Stat vs. Stat · IntErvIu cu valEntIn MIrcEa, șEf al corPuluI DE control al PrIMuluI-MInIStru...

Ediți

a a

IX-a

iu

nie

2016

Mic ghid al dării în plată

Propunerile avocaţilor pentru strategia energetică a româniei

Agenţia de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate –structură suport pentru sistemul judiciar

Stat vs. StatStatutul de companie de stat - constrângeri şi nu un privilegiu pentru Poşta Română

Interviu cu

AlexAndru Petrescuwww.legalmagazin.ro

Director General, CN Poşta Română

Pentru parteneriate și înregistrare vă rugăm

să contactați redacția Legal Magazin

Mihaela Odică, Marketing Manager,

Legal Magazin

Tel.: [email protected]

Mircea Fica, Senior Editor, Legal Magazin

Tel.: 0732 903 [email protected]

La acest eveniment vom lansa publicația Lady Lawyer e d i ț i a a I V - a

E d i ț i a i VBucurEŞti

24 NOiEMBriE 2016Sala aurEl GhiBuțiu,ccir BuSiNESS cENtEr

www.legalmagazin.ro

ROMÂNIA-SMART este o platformă de dezbateri deschisă cetățenilor, autorităților, sectorului de business și mediului academic,pentru ca, împreună, să contribuim la construcția unei viziuni pe 10 ani pentru viitorul „ inteligent” al României. ROMÂNIA-SMART a pornit de la ideea că procesul de modernizare provoacă Unitățile Administrativ Teritoriale să aleagă o nouă calede dezvoltare, adaptându-se la noua paradigmă mondială. Iar aceasta se poate face prin folosirea inteligentă a aplicațiilor de ul-timă oră din tehnologie și a soluțiilor inovatoare, astfel încât localitățile noastre, dar și noi, comunitatea umană, să ne adaptămcât mai curând și cât mai inteligent noilor provocări. Platforma ROMÂNIA-SMART va oferi conținut care să îi ajute pe cei care conduc orașele și comunele să implementeze o abordareinter-departamentală integrată, pentru a deveni localități inteligente, ecologice, prietenoase cu cetățenii și cu mediul de afaceri.Prin evenimentele sale, ROMÂNIA-SMART va identifica și va promova cele mai bune soluții care se pot aplica în smart economy,smart mobility, smart society, smart living, smart government & smart governance. Cercetarea, inovarea și tehnologia vor fi pilonii centrali pe care ne vom construi evenimentele. ROMÂNIA-SMART va reuni în evenimentele sale factori de decizie din țări, regiuni și orașe, precum și lideri, experți din industrie șiinstituții, cu experiență și succes în domeniu.

CARTA ROMÂNIA-SMARTInițiatorii acestui proiect își propun ca, la finalul primului an de evenimente să elaboreze o Cartă a întregului program, care vareuni toate conceptele, proiectele, propunerile, variantele tehnologice, arhitecturale, organizatorice, politico-administrative, carevor fi promovate în cadrul conferințelor din această primă etapă, astfel încât ele să fie la îndemâna tuturor celor care vor să fie ală-turi de ROMÂNIA-SMART . Concret, Carta va fi un adevărat ghid, cu proiecte concrete pentru toate domeniile abordate, care vaputea fi utilizat atât prin aplicarea directă de către autoritățile administrative cât și pentru realizarea de proiecte menite să atragăinvestiții de orice fel, inclusiv din fonduri europene.Dublată de un portal complex www.romania-smart.ro, această Cartă va trebui să devină o platformă program de dezvoltare aRomâniei pe următorii 10 ani, care va putea sta la îndemâna oricărei guvernări, pentru că va reuni o serie de indicații și proiectetehnice, tehnologice și administrative de dezvoltare, care pot propulsa țara noastră în elita țărilor dezvoltate.Inițiatorii conceptului ROMÂNIA-SMART se vor organiza juridic într-o organizație non-profit, care va avea ca obiect de activitatepromovarea conceptului în integralitatea sa.

PROGRAM EVENIMENTE Inițiatorii vor organiza în următorii 10 ani, în București și în marile orașe ale țării, o serie de evenimente - conferințe de business,cursuri de pregătire profesională, simpozioane, Gale de premiere -, pentru a veni în sprijinul autorităților și a mediului de afaceri. La aceste dezbateri vor participa personalități influente din România, dar și din alte țări, care pot oferi povesti de succes în diferitedomenii și care vor avea recomandări, propuneri, sugestii, soluții pentru ROMÂNIA-SMART. Totodată, amfitrionii programului ROMÂNIA-SMART vor edita o serie de publicații, menite să creeze o comunitate care să sprijineacest program. Parteneriatele media cu alte instituții de profil vor contribui la succesul programului.

Credem că România poate deveni THE SMARTEST COUNTRY din sud-estul Europei !

În programul ROMÂNIA-SMART, vom pune accent pe teme ca :

ROMÂNIA-SMART, pentru un viitor clădit inteligentUn grup format din jurnaliști, oameni de afaceri, din PR și publicitate, coordonat de cunos-cuta jurnalistă Camelia Cristiana Spătaru și revista Legal Magazin au demarat un proiectde anvergură – ROMÂNIA-SMART.

Smart Cities

Smart Economy

Smart Transportation

Smart Energy & Environment

Smart Commerce

Smart Health

Smart Education & Smart Research

Smart Buildings

Smart Services

Internet of Things

Financing for Smart City

Smart Grid

Smart Agriculture

www.romania-smart.ro

1IUNIE 2016 NUMARUL 9WWW.LEGALMAGAZIN.RO LEGAL MAGAZIN

editorial

PIaŢa conferInŢeLor, încotro?

Experiența obținută de peurma recentelorconferințe pe care le-a

organizat revista noastră, m-afăcut să scriu aceste rânduri. Înprimul rând vreau să vă descriuactualele tendințe de pe aceastăpiață, a organizării deevenimente.Ei bine, nimeni nu mai are chefsă stea la conferințe lungi, îndouă sau trei sesiuni. Toatălumea vrea să vină laeveniment, să vorbească, săasculte, sau să pună întrebărilenecesare și să plece imediat.Nici cafeaua, ceaiul sau „papabun” nu-i mai determină peparticipanții la conferințe să steamai mult de 2 ore. Ce-i maigrav, se întâmplă însă la niveluldemnitarilor. Ei nu mai vor săfie prezenți decât la prima partea unei astfel de conferințe,maximum jumătate de oră. Șiasta oricât de interesant ar fievenimentul și oricât deimportanți ar fi participanții. Bun, asta poate că nu-i neapăratrău. Faptul că lumea nu mai are

chef de discuții, societatea sedezvoltă în mai mare viteză,timpul înseamnă bani, dar,există un dar.... La astfel deevenimente vin oamenii înspecial să poată comunicadirect cu anumiți demnitari, cufactori de decizie de caredepind business-urile lor. Șiatunci, cum poți tu, șef al uneiinstituții de stat, numit înaceastă funcție, să nu stai săasculți întrebările oamenilor?Cum poți să-ți bați joc de baniiși timpul oamenilor care vin lao astfel de conferință doarpentru a comunica cu tine, de ate întreba ceva ce nu poate afladecât dacă stă la audiențeinterminabile? Asta se numeștea fi funcționar al statuluiromân? Să stea doar prinministere sau în nu mai știu ceinstituții? Sau ar trebui să seaplece și la cetățenii, care prinimpozitele și taxele lor îi susținsalariul? Unde-i democrațiainvocată de toți? A doua experiență neplăcutădesprinsă din evenimentele

recente organizate de LegalMagazin se referă la calitateaexpunerilor celor care suntspeakeri. Mi-a fost dat să audchestiuni și demonstrații extremde „ieftine” și, aici, mă refer totla demnitari, sau șefi ai unorinstituții de stat. Iar subiecteleevenimentelor n-au fost deneglijat. Strategia energetică aRomâniei, Recuperareaprejudiciilor din infracțiuni sauprovocările ConsiliuluiConcurenței, sunt câteva dinsubiectele conferințelororganizate de revista noastră.Am constatat, cu părere de rău,la unii din speakerii importanți,același limbaj de lemn, fărăsubstanță, fără viziune, un fel de„lăsați-mă să-mi spun povestea,apoi am să plec”.Eu cred că, într-adevăr oameniisunt din ce în ce mai grăbiți,viața se desfășoară cu vitezăcrescândă, totul se întrepătrundecu potențialul oferit de noiletehnologii de comunicare,Internetul a început să rezolvetotul dar, totuși, consider cătrebuie să comunicăm între noiși direct, în afară de Whatsup,Messenger, sau mai știu eu ce.Cred în continuare în rostulconferințelor pe tematiciimportante pentru comunitate șimai cred că demnitarii, șefiiinstituțiilor statului trebuie să„coboare” între oameni, măcarîn astfel de ocazii.

de Mugur Istode, senior editor, Legal MagazinManaging Partner, Legal Magazin Media grup

Cred în continuare în rostulconferințelor petematici importantepentru comunitate șimai cred cădemnitarii, șefiiinstituțiilor statuluitrebuie să „coboare”între oameni, măcarîn astfel de ocazii.

2 NUMARUL 9 IUNIE 2016LEGAL MAGAZIN WWW.LEGALMAGAZIN.RO

suMar

Publicație editată de

leGAl MAGAzIn MedIA GruP

redAcțIA

Mircea Fica, Senior editor

[email protected]

Mugur iStode, Senior editor

[email protected]

tituS gîrbea, editor

[email protected]

carMen dinu,

corespondent bruxelles

PublIcItAte

Mihaela odică,

Sales Manager

[email protected]

dtP

carmen costescu

[email protected]

adreSa redacției

Str. negustori,

nr. 23-25, Sector 2,

bucurești

telefon - 031.10.12.166

www.legalmagazin.ro

copyright: legal Magazin Media Grup

este inter zi să, con form legii, repro du ce rea

inte gra lă sau par �ia lă – pe orice cale – a con �i -

nu tu lui revis tei, fără acor dul scris al con du ce rii

redac �iei și al auto ri lor, care de�in drep tu ri le

de copie re. apar �i ne cola bo ra to ri lor, în exclu -

si vi ta te, res pon sa bi li ta tea pri vind date le și

con si de ra �i i le din tex te le pe care le semnea -

ză. opi ni i le lor nu repre zin tă ins ti tu �i i le și/sau

fir me le cu care aceș tia au orice fel de rela �ii

con trac tua le.

iSSn 2343 – 7375tiparul: Master Print

4/5 IntervIul edIţIeI

stat vs. statstatutuL De CoMpaNie De stat - CoNstrâNgeri și Nu uN priviLegiu peNtru poșta roMâNă

Interviu cu AlexAndru Petrescu, director General, cn Poșta română

6 LegaL News

6 Profesia de avocat se schimbă fundamental

7/11aNaLiză / Cover (eNergie)

7 ProPunerile avocaților Pentru strategia energetică a româniei

12/17LegaL MagaziN

12 suciu PoPa- o viziune Pe termen lungIntErvIu cu MIruna SucIu, ManagIng PartnEr, SucIu

PoPa

14 desPre măsurile asiguratorii ale organelor fiscaleDE coSMIn vIDIcan, avocat PartEnEr, vIDIcan,

Morgovan șI aSocIațII

16 asigurăm o consultanță integratăPentru afacerile clienților noștriIntErvIu cu MElInDa galu, avocat PartEnEr, galu &

PartnErS

18/19avoCatii MariLor orașe

18 studiu introductivDE av. DrD. SorIn arDElEan

20/27 iNstituţii

20 funcția de control este esențială Pentru o administrație Publică modernăIntErvIu cu valEntIn MIrcEa, șEf al corPuluI DE

control al PrIMuluI-MInIStru

22 agenţia de administrare a bunurilor indisPonibilizate – structură suPort Pentru sistemul judiciarDE aDrIan BaBoI-StroE, SEcrEtar DE Stat, MInIStErul

JuStIțIEI

25 a fI Sau a nu (MaI) fI ProtEJat

cât de multă Protecție mai oferă astăzi înregistrarea unei mărciDE raluca vaSIlEScu, PrEșEDIntE al caMErEI națIonalE

a conSIlIErIlor în ProPrIEtatE InDuStrIală DIn roMânIa

28/29 Dura Lex

28 mic ghid al dării în PlatăDE MIhaEla BăDEScu, ManagIng PartnEr,

BăDEScu & aSocIațI

30/32iNterNatioNaL / eurozoNe

30 uE agEnDa

euroPa între luPta îmPotriva traficuluide Persoane și criza imigranților

31 generozitatea lui merkel: suma uriașăPe care germania o va aloca Pentrurefugiați

32 angela merkel, acuzată de trafic de ființe umane

Ediți

a a

IX-a

iu

nie

2016


iNterviul ediţiei

recent, aţi acţionat îninstanţă aNCoM pentru căa respins companieicererea de compensare acostului net aferent furni -zării serviciilor poştale dinsfera serviciului universalîn 2013. de ce aţi luataceastă decizie?

Alexandru Petrescu: Se vor -beşte în continuare, în modabsolut bizar, despre un mo -no pol al Poștei pe segmentulserviciilor rezervate şi căfurnizorul de serviciu univer -sal şi-a menţinut constantăcota de piaţă. Acesta esteunul dintre argumentele pecare ANCOM le foloseşte îndecizia care ne vizează. Or,nu poţi invoca monopolul peo obligaţie instituită însarcina Poștei Române, pe oactivitate pe care aceastăcompanie este obligată să opresteze la costuri pe careniciun alt operator privat nule-ar accepta. Mai simpluspus, tu, statul român, mă

obligi să fiu furnizor deserviciu universal, la costurisociale şi care să permităaccesul egal al tuturor laserviciile poştale, ştiind căniciun alt operator nu doar cănu ar putea fizic să facă asta,dar ar genera şi pierderi pecare, cu ipocrizie, o companiede stat este obligată să şi leasume. Este o abordare care,din păcate, creează multedificultăţi Poștei Române.Această companie trebuie săsuporte un tratament aberantşi care îi creează dezavantajereale pe o piaţă aşa-zis liberă.În timp, compania a devenitsacul de box al unor entităţicare, pentru a da bine înrapoartele de activitate,instituie tot felul de obligaţii,uită să reglementeze corectsegmentul pe care ne obligăsă fim prestatori unici, pentruca o altă entitate să teamendeze ulterior. Încercamsă reglăm această anomalie,însă este foarte greu pentru căne lovim de un mod de

acţiune deja împământenit şiextrem de comod.

Cum se întâmplă în altestate în astfel de situații?le este compensat acest costnet operatorilor europeni?

Vă dau cel mai recentexemplu: Comisia Europeanăa decis, la 3 iunie anul acesta,să compenseze costul net aloperatorului belgian bpostpentru intervalul 2016 –2020. Este vorba desprecompensarea sumei de 1,3miliarde de euro pentrufurnizarea de servicii poştalede interes economic general,ceea ce la noi este consideratajutor de stat ilegal. Ce intrăîn această sumă, colosalăpentru noi? Este vorba despreanumite servicii publice pecare bpost a fost nevoită să lepresteze ca furnizor deserviciu universal, printrecare: menţinerea unei reţelede oficii poştale pe întregteritoriul Belgiei, livrarea

pensiilor, furnizarea deservicii universale de încasarea facturilor la ghişeu, livrareade pliante electorale, precumşi distribuirea de ziare şiperiodice cu tiraj naţionalrelevant. Adică aceleaşiservicii pentru care şi PoştaRomână solicita compensare,asta dacă se doreşte, cuadevărat, depăşireadificultăţilor financiare încare se afla Poșta şi înscriereaei pe un traseu corect, pe opiaţă pe care toată lumea oclamează, extrem deconfortabil, ca fiind liberă. Bamai mult, pentru prestareaunora dintre serviciile de maisus, Poşta a fost şi este

stat vs. statstatutul de CoMpaNie de stat - CoNstrâNgeri și Nu uN privilegiu peNtru poșta roMâNăInterviu cu AlexAndru PetresCu, director General, Cn Poșta română

Am fost în acești ani obișnuiți cu ideea că firmele, companiile particulare, multinaționalele sunt de multeori în contradicție cu instituțiile de reglementare, ajungând până la a se judeca cu acestea. O normalitatede fapt, o consecință a economiei de piață, a controverselor născute pe piețele reglementate.de curând însă, o știre economică a devenit breaking news și asta pentru că a anunțat că Poșta română, oinstituție a statului, a dat în judecată Autoritatea de reglementare în Comunicații (AnCOM), altă instituțiea statului. Pentru a desluși această speță, l-am rugat pe directorul general al Cn Poșta română, AlexandruPetrescu, să acorde un interviu revistei noastre și să ne lămurească cum stau lucrurile și pe ce se bazeazăacționarea în instanță a AnCOM.


iNterviul ediţiei

permanent blamată, deşi ele facparte din definiţia serviciuluiuniversal peste tot în lume. Comisia Europeană s-a exprimatsimilar şi în cazul operatoruluifrancez La Poste. În 4 decembrie2015, Comisia a decis săcompenseze operatorul italian deservicii poştale universale, PosteItaliane, cu suma de 262 milioanede euro pe an, până în 2019,inclusiv. Aceeaşi decizie a fostluată pentru Polish Post în 26noiembrie 2015, iar în 19 martie,anul trecut, UK Post Office Ltd aprimit, tot din partea ComisieiEuropene, decizia de compensarea costului net pentru serviciileenumerate mai sus, până în 2018,inlcusiv, în suma de 640 de

milioane de lire sterline. Costulnet cu serviciile poştale universaleau fost compensare şi pentrugreci, şi pentru ceilalţi omologieuropeni ai Poștei Române.

