STE M A C U P I SAN I E D I N VREMEA LU I ŞTEFAN CEL MARE DESCOPERITĂ LA CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI

C. BĂLAN şi ŞT. OLTEAN U

(

\

i j • ..J

"ig . 1 . Planu l cetăţi i de scaun de la Suceava (x loc u l tinde a fost descoperită pison ia).

Cetatea d e Scaun a Suceve i , unu I d i ntre ce le m a i va loro�se monumente m ed i eva le d i n ţară, a păstrat şi m a i păstrează Încă, sub ru ine le e i , preţioase m ărtu r i i d espre trecutu l g lor ios de l u ptă al poporu lu i rom ân . Vară de vară , cam pan ie d e campan ie , ostenea la cercetători lor este răsp lătită cu d escoperi r i care evocă var iate aspecte d in zbuc i umata v iaţă a aşezăr i i ce polar iza acum 500 d e ani prob lemele m ajore ale societăţ i i moldoveneşti d in acea vrem e.

În c i uda faptu l u i că Cetatea d e Scau n d i n vechea capita l ă a Mold ovei a reprezentat t imp de aproape trei veacur i principala fort ificaţ ie a ţăr i i , Începutu r i l e e i , etapel e act iv ităţ i i d e construcţie a l e i mpres ionante lor z id i r i ­am int ind Încă şi astăzi d e fa i m a lor de od i n ioară - n-au fost consemnate În izvoarele scr ise, cunoscute pînă acum . S ingurele pos i b i l ităţ i de d esluş ire a ta i ne lor acestor z idur i n i le oferă arheolog i a ; cercetăr i le arheolog ice, efec-

Fig. 2 . Elemente heraldice din epilogul E vangheliarului de la 1502 aflat la Viena.

tuate pînă În prezent, au c lar ificat m u lte d intre aceste ta ine - putÎndu-se reconst itu i În bună m ăsură, pe baza rezu ltatelor lor, etapele pr inc ipa le d e �onstrucţie a monumentu lu i . Răm în totuş i d e e luc idat o serie d e prob leme asupra cărora arheolog i i nu pot em ite, d eocamd ată, d ecît i poteze d e l ucru u rm înd ca ele să dev ină , Într-un v i itor m a i aprop iat sau m a i d epărtat, cert i­tud i n i .

in acest context s e Înscr ie ş i d escoperi rea, În campan ia d e săpătu r i d in vara anu l u i 1 953 , a u ne i inscr ipţ i i d eteriorate, i nscr i pţ ie care prin d atele, d eş i lacu nare, pe care le conţ ine, prin locu l În care fusese i n iţ i a l amp lasată, prezintă o d eosebită va loare şt i inţ if ică. Ea treb u i e pusă În legătură cu efec­tuarea u nor lucrări constructive d e o m are am ploare la cetatea Sucevei , care s-au soldat cu real izarea ce le i d e-a dou a pînze de z idur i cu bast ioane sem ic i rcu Iare. Reconstitu i rea textu lu i acestei i nscr ipţ i i , pe care o Încercăm În stu d i u l de faţă, ar putea d uce, d acă m a i e nevoie s-o spunem, la stabi l i rea mom entu lu i amp l asăr i i i nscripţiei l a intrarea În cetate, mom ent ce marchează d ef in it i varea m ar i lor lucrări de construcţie de care a fost vorba m a i sus.

