1 CUPRINS 1. CADRUL NATURAL. DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ. .............................. 3 1.1. PoziŃia geografica a regiunii............................................................................................ 3 1.2. Principalele cursuri de apă si lacuri naturale................................................................... 3 1.3. Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localitaŃi. ............... 4 1.4. Temperatura ambientală. PrecipitaŃii atmosferice ........................................................... 6 1.5. Resurse naturale. ............................................................................................................. 7 1.6. Elemente privind dezvoltarea economică actuală a regiunii. .......................................... 8 2. SCHIMBARI CLIMATICE...................................................................................... 13 2.1. Gaze cu efect de seră. Protocolul de la Kyoto............................................................... 13 2.2. Deteriorarea stratului de ozon. Protocolul de la Montreal ............................................ 16 2.3. Concluzii ....................................................................................................................... 17 3. AER ...................................................................................................................... 18 3.1. Acidifierea ..................................................................................................................... 18 3.2. Emisii de COV nemetanici ............................................................................................ 23 3.3. Poluarea aerului ambiental cu ozon .............................................................................. 24 3.4. Emisii de metale grele. Poluarea aerului ambiental cu metale grele ............................. 24 3.5. Emisii de poluanŃi organici persistenŃi .......................................................................... 25 3.6. Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie ...................................................... 26 3.7. Sistemul de monitorizare a calităŃii aerului ................................................................... 27 3.8. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei ................................................................ 29 3.9. Concluzii ....................................................................................................................... 30 4 . APA ..................................................................................................................... 32 4.1 Resurse de apă ................................................................................................................ 32 4.2.Ape de suprafaŃă ............................................................................................................. 43 4.3 Ape subterane ................................................................................................................. 63 4.4 Mediul marin şi costier ................................................................................................... 73 4.5 Ape uzate ........................................................................................................................ 74 4.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaŃă şi a celor subterane ................... 91 4.7. Concluzii ........................................................................................................................ 97 5. STAREA SOLULUI ............................................................................................... 99 5.1. Fondul funciar ............................................................................................................... 99 5.2. Presiuni asupra starii de calitate a solurilor ..................................................... 105 5.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor ................................................................. 109 5.4. Monitorizarea calităŃii solului ..................................................................................... 120 5.5 Zone critice sub aspectul degradării solurilor .............................................................. 123 5.6 Zone critice care necesită reconstrucŃie ecologică ....................................................... 126 5.7. AcŃiuni întreprinse pentru reconstrucŃia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor ............................................................................. 128 5.8. Concluzii ...................................................................................................................... 130 6. BIODIVERSITATEA ŞI BIOSECURITATEA. ....................................................... 132 PĂDURILE.MEDIUL MARIN ŞI COSTIER ............................................................. 132 6.1.Biodiversitatea .............................................................................................................. 132 6.2. Biosecuritatea .............................................................................................................. 169 6.3. Starea pădurilor ........................................................................................................... 174 6.5. Concluzii ..................................................................................................................... 205 7. DEŞEURI, SUBSTANłE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE............... 206 7.1. Deşeuri municipale şi asimilabile ............................................................................... 209 7.2. Deşeuri de producŃie.................................................................................................... 216
Transcript
1
CUPRINS
1. CADRUL NATURAL. DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ. .............................. 3 1.1. PoziŃia geografica a regiunii............................................................................................ 3 1.2. Principalele cursuri de apă si lacuri naturale................................................................... 3 1.3. Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localitaŃi. ............... 4 1.4. Temperatura ambientală. PrecipitaŃii atmosferice........................................................... 6 1.5. Resurse naturale. ............................................................................................................. 7 1.6. Elemente privind dezvoltarea economică actuală a regiunii. .......................................... 8
2. SCHIMBARI CLIMATICE...................................................................................... 13 2.1. Gaze cu efect de seră. Protocolul de la Kyoto............................................................... 13 2.2. Deteriorarea stratului de ozon. Protocolul de la Montreal ............................................ 16 2.3. Concluzii ....................................................................................................................... 17
3. AER ...................................................................................................................... 18 3.1. Acidifierea..................................................................................................................... 18 3.2. Emisii de COV nemetanici............................................................................................ 23 3.3. Poluarea aerului ambiental cu ozon .............................................................................. 24 3.4. Emisii de metale grele. Poluarea aerului ambiental cu metale grele............................. 24 3.5. Emisii de poluanŃi organici persistenŃi .......................................................................... 25 3.6. Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie ...................................................... 26 3.7. Sistemul de monitorizare a calităŃii aerului................................................................... 27 3.8. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei................................................................ 29 3.9. Concluzii ....................................................................................................................... 30
4 . APA ..................................................................................................................... 32 4.1 Resurse de apă ................................................................................................................ 32 4.2.Ape de suprafaŃă............................................................................................................. 43 4.3 Ape subterane................................................................................................................. 63 4.4 Mediul marin şi costier................................................................................................... 73 4.5 Ape uzate........................................................................................................................ 74 4.6.Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaŃă şi a celor subterane ................... 91 4.7.Concluzii ........................................................................................................................ 97
5.2. Presiuni asupra starii de calitate a solurilor ..................................................... 105 5.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor................................................................. 109 5.4. Monitorizarea calităŃii solului ..................................................................................... 120 5.5 Zone critice sub aspectul degradării solurilor .............................................................. 123 5.6 Zone critice care necesită reconstrucŃie ecologică ....................................................... 126 5.7. AcŃiuni întreprinse pentru reconstrucŃia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor ............................................................................. 128 5.8.Concluzii ...................................................................................................................... 130
6.BIODIVERSITATEA ŞI BIOSECURITATEA. ....................................................... 132 PĂDURILE.MEDIUL MARIN ŞI COSTIER ............................................................. 132
8. RADIOACTIVITATEA ......................................................................................... 248 8.1.Sistemul NaŃional de Supraveghere a RadioactivităŃii ................................................. 248 8.2. SituaŃia radioactivităŃii mediului pe teritoriul regiunii Vest........................................ 248 în anul 2005........................................................................................................................ 248 8.3. Concluzii ..................................................................................................................... 252
9. MEDIUL URBAN. ............................................................................................... 252 9.1. Calitatea aerului şi a apei în mediul urban. ................................................................. 252 9.2. Starea de confort şi de sănătate a populaŃiei în raport cu starea de calitate a mediului............................................................................................................................................. 259 9.3. SituaŃia spaŃiilor verzi şi a zonelor de agrement. ....................................................... 266 9.4. EvoluŃia aşezărilor umane .......................................................................................... 274 9.5.Mediul urban - obiective şi măsuri............................................................................... 290 9.6. Concluzii. .................................................................................................................... 301
10. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI....................................................................... 302 10.1. Agricultura ................................................................................................................ 302 10.2. INDUSTRIA ............................................................................................................. 307 10.3. Energie şi transport.................................................................................................... 311 10.4 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu ....................................................... 352 10.5 Impactul realizării Canalului de NavigaŃie de Mare Adâncime pe braŃul Chilia (Ucraina)............................................................................................................................. 354 10.6 Concluzii .................................................................................................................... 354
11. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU..................................................... 356 11.1. CHELTUIELI ŞI RESURSE PENTRU PROTECłIA MEDIULUI ........................ 356 11.2. Cheltuieli şi InVESTIłII REALIZATE DE GARDA NAłIONALĂ DE ............... 359 mediu.................................................................................................................................. 359 11.3. FONDUL DE MEDIU .............................................................................................. 361 11.4. FONDURILE UNIUNII EUROPENE de PREADERARE...................................... 364 11.5. Planul NaŃional de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului – PNAPM............................ 383 11.6. Raportarea datelor către AgenŃia Europeană de Mediu. ........................................... 387 11.7.Concluzii .................................................................................................................... 388
3
1. CADRUL NATURAL. DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ.
1.1. PoziŃia geografica a regiunii.
Regiunea este situată în partea de Vest a României la graniŃa cu Ungaria şi Serbia&Muntenegru, fiind alcătuită din patru judeŃe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Regiunea Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află în localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică.
Regiunea are o suprafaŃă ce totalizează 32.034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din suprafaŃa României. JudeŃul Timiş este, ca suprafaŃă, cel mai mare din Ńară (3,65% din teritoriul naŃional), în timp ce judeŃul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naŃional), judeŃul Arad, este al şaselea judeŃ al României (3,25% din teritoriul naŃional), iar judeŃul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naŃional.
1.2. Principalele cursuri de apă si lacuri naturale.
Din punct de vedere hidrografic remarcăm existenŃa unor reŃele de suprafaŃă importante ce aparŃin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei (de Caraş-Severin) şi Jiului. Aici putem vorbi de afluenŃi importanŃi, cum ar fi: ai Mureşului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, Bârzava.
În urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură a apărut un număr însemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Astfel, putem enumera: PorŃile de Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, Secu, pe râul Bârzava; Trei Ape, pe râul Timiş; Poiana Mărului, pe râul Bistra; Surduc, pe râul Bega; Herculane, pe râul Cerna; Cinciş, Valea de Peşti, Gura Râului.
Un aspect important este cel al existenŃei unui mare număr de lacuri naturale, situate în special în zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului, lac carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei, în MunŃii Aninei; Iezerul łarcu, Pietrele Albe, lacuri glaciare în MunŃii łarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău PorŃii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, łapului, Galeşul, lacuri glaciare în MunŃii Retezat; Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş, lacuri glaciare în MunŃii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic, lacuri glaciare în MunŃii Şurianu.
Lacurile antropice, sunt lacurile ce s-au format în excavaŃiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara.
După conŃinutul chimic, apele din limitele judeŃului Arad pot fi incluse în următoarele categorii:
4
-izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenŃa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);
- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; - izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice
din zona Mureşului legate de prezenŃa formaŃiunilor vulcanice neogene din zonă.
1.3. Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localitaŃi.
Regiunea 5 Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie,
deal şi munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeŃul Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munŃii ocupă 65% din suprafaŃă iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-Ńii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-Ńii Retezat).
Principalele unităŃi de relief care se află pe teritoriul judeŃului Arad sunt: -MunŃii Codru Moma cu Vărful Plesu-1112 m, Vărful Izoi-1098 m, Vărful MomuŃa- 930 m; -MunŃii Bihorului - sunt reprezentaŃi pe teritoriul judeŃului prin versantul sud-vestic al Muntelui Găina; aici întâlnim cele mai mari altitudini din judeŃ, Vârful Găina-1486 m şi Vârful Piatra Aradului-1429 m; -MunŃii Zărandului- sunt dispuşi pe direcŃia vest-est şi au o altitudine mai redusa (Măgura Ciungani - 841 m, Drocea - 839 m şi Highiş - 798 m).
Regiunea muntoasă din judeŃul Caras-Severin este reprezentată prin MunŃii Banatului, extremităŃile vestice ale CarpaŃilor Meridionali (MunŃii łarcu, Godeanu, Cernei şi MehedinŃi şi cea sudică parte din MunŃii Apuseni – MunŃii Poiana Ruscăi). Culmile sudice ale Masivului Poiana Ruscăi sunt pe teritoriul judeŃului, fiind delimitate de culoarul Bistrei şi al Timişului. Cele mai înalte vârfuri ale masivului sunt Padeş (1.374m) şi Rusca (1.344m). -MunŃii łarcu sunt delimitaŃi de culoarul Timişului şi al Bistrei şi valea Râului Mare. După configuraŃia reliefului se pot deosebi trei subunităŃi : - masivul Petreanu, cu cea mai mare înălŃime în vârful Pietrii (2.192 m) ; - masivul łarcu cu vârful łarcu (2.190 m) şi - masivul Muntele Mic cu înălŃimea de 1.892 m. -MunŃii Godeanu se întind şi pe teritoriul judeŃului Gorj şi MehedinŃi. Doar latura estică a lor se află în teritoriul judeŃului. Cel mai înalt vârf aflat în Caraş-Severin este vârful Gugu 2.291 m. - MunŃii Cernei, se află de asemenea, în extremitatea vestică a CarpaŃilor Meridionali, fiind delimitată de depresiunea Mehadica, valea HaŃegului, valea Cernei şi valea Olanului. ÎnălŃimea maximă este în vârful Dobrii 1.928 m. -MunŃii MehedinŃi se desfăşoară sub forma unei culmi în lungul răului Cerna cu două vârfuri pe teritoriul judeŃului : ColŃul Pietrei 1.229 m şi Domogled 1.105 m. - MunŃii Semenicului, cu înălŃimea maximă de 1.447 m în vârful Piatra Goznei, reprezintă sectorul cel mai înalt din MunŃii Banatului şi totodată un nod orohidrografic important.
5
- MunŃii Aninei au înălŃimea maximă în vârful Leordiş 1.160 m şi sunt cuprinşi între valea Bârzavei la nord, cheile Nerei la sud, dealurile Bozoviciului, valea Poneasca şi cursul superior al Bârzavei la est, dealurile OraviŃei şi depresiunea Lupacului la vest.
În MunŃii Banatului, se află cel mai întins masiv carstic din România, masa de calcar jurasic şi cretacic având o largă dezvoltare de-a lungul unei fâşii ce se întinde din ReşiŃa până la Dunăre. Numărul fenomenelor carstice descoperite în acest areal este impresionant, fiind în jur de 1500, dintre care peşteri, avene, cursuri de apă şi lacuri subterane.
Relieful dominant al judeŃului Hunedoara este cel montan, MunŃii Retezat şi MunŃii Parâng având înălŃimi mai mari de 2500 m. Masivele muntoase înalte şi mijlocii din partea de sud, est şi sud-est aparŃin CarpaŃilor Meridionali, iar munŃii mijlocii şi mici din nord-vest şi nord aparŃin CarpaŃilor Occidentali. Între aceste masive se întâlnesc depresiunile Petroşani, Brad, łara HaŃegului şi culoarele depresionare Strei - Cerna (Orăştie) şi Mureşului (Deva - Zam).
Din grupa CarpaŃilor Meridionali, între limitele judeŃului Hunedoara sunt cuprinşi: MunŃii Godeanu (vf. Gugu-2290 m), MunŃii łarcu (vf. Petrii-2190 m), MunŃii Vâlcan (vf. Straja-1870 m), MunŃii Retezat (vf.Peleaga-2509 m), MunŃii Parîng (vf. Parângul Mare-2519 m), MunŃii Şureanu (Vf.lui Pătru - 2130 m). CarpaŃii Occidentali sunt reprezentaŃi prin: MunŃii Poiana Ruscă (vf. Padeş – 1378 m), MunŃii Zarand (Muntele Vulcan 1269m, MunŃii Metaliferi 1300m). Între aceste masive se întâlnesc depresiuni ca: Petroşani (între munŃii Vâlcan, Parâng şi Şureanu), Brad (în MunŃii Metaliferi), łara HaŃegului (între munŃii Retezat, Poiana Ruscă şi Şureanu) şi culoarele depresionare Strei – Cerna, şi Mureşului (Deva - Zam)
Altitudinea medie a principalelor localitati din regiune este prezentată în tabelul
următor: Tabelul 1.3.1.
JudeŃul Localitatea Altitudinea
Hălmagiu 650 m GurahonŃ 515 m Brad 455 m Ineu 451 m
Arad
Sebiş 431 m Băile Herculane 1600 m Anina 645 m OŃelul Roşu 500 m OraviŃa 500 m
Caraş-Severin
ReşiŃa 260 m Făget 159 m Buziaş 128 m Lugoj 125 m Timişoara 90 m
Timiş
Deta 89 m
6
Petrila 675 m HaŃeg 310 m Brad 250 m Călan 230 m
Hunedoara
Simeria 200 m 1.4. Temperatura ambientală. PrecipitaŃii atmosferice.
Regiunea este dominată de un climat moderat, cu influenŃe mediteraneene şi
oceanice. În judeŃul Arad, temperatura aerului a înregistrat valori medii anuale cuprinse
între 9,4oC şi 9,8oC mai mici decât cele înregistrate în anii precedenŃi. Temperatura maximă absolută a fost de 36,6oC (19/07/2005 la Arad), iar cea minimă absolută de –25,7oC (2/02/2005 la Chişineu Criş). In regiunile depresionare temperaturile aerului nu prezintă valori negative mari (cum ar fi de aşteptat), ceea ce arată că aceasta prezintă un climat de adăpost.
În judeŃul Caraş-Severin temperatura medie anuala a fost de 10,5 oC, temperatura maximă absolută a fost de 38,7 oC (04.07.200) iar temperatura minima absolută de −19,2 oC (31.01.1987).
Clima judeŃului Hunedoara este temperat–continentală, cu influenŃe submediteraneene la sud de Valea Mureşului şi influenŃe oceanice în vest, cu o etajare evidentă pe verticală (de la şes spre climatul alpin). Temperatura medie multianuală a aerului variază între 6,8 °C la Petroşani şi 9,6 °C la Hunedoara. În Lunca Mureşului media multianuală a temperaturii aerului este de 10°C; în anul 2005 aceasta a fost de +9,40C. Maxima absolută a fost înregistrată în luna august 1952 la Deva (+39,7°C), în timp ce minima absolută a fost înregistrată în luna ianuarie 1963 tot la Deva (-31,6°C).
Regimul precipitaŃiilor indică valori medii anuale mult mai ridicate în judeŃul Arad, în comparaŃie cu anul 2004, la staŃia Vărădia. La staŃiile Arad şi GurahonŃ,creşterile sunt moderate, în timp ce la Chişineu Criş cantităŃile de precipitaŃii au fost mai reduse. TendinŃa generală este de creştere a cantităŃilor anuale începând din anul 2002. CantităŃile de precipitaŃii căzute au fost neuniform repartizate pe durata anului calendaristic: lunile caracterizate prin ploi abundente, dar de scurtă durată, au fost aprilie, mai, august. Cantitatea medie anuală pe 2005 a fost de 857,5 mm/m2. PrecipitaŃiile în judeŃul Caraş-Severin: cantitatea medie anuală 743,5 mm, cantitatea maximă anuală 1101 mm în 2005 şi cantitatea minimă anuală 443 mm.
PrecipitaŃiile atmosferice în judeŃul Hunedoara sunt repartizate neuniform, fiind cuprinse între 530 mm/an în depresiuni şi 1000 - 1200 mm/an în zonele montane înalte. Media anului 2005 a fost de 752,7mm.
7
1.5. Resurse naturale.
1.5.1.Resurse naturale neregenerabile. Ca urmare a reliefului variat, regiunea posedă bogate si diverse resurse
naturale. Cele mai bogate şi variate resurse naturale în judeŃul Arad sunt concentrate în
zona MunŃilor Zărandului şi Codru Moma unde sunt puse în evidenŃă mari rezerve de roci de construcŃie, minereuri metalifere şi nemetalifere. Dintre acestea amintim:
- granitele şi granadioritele din perimetrele Păuliş, Radna, Şoimoş; - calcarele şi marnocalcarele cantonate în zăcămintele identificate la
Moneasa, Căprioara, Galşa; - andezitele puse în evidenŃă în perimetrele Dieci, Vârfurile, Leasa,
RomaniŃa, Tălagiu, AciuŃa; - zăcămintele de diabaze de la Bata şi BătuŃa; - zăcămintele de nisip şi pietriş cantonate în depozitele aluvionare ale
Crişului Alb şi ale Mureşului. În câmpia Aradului sunt exploatate structurile petroliere, având ca rezultat obŃinerea petrolului şi a gazelor de sondă. Izvoarele termale şi minerale constituie, de asemenea, importante bogăŃii naturale ale judeŃului, cunoscute şi captate din cele mai vechi timpuri. Izvoarele termale de la poalele MunŃilor Codru Moma, din zona Moneasa, conŃin ape bicarbonatate, calcice, magneziene şi sodice. Izvoarele minerale mai numeroase sunt în localităŃile Mocrea, Păuliş, Lipova, Chişineu-Criş, Socodor. Sunt valorificate intens apele minerale de la Lipova, care au o compoziŃie predominant carbogazoasă-feruginoasă, slab radioactivă. Principalele resurse neregenerabile din judeŃul Caraş-Severin:
- minereuri: minereu de Fe, minereuri polimetalice, minereu de Fe-Mn, minereu de cupru:
- roci utile: rocă cu talc, andezit de construcŃie, granit pentru construcŃii, granodiorit, calcar industrial şi de construcŃii, marnă, argilă comună, nisip şi pietriş.
Resursele naturale din judeŃul Timiş sunt reprezentate de petrol şi gaze naturale, cărbuni, roci utile, substanŃe nemetalifere (Luncani, Tomeşti). Zăcămintele de nisipuri cuarŃoase din zona Făgetului reprezintă o altă resursă importantă. Argilele comune, utilizate ca materie primă, pentru fabricarea produselor ceramice, sunt larg răspândite in zona de câmpie. Acestea, sunt exploatate la Jimbolia, Cărpiniş, Biled, Timişoara, ŞanoviŃa-LucareŃ, Lugoj. În zonele montană şi piemontană, sunt roci utile : bazalt (ŞanoviŃa-LucareŃ), granodiorit (Jdioara), andezit (Drinova, Coşteiul de Sus), calcare şi calcare dolomitice (Tomeşti, Luncani, Baloşeşti, Jdioara, Nădrag), zăcământ de marmură (Valea Topla, la Luncani). Importante acumulari de pietrişuri şi nisipuri, sunt prezente în albiile râurilor Timiş, Bega, Mureş (parŃial). Hidrocarburi lichide şi gazoase, se află la Şandra, Calacea, Dudeştii Vechi.
8
JudeŃul Hunedoara posedă o cantitate importantă de resurse neregenerabile, resurse care în prezent se exploatează în cantităŃi care depind de cererea de pe piaŃă. Într-o ordine aleatorie, în funcŃie de gradul de importanŃă pe care îl stabilim, aceste resurse sunt :
- bauxită – Ohaba-Ponor ; - talc – Lelese, Cerişor ; - bentonită – Gurasada, Dobra; - dolomită – Teliuc, Zlaşti ; - gips – Călanu Mic ; - nisipuri cuarŃoase : Baru Mare şi Uricani ; - marmură : Alun, Bunila ; - andezite şi dacite : Deva, Băita, Crişcior, Ormindea şi Valea Arsului;
- ape geotermale – Geoagiu-Băi, VaŃa, Călan-Băi; - ape minerale – Boholt, Băcia, Bampotoc, Chimindia; - dioxid de carbon – Ocolişu Mare.
1.5.2. Resurse naturale regenerabile.
Izvoarele termale şi minerale constituie, de asemenea, importante bogăŃii naturale ale regiunii, cunoscute şi captate din cele mai vechi timpuri. Sunt valorificate potenŃialele balneare al apelor termale de la Băile Herculane (judeŃul Caraş-Severin), Geoagiu Băi (judeŃul Hunedoara). Sunt valorificate intens apele minerale de la Lipova (judeŃul Arad), Buziaş (judeŃul Timiş) precum şi apa plată de la Băile Herculane (judeŃul Caraş-Severin).
Resursele forestiere ale regiunii : - judeŃul Caraş-Severin -suprafaŃa ocupată de păduri este de 386.176 ha iar
judeŃul dispune de un fond lemnos de 83.431.288 mc; - judeŃul Arad- suprafaŃa ocupată de păduri este de 203.482 ha: - judeŃul Timiş- suprafaŃa ocupată de păduri este de 94.425 ha.
1.6. Elemente privind dezvoltarea economică actuală a regiunii. Industria. Regiunea 5 Vest este structurată din punct de vedere industrial pe
următoarele sectoare: industria extractivă, siderurgică, metalurgică şi constructoare de maşini, preponderente în judeŃele Caraş-Severin, Hunedoara şi aria aferentă
9
oraşului Nădrag din judeŃul Timiş, respectiv industria prelucrătoare, preponderentă în judeŃele Timiş şi Arad.
JudeŃul Caraş-Severin se înscrie în rândul judeŃelor industrializate cu pondere ridicată în principalele ramuri şi produse la nivel naŃional. Ramurile principale ale industriei sunt :
- industria siderurgică reprezentată de S.C. Combinatul Siderurgic S.A. ReşiŃa şi S.C. Ductil Steel Buzău, punct de lucru OŃelul Roşu;
- industria constructoare de maşini şi a prelucrării metalelor reprezentată de către S.C. Uzina Constructoare de Maşini S.A. ReşiŃa, S.C. Caromet S.A. Caransebeş, şi S.C. Plastomet S.A. ReşiŃa.
-industria extractivă a minereurilor feroase şi neferoase- activitatea de extracŃie a minereurilor feroase şi neferoase s-a diminuat treptat;
-industria de exploatare şi prelucrare a lemnului- fondul forestier bogat situează judeŃul Caraş-Severin, din acest punct de vedere, pe locul al doilea din Ńară. Principalii agenŃi economici care desfăşoară activităŃi de exploatare a lemnului pe picior şi de prelucrare primară a masei lemnoase sunt: S.C. “Fagex” S.A. Caransebeş - SIL Zăvoi, S.C. Massiv Forest Buchin, S.C. Stejar Company S.A. Bocşa, SC EXTENSIV COM SRL ReşiŃa, SC PLATAN FOREST Bocşa, S.C. “Mitocarii” S.R.L. Bozovici, “Caraş Silvanus” S.R.L. ReşiŃa, S.C. KURT BLUML S.A. Bocşa, S.C. Normarom S.A. OraviŃa, S.C. Pam S.A. Bozovici, S.C. Ciuta Indimex Ticvaniu Mic, care au capacităŃi de producŃie anuale de 10 -15 mii mc cherestea şi alte semifabricate, inclusiv mobilier.
- industria energiei electrice; - industria uşoară. Industria judeŃului Timiş este puternică şi diversificată fiind susŃinută de
tradiŃie, localizarea vestică a judeŃului, precum şi forŃa de muncă înalt calificată, atuuri, care sunt confirmate de prezenŃa numeroasă aici a investitorilor, autohtoni şi străini. Din cele peste 23.000 de firme înregistrate la Registrul ComerŃului, în judeŃul Timis sunt prezente mai mult de 4.000 de firme cu capital străin, din care cca. 600 au investit direct în producŃie. Valoarea participării străine depăşeşte 325.000. 000 USD în perioada 1991-2000 iar tarile de provenienŃa sunt foarte diferite.
Principalele ramuri ale industriei din judeŃ sunt : industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale, industria constructoare de maşini, industria uşoară, industria electronică şi electrotehnică, industria alimentară şi a băuturilor, industria pielăriei şi încălŃămintei, industria de prelucrare a lemnului, industria celulozei şi hârtiei, construcŃiile.
Industria chimică este reprezentată de următoarele unităŃi : SC Spumotim, SC Azur SA, SC DetergenŃi SA, SC Continental Automotive Ag (anvelope).
Industria construcŃiilor de maşini : în Timişoara şi judeŃul Timiş reprezentative sunt următoarele firme : Lisa Draexelmaier (cablaje electrice), Eybl Textile Deta (scaune), Delphi Packard ( cablaje), Nefer Prod Impex (piese şi accesorii), Siemens Automotive (cablaje).
Industria uşoară : se remarcă industria textilă, reprezentată de firme ca : Triumph (lenjerie de damă), Harrolds, Jaeger, Van Dries, Van Noten, Eugen Klein (confecŃii, la Modatim) ; Se remarcă industria textilă, reprezentată de firme ca : Triumph (lenjerie de damă), Harrolds, Jaeger, Van Dries, Van Noten, Eugen Klein (confecŃii, la Modatim) ; pălăriile produse la Timişoara, se poartă în Austria, Germania şi ElveŃia.
Industria electronică şi electrotehnică – reprezentată de firmele :Alcatel, Zoppas, Solectron, Abb Rometrics, Siemens, Elba, Kathrein, Cores.
10
Industria celulozei şi hârtiei : dintre fabricile ce realizează mobilier din lemn masiv sau pal melaminat, enumerăm : Arthema Timişoara, Green Forest Timişoara, Plapaf Deta, Sas Berton Timişoara, Essiadimod Lugoj, Agache Lugoj.
Ramurile industriale dezvoltate din judeŃul Arad sunt: producŃia de maşini unelte de prelucrat, producŃia de mobilier, cherestea, confecŃii textile, încălŃăminte, numărul societăŃilor comercial active fiind de peste 6 400, valoare care a rămas aproape constantă din 1995.
AgenŃii economici, înregistraŃi la Registrul ComerŃului, la finele anului 2005, în judeŃul Hunedoara, au fost în număr de 21 248, din care, după tipul capitalului:
- capital integrat de stat: 51; - capital mixt (stat + privat): 127; - capital integral privat: 21070, din care:
- capital privat românesc: 19444; - capital mixt (privat românesc + străin): 770; - capital integral străin: 756.
Agricultura.
După desfiinŃarea CAP-urilor, în sectorul agricol predomină proprietatea privată asupra terenurilor agricole. În cadrul culturilor de câmp ponderea cea mai mare o deŃin cerealele pentru boabe după care urmează culturile de legume şi cartofi, plante de nutreŃ.
În judeŃul Caraş-Severin, creşterea animalelor a cunoscut un reviriment în anul 2005, datorită activităŃii desfăşurate de agenŃi economici în acest domeniu: S.C. Food 2000 Bocşa, S.C. Avicola SRL Bocşa, SC Avis Domar SRL şi S.C. “C+C” ReşiŃa, SC Bardeau SRL Timişoara.
În anul 2005 o mare parte din fermele zootehnice au fost repuse în funcŃiune de către SC Holding Bardeau SRL Timişoara care urmăreşte cultivarea terenurilor agricole, înfiinŃarea unor mari depozite pentru cereale şi repopularea fermelor cu animale.
Agricultura judeŃului Arad este orientată pe cultura de cereale, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, livezi şi viŃă de vie. Infrastructura judeŃului Arad, precum şi realizarea principalelor utilităŃi crează un impact important asupra mediului:
- din suprafaŃa judeŃului 13% reprezintă vetre de localităŃi, - alimentarea cu apă centralizată este asigurată pentru 62,7% din total
locuitori; - canalizarea deserveşte 23,7% din total; - salubritatea este asigurată pentru 133 000 locuitori (35%); - municipiul Arad concentrează, atât cea mai mare parte a locuitorilor, cât şi
a unităŃilor industriale cu potenŃial ridicat de poluare. Din acest motiv municipiul Arad este considerat ca punând cele mai mari probleme de mediu, atât la nivel local cât şi regional, drept pentru care şi acŃiunile APM Arad pentru limitarea impactului de mediu sunt concentrate în mare parte în această direcŃie;
- alte surse de poluare sunt dispersate în oraşele, comunele şi zonele miniere izolate din sectorul montan care dau un impact local, dar cu semnificaŃii importante pentru acele regiuni.
11
PotenŃialul agricol pe care îl are judeŃul Timiş este remarcabil, datorită suprafeŃelor agricole întinse şi solurilor de foarte bună calitate. Deşi în prezent acesta este subvalorificat, se prognozează însă că în viitor să devină una dintre cele mai atractive oferte de cooperare economică a judeŃului Timiş pentru investitorii străini.
Una din cele mai vechi şi importante activităŃi agricole din judeŃ, dispunând de condiŃii climatice favorabile este cultivarea cerealelor şi a plantelor tehnice, iar în majoritatea comunelor din zona de câmpie şi de deal a judeŃului este practicată cu succes viticultura. LocalităŃi ca Recaş, Teremia, Buziaş şi Giarmata sunt nume sonore atât în Ńară, cât şi în străinătate în ceea ce priveşte producŃia de vin. ProducŃia de legume în micro-ferme individuale este de asemenea o activitate economică de tradiŃie în special în localităŃile rurale din vecinătatea centrelor urbane.
Creşterea animalelor constituie, de asemenea, o ramură importantă, de tradiŃie, a agriculturii timişene, în ultimii ani înregistrându-se o creştere semnificativă a numărului de animale în sectorul privat.
Deşi JudeŃul Timiş dispune de capacităŃi de prelucrare, a produselor agricole de origine animală şi vegetală, există în domeniu un deosebit potenŃial de cooperare economică, susŃinut de existenŃă, în regiune, a materiilor prime necesare şi de o piaŃă de desfacere remarcabilă.
Turismul. Valorile turistice sunt date de un cadru natural deosebit de bogat şi variat, cu
o multitudine de tipuri de relief (intâlnite în toate unitătile de relief, de la cele ale Câmpiei de Vest, Depresiunea HaŃegului şi Culoarul Orăştiei, până în zona montană aparŃinând atât CarpaŃilor Meridionali, cât şi CarpaŃilor Occidentali), elemente de climă ce se află sub influenŃele oceanice şi submeridionale, o reŃea hidrografică reprezentativă, un bogat şi variat fond forestier şi cinegetic, toate acestea constituind destinaŃii turistice cu un mare grad de atractivitate. Resursele turistice naturale ale Regiunii 5 Vest:
• variate forme de relief carstic din munŃii: Codru-Moma, Aninei, Locvei, Cernei, Defileul Dunării, MunŃii Retezat, Şureanu, Metaliferi, Poiana Ruscăi;
• peisaje montane deosebit de atractive, puncte de belvedere: piscurile şi vârfurile montane; pasurile şi trecătorile, cu valoare peisagistica deosebite;
• lacurile glaciare, lacurile carstice, lacurile crionivale, lacuri naturale de luncă;
Băile Herculane, Geoagiu-Băi, VaŃa de Jos, Călan, Băcia, Buziaş, Calacea, Ivanda, Sânnicolau Mare, Biled, Teremia.
• fond forestier: păduri de foioase, păduri de conifere • fond cinegetic: specii foarte variate; • parcuri nationale: Cheile Nerei - BeuşniŃa, Cheile CaraşuIui-Semenic,
Domogled - Valea Cernei, Retezat, Zarand; parcuri naturale: PorŃile de Fier (bilateral cu Serbia, pe ambele maluri ale Defileului Dunării) şi MunŃii Orăştiei (CetăŃile Dacice); rezervatii naturale (cea mai mare parte
12
integrate in perimetrul parcurilor naŃionale sau naturale); • parcuri dendrologice: Arboretul de la Simeria, GurahonŃ, Macea, Bazoş; • domenii schiabile: Semenic, Muntele Mic, Parăng, Vâlcan, Straja, Retezat;
- Monumente istorice şi de artă de factură religioasă: mănăstiri, biserici de zid, biserici de lemn, catedrale: Timişoara, Arad, Caransebeş, Deva, Hunedoara, Lugoj, Radna, Hodoş-Bodrag, Hălmagiu, Călugăra, Prislop, Densuş, Crişcior, Sântâmaria Orlea, Streisângeorgiu etc.
- Monumente istorice şi de artă, ansambluri arhitecturale: Arad, Caransebeş, ReşiŃa, OraviŃa, Băile Herculane, Bocşa, Anina, Deva, Hunedoara, HaŃeg, Ti-mişoara, Lugoj, Sannicolau Mare, Banloc, Lovrin, Remetea Mare.
- Monumente de artă plastică şi comemorative busturi, statui, monumente comemorative au o arie foarte mare de răspândire atât în aşezările urbane, cât şi în cele rurale din toate cele 4 judeŃe;
- Muzee şi colecŃii; galerii de artă: în municipii reşedinŃă de judeŃ, în municipii, oraşe şi în unele sate.
- Etnografie şi folclor: arhitectura populară Ńărănească, tehnică şi instalaŃii populare; costume populare, ceramică populară, muzee etnografice săteşti, manifestări populare tradiŃionale, festivaluri, manifestări artistice etc.
- Patrimoniul industrial tehnic: baraje, lacuri de acumulare, centrale hidroelectrice: TăuŃ, Văliug, Trei Ape, Breazova, Secu, Poiana Mărului, PorŃile de Fier I, Dognecea, Gura Apei, Râul de Mori şi salba lacurilor de pe Strei, Cinciş, Surduc, Valea de Peşti, Timişoara, Bocşa, Caransebeş, Grebla: Complexul hidrotehnic de pe Bârzava Superioară; Muzeul locomotivelor cu aburi, clădiri, hale, furnalele de la ReşiŃa, centre ale minenitului carbonifer: Secu, Doman, Anina, Brad, Depresiunea Petroşani; centre de.extracŃie a minereurilor feroase şi neferoase:Ocna de Fier, Dognecea, Sasca Montana, Moldova Nouă, Rusca Montana, OraviŃa, RuschiŃa (unde predomină arhi-tectura montanistică), Ghelari, Teliucul Inferior, Brad; căi ferate vechi: Anina -OraviŃa - Iam, BăuŃar - Subcetate: canale: Bega, Aranca, nodul hidrotehnic Coştei, furnalul de la Govâjdia; abatorul, turnunile de apă, podunile şi Fabrica de bere din Timişoara, fabnica de sticlă Tomeşti; centre industniale: Reşita, Hunedoara, Caransebeş, Călan, Arad, Timişoara, Lugoj, Bocşa, Anina, OraviŃa, Brad, Orăştie, Deva, Simeria, Petroşani, Jimbolia, Marginea.
13
2. SCHIMBARI CLIMATICE
2.1. Gaze cu efect de seră. Protocolul de la Kyoto
Una din provocările cele mai serioase ale ultimelor decenii o reprezintă
schimbările climatice. Problematica aceasta este deosebit de complexă, astfel că luarea de măsuri eficiente şi corecte impune abordarea domeniului respectiv pe bază de cunoştinŃe temeinice, aplicarea măsurilor trebuind să se facă la nivel mondial. Creşterea tot mai evidentă a temperaturilor din ultimele decenii este determinată de efectul de seră, care are cauze multiple, dar un singur rezultat: încălzirea globală a climei. Aceste aspecte au fost luate în considerare de comunitatea internaŃională încă din 1992, când a fost adoptată ConvenŃia Cadru a NaŃiunilor Unite referitoare la Schimbările Climatice. Ulterior, prin Protocolul de la Kyoto din 1997 s-a impus atenŃiei limitarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în statele membre ale UE şi semnatare ale respectivului Protocol, începând cu emisiile de CO2. România a ratificat şi legiferat respectivul Protocol prin Legea nr.3/2001, fiind printre primele state care s-a angajat la o reducere a emisiilor de CO2 cu 8% faŃă de 1989, în perioada 2008 - 2012.
Protocolul a intrat în vigoare la nivel internaŃional la data de 16 februarie 2005. El prevede posibilitatea utilizării a trei mecanisme flexibile cunoscute sub denumirea de :
- Implementare in Comun (JI), - Mecanismul de Dezvoltare Curată (CDM) şi - Comercializarea InternaŃională a Emisiilor (IET).
Acestea au fost proiectate pentru a ajuta Ńările aflate pe Anexa B a Protocolului să reducă costurile privind îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor de GES, profitând de oportunităŃile de reducere a acestora în alte Ńări sau de creşterea capacităŃii de sechestrare a GES, care implică costuri mai mici decât în propria Ńară. In acest fel se oferă beneficii şi Ńărilor gazdă, prin aceea că asigură finanŃarea pentru proiectele de reducere a emisiilor de GES. 2.1.1. Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul regiunii Vest. Inventarul regional 2000 - 2005
Gazele cu efect de seră: CO2, CH4, N2O, PFC, HFC şi SF6 sunt specificate
într-una din anexele Protocolului de la Kyoto. Natura surselor de poluare este diversă: arderea combustibililor fosili, silvicultura, transportul rutier, activităŃile agricole, transportul gazului natural, fermentarea deşeurilor, diferite procese industriale.
Inventarul instalaŃiilor care produc CO2 s-a întocmit în conformitate cu prevederile Directivei 2003/87/EC de instituire a unui sistem de tranzacŃionare a licenŃelor de emisie de gaze cu efect de seră şi de modificare a Directivei Consiliului 96/617EC. Categoriile de activităŃi cuprinse în Anexa 1 a Directivei 2003/87/EC sunt următoarele:
- industrii energetice - producerea şi prelucrarea metalelor - industria mineralelor
14
- alte activităŃi. In regiunea Vest functionează 31 instalaŃii în care se desfăşoară activităŃi cuprinse in Anexa 1 a Directivei 2003/87/EC, din care: 6 în judeŃul Arad, 10 în judeŃul Caraş Severin, 8 în judeŃul Hunedoara şi 7 în judeŃul Timiş. Din punctul de vedere al specificului activităŃilor, 12 sunt activităŃi energetice, 6 de producerea şi prelucrarea metalelor, 13 în industria mineralelor. In ceea ce priveşte cantitatea de emisii de CO2, majoritatea emisiilor provin din judeŃul Hunedoara: 76% la activităŃi energetice, 53% la producerea şi prelucrarea metalelor, 52% la industria mineralelor.