Ce ar reprezenta aceastăcompensare pentru poştaromână?

Alexandru Petrescu: În primulrând, ar însemna corectarea uneianomalii pe care trebuie s-oducem în spate în mod nedrept,într-o piaţă care se mişcă rapid, cuinstrumente mult mai flexibiledecât are la dispoziţie PoştaRomână. Aşa cum bine spunea,recent, un secretar de stat dinMinisterul Economiei, „statul este

o piedică pentru el însuşi lacompaniile pe care le deţine”. Nunumai că aceste companii nu suntfavorizate, aşa cum eronat credunii, dar sunt obligate să respectetot soiul de constrângeri şi să facăfaţă unei birocraţii mult mai maridecât în cazul privaţilor. Gândiţi-vă numai la simplacontractare a unei case deavocatură, de pildă. Când unprivat are o problemă, în trei zile,cel mult, şi-a găsit cea mai bunăcasa de avocatură şi a şi semnatcu ea pentru reprezentare. La ocompanie de stat, cu litigii extremde diverse şi de complicate,trebuie să ne descurcăm, de celemai multe ori, cu experţii proprii,iar dacă vrei un avocat expert pe ospeţă delicată treci prin sute deproceduri şi de acorduri. Ca să numai spun că aceşti jurişti propriiai companiilor trebuie să stea, treisferturi din an, prin tot soiul decontroale, să întocmească sute miide poziţii, declaraţii şi contestaţii.Vă dau un exemplu de abordarepărtinitoare: când Poşta Romană afost victima unor controale aleunor angajaţi ANAF, situaţie încare instanţa ne-a dat nouădreptate, s-a spus despre noi căsuntem infractori, aşa a fostabordarea jurnalistică. Deşi, repet,instanţă ne-a dat dreptate, darziaristul nu a fost interesat deacest detaliu esenţial. Când acelaşilucru, în oglindă, acelaşi abuz, seîntâmplă în cazul unei firmeprivate, aceasta este în mod cert ovictimă în fața statului. Cu astfelde mentalităţi ne luptăm, şi înentităţile de stat, şi în societateacivilă. Până nu înţelegem că e îninteresul tuturor să avem untratament egal cu toţi actorii dineconomie, indiferent că sunt destat, sau privaţi, mă tem că nuvom evolua.

Legal Magazin

nu poţi invocamonopolul pe oobligaţie instituită însarcina Poșteiromâne, pe oactivitate pe careaceastă companieeste obligată să opresteze la costuri pecare niciun altoperator privat nu le-ar accepta. Maisimplu spus, tu,statul român, măobligi să fiu furnizorde serviciu universal,la costuri sociale şicare să permităaccesul egal altuturor la serviciilepoştale, ştiind căniciun alt operatornu doar că nu arputea fizic să facăasta, dar ar genera şipierderi...

Studiul arată că nevoilecompaniilor se schimbăsemnificativ,

majoritatea respondențilorluând în calcul reevaluareafurnizorilor de serviciijuridice. Pe fondul creșteriicererii de servicii juridice, seobservă nevoia unui nou tipde consiliere, care să acopereo gamă mai largă de servicii.Cumpărătorii de serviciijuridice caută în specialfurnizori care să le înțeleagăafacerea și industria, care săofere consultanță în zone caredepășesc sfera juridică, caresă ofere serviciimultidisciplinare în jurisdicțiimultiple și să folosească maieficient tehnologia.

O PIAță de servICII jurIdICe în Creștere șI în sChIMbAre

Atât cererea cât și bugetelepentru servicii juridice sunt încreștere. Anumite ariiînregistrează creșteri mai maridecât altele, în special în zonade conformare (49%), M&A(42%) și cea a litigiilor (39%).Conformarea cu reglementă -rile la nivel global apare cauna dintre cele mai mariprovocări ale departamentelorjuridice de azi, pe lângă

nevoia de a realiza mai multecu resurse mai puține. Majoritatea participanților lastudiu (55%) - în generaldirectori de departamentejuridice, sau CEO și CFO - aureevaluat sau sunt în curs dereevaluare a furnizorilor deservicii juridice. Studiul aratăcă, în timp ce așteptărileprivind serviciile furnizate deconsultanți externi evoluează,acestea nu sunt întotdeaunaîndeplinite mai ales în zonecum ar fi utilizareatehnologiei, transparențafinanciară și furnizarea deservicii integrate.Unul din trei cumpărători deservicii juridice care auparticipat la studiu își doreșteca furnizorul său de serviciijuridice să cunoască industriași să aibă experiențacomercială, nu doar juridică,însă furnizorii actuali nuîndeplinesc aceste criterii. Pelângă furnizarea de serviciijuridice specializate,respondenții se așteaptă cafurnizorul lor de servicii săcontribuie cu experiențadincolo de sfera juridică(33%) și cu o diseminareproactivă a cunoștințelor(18%). 52% au răspuns că arangaja o firmă de avocaținetradițională.

CInCI tendInțe PentruservICIIle jurIdICe: Ce-șIdOrește CuMPărătOrul

1. Consultanță integrată lanivel internațional, care depă -șește sfera juridică. Mareamajoritate a celor inter vievațiși-a exprimat ne vo ia de abeneficia de exper tiză care săincludă cunoaș terea industriei,expertiza comercială sau non-juridică. Totodată, aceștia îșidoresc ca furnizorul lor deservicii juridice să înțeleagăchestiuni legate de securitateasi protecția datelor și să aibă oabordare pro-activă cu privirela împărtășirea experienței înmai multe jurisdicții.

2. Utilizarea mai eficientă șipe scară mai largă a tehnolo -giei. Majoritatea partici pan -ților (77%) a spus că tehnolo -gia nu înlocuiește încă activit ă -țile avocaților interni. Totuși,mai bine de jumătate (52%)au spus că acest lucru se vaîntâmpla în următorii cinciani. Cumpărătorii de serviciiîși doresc tehnologii mai buneși mai relevante care să poată fiutilizate de platforme integrate.

3. Consultanță în zona deconformitate. Aproape

jumătate (49%) dinparticipanții la studiu au spuscă bugetele departamentelorlor juridice cresc în ariaconformității de reglementare.În particular, conformareaglobală este percepută drept oproblemă majoră pentruavocații interni, peste un sfertdintre cei intervievați (26%)spunând că aceasta este ceamai mare provocare cu carese confruntă departamentuldin care fac parte.

4. Costuri fixe, corelareaofertei financiare cu valoareaadăugată și o mai maretransparență. Un număr marede participanți au spus cădoresc mai multăpredictibilitate și transparențăîn ce privește facturarea,menționând frecvent costurifixe sau plafonate saustabilirea ofertei financiare înfuncție de valoarea adăugatăadusă de consultant.

5. Cerere pentru furnizori deservicii juridice alternativi saunetradiționali. Majoritatea(55%) participanților la studiuia în calcul reevaluareasemnificativă a furnizorilor deservicii juridice. Mai bine dejumătate (52%) au spus cădoresc să achiziționezeservicii juridice de la o firmăde avocați netradițională careoferă o gama largă de servicii.

Studiul a fost realizat de RSGConsulting la cererea DeloitteLegal pe baza unui chestionaronline cuprinzândrăspunsurile a 243 derespondenți care ocupă pozițiide CEO, CFO sau directorjuridic în companii globale, înperioada septembrie 2015 -februarie 2016.


legal News

profesia de avoCat se sChiMbă fuNdaMeNtalPotrivit rezultatelor unui studiu global “tendințe în serviciile juridice”, piața serviciilor juridice trece printransformări radicale datorate reglementărilor tot mai complexe, riscului crescut în arii multiple,evoluției economiei digitale și presiunii continue privind reducerea costurilor.


aNaliză / Cover (eNergie)

propuNerile avoCaților peNtru strategia eNergetiCă a roMâNieiMinisterul energiei (vezi energie.gov.ro) lucrează intens la finalizarea strategiei energetice a româniei. legal Magazin a chestionat avocațiiexperți în energie cu privire la acest important document. termenul limită estimativ de finalizare a strategiei energetice a româniei este 15septembrie 2016. Obiectivul este ca documentul final să fie supus dezbaterii parlamentare și asumat de către Parlamentul româniei prin actnormativ, astfel încât să-și poată realiza funcția de ancoră a legilor, reglementărilor și politicilor din domeniul energiei.

Strategia Energetică a României, cu unorizont de timp până în 2030 și cuproiecții până în 2050, presupune unvast efort de analiză și sinteză. Caresunt, în opinia dumneavoastră,principalele probleme ale sectoruluienergetic pe care noua Strategie artrebui să le rezolve?

Termenul limită estimativ de finalizare adocumentului Strategiei Energetice aRomâniei este 15 septembrie 2016.Numiți două propuneri, pe care leconsiderați utile pentru a fi introduse înconținutul Strategiei.

Care consideraţi că sunt soluţiilepentru ca Strategia Energetică sărespecte și obiectivele de mediuasumate de Comisia Europeană pentruorizontul 2030?

Aveți mai jos propunerile avocaților de îmbunătățire a Strategiei Energetice.

ChestIOnAr Pentru sOCIetățIle de AvOCAtură

1 2 3



AlexAndru AsAfteI,Associate, bulboacă & Asociații

Una dintre problemelefundamentale ale

sectorului energetic dinRomânia o reprezintăcolapsul prin care trecproducătorii de electricitatedin surse regenerabile. Dupăinvesții importante deaproximativ 7 miliarde deeuro (cele mai multe cucapital străin) bazate peschema de sprijin princertificate verzi, în momentulde față, foarte multe dintreproiecte sunt în pericol deinsolvență. Acest lucru s-adatorat modificărilorlegislative începând cu anul2013 cum ar fi: (i) amânareaunor certificate verzi, (ii)reducerea certificatelor verziacordate, (iii) exceptarea unorconsumatori industriali de laplata certificatelor verzi,precum și (iv) scăderea coteide energie care beneficiază desistemul de promovare.Conform informațiilor dinpiață, în acest moment,aproximativ 40% dininvestitorii în regenerabilesunt în mare dificultatefinanciară, rata de

rentabilitate ajungând la -2%,iar aproximativ 40% dincertificatele verzi rămânnevândute.Deși aparent cele de mai susreprezintă doar o problemă aproducătorilor, aceasta este oconcluzie superficială care nuia în considerare mai multeaspecte, cum ar fi: nevoia deenergie verde pe termenmediu și lung, pierdereaîncrederii investitorilor îndomeniile reglementate dinRomânia, posibila pierdere aunui număr însemnat delocuri de muncă.O altă problemă foarteimportantă a sectoruluienergetic o reprezintă lipsainvestițiilor majore îndomeniul eficiențeienergetice. Conform studiilor,în România, pierderileenergetice în sectorulindustrial ating 30-35% dinenergia consumată, în timp cela clădiri se constată pierderienergetice de circa 40-50%din energia consumată.Astfel, un capitol importantîn viitoarea strategie ar trebuisă îl reprezinte domeniuleficienței energetice care săstabilească niște direcții clareși eventual să ofere anumitestimulente în vedereadeschiderii apetituluiconsumatorilor și alinvestitorilor.

În contextul celor demai sus considerăm că

piața energiei regenerabile artrebui revitalizată prinadoptarea unui cadrulegislativ care să salvezeproiectele existente și săreîncurajeze noile invesții. Unbun start ar fi creșterea coteide energie care beneficiază desistemul de promovare la

nivelul prevăzut anterior înlege, precum și extindereaperioadei de valabilitate acertificatelor verzi la minim 5ani, pentru a oferi șansaproducătorilor să-șimaterializeze acestecertificate. O altă posibilă soluție ar fiadoptarea unui sistem bazatpe prețuri reglementate (i.e.feed-in tariff) pentruproiectele mari și nu doarpentru cele cu o capacitateinstalată mică (de până la 500kW) pentru care tot seîncearcă implementarea.Acest sistem ar trebui săofere investitorilor șansa unuiprofit rezonabil și nu neapăratcel de la nivelul anilorprecedenți. Evident, aceștiavor putea alege între sistemulcertificatelor verzi și cel alprețurilor reglementate.Credem că o asemeneamăsură ar putea fi salvatoarepentru domeniul energieiregenerabile deoarece astfels-ar elimina excesul decertificate verzi din piață prinmigrarea unor proiecte lasistemul de prețurireglementate (care nu ar maiprimi certificate verzi).Totodată, investitorii și-arputea face previziuni cât mairealiste cu privire la venituri,astfel, încuranjându-se alteinvestiții.Cu referire la sectoruleficienței energetice,considerăm că o eventualăschemă de sprijin pentruinvestițiile în acest sector ar fide bun augur. De exemplu,unele facilități fiscale ar puteafi acordate pentruconsumatorii care vor faceinvestiții în vedereaeficientizării locurilor deconsum.

În ton cu celemenționate mai sus

considerăm că în cazul încare s-ar crea un mediulegislativ previzibil șifavorabil investițiilor înenergia regenerabilă și aeficienței energetice, țintelede mediu propuse ar putea fiîndeplinite fără mari eforturi.Totodată, s-ar diminuadependența față deproducătorii de electricitatepe bază de cărbune, aceștiareprezentând în momentul defață unii dintre cei maiimportanți poluatori dinRomânia. De asemenea, arputea fi încurajate proiecteleîn parteneriat public-privatatât la nivel local(cogenerare) cât și la nivelulmarilor proiecte prinmodernizarea centralelor deproducere a energiei din surseconvenționale care necesitămari investiții pentrureducerea poluării șicontinuarea funcționariidincolo de durata lor de viată.

COsMIn tIleA,Counsel, rtPr Allen & Overy

Considerăm că nouaStrategie Energetică a

României trebuie să conținăsoluții cu privire laurmătoarele probleme:

3

1

1

2



a) rolul statului și nivelul săude implicare în sectorulenergetic, inclusiv cu privirela deschiderea concurențeipentru serviciul de distribuțiea energiei electrice;b) problema înlocuiriicapacităților vechi șineperformante de producere aenergiei electrice;c) modul de furnizare aenergiei termice cătrepopulație fără a subvenționamasiv și perpetuu din bugetproducătorii actuali;d) creșterea capacității detransport și export a energieielectrice și a resurselordescoperite în Marea Neagrăși identificarea mijloacelorpentru a aduce valoareadăugată din exploatareaacestor resurse;e) stabilirea clară(definitivarea) a nivelului desuport pe care România îlpoate acorda pentru surseleregenerabile de energie și amodului de acordare;f) rolul pe care exploatareacărbunelui (extracție șiprocesare) îl va juca în viitorși dimensionareacorespunzătoare a acestuisector de activitate;g) exploatarea resurselor deuraniu și fabricareacombustibilului nuclear încontextul planurilor deconstrucție a două noireactoare nucleare laCernavodă; h) impunerea unui calendarpentru realizarea de investițiiîn smart metering;i) problema reduceriitimpului necesar pentruconectarea la rețeauaelectrică;j) măsuri pentru menținereaindependenței energetice aRomâniei și asigurarea în

continuare a calității deexportator regional deenergie;k) problema lucrărilornecesare pentru prelungireaduratei de viață a Unității 1de la Cernavoda, inclusiv cuprivire la acoperireadeficitului de producțiecauzat de oprirea unității timpde 2 ani; l) prezentarea poziției statuluiromân cu privire ladezvoltarea infrastructurii dealimentare a autovehiculelorelectrice și a altor măsurimenite să reducă poluarea;

Propunerile noastrepentru Strategia

Energetică a României sunt:a) stabilirea necesarului deservicii de sistem alSistemului Energetic Naționalși crearea cadrului legislativmenit să asigure viabilitateafinanciară pe termen lung afurnizorilor de astfel deservicii, astfel cum suntactualii producători termo șieventual a centralei cuacumulare prin pompaj de laTarnița Lăpustești (cu privirela care există planuri derealizare); șib) indicarea clară ainvestițiilor ce vor fi realizatepentru a crește capacitățile detransport și export a energieielectrice și a gazelor naturale.

a) modificarea actua -lului sistem de suport

pentru a asigura viabilitateafinanciară a producătorilorexistenți și atragerea deinvestiții în biomasă (resursace nu este exploatată laadevăratul său potențial);

b) subvenționareaachiziționării de autovehicule

electrice, inclusiv pentrutransportul în comun, șirealizarea de investiții încapacități publice dealimentare/încărcare aacestora.