Inscr ipţ ia În cauză a fost d escoperită În faţa Încăperi i d enum ită R . (, (după p lanu l lu i Romstorfer) (fig . 1 ) d i n sectoru l intrăr i i pr inc ipa le În cetate - ce exista d in a dou a jum ătate a secolu lu i al X V-lea ; ea se afla În m olo­zu l d in şanţu l de apărare (ce l d e-al do i l ea şanţ de apărare În ord ine cronolo­g ică) l a ad înc imea de 3 ,53 m (m ăsurat de l a Înă l ţ imea actu a lă a ru inei) d ea­supra u n u i strat subţ ire de d epuneri d in d ărîmătur i ce su prapu nea un a lt strat, rezu ltat d i ntr-u n i ncend i u , surpr i ns pe toată su prafaţa cetăţ i i . Aceste d ate prezintă un interes d eosebit În ce priveşte fixarea mom entu l u i prăvă l i r i i z i d u lu i d e inc intă unde era amp l asată inscripţia pom enită, d eoarece stratu r d e i ncend iu m archează trag icele even i m ente a l e anu lu i 1 675, care au dus l a d istrugerea intenţ ionată a cetăţ i i d e scaun a Sucevei . Lespedea c u i nscr ipţ i a avusese o gros ime d e c e l pUţin 0,25 m , Înălţ imea d e c i rca 1 ,20 m ş i lăţ imea d e c irca 0,8S m ; ea era m ateri a l izată În gres ie ca lcaroasă, ca lc inată cu ocazia i ncend iu lu i şi sfărîmată În u rm a a lu n ecăr i i de pe zid u l unde fusese amp l asată i n i ţ i a l . Faptu l că, Între stratu l de incend iu d in 1 675 şi lespedea cu inscr ipţ ia , se af la o d epunere subţire d e m oloz d ovedeşte că prăbuş irea p isanie i s-a petre­cut la o d ată u lterioară incend i u l u i propr iu-zis, nu m u lt Însă d u pă 1 6751.

Din i nscr ipţ ia d eteriorată nu se m a i conservă d ecît cîteva gru pu r i d is­parate de cuvinte sau fragmente de text asu pra cărora ne vom opri În pag i­n i l e u rm ătoare. l iterel e sînt În rel i ef şi par a fi fost au rite . Textu l se află pe o bord u ră proem i nentă form înd un cvadr i lob a l u ng it ce Încad rează stem a Mold ove i ; cîmpu I este ocupat d e capu I de bour orientat spre d reapta avînd Între coarne o stea cu şase colţur i ; g îtu i prelungit al bouru l u i coboară pînă În d reptu l u n u i coif p las at d easu pra unu i scut. Scutu l conservă În partea su pe­r ioară o floare de cr in şi trei fasc i i d ispuse longitu d i n a l , iar În partea i nfer i ­oară, trei rozete aşezate ob l ic ş i o cruce cu două braţe, p lasată În spaţ i u l d i n stînga, Înc l in ată d e l a exterior spre i nterior. În zon a d i n d reapta Între cva­dr i lobu l care Încad rează stem a ş i g îtu i bou ru lu i este reprezentat soarele cu 1 2 raze (un cap Înscris Într-un cerc cu 6 raze m ar i şi a lte 6 raze m a i m ic ' Î n i nterva le) . E lementele herald ice am int ite au fost scu lptate Î n rel ief. CÎI pul d in j u ru l bouru l u i era p ictat În a lbastru d esch is . Este pos i b i l ca şi ce le­l a lte spaţ i i d i n cupr insu l stemei să fi fost i n i ţ i a l p ictate ; d i n păcate astăzi nu se m a i poate abserva n ic i o a ltă urmă de cu loare.

O a ltă d escoperire care v i ne să l ărgească cad ru I investigaţ i i lor legate d e i nscr i pţ i a p e care o prezentăm o constitu ie fragm entele d intr-o a ltă inscrip scoasă l a i vea lă a l ătu r i ş i , În parte, su b lespedea pr imei pisan i i . Din aceaSl a doua i nscr ipţ ie , lucrată d i n gresie verd e, ca lc inată şi ea şi complet sfărîm ată, nu s-au g ăs i t d ecît o l i teră (În foiţă de aur). o l in iUţă ş i un colţ d in chenaru l p last ic , com pus d i ntr-o baghetă Încru c işată. Profi lu I baghetei cu much ie ş i feţe Înc l i n ate aparţin Î n sens larg seco lu l u i a l XVI- lea , d ar ţ inuta mod estă a acestei lespezi se referă, probab i l , numa i la un fenomen secu ndar şi u lte­r ior construcţiei pînzei de z idur i cu rond e le2 •

