective favorabile de îmbunătățire a
performanțelor lor inovative, în cazul în care companiile folosesc metode de stimulare a
creativității . În scopul obținerii unor performanțe inovative ridicate, companiile ar trebui să
combine aceste metode în mod eficient .
Pe baza corelațiilor identificate în acest studiu, se evidentiaza că impactul folosirii metodelor
de stimulare a creativității este diferit de la o metodă la alta , după cum urmează :
• metode orientate spre formarea unui mediu organizațional creativ, favorabil inovării
utilizarea sesiunilor de brainstorming ca o modalitate de stimulare a creativității în
companii are un impact pozitiv puternic asupra creșterii performanței inovative a
acestei țări ;
utilizarea echipelor de lucru multidisciplinare sau trans- funcționale în companii are
un efect pozitiv privind îmbunătățirea performanței inovative a acestei țări , dar
impactul nu este la fel de puternic în comparație cu utilizarea sesiunilor de
brainstorming ;
nu a putut fi identificat un impact al utilizarii rotației locurilor de muncă a
personalului asupra îmbunătățirii performanței inovative a țării .
• metode bazate pe individ
nu a putut fi identificată o influenta a formarii angajaților in directia dezvoltarii de
idei noi și a creativitatii asupra creșterii performanței inovative a țării ;
utilizarea stimulentelor non - financiare pentru angajați în companii are un impact
negativ usor asupra îmbunătățirii performanțelor inovative ale țării;
utilizarea stimulentelor financiare pentru angajați pentru a dezvolta idei noi are un
impact negativ puternic asupra obținerii de performanțe inovative ridicate .