PLAN SECTORIAL ADER 2020 CONTRACTOR: STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA SI VINIFICATIE MURFATLAR Obiectivul general: ADESC Contract: 1.1.14./2013 Anul inceperii: 26.11.2013 Anul finalizarii: 10.12.2014 Denumirea proiectului: “Dezvoltarea unui ansamblu de metode şi tehnici de cultivare a viţei de vie în sistem ecologic, cu accent pe valorificarea produselor principale şi secundare rezultate din plantaţiile viticole, în vederea reducerii consumurilor energetice în fermele de semi-subzistenţă” FAZA I : Pretabilitatea fermelor de semi-subzistenţă la sistemul ecologic de cultivare a viţei de vie Persoana de contact (Directorul de proiect): Dr. biolog AURORA RANCA
Transcript
PLAN SECTORIAL ADER 2020CONTRACTOR: STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA SI VINIFICATIE MURFATLAR
Obiectivul general: ADESCContract: 1.1.14./2013Anul inceperii: 26.11.2013 Anul finalizarii: 10.12.2014
Denumirea proiectului: “Dezvoltarea unui ansamblu de metode şi tehnici de cultivare a viţei de vie în sistem ecologic, cu accent pe valorificarea produselor principale şi secundare rezultate din plantaţiile viticole, în vederea reducerii consumurilor energetice în fermele de semi-subzistenţă”
FAZA I : Pretabilitatea fermelor de semi-subzistenţă la sistemul ecologic de cultivare a viţei de vie
Persoana de contact (Directorul de proiect):
Dr. biolog AURORA RANCA
Implementarea unui sistem de cultivare a vitei-de-vie in respect cu buneleconditii agricole si de mediu, care să permita fermelor de semi-subzistențăsa poată face faţă exigenţelor pieţei comune și principiilor PAC 2014-2020.
Identificarea soiurilor de viță de vie cu productivitate și rezistență genetică ridicată, cu pretabilitate pentru viticulture ecologica
OBIECTIVUL PROIECTULUI
REZULTATE PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI
CO:SCDVV
MURFATLAR
P1:ICDVV VALEA CALUGAREASCA
P2:SCDVV BLAJP4:SCDVV IASI
P3:SCDVV BUJORU
OBIECTIVUL FAZEI IPretabilitatea fermelor de semi-subzistenta la sistemul ecologic
de cultivare a vitei de vieActivităţi
(cf. Planului de realizare al proiectului)
Activitatea 1.1.: Studii privind pretabilitatea fermelor de semi-subzistenţă la cultivarea în sistem ecologic aviţei de vie.Obiectivul 1.1. “Baze de date privind pretabilitatea principalelor zone viticole din România lacultivarea în sistem ecologic” cuprinde:Situaţia actuală a fermelor viticole de semi-subzistenţă din judetele Constanta, Prahova, Alba, Galati siIasi, luate in studiu: - ferme cu suprafaţa viticola cuprinsă între 0,5-10 ha.Descrierea podgoriilor Murfatlar, Dealu Mare, Tarnave, Dealu Bujorului si Iasi: scurt istoric, vocaţiapodgoriei și caracterizarea eco-pedo-climatică.
Activitatea 1.2.: Menţinerea biodiversităţii în plantaţiile viticole.Obiectivul 1.2. “Identificarea soiurilor de viţă de vie cu productivitate și rezistenţă genetică ridicată,cu pretabilitate pentru viticultura ecologică” cuprinde:
a. Pretabilitatea soiurilor recomandate pentru podgorie la sistemul ecologic ;b. Descrierea principalelor boli și dăunători din podgorie;c. Rezistenţa soiurilor la factorii climatici, boli și dăunători.
Activitatea 1.3.: Experimentarea producerii in sistem ecologic a materialului saditor viticolObiectivul 1.3. Pregatirea materialului biologic si a serei de altoit
Situaţia actuală a fermelor viticole de semi-subzistenţă din judetele Constanta, Prahova, Alba, Galati si Iasi, luate in studiu: - ferme cu
suprafaţa viticola cuprinsă între 0,5-10 ha.
Fermele semisubzistenta (FSS) sunt, în mod tipic,caracterizate ca fiind mici exploatatii agricolegestionate în familie, asociate cu producţia pentrupropriile nevoi alimentare şi cu un grad scazut departicipare pe piaţă.
În România, se estimează ca aproximativ 95% dinexploatatiile agricole inscrise in Registrul fermelor,intra în categoria fermele de semisubzistenţă. Astfel, sepoate aprecia ca din cei 1,2 milioane de proprietariinscrisi la APIA, un milion de exploatatii agricoleproduc nu numai pentru autoconsum, ci furnizează şiproduse pentru piaţă.