Deş i nu această i nscri pţ ie ne i nteresează d irect În stud iu I nostru , am pomen it-o d eoarece const itu ie u n argument de bază În stab i l irea amp lasa­mentu l u i pisan i i lor . Ele Îş i aveau locu l În pr imu l rînd l a intrarea pr inc i­pa lă În cetate, intrare care l a acea vreme se s itu a Între ce le două ronde le

I .,Stud i i ş i cercetări d e i storie veche" , a n I V (1954). " r . 1 -2, p . 271 -272. , I b i dem .

http://patrimoniu.gov.ro

� .. " " .:.:-�!;:�."� ": -

Fig. 3. SU�ma '·n,rripţ;a de cu _ _ /0 Cetatea Sucevei (desen de ar . . h A Pănoiu)

http://patrimoniu.gov.ro

Fig . 4 . Stema cu inscripţia din 1 4& 1 de la mănGstirea Putna.

îna intea încăperi i R . 63• De a ltm inter i . aşa cum s-a stab i l i t u lterior, a ic i exista podu I suspendat peste şanţu I d e apărare care făcea legătu ra Între platou l d i n apropiere şi cetate. Nu departe de locu l u nd e au fost d escoperite i nscr i pţ i i le s-au găsit ş i p i lon i i de zid masiv ( unu l d i ntre ei avînd d i m ensi u­n i le : 1 , 95X3 ,05 m d e secţ i une rom boidală) ce susţ i neau pod u l d e care am vorb it4•

in ce le ce u rmează vom Încerca să reconst itu i m , În măsura pos ib i l i tăţi­lor şi apl icind m etod a com parat ivă, textu l inscr i pţ ie i pe baza căru i a vom putea face u nele aprecier i m a i exacte pr iv ind Încheierea ce le i d e-a dou a m ari etape a lucrăr i lor d e fort ificare a cetăţ i i .

Deşi a suferit i m portante d eteriorări Î n u rm a v ic i s i tu d i n i lor vrem u r i lor, p isan ia m a i păstrează Încă u ne le e lem ente care atestă incontestab i l că avem

.. Vezi in acest sens ş i i n formaţ i a d i n M i ron Costi n , Opere, Ed. P .P . Panaitescu, Buc' i 1 958, p. 265 unde cron icarul rerer i ndu-se la p i san i i le puse de un i i voievozi arată c ă : .. cearcă

ia tu rnu I cetă ţ I ; Sucevel d inspre am iadzădzi unde scrie sus că iaste tocm it de I r im i e vodă

şi la poarta cetăţ i i vei afla n u m e l e l u i Despot. care s love pe lîngA buor le-am c it it eu singur",

Ar fi pos i b i l ca rragmentele d i n ami nt ita p i san ie datab i l ă În sec. a l XVI- lea, i a care ne-am ref�ri t anterior , să f i aparţ i nut lui Despot vodi (1561 -1 563).

, "Stud i i ş i cercetări de i stor i e veche" an IV (1954), nr. 1 -2, p. 276.

de a face cu o reprezentare herald ică, ce aparţ ine tipu l u i 'd ezvoltat", asem ăn ătoare Întrucîtva ace le ia existente şi astăzi În front isp ic iu l turnu lu i de la intrarea M-r i i Puma, rid icat de Ştefan cel Mare la 1 481 6 (fig . 4) .

D i n textu l Înscr is od i n i oară În cvad r i lobu l ce Încad ra stem a de care r ocu păm se poate d es luş i cu uşur i nţă la Început nume le : "t 10 Ştefan" ; - d l g u r voievod .

La o cercetare sumară, ev ident, pos i b i l itatea de d atare a inscr ipţ ie i este d ific i l ă . Aşa se ex p l ică faptu l că În raportu l d e săpătu r i , a lcătu it după aducerea l a l u m i n ă a p isan ie i , s-a aprec iat că voievod u l m enţ ionat În textu l l ap idar la care ne-am referit este Ştefăn iţă8 ( 15 17-1 527) .