PAulA COrbAn-PelIn,Counsel, dlA Piper

Proiectul de strategieenergetică a României

estimează că necesarul deinvestiții în sectorul energeticromânesc este, pentruperioada 2015-2035, deaproximativ 100 miliarde deeuro. Ar trebui să indice clarcum vor fi înlăturate piedicileidentificate în calea atrageriiinvestițiilor (creștereagradului de instabilitate acadrului de reglementare,procesul de avizare de lungădurată și extrem de birocratic,lipsa unor politici publicecoerente și sustenabile șiamânarea permanentă aproiectelor de investiții) șicare sunt măsurile concretemenite să asigure o piațăstabilă, transparentă șiprevizibilă, propice atrageriide investiții. Strategia Energetică aRomâniei trebuie să punăaccent pe dezvoltareasustenabilă a domeniului dinperspectiva mixului de

energie și a aplicării unormăsuri coerente care săvizeze întregul lanț de laproducere, la transport șiinfrastructură și terminând cuconsumul, predictibilitateacadrului legislativ,identificarea măsurilorconcrete de atingere a țintelorpropuse și de atragere anecesarului de investiții.

Strategia Energetică aRomâniei ar trebui să

identifice în mod clardomeniile strategice șimăsurile pe care le va luastatul pentru susținereadezvoltării acestora, măsuriconcrete de diminuare abarierelor investiționaleidentificate, reafirmareanecesitătii și susțineriistabilitătii cadrului legislativ.

dAnA dunel stAnCu,Avocat, biriș Goran

Se pare că toată lumeaașteaptă această

stategie energetică cusperanța că ea va fi elementulcare va aduce liniștea,stabilitatea și soluțiile. Eucred însă că strategiaenergetică din anul 2016 artrebui să stabilească nișterepere care să denoteflexibilitate și adaptabilitate

3

1

1

2

2



la evoluțiile tehnologice,politice și sociale, evitândacele soluții care ar rezolvadoar niște probleme demoment. Cu alte cuvinte,principala problemă ce artrebui rezolvată prin nouastrategie este eliminareaposibilității de a rămâneuneori blocați prea mult timpîn proiecte sau decizii careduc la pierderi financiare șidrame sociale. Asta nuînseamnă nicidecuminstabilitate legislativă șidecizională, ci înseamnăinstituții și companii cuviziune, responsabile, cuatribuții clare, carecolaborează între elepăstrându-și însăindependența șiobiectivitatea.

Să gândești propuneristrategice fără a avea

toate datele și informațiile dela care se pornește înstabilirea unor linii directoarepe termen mediu și lung,poate fi inutil spre riscant. Cutoate acestea, sunt de părerecă strategia energeticănațională trebuie să aibăobligatoriu în vedereacordurile internaționalepentru protecția mediului șiobiectivele ce țin de ideeadezvoltării sustenabile.Combinând soluții priete -noase cu mediul înconjurătorcu soluții de dezvoltaredurabilă și protecție socială,noua strategie energeticănațională ar putea astfellegitima decizii viitoaresănătoase pentru noi și pentrugenerațiile ce vor urma.

Reducerea poluării nuse poate face fără

reducerea poluatorilor și a

surselor poluante. Dar săvorbești despre sectorulenergetic eliminând întotalitate poluarea este outopie, deocamdată, mai alesîn România, țara caremoșteneste deja un sistemenergetic integrat neprietenoscu mediul înconjurător. Deaceea, eu cred că este esențialca strategia energetică actualăa României să ofereposibilitatea României săpoată absorbi oricând și oricâtnoutățile tehnologice șinormative referitoare laprotecția mediului, înnecesară armonie cu creștereanivelului de trai al cetățenilor.

MArtA POPA,Avocat Partener, voicu & filipescu

Există câteva aspecte pecare noi le-am sesizat ca

necesar a fi îmbunătățite încadrul proiectelor pe care le-am derulat pentru cliențiinostri, și anume:Competitivitatea pe planextern a companiilorenergetice cu capital autohton,de stat sau privat, care ar trebuisă poată câștiga contracteexterne importante și devenijucatori importanți pe piata deprofil din regiunea EuropeiCentrale și de Est, chiar aîntregii Europe, dacă ne

gândim că puține țări dinregiune au potențialulenergetic al României, atât dinpunct de vedere cantitativ câtși al mixului echilibrat deenergie pe care îl deține. Legislația parteneriatuluipublic-privat – în formaexistentă nu este atractivăpentru investitori iar noileprevederi, ce ar urma săînlocuiască cu totul pe celeexistente încă din 2010 sunt înstadiu de proiect legislativ decâțiva ani. O lege mai bună aparteneriatului public-privat arstimula participareainvestitorilor privați și afondurilor de investiții laproiectele majore deinfrastructură energetică, înspecial pe cele în care venitulpartenerului privat va depindede plăți de la partenerul public.Dincolo de acestea, cu caracterde obiectiv fundamentalStrategia Energetică aRomâniei ar trebui să asiguresecuritatea și independențaeconomică a României.

Măsuri pentru creștereacompetitivității pe plan

extern a companiilorenergetice cu capital autohton,de stat sau privat, astfel încâtsă poată acționa ca jucătoriimportanți pe piața deregională sau europeană. Includerea posibilității camarile proiecte din sectorulenergetic să se poată realiza însistem de parteneriat public-privat.

Obiectivele ambițioaseale Agendei 2030 pentru

dezvoltare durabilă vor puteafi îndeplinite, printre altele,prin asigurarea unor pârghiieficiente pentru monitorizareaeficientă și sancționarea

drastică a neconformării laobligațiile de mediu stabiliterecent de Comisia Europeană,valabile de la 1 ianuarie 2016.Modalitatea defectuoasă demonitorizare de către autorităția gestionării deșeurilor deambalaje în România prinintermediul organizațiilor detransfer de responsabilitate(OTR) este doar unul dinexemplele triste care se pot daîn acest sens. De asemenea,este nevoie de o colaborarestrânsă între guvern șisocietatea civilă, astfel încâtobiectivele Agendei 2030 săfie înțelese de societatea civilă,iar aceasta să participe activ,de la formularea politiciiprivind modul de imple men -tare a măsurilor și a alocarilorbugetare pentru acestea (opengovernment principle) până laimplementarea măsurilor(citizen engagement principle).Un bun exemplu în acest senseste domeniul managemen -tului și epurării apei, undemunicipalitățile ar trebui săurmărească sistematic și săpublice indicatorii de perfor -manță ai celor cărora le încre -dințează acest serviciu public,în beneficiul cetățenilor și aldezvoltării durabile a societății.

MOnICA IAnCu,Avocat Partener, Pelifilip

2

2

3

1

3



Strategia Energetică aRomâniei care își

propune un orizont de timpscurt (2018), mediu (2020) șilung (2030) și proiecții pânăîn anul 2050 ar trebui definităîn jurul conceptelor desecuritate energetică și deeficiență energetică, curadiografierea corectă asistemului energeticromânesc, stabilirea unorobiective înalte, dar și realisteși asumarea lor la nivelpolitic și administrativ.

Din acest punct de vedere, undemers de amploarea Strate -giei ar trebui să identificesoluții pentru reinventareacâtorva dimensiuni relevantepentru sectorul eneregtic,începând cu infrastructura șimodalitățile de depășire auzurii morale și tehnice aacesteia, reechilibrarea zoneide producere de energieelectrică din surseregenerabile, regândireasistemului de guvernanță acompaniilor deținute de stat,majorarea capacității deexport, finalizarea șiconsolidarea efectelorliberalizării în domeniulenergiei electrice și gazelornaturale, generarea pârghiilorpentru creșterea concurențeipe întregul lanț economic,crearea unui cadru adecvatpentru gândirea unorprograme efective care au caobiectiv eficiența energeticăși, nu în ultimul rând, creareapremiselor pentru asigurareaunei capacități instituționaleși administrative suficiente șiadecvate.

În consens cu celeidentificate mai sus, ne

putem referi la:

(1) măsuri care au ca obiectivasigurarea unui mix energeticcât mai variat și deopotrivăechilibrat, măsuri care săîncurajeze și promovezeutilizarea atât a tehnologiiloravansate și prietenoase dinpunctul de vedere al protecțieimediului (mai ales față deobiectivele internaționale dince în ce mai ambițioase dereducere a emisiilor de gaze cuefect de seră), cât și altehnologiilor de stocare; (2) crearea premiselor pentruranforsarea și dezvoltareainfrastructurii energetice învederea asigurării unei piețe deenergie conectate și integrateregional.

Tandemul obiectivelorenergetice și al

obiectivelor de mediu esteunul important pentru viitor.Din această perspectivă,Strategia trebuie să creezepremisele care să încurajezeproiectele menite să contribuiela reducerea emisiilor decarbon, să conducă la un mixenergetic care să răspundă înacelași timp obiectivelor desecuritate energetică, dar șicelor de protecție a mediului.În mod particular, Strategiapoate avea în vedere măsuri de(re)vitalizare a sistemului deproducere a energiei din surseregenerabile (inclusiv lanivelul capacitătilor mici deproducție) sau neutre și depromovare a tehnologiilormoderne și eficiente din punctde vedere energetic.

ClAudIu MunteAnu-jIPesCu,Avocat Partener, dentons

Din perspectiva noastră,principalul domeniu în

care Strategia ar trebui să vinăcu linii directoare, este dome -niul energiei regenerabile, aflatactualmente în suferință. Dupăcum știți, producătorii deenergie regenerabilă seconfruntă astăzi cu o situațiedificilă din cauza inflației deCertificate Verzi, ceea ceconduce, practic, la blocareapieței de profil și diminuareapână la dispariție a unei surseimportante de venit a acestora,mai ales în contextul în careinvestitorii trebuie să achiteîmprumuturile bancareaferente. În aceste condiții,există riscul ca mulți producă -tori să intre în insolvență,situație în care România arputea pierde o bună parte dincapacitățile de producțieconstruite în ultimii ani, ceeace ne-ar aduce în situația de anu mai îndeplini țintele con -venite cu Uniunea Europeană. Un al doilea domeniu ceprezintă probleme priveștecapacitățile de producțieîmbătrânite și rețelele defurnizare de agent termic de lanivelul comunităților locale(inclusiv a marilor aglomerăriurbane). Dacă situația con -tinuă, pe termen scurt, comu -nitățile locale se vor confrunta(de fapt, se confruntă deja) cuprobleme grave legate deexploatarea CET-urilor (multedintre acestea fiind în

insolvență sau chiar vândute lafier vechi). Există investitoridispuși să investească în acestdomeniu, dar sunt necesaremăsuri de încurajare aacestora, pentru că investițiilesunt dificil de recuperat.

Cred că importantă vafi, pe termen mediu și

lung, încurajarea investițiilordin domeniul infrastructuriienergetice, nu prin proiectemamut care necesită investițiiuriașe, greu de asigurat încondițiile actuale și care, deci,au șanse mici de realizare, ciprin proiecte mici sau medii,mai puțin costisitoare și carepot fi realizate mai repede,care să ajute la îmbunătățireaacestei infrastructuri. CET-urile și rețelele de furnizare deagent termic la nivel local suntdoar un exemplu. La acestease adaugă o serie întreagă decapacități de producție care seapropie de finalul perioadei deexploatare. De asemenea, îmbunătățireainfrastructurii aferente expor -tului de energie ar fi bineve -nită, deși actualmente neconfruntăm cu situația în caremulte țări membre UE auexcedent de producție. Sepoate spune că trăim o epocă arelativei abundențe energetice(mai ales în contextul prețu -rilor deosebit de scăzute lahidrocarburi), așa încât nu vomputea miza pe un entu ziasmdin partea statelor vecine înceea ce privește investițiimasive care să ne permită săexportăm surplusul de energie.Însă, această epocă de abun -deță va trece, cel mai probabil,pe termen mediu, așa încâtinvestițiile care par inefi cienteastăzi, s-ar putea dovedi unpariu bun pentru mai târziu.

3

1

12

2


legal MagaziN

Când ați decis să văînființați propria societatede avocatură? Care auprincipalele motive?

Suciu Popa a luat naştere înfebruarie 2016, ca răspunsfiresc la nevoile clienților dea beneficia de consultanţăintegrată şi o abordare diferităa problemelor cu care seconfruntă. Având o echipădinamică, tânără, dar foartebine închegată şiexperimentată (media deexperienţă depăşeşte 10 ani şicel puţin 70% dintre avocaţiau peste 15 ani deexperienţă), cu expunereextraordinară în proiectetransfrontaliere, Suciu Popase distinge printr-o abordareunică pe piaţa din România:implicare preponderentă apartenerilor si avocațilorseniori în dosarele clienţilorcuplată cu efortul permanent

de a livra soluţii inteligente şisustenabile pe termen lung.

Cum au primit clienții cucare colaborați de foartemult timp vestea creăriisuciu popa?

Am fost foarte plăcutsurprinşi de reacţia clienţilorşi deopotrivă a colegilor debreaslă, care ne-au felicitatpentru decizia de a înfiinţa onouă firmă de avocatură.Semnalele încurajatoare auvenit foarte devreme, astfelîncât în primele luni deactivitate, am reuşit săatragem un număr de clienţicare ne face să privimîncrezători în viitor. Foartebine a reacţionat şi presalocală şi internaţională, cares-a arătat extrem de interesatăde noua entitate şicomponenţa echipei, dar şi deplanurile noastre de viitor.

ați plecat la drum cu oechipă de 20 de avocați.unde vă vedeți peste 5 ani,ca dimensiune a business-ului, anvergura clienților șipoziționarea în piață?

Echipa Suciu Popa are înprezent 20 de avocaţi, dintrecare 6 parteneri şi 14 avocaţicu experienţă solidă îndomenii-cheie precumFuziuni & Achiziţii, Energie& Resurse Naturale, Pieţe deCapital, Litigii, Arbitraj

Internaţional, Restructurări &Insolvenţe, Financiar-Bancar,Achiziţii Publice, Imobiliare& Construcţii, Concurenţă.În 5 ani, ne propunem să fimo firmă de top, cel maiprobabil cu 40-50 de avocaţi;credem că aceasta este odimensiune optimă raportatăla ritmul de dezvoltare alRomâniei în regiune înurmătorii ani şi la particu -larităţile pieţei locale.Ne propunem să construimun brand şi un portofoliusolid, format cu prepon deren -ţă din clienţi internaţionali,axându-ne pe calitateaprestaţiei avocaţiale de la carenu vom face rabat, pe expe -rienţa îndelungată a avo -caţilor care ne compun echipaşi pe spiritul antreprenorialcare ne caracterizează.

Cum vă motivați echipa? pece abilități puneți accent

suCiu popa-o viziuNe pe terMeN luNg

semnalele încurajatoare auvenit foarte devreme, astfelîncât în primele luni deactivitate, am reuşit săatragem un număr de clienţicare ne face să privimîncrezători în viitor.

Interviu cu MIrunA suCIu, Managing Partner, suciu Popa


legal MagaziN

atunci când luați înconsiderare recrutarea denoi colaboratori?

Motivarea echipei este strânslegată de valori şi derespectarea lor în viaţa de zicu zi a firmei, în tot ceea ceînseamnă lucrul în echipă.Principala cauză pentru careangajații părăsesc companiileeste neconcordanța întrevalorile lor și cele alemanagerilor care îi conduc.Toţi managerii ştiu căsuccesul lor depinde deechipă şi că pentru a reuşi nueste suficient să fii doar cali -ficat, ci trebuie și să comunicifoarte bine cu angajații, să-imotivezi, să fii bun lider, să îistimulezi să crească şi să leinsulfli dorinţa şi abilitatea dea conduce şi a lua decizii eiînşişi. Din fericire, colegii noştriîmpărtăşesc aceleaşi valori şiprincipii din punct de vedereprofesional, sunt entuziaşti,determinaţi să dea ce este maibun şi au un mare atu: spiritulde echipă şi dorința de aexcela într-un mediu în carerespectul pentru oameni estecuvântul cheie. Cred că e foarte important săavem alături oameni experi -men taţi, cu remarcabileabilităţi profesionale, dar şiumane deopotrivă, carelucrează foarte bine împreunăşi se motivează reciproc.

ați anunțat că principaleleîncasări ale societății vor fiaduse de liniile importantede practică. Care departa -mente sunt mai aglomerateîn această perioadă?