Tabel 2.1.1.1. Emisiile totale de CO2, CH4 şi NOx în regiunea Vest ,2005
Grupa Activitate CO2 mii tone/an
CH4
tone/an N2O tone/an
GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transf. 5231,045 322,416 640,493 GRUPA 2 InstalaŃii de ardere neindustriale 4108,477 287,660
GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare (b)(c) 914,640 26,005
GRUPA 4 Procese de producŃie(j) 25,119 2,296
GRUPA 5 ExtracŃia si distribuŃia combustib. fosili si a energiei geotermale 0,049
GRUPA 6 Utilizarea solvenŃilor si a altor produse
GRUPA 7 Transport rutier 823,387 455,986 27,149 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 1,581 2,087 8,271 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 58,966 78638,105 43,930
GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeŃelor împădurite
238108,594 1100,467
GRUPA11 Alte surse 22,326 514,855 Total 11163,276 317549,514 2651,126
Tab.2.1.1.2. EvoluŃia emisiilor de gaze cu efect de seră în regiunea Vest
Hidrofluorocarburile (HFC), perfluorocarburile (PFC) şi hexafluorura de sulf (SF6) fac parte din categoria gazelor cu efect de seră. Aceşti compuşi sunt utilizaŃi ca alternativă pentru substanŃele care distrug stratul de ozon (conform Protocolului de la Montreal acestea din urmă trebuie eliminate). Majoritatea compuşilor din această
15
categorie au, însă, un mare potenŃial global de încălzire şi o durată de viaŃă lungă în atmosferă, având efect nedorit asupra încălzirii temperaturii atmosferei. Domeniile în care se utilizează aceste substanŃe sunt: refrigerare şi aparate de aer condiŃionat, spume, solvenŃi, aerosoli, extinctoare, echipamente electrice. Ele pot fi emise în atmosferă instantaneu sau prin scăpări lente, în timp. Pot rezulta şi din anumite procese industriale, cum ar fi: producŃia de aluminiu primar şi producŃia de aluminiu şi magneziu. EvoluŃia consumului unuia din aceşti compuşi, HFC-134a, mai des utilizat este indicată în figura 2.1.1. Ponderea cea mai mare o are activitatea „echipamente electrice”.
FIG.2.1.1. EvoluŃia consumului de HFC-134a în regiunea Vest
2.1.2. Politici şi măsuri privind reducerea de gaze cu efect de seră AcŃiunile care se impun a fi luate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sunt cuprinse în aria legislativului şi a măsurilor economice, nefiind exclusă atitudinea şi implicarea populaŃiei. Sunt necesare anumite acŃiuni:
- adoptarea Planului NaŃional de AcŃiune privind Schimbările Climatice (PNASC) care se referă la perioada 2005 – 2007; pe lângă acŃiunile concrete acesta se referă şi la sursele de finanŃare pentru realizarea obiectivelor din Strategia NaŃională privind Schimbările Climatice;
- integrarea obiectivelor referitoare la schimbările climatice în politicile sectoriale, astfel încât în sectoarele direct vizate pentru reducerea
16
emisiilor de gaze cu efect de seră: energie, industrie, transporturi, depozite de deşeuri, construcŃii, să se identifice şi să se aplice măsurile şi acŃiunile cele mai eficiente şi fezabile din punct de vedere economic, prevăzute în PNASC.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră realizată prin modificarea şi îmbunătăŃirea proceselor energetice determină, totodată, şi reducerea poluării locale a atmosferei cu alŃi poluanŃi, preveniŃi de la termocentrale: SO2, NOx, pulberi.
De asemenea, se impune educarea, instruirea, accesul la informaŃii şi cooperarea internaŃională. Conştientizarea publicului necesită o atenŃie deosebită. Un fapt pozitiv este acela că sectorul privat, asociaŃiile patronale din industrie şi unii agenŃi economici devin tot mai interesaŃi de problematica schimbărilor climatice în România şi îşi prezintă disponibilitatea pentru a acŃiona în sensul diminuării emisiilor acestor gaze.
2.2. Deteriorarea stratului de ozon. Protocolul de la Montreal
România a ratificat ConvenŃia privind protecŃia stratului de ozon, adoptată la Viena în 1985, Protocolul privind substanŃele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal în 1987 şi Amendamentele la Protocol adoptate la Londra (în 1993), Copenhaga (în 2001) şi Montreal (în 2001). Adoptarea acestor acorduri multilaterale de mediu enumerate mai sus, subliniază angajarea puternică a Guvernului României în realizarea măsurilor promovate la nivel internaŃional în domeniul protecŃiei atmosferei şi, implicit, al stratului de ozon.
România este clasificată ca Ńară care acŃionează în baza Articolului 5 al Protocolului de la Montreal. Tările din această categorie, sunt Ńări eligibile pentru a obŃine finanŃare nerambursabilă din partea Fondului Multilateral, pentru proiecte de asistenŃă tehnică şi de eliminare din economie a substanŃelor care epuizează stratul de ozon.
Programul NaŃional elaborat în anul 1995 a prezentat o vedere de ansamblu asupra situaŃiei din România, pentru perioada 1989 – 1993, în ceea ce priveşte producŃia şi consumul de substanŃe care epuizează stratul de ozon (ODS) şi structura industriei utilizatoare de ODS -uri. Programul National a cuprins:
� date asupra producŃiei şi consumului de ODS-uri; � analiza structurii sectoarelor industriale care utilizează ODS-uri; � descrierea măsurilor semnificative luate de Guvernul României ca
răspuns la cerinŃele Protocolului de la Montreal, în ceea ce privesc întreprinderile producătoare şi consumatoare de ODS-uri;
� strategia de eliminare a ODS-urilor, propusă pentru perioada menŃionată, inclusiv Planul de AcŃiune adoptat de Guvernul României.
2.2.1.Inventarul anual al consumurilor de substanŃe care depreciază stratul
de ozon SubstanŃele care depreciază stratul de ozon sunt nominalizate în Protocolul de
la Montreal : clorofluorocarburile, halonii, tetraclorura de carbon, tricloretanul, bromura de metil. Acestea sunt utilizate ca agenŃi frigorifici, la expandarea spumelor,
17
ca aerosoli, solvenŃi, substanŃe cu efect în stingerea incendiilor. Este recunoscut faptul că limitarea şi împiedicarea distrugerii stratului de ozon este posibilă doar prin interzicerea utilizării acestor compuşi. In plus, s-a constatat ca CFC-urile şi halonii au contribuŃie la procesul încălzirii globale prin acŃiunea lor ca gaze cu efect de seră.
In sectorul frigorific,activitatea societăŃilor din judeŃul Timiş şi echipamentele folosite de acestea sunt atestate de I.C.P.I.A.F. S.A. Cluj-Napoca. AgenŃii frigorifici cei mai utilizaŃi sunt: R12 (CFC12), R22 – folosit pentru service-ul aparatelor frigorifice (HCFC 22), cantiŃătile anuale folosite au fost sub 1 tonă. AlŃi agenŃi frigorifici utilizaŃi sunt R134a (HFC 134a), R404 (reprezintă un amestec de R125, R143a şi R134a), R407c ( un amestec de R32, R125 si R 134a) şi R507 ( amestec de R125 şi R143a), substanŃe care fac parte din categoria HFC (hidrofluorocarburile ) care intră în categoria gazelor cu efect de seră. In regiunea Vest, au fost inventariaŃi în anul 2005 un număr de 41 de operatori care au utilizat substanŃe ce depreciază stratul de ozon, majoritatea (73%) din judeŃul Caraş Severin. Cantitatea de substanŃe care a fost utilizaŃă este de 4649,28 kg. ActivităŃile în care s-au utilizat aceste cantităŃi sunt : producerea de spume poliuretanice (jud.Hunedoara), lucrări de instalaŃii tehnico-sanitare, refrigerare (jud. Arad, Hunedoara, Caras Severin), utilizarea solvenŃilor (jud. Hunedoara). 2.2.2 .Politici şi măsuri pentru eliminarea treptată a substanŃelor care depreciază stratul de ozon Eliminarea treptată a substanŃelor care depreciază stratul de ozon va grăbi recuperarea stratului acestuia. Se impune acŃionarea pe diferite planuri pentru ca acest deziderat să se pună în practică. Continuarea dezvoltării cadrului legislativ şi instituŃional necesară este una din principalele acŃiuni care creează cadrul desfăşurării altor activităŃi absolut necesare. Implementarea transferului de tehnologie nepoluantă în vederea eliminării emisiilor de substanŃe care epuizează stratul de ozon la utilizatorii industriali şi instituirea controlului comerŃului cu aceste substanŃe (prin obligativitatea obŃinerii acordului de mediu pentru importul/exportul de substanŃe care epuizează stratul de ozon) sunt acŃiuni care nu pot fi evitate. Se impune aplicarea restricŃiilor la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, prin Legea nr. 159/2000 pentru aprobarea OrdonanŃei Guvernului nr. 89/31 august 1999. Se vor utiliza şi exploata instalaŃii şi sisteme frigorifice cu tipuri de freoni inofensivi pentru mediu. O parte din aceste activităŃi se vor desfăşura de către comisarii Gărzii de mediu care vor colabora cu organele vamale la verificarea importurilor de substanŃe şi produse cu potenŃial în distrugerea stratului de ozon, dar vor controla şi autorizaŃiile eliberate de autorităŃile de mediu, pe care operatorii ce utilizează aceste substanŃe trebuie să le deŃină.
2.3. Concluzii In comparaŃie cu anul 2004, pe parcursul anului 2005 se constată că s-au produs reduceri ale emisiilor de gaze cu efecte în procesul schimbărilor climatice. Emisiile de CO2 s-au redus cu 7%, cele de CH4 cu 56% , iar cele de N2O cu 27%. In total reducerea a fost de 54% la gazele cu efect de seră. Acesta este şi efectul faptului că unii operatori şi-au redus sau, chiar, şi-au desfiinŃat activitatea. Aceeaşi este situaŃia şi în cazul HFC, PFC şi SF6.
18
3. AER
3.1. Acidifierea Oxizii de azot , compuşii sulfului şi compuşii reduşi ai azotului, prezenŃi în aerul ambiental au efecte negative asupra sănătăŃii umane şi a mediului, pentrucă fiind transportaŃi în atmosferă pe distanŃe lungi, produc fenomene de poluare la nivel transfrontier. Ca urmare a prezenŃei acestor poluanŃi în aer, printre altele,se produce scăderea pH-ului precipitaŃiilor şi, uneori chiar a solului, acestea primind caracter acid.
Protocolul ConvenŃiei referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999 a fost ratificat de Ńara noastră prin elaborarea Legii nr.271 din 23 iunie 2003.
. Pentru aprecierea gradului de poluare a atmosferei, la nivel local se calculează emisiile de poluanŃi şi se măsoară concentraŃiile poluanŃilor în atmosferă, determinându-se astfel, imisiile. Prin interpretarea acestor două categorii de valori se obŃin date care exprimă calitatea aerului înconjurător. Emisiile de gaze au fost determinate pe baza programului CORINVENT, în mod unitar, iar supravegherea calităŃii aerului se realizează în staŃii de supraveghere, în care modul de lucru respectă prevederile din STAS 12574/87 sau cele ale Ord.592/2002.
3.1.1. Emisii de dioxid de sulf. Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf Compuşii de sulf, cu efect în procesul de acidifiere a atmosferei, sunt exprimaŃi ca dioxid de sulf (SO2). Incă din 1994 s-a pus problema reducerii suplimentare a emisiilor de dioxid de sulf pentru a se contribui la scăderea depunerilor acide. 1990 a fost luat ca an de referinŃă al depunerilor acide totale. SO2 este un poluant de provenienŃă industrială (mai ales, producere şi distribuŃie a energiei), ale cărui emisii ar trebui să aibă tendinŃă descrescătoare în timp. FaŃă de anul 2004, emisiile totale SO2 la nivelul regiunii Vest, au scăzut cu aproximativ 15%.
Tabel 3.1.1. Emisiile totale de SO2 în regiunea Vest (tone/an) 2005
Grupa Activitate SO2 GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 56315,051 GRUPA 2 InstalaŃii de ardere neindustriale 20341,737 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 1150,225 GRUPA 4 Procese de producŃie 59,822 GRUPA 5 ExtracŃia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale GRUPA 6 Utilizarea solvenŃilor si a altor produse
19
GRUPA 7 Transport rutier 514,394 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 64,008 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 0,475 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeŃelor împăd. GRUPA11 Alte surse Total 78445,72
SO2
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
AR CS HD TM
an
ton
e
2004 2005
FIG. 3.1.1. Emisii de SO2 în regiunea Vest
Din studiul valorilor concentraŃiilor determinate la probele cu timp de prelevare de 24 de ore, în anul 2005, se constată următoarele :
- în judeŃul Arad : conf. STAS 12574 /87 s-a înregistrat ca maximă a concentraŃiilor medii valoarea de 0,0013 mg/mc, iar valoarea maximă a fost de 0,1510 mg/mc; conf. metodei din Ord.592/2002 , valoarea medie a fost de 0,011 µg/mc şi maxima de 0,041 µg/mc;
- în judeŃul Caraş Severin : conf. STAS 12574 /87 s-a înregistrat ca maximă a concentraŃiilor medii valoarea de 0,0312 mg/mc, iar valoarea maximă a fost de 0,0068 mg/mc; conf.Ord.592-2002 - concentraŃia medie anuală a fost de 0,0124 µg/mc şi 0,0538 µg/mc valoarea maximă;
- în judeŃul Hunedoara : conf. STAS 12574 /87 s-a înregistrat ca maximă a concentraŃiilor medii valoarea de 0,0007 mg/mc, iar valoarea maximă anuală a fost 0,02 mg/mc;
- în judeŃul Timiş : conf. STAS 12574 /87 s-a înregistrat ca maximă a concentraŃiilor medii valoarea de 0,002 mg/mc, iar valoarea maximă a fost de 0,0029 mg/mc; în punctul de prelevare unde se efectuează măsurători conf.Ord.592-
20
2002 - concentraŃia maximă zilnică a fost de 12,40 µg/mc (9,2% din VL), iar valoarea maximă orară de 146,2 µg/mc (41,7% din VL). Nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA sau VL. 3.1.2. Emisii de oxizi de azot. Poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot Oxizii de azot reprezintă monoxid de azot şi dioxid de azot, exprimaŃi ca dioxid de azot (NO2). Problema controlului emisiilor şi a fluxurilor transfrontiere s-a pus începând din 1988 prin Protocolul adoptat la Sofia. In urma întocmirii inventarului de emisii pentru anul 2005, s-au înregistrat valori ale emisiilor acestui poluant conform valorilor din tabelul 3.1.2.
Tabel 3.1.2. Emisiile totale de oxizi de azot în regiunea Vest (tone/an)-2005
Grupa Activitate Nox GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 13267,2 GRUPA 2 InstalaŃii de ardere neindustriale 2238,522 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 1612,631 GRUPA 4 Procese de producŃie 314,367
GRUPA 5 ExtracŃia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale 1,4472
GRUPA 6 Utilizarea solvenŃilor si a altor produse 0,241 GRUPA 7 Transport rutier 7200,251 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 320,762 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 2,391
GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeŃelor împăd.
GRUPA 11 Altele Total 24957,81
21
NOx
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
AR CS HD TM
an
ton
e
2004 2005
Fig. 3.1.2. Emisii de NOx în regiunea Vest FaŃă de anul 2004, în 2005 emisiile de NOx au scăzut cu 17%.
Din studiul valorilor concentraŃiilor determinate la probele cu timp de prelevare de 24 de ore, din anul 2005, se constată următoarele :
- în judeŃul Arad : conf. STAS 12574 /87 s-a înregistrat ca maximă a concentraŃiilor medii valoarea de 0,022 mg/mc, iar valoarea maximă a fost de 0,0472 mg/mc;
- în judeŃul Caraş Severin : conf. STAS 12574 /87 s-a înregistrat ca maximă a concentraŃiilor medii valoarea de 0,0147 mg/mc, iar valoarea maximă a fost de 0,0466 mg/mc;
- în judeŃul Hunedoara : conf. STAS 12574 /87 s-a înregistrat ca maximă a concentraŃiilor medii valoarea de 0,0066 mg/mc, iar valoarea maximă anuală a fost 0,037 mg/mc;
- în judeŃul Timiş : conf. STAS 12574 /87 s-a înregistrat ca maximă
a concentraŃiilor medii valoarea de 0,037mg/mc, iar valoarea maximă a fost de 0,100 mg/mc; în punctul de prelevare unde se efectuează măsurători conf.Ord.592-2002 – valoarea maximă orară a concentraŃiei a fost 651,40 µg/mc (325,7% din VL şi 229,91% din VL + MT) şi 34,38µg/mc (85,95% din VL) valoarea medie anuală.- punctul de prelevare feste situat în centrul oraşului, pe o arteră intens circulată, traficul intens îşi face simŃită prezenŃa.
22
3.1.3. Emisii de amoniac
FaŃă de anul 2004, emisiile de amoniac au înregistrat în 2005, o creştere de 5,6%. Din tabelul 3.1.3. se poate deduce contribuŃia diferitelor activităŃi la acestee emisii.
Tabel 3.1.3. Emisiile totale de NH3 în regiunea Vest (tone/an)-2005
Grupa Activitate NH3 GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 0,223 GRUPA 2 InstalaŃii de ardere neindustriale 77,130 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 1,319 GRUPA 4 Procese de producŃie 0,0004 GRUPA 5 ExtracŃia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale GRUPA 6 Utilizarea solvenŃilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier 0,218 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 0,044 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 3920,762 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeŃelor împăd. 17911,04 GRUPA 11 Alte surse Total 21910,74
NH3
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
AR CS HD TM
an
ton
e
2004 2005
Fig. 3.1.3.Emisii de NH3 în regiunea Vest
23
Din studiul valorilor concentraŃiilor determinate la probele cu timp de prelevare de 24 de ore, din anul 2005, se constată faptul că nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA în cazul acestui poluant:
- în judeŃul Caraş Severin : conf. STAS 12574 /87 s-a înregistrat ca maximă a concentraŃiilor medii valoarea de 0,0485 mg/mc, iar valoarea maximă a fost de 0,0900 mg/mc;
- în judeŃul Hunedoara : conf. STAS 12574 /87 s-a înregistrat ca maximă a concentraŃiilor medii valoarea de 0,0054 mg/mc, iar valoarea maximă anuală a fost 0,047 mg/mc.
3.2. Emisii de COV nemetanici Compuşii organici volatili nemetanici (COVNM) au o contribuiŃie majoră la desfăşurarea reacŃiilor fotochimice, ceea ce a determinat faptul ca prezenŃa lor să fie urmărită în ceea ce priveşte protecŃia calităŃii atmosferei. Ei contribuie în mare măsură la distrugerea ozonului stratosferic , dar au şi caracteristici toxice. Surse importante sunt oferite de industrie (chimică, tratamentul suprafeŃelor) şi transporturi. Benzenul este reŃinut ca indicator al poluării, Ńinându-se cont de efectele grave pe care le are asupra sănătăŃii umane. In regiunea nu există aparatura necesară pentru determinarea acestui poluant. Este dificil de prevăzut care va fi evoluŃia concentraŃiei acestor poluanŃi in atmosferă, reducerea acesteia fiind influenŃată de măsurile care se iau la nivelul ramurilor industriale responsabile şi de reglementările din transporturi. In anul 2004, cantitatea totală de COVNM emisă în atmosferă, la nivelul regiunii Vest a fost de 29710,36 tone, din care 44% au provenit din transportul rutier şi 20% din arderi în energetică şi industrii de transformare. In anul 2005, s-a menŃinut ponderea maximă provenită din transporturi rutiere: 29,8%, urmate de 18,39% din utilizarea solvenŃilor.
Tabel 3.2. Emisiile totale de COVNM în regiunea Vest (tone/an)-2005
Grupa Activitate COVNM GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 1330,094 GRUPA 2 InstalaŃii de ardere neindustriale 6102,383 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 348,385 GRUPA 4 Procese de producŃie 226,289 GRUPA 5 ExtracŃia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale 813,736 GRUPA 6 Utilizarea solvenŃilor si a altor produse 4262,202 GRUPA 7 Transport rutier 6913,378 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 46,183 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 27,917 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeŃelor împăd. 3,055 GRUPA 11 Alte surse 3100,634 Total 23174,261 Valoarea emisiilor din anul 2005 este cu 22% diminuată faŃă de anul 2004.
24
3.3. Poluarea aerului ambiental cu ozon Poluarea fotochimică reprezintă procesul de producere a ozonului pornind de la emisiile de precursori : NOx şi COVNM şi este de mare importanŃă în ceea ce priveşte calitatea aerului ambiental, respirabil. In regiunea Vest există 3 puncte în care se măsoară concentraŃia acestui poluant (în municipiile Arad, ReşiŃa şi Timişoara), în baza Ord.592/2002. In judeŃul Arad, cea mai mare valoare a concentraŃiilor orare s-a înregistrat în luna decembrie şi a fost de 84,4 µg/mc (46,8% din pragul de informare), iar concentraŃia maximă a valorilor cu timp de mediere de 8 ore a fost înregistrată în luna februarie: 60,90 µg/mc (50% din valoarea Ńintă pentru protecŃia sănătăŃii umane). In judeŃul Caras Severin, valorile maxime ale concentraŃiilor medii pe 24 de ore au fost în lunile martie, aprilie şi iunie, dar nu depăşit valoarea limită.
In judeŃul Timiş, s-a înregistrat în luna martie maxima zilnică a mediilor pe 8 ore: 139,11 µg/mc (115,93% faŃă de valoarea Ńintă pentru protecŃia sănătăŃii umane) şi în luna mai, maxima orară: 155,90 µg/mc (86,61% din valoarea pragului de informare şi 64,69% din cea a pragului de alertă).
3.4. Emisii de metale grele. Poluarea aerului ambiental cu metale grele
Metalele grele reprezintă acele metale sau, în unele cazuri, metaloizi, care sunt stabili şi au o densitate mai mare de 4,5 g/mc şi compuşii lor. Printre acestea, plumbul, cadmiul şi mercurul sunt cele mai toxice. Până în prezent, doar plumbul a făcut obiectul unei supravegheri, urmărindu-se încadrarea concentraŃiilor determinate în anumite limite. Emisiile de plumb ar trebui să scadă pe măsura folosirii pe scară tot mai largă a benzinei fără plumb. In anul 2004 el a provenit în proporŃie de 74,74% din traficul rutier, în timp ce în anul 2005 acest procent a scăzut la 56,7%. Cadmiul şi mercurul provin, mai ales, de la tratarea şi depozitarea deşeurilor : Cd în proporŃie de 61,66%, iar Hg : 75,44,% în 2004. In anul 2005, sursele principale sunt : arderile în industria de prelucrare : 63,2% pentru mercur şi 79,9% pentru cadmiu.
Tabel 3.4. Emisiile totale de metale grele în regiunea Vest (kg/an)-2005
Grupa Activitate Mercur Cadmiu Plumb GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transf. 73,902 1,539 16,013 GRUPA 2 InstalaŃii de ardere neindustriale 8,066 3,645 18,645 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 172,737 139,161 6061,629 GRUPA 4 Procese de producŃie 1,279 23,085 4894,581
25
GRUPA 5 ExtracŃia si distribuŃia combustib. fosili si a energiei geotermale
GRUPA 6 Utilizarea solvenŃilor si a altor produse
GRUPA 7 Transport rutier 2,580 14474,264 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 0,064 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 6,395 65,987
GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeŃelor împădurite
21,326
Grupa 11 Alte surse Total 277,312 176,471 25531,122
In tabelul 3.4. se indică valorile emisiilor acestor poluanŃi calculate pentru anul 2005. FaŃă de emisiile calculate în anul 2004, cele din anul acesta sunt mult mai mici, şi anume: pentru Cd ele reprezintă aproximativ 30% din cele din 2004, pentru Hg se înregistrează o reducere cu 44%, iar pentru Pb ele s-au redus cu 58%.
3.5. Emisii de poluanŃi organici persistenŃi PoluanŃii organici persistenŃi (POP) reprezinta substanŃe organice care prezintă caracteristici toxice, sunt persistente, au capacitatea de bioacumulare, pot fi transportate pe calea aerului dincolo de frontiere, la distanŃe lungi şi depuse, pot avea efecte negative importante asupra sănătăŃii umane sau asupra mediului, aproape sau departe de sursele lor. Aceşti compuşi sunt : hidrocarburile policlice aromatice (PAH), hidrocarburile policlorurate bifenilice (PCB) şi dioxina. In 2004, dioxina a provenit mai ales din arderile în industria de prelucrare - 57% procese de producŃie – 12,6% şi tratarea şi depozitarea deşeurilor – 16,4%. In 2005, a rămas ca sursă principală de emisie industria de prelucrare : 90%.Unica sursa de PCB, în regiunea Vest o reprezintă activitatea de tratare şi depozitare a deşeurilor, iar PAH–rile sunt emise de surse mobile şi utilaje : în 2005 în proporŃie de 81,2% şi în proporŃie de 89,7%, în 2004.
Tabel 3.5. Emisiile totale de POP în regiunea Vest -2005
Grupa Activitate HAP(Mg) PCB (kg) Dioxina (g)
GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transf. - - GRUPA 2 InstalaŃii de ardere neindustriale - - GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare - - 20,306 GRUPA 4 Procese de producŃie 0,00342 - 2,149
GRUPA 5 ExtracŃia si distribuŃia combustib. fosili si a energiei geotermale - -
GRUPA 6 Utilizarea solvenŃilor si a altor produse - -
26
GRUPA 7 Transport rutier - - GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 0,01479 - GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor - 0,0068 0,0394
GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeŃelor împădurite
- -
Grupa 11 Alte surse - - Total 0,01821 0,0068 22,4952
Protocolul ConvenŃiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanŃe lungi referitor la POP şi metale grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998 a fost ratificat de Ńara noastră prin elaborarea Legii nr.271 din 23 iunie 2003. Anul de referinŃă pentru reducerea emisiilor anuale totale în atmosferă de POP şi metale grele , ce fac obiectul protocolului mai sus menŃionat, este anul 1989.
3.6. Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie PrezenŃa particulelor în aer este legată de activitatea umană – majoritatea
provenind din combustia materialelor fosile, transportul rutier, incinerări şi alte activităŃi industriale. Cu cât pulberile au dimensiuni mai mici, cu atât efectul de alterarea a funcŃiilor respiratorii este mai puternic. În plus, conŃinutul de metale grele din pulberi adaugă acestui efect şi pe cel cancerigen şi mutagen.
3.6.1. Poluarea de fond
Pe teritoriul regiunii Vest există o singură staŃie de supraveghere a poluării de fond, în judeŃul Caraş Severin, amplasată în zona montană Semenic. Din păcate, din 1998 aici nu s-au mai efectuat masurători de concentraŃii ale poluanŃilor gazoşi, ci numai prelevare de probe de precipitaŃii. 3.6.2. Poluarea de impact
ReŃeaua de prelevare a pulberilor în suspensie este formată din 30 puncte de prelevare pentru întreaga regiune Vest, fiind folosită procedura din STAS 12574/87. Majoritatea, 70%, se află pe teritoriul judeŃului Caraş Severin. Intr-un singur punct de prelevare, la Timişoara se prelevă fracŃiunea PM10, pe baza metodologiei din Ord.592/2002. Se efectuează prelevări de 24 de ore.
In anul 2005 au fost prelevate 6206 probe de pulberi în suspensie. In judeŃul Arad, concentraŃiile medii pe 24 ore depăşesc fecvent CMA, frecvenŃa depăşirilor situându-se între 25,87% (în punctul de prelevare Uzina Electrică) şi 76,05% (în punctul de prelevare ASTRA Vagoane).
In judeŃul Caraş Severin, concentraŃiile medii zilnice au depăşit aproape în totalitate 70% din CMA. Maxima a fost înregistrată la ReşiŃa, în apropiere de CSR , a
27
fost de 0,3252 mg/mc, ceea ce reprezintă o depăşire a concentraŃiei maxime admisibile (STAS 12574/87) cu 216,8%.
In judeŃul Hunedoara, numărul de probe care au înregistrat depăşiri s-a dublat în 2005 faŃă de 2004, însă valoarea maximă înregistrată a fost mai mică în 2005 decât în 2004.
In judeŃul Timiş 16,28% din probe au depăşit CMA , maxima fiind de 0,425 mg/mc în zonă afectată de prezenŃa industriei şi a traficului intens. Din cele 293 probe de PM10 prelevate zilnic judeŃul Timiş, 57,69% au avut valori mai mari decât valoarea limită zilnică pentru protecŃia umană, iar 26,96% depăşesc şi valoarea zilnică pentru protecŃia sănătăŃii umane plus marja de toleranŃă stabilită pentru anul 2005. Valoarea maximă a fost de 248,2 µg/mc (372,27% din valoarea limită plus marja de toleranŃă), măsurată în data de 9.02.2005.
3.7. Sistemul de monitorizare a calităŃii aerului
La nivelul regiunii Vest nu există momentan o reŃea automată de monitorizare
a calităŃii aerului. In marea lor majoritate analizele efectuate au la bază metodele specificate în STAS 12574/87.
In continuare, se prezintă sistemul de monitozare a calităŃii aerului care funcŃionează în regiunea Vest :
In tabelul 3.7.1. se indică numărul staŃiilor de prelevare şi a indicatorilor analizaŃi în anul 2005, în regiunea Vest.
28
Tab. 3.7.1. Sistemul de monitorizare în regiunea Vest, în anul 2005
Număr puncte prelevare pulberi sedim.
JudeŃul Număr
staŃii
Arad 4 11 Caras Severin
4 26
Hunedoara 14 80 Timis 3 30
Regiunea Vest
25 147
Defalcarea numărului de analize pe fiecare judeŃ în parte este prezentată în
tabelul 3.7.2. Indicatorii şi numărul analizelor specificate în aceste tabele reprezintă ceea ce se efectuează în mod obişnuit, constant. In funcŃie de cerinŃe şi situaŃii deosebite care se pot ivi la un moment dat, gama indicatorilor ce se pot analiza se lărgeşte.
Tab. 3.7.2. Analize efectuate în anul 2005, regiunea Vest
Număr analize
Indicatorul cf.STAS 12547/87
cf.Ord.592
Dioxid de sulf 5012 6021 Dioxid de azot 5417 7982 Amoniac 1872 Pulberi în suspensie
Deşi complexitatea activităŃilor care se desfăşoară în regiune ar impune o
investigare mai profundă a anumitor zone cu probleme deosebite de poluare, dotarea existentă, fiabilitatea scăzută a echipamentelor de prelevare şi analiză şi numărul redus de personal nu au permis acest fapt.
In decursul acestui an se are în vedere înfiinŃarea reŃelelor automate de monitorizare, în toate judeŃele din regiune. In momentul de faŃă, în mare parte sunt
29
stabilite amplasamentele şi tipurile de analizoare care vor funcŃiona în fiecare punct stabilit. Procedurile de obŃinere a autorizaŃiilor necesare pentru înfiinŃarea acestor staŃii este în curs de desfăşurare. Vor funcŃiona 14 staŃii automate de monitorizare a poluanŃilor din aer, astfel:
-2 în judeŃul Arad: o staŃie de fond urbam şi o staŃie de fond industrial - 3 în judeŃul Caraş Severin: 2 staŃii fond industrial şi o staŃie EMEP - 4 în judeŃul Hunedoara : o staŃie fond urban şi 3 staŃii fond industrial - 5 în judeŃul Timiş: o staŃie fond urban, 1 staŃie fond industrial, 2 staŃii trafic, 1
staŃie fond suburban.
3.8. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei In regiunea Vest zonele critice, privite prin prisma poluării atmosferei, prezintă
o diversitate relativ redusă, în sensul că sursele de poluare sunt cam aceleaşi în toate judeŃele: traficul rutier, prezenŃa instalaŃiilor mari de ardere şi a obiectivelor industriale în apropierea sau în imediata vecinătate a zonelor locuite, deponiile de deşeuri. De cele mai multe ori acestea produc poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie şi sedimentabile a căror concentraŃie depăşeşte de multe ori CMA (în conformitate cu STAS 12574/87). Fenomenul este destul de bine urmărit prin amplasarea de suficiente puncte de prelevare a probelor pentru determinarea indicatorilor mai sus amintiti. Este discutabilă precizia rezultatelor obŃinute, din cauza faptului că echipamentele sunt învechite, depăşite şi uzate moral.
Problema traficului este aceeaşi în toate judeŃele : starea necorespunzătoare a drumurilor şi a unei mari părŃi a autovehiculelor care circulă, salubrizarea insuficientă şi ineficientă a străzilor din localităŃi.
PrezenŃa istalaŃiilor mari de ardere, uneori chiar în interiorul localităŃilor (de ex : Arad, Timişoara) produce poluarea atmosferei , ele nefiind dotate, în totalitate, cu echipamentele necesare pentru evitarea emiterii de poluanŃi în atmosferă. Prin programele de reducere progresivă a emisiilor care au fost întocmite pentru fiecare din aceste instalatii, s-au impus măsuri care trebuiesc îndeplinite în timp real pentru ca instalaŃiile respective să poată funcŃiona : înlocuirea arzătoarelor, realizarea desulfurării gazelor de ardere, monitorizarea emisiilor de SO2, NO2 şi pulberi, etc. O problemă o constituie haldele de cenuşă şi zgură ale CET-urilor, care mai ales în timpul verii produc poluare avansată cu pulberi, fapt ce se concretizează prin depăşirea valorilor concentraŃiilor determinate la pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile.
In judeŃul Arad, principalele zone cu probleme d.p.d.v. al poluării aerului sunt cele din apropierea : S.C.Electrocentrale S.A., cu cele două CET-uri pe lignit şi pe hidrocarburi, fabrica de mobilă, S.C.IMAR S.A. - poluare cu funingine şi rumeguş.
In judeŃul Caraş Severin, sursele majore de poluare sunt reprezentate de industria siderurgică de la ReşiŃa ( S.C. Combinatul Sideurgic S.A. OŃelăria electrică, S.C. UCMR S.A. – Turnătoria de fontă şi oŃel) şi Otelul Roşu (S.C. Ductil Steel S.A. Buzău – punct de lucru OŃelu Roşu). Deponiile de deşeuri menajere din ReşiŃa, Caransebeş, Bocşa, OŃelu Roşu aparŃin de primăriile respective şi nu au rezolvată probleme poluării mediului înconjurător, zonele din vecinătatea lor fiind afectate de fumul produs prin arderea deşeurilor, de prezenŃa germenilor patogeni şi a mirosurilor dezagreabile. Mai există staŃii de mixturi asfaltice la ReşiŃa, Bocşa, Caransebeş. O particularitate a acestui judeŃ o reprezintă prezenŃa haldelor de deşeuri radioactive şi halde de minereu sărac de la exploatarea uraniului de la
30
CiudanoviŃa – Lişava, care aparŃin de CNU S.A. Bucureşti – Sucursala Banat, OraviŃa. Există, de asemenea, bataluri de dejcŃii provenite de la fermele de creşterea păsărilor în S.C. AVIA AGROBANAT S .A,. Bocşa.
In judeŃul Hunedoara, zonele critice sunt reprezentate de industria siderurgică, prin depozitele de zgură de la Călan, Buituri – Hunedoara ; de industria de minierit, prin prezenŃa iazurilor ce aparŃin de CNCAF Minvest Deva, a haldelor de steril de la Barza, Devca, Boleana, Teliuc, Vetel, Ghelar ; industria cimentului , industria energetică, cele 12 depozite de deşeuri municipale şi orăşeneşti.
In judeŃul Timiş, prin analizarea rezultatelor obtinute in activitatea de monitorizare a calitatii factorilor de mediu se constată că cele mai frecvente depăşiri ale valorilor s-au înregistrat la pulberile în suspensie şi pulberile sedimentabile în perimetrul oraşului Timişoara. Valoarea mediei anuale pentru pulberile în suspensie PM10 măsurate în centrul oraşului reprezintă 106,71% din valoare limită plus marja de toleranŃă corespunzătoarea anului 2005 . Valoarea mediei anuale pentru pulberile în suspensie măsurate în zona industrială Stan Vidrighin reprezintă 116% din concentraŃia maximă admisibilă conform STAS 12574/87. Pulberile sedimentabile măsurate în zona centrală şi de sud a oraşului au depăşit cantitatea maximă admisibilă lunară, reprezentând 100,41% şi respectiv 122,65% din valoarea impusă conform STAS12574-87. Valori mari pentru concentraŃiile pulberilor sedimentabile au fost înregistrate în localităŃiile Lugoj, Şag şi Pădureni.
Principalele obiective economice a căror activitate constituie o posibilă sursă de poluare, în judeŃul Timiş sunt: SC COLTERM SA cu centralele CT Sud şi CET Centru din industria energetică, SC PETROM Sa - Suc. Timişoara prin activităŃi ca: extracŃie de petrol brut , dezbenzinare, depozitare produse petroliere, tratare – mişcare ŃiŃei, fabricarea produselor chimice (SC DetergenŃi SA, SC Bega Minerale, SC Azur SA, etc), creşterea porcilor în cadrul unor societăŃi ca: SC Agrosas SA, COMTIM Group, prin fermele de la : Pădureni, ParŃa, Peciu Nou, Ciacova, Birda, Periam, etc), gospodărirea deşeurilor: prin deponiile municipale şi orăşeneşti, incineratorul SC ProAir Clean SA .
3.9. Concluzii - Compuşii chimici care produc fenomenul de acidifiere a aerului ambiental
se formează din cauza emisiilor de SO2, NO2 şi NH3 în atmosferă. Din analiza datelor înregistrate la monitorizarea calităŃii aerului în regiunea Vest, s-au evidenŃiat depăşiri ale valorilor limită la oxizi de azot şi PM10 (jud.Timiş) şi ale concentraŃiilor maxime admisibile la pulberi în suspensie şi sedimentabile în întreaga regiune.
Efectul direct al prezenŃei poluanŃilor cu efect acid în atmosferă îl constituie ploile acide, situaŃie care se evidenŃiază prin valoarea scăzută a pH-ului precipitaŃiilor. In regiunea Vest se prelevă apa provenită din precipitaŃii în 34 puncte de prelevare, 44% fiind situate în judeŃul Hunedoara. pH-ul cu cea mai mică valoare (cel mai acid) : 4,38, a fost înregistrat la staŃia meteo, în regim de fond, de pe muntele Semenic, jud. Caras Severin. Valorile celorlalŃi indicatori determinaŃi: conductivitate, sulfaŃi, azotaŃi, azotiŃi, cloruri, metale au avut valori normale pe tot parcursul anului 2005.
In ceea ce priveşte prezenŃa cantităŃilor mari de pulberi în atmosferă, principala cauză a acestor valori o constituie traficul rutier deosebit de intens, care se desfăşoară în condiŃii total necorespunzătoare din punct de vedere al stării drumurilor, al salubrităŃii a localităŃilor şi al stării tehnice a multora dintre
31
autovehicule. Se impune decongestionarea traficului din interiorul oraşului de maşinile cu tonaj mare, care transportă materiale ce poluează intens aerul ambiental cu praf, prin construirea şoselelor de centură. In judeŃul Hunedoara , o altă sursă importantă de praf o constituie industria cimentului: probele de pulberi sedimentabile prelevate în zone Chişcădaga sunt depăşite în proporŃie de 45%, 27% 36%, tot aici înregistrându-se şi maxima de 31,38 g/mp/lună . Industria energetică, în cazul centralelor ce funcŃionează cu combustibil solid, contribuie, de asemenea, la cantitatea de praf din atmosferă.
La sfârşitul anului 2006, vor fi instalate staŃiile de monitorizare automată a calităŃii aerului, în toate judeŃele regiunii Vest. Dotarea acestora se va face cu echipamente care vor funcŃiona conform metodologiei din Ord.592/2002. In acele condiŃii, determinarea calităŃii aerului va fi apreciată cu un grad ridicat de exactitate, în mod unitar. S-ar putea să se înregistreze nivele de valori ale poluanŃilor care să indice un nivel de poluare ce nu a fost depistat până acum, din cauza lipsei de precizie a măsurătorilor efectuate cu aparatura aflată momentan în dotarea laboratoarelor din APM-uri.
32
4 . APA
4.1 Resurse de apă
4.1.1 Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile
Este cunoscut faptul că resursele de apă pot constitui un factor limitativ al dezvoltării economice regionale mai ales dacă sunt în mare deficit faŃă de cerinŃele societăŃii.
JudeŃul Arad, cu o suprafaŃă de 7 754 km2, dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de apă din România. Cele două râuri, Mureşul şi Crişul Alb, care străbat judeŃul de la est la vest aduc un important aport de debite şi în acelaşi timp au construit pe parcursul ultimei ere geologice, două mari acvifere, conurile aluvionare, cu mari rezerve de ape subterane. Acest lucru a permis dezvoltarea alimentărilor cu apă pentru populaŃie şi ramuri economice, fără restricŃii.
Resurse de apă de suprafaŃă
Mureşul constituie de departe râul cel mai deosebit, intrând în judeŃ cu 187 m3/s debit mediu multianual, ceea ce nu pune probleme cantitative. Utilizarea lui este însă restricŃionată de calitatea apelor de capăt de bazin hidrografic, râul conŃinând poluanŃi care îl fac utilizabil numai pentru industrie şi agricultură. Crişul Alb este al doilea râu ca mărime, intrând în judeŃ cu un debit de 14,2 m3/s, fiind folosit aproape numai pentru agricultură şi anume, în unităŃi piscicole. Crişul Negru, la limita nordică a judeŃului este slab utilizat, la fel şi afluentul său principal Teuzul.