Socot ind că un stud iu atent al e lementelor ep igrafice ş i al reprezentă­r i lor herald ice a l e p i esei În cauză ne poate duce la d eterm inarea momentu­lu i cînd a fost Încastrată această stemă, d easu pra intrăr i i , ce d ăd ea acces in

& Vezi M. Berza. C:;tema Moldovei ' n t i m pu l lu i 5tefan cel M a re, in ., Stud i i ş i cercetări de i storia artei " , an I I ( 1955). nr. 1 -2, p . 69-88 : vezi şi N. Constanti nescu, Măn�stire:-� Putna, ed . • 1 1 -., Buc . , 1 967, fig. 19 .

Il Reperto r i u l monumentelor ş i obiectelor d e a r t ă d in t i m p u l l U I Ştefan c e l M a re. Buc., 1 958, p . 49 (pe ca.re-I vom c i ta În cele ce urmează : Repertoriu l).

� J\U GTE$4[Hb]" il Vezi Raportu l i n t itu lat : Şant ier I Suceav.:!-Ce atea Neam ţ u ' - ; , i n .. Stu d i i �i cercetâd

de i stor ie veche", an IV (1 95�). nr. 1 -2, p. 271 ' Vezi $i Repencr:u ! , p. 216.

http://patrimoniu.gov.ro

cetate a ,nspre p l atou , vom incepe cercetar i l e noastre cu ana l iza form u l aru lu i p i san i e i .

I n scr i p ţ i a atit c i t m ai poate f i c i t i tă ac u m este : . . t Iw P.,., ;t.'[lIh] . . . "" r p .( .l. )" ci[·,] . . . t o c • . . . • , ,I"I.:[-ro]. . . II N[O]. _ ["'].; ''''1'' .\\ (1<) C( ' ) ll'

e e n (T , ,\\ K p l f ) A I " . 9

Pentru d atarea textu l u i . În afară d e m en ţ i u n ea n u m e l u i , , 1 0 Ştefan" ş i d e caracterist ic i l e g raf i e i . care perm it p l asarea p isan ie i În per ioada d i n u lt ime le d ecen i i a l e sec . al XV- Iea ş i pîn ă În p r i m e l e d ecad e a l e veacu lu i a l XVI- lea, d ispunem ş i d e a lte e l e m ente, care ne vor servi l a restrÎngerea acestei Încad răr i . Este vorba de form u l aru I d i n partea f i n a l ă a i n scr ipţ ie i u nd e fuseseră d ă ltu i ţ i an i i d e domnie a i ace l u i voi evod Ştefan , În core laţ i e c u t i m pu l , ca lcu lat d e l a .. facerea lum i i ' - v ă l eatu l c înd a fost a lcătu ită p i sa n i a .

Cercetînd textele ep igrafice, Înse m n ă r i l e ş i docu m ente le . am putut stab i l i faptu l că În Mold ova practica de a re leva paralel cu d ata (văleatu l) cind a fost Înfăptu it u n a n u m i t l ucru şi an i i ce au trecu t d e la Începutu l dom n i e i u n u i voievod pînă În mom entu l respectiv a fost fo los ită d in u lt im u l d ecen iu a l sec. a l XV- lea , p înă către m i j locu l veacu lu i u rm ător'U. Adoptare" acestu i s i stem aparţ i n e pr in urm are cance lar ie i l u i Ştefan cel M are a căru i Înd e lu ngată ş i bogată act iv i tate d e-a lu ngu l a 47 d e an i d e stăpîn ire a Mol ­d ovei i m pusese pract ic i noi În m arcarea cronolog i e i d ifer iteolor sa le aCţ iu n i . F i ind fo los i tă m a i b i n e d e 1 0 a n i d e grăm ăt i c i i voievod u l u i . era f i rEsc c a prac­tica aceasta să-şi găsească Întrebu i nţare şi În vre m ea u rm aş i lor s ă i : Bogd an ce l Orb (1 504-1 51 7) . Ştefăn i ţă (1 517-1 527), Petru Rareş (1 527 - 1 538) .

