Prof. dr. Ioan MRCULE (coordonator)
STATELE
Colectivul de autori:
Prof. dr. Ioan MRCULE ◊ Dr. Ctlina MRCULE Florin Ctlin BOGIU ◊
Monica BULAI
tefania BURNAZ ◊ Mihai-Tudor ENCHESCU Stefania DI PUCCHIO ◊
Ioana-Cristina DOBRANICI
Florin GIN ◊ Victor Florentin ILIE Miruna Ana-Maria
SCARLATACHE
ISBN 978-973-0-16211-0
BUCURETI – 2014
Prof. dr. Ioan MRCULE (coordonator)
STATELE
Colectivul de autori:
Prof. dr. Ioan MRCULE ◊ Dr. Ctlina MRCULE Florin Ctlin BOGIU ◊
Monica BULAI
tefania BURNAZ ◊ Mihai-Tudor ENCHESCU Stefania DI PUCCHIO ◊
Ioana-Cristina DOBRANICI
Florin GIN ◊ Victor Florentin ILIE Miruna Ana-Maria
SCARLATACHE
ISBN 978-973-0-16211-0
BUCURETI – 2014
3
Redactare i tehnoredactare: Ioan Mrcule Prefa: Lect. univ. dr.
Mioara CLIUS – Facultatea de Geografie, Universitatea
din Bucureti List autori:
Prof. dr. Ioan Mrcule – Colegiul Naional „I. L. Caragiale“,
Bucureti Dr. Ctlina Mrcule – Institutul de Geografie al Academiei
Române Florin Ctlin Bogiu – Clasa a X-a E Monica Bulai – Clasa a
XI-a I tefania Burnaz – Clasa a XI-a I Mihai-Tudor Enchescu – Clasa
a IX-a D Stefania Di Pucchio – Clasa a XI-a I Ioana-Cristina
Dobranici – Clasa a XI-a I Florin Gin – Clasa a XI-a H Victor
Florentin Ilie – Clasa a X-a E Miruna Ana-Maria Scarlatache – Clasa
a XI-a I
ISBN 978-973-0-16211-0
Autorii aduc mulumirile lor doamnei Specialist economic Mirela
ENCHESCU, preedintele Comitetului de prini, pentru tot sprijinul
acordat în vederea apariiei prezentei lucrri.
Adrese de contact:
[email protected] [email protected]
[email protected]
Cuvânt-înainte (Prof. dr. Ioan Mrcule)
...................................................... 7
Scurt istoric al Uniunii Europene (Prof. dr. Ioan Mrcule)
........................ 8
List de abrevieri i simboluri
.....................................................................
12
Statele Uniunii Europene
.............................................................................
14
Austria
...............................................................................................................
15 Belgia
.................................................................................................................
17 Bulgaria
.............................................................................................................
19 Cehia
..................................................................................................................
21 Cipru
..................................................................................................................
23 Croaia
...............................................................................................................
25 Danemarca
........................................................................................................
27 Estonia
..............................................................................................................
29 Finlanda
.............................................................................................................
31 Frana
................................................................................................................
33 Germania
...........................................................................................................
35 Grecia
................................................................................................................
37 Italia
..................................................................................................................
39 Irlanda
...............................................................................................................
41 Letonia
..............................................................................................................
43 Lituania
.............................................................................................................
45 Luxemburg
.......................................................................................................
47 Malta
.................................................................................................................
49 Marea Britanie
...................................................................................................
51 Olanda
...............................................................................................................
53 Polonia
..............................................................................................................
55 Portugalia
..........................................................................................................
57 România
............................................................................................................
59 Slovacia
..............................................................................................................
61 Slovenia
.............................................................................................................
63 Spania
................................................................................................................
65 Suedia
...............................................................................................................
67 Ungaria
.............................................................................................................
69
Bibliografie selectiv
....................................................................................
71
Lucrarea „Statele Uniunii Europene. Mic enciclopedie“ coordonat
de
Prof. Dr. Ioan Mrcule este un exemplu c în România anului 2014 se
mai scrie din
pasiune pentru geografie. Dincolo de titlul care ne duce spre un
spaiu familiar,
interesul cititorului este provocat chiar de la lectura numelor
autorilor. Acolo
descoper, alturi de coordonator i pe un experimentat cercettor
geograf –
Doamna Ctlina Mrcule –, un grup de elevi minunai care au pit cu
naturalee
i entuziasm din bncile colii direct în lumea tiinei.
În literatura enciclopedic geografic exist numeroase cri care
trateaz
metodic statele Uniunii Europene, dar în paginile ce urmeaz
cititorul va gsi
informaii de ultim or despre aceast construcie politic, economic
i
administrativ. Actualitatea i actualizarea datelor geografice a
fost posibil
tocmai pentru c avem în fa o lucrare structurat, flexibil i
coerent, elaborat
în stilul jurnalismului tiinific, care rspunde întrebrilor
eseniale: cine?, unde?,
cât?, cum?.
Elevii i profesorii din învmântul preuniversitar alturi – de ce nu?
– de
publicul larg, vor gsi în aceste pagini informaii substaniale
despre personalitile
i momentele istorice care au marcat apariia i evoluia acestui
ansamblu regional
dar i o prezentare sintetic a instituiilor cu atribuii de
management în Uniunea
European.
Statele sunt prezentate dup un algoritm clasic în enciclopediile
geografice,
dar impresioneaz densitatea, relevana i varietatea referinelor
oferite. Pentru
fiecare ar sunt enumerate date generale: poziie geografic, vecini,
suprafa,
forma de guvernmânt, srbtoarea naional i importana ei istoric,
limba
oficial, moneda i momentul aderrii la Uniunea European. Valoarea de
resurs
didactic a acestei enciclopedii este dat de corpul de informaii
despre cadrul
fizico-geografic. Acolo, atât elevii cât i profesorii regsesc –
prezentate sintetic –
unitile de relief ale fiecrei ri, date climatice i hidrologice sau
despre asociaiile
biogeografice, soluri, resurse naturale i arii protejate relevante.
Prezentarea este
completat de repere demografice i socio-economice în care datele
statistice ce fac
referire la numrul de locuitori, densitatea medie a populaiei,
structura etnic, pe
medii i confesional, sperana de via, principalele orae, PIB-ul/loc.
sunt
prezentate cu acuratee la nivelul anului 2012. Obiectivele
turistice marcante
6
pentru fiecare ar în parte întresc personalitatea geografic a
fiecrui spaiu din
acest conglomerat etnic, social, economic i politic care este
Uniunea European.
Un element de noutate pe care îl aduce aceast lucrare este
prezentarea
detaliat a capitalelor statelor Uniunii Europene în care se regsesc
informaii
valoroase nu doar pentru geografi ci i pentru istorici, arhiteci,
urbaniti sau
lingviti.
Pentru apariia acestei lucrri autorii au parcurs etape de
documentare,
analiz, selecie i editare, dar toate acestea nu ar fi fost posibile
fr sprijinul
conducerii uneia dintre cele mai cunoscute i respectate instituii
de învmânt
din Bucureti – Colegiul Naional „I. L. Caragiale“ – care are
meritul de a evidenia
performana, perseverena i profesionalismul.
„Statele Uniunii Europene. Mic enciclopedie“ este o lucrare care
trebuie
citit i pstrat! De ce? Pentru c este pentru prima dat când un grup
de elevi
aflai în pragul maturitii empatizeaz cu dragostea profesorului lor
pentru
geografie, las deoparte ultimele gadget-uri i pornesc pe calea
documentrii i
editrii documentelor tiinifice.
Facultatea de Geografie Universitatea din Bucureti
7 februarie 2014
CUVÂNT-ÎNAINTE Actuala lucrare – Statele Uniunii Europene. Mic
enciclopedie –, realizat cu
un grup de elevi din Colegiul Naional „Ion Luca Caragiale“ din
Bucureti (din
clasele a IX-a D, a X-a E, a XI-a H i a XI-a I), se dorete a fi un
instrument de
lucru i o surs de informare pentru colarii din instituia noastr i,
de ce nu, i
din Capital sau chiar din ar. În cadrul su se regsesc prezentate
succint toate
statele membre ale Uniunii Europene i capitalele lor.
La realizarea enciclopediei a fost utilizat o bogat literatur
de
specialitate, semnalat la capitolul Bibliografie selectiv. Dintre
numeroasele
lucrri consultate, cele mai utilizate au fost volumele:
„Enciclopedia statelor
lumii“ (H. C. Matei, S. Negu, I. Nicolae, Edit. Meronia, Bucureti,
2005), „Statele
lumii contemporane“ (. Dragomirescu, R. Sgeat, Edit. Corint,
Bucureti, 2011),
„Statele lumii. Antologie“ (consultant Luca Gabriela, Edit. Steaua
Nordului,
Constana, 1999), „Ghidul statelor membre ale Organizaiei
Internaionale a
Francofoniei“ (coordonator Bianca Simion, Edit. Paco, Bucureti,
2006) i „Statele
pe harta lumii“ (C. Giurcneanu, Edit. Politic, Bucureti, 1983). La
acestea se
adaug numeroase articole publicate de I. Mrcule i Ctlina Mrcule
despre
geografia Europei, iar unele date au fost actualizate prin
utilizarea site-urilor de
specialitate de pe reeaua Internet.
În încheiere, autorii aduc mulumiri conducerii Colegiului Naional
„Ion
Luca Caragiale“ din Bucureti – doamnelor: prof. Andreia Bodea
(director) i prof.
Andreea Popescu (director adjunct) – pentru sprijinul moral acordat
în vederea
realizrii acestei lucrri, precum i doamnei prof. dr. Ctlina erban,
inspector
de geografie în cadrul ISMB, pentru sugestiile oferite în scopul
îmbuntirii
coninutului tiinific.
SCURT ISTORIC AL UNIUNII EUROPENE
Dei ideile realizrii unei uniti europene sunt mult mai vechi1,
originile
Uniunii Europene sunt, îns, strâns legat de distrugerile i
masacrele celui de-al Doilea Rzboi Mondial i de împrirea Europei,
dup încheierea conflagraiei, între est i vest, prin începerea
„Rzboiului Rece”. În consecin, în anul 1949, statele din Occident
creeaz Consiliul Europei.
La 9 mai 1950, Robert Schuman2, ministrul Afacerilor Externe al
Franei, i-a prezentat planul referitor la o cooperare aprofundat i
propunea crearea unei Comuniti Europene a Crbunelui i Oelului
(CECO). La 18 apr. 1951, pornind de la acest „plan Schuman”, ase ri
– Germania de Vest, Frana, Italia, rile de Jos (Olanda), Belgia i
Luxemburg – au semnat un tratat prin care urmreau ca plasarea
produciei de crbune i oel s fie realizat de o autoritate comun.
Scopul acestui demers era i acela de a „controla” producia de
armament i implicit de a preîntâmpina declanarea unui nou rzboi
mondial.
La 25 mart. 1957, datorit succeselor obinute în cadru CECO, prin
semnarea Tratatului de la Roma, cele ase state membre i-au extins
cooperarea i la alte sectoare economice i au creat Comunitatea
Economic European (CEE)3. Obiectivul principal al CEE a fost acela
de a crea o pia comun, care s asigure, între rile membre, libera
circulaie a persoanelor, mrfurilor i serviciilor.
În 1968, prin eliminarea tuturor taxelor pe importuri dintre cele
ase state s-a realizat unirea vamal, iar în 1979 au avut loc
primele alegeri directe pentru Parlamentul European4.
1 În 1310, juristul regelui Filip al IV-lea cel Frumos (1285-1314),
Pierre Dubois (1255-1321), sugereaz instituirea unei republici a
cretinilor; în 1693, William Penn propune înfiinarea unui parlament
european; în 1849, scriitorul Victor Hugo pledeaz pentru crearea
„Statelor Unite ale Europei”; în 1923, fondatorul micrii
paneuropene, contele austriac Richard Nikolaus Condenhove-Kalergi
(1894-1972), propune înfiinarea „Statelor Unite ale Europei” .a. 2
Jean-Baptiste Nicolas Robert Schuman (1889-1963) este considerat,
alturi de Jean Monnet (1888-
1979), unul dintre prinii fondatori ai Uniunii Europene. Om de stat
francez, a fost numit în mai multe rânduri ministru i a îndeplinit
de dou ori funcia de preedinte al Comitetului de Minitri al Franei.