Tabelul. 4.1.1.1.
Nr. crt. Resursa de apă
Q mediu multianual
m3/s
Rezerva de apă mii m3/an
1. Mureş 187 5 897 232 2. Crişul Alb 14,2 447 811
Resurse de ape subterane
Sunt deosebit de valoroase atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populaŃiei şi ramurilor economice, în special industriale. Astfel, conul aluvionar al Mureşului este cunoscut astăzi ca fiind cea mai mare hidrostructură din România, care a permis construirea uneia din cele mai mari captări de ape subterane din Ńară, cea a Aradului, care acoperă cca 25 % din totalul rezervelor de apă. De asemenea conul de dejecŃie al Crişului Alb are un bun potenŃial şi rezolvă problemele apei potabile pentru o serie de localităŃi.
33
În judeŃul Caraş Severin, din bazinele hidrografice: Bega –Timiş - Caraş, Nera şi Cerna se asigură resurse din ape de suprafaŃă – 878.000 mii mc, iar din subteran 400.000 mii mc.
Tabel 4.1.1.2. Resurse de apă (mii m3)
Bazin hidrografic (mii mc) Tip resursă Bega-Timiş-Caraş Nera Cerna
Total, din care: 878.000 62.350 78.000 - suprafaŃă, total, din care: 478.000 57.350 73.000 - asigurat în regim natural 215.000 40.000 58.000 - asigurat suplimentar prin lacuri de acumulare
258.000 17.350 15.000
- asigurat prin refolosire 5.000 0 0 - subteran, total 400.000 5.000 5.000
Resurse de apă potenŃiale şi tehnic utilizabile pentru judeŃul Timiş sunt: Tabel 4.1.1.c.
Total suprafaŃă Bega-Timiş 374.577 mii mc din care :
Aranca
-
� regim natural
� lacuri acumulare
195.417 mii mc
179.160 mii mc
-
-
Total subteran 400.000 mii mc 100.000
Pe cursul superior al râului Timiş, valoarea resursei totale de exploatare a acviferului freatic este de 175 l/s, valoarea resursei de bilanŃ este de 88 l/s. Disponibilul existent al acviferului freatic în zonă este de 100%.
Pe cursul mijlociu – superior al râului Timiş, în zona Lugoj – Cavaran, valoarea resursei totale este de 412 l/s, valoarea resursei de bilanŃ este de 206 l/s, iar disponibilul existent în zonă este de 100 %. În intervalul Timiş-Bega valoarea resursei totale este de 1950 l/s, valoarea resursei de bilanŃ este 1710 l/s, iar disponibilul existent este de 99%. Pe cursul superior al râului Bega valoarea resursei totale şi a resursei de bilanŃ este de 600 l/s, iar disponibilul existent este de 92%.
JudeŃul Hunedoara este situat pe cursul mijlociu al râului Mureş, care adună apele din partea centrală a judeŃului, apele din partea de nord fiind colectate de bazinul Crişului Alb, iar cele din partea de sud de bazinul Jiului.
Crişul Alb, după un scurt sector superior montan de la izvor, curge prin depresiunea Brad, intrând de aici în sectorul său inferior piemontan şi de câmpie. Până la ieşirea din judeŃ are cca 74 km, cu un bazin de peste 1000 kmp si un debit mediu Q=13,9 mc/s.
Mureşul are cca 109 km lungime; un bazin hidrografic de 6591 kmp în cuprinsul judeŃului si un debit cuprins între 93 mc/s la intrarea în judeŃ şi 142 mc/s în
34
restul judeŃului. Cei mai importanŃi afluenŃi ai râului Mureş sunt: Geoagiu (41 km; 321 kmp), Căian (20 km; 170 kmp), Beriu (47 km; 408 kmp), Strei (93 km; 1926 kmp; cu afluenŃii : Râu Bărbat, Ruşor, Serel, Râu Alb, Râu Mare), Cerna (73 km; 738 kmp).
Jiul se formeaza prin unirea la Iscroni a doua râuri: Jiul de Vest (55 km; 534 kmp;Q=10,6 mc/s) şi Jiul de Est (28 km; 479 kmp; Q=7.5 mc/s), afluentul cel mai lung fiind Jietul (25 km; 81,5 kmp).
Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile la nivel de b. h. Crişuri: - resurse de apă teoretice : 3116,4 mil. mc; - resurse de apă utilizabile : 744,734 mil. mc. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile la nivel de b. h. Jiu – S.H.
Petroşani: - ape de suprafaŃă: 42823 mii mc; - ape subterane: 1786 mii mc. JudeŃul Hunedoara, din punct de vedere administrativ, este sistematizat în 14
localităŃi urbane şi 55 de comune cu o populaŃie totală de 485712 locuitori. Din totalul populaŃiei un procent de 81,65% (396 585 locuitori) este racordată la reŃeaua de apă potabilă.
Din punct de vedere al sursei de apă, staŃiile de tratare a judeŃului Hunedoara folosesc:
- Apă de suprafaŃă - 16 staŃii (54,2%); - Apă de profunzime - 7 staŃii (25%) ;
- Apă de profunzime şi apă de suprafaŃă - 5 staŃii (20,8%). Analizele efectuate în cursul anului 2005 la apa brută, provenită din sursele de
suprafaŃă, care este tratată în vederea potabilizării, au relevat faptul că aceasta se încadrează în condiŃiile prevăzute de NTPA 013 într-un procent de 100% din cazuri în condiŃiile prevăzute în categoria I de folosinŃă.
În judeŃul Hunedoara sunt 28 de staŃii de tratare a apei după cum urmează : Valea de Peşti, Taia, JieŃ, Zănoaga, Braia, Aninoasa, Valea Morii, HerŃa, Crividia, Morişoara, TopliŃa, Sântămăria Orlea, Dealul Martin, Dealul Mic, Folorât, Criscior, Roşcani, Mecanica Orăştie, Cinciş, Sâmpetru, Boiu, Boşorod, Retişoara, Batiz, Sibişelul Nou, RişculiŃa, Baru şi Certej, ultimele cinci staŃii nu au funcŃionat mai mult de 30 de zile în cursul anului 2005.
4.1.2. Prelevari de apă
Pentru satisfacerea necesarului de apă a populaŃiei şi a diverselor sectoare ale economiei se utilizează resursele de apă subterane şi de suprafaŃă prezentate în subcapitolul anterior. Pentru judeŃul Arad pe parcursul anului 2005 s-au prelevat în total 28490 mii mc apă din resurse subterane şi de suprafată
35
Tabelul. 4.1.2.1. Prelevările de apă din apele subterane şi de suprafaŃă pentru principalele sectoare
de activitate
CATEGORII BH
CRIŞURI
BH MUREŞ
ARANCA
TOTAL JUDEł
Râuri interioare
475 0 475
Subteran 2 033 17 828 19 861
C A P T A T E
TOTAL 2 508 17 828 20 336
ALIMENTĂRI CU
APĂ ÎN SCOP POTABIL
V A O N L U U A M L E E
mii mc RESTITUITE 819 10 893 11 712
Râuri interioare
4 882 886
Subteran 157 2 852 3 009
C A P T A T E
TOTAL 161 3 734 3 895
ALIMENTĂRI CU
APĂ ÎN SCOP INDUSTRIAL
V A O N L U U A M L E E mii mc RESTITUITE 82 487 569
Râuri interioare 0 0 0
Subteran 0 370 370
C A P T A T E
TOTAL 0 370 370
AGRICULTURA
V A O N L U U A M L E E mii mc RESTITUITE 0 276 276
Râuri interioare 0 0 0
Subteran 9 621 630 IRIGAłII
V A O N L U U A M L E E mii mc
C A P T A T E TOTAL 9 621 630
Râuri interioare 2447 750 3 197
Subteran 62 0 62
C A P T A T E
TOTAL 2 509 750 3 259
PISCICULTURĂ
V A O N L U U A M L E E mii mc RESTITUITE 614 0 614
36
Alimentarea cu apă a populaŃiei judeŃului Arad este asigurată în majoritate din subteran. Apele de medie adâncime cantonate în conul aluvionar al Crişului şi al Mureşului constituie principala resursă de apă pentru populaŃie şi aceasta satisface calitativ. Există 4 captări din ape de suprafaŃă pentru alimentarea populaŃiei la Sebiş, Hălmagiu, Căsoaia şi Moneasa care totalizează un volum de 564 mii mc/an. Se constată an de an creşterea volumului de apă industrială captată din subteran prin foraje proprii de către tot mai mulŃi agenŃi economici. Aceasta se întâmplă datorită costului tot mai ridicat al apei distribuite prin reŃelele de alimentare.
În anul 2005, datorită caracterului ploios al anului, pentru irigaŃii nu s-a utilizat apă din subteran.
În judeŃul Caraş-Severin , in anul 2005 s-au prelevat un total pe bazin hidrografic de 57.435 mii mc conform tabelului 4.1.2.b:
Tabel 4.1.2.2. Realizarea balanŃei de apă pe destinaŃii conform HG 1001/1990 Captări pe bazine hidrografice în anul 2004 (mii. m3)- realizat
3. UnităŃi agrozootehnice de tip industrial 51 0 0 0 51
4. UnităŃi de gospodărie comunală pentru industrie 359 0 0 225 586
5. Termocentrale în limita volumului de apă asigurat 0 0 0 0 0
37
Nr. Crt.
DestinaŃii
b.h. Bega-Timiş-Caraş
b.h. Nera
b.h.
Cerna
b.h. Dunăre
Total
6. IrigaŃii 0 0 0 0 0 7. UnităŃi de transport 40 0 0 0 40 8. Alte activităŃi 50 12 0 0 62
9. UnităŃi de gospodărie comunală pentru populaŃie
746 38 10 829 1.623
Total surse din subteran 1.397 50 10 1.117 2.574
Volum total din surse directe – bazin propriu
32.838 3.828 4.583 1.278 42.527
1. UnităŃi industriale 7.567 0 0 0 7.567
2. UnităŃi de gospodărie comunală pentru industrie
42 0 0 0 42
3. UnităŃi de gospodărie comunală pentru populaŃie 334 0 0 0 334
Volum total realizat surse directe - Nera 7.943 0 0 0 7.943
1. UnităŃi industriale direct din fluviul Dunărea 0 0 0 6.965 6.965
Total bazin hidrografic 40.781 3.828 4.583 8.243 57.435
Pe parcursul anului 2005, s-au prelevat în judeŃul Timis, în total 84.633 mii mc apă, din care :
� suprafaŃa 51.181 mii mc; � subteran 33.452 mii mc.
În cursul anului 2005, sursele de alimentare cu apă – de suprafaŃă şi subterane – de pe teritoriul SpaŃiului Hidrografic Banat, împărŃite pe bazine hidrografice, au asigurat cerinŃele de apă ale beneficiarilor, pentru folosinŃele de tip agenŃi economici, centre populate, zootehnice, irigaŃii şi piscicultură.
În ansamblu, volumele de apă prelevate în Jud. Timiş în 2005 se situează în limitele a 84,56 % din volumele propuse, în scopul satisfacerii cerinŃelor de apă, funcŃie de capacitatea resurselor utilizabile şi a gradului de amenajare existent la nivelul anului 2005, cu următoarea repartizare pe grupe de utilizatori şi categorii de surse de apă :
• pentru populaŃie s-au prelevat 46.930 mii mc apă, reprezentând 55,45% din total, din care 21.973 mii mc din surse de suprafaŃă, 24.514 mii mc din surse subterane, corespunzător unui număr de 135 folosinŃe ;
• pentru activităŃi industriale, volumele prelevate sunt în creştere ; din 23.292 mii mc captaŃi, adică 27,52 % din total, pentru un număr de 189 folosinŃe ;
38
• agricultura a beneficiat de 14.411 mii mc, adică 17,02 % din totalul volumului de apă prelevat. Din acest volum au fost utilizaŃi în irigaŃii 4.886 mii mc, iar în, piscicultură şi păstrăvării 7.832 mii mc, corespunzător unui număr total de 198 folosinŃe.
Captări pe bazine hidrografice Tabel 4.1.2.3.
b.h. BTC b.h. AR.-GA. TOTAL
Nr
DestinaŃii
programat realizat programat realizat programat realizat
Reducerea volumelor de apă realizate faŃă de cele propuse a fost cauzată şi de aplicarea contorizării la un număr din ce în ce mai mare de unităŃi, în special agenŃi economici. ConsecinŃa imediată constatată în gospodărirea apelor este reducerea pierderilor pe conductele de alimentare şi revizuirea tehnologiilor în vederea micşorării consumurilor specifice, înlăturarea risipei. În anul 2005, în spaŃiul hidrografic Banat au fost luate în evidenŃă toate unităŃile autorizate în cursul anului; mici unităŃi de alimentaŃie publică, ferme agrozootehnice cu capacităŃi industriale, staŃii de distribuŃie şi comercializare carburanŃi, spălătorii auto.
Prelevările de apă din judetul Hunedoara , la nivelul b. h. Crişuri : - din subteran : - alimentare cu apă de gospodărie comunală: 897,8 mii mc.; - alimentarea cu apă în scop industrial: 220,4 mii mc. - de suprafaŃă : - alimentare cu apă de gospodărie comunală: 491,7 mii mc.; - alimentarea cu apă în scop industrial: 971,8 mii mc.; - alimentare cu apă pentru piscicultură: 1300 mii mc.
Evacuări de apă la nivelul b.h. Crişuri: - de gospodărie comunală: 1380,6 mii mc.; - industrial: 907,0 mii mc., din care apă de mină 50,2 mii mc.; - piscicultură: 1300 mii mc. Realizarea volumelor captate, pe destinaŃii, în judeŃul Hunedoara, pe b.h. Jiu, conform balanŃei pe 2005, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabel 4.1.2.5 Volume captate pe destinaŃii pe b.h. Jiu Nr. crt.
DestinaŃia Volume realizate (mii mc)
40
1. UnităŃi industriale 6056 2. UnităŃi de gospodărire comunală pentru industrii 11752 3. Termocentrale în limita volumului de apă asigurat 14088 4. UnităŃi de transport 4 5. Alte activităŃi 4 6. UnităŃi de gospodărie comunală pentru populaŃie 10919 Surse de suprafaŃă 42823 1. UnităŃi industriale 0 2. UnităŃi de construcŃii montaj 1 3. UnităŃi agrozootehnice de tip industrial 427 4. UnităŃi de gospodărie comunală şi pentru industrii 472 5. Termocentrale în limita volumului de apă asigurat 10 6. Alte activităŃi 10 7. UnităŃi de gospodărie comunală pentru populaŃie 561 Surse din subteran 1786 Volum total realizat : din surse directe 44609
4.1.3 Mecanismul economic în domeniul apelor
Mecanismul economic specific în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a apelor include sistemul de plăŃi, bonificaŃii şi penalităŃi, ca parte a modului de finanŃare pe principii economice a AdministraŃiei NaŃionale "Apele Române", în scopul funcŃionării în siguranŃă a Sistemului naŃional de gospodărire a apelor, conform Legii nr. 310/2004 pentru modificarea Legii apelor nr. 107/1996. Pentru judeŃul Arad :
Bazinul Hidrografic Mureş În ceea ce priveşte analiza economică a utilizării apei s-a studiat importanŃa
economică pentru serviciile şi utilizatorii de apă şi tendinŃa privind evoluŃia cerinŃei de apă şi a indicatorilor macroeconomici pe termen mediu şi lung. Elaborarea unor tendinŃe relevante, la nivel de bazin/spaŃiu hidrografic analizat privind volumele de apă prelevate pe sectoare de activitate, pune foarte multe semne de întrebare, în special datorită perioadei de tranziŃie prin care trec activităŃile economice.
După anul 1990, în bazinul hidrografic Mureş, în noile condiŃii social-economice, se remarcă până în anul 2002 o scădere accentuată a cerinŃelor de apă cu circa 36% (faŃă de anul 1993), ca o consecinŃă obiectivă a reducerii activităŃii din unele ramuri industriale mari consumatoare de apă (metalurgie, chimie), precum şi datorită ne-utilizării sistemelor de irigaŃii şi desfiinŃării unui număr mare de complexe zootehnice şi avicole.
De asemenea, preŃurile pentru serviciile de alimentare cu apă din cadrul bazinului hidrografic Mureş variază între 0,075 Euro/mc şi 0,4 Euro pentru populaŃie, tarifele aferente serviciului de canalizare şi epurare variind între 0,032 Euro şi 0,32 Euro, iar contribuŃiile pentru serviciile de gospodărirea resurselor de apă reprezintă în medie 3% din preŃul final la consumator.
În anul 2005 au fost 40 contracte de exploatare balast şi agregate minerale şi 70 contracte de exploatare apă brută din subteran.
41
Bazinul Hidrografic Crişul Alb În judeŃul Arad, în anul 2005 au fost încheiate 36 contracte de livrări de
apă şi 9 contracte de prestări de servicii. În cursul anului 2005, în judeŃul Arad s-au aplicat penalităŃi în valoare
de 10 937,9 RON. UnităŃile penalizate au fost următoarele: - RAAC Arad..................................................................................... 4 435,70
RON - SC Termoconstruct SA Sebiş ....................................................... .6 248,52
RON - Consiliul local Ineu .............................................................................253,70
RON
JudeŃul Caraş-Severin : Tabelul 4.1.3 1.
Nr. crt.
Servicii de asigurare a apei brute pe categorii de surse de utilizatori
PreŃ de livrare lei/mc apă brută
1 Râuri interioare, lacuri naturale şi lacuri de acumulare amenajate din administrarea altor agenŃi economici
1.1
AgenŃi economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală), instituŃii publice, unităŃi de cult, agrozootehnici de tip industrial, producători de energie electrică şi termică prin termocentrale şi alŃii
265,608
1.2 AgenŃi economici producători de energie electrică şi termică prin termocentrale, în regim de recirculare maxim tehnic realizabil
265,608
1.3 AgenŃi economici producători de energie electrică şi termică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată în regim de uzinare
1,116
1.4 IrigaŃii, piscicultură 20,088 2 Dunăre
2.1
AgenŃi economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală), instituŃii publice, unităŃi de cult, agrozootehnici de tip industrial, producători de energie electrică şi termică prin termocentrale şi alŃii
31,248
2.2 AgenŃi economici producători de energie electrică şi termică prin termocentrale, şi producători de energie nuclearo electrică, în regim de circuit deschis
1,116
2.3 AgenŃi economici producători de energie electrică şi termică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată, în regim de uzinare
1,116
2.4 IrigaŃii, piscicultură 20,088 3 Subteran
3.1 AgenŃi economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală pentru industrie), exclusiv cei care folosesc apa în scop potabil
294,624
3.2 AgenŃi economici, de gospodărie comunală pentru 137,268
42
populaŃie, instituŃii publice, unităŃi de cult şi alŃii care folosesc apa în scop potabil
3.3 IrigaŃii, piscicultură 20,088 3.4 AgenŃi economici agrozootehnici 174,096 4. Lacuri de acumulare amenajate din adm. unităŃilor de gospodărire a apelor
4.1 AgenŃi economici industriali de construcŃii montaj, de transporturi, de gospodărie comunală, instituŃii publice, unităŃi de cult
267,840
4.2 AgenŃi economici producători de energie electrică şi termică prin termocentrale, în regim de recirculare maxim tehnic realizabil
267,840
4.3 AgenŃi economici producători de energie electrică şi termică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată în regim de uzinare
1,116
4.4 IrigaŃii, piscicultură 20,088 JudeŃul Timiş Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuŃii , plăŃi, bonificaŃii şi penalităŃi ca parte a modului de finanŃare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcŃionării AdministraŃiei NaŃionale ® Apele Române . Sistemul de contribuŃii, plăŃi, bonificaŃii, tarife şi penalităŃi specifice activităŃii de gospodărire a resurselor de apă se aplică tuturor utilizatorilor şi este stabilită prin modificarea OUG nr. 107/ 2002 privind înfiinŃarea AdministraŃiei NaŃionale ® Apele Române, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404 / 2003 . AdministraŃia NaŃională ® Apele Române , în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafaŃă , naturale sau amenajate, indiferent de deŃinătorul cu orice titlu al amenajării , cât şi al resurselor de apă subterane , indiferent de natura lor şi a instalaŃiilor , îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuŃie specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toŃi utilizatorii resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest sens , din plăŃile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele , autorizaŃiile , notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită , precum şi din penalităŃile aplicate . ContribuŃiile specifice de gospodărire a apelor sunt următoarele :
1. contribuŃia pentru utilizarea resurselor de apă pe categorii de resurse şi utilizatori ;
2. contribuŃia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă; 3. contribuŃia pentru potenŃialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor de
acumulare din administrarea AdministraŃiei NaŃionale ® Apele Române; 4. contribuŃia pentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor din albiile şi malurile
cursurilor de apă ce intră sub incidenŃa legii.
43
Utilizatorii de apă , consumatori sau neconsumatori , au obligaŃia să plătească lunar cuantumul contribuŃiei specifice de gospodărire a apelor , în caz contrar, li se vor aplica penalităŃi de întârziere . BonificaŃiile se acordă utilizatorilor de apă care demonstrează, constant, o grijă deosebită pentru folosirea raŃională şi pentru protecŃia calităŃii apelor , evacuând , o dată cu apele uzate epurate, substanŃe impurificatoare cu concentraŃii şi în cantităŃi mai mici decât cele înscrise în autorizaŃia de gospodărire a apelor . PenalităŃile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităŃilor de apă utilizate , cât şi a concentraŃiilor şi cantităŃilor de substanŃe impurificatoare evacuate în resursele de apă. FinanŃarea investiŃiilor privind lucrările , construcŃiile sau instalaŃiile de gospodărire a apelor se asigură , total sau parŃial , după caz , din :
1. bugetul de stat sau bugetele locale pentru lucrările de utilitate publică , potrivit legii;
2. fondurile utilizatorilor de apă; 3. fonduri obŃinute prin credite sau prin emiterea de obligaŃiuni garantate de
Guvern sau de autorităŃile administraŃiei publice locale , pentru lucrări de utilitate publică sau pentru asociaŃii de persoane care vor să execute astfel de lucrări ;
4. alte surse. Realizarea sarcinilor rezultate din aplicarea convenŃiilor şi acordurilor internaŃionale , precum şi pentru implementarea directivelor Uniunii Europene din domeniul apelor , în scopul îndeplinirii angajamentelor luate de statul român prin acordurile şi convenŃiile internaŃionale, se asigură din surse proprii şi în completare de la bugetul de stat , pe bază de programe, în limita sumelor alocate cu această destinaŃie în bugetul autorităŃii publice centrale din domeniul apelor .
În judeŃul Hunedoara, la nivel de b. h. Crişuri, sunt încheiate 10 contracte de livrări de apă şi 7 contracte de prestări servicii. În cursul anului 2005, în judeŃul Hunedoara, s-au aplicat penalităŃi în valoare de 18223,8 RON din care la: - S.C. Acvacalor S.A. Brad –1472,9 RON; - Filiala Bradmin S.A. Brad –16750,8 RON.
4.2. ape de suprafaŃă
4.2.1. Starea râurilor interioare JudeŃul Arad se întinde pe două bazine hidrografice: B.H. Mureş şi B.H. Crişul Alb. Calitatea apelor de suprafaŃă din BH Mureş este supravegheată prin laboratorul aparŃinând filialei Arad a DirecŃiei Apelor Tg. Mureş în următoarele secŃiuni de control:
- secŃiuni de ordinul I: Lipova, amonte Arad, Nădlac – pe râul Mureş - secŃiuni de ordinul II: - pe canalul Mureş Mort – amonte confluenŃă râul
Mureş - pe canalul Ier – la ieşirea din Ńară – Turnu.
44
Calitatea apelor de suprafaŃă din BH Crişul Alb este supravegheată prin laboratorul DirecŃiei Apelor Oradea pe următoarele cursuri de ape:
- râul Crişul Alb - GurahonŃ, Ineu, Vărşand - Valea Băneşti – la Hălmagiu, - Valea Sebiş – la Sebiş şi Prăjeşti - Canalul Morilor – Vărşand şi Seleuş - Valea Hălmăgel – Sârbi - Tăcăşele – Avram Iancu - Sighişoara – GurahonŃ - Nergrişoara – amonte Neagra - Moneasa – amonte uzină - Cigher - Zărand
Calitatea apelor înregistrată în secŃiunile de supraveghere de pe Crişul
Alb
Indicatorii regimului de oxigen se încadrează în toate secŃiunile în limita categoriilor a I-a şi a II-a de calitate.
Indicatorii ioni generali, pe cursurile de apă se încadrează în categoria I-a de calitate. La grupa de indicatori metale râurile se încadrează în clasele a III-a şi a IV-a de calitate datorită prezenŃei ionilor cupru şi zinc, proveniŃi din fondul natural, precum şi din evacuările de la exploatările miniere din zona Brad. La grupa de indicatori toxice organice (micropoluanŃi) râul se incadrează în clasa a II-a datorită prezenŃei fenolilor, proveniŃi din fond natural. La grupa de indicatori NutrienŃi clasele de calitate sunt I şi II.
În concluzie, râurile din bazinul hidrografic al Crişului Alb se încadrează în clasele de calitate I şi II (conform tabelului 4.2.1.1.) pe tronsoanele de lungime evidenŃiate în tabelul 4.2.1.2.
Calitatea apelor înregistrată în secŃiunile de supraveghere de pe râul Mureş
CalităŃile fizico – chimice ale râului Mureş se încadrează în clasa a II-a de calitate, pe toată lungimea de 214 km râu (datorită indicatorilor indicatorilor RO, metale, micropoluanŃi şi ioni generali). Din punct de vedere biologic aceste secŃiuni se încadrează în clasa a II-a de calitate, cu un indice saprob cuprins între 2,08 - 2,23 (tabel 4.2.1.3. şi tabel 4.2.1.4.). Canalul Mureş Mort se încadrează în clasa a V-a de calitate, la toŃi indicatorii mai puŃin la ioni generali (clasa a IV-a) şi metale (clasa aII-a). Cauza degradării apei Canalului Mureşul Mort este evacuarea apelor uzate industriale de pe platforma industriei alimentare NV şi a necurăŃării albiei canalului care este în administrarea Regiei de ÎmbunătăŃiri Funciare.
Canalul Ier se încadrează în clasa a V-a de calitate din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici, iar din punct de vedere biologic în clasa a IV -a de calitate cu un indice saprob de 3,03. Cauza degradării apei canalului Ier este evacuarea apelor uzate de la Fabrica de zahăr şi o parte a apelor uzate de la Fabrica de spirt şi drojdie şi de asemenea necurăŃarea albiei canalului administrat de Regia de ÎmbunătăŃiri Funciare.
45
Calitatea râului Mureş, lungimea tronsoanelor de râu şi încadrarea secŃiunilor în clase de calitate, este evidenŃiată în tabelele 4.2.1.3. şi 4.2.1.4.
Râul Crişul Alb
Tabelul 4.2.1.1 Lungimea tronsoanelor de râu în raport cu calitatea – în anul 2005
Lungimea, km Cursul de apă Tronsonul
Total I II III IV VCrişul Alb Limita jud. BH – HD - Vărşand (frontieră) 160 160
Tabelul 4.2.1.2 Încadrarea secŃiunilor de supraveghere în categorii de calitate, în anul 2005
Clasa de calitate Nr crt
Cursul de apă
SecŃiunea de
supraveghere
RO
NutrienŃi
Ioni genera
li
Metale-diz.
MicropoluanŃi
Caract.globală
1 Crişul Alb GurahonŃ I II I III II II 2 Crişul Alb Ineu II II I IV II II 3 Crişul Alb Vărşand II II I IV II II 4 Hălmăgel Sârbi I I I III II I 5 V. Băneşti Hălmagiu I I I IV II II
6 Tăcăşele Avram Iancu I I I IV II II
7 Sighişoara GurahonŃ I I I - II I
8 Negrişoara Am. Neagra I I I IV II I
46
9 Moneasa Am. uzina I II I III II II 10 V. Sebiş Prăjeşti I I I IV II I 11 V. Sebiş Sebiş I II I III II II 12 Cigher Zărand I II I III II II
13 Canalul Morilor
Seleuş I I I - II I
14 Canalul Morilor
Vărşand II IV II IV II II
Râul Mureş
Tabel 4.2.1.3. Lungimea tronsoanelor de râu în raport cu calitatea – 2005
Regim de oxigen NutrienŃi Salinitate Clase de calitate Clase de calitate Clase de calitateRâul
Lung km
I II III IV V I II III IV V I II III 214 0 214 0 0 0 0 194 20 0 0 0 214 0
Clase de calitate – indicatori fizico - chimici MacrozoobentosRâul SecŃiunea RO NutrienŃi Salinitate Metale MPAO Global Index saprob Clasa de calit.
Amonte Lipova II II II II II II 2.08 Amonte Arad II II II II II II 2.07 Nădlac II II II II II II 2.23
Canal Mureş Mort Amonte cfl. V V IV II V V 2.67 Turnu IV V IV II III V 3.03
În judeŃul Caraş Severin, cei 822 km, lungimea totală a cursurilor de apă care au fost monitorizate în anul 2005, sub aspectul încadrarii în clase de calitate, situaŃia se prezintă astfel :
47
Tabelul 4.2.1.5.. RepartiŃia pe tronsoane a calităŃii globale a apei
Categoria de calitate Bazinul Total
RepartiŃia pe bazine
hidrografice
Bega-Timiş-
Caraş <km>
Nera-
Cerna
<km>
Dunăre
am.confl.
Cerna <km>
<km>
Clasa I-a de calitate 80 - - 80
Clasa II-a de calitate 395 - 258 653
Clasa III-a de calitate 82 60 - 142
Clasa IV-a de calitate - - - -
Clasa V-a de calitate - - - -
TOTAL 557 60 258 875
Lungimea totală a cursurilor de apă din judeŃul Caraş Severin , monitorizate în anul 2005, sub aspectul încadrării în clase de calitate , se prezintă astfel: - clasa I-a de calitate = 80 km = 9.14 % - clasa a II-a de calitate = 653 km = 74.63 % - clasa a III-a de calitate = 142 km = 16.23 % - clasa a IV-a de calitate = 0 km = 0 % - clasa a V-a de calitate = 0 km = 0 % ------------------------------------------------------------------------------------- TOTAL 875 km = 100 %%%%
Calitatea apei înregistrează faŃă de anul 1998 o scădere a coeficientului de
poluare (0.3151 în anul 1998, 0.2568 în anul 1999, 0.2455 în anul 2000, 0.2373 în
anul 2001, 0.2253 în anul 2002 , 0,2602 în anul 2003 , 0.4398 în anul 2004 şi 0.4856
în anul 2005).
48
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
Figura 4.2.1.1. EvoluŃia coeficientului general de poluare a apei
Calitatea globală a apelor curgătoare - subsistemul de supraveghere în flux lent. Râul TIMIŞ - Tronsonul izvoare – limită judeŃ - calitatea globală a apei râului Timiş pe acest tronson se încadrează la toate grupele de indicatori în limitele clasei a II-a de calitate. FolosinŃele importante pe acest curs de apă sunt cele pentru alimentarea cu apă în scop potabil a municipiului Caransebeş, unde calitatea apei satisface cerinŃele de potabilizare. Râul BISTRA - Calitatea râului Bistra, important afluent al râului Timiş, atât din punct de vedere al aportului de debit cât şi a încărcărilor de poluanŃi, este bună la toate grupele de indicatori . Râul POGANIŞ - Calitatea acestui râu, fără surse de poluare punctiforme, important afluent al râului Timiş, din punct de vedere al aportului deosebit se încadrează în limitele clasei a II-a pe tronsonul izvoare - limită judeŃ Râul BÂRZAVA -
a) tronsonul izvoare-amonte ReşiŃa - calitatea apei pe acest tronson a fost bună. b) tronsonul amonte ReşiŃa – limită judeŃ. Pe acest tronson se resimte efectul
negativ al apelor uzate din zona ReşiŃa (Gospodăria Comunală, CSR, UCMR) zona Bocşa ( Canalizarea Bocşa, Ferma şi Abatorul de păsări) precum şi aportul surselor de poluare difuză. Din aceste motive calitatea apei pe acest tronson a fost nesatisfăcătoare, încadrare determinată de indicatorii din grupele regim de oxigen şi nutrienŃi.
c) Râul CARAŞ - Calitatea apei pe tot cursul de apă a fost bună exceptând afuenŃii OraviŃa, Lişava şi Jitin la grupa nutrienŃi.
Tabel 4.2.1.6. privind încadrarea secŃiunilor de supraveghere în clase de calitate
Bazinul hidrografic Bega-Timiş-Caraş
Nr. crt.
Curs de apă
SecŃiunea de supravegher
e
Clasa de calitate
49
Reg
im
oxig
en
Nut
rien
Ńi
Gra
d de
m
iner
a-liz
are
Met
ale
Mic
ro-
polu
anŃ
i
Glo
bală
1 Pârâul Rece
Am.cf.Hididel
II II II II II II
2 Timiş Sadova II II II II II II 3 Timiş Av.cf.Potoc II II II II II II
4 Bistra Am.cf.pârâul Lupului
II II II II II II
5 Rusca Am.cf.Bistra II II II II II II 6 Bistra Obreja II II II II II II 7 Poganiş Am.cf.Tau II II II II II II 8 Bârzava Crivaia III III II II II III 9 Bârzava Moniom II IV II II II IV
10 Bârzava Am.cf.Fizeş II IV II II II IV 11 Caras Caraşova II II II II II II 12 Nermed Am.cf.Gelug II II II II II II 13 Gârlişte Am.cf.Caraş II II II II II II 14 Jitin Am.cf.Caraş II III II II II III 15 OraviŃa Am.cf.Lişav
a II III II II II III
16 Lişava Am.cf.Caraş II III II II II III 17 Caras Vărădia II III II II II III
Stadiul calităŃii apelor pe ansamblul bazinului NERA-CERNA inclusiv sub aspectul repartiŃiei pe tronsoane de râu pe categorii de calitate Calitatea apei râului Nera, de la izvoare până la frontieră pe o lungime de 143 km este bună cu excepŃia pârâului Năidăşel la grupa de indicatori – regim de oxigen. Calitatea apei râului Cerna, de la izvoare şi până la confluenŃa cu Dunărea pe o lungime de 79 km este de clasa a II-a cu excepŃia râului Belareca la grupa de indicatori – regim de oxigen. Tabel 4.2.1.7. privind tendinŃa de evoluŃie a calităŃii apei din punct de vedere chimic
pe cursurile de apă pe termen scurt în secŃiunile de control de ordin I şi II
Bazinul hidrografic Nera-Cerna
Nr. crt.
Curs de apă
SecŃiunea de supravegher
e
Clasa de calitate
50
Reg
im
oxig
en
Nut
rienŃ
i
Gra
d de
m
iner
a-liz
are
Met
ale
Mic
ro-
polu
anŃi
Glo
bală
1 Nera Patas II II II II II II 2 Prigor Am.loc.Putn
a II II II II II II
3 Steier Am.cf.Miniş II II II II II II
4 Naidăşel Am.vama Naidas
III II II II II III
5 Nera Naidas II II II II II II 6 Cerna Am.ac.V.Iov
an II II II II II II
7 Cerna Pecinisca II II II II II II 8 Belareca Am.cf.Cerna IV II II II II IV 9 Cerna Toplet II II II II II II
În judeŃul Timiş, stadiul calităŃii apelor in anul 2005 pe ansamblul bazinelor, inclusiv sub aspectul repartiŃiei pe tronsoane de râu, se prezintă în felul următor: Bazinul hidrografic Bega – Timiş:
ÎNCADRAREA secŃiunilor de supraveghere în clase de calitate în anul 2005
B.H. BEGA-TIMIŞ Tabel 4.2.1.8.
Clasa de calitate Nr.crt.
Cursul de apă
SecŃiunea de supraveghere
Regim oxigen
Nutri- enŃi
Grad min.
Metale totale
Micro- polu-anŃi
Glo- bală
1 Bega Am.loc.Luncani I II I I I II 2 Hăuzeasca Am.loc.Fârdea I II I I I II 3 Cladova Am.loc.Cladova III III I II I III 4 Bega BalinŃ III II I I I III 5 Bega Amonte Timişoara II II II I I II 6 Bega Otelec IV IV II II II IV 7 Bega Veghe Pişchia III III II II II III 8 Apa Mare Becicherecul Mic –
pod Biled IV III II II II IV
9 Bega Veche Cenei IV IV II I II IV 10 Nădrag Am.loc.Jdioara I II I II I II 11 Spaia Găvojdia III III II I I III 12 Timiş Lugoj II II I I I II 13 Timiş Am.cf.Timişana II II I I I II 14 Şurgani Chevereşu Mare IV IV III I I IV 15 Pogăniş Otveşti III III III I I III
51
16 Timiş Şag II II I I I II 17 Lanca Birda Loc.Ghilad III IV II II I IV 18 Timiş Grăniceri III III I I I III 19 Bârzava Gătaia III IV I I I IV 20 Birdanca Am.cf. Bârzava V V III I II V 21 Bârzava Partoş III III II I I III 22 MoraviŃa MoraviŃa – pod
Gherman IV III III II I IV
LUNGIMEA TRONSOANELOR DE RÂU CARACTERISTICE
în raport cu calitatea înregistrată la grupa globală - 2005 –
Tabel 4.2.1.9.
Lung. km
Nr. Crt.
Cursul de apa Tronsonul
TOTAL I II III IV V Izv.-am.Făget 42 42 Am.Făget - am.canal alimentare
ÎNCADRAREA secŃiunilor de supraveghere în clase de calitate în anul 2005
B.H. ARANCA Tabel 4.2.1.10.
Clasa de calitate Nr.crt.
Cursul de apă
SecŃiunea de monitoring
Regim oxigen
Nutri- enŃi
Grad min.
Metale totale
Micro poluanŃi
Globală
1 Aranca Am.Sânnicolau Mare
III IV III I II IV
2 Aranca Valcani IV IV III II I IV
LUNGIMEA TRONSOANELOR DE RÂU CARACTERISTICE în raport cu calitatea înregistrată
B.H. ARANCA - 2005 –
Tabel 4.2.1.11.. regim de oxigen
Lung. km
Nr. crt.
Cursul de apă Tronsonul
TOTAL I II III IV V Izv. Mureş –
Sânnicolau Mare 72 72
1 Aranca Sânnicolau Mare -
frontieră 42 42
TOTAL ARANCA 114 - - 72 42 -
Tabel 4.2.1.12. nutrienŃi
Lung. km
Nr. crt.
Cursul de apă Tronsonul
TOTAL I II III IV V
53
1 Aranca Izv.Mureş - frontieră 114 114
Tabel 4.2.1.13. ioni salinitate
Lung. km
Nr. crt.
Cursul de apă Tronsonul
TOTAL I II III IV V 1 Aranca Izv. Mureş - frontieră 114 114
Tabel 4.2.1.14. metale totale
Lung. km
Nr. crt.
Cursul de apă Tronsonul
TOTAL I II III IV V Izv.Mureş –
Sânnicolau Mare 72 72
1 Aranca Sânnicolau Mare -
frontieră 42 42
TOTAL ARANCA 114 72 42 - - -
Tabel 4.2.1.15. micropoluanŃi
Lung. km
Nr. crt.
Cursul de apa Tronsonul
TOTAL I II III IV V Izv.Mureş –
Sânnicolau Mare 72 72
1 Aranca Sânnicolau Mare –
frontieră 42 42
TOTAL ARANCA 114 42 72 - - -
Tabel 4.2.1.16. globală
Lung. km
Nr. crt.
Cursul de apa Tronsonul
TOTAL I II III IV V
54
1 Aranca Izvoare Mureş – frontieră
114 114
SituaŃia tronsoanelor de râuri de pe teritoriul judeŃului Hunedoara în anul 2005 se prezintă în tabelul următor:
Tabel 4.2.1.17 Lungimea tronsoanelor de râuri caracterizate pentru toŃi indicatorii Nr. crt.
Cursul de apă
Total km pt.jud. Hunedoara
Categ. I
Categ. II
Categ. III
Categ. IV
Categ. V
SECłIUNI DE ORD. I 1. RÂUL
MUREŞ 109 -- -- 109 -- --
2. RÂUL STREI
93 -- 93 -- -- --
3. RÂUL CERNA
73 -- 63 10 -- --
4. RÂUL CRISUL ALB (izvor – cfl. V. Bucureşci)
30 30 -- -- -- --
5. RÂUL JIUL DE EST
28 28 -- -- -- --
6. RÂUL JIUL DE VEST
55 55 -- -- -- --
SECłIUNI DE ORD. II 1.
RÂUL GEOAGIU 41 -- 41 -- -- --
2.