Part icu lar ităţ i l e formu laru lu i i nscri Pţ ie i d escoper i te la cetatea Su cevei p led ează pentru d atarea p isan ie i spre sfîrşitu I dom n i e i lu i Ştefan cel M are . Afirm aţ ia noastră se Întem e i ază p e u rm ătoare le cons ideraţ i i :

În texte le a lcătu ite În per ioad a a n i lor 1 492-1 497 se întreb u i nţa m a i a l es form u l a Înt î ln i tă . spre exem p l u , Î n Înse m n area d in 1 493 oct . 26 d e pe

o e v an g h e l i e păst rată la B i b l i oteca N aţ i o n a l ă d i n M u n chen :" . . . d r,'c-

nOACTRd er i:< f\tT\' A - n,'� C E A 1\\ \.' TEK,i\IJ1 C E , 1\\ -kc e lJ.a wX"' ''I\\Sp id � . . . " 1 1, care se d eosebeşte. evident. d e aceea Înscr isă În cvad r i lobu l stem ei de l a Cetatea Suceve i . D i n 1 497 noiem br ie . ca u rm are a evol u ţ i e i Înregis­trate În cance lar ia dom n ească , În ceea c e pr iveşte s i st€mu I folos i t , F entru a i n d ica În afară d e vă leat ş i an i i d e d o m n i e ai voievod u l u i , cOnstat2m apar i ţ i a Î n cupr in�u l părţ i i f i n a l e a texte lor a u n o r e lemente n o i . Astfel Î n p isan ia B iser ic i i I n ă lţarea. a m ă n ăst i r i i N eamL d e la 1 497 nov . 1 4 , ne apare redac­ţ i a : " . � . d

�" \'cn""AcTR4 rr\.' t,t.TtI j\\ II Ud n p 'h R O TO-:;KijlH 1\\ i\C E ltd H N RpLl M "I'2 in l egatura cu acest gen d e form u l are atragem atenţ i a asu pra part i­

cu ie lor . . H H . "13 . În traducere . . � I .s pre" . ce figu rează ş i În legen d a stem ei d e la Cetatea Suceve i . ceea ce ne ob l igă la acceptarea d atăr i i aceste ia poste­r ior anu lu i 1 497 .

• Traducerea este: . 10 Stefan . . . cetăl j j aceasta . . . . t iar a . . sa . . . in anu 1. • • . ş j spre . . . . curga tor. luna sept e m b r ie 1 4··.·

1'1 Vezi de exemplu p isan ia d i n 1492 act. 28 , de la S i s . S r. Gheorghe d i n Hir lău, u nd e . după c e eSte i nd i cat anu l de la .. facerea l u m i i " , apar menţionaţi ş i ani i corespunzător i . calcu­laţi de l a inceputu l domnie i lui Ştefan cel Mare .. . . . iar a dom n i e i sale În anu l 30 ş i şase

curg�tor i " (Vezi şi Repertoriu l , p . 94-95). Pentru alte i nscri p�j i şi Însemnări in cupr insu l C2rora s-a folosit ace'a �,od de datare de-a lungu l an i lor 1 493-1 532 să se vadă Reper tor i ul p 1 09. 1 1 4. 1 24. 1 26. 139 şi 143 . 1 44 şi 1 46, 1 48. 1 60, 1 66. 1 83 . 1 90. 307. 357. 405-406, 408, 41 1 , 415 , 41 8 ; sii se vad;t de asemenea InscrlPţ i i l e m ed ieva l e a l e Român ie i . Oraşu l Bu(:u­

reşt i , \'01. 1, Suc., 1 965. p . 784 ; N. I orga, Les arts m ineurs en Rouman ie , I I I , La m in iature

roumaine, tom . 1 , Suc. 1 934 p l . V ; 5 . F I . M ar ian . Cîte'/a inscripţi u n i ŞI d()cumente d in Buco­vina, Suc . , 1 886. p. 299 ; G. Balş, Biseric i l e şi m ănăse i r i l e moldoveneşt Î d in veacu l al XVI l e a ,