În această perioadă avem unvolum mai mare de lucru în

domeniul fuziunilor șiachizițiilor, litigiilor şiarbitrajului, cu accent pearbitraje internaţionale, dar şienergie și resurse naturale,dreptul concurenței șisegmentul FMGC/retail.

Cum percepeți interesulinvestitorilor străini pentruromânia în anul 2016?

Am remarcat un interes sporital investitorilor în acest an caurmare a dezvoltăriimacroeconomice a Românieişi a stabilităţii monetare dinultima perioadă, precum şi aintensificării luptei anti-corupţie. Vedem jucători noicare se uită pentru prima oarăla piaţa locală, dar şi jucătorilocali (de multe ori autohtoni)care deja construiesc sau suntaproape de a implementa pla -nuri de extindere regională,ceea ce este un element denoutate, evident îmbucurător,faţă de anii anteriori.Domeniile-cheie atractiverămân energia şi resurselenaturale, agricultura, IT, out -sourcing, serviciile financiare,farma sau sectorul de retail.

sunteți specializată însectorul energiei și alresurselor naturale. Cumvedeți evoluția acestuidomeniu strategic pentrueconomia româniei? Cepotențial de dezvoltare areacesta?

Am mai spus-o şi o repet:România beneficiază deresurse fantastice care pot fiexploatate, pentru a duce la ocreştere sustenabilă atât peverticală cât şi pe orizontalăpentru a aduce beneficiiîntregii economii locale.

Evident însă că dezvoltareaacestui sector depinde înbună măsură de strategiaeconomică generală aRomâniei şi de o abordarecoerentă a politicii energeticeşi economice naţionale şi,până la urmă de o eventualăreindustrializare, măcar pezone sau clustere care să şipreia şi să consume energia,petrolul sau gazele produsede sectorul local.

un alt domeniu în careaveți o expertiză solidăeste cel al pieței de capital.Când credeți că vom puteavorbi despre o bursăputernică în românia?

Piaţa de capital nu poategenera singură creştereaeconomică, România avândnevoie de investiţii private,atât interne, cât şi străinedirecte. Companiile pot alegeunde să investească, iar aceleţări în care procesuldecizional nu este transparentşi regulile nu sunt previzibilesunt în dezavantaj înatragerea de investiţii.Piaţa de capital din Românianu este încă dezvoltată lapotențial maxim, consider căbursa este din păcate cu unpas în urma dezvoltăriigenerale a economiei

româneşti. Ca atare, în anul2016 nu se întrevede trecereade la statutul de piaţă defrontieră la cel de piaţăemergentă, deşi ar fi ideal caacest lucru să se întâmple câtmai curând, prin listarea unoremitenţi noi şi creşterea free-float-ului emitenţilor dejaexistenţi pe piaţă.

În baroul bucurești acti -vează acum (06.06.2016),8.855 de avocați definitivi și604 avocați stagiari, carelucrează în 515 societăți deavocatură și 5.992 decabinete individuale. Cumapreciați concurența/nivelul de competiție șicooperarea existente înrândul celor mai puternicesocietăți de avocatură?

În România, sunt foarte mulţiavocaţi care acţioneazăfragmentat/atomizat, atât lanivelul practicii/organizării încabinete profesionaleindividuale, cât şi la nivelulexprimării punctelor de ve -dere în cadrul breslei avoca -ţiale cu privire la problemelecu care profesia se confruntă. În opinia mea, există o nevoieca avocaţii sa fie solidari înceea ce priveşte la subiectelecomune de interes şi săacţioneze mai implicat şi maiorganizat în cadrul organelorprofesiei (Baroul Bucureşti,Uniunea Naţională aBarourilor din România) şi săconştientizeze că aparţin uneibresle liberale foarteimportantă pentru democraţieşi statul de drept, care nu sepoate autopromova în lipsaimplicării active a fiecăruiadintre membrii săi.

Mircea Fica

vedem jucători noi care se uităpentru prima oară la piaţalocală, dar şi jucători locali (demulte ori autohtoni) care dejaconstruiesc sau sunt aproapede a implementa planuri deextindere regională, ceea ceeste un element de noutate,evident îmbucurător, faţă deanii anteriori.


legal MagaziN

Cu siguranță niciosocietate comercialănu se bucură în

momentul când estecontrolată de către unadintre Direcțiile RegionaleAntifraudă Fiscală; pe lângăaspectele concrete, specificefiecărui caz, o problemă cucare se confruntă foartemulți contribuabili caurmare a acestor controaleeste reprezentată de măsurileasiguratorii dispuse de cătreorganele de control și dusela îndeplinire de cătreorganele fiscale competente.

Temeiul de drept în bazacăruia sunt dispuse acestemăsuri asiguratorii esteconstituit de prevederileart.129 din OG nr.92/2003privind Codul de procedurăfiscală, în cuprinsul căruiasunt prevăzute condițiile șiprocedura pentru instituireapopririi și a sechestruluiasiguratoriu.În ceea ce priveștemomentul la care estenecesară instituirea acestormăsuri, alin.(2) al acestuiarticol prevede că „Se

dispun măsuri asiguratorii

sub forma popririi

asiguratorii și sechestrului

asiguratoriu asupra

bunurilor mobile și/sau

imobile proprietate a

debitorului, precum și

asupra veniturilor acestuia,

când există pericolul ca

acesta să se sustragă, să își

ascundă ori să își risipească

patrimoniul, periclitând sau

îngreunând în mod

considerabil colectarea”.

De regulă măsurileasiguratorii sunt instituite de

către organele fiscale ori decâte ori există suspiciunea,în urma unui control, că uncontribuabil ar putea să aibăanumite debite către bugetulde stat; în practică acestemăsuri asiguratorii suntinstituite de cele mai multeori de către organele fiscaleîn urma binecunoscutelor„controale încrucișate”,

pornite de la inspecțiarealizată asupra unorsocietăți suspecte decomportament de tip„fantomă”, când se instituiemăsurile asiguratorii asupratuturor partenerilorcontractuali ai acestorsocietăți, indiferent că audesfășurat relații comercialereale sau nu. Sigur căjustificarea instituiriimăsurilor asiguratorii estelegitimă, respectivposibilitatea reală de arecupera un eventualprejudiciu adus bugetului destat, însă aplicarea acestorafără nicio diferențiere poateaduce prejudicii însemnatesocietăților comerciale ce îșidesfășoară activitatea încondițiile legii.Alin.(5) al aceluiași articolimpune obligativitateamotivării acestei decizii,respectiv în ce sematerializează, în concret,pericolul ca debitorul să sesustragă sau să îngreunezeeventuala urmărire silită –posibile antecedente alesocietății, obligațiile fiscalerestante, lipsa bunurilor,tentative de înstrăinare apatrimoniului, etc..În pofida acestei prevederiorganele fiscale, în loc sămotiveze efectiv necesitateainstituirii măsuriiasiguratorii, se limitează la aindica motivul de fond (ce arputea duce eventual laemiterea unui titlu decreanță), apreciind că estesuficientă o suspiciune înacest sens.Această practică însă nu secircumscrie exigențelorlegale, potențiala stabilire aunei obligații fiscale însarcina unui contribuabil

despre Măsurile asiguratorii ale organelor fiscalede COsMIn vIdICAn, Avocat Partener, vidican, Morgovan și Asociații


legal MagaziN

nefiind suficientă prin eaînsăși pentru a justificaluarea unor măsuriasiguratorii - altfel ar fiinutil conținutul art.129alin.(2) din OG nr.92/2003privind Codul ce procedurăfiscală -, fiind necesare a fiîndeplinite și alte condiții.Spre exemplu, nu estesimilară situația uneisocietăți nou înființate, fărăangajați, fără active, cueventuale datorii la bugetulde stat, cu cea a uneisocietăți cu vechime, cu sutede angajați și cu uncomportament ireproșabil înceea ce privește respectareaobligațiilor fiscale.Instituirea măsurilorasiguratorii are un impact cuatât mai mare cu cât,potrivit prevederilor art.129alin.(3) din OG nr.92/2003privind Codul ce procedurăfiscală acestea pot fi luate șiînainte de emiterea titluluide creanță, ori, în practică,ne întâlnim cu situații încare nici la un interval dedoi ani de la datadesfășurării controlului șiinstituirii măsurilorasiguratorii nu s-a emis untitlu de creanță care săstabilească în mod certobligațiile contribuabiluluiși care să poată fi eventualcontestat pe fond potrivitprevederilor legale. Esteevident că menținerea unoratare măsuri, care poatebloca activitatea uneisocietăți, pe o perioadă atâtde lungă de timp, fără aexista o certitudinereferitoare la o eventualăîncălcare a legii, nu secircumscrie nici literei, nicispiritului acesteia, cu atâtmai mult în materie fiscală,

domeniu ce ar trebui să fieguvernat de certitudine șiceleritate.Debitorul care este afectatde o atare decizie aredeschisă calea uneicontestații la executareîntemeiate pe prevederileart.129 alin.(11) coroboratcu art.172 și 173 din OGnr.92/2003 privind Codul ceprocedură fiscală, care secompletează cu prevederileCodului de procedură civilăîn materie. Termenul deintroducere al contestațieieste, sub sancțiuneadecăderii, de 15 zile de ladata când contestatorul aluat la cunoștință despredecizia de instituire amăsurilor asiguratorii,competența de soluționare acauzei fiind a judecătoriei îna cărei rază teritorială seaflă sediul organului fiscalcare emis decizia, judecatafăcându-se, cel puținteoretic, în procedură deurgență. Calitateaprocesuală pasivă revineatât Agenției Naționale deAdministrare Fiscală (datfiind faptul că DirecțiileRegionale AntifraudăFiscală sunt structuri fărăpersonalitate juridică) cât și

Direcției GeneraleRegionale a FinanțelorPublice locale, ca șiinstituție care pune efectivîn practică aceste decizii.În cadrul proceselor, din ceam constatat, apărareaorganelor fiscale esteîntemeiată aproape exclusivpe chestiuni de fond,respectiv eventualeleactivități evazioniste alecontribuabilului (deși,repetăm, încă nu s-a emis untitlu de creanță), nicidecumstrict referitoare la obiectulcauzei, respectivjustificarea, motivareanecesității luării unor măsuriasiguratorii – și asta întrucâtcontestația la executareîntemeiată pe prevederileart.129 alin.(11) coroboratcu art.172 și 173 din OGnr.92/2003 are un obiectstrict determinat,independent chiar de oeventuală certitudine în ceeace privește eventualeoperațiuni nelegale alecontestatorului.Totodată, se susține faptulcă măsurile sunt luate pebaza unor prezumții legale,sarcina probei contrarecăzând în sarcinacontestatorului, ori evident

că o asemenea poziție nupoate fi primită, organulfiscal fiind cel dator la aface proba întrunirii tuturorcondițiilor prevăzute deart.129 din OG nr.92/2003,doar în acest acest cazcontestatorul putând fi pusîn situația de a face o probăcontrară. Pornind de la faptul că

măsura asiguratorie are unscop preventiv, constând înindisponibilizarea bunurilordebitorului, care astfel esterestricționat în ceea ceprivește dreptul de adispune de ele, instanțele dejudecată au apreciat înunanimitate, în cauzelegestionate de noi, căprevederile art.129 din OGnr.92/2003 se constituieinclusiv în garanțiiîmpotriva unui eventualabuz din partea organelorfiscale iar în lipsa unorindicii temeinice care să lejustifice, modul de motivarea deciziilor de instituire amăsurilor asiguratoriicontravine prevederilorlegale; ca atare s-au admiscontestațiile la executareformulate și s-au desființataceste decizii.Având în vedere toateaceste considerente,apreciem că ar fi util caorganele fiscale să facă oanaliză mai temeinică asituațiilor cu care seconfruntă pentru a nusupune o societate fără vreoculpă unor proceduri care îiîngreunează sau îngheațăactivitatea și pentrudeblocarea cărora estenevoită să facă demersurilegale ce implică alocareade timp și resurse financiaredeseori semnificative.


legal MagaziN

Ce model ați urmat înstructurarea / organizareagalu & partners?

Galu & Partners este un biroude avocați ce s-a constituit laînceputul anului 2016, prinasocierea cabinetelorindividuale de avocați GaluClaudiu-Gabriel și GaluMelinda-Hannelore, cu scopulca, împreună cu o echipă deavocați colaboratori cu expe -riență locală și internațională,să oferim servicii juridice învariate domenii și la un nivelcalitativ ridicat, căutând săaducem cele mai bune soluțiijuridice, adaptate nevoilorclienților noștri. Ceea ce ne distinge pe piațade avocatură în Timișoara și,în același timp chestiunea careși-a pus amprenta pe modul deorganizare al biroului, estefaptul că ambii partenerifondatori ne-am format caavocați în București, în firmemultinaționale de avocatură cuo puternică implicare în me -diul de business. În con -secință, atunci când am pusbazele Galu & Partners, amoptat pentru o structură apro -piată marilor case de avoca -tură de business, încercândîmpreună cu colaboratoriinoștri să acoperim o arie câtmai largă de servicii juridice.

Avem convingerea că acestmodel de organizare careacoperă un spectru larg de ariide practică vine în întâm -pinarea mediului de afaceri,oferind o consultanță integratăși completă pentru oriceproiect. Dinamica mediului debusiness din ultimii ani

impune și o adaptare dinpartea caselor de avocatură, înmod special a celor de la nivellocal, întrucât, de regulăproiectele avute în vedere decătre clienți, nu pot fi analizatedin perspectiva unei singurematerii juridice. Aproape oricecontract comercial impune o

analiză din partea unei echipede avocați, necesitând cunoș -tințe de drept fiscal, concu ren ță,eventual drepturi de pro prie -tate intelectuală, arbitraj, etc.Așa cum am menționat maisus, dorim să asigurăm oconsultanță integrată pentruafacerile clienților noștri,astfel încât în funcție dechestiunea juridică supusăanalizei noastre, suntempregătiți să asigurăm, pe lângăsoluțiile juridice optime oferitede avocații noștri specializațiîn diverse arii de practică șicele mai bune sfaturi înmaterie fiscală și contabilă,prin intermediul consultanțilorfiscali și a contabililorautorizați cu care colaborăm.

Ce obiective /strategie dedezvoltare aveți pe termenscurt?

Strategia noastră de dezvoltareimediată se axează în acestmoment pe crearea unui brandpe piața din Timișoara și peatragerea de clienți din mediulde business local și regional.Ca în orice domeniu, și înpiața avocaturii, brandulpersonal al fiecăruia dintreavocați facilitează accesul pepiață al firmei respective. Încazul nostru, deși în cei 14 anide expe riență acumulați în

asigurăM o CoNsultaNță integrată pentru afacerile clienților noștriInterviu cu MelIndA GAlu, Avocat Partener, Galu & Partners


legal MagaziN

cadrul unor mari firme deavocatură din București, fiecaredintre partenerii fondatori ne-amcreat o reputație în mediul debusiness, transferul acestui brandpersonal pe piața din Timișoara sedovedește a fi unul nu tocmaisimplu. În consecință, în acestmoment și în viitorul foarteapropiat ne concentrăm pemenținerea clientelei existente, darmai ales pe dezvoltarea porto -foliului de clienți, pe cunoaștereapieței, pe activități de marketing,participare la evenimente.

Care sunt atuurile stilului deorganizare și de leadershipimpus de dumneavoastră?

Suntem o echipă ambițioasă,perseverentă și credem cu tărie căvaloarea unui avocat rezidă încunoștințe teoretice aprofundate,pasiune pentru adevăr și efortintelectual intens. De aceea amcreat un birou în care fiecareavocat aduce plus valoare ariei depractică în care lucrează, dar înacelași timp contribuie la succesulglobal al fiecărui proiect în careeste implicat. Organizarea birouluipe diferite arii de practică ne dăposibilitatea de a lucra într-o echi pă,de a fi creativi și de a aduce fiecareîn parte contribuția la soluții juri di -ce special concepute pentru fiecareproiect în parte. Suntem o echipăfoarte bine structurată, în care mun -ca în echipă se bazează pe profe -sio nalism, încredere și flexibilitate.

Care sunt ariile de expertizăforte pentru dumneavoastră?Ce arii de practică/departamente intenționați săconsolidați în următorii ani?