RÂUL GALBENA 34 -- 34 -- -- --
3.
RÂUL ORAŞTIE 51 -- 44 7 -- --
4.
RÂUL CERTEJ 18 -- -- -- -- 18
5.
RÂUL CRIŞUL ALB (Cfl. Bucureşci - limită jud. HD – AR)
44 -- 44 -- -- --
6.
V. RIBIłA (Izv. – Cfl. Criş Alb)
20 -- 20 -- -- --
TOTAL 596 113 339 126 -- 18
Analizând valorile medii anuale pentru indicatorii de calitate ce fac parte din ,,regimul de oxigen’’ şi care reprezintă conŃinutul de substanŃe organice, 302 km se încadrează la categoria I de calitate conform tabelului 4.2.1.18 :
55
Tabel 4.2.1.18. Lungimea tronsoanelor de râuri caracterizate după ,,regimul de oxigen.
Nr. crt.
Cursul de râu Total km pt.jud. Hunedoara
Categ. I
Categ. II
Categ. III
Categ. IV
Categ. V
SECłIUNI DE ORD. I 1. RÂUL MUREŞ 109 -- 75 34 -- -- 2. RÂUL STREI 93 62 31 -- -- -- 3. RÂUL CERNA 73 63 10 -- -- -- 4. RÂUL CRIŞUL
ALB (izvor – cfl. V. Bucureşci)
30 30 -- -- -- --
5. RÂUL JIUL DE EST
28 28 -- -- -- --
6. RÂUL JIUL DE VEST
55 55 -- -- -- --
SECłIUNI DE ORD. II 1. RÂUL
GEOAGIU 41 -- 41 -- -- --
2. RÂUL ORAŞTIE 51 -- 44 7 -- -- 3. RÂUL
GALBENA 34 -- 34 -- -- --
4. RÂUL CERTEJ 18 -- -- 18 -- -- 5. RÂUL CRIŞUL
ALB (Cfl. Bucu- reşci-limită jud. HD-AR
44 44
6. V. RIBIłA (Izv. – Cfl. Criş Alb)
20 20 -- -- -- --
TOTAL 596 302 235 59 -- --
În funcŃie de valorile medii ale indicatorilor de calitate care fac parte din regimul de mineralizare (totalul sărurilor dizolvate pentru anul 2005), avem următoarea situaŃie conform tabelului :
Tabel 4.2.1.19. Lungimile tronsoanelor de râuri caracterizate după regimul de “mineralizare”
Nr. crt.
CURSUL DE RÂU
TOTAL KM PT. JUD. HUNEDOARA
CATEG I
CATEG II
CATEG III
CATEG IV
CATEG V
SECłIUNI DE ORD.I 1. RÂUL MUREŞ 109 -- 109 -- -- -- 2. RÂUL STREI 93 93 -- -- -- -- 3. RÂUL CERNA 73 73 -- -- -- -- 4. RÂUL CRIŞUL
ALB (izvor – cfl. V. Bucureşci)
30 30 -- -- -- --
5. RÂUL JIUL 28 28 -- -- -- --
56
DE EST 6. RÂUL
JIUL DE VEST 55
55 -- -- -- --
SECłIUNI DE ORD.II 1. RÂUL
GEOAGIU 41 41 -- -- -- --
2. RÂUL ORĂŞTIE 51 51 -- -- -- -- 3. RÂUL
GALBENA 34 34 -- -- -- --
4. RÂUL CERTEJ 18 -- -- -- -- 18 5. RÂUL CRIŞUL
ALB (Cfl. Bucu- reşci-limită jud. HD-AR
44 44 -- -- -- --
6. V. RIBIłA (Izv. – Cfl. Criş Alb)
20 20 -- -- -- --
TOTAL 596 469 109 -- -- 18
Din totalul de 596 km cursuri de râuri urmărite calitativ, după regimul de mineralizare, 469 km fac parte din categoria I de calitate, 109 km din categoria II de calitate şi 18 km se situează în categoria V de calitate.
În funcŃie de valorile medii anuale a indicatorilor de calitate din grupa “nutrienŃi’’ pentru anul 2005, avem următoarea situaŃie conform tabelului 4.2.1.20:
Tabel 4.2.1.20. Lungimea tronsoanelor de râuri caracterizate după regimul “nutrienŃi”
Nr. crt.
CURSUL DE RÂU
TOTAL KM îN JUD. HUNE- DOARA
CATEG I
CATEG II
CATEG III
CATEG IV
CATEG V
SECłIUNI DE ORD.I 1. RÂUL MUREŞ 109 - - 109 - - 2. RÂUL STREI 93 - 93 - - - 3. RÂUL CERNA 73 - 63 10 - - 4. RÂUL CRIŞUL
ALB (izvor – cfl. V. Bucureşci)
30 30 - - - -
5. RÂUL JIU DE EST 28 28 - - - - 6. RÂUL JIU DE VEST 55 55 - - - - SECłIUNI DE ORD.II 1. RÂUL GEOAGIU 41 - 41 - - - 2. RÂUL ORĂŞTIE 51 - 44 7 - -
3. RÂUL GALBENA 34 - 34 - -
57
4. RÂUL CERTEJ 18 - - 18 - - 5. RÂUL CRIŞUL
ALB (Cfl. Bucu- reşci-limită jud. HD-AR
44 44 - - - -
6. V. RIBIłA (Izv. – Cfl. Criş Alb)
20 - 20 - - -
TOTAL 596 157 295 144 - -
Tabel 4.2.1.20. Lungimea tronsoanelor de râuri caracterizate după regimul “nutrienŃi”
Din lungimea totală a cursurilor de râuri, după valorile medii ale indicatorilor de
calitate din grupa nutrienŃi: 157 km se încadreaza în categoria I de calitate, 295 de km se încadreaza în categoria a II-a de calitate şi 144 km se situează în categoria a III-a de calitate.
Tabel 4.2.1.21. Încadrarea secŃiunilor pe supraveghere în categorii de calitate în anul 2005
Categoria de calitate Nr. crt.
Cursul de apă SecŃiunea de control RO Metale RN Salini-
tate MPAO
1. R.MUREŞ GELMAR III III III II II 2. R.MUREŞ BRĂNIŞCA II II III I II 3. R.STREI PUI I I II I I 4. R.STREI PETRENI II I II I I 5. R.CERNA SÎNTUHALM II I III I I 6. R.CERNA TELIUCU SUP. I I II I I 7. R.GEOAGIU BALŞA II I II I I 8. R.GEOAGIU AM.CONF.MUREŞ II II II I II 9. R.ORĂŞTIE COSTEŞTI II I II I I 10. R.ORĂŞTIE AM.CONF.MUREŞ III I III I I 11. R.GALBENA AM.CONFLUENłĂ II I II I I 12. R.CERTEJ AM.CONFLUENłĂ III V III V III 13. R.CRIŞUL ALB AM. DRAGU BRAD I III I I II 14. R.CRIŞUL ALB CRIŞCIOR I IV I I II 15. R.CRIŞUL ALB BAIA DE CRIŞ I IV I I II 16. R.CRIŞUL ALB
– V.RIBIłA
AM. RIBIłA I III II I II
17. R.JIU AM. CONFUENłĂ ROSTOVEANU
I I I I I
18. R.JIU ISCRONI I - II I I 19. R.BUTA AM. PRIZĂ I I I I I 20. R.VALEA DE
PEŞTI AM. ACUMULARE I I I I I
21. R. JIUL DE EST CIMPA I I I I I
58
22. R. JIUL DE EST PETROŞANI I - I I I 23. R. TAIA AM. PRIZĂ I I I I I 24. R. JIEł AM. PRIZĂ I I I I I 25. R. POLATIŞTE AM. PRIZĂ I I I I I
Tabel 4.2.1.21. Încadrarea secŃiunilor pe supraveghere
în categorii de calitate în anul 2005
4.2.2. Starea lacurilor
În judetul Arad , calitatea apelor din lacuri nu a fost urmărită în cadrul DirecŃiei Apelor Târgu Mureş şi DirecŃia Apelor Crişuri.
Lacurile din judeŃul Caraş Severin au fost grupate pe bazine hidrografice şi sunt ca încadrare globală mezotrofe .
Tabel 4.2.2.1. Centralizator privind starea trofică – 2005
Bazinul hidrografic Bega-Timiş-Caraş
CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA STARII TROFICE
SubstanŃe biogene Nr. crt.
Denumirea Acumulării
Cursul de apa
Oxigen dizolvat / saturaŃia
oxigenului Ntot Ptot
Biomasa fitoplanctonic
ă
Încadrare globala
1. Trei Ape r. Timiş oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof
2. Gozna r. Bârzava oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof
4. Zerveşti r. Sebeş oligotrof mezotrof eutrof mezotrof mezotrof
5. Secu r. Bârzava oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof
6. Buhui r. Buhui oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof
7. Dognecea Mică oligotrof mezotrof hipertrof mezotrof mezotrof
Tabel 4.2.2.2. Centralizator privind starea trofică – 2005
Bazinul hidrografic Nera-Cerna
CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA STARII TROFICE
Nr. crt.
Denumirea acumulării Cursul de
apa Oxigen SubstanŃe biogene Biomasa
Încadrare globala
59
dizolvat / saturaŃia
oxigenului Ntot Ptot
fitoplanctonică
1. Tăria r. Tăria (Nera) mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof
2. Valea lui Iovan r. Cerna
mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof
3. Herculane r. Cerna
mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof
Lacurile din judeŃul Hunedoara, ambele de acumulare, sunt : Valea de Peşti
şi IşalniŃa. Din analizele efectuate în laboratorul DirecŃiei Apelor Jiu şi a laboratorului SH Petroşani, reiese că din punct de vedere al calităŃii apei, aceasta se încadrează în categoria de calitate I, se indică nivele inferioare şi mijlocii de troficitate. Pentru lacul Vale de Peşti regimul nutrienŃilor este scăzut, iar producŃia primară şi biomasa autotrofelor este redusă. Din punct de vedere fizico-chimic, lacul Valea de Peşti se încadrează în categoria lacurilor oligotrofe. În judeŃul Timiş, în bazinul hidrografic Bega-Timiş, a fost supravegheată calitatea lacurilor Surduc şi Murani.
Acumularea Surduc
Caracterizarea fizico-chimică şi biologică din punct de vedere al eutrofizării
Lacul de acumulare Surduc este amplasat pe râul Gladna, afluent de stânga al râului Bega superioară, la cca 4 km amonte de satul Surducul Mic. Acumularea este construită în anul 1976 cu un volum total de 51,08 milioane mc la NNR (198 mdMB) în etapa finală şi un luciu de apă de 538 ha. În prezent acumularea funcŃionează la nivelul capacităŃii etapei I cu un volum total de 24,225 mil. mc la NNR (192 mdMB) şi un luciu de apă de 357 ha. Adâncimea maximă a lacului la NNR (192 mdMB) este de 16 m. Nivelul minim de exploatare al lacului este la cota de 187 mdMB. Barajul este amplasat la o altitudine medie de 195 mdMB cota coronamentului fiind 203 mdMB. Acumularea în etapa I controlează numai o suprafaŃă de bazin de 135 km2 cu afluenŃii Gladna, Mâtnic şi Hăuzeasca, urmând ca în etapa a II-a să regularizeze pe lângă stocul propriu al bazinului Gladna şi debitul derivat din Bega superioară din secŃiunea Luncani prin derivaŃia Luncani - Surduc. Substratul geologic din zona amprizei barajului şi a cuvetei lacului constă din şisturi cuarŃitice, şisturi sericitocloritoase şi şisturi cuarŃitice sericitoase, folii de şisturi cuarŃitice grafitoase. Malul drept al lacului este împădurit cu foioase. Rolul acumulării Surduc este de atenuare şi de suplimentare a debitelor pentru municipiul Timişoara. Debitul defluent este uzinat pentru producerea energiei electrice în MHC Surduc cu beneficiar CONEL Timişoara. Conform planului de activitate, pe anul 2005 s-au efectuat patru campanii de recoltare în lunile:III,V, IX, XI.
Luând în considerare parametrii fizico-chimici urmăriŃi se constată:
60
TransparenŃa : s-a luat cu discul Secchi şi variază între 60 - 100 , variaŃiile fiind mici pe parcursul anului
Valoarea pH-lui este cuprinsă între 7,02 – 8,32 Temperatura variază între 4 – 24 oC. Regimul de oxigen .Valoarea oxigenului dizolvat variază între 6,62 – 12,66
mg/l, iar saturaŃia oxigenului este cuprinsă între 58-117 %. Încărcarea organică exprimată în CCOMn a evidenŃiat valori cuprinse între
2,71 – 12,7 mg/l. ConcentraŃia de nutrienŃi este unul dintre cei mai importanŃi indici de
eutrofizare. Azotul mineral este cuprins între 0,01 – 3,95 mg/l. Fosforul total are valori cuprinse între 0 – 0,39 mg/l.
Din punct de vedere fizico-chimic, calitatea globală a apei lacului s-a încadrat în limitele clasei a III- a cu depăşiri la grupa nutrienŃi.
În urma celor patru campanii de recoltare efectuate în anul 2005 s-a constatat că valoarea biomasei fitoplanctonice are o limită între 3,38 – 4,82 mg/l ceea ce încadrează lacul în zona mezotrof .
Fitoplanctonul este dominat de diatomee (Asterionella, Acnnanthes, Cymbella, Coconeis, Ceratoneis, Diatoma vulgare, Diatoma elongatum, Fragillaria, Gomphonema, Surirella). Pe langă diatomee tabloul taxonomic cuprinde şi Peridinee (Ceratium, Peridinium) şi Chlorophyte (Caelastrum ,Scenedesmus, Pediastrum). Zooplanctonul este reprezentat în special de rotifere (Brachiomus, Polyarthra,Keratella testudo,Keratella cochlearis), puŃini reprezentanŃi ai ciliatelor în special Vorticella.Dintre microcrustacee predomină cam în aceiaşi proporŃie Copepodele şi Cladocerele. În urma analizei tuturor parametrilor de eutrofizare, încadrăm lacul în categoria mezotrof cu uşoară tendinŃă spre mezoeutrof.
Acumularea Murani
Caracterizarea fizico-chimica şi biologică din punct de vedere al eutrofizării
Lacul de acumulare Murani este situat pe cursul de apă Măgheruş, cod cadastral V-1.21.2, la hm 190+00 amonte de localitatea Murani.
Acumularea a fost dată în funcŃiune în anul 1971, funcŃionând cu retenŃie nepermanentă (cu rol de atenuare a undelor de viitură). Din anul 1980, în urma lucrărilor suplimentare executate, devine cu retenŃie permanentă. Acumularea are rol de apărare împotriva inundaŃiilor ce se realizează prin atenuarea undelor de viitura şi regularizarea debitului defluent. Astfel, la asigurarea de 0,1%, debitul maxim afluent este de 62mc/s., debitul defluent reducându-se la 44,00 mc/s. La asigurarea de 1% debitul afluent este de 30 mc/s, cel defluent diminuându-se la 5.37 mc/s. Alte folosinŃe: piscicultura (în cuveta acumulării), agrement (pescuit sportiv, canotaj)
Volumul minim de exploatare (0.17 mil.mc) a fost impus de necesitatea respectării condiŃiilor de salubritate a apei şi de inerentă colmatare în timp a cuvetei lacului.
61
Volumul util de 1,470 mil.mc, asigură necesarul de apă folosinŃei piscicole din cuveta lacului. Există de asemenea posibilitatea suplimentării debitului pr. Bega Veche, pentru irigarea suprafeŃelor de teren aval de baraj.
Barajul acumulării Murani este executat din pământ omogen, având lungimea frontului de barare 688 m, înalŃimea maximă de la talpă 7,65m (6,65m baraj + 1,00m fundaŃie) şi lăŃimea coronamentului 5,00 m. Conform planului de activitate, pe anul 2005 s-au efectuat 2 campanii de recoltare în lunile III, VII. Luând în considerare valoarea parametrilor fizico-chimici, biologici şi bacteriologici, s-a constatat următoarele : TransparenŃa are valoarea 60 cm pH-ul este cuprins între 7,95 –8,32
Temperatura variaza între 5-22°C. Regimul oxigenului - valorile oxigenului dizolvat sunt cuprinse între 10,8 – 10,83 mg/l, iar saturaŃia oxigenului variază între 85,0 – 12,5 %. Încărcarea organică - exprimată în CCO-Mn prezintă în cele 2 campanii de recoltare valori cuprinse între 10,8 – 22,8 mg/l, iar valoarea nutrienŃilor azot mineral total şi fosfor total de asemenea prezintă valori cuprinse între 2,85 – 9,62 mg/l la azot mineral total şi la fosfor total 0,22 – 0,24 mg/l caracteristice lacurilor mezotrofe.
Din punct de vedere fizico-chimic, calitatea globală a apei lacului s-a încadrat în limitele clasei III- a, cu depăşiri la regim de oxigen şi nutrienŃi . Analiza biologică - luând în considerare valoarea biomasei fitoplanctonice, se constată că valorile sunt cuprinse între 5,14 – 6,06 mg/l. Astfel, în lunile calde valoarea este mai ridicată datorită dezvoltării fitoplanctonului constituit din diatomee: Asterionella, Cymbella, Gomphonema, Synedra, algelor verzi - Pediastrum, Scenedesmus si a peridineelor - Ceratium şi Peridinium. Zoobentosul este dominat de următoarele specii: oligochete(Nais.sp), diptere ( Chironomus), gastropode (Radix sp). În caracterizarea nivelului de evoluŃie trofică a lacului, funcŃie de concentraŃia nutrienŃilor, biomasa fitoplanctonică, saturaŃia oxigenului, capacitatea de mineralizare aerobă precum şi organismele indicatoare prin mărimile caracteristice înregistrate, se poate trage concluzia că lacul Murani se încadrează în categoria lacului eutrof. 4.2.3. Starea fluviului Dunărea
Evaluarea calităŃii apelor curgătoare de suprafaŃă, conform Ordinului 1146/2002 şi conform instrucŃiunilor din cadrul ICPDR, s-a efectuat prin evaluarea ponderată a efectului tuturor indicatorilor la formarea calităŃii apei într-o secŃiune de supraveghere, pe baza valorii de 90 percentile.
În tabelul de mai jos este prezentată calitatea apei fluviului Dunăre, în secŃiunile monitorizate, pe cele 5 grupe principale: regim de oxigen, nutrienŃi, gradul de mineralizare, metale, micropoluanŃi.
Caracterizarea globală a calităŃii apei la nivel de secŃiune, s-a echivalat cu rezultatul evaluării din cadrul grupei cu situaŃia cea mai defavorabilă.
62
SecŃiunea Baziaş - este considerată o secŃiune martor din cauză că în această secŃiune fluviul Dunărea intră pe teritoriul tării. S-au recoltat două probe de apă în secŃiune, respectiv mal şi mijloc. În această secŃiune calitatea apei a fost bună din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici. SecŃiunea Moldova şi Cozla. Calitatea apei înregistrată de-a lungul anului 2005 s-a încadrat în limitele clasei a III-a de calitate în secŃiunea Moldova, din cauza regimului de oxigen, şi în clasa a II-a de calitate la Cozla. Pârâul Dragostele - afluent de ordinul 2 al Dunării, este monitorizat în secŃiunea de referinŃă amonte confluenŃă Berzeasca, fără surse de poluare. Calitatea apei s-a încadrat în limitele clasei I-a . Tabel 4.2.3. Încadrarea secŃiunilor de supraveghere în clase de calitate în anul 2005
Clasa de calitate
Nr. crt.
Curs de apă
SecŃiunea de supravegher
e
Reg
im
oxig
en
Nut
rienŃ
i
Gra
d de
m
iner
a-liz
are
Met
ale
Mic
ro-
polu
anŃi
Glo
bală
1 Dunăre Baziaş mal stâng
II II I II I II
2 Dunăre Baziaş mijloc
II II I II I II
3 Dunăre Moldova III II I II I III
4 Dragostele
Am.cf.Berzeasca
I I I I I I
5 Dunăre Cozla II II I II II II CARACTERIZAREA SAPROBIOLOGICĂ Pe parcursul anului 2005, calitatea apei fluviului Dunărea s-a menŃinut în
categoria β mezosaprobă (cu valoarea indexului saprob cuprins intre 68-81 %) ceea ce denotă o încărcare moderată în materii organice bio-degradabile, concentraŃia oxigenului înregistrează valori apropiate de saturaŃie, există o varietate mare de plante şi animale, este tipică diversitatea mare a diatomeelor, cloroficeelor, dinoflagelatelor şi caracteristice sunt numeroasele specii de peşti.
Bogata varietate de specii fitoplanctonice caracteristice fluviului Dunărea constituie o verigă importantă a lanŃului trofic, fiind sursă de hrană pentru ihtiofauna Dunării.
Parametrii fizico-chimici au valori care se menŃin în limitele normativelor: Valoarea pH-ului este cuprinsă între 7,6 – 8,3 ; Valoarea oxigenului dizolvat între 6,0 – 12,9 ; SaturaŃia oxigenului între 67 – 109 ; Incărcarea organică – valoarea CBO5 între 1,7 – 4,1 ; valoarea CCOMn
între 2,8 – 5,4 ; valoarea CCOCr între 12,9 – 22,0 ; BicarbonaŃii între 165 – 226.
Valorile nutrienŃilor la Azot Mineral Total şi Fosfor Total favorizează dezvoltarea şi dominanŃa diatomeelor şi cloroficeelor.
63
Analizele microbiologice s-au efectuat la Dunăre în secŃiunile cu partea Iugoslava şi s-a urmărit numărul probabil de coliformi totali. Valoarea coliformilor totali se menŃine între 31.000 – 95.000 / Litru.
Saprobiologic încadrarea este în zona a II-a de calitate, adică categoria β mezosaprobă.
Ca o concluzie se poate menŃiona că modificarea calităŃii apei fluviului Dunărea de la intrarea în Ńară şi până la secŃiunea de control Cozla este determinată atât de factorii naturali (microclimatul specific mediteranean, cu particularităŃi în domeniul eolian respectiv – Coşava şi Gorniac, cu manifestări sezoniere şi influenŃe asupra biocenozei acvatice), cât şi antropici.
apelE subteranE
JudeŃul Arad Bazinul hidrografic Mureş Pentru supravegherea calităŃii apelor subterane freatice există pe teritoriul
judeŃului Arad o serie de foraje componente ale reŃelei de supraveghere naŃională. La acestea se adaugă forajele de supraveghere a fenomenelor de poluare situate în raza surselor de poluare a mediului (S.C. ARCHIM S.A. şi C.E.T. pe lignit), precum şi unele fântâni situate în jurul gropii de gunoi a municipiului Arad. Monitorizarea calităŃii apelor freatice cuprinse în reŃeaua de supraveghere naŃională se face de către filiala Arad a DirecŃiei Apelor Târgu Mureş pentru cele situate în Bazinul hidrografic Mureş. Monitorizarea forajelor de supraveghere a fenomenelor de poluare produse de o sursă de poluare se face de către A.P.M. În anul 2005 s-au recoltat şi analizat ape freatice dintr-un număr de 34 foraje a căror concentraŃie medie în azotiŃi, amoniu, fosfaŃi şi mangan o prezentăm în tabelul 4.3.1.cu menŃiunea că pesticide şi metale grele nu se determină în apele freatice. Tabelul 4.3.1. ConcentraŃii de azotiŃi, amoniu, fosfaŃi şi mangan în apele subterane(conform Legii 458/2002 şi STAS 1342/91)
Referitor la datele prezentate în tabelul 4.3.1. facem următoarele observaŃii: - recoltarea probelor de apă se face fără o prealabilă pompare a apei
stocate în respectivul foraj, ceea ce conduce la erori în privinŃa calităŃii determinate a apei. Viteza de circulaŃie a apei subterane fiind foarte mică, este necesară pomparea acesteia, pentru reînnoirea volumului de apă din care se face recoltarea. Valoarea concentraŃiilor de azotiŃi, amoniu, fosfaŃi şi mangan în forajele de control, din BH Mureş depăşesc în general limita admisă prin STAS 1342/88 şi Legea 458/2002 şi aceasta mai ales în forajele amplasate în interfluvii în apropierea localităŃilor sau a zonelor agricole unde se practică o agricultură intensivă. Apa din fântânile săteşti amplasate de regulă în curtea gospodăriilor, în apropiere de depozitul propriu de gunoi de grajd sau de latrine sunt afectate de poluarea cu indicatori specifici. Analizele efectuate de Laboratorul APM pentru apa din aceste fântâni indică de cele mai multe ori depăşiri ale CMA pentru azotaŃi, depăşire care ajunge până la valoarea de 200 – 300 mg/l azotaŃi. Bazinul hidrografic Crişul Alb
Monitorizarea calităŃii apelor freatice cuprinse în reŃeaua de supraveghere naŃională se face de către filiala Oradea a DirecŃiei Apelor Crişuri. Valoarea concentraŃiilor indicatorilor de calitate ai apelor subterane se încadrează în general în limitele admise.
65
Bazin hidrografic Bega – Timiş - Caraş
Calitatea apelor subterane în anul 2005 în majoritatea forajelor executate în stratul acvifer freatic este în general scăzută înregistrându-se depăşiri ale limitei maxime admise (conform prevederilor legii 311/2004) la cel puŃin un indicator de caracterizare a calităŃii apei.
Calitatea apelor subterane - a fost urmărită în foraje de ordin I, II şi poluare în
strat freatic şi în foraje de adâncime. Tabel 4.3.2. DistribuŃia forajelor monitorizate în anul 2005– strat freatic
Nr. crt. Tipul forajului Număr foraje
1. - ordin I 6
2. - ordin II 3 3. - poluare 4
TOTAL în b.h. Bârzava 13 foraje monitorizate
1. - ordin I 36
2. - ordin II 13
3. - poluare -
4 - ape minerale-staŃii experimentale 2
TOTAL în b.h. Timiş 51 foraje monitorizate 1. - ordin I 5
2. - ordin II 2
3. - poluare -
TOTAL în b.h. Caraş 7 foraje monitorizate Zonele critice de poluare, cu depăşirea de mai multe ori a limitei maxime admise conform prevederilor legii 458/2002 (Legea privind apa potabilă) la: substanŃe organice, amoniu, mangan, fosfaŃi sunt situate în bazinele hidrografice ale următoarelor cursuri de apă: BH TIMIŞ: - pe râul Timiş superior şi Bistra în zonele oraşelor Caransebeş şi OŃelu Roşu cu provenienŃă a poluării de la gospodării comunale datorită insuficentei reŃele de canalizare şi a lipsei staŃilor de epurare a apelor menajere precum şi a poluării difuze. BH BÂRZAVA: - pe râul Bârzava sectorul aval Bocşa - frontieră, cu provenienŃă a poluării de la complexele zootehnice şi a complexelor de creştere a păsărilor (Bocşa), gospodării comunale (Bocşa) şi poluare difuză. BH CARAŞ:
66
- pe cursul inferior al râului Caraş şi afluenŃii acestora în zona de frontieră, impurificare de la Gospodăria orăşenească OraviŃa, cât şi din impurificarea difuză cauzată de activităŃi umane. Bazin hidrografic Nera-Cerna
În B.H. Cerna nu sunt executate foraje pentru urmărirea calităŃii apei.
În B.H. Nera, calitatea apelor subterane a fost urmărită în foraje de ordin I şi II strat freatic.
Tabel 4.3.3. SituaŃia forajelor monitorizate în 2005-strat freatic
Nr. crt. Tipul forajului Număr foraje 1. - ordin I 6 2. - ordin II - 3. - poluare -
TOTAL - în b.h. NERA 6
Zonele critice de poluare, cu depăşirea de mai multe ori a limitei maxime admise şi la mai mulŃi indicatori de calitate sunt situate în: zona Bozovici - DalboşeŃ, pe râul Nera şi Miniş, poluare cu substanŃe organice, amoniu, azotaŃi şi azotiŃi cu provenienŃă din canalizarea localităŃii Bozovici şi din poluarea difuză. zona DalboşeŃ, pe râul Nera, poluare cu: substanŃe organice amoniu, fier şi mangan, cu provenienŃă din depozitele de nămoluri şi gunoi menajer de la localităŃile rurale neechipate cu reŃele de canalizare a apelor menajere şi din poluarea difuză. zona Prigor, pe râul Nera, poluare cu: substanŃe organice, mangan şi amoniu, cu provenienŃă din depozitele de nămoluri şi gunoi menajer de la localităŃile rurale neechipate cu reŃele de canalizare a apelor menajere şi din poluarea difuză.
Bazin hidrografic Dunăre În cursul anului 2005, în BH Dunăre au fost în observaŃie 2 foraje, din care s-au recoltat probe în perioada cu precipitaŃii bogate din primăvară şi în perioada de secetă (vară-toamnă). ReŃeaua de puncte (foraje) de monitoring instituită în bh Dunăre are drept scop monitorizarea nivelurilor piezometrice, temperaturilor şi a chimismului apelor subterane freatice. Forajele monitorizate în anul 2005, sunt amplasate pe malul stâng al fluviului Dunăre, având adâncimi de: F2 = 15-30 m.
Tabel 4.3.4. SituaŃia forajelor din b.h. Dunăre - reŃeaua tehnologică de stat - în strat freatic
Nr.
crt. Tipul forajului Număr foraje Număr de zone de
distribuŃie in bazin
67
1. - ordin I 1 -
2. - ordin II 1 -
3. - poluare - -
TOTAL în b.h. DUNARE 2 foraje monitorizate
În BH Dunăre calitatea apei subterane este influenŃată de activitatea minieră din zonă (flotaŃie) cât şi de calitatea apei din fluviul Dunăre.
În judeŃul Hunedoara, aferent bazinului hidrografic Crişuri s-a monitorizat un singur foraj – Baia de Criş F2, la care s-au analizat, prin laboratorul DA Crişuri Oradea un nr. de 24 indicatori dintre care, conform Legii 458/2002, se constată depăşiri doar la indicatorul duritate totală.
Din analizele efectuate de laboratorul D.A. Mureş – Deva, se constată următoarele: Tabel 4.3.5. Încadrarea în categorii de calitate conform legii 311/2004 Nr. crt.
SecŃiune de prelevare Cod foraj Categoria de calitate conform legii 311/2004
1. Orăştie F2 N 2. Geoagiu F1 P 3. Deva F6 P - N 4. Călan F2 P - N 5. Călan F4 P - N
Notă: N – nepotabil, P – potabil
JudeŃul Timiş Calitatea apelor subterane a fost urmărită în foraje de ordin I, II şi poluare în strat freatic şi în foraje de adâncime. Număr de foraje în reŃeaua hidrogeologică de stat şi frecvenŃa recoltărilor de probe - strat freatic:
În teritoriul B.H. BEGA-TIMIŞ a fost instituită o reŃea de puncte (foraje) de observaŃie care au scop stabilirea regimului de variaŃie a nivelurilor piezometrice, temperaturilor şi a chimismului apelor subterane freatice. Forajele monitorizate calitativ sunt de ordinul I, II şi foraje de poluare. DistribuŃia forajelor monitorizate în anul 2005 în spaŃiul B.H. BEGA-TIMIŞ se prezintă astfel : Tabel 4.3.6.
1. - ordin I 36 2. - ordin II 13 3. - poluare - 4. - ape minerale - staŃii experimentală 2
TOTAL – în bh TIMIŞ 51
Nr. crt. Tipul forajului
Număr foraje
1. - ordin I 3 2. - ordin II 3 3. - poluare
TOTAL – în bh MORAVIłA 6
Conform protocolului încheiat la DirecŃia Apelor Banat Timişoara cu delegaŃii din partea AgenŃiei NaŃionale de Meteorologie -Laboratorul de ape subterane şi A.N. Apele Române S.A., calitatea apei a fost monitorizată în perioada 2004-2005 în toate forajele hidrogeologice de ordinul I şi II din spaŃiul hidrografic Banat, cu o eşalonare anuală. FrecvenŃa recoltărilor de probe din forajele de ordinul I a fost de 2 ori pe an, recoltări efectuate în perioadele cu precipitaŃii bogate din primăvară şi din perioada de secetă (vară - toamnă).
Starea globală a calităŃii apelor subterane Analiza probelor recoltate în anul 2005, s-a făcut în Laboratoarele Timişoara a DirecŃiei Apelor Banat. Pentru forajele de studiu de ordin I, II şi poluare s-au determinat următorii indicatori fizico-chimici caracteristici pentru verificarea balanŃei ionice şi indicatori specifici de poluare a zonei respective: temperatura, pH, conductivitate/rezidiu fix, CCO-Mn, Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+, Mn2+, Cl-, SO4
2-, PO43-,
HCO3-, NO2
-, NO3-, NH4
+, fenoli. În caracterizarea calităŃii apei subterane freatice s-a avut în vedere compararea valorilor indicatorilor determinaŃi cu limitele admise din Legea 458/2002 (Legea privind apa potabilă), compararea efectuată pe bază de program pe calculator PC. Programul întocmit de A.N.A.R. – DirecŃia Apelor Banat Timişoara semnalează depăşirile indicatorilor fizico-chimici peste limitele admise. SituaŃia depăşirii concentraŃiilor de poluanŃi admise conform legii 458/2002, este prezentată în tabelul de mai jos:
69
Tabel 4.3.7. Calitatea apei în strat acvifer freatic
Cele mai grave situaŃii de poluare - Zone critice - a stratului acvifer freatic, cu depăşirea de mai multe ori a limitei maxime admise la mai mulŃi indicatori, conform prevederilor Legii 458/2002 (Legea privind calitatea apei potabile), se înregistrează la: substanŃe organice, amoniu, fosfaŃi, azotaŃi . Depăşirile limitelor privind calitatea apei subterane conform legii 311/2004 s-au înregistrat în cea mai mare parte datorită complexelor zootehnice din B.H. BEGA-TIMIŞ, precum şi a câmpurile de aspersie ape fenolice de la S.C. SOLVENTUL din zona Margina – sector Margina care în prezent are o activitate de producŃie mult redusă. Modificările de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de: - evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate provenite de la localităŃile arondate bazinului hidrografic - lipsa sau insuficienta reŃea de canalizare menajeră; - infiltraŃiile din canalele de desecare, canale folosite în mod frecvent pentru descărcarea apelor uzate de la unităŃile zootehnice; - depozitarea şi administrarea incorectă pe terenurile agricole a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor; - evacuărilor de dejecŃii provenite de la complexele de creştere a suinelor precum şi a celor de creştere a păsărilor; - depozitări de nămoluri şi gunoi menajer pe suprafeŃe neamenajate; - infiltraŃii de la depozitul de şlam de la Satchinez a S.N.P. PETROM Timişoara; - infiltraŃii din câmpurile vechi de aspersie pentru apele fenolice de la S.C. SOLVENTUL sector Margina
Calitatea apei în stratul acvifer de adâncime În anul 2005 au fost monitorizate 43 foraje de adâncime. Măsurătorile de calitate s-au efectuat pentru indicatorii aferenŃi balanŃei ionice: temperatură, pH, conductivitate/rezidiu fiz, CCO-Mn, Na, K, Ca, Mg, Fe, Mn, Cl, SO4, PO4, CO3, HCO3, NO2, NO3, NH4. Din măsurători se constată că toŃi indicatorii au valori ale concentraŃiei mai mici decât limitele admise conform Legii 311/2004 (pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile), cu excepŃia următorilor indicatori: NH4, PO4, substanŃe organice, fier, mangan, azotaŃi şi cloruri. SituaŃia depăşirii concentraŃiilor de poluanŃi admise conform legii 311/2004 se prezintă astfel : -amoniu: Biled (54,3 ori), Chevereşu Mare (32,42 ori), Bethausen (22,8 ori), Răcăjdia (17,86 ori), Unip (13,24 ori), Izvin (12,44 ori), Dragşina (10,0 ori), Jimbolia (4,14 ori), Duboz (3,68 ori), Pietroasa Mare (3,66 ori), Chizătău (3,66 ori), Diniaş (2,92 ori), MoşniŃa Nouă (2,08 ori), Coşteiu (1,76 ori), Voiteg (1,5 ori), TopolovăŃul Mare (1,44 ori), Liebling (1,24 ori), Pustiniş (1,22 ori); -subst.organice: Izvin (297,6 ori), Diniaş (244,6 ori), Chevereşu Mare (223,3 ori), Unip (41,6 ori), OrŃişoara (38,6 ori), Dragşina (35,3 ori), TopolovăŃul Mare (22,43 ori), MoşniŃa Nouă (17,13 ori), Bethausen (15,7 ori), Şipet (11,6 ori), Jimbolia (11,16 ori), Bencecu de Sus (10,7 ori), Giulvăz (9,8 ori), Biled (7,58 ori), Duboz (5,47 ori), Chizătău (4,93 ori), Sânpetru Mic (4,28 ori), Sacoşu Turcesc (3,53 ori), Coşteiu (3,36 ori), Pustiniş (3,21 ori), Pietroasa Mare (3,13 ori), Lugoj (2,76 ori), Liebling (2,35 ori),
Tabel 4.3.8. Tabel cu zonele critice din stratul acvifer de adâncime
b.h. Bega 3.1 Bethausen F1AD - ∗ ∗ ∗ 3.3 Chizătău F1AD - ∗ ∗ ∗ 3.4 TopolovăŃu Mare F1 AD - ∗ ∗ - 3.5 Izvin F1 AD - ∗ ∗ - 3.8 Timişoara F1 AD - ∗ - - 3.10 Diniaş F1 AD - ∗ ∗ ∗ 3.11 Diniaş F1 MA - ∗ ∗ ∗ b.h. Bega Veche 2.6 Bărăteaz F1 AD - ∗ - ∗ 2.10 Biled F1 AD - ∗ ∗ - 2.14 Jimbolia F1 AD - ∗ ∗ - 2.15 Pustiniş F1 AD - ∗ ∗ ∗ b.h. MoraviŃa 7.2 Răcăjdia F1 AD - ∗ ∗ - b.h. Timiş 4.4 Pietroasa Mare F1 AD - ∗ ∗ - 4.5 Coşteiu F1 AD - ∗ ∗ - 4.9 Chevereşu Mare F1 AD - ∗ ∗ - 4.10 Sacoşu Turcesc F1 AD - ∗ - ∗ 4.15 Duboz F1AD - ∗ ∗ - 4.17 Unip F1 AD - ∗ ∗ - 4.18 MoşniŃa Nouă F1 AD - ∗ ∗ - 4.21 Liebling F1AD - ∗ ∗ ∗ 4.22 Şipet F1 AD ∗ ∗ - -
73
Notă: ∗ - depăşire a limitei admise conform legii 311/2004
CONCLUZII privind stadiul calităŃii apelor subterane 1. Calitatea apelor subterane în anul 2005 în majoritatea forajelor executate în stratul acvifer freatic este în general scăzută înregistrându-se depăşiri ale limitei maxime admise (conform prevederilor legii 311/2004) la cel puŃin un indicator de caracterizare a calităŃii apei. - BH BEGA:
- pe râul Bega în zona Margina cu provenienŃă în cea mai mare măsură de la SOLVENTUL Margina şi din poluarea difuză; - pe canalul Bega sectorul BalinŃ – datorită lipsei canalizării precum şi a administrării de îngrăşăminte chimice pe terenurile agricole; - pe canalul Bega aval Timişoara – frontieră în special poluare difuză.
- BH TIMIŞ: - pe râul Timiş superior în zona oraşelui Lugoj, pe râul Timiş aval Coştei - frontieră, cu provenienŃă a poluării de la gospodării comunale datorită insuficentei reŃea de canalizare şi a lipsei staŃilor de epurare a apelor menajere precum şi poluare difuză. - Ivanda, încărcare din mediul natural (fier şi mangan). - BH BEGA VECHE: - pe cursul superior al râului Bega Veche şi afluenŃii situaŃi în bh superior al acestuia, cu provenienŃă a poluării de la activităŃi agrozootehnice şi bazinele de stocare a dejecŃiilor de la fostele ferme de creştere a porcilor, cât şi din poluarea difuză. 2. Se menŃine ridicat nivelul poluării în stratul acvifer freatic şi în zonele în care anumite unităŃi productive şi-au redus mult activitatea sau chiar au fost închise. (BH Bârzava în zona Birda) 3. În stratul acvifer de adâncime calitatea apei este necorespunzătoare în toate forajele investigate, înregistrându-se depăşiri ale limitei maxime admise la indicatorul amoniu de până la 54,3 ori în zona Biled, la substanŃe organice de până la 297,6 ori în zona Izvin, la fosfaŃi de până la 18,76 ori în zona Bethausen, iar la mangan de până la 31,6 ori în zona Unip.
În SpaŃiul hidrografic Banat prin sistemele centralizate de alimentare cu apă, 43,5% din totalul cerinŃei de apă pentru nevoile populaŃiei se asigură din foraje de medie şi mare adâncime.