în . Bu l . Corn. mon. i st .", an. X X I (192B), p . 42 ş i foeo la p . 46 fig. 42 ; D im i tr i e Dan, Mălâstirea ş i comuna Putn a . Cu două apend ice. 8uc . . 1 905, p . l07 ; Eugen Kozak, D i e Insc�r if­ten aus der B:.Jkovina. Epigraph is.che Beitroge :;:ur Q u e l l enkunde der landes und Kircnzn­

ges.chichte. 1 . Tei l , S te in i nschriften, Viena, 1 903 . p. 1 33 ; A. 1. l aţ i m i rsk i , CnaBfIHCHnn II PYCCHHH PYHO nlICJ.I py�tbIHCi{I1Xb oIIilffiloTelib, Sanctpeterburg, 1905, p. 273, 277, 601 , 632. 640-641 . 861 , 869. 869. 871. 872. 874; 1 . Bogdan. Documencele l u i Şcefan cel M are. voI . I I , Buc. 1913, p . 425, 44-4; P . P . Panaitescu, Manuscri sele s lave d in B i b l i oteca Acade­m i ei R .P .R . , Buc. 1959. voI . 1. p. 120; M s . ,Iav. nr. 538 de 1. B i b l . Acad.

1 ! Repertor iu l , p . 405-406. (Traducere: .. . . . i a r a l domn iei l u i a n u l a l 30-lea ş i şapte curgător, luna octom brie 26); vezi in acest sens ş i : formu larul p i saniei d i n SOr7e�ti de la 1 494 oct . 1 2 , (Reperto r i u l , p . l 09) ; i nscri p�ia c lopotu lu i de la m-rea Bistriţa d i n 1 494 i u l . 25 (Repertori u l , p . 357) ; p i san ia S i s . Sf. N icolae d i n Dorohoi de la 1 495 oct. 18 (Repertor i u l ,

1 1 4) ; insemnare d i n 1 495 no" . 3 de pe u n tetraevanghe l de la marea Zografu (Repertor i u 1 . '07) ; p isan ia S i s . Sf. Aposto l i d i n Huş i , d i n acelaşi an, luna noiembrie 3 0 (Repertor i u l ,

. . 124) ; p i san ia S i s . d in Războien i de l a 1 496 no" . 8 ( Repertori u l , p . 1 39 ş i 1 43); p isania B i s . d in TaLIău. de l a 1 497 nov. 8 (Reperte r i u l. p . 1 44 ş i 1 46).

1'.1 Reperto r iu l , p . 147 şi 1 48 (Traducerea . u " · iar al domniei lui În anu l 4C şi spre unu l curgător, luna noiembrie 1 4" . Să se vadă in acelaşi sens �i p i sania B is . Sf. I oan d i n P i atra Neamt de la 1 498 r.o" . 11 (Reperto r i u l , p. 1 60) ; p i san i a d i n 1 499 OCt. 24 de l a c!opotn Î ţa ace lu iaş i Iă::a� (Reperto r i u l , p. 1 66) ; p i san ia S i s . d i n Volovăt de la 1 502 sept. 1 4 (Repertoriul p . 1 83) j Însemnarea de pe evanghe l iaru l din 1 502 af lat l a B i b l i oteca Naţi ona lă d i n Viena (Vezi M. Berza, stud i u l citat in "Stud i i şi cercetări de i storia arte i " , an 1 1 (1 955) , nr , 1 -2, fj� . 1 7) ; i nscri pţ ia acoperămÎntu l u i pentru masa d i n altar d i n 1 502 dec. 25 de lil m-rea Pucna (Repertor i u l , p. 307) ; i nscr ipt ia cruc i i d i n 1 503 oct. 6 de la m-rea Putn a (S . F I . M arian. op .

cit. . p . 299) ; p i sani. m-ri i Dobrovă\ de la 1 504 (Repertoriu l . p . 1 90) ; Vezi ş i D . Dan. I"c.

c it . , pentru anul 1 510 aug. 1 5 j G. Bals, loc. cit., pentru p i sania din 1 532 sept. 12 .