Biroul nostru este structurat înacest moment pe 9 arii de practicăși anume: drept societar/fuziuni șiachiziții; drept imobiliar și dreptul

construcțiilor; dreptul muncii; dreptcomercial; protecția datelor, IT șiproprietate intelectuală; dreptulconcurenței; etică de afaceri șiconformitate; litigii, arbitraj șisoluționarea alternativă a dispu -telor; restructurare și insolvență. În ceea ce privește activitatea deconsultanță juridică, activitateapreponderentă în acest moment sedesfășoară în domeniul dreptuluisocietar, imobiliar și construcții,dreptul muncii și drept comercial.Avocații noștri au o experiență depeste 10 ani în acordarea deconsultații juridice în acestedomenii și sunt pregătiți să oferesfaturi competente și adaptateoricărui proiect, de la cele clasice,până la structuri complicate, inclu -siv cu componentă internatională.Un aspect important de menționatși care ne distinge pe piața locală,este faptul că avocații noștri oferăservicii de consultanță juridică lanivel ”business fluent” în limbilegermană, engleză și maghiară.Credem că acest fapt aducebiroului nostru plus valoare, maiales într-o piață multiculturală cumeste cea din Timișoara. De asemenea, asistența juridicăpre-litigioasă și reprezentarea înfața instanțelor de judecată suntunele dintre punctele noastre forte.Avocații noștri au o experiențăsemnificativă, acumulată în peste12 ani de reprezentare a unorcompanii și persoane în litigii dedrept civil, drept comercial, litigiiîntre profesioniști, litigii privindconsumatorii, litigii de dreptadministrativ și fiscal, precum și deachiziții publice.

Cum apreciați evoluția mediuluide business din banat? Ceoportunități vă oferă acestmediu de afaceri?

Consider că mediul de afaceri dinBanat și din zona de vest a țării în

general, a cunoscut o evoluțiepozitivă în ultimii ani. Pe de oparte marile investiții din zonă s-auconsolidat și s-au extins, pe de altăparte există în continuare uninteres crescut pentru noi investițiiîn această parte a țării. Chiar dacălipsa forței de muncă a devenit întimp o problemă, atât pentrufirmele existente pe piață, cât șipentru potențialii noi investitori,am observat că oamenii de afacerisunt foarte implicați în problemelecotidiene și au reușit, în colaborarecu instituțiile de învățământ dinzonă, să găsească soluții.Mediul de afaceri din Banat neoferă o varietate mare de sectoarede activitate, ceea ce pentru acti -vitatea noastră de avocați înseamnăo excelentă oportunitate de a nedovedi cunoștințele și profesio -nalismul prin oferirea unor serviciijuridice personalizate, creative șide înaltă calitate. Pe de altă parte,sunt de părere, că mixul de inves -titori străini de diverse naționalități,constituie o excelentă șansă pentrubiroul nostru de a pune în serviciulacestora capacitățile multilin g vis -tice ale avocaților noștri.

Ce hobby-uri aveți? Cum vărelaxați după o săptămânăintensă de lucru?

Îmi place foarte mult să călătoresc,să citesc și să alerg sau să facexcursii cu bicicleta. Orice săptă -mână se termină cu un weekendpetrecut, de regulă, cu familia.Încercăm, în măsura în carevremea ne permite, să petrecem câtmai mult timp în natură, împreunăcu cei trei copii ai noștri, care demulte ori ne ajută să ne relaxămvăzând lumea prin ochii lor, măcarpentru câteva ore. Și ce poate fimai relaxant decât ”să fii din noucopil” pentru câteva ore?

Mircea Fica

un aspect importantde menționat și carene distinge pe piațalocală, este faptul căavocații noștri oferăservicii deconsultanță juridicăla nivel ”businessfluent” în limbilegermană, engleză șimaghiară.

MelIndA GAluAvocat/rechtsanwältinPartner, Galu &Partners

tIMIșOArAstr. Alsacia, nr. 3

buCureștIstr. valeriu braniște, nr. 56, bl. A, sc. A, et. 4,ap. 9, sector 3

tel.: +40-(0)722.37.27.20email: [email protected]


avoCatii Marilor orașe

Lucrarea Logica

normelor, apărută înanul 1974, la editura

UTB Dokumentation şicoordonată de profesorulHans Lenk, are un caracterunic în studiul logiciideontice.Aşa cum afirmă însuşiautorul, logica normelor saulogica deontică „… este odisciplină foarte tânără şicare în continuare ridicăprobleme nu numai dinpunct de vedere alaplicabilităţii şi alînsemnătăţii ei, din punct devedere semantic dar şi lanivelul regulilor sintactice şial axiomatizării.Pe de altă parte, sedemonstreazăindispensabilă, înargumentări complicateraportate la norme şi sistemede norme, precum şi îninterpretarea şi adoptareastructurii legilor.”La realizarea acestei lucrări,alături de profesorul HansLenk, şi-au adus contribuţiaşi Jörg Berkemann, GeorgesKalinowski, Herbert Keuth,Franz von Kutschera, PeterStrasser, Ota Weinberger,Georg Henrik von Wright.În argumentarea studiilor şicercetărilor care compunlucrarea de faţă, se arată cămajoritatea logicienilor şi

savanţilor în drept dinGermania au concepţiaeronată de a face referire laconsecinţele normative aleconcluziilor, bazate pelogica predicativă şienunţiativă, în detrimentullogicii deontice şi anivelului de dezvoltare aacesteia.Primele două capitole,elaborate de către GeorgHenrik von Wright, tratează

logica acţiunii şi logicanormelor, plecând de la noiabordări de dezvoltare aunor teorii preexistente.Astfel, autorul are capremise elementefundamentale ale logiciimatematice moderne:calculul propoziţional saulogica propoziţiilor.Acesta susţine că logicamodernă a normelor (saulogica deontică) s-a

dezvoltat ca parte a logiciimodale. Logica modalăreprezintă studiulconceptelor de posibilităţi(respectiv, „posibil”,„necesar”, „imposibil”,„contingent”).În opinia autorului,conceptele de „obligaţie” şi„îndatorire” operează camodalităţi legale alenecesităţii.De asemenea, logica modalăare legătură directă culogica propoziţională,plecând de la propoziţii detipul p, q şi conexiunileacestora, cu ajutorulconectorilor logici deadevăr.Aşa cum se ştie, o normădispune, permite sauinterzice.Starea de fapt reprezintă ocategorie statică a logiciideontice, iar acţiuneareprezintă categoriadinamică.Modalităţile acţiunii pot finegative, disjunctive sauconjunctive.În tratatul „Logicadeontică”, publicat în„Mind” (1951), GeorgHenrik von Wright, a expusnormele cu privire laacţiune, respectiv categoriilede acţiuni.Analiza normei, a logiciinormelor vizează

studiu iNtroduCtivde av. drd. sOrIn ArdeleAn

Av. sOrIn ArdeleAntel: 0722 480 950

0745 113 901fax: 0368 420 033e-mail:[email protected]://avocatardeleansorin.ro


avoCatii Marilor orașe

organizarea juridică, asistemului de drept („gapsin the law”).Un alt capitol al lucrării,„Despre functoriideontologici”, aparţine luiGeorges Kalinowski.Studiul unor categorii defuncţii deontologice aulegătură cu propoziţiilegramaticii, care ar trebuiprivite ca propoziţii logice.Sistemele logiciideontologice se bazează pecalculul propoziţional clasicsau pe calcululpropoziţional intuiţionist(non clasic).Un alt punct de vedere îlîntâlnim la Herbert Keuth,care, în capitolul „Logicadeontologică şi logicanormelor”, apreciază călogica deontologică(formată din propoziţiideontologice) se află încontrast cu logica normelor,chiar dacă cele douăsintagme sunt folosite casinonime.În opinia sa, normele dedrept reprezintă oparadigmă a normelor şi potfi interpretate ca impuneri.Nuanţând problematicalogicii deontice, OtaWeinberger, în capitolulintitulat „Noţiunea desancţiune şi rolul acesteia înlogica normelor şi teoriadreptului”, tratează viziuneagândirii obiective,operaţiunile logice, prinprisma logicii gnostice şisemantice.Analiza conceptului desancţiune, prin prismasemanticii propoziţiilor saua părţilor de propoziţie,reprezintă o teorie astructurii dar şi ometodologie.

Profesorul Hans Lenktratează, în capitolul„Despre transpunerea însimboluri logice aenunţurilor normativecondiţionale”, propoziţiilenormative condiţionaleoperatorii deontologice înlogica deontică diadică.Implicaţia faptică saumaterială, spre deosebire deimplicaţia logică, introduceconceptul de propoziţienormativă condiţionatămaterial.Cele două propoziţii, celecare exprimă obligaţiiactuale şi cele care suntenunţuri condiţionatematerial, nu conduc la unmodel al lumii deontologiceperfecte.În momentul actual,„…analiza propoziţiilornormative împărţite peniveluri este abia la început(sau nici măcar)”, afirm\profesorul Hans Lenk.O altă abordare alogicii deonticeo are Franz vonKutschera, încapitolul„Preferinţenormative şidispoziţiicondiţionale”.Tratând limbajullogiciipropoziţionale,autorul ajunge laconcluzia că apare:a) un concept depreferinţă deprobabilitate, înmod intuitiv;b) o formalizare aunui concept intuitivacceptabil pentruobligaţiilecondiţionale;c) o logică a

preferinţelor în careobligaţiile condiţionale potfi definite explicit.Limbajul folosit conţine

constante propoziţionale.Relaţia de preferinţă întremulţimi reprezintă o ordinecvasi-parţială iar relaţiaîntre propoziţii corespunderelaţiei între mărimilemulţimilor.Autorul stabileşte şi unprincipiu atenuant al mediei,care conduce laraţionamente intuitive.Capitolul intitulat „Despreprincipiul libertăţii deantinomie în logicadeontică”, al cărui autor esteJörg Berkemann, trateazăantinomia propoziţiilor înlogica deontică. Seapreciază că Aristotel aconsiderat că principiullibertăţii de antinomie estepartea superioară, de bază, atuturor principiilor.Din punct de vedere

ontologic, logica lui

Aristotel are ca axiomăpropoziţia antinomieiînchise.Toate teoriile ştiinţei aratăcă logica nu redă structuraontologică a adevărului şiaceasta este valabilă pentrufiecare limbaj.Potrivit logicii generale,paradoxurile şi antinomiileîn sens matematic au condusla o înţelegere a semanticiilogice.Astfel, pe lângă formalismşi axiomatic, logicianultrebuie să ţină cont desemantica specială.În dreptul pozitiv,propoziţiile suntcondiţionale, iar reprezen -tarea logică a acestora evariabilă.În capitolul „Raporturicontrarii şi similitudini înoperare, în hexagonuldeontologic”, alprofesorului Hans Lenk,pătratul logic antic a fosttransformat în pătratuldeontologic şi, ulterior, prin

introducerea a doioperatori logiciîntr-un hexagon.Nu putem săîncheiem aceststudiu introductivfără a aminticontribuţia lacreativitateaconceptuală peacest tărâm allogicii, respectiv alogicii normelor, aunor cercetătoriromâni, cum ar fi:Alexandru Surdu,Constantin Noica,Petre Botezatu, DanBădărău,Ion Didilescu, TeodorDima, Anton Dumitriuşi alţii.lucrarea lOGICA nOrMelOr a apărut la

editura Academiei române în 2016.Avocatul sorin Ardelean a tradus carteași a făcut studiul introductiv.


iNstituţii

aveți o experiență consistențăde avocat (la KpMg românia,sinclair roche & temperley șiMircea și asociații). totodată,ați fost vicepreședinte alConsiliului Concurenței. Cât demult a contat această expe -riență pentru actuala funcțiede înalt funcționar public?

Atât experiența din mediul privatcât și experiența anterioară dinadministrația publică sunt utileîntr-o astfel de activitate, decontrol a instituțiilor șicompaniilor publice.

ați preluat postul de șef alCorpului de Control alprimului-ministru într-operioadă când mediul deafaceri are extrem de puținăîncredere în instituțiilestatului, iar autoritățilepublice locale și centrale suntbulversate de anchetele dNa.Cum percepeți nivelul detransparență, etică și bunăguvernanță al ministerelor șiagențiilor de stat?

Ministerele și agențiile de stat nupercep adesea care ar trebui să fierolul lor în societatea româneascăși în loc să realizeze că trebuie săse afle în slujba cetățenilor, au oatitudine de superioritate. Poatecă ar trebui să implementăm înadministrația româneascăconceptul anglo-saxon de ”publicservant” (= slujbaș public) înlocul celui actual, de funcționar,respectiv demnitar. Pe fond, artrebui ca cei care lucrează înadministrație să realizeze că auputeri și drepturi dar că au șirăspunderi.

Cum este structurat Corpul deControl al primului-ministru?de ce patrimoniu uman șilogistic dispuneți?

Corpul de Control al PrimuluiMinistru este organizat, în esență,în două direcții principale: unacare are în vedere activitateaautorităților și instituțiilor publiceși o direcție care verificăactivitatea companiilor cu capitalmajoritar de stat. La acestea seadaugă o direcție adminstrativă șijuridică. Personalul este destul denumeros și cu calificări îndomenii din cele mai diverse,predominant însă economiști șijuriști.

ați apucat să faceți o evaluare/ un audit al experților pecare-i coordonați? Ce măsurisunt necesare pentrueficientizarea activitățiiacestei instituții?

Da, am făcut un audit al întregiiactivități, imediat după preluareamandatului de șef al corpului decontrol. Ulterior, de la începutulanului 2016, Corpul de control aparcurs un proces de reorganizareși eficientizare a activității petoatele nivelele de activitate, dela proceduri interne și legislațiespecifică la dotarea materială șipregătirea profesională apersonalului. Au fost adușispecialiști noi și au fost inițiatemai multe acțiuni de controldecât în perioadele anterioare, înbaza unui plan de control.

Cum colaborați cu Corpurile deControl ale ministerelor și cucelelalte autorități care auatribuții de control?

Cu celelalte corpuri de control,de la nivelul ministerelor și altorautorități publice centrale existăcolaborări punctuale iar acumcâteva luni am realizat uninventar al structurilor de controladministrativ de la niveluladministrației publice centrale

Corpul de control aparcurs un proces dereorganizare șieficientizare aactivității pe toatelenivelele deactivitate, de laproceduri interne șilegislație specifică ladotarea materială șipregătireaprofesională apersonalului.

fuNCția de CoNtrol este eseNțială pentru o administrațiepublică modernăInterviu cu vAlentIn MIrCeA, șef al Corpului de Control al Primului-ministru


iNstituţii

din România. Analiza aarătat că cele mai multeministere și autorități publicecentral nu au structuri decontrol sau acestea suntinsuficiente și nu dispun depersonalul necesar pentruactivit\]i de control. Existăînsă și câteva ministere caredispun de corpuri de controlsolide și cu bune rezultate,cu care colaborăm. Pe viitor,odată cu adoptarea unei noilegislații specifice de control,va fi prevăzută existențaunor proceduri, metodologiiși structuri organizatoriceuniforme în ansambluladministrației publicecentrale. Trebuie avut învedere că funcția de controleste esențială pentru oadministrație publicămodernă, prin aceastaasigurându-se prevenireaproblemelor în funcționareaadministrației, asigurareaintegrității și responsa bili -zarea funcționarilor publici,în exercitarea atribuțiilorcare le revin. Activitatea decontrol trebuie să pună, deci,accent pe prevenție și peauditarea funcționării entită -ților controlate, nu doar pecontroale privind problemespecifice, realizate ex-post.

Corpul de control alprimului-ministrucontrolează şi urmăreşteactivitatea ministerelor şiserviciilor publicedeconcentrate aleacestora, instituţiilorpublice din subordineaguvernului, organelor despecialitate aleadministraţiei publicecentrale din subordineaguvernului, oficiilor,departamentelor,

comisiilor, regiilorautonome, companiilor şisocietăţilor naţionale,societăţilor comerciale şiinstituţiilor financiar-bancare cu capitalmajoritar sau integral destat. ați remarcat în ultimiiani o cheltuire maichibzuită și onestă abanului public?

Situațiile sunt din cele maidiverse și am constatat atâtîmbunătățiri cât și situații decheltuire nechibzuită afondurilor publice. Aici estevorba de ”grajdurile luiAugias” și va mai dura cevapână se va intra înnormalitate. Cea mainegativă situație este cea acelor mai multor companiide stat care nu își asumă pedeplin acest rol și se bazeazăpe alocări de la bugetul destat, în loc să obțină venituridin activitățile desfășurate șisă fie ele cele care aduc banila bugetul statului. Esteposibil, în aceste condiții, caîn perioada următoare, săasis tăm la falimente răsună -toare ale unor companiicontrolate de stat. Mana ge -mentul privat s-a dovedit afi, deocamdată, o încercarenereușită de stopare a”sângerării” de care suferăcompaniile de stat.

Considerați că mai trebuiefăcute completări / modi fi -cări în legislație (de exem pluîn sectorul achizițiilor pu -blice) pentru ca mana geriicare conduc instituții pu -blice și companii / regii destat să poată fi contro lațiîntr-un mod trans pa rent /care să nu lase loc inter -pretărilor și fără abuzuri?