4.4 Mediul marin şi costier Nu este cazul in regiunea 5 Vest.
74
4.5 Ape uzate 4.5.1. Surse majore şi grad de epurare
Volumul total de ape uzate evacuate la nivelul judeŃului Arad a fost de12 591 mii m3. Din acestea 48 mii m3 nu necesită epurare şi constau din ape de răcire de la electrocentrale, convenŃional curate. Un volum de 626 mii m3 ape uzate se evacuează direct în emisar fără epurare. Acestea sunt în principal evacuări directe în râul Mureş din canalizarea oraşului Lipova din zona de sud a oraşului Arad prin staŃia de pompare 1 SP1 (473 mii m3). Un volum redus de ape (61 mii m3) este epurat corespunzător iar un volum de 11 856 mii m3 este epurat necorespunzător (tabele 4.5.1.1; 4.5.1.2. şi graficul din fig.4.5.1.1.).
În tabelul 4.5.1.3. sunt prezentate principalele sursele de poluare a apelor şi gradul de epurare. Din volumul de 11 856 mii m3 epurată necorespunzător, 10 033 mii m3 reprezintă apele uzate evacuate prin staŃia de epurare a oraşului Arad. StaŃia de epurare a municipiului Arad a fost modernizată printr-un proiect cuprins în programul de schimburi bilaterale dintre România şi Danemarca, care viza acŃiuni în direcŃia protejării mediului. Modernizarea staŃiei de epurare a costat 1,6 milioane de dolari fonduri nerambursabile oferite de Guvernul Danez prin AgenŃia de ProtecŃia Mediului din Danemarca, la care s-a adăugat contribuŃia părŃii române, RAAC – Consiliul JudeŃean Arad, în valoare de 4,5 miliarde lei. Modernizările aduse staŃiei de epurare constau din:
− înlocuirea stăvilarelor la intrarea apelor uzate în staŃie pentru posibilitatea dirijării acestora pe două linii de distribuŃie;
− înlocuirea debitmetrelor Parshall cu două convectoare de debit conectate la o imprimantă;
− înlocuirea pompelor din staŃia de pompare în decantoarele primare; − înlocuirea aeratoarelor mecanice prin aerare cu bule fine, prin intermediul
suflantelor. Măsurarea concentraŃiei în O2 dizolvat se face cu ajutorul senzorilor de oxigen care la rândul lor reglează debitul de aer necesar oxigenării.
− înlocuirea pompelor pentru nămolul recirculat; − înlocuirea podulul raclor la decantoarele secundare.
În urma modernizării staŃiei de epurare, eficienŃa de epurare este bună (suspensii = 19,5 mg/l; CBO5 = 21,3 mg/l), dar prin procesul de degradare aerobă a substanŃelor organice se formează azotaŃi şi fosfaŃi a căror concentraŃie nu se încadrează în prevederile NTPA – 001 (NO3
- = 45,8 mg/l, PO43- = 8,5 mg/l). Din
această cauză epurarea este considerată insuficientă. Este în derulare un nou proiect pentru denitrificarea şi defosforizarea apelor uzate evacuate cu aceleaşi fonduri.
Tabelul 4.5.1.1. Ansamblul alimentărilor cu apă şi restituŃiilor de ape uzate
CATEGORII B.H. CRIŞURI
B.H. MUREŞ-ARANCA
TOTAL JUDEł
V C Râuri interioare 2 926 4197 7 123
75
Subteran 2 261 22 230 24 491 A P T A T E
TOTAL 5 187 26 427 31 614
Nu necesită epurare 0 48 48
Neepurat 0 626 626
Ep. insufic. 886 10 970 11 856 Necesită epurare
Ep. coresp. 13 48 61
O L U M E A N U A L E mii mc
R E S T I T U I T E TOTAL 899 11 692 12 591
Tabelul 4.5.1.2
EvoluŃia volumelor de apă captată şi a volumelor de apă uzată restituită
CATEGORII 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Râuri interioare 1151 4052 8028 13763 15256 7 123
Subteran 39638 30995 27561 27016 26382 24 491
C A P T A T E TOTAL 40789 35047 35589 40779 41638 31 614
R E S T I T U I T E TOTAL 32736 23822 17159 17514 16132 12 671
76
Figura 4.5.1.1. Aportul de poluanŃi evacuaŃi în cursurile de apă este semnificativ la suspensii, substanŃe organice, amoniu, azotaŃi proveniŃi în special din gospodărirea comunală şi industria alimentară (tab. 4.5.1.4., 4.5.1.6. şi fig. 4.5.1.2, 4.5.1.3) În anul 2005 faŃă de anul 2004 se înregistrează o scădere a cantităŃilor de poluanŃi evacuaŃi în apele de suprafaŃă.
Tabelul 4.5.1.3. Principalele substanŃe poluante evacuate în ape pe ramuri economice
Tabel 4.5.1.5. Prezentarea principalelor surse de ape uzate
Cantitati de nocivitati (tone/an) Nr.
crt. Sursa de poluare Vol. tot. ev. (mil. m3/an) Suspensii CBO5 Amoniu Fenoli
1 SC AQUACARAŞ SA Exploatare Resita
16.366 760.053 392.396 226.657 0,199
2 Combinatul Siderurgic Resita
7.744 258.866 44.155 3.914 -
3 SC AQUACARAŞ SA Expl. Caransebeş
2.828 92.797 22.957 11.738 0,013
4 Uzina Constructoare de Maşini ReşiŃa
1.181 38.915 6.396 0.939 -
5 SC Avia Agrobanat Bocşa
0.014 7.132 8.983 7.817 -
T O T A L 28.119 1.157.763 474.887 250.126 0,212 1. SC AQUACARAŞ SA Exploatarea ReşiŃa Emisar : râul Bârzava. Q mediu evacuat : 519 l/s.
79
Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenŃii economici sunt colectate în reŃeaua de canalizare şi evacuate în râul Bârzava prin 7 guri de descărcare astfel :
• fără epurare prin 6 guri, cele din dreptul străzilor : Nera, Zimbrului, Hala Nouă, Bd. RevoluŃiei (PECO-TRIAJ), pod CFR ReşiŃa-Caransebeş şi prin gura de evacuare directă de by-passul staŃiei de epurare;
• cu epurare, într-o staŃie echipată numai cu treaptă mecanică de 315 l/s capacitate, capacitate depăşită faŃă de debitul sosit la staŃia de epurare.
2 .S.C. COMBINATUL SIDERURGIC S.A. ReşiŃa Emisar : râul Bârzava, Valea Mare şi łerova Q total mediu evacuat = 245.56 l/s. În anul 2005 s-a evacuat un volum total de 7744 mii mc, prin 6 guri de evacuare: apele uzate tehnologice (răcire, vehiculare Ńunder, staŃie de filtre) – sunt evacuate in râul Bârzava prin 4 guri de evacuare (laminoare, Eruga, produse refractare şi bandaje compresor), iar in pârâurile Valea Mare şi łerova prin câte o gură de evacuare.
• în râul Bârzava s-a descărcat un Q mediu = 238,78 l/s, constând din ape de răcire în cea mai mare parte, vehiculare Ńunder, menajere şi pluviale;
• în canalul Minda – cu emisar Valea Mare, Q mediu evacuat = 0,032 l/s pentru apele folosite la garajul auto a societăŃii; menŃionăm că garajul a fost dezafectat, singurele ape evacuate fiind cele pluviale;
• în pârâul łerova, Q mediu evacuat =6,75 l/s prin canalul de evacuare al iazului de decantare łerova (apele tehnologice de la oŃelăria electrică cât şi apele meteorice de şiroire colectate pe latura N-V a haldei de zgură şi a celor colectate din zona de locuit de pe Dealul Mare. Începând cu luna noiembrie 2005 a fost pusă în funcŃiune noua instalaŃie de epurare uscată a gazelor de furnal, ca atare nu mai există evacuare în iazul łerova. Acesta a fost preluat de Primăria ReşiŃa, urmând să intre în componenŃa Parcului Industrial łerova. Evacuarea apelor de spălare filtre se va face în canalul Eruga.
3. SC AQUACARAŞ SA Exploatarea Caransebeş StaŃia de epurare a municipiului Caransebeş Emisar : râul Timiş Q mediu evacuat = 87,71 l/s ( prin staŃia de epurare) StaŃia de epurare mecano-biologică de 210 l/s capacitate a oraşului Caransebeş preia apele uzate de pe intreaga platformă a centrului civic, cartierele de locuinŃe łiglărie, Pipirig, Balta Sărată şi platformele industriale CAROMET şi MOCARS.
O deficienŃă în exploatarea staŃiei de epurare se datorează sistemului unitar de canalizare din zona centrală a municipiului Caransebeş. În perioadele cu precipitaŃii abundente, staŃia funcŃionează înnecat, fapt ce determină deschiderea stavilei de la canalul de by-pass al staŃiei. Prin evacuarea directă s-a vehiculat, la nivelul anului 2005, un debit de 1,954 l/s.
4. Uzina Constructoare de Maşini ReşiŃa Emisar: Râul Bârzava Debit evacuat fără epurare: 26.40 l/s Debit evacuat cu epurare: 26.14 l/s Uzina Constructoare de Maşini a funcŃionat în cursul anului 2005 cu toate platformele.
80
Platforma Mociur: Apele uzate rezultate în procesul de productie împreuna cu cele menajere şi pluviale sunt evacuate în râul Bârzava (canalele 18, 19 şi 20) şi în pârâul łerova (canalele 21 şi 22)- afluent al Bârzavei. Platforma Cîlnicel Platforma Cîlnicel cuprinde secŃiile Utilaj complex şi Maşini electrice II. Activitatea secŃiei este mult redusă. Evacuarea apelor uzate se face în pârâul Cîlnicel prin canalul 23. Platforma Câlnicel a fost reautorizată în cursul anului 2005 prin autorizaŃia de gospodărire a apelor nr.178/2005. 5. AVIA AGROBANAT Bocşa Emisar : Bârzava Debitul mediu evacuat : 0,44 l/s. Apele uzate menajere şi tehnologice sunt evacuate într-un batal ce prezintă exfiltraŃii. Acestea dau in canalul de gardă şi apoi în rigola şoselei ReşiŃa-Bocşa. De acolo este săpat un şanŃ pentru evacuarea directă în Bârzava.
Creşterea puilor se face pe aşternut uscat, iar creşterea găinilor outoare se face in sistem baterie.
Aşternuturile provenite de la creşterea puilor sunt împrăştiate pe câmp, rezultând doar ape de spălare la fiecare serie (o data la 45 zile). În cazul găinilor la outoare, evacuarea apelor uzate se face în batal. SC AVIA AGROBANAT a obŃinut perioadă de tranziŃie până în decembrie 2013.
BH Dunăre
Tabel 4.5.1.6. Prezentarea principalelor surse de ape uzate
CantităŃi de poluanŃi evacuaŃi ( t/an) Nr. Crt.
Unitatea poluatoare
V total de ape uz.evac. (mil m3/an)
Suspensii CBO5 Amoniu Fenoli
1. SC MOLDOMIN SA Moldova Nouă
6.673 324.433 - - -
2. SC AQUACARAŞ Exploatare Moldova Nouă
0.79 39.813 52.847 10.53 0.018
TOTAL: 6.673 364.246 52.847 19.633 0,018
1. SC MOLDOMIN SA Moldova Nouă Exploatarea minieră Moldova Nouă
Emisar: fluviul Dunăre Debit mediu evacuat: 211,6 l/s. Exploatarea minieră are ca profil de activitate extracŃia de minereuri neferoase
(minereuri de pirita cuprifere extrase din subteran şi minereuri cuprifere cu conŃinut sărac din exploatarea de suprafaŃă) şi prelucrarea prin flotare a minereurilor în scopul extragerii in principal a cuprului şi piritei.
1.1. Ape uzate tehnologice – de la uzina de preparare nr. 2
81
Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sociale sunt evacuate împreuna cu apele uzate tehnologice de la Uzina de preparare nr. 2 în iazul de decantare Tăuşani, în vederea epurării după care sunt evacuate în fluviul Dunăre prin 3 guri de evacuare. Sistemul de hidrotransport, sterilul rezultat din procesul tehnologic de prelucrare prin flotarea minereurilor, având raportul solid/lichid 1:6 si 1:10 este transportat gravitaŃional de la uzina de prepare nr.2 la iazul de decantare Tăuşani (cu o suprafaŃă totală de 266 ha) format din unirea iazurilor de decantare existente prin dig de contur (Boşneag vest de 40 ha – iaz nr.1; Boşneag est de 20 ha – iaz nr. 2 şi iazul Lunca Dunării de 57 ha – iazul nr. 3). Iazurile de decantare existente sunt la cota finală de depozitare, digurile sunt stabilizate şi înierbate.
Iazul Tăuşani are o capacitate de depozitare de 85000 mii tone. Iazul de decantare Tăuşani este de tip stadion, cu diguri de amorsare pe
contur si cu sistem de depozitare înspre amonte. Sistemul de distribuŃie a tulburelii (solid/lichid) este format din conducta amplasată pe coronamentul digului de contur, care este echipată cu ştuŃuri din 50 in 50 m, furtun flexibil armat şi papuci de liniştire. Sistemul de colectare-evacuare ape uzate din iazul de decantare
Apa limpezită în iazul de decantare este colectată prin intermediul a 8 sonde inverse tronsonate, din care 3 sunt în funcŃiune, sonde racordate la cele 3 colectoare independente de evacuare a apei limpezite din iaz. Apa limpezită este evacuată gravitaŃional prin cele trei colectoare-conducte pozate în cuveta iazului şi care petrec digul de contur şi se continuă cu canale deschise cu secŃiune trapezoidală până la fluviul Dunăre.
Gurile de vărsare în fluviul Dunare sunt dispuse astfel: - 2 guri pe latura sud-vest a iazului - 1 gura pe latura estica a iazului Parametrii cantitativi şi calitativi ai apei evacuate din iazul de decantare
Tăuşani realizaŃi în anul 2005: • în anul 2005 s-au evacuat 197,7 l/s fata de 200 l/s reglementati; • eficienŃa la suspensii a iazului este în general redusă, cu precădere în
perioadele de timp în care iazul Tăuşani se află sub acŃiunea vântului Coşava, când ecranul hidraulic al iazului nu este stabil provocând mărirea plajei şi antrenarea unei cantităŃi mari de suspensii în sondele inverse.
FaŃă de parametrii de calitate reglementaŃi prin autorizaŃia de gospodarire a apelor, nu se înregistrează depăşiri.
1.2.Ape de mină evacuate de minele Suvarov, Florimunda si Vărad Apele de mina sunt evacuate în emisar fără o prealabilă epurare. Programul de închidere şi ecologizare prevede monitorizarea celor trei mine pe toată durata de garanŃie a lucrărilor.
• Mina Suvarov, cu emisarul Valea Mare – debitul mediu evacuat 7,325 l/s faŃă de 9,8 l/s debit autorizat; urmează programul de închidere şi ecologizare conform avizului eliberat de DirecŃia Apelor Banat din 05.01.2005.
• Mina Florimunda, cu emisar pârâul Boşneag – debitul mediu evacuat 25,708 l/s faŃă de 13.1 l/s reglementat. Mina a fost ecologizată conform referatului tehnic DAB 52/20.12.2000 si referatului tehnic DAB 60/09.08.2002 de catre Compania NaŃională a Cuprului, Aurului şi Fierului S.C. MINVEST S.A. Deva , filiala „ECOMIN” SA Deva.
82
• Mina Vărad, având debitul mediu evacuat 0,88 l/s, în emisarul Potoc -Dunăre, nu a depus documentaŃia pentru închidere şi ecologizare, deşi are activitatea sistată.
Din monitoringul apelor de mină privind calitatea apelor evacuate se constată că la apele de mină nu se înregistrează depăşiri ale limitelor reglementate.
2. SC AQUACARAŞ Exploatare Moldova Nouă Emisar: fluviul Dunăre Q mediu evacuat: 25,114 l/s. Oraşul Moldova Noua dispune de un sistem divizor de canalizare a apelor uzate. Este în curs de promovare staŃia de epurare mecano-biologică şi colectorul principal de aducŃiune la staŃia de epurare. Apele uzate colectate din oraşul Moldova Nouă şi din partea de blocuri (oraşul nou) din localitatea Moldova Nouă sunt descărcate gravitaŃional prin două guri de evacuare:
• gura de evacuare Hotel, amplasată în dreptul hotelului; • gura de evacuare Dacia , amplasată în dreptul cinematografului de vară
Dacia. Gura de evacuare nr.3, aferentă colectorului pentru apele uzate colectate din partea aval a localităŃii Moldova Veche, nesemnificativă ca debit, cu descărcare prin pompare, nu a funcŃionat, tronsonul de canal din amonte de bazinul de aspiraŃie al staŃiei de pompare fiind colmatat. O parte din debitul acestui colector este evacuat gravitaŃional în fluviul Dunăre prin gura de evacuare din str. Unirii. La reŃeaua de canalizare şi staŃia de epurare mecano-biologică nu s-au realizat lucrări, începând din anul 2000, din lipsă de fonduri.
Apele pluviale sunt descărcate în fluviul Dunăre printr-o gură de descărcare situată în zona portului industrial. Gura de evacuare este tot timpul înecată.
SituaŃia volumelor de ape uzate evacuate în 2005 la nivelul judeŃului Hunedoara în cele trei bazine hidrografice: Mureş şi Criş este prezentată în următoarele tabele : Tabel 4.5.1.7. SituaŃia volumelor de ape uzate evacuate în 2005 pe activităŃi - bazin
13. Industria mijloacelor de transport - - - - 14. Prod. de mobilier + alte act. ind. neclasif. - - - - 15. Energie electrică şi termică 179,094 178,810 - - 16. Captare şi prelucrare apă pentru alimentare 34,168 - 19,629 7,81917. ConstrucŃii 0,110 - - - 18. ComerŃ şi servicii pentru populaŃie - - - - 19. Transporturi 0,094 - - 0,07120. ComunicaŃii - - - - 21. Cercetare – dezvoltare - - - - 22. AdministraŃie publică - - - - 23. ÎnvăŃământ şi sănătate 0,070 - - - 24. Alte activităŃi 0,016 - - 0,016Total 248,206 178,987 21,247 39,197
Tabel 4.5.1.8. SituaŃia privind funcŃionarea staŃiilor de epurare în anul 2005 - pe activităŃi bazin hidrografic Criş
StaŃii de epurare cu funcŃionare
Volum de apă epurat evacuat (mil. mc/an)
Activitatea în economie
Coresp. Necoresp. Suficient Insuficient
Industria extractivă 1 2 0,005 0,887 Ind. mijloc de transport 1 - 0,0013 - Energie el. şi termică - 1 - 0,002 Captări şi preluări apă pentru alimentaŃie
2 1 1,351 0,035
TOTAL 4 4 1,369 0,924 Tabel 4.5.1.9. Principalele substanŃe poluante evacuate în apele bazinului hidrografic
Sursele majore de ape uzate în funcŃie de debitul deversat şi de impurificare sunt, în judeŃul Timiş, în : Bazinul hidrografic BEGA – TIMIŞ Tabel 4.5.1.11.
CantităŃi de nocivităŃi (tone/an)
Nr. crt.
Sursa de poluare
Volumul total evacuat (mil. mc/an) Suspensii CBO5 Amoniu Fenoli
1. Aquatim Timişoara
52.082 7483.5 6615.9 1796.6 0.956
2. Meridian 22 Lugoj
7.178 420.669 269.315 0.014 0,014
Bazinul hidrografic ARANCA
La bazinul Aranca sunt în evidenŃă următoarele surse de poluare : S.C. LUX Periam ce evacuează apele uzate în canalul Galatca, afluent al canalului Aranca şi S.C. ZOPPAS INDUSTRIES cu evacuare în canalul Mureşan.
Impact major asupra calităŃii apei de suprafaŃă şi subterană au toate unităŃile din bazinul Aranca care sunt în evidenŃa DAB –Timişoara, cu toate că debitele evacuate sunt nesemnificative ca mărime având valori de 5 l/s la S.C. ZOPPAS INDUSTRIES şi 0.56 l/s la Lux Periam. Din punct de vedere al încărcărilor evacuate în emisar, acestea au valori cu impact asupra calităŃii apei de suprafaŃa din cauza debitului de diluŃie redus .
86
4.5.2. Grad de epurare
Judetul Arad
Tabelul 4.5.2.1 Surse de poluare a apelor şi grad de epurare
Nr. crt.
Denumirea sursei
Volum evacuat (mii m3)
Emisar Felul
staŃiei Modul de epurare
Depăşiri ale CMA
Bazinul Hidrografic Crişul Alb
1 RAAC Arad – StaŃia de epurare GurahonŃ
43 Crişul Alb M Insuficient CBO5 , Suspensii Fosfor total N total CCOCr
2 RAAC Arad – StaŃia de epurare Moneasa
76 Valea
Moneasa M+B Insuficient Fosfor total
3 RAAC Arad – StaŃia de epurare Pâncota
67 Canal Matca M+B Insuficient
CBO5 , Suspensii Fosfor total Azot total CCOCr, DetergenŃi
11 APEMIN Lipova 17 Valea ŞiştarovăŃ M Insuficient
Suspensii CBO5
12 SC COMTIM GROUP SRL Timişoara
93 Mureş M+B Insuficient Suspensii CBO5
13 SC GOSAN SRL SANNICOLAUL MARE-StaŃia de
675 Mureş M+B Insuficient Suspensii CBO5, Amoniu
88
epurare CCOCr, Suspensii
Aportul de poluanŃi evacuaŃi în cursurile de apă este semnificativ la suspensii, substanŃe organice, amoniu, azotaŃi proveniŃi în special din gospodărirea comunală şi industria alimentară (tab. 4.5.1.4., 4.5.1.6. şi fig. 4.5.1.2, 4.5.1.3) În anul 2005 faŃă de anul 2004 se înregistrează o scădere a cantităŃilor de poluanŃi evacuaŃi în apele de suprafaŃă. JudeŃul Caraş-Severin
Tabel 4.5.2.2. Statistica privind funcŃionarea principalelor staŃii de epurare pe activităŃi din economia naŃională
StaŃii de epurare existente
corespunzătoare (nr.) StaŃii de epurare
Necorespunzătoare (nr.)
Industrie BH
BTC BH
Dunăre
BH Nera-Cerna
BH BTC
BH Dunăre
BH Nera-Cerna
1 Zootehnie 2 IrigaŃii 3 Silvicultură 4 Piscicultură 5 Industria extractivă 9 2 9 6 Industria alimentară 1 1 7 Industria uşoară 8 Industria prelucrare
lemn 1
9 Poligrafie, edituri 10 Prelucrări chimice 11 Ind metalurgcă c-Ńii de
maşini 15 2
12 Mec fină+electrotehn ică +electronică
13 Ind mijloacelor de transport
14 ProducŃie de mobilier 15 Energie electrică şi
termică 1
16 Captare şi prelucrare apă ptr. alimentare
5 1 3 1
17 ConstrucŃii 18 ComerŃ şi servicii
pentru populaŃie 1
19 Transporturi 2 20 ComunicaŃii 21 Cercetare –dezvoltare 22 AdministraŃie publică 23 ÎnvăŃământ şi sănătate 1 1
89
24 Alte activităŃi 3 1 37 1 3 16 0 3 Din cele 60 de staŃii de epurare principale, existente în judeŃul Caraş-Severin, doar 41 (69 %) funcŃionează corespunzător. JudeŃul Hunedoara
La nivelul b.h. Crişuri, investiŃiile pe reŃele de canalizare şi staŃii de epurare, cuprinse în cap. 22 Mediu, se prezintă în tabelul următor:
Tabel 4.5.2.3. InvestiŃii pe reŃele de canalizare şi staŃii de epurare la nivelul b.h. Crişuri
Tabel 4.5.2.3. InvestiŃii pe reŃele de canalizare şi staŃii de epurare la nivelul b.h.
Crişuri Surse de finanŃare : programe UE. De la DirecŃiile Apelor Mureş şi Jiu nu s-au primit informaŃii privind gradul de epurare al staŃiilor de epurare. La staŃia de epurare ape uzate DănuŃoni este în curs de execuŃie (termen 2006) trepta biologică, proiect cu finanŃare ISPA. JudeŃul Timiş
Tabel 4.5.2.4. Evaluare statisticâ privind funcŃionarea principalelor staŃii de epurare în anul 2005 ,
Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaŃă şi a celor SUBTERANE
Pe cursurile principale de apă care traversează judeŃul Arad, respectiv râul Mureş şi râul Crişul Alb inclusiv afluenŃii acestora nu există zone critice sub aspectul poluării apelor.
Sunt poluate canalele Mureşel, Mureşul Mort şi Ier, toate în administrarea Regiei de ImbunătăŃiri Funciare Arad.
• Apa din canalul Mureşel (fig.18 Anexa foto) provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad (1 km), traversează oraşul Arad iar în aval de Arad (5 km) se bifurcă în canalul Mureş Mort şi canalul legător care se varsă în canalul Ier.
92
Pe parcursul trecerii prin oraşul Arad, canalul traversează zone întubate şi zone descoperite.
Teoretic calitatea apei canalului Mureşel ar trebui să fie identică cu calitatea apei râului Mureş din care se alimentează. Nu există surse mari de poluare care evacuează în acest canal şi care să-i afecteze calitatea. Sunt evacuări de ape pluviale, ape de răcire de la CET şi o evacuare de ape menajere epurate corespunzător de la CET.
Din cauza nămolului de fund necurăŃat şi a depozitării de către cetăŃeni a gunoaielor menajere pe malurile canalului, calitatea apei canalului se degradează pe parcursul trecerii prin oraş încărcându-se cu substanŃe organice, detergenŃi, amoniu.
• Canalul Mureş Mort este o derivaŃie a canalului Mureşel şi îşi evacuează apele în râul Mureş la 30 km amonte de Arad. În canalul Mureş Mort evacuează apele uzate S.C. Prodcom Andante SRL prin staŃia de epurare aparŃinând SC Prodcom Andante SRL, întreaga platformă industrială din zona de N-V a municipiului Arad respectiv, mecanică fină, industrie alimentară, hotelieră, totalizând un debit de 26,4 l/s şi o încărcare organică de 418 mg/l CBO5 şi 1791 mg/ CCO-Cr. StaŃia de epurare nu funcŃionează corespunzător, ceea ce duce la degradarea calităŃii apei acestui canal.
• Apa din canalul Ier provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad la 30 km, traversează oraşul Arad prin partea de nord şi trece în Ungaria prin localitatea Turnu. Mai preia apa din canalul Mureşel prin canalul legător.
Apa acestui canal, aval de Arad până la frontieră, este degradată, din cauza nămolului de fund format în timp şi a unor evacuări de apă pluvială (uneori şi tehnologică) S.C. Prodcom Andante SRL.
Bazinul hidrografic Crişul Alb
Zone vulnerabile la nitraŃi proveniŃi din surse agricole, conform Ordinului MMGA-MAPDR 241/196 din 2005 sunt localităŃile: Bocsig, Sântana şi Zărand.
Din datele de monitorizare a forajelor de control din zonele respective, la indicatorul nitraŃi, situaŃia în anul 2005 se prezintă astfel:
- Bocsig, forajul - F5: NO3- = 50,6 mg/l
- F9: NO3- = 1,856 mg/l
- Sântana, forajul F1A: NO3- = 57,45 mg/l
- Zărand, forajul F3: NO3- = 1,85 mg/l
Bazinul hidrografic Mureş
• Platforma S.C. Real Estate Group S.R.L Arad (fosta S.C. Archim S.A.) Combinatul de îngrăşăminte chimice nu mai funcŃionează din anul 1990, însă
“zestrea” lăsată de acesta este o puternică poluare a apelor freatice cu ioni de amoniu şi azotaŃi care se menŃine şi în prezent.
Calitatea apelor freatice este monitorizată de A.P.M. Arad anual (tab. 4.6.1.). În prezent activele S.C. ARCHIM S.A. au fost privatizate parŃial în vederea
dezafectării (cea mai mare parte), parŃial pentru folosirea ca depozite, iar Batalul de şlam pentru recuperarea şlamului şi folosirea lui ca îngrăşământ.
93
În ceea ce priveşte apele freatice, în avizele de privatizare şi în programele de conformare, este prevăzută obligaŃia actualilor proprietari de a pompa continuu apele freatice poluate până la atingerea concentraŃiilor de potabilitate. S-a calculat că trebuie pompat un volum de 3 mil. m3 apă, până în prezent s-au pompat 503 000 m3 apă infestată.
In ceea ce priveşte starea forajelor de control, în ultima perioadă multe dintre acestea s-au deteriorat fiind inaccesibile recoltării probelor. Din 23 foraje existente doar 7 sunt accesibile restul sunt înfundate sau parŃial distruse (cu ocazia activităŃilor de demolare a clădirilor din incintă).
Tabel 4.6.1.
Analize pentru platforma: SC REAL ESTATE GROUP SRL BUCUREŞTI (fosta ARCHIM Arad)
Foraj F8 F9 F11 F12 Data 11.08.2005 11.08.2005 11.08.2005 11.08.2005
• Zona CET pe lignit În această zonă (fig.17 Anexa foto) s-a produs poluarea apelor freatice având
următoarele cauze: − halda de depozitare a zgurii şi cenuşii care a produs poluare cu sulfaŃi, cloruri,
sodiu şi calciu; − staŃia de tratare chimică a apelor în vederea folosirii apelor la cazane, care prin
reactivii utilizaŃi (sare, acid clorhidric, hidroxid de sodiu) depozitaŃi în bazine sau rezervoare neetanşe, au produs poluare cu sodiu, cloruri şi modificare de pH.
− depozitul de cărbune prin infiltraŃiile apelor pluviale au poluat freaticul cu ioni de sulfat şi calciu.
O altă problemă acută de poluare la CET pe lignit este poluarea aerului şi solului cu cenuşă fină antrenată de vânt mai ales vara de pe halda de zgură.
Prin campaniile de recoltare şi analiză a apelor freatice din jurul haldei de zgură şi de pe platforma CET s-a constatat poluarea acestora cu ioni de sodiu,
94
cloruri, sulfaŃi, modificări ale pH-ului funcŃie de zona în care este amplasat forajul de observaŃie (tabel 4.6.2.).
• Zona fostelor gropi de gunoi ale municipiului Arad (str. Poetului şi 6 Vânători).
Această zonă (fig.11 Anexa foto) este în supravegherea A.P.M. deoarece, fiind situată în intravilanul oraşului, creează probleme deosebite de poluare, astfel:
− este infestat întreg freaticul din zonă cu substanŃe organice, amoniac şi azotat mult peste CMA pentru ape potabile;
− în zonă, mai ales în perioada caldă a anului se degajă mirosuri neplăcute, iar concentraŃia amoniacului în aer depăşeşte de regulă CMA;
− în vecinătatea gropii de gunoi, terenul agricol şi păşunea sunt acoperite de gunoaie, hârtii, ambalaje, care creează un aspect neplăcut şi duc la poluarea solului.
În anul 2005, în judeŃul Caraş – Severin, calitatea apelor de suprafaŃă a fost
bună şi s-a asigurat categoria necesară atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil, cât şi la prizele altor categorii de folosinŃă. Tabel 4.6.2. SituaŃia depăşirii concentraŃiilor de poluanŃi admise în mod excepŃional
conform 458/2002 Strat acvifer freatic
Denumire indicator
Nr. de ori de depăşiri a limitei admise în mod
excepŃional Denumire bazin hidrografic - foraj
1 2 3 - azotiŃi max. 1,42-8,94 Timiş –Caransebeş, Constantin
Tabel 4.6.5. SituaŃia depăşirii concentraŃiilor de poluanŃi admise în mod excepŃional
conform 458/2002 Strat acvifer freatic
JudeŃul Hunedoara Zone critice sub aspectul poluării apelor subterane nu sunt. În ceea ce priveşte zonele critice din punct de vedere al poluării apelor de
suprafaŃă, la nivelul b.h. Crişuri, se remarcă zona Gurabarza, în aval de evacuarea apelor de mină Barza, ai căror indicatori de calitate depăşesc limita reglementată prin autorizaŃia de gospodărire a apelor: Zn de 56 ori, Cu de 20,55 ori, Mn de 34,88 ori, Fe de 9,88 ori, sulfaŃi de 3,37 ori, sunspensii de 4,16 ori. Pentru aceste ape s-a impus în programul de etapizare anexat autorizaŃiei de gospodărire a apelor, conducerea apelor de mină la iazul RibiŃa şi dotarea staŃiei de epurare cu treaptă chimică.
Judetul Timiş
Cursul de apă Bega navigabil (sector aval mun. Timişoara-frontieră) pe o lungime de 34 km suferă de o modificare majoră a calităŃii apei comparativ cu sectorul amonte Timişoara (de clasa a II a la clasa a IV-a) fiind afectat de:
Denumire indicator Nr. de ori de depăşiri a limitei admise în mod
excepŃional
Denumire bazin hidrografic - foraj
- subststanŃe organice max. 1,1 Moldova Nouă - amoniu max. 1,16 Moldova Nouă - mangan max. 5,66 Moldova Nouă - fier max. 1,8 Moldova Nouă
96
- evacuările de ape uzate de pe vatra mun. Timişoara la un debit de 1731 l/s, din care 16 % reprezintă ape uzate insuficient epurate, ceea ce nu înseamnă o îmbunătăŃire a calităŃii apei evacuate de către Aquatim. Folosind prevederile HG 352/2005 anexa 3 NTPA 001 art.4 alin.11 conform căruia utilizatorii care realizează capacităŃi de epurare în conformitate cu programul de etapizare pot beneficia, pe o perioadă limitată de valori majorate ale indicatorilor admişi la evacuare ceea ce conduce la un procent teoretic mic de ape uzate insuficient epurate
- procesul accentuat de mineralizare a substanŃelor organice din nămolul depozitat pe patul albiei canalului Bega (în cele două biefuri cu navigaŃie întreruptă de circa 10 ani). În perioadele calde ale anului, nămolul putrescibil este pus în mişcare şi antrenat în apă, mineralizarea acestuia producându-se cu un consum mare de oxigen.
În anul 2005 oxigenul dizolvat în secŃiunea Otelec situată în zona de frontieră (secŃiune integrată în subsistemul de monitoring pentru ape curgătoare de suprafaŃă atât în flux infornaŃional lent cât şi cel rapid zilnic) oxigenul dizolvat s-a situat sub limita biologică în perioada de timp (iunie - octombrie) în 138 zile reprezentând 38,8 % din zilele anului.
Cursul de apă Bega Veche (sector aval confluenŃă Apa Mare – frontieră) pe o lungime de 27 km este de clasa a IV-a la indicatorii aferenŃi grupelor regim de oxigen, nutrienti. Ferma de porci Beregsău aparŃinând SC AGROTORVIS SRL nu a fost populată în anul 2005, iar în cadrul Complexului a funcŃionat doar Abatorul Beregsău aparŃinând de SC COMTIM GROUP SRL care taie animale de la alte ferme şi evacuează intermitent fără epurare în cursul de apă Bega Veche , influenŃând calitatea apei râului Bega Veche. Cursul de apă Apa Mare este caracterizat printr-un bazin hidrografic de 734 km2 . Calitatea apei pe acest curs de apă este afectat de impurificarea difuză generată de o zonă cu activitate agricolă şi agrozootehnică intensă.
În acelaşi timp este resimŃit impactul pe care îl generează aglomerările umane dotate cu sisteme centralizate de apă dar fără sisteme de canalizare respectiv staŃii de epurare.
Cursul de apă Şurgani este caracterizat printr-un debit de diluŃie redus şi o scurgere redusă. Calitatea globală a apei pe acest sector a fost de clasa a IV-a, afectată de evacuările de ape uzate insuficient epurate din oraşul Buziaş şi surse de poluare difuză din zona agricolă .
Cursul de apă Lanca Birda pe toată lungimea a fost de clasa a IV-a. Apele uzate colectate de Lanca Birda sunt ape uzate provenite din surse de poluare difuză .
Cursul de apă Birdanca
Calitatea apei în secŃiune s-a încadrat în limitele clasei a V-a.
97
Sursele de poluare care influenŃează calitatea apei sunt apele uzate neepurate provenite din canalizarea oraşelor Deta şi Gătaia precum şi surse de poluare difuză.
Cursul de apă MoraviŃa în lungime de 47 km îşi colectează apele din zona colinară. Pe acest curs nu sunt surse de poluare organizate, poluarea cursului de apă este produsă de sursele de poluare difuză şi din cadru natural. Debitul de diluŃie al acestui curs de apă este zero. Bazinul hidrografic este echipat cu lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaŃiilor.
Concluzii
În anul 2005,în judeŃul Arad , din datele prezentate se constată o diminuare a volumului de ape prelevate, atât din subteran cât şi din sursele de suprafaŃă. Această situaŃie se datorează factorilor economici, respectiv reducerii unor activităŃi industriale. Un alt motiv în reprezintă factorii meteo, deoarece anul 2005 a fost unul ploios, deci nu s-au utilizat volume mari de apă pentru irigaŃii. Se mai constată an de an creşterea volumului de apă industrială captată din subteran prin foraje proprii de către tot mai mulŃi agenŃi economici, datorită costului tot mai ridicat al apei distribuite prin reŃelele de alimentare.
În ceea ce priveşte calitatea apelor de suprafaŃă (Mureş şi Crişul Alb) aceasta se încadrează în general în prevederile claselor de calitate I şi II.
Apele uzate evacuate prin staŃiile de epurare ale judeŃului nu se încadrează în prevederile normativelor în vigoare, fiind insuficient epurate. Este în curs de modernizare StaŃia de epurare a municipiului Arad.
În anul 2005 , în judeŃul Caraş – Severin , calitatea apelor de suprafaŃă a fost
bună şi s-a asigurat categoria necesară atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil, cât şi la prizele altor categorii de folosinŃă.
Bazinul Bega – Timiş – Caraş
• Calitatea apelor subterane în anul 2005 în majoritatea forajelor executate în stratul acvifer freatic este în general scăzută înregistrându-se depăşiri ale limitei maxime admise (conform prevederilor legii 311/2004) la cel puŃin un indicator de caracterizare a calităŃii apei.
• Se menŃine ridicat nivelul poluării în stratul acvifer freatic şi în zonele în care anumite unităŃi productive şi-au redus mult activitatea sau chiar au fost închise. (BH Bârzava în zona Birda)
În SpaŃiul hidrografic Banat prin sistemele centralizate de alimentare cu apă, 43,5% din totalul cerinŃei de apă pentru nevoile populaŃiei se asigură din foraje de medie şi mare adâncime.
Bazinul hidrografic Nera-Cerna Se poate trage concluzia că nivelul poluării, în majoritatea forajelor executate
în stratul acvifer freatic se menŃine şi în anul 2005, înregistrându-se depăşiri ale limitei maxime admise (conform legii 311/2004) la cel puŃin un indicator de caracterizare a calităŃii apei.
98
FaŃă de această situaŃie, este necesară: • monitorizarea în mod continuu a calităŃii apei subterane în vederea obŃinerii
de informaŃii utile pentru domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă.
• echiparea localităŃilor rurale cu sisteme centralizate de alimentare cu apă şi canalizare precum şi staŃii de epurare a apelor uzate.
• amenajarea haldelor pentru gunoi menajer în fiecare localitate.
Bazinul hidrografic Dunăre Calitatea apei subterane este influenŃată de activitatea minieră din zonă
(flotaŃie) cât şi de calitatea apei din fluviul Dunăre. Poluarea stratului acvifer este un semnal pentru alimentarea cu apă a oraşului Moldova (captare din foraje amplasate în lunca fluviului Dunăre), respectiv necesitatea tratării apei (în prezent apa nu se tratează) şi găsirea unor noi resurse de apă de bună calitate. În judeŃul Hunedoara în 2005 , pe toate cele trei bazine hidrografice, o stare de calitate a apelor de suprafaŃă mai slabă, comparativ cu anul precedent, din cauza volumului mare de ape uzate neepurate corespunzător deversate de către agenŃii economici.
În ceea ce priveşte starea apelor subterane, în ultimii ani, în mediu rural, se constată o continuă afectare a calităŃii apei provenită din sursele individuale de profunzime. Cauzele sunt multiple: perimetre de protecŃie sanitară a fântânilor necorespunzătoare, surse de contaminare în vecinătate, provenite din gospodăriile individuale, neigienizarea anuală a fântânilor, construcŃie sau amplasament necorespunzător.
În judeŃul Timiş ,starea de calitate a apelor de suprafaŃă din bazinul hidrografic Bega-Timiş s-a menŃinut în parametrii ultimilor ani, deşi cantitatea precipitaŃiilor medii lunare a fost semnificativ crescută faŃă de perioada 1999-2004. Se constată o capacitate redusă de epurare la staŃiile care deservesc activităŃile din domeniul zootehniei, mineritului, industriei lemnului, etc. Acest lucru conduce la deversarea în emisari a unor cantităŃi sporite de elemente potenŃial poluatoare. Se impune re-evaluarea strategiei privind gospodărirea durabilă a Bazinului Hidrografic Bega-Timiş în contextul noilor dezvoltări economice şi al noilor evoluŃii privind schimbările climatice.
