STEAUA POLARASTEAUA POLARA · M-am înscris în proiect în ideea de a deveni un “mediator”, un...

Steaua PolarãSteaua Polarã 11

ªANSÃCALITATEORGANIZAREAMABILITATELUCIDITATEARMONIE

NOUTATERESPONSABILITATE

Î N A C E S T N U M Ã R :

STEAUA POLARASTEAUA POLARASTEAUA POLARA

Proiectul Comenius de parteneriat şcolar multilateral

Evaluarea Națţională

Concursuri – Competiţii - Premii

Proiectul "Carte frumoasă, cinste cui te citește"

Vreme de post, vreme de milostenie

Revista Şcolii Gimnaziale Nr. 7 “Sfânta Maria” Timişoara Nr. 32, decembrie 2014

Steaua PolarãSteaua Polarã22

JE

MA CUi

Ci

AdPa Ob

EUNES C CON

AITRE RENAu par

URIE din BADY ENDDin coala t lina (VII Trifan Timedriana, Purialfalvi Lored

biectivele în Disem

prevenelevi, Italia.

Educa Dezvo

proieccompap rin i

Elabor Partici

contre Discu

proiec

CITOYENNTRE LA

Tineri c

NAULT dinrticipat profOLBEC, FR

DRE GIMNAnoastr au pH), Cri an ea (VIII H) cic Mihaeldana.

ntalnirii auminarea bunenirea i solu experimen

area în elegeoltarea abilit

ctului prin parative ale pilor i proferarea grilei iparea la C

e la violenceii despre co

ctului.

NS EUROVIOLEN

cet eni eu

n BEAUMfesori i eleRANTA, ISAZIUM ESparticipat 4 Andreea, S

i 4 profesola, erb net

u fost: elor practiciu ionarea contate în coa

erii reciproct ilor de co

prezentarea postchestionesorilor din de competeolloque « Jee », desf urompletarea

OPEENS NCE JeCuropeni îm

proiecde pamultilperioamai, areuniuCOLL

ONT, FRAvi din rileSTITUTO M

S SZAKKÖZelevi: Bartaava Alexanori : Comlote Andreea

i pentru onflictelor dala partener

ce i promovomunicare

p

in

p

A

i discutarenarului aplic

colile parteen e ale profeunes citoyrat la Rouenraportului f

yNoVi mpotriva v

În cadrul

ctului Comerteneriat clateral, în ada 19 – 2a avut loc ulune de proieLEGE CRO

AN A. e partenere :MAGISTRAZEPISKOLalis

ndru an i

dintre din

varea multilverbal într

Dezvprin teatru so

Dezvndividuale s

Realiprofesorului

Activit i: Anal

coal parten Evalu

a rezultatelocat elevilor,enere. fesorilor. ens européen. final al

violen ei

enius colar

23 ltima ect la

OIX

: LYCEE PRALE STAT

LA din NAG

lingvismulur-o limb strvoltarea inteocial. voltarea csi de grup.izarea prodi i caietului

lizarea activner . uarea or ,

ens

ROFESSIOTALE A.CAGYATAD, U

ui într-o Eurr in . eligen ei em

capacit ilor

duselor finai mediatoru

vit ilor des

ONNEL PIEAIROLI din UNGARIA

rop multili

mo ionale a e

r creative

ale ale prului (CD).

sf urate în

ERRE ET MPAVIA, IT

A

ingv .

elevilor i a

e i ex

roiectului g

proiect de f

MARIE TALIA

adul ilor

xpresive

ghidului

fiecare


imîmac

s

- ele

coa p

teacet(mno

ace

Am ajun Timp de 2

mplica i, cambun t it

aplicarea unconflictelor,i manageria

Prin pexperien la activitasigur caldeoarece m Prin cr

s-a îmbun t

- MReducer

evilor de a Într-o lum

ntribuim la p rin ilor, a

Metodeleatrul social t enie euro

medierea în oastr , p rin

„Caietul estora i spr

Schimbân

ns la final.2 ani în co “Tineri ce

schimb are au cunosabilit ile d

nor metode a profesorii ale de gestioparticipareadidactic ile proiectulitatea educ

medierea s-arearea unui

it climatul

cuMonitorizare

ea cazurilogestiona co

me a diversitreducerea fasocia iilor

e alternative- duc la scopean acti5 pa i) crea

n i, comunitamediatorulurijinirea act

nd atitudini Întocmit

l.... oala noastret eni europ

parlimpreîî

de experienscut cultura

de comunicaalternative d

i-au dezvoonare a clasa la acest i manageria

ului. Profesoca iei. La na dovedit a fparteneriat l colar. P r

C- Noul pcontinueproiectueuropeni- Stabilireinstitu ii; - Continua

ursuri; Utilea activitor de violenonflicte întrt ii, ne-amfenomenulur, agen iilore de gestionchimbarea aiv . Acest ate la niveluate duce la fui”, ca prodtivit ii lor î

i responsab t de prof.

s-a derulatopeni împotr

A crescrcursul proimbilor str inroduselor prlevilor. Aceînv ând s îmbun t itDescoperinde solu ionîntre elevii respect

Proiecn util pent

rilor partare într-o limde solu iona

oltat competsei de elevi.proiect, c

al . Cooperaorii i elevi

nivelul instifi o metod între elevi,

rin ii au con

Ce vom faproiect “Me activitatelui Comenii împotrivaea unor pa

area formlizarea Caiii de medie

n din coare elevi f r

m propus sui violen ei r i institu iinare a conflatitudinii ele

lucru se reul fiec rei cformarea undus final al în vederea pbilizându-i p “ coAdriana C

t proiectul eriva violen

cut interesulectului ei aune pentru a roiectului se tia s-au imcomunice a

t abilit ile snd cultura nare a confli, prin tolerareciproc.

ctul a fost untru profesorenere i i-a

mb str in .are a ten e pedago

coala a doarea dintre ii s-au ar tatu iei, proieeficient deprofesori

n tientizat im

ace în conMedierea în ea început ius “Tineri

a violen ei”;rteneriate

rii elevilor ietului medere în coalal prin cre

interven promov mi la implic

ilor pentru rictelor întreevilor în seneg se te i clase de gimnui comportproiectului

prevenirii i pe elevi, c

oal democComlo an, p

european Coei”

Ce am l elevilor peu devenit coputea comu

se datoreazmplicat activasertiv i s sociale, bazrilor parten

ictelor an

n ii au . Prin

ogice

bândit cadrele dida

at interesa i ectul va coe solu ionari p rin i, a cmportan a im

tinuare...5 pa i” carîn cadrul

i cet eni ; cu alte col

mediatori diatorului;l ; e terea capia unui adu

m diversitatecarea activ rezolvarea pe elevi – mensul toleran

în activitamnaziu. Notament demi, poate fi forezolv rii c

oala noastrcratic f rprof. Mihae

omenius de

ob inut....entru studiuon tien i de unica mai u îmbun t

v în via a caccepte uniându-se pe

nere, elevii a

actice s-a îmde particip

ntinua prinre a conflictcrescut încrmplic rii ac

re s

li sau

prin

acit ii ult. ea, într-o lum

i democraproblemei vedierea în 5

n ei, cooperatea grupuloua rela ie înmocratic actifolosit ca inconflictelor dore te s violen ”.ela Puricic

parteneriat

. ul limbilor st importan aor. Calitateirii abilita i

colii, au orgitatea în divîncredere înau înv at m

mbun t it dparea la alten formarea telor între elrederea în poctive în via

me plin deatic a copiiolen ei.

5 pa i, pedarii, respons

ui de medntre factoriiv.

nstrument utdintre elev devin o , prof. An

colar mult

tr ine, deoaa cunoa teriea materialeilor ICT aleanizat activ

versitate. i-n sine.

metode alter

datorit parte proiecte nelevilor melevi. oten ialul ca colii.

e violen diilor în via a

agogia dramsabiliz rii piatori de ci implica i î

til pentru foi.

ndreea erb

tilateral

arece pe i elor i e vit i -au

rnative

ticip rii noi, care ediatori,

colii i

dorim s a colii,

matic i pentru o onflicte în via a

ormarea

b nete.


Poveşti în mişcare - cea mai frumoasă experienţă de mobilitate

Când eram mai mică, în clasele I-IV, mai vedeam pe la televizor, apoi am auzit chiar în școală de trimiterea unor elevi în alte țări pentru așa-zisele “schimburi de experiență” sau participarea la proiecte serioase, care nu constau numai în realizarea unui poster pe care să-l expui în holul școlii și care să te facă mândru că, vezi-doamne, ai participat la un proiect…Pe atunci, nu-mi dădeam seama că pentru un proiect serios este nevoie de fonduri și muncă. Ideea în sine mă fascina, mi se părea interesant și util să cunosc persoane noi, locuri noi, tradiții neștiute.

De aceea, în clasa a VI-a, când domna profesoară Comloșan Adriana, profesoara noastră de fizică, împreuna cu doamna dirigintă Popa Adriana ne-au anunțat de “Proiectul Comenius”, imediat m-a încântat ideea! Mă atrăgea conținutul acestui proiect: “Tineri cetățeni împotriva violenței”- deja suna ca o poveste cu un grup de adolescenți îmbrăcați haios care salvează orașul, lumea, readuc civilizația și bunul simț între oameni (sau cel puțin așa mi-am imaginat eu).

M-am înscris în proiect în ideea de a deveni un “mediator”, un copil care ar putea să rezolve un conflict fără să primească și el o palmă peste față sau să trebuiască să fugă după profesor cerându-i ajutor : “Domn’ profesor, veniți repede! Iarăși s-au bătut!”. Prin acest proiect, elevii învățau să-și rezolve problemele fără note scăzute la purtare și fără intervenția continuă a profesorilor, care oricum au multe alte probleme pe cap.

La primele “întruniri” organizate la noi în școală, puteai simți emoțiile și nerăbdarea copiilor de a învăța despre ceea ce își propunea acest proiect, lucruri care, oricum, pentru majoritatea participanților la proiect era ceva nou, ceva diferit. Țin minte că am primit portofolii cu mapa mediatorului și fișe peste fișe din care aflam despre cum să devii un mediator bun, reguli, teste, chestionare. Eram mândră că aveam așa ceva, mă simțeam chiar specială pentru că făceam parte din mediatorii școlii...aveam impresia că toată lumea ne știa! Și nu exagerez, cei mai mulți dintre colegii noștri au aflat de activitatea noastră și de rolul nostru.

Prima ieșire din țară a fost în primăvara anului 2013 când am plecat în Ungaria, la Nagyatad. Din câte țin eu minte, am fost patru eleve împreună cu patru doamne profesoare care ne-au însoțit. Am stat aproape o săptămână. Nagyatad este un orășel mai modest, dar foarte îngrijit și primitor, cam la cinci ore de mers cu microbuzul. Pe drum ne-am oprit în Budapesta, unde ne-am întâlnit cu colegii din Franța și Italia, țările partenere. În acea săptămână am participat la seminarii, am vizitat împrejurimile, dar,

cel mai important, m-am distrat de minune și mi-am făcut mulți prieteni noi, de care mi-e nespus de dor… Nu aș vrea să intru în detalii, căci ar trebui să scriu mult mai mult decât îmi permit regulile, dar tot ce pot să spun este că a fost o experiență minunată, care din fericire nu a fost ultima...

În 2014, tot pe la începutul primăverii, a fost rândul celorlalte țări să vină la noi, la Timișoara. Mai erau cam trei săptămâni până la venirea lor și toată lumea vorbea despre asta. Aproape că ajunsesem să memorez tot programul, de câte ori mă uitam peste el să văd dacă nu cumva este o greșeală, nu cumva să se plictisească oaspeții noștri...

Și uite așa ne-am trezit cu ei la poarta școlii și am lăsat voia buna și distracția să preia controlul. Nu pot să spun că a fost o săptămână ușoară, pentru că am stat cu musafirii noștri de dimineața până seara, organizând excursii pe ultimul moment și venind la școală cu două ore înainte, așteptând cu sufletul la gură ca minutele să treacă și să-i auzim venind în grup, ca să putem începe o nouă zi. Câteodată mai ajungeam și noaptea acasă, extenuată, dar doldora de atâtea informații noi și atâtea momente speciale alături de colegii noștri și de cei din străinătate, întipărite în minte.

În săptămânile care au urmat, ne-am văzut de școală, adică de lecții, teme, lucrări, note…

Doamne, când mă gândesc cum a zburat timpul atunci… Bineînțeles, nu a trecut mult timp până ce doamna dirigintă mi-a spus că urma să plecăm în Franța pentru ultima întrunire… ultima… încă îmi răsuna acel cuvânt în minte… Pot spune că din toate ieșirile acestea, activitățile, programul de care am avut parte în Franța a fost cel mai extenuant, având mult de lucru, și noi, și doamnele profesoare.

Uite așa, anul a trecut, iar Proiectul Comenius a luat sfârșit... Acest proiect a adus schimbări majore și în școala noastră, în comportamentul elevilor. Conflictele s-au diminuat, iar generația dinaintea noastră, cea care ne-a inițiat în acest proiect, a plecat la liceu. Acuma suntem doar noi, urmați de alte generații care vor păși pe drumul deschis de acest proiect, cu o dorința extraordinară de a schimba și celelalte școli, din România și nu numai…

Sper că și altor copii le va schimba viața acest proiect, așa cum mi-a schimbat-o mie, acum putând vorbi ușor în public, știind ce înseamnă responsabilitate și respect, dar, cel mai important, ce înseamnă comunicarea între oameni atât de diferiți.