Între 1958 i 1960, a fost preedinte al Parlamentului European. 3
Tratatul a intrat în vigoare la 1 ian. 1958.
4 Parlamentul European, considerat vocea poporului, adopt legile
europene împreun cu
Consiliul Uniunii Europene, având „rolul de a realiza o inspecie
democratic i de a dezbate public toate aspectele legate de
activitatea UE” (Agenda Europa 2010-2011, 2010, p. 8).
Reprezentanii în Parlament sunt alei o dat la cinci ani i au drept
de vot toi cetenii Uniunii Europene. Reuniunile parlamentarilor au
loc la Strasbourg (Frana) i, mai rar, la Bruxelles (Belgia).
Membrii Parlamentului European nu formeaz grupuri în funcie de
statele membre, „ci grupri transnaionale care reflect convingerile
lor politice” (Agenda Europa 2010-2011, 2010, p. 8).
9
Rând pe rând, la CEE au aderat i alte state: Danemarca, Irlanda i
Marea Britanie, la 1 ian. 1973; Grecia, la 1 ian. 1981; Portugalia
i Spania, la 1 ian. 1986.
La 7 febr. 1992, a fost semnat Tratatul de la Maastricht (Olanda),
privind Uniunea European (UE)5, intrat în vigoare la 1 ian. 1993.
Acesta stabilea reguli clare care vizau: moneda unic, politica
extern i de securitate comun (PESC), cooperarea în domeniul
justiiei i afacerilor interne.
Numai între 1986 i 1993, au fost adoptate peste 200 de texte
legislative6 care aveau menirea de a asigura funcionalitatea pieei
unice i ale celor patru liberti asociate acesteia (libera circulaie
a mrfurilor, a serviciilor, a persoanelor i a capitalurilor).
La 26 mart. 1995, a intrat în vigoare Acordul Schengen7 în Belgia,
Frana, Germania, Luxemburg, Olanda, Portugalia i Spania. Conform
acestui acord, cetenii de orice naionalitate pot cltori între
aceste state fr s fie nevoii s prezinte, la grani, paaportul. Pân
în prezent, în spaiul Schengen au intrat 22 de state UE8.
În 1997 a fost semnat Tratatul de la Amsterdam (Olanda), care a
dezvoltat politica extern i de securitate comun i politicile
privind protecia social i de ocupare a forei de munc, iar în 2001 a
fost semnat Tratatul de la Nisa (Frana), prin care s-a realizat o
reform a instituiilor UE i s-au consolidat drepturile fundamentale,
cooperarea juridic în domeniul penal i securitatea i aprarea.
În 2002, în unele state membre a fost pus în circulaie euro (în
monede i bancnote), monedele naionale fiind scoase treptat din
circulaie. În prezent, euro a fost adoptat de 18 ri membre UE:
Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Frana, Germania, Grecia,
Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia,
Spania, Slovenia i Slovacia.9
Pentru eficientizarea i democratizarea UE, în 2007 a fost semnat
Tratatul de la Lisabona (Portugalia), intrat în vigoare în anul
2009. Tratatul d mai mult putere Parlamentului European,
parlamentelor naionale i cetenilor i sporete capacitatea UE de a
aciona la nivel mondial (Agenda Europa 2010-2011, 2010, p.
6).
5 Oficial, acum denumirea de „Comunitate European” a fost înlocuit
cu cea de „Uniune
European”. 6 Reglementri comerciale, fiscale, privind calificrile
profesionale etc.
7 Printre regulile-cheie adoptate în cadrul Acordului Schengen se
evideniaz: „desfiinarea
verificrilor asupra persoanelor la frontierele interne; un set
comun de reguli privind persoanele care traverseaz frontierele
externe ale statelor membre ale UE; armonizarea condiiilor de acces
i a regulilor privind vizele pentru ederile scurte; cooperarea
poliieneasc sporit (inclusiv drepturile de supraveghere i urmrire
transfrontalier); o mai strâns cooperare juridic bazat pe un sistem
de extrdare mai rapid i pe transferul puterii în aplicare a
sentinelor în cazul infraciunilor; înfiinarea i dezvoltarea
Sistemului de Informaii Schengen (SIS)” (Spaiul Schengen i
cooperarea –
http://europa.eu/legislation_summaries/justice_freedom_security/...).
8 Dintre statele UE, pe lâng cele 7 precizate mai sus, în spaiul
Schengen au mai intrat: Austria,
Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Letonia,
Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia i Ungaria. Lor
li se adaug Elveia, Islanda, Liechtenstein i Norvegia, state
europene dar neintegrate în UE. 9 În urma unor acorduri, la zona
euro au aderat i patru state nemembre UE: Andorra, Monaco,
San Marino i Vatican.
10
Începând din anul 1995, pân în prezent, la UE au mai aderat 16
state – Austria, Finlanda i Suedia, la 1 ian. 1995; Cehia, Cipru,
Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia i
Ungaria, la 1 mai 2004; Bulgaria i România, la 1 ian. 2007; Croaia,
la 1 iul. 2013 –, numrul rilor membre ajungând la 28. De asemenea,
5 state au statut de candidat (Islanda, Macedonia, Muntenegru,
Serbia i Turcia), iar alte 3, de potenial candidat (Albania, Bosnia
i Heregovina i Kosovo).
Alturi de Parlamentul European, la buna funcionare a UE mai
contribuie:
Consiliul European10, care înseamn conducerea politic, Consiliul
Uniunii Europene11, considerat vocea statelor membre, Comisia
European12 (sau interesul
10
De circa patru ori pe an, conductorii politici din statele membre
UE se întâlnesc la Bruxelles unde dezbat problemele importante i
asigur orientarea general a UE. 11 Cu sediul la Bruxelles,
Consiliul Uniunii Europene adopt ori respinge propunerile de noi
legi.
Este locul în care guvernele naionale, prin minitrii responsabili,
discut subiecte legate de finane, agricultur, transporturi etc.
Deciziile se pot lua cu o majoritate a membrilor, statele mai mari
având un numr mai mare de voturi.
11
comun), Curtea European de Justiie13, care indic statul de drept, i
Curtea European de Conturi14 – care se ocup cu valorificarea
eficient a banilor.
Alturi de deviza „Unitate în diversitate”15, simbolurile UE sunt:
Drapelul, format din 12 stele (galbene) aezate sub form de cerc pe
un fundal albastru16, imnul (bazat pe un preludiu al „Odei
Bucuriei”, Simfonia a IX-a a lui Ludwig van
Beethoven), Ziua Europei (9 mai, dat ce marcheaz aniversarea
Declaraiei Schuman) i moneda unic – euro17.
Prof. dr. Ioan Mrcule
12
Considerat braul executiv al UE, Comisia European, cu sediul la
Bruxelles, este singura instituie a UE care poate propune legi noi.
Aceste legi sunt votate de Parlament i de Consiliul Uniunii
Europene. Guvernele statelor membre care nu aplic legile corect i
nu respect regulile UE, pot fi date de ctre Comisia European în
judecat la Curtea European de Justiie. 13
Curtea European de Justiie, cu sediul la Luxembourg, asigur în
cadrul UE interpretarea corect i uniform a legilor, iar deciziile
sale sunt definitive. Instituia este format din câte un judector
din fiecare stat membru. 14
Instituia verific conturile Comisiei Europene i public anual un
raport. Are sediu la Luxembourg. Bugetul UE este asigurat din trei
surse: a) 0,37% din venitul brut al fiecrei ri membre, b) din
resurse proprii tradiionale (predominant taxe vamale de import
aplicate productorilor provenind din afara UE) i c) dintr-un
procent din taxa pe valoare adugat
(http://europa.eu/about-eu/basic-information/money/revenue-income/index_ro.htm).
15
Deviza a fost adoptat la 4 mai 2000, iar în anul 2004 a fost tradus
în 24 de limbi oficiale. 16
Numrul stelelor simbolizeaz perfeciune, cercul descris de acestea
indic unitatea, iar albastrul reprezint vestul. 17
Reprezentarea grafic a monedei euro (€) a fost inspirat de litera
greceasc epsilon (Ε) i face legtura între leagnul civilizaiei i
democraiei cu prima liter din cuvântul Europa, iar cele dou linii
din simbol reprezint un indicator al stabilitii monetare.
12
LIST DE ABREVIERI I SIMBOLURI adânc. = (înainte sau dup o
cifr)
adâncime agl. urb. = aglomeraie urban alt. = (înainte sau dup o
cifr)
altitudine apr. = aprilie Arh. = (urmat de un nume propriu)
arhipelag aug. = august Baz. = (urmat de un nume propriu)
bazin cca. = circa Col. = (urmat de un nume propriu)
colin Cul. = (urmat de un nume propriu)
culoar Dl. = (urmat de un nume propriu)
dealurile dec. = decembrie Depr. = (urmat de un nume propriu)
depresiune $ = dolari SUA d.Hr. = dup Hristos E = est etc. =
etcetera € = euro f.a. = fr an feb. = februarie G. = (urmat de un
nume propriu) golf o = (înainte de o cifr) grade oC = grade Celsius
ha = hectare ian. = ianuarie Imp. = (urmat de un nume
propriu)
imperiu Ins. = (urmat de un nume propriu)
insul
I-le = (urmat de un nume propriu) insulele
iul. = iulie iun. = iunie î.Hr. = înainte de Hristos km = kilometru
km2 = kilometru ptrat L. = (urmat de un nume propriu) lac ‰ = la
mie % = la sut lat. = latitudine loc. = (urmat de un nume
propriu)
locuitori long. = longitudine lung. = (înainte sau dup o
cifr)
lungime M. = (urmat de un nume propriu)
mare mart. = martie Mas. = (urmat de un nume propriu)
masiv max. = maxim m = metru mil. = milioane ’ = minute Mt. =
(urmat de un nume propriu)
munte M-ii = (urmat de un nume propriu)
munii nov. = noiembrie N = nord NE = nord-est NV = nord-vest Oc. =
(urmat de un nume propriu)
ocean oct. = octombrie ONU = Organizaia Naiunilor Unite
13
Pen. = (urmat de un nume propriu) peninsul
Pod. = (urmat de un nume propriu) podi
PIB = produs intern brut ” = secunde sept. = septembrie sec. =
secol S = sud SE = sud-est Str. = (urmat de un nume propriu)
strâmtoare SV = sud-vest .a. = i alii/i altele
supr. = (în text, înainte sau dup o cifr) suprafa
t = ton UNESCO = United Nations
Education, Science and Culture Organization/Organizaia Naiunilor
Unite pentru Educaie, tiin i Cultur
UE = Uniunea European vf. = vârf V = vest vulc. = vulcan
14
DATE GENERALE Poziia geografic: Europa Central,
la 48-49° lat. N i 10-17° long. E; Vecini: Germania - NV (784
km),
Cehia - N (362 km), Slovacia - NE (91 km), Ungaria - E (366 km),
Slovenia - SE (300 km), Italia - SV (430 km), Liechtenstein - V (35
km), Elveia - V (164 km);
Suprafaa: 83.871 km2; Forma de guvernmânt: republic
semi-prezindenial, stat federal;
Srbtoarea naional: 26 oct. (aniversarea adoptrii Legii
Constituionale, în 1955);
Limba oficial: germana; Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru UE:
1995.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief:
predominant montan (62% muni: M-ii Alpi – Alpii Orientali Centrali,
Alpii Calcaroi de Nord i Alpii Calcaroi de Sud), coline
(Oberösterreich, prelungire a Pod. Boemiei, în NV i Styriei în SE)
i câmpie în E (Depr./Bazinul Vienei, parte a Câmp. Panonice); alt.
max.: 3.797 m, în vf. Großglockner (M- ii HoheTauern/Tauern Înali
din Alpii Orientali);
Clima: temperat-continental (cu nuane impuse de altitudine i
orientare); temperatura medie multianual: 10,7oC (0,5oC în ian. i
20,5oC în iul.), iar precipitaiile medii anuale: 700 mm, în
regiunile joase, i peste 2.000 mm, în regiunile montane
înalte;
Hidrografia: ape curgtoare (Dunrea/Donau, Inn, Enns, Salzach, Gail,
Leitha, Drau/Drava, Mur, Raab, Morava), lacuri glaciare – Atersee,
Constana/Bodensee (adânc. max. 252 m, supr. 540 km2; parial în
Germania i Elveia), Wörther – i tectonice – Neusiedler (adânc. max.