99
5. STAREA SOLULUI CondiŃiile pedogenetice diversificate ale judeŃului Arad au favorizat dezvoltarea unei varietăŃi de tipuri de sol aparŃinând claselor molisoluri, argiluvisoluri, soluri hidromorfe, soluri holomorfe, vertisoluri şi soluri neevoluate. Complexitatea interacŃiunii condiŃiilor edafice, climatice şi geomorfologice a generat dezvoltarea unei varietăŃi de tipuri şi subtipuri de sol.
5.1. Fondul funciar Structura fondului funciar în anul 2005 este prezentată în tabelul 5.1.1.
Tabelul 5.1.1. SuprafaŃa totală după modul de folosinŃă
-ha- Modul de folosinŃă 2005
SuprafaŃa totală 775 409
SuprafaŃa agricolă, din care: 511 562
- arabil 348 881
- păşuni 128 077
- fâneŃe 25 428
- vii şi pepiniere 3 605
- livezi 5 571
SuprafaŃă neagricolă, din care: 263 847
- păduri şi alte terenuri cu vegetaŃie forestieră 212 023
- suprafeŃe cu ape 13 654
- drumuri 14 807
- construcŃii 17 188
- neproductive 6 175
Fondul funciar al judeŃului Caraş-Severin este constituit din următoarele categorii de folosinŃă :
- arabil - păşuni - fâneŃe - vii - livezi
SuprafaŃa totală a fondului funciar este de 397.310 ha.
100
În judetul Hunedoara , fondul fuciar are o suprafaŃă de 706 267 ha, din care :
suprafaŃa agricolă este de 281 093 ha, vegetaŃia forestieră este de 340 294 ha , apele şi bălŃile reprezintă 5 818 ha, 9 172 ha suprafaŃa locuită şi 69 890 ha reprezintă alte suprafeŃe.
SuprafaŃa agricolă, în funcŃie de calitatea solului şi forma de relief, se împarte pe categorii de folosinŃă astfel : - 80 600 ha teren arabil ; - 117 080 ha păşuni ; - 82 224 ha fâneŃe ; - 13 ha vii ; - 1069 ha livezi.
SuprafaŃa totală agricolă din judeŃul Timiş este de 702262 ha. Din această suprafaŃă 528.489 ha (75%) reprezintă terenul arabil, 130.450ha (18%) păşunile, 29.261ha(4%) fâneŃele, restul de 3% fiind ocupat cu vii şi livezi.
Tabel 5.1.2
SUPRAFAłA(ha) FOLOSINłĂ REALĂ CARTATĂ
Total agricol 701.559 701.559 Arabil 532.869 532.869 Păşune 125.720 125.720 FâneŃe 29.499 29.499 Vii 4.310 4.310 Livezi 9.161 9.161 SuprafaŃa amenajată cu lucrări de desecare este de 415 872 ha din care: Tabel 5.1.3. Teren arabil 348.567 ha Păşuni naturale 53.138 ha FâneŃe naturale 10.430 ha Vii, pepiniere viticole şi hameişti 1.935 ha Livezi de pomi,pepiniere, arbuşti fructiferi 1.802 ha SuprafaŃa amenajată pentru irigaŃii este de: 9.739ha, din care: Tabel 5.1.4 Teren arabil 8.673 ha Păşuni naturale 232 ha FâneŃe naturale 245 ha Livezi de pomi, pepiniere, arbuşti fructiferi 589 ha
101
SuprafaŃa totală agricolă din judeŃul Timiş este de 701.640 ha. Din această suprafaŃă 532.869 ha (75,99%) reprezintă terenul arabil, 125.720 ha (17,91%) păşunile, 29.499 ha (4,20%) fâneŃele, restul de 1,9% fiind ocupat cu vii, livezi, arbuşti şi plantaŃii duzi.
Tabel 5.1.5
SUPRAFAłA(ha) FOLOSINłĂ REALĂ CARTATĂ
Total agricol 701.640 701.640 Arabil 532.869 532.869 Păşune 125.720 125.720 FâneŃe 29.499 29.499 Vii 4.310 4.310 Livezi 9.043 9.043 Arbuşti fructiferi 81 81 PlantaŃii duzi 118 118 SuprafaŃa amenajată cu lucrări de desecare este de 415 .872 ha din care: Tabel 5.1.6 Teren arabil 348.567 ha Păşuni naturale 53.138 ha FâneŃe naturale 10.430 ha Vii, pepiniere viticole şi hameişti 1.935 ha Livezi de pomi,pepiniere, arbuşti fructiferi 1.802 ha SuprafaŃa amenajată pentru irigaŃii este de: 5.088 ha, din care: Tabel 5.1.7 Teren arabil 4.606 ha Păşuni naturale 182 ha FâneŃe naturale 205 ha Livezi de pomi, pepiniere, arbuşti fructiferi 95 ha 5.2 CALITATEA SOLURILOR
5.2. 5.2.1RepartiŃia solurilor pe categorii de folosinŃe În cadrul judeŃului Arad, repartiŃia solurilor pe categorii de folosinŃă reflectă repartiŃia solurilor zonale şi intrazonale corelate cu geomorfologia teritoriului judeŃului Arad.
102
RepartiŃia grupelor de soluri pe categorii de folosinŃă este prezentată în tabelul 5.2.1.1.
Tabelul 5.2.1.1. SituaŃia tipurilor şi claselor de sol pe folosinŃe
Procente din total Tipuri şi clase de sol
Arabil Păşune FâneŃe Vii Livezi Agricol I Molisoluri 45,25 8,6 6,6 26,2 4,2 35,0 II Argiluvisoluri 16,1 30,1 19,7 24,6 58,0 19,9 III Cambisoluri 1,5 8,4 13,6 1,2 2,2 3,6 IV Soluri hidromorfe 2,7 5,9 7,3 1,0 2,4 3,5 V Soluri halomorfe 3,3 11,3 4,8 0,2 0,1 5,0 VI Vertisoluri 3,5 3,1 3,3 1,1 0,2 3,3 VII Soluri neevoluate 27,65 32,6 44,7 45,7 32,9 29,7 SuprafaŃa terenurilor agricole din judeŃul Caraş-Severin este de 397.310 ha din care :
- arabil 127.265 ha - păşuni 183.253 ha - fâneŃe 74.298 ha - vii 771 ha - livezi 11.723 ha
SuprafaŃa agricolă este aceeaşi ca şi în anul 2004. Raportat la suprafeŃele pe categorii de folosinŃă se constată o creştere faŃă de anul 2004, cu 93 ha. la arabil şi cu 168 ha. la păşuni în detrimentul scăderii cu 261 ha. la fâneŃe.SuprafeŃele ocupate cu vii şi livezi sunt neschimbate faŃă de anul 2004.
Grefate pe o mare diversitate de forme de relief, roci parentale şi condiŃii climatice, a evoluat o serie diversificată de soluri, de la cernoziomuri la soluri montane.
Pe raza judeŃului s-au identificat următoarele clase şi tipuri de sol :
Tabel 5.2.1.2. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri
În studiile pedologice executate pe teritorii cadastrale planimetrarea unităŃilor de sol nu se face pe categorii de folosinŃă.
Pentru judeŃul Hunedoara, repartiŃia terenurilor pe categorii de folosinŃă se prezintă astfel :
Modul de folosinŃă SuprafaŃa (ha) Modul de folosinŃă SuprafaŃa (ha) Arabil 80.518 Păduri 340.294 Păşuni 117.307 Ape 5.818 FâneŃe 82.185 Drumuri 8.958
Vii 13 ConstrucŃii 9.172 Livezi 1.070 Neproductiv 60.932
Total agricol 281.093 Total neagricol 425.174 Total general 706.267
Tabel 5.2.1.3. RepartiŃia terenurilor pe categorii de folosinŃă
Pentru judeŃul Timiş, structura fondului funciar pe categorii de folosinŃă este prezentată în tabelul următor :
Categorii de terenuri I SuprafeŃe (ha) Tabel nr. 5.2.1.4
104
Categorii de terenuri II
SuprafeŃe (ha)
Terenuri agricole Terenuri forestiere
Ape de suprafaŃă
Alte folosinŃe
Arabile
Vii
Livezi, grădini
Păşuni,fîneŃe
Alte tipuri
Total agricol
Fond forestier
În afara fondului forestier
Total
Total
SuprafaŃă construită industrie
Fond locativ
Căi de comunicaŃie şi telecomunicaŃii
Altele Total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
532.869
4310
9.043
155.219
199
701.640
102.782
3.600
106.382
- - - -
- 808.022
RezervaŃii naturale
Alte zone protejatee
Zone turistice
de interes
deosebit
Total Alunecări de
teren(active,
semistabilitate şi relativ
stabilizate)
Eroziune de adînci
me
Zone
umede
Depozite de
deşeuri, halde,
iazuri de decantar
e
Exploatări
miniere de
suprafaŃă
Alte terenuri degradat
e
Total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
- -
- -
85.270
3.269 130.000
111
-
102 218.752
105
Din suprafaŃa totală de 808.022 ha, ponderea principală o deŃin terenurile agricole (86,83%) urmate de terenurile neagricole (13,17%). Din totalul agricol de 701.640 ha ponderea de 75,95% o reprezintă terenurile arabile, păşunile şi fâneŃele reprezintă 22,12%, suprafeŃele viticole 0,61% şi livezile 1,28%. 5.2.2. RepartiŃia terenurilor pe clase de calitate În cadrul judeŃului Arad cea mai mare pondere din totalul suprafeŃei agricole este ocupată cu soluri din clasa a III-a de calitate (36% respectiv 186 486 ha). Din cadrul acestei clase fac parte soluri afectate de diferiŃi factori de degradare (exces de umiditate stagnant, argiloiluviere, salinizare şi alcalizare secundară, etc.)
Tabelul 5.2.2.1 RepartiŃia terenurilor pe clase de calitate
Nr. crt.
Clasa de calitate
SuprafaŃa (ha)
Procent din totalul suprafeŃei
agricole (%) 1 I 85 312 16,49 2 II 79 501 15,37 3 III 186 486 36,06 4 IV 94 530 18,28 5 V 71 280 13,80
Terenurile din clasa I şi a II-a de calitate ocupă o suprafaŃă de 164 813 ha (respectiv 31,86 % din totalul suprafeŃei agricole a judeŃului) apropiată de suprafaŃa terenurilor din clasa a III-a şi a IV-a de calitate (165 810 ha, ce reprezintă 32,08%). JudeŃul Caraş-Severin :
Tabel 5.2.2.2 SituaŃia terenurilor pe folosinŃe şi clase de pretabilitate
Clase de bonitare ale solurilor Nr. crt. Specif.
UM
I II III IV V Total
1 Arabil ha 1.232
14.122
43.022 40.720 28.169 127.265
2 Pajişti ha 8.509
32.559
103.091
61.279 52.113 257.551
3 Vii ha 286 183 302 771 4 Livezi ha 958 3.857 3.963 2.945 11.723
Total ha 9.741
47.639
150.256
106.145
83.529 397.310
Se constată că suprafeŃele cele mai mari de terenuri agricole se încadrează
în clasele de fertilitate III, IV şi V (85%), cu un potenŃial de fertilitate scăzut iar clasele I şi II ocupă 15% din totalul fondului funciar.
Solurile judeŃului au un conŃinut scăzut în humus, fiind slab aprovizionate cu azot, fosfor mobil şi mijlociu spre bine aprovizionate cu potasiu mobil. JudeŃul Hunedoara :
106
RepartiŃia terenurilor pe clase de pretabilitate se prezintă, conform Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice Hunedoara – Deva (după datele cadastrale existente până în 2002), în următorul tabel : Tabel 5.2.2.3 Nr. crt.
Modul de folosinŃă
SuprafaŃa pe clase de pretabilitate - ha
I II III IV V 1. Arabil 141,7 7005,3 37746,0 36662,5 16501,2 2. Paşuni - fâneŃe 426,1 3188,8 38637,6 83911,8 61963,0 3. Vii - 3,47 7,35 6,84 5,9 4. Livezi 17,7 163,1 943,8 1969,7 654,8 TOTAL 458,5 10360,67 77334,75 122550,84 79124,9 JudeŃul Timiş Drenajul de ansamblu al teritoriului, exprimat prin trei elemente: adâncimea apei freatice, permeabilitatea solului şi panta terenului, reprezintă o posibilitate de definire complexă a pretabilităŃii terenurilor pentru anumite folosinŃe sau a favorabilităŃii acestora pentru anumite plante de cultură.Terenurile agricole sunt apreciate după măsura în care pot fi folosite în agricultură (gradul de fertilitate). Din acest punct de vedere ele sunt împărŃite în mai multe clase ( clasa I, II, III, IV,V ) de calitate. Din totalul agricol de 701.640 ha suprafaŃă reală şi cartată, terenurile aflate în clasa I de calitate reprezintă 11,4%; terenurile din clasa a II a de calitate reprezintă 25,7% ; terenurile din clasa a III a de calitate - 33,7% ; terenurile din clasa a IV a de calitate – 21% ; terenurile din clasa a V a de calitate – 8,2%. Din Breviarul statistic al judeŃului Timiş pe anul 2005 şi din datele furnizate de D.A.D.R., rezultă că din totalul de 532.869 ha terenuri arabile, au fost cultivate 531.362 ha (99,71%), ceea ce denotă o bună pretabilitate a solurilor pentru producŃia vegetală. Terenurile arabile au fost cultivate în principal cu următoarele culturi: cereale pentru boabe (347.621 ha), leguminoase pentru boabe (1.605 ha), plante uleioase (47.809 ha), plante de nutreŃ (54.844 ha), cartofi (11.060 ha), legume de cămp (11.029 ha), pepeni (1.140 ha), altele (56.254 ha). 5.2.3. Principalele restricŃii ale calităŃii solurilor
Principalele restricŃii ale calităŃii solurilor se referă atât la degradări naturale cât şi la cele antropice, reprezentate prin:
1. lucrări de excavare “la zi”(cărămidării, balastiere, gropi de împrumut), 2. degradări ale solului prin acoperire cu deponii (halde de steril, iazuri de
decantare, depozit de deşeuri), 3.poluarea solului cu hidrocarburi (reziduuri petroliere, poluări accidentale, etc), depozitări de materii radioactive (halde), 3. depozitări de deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară, 4. poluarea solului prin procese de eroziune de adâncime şi de suprafaŃă, 5. poluarea solului prin alunecări de teren, 6. poluarea solului prin salinizare secundară şi alcalizare secundară, 7. poluarea solului prin acidifiere secundară, 8. poluarea solului prin exces de umiditate (freatic şi stagnant), 9. poluarea solului prin compactare secundară.
Tabel nr. 5.2.3.1.
107
Poluarea solului-jud.ARAD
Nr. crt. Tipul poluării SuprafaŃa, ha
1 Lucrări de excavare (balastiere, cariere, gropi de împrumut) 504,0
2 Acoperiri cu deponii (halde de steril, iazuri de decantare, depozit de deşeuri)
6 Deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară 7,5
7 DejecŃii de animale 93,3
8 Nămoluri de la apele uzate (staŃii de epurare a apelor) 2,2
9 Procese de eroziune de adâncime şi de suprafaŃă 82 239,0
10 Alunecări de teren 260,0
11 Sărăturare (salinizare şi soloneŃizare) 33 070,0
12 Acidifiere 110 863,0
13 Exces de umiditate (provenit din freatic sau stagnant) 154 847,0
14 Exces sau carenŃe de elemente nutritive 263 783,0
15 Compactare 81 291,0
16 Pesticide (remanenŃe) 8 000,0
17 ActivităŃi militare (decopertări, dislocări) 290,0
În judetul Caraş-Severin, având în vedere că circa 82% din terenurile agricole sunt situate pe terenuri în pantă, suprafeŃe apreciabile sunt supuse diferiŃilor factori antropici de degradare (lucrări agricole necorespunzătoare, halde de steril, halde menajere, iazuri de decantare, etc). Astfel, situaŃia terenurilor cu restricŃii identificate se prezintă după cum urmează :
Tabel 5.2.3.2. SituaŃia terenurilor cu restricŃii
Nr. crt.
Specificare SuprafaŃă (ha)
1 Terenuri cu eroziune de suprafaŃă puternică şi excesivă 48.458,0* 2 Terenuri cu eroziune de adâncime 15.096,0* 3 Terenuri afectate de alunecări, prăbuşiri, surpări 22.000,0* 4 Terenuri cu exces permanent de umiditate 13.848,0
5 Terenuri ocupate cu halde miniere, deşeuri industriale sau menajere, gropi de împrumut 785,93
6 Terenuri cu aglomerări de pietriş, grohotiş, bolovăniş 83,6
108
7 Terenuri cu alte degradări (compacte, litosoluri, vertisoluri) 37.031 TOTAL I 100.206,53
8 Terenuri acide 253.009,0
• 22.000,0 ha. cu restricŃii datorită alunecărilor de teren,15.096 ha. afectate de
eroziune în adâncime se suprapun peste cele 48.458ha. afectate de eroziune hidrică puternică şi excesivă SuprafeŃele afectate de eroziune, alunecări şi de alte restricŃii se suprapun de asemenea peste cele 253.009,0 ha terenuri afectate de aciditate.
• JudeŃul Hunedoara •
Tabelul nr. 5.2.3.3. Situatia solurilor cu restricŃii Alunecări de teren
InundaŃii Pseudo-gleizare
Gleizare Eroziunea de suprafaŃă
Eroziunea de adâncime
Aciditate Tasarea solului
Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha 8411 13958 74332 32403 80284 9840 84324 5986 La nivelul judeŃului Timiş s-a identificat o suprafaŃă totală de 71.269,51 ha terenuri grav deteriorate de procese de eroziune naturală şi antropică, care au fost constituite în unităŃi de inventariere pentru reconstrucŃia ecologică. Total suprafeŃe inventariate: 71.269,51 ha - reprezintă 100%, din care :
• eroziune de suprafaŃă 16.137,07 ha 22,5% • eroziune de adâncime 3.269,40 ha 4,5% • escavaŃii 201,59 ha 0,3% • depozite şi deşeuri 47,40 ha 0,07% • exces de umiditate 5.627,99 ha 7,8% • sărături 14.299,71 ha 20,0% • litosoluri 1.155,46 ha
1,5% • psamosoluri 863,20 ha
1,2% • inundaŃii 23.090,55 ha 32,3% • lipsă drenaj, compactate 7.382,35 ha 10,2% • alunecări active 2804,70÷2763,08 ha
Solurile cu exces de umiditate ocupă suprafeŃe compacte în Banat; cauzele
excesului de umiditate pot fi interne şi externe solului. SuprafeŃele care sunt afectate de exces de umiditate se menŃin şi în anii secetoşi ca urmare a păstrării în timp a caracteristicilor specifice profilului de sol cu exces de umiditate. Fenomenul poate fi accentuat şi de tasarea solului ca urmare a numeroaselor treceri cu utilajele agricole, arături efectuate la aceeaşi adâncime, prelucrarea solului la o umiditate prea mare. Din totalul suprafeŃei inventariate, 5627,99 ha sunt afectate de exces de umiditate, reprezentând 7,8%.
109
5.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor 5.3.1. Îngrăşăminte CantităŃile de îngrăşăminte chimice aplicate la nivelul judeŃului Arad, au cunoscut în cursul anului 2005 scăderi importante.
Aplicarea acestora s-a realizat în mod arbitrar, fără efectuarea studiilor agrochimice, care să stabilească dozele optime necesare a fi aplicate. În aceste condiŃii pot apărea dezechilibre de nutriŃie, generate de doze de îngrăşăminte chimice aplicate necorespunzător.
În anul 2005, la nivel de judeŃ, cantitatea necesară de îngrăşăminte chimice complexe NPK (exprimată în substanŃă brută) a fost de 170 000 mii t, din care s-au administrat aproximativ 30 000 mii t substanŃă brută. Îngrăşămintele organice au fost aplicate pe suprafeŃe restrânse, dispersate.
În judetul Caraş-Severin ,situaŃia utilizării îngrăşămintelor şi amendamentelor pe terenurile arabile se prezintă conform tabelului de mai jos:
Tabel 5.3.1.1 Utilizarea îngrăşămintelor în anul 2005în CS
Raportat la suprafaŃa arabilă a judeŃului care este de 127.265 ha, se constată că îngrăşămintele chimice s-au administrat pe 40,43 % din suprafaŃa arabilă, cu o scădere faŃă de anul 2004 de 10,57%, cele naturale pe 8,5%, cu o scădere de 2,8 % faŃă de anul 2004, iar amendamentele pe 0%. În judeŃul Hunedoara , utilizarea îngrăşămintelor în anul 2005, conform datelor primite de la DirecŃia Agricolă şi Dezvoltare Rurală Hunedoara, se prezintă în tabelul următor : Tabel 5.3.1.2. Utilizarea îngrăşămintelor în anul 2005în HD
Tip îngrăşăminte SuprafaŃa (ha)
Cantitate (t/an)
Naturale 19167 401975 Amendamente 20 61 Chimice total 91612 6786 - azotoase 44770 3962 - fosfatice 28724 2004
110
- potasice 18118 820
În judeŃul Timiş , din totalul suprafeŃei cultivate la nivelul judeŃului de 531.362 ha, se poate constata că pe doar aproximativ 257.475ha s-au aplicat îngrăşăminte chimice, iar suprafaŃa de aproximativ 273.887 ha nu a beneficiat de fertilizare cu îngrăşăminte chimice, ceea ce are efect benefic asupra factorilor de mediu. La aplicarea îngrăşămintelor chimice se va acorda atenŃie respectării foarte exacte a dozelor şi epocilor de aplicare, evitându-se acumularea de compuşi toxici în sol şi plante, acidifierea solului, poluarea apelor. Tabel 5.3.1.3 Utilizarea îngrăşămintelor în anul 2005 în TM
Total agricultură
SuprafaŃa Cantitate
Nr. Crt. Denumire culturi
-ha- -tone-
1 Îngrăşăminte chimice -total
tone 257.475 94331 2 - azotoase tone 227052 47607 3 - fosfatice tone 149726 36056 4 - potasice tone 72691 9665 5 Îngrăşăminte naturale tone 10411 242006 6 Amendamente tone 1770 8195
5.3.2. Produse fitosanitare La nivelul judeŃului Arad, tratamentele fitosanitare s-au aplicat, conform tehnologiilor de cultură, la marile exploataŃii agricole.
În cursul anului 2005 nu s-au aplicat produse de uz fitosanitar cu remanenŃă ridicată. SituaŃia realizării acŃiunilor de protecŃia plantelor, pe tipuri de culturi, în anul 2005 este prezentată în tabelul 5.3.2.1.
Tabel 5.3.2.1.
Nr. crt. Grupa culturii SuprafaŃa, ha Pesticide, t Principalele pesticide
folosite
1 Cereale 89 717 32 762,80 Fury 10EC
2 Sfecla de zahăr 1 468 2,64 Pyramin WP
3 Oleaginoase 26 039 37,29 Guardian
4 Textile 146 146,06 Dual 500 EC
5 Leguminoase 10 496 28,20 Captadin 50 PU
6 Legume solarii 450 1,96 Dithane M45
111
7 Pomi fructiferi 2 862 16,75 Carbetox 37 EC
8 ViŃa de vie 1 310 5,36 Micrithiol
9 Fructe 40 0,03 Bavistin 50 WP
10 Tutun 518 0,98 Captadin 50 PU
Deşeurile de pesticide au fost colectate centralizat, într-un depozit situat la
marginea oraşului Ineu, fiind astfel înlăturată presiunea a 77 locaŃii necorespunzătoare situate în întreg teritoriul judeŃului Arad. Aceste deşeuri de pesticide au fost cuprinse într-un program de colectare şi neutralizare de către o societate specializată. În cursul anului 2005, aceste deşeuri au fost transportate în afara Ńării pentru neutralizare.
În cursul anului 2005, pentru protecŃia fitosanitară şi combaterea buruienilor în
judeŃul Caraş-Severin s-au utilizat următoarele grupe şi cantităŃi de pesticide : Tabel 5.3.2.2.
Nr. crt Tip produs
SuprafaŃa
(ha)
Cantitate (kg/an)
Obs.
1 Ierbicide 33.673 42.261 2 Fungicide 7.358 17.524 3 Insecticide şi acaricude 9.814 1.176 Total 50.845 60.961
Aproape întreaga cantitate de pesticide s-a utilizat pe terenurile arabile la culturile de păioase, porumb şi floarea soarelui. În livezi s-au aplicat tratamente fitosanitare pe 330 ha, iar în vii pe 225 ha. FaŃă de anul 2004, se constată o scădere a utilizării produselor fitosanitare în cantitate de 38. 162 kg (suprafaŃă de 18.723 ha ). Din datele primite de la DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Hunedoara, situaŃia consumului de pesticide în anul 2005 este prezentată în tabelul următor:
Tabel 5.3.2.1. SituaŃia consumului de pesticide în anul 2005 în judeŃul Hunedoara Cantitatea totală de produse de uz fitosanitar utilizată este de 537.362 tone la nivelul anului 2005, conform datelor furnizate de DirecŃia Agricolă Timiş. Din acestea,
112
68,51% au fost aplicate suprafeŃelor cultivate, ca ierbicide, iar restul au fost tratamente asupra seminŃelor. Tabel 5.3.2.4. Nr.crt. Tip produs SuprafaŃa (ha) Cantitate(kg/s.a.) 1. Ierbicide 177700 0,48 2. Fungicide 62942 0,52 3 Insecticide şi acaricide 57967 1,17 La nivelul judeŃului Timiş,în anul 2005, întreaga cantitate de pesticide expirate, depozitată la unităŃile agricole, foste IAS-uri, a fost eliminată prin proiectul PHARE-Eliminarea deşeurilor de pesticide de pe teritoriul României, zona II, de către firmele Ramboll-Danemarca, respectiv Sava-Germania. 5.3.3. Soluri afectate de reziduurile zootehnice
La nivelul judeŃului Arad efectivele din marile zootehnii au cunoscut reduceri semnificative. În aceste condiŃii şi cantităŃile de dejecŃii produse s-au redus, iar depozitarea acestora s-a realizat pe platforme corespunzătoare. Noile ferme zootehnice apărute la nivelul judeŃului Arad, sunt conforme cu reglementările în vigoare, respectând factorii de mediu.
În judeŃele Caraş-Severin şi Hunedoara, Timiş , nu sunt suprafeŃe de teren afectate de reziduuri zootehnice.
Folosirea unor produse reziduale de origine animală pentru creşterea fertilităŃii
solului este o practică foarte veche.Dar, ca şi în cazul îngrăşămintelor chimice, utilizarea incorectă precum şi depozitarea sau evacuarea necontrolată a acestor produse poate produce efecte puternic negative asupra solului. Astfel, prin consistenŃa şi compoziŃia chimică a reziduurilor provenite din complexele de creştere industrială a animalelor, acestea pot deveni un factor de poluare a solurilor.
Cantitatea şi compotiŃia chimică a reziduurilor este influenŃată de furajarea animalelor cu raŃii mai concentrate în proteine, suplimentate cu adaosuri de săruri minerale, inclusiv cu microelemente, de tipul de adăpost, de natura substanŃelor folosite pentru igienizarea şi dezinfectarea adăposturilor, de durata timpului de stocare.
În zona gospodăriilor rurale individuale, s-a produs o dezvoltare a efectivelor zootehnice care generează cantităŃi importande de dejecŃii animaliere (deşeuri). Acestea sunt acumulate în platformele de gunoi săteşti, fără amenajări de protecŃie a mediului. Impactul asupra mediului se resimte prin ocuparea terenurilor agricole şi impurificarea pânzei de apă freatică. 5.3.4. IrigaŃii Marile sisteme de irigaŃii existente pe teritoriul judeŃului Arad au fost dezafectate.
Sistemele locale de irigaŃii au funcŃionat la capacităŃi mult diminuate, fiind orientate în special la culturi legumicole.
Noile ferme legumicole utilizează pe scară largă irigaŃii în sisteme de picurare, cu un consum redus de apă şi posibilitatea fertilizării concomitente.
113
Până în anii 1990 în judeŃul Caraş-Severin , au fost realizate sisteme de irigare a terenurilor din fondul funciar agricol arabil, după cum urmează :
� prin aspersiune - 5755 ha � prin brazde trasate în învelişul superior al solului - 72 ha � direct din sursă prin udare în sistem gospodăresc - 3955 ha
După anul 1990, odată cu retrocedarea terenurilor agricole la foştii proprietari, toate amenajările pentru irigaŃii au fost dezafectate, abandonate sau distruse. Din cauza lipsei amenajărilor pentru irigaŃii nu se poate realizată combaterea eficientă a secetei. MenŃionăm ca suprafeŃe foarte reduse ocupate cu culturile de legume pentru nevoile proprii au fost udate în unele zone din judeŃ direct de la sursă, în sistem gospodăresc. Din datele primite de la DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Hunedoara, situaŃia suprafeŃelor irigate în anul 2005 este prezentată în tabelul următor: Tip cultură SuprafaŃă irigată (ha) Grâu, secară 300 Orz, orzoaică 100 Porumb 368 Legume 112 Cartofi 100 Plante nutreŃ 70 Altele 50 Total 1100
Tabel 5.3.4.1. SituaŃia suprafeŃelor irigate în anul 2005 Din datele furnizate de Societatea NaŃională „ÎmbunătăŃiri Funciare”, în judeŃul Timiş este amenajată pentru irigaŃii o suprafaŃă totală de 15.870 ha din care :
• în sisteme mari 9.745 ha • în amenajări locale 6.125 ha.
Din suprafaŃa totală de 15.870 ha, amenajată pentru irigaŃii, în anul 2005 s-a irigat efectiv o suprafaŃă de 5.088 ha, din care 4606 ha teren arabil, 387 ha păşuni şi fâneŃe şi 95 ha livezi de pomi, pepiniere şi arbuşti fructiferi.
Sistemele mari de irigaŃii din judeŃul Timiş sunt: Şag-TopolovăŃ net - 8.614 ha, Periam net – 589 ha şi Beregsău net – 542 ha. În aceste sisteme lucrările de irigaŃii se realizează pe bază de contracte.
Pentru o suprafaŃă de cca. 100.000 ha există posibilitatea irigării şi subirigării (umplerea cu apă a reŃelei de desecare existente) în perioadele cu deficit de
umiditate, asigurându-se în acest fel un nivel freatic corespunzător pentru o dezvoltare normală a culturilor agricole. Aplicarea irigaŃiilor în sistemele amenajate este grav afectată de lipsa de interes a proprietarilor de teren pentru această activitate cât şi de lipsa de resurse materiale pentru procurarea echipamentelor de udare.
De asemenea, menŃinerea în reŃeaua de desecare a unor niveluri de apă convenabile dezvoltării culturilor agricole în perioadele de secetă, măsură care are ca scop prevenirea unei desecări excesive şi a deşertificării, este serios afectată de lipsa de fonduri pentru această activitate.
114
Din datele furnizate de Societatea NaŃională „ÎmbunătăŃiri Funciare”, în judeŃul Timiş este amenajată pentru irigaŃii o suprafaŃă totală de 15.870 ha din care :
• în sisteme mari 9.745 ha • în amenajări locale 6.125 ha.
Din suprafaŃa totală de 15.870 ha, amenajată pentru irigaŃii, în anul 2005 s-a irigat efectiv o suprafaŃă de 5.088 ha, din care 4606 ha teren arabil, 387 ha păşuni şi fâneŃe şi 95 ha livezi de pomi, pepiniere şi arbuşti fructiferi.
Sistemele mari de irigaŃii din judeŃul Timiş sunt: Şag-TopolovăŃ net - 8.614 ha, Periam net – 589 ha şi Beregsău net – 542 ha. În aceste sisteme lucrările de irigaŃii se realizează pe bază de contracte.
Pentru o suprafaŃă de cca. 100.000 ha există posibilitatea irigării şi subirigării (umplerea cu apă a reŃelei de desecare existente) în perioadele cu deficit de
umiditate, asigurându-se în acest fel un nivel freatic corespunzător pentru o dezvoltare normală a culturilor agricole. Aplicarea irigaŃiilor în sistemele amenajate este grav afectată de lipsa de interes a proprietarilor de teren pentru această activitate cât şi de lipsa de resurse materiale pentru procurarea echipamentelor de udare.
De asemenea, menŃinerea în reŃeaua de desecare a unor niveluri de apă convenabile dezvoltării culturilor agricole în perioadele de secetă, măsură care are ca scop prevenirea unei desecări excesive şi a deşertificării, este serios afectată de lipsa de fonduri pentru această activitate. 5.3.5 Poluarea solurilor în urma activităŃilor din sectorul industrial, minier, siderurgic
ActivităŃile industriale desfăşurate în cadrul judeŃului Arad produc presiuni asupra stării de calitate a solurilor prin depozitării de deşeuri industriale (halde industriale) atât ca urmare a activităŃii curente cât şi ca efecte remanente (reziduuri rămase după încetarea activităŃii) tabel 5.3.5.1.
Notă: * - SuprafeŃe estimate, neexistând evidenŃe cadastrale în zonă ** - SuprafeŃe cumulate, situate în apropierea staŃiilor de epurare *** - SuprafeŃe mari disiminate pe mai multe teritorii comunale, ocupând diverse categorii de folosinŃă. Determinarea suprafeŃelor s-a realizat prin planimetrarea unităŃilor de sol degradate şi însumarea acestora **** - Liziera pădurii Activitatea sectorul industrial din jud. Caraş-Severin, a determinat scoaterea temporară din circuitul economic a cca. 57.3 ha terenuri care reprezintă cele patru halde de zgură situate în ReşiŃa şi OŃelu Roşu. Haldele de steril rezultate din exploatările miniere ocupă o suprafaŃă de cca 620 ha.şi sunt cantonate în zonele cu tradiŃie de minerit, respectiv zonele: Moldova Nouă, RuschiŃa, Anina, Bocşa, OraviŃa.Iazurile de decantare a sterilului sunt surse importante şi permanente de poluare a solului cu depuneri solide pe suprafeŃe apreciabile de terenuri agricole situate în apropierea acestora.
SuprafaŃa totală ocupată de haldele de steril de mină şi iazurile de decantare aferente unităŃilor miniere, dar şi altor ramuri industriale (energetică), este de peste 1115 ha în judeŃul Hunedoara.
Terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea acestora sunt degradate (prezintă fenomene de ravenare, şiroire), infertile şi, unele dintre ele, prezintă o contaminare destul de pronunŃată cu metale grele (Cu, Zn, Pb, Mn, Cd) - mai ales solul din apropierea exploatărilor şi uzinelor de preparare a minereurilor polimetalice (Ex. Filiala DEVAMIN, Filiala CERTEJ, Filiala BRADMIN). SuprafaŃa totală poluată la Ecosid este de 138 ha, iar sursele de poluare sunt BTEX, HAP, metale grele(Zn, Cr, Cd, Ni, Cu). S.C. Ecosid S.A. Hunedoara a preluat activele inchise operational de catre S.C. Siderurgica S.A., activitati care au constat în coxificare, elaborare fontă şi oŃel, producere aglomerat. La ora actuala proprietar este Consiliul Local al Municipiului Hunedoara, urmand sa se faca lucrari de ecologizare.
La Sidermet Călan, suprafaŃa totală poluată este de 170 ha, iar sursele de poluare sunt metale grele, BTEX, HTP, HAP. ActivităŃile anterioare desfăşurate la Sidermet constau în coxificare, elaborare fontă.
CantităŃile de substanŃe poluante rezultate din activităŃile sectorului industrial al judeŃului Timiş, depozitate pe sol în cursul anului 2005, conform raportului statistic privind gestionarea deşeurilor, sunt prezentate în tabelul 5.3.5.a Tabel 5.3.5.2
119
Ramura economică SubstanŃa poluantă
Total judeŃ
Ind. energiei electrice şi termice
Ind. extractivă
Ind. metalur-gică feroasă
Ind. chimi-că
Ind. alimen-tară
Agricul-tură
Gospo-dăria com.
Total, din care 213 62 102 4 45 Cenuşă 50 50 Deşeuri menajere 30 30 Nămoluri DejecŃii 4 4 Şlamuri
Nămoluri de la staŃii de epurare 15 15 Noroaie miniere Steril Zgură+deşeu ind. 12 12 łiŃei 9 9 EscavaŃii 93 93
Cele mai importante locaŃii afectate sunt depozitele de deşeuri municipale de la Timişoara – Şag, Lugoj, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Buziaş, Deta şi Făget , halda de cenuşă şi zgură de la Utvin, iazul de decantare de la Făget, batalurile de la Beregsău Mare, Gătaia şi OrŃişoara. La acestea se adaugă depozitele in conservare : halda de steril minier de la Sinersig şi Darova, iazurile de decantare de la Marginea şi Nădrag, batalurile de la Bacova, Banloc, Bulgăruş, Sânandrei şi Sânnicolau Mare.
5.3.6. 5.3.6 Poluarea solurilor cu emisii de la centralele mari de ardere InstalaŃiile mari de ardere sunt instalaŃiile a căror putere termică nominală este
egală sau mai mare decât 50 MW indiferent de tipul de combustibil utilizat. FuncŃionarea acestor instalaŃii a fost reglementată prin HG 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale unor poluanŃi proveniŃi din instalaŃii mari de ardere.
Această hotărâre reprezintă transpunerea în legislaŃia română a Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanŃi în aer proveniŃi din instalaŃiile mari de ardere.
În judeŃul Hunedoara există două centrale mari de ardere: SC Electrocentrale SA Mintia şi SC Termoelectrica SA-SE Paroşeni. În urma analizei emisiilor de poluanŃi nu s-au constatat depăşiri ale valorilor stas. La SC Termoelectrica SA-SE Paroşeni există doua iazuri de decantare: unul numit Căprişoara cu suprafaŃă de 46 ha ce înglobează 1,79 mil. mc de cenuşă, iar al doilea este un iaz nou(pentru situaŃii de avarie) cu suprafaŃă de 10 ha şi capacitate de 170000 mc.
La SC Electrocentrale SA Mintia există două iazuri de decantare: un iaz la Bejan cu o suprafaŃă de 87 ha şi 17 mil.de mc(cenuşă şi zgură), iar al doilea pe malul drept al Mureşului(pentru situaŃii de avarie) cu o suprafaŃă de 50 ha şi 5,5 mil.mc(cenuşă şi zgură).
Principalele probleme referitoare la calitatea atmosferei din judeŃul Timiş sunt reprezentate de poluarea aerului ambiental la scară urbană, identificate în special
120
pentru municipiul Timişoara, localităŃile învecinate Utvin (din cauza depozitului de cenuşă şi zgură)
În judeŃul Timiş există 7 instalaŃii mari de ardere la S.C. Colterm S.A. Timişoara – CET Centru şi CET Sud.
CET Timişoara Centru - 5 IMA, CT Timişoara Sud – 2 IMA, pentru care există următoarele :
Propuneri de măsuri tehnologice care vor duce la reducerea progresivă a emisiilor până la valoarea limită stabilită.
În judeŃele Arad şi Caraş-Severin nu sunt terenuri afectate de astfel de activităŃi.
5.4. Monitorizarea calităŃii solului Monitorizarea calităŃii solului în judeŃul Arad se face în 27 puncte amplasate pe întreg teritoriul, astfel încât să acopere toate formele de poluare a solului. Recoltarea se face cu frecvenŃa anuală, pe două orizonturi genetice. (tabel 5.4.1.)
Tabel 5.4.1. ReŃeaua punctelor de observaŃie sol
Localizare
(localitate, comună) Scopul amplasării punctului de observaŃie
Nădlac
Urmărirea respectării dozelor optime ecologice (şi totodată economice) din planurile de fertilizare (studiul agrochimic) în vederea eliminării dezechilibrelor de nutriŃie generate de aplicarea arbitrară sau unilaterală a îngrăşămintelor chimice. Urmărirea evoluŃiei solurilor în areale desecate.
Semlac Urmărirea evoluŃiei solurilor în incinte irigate şi desecate.
Sînpetru German Urmărirea poluării solurilor cu hidrocarburi (evoluŃia proceselor de alcalinizare secundară în jurul unui nou parc petrolier).
Turnu (Pecica) Ameliorarea solurilor poluate cu hidrocarburi (poluare totală).
Arad Urmărirea evoluŃiei unui protosol aluvial tipic afectat de poluare cu dejecŃii animale (comparaŃie cu protosol aluvial atipic neafectat de poluare).
Cruceni (Şagu) Urmărirea tasării şi compactării secundare pe soluri cu slabe diferenŃieri texturale.
Fântânele Urmărirea proceselor de pseudogleizare în arealele irigate prin aspersiune.
Vladimirescu Urmărirea evoluŃiei solurilor poluate de C.I.Ch. Arad după încetarea producŃiei (ritmul de reducere a concentraŃiei de nitriŃi şi nitraŃi în sol).