Participarea acestor ferme de semi-subzistenta laaprovizionarea pietei locale este semnificativa atâtcantitativ cât si calitativ. Micii fermieri ofera multedintre alimentele pe care industriile nu le produc. Demulte ori fermele de semisubzistenta sunt percepute cafurnizori de bunuri ecologice şi ca un bun cultural carepoate furniza baza pentru diversificare în specialitatialimentare si agroturism.
Rolul fermelor mici este important si in plan social.Ele asigura mijloacele de existenta pentru o mare partedin populatia rurala. De asemenea importanta lorrezida şi din faptul ca reprezinta o “pepiniera” pentrudezvoltarea viitoarelor ferme comerciale.
Situatia fermelor viticole in functie de marimea exploatatiilor
Monitorizarea factorilor climatici
Evolutia bilantului termic util, insolatiei si precipitatiilor din perioada de vegetatie
Analizând condiţiile ecoclimatice specifice din perioada studiată comparativ cu valorilemultianuale (1991-2010) se constată o sporire a regimului termic, a insolaţiei, precum şio usoara fluctuatie a regimului hidric. Precipitaţiile sunt repartizate neuniform, de obiceiprin ploi torenţiale ce alternează cu perioade lungi de secetă.
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
1991
-201
0
2011
-201
3
1991
-201
0
2011
-201
3
1991
-201
0
2011
-201
3
1991
-201
0
2011
-201
3
1991
-201
0
2011
-201
3
∑tºgºC ∑tºaºC ∑tºuºC ∑ insolatiei din perioada de
vegetatie, (ore)
∑ pp din perioada de
vegetatie, (mm)
Murfatlar
Valea Calugareasca
Blaj
Bujoru
Iasi
Monitorizarea factorilor climatici
0
5
10
15
20
25
30
3519
91-2
010
2011
-201
3
1991
-201
0
2011
-201
3
1991
-201
0
2011
-201
3
1991
-201
0
2011
-201
3CH IHr Ibcv Iar-DM
Murfatlar
Valea Calugareasca
Blaj
Bujoru
Iasi
Evolutia coeficientului hidrotermic, indicelui heliotermic, indicelui bioclimatic viticol si a indicelui de ariditate Martonne
In perioada 2011-2013 indicatorii ecologici cu caracter sintetic au înregistat valoriapropiate sau chiar mai mari faţă de media anilor 1991 – 2010, acestia indicândcondiţii favorabile pentru cultura viţei de vie în toate centrele viticole aflate instudiu.
Monitorizarea factorilor climatici
02000
40006000
Murfatlar
Valea Calugareasca
Blaj
Bujoru
Iasi
IAOe 2011-2013
IAOe 1991-2010
Indicele aptitudinii oenoclimatice 1991-2013
Indicele aptitudinii oenoclimatice (IAOe) creat de Teodorescu Şt. 1978, stabileşte gradul defavorabilitate climatică de care dispune o regiune în vederea obţinerii vinurilor roşii, respectivposibilitatea de a sintetiza antociani în strugure. Valorile acestui indice incadreaza podgoriile studiatein zone cu favorabilitate mare pentru obtinerea vinurilor rosii.
Pretabilitatea soiurilor
recomandate pentru podgorie
la sistemul ecologic
Favorabiltatea deosebită a condiţiilor eco-pedo-climatice din podgoriiile Murfatlar, Dealu Mare, Tarnave,Dealu Bujor, Copou Iasi corespund direcţiei de producţie pentru cultura soiurilor de struguri pentru vinuride calitate superioara (VS), cu denumire de origine controlata (D.O.C.) şi cu trepte de calitate (D.O.C.C.).Direcţiile de producţie statornicite de-a lungul timpului, dezvoltate şi adaptate specificului vocaţiei naturaleale podgoriilor, se cirscumscriu iniţial prin prevederile Legii 67/1991 – a viei şi vinului (pentru producereade vinuri separate albe si separate rosii) în următoarele trei direcţii principale: producerea de vinurisuperioare (VS), cu un minim de 180g/l zaharuri la cules; producerea de vinuri de calitate superioara cudenumire de origine controlata (D.O.C.) cu un continut de 196 si 204 g/l zaharuri la cules, în funcţie decalitate (sec, demisec sau demidulce); producerea de vinuri de calitate superioară cu denumire de originecontrolată şi trepte de calitate respectiv : DOC-CMD (cules la maturitate deplină) cu 204-210 g/l zaharurisau 210-220 g/l în funcţie de soi şi calitatea vinului ; DOC-CIB (cules la înobilarea boabelor) cu minim250g/l zaharuri. Toate aceste direcţii de producţie se realizează atât în cazul soiurilor de vin albe cât şi roşii.