Cãtãlina BartalisClasa aVIII-a H


EVALUARE NAȚIONALĂ 2014Clasele a II-a, a IV-a, a VI-a

De ani de zile, elevii evaluați la sfârșit de ciclu erau cei din clasele a VIII-a, prin examen de capacitate, teze cu subiect unic, evaluare națională, și cei din clasele a XII-a prin examenul de bacalaureat. În anul școlar 2013-2014, s-a realizat și evaluarea națională la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a.

Evaluarea elevilor din clasele a II-a s-a realizat prin probele citit, scris și matematică. Pentru fiecare întrebare/exercițiu elevii au obținut puncte, punctajul parțial și total, rezultatele fiecărui elev fiind discutate individual cu părinții. De asemenea, s-a realizat o evaluare statistică a rezultatelor/punctajelor, obținându-se următoarea situație:

CLASELE a II-a

CLASELE a IV-a

"citit"

Numărul itemuluidin test

Numărul elevilor

cu răspuns corect

cu răspuns parţial corect

cu răspuns incorect

cu răspuns

lipsă

I. 1. 137 0 11 0

I. 2. 140 0 8 0

I. 3. 79 43 22 4

I. 4. 121 2 22 3

I. 5. 78 36 23 11

I. 6. 127 0 15 6

I. 7. 117 0 21 10

I. 8. 78 31 28 9

I. 9. 124 0 14 8

I.10. 120 0 18 8

"scris"


Numărul elevilor

cu răspuns corect



cu răspuns

lipsă

I. 1. 118 19 11 0

I. 2. 126 18 4 0

I. 3. 115 26 5 0

I. 4. 124 0 22 0

I. 5. 104 0 42 0

I. 6. 115 23 8 0

I. 7. 133 1 12 0

I. 8. 89 0 57 0

"matematică"


Numărul elevilor

cu răspuns corect



cu răspuns

lipsă

I. 1. 128 0 20 0

I. 2. 142 0 4 2

I. 3. 118 0 29 1

I. 4. 108 0 37 3

I. 5. 116 0 30 2

I. 6. 134 0 11 3

I. 7. 138 0 8 2

I. 8. 140 0 7 1

I. 9. 127 0 16 5

I.10. 107 17 20 2

I.11. 116 6 21 3

I.12. 94 0 47 5

"limba română"


Numărul elevilor

cu răspuns corect



cu răspuns

lipsă

I. 1. 133 0 3 0

I. 2. 133 0 3 0

I. 3. 121 1 14 0

I. 4. 129 0 7 0

I. 5. 128 0 8 0

I. 6. 115 0 21 0

I. 7. 105 0 30 1

I. 8. 119 0 17 0

I. 9. 107 15 12 2

I.10. 86 35 14 1

I.11. 78 48 9 1

I.12. 111 11 7 0

I.13. 104 21 4 0

I.14. 108 15 6 0

I.15. 108 0 21 0

La clasa a II-a se constată că cei mai mulți copii răspund corect la citit și scris, dar nu la toate întrebările, atenția fiind cu mult mai mare la scris pentru că se răspunde la toți itemii, crescând însă numărul de răspunsuri incorecte la scris.

La matematică sunt foarte multe răspunsuri corecte, răspunsurile incorecte sau lipsă fiind într-o proporție normală.


"matematică"


Numărul elevilor

cu răspuns corect



cu răspuns

lipsă

I. 1. 133 0 3 1

I. 2. 118 0 19 0

I. 3. 128 3 6 0

I. 4. 110 23 4 0

I. 5. 108 5 23 1

I. 6. 131 3 2 1

I. 7. 110 24 3 0

I. 8. 112 0 24 1

I. 9. 97 21 17 2

I.10. 75 49 13 0

I.11. 120 9 7 1

I.12. 100 9 27 1

I.13. 116 0 17 4

I.14. 78 0 48 3

I.15. 114 0 15 0

I.16. 118 0 11 0

I.17. 84 0 45 0

I.18. 92 5 32 0

I.19. 106 0 20 3

I.20. 55 40 28 6

"limbă şi comunicare"


Numărul elevilor

curăspuns

total

cu răspuns parţial

curăspuns

zero

I 56 61 2

II 48 66 5

III 44 66 9

IV 59 50 10

V 16 68 35

VI 91 24 4

VII 83 26 10

VIII 82 30 7

IX 76 34 9

X 88 19 12

"matematică şi ştiinţe"


Numărul elevilor

curăspuns

total

cu răspuns parţial

curăspuns

zero

1 112 0 8

2 96 0 24

3 72 0 48

4 28 19 73

5 50 33 37

6 61 15 44

7 2 17 101

8 34 8 78

9 12 80 28

10 31 44 45

11 52 24 44

12 34 8 78

13 60 1 59

14 27 5 88

15 12 90 18

Probele la care au fost evaluați elevii din clasele a IV-a sunt limba română și matematică.

Rezultatele la clasele a IV-a arată seriozitatea cu care a fost abordată de către profesori și elevi această evaluare națională, căci se răspunde bine la toți itemii în proporție foarte mare, dar crește ușor față de clasa a II-a proporția de răspunsuri parțial corecte sau greșite.

La clasele a VI-a abordarea a fost nouă, pentru că la limbă și comunicare elevilor li s-a cerut să dovedească înțelegerea textului și să formuleze păreri personale despre text, problemele de teorie literară și gramatică cerute fiind puține, în ciuda faptului că la clasă se face studiul intens al acestora, iar cea de a doua probă presupunea cunoștințe de matematică și științe.

La clasele a VI-a, la limba română și comunicare se constată că la jumătate din itemi domină răspunsurile parțiale sau nu se dau răspunsuri, iar la cealaltă jumătate de itemi domină răspunsurile totale.

La matematică și științe doar la 4 itemi răspunsurile totale sunt date cam de jumătate dintre elevi, în vreme ce la 6 itemi cam jumătate dintre elevi nu dă răspunsuri, iar la mulți itemi se dau răspunsuri parțiale.

CLASA a VI-a cu predare în limba română


Prof. Loredana Palfalvi

Evaluarea națională la clasa VIII-a s-a desfășurat conform programelor și metodologiei stabilite de MEN. Rezultatele școlii noastre au fost următoarele, prezentându-se la examen 107 elevi, din totalul de 111, 4 elevi fiind corigenți în iunie 2014.

CLASA a VIII-a

Proba 1-1.99 2-2.99 3-3.99 4-4.99 5-5.99 6-6.99 7-7.99 8-8.99 9-9.99 10Total

elevi în examen

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNĂ

VIII A - 1 5 2 4 4 9 4 4 - 33

VIII B 4 4 6 3 1 4 2 - - - 24

VIII C - - 1 3 6 4 4 6 - - 24

VIII H - - 1 4 2 2 4 9 4 - 26

TOTAL 4 5 13 12 13 14 19 19 8 - 107

MATEMATICĂ

VIII A - - 3 4 3 3 9 5 6 - 33

VIII B 3 2 2 6 4 2 3 2 - - 24

VIII C - - 1 2 3 5 3 6 4 - 24

VIII H - - - 2 3 4 2 6 7 2 26

TOTAL 3 2 6 14 13 14 17 19 17 2 107

CLASA a VIII-a LIMBA ROMÂNĂ MATEMATICĂ

Evaluare naţională sub 5 5-6,99 7-8,99 9-9,99 10 sub 5 5-6,99 7-8,99 9-9,99 10

An şcolar 2009-2010

20 34 52 14 - 63 34 15 8 -


10 41 60 28 - 53 52 25 9 -


7 17 59 8 - 23 27 26 11 4


8 19 50 23 - 13 25 31 26 5


34 27 38 8 - 25 26 36 17 2

Studiind rezultatele evaluării din clasa VIII-a constatăm următoarele:- se observă în acest an o scădere a ratei promovabilităţii astfel: la limba română- 68,23 % față de

90 % în 2013, 92,33 % în 2012, respectiv 90 % în 2011, iar la matematică 76,64 % față de 87 % în 2013, 74,73 % în 2012, 61,99 % în 2011.

- a crescut numărul notelor sub 5 (de patru ori la limba română și de două ori la matematică, față de 2013) și între 5-6,99, respectiv a scăzut numarul notelor mari.


Nr.crt. Concursul Premiul Numele şi prenumele

elevilor Etapa Clasa Profesor coordonator

1. Concursul „Comunicare.ortografie.ro“ III Prodan Pavel naţională II A Miclăuş Adriana

2. Concursul „Comunicare.ortografie.ro“ III Costea Andreea naţională II A Miclăuş Adriana

3. Concursul „Comunicare.ortografie.ro“ III Drăgan Ioana naţională II A Miclăuş Adriana

4. Concursul „Comunicare.ortografie.ro“ III Crișan Adeline naţională II B Nicoară Carmen

5. Concursul „Comunicare.ortografie.ro“ III Sulan Stanko naţională II B Nicoară Carmen

6. Concursul „Comunicare.ortografie.ro“ III Bejenaru Daria naţională II B Nicoară Carmen

7. Concursul „Comunicare.ortografie.ro“ I Brînzei Victor naţională III D Sârbu Tania

8. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ I Mabda Alexandru naţională III B Banc Mihaela

9. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ II Bogdan Silvia naţională III B Banc Mihaela

10. Concursul „Comunicare.ortografie.ro“ III Kojnok Andreea naţională III C Blidar Alunda

11. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ III Pîrvănel Bianca naţională III B Banc Mihaela

12. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ III Crivoi Indira naţională III B Banc Mihaela

13. Concursul „Comunicare.ortografie.ro“ III Marinescu Bianca naţională III B Banc Mihaela

14. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ III Varga Bianca naţională III B Banc Mihaela

15. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ III Retezan Ania naţională III C Blidar Alunda

16. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ III Mingiuc Bianca naţională III D Sârbu Tania

17. Concursul „Comunicare.ortografie.ro“ menţiune Bruznican Raisa naţională III C Blidar Alunda

18. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ menţiune Botofan Andrei naţională III D Sârbu Tania

19. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ III Koszorus Oana naţională IV B Birgean Simona

20. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ III Chirilă Laura naţională IV D Calinin Adriana

21. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ III Voineasa Ana Maria naţională IV B Birgean Simona

22. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ III Florea Andreea naţională IV B Birgean Simona

23. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ menţiune Godeanu Victoria naţională IV B Birgean Simona

24. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ menţiune Tudorache Larisa naţională IV C Lucuţ Florica

25. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ menţiune Vrednicu- Rădulescu Călina naţională IV D Calinin Adriana

26. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ menţiune Oneţ Alexandru naţională IV D Calinin Adriana

27. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ menţiune Cernescu Teodora naţională IV Step Gheorghiţă Luminiţa, Macarie Rozalia

28. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ II Iancu Alexandra Maria naţională V H Dumitru Gica

29. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ III Hamad Chetan Hani Lucas naţională V H Dumitru Gica

30. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ III Simiz Andreea Daniela naţională VI H Dumitru Gica

31. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ menţiune Niculea Adina Felicia naţională VI H Dumitru Gica

32. Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Costea Andreea naţională II A Miclăuş Adriana

33. Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Prodan Pavel naţională II A Miclăuş Adriana

34. Concursul „Fii inteligent la matematică“ II Tomici Vlad naţională II A Miclăuş Adriana

35. Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Bejenaru Daria naţională II B Nicoară Carmen

36. Concursul „Fii inteligent la matematică“ II Sulan Stanko naţională II B Nicoară Carmen

37. Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Chirilă Laura naţională IV D Calinin Adriana

38. Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Koszoruş Oana naţională IV B Birgean Simona

39. Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Petreuş David naţională IV B Birgean Simona

40. Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Aioanei Robert naţională IV B Birgean Simona

41. Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Bodea Stefan naţională IV D Calinin Adriana

42. Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Purdea Andrei Luca naţională IV D Calinin Adriana

43. Concursul „Fii inteligent la matematică“ II Bucur Mihai naţională IV Step Gheorghiţă Luminiţa, Macarie Rozalia

44. Concursul „Fii inteligent la matematică“ II Muller Erwin naţională IV C Lucuţ Florica

45. Concursul „Fii inteligent la matematică“ II Voineasa Ana Maria naţională IV B Birgean Simona

46. Concursul „Fii inteligent la matematică“ III Godeanu Victoria naţională IV B Birgean Simona

47. Concursul „Fii inteligent la matematică“ III Ilia Alexia naţională IV D Calinin Adriana

CONCURSURI JUDEŢENE, NAŢIONALE, INTERNAŢIONALE- AN ŞCOLAR 2013/2014 -

Steaua PolarãSteaua Polarã 9948. Concursul „Fii inteligent la matematică“ III Marcu Michael naţională IV B Birgean Simona