Horia (Vladimirescu) Urmărirea poluării solurilor prin acidifiere în areale irigate. Curtici Urmărirea evoluŃiei solurilor automorfe în areale desecate. Şimand Urmărirea proceselor de tasare secundară în areale
121
desecate. Iermata Neagră (Zerind)
Urmărirea poluării solurilor prin alcalizare pe vertisoluri.
Sintea Mare Urmărirea proceselor de degradare a solurilor prin dezechilibre de nutriŃie (exces sau carenŃe de elemente nutritive).
Apateu Urmărirea proceselor de poluare prin alcalinizare pe argiluvisoluri.
Cermei Urmărirea evoluŃiei solurilor în areale amenajate cu drenuri îngropate.
Mocrea (Ineu) Urmărirea poluării solurilor prin exces de umiditate stagnant Minişul de Sus (TauŃ) Urmărirea poluării solurilor prin eroziune de suprafaŃă.
Roşia, Revetiş (Dieci)
Urmărirea poluării solurilor prin eroziune de suprafaŃă.
Dieci Urmărirea proceselor erozionale în suprafaŃă în “Perimetrul etalon pentru combaterea eroziunii solurilor”.
Crocna (Dieci) Urmărirea poluării solurilor prin alunecări de teren (stabilizate).
Bodeşti (Hălmagiu) Urmărirea degradării solurilor prin eroziune excesivă.
Petriş Urmărirea poluării solurilor prin eroziuni de maluri (pierderi de teren).
Ostrov (Birchiş) Urmărirea poluării solurilor prin eroziune de adâncime (ravene).
LabaşinŃ (ŞiştarovăŃ) Urmărirea proceselor de eroziune în suprafaŃă.
Neudorf Urmărirea degradării solurilor sub impactul picăturilor din irigaŃii prin aspersiune (tasare secundară).
BaraŃca (Păuliş) Urmărirea poluării solurilor prin eroziune. Vladimirescu (pădure)
Urmărirea fenomenului de uscare a pădurii sub impactul scăderii volumului edafic util.
În judeŃul Caraş-Severin,monitorizarea calităŃii solului este realizată prin studii agrochimice şi agro-pedologice elaborate de OSPA Timişoara în baza comenzilor înaintate de DirecŃia Generală pentru Agricultură şi dezvoltare Rurală Caraş –Severin. În cursul anului 2005 pe raza judeŃului au fost elaborate 2 studii agro-pedologice pentru teritoriile administrative a comunelor: Grădinari şi Berzovia. La nivelul jud. Hunedoara monitorizarea calităŃii solului se efectuează de către Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Hunedoara. S-au urmărit următorii indicatori :
Tabel 5.4.2. ReacŃia solurilor
Puternic acidă
Moderat acidă
Slab acidă Neutră Slab alcalină
Moderat alcalină
ha ha ha ha ha ha 13056 71268 131492 20418 41636 282
Tabel 5.4.3. ConŃinutul de humus
Extrem de mic Foarte mic Mic Mijlociu Mare
122
ha ha ha ha ha 4884 11150 157638 4324 -
Tabel 5.4.4. Aprovizionarea cu azot
Bună Medie Slabă ha ha ha 6805 70211 201061
Tabel 5.4.5. Aprovizionarea cu fosfor
Extrem de slabă
Foarte slabă
Slabă Mijlocie Bună Foarte bună
ha ha ha ha ha ha 26400 53576 82947 89625 25486 51
Tabel 5.4.6. Aprovizionarea cu potasiu
Extrem de slabă
Foarte slabă
Slabă Mijlocie Bună Foarte bună
ha ha ha ha ha ha 171912 56134 27593 22123 20 48
Principalele tipuri şi asociaŃii de soluri din judeŃul Timiş sunt următoarele: Tabel 5.4.7.
TOTAL 702398 100 Zonarea favorabilităŃii culturilor pe baza notelor de bonitate în judeŃul Timiş : Tabel 5.4.8. Nr.crt. Cultura I (70-100) ha II (45-70) ha III (21-45) ha 1 Grâu 208723 172196 109351 2 Orz 67117 313802 109351 3 Porumb 67117 313802 109351 4 Floarea soarelui 67117 313802 109351 5 Cartof - 67117 423153 6 Sfecla de zahăr - 239313 250957 7 Soia - 239313 250957 8 Mazăre-fasole 67117 313802 109351
5.5 Zone critice sub aspectul degradării solurilor
Zonele critice sub aspectul degradării solurilor sunt arealele cu potenŃial ridicat de alunecări de teren, zone cu potenŃial ridicat de eroziune în adâncime, zone cu eroziuni de maluri.
De asemenea pot fi menŃionate ca zone critice arealele limitrofe lucrărilor de decopertări şi excavări la zi, precum şi zonele de exploatare a hidrocarburilor (Pecica, Turnu, Sederhat, Bodrog)- jud. Arad.
Terenurile agricole, pajiştile şi pădurile din jurul centrelor industriale sunt aproape inevitabil supuse unei poluări a cărei intensitate este sesizabilă de cele mai multe ori doar în timp.
Poluarea solului este realizată în principal prin: � scoaterea unor importante suprafeŃe de teren din circuitul economic datorită
depozitării deşeurilor menajere, industriale şi agricole;
124
� deteriorarea calitativă a terenurilor limitrofe depozitelor de deşeuri prin îmbibarea solului cu substanŃe nocive (fie prin cantitate, fie prin natura lor);
� degradarea terenurilor datorită practicării unor tehnologii agricole neadecvate (terenuri situate în pantă, păşunatul abuziv).
� Degradarea terenurilor agricole şi a drumurilor agricole datorită exploatărilor forestiere efectuate în perioade când solul este îmbibat cu apă, înfiinŃarea ilegală de noi drumuri pe linia de cea mai mare pantă pentru circulaŃia utilajelor forestiere .
Zonele critice sub aspectul poluării solului datorită exploatărilor miniere în judeŃul Caraş-Severin sunt:
1. Zona Anina – 331,4 ha 2. Zona CiudanoviŃa – 14,7 ha 3. Zona Moldova Nouă – 381,5 ha 4. Zona RuşchiŃa – 23,4 ha 5. Zona Bocşa – 24,6 ha.
Datorită eliminării deşeurilor urbane în depozite neamenajate au fost scoase din circuitul agricol cca. 100 ha (depozite efective) de teren agricol. Apreciem că cele mai afectate zone datorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor urbane sunt:
1. Zona ReşiŃa – Drumul Lupacului Km 5. SuprafaŃa ocupată de depozit este de 10 ha şi cca. 50 ha situate limitrof sunt poluate de deşeurile menajere.
2. Zona Bocşa – Haldina Doclin – 22 ha. 3. Zona Caransebeş – Haldina zona Valea Mare – 20 ha. 4. Zona Moldova Nouă – Haldina 15 ha. 5. Zona OraviŃa – Haldina 15 ha. 6. Zona Băile Herculane – Haldina 8 ha.
Datorită utilizării unor tehnologii agricole neadecvate şi a păşunatului abuziv, suprafeŃe apreciabile de terenuri agricole sunt afectate de eroziunea de suprafaŃă, de adâncime şi alunecări de pământ.
Pe zone situaŃia se prezintă după cum urmează: 1. Zona Berzovia – Bocşa – 1.479 ha; 2. Zona Caransebeş – Fârliug – 15.677 ha ; 3. Zona Grădinari – OraviŃa – 5.977 ha; 4. Zona Moldova Nouă – ZlatiŃa – 6.753 ha; 5. Zona Bozovici – Domaşnea – 14.280 ha.
Terenurile agricole situate în zona montană, cca.126.418 ha pot fi afectate de eroziune de suprafaŃă şi adâncime datorită păşunatului abuziv.
În ultimii ani s-au redus foarte mult suprafeŃele de terenuri agricole poluate cu deşeuri agricole, dar au mai rămas suprafeŃe restrânse situate în zona fostelor depozite de dejecŃii animaliere. Aceste zone sunt situate în zona complexelor zootehnice dezafectate din:
1. Combinatul Agroindustrial Berzovia 2. Avicola Bocşa 3. Ferma Gherteniş 4. Ferma 11 Bocşa 5. Zona AEIBO Berzovia 6. Complexul porcine OraviŃa Datorită restructurării sectorului industrial şi minier, precum şi datorită scoaterii
din funcŃiune a tuturor complexelor zootehnice de bovine, porcine şi majoritatea fermelor de păsări, suprafeŃe însemnate de terenuri agricole au început să revină în circuitul economic prin reconstrucŃie naturală, urmând ca şi cele 862,13 ha, terenuri
125
degradate constituite în 22 de perimetre de ameliorare identificate şi delimitate în anul 2000 să fie redate circuitului economic. Ca zone critice sub aspectul deteriorării solului putem aminti depozitele de deşeuri, halde de deşeuri, zonele miniere, etc. Depozitele de deşeuri urbane sau rurale constituie o problemă majoră. Acestea poluează factorii de mediu prin apele exfiltrate şi gazele degajate prin fermentare, precum şi arderea deşeurilor. Numărul depozitelor de deşeuri industriale la sfârşitul anului 2005 în judeŃul Hunedoara este de 85 dintre care majoritatea sunt inactive. În prezent mai sunt active 4 iazuri în industria extractivă, unul la prepararea cărbunelui, 3 la prepararea minereurilor neferoase şi 4 în industria energetică pentru zgura şi cenuşa de termocentrală. Haldele active sunt în număr de 19, una funcŃionând în industria siderurgică, 12 în industria extractivă a cărbunelui, 4 în industria extractivă a metalelor neferoase şi 2 în alte industrii. Dintre acestea 2 sunt instabile şi anume: halda de steril Cariera Coranda cu o suprafaŃă de 13,3 ha şi un volum de 935.382 mc şi halda de steril de minăValea Baiaga cu o suprafaŃă de 16,1 ha şi un volum de 1.789.574 mc, ambele aflate în proprietatea CNCAF MINVEST Deva. Cea mai importantă sursă de poluare a solului în judeŃul Timiş este datorată activităŃilor trecute şi actuale de creştere a porcinelor în sistem industrial, prin batalurile de stocare a dejecŃiilor lichide şi a depozitelor de dejecŃii deshidratate situate în vecinătatea fermelor ce au aparŃinut S.C. COMTIM S.A. Timişoara. Continuarea activităŃii de creştere a porcinelor, atât în fermele S.C. Comtim Group S.R.L. cât şi în fermele care au în prezent alŃi proprietari, fără o soluŃie ecologică de epurare a apelor uzate şi de eliminare finală a dejecŃiilor constituie un risc major pentru mediu şi sănătatea umană. Alte activităŃi ce produc sau pot produce poluarea solului :
• practica de eliminare finală a apelor fenolice rezultate de la SecŃia Margina a S.C. Solventul S.A. prin infiltrare în câmpurile cu o suprafaŃă de 5,4 ha, a dus la o poluare difuză cu compuşi fenolici pe un areal întins, cu compuşi cu remanenŃă mare ;
• depozitarea deşeurilor urbane provenite din municipiile Timişoara şi Lugoj, precum şi cele 5 oraşe ale judeŃului pe depozitele neorganizate, reprezintă o altă sursă de poluare a solului pe o suprafaŃă de cca. 60 ha;
• practica depozitării deşeurilor menajere provenite din localităŃile rurale pe depozite neorganizate, constituie surse punctiforme de poluare a solului pe suprafeŃe de cca. 158 ha. ActivităŃile industriale desfăşurate în municipiile Timişoara şi Lugoj, dar şi în alte localităŃi din judeŃ, pot constitui surse de poluare prin emisiile atmosferice sau prin depozitarea deşeurilor şi a nămolurilor rezultate. SuprafeŃe de sol degradate
Tabel nr.5.5.1.
Categoria de soluri SuprafeŃe (ha)
126
Cu exces de umiditate 4.427,6 EscavaŃii 100,5 Sărăturate 12.280,2 Litosol 1.199 Erodate de ape,din care: 13.408,5 -cu eroziuni de suprafaŃă semnificative 12.533,5 -cu eroziuni de adâncime 875 Vertisoluri 400 Altele(alunecări) 1.724 Psamosol 803 InundaŃii 23.235,5 Lipsă drenaj, compactate 8.576,7 Total terenuri degradate 66.155
Degradarea solului este un proces complex în care sunt implicaŃi numeroşi factori. Unul din factorii care are o influenŃă foarte mare asupra degradării solului este eroziunea. Fenomenele de eroziune naturală şi antropică sunt prezente în zonele de câmpie înaltă şi de deal, fiind influenŃate de pantă, regimul hidric, structura culturilor, tehnologia de prelucrare a solului, alte activităŃi umane, ca de exemplu păşunatul excesiv şi defrişarea pădurilor. Din totalul suprafeŃei de 66.155 ha terenuri deteriorate identificate la nivelul jud. Timiş, 12.533,5 ha (18,94% ) reprezintă terenuri afectate de fenomene de eroziune de suprafaŃă, 875 ha (1,32%) eroziune de adâncime. În vestul Ńării eroziunea produsă de vânt afectează suprafeŃe mai mici. Factorii care determină eroziunea hidrică pot fi: principali (precipitaŃii atmosferice, activitatea antropică ) şi favorizanŃi ( relieful, solul, roca, vegetaŃia ).S-a identificat o suprafaŃă de 1.724ha (2,60% ) afectată de fenomene de alunecare. În categoria terenurilor poluate sunt incluse suprafeŃe care sunt afectate de factorul antropic prin depozitări necontrolate de deşeuri zootehnice, menajere şi industriale, diverse escavaŃii, terenuri poluate cu produse petroliere, etc.
5.6 Zone critice care necesită reconstrucŃie ecologică
Pentru judeŃul Arad, zonele critice care necesită intervenŃii în reconstrucŃia ecologică în primă urgenŃă sunt arealele în care s-au produs poluări accidentale (structurile petroliere Turnu Nord, Turnu Sud şi Sânpetru German).
Zonele care necesită reconstrucŃie ecologică în judeŃul Caraş-Severin sunt zonele critice prezentate în studiul “Inventarierea terenurilor degradate din fondul agricol şi forestier “, întocmit de ISPIF Bucureşti. SuprafaŃa de 862,13 ha a fost constituită în cele 22 perimetre de ameliorare care sunt situate pe raza următoarelor teritorii administrative :
Tabel 5.6.1.
Nr. crt. Perimetrul de ameliorare SuprafaŃa (ha) 1. ReşiŃa 6,34
127
2. Băile Herculane 6,00 3. Bocşa 15,09 4. Moldova Nouă 70,00 5. Anina 109,00 6. Armeniş 13,50 7. Buchin 15,00 8. Constantin Daicoviciu 2,00 9. CiudanoviŃa 133,00
SuprafaŃa de 862,13 ha terenuri degradate urmează să fie redată în circuitul economic prin lucrări de ameliorare şi împădurire cu specii forestiere.
În judeŃul Hunedoara suprafaŃa totală ocupată de haldele de steril de mină şi iazurile de decantare aferente unităŃilor miniere, dar şi altor ramuri industriale (energetică), este de peste 1115 ha.
Terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea acestora sunt degradate (prezintă fenomene de ravenare, şiroire), infertile şi, unele dintre ele, prezintă o contaminare destul de pronunŃată cu metale grele (Cu, Zn, Pb, Mn, Cd) - mai ales solul din apropierea exploatărilor şi uzinelor de preparare a minereurilor polimetalice (Ex. Filiala DEVAMIN, Filiala CERTEJ, Filiala BRADMIN).
Din totalul de 101 depozite de deşeuri industriale (halde, iazuri, depozite de cenuşă de termocentrală, depozite de zgură etc.) ale judeŃului Hunedoara, care ocupa cca. 0,16 % din suprafaŃa judeŃului, 22 sunt încă în exploatare (315 ha). Din din cele 79 de depozite inactive (cca. 800 ha), 12 sunt ecologizate (106 ha), iar din restul de 67 aflate in conservare (656 ha), 3 prezintă fenomene de instabilitate (38 ha: Halda de steril Cariera Coranda – mina Certej - 13,3 ha; Halda de steril de mina Valea Baiaga – mina Certej - 16,4 ha; Halda de steril de mina Dealu Mare - mina Teliuc – 8,3).
Reziduurile solide specifice industriei miniere sunt reprezentate de deşeurile rezultate în urma desfăşurării activităŃilor de exploatare (deşeuri depuse în halde de steril) sau de prelucrare (deşeuri depuse în iazuri de decantare) a resurselor minerale. Acestea afectează toate componentele mediului înconjurător (apă, aer, sol) conducând la scoaterea unor mari suprafeŃe de teren din circuitul agricol sau silvic, la distrugerea habitatului natural pentru
128
fauna zonei sau la distrugerea solului fertil şi implicit a vegetaŃiei de pe suprafeŃele ocupate. Depozitele de steril de mină sau de steril rezultat de la procesarea minereurilor (polimetalice sau de cărbune) reprezintă un pericol potenŃial de producere a unor incidente cu risc ecologic şi datorită posibilităŃilor de destabilizare a taluzelor haldelor şi/sau de emisii necontrolate de poluanŃi în mediul înconjurător, din cauza producerii unor avarii la iazurile de decantare (sufozii, deficienŃe geotehnice etc.) care pot genera viituri cu material conŃinut în iazuri, însoŃite de urmări distructive. La Ecosid, pentru reconstrucŃie ecologică este nevoie de : demolarea construcŃiilor existente, recuperarea şi valorificarea materialelor din demolări, decopertarea solului din zonele bateriilor de coxificare, furnalelor şi a aglomeratoarelor, neutralizarea apelor amoniacal fenolice, valorificarea gudroanelor, eliminarea deşeurilor de gudron şi a reziduurilor de păcură prin firme autorizate.
Pentru reconstrucŃie ecologică la Sidermet Călan, având în vedere poluarea în adâncime a solului cu produse coxochimice şi petroliere, este necesară decopertarea solului şi bioremedierea acestuia, dezafectarea rezervoarelor şi demolarea construcŃiilor existente.
AcŃiuni întreprinse pentru reconstrucŃia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor
Deşi judeŃul Arad deŃine o mare suprafaŃă de soluri degradate 735 752 ha, în
cursul anului 2005 s-au realizat lucrări de reconstrucŃie ecologică pe suprafeŃe restrânse. Aceste lucrări au vizat doar amendarea solurilor acide (reducerea acidifierii secundare a solului) şi unele lucrări de combatere a eroziunii solurilor. În vederea identificării şi delimitării perimetrelor de ameliorare a terenurilor degradate din fondul funciar agricol şi silvic, în cursul anului 2000 s-a promovat la nivelul judeŃului Caraş-Severin studiul “Inventarierea terenurilor degradate din fondul agricol şi forestier “, întocmit de ISPIF Bucureşti. În vederea introducerii terenurilor degradate în circuitul productiv şi pentru refacerea şi ameliorarea ecosistemelor degradate, s-au identificat şi delimitat în baza O.G. 81/1998 şi H.G. 786/1993 perimetre de ameliorare în suprafaŃă de 862,13 ha. SuprafaŃa de 862,13 ha terenuri degradate urmează să fie redată în circuitul economic prin lucrări de ameliorare şi împădurire cu specii forestiere. Pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor în cursul anului 2005 au fost fertilizate 10.800 ha terenuri agricole cu 326.003 t îngrăşăminte naturale ( 99% în sectorul de gospodării ale populaŃiei şi numai 1 % la agenŃi economici). Cu îngrăşăminte chimice au fost fertilizate 45.575 ha cu 3042 t (suprafaŃa fertilizată este cu 19.854 ha mai mică faŃă de anul anterior), din care :
� 45.575 ha cu 2733 t îngrăşăminte azotoase( cu 19.854 ha.mai puŃin faŃă de anul 2004)
� 5887ha cu 309 t îngrăşăminte fosfatice( cu 13.026 ha. mai puŃin faŃă de anul 2004)
� îngrăşăminte potasice nu s-au aplicat Din totalul suprafeŃei agricole procentul de administrare a îngrăşămintelor
chimice, naturale şi amendamente a fost de : � 11,5% cu îngrăşăminte chimice( o scădere cu 4 % faŃă de anul anterior) � 3,6 % cu îngrăşăminte naturale ( o scădere cu 1 % faŃă de anul 2004) � 0 % cu amendamente
129
La nivelul judeŃului Hunedoara pentru reconstrucŃia ecologică s-au întreprins următoarele acŃiuni:
-ameliorarea execsului de umiditate: - Orăştie 223 ha - Lăsău-Grind 96 ha - Lunca MoŃilor-Cărăstău 87 ha
-corectarea reacŃiei acide – 200 ha (A.Vlaicu, Fares Orăştie) Lucrări de reconstrucŃie a solurilor afectate de haldele de steril ale minelor de
cărbune şi ale depozitelor de deşeuri orăşeneşti. Lucrările de ecologizare au ca scop refacerea zonei cu impact semnificativ
asupra factorilor de mediu şi încadrarea indicatorilor de calitate ai acestora în normele stabilite de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.
Datele prezentate mai sus arată că terenurile ecologizate reprezintă numai 0,1 % din întreaga suprafaŃă care ar trebui supusă lucrărilor de reabilitare. Între obiectivele ecologizate, cele mai numeroase se găsesc în perimetrele miniere a căror exploatare a devenit nerentabilă în conformitate cu art 51, lit. (c) a Legii Minelor nr. 85/2003 şi au fost declarate închise prin Hotărâre a Guvernului României.
Lucrările de reconstrucŃie ecologică a zonelor afectate de activitatea minieră urmeză o procedură reglementată prin OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului României nr. 195/2005 privind protecŃia mediului, Ordinul MMGA nr. 860/2002 privind procedura de emitere a acordului de mediu şi Manualul de închidere a minelor aprobat prin Ordinul Ministerului Industriei şi Resurselor Nr. 273/04.09.2001. Toate lucrările de reabilitate necesare sunt cuprinse în devizul general al investiŃiei ″Plan de încetare a activităŃii minei″ respective, ca urmare a identificării lor prin bilanŃul de mediu şi reglementate de autoritatea de mediu competentă, prin emiterea avizului de mediu şi stabilirea obligaŃiilor de mediu.
Aceste lucrări sunt finanŃate de la bugetul statului român sau prin BIRD (World Bank) şi cuprind : închiderea lucrărilor miniere subterane şi de legătură cu suprafaŃa (puŃuri, galerii, suitori etc.), lucrări de ecologizare a zonelor degradate antropic şi lucrări de monitorizare a factorilor de mediu, atât în perioada de realizare a lucrărilor, cât şi post închidere.
Pentru executarea lucrărilor prevăzute în proiectele tehnice de închidere şi ecologizare a minelor, AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Hunedoara a emis (din anul 2000 şi până în prezent) un număr de 33 de acorduri de mediu, în conformitate cu prevederile legale, pentru diferite unităŃi aparŃinând Companiei NaŃionale a Huilei Petroşani şi Companiei NaŃionale a Cuprului, Aurului şi Fierului ″MINVEST″ S.A. Deva..
În general, lucrările de ecologizare a depozitelor de reziduuri miniere şi a incintelor dezafectate constau din următoarele etape principale : - corectarea taluzelor (acolo unde este necesar); - curăŃirea suprafeŃei haldelor / incintelor de supragabariŃi sau de deşeurile inerte rezultate de la demolarea clădirilor/instalaŃiilor specifice; - împădurirea haldelor / iazurilor de decantare cu puieŃi forestieri de salcâm, cătină, mesteacăn sau alte specii adaptate zonei; plantarea se face în gropi săpate pe platformele şi/sau taluzele haldelor/iazurilor, umplute cu pământ de împrumut, în amestec cu fertilizatori; - stabilizarea şi consolidarea taluzelor haldelor/iazurilor cu gărduleŃe de coastă din nuiele, amplasate pe curbele de nivel; - înierbarea incintelor dezafectate; - executarea de terase şi gărduleŃe de coastă pe taluzele haldei/iazului.
130
De regulă, pentru asigurarea securităŃii iazurilor de decantare, se realizează şi împrejmuirea permanentă a incintelor acestor lucrări hidrotehnice.
Printre primele perimetre miniere ecologizate în judeŃul Hunedoara se numără minele BoiŃa - Hateg, Petrila Sud, Câmpu lui Neag, Firizoni, Ghelari, Ohaba Ponor, la care s-au executat atît lucrări pentru ecologizarea haldelor şi iazurilor de decantare, cât şi pentru tratarea apelor uzate de mină (ex. mina BoiŃa – Hateg). Sunt în curs de ecologizare terenurile aferente perimetrelor miniere Muncel, Deva, łebea, Barza, Teliuc, Paroşeni, Uricani Sud, Lupeni, VeŃel. Din complexul de măsuri antierozionale care trebuie aplicate pentru solurile supuse acestui proces amintim ca o verigă importantă organizarea teritoriului, regularizări ale cursurilor de apă, amenajarea versanŃilor, structura culturilor, asolamentele, aplicarea îngrăşămintelor, lucrările solului, sisteme de cultură antierozionale ( înierbări, sistemul de cultură în fâşii ), împăduriri. Ameliorarea solurilor cu exces de umiditate cuprinde un ansamblu de metode hidro-ameliorative ( desecare, drenaj, îndiguire ) şi agro- pedo- ameliorative ( afânare adâncă, nivelare, modelare, drenaj ). Se dau mai jos câteva exemple de acŃiuni întreprinse în judeŃul Timiş : - Perimetrul de ameliorare Făget, trupul Supa, oraşul Faget, cu o suprafaŃa de 96,99 ha, ce prezintă degradare cauzată, în cea mai mare parte, de prezenŃa terenurilor sărăturate şi acide. Lucrările de ameliorare necesare pentru înlăturarea eroziunii de suprafaŃă excesivă constau în : culturi pe curbele de nivel, sistem de cultură în fâşii, benzi înierbate; excesul de umiditate (permanent) se diminuează prin măsuri pedoameliorative: nivelare, modelare teren, scarificare şi canale de desecare pentru colectarea apei. Din complexul de măsuri ce se vor lua pentru ameliorarea terenurilor degradate nu vor lipsi măsurile agrochimice şi anume: aplicarea amendamentelor calcaroase pentru corectarea reacŃiei acide. - Perimetrul de ameliorare Brăneşti, trupul Burau, oraşul Făget, cu o suprafaŃă de 120,72 ha, valea este degradată mai ales din cauza prezenŃei terenurilor sărăturate şi acide. Lucrările de ameliorare sunt, în general, aceleaşi cu cele enumerate la primul exemplu. Măsurile agrochimice constau în aplicarea amendamentelor calcaroase pentru corectarea reacŃiei acide. - Perimetrul de ameliorare Begheiu Mic, dealul Cotul NeamŃului, Dealul cu Floricele şi hotar Dumbrava, oraşul Făget, cu o suprafaŃa de 111,61 ha, degradată în principal din cauza terenurilor sărăturate şi acide. FaŃă de lucrările ameliorative amintite la exemplele de mai sus, se vor aplica amendamente calcaroase pentru corectarea reacŃiei acide.
Concluzii Solul este un factor de mediu a cărui calitate este în atenŃia atât a AgenŃiei de
ProtecŃia Mediului cât şi a DirecŃiei pentru Agricultură. Se iau măsuri pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor şi se investeşte în reconstrucŃia ecologică a terenurilor degradate.
SuprafaŃa agricolă a judeŃului Caraş-Severin nu s-a modificat faŃă de cea din anul 2004, dar sunt modificări de suprafeŃe pe categorii de folosinŃă. SuprafaŃa arabilă şi de păşuni cresc cu 93 ha.,respectiv cu 168 ha. în detrimentul diminuării proporŃionale a suprafeŃei ocupate cu făneŃe în anul 2004. Calitatea solurilor în judeŃul Hunedoara este relativ bună, cea mai nocivă cauză antropică a degradării solului fiind considerată poluarea chimică. Reziduurile cele mai toxice sunt reprezentate de deşeurile rezultate în urma desfăşurării activităŃilor de exploatare (deşeuri depuse în halde de steril) sau de
131
prelucrare (deşeuri depuse în iazuri de decantare) a resurselor minerale. Acestea afectează toate componentele mediului înconjurător (apă, aer, sol) conducând la scoaterea unor mari suprafeŃe de teren din circuitul agricol sau silvic, la distrugerea habitatului natural pentru fauna zonei sau la distrugerea solului fertil şi implicit a vegetaŃiei de pe suprafeŃele ocupate. Au fost demarate lucrări de ecologizare care au ca scop refacerea zonei cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu şi încadrarea indicatorilor de calitate ai acestora în normele stabilite de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.
132
BIODIVERSITATEA ŞI BIOSECURITATEA. PĂDURILE.MEDIUL MARIN ŞI COSTIER
6.1.Biodiversitatea
6.1.1. Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică
JudeŃul Arad Caracteristicile geologice, pedologice, hidrologice şi climatice au determinat particularităŃile floristice şi faunistice din zonă. Astfel particularităŃile floristice sunt reliefate atât de către endemisme, cât şi de elementele termofile, meridionale, prezente într-un număr remarcabil 20,1%, conferind vegetaŃiei nemorale şi praticole o nuanŃă mozaicată, specifică, motiv pentru care flora judeŃului se încadrează în provincial Est - Carpatica, districtul Codru – Zărand - Trascău şi a Ńinutului Câmpiei de Vest. VegetaŃia se caracterizează prin predominarea formaŃiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe suprafeŃe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin puternica transformare antropică a vegetaŃiei naturale, numai 44% din teritoriul judeŃului este ocupat de o vegetaŃie naturală propriu-zisă, sau foarte puŃin transformată (aici se include fondul forestier, păşunile şi fâneŃele), restul, 56%, fiind transformată foarte mult prin înlocuirea ei cu vegetaŃie de cultură, 48% din totalul judeŃului sau alte folosinŃe ale terenului (tabelul 6.1.1.1). VegetaŃia forestieră (26% din suprafaŃă judeŃului) ocupă suprafeŃe mai mari în zona montană şi în dealurile piemontane. Se recunosc următoarele grupe de formaŃiuni: carpineto-făgete, goruneto-carpinete (care împreună ocupă cele mai mari suprafeŃe forestiere), gorunete cu horsti, goruneto-cerete, girniteto-cerete, goruneto-făgete, precum şi asociaŃii de pajişti secundare pe locul fostelor păduri defrişate. VegetaŃia de silvostepă şi chiar de stepă în extremitatea vestică a câmpiei Aradului se caracterizează prin predominarea formaŃiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi pâlcuri de vegetaŃie lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi cele stepizate sunt restrânse în urma extinderii suprafeŃelor arabile. VegetaŃia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase şi lemnoase caracteristice (salcii, plop, anin). Pe unele suprafeŃe lacustre cresc nufărul alb şi galben. Fauna se încadrează ca şi flora în subregiunea euro-siberiană, subprovincia carpatică, întâlnindu-se grupări faunistice specifice stepei şi silvostepei, pădurilor subxerofile de cer şi gârniŃă, pădurilor mezofile în care predomină gorunul, a celor de fag, precum şi fauna acvatică. În stepă şi silvostepă remarcăm prezenŃa rozătoarelor, dintre păsări dropia şi prepeliŃa,în pădurile subxerofile: chiscanul de câmp, fazanul, şopârla cenuşie, în cele mezofile: lupul, vulpea, mistreŃul, pisica sălbatică, sturzul, iar în pădurile de fag se întâlnesc: ursul, cerbul, jderul de pădure, veveriŃa, ierunca, sitarul, broasca brună etc. Ihtiofauna sectoarelor de câmpie ale râurilor mari cuprinde zonele mrenei şi ale crapului, iar râurile mici zona cleanului şi cea a bibanului.
133
La nivelul judeŃului poluarea ocupă cote sub nivelul mediu pe Ńară. Nu sunt observate degradări îngrijorătoare ale florei şi faunei datorită modificării parametrilor de mediu. Datorită procesului intens de antropizare, datorită cultivării excesive a unor suprafeŃe de pajişti naturale amplasate pe soluri holomorfe se observă dispariŃia dropiei-Otis tarda din zona comunelor Socodor-Pilu-Vărşand (cauzată şi de amploarea luată de braconaj). In urma procesului de eutrofizare au fost afectate o serie de specii de pe teritoriul judeŃului:
Un rol perturbator în cadrul ecosistemelor îl are şi seceta prelungită din ultimii ani care favorizează producerea incendiilor, secarea unor bălŃi, a râurilor cu cursuri temporare dar şi uscarea vegetaŃiei în special a coniferelor care au o rezistenŃă mai scăzută la secetă. Un alt factor cu rol destabilizator îl au şi zăpezile abundente care duc la degradarea speciilor arbustive aşa cum s-a întâmplat acum trei ani în RezervaŃia Botanică “Dosul Laurului “ din comuna GurahonŃ, sat Zimbru - administrată de Ocolul Silvic GurahonŃ. Tabelul 6.1.1.1. privind structura teritoriului după natura ocupării
Categoria SuprafaŃa (ha) Arabile 348 881 Vii 3 605 Livezi, grădini 5 571 Păşuni, fâneŃe 153 505 Alte tipuri 0
Terenuri agricole
Total 511 562 Fond forestier 203 482 În afara fondului forestier 28 500 Terenuri cu vegetaŃie forestieră Total 231 982
Ape de suprafaŃă 9 702 Industrie în afara localităŃilor 0 Clădiri şi curŃi 17 002
Alte terenuri ocupate de:
Drumuri, căi ferate 14 790
134
Altele (neproductiv) 333 Total (neagricol) 32 125
TOTAL 775 409 Tabelul 6.1.1.2 privind situaŃiile speciale întâlnite în structura terenurilor
Categoria SuprafaŃa (ha)
Parcuri şi rezervaŃii naturale 7 984 Alte zone cu valori turistice deosebite 18 729
Prin măsuri agroameliorative 0 Prin măsuri silvoameliorative 21
Terenuri degradate readuse în circuitul economic
Total 21 Din fond agricol 0 Din fond forestier 0
Terenuri degradate ieşite din circuitul economic
Total 0 SuprafeŃe agricole tratate cu îngrăşăminte chimice 306 966 Terenuri scoase din circuitul agricol pentru construcŃii şi alte obiective
58
Tabelul 6.1.1.3 privind suprafeŃele ocupate cu soluri degradate
Categoria de soluri SuprafeŃe (ha) Cu exces de umiditate 138 520 Acide 99 800 Sărăturate 35 080 Nisipoase 5 716 Cu fenomene de secetă 123 220 Cu fenomene de eroziune, din care: 86 320 cu eroziuni de suprafaŃă 82 739 cu eroziuni de adâncime 3 581 Cu fenomene de alunecare 260 Poluate 1 108 TOTAL 576 344
În conformitate cu anexele din Legea 462/2001 s-au identificat pe raza judeŃului Arad următoarele tipuri de habitate:
-pajişti sărăturate continentale; -pajişti uscate; -pajişti cu altitudine joasă -grote neexploatate turistic -păşuni împădurite -păduri tip Asperulo - Făgetum -păduri cu stejar pedunculat -păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior -păduri panonice cu Qercus petraea şi Carpinus betulus -păduri panonice cu Quercus pubescens -galerii cu Salix alba şi Populus alba -păduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros
135
Prin poziŃia geografică şi prin caracteristicile sale, judeŃul Arad dispune de un potenŃial ecologic variat, exprimat mai ales prin învelişul biotic. În zona de silvostepă, vegetaŃia naturală ocupă suprafeŃe restrânse datorită activităŃii antropice de extindere a culturilor agricole. Pajiştile secundare sunt cele alcătuite din păiuşuri (Festuca sulcata F. pseudovina, F. valesiaca), peliniŃă (Artemisia austriaca), bărboasă (Botriochloa ischaemum sau Andropogon ischaemum), sadina (Chrysopogon gryllus) etc. Zona pădurilor de foioase ocupă Dealurile Lipovei, Depresiunea GurahonŃ şi versanŃii sudici ai MunŃilor Codru-Moma. În cuprinsul ei întâlnim păduri de cer (Quercus cerris) şi gârniŃă (Quercus frainetto) ce alternează cu culturi agricole şi pajişti secundare cu păiuşuri şi Cephalarea transsilvanica. La limita cu etajul pădurilor de foioase în bazinul Teuzului se dezvoltă pe suprafeŃe restrânse păduri de cer în amestec cu gorun. Etajul pădurilor de foioase este prezent de la altitudini de peste 500 m şi cele din păduri de gorun (Quercus petraea) în amestec cu cer (Quercus cerris), păduri de gorun cu carpen (Carpinus betulus) şi păduri de fag (Fagus silvatica) în amestec cu carpen, gorun, mesteacan, ulm , paltin etc. Fragmentarea acestor păduri lasă loc dezvoltării unor pajişti secundare în a căror compoziŃie floristică intră păiuşuri (Festuca rubra) şi iarba vântului (Agrostis tenuis). În luncile râurilor este prezentă o vegetaŃie specifică alcătuită din păduri de stejar în amestec cu frasin (Fraxinus angustifolia), ulm, pajişti de iarbă moale, (Agrostis stolonifera), coada vulpii (Alopecurus pratensis) şi pir (Agropyron repens) ce alternează cu terenurile agricole. Local apar asociaŃii de sărătură. DistribuŃia vegetaŃiei se face în funcŃie de:
1. UnităŃi zonale pe altitudine: • Pajişti montane de păiuş roşu, iarba vântului şi Ńăpoşică • Păduri montane de fag • Pajişti secundare colinare de iarba vântului, păiuş roşu şi terenuri
agricole • Păduri de gorun şi gorun cu carpen • Păduri de amestec cu specii de stejar şi alte foioase (şleauri) în
complex cu păduri de gorun sau stejar • Păduri de gorun cu cer
2. UnităŃi zonale pe latitudine • Terenuri agricole şi pajişti secundare • Păduri de cer şi gârniŃă • Păduri de stejar brumăriu cu arŃar tătăresc şi păduri de stejar pufos • Terenuri agricole şi pajişti puternic modificate cu păiuşuri, colilie, în
silvostepă 3. UnităŃi intrazonale şi azonale
• Păduri de stejar de depresiuni, terase şi piemonturi • Complex de pajişti de păiuşul oilor sau iarbă de sărătură pe soluri slab-
mediu salinizate • Terenuri agricole, pajişti de iarbă moale şi păduri de anin negru, în
luncile din regiunea de deal • Păduri de stejar, frasin, ulm în luncile de câmpie
136
• Terenuri agricole şi pajişti de iarbă moale şi păduri de anin negru, în luncile din regiunea din câmpie: a) cu frecvenŃa mare a asociaŃiei Poetum silvicolae şi a subasociaŃiei cu specii de Trifolium şi Medicago în cadrul asociaŃiei Alopecuretum pretense;
b) cu frecvenŃa mare a asociaŃiilor Poeto-Festucetum, Agrostideto-Festucetum; • Păduri extrazonale de stejar pufos; • Tufărişuri de liliac transilvănean.
Lumea animalelor este reprezentată prin: graur, erete alb, potârniche dintre păsări, iar dintre rozătoare: popândăul, hârciogul. În pădurile de foioase reprezentanŃii principali sunt: cerbul, căpriorul, râsul, mistreŃul, veveriŃa, dintre mamifere, fazanul fiind aclimatizat . Bizamul a pătruns în judeŃ pe cale naturală. În lunca inferioară a Mureşului a fost introdus castorul, acest habitat fiind unul din locurile populate odinioară cu castori. Râurile judeŃului conferă condiŃii optime dezvoltării lipanului (Tymallus tymallus) şi mrenei (Barbus barbus) în sectorul montan şi colinar, a crapului (Cyprinus carpio) şi cleanului (Leuciscus cephalus) în sectorul de câmpie. Dintre speciile de Lamelibranhiate amintim speciile Anodonta cygnea, Unio sp., iar dintre Gasteropode specia Planorbis sp., Limnea sp., Helix pomatia. Clasa batracienilor este şi ea foarte bine reprezentată. Reptilele sunt reprezentate prin şarpele de casă, şarpele de râu, şopârla cenuşie. Din ordinul Testudineelor se întâlneşte broasca de apă Emys orbicularis. Crustaceele sunt reprezentate şi ele prin racul de râu-Astacus astacus dar şi prin racul de baltă-Astacus loptodaqctylus. Datorită substanŃelor chimice, a eutrofizării, a antropizării excesive se observă dispariŃia de pe teritoriul judeŃului a dropiei-Otis tarda. Pe cale de dispariŃie sunt: - Stârcul roşu - Ardea purpurea
Dintre plante sunt pe cale de dispariŃie: - Nufărul alb - Nymphea alba - PlutniŃa - Nymphoides peltata - Nufărul termal - Nymphea lotus var. thermalis - Roşioara - Butonus umbellatus - RuscuŃa - Adonis vernalis
JudeŃul Caraş – Severin Habitatele naturale din judeŃul Caraş – Severin cuprind zone terestre, acvatice şi subterane, în stare naturală şi seminaturală care se diferenŃiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice.