Am redactat în ultimele luniși există în acest moment opropunere pentru o legislațiecuprinzătoare în ceea ceprivește controlul asupraautorităților publice centraleși al companiilor de stat,care să prevadă atâtinstrumentele de control, câtși drepturile și obligațiilecare revin celor controlați.Sperăm ca această legislațiesă fie adoptată în perioadaimediat următoare.

sunteți finanțați de labugetul secretariatuluigeneral al guvernului.Cum apreciați finanțareaalocată în acest an, compa -rativ cu alte instituțiisimilare din state aleeuropei Centrale și de est?

Finanțarea este încădeficitară, în sensul că bazamaterială este în mare parteveche iar remunerareapersonalului de control nucorespunde cu dificultateaunei astfel de activități,având în vedere stresul lacare este supus personalul decontrol și regimul foartestrict al incompatibilitățilorîn ceea ce îi privește.

pe site-ul instituției,www.control.gov.ro, s-apublicat recent oinformare de presă privindachiziția serviciilorjuridice de către un numărde 304 entități publice,document din care reiesecă primăria Municipiuluibucurești a cheltuit înperioada 01.07.2012 –31.12.2015 suma de 50,446milioane de lei pentruservicii juridice, deși avea53 de consilieri juridici.

Cum comentați rezultateleacestui raport?

Am constatat, cu ocaziaacestui control, că existăautorități publice și companiide stat care alocă sumeexagerate pentru asistențăjuridică externalizată cătrefirme de avocatură.Problema cea mai mare esteînsă lipsa de transparență șide concurență cu ocaziaexternalizării serviciilor deasistență juridică. Ca urmare,am propus și vom urmăriimplementarea mai multormodificări legislative și deproceduri, care să conducă lacontractarea de servicii dejuridice de la firme deavocatură strict acolo undeeste în mod obiectiv nevoieși într-o manieră transparentăși concurențială. Pentru celemai multe servicii juridicecontractate de cătreautoritățile publice șicompaniile de stat există unnumăr mare de potențialifurnizori și putem vorbi, încondițiile perioadei în caretrăim, de o anumităstandardizare care să permităorganizarea de licitații saualte proceduri competitive.În egală măsură, amconstatat că este adesea maieficient ca autoritățilepublice și companiile de statsă își constituie servicii șidepartamente juridice interneîn care să fie angajațispecialiști conformnecesităților acestora, în locsă se apeleze la firme deavocatură. Sperăm să intrămîn normalitate în ceea ce pri -vește externalizarea servi -ciilor de asistență juridică.

Mircea Fica


iNstituţii

Recuperarea creanţelorprovenite dininfracţiuni, ca

obiectiv al autorităţilorjudiciare, este esenţială,deoarece este una dintrecele mai eficiente metode decombatere a criminalitățiiorganizate, promovată dince în ce mai mult destandardele internaţionale înultimii ani, și constă înidentificarea, indisponibi -lizarea și confiscareainstrumentelor utilizatepentru săvârșirea infracțiuniiși a produselor provenite dinsăvârșirea acesteia.Actualmente, la nivelinternaţional există o seriede prevederi şi standardecare reglementează obligaţiade a lua măsuri pentru bunaadministrare a bunurilorsechestrate.1

PersPeCtIvA rOMâneAsCă

În data de 24 decembrie2015, a fost publicată în

Monitorul Oficial nr. 961,Legea nr. 318/2015 pentruînfiinţarea, organizarea şifuncţionarea AgenţieiNaţionale de Administrare aBunurilor Indisponibilizateşi pentru modificarea şicompletarea unor actenormative, denumită încontinuare Legea. În procesul de elaborare aLegii au fost avute în vederecele mai bune practici la

nivelul Uniunii Europene,respectiv modeleleagenţiilor specializate înadministrarea bunurilorsechestrate din Franţa,Belgia, Olanda, Italia, dar şidin alte ţări, în special dinStatele Unite ale Americii. Prin actul normativ seasigură inclusivtranspunerea art. 10 dinDirectiva 2014/42/UE2 aParlamentului European şi a

Consiliului privindînghețarea și confiscareainstrumentelor și produselorinfracțiunilor săvârșite înUniunea Europeană, careprevede obligaţia statelormembre UE de a luamăsurile necesare pentru aasigura gestionarea adecvatăa bunurilor indisponibilizateîn vederea unei posibileconfiscări ulterioare. Astfel de măsuri se potreferi inclusiv laposibilitatea de a înfiinţasau desemna o autoritateresponsabilă cuadministrarea bunurilorsechestrate, care poate aveaposibilitatea de a vinde sautransfera bunurilesechestrate, dacă acest lucrueste necesar. Ideea creării unei agențiispecializate înmanagementul bunurilorsechestrate nu este nouă.Sistemul integrat deevidență a creanțelor,precum și ideea de echipămultidisciplinară – juriști și

ageNţia de adMiNistrare a buNurilor iNdispoNibilizate – structură suport pentru sistemul judiciarde AdrIAn bAbOI-strOe, secretar de stat, Ministerul justiției

1 Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei (UNCAC); Convenţia Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şiconfiscarea produselor infracţiunii şi finanţarea terorismului; Criteriul 4.4 din cadrul Recomandării 4 FATF - Financial Action Task Force

2 Articolul 10 Gestionarea bunurilor înghețate și confiscate(1) Statele membre adoptă măsurile necesare, de exemplu prin instituirea unor birouri centralizate, a unor birouri specializate sau a unormecanisme echivalente, pentru a asigura gestionarea adecvată a bunurilor înghețate în vederea unei posibile confiscări ulterioare.(2) Statele membre se asigură că măsurile menționate la alineatul (1) includ posibilitatea vânzării sau a transferului bunurilor, dacă acest lucrueste necesar.(3) Statele membre au în vedere adoptarea unor măsuri care să permită ca bunurile confiscate să fie utilizate în interes public sau pentru obiectivede natură socială.


iNstituţii

finanțiști – au fost anticipateîncă de la momentuladoptării actualei strategiianticorupție, înfiinţareaAgenţiei fiind un obiectivanticipat de StrategiaNaţională Anticorupţie(SNA), aprobată prinHotărârea Guvernului nr.215/2012, strategie careinclude obiectivul specific 5„Creşterea gradului derecuperare a produselorinfracţiunilor urmând celemai bune practici din altestate membre UE şiconsolidarea practiciijudiciare”, care includemăsura privind „adoptareade măsuri legislative şiinstituţionale care săpermită o mai bunăadministrare a bunurilorsechestrate şi confiscate,precum şi reutilizareaacestora în programe socialesau de prevenire acriminalităţii”.De asemenea, raportul deaudit realizat de cătreInstitutul Basel pentruGuvernare, finalizat în iulie2013, recomandă înfiinţareaunei agenţii de administrarea bunurilor sechestrate3.

PrInCIPAlele AtrIbuţII Ale AGenţIeI

1. Administrează și țineevidența sumelor de banicare fac obiectulsechestrului potrivit art. 252alin. (2) din Codul deProcedură Penală, a sumelorde bani rezultate dinvalorificarea bunurilorperisabile în condițiile art.252 alin. (3) din Codul de

Procedură Penală, a sumelorde bani rezultate dincazurile speciale devalorificare a bunurilormobile sechestrate,prevăzute de art. 2521 dinCodul de Procedură Penală,precum și a sumelor de banidatorate cu orice titlususpectului, inculpatului oripărții responsabilecivilmente, care fac obiectulpopririi potrivit art. 254alin. (1) din Codul deProcedură Penală;

2. La solicitareaprocurorului sau a instanțeide judecată, Agențiadepozitează temporar șiadministrează bunurilemobile sechestrate a cărorvaloare individualădepășește, la momentuldispunerii măsuriiasigurătorii, echivalentul înlei a sumei de 15.000 deeuro; în acest scop, Agențiaeste numită custode, însensul art. 252 alin. 9.C.pr.pen.;

3. Din dispozițiaprocurorului, a judecătoruluide drepturi și libertăți sau ainstanței de judecată,Agenția procedează lavalorificarea de îndată abunurilor mobilesechestrate, în cazurileprevăzute de art. 2521C.pr.pen;

4. Ţine evidenţa imobilelorasupra cărora a fostsolicitată intabulareaipotecii legale, în condiţiileCodului de procedurăpenală, precum şi aimobilelor asupra cărora a

fost solicitată notareamăsurii asigurătorii, în bazaordonanţei procurorului saua încheierii judecătorului;

5. Ţine evidența hotărârilorprin care s-a luat măsura desiguranță a confiscăriispeciale sau a confiscăriiextinse dispuse de instanțeleromâne, precum și a celorcomunicate autoritățilorromâne de către instanțestrăine;

6. Dezvoltă și gestioneazăsistemul informatic naționalintegrat de evidență acreanțelor provenite dininfracțiuni, ca sistem unicde monitorizare a bunurilorsechestrate, confiscate șivalorificate în cadrulprocesului penal;

7. Acordă, la solicitareaorganelor de urmărirepenală, a instanțelor dejudecată ori a organelor îndrept a prelua sau avalorifica bunurileconfiscate, asistență privindutilizarea celor mai bunepractici în materiaidentificării, administrării șivalorificării bunurilor carepot face obiectul măsurilorde indisponibilizare șiconfiscare și poate participala elaborarea procedurilorde lucru privind acesteactivități;8. Acordă, la solicitareaorganului care procedează laaplicarea sechestrului,potrivit art. 252 alin. (1) dinCodul de Procedură Penală,asistență pentru evaluareabunurilor sechestrate. Înacest sens, Agenția

comunică, la cerere, tabele,ghiduri și orice alteinstrumente suport, învederea evaluării bunurilorde către organele careprocedează la aplicareasechestrului. Aceste tabele,ghiduri și instrumentesuport pot fi publicate pepagina de Internet aAgenției;

9. Acordă, la solicitareaorganelor de urmărirepenală sau a instanțelor dejudecată, asistență în ceeace privește punerea înexecutare a ordinelor desechestru și confiscareprimite de la/transmise cătreorgane judiciare din altestate membre ale UniuniiEuropene;

10. Acordă, la solicitareaorganelor de urmărirepenală sau a instanțelor dejudecată, asistență în ceeace privește identificarea despații optime pentrudepozitarea bunurilorsechestrate. În acest scop,Agenția poate încheiaprotocoale de cooperare cuautoritățile administrațieipublice centrale și locale.Din punctul de vedere alsituaţiei actuale, în lipsaunei autorităţi expresdesemnate în acest sens,activitatea de administrare abunurilor sechestrate serealizează de cele mai multeori de către organele decercetare penală, care,potrivit art. 251 din Legeanr. 135/2010 privind Codulde procedură penală, cumodificările şi completărileulterioare, aduc la

3 Raportul poate fi vizualizat prin accesarea următorului link: http://sna.just.ro/RaportfinalInstitutulBasel.aspx.


iNstituţii

îndeplinire ordonanţa deluare a măsurii asigurătorii.În scopul administrăriibunurilor sechestrate,organele de cercetare penalănu au la dispoziţie fonduri şinici elemente de logisticănecesare (de ex. parcăripentru autovehiculeindisponibilizate sau altespaţii de depozitare).Activitatea de depozitare serealizează, de multe ori, încooperare cu organelefiscale teritoriale sau cu alteautorităţi, neexistând uncustode sau o persoanădesemnată cu verificareaperiodică a stării în care segăsesc bunurile. Deasemenea, în multe situaţiibunurile sunt lăsate spreutilizare suspectului sauinculpatului, existând astfelriscul unei scăderisemnificative a valoriiacestora.În aceste condiţii,executarea măsurilor deconfiscare sau de reparare aprejudiciului devineproblematică, sumeleefectiv obţinute dinvalorificarea bunurilorsechestrate fiind derizorii,prin trecerea timpului şidegradarea fizică şi moralăa bunurilor. Noua Agenție nu substituieAgenţia Naţională deAdministrare Fiscală(ANAF); spre deosebire deaceastă instituție, Agenția vainterveni într-o fază aprocesului penal anterioară

rămânerii definitive ahotărârii.Art. 29 alin. (5)4 din Legeprevede că Agenția va puteavalorifica anticipat bunurisechestrate în mod direct,prin licitaţie publică, prinintermediul unor societăţispecializate, prinintermediul executorilorjudecătoreşti ori prinintermediul organelorfiscale, potrivit procedurilorde valorificare ale acestora.ANAF își păstrează integralatribuțiile de valorificare abunurilor intrate înproprietatea privată astatului ca efect alconfiscării, în temeiulOrdonanţei Guvernului nr.14/2007 pentrureglementarea modului şicondiţiilor de valorificare abunurilor intrate, potrivit

legii, în proprietatea privatăa statului.ANAF va avea şi unreprezentant în Consiliul decoordonare a Agenției, fiindastfel implicată în orientareastrategică a activitățiiAgenției. Principalul scop al Agențieieste să ofere procurorilor șiinstanțelor soluții dedepozitare a bunurilorsechestrate, astfel încâtaceste bunuri să își poatămenține valoarea. Acesteavor trebui identificate deAgenție și vor presupune săfie spații aflate înproprietatea statului, fieservicii de la operatoriprivați - aici va intervenianaliza cost – beneficiu.De asemenea, trebuieprecizat că în prezent nuexistă o evidenţă completă,

în timp real, a bunurilorsechestrate, a depozitarului,a locaţiei unde acestea suntdepozitate sau a stării încare se găsesc, neexistândastfel posibilitatea de a luala timp măsuri adecvate deconservare. Existenţa uneiasemenea structuri sejustifică şi prin valoarea şicantitatea tot mai mare debunuri sechestrate. În acestecondiţii, devine esenţialăposibilitatea de valorificarerapidă a bunurilorsechestrate, permisă din2012 prin modificarea atât avechiului, dar şi a actualuluiCod de procedură penală5. Nu mai puţin, confiscareaspecială şi, mai ales, nouareglementare a confiscăriiextinse vor determina din ceîn ce mai multe proceduride valorificare, numărulbunurilor confiscatecrescând semnificativ.

În concluzie, Agenţia vajuca un rol determinant înactivitatea de recuperare acreanţelor provenite dininfracţiuni, fiind în prezentîn plin proces deoperaţionalizare. Ca elementde noutate, au fost aprobaterecent, prin hotărâreaGuvernului nr. 358/2016,Regulamentul de organizareşi funcţionare a Agenţiei,organigrama, parcul auto şimodul de utilizare aacestuia, operaţionalizareaAgenţiei fiind o prioritate aGuvernului României.

4 Art. 29 (5) Valorificarea bunurilor prevăzute la alin. (1) se realizează: a) de către Agenţie, prin licitaţie publică; b) de către entităţi sau societăţi specializate, selectate cu respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice; c) prin intermediul executorilor judecătoreşti, potrivit procedurilor proprii; d) de către organele fiscale, potrivit procedurilor proprii de valorificare.

5 Legea nr. 28/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilorsechestrate sau, după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.


iNstituţii

Dacă Hamlet ar fi fostconsilier în pro prie -tate industrială, pro -

babil și-ar fi zis: ”a fi sau anu (mai) fi protejat- aceastae întrebarea”.

PreCIzărI PrelIMInAre

Faptul că marca este undrept de proprietate o știeastăzi cam toată lumea.Pentru acei cititori mai puținfamiliarizați cu hățișullegislației mărcilor, aceastaînseamnă un drept exclusivde utilizare care include șidreptul de a interzice terțilorfolosirea mărcii în absențaconsimțământuluiproprietarului, denumittitular. În toate jurisdicțiiledin Europa, pentru a fiînregistrată, o marcă trebuiesă satisfacă două categoriide condiții: o categorievizând în principal calitateaintrinsecă a mărcii de aconstitui un semn distinctiv,și altă categorie vizândevitarea unui risc de con fu -

zie între o marcă ulterioarăși o marcă anterioară.Criteriile aparținând primeicategorii sunt denumitemotive absolute, în vreme ceacelea aparținând celei de-a

doua sunt denumite motive

relative.