49. Concursul Lumina Math I Costea Andreea naţională II A Miclăuş Adriana

50. Concursul Lumina Math I Dragoş Victor naţională II B Nicoară Carmen

51. Concursul Lumina Math I Pop Mario naţională II B Nicoară Carmen

52. Concursul Lumina Math I Sulan Stanko naţională II B Nicoară Carmen

53. Concursul Lumina Math I Bejenaru Daria naţională II B Nicoară Carmen

54. Concursul Lumina Math I Cireap Mihnea naţională II B Nicoară Carmen

55. Concursul Lumina Math I Gădău Marius naţională II B Nicoară Carmen

56. Concursul Lumina Math I Prodan Pavel naţională II A Miclăuş Adriana

57. Concursul Lumina Math I Abdo Diana naţională II B Nicoară Carmen

58. Concursul Lumina Math I Crişan Adeline naţională II B Nicoară Carmen

59. Concursul Lumina Math II Tomici Vlad naţională II A Miclăuş Adriana

60. Concursul Lumina Math II Pescariu Cosmina naţională II B Nicoară Carmen

61. Concursul Lumina Math III Korbuly Robert naţională II B Nicoară Carmen

62. Concursul Lumina Math III Stăncioiu Tudor naţională II B Nicoară Carmen

63. Concursul Lumina Math III Enescu Vlad naţională II B Nicoară Carmen

64. Concursul Lumina Math III Fanouridis Ianis naţională II D Albert Alina

65. Concursul Lumina Math III Flonta Raul naţională II D Albert Alina

66. Concursul Lumina Math menţiune Gorban Larisa naţională II B Nicoară Carmen

67. Concursul Lumina Math menţiune Resiga Dragoş naţională II B Nicoară Carmen

68. Concursul Lumina Math menţiune Stamate Raisa naţională II B Nicoară Carmen

69. Concursul Lumina Math menţiune Streian David naţională II A Miclăuş Adriana

70. Concursul Lumina Math II Samson Maria Alexandra naţională III B Banc Mihaela

71. Concursul Lumina Math II Koszorus Oana naţională IV B Birgean Simona

72. Concursul Lumina Math II Purdi Luca naţională IV D Calinin Adriana

73. Concursul Lumina Math III Petreuş Darius naţională IV B Birgean Simona

74. Concursul Lumina Math III Bodea ªtefan naţională IV D Calinin Adriana

75. Concursul Lumina Math III Chirilă Laura naţională IV D Calinin Adriana

76. Concursul Lumina Math III Vrednicu Rădulescu Calina naţională IV D Calinin Adriana

77. Concursul Lumina Math III Ilia Alexia naţională IV D Calinin Adriana

78. Concursul Lumina Math III Aioanei Robert naţională IV B Birgean Simona

79. Concursul Lumina Math III Badea Ionuţ naţională IV D Calinin Adriana

80. Concursul Lumina Math III Marcu Michael naţională IV B Birgean Simona

81. Concursul Lumina Math menţiune Voineasa Ana Maria naţională IV B Birgean Simona

82. Concursul Lumina Math menţiune Godeanu Victoria naţională IV B Birgean Simona

83. Concursul Lumina Math menţiune Luţa Emre Ali naţională IV A Macarie Rozalia

84. Concursul Lumina Math menţiune Hamad Cheţan Lucas naţională V H Popa Adriana

85. Concursul Lumina Math II Ilca Dragoş naţională VIII H Roman Vasile

86. Concursul internaţional TMMATE menţiune Koszorus Oana internaţională IV B Birgean Simona

87. Concursul internaţional TMMATE menţiune Vrednicu Rădulescu Calina internaţională IV D Calinin Adriana

88. Concursul internaţional TMMATE menţiune Chirilă Laura internaţională IV D Calinin Adriana

89. Concursul internaţional TMMATE menţiune Petreuş David internaţională IV B Birgean Simona

90. Concursul internaţional TMMATE menţiune Ilca Dragoş internaţională VIII H Roman Vasile

91. Concursul Gazeta matematică Junior I Gădău Diana naţională III C Blidar Alunda

92. Concursul Gazeta matematică Junior I Koszorus Oana naţională IV B Birgean Simona

93. Concursul Gazeta matematică Junior menţiune Samson Maria naţională III B Banc Mihaela

94. Concursul Naţional Baterel şi Lumea Non E I Boştină Lavinia naţională III B Banc Mihaela

95. Concursul Naţional Baterel şi Lumea Non E I Obicean Milena naţională III B Banc Mihaela

96. Olimpiada judeţeană de ştiinţe socio-umane-educaţie civică menţiune Bucur Mihai, Cernescu

Teodora judeţeană IV S Gheorghiţă Luminiţa

97. Olimpiada de matematică menţiune Roman Clara Angela judeţeană V A Roman Vasile

98. Olimpiada de matematică menţiune Hamad Cheţan Lucas judeţeană V H Popa Adriana

99. Olimpiada de matematică menţiune Ilca Dragoş judeţeană VIII H Roman Vasile

Steaua PolarãSteaua Polarã1010100. Olimpiada de limba română menţiune Bartalis Catalina judeţeană VII H Grecea Manuela

101. Olimpiada de limba română menţiune Balica Elena judeţeană VII H Grecea Manuela

102. Olimpiada de biologie menţiune Bucur Andrei judeţeană VII H Stan Elisabeta

103. Olimpiada de biologie menţiune Raţă Andrei judeţeană VII A Stan Elisabeta

104. Olimpiada de fizică menţiune Belcescu Caius judeţeană VII H Comloşan Adriana

105. Olimpiada de religie menţiune Cîra Natalia judeţeană VII H Buzatu Daniela

106. Olimpiada de limba engleză III Mkrtcian Evelin judeţeană VII H Duţă Anca

107. Olimpiada de limba engleză menţiune Chivu Ştefan judeţeană VII H Duţă Anca

108. Concursul PHI menţiune Bucur Andrei naţională VII H Comloşan Adriana

109. Concursul PHI III Raţă Andrei judeţeană VII A Comloşan Adriana

110. Concursul “Info Gim” I Niculea Adina judeţeană VI H Roman Adriana, Roman Vasile

111. Concursul “Info Gim” I Berindeu Andreea judeţeană VI H Roman Adriana, Roman Vasile

112. Concursul “Info Gim” III Petcu Vlad judeţeană VI H Vasile Roman

113. Concursul “Info Gim” III Brăiloiu Răzvan judeţeană VI H Vasile Roman

114. Concursul “Info Gim” menţiune Simiz Andreea judeţeană VI H Roman Adriana, Roman Vasile

115. Concursul “Info Gim” menţiune Iridon Robert judeţeană V A Vasile Roman

116. Concursul “Info Gim” menţiune Atinge Fabian judeţeană V A Vasile Roman

117 Concursul “Grigore Moisil” I Niculea Adina naţională VI H Roman Adriana, Roman Vasile

118. Concursul “Grigore Moisil” I Berindeu Andreea naţională VI H Roman Adriana, Roman Vasile

119. Concursul “Grigore Moisil” I Petcu Vlad naţională VI H Vasile Roman

120. Concursul “Grigore Moisil” I Brăiloiu Răzvan naţională VI H Vasile Roman

121. Concursul “Grigore Moisil” III Simiz Andreea naţională VI H Roman Adriana, Roman Vasile

122. Concursul “Grigore Moisil” II Iridon Robert naţională V A Vasile Roman

123. Concursul “Grigore Moisil” II Atinge Fabian naţională V A Vasile Roman

124. Concursul “Rocicleta” I Simiz Andreea judeţeană VI H Vasile Roman

125. Concursul “Rocicleta” I Caradjov Marco judeţeană VI H Vasile Roman

126. Concursul “Rocicleta” III Niculea Adina judeţeană VI H Vasile Roman

127. Concursul “Rocicleta” III Petcu Vlad judeţeană VI H Vasile Roman

128. Concursul “Rocicleta” III Lăcătuşu Tudor judeţeană VI H Vasile Roman

129. Concursul „Întrebări glumeţe pentru minţi isteţe“ I Mocan Radu judeţeană I A Tripa Maria

130. Concursul „Întrebări glumeţe pentru minţi isteţe“ III Bejenaru Daria judeţeană II B Nicoară Carmen

131. Concursul „Întrebări glumeţe pentru minţi isteţe“ III Costea Andreea judeţeană II A Miclăuş Adriana

132. Concursul „Întrebări glumeţe pentru minţi isteţe“ I Sarca Vlad judeţeană III A Breban Otilia

133. Concursul „Întrebări glumeţe pentru minţi isteţe“ I Cioba Alex judeţeană III S Iova Anghelina

134. Concursul „Întrebări glumeţe pentru minţi isteţe“ I Chirilă Laura judeţeană IV D Calinin Adriana

135. Concursul „Întrebări glumeţe pentru minţi isteţe“ I Atinge Fabian judeţeană V A Roman Vasile

136. Concursul „Întrebări glumeţe pentru minţi isteţe“ I Rodean Cristina judeţeană V A Roman Vasile

137. Concursul „Întrebări glumeţe pentru minţi isteţe“ III Roman Clara judeţeană V A Roman Vasile

138. Concursul „Întrebări glumeţe pentru minţi isteţe“ II Brăiloiu Răzvan judeţeană VI H Roman Vasile

139. Concursul „Întrebări glumeţe pentru minţi isteţe“ I Belcescu Caius judeţeană VII H Popa Adriana

140. Concursul „Întrebări glumeţe pentru minţi isteţe“ II Bucur Andrei judeţeană VII H Popa Adriana

141. Concursul „Întrebări glumeţe pentru minţi isteţe“ II Raţă Andrei judeţeană VII A Popa Adriana

142. Concursul „Întrebări glumeţe pentru minţi isteţe“ I Ilca Dragoş judeţeană VIII H Roman Vasile

143. Concursul „Întrebări glumeţe pentru minţi isteţe“ II Velea Miruna judeţeană VIII H Roman Vasile

144. Concursul de desene „Bum! Pericolul şi intervenţia la dezastre“ I Milutin Denisa judeţeană VI A Suici Daniel

145. Concursul de desene „Bum! Pericolul şi intervenţia la dezastre“ special Jigmul Deian judeţeană VI A Suici Daniel

146. Concursul de desene „Bum! Pericolul şi intervenţia la dezastre“ III Fenyveji Marco judeţeană VI B Suici Daniel

147. Concursul „Matematica în familie “ specialBurbea Alexandru/

Burbea Andrei/ Burbea Antoniu

judeţeană VI A Roman Adriana

Steaua PolarãSteaua Polarã 1111148. Concursul de reviste şcolare religioase I Revista şcolii

Steaua Polară judeţeană - Colectiv de redacţie

149. Concursul de reviste şcolare, secţiunea gimnaziu III Revista şcolii Steaua Polară judeţeană - Colectiv de redacţie

150. Concursul de reviste şcolare în Festivalul “Bucuria lecturii”- ediţia 2014 , organizat de FICE Romania

Premiul pentru

ziaristică şcolară

Revista şcolii Steaua Polară naţională - Colectiv de redacţie

151. Concursul de poveşti în Festivalul „Bucuria lecturii”-edișia 2014 , organizat de FICE Romania III Simiz Andreea naţională VII H Dumitru Gica

152. Concursul de poveşti în Festivalul „Bucuria lecturii”- edișia 2014 , organizat de FICE Romania menţiune Iancu Alexandra naţională V H Dumitru Gica

153. Sanitarii pricepuţi III Echipa şcolii zonală Ardelean Lavini, Stan Elisabeta

154. Olimpiada de limba română menţiune Simiz Andreea judeţeană VI H Dumitru Gica

155. Olimpiada de limba română menţiune Panainte Clara judeţeană VIII H Grecea Manuela

156. Concursu interdisciplinr “Cultură şi spiritualitate” menţiune Panainte Clara judeţeană VIII H Grecea Manuela

157. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ menţiune Ciocârlan Stefani naţională VII A Grecea Manuela

158. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ menţiune Şerban Natalia naţională VIII H Grecea Manuela

159. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ menţiune Velea Miruna naţională VIII H Grecea Manuela

160. Concursul „Comunicare. ortografie.ro“ menţiune Tititean Oana naţională VIII A Şerbănete Andreea

161. Concursul „Un condei numit Fair play” II Daminescu Alexandru Judeţeană-naţională V H Dumitru Gica

162. Concursul „Un condei numit Fair” play III Fericean Diana Judeţeană-naţională V H Dumitru Gica

163. Concursul de desene „Diferiși dar egali” III Simiz Andreea judeţeană VI H Suici Daniel

164. Concursul de desene „Emoșia și sunetul primăverii” I Balica Elena judeţeană VIIH Suici Daniel

165. Concursul de desene „Jocurile Olimpice” I Savin Casiana Judeţeană-naţională V H Suici Daniel

166. Concursul de desene „Jocurile Olimpice” III Roşca Renate Judeţeană-naţională V H Suici Daniel

167. Concursul de desene „Jocurile Olimpice” menţiune Bulată Andreea Judeţeană-naţională V H Suici Daniel

168. Concursul de desene „Jocurile Olimpice” menţiune Iancu Alexandra Judeţeană-naţională V H Suici Daniel

169. Concursul de desene „Jocurile Olimpice” menţiune Ciocîrlan Ştefania Judeţeană-naţională VII A Suici Daniel

170. Concursul de desene „Jocurile Olimpice” menţiune Rikabi Fatma Judeţeană-naţională VII A Suici Daniel

Prof. Simona BIRGEAN

La diferitele competiţii sportive au fost câștigate următoarele premii:

Handbal

Concursul/Locul/Etapa I II III IV/M

Juniori III naţional - băieţi 1

Juniori III naţional - fete 1

Cupa Moş Nicolae 1

ONSS judeţean masculin 1

ONSS judeţean feminin 1

Juniori IV naţional - băieţi 1

Juniori IV euroregiuni - băieţi 1 V

Juniori IV naţional - fete 1

Memorialul Doina Cojocaru - judeţean

1 1

Fotbal

Concursul/Locul/Etapa I II III M

ONSS municipiu gimnaziu 1

ONSS municipiu primar 1

atlEtISM


Tetratlon ONSS judeţean 2

atlEtISM


ONSS municipiu 1 1

ONSS judeţean 1


În urma repartizării computerizate, elevii claselor a VIII-a au fost astfel repartizaţi:

Ca și în anii școlari trecuţi, în anul școlar 2013-2014 admiterea s-a realizat luându-se în calcul mediile generale ale claselor V-VIII și media notelor nerotunjite obţinute la evaluare în clasa a VIII-a.