1 m, supr. 320 km2; parial în Ungaria, cca. 20%);
Asociaii biogeografice: pdure de foioase, pduri de conifere (la
peste 1.200 m alt.), pajiti alpine (în regiunile înalte) i step (în
câmpie);
Soluri (clase/tipuri): luvisoluri, cambisoluri, spodisoluri;
Resurse naturale: petrol, lignit, zinc, minereu de fier, sare,
lemn, potenial hidroenergetic;
Arii protejate: parcuri naionale (Buchenberg, Falkenstein, Gesäuse,
Neusiedler See- Seewinkel, Thayatal, Ötscher- Tormäuer, Hohe
Tauern, Alpii Calcaroi/Kalkalpen, Lunca Dunrii).
16
100,8 loc./km2; Structura etnic: austrieci - 81,1%,
iugoslavi - 7,0%, turci - 4,0%, nespecificai - 7.9%;
Structura confesional: romano- catolici - 73,6%, protestani - 4,7%,
musulmani - 4,2%, ortodoci - 2,2%, alii i nereligioi - 15,3%;
Bilanul natural: 0,1‰; Populaia urban: 68%; Sperana de via: 81,03
ani;
Capitala: Viena/Wien; Principalele orae: Graz, Salzburg,
Linz, Innsbruck, Klagenfurt, Weles, Villach;
PIB/loc.: 41.908 $; Obiective turistice: Ghearul
Kitzsteinhorn, L. Zeller, Palatul Schönbrunn, Palatul Hofburg,
Catedrala Sf. tefan i Parcul Prater (Viena), Domul Sf. Iacob
(Innsbruck), Biserica Parohial (Tirol), Catedrala gotic de sec. XV
i Casa Landului (Graz), Castelul Hohensalzburg de sec. XI-XVI i
palatele Hellbrunn de sec. XVI i Mirabell de sec. XVIII
(Salzburg).
Viena (Vindobana, în perioada roman), ora în NV Câmp. Panonice, are
nucleul vechi situat pe terasa de 10-16 m a râului Wien, la
confluen cu un bra al Dunrii, la 48o12’31” lat. N i 16o22’21” long.
E. Ca urmare a evoluiei în etape – reedin a Sfântului Imp. Roman de
Naiune German (1438-1806), reedin arhiepiscopal (1469), reedin
imperial a Casei de Habsburg (1556), capital a Imp. Austro-Ungar
(1867-1918) etc. –, morfostructura urban prezint un pronunat
caracter concentric. În partea central se afl oraul vechi, iar spre
exterior se succed zone rezideniale i de servicii. La periferie, pe
axele de circulaie sunt zone industriale, care cumuleaz cca. 30%
din producia industrial a Austriei (electronic i electrotehnic,
aparatur de msur i control, optic fin, farmaceutic etc.). În Viena
sunt gzduite mai multe sedii ale unor instituii internaionale
(Ageniei Internaionale pentru Energie Atomic, Organizaiei Naiunilor
Unite pentru Dezvoltare Industrial, Organizaiei rilor Exportatoare
de Petrol .a.) i sunt organizate numeroase conferine, congrese i
reuniuni. În prezent, oraul este constituit din 23 de cartiere,
care se întind pe 414,9 km2 (din care 19,4 km2 reprezint parte
acvatic), i numr 1.731.200 loc. (1.984.000 loc. în agl.
urb.).
17
DATE GENERALE Poziia geografic: V Europei, la 50-
51o lat. N i 3-6o long. E; Vecini: Luxemburg - SE (148 km),
Germania - E (167 km), Olanda - N (450 km), Frana - SV i V (620
km); ieire la M. Nordului - NV (66,5 km);
Suprafaa: 30.528 km2; Forma de guvernmânt: monarhie
constituional, stat federal; Srbtoarea naional: 21 iul.
(aniversarea depunerii jurmântului de ctre Leopold I ca rege
constituional, în 1831);
Limbi oficiale: flamanda (olandeza), franceza (valona) i
germana;
Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru UE: 1957.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief: câmpii
în NV, dealuri în centru, podiuri în S i E (Ardenni/Ardennes,
Condroz); alt. max.: 694 m, în vf. Signal de Botrange (Mas.
Ardenni);
Clima: temperat-oceanic (blând i umed; temperatura medie
multianual: 8-10oC, iar precipitaiile medii anuale: 700- 1.000
mm);
Hidrografia: ape curgtoare (Meuse/Mass, Escaut/Schelde,
Senne, Leie/Lys, Sambre, Ourthe, Amltéve, Dender), lacuri (La Plate
Taille, Schulensmeer);
Asociaii biogeografice: pdure de foioase;
Soluri (clase/tipuri): luvisoluri, cambisoluri;
Arii protejate: Bruyères de Kalmthout, Lesse, Lomme, Blaukaart,
Hautes Fages-Eifel, Genk.
REPERE DEMOGRAFICE I SOCIO-ECONOMICE
loc./km2; Structura etnic: flamanzi - 58%,
valoni - 23%, germani - 1%, alte etnii (italieni, olandezi, turci
.a.) - 9%;
Structura confesional: romano- catolici - 87,9%, islamiti - 2,5%,
protestani - 1%, alte religii - 8,6%;
Bilanul natural: 0,4‰; Populaia urban: 97,4%; Sperana de via: 80
ani; Capitala: Bruxelles/Brussels; Principalele orae:
Gand/Gent,
Anvers/Antwerpen, Namur,
din Bruxelles/Brussels (Grote Markt/Grand Place), Ansamblul
Béguinages flamands, Catedrala Notre Dame din Tournai,
Turnurile înalte cu ceas (Beffrois/Belfriede), Catedrala
Saint-Bavon din Gent, Canal du Centre, Centrul istoric din
Bruges/Brugge, staiunile de la M. Nordului (Knokke-Heist, Ostede,
Blankenberge), Parcul Naional Hautes Fagnes.
Bruxelles/Brussels (în valon), capitala Belgiei, este cel mai mare
centru urban al rii, situat în S. Câmp. Flandrei, pe râul Senne, la
50o50’48” lat. N i 4o21’9” long. E. Vechi centru comercial i al
produciei de postavuri, în prezent ocup o supr. de 32,61 km2 i numr
cca. 160.000 loc. În cadrul structurii urbane se disting: „Oraul de
Jos”, situat în lunca râului Senne, cu industrie diversificat
(utilaje electrotehnice, maini, textile etc.), bazine portuare
(legtura cu M. Nordului se realizeaz printr-un canal navigabil),
antrepozite etc., i „Oraul de Sus”, alctuit din zone rezideniale,
uniti administrative, tiinifice i culturale (Université Libre i
Conservatoire Royal – de limb francez –, Vrije Universiteit i
Koninklijk Conservatorium – de limb neerlandez –, Academia Militar
.a.). De form relativ circular, în nucleul oraului se gsete Grand
Place, cu o important activitate comercial. Bruxelles gzduiete mai
multe sedii ale UE – Consiliului European, Consiliului Uniunii
Europene i Comisiei Europene – i Organizaiei Tratatului
Atlanticului de Nord.
19
Pen. Balcanice), la 41-44o lat. N i 22-28o long. E;
Vecini: Turcia - SE (240 km), Grecia - S (494 km), Macedonia - SV
(148 km), Serbia - V (318 km), România (631,3 km); ieire la M.
Neagr - E (354 km lung. Liniei de coast);
Suprafaa: 110.879 km2; Forma de guvernmânt: republic
parlamentar; Srbtoarea naional: 3 mart.
(aniversarea eliberrii de sub dominaia otoman, în 1878);
Limba oficial: bulgara; Moneda: 1 leva = 100 stotinki; Membru UE:
2007.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief: variat
alctuit din muni – Balcani/Stara Planina i Sredna Gora (în partea
central); Rodopi, Pirin i Rila (în S i SV) −, podiuri – Prebalcanic
(în partea central-nordic) i Ludogorie (în NE) − i câmpii – Tracic
Superioar/Mariei (în partea central-estic) i Câmp. Dunrii (în N);
rmurile sunt articulate, cu golfuri (Varna i Burgas) i capuri
(Kaliakra, Emine .a.); alt. max. 2.925 m, în vf. Musala (M-ii
Rila);
Clima: temperat-continental, în N, i mediteranean, în SE,
temperaturi medii anuale: 10,5-
13,5oC (ian.: -1...-2,5C i iul.: 21-
24,5C), iar precipitaiile medii anuale: 450-700 mm;
Hidrografia: ape curgtoare (Dunrea/Dunav (cu afluenii Tibrita,
Ogosta, Iskr, Osm, Iantra, Lom .a.), Maria (cu Topolnia, Tundja,
Arda), Mesta
i Struma i lacuri naturale (Batak, Despot, Georgi Dimitrov, L.
Îngheat a.) i antropice (Arda, Iskr, Batak .a.);
Asociaii biogeografice: pduri de foioase i pduri de conifere, în
regiunile muntoase, silvostep i step, în NE, i pduri de foioase în
amestec cu vegetaie mediteranean, în SE;
Soluri (clase/tipuri): luvisoluri, cambisoluri, cernoziomuri;
Resurse naturale: bauxit, plumb, cupru, zinc, crbuni, lemn,
potenial hidroenergetic, soluri fertile;
Arii protejate: 11 parcuri naturale, trei parcuri naionale i
numeroase rezervaii naturale (Pirin - supr. 40.332 ha, Parcul
Naional Central al Balcanilor - supr. 71,7 ha, Rila, Roussensky
Lom, Srebrna - supr. 600 ha, Rezervaia Arheologic Yailata - supr.
45,3 ha, Ropotamo - supr.
1.000 ha cu patru sectoare:
20
Vodni Lilii, Zmiiski Ostrov,
Arkoutino i Morski Pelin , Baltata - supr. 183,2 ha, Vitoa, Vihren,
Zlatni Piasâci etc.
REPERE DEMOGRAFICE I SOCIO-ECONOMICE
loc./km2; Structura etnic: bulgari - 83,9%,
turci - 9,4%, rromi - 4,7%, alii (români, macedoneni, armeni,
ttari, greci .a. - 2%;
Structura confesional: ortodoci - 82,6%, musulmani - 12,2%,
protestani - 1,4%, romano- catolici - 0,8%, alii - 3%;
Bilanul natural: -4,5‰; Populaia urban: 71%; Sperana de via: 76,7
ani; Capitala: Sofia/Sofija; Principalele orae: Plovdiv,
Varna,
Burgas, Ruse, Pleven/Plevna, Stara Zagora, Dobrici/Dobri,
Sliven, Nikopol, Bansko, Blagoevgrad;
PIB/loc.: 14.103 $; Obiective turistice: staiunile
balneomaritime din regiunea litoralului Mrii Negre: Balcic (cu
castelul reginei Maria a României), Varna, Burgas, Neselbr, Zlatni
Piasci/ Nisipurile de Aur, Albena, Pomorie, Sozopol, Slncev Briag
etc.; Sofia i vechile capitale ale Bulgariei: Pliska (în sec.
VII-IX), Preslav (în sec. IX-X) i Veliko Târnovo (în sec. XII-XIV,
cu fortreaa Tsarevets); Plovdiv, cu vestigii elene i romane;
Plevna, cu muzeul fondat în amintirea rzboiului de la 1877- 1878 i
Mnstirea Troianski; Vidin, cu cetatea Baba Vida, din sec. XIV;
Kazanlâk, în Valea Trandafirilor, cu mormântul trac din sec. III
î.Hr. i cu Muzeul Trandafirilor; bisericile rupestre de la Ivanovó
.a.
Sofia, capitala Bulgariei, este situat în partea central-vestic a
rii, la poalele Mt. Vitoa, pe râul Iskr, la 42o42’ lat. N i 23o20’
long. E. Localitate veche (înc din Antichitate) Sofia ca aezare
trac s-a numit Serdica. În anul 29 î.Hr. a fost cucerit de romani,
iar în 447 d.Hr. a fost distrus de huni i reconstruit de bizantini
sub numele Triadia. În 1376 a fost numit Sofia, dup ce anterior a
fost cucerit de bulgari (sub numele de Srede). Între 1382 i 1878
s-a aflat sub stpânire otoman, având statutul de capital a
provinciei Rumelia. În 1878 a fost eliberat de rui, iar în 1879 a
fost desemnat capitala Bulgariei independente. În prezent, cu o
supr. de 492 km2 (1.344 km2 în agl. urb.) i cu un numr de 1.202.800
loc. (1.301.683 loc. în agl. urb.), Sofia este cel mai important
centru urban al Bulgariei, cu numeroase uniti industriale
(industrie constructoare de maini, textil etc.), centre
universitare (Universitatea din Sofia, Universitatea Tehnic,
Universitatea de Mine i Geologie), culturale i obiective turistice
(Catedrala neobizantin Alexander Nevsky, bisericile Sf. Sofia, Sf.