PuțInă IstOrIe

Înainte de anul 2010, atuncicând se depunea o cerere demarcă la OSIM, să zicem ocerere de marcă DACIApentru vehicule terestre,sectorul de specialitateexamina cererea în raport cumărcile depuse anterior și,

descoperind existența a celpuțin o marcă DACIApentru vehicule terestre(respectiv aparținândsocietății DACIA PITEȘTI)și având o dată anterioară înraport cu data cereriidepuse, respingea cerereanoua în baza conflictului cumarca sau mărcileanterioare DACIA. OSIMacționa așadar, potrivit legiidin acea perioadă, ca„păzitor” al drepturilor de

proprietate anteriordobândite. Sigur că de multeori conflictul între semne nuera atât de clar cât l-amexemplificat noi aici și căsolicitantul cererii ulterioareavea calea deschisă săconteste respingerea, uneoriavând chiar câștig de cauză.Important este de reținutrolul autorității statului ca și„gardian” al proprietățiidobândite anterior, care afost foarte confortabil

a fi sau a nu (mai) fi protejat

Cât de Multă proteCție Mai oferă astăzi ÎNregistrarea uNei MărCide rAluCA vAsIlesCu, Președinte al Camerei naționale a Consilierilor în Proprietate Industrială din românia

rAluCA vAsIlesCuCabinet M. [email protected]


iNstituţii

pentru titularii mărciloranterioare, atât români cât șistrăini.Reversul acestei medalii îlconstituie faptul că OSIMrespingea înregistrarea unuinumăr mare de cereri noi înbaza unor mărci anterioarecare, deși încă în perioadade validitate, nu mai eraufolosite pe piață de foartemultă vreme. Sigur că legeaprevede o sancțiune pentrulipsa de utilizare a mărcii,respectiv decăderea dindrepturi a titularului. Totușiaceasta este o procedurăanevoioasă care sedesfășoară numai în fațainstanțelor de judecată șicare poate dura uneori aniîntregi, mai ales marca ceurmează a fi decăzută esteinternațională pentru carecitarea cu străinătatea estedificilă.

sChIMbAreA vIzIunII

În anul 2010 a avut loc oamendare a legii mărcilor.Unul dintre aspecteleamendate, respectiv cel carea dat cele mai mari dureride cap solicitanților,titularilor, consilierilor șibineînțeles OSIM-ului a fostrenunțarea la examinareadin oficiu - adică de cătresectorul de specialitate dincadrul OSIM - a coliziuniiîntre noua marcă și drep -turile anterioare. Conflictulcu drepturile anterioareurma să fie soluționat,conform noilor prevederilegale, numai pe caleaopoziției, contestației sau aanulării mărcii ulterioare.Prin această schimbare ma -joră, legislația țării noastre

s-a aliniat legisla țiilor majo -rității țărilor din Uniune,inclusiv legislației mărciicomunitare - în prezentdenumită marcă europeană. În plan mai profund,schimbarea de viziuneînseamnă trecerea de la unsistem bazat pe rolul de„gardian” al oficiilor deproprietate industrială la unsistem bazat pe vigilențatitularilor de drepturianterioare în raport cu noilecereri depuse, aceastaconstând în permanentamonitorizare a cererilordepuse ulterior și introdu -cerea de opoziții în cazurileîn care titularul dreptuluianterior (de obicei marca)consideră că noua marcapropusă spre înregistrareprezintă un risc de confuziecu dreptul său anterior.În sistemul vechi marca eraprecum o casă ce avea unpolițist în fața ei zi și noapteși nu necesita nici gard șinici chei, în vreme ce însistemul nou polițistul numai stă zi și noapte în fațacasei, iar proprietarul estenevoit să ridice gard, săutilizeze chei și să chemepoliția doar la nevoie.Bătăile de cap au început lascurt timp după intrarea învigoare a legii: un număr demii de mărci, mai ales celede succes au fost depuse laînregistrare, uneori chiar demai multe ori, inclusiv înformă identică cu mărcileanterioare, atât sub aspectulcompoziției cât și alproduselor. Imaginați-văzece mărci DACIA cu datede înregistrare diferite,pentru exact aceleașiproduse, dar aparținând azece titulari diferiți. Cum își

mai poate păstra marca înaceste condiții funcția degarantare a originii?Ce protecție mai conferă înaceste condiții o marcă?(Mai) este sau nu estetitularul protejat?

IMPerIul COntrA-AtACă

În aceste condiții, în anul2012 OSIM emite celebrainstrucțiune de serviciu nr.5/17.10.2012 care confirmăzicala populară conformcăreia infernul este pavat cubune intenții. Prininstrucțiune s-a dorit pelângă reglementarea unorchestiuni pur administrativeși restrângerea fenomenuluide noi depuneri a unormărci identice sau cu gradridicat de similaritate cumărci existente în Registru,în expunerea de motivefiind arătat că „se justificănecesitatea ca OSIM să vinăîn întâmpinarea și sprijinulsolicitanților de cereri deînregistrare marcă [...] prinasigurarea unei protecții demarcă solidă/de calitate șiserioasă”. În mod concret, laart. 12 din instrucțiune seprevedea că „OSIM varespinge cererile deînregistrare marcă pentrucare în raportul de cercetare[...] s-a menționat/identificatexistența unei mărcianterioare identice pentruaceleași clase de produse iarsolicitantul nu a depusacordul din partea titularuluimărcii anterioare”,(sublinierile ne aparțin). Cualte cuvinte OSIM areintrodus de factoexaminarea ex-oficio pemotive relative (pentru

drepturi anterioare) carefusese scoasă la amendarealegii în 2010.Intenția a fost nobilă, totușiinstrucțiunea respectivă aadăugat nepermis la lege. Înaceste condiții, în urmatoriitrei ani au fost diferiteîncercări de convingere aOSIM să renunțe la aceastăprevedere, atât pe caleanegocierii amiabile-respectiv abordarea CamereiConsilierilor, cât și pe caleaprotestelor și plângerilormai puțin amiabile depusede unii membri. Urmare a presiunilorcomunității, abia în ianuarie2016 OSIM comunica ofi -cial încetarea aplicabilitățiiinstrucțiunii nr. 5/2012.

dIn nOu sInGurI Pe luMe

Așadar, la data la carescriem aceste randuri, celpuțin la nivel declarativ seaplică Legea din 2010,respectiv OSIM nu maijoacă rolul polițistului, iartitularul de marcă estesingurul care are rolul de aveghea asupra patrimoniuluisău de mărci, printre alteleîmpiedicând pe caleaopoziției pe cei ce ar dori sădepună cereri de marcăsimilare cu mărcile sale. Principial vorbind,abordarea ni se pare corectă,pentru că este normal ca undrept exclusiv de proprietatesă fie însoțit și de nișteobligații, iar prima dintreele trebuie să se refere ladiligența titularului de a-șiapăra dreptul obținut.Practica ne arată însă faptulcă inconstanța firii omeneștise manifestă la nivelul


iNstituţii

titularilor de marcă prindezinteresul pe care mulțidintre aceștia îl manifestă înraport cu mărcile dinpatrimoniu. Sunt câtevacauze principale:Mulți titulari nu au unsistem de gestiune apatrimoniului de mărci.Chiar și atunci când auconsilieri angajați, iaraceștia din urmă dispunde propriile sisteme degestiune, de multe orititularii sunt neglijenți cupăstrarea evidențelorproprii privind mărcile.Marca având o duratăde viață lungă (10 ani), lanivelul companieititularului se pot produceschimbări semnificative:schimbare de nume/adresăsau cesiune, sau pur șisimplu schimbare a con -du cerii societății și/sau aserviciului care gestio -nează mărcile sau pur șisimplu schimbări deviziune: se aleg mărci noiși se pierde interesulpentru mărcile vechi. Decele mai multe ori, se„pierd” mărci în etapelede schimbare.

Ca urmare, poate în maimult de jumătate dincazurile de potențial conflictîntre o marcă anterioară și ocerere ulterioară publicată,titularul mărcii anterioare nureacționeaza depunândopoziție, caz în care sepoate înregistra în modabsolut legal o marcăulterioară identică cu omarcă anterioară, evidentavând titulari diferiți.În aceste situații, revenim laîntrebarea pusă anterior: ce protecție mai conferă

înregistrarea mărciititularului sau dacă sistemulpermite înregistrarea a unuinumăr nelimitat de mărciulterioare identice cu unaexistentă?

QuO vAdIs MArCA

De curând s-a publicatDirectiva 2015/2436 aParlamentului European și aConsiliului din 16 Decem -brie 2015 de apropiere alegislațiilor statelor membrecu privire la mărci, conformcăreia statele membretrebuie să transpună înlegislația internă prevederileDirectivei până în ianuarie2019 pentru majoritateaarticolelor. Așadar, orevizuire a legii mărciloreste obligatorie.Cu această ocazie, se potamenda și alte articole, cumar fi de exemplu articolulcare se referă la modul deexaminare a cererilor decătre serviciul despecialitate al OSIM. Înacest sens, Directiva nuinterzice examinarea ex-oficio pentru motive relative(adică pentru conflictul cudrepturile anterioare).Unii profesioniști susțin căreintroducerea examinăriiex-officio pe motive relativear fi binevenită. Totuși, sănu uităm că registrul demărci este plin de mărcinefolosite „uitate” din moti -vele amintite anterior și carear constitui un obstacol laînregistrarea unor mărci noi. Poate că o soluție decompromis ar fi de discutat,și anume o reintroducereparțială a examinării ex-officio (numai pentru mărci

identice) și o modalitate dereglementare a situațiilor încare s-ar putea proba undezinteres al titularuluimărcii anterioare, coroboratcu o lipsă de utilizare amărcii sale atunci când sepune problema înregistrăriiunei mărci ulterioare simi -lare. Pentru că, cel puțin lanivel de principiu, câtăvreme nu a fost utilizatădemult marca anterioară șinici nu există interes dinpartea titularului său, aravea justificare înregistrareaunei mărci ulterioare chiardacă este similară.

reCOMAndărI Pentru COMPAnII

Dacă sunteți titular demarcă, atunci:Mențineți o evidență amărcilor și utilizați-lepentru produsele/serviciilepentru care le-ați înregis -trat. Mai bine dețineți maipuține mărci, dar mai binegestionate decât multemărci despre care nu maiștiți. Dacă nu vă maiinteresează o marcă,puteți adresa solicitare derenunțare la OSIM.Monitorizați publicareacererilor ulterioare, măcarpentru un grup restrâns demărci de interes. Dacăeste vorba de mărcinaționale, majoritateaconsilierilor oferă șiservicii de monitorizare apublicărilor, dacă estevorba de mărci în altejurisdicții, puteți apela laagenții specializate înmonitorizarea publicărilorcererilor în diverse țări.Depuneți opoziții la

înregistrarea mărcilorulterioare și monitorizațiprocedurile aferente. Verificați periodic dacămărcile înregistrateacoperă produsele șiserviciile pe caresocietatea D-voastră leoferă, uneori se poate săvă extindeți activitatea îndomenii noi care nu suntacoperite de mărcileexistente și atunci trebuiedepuse cereri noi.

Dacă sunteți solicitant alunei cereri de marcă, atunci:Faceți cercetaredocumentară pentru avedea dacă există drepturianterioare. Majoritateaconsilierilor oferă acestserviciu, inclusiv opiniaprivind rezultatelecercetării;Aveți grijă să depunețicererea de marcă pentruprodusele și serviciile pecare doriți să le folosiți.

Last but not least, indiferentdacă sunteți titular sausolicitant, consultați-vă cuconsilierii în proprietateindustrială și nu cu serviciulde relații cu publicul de laOSIM sau din centreleregionale. OSIM nu aredreptul să ofere servicii deconsiliere în proprietateindustrială, ci doarinformații generale de tipulcum se calculează taxele,care sunt termenele dedepunere, în câte zile sepublică cererea, etc.Fiți activi, vigilenți și atențiși atunci indiferent deevoluția cadrului legislativvă va fi mai bine decât dacămanifestați interes sporadicși inconsecvent.


dura lex

1. Prin urmare, începutultrebuie să fie legat de esențalegii: în ce situație se aplicălegea dării în plată a unorimobile în vederea stingeriiobligațiilor asumate princredite?Legea poate fi invocată deconsumatorii care au încheiatun contract de credit cu oinstituție de credit sau oinstituție financiarănebancară.Legea mai poate fi invocatăde consumatori și atunci cândinstituția de credit sauinstituția financiară nebancarăau cesionat creanțele izvorâtedin contractul de împrumutcătre terți.

2. Cine sunt ”consumatorii”care pot invoca legea?Persoanele fizice care aucontractat împrumuturi; Grupul de persoane fizicecare acționează în alte scopuridecât acelea ce pot ficalificabile ca lucrative. Nu în ultimul rând, legeapoate fi invocată și de garanțiiipotecari sau coplătitoriiconsumatorului.

3. Există excepții exprese dela aplicarea Legii nr. 77/2016?Creditele acordate prinprogramul ”Prima Casă” suntîn mod expres exceptate de laposibilitatea de a beneficia dedarea în plată în vedereastingerii lor.

4. Ce datorii se sting în urmadării în plată a unui imobilprin invocarea Legii nr.77/2016?Prin derogare de la dreptulcomun, darea în plată întemeiul Legii nr. 77/2016stinge datoria principală(restul de credit rămas de

achitat așa cum este elconstatat la momentulactivării dispozițiilor legale) șitot ceea ce înseamnă accesorii(orice dobânzi, penalități sau

dezdăunări prevăzute încontract).

5. Ce credite pot fi stinse prindarea în plată?

Pentru a putea invocastingerea datoriei prin darea înplată în temeiul Legii nr.77/2016, creditul trebuie săîndeplinească două condițiicumulative:

a. Suma împrumutată să fiede maxim 250.000 Euro.Este vorba de cuantumulcreditului, așa cum apare încontract, și se calculeazăprin raportare la cursul deschimb leu/euro (sau amonedei în care s-a realizatîmprumutul/euro) stabilit deBNR pentru ziua perfectăriicontractului.b. suma împrumutată a fostcontractată cu scopul de aachiziționa/construi/extinde/moderniza/reabilita unimobil cu destinațielocuință Sau suma împrumutată egarantată cu unul sau maimulte imobile avânddestinația locuință (suntipotecate în favoareacreditorului)

1. Ce se dă în plată?În vederea stingerii datoriei sedă în plată imobilul/imobileleipotecate în favoareacreditorului, indiferent de

Mic ghid al dării în platăDe MihAeLA BăDesCu, Managing Partner, Bădescu & Asociații

Ca orice lege care se respectă, încă din primele luni de viață, și legea dării în plată urmează a fi ajustată,acolo unde croitorii au tăiat fără să măsoare bine!Prezentul demers însă, nu se vrea vreo analiză tehnico-științifică a Legii nr. 77/2016, ci doar un rezumatcare să poată fi utilizat ca ”Mic ghid al Dării în plată”, o serie de Q&A care să răspundă oricăror întrebări pecare, orice consumator și le-ar putea pune legat de noua procedură.


dura lex

valoarea acestora.Astfel, dacă valoareaimobilului/imobilelor estemult mai mică decât valoareadatoriei (credit+dobânzi+penalități etc.), prin darea înplată se stinge toată datoria.Dacă valoareaimobilului/imobilelor estemult superioară datorieicurente, se stinge datoriaintegral, fără ca împrumutatulsă primească înapoi surplusulde valoare. De aceea calcululde oportunitate al aplicăriiacestei proceduri trebuie săaibă în valoare eficiențafinanciară a acesteia.

2. Există vreo altă condițiespecială cu privire la stingereaunui credit și a accesoriilorsale prin dare în plată?Înafara condițiilor privindcalitatea părților (să avemraport juridic de împrumutîntre consumator și instituțiilede audit, instituție financiarănebancară sau cesionari aiacestora), creditul să nu fi fostmai mare de 250.000 Euro, săfie ori credit ipotecar oricredit (cu garanție imobiliară -cu un imobil cu destinațialocuință), să nu fie creditcontractat prin programulPrima Casă, există și condițiaspecială ca, persoana(consumatorul) care solicităachitarea datoriei prin darea înplată, să nu fi fost condamnatprintr-o hotărâre definitivăpentru infracțiuni în legăturăcu creditul pentru care sesolicită aplicarea Legii nr.77/2016.

3. Care sunt pașii pe caretrebuie să-i urmeze unconsumator care dorește să-șiachite datoria prin darea înplată?

a. Să evalueze oportunitateași eficiența proceduriib. Să se asigure căîndeplinește toate condițiilepentru a beneficia deaceastă legec. Să transmită creditorului,prin executor judecătoresc,avocat sau notar, onotificare prin care să-iaducă la cunoștințăacestuia: decizia de a-itransmite dreptul deproprietate asupraimobilului ipotecat învederea stingerii datoriei;detalii referitoare laîndeplinirea condițiilor deadmisibilitate a dării înplată; intervalul orar dindouă zile diferite șiNotariatul la carereprezentantul legal alcreditorului se poateprezenta în vedereasemnării contractuluitranslativ de proprietate(minim după 30 zile de ladata notificării).d. Comunicarea – spreștiința – a tuturorpersoanelor fizice/juridicecare au vreo legătură cucontractul de credit (deexemplu: notificarea secomunică și sucursalei

băncii la care s-a semnatcontractul de credit; încazul în care există popriripe cont – băncii la care suntdeschise conturiledebitorului; în cazul în careexistă popriri pe salariu –angajatorului; în cazul încare s-a demarat executareasilită – executorului etc.

1. Care este efectulnotificării?Notificarea are ca efectsuspendarea dreptuluicreditorului de a solicita/executa creanța/rata de ladebitor/codebitor sau garanție.