Descrierea principalelor boli si daunatori
Principalele boli care se manifestă în plantaţiile viticole pe rod din podgoriile Murfatlar,
Dealul Mare, Tarnave, Dealul Bujoru si Copou Iasi sunt: mana (Plasmopara viticola),
făinarea (Uncinula necator) şi putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea), iar in ultimii ani boli
ca esca, antracnoza şi cancerul bacterian au luat amploare, punând în pericol sănătatea
butucilor, şi implicit a plantaţiilor. Dintre bolile de nutritie cloroza fero-calcica se
manifesta destul de des la vita-de-vie, in podgoria Murfatlar, deoarece multe soluri
viticole au un continut ridicat de carbonati.
Dintre dăunători, probleme deosebite sunt create de: Lobesia botrana (molia strugurilor)
şi de Colomerus vitis (erinoza vitei de vie).
În cazul combaterii bolilor şi dăunătorilor se fac în acelaşi timp, tratamente complexe
împotriva manei, făinării şi putregaiului cenuşiu, cu toate că în lunile iunie, iulie şi
august boala care ridică probleme deosebite viticultorilor este, de regulă, făinarea.
Rezistenta soiurilor la boli
In podgoria Murfatlar identificam cateva soiuri sensibile la mana, acestea suntChardonnay, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Merlot dintre soiurile de vin siMuscat de Hamburg, Muscat d’Adda si Italia dintre soiuri de masa cultivate.Intensitatea atacului este diferita de la an la an, in functie de conditiileclimatice.
Soiurile de vite nobile recomandate in podgoria Dealul Mare sunt caracterizateprintr-o mare sensibilitate la bolile criptogamice. Cele mai pretabile pentrucultura ecologica sunt soiurile rezistente.
In podgoria Tarnave cele mai sensibile soiuri la atacul de mană suntChardonnay, Fetească regală, Sauvignon şi majoritatea soiurilor pentru struguride masă. Cu rezistenţă destul de ridicată se remarcă soiurile Brumăriu,Radames şi Rubin.
In condiţiile climatice ale Podgoriei Dealu Bujorului pagubele produse demană sunt foarte mari, nu doar în anul in care se manifestă cu intensitate boala,ci şi in anii următori când din cauza slăbirii butucilor, coardele nu sematurizează complet şi îngheaţă peste iarnă.
În condiţii de aplicare a tratamentelor anticriptogamice, in podgoria CopouIasi, au manifestat o rezistenţă mai bună la mană soiurile: Golia, Rieslingitalian, Sauvignon, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Merlot, pentru vinurialbe şi roşii, în timp ce soiurile pentru struguri de masă au prezentat osensibilitate mai mare.
Mana vitei de vie
Rezistenta soiurilor la boli
În podgoria Murfatlar atacul cel mai puternic se produce în faza formare aboabelor de struguri, pentru a asigura o protecţie fitosanitară faţă de făinare suntnecesare, în general, două tratamente înainte de înflorit şi patru tratamente dupăînfloritul viţei de vie. Soiurile cele mai rezistente din podgorie sunt in specialsoiurile de vin rosii: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot si Feteasca Neagra.
Soiurile rezistente din podgoria Dealul Mare au cel mai scazut grad de atac, pecand soiurile de masa Muscat de Hamburg, Victoria si Italia prezinta osensibilitate fata de atacul acestui agent patogen.
Făinarea se manifestă cu frecvenţă destul de scăzută in podgoria Tarnave, înspecial în toamnele lungi, după recoltarea strugurilor şi fără a crea pagubeînsemnate.
Majoritatea soiurilor cultivate in podgoria Dealul Bujoru prezinta o rezistentamoderata fata de atacul fainarii, cele mai sensibile soiuri fiind Babeasca neagrasi Cabernet Sauvignon.
Soiurile rezistente la făinare din podgoria Iasi sunt: soiurile Aligote, Aromat deIaşi, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Cabernet Sauvignon, Feteascăneagră, Pinot noir, prezintă o rezistenţă bună, la polul opus situându-se soiurileFetească albă, Chardonnay, Pinot gris, pentru struguri de vin şi soiurile pentrustruguri de masă Paula şi Chasselas doré.
Fainarea vitei de vie
Rezistenta soiurilor la boli
Cel mai puternic atac de putregai cenusiu din ultimii 10 anii, inregistrat inpodgoria Murfatlar, a fost in anul 2002, atunci cand s-au inregistratprecipitatii abundente in lunile septembrie si octombrie. O rezistenta buna oau soiurile: Merlot, Cabernet Sauvignon, Mamaia, Muscat de Hamburg,Muscat d’Adda si Afuz Ali.