Nedelya, Boyana .a., Muzeul Naional de Istorie, Muzeul Naional de
Arheologie, Muzeul Naional Politehnic, Palatul Culturii, Galeria
Naional de Art, Teatrul Naional Ivan Vazov .a.).
21
DATE GENERALE Poziia geografic: Europa Central,
la 49-51° lat. N i 12-19° long. E; Vecini: Slovacia - SE (252
km),
Austria - S (362 km), Germania - SV, V, NV (815 km), Polonia - NE
(615 km);
Suprafaa: 78.866 km2; Forma de guvernmânt: republic
parlamentar; Srbtoarea naional: 28 oct.
(aniversarea proclamrii independenei, în 1918);
Limba oficial: slovaca; Moneda: 1 coroan ceh = 100 halér; Membru
UE: 2004.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief:
predominant de podi, în care se disting: Mas. Boemiei (în V, cu
Pod. Cehiei, Pod. Cehiei Centrale i Col./Pod. Ceho-
Morav/Ceskomoravska Vrchovina), încadrat de M-ii
Metaliferi/Metalici/Krušne Hory, în NV, M-ii Sudei/Sudety, în NE,
M-ii Sumava/Šumava, în S i M-ii Pdurea Cehiei, în SV, i Moravia (în
E, cu relief montan în N i E – M-ii Javorniky, M-ii Jeseniky i M-ii
Beskizi – i de podi în S); local sunt sectoare coborâte (culoarele
Vltavei, Moravei i Depr. Ostrava) i
câmpii (Elbei i Dunrii); alt. max.: 1.603 m, în vf. Snezka (M- ii
Sudei/Sudety);
Clima: temperat-continental, cu ierni reci i veri relativ rcoroase;
temperatura medie multianual: 8,2oC (ian.: -2,5... -1,6oC; iul.:
17,5-19,2oC) i precipitaii medii anuale: 600- 800 mm;
Hidrografia: ape curgtoare – Elba/Labe, Vltava, Ohre, Jizeva,
Morava, Svitava, Oder/Odra .a. − i lacuri naturale i artificiale
(pe Vltava, Sazava, Me, Ohre, Dyje .a.);
Asociaii biogeografice: pduri de foioase i pduri de conifere;
Soluri (clase/tipuri): luvisoluri, cambisoluri, spodisoluri;
Resurse naturale: pirit, cupru, azbest, sare, gips, marmur, lemn,
râuri cu potenial hidroenergetic;
Arii protejate: parcuri naionale i rezervaii – Krkonoše, Teplice,
Sumava.
REPERE DEMOGRAFICE I SOCIO-ECONOMICE
133,8 loc./km2; Structura etnic: cehi - 90,2%,
moravi - 3,6%, slovaci - 1,9%, polonezi - 0,6%, germani - 0,3%,
alii - 3,4%;
22
Structura confesional: romano- catolici - 27,4%, protestani - 2,2%,
nereligioi sau atei - 59% .a.;
Bilanul natural: -0,2‰; Populaia urban: 74%; Sperana de via: 76,6
ani; Capitala: Praga; Principalele orae: Brno, Ostrava,
Pleze, Liberec, Olomuc, eske, Budjovice, Ustí nad Laben, Pardubice,
Hradec Králové, Haviov; Zlín, Most i Klando;
PIB/loc.: 27.000 $; Obiective turistice: Praga, cu
centrul vechi intrat în
Patrimoniul Mondial UNESCO; staiunile balneoclimaterice
Karlovy-Vary, Františkovy, Mariánské Lan, Teplice .a.; oraele
istorice din Moravia – Brno, cu biserici (Înlrii i Sf. Toma de sec.
XIV, dominican .a.), Catedrala gotic de sec. XV, muzee etc. i
Olomluc, cu Catedrala Sf. Venceslas, Coloana Sfintei Treimi,
Palatul Arcibiskupský de sec. XVII etc. .a.; carstul Ceh, cu
numeroase doline, peteri, avene .a.
Praga/Praha,capitala Cehiei, este situat în Pod. Cehiei (250-300 m
alt.), pe râul Vltava, la 50o5’ lat. N i 14o25’ long. E. Aezarea a
fost amintit documentar ca ora, în sec. IX, când era o simpl cetate
fortificat, iar între sec. XII-XIV se remarc prin extinderea
teritorial i prin funciile meteugreti. La 1348, în Praga a fost
înfiinat Universitatea Karolin, între sec. XIV-XVI a fost aleas de
dou ori capitala Sfântului Imperiu Roman, iar în sec. XIX s-a
dezvoltat ca ora
industrial, comercial i cultural. La începutul sec. XX, pe lâng
partea veche Stare Mesto (sec. XIII), cu caracter medieval – se
dezvolt numeroase suburbii. Dup Primul Rzboi Mondial, prin
destrmarea Imp. Austro-Ungar, Praga devine capitala noului stat,
Cehoslovacia, iar dup 1993, prin divizarea federaiei rmâne capitala
Cehiei. Se evideniaz ca cel mai mare centru economic al rii, iar
împreun cu aezrile apropiate creeaz o important grupare industrial,
cu industrie constructoare de maini (mijloace de transport,
electronic i electrotehnic .a.), chimic, textil i poligrafic. În
prezent, cu o supr. de 496 km2 (6.977 km2 în metropol) i cu
1.670.000 loc., Praga este un important nod de comunicaii i centru
comercial i turistic al Europei. Oraul gzduiete numeroase instituii
de învmânt superior, cldiri monumentale (Cartierul Mala Strona, cu
construcii în stil baroc, Cartierul Smichov, de sec. XVI, Catedrala
gotic Prasna Brana .a.) i sedii ale unor organizaii internaionale
(Dispeceratul Energetic Internaional, Organizaia Internaional a
Ziaritilor, Uniunea Internaional a Studenilor, Uniunea Mondial
Sindical .a.).
23
(insul), la 34-36o lat. N i 32-34o long. E;
Insule componente: Cipru; Vecini: ieire la M. Mediteran (648
km lung. liniei de coast); Suprafaa: 9.251 km2; Forma de
guvernmânt: republic
prezidenial; Srbtoarea naional: 1 oct.
(aniversarea proclamrii republicii, în 1960);
Limbi oficiale: greaca i turca; Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru
UE: 2004.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief: insul
cu rmuri sinuoase, cu numeroase peninsule (Kárpas, în NE) i golfuri
(Khrysokhou, Morphou, Akrotiri, Famagustam Larnaca .a.); în
interior sunt dou lanuri muntoase dispuse paralel – Kyrénia, în N
(sectorul V numit Pentadaktylos), i Tróodos, S – i separate de
Câmp. Mesaoria (cu piemonturi i vi: Phidias, Serakis etc.); alt.
max.: 1.953 m, în vf. Olympos (M-ii Tróodos);
Clima: subtropical (mediteranean), cu precipitaii mai bogate în V;
temperatura medie multianual: 19oC (ian.: 10oC, iul.: 27oC),
iar
precipitaiile medii anuale: 350 mm, în Câmp. Mesaoria, i între
800-1.100 mm, în M-ii Tróodos;
Hidrografia: ape curgtoare (Yialis, Dhiarrizos, Persiterona, Akaki,
Pidhias, Serakis);
Asociaii biogeografice: vegetaie subtropical (cu pin de Alep i pin
negru);
Soluri (clase/tipuri): terra rossa; Resurse naturale: pirite,
cupru, gips,
azbest, sare, marmur; Arii protejate: Pdurea Athálassa.
REPERE DEMOGRAFICE I SOCIO-ECONOMICE
Populaia: 1.100.000 loc.; Densitatea medie a populaiei:
118,9 loc./km2; Structura etnic: ciprioi greci - cca.
84%, ciprioi turci - cca. 13%, alte etnii (armeni, arabi .a.) -
cca. 3%;
Structura confesional: ortodoci - 78%, musulmani - 18%, alii
(maronii, romano-catolici .a.) - 4%;
Bilanul natural: 4‰; Populaia urban: 71%; Sperana de via: 79,6 ani;
Capitala: Nicosia/Lefksía; Principalele orae: Larnaca/Lárnax,
Limassol/Lemessos, Nea Páfos/Paphos, Famagusta, Morfou;
PIB/loc.: 26.794 $;
24
Obiective turistice: Nicosia, cu numeroase vestigii istorice; Gai
Magusta/Famgusta, cu Palatul Veneian, de sec. XVI, catedrala
transformat în Moscheea Lala Mustafa Pasha (1571) .a.; Lemessós, cu
Muzeul Medieval (fost fort medieval de sec. XIV, ridicat pe locul
unui castel bizantin); Kourion, cu amfiteatrul roman din sec. II
î.Hr., Casa lui Ahile, bazilica paleocretin din sec. V, Mnstirea
Sf. Gheorghe Alamanos/Agios Georgios Alamanos din sec XII; Lárnax
cu împrejurimile: Biserica Sf. Lazr (de sec. IX, în stil
bizantin),
fortul medieval (în prezent transformat în muzeu), Moscheea Sultan
Tekési (din 1816), Mnstirea Stavrovouni/„Muntele Crucii” (conform
tradiiei locale, ridicat de Elena, mama împratului bizantin
Constantin cel Mare), Biserica bizantin Angeloktisti/„Construit de
îngeri” (de sec. XI); Pafos, cu necropola helenistic din sec. IV
î.Hr., mozaicurile din castelele Tezeu i Dionysos, fortul medieval,
numeroase muzee (arheologic, bizantin, etnografic etc.); Aghios
Iakovos, cu cele mai vechi temple din insul .a.
Nicosia/Lefksía/Lefkoa (în turc), capitala Ciprului, este cel mai
mare centru urban al rii, situat aproximativ în partea
central-nordic, pe râul Pedieos, la 35o10’ lat. N i 33o22’ long. E.
Aezare veche, purta în antichitate numele de Ledra ori Ledrae. În
anul 1192, cucerit de cruciai, devine capitala regilor din I Cipru,
iar în 1489 a intrat sub autoritatea Veneiei (mare putere maritim i
comercial). În 1571, intr, odat cu întreaga insul, sub stpânirea
Imp. Otoman, ca din anul 1878 s intre sub stpânirea Imp. Britanic.
La 16 aug. 1960, ciprioii îi obin independena, statul devenind o
republic federal binaional – greac i turc – în cadrul
Commonwealth-ului. În aug. 1974, Nicosia este zguduit de un
conflict intern între greci i turci, generat de ciprioi greci
care-i doreau unirea cu Grecia. În replic, Turcia invadeaz Ciprul i
creeaz, în 1983, Republica Turc a Ciprului de Nod (nerecunoscut la
ONU). În prezent, N oraului, cu populaie turc, este separat de
partea S, cu populaie greac, de ctre o zon tampon controlat de ONU.
Întins pe 506.105 ha, oraul numr cca. 186.000 loc. (149.000 loc. în
partea greac i 37.000 loc. în partea turc).
25
DATE GENERALE Poziia geografic: S Europei (NV
Pen. Balcanice), la 42-47° lat. N i la 13-19° long. E;
Insule componente: peste 1100 (cu
supr. total de 400 km2 Krk, Cres, Rab, Pag, Brac, Vis, Hvar, Dugi
Otok, Lošinj .a.;
Vecini: Serbia - E (241 km), Bosnia i Heregovina - S, E (932 km),
Muntenegru - S (25 km), Slovenia - N (455 km), Ungaria - N (329
km), ieire la M. Adriatic - NV (1. 777 km);
Suprafaa: 56.594 km2; Forma de guvernmânt: republic
parlamentar; Srbtoarea naional: 30 mai (ziua
statalitii/republicii, în 19); Limbi oficiale: croata; Moneda: 1
kuna = 100 lipa; Membru UE: 2013
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief: divers,
delimitat în trei regiuni câmpie în N (Slavonia, sector al Câmp.