Colegiul – Liceul- Grupul şcolar SECţII 2008-

20092009-2010

2010-2011

2011-2012

2012-2013

2013-2014

Colegiul Naţional „C.D.Loga”

Matematică-informatică 6 2 3 7 - 2

ªtiințele naturii 2 - - 3 4 3

ªiințe sociale 8 1 1 2 - 4

Filologie - 1 1 1 3 1

Colegiul Naţional Bănăţean

Filologie - - - 2 4 1

Ştiințe sociale 1 - 1 4 1 1

Matematică-informatică - 2 - 3 2 1

Ştiințele naturii - - 1 2 3 2

Liceul Teoretic "J.L. Calderon"

Matematică-informatică - 3 3 1 2 1

Matematică-informatică-franceză - - 1 - - -

Filologie-spaniolă 1 1 4 - 2 3

Filologie-italiana - - 2 2+2 - 7

Ştiințe sociale - - 1 - 1

Liceul Teoretic ”W. Shakespeare”

Matematică-informatică - - - - 2 -

Filologie 2 1 1 1 2 1

Liceul "Grigore Moisil" Matematică-informatică 4 5 8 2 7 2

Liceul“Ion Vidu”

Arta actorului - 5 - 2 2 4

Coregrafie - - - - -

Arta cântului - - 1 - 1 -

L.P.S. „Banatul” Sportiv 7 1 6 1 3

Liceul Pedagogic „Carmen Silva’

Matematică-informatică 4 5 7 5 1 3

Teologie 2 - - - 1 1

Filologie - 1 - 1 2 4

Pedagogic-instr.anim. - 1 1 - - 1

Ştiințele naturii - - - - 2 1

ADMITERE 2014

ANul şcolAr

Nr. elevi

repArtizAţi lA...

liceu ª.A.M.

TOTAL 2014 111 103 / 1 elev plecat în străinătate 7

TOTAL 2013 104 102 / 2 elevi plecaţi în străinătate

Nu mai există din anul 2010

TOTAL 2012 91+6 91-100% + 6 după examenul de corigenţă

Nu mai există din anul 2010

TOTAL 2011 139 139-100% Nu mai există din anul 2010

TOTAL 2010 1211 elev nu a intrat în repartizare 120-99,18 % Nu mai există din anul

2010

TOTAL 2009 126: 2 repetent1 plecat Spania, 1rep.sc.spec 122-96,82% Nu există în anul şcolar

2009-2010

Steaua PolarãSteaua Polarã 1313Liceul Teologic

BaptistMatematică-.informatică 1 - 1 1 4 -

Teologic - 3 - +1 - 3

Liceul "Ana Aslan"Ştiințele naturii 1 2 8 6 1 2

Matematică-informatică 1 5 3 4 3 3

Grup Şcolar Industrial

Electrotimiş

Producţie media, Tehnic-tehnici poligrafice 2 1 1 - - -

Mecanică - 1 - - - -

Tehnic-electronică şi automatizări 2 - 1 - - -

Grup Şcolar Industrial

"E. Ungureanu"

Tehnic –electronică şi automatizări 6 1 4 1 2 3

Servicii-turism-alimentație publică - 2 3 1 2 2

Servicii-economic 6 3 3 1 5 2

Servicii-comerţ - - - - 1 -

Mecanică - - - - - 4

Colegiul Tehnic "Regele Ferdinand

I" (fost Gr.Şc. Energetic)

Tehnic-electrotehnic 7 2 1 - - 1

Electronică şi automatizări - 1 1 - - -

Servicii-economic - - 1 - - -

Servicii-comert - - 1 - - -

Tehnic-electromecanică - - - - 1

Colegiul Tehnic "H. Coandă"

Tehnic-mecanic 3 3 4 - 3 4

Tehnic-electronică şi automatizări 1 4 2 6 4 2

Servicii-comerț 5 1 - - -

Servicii-economic - - 5 2 3 1

Servicii-turism și alimentație publică - - 2 1 3 2

Gr.Şc. de Poştă şi Telecomunicaţii Tehnic-electronică şi automatizări 13 5 5 5 I.Mincu -

Colegiul Tehnic"D.Leonida" (fost Gr. Şc.Ind. C.F.R.)

Servicii-comerţ 1 2 2 - - 2

Tehnic-electrotehnica 1 - 1 - - -

Colegiul Tehnic "I.C. Brătianu"

(fost Col. Tehnic Timişoara)

Servicii-economic 3 3 6 + 3 3 2

Electronică şi automatizări - 3 3 - - -

Estetica şi igiena corpului omenesc - 1 1 - - 1

Industria textilă şi de pielărie - 3 1 - - -

Grup Şcolar de Industrie Alimentară

Tehnic-electro-mecanică - 6 1 - 3 -

Resurse naturale şi protecția mediului-industrie alimentară - 2 6 3 1 1

Colegiul Tehnic "Ion Mincu"

Tehnic-construcţii, instalaţii şi lucrări publice 4 6 2 - 2 1

Arhitectura, arte ambientale, design 8 4 4 2 - 3

Prefabricarea lemnului - 2 1 - 1 -

Electronică şi automatizări - - 2 1 2 5

Grup Şcolar "Tudor Tănăsescu"

Electronică şi mecanizatori - 4 - -Comasat cu Lic.

Ferdinand

Tehnic-mecanic 2 2 - -

Grup Şcolar "Azur" Resurse şi protecţia mediului - 1 - 1 - -

Colegiul Economic "F.S. Nitti"

Servicii-turism şi alimentaţie publică 5 2 4 1 8 2

Servicii - economic - - 3 2 3 2

Grup Şcolar Silvic-Colegiul Silvic "Casa Verde"

Resurse naturale şi protecția mediului - 2 - - - 1

Servicii-turism şi alimentație publică - - 1 - - -

Silvicultură 1 - 1

Steaua PolarãSteaua Polarã1414Gr. Şc. Agricol "Petru Botiş"

Resurse naturale şi protecția mediului-agricultură 3 7 - 5 - 3

Tehnic-mecanic 4 - 2 - - -

Liceul de Arte Plastice Arte - 2 3 3 - -

Liceul "Nicolaus Lenau" Filologie 2 - - - -

Liceul "Logos"Teologie 3 - - - -

Matematică-informatică - 1 1 - - -

Liceul Teologic Penticostal Teologie - - 1 - - -

Colegiul Militar Alba-Iulia Militar - 1 - - - -

Liceul Teoretic "Vlad ţepeş"

Ştiințe sociale - - 1 4 1 1

Filologie - - 1 - 1 3

Colegiul Tehnic de Vest Tehnic- construcţii,instalaţii şi lucrări publice 1 - - - - -

Grup Şcolar Industrial de

Transporturi Auto

Tehnic-electrotehnic 1 - 2 - - -

Mecanic - - - - - 1

Liceul Waldorf Filologie 1 - - - 1

Lieul romano-catolic "Gerhardinium"

Teologie - - - 1 1 -

Liceul

"Mircea Eliade" Sighişoara Sportiv - - 1 - - -

Nu au participat la repartizare 3 1 - - 1

1 plecat în străinătate

1 la liceu particular

Din acest an școlar s-au reînființat SAM-urile, fiind repatizați 2 elevi la Colegiul Tehnic "I.C.Brătianu" - croitorie, 3 elevi la Grupul Școlar Agricol "Petru Botiș", 2 elevi la Colegiul Tehnic”Regele Ferdinand I”.

Din totalul elevilor repartizaţi, pe categorii de licee și grupuri școlare, elevii noștri s-au grupat astfel, comparativ cu anul școlar trecut:

Secții - SpeciAlizări AN școlAr 2012-2013 AN școlAr 2013-2014

Total elevi clasele aVIII-a 102 111

matematică-informatică 21 11

ştiinţele naturii 8 8

ştiinţele sociale 2 7

filologie 14 20

secţii vocaţionale 8 13

liceu sportiv 3 -

servicii – turism 13 5

servicii – economic 14 9

servicii – comerţ 1 -

diverse specializări tehnice 19 29

La SAM - 7

nerepartizați 1 2

Prof. Loredana Palfalvi


Arhiva unei instituții este plină de documente din care, citind printre rânduri, poți creiona detalii despre activitatea instituției respective în diverse etape. Numeroase documente ale arhivei Școlii Gimnaziale Nr. 7 „Sfânta Maria” oferă date statistice despre examenele desfășurate în școală, despre rezultatele obținute de către elevi. Am descoperit recent un document care prezintă un examen de absolvire a clasei a VII-a (clasă care încheia studiile obligatorii în perioada respectivă), desfășurat în 17 iunie 1946. Ni s-a părut interesant procesul-verbal întocmit cu ocazia desfășurării examenului, pentru că demonstrază seriozitatea învățământului de atunci, bunul renume câștigat prin dorința de a învăța a elevilor, dragostea și abnegația cadrelor didactice, a tuturor celor care își desfășurau activitatea în școala nostră și atunci, în vremuri cu multe neajunsuri materiale, abordarea calmă și firească a examenului.

La acest examen participau elevi, de fapt, mai mult eleve, din clasele a VII-a de la Școala Nr.12 Mixtă din Timișoara Vii (adică școala nr. 7 astăzi, știut fiind că, de-a lungul timpului școala nostră a purtat mai multe denumiri) și Școala Nr.2 de fete din Timișoara.

Comisia de examen era formată din cadre didactice ale celor două școli: doamnele Vasilica Dumitrescu, învățătoare grad superior, reprezentând Școala Nr. 12 Mixtă din Timișoara Vii, doamna Teodora Șoic - învățătoare gradul I și doamna Elvira Minciulescu, maestră de lucru și gospodărie, ambele reprezentând Școala Nr. 2 de fete din Timișoara, niciun moment nefiind vreo suspiciune de subiectivitate sau de posibilă incorectitudine în evaluarea elevilor, între elevi și profesorii lor domnind respectul, încrederea și dorința unei evaluări corecte.

Subiectele au fost stabilite de comun acord, de către membrele comisiei, în dimineața examenului, care a demarat la ora 8. La limba română elevii au avut de realizat o compunere liberă cu tema „Țara mea”, iar la matematică au primit spre rezolvare o problemă de geometrie și una de aritmetică.

După corectarea lucrărilor scrise, a urmat „examinarea orală din toate obiectele de învățământ”, verificându-se astfel munca depusă de elevi de-a lungul anilor de școală.

În document se consemnează că „Pregătirea candidatelor în general a fost temeinic făcută. Au fost foarte bine pregătite în special la limba română, la ambele școli. Constat un real progres asupra

scrierii ortografice, a cetirii și a tehnicei aritmeticei asupra celor 4 operațiuni.”

În aceeași zi, după masă, s-au afișat rezultatele examenului cu ierarhizarea elevilor. Mediile au fost între 9,91 și 6,25, 80% dintre candidați obținând medii peste 7, din care 16 % au avut media peste 9, toți candidații fiind declarați absolvenți.

Interesant este faptul că președintele comisiei de examinare, subinspector școlar Gheorghe Săvoiu a făcut observații și asupra activității cadrelor didactice. Se subliniază că: „Munca sistematică și metodică depusă de învățătoarele care prezintă elevii se notează cu F. bine.”

Desfășurarea examenului într-o școală era un motiv de mândrie și sărbătoare, președintele comisiei remarcând că „S-a prezentat o fumoasă expoziție a lucrurilor de mână făcută de eleve, rufăria pentru copil mic, precum și lucrări practice gospodărești.”

Întrucât comisia a avut de lucru toată ziua, firesc, corect, se consemnează în procesul-verbal că „Masa în timpul examenului a fost servită la cantina școalei, pregătită de eleve sub conducerea maestrei de gospodărie, doamna Ligia Russu, cu zarzavaturi și legume cultivate în grădina școlii.”

În finalul documentului se face o apreciere de sinteză asupra școlii și conducerii, evaluată și ea la sfârșit de an școlat: “Datorită priceperii și muncii neprecupețită depusă(sic) de directoarea școalei, doamna Alexandrina Pascariu, care știe să armonizeze și să conducă această școală în condițiuni optime, este demnă de laudă, având în adevăr o școală model, atât din punct de vedere pedagogic , cât și al esteticei-igienii și gospodăriei în mod general.” Pentru activitatea depusă, doamna directoare este evaluată cu” F.Bine cu mențiune”.

Deși este șeful comisiei de examen și de control, subinspectorul Gheorghe Săvoiu se simte dator să mulțumească „în primul rând doamnei Pascariu, directoarea școlii și apoi corpului didactic, care a știut să o secundeze în munca depusă pe ogorul școalei românești”.

