3
7
Obiectivul stemei este de a reprezenta România ca stat independent şi suveran, totodată de a reliefa simbolurile regiunilor istorice. Astfel, stema apare ca un scut ce semnifică independenţa României. Desenată pe scut este o acvilă de aur mare, cu aripile deschise în semn de protecţie, purtând în cioc o cruce ortodoxă ca element ce simbolizează religia
majorităţii populaţiei, iar în gheare o spadă şi un sceptru, simboluri ale independenţei obţinute prin luptă şi suveranităţii României. Sectoarele de pe scutul cel mic, purtat de acvilă reprezintă provinciile istorice: Ţara Românească, Moldova, Banatul, Transilvania şi Dobrogea.
10
Ţara românească
Stema (blazonul) Principatului Țării Românești (al Valahiei) este un scut albastru pe
care se află un vultur din aur cu ciocul și ghearele roșii care ține in cioc o cruce de aur. În
11
cele două colțuri de sus, se află un soare și o semilună tot din aur şi aflată în ptima fază
vizibilă, simbolizând renașterea.
Stema este atestată înca din anul 1368.
13
Stema (blazonul) Principatului Moldovei este un scut este reprezentată, în mod tradițional, prin capul de bour, privit frontal, simbolizând puterea, cu soarele, simbolizând luminăția bunei domnii, plasat între coarnele bourului, cu un trandafir heraldic în stânga simbolizând credința, și în dreapta luna, în faza de crai-nou simbolizând renașterea. Fondul
este roșu, simbolizând vitejia. Stema este atestată încă din anul 1392.
Emblema medievală
14
Legenda lui DragoşVodă
Dragoş-Vodă era un român deştept şi voinic din Maramureş. El era un bun vânător şi-i plăcea să străbată
pădurile, ca să ucidă fiarele sălbatice.
Într-o zi se porni la vânătoare cu haita sa de câini. Apucă prin nişte codri mari; umblă cât umblă până când câinii dibuiră, în sfârşit, un taur sălbatic cu nişte coarne încovoiate şi cu o barbă stufoasă. Era un
bour sau un zimbru, adică un fel de fiară puternică şi mare ce nu se mai găseşte acum prin ţară la noi.
Câinii îl luară la goană pe acel bour care fugea ca turbat prin codri şi părea că are aripi la picioare.
Dragoş-Vodă alerga şi el călare în urma haitei de câini, care lătrau toţi de urlau pădurile. Astfel fugiră cu toţii o zi şi o noapte, fără ca să se oprească. Bourul fugea tot mai repede, iar câinii, câte unul-unul,
cădeau morţi deoboseală. Numai o căţea mai rămăsese care nu se lăsa de fugă şi p-aci, p-aci era să
15
ajungă pe bour. Dar fiara, sosind la malul unui râu mare, se repezi în apă ca să treacă gârla înot. Căţeaua
se aruncă şi ea în apă, dar puterile nu o mai ţinură; ea se zbătu din răsputeri, până ce deodată se afundă
în valuri şi se înecă.
Dragoş sosi şi el acolo, şi, văzând pierzania bietei căţele, aruncă după bour ghioaga sa cea ţintuită cu cuie de fier. Ghioaga izbi fiara drept în creştet şi apa râului se înroşi de sângele ei. Atunci Dragoş prinse bourul,
şi tăie capul şi-l luă cu sine, ca un semn de izbândă.
Dragoş se făcu stăpân pe ţara unde se petrecuse această vestită vânătoare. Gârlei în care se înecase
vrednica lui căţea îi dete numele de Moldova, fiindcă pe căţea o chema Molda; şi toată ţara dimprejur luă numele gârlei, iar semnul noii domnii din Moldova fu capul bourului ucis în apa Moldovei de viteazul
Dragoş.
18
Stema Republicii Moldova
20
Stema (blazonul) Banatului Timişoarei şi Banatului Olteniei (Craiovei) cu leul de aur înarmat care trece podul de la Drobeta, de asemenea din aur, însemn vechi al Timişoarei. Include şi Stema Olteniei.
Podul de la Drobeta
22
Stema Dobrogei are ca temă principală delfinii, înfăţişaţi cu capul în jos, pe fond albastru şi reprezentând zona maritimă.
24
Transilvania este simbolizată de o acvilă neagră cu aripile desfăcute, arătată doar pe
jumatate, reprezentând maghiarii, având în planul superior, de o parte şi de alta a capului acvilei, soarele şi semiluna Crai nou), care sunt simboluri ale secuilor, deasupra unui plan auriu pe care sunt reprezentate şapte turnuri de cetate, corespunzând vechiului nume purtat de Transilvania, Siebenbürgen (Şapte cetăţi), atestat din 1296.
27
Alte embleme