Panonice), platou carstic Karlova, spre interior i culmile paralele
ale Alpilor Dinarici, în lungul litoralului M. Dalmatice; rmul este
articulat cu peninsule (Istria) i golfuri (Kvamer .a.); alt. max.
1913 m, în vf. Troglav (M-ii Alpii Dinarici);
Clima: temperat-continental în N i mediteranean în regiunea
litoral; temperatura medie multianual: 11,6-16,3oC (0,5oC în ian. i
22oC în iul.), iar precipitaiile medii anuale: 900 mm, în regiunile
joase, i peste 2.000 mm, în regiunea montan de coast;
Hidrografia: ape curgtoare (Dunrea, Sava, Drava), lacuri (Vransko,
Scutari, Plitvice);
Asociaii biogeografice: vegetaie subtropical, pduri de foioase i
pduri de amestec;
Soluri (clase/tipuri): terra rossa, luvisoluri, cambisoluri;
Resurse naturale: petrol, crbune, bauxit, sare, potenial
hidroenergetic;
Arii protejate: parcuri naionale (Krka, Plitvice, Sjeverni
Velebit).
REPERE DEMOGRAFICE I SOCIO-ECONOMICE
- 12,0%, bosniaci - 1,0% i alii - 9%;
Structura confesional: romano- catolici - 77%, ortodoci - 11%,
musulmani - 1%, protestani - 0,5% .a.
Bilanul natural: -2‰; Populaia urban: 58%;
26
Sperana de via: 76 ani; Capitala: Zagreb; Principalele orae: Split,
Rijeka,
Osijek, Zadarska, Dubrovnik, Karlova;
PIB/loc.: 17.618 $; Obiective turistice: litoralul M.
Adriatice, cu staiuni de cur heliomarin (Makarska, Pula, Opatija,
Biograd, Ulcinj, Pore etc.), insule care adpostesc monumente
istorice i de art (Havar, cu vestigii din antichitate, Dubrovnik,
cu castelele împratului
Maximilian de Habsburg, Brioni/Briuni, Bra, Hvar etc.) i staiuni
balneare; Zagreb, cu numeroase monumente istorice i de art
(Catedrala neogotic Sf. tefan, Palatul Prezidenial .a.); Split, cu:
Palatul împratului Diocleian (sec. III- IV d.Hr.), mausoleul lui
Diocleian, transformat, în sec. XIII-XV, în catedral; parcurile
naturale Krka i Kornati; L. Plitvice .a.
Zagreb, capitala Croaiei, este un ora vechi situat în partea
central-nordic a
rii, pe râul Slava, la 4549’ lat. N i 1559’ long. E. A fost fondat
în sec. X i a primit statutul de capital în a doua parte a sec.
XVI. La dezvoltarea sa, un important rol l-a avut poziia geografic,
la întâlnirea unor ci comerciale care traversau Câmp. Panonic,
venind dinspre Austria, spre M. Adriatic. Iniial, pe aceast rut se
transportau cereale i produse textile, ca apoi s predomine
combustibilii i alte materii prime. În prezent, oraul se întinde pe
6.412 km2, numr 792.800 loc. (1.210.000 loc. în agl. urb.) i este
cel mai important centru urban din Croaia, cu funcii complexe. Este
dominant funcia industrial
(industrie constructoare de maini electronic i electrotehnic,
mecanic fin, material rulant .a.), industrie chimic i petrochimic,
industrie alimentar etc.), la care se adaug cele financiar-bancar,
de transporturi (nod feroviar i rutier, aeroport internaional i
port fluvial) i comercial (târg naional i internaional de mostre).
În acelai timp, este un important centru universitar, cultural i
turistic. Se evideniaz: Catedrala Sf. tefan (în stil neogotic),
Biserica Sf. Marcus, Kamenia Vrata (poarta de piatr a vechiului
ora), Parlamentul, Palatul Prezidenial .a.
27
DATE GENERALE Poziia geografic: NV Europei
(Pen. Iutlanda/Jylland i Arh. Danez), la 55-58o lat. N i 8-15o
long. E;
Insule componente: 443 – 72 locuite: Sjælland (supr. 7.543 km2),
Fionia/Fyn, Falser, Lolland, Bornholm, Møn/Mön, Storstrøm
.a.;
Vecini: Germania - S (68 km); ieire la M. Nordului - V i N i M.
Baltic - E;
Teritorii dependente i cu statut special: I-le Feroe (supr. 1.399
km2, în Atlanticul de Nord), Groenlanda (supr. 2.166.086 km2, insul
în N Oc. Atlantic);
Suprafaa: 43.096 km2; Forma de guvernmânt: monarhie
constituional (regat ereditar); Srbtoarea naional: 16 apr.
(aniversarea zilei de natere a regine, în 1940), 5 iun. (Ziua
Constituiei, din 1953);
Limba oficial: daneza; Moneda: 1 coroan danez = 100 øre; Membru UE:
1973.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief: câmpie
joas de acumulare glaciar i fluvio-glaciar, uor vlurit i presrat cu
morene, drumlinuri, eskere i kame; alt. max.: 173 m, în Yding
Skovhøj;
Clima: temperat-oceanic, cu veri rcoroase i ploioase; temperatura
medie anual: 8,5oC (ian.: 0oC, iul.: 18oC) i precipitaii medii
anuale: 550- 800 mm;
Hidrografia: ape curgtoare – Gudenå (lung. 160 km), Skjem, Fovsa,
Ribe, Flodsa, Varde, Furso, Susa .a. – i lacuri – peste 1.000,
majoritatea între valurile morenaice;
Asociaii biogeografice: pdure de foioase, land (vegetaie
caracteristic regiunilor nisipoase);
Soluri (clase/tipuri): cambisoluri, spodisoluri, soluri
nisipoase;
Resurse naturale: petrol, gaze naturale, sare, pete;
Arii protejate: peste 25 (Hansted, Gammelmosen, Hirsholmene,
Borris, Skallingen, Råbjerg, Tipperne,Vorsø, Vejlerne a.).
REPERE DEMOGRAFICE I SOCIO-ECONOMICE
129,5 loc./km2; Structura etnic: danezi - 94,6%,
asiatici - 1,7% (în special turci - 0,7% din populaia total), din
fosta Iugoslavie - 0,7%, africani - 0,5%, britanici - 0,2%, germani
- 0,2% .a.;
28
Structura confesional: luterani - 84,3%, musulmani - 3,7%,
romano-catolici - 3% .a.;
Bilanul natural: 1‰; Populaia urban: 64%; Sperana de via: 79,8 ani;
Capitala: Copenhaga/København; Principalele orae: rhun,
lborg,
Odense, Esbjerg, Randers, Herning, Kolding, Ribe, Ringe,
Frederiksberg, Roskilde, Hillerød;
PIB/loc.: 37.324 $; Obiective turistice: Ins. Sjælland cu:
capitala statului, Catedrala din Kalundborg din 1170, tabra
fortificat a vikingilor din Trelleborg, Castelul
Kronborg/„Castelul lui Hamlet” dinHelsingør/Elsinore, Muzeul de
Istorie Naional i Castelul Frederiksborg din Hillerød, Podul
Øresund (lung. 7.845 m), leag insula de Malmö (Suedia) .a.; Pen.
Iutlanda cu: pietrele runice de sec. X i tumulii cu mormintele
primului rege al Danemarcei – Gorm cel Btrân – i al soiei sale –
Thyra – din Jelling, Fortreaa din 1268, transformat în castei în
sec. XVI din Kolding; Catedrala de sec. XV i Muzeul de Art din
lborg, Parcul de distracii din Legoland .a.
Copenhaga/København, capital din anul 1485, este situat în I-le
Sjælland i d’Amager (la Str. Sund), pe râul Fureso, la 55o40’34”
lat. N i 12o34’6” long. E. Oraul, împreun cu Frederiksberg i
Gentofle (Marea Copenhag), concentreaz aproximativ 50% din producia
industrial a statului Danemarca: industrie constructoare de maini,
antiere navale, industrie electronic i electrotehnic, rafinrii de
petrol etc. Pe drept cuvânt supranumit „Paradisul Nordului”,
Copenhaga dispune de numeroase monumente de art i instituii
cultural- tiinifice (Castelul Rosenborg - 1606-1624, Muzeul Naional
- într-o cldire de sec. XVII, Muzeul de Art Ny Carlsberg Glyptotek
- inaugurat în 1882, Muzeul Danez de Art i Design - din 1920,
Muzeul Vaselor Vikinge, Muzeul în aer liber - de 40 ha, Casa
Operei, Biserica Salvatorului Nostru, Grdina Botanic statuia Mica
Siren - aezat pe o stânc lâng Kastellet, la 23 aug. 1913 .a.).
Situat în regiunea administrativ Hovedstaden, oraul se întinde în
prezent 88,25 km2 (455,61 km2 agl. urb.) i numr 518.600 loc.
(1.153.600 loc. în agl. urb.).
29
DATE GENERALE Poziia geografic: Europa central-
nordic (Scutul Baltic), la 57-59o lat. N i 22-28o long. E;
Insule componente: 1.521 – Saaremaa (supr. 2.668 km2), Hiiumaa
(supr. 989 km2), Abruka, Kihnu, Rammu, Tarja, Pikknasv, Umblu,
Vesiloo, Viirelaid, Vormsi/Ormsö .a.;
Vecini: Rusia - E (294 km), Letonia - S (339 km); ieire la M.
Baltic - E i N (la N, G. Finic, la SV, G. Riga);
Suprafaa: 45.227 km2; Forma de guvernmânt: republic
parlamentar; Srbtoarea naional: 24 feb.
(aniversarea proclamrii independenei, în 1918);
Limba oficial: estona; Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru UE:
2004.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief:
alternan de sectoare, mltinoase (Depr. Vrtsiare), cu sectoare mai
înalte, calcaroase, în N, sau morenaice, în S (Kuutsemägi, Suur
Munamägi/Dealul Marelui Ou .a.); dealuri i muni (Mt.
Haltiatunturi); alt. max.: 318 m, în Suur Munamägi;
Clima: temperat-rece, cu influene maritime – temperatura medie
anual: 8oC (ian.: -5oC, iul.: 16,5oC) i precipitaii medii anuale:
600-700 mm;
Hidrografia: ape curgtoare – Pärnu (lung. 145 km), Redja (120 km),
Pöltsamaa, Emajögi, Narva (37 km), Kasari .a. – i lacuri – peste
1.400, majoritatea glaciare: Peipus/Ciudskoe/Ciud (supr. 3.555 km2;
parial pe teritoriul Rusiei), Vörtsjärv, Plyussa, Pskovskoe
.a.);
Asociaii biogeografice: pdure de foioase i pdure de amestec;
Soluri (clase/tipuri): cambisoluri, spodisoluri;
Resurse naturale: isturi bitumi- noase, fosforit, dolomit;
Arii protejate: 4 parcuri naionale – Lahemaa (supr. 649 km2),
Vilsandi, Soomaa i Karula – o rezervaie a biosferei i cca. 60 de
alte arii protejate (Endla, Matsalu .a.).
REPERE DEMOGRAFICE I SOCIO-ECONOMICE
28,6 loc./km2; Structura etnic: estonieni - 68%,
rui - 25,5 %, ucraineni - 2,1%, bielorui - 1,3%, finlandez - 0,9%,
alii (ttari, germani .a.) - 2,2%;
30
Structura confesional: luterani - 13,6%, ortodoci - 12,8%, alte
culte (romano-catolici, penticostali, islamiti, adventiti) - 1,4%,
neafiliai - 34,1%, cu religia nespecificat - 32% i fr religie -
6,1%;
Bilanul natural: -1,2‰; Populaia urban: 73,42%; Sperana de via: 71
ani; Capitala: Tallinn; Principalele orae: Tartu, Pärnu,
Narva, Vöru, Pölva, Kohtla- Järve, Ambia, Viljándi;
PIB/loc.: 21.714 $; Obiective turistice: centrul istoric
(Tallinn); bisericile Domnului i Sf. Ioan/Jaani de sec. XIV,
Biserica Uspenski de sec. XVIII, Podul Diavolului/Kuradisild din
1913 (Tartu); Fortreaa suedez de sec XVI, bisericile Sf. Elisabeta
i Sf. Ecaterina de sec XVIII (Pärnu); Castelul
episcopal/Piiskopilinnus de sec XIII (Haapsalu); Arcul geodezic
Struve .a.
Tallinn, capital a Estoniei din 1918, este situat în N rii
(Districtul Harju), la G. Finic, la 59o26’ lat. N i 24o26’ long. E.