Sperăm ca aceste scurte consemnări despre un examen de absolvire și rezultatele meritorii obținute de elevi, să vă determine, dragi elevi, să prețuiți cum se cuvine învățătura și pe dascălii voștri, care, alături de familii, depun efort și multă dragoste pentru a vă forma ca oameni vrednici ai societății.

Prof. Rodica Doina CiuruªChINProf. Emilia vuªCAN

Arhivele vorbesc

un examen de absolvire

Steaua PolarãSteaua Polarã1616”GURA RÂULUI - GURA RAIULUI”

(LUCIAN BLAGA)

tABărA clASei i A26 AUGUST 2014 - o zi de sfârºit de varã deosebit de frumoasã. Câþiva

elevi din clasa IA ºi nu numai, însoþiþi de învãþãtoarea lor, prof. Tripa Maria au pornit în aventura cunoaºterii frumuseþilor þãrii noastre.

Ajunºi în Gara de Nord din Timiºoara, elevii sunt nerãbdãtori sã urce în trenul care ne ducea la Sibiu. Drumul a fost lung, dar plãcut.

La Sibiu am fost aºteptaþi ºi conduºi cu un microbuz la Gura Râului, sat ardelenesc ºi una dintre cele mai mari localitãþi din Mãrginimea Sibiului. E un loc mirific. Este aºezat la poalele vârfului Cindrelul din Munþii Cibinului.

Am poposit la Pensiunea Maria, unde am întâlnit niºte oameni minunaþi, o familie de profesori de excepþie, o atmosferã caldã, familialã, tipic ardeleneascã, într-un mediu generos, cu mâncãruri specifice locului (mãmãligã, cocoloaºe cu brânzã).

Încã din prima zi, dornici de aventurã, am pornit în cunoaºterea împrejurimilor. Ca niºte oameni harnici ce eram, am cules plante medicinale ºi ne-am jucat în fânul proapãt cosit. Am continuat cu vizitarea locurilor- Monumentul Eroilor din Primul Rãzboi Mondial, Biserica „Sf. Mihail ºi Gavril”.

A doua zi am pornit într-o excursie la Sibiel, unde am vizitat unul dintre cele mai vechi muzee de picturã veche, pe sticlã.La întoarcere am poposit la Mânãstirea „Orlat”.

Impresionaþi de picturã, am hotãrât sã învãþãm ºi noi taina picturii pe sticlã. Elevii l-au pictat mai ales pe Sf. Gheorghe.

Cum „cãlãtorului îi stã bine cu drumul”, ne-am continuat traseele turistice. Excursia de la Sibiu, ne-a oferit ºansa sã vedem cum aratã o fostã capitalã culturalã europeanã. Am vizitat Grãdina Zoologicã, centrul vechi, Catedrala. La Alba Iulia, am vizitat cetatea, unde am asistat la schimbarea gãrzii, moment impresionant pentru copii, Muzeul de istorie, Catedrala, Sala Unirii.

Nu am uitat în tot acest timp de activitãþile sportive, activitãþile de la pensiune, jocuri de creativitate, munca în echipã, pictura pe sticlã, cunoaºterea activitãþilor localnicilor. În acest sens am vizitat o fermã de animale, unde copiii au vãzut munca nobilã a þãranului român. Pentru copii, cea mai frumoasã activitate a fost plimbarea cu cãruþa la barajul de la Gura Râului.

Ca niºte buni creºtini, duminica am participat la slujba de dimineaþã de la biserica din Gura Râului, cea mai mare bisericã din Mãrginimea Sibiului, unde am fost impresionaþi de numãrul mare de creºtini, de la mic la mare, toþi în costume naþionale în culorile specifice zonei, alb ºi negru, un alb imaculat.

Seara s-a încheiat cu un foc imens de tabãrã, multã, multã bunã dispoziþie, moment în care le-am mulþumit gazdelor noastre, prof. Chivuþa ºi Miticã Câmpean, pentru momentele frumoase petrecute în pensiune ºi le-am promis cã vom reveni.

În 1 septembrie am pornit spre casã, cu pãrere de rãu cã mica noastrã aventurã s-a încheiat, dar promiþându-ne cã vom petrece ºi alte clipe minunate împreunã.

Prof. Maria triPa

O vacanþã plinã de prOvOcãriVacanþa de varã mi s-a pãrut scurtã.La câteva zile de la terminarea anului ºcolar, am plecat

cu întreaga familie spre mare. Calãtoria a fost o adevãratã aventurã, tata trebuind sã facã câteva popasuri pentru a potoli setea de joacã a surorii mele de un an. Traseul a fost ales cu atenþie de cãtre pãrinþii mei. Prima oprire a fost la Sinaia unde am vizitat impunãtorul castel Peleº, apoi pe valea Prahovei, printre munþi am coborât spre Bucureºti, iar de acolo la Mamaia.

Mamaia m-a întâmpinat cu braþele deschise, parcã mã aºtepta de un an. Nisipul,soarele ºi valurile mãrii m-au îmbrãþiºat ca pe un prieten vechi. Cele zece zile s-au scurs prea repede pentru cã jocurile cu mingea pe nisip, înotatul, briza, toate mã fãceau sã mã simt cã trãiesc o adevãratã sãrbãtoare.

Tristeþea despãrþirii de mare s-a spulberat în douã zile, fiindcã am ajuns într-un spaþiu spectaculos cu pãduri de brad ºi murmur de izvor, în Harghita, în satul bunicii mele, Rugãneºti. Pentru prima datã am simþit-o pe surioara mea cã prinde curaj ºi aºa micã cum era, fugea în jocul de-a v-aþi ascunselea. Împreunã cu prietenii mei mai vechi am construit o colibã la marginea pãdurii, unde ne adãposteam de ploaie ºi ne povesteam întâmplãrile prin care am trecut în ultimul an. Seara aprindeam un foc de tabãrã, cântam si ne fãceam promisiuni pentru verile urmãtoare. Din pãcate a venit ºi momentul despãrþirii. Îmi pãrea rãu, dare eram fericit cã voi ajunge în Sighiºoara ºi apoi la Bicaz. Sighiºoara a fost pentru mine o adevãratã revelaþie. Clãdirile în stil medieval îºi arãtau adevãrata valoare ºi parcã îmi vorbeau de vremuri vechi cu lupte ale cavalerilor în armurã, sau de târgurile de la marginea drumului.

Familia trebuia sã ajungã la Bicaz cât mai repede, deoarece pãrinþii mei aveau concediu limitat. Din maºinã, priveam satele Moldovei, împletirea de dealuri ºi ºes pânã în munþii Bicazului. Bunica ne-a aºteptat cu tochiturã, sarmale ºi vestitele plãcinte tradiþionale cu caise. Aici am simþit bucuria de a retrãi momentele fericite ale verilor, când cutreieram cu mãtuºa potecile de munte, culegeam mure sau afine, iar la popasuri ascultam poveºti inventate de bãtrânii drumeþi.

Dupã ºapte zile eram din nou în Timiºoara, dar vacanþa mea îºi urma cursul. Am plecat într-o tabãrã de drumeþie organizatã la Vulcan. Profesoara noastrã de geografie ne-a îndrumat paºii spre un sport greu, alpinismul. Mi se pãrea totul o aventurã, fiindcã trebuia sã ne facem propriile mijloace de escaladare, sã înfruntãm dificultãþile urcuºului fãrã a ne accidenta. Serile tematice m-au captivat, pentru cã în fiecare searã învãþam lucruri noi. Mi-aº fi dorit sã rãmân acolo pânã la sfârºitul vacanþei, însã dupã ºapte zile eram din nou acasã.

Credeam cã experienþele mele din aceastã varã sunt nemapomenite, când am fost invitat la o tabãrã din Calacea de cãtre un prieten apropiat. Tabãra sponsorizatã de fundaþii strãine a reprezentat pentru mine un moment esenþial: am învãþat câteva lucruri pe care trebuie sã le facem pentru copiii defavorizaþi, am simþit cã mã îmbogãþesc sufleteºte.

Vacanþa se apropia de sfârºit. Bucuria a fost deplinã când am ajuns în cantonament la Braºov sub îndrumarea doamnei mele profesoare de limba românã. Orarul strict, la început mi se pãrea chinuitor. Apoi, încetul cu încetul am înþeles cã mi se oferea spaþiul necesar de miºcare, de participare la meciuri ºi de instruire. Excursia de la castelul Bran a fost încãrcatã de mister, fiindcã auzeam pretudindeni ºoptindu-se: “Dracula”. Mã întrebam cât adevãr se ascunde în legendele þesute în jurul acestui castel. ªtiu însã sigur cã nu este vorba de domnitorul Vlad Þepeº.

Aceasta a fost vacanþa de varã. Pentru mine a fost plinã de provocãri ºi învãþãminte. Ochii ºi mintea s-au bucurat de priveliºti de o frumuseþe extraordinarã, de la rãsãritul soarelui din apele unduioase ale mãrii pânã la noaptea înstelatã a munþilor care sub adierea vântului se jucau în umbre ºi lumini.

Caius BELCESCu Clasa a VIII-a H

Steaua PolarãSteaua Polarã 1717Steaua PolarãSteaua Polarã 99

Un scrâºnet teribil de roþi a pus punct amintirilorplãcute. Cãldura dogorâtoare a Saharei a dilatat º ineletrenului, dar mecanicul îl opreºte brusc, înainte sã deraieze.

Neastâmpãrat, ca de obicei, fãrã sã asculte sfaturilecelorlalþi, Apolodor pleacã pe jos spre oaza cea mai apropiatã,hotãrât sã cerceteze deºertul îndeaproape. Mergea însãparalel cu calea feratã pentru a nu se rãtãci, dar palmieriioazei pe care o zãrea în depãrtare parcã fugeau tot mai departe.Era deja sfârºit de obosealã ºi de sete când a ajuns la oazã,iar locuitorii ei i-au explicat faptul cã în deºertul Sahara secirculã pe cãmile, nu pe jos.

A închiriat deci o cãmilã, ºi-a cumpãrat o hartã, ºi erafoarte încântat de pelerina albã cu turban primitã cadou.Nisipul fierbinte nu-i mai ardea picioarele, iar pelerina îlapãra de dogoarea soarelui.

Cãmila îl ducea alene spre piramida din depãrtare, cândo furtunã de nisip îi luã prin surprindere. ª i-a acoperit ochiiºi faþa, ºi la fel ca ºi cãmila a aºteptat rãbdãtor trecerea furtunii,care s-a oprit brusc, aºa cum începuse.

Piramida veche de mii de ani nu-ºi dezvãlui secreteleascunse în labirintul coridoarelor, dar mãreþia construcþiei îlpuse puþin pe gânduri.

Spre marea lui bucurie, la ieº ire din piramidã i-arecunoscut, în grupul de turiºti aflat acolo, pe cangurul ºi peleul din tren. Aceºtia nu l-au recunoscut “deghizat” în tuareg,s-au bucurat apoi vãzând fracul lui strãlucitor ºi i-au explicatfaptul cã odatã cu lãsarea serii, ºinele s-au rãcorit, iar trenulîºi poate continua drumul.

Obosiþi, dar voioº i º i cântând, au urcat în tren,continuându-ºi cãlãtoria in rãcoarea nopþii.

Stan Mirun AmeteoClasa a V-a H

Copleº it de tristeþe º i de nostalgia provocatã deamintirile frumoase petrecute alãturi de fraþii sãi, Apolodorºi-a invitat prietenii sã-l însoþeascã spre Labrador.

Au luat trenul ºi au pornit spre familia pinguinului.Trenul în care cãlãtoreau trecea prin Sahara, cel mai maredeºert al Africii.

Deodatã, apãru o defecþiune ºi trenul s-a oprit în Sahara.Ei nu puteau sã aºtepte pânã când acesta era reparat, aºa cãau pornit pe jos. Pinguinului îi era puþin fricã, deoarece seputeau rãtãci.

Ajunºi la o colibã, au închiriat o cãmilã mai bãtrânãcare cunoºtea drumul cãtre Egipt. Deodatã, s-a declanºat ofurtunã de nisip care pãrea cã nu se mai terminã. Apolodorera foarte speriat, dar gândul la familia lui l-a fãcut sã treacãpeste orice obstacol. Ei s-au mai liniºtit puþin.

Dupã ore întregi de mers, Ilie, Amedeu ºi Apolodor auvãzut o piramidã veche ºi au intrat în ea. Sentimentul deteamã îl cuprinse pe Ilie, dar cu prietenii lui s-a simþit însiguranþã .

Intrând în piramidã, au vãzut multe hieroglife ºi, încontinuare, o mumie care îºi miºca mâna. Apolodor, de

,

PremIanțI aI concursurIlor

„Un condei numit fairplay” ºi “Jocurile olimpice în imaginaþia

copiilor”

În fiecare an școlar, în mai-iunie, are loc faza județeană a concursului „Un condei numit fairplay”, la care participă elevi de toate vârstele, cu eseuri și creații literare în care se subliniază valorile promovate de sport și olimpism.

Anul acesta, elevii noștri, Daminescu Alexandru și Fericean Diana din clasa a V-a H, au obținut premiul al II-lea, respectiv, premiul al III-lea.