Umiditatea excesiva din perioada de vegetatie creeaza conditii optimedezvoltarii acestui agent patogen. Cele mai sensibile din podgorie DealulMare sunt soiurile de vin albe.
In podgoria Tarnave cele mai sensibile soiuri la atacul de putregai cenuşiusunt: Fetească albă, Chardonnay, Neuburger, iar cele mai rezistente:Brumăriu, Radames, Rubin, Selena, Traminer roz. Făinarea se manifestă cufrecvenţă destul de scăzută, în special în toamnele lungi, după recoltareastrugurilor şi fără a crea pagube însemnate.
Cele mai virulente atacuri inregistrate in podgoria Dealul Bujoru au fost inanii 1997, 2010 si 2013, datorită cantităţiilor mari de precipitaţii cazute înperioada de vegetaţie. Dintre soiurile cultivate cele mai sensibile sunt:Muscat Ottonel, Feteasca alba si Babeasca neagra.
Cele mai sensibile soiuri la atacul putregaiului cenuşiu din podgoria Iasi sunt:Fetească regală, Chardonnay, Pinot gris, Tămâioasă românească, Băbeascăneagră, Merlot şi soiurile Paula şi Chasselas doré pentru struguri de masă.Antracnoza la soiurile de viţă de vie cultivate în podgoria Iaşi se manifestăîntr-o măsură foarte redusă, neproducând pagube în plantaţii.
Putregaiul cenusiu
Rezistenta soiurilor la daunatori
În podgoria Murfatlar, molia strugurilor este an de an dăunătorul cel mai
important al viţei de vie, producând pagube de până la 30-40% din recoltă şi
favorizând în plus şi evoluţia atacului de putregai cenuşiu, în special la
generaţia a III-a. Cele mai afectate soiuri sunt cele cu ciorchinele cu boabe
bătute sau aromate. Dintre acestea se citează soiurile: Pinot gris, Muscat
Ottonel, Chardonnay, Sauvignon, Afuz-Ali şi Muscat Hamburg. Mai puţin
atacate sunt soiurile: Riesling italian, Cabernet Sauvignon, Merlot şi
Cardinal. Erinoza vitei-de-vie înregistrează o frecvenţă scăzută în cadrul
centrului viticol, fiind prezent în proporţie mai mare la via tânără. Astfel că
datorită aplicării corecte a tratamentelor acest atac este ţinut sub control.
În plantaţiile viticole din podgoria Dealul Mare, Tarnave, Dealul Bujoru si
Iasi molia viţei de vie şi păianjenii eriofizi se manifestă cu o frecvenţă destul
de scăzută, fără a atinge pragul economic de dăunare, fapt pentru care
tratamentele pentru combaterea acestora nefiind justificate, toate soiurile
cultivate în acest areal fiind rezistente sau foarte rezistente.
Rezistenţa soiurilor la factorii climatici Adaptabilitatea soiurilor la condiţiile de mediu biotic şi abiotic este unul din factorii
decisivi privind pretabilitatea acestora la adaptarea tehnologiilor de cultura implicitcultura ecologica a vitei de vie. Identificarea corecta a soiurilor cu pretabilitatea ridicatapentru cultura ecologica reduce riscul ca în ani dificili din punct de vedere climaticgenerarea pierderilor de producţie semnificative.
In podgoria Murfatlar si Dealul Bujoru brumele si ingheturile tarzii de primavara pot sasurvina in perioada: sfarsitul lunii martie, inceputul lunii mai, provocand distrugereapartiala si totala a lastarilor tineri. Practic organele verzi sunt sensibile la frig si ger,incepand cu -1°C. In ultimii ani pe fondul temperaturilor excesiv de ridicate, asociat cuseceta pedologică şi atmosferică prelungită, soiurile manifesta tendinţa de a intra foartetimpuriu în pârgă (sfârşitul lunii iulie - începutul lunii august), fenomen cauzat detemperaturile foarte ridicate ale aerului şi mai ales de valorile extreme care depăşescfrecvent 30 °C. Fenomenul se accentuează când intervine şi deficitul hidric. Insamajoritatea soiurilor cultivate prezinta o buna rezistenta la seceta, regimul termic eficacemai mare decat media multianuala avand efecte benefice asupra calitatii, prin acumulareasi concentrarea zaharurilor din struguri.