Atestat documentar la 1145 (cu numele de Qlwen sau Qalaven),
localitatea a fost un renumit centru medieval la M. Baltic (numit
Reval) i un ora hanseatic (Liga Hanseatic a fost o alian a
breslelor comerciale care au deinut monopolul comercial la M.
Baltic peste patru sec.), care s-a dezvoltat pe baza activitilor
economice (în special comerciale) legate de funcia portuar. În
prezent, cu supr. de 159,2 km2 i cu un numr de 426.503 loc.,
Tallinn este principalul centru industrial i nod rutier, feroviar i
aerian al Estoniei. În ora sunt prezente importante instituii
culturale i tiinifice (universiti, Academia de tiine, muzee, teatre
de importan naional – de oper i balet etc. ), iar în arhitectura sa
sunt pstrate elemente ale stilului gotic.
31
DATE GENERALE Poziia geografic: N Europei (Pen.
Scandinavia), la 59º30’-70º50’ lat. N i 19º70’-31º35’ long.
E;
Insule componente: Arh. Åland; Vecini: Rusia - E (1.340 km),
Norvegia
- N (727 km), Suedia - NE (614 km); ieire la M. Baltic - SV (1.250
km; la golfurile Botnic i Finic);
Suprafaa: 338.145 km2; Forma de guvernmânt: republic
parlamentar; Srbtoarea naional: 6 dec.
(proclamarea independenei, în 1917);
Limbi oficiale: finlandeza i suedeza; Moneda: 1 euro = 100 ceni;
Membru UE: 1995.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief: câmpie
i podi, cu numeroase iruri de morene (Salpausselkä, Suomenselkä,
Maanselkä); dealuri i muni (Mt. Haltiatunturi); forme de eroziune i
acumulare glaciar: depresiune de exaraie, harju/eskere, drumlinuri,
kame etc.; alt. max.: 1.328 m, în Mt. Haltiatunturi;
Clima: subpolar - N, temperat- oceanic rece - S; temperatura medie
anual: 0-1oC, în N, i 6- 7oC, în S (temperatura medie a
iernii: -14...-3oC, iar cea a verii: 13-18oC; precipitaii medii
anuale: 450-750 mm);
Hidrografia: ape curgtoare (Kemijoki, Oulujoki, Torninonjoki,
Muonionjoki .a.), lacuri glaciare (187.888; Saimaa - adânc. 82 m i
supr. 4.400 km2, Päijänne - supr. 1.090 km2, Inarijärvi - supr.
1.000 km2, Pielinen .a.);
Asociaii biogeografice: pdure de conifere, tundr;
Soluri (clase/tipuri): spodisoluri, de tundr;
Resurse naturale: minereu de fier, plumb, zinc, nichel, crom,
argint, aur, lemn;
Arii protejate: parcuri naionale: 37 (Arh. Ekenas, Lemmenjoki,
Koli, Oulanka, Pallas-Yllästunturi, Rokua, Pyhä-Luosto, Urho
Kekkonen .a.).
REPERE DEMOGRAFICE I SOCIO-ECONOMICE
loc./km2; Structura etnic: finlandezi - 93,4%,
suedezi - 5,6 %, rui - 0,5%, estonieni - 0,3%, rromi - 0,1%,
laponi/saami - 0,1%;
Structura confesional: luterani - 79,9%, ortodoci - 1,1%, martorii
lui Iehova - 0,4%, alte culte - 0,9%, nedeclarai - 17,7%;
32
Bilanul natural: 2‰; Populaia urban: 63%; Sperana de via: 79 ani;
Capitala: Helsinki; Principalele orae: Tampere,
Vantaa, Oulu, Turku, Kuopio, Espoo, Pori, Lahti, Kokkola, Kajaani,
Kotka;
PIB/loc.: 35.771 $; Obiective turistice: Fortreaa
Suomenlinna, Vanha Rauma,
Castelul Sfântului Olaf (Savonlinna), Biserica veche (Petäjävesi),
Ins. Seurasaari, Piaa Central (Helsinki), Catedrala din Helsinki,
Biserica Temppeliaukio (Helsinki), Castelul Turku, parcurile
naionale Koli, Tammisaari, Pallas-Yllästunturi, Kekkonen,
Päijänne.
Helsinki/Helsingfors (în suedez), capital a Finlandei din 1812,
ocup o poziie sudic în cadrul rii, la G. Finic, la 60o10’15” lat. N
i 24o56’15” long. E. Numit „Oraul alb al nordului”, Helsinki a fost
înfiinat în 1550 de regele Gustav al Suediei i este un important
centru industrial (al industriei constructoare de maini – antier
naval) i cultural-administrativ. Poziia la G. Finic, face ca
activitatea portuar s fie foarte activ (atât pentru mrfuri cât i
pentru pasageri). În prezent, oraul se întinde pe 715,5 km2 (din
care 502,5 km2 reprezint parte acvatic) i numr 605.500 loc. (769,5
km2 i 1.159.000 loc. în agl. urb.).
33
DATE GENERALE Poziia geografic: V Europei, la 42-
51° lat. N i 5° long. V-8° long. E; Insule componente: Ouessant,
Sein,
Groix, Belle-Île, Noirmoutier, Yeu, Ré, Olérn (în Oc. Atlantic),
Corsica, Hyères (în M. Mediteran);
Vecini: Belgia - NE (620 km), Luxemburg - E (73 km), Germania - E
(451 km), Elveia - E (573 km), Italia - SE (488 km), Monaco - SE
(4,4 km), Spania - SV (104 km), Andorra - SV (53,6 km); ieire la
Oc. Atlantic (G. Biscaya) - V, M. Mânecii - N, M. Mediteran -
S;
Teritorii dependente i cu statut special: Guyana Francez (supr.
83.534 km2, în America de Sud), Guadeloupe (supr. 1.702,6 km2, în
America Central Insular), Martinica (supr. 1.128 km2, în Oc.
Atlantic), Réunion (supr. 2.507 km2, în Oc. Indian);
Suprafaa: 674.843 km2; Forma de guvernmânt: republica
prezidenial; Srbtoarea naional: 14 iul.
(aniversarea cderii Bastiliei, în 1789);
Limba oficial: franceza; Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru UE:
1957.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitile de relief: variat, muni – Alpi (Alpii Maritimi i
Alpii Savoiei, Pirinei, Cevenni, Jura, Vosgi) –, podiuri i coline –
Mas. Central Francez, Pod. Ardenni, Mas. Armorican, Col.
Normandiei, Pod. Ardenni, Colinele Gâtine .a. –, câmpii, depresiuni
i culoare depresionare – Câmp. Loarei, Baz. Parizian, Câmp.
Alsaciei, Baz. Aquitaniei, Câmp. Launguedoc, Câmp. Roussillon,
Câmp. Gascogne, Cul. Rhônului .a.; alt. max.: 4.807 m, în vf. Mont
Blanc (M-ii Alpi);
Clima: temperat-oceanic, în N i V, de tranziie, în partea central,
i mediteranean/subtropical, în S; temperatura medie multianual:
10,5oC, în N, i 15oC, în S, iar precipitaiile medii anuale: 600 mm,
în S, i 1.100 mm, în NV;
Hidrografia: ape curgtoare – Sena/Seine (lung. 776 km), Ron/Rhône
(lung. 812 km; parial în Elveia), Saône (lung. 480 km), Loara/Loire
(lung. 1.012 km), Garonne (lung. 575 km; parial în Spania), Meuse,
Somme, Yonne, Adour etc. – i lacuri: glaciare – Léman/Geneva
(adânc. 310 m, supr. 581,5 km2; parial în Elveia) .a.–, de baraj
vulcanic – Chambot, d’Aydat –, maare – Issareles (adânc. 108 m),
Pavin (adânc. 92 m), Chauvet (adânc. 63 m) –,
34
carstice – Drom-Jura, Revermot- Aveyron .a.;
Asociaii biogeografice: pdure de foioase, vegetaie subtropical,
maquis i vegetaie etajat (pduri de foioase, pduri de conifere i
pajiti alpine, pe munii înali);
Soluri (clase/tipuri): luvisoluri, cambisoluri, spodisoluri, terra
rossa;
Resurse naturale: crbune, minereu de fier, zinc, feldspat, marmur,
lemn;
Arii protejate: parcuri naionale (Cévennes, Pirinei-Mont Perdu –
bilateral, cu Spania –, Port- Cros, La Vanoise .a.) i rezervaii
(Girolata, Camarague, Les Sept Isles, Valea Vézère .a.).
REPERE DEMOGRAFICE I SOCIO-ECONOMICE
alii (arabi, nord-africani, chinezi, indochinezi .a.) – cca.
5%;
Structura confesional: romano- catolici - 76,2%, musulmani - 5,6%,
protestani - 4%, ortodoci - 1,1%, iudaici - 0,1% .a.;
Bilanul natural: 4,2‰; Populaia urban: 84,6%; Sperana de via: 81
ani; Capitala: Paris; Principalele orae: Lyon, Toulouse,
Marsilia/Marseille, Nisa/Nice, Nantes, Strasbourg, Bordeauz,
Montpellier, Le Hâvre, Rennes;
PIB/loc.: 35.295 $; Obiective turistice: palatele
Versailles, Fontainebleau, Compiègne, muzeele Luvru, Orsay, Rodin,
Montparnasse, Cluny, Picasso, Catedrala Notre- Dame, Turnul Eiffel,
Parcul Disneyland (Paris); castelele de sec. XV-XVI: Chenonceau,
Blois, Chinon, Amboise, Angers, Saumur, Chambord, Villandry .a.
(Valea Loarei/Loirei); staiunile Côtes-d'Azur (la M. Mediteran)
Côtes-d'Argent (SV, la Oc. Atlantic), Chamonix, Mont Blanc,
Avoriaz, Megvève, Contamines (M. Alpi); oraele istorice Reims,
Amiens, Arles, Chartres .a.
Paris, capitala Franei (din anul 508, sub dinastia Meroviengilor),
este un ora multisecular (Lutetia Parisiorum, în perioada Imp.
Roman) situat în Baz. Parizian, în regiunea Île-de-France, pe
Sena/Seine, la 48o51’24” lat. N i 2o21’3” long. E. De-a lungul
timpului, oraul a fost zguduit de numeroase rzboaie (1814, 1815,
1870- 1871, 1940) i revolte (1789, 1848, 1871 .a.). Datorit
faptului c în epoca iluminismului Parisul era un centru al educaiei
i ideilor, a fost poreclit „La Ville- Lumière” („Oraul Luminilor”).
În prezent, oraul se întinde pe 87 km2 (2.723 km2, agl. urb.), numr
2.194.000 loc. (10.143.000 loc. în agl. urb.) i centralizeaz reeaua
de transporturi naionale (feroviare, rutiere i aeriene) i ocup
locul întâi din punct de vedere industrial (industrie constructoare
de maini, industrie farmaceutic, industrie alimentar). În plan
internaional, este cel mai vizitat ora de turiti.
35
DATE GENERALE Poziia geografic: Europa Central,
la 47-55° lat. N i la 6-15° long. E; Insule componente: Arh.
Frisice de
Est i Nord în M. Nordului,
I-le. Rügen, Alsen i Fehmarn în M. Baltic;
Vecini: Danemarca - N (68 km), Polonia - E (456 km), Cehia - SE
(646 km), Austria - S (784 km), Elveia - SV (334 km), Frana - V
(451 km), Louxembourg - V (138 km), Belgia - V (167 km), Olanda -
NV (577 km); ieire la M. Nordului - NV i M. Baltic - NE (2.389
km);
Suprafaa: 357.021 km2; Forma de guvernmânt: republic
federal; Srbtoarea naional: 3 oct.
(srbtoarea reunificrii Germaniei, în 1990);
Limba oficial: germana; Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru UE:
1957
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief:
diversificat, predominant de câmpie. De la N la S se desfoar trei
mari uniti: Câmp. Germaniei de Nord (sub 200 m alt., cu rmuri cu
fiorduri la Marea Baltic i cu rmuri mai joase la Marea Nordului, cu
dou iruri de
lacuri i morene rezultate prin retragerea calotei glaciare, în E),
Masivele Germaniei de Mijloc (de vârst hercinic: Pod. Renan, M-ii
Hartz, M-ii Pdurea Thuringiei, Jura Suab, Jura Franconian, M-ii
Metaliferi, M-ii Pdurea Boemiei i M-ii Pdurea Neagr) i Alpii
Bavariei cu platourile submontane, în S; alt. max.: 2.963 m, în vf.