Concomitent cu acest concurs se desfășoară concursul de desene „Jocurile olimpice în imaginația copiilor”. La faza județeană a acestui concurs s-au obținut următoarele premii: premiul I – Savin Casiana, clasa a V-a H, premiul al III-lea – Roșca Renate, clasa a V-a H, mențiuni: Bulată Andreea, clasa a V-a H, Iancu Alexandra, clasa a V-a H, Ciocîrlan Ștefania, clasa a VIII-a A, Rikabi Fatma, clasa a VIII-a H, coordonator al acestor eleve fiind domnul profesor Suici Daniel.

Turneul „cHIn cHIn cuP” dIn serbIa

CRONICA UNUI TURNEU

de Alexandru Robert Daminescuprof.coordonator Gica Dumitru

Într-o dimineață de duminică, 27 aprilie 2014, am

plecat, cu toată echipa, bucuroși, la Belgrad.Acolo urma să participăm la un mare turneu de

fotbal cu peste 130 de echipe din mai multe țări. Când am ajuns, am aflat mai multe lucruri despre turneu. Turneul CHIN CHIN CUP SERBIA se desfăşoară de câțiva ani la Batajnica, o bază sportivă, din Zemun, Belgrad.

Anul acesta, la turneu erau înscrise 126 de echipe din 8 țări: Ungaria, Bulgaria, România, Bosnia, Muntenegru, Slovenia, Croația, Macedonia și țara organizatoare, Serbia. Fiind atâtea echipe, turneul s-a desfășurat în 2 zile, 26-27 aprilie. În prima zi au participat fotbaliștii născuți în 2002, 2004, 2006, iar în a doua zi au participat cei născuți în 2001, 2003, 2005. De pe afișe și de pe facebook-ul unuia dintre organizatori, Vlada Martinov, am aflat că au participat aproape 2000 de copii, fiind implicați în organizare și participare, cam 5000 de oameni.

Din Timișoara au participat mai multe echipe: 2 echipe de la Clubul “Electrica” 1869, 2 echipe de la LPS “Banatul”, și câte o echipă de la FC “Colterm Timișoara” și FC “CFR Timișoara”.

Deși eram atâția, totul a fost foarte bine organizat. Tragerile la sorți, meciurile au avut loc exact la orele prevăzute. Meciurile au avut loc la baza din Batajnica, pe 5 terenuri de 50 de m, cu porți de 5m pe 5m.

Am plecat hotărâți să ne întoarcem acasă cu o medalie. Grupa mea de vârstă a fost împărțită în doua. Noi am fost într-o grupă de 4 echipe, iar ceilalți într-una de 5. Am avut meciuri foarte grele și, chiar dacă am fost depășiți fizic, am iesit pe locul I în grupe, ambele echipe. Mi-a plăcut foarte mult că, după fiecare meci, am făcut schimb de fanioane și ne-am dat mâna. Apoi am jucat în sferturi , în care iar am câştigat amândouă echipele. În cele din urmă am trecut în semifinale. Și echipa mea, și cealaltă am ajuns la penalty. Unul dintre colegii noștri a fost accidentat, și-a rupt clavicula. A trebuit să jucăm fără el și ne-a fost greu. Am jucat finala mică și finala mare, dar, din păcate, am reușit să ocupăm doar locurile 2 si 4. Chiar dacă am pierdut pe ultima sută de metri, profesorul nostru ne-a învățat să fim fair play, așa că toți am dat mâna cu adversarii noștri și i-am felicitat.

A fost un turneu frumos și, așa cum ne-am propus, ne-am întors acasă cu o medalie. Ne-am întors din Serbia, luni dimineața, la ora 4, foarte obosiți, dar foarte bucuroși. În acest turneu am constatat că avem o condiție fizică bună, pentru am jucat câteva meciuri pe parcursul unei singure zile. Am văzut că pe parcursul turneului toată lumea s-a comportat foarte corect, nu au existat intrări dure la adversar, nimeni n-a comentat deciziile arbitrilor sau cerințele impuse de organizatori.

Premiul I - Savin Casiana, clasa a V-a H


M-am bucurat că am participat la acest turneu, pentru că am putut să-i văd pe cei mai buni fotbaliști de vârsta mea din țările participante.

***

Anotimpurile Primăvara când soseştePe toți ne înveseleşte.Noi în parc mai des ieşimŞi flori multe chiar găsim.

Vara vine cu căldurăŞi copiii-s puşi pe glumă,În apă mult ne bălăcimIar la şcoală nu venim.

Toamna, şcoala se porneşteFrunza iar îngălbeneşte.La şcoală cu drag noi stămLucruri noi să învățăm.

Denis Tătaru, clasa a II-a A coord. prof. Maria Tripa

***

Toamna Afară este frig și plouă,Iar vântul bate tare,Pe frunze cade rouăȘi nu prea mai e soare.

E vorba despre trista toamnăCare-a venit devreme,Și îmbrăcată ca o doamnăNe - arată multe semne.

Patrik Costea, clasa a II-a A coord. prof. Maria Tripa

***

Bunica

Bunicuța mea cea bunăA dorit uşor să-mi spună,Cât de mult ea mă iubeşteIar eu cred că nu greşeşte.

Mă ia-n brațe, mă sărută,Uneori ea mă ajută.Când sunt trist sau supăratÎmi spune să fiu bărbat!

Azi sunt mic, dar îndrăznesc,Să-i arăt, să-i mulțumesc,Să o port în gând, în suflet,Şi să-i spun cât o iubesc.

Patrik Costea, clasa a II-a A coord. prof. Maria Tripa

***

Iarna

A venit un vânt de gheațăPeste dealuri și câmpiiȘi a pus cristale-n părFlorilor de păpădii.

Totul e încremenitÎn pădurea cea albită,Nici măcar un ciripit,Nu se aude, din suită.

Doar în sat e gălăgie,Ies copii pe munți și văi.Se aud în depărtare, Clinchete de zurgălăi.

Mangu Dario, clasa a IV-a DProf. coord. Sârbu Tania

***
















,

Premiul al III-lea – Roșca Renate, clasa a V-a H


A sosit iarna

Au început din cer să cadă,Fulgi de-argint și de zăpadă.Vântul suflă printre ramuri,Flori de gheață sunt la geamuri.

Este frig și este seară,Ni se face dor de varăStăm cu toții la un loc,Colindăm pe lângă foc.

Îmbrăcăm cojocul gros,Punem și-un fular pufos,Cizme groase și mănuși,Atârnăm vâscul la uși.

Așteptăm cu mic cu mareCea mai dragă sărbătoare.Bradul îl împodobimȘi pe ,,Moș” îl pomenim.

Otvos Karola, clasa a IV-a D Prof. coord. Sârbu Tania

***

DE vORBã CU... SEmNElE DE pUNCTUAþIE

Zilnic, din obişnuință, Semnul întrebării se ceartă

cu celelalte semne de punctuație.- Eu sunt Semnul întrebării şi, de aceea, vă întreb

de ce vă mirați, de ce puneți punct discuției fără voia mea, de ce dialogați între voi fără să ştiu eu, de ce apelați la Două puncte şi apoi pălăvrăgiți fără rost, de ce chemați Virgula când nu trebuie?

- Sigur că mă mir, spuse Semnul exclamării, consider că nu e cazul să fim mereu luați la întrebări.

- Cred că eu ar trebui să pun capăt discuției, interveni Punctul.

- Aşa este, între noi ar trebui să fie înțelegere, continuară Liniile de dialog într-un glas.

Supărat, Semnul întrebării se întoarse la locul lui din caiet.

Crivoi Indira, clasa a IV-a BCoordonator, prof. Banc Mihaela

***

Era o zi frumoasă de vară, semnele de punctuație se jucau frumos pe afară.

După câteva minute, Maria, o elevă din clasa a IV-a , se îndreptă spre ele.

Văzând-o, Întrebărică strigă:- Atenție! Stăpâna se îndreaptă către noi!- Să mergem în caiet, la locurile noastre! se grăbi

Punctul.Cât ai clipi, se făcu linişte, însă Virgula constată

că surorile ei, Ghilimelele, nu erau. I-a întrebat pe toți ceilalți prieteni, dar nimeni nu le văzuse. Într-un târziu, le zări lângă Titlu.

- Dragele mele, ce căutați aici?- Ne-am dorit dintotdeauna să stăm aici!- Dar locul vostru nu e acesta! Stăpâna vă

foloseşte foarte des la începutul şi sfârşitul unor fragmente. Cred că ar trebui să fiți mulțumite!

- Aşa e, ai dreptate, nu vrem să se supere pe noi. Să mergem acasă!

Varga Bianca, clasa a IV-a BCoordonator, prof. Banc Mihaela

***

Clopoțelul a sunat, iar cei treizeci de copii au ieşit în ordine din clasă. Liniştea s-a aşternut în urma lor.

Deodată, se auzi un glas subțirel:- Of, ce zi obositoare am avut! zise Semnul

exclamării.- De ce eşti obosit? îl întrebă Punctul.- M-au folosit atât de mult copiii aceştia!Cred că fără mine nu ar putea să scrie.- Şi noi am fost de folos copiilor, dar nu ne văităm

ca şi tine, completă Virgula.- Uitați, voi prieteni, că fără mine discuția aceasta

nu ar fi posibilă, spuse Linia de dialog.Semnele de punctuație nu au mai avut nimic de spus.

Petcu Maria, clasa a IV-a B Coordonator, prof. Banc Mihaela
















,

Mențiune- Bulată Andreea, clasa a V-a H


***

Într-o zi, semnele de punctuație s-au aşezat la taifas.

Punctul le spuse:- Eu sunt cel mai important semn de punctuație,

fără mine nu ştiu ce s-ar face propozițiile.- Nu e chiar aşa, continuară în cor Semnul

întrebării şi Semnul exclamării.- Şi eu sunt la fel de importantă, spuseVirgula, mă găsiți între părți de propoziție

de același fel, despart unele cuvinte de restul propoziției, deci le sunt copiilor de mare folos.

Şi aşa, gâlceava lor a continuat, fiecare semn de punctuație având câte ceva de spus, până când a intervenit Linia de dialog:

- Opriți-vă din ceartă! Toate suntem la fel de importante! Fără oricare dintre noi, comunicarea între oameni ar întâmpina mari dificultăți.

Marinescu Bianca, clasa a IV-a BCoordonator, prof. Banc Mihaela

***

puiul de cãprioarã

Într-o zi călduroasă de vară, un om plecă la vânătoare. Acesta a devenit bunic în urmă cu cinci ani. El hotărî să își ia nepotul cu el, pentru a-l învăța tehnici de vânătoare. În pădure, bunicul s-a oprit brusc.

- Ce s-a întâmplat, bunicule? Băiatul îi întoarce capul.

- Aaaa ..! Bunicule, ce se mișcă în acel tufiș?- N-am idee, nepoate. Haide să ne apropiem!- Deci, ce este acolo?- Privește! Este un pui de căprioară.- Ce drăguț este!- Da. Are un nas negru și umed, ochii strălucitori,

căprui și pete mici, splendide și amuzante.- Bunicule, putem să-l păstrăm?- Nu cred că putem face asta. Cu toate astea,

băiatul alergă spre casă. Își luă o valiză și se întoarse în pădure.

- Ce-i cu valiza asta, nepoate? întrebă bunicul.- Am luat haine de schimb fiind posibil să mă

murdăresc.Însă băiețelul a luat valiza pentru a duce acasă

puiul de căprioară. În timp ce bunicul culegea flori sălbatice pentru nepot, acesta a băgat puiul în valiză.

- Unde este puiul de căprioară? întrebă bunicul.- A fugit, din păcate.- Îmi pare rău. Hai să mergem acasă. Acasă, băiatul

dădu drumul puiului de căprioară, în cameră.Puiul de căprioară s-a speriat de acel loc

nemaivăzut și a început să alerge. Fugind prin cameră, și-a rănit genunchii, aceștia sângerând tare. Bunicul, auzind zgomote în camera băiatului, se duse să vadă ce s-a întâmplat. El a văzut puiul de căprioară rănit. Bunicul a îngrijit puiul. Atunci, băiatul a înțeles că locul puiului de căprioară este în pădure, alături de semenii săi. Băiețelul s-a despărțit de puiul de căprioară cu lacrimi în ochi, înțelegând greșeala făcută.

Andreea Iancu , clasa a IV-a SProf. coord. Iova Anghelina

***

leneveala

Bună, numele meu este Adrian Craioveanu. Astăzi am de gând să vă povestesc despre o boală. Această boală nu este ca oricare altă boală. Ea este răspândită peste tot prin lume, străbate țări, orașe, sate sau oricare loc la care te-ai putea gândi vreodată. Este în fiecare dintre noi…când suntem lipsiți de apărare, intra în noi si nu mai vrea să plece. Mulți ne străduim să scăpăm de ea, dar nu toți reușim.

Pe oamenii învinși de această boală îi găsești în fiecare zi întinși pe o canapea, în fast-food-uri sau pur și simplu, exasperând televizorul de atâtea plimbări pe diferite canale.

Cred că v-am ținut îndeajuns în suspans… cred că voi știți despre ce vorbesc, fiecare dintre voi vă regăsiți, măcar uneori, în ceea ce spun eu... așa-i?
















,

Mențiune - Iancu Alexandra, clasa a V-a H


Cred că, dragii mei colegi, cu toții suferiți de… lene! Încă nu v-am speriat? Ei bine...să vă arăt dezavantajele acestei boli....să vă spun o poveste pe care o trăiesc aproape în fiecare zi...