1 3 in textul i nscri p ţ i e i ce Încadrează stema " ' " H H[d]. . . [TE]flil\l'H . . • . 1 I ată cum a fost inscris.i in cvadr i lohu l stemei de la cetatea Suce"e i J.ceastă p a r t e a

in,cri p l i e i : .. . . . t . C R • • • • , ,1.:[,-.] . . . H 11[.]. . . [TEj.;''' IJl' ,, (1.:)C : ' )l<J ( f n­(Tf/\\ RP'Ie) A-i " . ( Traducerea " . . . t i ar 3 .. . sa . . . In anul . .. şi spre . . . curgjtor, l una septcm _

brie 1 4"

A lte texte d i n per ioad a 1 500 -1 502 conservă o red aCţ ie aprop i ată d e aceea Înt î l n ită În u lt i m a parte a p isan ie i În cauzăH. Remardm d i n categori a aces tora Însem n area d i n 1 500 i u n i e 14 de pe un Apestol d ăr u i t de Ştefan ce l M a re m ă n ăst i r i i N e am t'• unde apare form u la ' .. e " - r ' L . . It · · · .. , : , r ,", cn\,' A C1'R b: I\-kTd M H / l il 'H TRP'hl',' 1';I;;t; ij1 E : II C"b.RP "hLLHC,., ,\\ tC ; I�d i'�I I I E M A bJlI'h" J 6 ; poate f i Î n c ă re levat ş i tex t u l : .. ' _ . CR,' f J',' r,'Crh'r\ CTS4 /,"kTil 1\\ TEI;.'III, · ·" . de p e tetraeva n g h e l u l d i n 1 5 02 i u n i e 24, s c r i s n a h u l S p i r i do n de l a f u t n al .

II lIa UJfC"O

de i eromo.

Bazaţ i pe aceste inform aţ i i , cred em că p isan ia d e la Cetatea Sucevei treb u i e p l asată În j uru l an i lor 1 500 -1 502. Presu pun erea noastră se Întem e­iază pe faptu l că fragm entu l f i n a l a l inscr ipţ ie i nu Îş i găseşte o m a i b u n ă

ana log ie . d ecît c u formu l are le teXtelor Întî ln ite În i n terva lu l d e t i m p l a care

n e-am refer i t .

Pentru p l asarea p ietrei Î n cauză Î n epoca l u i Ştefan ce l M are p l edează

de a ltfe l şi e lemente le h erald ice ce l e conservă stem a de la Cetatea Sucevei

şi care-şi găsesc ana log i i În rînd u i p i eselor cupr i nse În stu d i u l c itat a l praf.

M . Berz2 .

Ce l m a i caracteristic exem p lu În acest sens ÎI const itu ie d esenu I repre­

zentînd un cvad r i lob În care este Înscrisă Însem narea d in 1 502 apr i l i e 23 d e

pe evang h e l i aru l m enţ ionat m a i În a inte, aflat l a V i ena19, m ărg i n i t pe l atura

d i n d reapta d e un scut ce cupr inde aceleaş i Însemne ca ş i stema d e l a Ceta­

tea Sucevei (fig . 2) . Consid erînd că i nscr ipţ i a aparţ i n e voievodu lu i Ştefan ce l M are şi anume

perioad e i d in j u ru l a n i lor 1 500-1 502, vom trece la reconst itu i rea parţ i a l ă

ş i sub form a proba b i l ităţ i i a textu l u i . ţ i nînd seam a ş i d e ce le la lte g ru p u r i răzleţe d e l i tere ce s-au m a i p ăstrat, d i n cupr insu l acestei p isan i i ( f i g . 3) .

I n sc n p p a ar I I p u t u t a ve a '-I cm ă toru l co n ţ i n u t : _ . f Iw r.TE<j>.[lIb

., " R,' .\ b &(o)a:(i")", '\\ (II ) I\(.) CTi·,,' ,·(,')cn(").l.(d)P' ;" '\\"" /\\ •• \A.K CI;,'I I C("') II ' 1i . .. .l. . II .

R O ' R O .\ d . . . . . . . . 1 0 eTC ' ) 1111 .. p.(� )i- c I[ • • -• . d,n .. · x3 - . . ] t . cs . . . • , ,\t[T • . . . II 11['] . . [,.,] .. ,,,,,,. . . 1\ ( t)C(')1\4 e , n(n .I\ K p·i, ) .\ , " .

i n traducere " t lo Ştefa[n vo ievod , d i n m i la l u i Dum nezeu dom n a l ţăr i i

Mo ldove i , f iu l l u i Bogdan voievod . . . . . z idu] r i le cetăţ i i aceasta [În anu l

7(000)] t iar a . . sa . . _ În anu l . . . ş i . . . �O spre . . . curgător, l una septem -

b r i e 1 4" .