Zugspitze (Alpii Bavariei);
Clima: temperat de tranziie (de la nuanele oceanice din V spre cele
continentale din E i S); temperaturi medii multianuale: 8,6-10,1oC
(0,5-2oC în ian. i 17,5- 19oC în iul.), iar precipitaiile medii
anuale: 500-700 mm, în regiunile joase din N, 700-1500 mm în
masivele centrale, i peste 2.000 mm, în regiunile montane
înalte;
Hidrografia: ape curgtoare (Dunrea/Donau, Elba/Elbe, Weser, Ems,
Rhin/Rhein, Inn, Isar, Main, Mosel, Oder .a.),
lacuri (glaciare Amersee, Constana/Bodensee, Kirch, Chiemsee,
Mürtz, Pinnower,
Sittner, Galenbeker .a. , maare
36
Asociaii biogeografice: pdure de foioase, pduri de conifere, pajiti
alpine;
Soluri (clase/tipuri): luvisoluri, cambisoluri, spodisoluri;
Resurse naturale: crbune, gaze naturale, minereu de fier, potasiu,
sare, lemn, potenial hidroenergetic;
Arii protejate: parcuri naionale,
REPERE DEMOGRAFICE I SOCIO-ECONOMICE
225,1 loc./km2; Structura etnic: germani - 91,5%,
turci - 2,4%, alii (greci, polonezi, italieni, croai, rui, sârbi,
spanioli .a.) - 6.1%;
Structura confesional: romano- catolici - 32,1%, luterani - 42,2%,
musulmani - 2,1%, alii i neafiliai - 23,6%;
Bilanul natural: -2‰; Populaia urban: 74%; Sperana de via: 80 ani;
Capitala: Berlin; Principalele orae: Hamburg,
München, Köln, Frankfurt, Essen, Dortmund, Stuttgart, Düsseldorf,
Bremen, Hannover, Mainz, Kiel, Dresden, Wiesbaden;
PIB/loc.: 38.666 $; Obiective turistice: monumentele
istorice i de art din Berlin, Bonn, München, Hamburg, Dresda,
Weimar, Wittenberg, Jena, Magdeburg, Leipzig, Eisenach, Meissen,
Potsdam, Nürnberg, Münster, Stuttgart, Frankfurt am Main .a.; vile
Dunrii, Rhinului, Elbei .a.; unele masive montane (Alpii Bavariei,
Pdurea Neagr, Erzberg, Wald, Harz, Thüringer .a.), coastele M.
Nordului i M. Baltice etc.
Belin – capitala Germaniei – este situat în NE rii (landul
Brandenburg), în Câmp. Germaniei de Nord, pe râul Spree, la 52o31’
lat. N i 13o25’ long. E. În evoluia sa, oraul a înregistrat mai
multe schimbri spaiale. În 1920, a fuzionat cu comunele vecine i
s-a format aa-numitul Marele Berlin, iar între 1948 i 1990, a fost
împrit în Berlinul de Est, aflat sub ocupaie sovietic, devenit din
1949 capitala Republicii Democrate Germane, i Berlinul de Vest
(trei zone aflate pân la acea dat în administrarea Statelor Unite
ale Americii, Marii Britanii i Franei, unite i transformate în
teritoriu cu statut special). În anul 1991, oraul a fost ales, de
ctre Bundestag, capital a Germaniei reunificate, având ca simbol
Poarta Brandenburg. În prezent, Berlinul este un important centru
industrial (industrie constructoare de maini, electric i
electronic, robotic, optic, farmaceutic etc.), comercial (cu
nucleul central Stadkreise), cultural i turistic (cu numeroase
monumente de art i istorice – Castelul Charlottenburg .a.), întins
pe 892 km2, cu o populaie de 3.927.000 loc. (cca. 4500000 loc. în
metropol)
37
DATE GENERALE Poziia geografic: S Europei (S Pen.
Balcanice i insulele adiacente), la 35-42o lat. N i 19-30o long.
E;
Insule componente: 3.054 – Creta/Kriti (supr. - 8.336 km2),
Eubeea/Évvia (supr. - 3.654 km2), Ciclade, Sporade de Nord, Sporade
de Sud, Ródos, Chios, Limnos, Thásos, Kithira, Corfu/Kéikira,
Lefkás/Leucas, Kefallinía/Cefalonia, Zákinthos/ Zante .a.;
Vecini: Turcia - NE (206 km), Albania - NV (282 km), Macedonia - N
(246 km), Bulgaria - N (494 km); ieire la M. Mediteran (13.676 km
lung. liniei de coast; M. Egee - E, M. Cretei - S, M. Ionic -
V);
Suprafaa: 131.957 km2; Forma de guvernmânt: republic
parlamentar; Srbtoarea naional: 25 mart.
(aniversarea proclamrii independenei, în 1821);
Limba oficial: greaca; Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru UE:
1981.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief:
predominant muntos (aproximativ 4/5 din teritoriu) – M-ii Rodopi
(în N), Mas. Olimp, Mt. Athos, M-ii
Pindului (în NV), M-ii Killin (în Pen. Pelopones), M-ii. Ida (în I.
Creta) – iar cele mai întinse câmpii sunt: Câmp. Macedoniei i Câmp.
Tessaliei; rmurile sunt sinuoase, cu numeroase peninsule (Calcidic,
Pélion, Pelopones .a.) i golfuri (Strimón, Termaïkos, Korinth, Para
.a.); alt. max.: 2.917 m, Mas. Olimp;
Clima: mediteranean, cu veri foarte clduroase i secetoase;
temperatura medie multianual: 18,1oC (ian.: 9,5oC, iul.: 28oC), iar
precipitaiile medii anuale între 500-1.210 mm, în N, i 380-810 mm,
în S;
Hidrografia: ape curgtoare (Evros, Néstos, Strimón, Axios,
Aliákmonas/Vistnito – 297 km lung. –, Piniós, Achelóos, Arachtos
.a.) i lacuri (Kerkinitis, Prespa, Krémaston, Trihonis,
Korónia/Lagada, Vegorrítis/Volvi, Ioannina/ Pamvotida .a.)
Asociaii biogeografice: vegetaie subtropical (frigana, ibleac),
pduri de foioase, pduri de conifere, pajiti montane;
Soluri (clase/tipuri): terra rossa; Resurse naturale: lignit,
petrol,
minereu de fier, bauxit, zinc, plumb, magneziu, nichel, sare,
marmur;
Arii protejate: parcuri naionale i rezervaii - Mt. Parnassus/
38
Parnassos (supr. 3.513 ha), Parnitha (supr. cca. 3.800 ha),
Olimp/Olympos (supr. cca. 4.000 ha), Iti, Ainos Óros, Zakynthos
(parc marin), Vikos- Aoös (supr. cca. 12.600 ha), Samarias (supr.
cca. 4.500 ha), Alonissos (parc marin), Ravinas, Skotina, Pdurea
Dadia, Valea Fluturilor, L. Coruna etc..
REPERE DEMOGRAFICE I SOCIO-ECONOMICE
loc./km2; Structura etnic: greci - 93,7%,
albanezi - 4,3%, turci - 1 3% .a.; Structura confesional: ortodoci
-
94%, musulmani - 1,3%, romano-catolici - 0,5% .a.;
Bilanul natural: -0,2‰; Populaia urban: 61,5%; Sperana de via: 79
ani; Capitala: Atena/Athína;
Principalele orae: Tessaloniki/Salonic, Patras/ Pátrai,
Pireu/Piraniers, Heraklion/Iraklion, Lárissa, Vólos Rhodos,
Ioannina, Chania, Chalcis;
PIB/loc.: 24.260 $; Obiective turistice: Atena (Acropole
complex de temple dedicate
zeilor Atena i Posseidon , Templul lui Hefaistos, Muzeul Naional de
Arheologie .a.) i împrejurimile, Complexul monastic Meteora (24 de
mnstiri suspendate pe stânci); Delphi cu sanctuarul lui Apollon;
Mt. Athos sau „Grdina Maicii Domnului”, republic autonom interzis
femeilor; Olympia, cu locul sanctuarului lui Zeus, Vasse, cu
Templul lui Apollo (de sec. V î.Hr.); Corint, cu Templul lui
Apollo; Ins. Rhodos, cu vestigii greceti, veneiene, ale cavalerilor
ioanii (1308-1522) .a.; Ins. Creta, cu urme ale civilizaiilor
minoice, romane, arabe, veneiene etc.
Atena/Athinai, capitala Greciei, este un ora cu vechime
multisecular, situat la 37o58’ lat. N i 23o43’ long. E. Pân în
jurul anului 1.400 î.Hr., pe actualul teritoriu al oraului se gsea
o important cetate micenian, iar pe la 900 î.Hr. era una dintre
aezrile importante comerciale din regiune. În sec. V î.Hr. Atena
devine principalul centru urban al Greciei, iar apoi intr într-o
perioad de declin, pân în sec. IX-X când parcurge un interval de
prosperitate sub influena Imp. Bizantin. În intervalul 1453 (când
intr în cadrul Imp. Bizantin) i 1834 (când îi recapt independena (i
oraul devine capital), oraul trece printr-o etap de regres. În anul
1896, oraul gzduiete primele Jocuri Olimpice, iar în 1920 (din
cauza rzboiului greco-turc) populaia Atenei crete semnificativ ca
urmare a aezrii aici a refugiailor greci din Asia Mic. În prezent,
Atena se întinde pe 38,964 km2 (411,717 km2 în agl. urb.) i numr
655.800 loc. (3.074.200 loc. în agl. urb.) Este cel mai important
ora al Greciei i concentreaz numeroase instituii culturale i
obiective turistice: Acropole (cu templele dedicate zeilor Atena i
Poseidon), Templul lui Hefaistos, Muzeul Naional de Arheologie
etc.
39
Republic of Ireland (englez)
Irlanda), la 51-55° lat. N i 6-11° long. V;
Insule componente: Irlanda, Aran, Achill, Clear,
Inishtrahull;
Vecini: Marea Britanie (Irlanda de Nord) - NE (360 km); ieire la M.
Irlandei - E i Oc. Atlantic - S, V, NV (1.448 km);
Suprafaa: 70.273 km2; Forma de guvernmânt: republic
parlamentar; Srbtoarea naional: 17 mart.
(ziua Sfântului Patrick); Limbi oficiale: irlandeza i engleza;
Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru UE: 1973.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief: câmpii
joase mltinoase (Câmp. Irlandei), podiuri i muni joi erodai
(Macgillycuddy’s Reeks, Wicklow, Mourne, Antrim, Iron, Ox, Blue
Stack); alt. max.: 1.041 m, în vf. Carrantuohill (M-ii
Macgillycuddy’s Reeks);
Clima: temperat-oceanic (influenat de Curentul Golfului);
temperatura medie anual: 9,5-10,5oC – ian.: 4-6oC i iul.: 16-18oC
–, iar precipitaiile medii anuale: 1.000-2.000 mm;
Hidrografia: ape curgtoare – Shannon (lung. 320 km),
Barrow, Nore, Liffey, Boyne, Suir, Blackwater, Lee .a. – i lacuri:
Allen, Corrib, Ree, Derg, Mask, Conn, Killarney, Lough .a.;
Asociaii biogeografice: pduri de foioase i pajiti;
Soluri (clase/tipuri): cambisoluri i spodisoluri;
Resurse naturale: gaze naturale, plumb, cupru, gips, calcar,
dolomit;
Arii protejate: Phoenix Park, Bourn Vincent Memorial Park, North
Bull Island, Cambay, Killarney Park .a.