...Cred că nu v-ați fi închipuit că un lucru atât de simplu ca trezitul de dimineață poate fi așa de greu.

Ora 6:30, ceasul sună, sar înfricoșat din pat cu perna în brațe, fug să mănânc, mă îmbrac, mă spăl pe dinți...

7:20 mă aranjez, îmi iau cheile, ies pe ușă și s-a terminat....

7:21 mi-am uitat ghiozdanul, mă întorc rapid, îl iau în brațe și plec spre școală.

Merg ce merg și nu îmi găsesc prietenii cu care mergeam de obicei la școală.Mă uit în jur dezamăgit, încerc să îi sun, dar niciun răspuns. Îmi continui drumul spre școală supărat și confuz. Merg pe stradă și habar nu am de ce nu văd pe nimeni. Ajung în fața școlii și iar nu văd pe nimeni. Dau să deschid poarta, dar e încuiată…nu mai înțeleg nimic. Stau câteva secunde pe gânduri și atenția îmi este atrasă de un om cu o siluetă neagră alergând în pas ușor spre mine.Îmi încrunt ochii spre acesta și observ că acea siluetă neagră este chiar gardianul școlii strigând repetat ”Este sâmbătă, este sâmbătă!”.

Fiind un lucru ieșit din comun, mă întorc rapid și, speriat, încep a fugi. Nu alerg mult și mă pun jos pe o bordură, de oboseală.Nu puteam pleca de pe loc, speriat, am închis ochii și am așteptat să vină spre mine.

...Când m-am trezit, era dimineață. Mirat, răsuflu ușor și spun ”Lenea asta... mă bântuie şi în vise”. Îmi încep ritualul de pregătire și la urmă plec pe ușă. La ora 7:40 îmi întâlnesc prietenii. În sfârșit, calm, pot merge la școală… desigur am și vorbit, dar nu contează discuțiile noastre plictisitoare. Ajung la școală, fac un pas înăuntru oftând și îl privesc pe gardian cum se uită la mine, apoi mă încrunt copilărește la dânsul. Intru în clasă, fără să salut pe nimen, și mă pun în bancă. Se sună de oră…prima oră, matematică. Doamna profesoară intră în clasă prea devreme, iar eu scot grăbit matematica

din ghiozdan.Trece ceva vreme și doamna profesoara mă privește în ochi, apoi mă întreabă:

- Craioveanu, ți-ai făcut tema? - Nu, doamna profesoară, răspund eu

îngrijorat, dar curajos! - Dai test, scoate o foaie de hârtie!Lenea mea m-a determinat să nu- mi

fac tema și să nu învăț. Iată așa,copii, se ia un 5 la matematică.

A doua oră... germană. Ce fac eu în orele de germană?...stau și lenevesc, pentru că oricum nu-mi place și nu înțeleg nimic... După ce se termină și restul orelor plec acasă.

...Aceasta este compunerea mea despre lene făcută pentru limba română! Am făcut-o așa, într-o doară…La oră, doamna profesoară m-a pus s-o citesc.

Eram foarte fericit pentru compunerea făcută, așteptam reacția doamnei

profesoare și a colegilor. Profesoara zâmbi și mă felicită pentru poveste și mi-a dat un 10 in catalog.

Ce înseamnă să-ți învingi lenea!

Craioveanu Adrian, clasa a VII-a Bprof.coordonator Șerbănete Andreea

***

Fals jurnal de vacanþã

Luni, 28 iulie. Mă numesc Adina Niculea, am treisprezece ani şi trec în clasa a VII-a. Scriu acest jurnal fiindcă aceasta este cea mai reuşită vacanță de vară.

Mă aflu într-o tabară, mai bine spus, la o Şcoală de vară, în Româneşti. Româneşti este un sat din partea de est a județului Timiş, într-un culoar format de Bega şi afluenții săi. Aparține de comuna Tomeşti.

De când am ajuns aici, mi-a atras atenția o casă foarte veche. Îmi place foarte mult să aflu informații noi, mai ales despre lucruri vechi, istorii de demult; îmi place să fac muncă de documentare sau să descopăr orice este legat de trecut. Din acest motiv, vreau să mă interesez de istoria acestei case. De ce a fost lăsată să se dărâme, să devină doar o amintire? Proprietarii acestei case mai sunt în viață? Ce fel de oameni au locuit în această casă cu geamurile sparte, bătute în scânduri, cu pereți scorojiți, unii şi căzuți, acoperiş cu țigle sparte?
















,

Mențiune - Ciocîrlan Ștefania, clasa a VIII-a A


Acesta este misterul pe care vreau să-l rezolv în această vară!

Marţi, 29 iulie. Azi am aruncat o primă privire mai îndeaproape casei. Se pare că proprietarul a fost Iosif Vasiescu Precup. Cel puțin, asta scrie pe peretele clădirii. Numărul vechi al acesteia este 149, iar cel nou 152. De ce are două numere? Geamurile sunt sparte, iar în interior se pot observa camerele imense, goale şi parcă încă locuite de un suflet neliniştit, care încă trăieşte printre noi. Intenționez să intru, dar mai întâi am întrebat locuitorii din jur despre ce s-a întâmplat. Ajungând la o doamnă mai în vârstă, aceasta mi-a aruncat o privire sinistră, spunându-mi să nu mă apropii, spre binele meu.

Vorbele femeii m-au făcut să fiu şi mai interesată de povestea casei.

Miercuri, 30 iulie. E uimitor! Am reuşit să intru

prin curtea din spate. Tot ce am văzut a fost o grădină enormă, întunecată, misterioasă. O grădină de trandafiri uscați... iar spre stradă, această casă. Casa pe care erau tot felul de desene, de inscripții. Oare ce însemnau? În apropierea construcției încă se mai simte mireasma trandafirilor şi a ierburilor uscate, care fâşâie sub paşii mei. Parcă şi mireasma curții e una tristă, ce trece uşor şi se îndepărtează de locul în care, poate, odată, a fost un paradis...

Am păşit înăuntru.Scârțâitul pragului a răsunat ciudat în casa goală.

Sau, cel puțin credeam până în acel moment că e goală. Intrând într-o cameră foarte retrasă, am văzut un leagăn. Un leagăn care se mişca, scârțâind. M-am apropiat şi am vazut o bătrânică. Mă întrebam cum poate trăi acolo... în acele condiții. M-a îndemnat, cu o voce răguşită, să mă apropii, iar când am ajuns în fața acesteia mi-a spus că eu sunt cea pe care o aştepta. Mi-a dat o brățară şi apoi a rămas fără suflare.

M-am speriat... nu ştiam ce să fac. Înainte de a-şi da duhul, m-a pus să promit că nu voi mai spune nimănui, că nu voi mai arăta la nimeni, nimic.

Trecând pe lângă trandafiri, aceştia... au înflorit! Au prins din nou acea culoare de un roşu intens. Brățara strălucea neverosimil în lumina soarelui...

Joi, 31 iulie. Împinsă, din nou, de curiozitate, m-am întors la casa de la capătul satului. Era prea bizar, nu puteam renunța la tot ce s-a întâmplat cu o zi în urmă. Brățara îmi era încă pe mână. Strălucea tot mai tare cu cât mă apropiam mai mult de casă şi de grădină. De acel loc vrăjit, magic...

Trandafirii păreau tot mai atrăgători, tot mai colorați. Dar inscripțiile de pe peretele casei dispăreau încet.

Oare visam? Ce se întâmpla de fapt? Am fugit spre camera bătrânei dar... ea nu se mai afla acolo. A rămas doar leagănul, clătinându-se de unul singur. Era de-a dreptul straniu! Un fior mi-a străbătut corpul, ca un fulger cerul întunecat al unei nopți de septembrie. Pe perete apăru un

înscris: Tu eşti aleasa! Am înghețat de frică.Gândind logic, mi-am dat seama că totul era legat

de supranatural. Eu am legătură cu supranaturalul, deci este posibil să am puteri supranaturale. Am închis ochii şi am strigat din răsputeri: Stop! ...

Am avut dreptate, totul s-a liniştit brusc. Dar şi leagănul dispăruse. Casa prinse a se surpa, iar brățara îşi pierdea tot mai mult strălucirea. Am fugit în grădină şi am văzut cum totul se dărâmă. Doar trandafirii rămâneau încă neschimbați.

Dintr-o dată, am văzut un bărbat apropiindu-se de mine. Un bărbat transparent: în mod sigur era doar sufletul acestuia. I se citeau pe față dezamăgirea, supărarea, dar şi liniştea, ca un fum. Se apropie de mine şi îmi ceru ajutorul. Eram atât de confuză...acum patru zile eram o fată obişnuită, iar acum, nu ştiu ce fel de fată sunt.

I-am ascultat durerea: Trebuie să mă ajuți! Trebuie să mă ajuți să trec dincolo, prin lumină. Eşti o persoană diferită, una specială, una care îi înțelege pe cei ca noi. Tot ce trebuie este să îi faci soției mele promisiunea de a nu dezvălui nimănui nimic din ce ai văzut, iar apoi, să ne ajuți să trecem dincolo.

Chiar dacă îmi era greu să înțeleg ce se întâmplă, am încuviințat.

Vineri, 1 august. M-am întors printre mormanele de cărămizi rămase după dărâmarea casei. Am găsit o oglindă. M-am privit în ea şi, pe neaşteptate, am obervat–o în spatele meu pe bătrână.
















,

Mențiune- Rikabi Sukari Fatma, clasa a VIII-a A


Am tresărit. Mi-am dat brățara jos şi i-am întins-o. Aceasta a refuzat să o primească, iar eu i-am spus că poate avea încredere în mine, că nu voi dezvălui nimănui secretele şi că e nevoie să treacă dincolo, prin lumină. I-am explicat că soțul ei a aşteptat-o atât de mult timp doar pe ea şi că el nu poate să fie împăcat, nu poate să treacă dincolo, fără împăcarea ei.

Mi-a zâmbit, încuviințând. A apărut brusc şi soțul ei: grădina s-a învăluit într-o lumină strălucitoare, atât de frumoasă şi atrăgătoare, încât aproape mă dureau ochii.

Oare cum era dincolo de ea? Cu siguranță, cei doi bătrâni aveau să afle în curând. Mă simțeam bine că i-am ajutat pe aceştia, chiar dacă într-un mod mai puțin firesc.

Am revenit în camera mea, am dat jos brățara şi am ascuns-o bine. Îmi va lua ceva timp să înțeleg ce s-a întâmplat... Ceea ce conteaza însă e că i-am putut ajuta pe cei doi bătrâni...

Mă simt bine, dar ciudat. Am trăit clipe magice, stranii. Cu siguranță, îmi voi păstra promisiunea. Magia, misterul, supranaturalul există... Cu adevărat.

Adina Niculea, Clasa aVII-a H Prof.coordonator Gica Dumitru
















,

Imagini de la festivitatea de premiere a concursului "Jocurile olimpice în imaginația copiilor"


ECO-ATITUDINE = RESPONSABILITATE,INFORMAÞIE, ACÞIUNE

Un obiectiv important al şcolii noastre este să realizăm conștientizarea și

educarea ecologică a elevilor, determinându-i să adopte o atitudine eco-responsabilă, prin implicarea în numeroase concursuri, campanii şi proiecte ecologice naționale importante.

Astfel, în ultimii ani şcolari, rezultatele acestor campanii ecologice nu au întârziat să apară, unitatea noastră de învățământ obținând, prin elevii săi, numeroase premii importante.

În semestrul al II-lea al anului şcolar trecut, în cadrul campaniei baterel și lumea non-e, campanie a Asociației Environ în parteneriat cu SNRB, concurs de eseuri/desene, concurs de proiecte, concurs de colectare de DEEE-uri și baterii uzate, două dintre elevele clasei a III-a B, boştină lavinia şi obicean Milena, coordonate de către prof. Banc Mihaela, au obținut Premiul I naţional. Ele au participat la Gala de decernare a premiilor de la Bucureşti, fiind recompensate cu diplome şi cu câte o tabletă.

Ne mândrim cu astfel de elevi şi sperăm să fie un exemplu şi pentru colegii lor!

Prof. Mihaela BANC

„Carte frumoasă, cinste cui te citeşte”În lumea de azi tot mai mult se vorbește despre

dispariția cărții scrise pe hârtie și despre faptul că lectura nu mai este o activitate constantă în rândul elevilor, observându-se o adevărată opoziție a copiilor pentru textul scris pe hârtie, pentru lectură ca activitate, făcută pentru umplerea utilă și plăcută a timpului liber.

Cert este că activitatea de lectură formează atât mintea cât și sufletul copilului, fiind, după părerea cadrelor didactice, necesară, utilă, cu importante valențe formatoare.

Proiectul carte frumoasă, cinste cui te citește este gândit pentru resuscitarea interesului elevilor noștri pentru lectură, dar și pentru a conștientiza părinții de necesitatea acestei activități în familie.

Obiectivele proiectului sunt:La nivel macro: nevoia societății actuale,

excesiv digitalizate de a se întoarce la valorile ei clasice, propagate prin cărți tipărite, pentru

cristalizarea propriei identități. La nivel micro: criza de identitate culturală

a populației școlare care nu își mai satisface prin lectură nevoia intelectuală, morală și emoțională.