In podgoria Dealul Mare soiurile de vite nobile recomandate sunt caracterizate prin omare sensibilitate la bolile criptogamice. Cele mai pretabile pentru cultura ecologica sunt“soiurile rezistente (artizanale, de agrement).
Plantaţiile de vii din podgoria Târnave sunt frecvent afectate de temperaturile scăzute dintimpul iernii, temperaturi care coboară adesea sub limita de rezistenţă a viţei de vie.
Din analiza temperaturilor minime absolute situate sub limita de rezistenţă la îngheţ aviţei de vie s-a constatat faptul că în podgoria Iaşi s-au înregistrat temperaturi foartescăzute, între – 25°C şi – 27°C în aer şi între – 30,4°C şi – 35,0°C la suprafaţa solului, cuo frecvenţă de 28 % şi o periodicitate de 3,6 ani. Aceste temperaturi au condus laînregistrarea unor pierderi mari de muguri principali, afectarea lemnului anual şimultianual şi implicit la scăderea producţiei de struguri.
Pretabilitatea soiurilor recomandate pentru podgorie la sistemul ecologic
Soiurile cultivate in cele 5 podgorii aflate in studiu sunt numeroase si foarte variate; dintre soiurile
pentru vinuri albe mari suprafete sunt ocupate cu: Chardonnay, Columna, Feteasca alba, Feteasca regala,
Pregatirea materialului biologic si a serei de altoit
In cadrul fazei I a proiectului 1.1.14 au fost recoltate coardeleportaltori si altoi in vederea executarii lucrarii de altoire.Lucrarea a constat în:
tăierea coardelor la 6-10 cm de la bază, urmată de tăierealegăturilor și tragerea de pe sârmă (pe direcția sârmei fără șocuriși simultan);
fasonarea coardelor portaltoi și tăierea coardelor în butași de maimulte lungimi STAS (1,2,3 – lungimi a câte 100 - 200 bucăți și seetichetează).
fasonarea coardelor altoi, prin suprimarea porțiunilor de la bazăși de la vârf care nu întrunesc condițiile de grosime prevăzute deSTAS (7-12 mm diametru), îndepărtarea porțiunilor necoapte sauvătămate, a copililor și cârceilor, având o lungime de cel puțin 6ochi viabili.Coardele de portaltoi se păstrează la o temperatura optima de 1-30C și umiditate relativă a aerului de 75-85 %.Pregatirea complexului de altoit si fortare a constat inachizitionarea de materiale in vederea renovarii acestuia.
CONCLUZII 1. Micii fermieri ofera multe dintre alimentele pe care industriile nu le produc. De multe orifermele de semisubzistenta sunt percepute ca furnizori de bunuri ecologice şi ca un buncultural care poate furniza baza pentru diversificare în specialitati alimentare si agroturism.Importanta lor rezidă şi din faptul ca reprezintă o “pepinieră” pentru dezvoltarea viitoarelorferme comerciale.2. Comparând datele climatice preliminare sintetizate în urma studiului pe ultimii 3 ani dinperioada 2011-2013 cu cele din ultimii 20 de ani (1991-2010) ce caracterizează mediaecoclimatica a podgoriilor studiate, rezultă că acestea sunt favorabile dezvoltarii vitei de vieatat din punct de vedere termic cât şi în ce priveşte bilantul de iluminare şi precipitaţiile.3. În ceea ce priveşte toleranţa la principalii patogeni (mană, făinare şi putregaiul cenuşiu alstrugurilor) si la conditiile extreme (seceta si ger), soiurile din podgorii au manifestattolerante de la foarte foarte sensibil la foarte rezistent.4. Soiurile pretabile pentru sistemul de cultura ecologic (cu rezistenta mare si moderata laboli si daunatori) in podgoriile luate in studiu sunt - Podgoria Murfatlar: Columna,Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra, Mamaia si Cristina; Podgoria Dealu Mare: CabernetSauvignon, Feteasca neagra, Zweigelt, Victoria, Timpuriu de Pietroasa, Augusta si Tamina;Podgoria Tarnave: Selena, Blasius, Iordana, Neuburger, Pinot gris, Riesling de Rhin,Sauvignon, Traminer roz, Furmint, Muscat Ottonel, Amurg, Pinot noir; Podgoria DealuBujoru: Babeasca gri, Aligote, Sarba, Feteasca neagra, Cabernet Sauvignon; Podgoria CopouIasi: Aligote, Aromat de Iasi, Pinot gris, Cabernet Sauvignon si Pinot noir.5. Caracterizarea eco-pedo-climatica din ultimii ani şi tendinta menţinerii ei ca favorabilăpentru toate speciile de cultură poate fi considerată de perspectivă pentru cultivarea acestoraîn sistem ecologic.