Este p r i n urm are vorba d e Înche ierea unor lucrări d e refacere a z idu ri­

lor cetăţ i i Suceava21 • Cercetător i i care au efectuat În u lt i m a vre m e stud i i pr iv ind pr inc i p a l e l e

etape d e constrUCţ i e a acestu i Însemnat monum ent d e arh itectu ră m i l itară

au emis i poteza că z id i r i l e care au dus la rea l i zarea ce le i de-a doua pînze de

apărare cu bast ioane sem i c i rcu l are au fost i n i ţ iate d u p ă 1 476 ; ei au afirm at

că aceste lucrări au fost d ef in it ivate către 1 485 ş i probab i l . c h i a r Înainte

de 1 47922• Dispu n înd acu m de m ai m u lte e lemente În legătu ră cu d ata a m p l asăr i i

inscr ipţ ie i (cca . 1 500 -1 502) s e POt e m i te două i poteze: ş i anume c ă pisan i a

a fost a lcătu ită c u pr i leju I reparaţ i i lor efectu ate În u rm a d istruger i lor pro­

vocate cetăţ i i Sucevei În t i m pu l ased iu lu i d i n anu l 1 497 ; a dou a i poteză s e

referă l a pu n erea p isan ie i d u p ă term in area u lt i m e lor lucrăr i d e construcţ ie

a ce le i de-a doua pînze d e z idur i În ă l ţate În cu rsu l u n e i etape ma i Înd e lu ngate

de către Ştefan ce l M are ş i Înch e iată către 1 500 -1 502. in ce ne p r iveşte p led ăm pentru aceasta d i n u rm ă . care n i se p are m a i

p lauz i b i lă . pentru consid erentu l c ă o ase m enea stem ă c u inscr ipţ ie - a lcă­

tu ită cu u n fast d eoseb i t - era d est i n ată s ă m archeze rea l i zarea u n u i com p lex

constructiv de m are a m p loare.

1 5 Manuscrisu l se af lă acum În poses ia B.A.R .S .R . nr. 9l, f. 284 (Ve l Î ş i Repertor iu l ,

p . 41 1 . f ig . 274).

18 Traducerea: ,., , , . iar a l d om n i e i sale În anu l 40 şi spre patru curgător ş i s-a isprăvit

in luna iun Îe 14 z i l e". 17 Traducerea : . . . . . iar a l d om n i ei sale in anu l 40 ş i spre şase curgător".

1 8 Aflat acum in coleqi i le Secţiei de artă feuda li a Muzeu lu i de artă al R .S . Rom ân ia; i n i ţia l Tetraevanghelu l fusese d ăru i t m-ri i Bistri ţa (Vezi Reperto r i u l , p .41 5) .

I t Vezi si Em. Condurach i , BJaz'Jnu l l u i Stefan cel Mare. in .. Hri sovu l", an V (1 945) .

p . 1 -46-151 ; N I orga, Les arts m in eurs cn Rouman i e , I I I , La m in lature roumaine, tom. 1 ,

Buc . • 1 934. p l . V.

� o Piatra este spartâ.

�� in stud i u l i nt i tu lat Cetatea de scaun a Sucevei, Suc. , 1 965. int:r i j i t de M. D. M atei ş i

A I . Andron ic , l a p . 3 5 s e ami nteşte că i n an i i care a u urmat după asad i u l d i n 1 497 ,.au avut

loc dup� toate probab i l ltăţil� lucrăr I d e finIsare ale constrUCţi i lor din cetatea d e scaun de la

Suc2ava. Încheiate cu punerea u n e i Inscr i pţ i I deasupra pOrţ i i de intrare" .

!:t M. D. Matei �i AI . Andron ic , bc. l.Î L

http://patrimoniu.gov.ro