REPERE DEMOGRAFICE I SOCIO-ECONOMICE
loc./km2; Structura etnic: irlandezi - 94%,
englezi - 3%, americani - 0,3%, francezi - 0,2%, germani - 0,2%
.a.;
Structura confesional: romano-
catolici - 87,5%, protestani
(anglicani) - 5%, musulmani - 0,5%,
fr religie - 5% .a.;
Bilanul natural: 8‰; Populaia urban: 61%; Sperana de via: 81 ani;
Capitala: Dublin/Baile Átha Cliath; Principalele orae:
Cork/Corcaigh,
Galway/An Chaillínih, Tallaght,
PIB/loc.: 40.716 $; Obiective turistice: Dublin
(Muzeului Naional al Irlandei, Muzeul Irlandez de Art Modern,
Galeria Naional Irlandez, Galeria Municipal Hugh Lane, Biblioteca
Chester Beatty, cartierul Temple Bar .a.) i staiunile din
împrejurimi (Howth, Greystones, Dun Laoghaire, Malahide .a.),
Riviera Irlandez/Irish Riviera (în S, cu staiunile
balneoclimaterice: Sinsale, Bantry, Glengariff, Tramore, Youghal,
Parknasilla .a.), Galway Bay (în V, cu staiunile: Kilkee, Salthill,
Westport .a.), L. Killarney, Valea Avoca/Ovoca, Ins. Ross Castle
etc.
Dublin/Baile Átha Cliath (în irlandez), capitala Irlandei, este un
ora situat în E rii, pe malurile râului Liffey, la rmul M.
Irlandei, la 53o20’52” lat. N i 6o15’35” long. V. Dei pe actualul
amplasament s-a aflat iniial aezarea celtic Áth Cliath, localitatea
a fost menionat documentar în anul 140 (Eblana), iar numele actual
ar însemna „Balta adânc” (în limba irlandez). Regiunea în care se
gsete oraul a fost cucerit de-a lungul timpului de ctre vikingi
(sec. IV) i englezi (sec. XII). Dublin devine capital în sec. XVII,
moment de la care localitatea înregistreaz perioade înfloritoare.
În prezent, oraul se înscrie în Comitatul Dublin, se întinde pe 115
km2 (921 km2 agl. urb.) i numr 506.000 loc. (1.050.000 loc. în agl.
urb.). Funcia administrativ a fcut ca în Dablin s se gseasc cel mai
mare port i cel mai mare aeroport din Islanda. Tot în ora se gsesc
mai multe muzee, universiti i teatre.
41
DATE GENERALE Poziia geografic: S Europei (Pen.
Italic), la 42°50’ lat. N i 12°50’ long. E;
Insule componente: Sicilia, Sardinia, Capri, Lipari, Elba,
Stromboli, Vulcano .a.;
Vecini: Elveia - N (740 km), Austria - NE (430 km), Slovenia - E
(232 km), Frana - NV (488 km), Vatican (3.2 km), San Marino (39 km)
(Vatican i San Marino formeaz enclave); ieire la M. Mediteran:
Adriatic - E, Ionic - S, Tirenian i Liguric - V;
Suprafaa: 301.230 km2; Forma de guvernmânt: republic
parlamentar; Srbtoarea naional: 2 iun.
(aniversarea datei referendumului prin care s-a proclamat republic,
în 1946);
Limba oficial: italiana; Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru UE:
1957.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief: variat,
cu muni – Alpi (Alpii Ligurici, Alpii Maritimi, Alpii Cotici, Alpii
Graici, Alpii Lepontini, Alpii Penini – sau Alpii Occidentali – i
Alpii Lombarzi, Alpii Dolomitici, Alpii Veneieni, Alpii Iulieni
Centrali – sau Alpii Orientali) i Apenini –, câmpii –
Padului –, delte – Padului, Tibrului – i vulcani activi – Vezuviu,
Etna, Vulcano i Stromboli; alt. max. 4.061 m, în vf. Gran Paradiso
(Alpii Graici);
Clima: continental (în Câmp. Padului), mediteranean (în Pen. Italic
i insule) i alpin (la alt. de peste 3.000 m, cu ierni lungi, reci i
precipitaii bogate sub form de zpad); temperatura medie anual:
12,5- 15,5oC; precipitaii medii anuale: 600-1.000 mm;
Hidrografia: ape curgtoare – Pad/Po (lung. 652 km), Tibru/Tevere
(lung. 405 km), Arno (lung. 241 km), Adda, Oglio, Tugliamento,
Piave, Brenta, Adige, Ombrone, Volturno, Ofanto, Tirso .a. – i
lacuri: glaciare – Como/Lario/Larius lacus (adânc. max. 410 m,
supr. 145,9 km2), Garda/Benaco/Benacus lacus (adânc. max. 346 m,
supr. 370 km2), Lugano/Cersio (adânc. max. 288 m, supr. 49 km2;
parial în Elveia), Maggiore/Verbano (adânc. max. 372 m, supr. 212
km2; parial în Elveia), Iseo/Sebino/Sebinus lacus (adânc. max. 250
m, supr. 65,3 km2), Lucendro etc. –, vulcanice – Albano (adânc.
max. 170 m, supr. 6 km2), Bolsena/Vulsino (adânc. max. 146 m, supr.
114,5 km2), Nemi
42
.a. –, carstotectonice – Trasimeno (adânc. max. 6 m, supr. 128 km2)
–, pe gips – Pergusa, Gaspa, Cannarella (în Ins. Sicilia) –, lagune
– Veneia;
Asociaii biogeografice: vegetaie subtropical, maquis (tufiuri i
arbuti), pduri de foioase, pduri de conifere, pajiti alpine;
Soluri (clase/tipuri): terra rossa (în peninsul i în unele insule),
spodisoluri (în M-ii Alpi);
Resurse naturale: crbune, zinc, mercur, azbest, pirit, marmur, ape
geotermale;
Arii protejate: parcuri naionale: 24 (Gran Sasso, Monti della Laga,
Gran-Paradiso, Asinara, Stelivo, Vezuvio, Val-Grande, Cicero,
Asinara, Aveto, Toskanisch- Emilianischer Apennin, Alta- Murgia,
Toskanischer-Archipel, Val-d’Agri, Majella .a.).
REPERE DEMOGRAFICE I SOCIO-ECONOMICE
loc./km2; Structura etnic: italieni - 92%,
europeni - 4,5% (români, albanezi, ucraineni, croai,
sloveni .a.), nord-africani - 2%, asiatici i sud-americani -
1,5%;;
Structura confesional: romano-
ortodoci - 2%, atei .a. - 5%;
Bilanul natural: -0,3‰; Populaia urban: 70%; Sperana de via: 81
ani; Capitala: Roma; Principalele orae: Milano,
Neapole/Napoli, Messina, Torino, Palermo, Padova, Bari,
Veneia/Venezia, Genova, Bologna, Brescia, Catania, Verona, Trieste,
Taranto, Florena/Firenze, Bolzano;
PIB/loc.: 29.812 $; Obiective turistice: Coloseumul,
Basilica San Pietro, Fontana di Trevi, Forumul Roman, Piaza di
Spagna, Pantheonul, Columna lui Traian, Circus Maximus, Piaza
Navona, Castelul Sant’Angelo (Roma); Teatrul Scala, Domul, Castelul
Sforzesco (Milano); Bazilica San Marco, Palatul Dogilor (Veneia);
Palatul Strozzi, Domul, Galeriile Uffizi (Florena); Campalia, Domul
(Pisa), Cortina d’Ampezzo, Vale d’Aosta, Domodossola (M-ii Alpi),
Riviera Italiana, Vezuviu .a.
Roma – ora multisecular – este situat în partea central-vestic a
Pen. Italice, pe râul Tibru/Tevere, la 51o54’ lat. N i 12o30’ long.
E. În perioada de înflorire a Imp. Roman, oraul avea aproximativ 1
mil. de loc., pentru ca, la sfâritul sec XV, s scad la cca 17. 000
loc. Începând din epoca modern, pân în zilele noastre, oraul a
cunoscut predominant etape de dezvoltare exploziv, fr a fi prins de
„revoluia industrial”. În prezent Roma se întinde pe 1.285,3 km2 i
numr 2.750.000 loc. (3.457.700 loc. în agl. urb.). Gzduiete
numeroase societi, asociaii i instituii naionale i internaionale,
încât cca. 70% din populaia activ lucreaz în comer, finane,
asigurri, sntate i transporturi.
43
DATE GENERALE Poziia geografic: Europa central-
nordic (Scutul Baltic), la 55-58o lat. N i 21-28o long. E;
Vecini: Estonia - NE (343 km), Rusia - E (282 km), Belarus - SE
(167 km), Lituania - S (576 km); ieire la M. Baltic - E i NV (531
km; în NV G. Riga);
Suprafaa: 64.589 km2; Forma de guvernmânt: republic
parlamentar; Srbtoarea naional: 18 nov.
(aniversarea proclamrii republicii, în 1918);
Limba oficial: letona; Moneda: 1 lat = 100 santime; Membru UE:
2004.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief: câmpie
uor vlurit i presrat cu înlimi de pân la 312 m: în partea central
se gsete esul Letoniei Mijlocii (cu Depr. Lubana), în cea
central-estic sunt coline (Videme i Latgale), la SV, Pod.
Kurem/Kursa, la SE, coline morenaice (Tukum Latagle sau esul
Lacurilor), în N, coline morenaice i Depr. Letoniei de Nord; alt.
max.: 312 m, în vf. Gaizinkalns (Col. Videme);
Clima: temperat de tranziie (cu influene oceanice în V);
temperatura medie anual: 6- 7oC (ian.: -2...-5oC în V i -6... -7oC
în E; iul.: 15-17oC) i precipitaii medii anuale: 550- 800 mm;
Hidrografia: ape curgtoare – Daugava/Dvina de Vest (lung. 1.020 km,
din care 257 km în Letonia), Lielupe, Venta, Gauja .a. – i lacuri
(peste 3000, majoritatea glaciare sau rmiele unei foste mri):
Reznas, Lubanas, Ergure, Usmas, Burtnieku, Liepia .a.;
Asociaii biogeografice: pduri mixte (conifere i foioase), vegetaie
de mlatin i de turbrie;
Soluri (clase/tipuri): spodisoluri; Resurse naturale: turb,
dolomit,
calcar, chihlimbar, lemn; Arii protejate: peste 200: Gauja
(91.745 ha), Teicu, Krustkalnu, Razna, Slitere, Kemeri, Turaida
.a.
REPERE DEMOGRAFICE I SOCIO-ECONOMICE
loc./km2; Structura etnic: letoni - 57,7%, rui
- 29,6%, bielorui - 4,1%, ucraineni - 2,7%, polonezi - 2,5%,
lituanieni - 1,4%, alii - 2%;
Structura confesional: luterani - cca. 60%, romano-catolici -
24%,
44
ortodoci - 98%, mozaici - 0,6% .a.;
Bilanul natural: -4,2‰; Populaia urban: 67,8%; Sperana de via: 72
ani; Capitala: Riga/Rga; Principalele orae: Daugavpils,
Jelgava, Liepja, Jrmala, Valmiera, Ventspils, Rzekne, Nereta,
Malta, Madona;
PIB/loc.: 18.058 $; Obiective turistice: centrul istoric –
Domul de sec. XIII-XIX, Castelul
Maestrului Ordinului Teuton de Livonia în sec. XIV-XVI, Turnul
Pulberriei/Pulvertornis, Biserica Sf. Petru de sec. XIII – (Riga);
Staiunea Jrmala (la M. Baltic); blocul eratic de 400 t (Vandzene);
regiunea Latgale („inutul lacurilor albastre”), cu blocurile
eratice Velna akmens („Piatra Deavolului”) i Melkitaru akmens;
Arcul geodezic Struve .a.
Riga/Rga, localitate fondat în anul 1201 de ctre episcopul Albert
al Livoniei, este situat pe râul Daguava, la cca. 15 km de vrsarea
în G. Riga, 56o58’ lat. N i 24o8’ long. E. În trecut port hanseatic
(Liga Hanseatic a fost o alian a breslelor comerciale care au
deinut monopolul comercial la M. Baltic peste patru sec.), a
devenit capitala Letoniei în anul 1918. În prezent, cu o supr. de
303 km2 (din care cca. 49 km2 ap) i cu un numr de 709.200 loc.,
Riga este cel mai mare centru economic (port, aeroport
internaional, industria lemnului, industrie textil, industrie
alimentar – inclusiv prelucrarea petelui –, centru turistic etc.),
cultural i de învmânt al rii. În ora se gsesc: peste 20 de muzee,
universiti – Latvijas Universitte (Universitatea din Letonia), Rgas
Tehnisk Universitte (Universitatea Tehnic), Rgas Stradia
Universitte (Universitatea Stradis) i Rgas Ekonomikas Augstskola
(coala Economic) .a. –, Academia de tiine, Institutul de Pedagogie
i Cercetare, teatre – inclusiv de oper i balet – o Grdin Botanic
.a.
45
DATE GENERALE