Proiectul este realizat de către elevii școlii noastre, coordonați de cadrele didactice, în colaborare cu Asociația „Împreună pentru copii”; Inspectoratul Județean Timiș; Casa Corpului Didactic Timișoara; Universitatea de Vest Timișoara; Primăria Municipiului Timișoara.

Activitățile propuse sunt:ACTIVITATEA 1 - Să citim împreună – activităţi

comune părinţi-copiiFiecare elev împreună cu un părinte vor citi

o carte și în decurs de o săptămână vor realiza un jurnal mai inedit al lecturii, folosind mijloace creative de exprimare, cum ar fi: tablouri, schițe, filmulețe, fotografii, vizite, excursii, poezii, cântece. Produsele activității comune a elevilor

Steaua PolarãSteaua Polarã 2525cu părinții vor fi prezentate într-o expoziție și o masă rotundă, iar exemplele de bună practică vor fi publicate în revista și pe site-ul școlii.

ACTIVITATEA 2 - Din vârful peniţei – concurs de poezii şi eseuri

Elevii care participă la concurs își aleg o carte dintre cele puse la dispoziție și au 30 min ca să citească ceva, iar pe baza celor citite să realizeze o creație – poezie sau eseu la alegere – cât mai originale. Cele mai reușite creații vor fi publicate într-o ediție specială a revistei școlii și vor primi ca premii cărți.

ACTIVITATEA 3 - Carte, cultură, civilizaţie – simpozion

În cadrul simpozionului se vor prezenta cercetări și studii de caz realizate de elevi sub îndrumarea cadrelor didactice, pentru a scoate în evidență modul în care cărțile clasice ale literaturii au influențat cultura și civilizația noastră. Modalitățile de evaluare: compuneri, studii de caz, planșe, fotografii, albume, pliante, reportaje, articole care vor fi incluse în cartea simpozionului.

ACTIVITATEA 4 - Sunt un mic bibliotecar – voluntariat la biblioteca şcolii

Elevii selectați pentru această activitate vor primi un anumit număr de cărți (în funcție de disponibilități) și câte un grup de 10 colegi (care poate crește ca număr) pe care vor trebui să îi încurajeze să citească oferindu-le cărți și verificându-le periodic activitatea. La finalul perioade, cei mai harnici bibliotecari și cititori vor putea păstra o parte din cărți drept recompensă și vor putea intra in clubul „Sunt bibliotecar voluntar”, care își va desfășura activitatea lunar la biblioteca școlii.

ACTIVITATEA 5 - Cartea mea cu imagini – concurs de ilustraţii pentru cărţi

Pe baza lecturilor și a activităților realizate până acum, elevii participanți la concurs vor prezenta cărticele confecționate de ei prin care să ilustreze o operă literară clasică, cu sau fără textul aferent. Produsele activității vor fi expuse într-o expoziție permanentă în școală, ir cei mai merituoși dintre elevi vor primi cărți.

ACTIVITATEA 6 - În căutarea unei cărţi – expoziţie de carte veche

Pentru realizarea acestei expoziții care să evidențieze evoluția cărții de-a lungul timpului, elevii vor fi îndemnați să caute în afara școlii

(acasă, la vecini, la bunici, la cunoscuți) cărți vechi ale scriitorilor români. Realizarea unor expoziții tematice și pe autori, pliante, panouri.

ACTIVITATEA 7 - Vacanţa din carte – program de lecturi suplimentare pentru vacanţă

Elevii care se vor înscrie la această activitate vor primi o listă cu propuneri de lectură și un program de citire sub forma unui jurnal care va fi completat pe măsură ce cărțile propuse vor fi citite. Cadrele didactice responsabile de fiecare clasă, vor verifica la întoarcerea din vacanță, modul în care jurnalele de lectură au fost completate. Cele mai complete vor fi premiate.

Pe parcusul proiectului elevii vor realiza și o serie de produse: fotografii, schițe, desene, filmulețe, poezii, cântece inspirate din lectura comună elevilor cu prinții lor; poezii și eseuri realizate de elevi în cadrul concursului de creație; planșe, pliante și fotografii care evidențiază relația dintre carte cultură și civilizație; fișe de distincții „Sunt bibliotecar voluntar” si 500 de fișe de lectură; cărticele cu ilustrații realizate de elevi; cărți colectate de elevi pentru biblioteca școlii; jurnale de lectură complete

În urma implementării proiectului se așteaptă următoarele rezultate:

* La nivelul individului: producerea unor schimbări atitudinale și comportamentale față de cultura cărții, ca mijloc de educație și autoeducație, materializate în creșterea numărului de cititori cu 30%, iar a cărților împrumutate cu 50%.

* La nivelul instituției școlare: un număr sporit de elevi înscriși în baza de date a bibliotecii din școală, ca cititori activi;

La nivelul comunității: valorificarea exemplelor de bună practică pentru crearea unei culturi a cărții ca mijloc de educare.

Responsabil de proiect, Luminiþa ToMuÞa

notăProiectul nostru a fost apreciat în cadrul

Campaniei „Lăsați-mă să învăț” al Fundației „Mereu aproape”, obţinând un grant în valoare de 6314,04 lei, materializat în 804 volume din literatura română, parte din ele intrând în biblioteca şcolii, iar celelalte fiind acordate elevilor care s-au remarcat în activităţile din cdrul proiectului.


Cum îmi încurajez copilul să citească?Sfaturi pentru părinţi

Cum desprinzi un prichindel de ecranul televizorului şi îl convingi să ia o carte în mână ca să citească? Sau, şi mai mult, cum îl faci să lase controllerul de la jocul video care îl poartă pe tărâmuri nemaivăzute şi îl bombardează cu imagini fantastice şi sunete şuierătoare, ca să descifreze tainele încuiate între paginile aparent anoste ale unei cărți?

Se spune că o imagine face cât o mie de cuvinte. Dar o mie de cuvinte pot genera o mie de imagini diferite, în funcție de creativitatea şi fantezia celui care le citeşte. Cum le explici celor mici ce bogăție incredibilă aşteaptă să fie descoperită între cele două coperte?

O întrebare esențială a părinților este cum să-i faci pe copii să le placă să citească, un pas esențial în dezvoltarea intelectuală a micuților.

A-i determina pe copii să citească devine din ce în ce mai dificil într-o lume în care calculatorul şi televizorul ne ocupă mai tot timpul pe care îl avem.

Există câteva sfaturi care pot fi luate în considerare pentru a-i determina pe cei mici să citească şi să le facă plăcere în acelaşi timp:

• Citeşte-le cu voce tare. Se aplică nu numai copiilor foarte mici, ci şi copiilor de 8, 9,10 ani. Pe măsură ce cresc, citeşte-le lucruri care să le stârnească interesul şi să fie potrivite vârstei.

• Amenajează un "colț de lectură" într-o cameră, o bibliotecă mică şi o veioză. • Împrăştie cărți peste tot în casă, în sufragerie, în bucătărie. Copiii le vor deschide doar din

pură curiozitate.• Fă-ți ție şi copilului abonament la bibliotecă. Copiilor le place să aibă propriul lor permis

de bibliotecă şi să caute singuri cărți.• Faceți vizite săptămânale la bibliotecă, preferabil în aceeaşi zi a săptămânii de fiecare

dată. Poți să te duci şi când bibliotecile de copii au programate ore speciale de citit poveşti.• Fă-i curioşi. Citeşte o carte care i-ar putea face plăcere şi copilului tău să o citească, şi,

când devine curios, spune-i doar părțile care să-l intrige.• Fă din citit o experiență completă. Dacă citeşte Heidi, de exemplu, găsiți împreună pe

hartă locația geografică şi degustați brânza elvețiană.• Îmbină cititul cu mediile digitale. Înainte de a citi o carte, poți să îi pui micuțului un

documentar despre ea sau despre subiectul cărții. • Îndeamnă-l să-şi confecționeze propria carte. Cumpără mai multe foi goale, pot să fie şi

colorate, lipici şi două catoane mai groase şi faceți împreună o carte în care copilul să-şi scrie propriile poveşti. Sfătuieşte-l să facă şi ilustrații.

• Tu trebuie să îi dai tonul. Nu îi poți pretinde copilului să citească, dacă nici tu nu faci asta. Poți să citeşti ziare, reviste, cărți, doar asigură-te că şi copilul tău observă ce faci.

Treptat, încearcă să îl laşi singur, aşa cum ai procedat şi când a învățat să meargă. • Renunță la prejudecăți. Cărțile copilăriei tale ar putea să nu-i placă copilului tău. Cumpără-i

cărți noi şi "întinereşte bibiloteca".

„Citeşte! Numai citind mereu, creierul tău va deveni un laborator nesfârşit de idei şi imaginaţii.” (Mihai Eminescu)

Prof. Tania SâRBu


Vreme de post, Vreme de milostenieCu toții trăim o perioadă specială în fiecare an, în timpul căreia avem o sfântă datorie, aceea de

a ne strădui să fim mai buni, mai iubitori, mai generoşi, mai răbdători unii cu ceilalți. Este vorba despre sfântul post al Crăciunului, cel care trebuie să îmbine, într-un mod armonios,

pocăința cu milostenia şi fapta bună, la care ne îndeamnă şi Evangheliile duminicilor citite în toate bisericile, atât înaintea, cât şi în timpul acestui post. În această perioadă e necesar să înțelegem că nu este suficientă doar pregătirea noastră sufletească, ci se cuvine să facem şi milostenie, urmând exemplul Sfântului Nicolae, cel atât de drag nouă tuturor. Acum putem învăța să oferim altora, ca semn al iubirii noastre frățeşti, atât daruri spirituale cât şi materiale, din mult – puținul nostru şi chiar atunci când nu am avea nimic de oferit, un cuvânt bun, o mână de ajutor, o încurajare unui om sărac, singur şi deznădăjduit, întristat sau bolnav tot vom putea dărui.

În fiecare an, având sprijinul constant şi necondiționat al conducerii şcolii, prin implicarea unor inimoase cadre didactice a căror responsabilitate este aceea de a sensibiliza copiii din şcoala noastră să inițieze diverse acțiuni sociale, cu scopul ajutorării unor semeni de-ai lor aflați în dificultate, s-a reuşit realizarea unor proiecte foarte frumoase. Astfel, au fost sprijiniți mai mulți copii proveniți din familii defavorizate cu ocazia sărbătorilor de iarnă, care au primit daruri constând în dulciuri, jucării şi rechizite, au fost vizitați copiii bonavi de la Spitalul Louis Ţurcanu, cărora li s-au oferit de către elevii şcolii noastre jucării şi dulciuri, au fost colindați bătrânii din Centrul de zi “Mihail şi Gavril” şi, de asemenea, a fost realizată o expoziție în şcoală, cu obiectele de artizanat confecționate de aceştia. Toate acțiunile noastre nu urmăresc altceva decât dorința noastră de a insipira copiilor creştineasca şi nobila datorie de a dărui.

Şi în acest an, păstrând bunele noastre obiceiuri, am organizat câteva activități caritabile şi anume: un “Târg de Crăciun” în incinta şcolii, de unde au putut fi achiziționate obiecte şi decorațiuni realizate de elevii noştri, cu scopul ajutorării unor copii săraci, o vizită la copiii bolnavi amintiți mai sus cărora le vor fi dăruite de această dată bunuri de igienă personală (scutece), atât de necesare lor şi o alta la Centrul de zi unde vor fi colindați bătrânii de aici.


Tiparul executat la Imprimeria Mirton Timişoara

Colectivul de redacþie:Prof. Gica Dumitru, Prof. Manuela Grecea, Prof. Tania Sârbu, Prof. Simona Birgean, Prof. Emilia VuºcanTehnoredactare computerizatã: Cosmin Onea

ISSN 1584-5966

Pentru toþi cititorii revistei “Steaua Polarã„

UN AN NOU FERICIT!

Târgul de Crăciun a fost gândit, inițial, ca o activitate de 2-3 zile, dar entuziasmul copiilor a fost mare, așa că zi de zi au venit cu noi obiecte decorative confecționate de ei, care au fost valorificate zilnic, pentru că au fost foarte mulți doritori să achiziționeze un obiect cu care să-și împodobească masa sau bradul de Crăciun.

Iată câteva impresii despre Târgul de Crăciun:Am o părere foarte bună despre Târgul care se desfăşoară,

pentru că aşa putem şi noi ajuta mai mulţi copii săraci. (Suciu Patric, cls a II-a C)Este o idee foarte bună, deoarece copiii din şcoala noastră pot să facă o bucurie altor copii

care au nevoie de sprijinul nostru. (Marian Camelia, cls a II-a C)Cu bănuţii pe care îi dăm pe ornamentele de la târg putem face o bucurie de sărbători unor

copii mai puţin norocoşi decât noi. (Covaci Bianca, cls a II-a C)Confecţionând obiecte, dar şi cumpărând de la acest târg, reuşim să aducem bucurie copiilor

în sufletele lor. (Miholca Beatrice, cls a II-a C)

Ne dorim mult, ca toate micile noastre inițiative pe care le avem în vedere a le desfăşura, să producă mari bucurii celor spre care sunt îndreptate, iar nouă să ne ofere satisfacția lucrului bine făcut şi convingerea că am reuşit să ne împlinim datoriile de buni creştini pe care le implică Postul Crăciunului.

Prof. Cristina sas

Date post:	18-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

STEAUA POLARASTEAUA POLARA · M-am înscris în proiect în ideea de a deveni un “mediator”, un...

Documents