(...) un creator original, valoros, dinamic, militant, pasionat s nfieze n ample tablouri istorice, aureolate de legend, frumuseea moral a poporului, vitejia sa n a-i apra fiina, teritoriul, viaa liber, dorina sa de pace i nelegere cu toate popoarele lumii. (Mihai Gafia)

S-a nscut n anul 1910, n nordul Moldovei i a murit n anul 1965, la Bucureti. Este fiul unei familii de rani sraci din comuna Udeti, judeul Suceava. nc din copilrie a fost atras de povestirile i legendele istorice care se spuneau la eztori i la clci. A fost preocupat de studiul istoriei.

povestiri i legende istorice: Povestiri eroice, Stejarul din Borzeti, Poarta furtunilor, Pmntul zimbrului, Inimi fierbini, Crile sgettorului; volume de versuri: Chemarea cumpenelor, Nocturne, Poezii; volumul de nuvele fantastic-realiste: Pasrea de foc; piesa de teatru Focurile; reportaje literare: mpria soarelui; romane: Cordun, Turmele .a.

Scriitorul s-a afirmat i a fost apreciat cel mai mult n domeniul prozei.

Eusebiu Camilar a reuit s renvie n volumul Povestiri eroice cele mai ndeprtate evenimente din istoria poporului nostru, precum i figurile domnitorilor Mircea cel Btrn, tefan cel Mare, Vlad epe, Petru Rare, lancu de Hunedoara, Ion Vod cel Cumplit.

Cea mai cunoscut povestire a scriitorului este Stejarul din Borzeti, care evoc o ntmplare din copilria lui tefan cel Mare i una dintre numeroasele victorii ale domnitorului asupra dumanilor rii.

Domnitorul Stefan Cel Mare indragise plaiurileMoldovei,inca di copilarie.Toti ii spuneau Stefanita sau Stefanuca.Mic sprinten si ager nu-l putea intrecenimeni in aruncarea sagetilor catre ulii.Avea ochii albastri,parul indelat.Dar lui Stefan ii placeau cel mai mult imprejurile Borzestilor,unde era un stejar gros cat sa-luprinda patru oameni.iiplacea sa se joace cu copii razesilor Dupa ce se minunau de dibacia lui Stefan la sagetarea uliilor,copii se jucau ,,de-a tatarii,,.Se impartea in doua cete:cei din ceata lui Stefan erau moldovenii, iar cei din a doua ceata erau tatarii,in frunte cu puiul de razes Mitrut

Era o zi senina si copii au inceput sa se joace.Ceata lui Stefan statea ascunsa intr-o padrice , iar ceata lui Mitrut se ascuse dupa un deal.La un chiot al puiului de razes,tatarii au navalit.A iesit si ceata lui Stefan,iar sagetile din trestie vajaiau strasnic. Moldovenii au iesi biruitorii.Atunci Stefan zise: -De ce calci pamant strain han nelegiuit?ce pedeapsa i se cuvine pentru ca a navalit in tara straina? Apoi adauga: -Sa fie spanzurat de ramurile stejarului. Mitrut radea si batea di palme.Dar sa ingalbenit cand a privit spre zare .Abia a izbutit sa strige: -Tatarii ,vin tatari coborati-ma repede!

Insa copii fugisera spre sat. Tatarii navaleau si, cand au ajuns in dreptul stejarului, hanul tataresc zise: -Pe acest pui de moldovan vreau sa-l ucid eu!Fac ramasag ca-l nimeresc drept in inima cu prima sageata. Asa a pierit Mitrut.

Dar cu ct Bogdan-Voievod mbtrnea, se ridica tefni, ca un stejar tnr. Nu uita nici n somn moartea ngrozitoare a lui Mihu. Cum i-a pus pe frunte coroana Moldovei, nti a vrut s fac rnduial dinspre ttari. Nu le-a clcat pmnturile, ci a trimis oamenii si s ntrebe: se linitesc sau nu?C prea s-a ncruntat lumea de atta snge i nvliri. i sftuia cu domolul, dup firea moldoveneasc, s se lase de prad, s se apuce de lucru, ca oamenii Moldovei, cci cu prada n-au s-ajung departe ! S afle banul c ara are domn tnr i viteaz i va fi vai i amar de cei ce-i vor mai clca hotarele... Hanul a primit cuvntul lui tefan cel Mare cu mnie stranic. A hotrt s cotropeasc iar Moldova. ,,Nu ! a rspuns hanul, dnd porunc otenilor s se pregteasc. M duc s-1 nv minte pe puiul acesta cuteztor...

Intr-o noapte,tatarii au navalit.S-a incins o lupta cumplita.Stefan a ajuns fata-n fata cu hanul tataresc.Cu o lovitura de buzdugan ii reteza palosl din mana si il lua prizonier Acum sa-l judecam pe hanul tatar !striga Stefan stand sub stejar.Han tatar ,iti aduci aminte?Tu la-i ucis pe Mitrut intre ramurile acestui stejar...Ridicati-l in funie feciori!

Apoi, dup ce nvlitorul i-a primit pedeapsa, trei zile i trei nopi au stat otile moldovene n petrecere.