2. Creditorul este obligat să seprezinte la notar pentrusemnarea vânzării?Creditorul poate contesta, în10 zile de la comunicare,admisibilitatea cererii de dareîn plată, la judecătoria dincircumscripția de domiciliu alconsumatorului, urmând ca încaz de admitere a contestației(adică instanța constată căcererea nu îndeplineștecondițiile de admisibilitateenumerate la punctul 2-7 dinprezentul ghid) creditorul săreia procedurile de recuperarea creditului.

După rămânerea definitivă ahotărârii prin care se respingecontestația creditorului, acestae obligat să se prezinte lanotar, în caz contrar debitorulputând cere instanței săconstate că datoria sa s-a stinsprin dare în plată, printr-oacțiune scutită de taxă detimbru.

3. Care sunt costurile dării înplată? Așa cum menționam laînceputul acestui ghid, legeaurmează să fie modificată peaceste aspecte. Este cett însăcă debitorul este cel caresuportă costurile:avocatului/notarului/executorului pentru comunicareanotificării, taxele notarialeaferente transferului deproprietate și impozitul pevenit, calculat la valoareadatoriei la momentul dării înplată. Urmează ca prin modificărilece urmează a se aduce,consumatorii care vor fiîncadrabili în categoria„cazuri sociale”, în sensul cădau în plată unicul lor imobil,ce constituie locuinta familiei,să fie scutiți de plataimpozitului pe venit.


iNterNatioNal / eurozoNe

Raportul prezintătendințele șiprovocările în ceea ce

privește combaterea traficuluide persoane, analizeazăprogresul realizat șievidențiază principaleleprovocări pe care UE șistatele sale membre trebuie săle abordeze în mod prioritar.În pofida progreselorrealizate, statele membre aleUE trebuie să își intensificeeforturile pentru a lupta înmod eficient împotrivatraficului de persoane.Potrivit comisarului pentrumigrație, afaceri interne șicetățenie,Dimitris Avramopoulos, « dinpunct de vedere moral șijuridic, este inacceptabil și denetolerat faptul că, în UniuneaEuropeană, în secolul XXI,există persoane care suntcumpărate, vândute șiexploatate ca și cum ar fimărfuri ». În opinia oficialuluieuropean, «esteobligația noastră individuală,colectivă și juridică » de apune capăt acestui fenomen.Pentru a realiza acest lucru,Uniunea Europeana a instituitun cadru legislativ solid șiorientat spre viitor.«Principala noastrăresponsabilitate este săasigurăm că, în prezent, acestcadru este pus în aplicare înintegralitatea sa, astfel încâtpersoanele responsabile deaceste fapte să fie condamnateși victimele să beneficieze pedeplin de protecție și deasistență. Acest raport dereferință pe care îl prezentămastăzi ne va călăuzi pe totparcursul dezvoltării încontinuare a cadrului depolitică », a mai spus oficialuleuropean.

La rândul său, coordonatorulUE pentru combaterea trafi -cului de persoane,Myria Vassiliadou, este depărere că adoptarea, în 2011,a Directivei UE privindcombaterea traficului depersoane a reprezentat «oetapă esențială din punctul devedere al sensibilizării cuprivire la amploarea acestuifenomen în UE și alnecesității de a fi abordat prinintermediul unei game amplede instrumente, de la legislațiapenală, la măsurile deprevenire ». Oficialuleuropean consideră cătendințele și provocărileidentificate în acest raport

arată « în mod clar că acum asosit momentul ca statelemembre să își intensificeeforturile pentru a pune înaplicare în mod eficaceaceastă directivă și pentru a seconforma obligațiilor care lerevin ».Documentul subliniază că, înperioada 2013-2014, au fostînregistrate, ca victime aletraficului de persoane în UE,15.846 de persoane – femei,bărbați, fete și băieți, darexistă posibilitatea ca acestnumăr să fie mult mai mare.Potrivit raportului, traficul înscopul exploatării sexuale esteîn continuare forma cea mairăspândită (67% dintre

victimele înregistrate), urmatăde traficul în scopulexploatării prin muncă (21%dintre victimele înregistrate).Mai mult de trei sferturi dintrevictimele înregistrate au fostfemei (76%) și cel puțin 15%au fost copii.Una dintre tendințele cuevoluția ascendentă cea maiputernică o reprezintănumărul de copii care cadvictime ale traficanților depersoane. S-a constatat, deasemenea, o creștere anumărului victimelor cuhandicap și al victimelorprovenite din rândul etnieirome. Raportul evidențiază,de asemenea, legăturile dintretraficul de persoane și alteforme de criminalitate și deexploatare a celor mai vulne -rabile persoane în contextulactualei crize a migrației,precum și o utilizarecrescândă a internetului și anoilor tehnologii ca mijloacede recrutare a victimelor.Pentru abordarea principalelorprovocări în lupta împotrivatraficului de persoane, estenecesar ca statele membre aleUE să pună în aplicare pedeplin și în modcorect Directiva UE privindcombaterea traficului de

ue ageNdaeuropa între lupta împotriva traficului de persoane și criza imigranțilorun număr de 15.846 de persoane – femei, bărbați, fete și băieți, au fost înregistrate ca victime aletraficului de persoane în uniunea europeană, în perioada 2013-2014, dar experții în domeniu consideră cănumărul real al victimelor este substanțial mai mare decât cel înregistrat de către autoritățile naționale,având în vedere complexitatea raportării cu privire la acest fenomen, se arată în raportul privindprogresele înregistrate în lupta împotriva traficului de persoane adoptat recent de Comisia europeană.

Foto: Dimitris Avramopoulos [i Myria Vassiliadou



Germania, confruntată cu un aflux record de migranți, a deblocat pentru2016 fonduri suplimentare pentru statele regionale, responsabile să seocupe de solicitanții de azil.

persoane în vederea creșterii numărului de anchete șide cazuri de urmările penală a autorilor infracțiunilor,a instituirii mecanismelor adecvate pentruidentificarea din timp a victimelor și protejareaacestora, precum și a consolidării măsurilor deprevenire a traficului de persoane.Până la sfârșitul anului 2016, Comisia va publicadouă rapoarte cu privire la conformitate și laincriminare, precum și o strategie post-2016 privindcombaterea traficului de persoane. Protecția copiluluide-a lungul rutelor de migrație reprezintă o prioritateabsolută, Comisia acordând, de asemenea, o atențiedeosebită minorilor neînsoțiți – foarte vulnerabili fațăde traficanți – în cadrul procesului său dereformare a sistemului european comun de azil.

COntext

Traficul de persoane reprezintă o încălcare adrepturilor fundamentale, fiind interzis în modexplicit de Carta drepturilor fundamentale a UniuniiEuropene. De asemenea, traficul de persoane esteprevăzut ca infracțiune la articolul 83 din Tratatulprivind funcționarea Uniunii Europene.Directiva UE privind combaterea traficului depersoane adoptată în 2011, a lansat o abordare axatăpe victimă, incluzând o perspectivă de gen, pentru aacoperi acțiuni în diferite domenii, cum ar fidispoziții în materia dreptului penal, urmărirea penalăa infractorilor, sprijinul acordat victimelor șidrepturile victimelor în cadrul procedurilor penale,prevenirea și monitorizarea punerii în aplicare.În Strategia UE pentru perioada 2012-2016 în vedereaeradicării traficului de persoane, Uniunea Europeanaa prevăzut 40 de măsuri concrete și practice împo trivatraficului de persoane, punând un accent prio ritar peprotecția victimelor și pe drepturile acestora.Constatările primului raport privind progreseleînregistrate în lupta împotriva traficului de persoanevor contribui la dezvoltarea unei strategii post-2016privind combaterea traficului de persoane, care va fipublicată în 2016.Coordonatorul UE pentru combaterea traficului depersoane este responsabil de îmbunătățireacoordonării și a coerenței între instituțiile și agențiileUE, statele membre și actorii internaționali, precum șide dezvoltarea politicilor existente și de elaborare aunor politici viitoare ale UE privind combatereatraficului de persoane.

Carmen Dinu (corespondent Bruxelles)

Potrivit AFP și Reuters, cancelarul german Angela Merkel anunțaanul trecut că guvernul va plăti statelor regionale 670 de euro pelună pentru fiecare refugiat, reprezentând o sumă forfetară alocată

între momentul sosirii unui refugiat în Germania și examinarea cereriisale de azil, în medie de cinci luni.

Statul federal sprijină o parte importantă a responsabilității financiare asolicitanților de azil, în timp ce municipalitățile și landurile sunt celecare în Germania sunt însărcinate să-i găzduiască și să le asigure hrana.Anunțul a fost făcut la finalul unei întâlniri de câteva ore la cancelarieîntre miniștrii guvernului și liderii celor 16 state regionale.

Anul trecut au sosit în Germania între 800.000 și un milion desolicitanți de azil, un record pentru țară și pentru Europa. Responsabiliipartidelor coaliției guvernamentale s-au pus deja de acord la începutullunii septembrie pentru a debloca o sumă suplimentară de 6 miliarde deeuro pentru refugiați anul viitor. Berlinul nu exclude ca în cele din urmăaceastă sumă să ajungă la 10 miliarde de euro. (C.D.)

geNerozitatea lui MerKel:suma uriașă pe care germania o va aloca pentru refugiați



Doamna Merkelîncalcă prin politicasa a frontierelor

deschise articolul 96 dinCodul penal, referitor latraficul de persoane, careprevede pedepse de 5 ani cuînchisoarea sau amenzi", amenționat un purtător decuvânt al partidului,Christian Luth, citat deAFP. "Sperăm că aceastăplângere va declanșa oanchetă, dar vrem și sătrimitem un semnal desprecum doamna Merkel încalcădreptul în vigoare înGermania și în Europa",susține Luth.Inițiativa AfD își propune,de asemenea, să-i determinepe cetățeni să-și punăîntrebarea dacă imigrațianecontrolată este îninteresul lor. Plângerea afost trimisă Parchetului dinBerlin, mai indică AfD, alcărui vicepreședinte,Alexander Gauland, a

declarat pentru presă că"Angela Merkel a acționatca un traficant".

Reacționând la gestul AfD,purtătorul de cuvânt alcancelarului, Steffen Seibert,citat de Reuters, a afirmat căGermania este un stat dedrept și că cetățenii săi suntliberi să facă orice plângereconsideră potrivită.Angela Merkel este criticatăchiar și de o parte a tabereisale conservatoare pentrudecizia de a nu limita

afluxul sutelor de mii demigranți alungați derăzboaie și de sărăcie dințările lor.În acest context, mișcărilepopuliste și de extremădreapta înregistrează ocreștere de popularitate, maiales în estul Germaniei,unde manifestațiile anti-refugiați au adunat mii depersoane în ultimele zile.Deși mulți germani aususținut inițial pozițiacancelarului de relaxare alegislației de azil, acest

sprijin a început să sereducă, pe măsură cenumărul migranților acrescut constant, uneleproiecții indicând peste unmilion de sosiri de laînceputul crizei. Cel mai recent sondaj Forsa,dat publicității la Berlin,arată că sprijinul pentruconservatorii cancelaruluiAngela Merkel a scăzut la39%, în timp ce AfD acâștigat câteva procente,fiind cotat cu 7% dintreopțiuni. (C.D.)

aNgela MerKel, acuzată de trafic de ființe umanePartidul populist și antiimigrație german Alternativa pentru Germania (Alternative fur deutschland, Afd) aanunțat la sfârșitului anului trecut că a depus o plângere împotriva Angelei Merkel, pe care o acuză de"trafic de ființe umane" pentru că a deschis porțile Germaniei pentru sute de mii de migranți.

Pentru parteneriate și înregistrare vă rugăm

să contactați redacția Legal Magazin

Mihaela Odică, Marketing Manager,

Legal Magazin

Tel.: [email protected]

Mircea Fica, Senior Editor, Legal Magazin

Tel.: 0732 903 [email protected]

La acest eveniment vom lansa publicația Lady Lawyer e d i ț i a a I V - a

E d i ț i a i VBucurEŞti

24 NOiEMBriE 2016Sala aurEl GhiBuțiu,ccir BuSiNESS cENtEr

www.legalmagazin.ro

ROMÂNIA-SMART este o platformă de dezbateri deschisă cetățenilor, autorităților, sectorului de business și mediului academic,pentru ca, împreună, să contribuim la construcția unei viziuni pe 10 ani pentru viitorul „ inteligent” al României. ROMÂNIA-SMART a pornit de la ideea că procesul de modernizare provoacă Unitățile Administrativ Teritoriale să aleagă o nouă calede dezvoltare, adaptându-se la noua paradigmă mondială. Iar aceasta se poate face prin folosirea inteligentă a aplicațiilor de ul-timă oră din tehnologie și a soluțiilor inovatoare, astfel încât localitățile noastre, dar și noi, comunitatea umană, să ne adaptămcât mai curând și cât mai inteligent noilor provocări. Platforma ROMÂNIA-SMART va oferi conținut care să îi ajute pe cei care conduc orașele și comunele să implementeze o abordareinter-departamentală integrată, pentru a deveni localități inteligente, ecologice, prietenoase cu cetățenii și cu mediul de afaceri.Prin evenimentele sale, ROMÂNIA-SMART va identifica și va promova cele mai bune soluții care se pot aplica în smart economy,smart mobility, smart society, smart living, smart government & smart governance. Cercetarea, inovarea și tehnologia vor fi pilonii centrali pe care ne vom construi evenimentele. ROMÂNIA-SMART va reuni în evenimentele sale factori de decizie din țări, regiuni și orașe, precum și lideri, experți din industrie șiinstituții, cu experiență și succes în domeniu.

CARTA ROMÂNIA-SMARTInițiatorii acestui proiect își propun ca, la finalul primului an de evenimente să elaboreze o Cartă a întregului program, care vareuni toate conceptele, proiectele, propunerile, variantele tehnologice, arhitecturale, organizatorice, politico-administrative, carevor fi promovate în cadrul conferințelor din această primă etapă, astfel încât ele să fie la îndemâna tuturor celor care vor să fie ală-turi de ROMÂNIA-SMART . Concret, Carta va fi un adevărat ghid, cu proiecte concrete pentru toate domeniile abordate, care vaputea fi utilizat atât prin aplicarea directă de către autoritățile administrative cât și pentru realizarea de proiecte menite să atragăinvestiții de orice fel, inclusiv din fonduri europene.Dublată de un portal complex www.romania-smart.ro, această Cartă va trebui să devină o platformă program de dezvoltare aRomâniei pe următorii 10 ani, care va putea sta la îndemâna oricărei guvernări, pentru că va reuni o serie de indicații și proiectetehnice, tehnologice și administrative de dezvoltare, care pot propulsa țara noastră în elita țărilor dezvoltate.Inițiatorii conceptului ROMÂNIA-SMART se vor organiza juridic într-o organizație non-profit, care va avea ca obiect de activitatepromovarea conceptului în integralitatea sa.

PROGRAM EVENIMENTE Inițiatorii vor organiza în următorii 10 ani, în București și în marile orașe ale țării, o serie de evenimente - conferințe de business,cursuri de pregătire profesională, simpozioane, Gale de premiere -, pentru a veni în sprijinul autorităților și a mediului de afaceri. La aceste dezbateri vor participa personalități influente din România, dar și din alte țări, care pot oferi povesti de succes în diferitedomenii și care vor avea recomandări, propuneri, sugestii, soluții pentru ROMÂNIA-SMART. Totodată, amfitrionii programului ROMÂNIA-SMART vor edita o serie de publicații, menite să creeze o comunitate care să sprijineacest program. Parteneriatele media cu alte instituții de profil vor contribui la succesul programului.

Credem că România poate deveni THE SMARTEST COUNTRY din sud-estul Europei !

În programul ROMÂNIA-SMART, vom pune accent pe teme ca :

ROMÂNIA-SMART, pentru un viitor clădit inteligentUn grup format din jurnaliști, oameni de afaceri, din PR și publicitate, coordonat de cunos-cuta jurnalistă Camelia Cristiana Spătaru și revista Legal Magazin au demarat un proiectde anvergură – ROMÂNIA-SMART.

Smart Cities

Smart Economy

Smart Transportation

Smart Energy & Environment

Smart Commerce

Smart Health

Smart Education & Smart Research

Smart Buildings

Smart Services

Internet of Things

Financing for Smart City

Smart Grid

Smart Agriculture

www.romania-smart.ro

Ediți

a a

IX-a

iu

nie

2016

Mic ghid al dării în plată

Propunerile avocaţilor pentru strategia energetică a româniei

Agenţia de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate –structură suport pentru sistemul judiciar

Stat vs. StatStatutul de companie de stat - con-strângeri şi nu un privilegiu pentruPoşta Română

Interviu cu

AlexAndru Petrescuwww.legalmagazin.ro

Director General, CN Poşta Română

Date post:	03-Nov-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	11 times
Download:	0 times

Stat vs. Stat · IntErvIu cu valEntIn MIrcEa, șEf al corPuluI DE control al PrIMuluI-MInIStru...

Documents