137
Deasemenea în cadrul ariilor naturale protejate există habitate naturale de interes comunitar care sunt în pericol de dispariŃie în arealul lor natural, au un areal natural mic ca urmare a restrângerii acestora , ori au o suprafaŃă redusă. Urmare a existenŃei unei variaŃii semnificative de forme de relief care includ câmpii (7,3 %), dealuri (10,8 %,) depresiuni( 16,5 %) şi munŃi (65,4 %), în cadrul regiunilor biogeografice continentală, alpină şi a climatului temperat continental, cu influenŃe accentuate de climat mediteranean, numărul tipurilor de habitate naturale şi seminaturale caracteristice pajiştilor şi tufărişurilor din regiunile de câmpie şi depresiuni până în zona alpină, a habitatelor de pădure, de stâncării şi peşteri , precum şi de ape dulci, este foarte mare. Un număr mare de tipuri de habitate naturale şi seminaturale având drept scop menŃinerea ori restaurarea stării de conservare favorabilă din arealele lor sunt incluse în ariile protejate de interes naŃional şi reŃeaua Natura 2000, iar altele a căror protecŃie şi conservare se impune, vor determina înfiinŃarea de arii noi ,inclusiv de arii speciale de conservare şi de protecŃie specială avifaunistică. În judeŃul Caraş– Severin au fost identificate şi inventariate până în prezent un număr însemnat de tipuri de habitate incluse în următoarele grupe:
1. Grupa habitatelor naturale de pajişti şi tufărişuri: - pajiştile alpine pe substrat silicios ; - pajişti umede cu Erica tetralix ce includ arbuşti mici cu frunze pieloase cum
ar fi: Rhododendron katschy (Smârdan), Vaccinium myrtillus (Afin), Vaccinium vitis idaea (Merişor de munte);
- tufişurile de Pinus mugo (Jneapăn) – conifer răşinos care iubeşte umiditatea;
- pajişti uscate seminaturale şi faciesuri, acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros populate cu Molinion caerulaceae (Bibernil sau Sângeroasă) ;
- pajişti sau tufişuri subalpine – reprezentate de vegetaŃie cum ar fi: Botrichum lunaria (Limba cucului), Juniperus silirica (Ienupăr), Vaccinium myrtillus (Afin), Viola tricolor (Trei fraŃi pătaŃi);
- pajişti bogate în specii de Nardus sp. (łăpoşica) pe substraturi silicoase alături de Verbascum thapsus (Corovaticul);
- pajişti aluviale ale văilor cu râuri, unde găsim vegetaŃie de tipul: Lunaria rediviva (LopăŃea), Lychnis flos-cuculi (Floarea cucului);
- pajişti de altitudine joasă reprezentate de plante erbacee, perene ca de exemplu: Alopecurus pratensis (Coada vulpii) şi Sanguisorba officinalis (Sorbestrea);
- fâneŃe montane populate cu Sorbus aucuparia (Scoruş de munte); 2. Grupa habitatelor naturale de stâncării şi peşteri cuprind: - grohotiş stâncos al etajului montan populat cu specii cum ar fi:
Androsacetalia alpinae (Laptele stâncii), Galeopsitalia ladanii (Sânziene); - grohotiş calcaros în etajul de dealuri şi munŃi mici unde găsim specii
ierboase ca Thlaspietea rotundifolii (PunguliŃa); - pante stâncoase calcaroase cu vegetaŃie spinoasă ca Rosa canina
Festuca pseudovina (Păiuş), Prunus spinosa (Porumbar); - peşteri neexploatate turistic populate cu specii de Ascolichenes şi
Bryophyta; - grote neexploatate turistic populate cu specii de Ascolichenes şi Bryophyta;
138
3. Grupa habitatelor naturale de pădure cuprind:
- păduri bătrâne caducifoliate naturale, bogate în epifite ce sunt reprezentate de specii cu frunze căzătoare cum ar fi: Fagus sylvatica (Fagul), Quercus robur (Stejar), Populus alba (Plopul), Corylus avellana (Alunul). Acestea reprezintă substratul de viaŃă pentru următoarele epifite: licheni, muşchi, alge;
- păduri tip Luzulo-Fagetum şi Asperulo-Fagetum care sunt reprezentate de făgete;
- păduri de stejar pedunculat reprezentate de stejari cu elemente de carpen; - păduri de pantă, grohotiş, ravene populate de Tilio - Acerion şi stejăriş cu
elemente de Galio – Carpinetum; - pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia (Frasin), specie întâlnită
frecvent în pâlcuri prin păduri şi zăvoaie; - păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno–Padion,
(Carpen); - păduri acidofile formate din specii de molid; - păduri cu Quercus frainetto (GârniŃă); - păduri cu Quercus cerris (Cer); - păduri mixte formate din Quercus frainetto (GârniŃă) şi Quercus cerris
(Cer); - păduri de Pinus sylvestris (Pin); - păduri de Pinus nigra var. Banatica (Pinul negru de Banat) ; - păduri de Pinus nigra (Pinul negru ); - păduri amestecate de fag, molid şi brad; - păduri de fag (Fagus sylvatica) specifice dealurilor şi podişurilor; - păduri de fag (Fagus sylvatica) în alternanŃă cu gorun Quercus petraea; - păduri de gorun (Quercus petraea) din etajul de dealuri;
4. Grupa habitatelor naturale de ape dulci includ: - ape oligotrofe cu conŃinut foarte scăzut de minerale; - râuri alpine şi bancurile de-a lungul acestora cu vegetaŃie erbacee; - cursuri de apă de munte cu vegetaŃie arborescentă; - lacuri distrofe naturale; - lacuri glaciare din munŃii łarcu, Godeanu; - lacuri crio-nivale ( ex. Lacul Vulturilor din munŃii Semenic);
Starea habitatelor de pădure naturale şi seminaturale din fondul forestier şi cu deosebire a celor din ariile protejate este în general bună oferind populaŃiilor din diferite specii condiŃii favorabile de dezvoltare şi prosperitate. Pe cuprinsul judeŃului sunt specificate conform Directivei Habitate, 38 de habitate, dintre care 21 sunt prioritare. Din punct de vedere fitosociologic, pinetele studiate fac parte din asociaŃia Genisto radiatae-Pinetum nigrae ResmeriŃă 1972, alianŃa Seslerio rigidae - Pinion Coldea 1991, ordinul Erico-Pinetalia Horv. 1959, clasa Erico-Pinetea Horv. 1959, încadrare confirmată printr-un nucleu cenologic bine conturat. Cu constanŃă ridicată apare însă Sesleria rigida şi mai ales Festuca xanthina.
139
Dintre speciile care conferă acestor habitate un caracter endemic, fără a fi caracteristice pentru una dintre unităŃile cenotaxonomice anterior amintite sunt: Linum uninerve, Primula auricula ssp. serratifolia şi Scabiosa columbaria ssp. pseudobanatica. Analiza comparativă de tip cluster pune în evidenŃă existenŃa a două categorii de păduri de pin: pinetele cu un sol fixat, cu puŃine stânci la suprafaŃă, de obicei blocuri mari, compacte, cu mai multe specii de ciuperci şi muşchi (inclusiv unele caracteristice pădurilor de conifere) şi pinetele de stâncărie, xerofile, în care Festuca xanthina sau Sesleria rigida ocupă suprafeŃe însemnate, iar stratul arbustiv este puternic invadat de speciile caracteristice şibliacurilor Pe baza analizei multivariate tip ordonare se constată că, cel mai important factor care determină compoziŃia cenotică a pădurilor de pin este umiditatea, un al doilea factor fiind, probabil, consistenŃa solului. Din punct de vedere fitogeografic influenŃa climatului mediteranean este pregnantă. Structura verticală este reprezentată printr-un strat arborescent de regulă slab închegat un strat arbustiv şi ierbos bine reprezentate în pinetele de pe stâncării. Sub aspect ecologic au un caracter xero-mezofil, micro-mezoterm cu o bună reprezentare a speciilor moderat termofile, Cei mai importanŃi factori de impact sunt focul, păşunatul, dezagregarea rocilor, modificările climatice - în sensul creşterii umidităŃii. Dăunătorii afectează preponderent pădurile de foioase. Starea habitatelor naturale din domeniul public al comunelor şi oraşelor care includ tipuri de pajişti şi tufărişuri este mai puŃin favorabilă datorită păşunatului şi în perioade din an interzise, cu un număr de animale introduse la păşunat la unitatea de suprafaŃă mai mare decât capacitatea de suport a acestora, ca şi a producerii de incendii în unele zone, primăvara devreme şi toamna târziu pentru extinderea suprafeŃelor păşunabile fapt pentru care se impun în asemenea situaŃii măsuri de restaurare a habitatelor Deasemenea, starea habitatelor naturale de ape dulci datorită braconajului practicat la pescuit, populaŃiile unor specii de peşti au scăzut numeric, iar în peşteri şi grote se produc încă daune prin practicarea turismului neorganizat şi insuficient controlat.
Apreciem că prin buna administrare a structurilor administrative pentru parcurile naŃionale şi parcul natural şi prin măsurile ce urmează a fi luate de AgenŃia pentru protecŃie a mediului şi organismele abilitate de la nivel judeŃean şi local, starea habitatelor naturale şi seminaturale şi cu deosebire a celor ce urmează a fi constituite, în concordanŃă cu Directiva CE nr. 92/43 EEC în habitate de interes comunitar, ameninŃate cu dispariŃia, din aria lor naturală de răspândire şi a celor ce prezintă o arie redusă ca urmare a regresului, se va îmbunătăŃi în anii următori.
Relieful judeŃului Caraş–Severin caracterizat prin câmpii, depresiuni, dealuri şi munŃi, cuprinzând şi cele mai mari suprafeŃe de carst din Ńară, situate între ReşiŃa şi Moldova Nouă şi în bazinul hidrografic al Văii Cernei, cu versanŃi abrupŃi şi puternic înclinaŃi, stâncoşi cu chei spectaculoase, ca şi condiŃiile variate de climat şi sol, au determinat apariŃiei şi dezvoltarea unei flore şi faune sălbatice bogate în specii de plante şi animale inferioare şi superioare.
CompoziŃia floristică şi răspândirea speciilor variază începând de la câmpie şi până în golurile alpine, în care se succed următoarele zone de vegetaŃie:
• Regiunea de câmpie, ocupă suprafeŃe restrânse între Gătaia şi Berzovia şi în golful de câmpie drenat de apele Caraşului şi Nerei unde pajiştile spontane au fost înlocuite cu plante de cultură. SuprafeŃele mici de pajişti sunt alcătuite din asociaŃii de
140
Festuca sulcata, Festuca vallesiaca, Bromus inermis , Poa bulbosa, Stipa copillata, Stipa penata. În luncile râurilor vegetează specii: de sălcii (Salixa alba, Salix fragilis, Salix triandra), plopi (Populus alba), etc.
• Regiunea de deal şi munte cuprinde: zona pădurilor, bine reprezentată şi diferenŃiat etajată. În compoziŃia pădurilor
proporŃia diferitelor specii şi grupe de specii este : 14,6 % răşinoase (brad, molid, pini, etc.), 53,5 % fag, 15,4 % diverse specii tari (paltin, frasin, carpen, etc.), 13,0% stejari (stejar, gorun, cer, gârniŃă) şi 3,5 % diverse specii moi (plopi, sălcii, tei).
- zona alpină: este formată din două etaje: subalpin şi alpin. Etajul subalpin este cuprins între limita superioară a pădurilor şi 1700 – 1800 m altitudine şi se caracterizează prin asociaŃii de graminee între care predomină pajiştile cu iarba câmpului (Agrostis sp.), păiuş roşu (Festuca rubra), Ńepoşica (Nardus stricta), firuŃa (Poa violacea, Poa alpina). Se mai întâlneşte garofiŃa de munte (Dianthus sp.) şi alte specii caracteristice zonei.
- etajul alpin propriu –zis este caracterizat prin asociaŃii de graminee, pajişti de iarba vântului (Agrostis rupestris), păruşcă (Festuca supina), coarnă (Carex curvula) etc.
Conform estimărilor realizate şi incluse în studiile de fundamentare a parcurilor naŃionale şi natural rezultă că ciupercile cuprind 297 taxoni (dintre care: Sphaerotheca erodii, Urocystis polygonati, Ranularia atropae), iar lichenii cuprind 17 taxoni. Flora cormofitelor care totalizează 1086 specii este extrem de diversificată, numărul cel mai mare de taxoni aparŃinând elementului european. SpaŃiul geografic din această parte a Ńării conservă elemente străvechi , dintre care unele cu statut de relicte glaciare, cum sunt: tisa (Taxus baccata), iedera albă (Daphne laureola), precum şi specii endemice, rare şi foarte rare , vulnerabile şi periclitate. Pe lângă elementul european, flora cormofitelor cuprinde şi elemente submeditareaneene şi mediteraneene. În zona clisurii Dunării geomorfologia terenurilor şi poziŃia extrem de favorabilă, bine protejată de vânturile reci din nord, a favorizat ca numeroase elemente sudice şi vest asiatice să poată ajunge aici unde găsind condiŃii favorabile de dezvoltare s-au adaptat şi dezvoltat. Datorită însă unor activităŃi umane desfăşurate de-a lungul timpului se evidenŃiază astăzi diminuarea numărului de specii ori indivizi , scăderea în calitate a acestora precum şi reducerea rezistenŃei speciilor la unii factori abiotici şi biotici dăunători. Aşa se explică şi faptul că multe specii se află într-o stare vulnerabilă şi chiar ameninŃate cu dispariŃia. Dintre speciile de plante ameninŃate cu dispariŃia evidenŃiem pe cele ce se află într-o situaŃie din cele mai nefavorabile: Ruscus hipoglossum (Cornişor), Fritillaria meleagris (Laleaua pestriŃă), Anntenaria dioica (Floarea Semenicului) Iedera albă (Daphne laureola) pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. Banatica ), tisa (Taxus baccata) etc. Cauzele care au condus la ameninŃarea cu dispariŃia acestor specii constau în supraexploatarea speciei de cornişor în scopul comercializării într-un ritm superior capacităŃii de regenerare şi refacere, diminuarea numărului de indivizi din specia laleaua pestriŃă prin efectuarea unor lucrări de desecare a unor terenuri cu exces de umiditate, precum şi a consumului de către animale a florei Semenicului prin păşunat practicat în golul de munte al MunŃilor Semenic.
141
Atât speciile de plante cât mai ales populaŃiile unora din acestea se află într-o continuă regresie urmare a degradării terenurilor din zonele miniere prin exploatări efectuate în cariere de suprafaŃă, depozite de steril, cariere de piatră, etc Asemenea situaŃii se întâlnesc cu deosebire în zonele: Anina, Moldova Nouă şi Podul Gornii - Coronini. Deasemenea, diminuarea populaŃiilor unor specii este determinată şi de activităŃile de exploatare a lemnului, de turism necontrolat ca şi datorită păşunatului neraŃional pe păşuni prin care se aduc prejudicii mari urmare a distrugerii, ruperii ori vătămării plantelor din flora sălbatică. În anul 2005 urmare a acŃiunilor întreprinse au fost identificate şi inventariate, în special în ariile protejate, un număr de 93 specii din flora sălbatică rare şi periclitate, care necesită a fi permanent monitorizate în vederea aplicării celor mai energice măsuri pentru refacerea şi menŃinerea acestora într-o stare favorabilă. Fauna - prin varietatea, bogăŃia şi originalitatea ei, fauna acestui Ńinut cu un climat aparte prezintă o importanŃă deosebită şi reprezintă totodată pentru multe specii limita nordică a arealului de răspândire. Diversitatea mare de elemente se datorează în primul rând varietăŃii biotopurilor ceea ce a determinat existenŃa a numeroase specii de câmpie joasă şi chiar de stepă, de zăvoaie, precum şi numeroase elemente caracteristice zonelor colinare, de regiuni carstice şi montane. Din cercetările efectuate în MunŃii Aninei a rezultat că această zonă reprezintă un refugiu din timpul glaciaŃiunilor care a permis supravieŃuirea unor specii terŃiare ca: Amphimellania holandri dintre nevertebrate şi Cobitis elongata dintre vertebrate. Fauna de nevertebrate este dominată de coleoptere şi opilionide, urmate de colembole, arahnee, chilopode, izopode, orthoptere, formicide, gasteropode, larve de diptere ş.a.. Unele gasteropode ca: Carpathica langi, Zenobiella umbrosa sunt endemice, iar dintre plecoptere unele sunt considerate endemisme carpatice: Nemoura carpathica, Chloroperla kisi. Climatul continental cu pronunŃate influenŃe mediteraneene a favorizat cu deosebire în zonele umede de pe malul Dunării şi Zona Umedă Balta Nera şi în Insulele Ostrov şi CalinovăŃ, vieŃuirea a multor specii de păsări cu numeroase elemente sudice şi vest asiatice Această zonă este una dintre puŃinele zone din Ńară unde poate fi observată o diversitate specifică de elemente rare şi unde pe o suprafaŃă restrânsă pot fi întâlnite un număr aşa de mare de specii de păsări ce pot fi: oaspeŃi de iarnă, oaspeŃi de vară, specii de pasaj şi specii sedentare. În anul 2005 au fost identificate şi inventariate specii de animale din fauna sălbatică rare şi periclitate de peşti, batracieni, anure şi păsări, în număr de 62. Unele dintre păsările inventariate sunt de interes comunitar sau sunt prevăzute în ConvenŃia zonelor umede şi în alte ConvenŃii internaŃionale la care România a aderat. Dintre speciile protejate de păsări conform prevederilor Directivei 79/409/CCE privind conservarea păsărilor sălbatice, amintim : Anas querquedula, Ciconia ciconia, Egretta garzetta, Ardea purpurea, Falco naumanni, Phalacrocorax pygmaeus. Aceste specii de păsări sunt supuse regimului de protecŃie şi conservare instituit la nivelul ariilor speciale de conservare avifaunistică: Zona Umedă Ostrov Moldova Veche, Zona Umedă Ostrov CalinovăŃ, Zona Umedă Pojejena Divici şi Zona Umedă Balta Nera. Aceste arii au fost propuse ca situri Natura 2000. Apreciem că o atenŃie deosebită trebuie să acordăm ichtiofaunei din fluviul Dunărea şi nu numai, unde unele specii de peşti au dispărut, iar altele sunt pe cale
142
de dispariŃie datorită pescuitului industrial practicat în anii trecuŃi, la scară mare, ilegal, cu aparatură electrică, în perioade de prohibiŃie etc. În scopul prevenirii şi combaterii faptelor ce constituie contravenŃii şi infracŃiuni este necesar să se aplice măsuri urgente pentru eliminarea braconajului, precum şi pentru refacerea şi conservarea fondului piscicol natural. Reptilele sunt reprezentate prin elemente termofile, multe dintre acestea fiind însă vulnerabile şi rare cum sunt: Lacerta muralis, Testudo hermanni, Vipera ammodytes ammodytes, Emys orbicularis. Mamiferele sunt reprezentate în principal de 10 specii comune în general tuturor catenelor muntoase din Ńara noastră precum şi de multe alte specii ce habitează numai în partea de sud – vest a Ńării Speciile de interes vânătoresc sunt prezente în toate etajele superioare ale piramidei trofice, lanŃul trofic fiind funcŃional, neexistând lipsa unor verigi care să genereze scăderi ori creşteri anormale de efective de anumite specii. Principalele specii de animale de interes cinegetic care habitează teritoriul judeŃului sunt:
etc.; În concluzie, putem afirma că peisajul geografic în partea de sud vest a Ńării prin formele de relief cât şi prin numărul foarte mare de fenomene carstice, cu o structură geologică deosebită şi cu o climă cu nuanŃe mediteraneene au determinat menŃinerea şi dezvoltarea unei biodiversităŃi variate şi bogate, specifice acestei regiuni. Aceste variate tipuri de habitate cât şi multe specii de floră şi faună sălbatică de interes prioritar au fost incluse în siturile propuse pentru a face parte din ReŃeaua Europeană Natura 2000. AgenŃia pentru protecŃia mediului a propus în anul 2005, 22 de situri şi continuă activitatea de identificare a habitatelor şi a speciilor prioritare pentru a le propune ca viitoare situri. MenŃinerea biodiversităŃii în stare favorabilă impune continuarea şi intensificarea măsurilor de identificare şi inventariere a speciilor şi monitorizarea acestora, concomitent cu organizarea unui număr sporit şi variat de acŃiuni care să contribuie la conştientizarea şi educarea populaŃiei în spiritul dragostei faŃă de natură din care flora şi fauna sălbatică ocupă un loc important ceea ce va duce implicit la asigurarea în condiŃii mai bune a măsurilor de protecŃie şi conservare a acestora.
JudeŃul Hunedoara Pe lângă habitatele identificate şi descrise în cap. Biodiversitate din anul 2004, în cursul anului 2005 au continuat observaŃiile mai ales în Parcul NaŃional Retezat şi Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina. În urma incursiunilor în teren s-a urmărit în special identificarea şi observarea stării de sănătate a habitatelor care prezintă interes special pentru conservare ca habitat tip pentru Natura 2000. Astfel, s-au identificat: * 6110 Pajişti rupicole calcaroase sau bazifile cu Alysso-Sedion albi. Aceste habitate sunt cel mai des afectate de activităŃile de păşunat excesiv; * 6120 Pajişti calcaroase pe nisipuri xerice. Sunt puternic afectate de păşunatul ovinelor şi a ierbivorelor mari. Aceste influenŃe se resimt în special în Parcul NaŃional Retezat şi Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina;
143
6170 Păşuni subalpine calcaroase (Directiva habitate ANEXA 1) - sunt puternic afectate de păşunatul ovinelor; 6210 Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros (Festuco - Brometalia)* - constituie situri importante pentru orhidee, dar sunt puternic afectate de păşunatul ovinelor şi de turismul necontrolat; *6230 Păşuni bogate în specii cu Nardus, pe substraturi silicioase în zona montană - sunt afectate de păşunat; aceste influenŃe se resimt în special în Parcul NaŃional Retezat şi Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina; 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae) - utilizate ca şi fâneŃe, aceste habitate se află într-o stare acceptabilă de conservare; 6430 AsociaŃii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan şi alpin - utilizate ca fâneŃe, aceste habitate sunt într-o stare acceptabilă de conservare; uneori, izolat, sunt folosite ca păşuni pentru cai şi ierbivore mari, fapt care generează un impact moderat asupra acestor habitate; FâneŃe montane - starea de conservare acceptabilă; 8210 Pante calcaroase pietroase cu vegetaŃie chasmofitică puternic degradate de turmele mari de oi prin treceri repetate prin aceste habitate; 8220 Pante stâncoase silicioase cu vegetaŃie chasmofitică - puternic degradate de turmele mari de oi prin treceri repetate în aceste habitate; *8240 Grohotiş şi lespezi calcaroase - puternic degradate de turmele mari de oi care parcurg în repetate rânduri aceste habitate; 8310 Grote neexploatate turistic - turismul necontrolat va produce degradări ireversibile în aceste peşteri; 9110 Păduri tip Luzulo-Fagetum - alterate din cauza managementului neadecvat; în Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina acestea sunt afectate în proporŃie de minim 40%; 9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum - alterate din cauza managementului neadecvat; în Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina acestea sunt afectate în proporŃie de 50%; 9150 Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion - alterate din cauza managementului defectuos; în Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina acestea sunt afectate în proporŃie de minim 60%; 9160 Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean si cu Carpinion betuli - alterate din cauza managementului nedecvat; în Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina acestea sunt afectate în proporŃie de minim 80%; *91E0 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (asociaŃiile Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) - cele mai multe dintre ele ameninŃate de tăierile abuzive şi de managementul defectuos; 91V0 Păduri dacice de fag cu vegeta]ie caracteristică (Symphyto-Fagion) - alterate din cauza managementului neadecvat; În Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina sunt afectate în proporŃie de minim 30%; 9410 Păduri acidofile cu Picea din etajul montan până în cele alpin (Vaccinio-Piceetea) - alterate din cauza managementului neadecvat şi a tăierilor abuzive; în Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina sunt afectate în proporŃie de minim 30%; 3110 Ape oligotrofe cu conŃinut foarte scăzut de minerale - stare de conservare acceptabilă; 3230 Râuri alpine şi vegetaŃia lor lemnoasă cu Myricaria germanica -cea mai mare ameninŃare o reprezintă procesul de eutrofizare; 3220 Râuri alpine şi bancurile de-a lungul acestora cu vegetaŃie erbacee - cea mai mare ameninŃare o prezintă procesul de eutrofizare;
144
4060 Pajişti alpine şi boreale - sunt influenŃate negativ de păşunatul ovinelor; *4070 Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo- Rhododendretum hirsuti) - puternic afectat de incendierile provocate de ciobani, mai ales în Parcul NaŃional Retezat; 5130 FormaŃiuni cu Juniperus communis în zone cu pajişti calcaroase - puternic afectate de incendierile provocate de ciobani mai ales în Parcul NaŃional Retezat; 6150 Pajişti alpine şi boreale pe substrat silicios - sunt influenŃate de păşunatul ovinelor în zonele unde suportul de păşunat este depăşit sau datorită târlitului; 4030 Pajişti calcaroase alpine şi subalpine - sunt influenŃate de păşunatul ovinelor în zonele unde suportul de păşunat este depăşit, sau datorită târlitului; *7110 Turbării active - folosirea acestor habitate pentru păşunatul, scăldatul cailor şi ierbivorelor mari, generează un impact puternic în aceste habitate; 8110 Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpine şi Galeopsitalia ladani) - sunt influenŃate puternic de păşunatul ovinelor, şi de turism în zonele unde acesta se practică intens (de exemplu Parcul NaŃional Retezat); 8120 Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii) - sunt influenŃate puternic de păşunatul ovinelor, şi de turism în zonele unde acesta se practică intens (Parcul NaŃional Retezat); 8150 Grohotişuri medioeuropene silicioase ale regiunilor înalte) - sunt influenŃate puternic de păşunatul ovinelor, şi de turism în zonele unde acesta se practică intens (Parcul NaŃional Retezat); *8160 Grohotişuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane - sunt influenŃate puternic de păşunatul ovinelor, şi de turism în zonele unde acesta se practică intens (Parcul NaŃional Retezat); 8230 Stânci silicioase cu vegetaŃie pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo-albi-Veronicion dilenii - stare de conservare acceptabilă; *9020 Păduri bătrâne caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite - cele mai multe dintre ele ameninŃate de tăierile abuzive şi de managementul defectuos; *9070 Păşuni împădurite - ameninŃate de extinderea pădurii şi a jnepenişului din zonele înalte; 9410 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane - cele mai multe dintre ele ameninŃate de tăierile abuzive şi de managementul defectuos; 9420 Păduri alpine cu Larix decidua şi /sau Pinus cembra - cele mai multe dintre ele ameninŃate de tăierile abuzive şi de managementul defectuos. Flora sălbatică a judeŃului Hunedoara nu a suferit modificări semnificative în anul 2005 sub aspectul compoziŃiei sau a arealului de dezvoltare. Ceea ce a influenŃat-o însă, în unele cazuri, în mod negativ, au fost fluctuaŃiile de temperatură şi ploile abundente care s-au prelungit ca durată până în toamnă, astfel: - în acest an, precipitaŃiile solide bogate din primul trimestru au contribuit la menŃinerea populaŃiilor de narcise din FâneŃele de la Nucşoara, la peste 100 ha; - în Depresiunea HaŃegului s-au dezvoltat foarte bine pajiştile xerofile, mezofile, hidrofile si mezohidrofile cu Festuca valesiaca, Botriochloa ishaemum, Koeleria cristata, Festuca sulcata, etc.; - pe valea Bobâlnei s-a remarcat o populaŃie abundentă de Arum maculatum (rodul pământului) în perioada de fructificaŃie, datorată probabil, absenŃei factorului uman din zonă; - o fructificaŃie deosebită s-a semnalat la speciile de foioase (fag, gorun, cer, stejar), păducel şi gălbiori (Cantharelus cibarius), la această specie de ciuperci înregistrându-se cea mai bună fructificaŃie din ultimii 7 ani;
145
- s-au semnalat zone unde s-a produs împădurirea naturală prin extinderea suprafeŃei ocupate de tufişuri şi seminŃişuri în detrimentul păşunilor, motivul fiind lipsa lucrărilor de curăŃire a acestora din timpul primăverii (la poalele MunŃilor Poiana Ruscă şi Şureanu); - în pădurea SlivuŃ, la lizieră, în zona rezervaŃiei de zimbri, s-au identificat exemplare izolate de Hepatica transilvanica şi H. media; aceleaşi specii endemice au fost identificate într-un număr destul de mare de exemplare pe valea Jigureasa (lângă Dealul şi Peştera Bolii); - pe calcarele din valea Runcului au fost observate o mare varietate de specii carpato-balcano-panonice şi carpato-balcanice (Alyssum petraeum, Silene italica ssp nemoralis), balcano-anatolice (Syringa vulgaris), endemite (Viola jooi, Thymus commosus, Hepatica transilvanica) şi, ca o raritate pentru judeŃul Hunedoara, s-a semnalat specia Anthericum ramosum. Biologii Muzeului CivilizaŃiei Dacice şi Romane din Deva au continuat şi în anul 2005 inventarul speciilor demarat în 2002, pe văile Govăjdiei şi Runcului constatându-se existenŃa a 277 specii de plante vasculare, unele dintre ele de o importanŃă fitogeografică deosebită: Clematis recta, Linum tenuifolium, Althaea pallida, Galega officinalis, Cerinthe minor – de origine ponto-mediteraneană, Rorippa pyrenaica, Lathyrus aphaca, Sedum hispanicum, Conium maculatum, Fraxinus ornus, Vinca minor, Allinum carinatum (mediteraneene). Specialişti din cadrul UniversităŃii Bucureşti şi Muzeului NaŃional de Istorie Naturală Grigore Antipa Bucureşti au identificat în Depresiunea HaŃegului 145 de specii de lepidoptere, reprezentând peste 70% din totalul fluturilor de zi semnalaŃi în România. Printre aceştia s-au observat şi specii care se află pe listele din Directiva Habitate:Maculinea alcor, Lychaena dispar, L. helle, Nymphalis vaualbum ş. a. Speciile de faună de interes cinegetic din judeŃul Hunedoara sunt la efectivele optime în raport cu habitatele specifice. Din raportările DirecŃiei Silvice Deva rezultă că în anul 2005 s-au înregistrat: - creşteri uşoare la cerb comun, mistreŃ şi capră neagră; - menŃinerea constanŃă a efectivelor de cerb lopătar şi căprior; - menŃinerea efectivelor de urs şi lup peste nivelul optim; - starea de sănătate a vânatului este bună; nu s-au constatat decât mortalităŃi cauzate de răpitoare (în special de lup); - în ceea ce priveşte fauna piscicolă, demnă de remarcat este creşterea populaŃiei de salmonide (păstrăv indigen), datorată pe de o parte populărilor anuale, iar pe de altă parte scăderii braconajului; - un impact negativ asupra mamiferelor sălbatice o au haitele de câini, care, abandonaŃi în fondurile de vânătoare, atacă efectivele de iepuri, căprior, etc., producând serioase pagube acestor specii; - animalele domestice lăsate să circule liber în afara aşezărilor umane, nesupravegheate (deşi nu sunt abandonate), constituie un risc în plus de transmitere directă a unor boli animalelor sălbatice, crescând în acest fel vulnerabilitatea acestora din urmă, îmbolnăvirea şi în ultimă instanŃă, scăderea efectivelor. O parte din speciile cuprinse în lista aprobată de Consiliul JudeŃean ca plante şi animale ocrotite fac obiectul unor convenŃii internaŃionale la care a aderat şi România, de aceea au fost continuate acŃiunile pentru inventarierea speciilor respective de floră şi faună precum şi pentru delimitarea zonelor unde şi-au găsit habitatul propice unei bune dezvoltări. Din observaŃiile în teren s-a constatat o bună reprezentare a acestor specii mai ales în ariile naturale protejate.
146
JudeŃul Timiş JudeŃul Timiş, având o suprafaŃă de 8697 km2 este, din punct de vedere al întinderii cel mai mare judeŃ din Ńară, având un relief preponderent de câmpie – 85%. În cadrul acestei zone se evidenŃiază o zonă de câmpie joasă, cu altitudini cuprinse între 80 şi 100 m, cu zone umede în partea central vestică şi nord estică (Câmpia Timişului şi câmpia joasă a Mureşului, Câmpia Arancăi şi cea a Jimboliei) şi o zonă de câmpie piemontană cu altitudini de 100 – 200 m. În partea de est a judeŃului se află partea vestică şi cea sud vestică a MunŃilor Poiana Ruscăi care se remarcă printr-o abundenŃă de specii floristice şi faunistice.
VegetaŃia naturală, puternic influenŃată de activităŃile umane, se caracterizează prin prezenŃa pe scară restrânsă a plantelor de silvostepă precum şi printr-o frecvenŃă ridicată a speciilor hidro şi higrofile în câmpiile joase şi în luncile cu exces de umiditate.
Pădurile de foioase alcătuite din Quercus robur, Quercus cerris şi Quercus frainetto, ocupă insular sau pe suprafeŃe compacte Podişul Lipovei, Dealurile Lugojului şi parŃial Câmpia Gătaiei. Partea estică a judeŃului, ocupată de masivul Poiana Ruscăi, este acoperită, din punct de vedere al vegetaŃiei forestiere cu păduri de gorun (Quercus cerris), păduri de fag (Fagus silvaticus) în amestec cu carpen (Carpinus betulus), iar pe pantele superioare ale muntelui păduri de molid (Picea abies) în amestec cu brad (Abies alba), sporadic întâlnidu-se şi exemplare de pin (Pinus silvestris).
Remarcăm în anul 2005 o continuitate a influenŃei antropice negative asupra habitatelor naturale. Dintre cele mai importante efecte care se vor manifesta de-a lungul timpului printr-o scădere a diversităŃii biologice amintim: pentru zona de câmpie a judeŃului degradarea habitatelor datorată depozitării haotice a deşeurilor de către populaŃie, păşunatului excesiv (prin nerespectarea normelor legale privind numărul de ovine pe unitatea de suprafaŃă), incendierea intenŃionată a unor suprafeŃe mari de păşune manifestată în special primăvara, tăieri ilegale de arbori, utilizarea în agricultură a substanŃelor fitosanitare cu efect nociv asupra întregului lanŃ trofic; pentru zona montană şi de deal se remarcă în sens negativ tăierile excesive.
Ca o influenŃă pozitivă asupra habitatelor existente în judeŃ menŃionăm reducerea drastică a influenŃei factorilor negativi, comparativ cu restul zonei în discuŃie, asupra zonelor aflate în administrarea DirecŃiei Silvice Timiş precum şi în cazul ariilor protejate supravegheate de către paznici. Cu toate că judeŃul Timiş nu este unul dintre cele mai importante judeŃe din România în privinŃa diversităŃii biologice, se evidenŃiază existenŃa unui număr ridicat de specii caracteristice arealelor mlăştinoase şi montane.
ExistenŃa în judeŃ a ultimei mlaştini arhaice din vestul Ńării (RezervaŃia Mlaştinile Satchinez) a permis conservarea unui număr impresionant de specii, protejate de legislaŃia Uniunii Europene precum şi de legislaŃia naŃională în vigoare. În rezervaŃie exista o colonie mixtă, în care cuibăresc următoarele specii protejate: Ardea cinerea, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax, Botaurus stellaris, Ardea purpurea, Ixobrychus minutus, Egretta alba, Egretta garzetta, Ardea purpurea. Zona este foarte importanta şi ca loc de pasaj pentru multe păsări, aici fiind observate mai mult de 90 specii de oaspeŃi de iarnă şi de pasaj (ce reprezintă aproximativ 40% din avifauna României).
Alte specii din RezervaŃia Satchinez: Podiceps ruficollis, Podiceps cristatus, Podiceps nigricollis, Phalacrocorax pygmaeus, Anas querquedula, Anas strepera, Aythya ferina, Aythya nyroca, Anas crecca, Anas clypeata, Anas penelope,
Tot pe teritoriul judeŃului Timiş un rol important pentru conservarea faunei sălbatice îl are şi RezervaŃia Mlaştinile Murani. Aceasta este un loc deosebit de important, în special pentru speciile de păsări de apă. În aria protejată au fost observate aproximativ 60 specii de păsări care sunt strict protejate prin convenŃiile internationale la care a aderat şi România. Deoarece aria protejată este limitată în partea de est de pădurea Pişchia, se necesită o protecŃie a acestei suprafeŃe împădurite, având în vedere mai ales faptul că multe din speciile de păsări răpitoare de zi (protejate) care se hrănesc pe teritoriul rezervaŃiei, au ca loc de refugiu sau / şi cuibărit pădurea (Haliaetus albicilla, Pandion haliaetus, Falco subbuteo, Falco tinnunculus, Falco vespertinus, Falco columbarius, Falco peregrinus, Pernis apivorus, Milvus migrans, Milvus milvus, Circaetus gallicus, Aquila heliaca, Aquila pomarina, Buteo buteo, Buteo lagopus, Accipiter nisus, Accipiter gentilis).
Conform Legii nr. 462/18 iulie 2001, precum şi a convenŃiilor internaŃionale ratificate de către România privind protejarea speciilor de floră şi faună, pe teritoriul judeŃului Timiş există zone speciale de protecŃie pentru următoarele specii: Fritilaria meleagris, Stipa capillata, Agropyron cristatum, Emys orbicularis, Cobitis taenia, Misgurnis fossilis, Buprestis splendens, Unio crassus, Hydrocharis morssus-ranae, Lutra lutra, Citellus citellus, Narcissus stellaris. O importanŃă semnificativă pentru biodiversitate, o au şi următoarele specii prezente pe teritoriul judeŃului: Ophioglosum vulgatum, Pteridium aquilinium, Asplenium ruta-muraria, Dryopteris filix-mas, Salvinia natans, Alnus glutinosa, Quercus cerris, Quercus robur, Quercus virginiana, Populus alba, Populus nigra, Populus tremula, Salix alba, Salix aurita, Salix caprea, Salix cinerea, Salix daphnoides, Salix fragilis, Salix purpurea, Salix rosmarinifolia, Salix viminalis, Ulmus glabra, Ulmus minor, Hummulus lupulus, Urtica urens, Loranthus europaeus, Viscum
6.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice
ActivităŃile de recoltare, capturare şi/sau achiziŃie şi comercializare a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică terestră şi acvatică sau a unor părŃi sau produse ale acestora pe piaŃa internă sau la export în stare vie, proaspătă ori semiprelucrată se pot organiza şi desfăşura numai de către persoane fizice sau juridice autorizate în conformitate cu Ordinul nr 647/2001.
149
Cotele de recoltare, capturare şi /sau achiziŃie a plantelor şi animalelor din flora şi fauna terestră şi acvatică sau a unor părŃi şi produse din acestea pentru care s-au emis autorizaŃiile de mediu, au fost stabilite pentru fiecare judeŃ prin studiile de evaluare şi impact a stării resurselor naturale realizate de Institutul de Cercetare Biologică din Cluj şi Bucureşti, expertizate tehnic de Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române . Pentru fiecare beneficiar, în studiile de evaluare elaborate de unităŃi de cercetare ştiinŃifică se precizează nivelurile maxime de recoltare/capturare anuale, în special pentru speciile supuse unui regim intens de exploatare, pentru speciile aflate într-o stare nefavorabilă precum, şi pentru speciile din zonele în care se impune instituirea de interdicŃii periodice de recoltare/capturare în scopul menŃinerii potenŃialului natural de regenerare a acestor resurse şi a echilibrului ecologic. AgenŃii economici, beneficiari ai autorizaŃiilor de recoltare, achiziŃie şi comercializare a acestor produse, au solicitat ulterior, de la MMGA, acord de mediu pentru export. CantităŃile de plante şi animale sălbatice (melci), precum şi părŃi şi produse din acestea, recoltate/capturate în stare vie, proaspătă sau semiprelucrată, pe teritoriul regiunii Vest, sunt detaliate în tabelul 6.1.2.1
Tabelul 6.1.2.1 privind cantităŃile de plante şi melci recoltate în anul 2005
Numar de autorizatii de mediu eliberate în anul 2004
27 92 53 18 190
Pe lângă speciile prezentate, pe teritoriul regiunii au fost capturate specii din faună sălbatică de interes vânătoresc (căprior, mistreŃ, cerb, urs, fazan, etc), autorizaŃiile eliberându-se în baza cotelor de recoltă aprobate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. 6.1.3. Starea ariilor naturale protejate Ca urmare a existenŃei unor variate forme de relief, pe teritoriul regiunii Vest se întâlneşte o mare varietate a tipurilor de habitate naturale şi seminaturale, motiv care a determinat conservarea diversităŃii biologice, a elementelor şi fenomenelor peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură prin instituirea unui regim special de ocrotire, conservare şi utilizare durabilă. Pe teritoriul regiunii Vest, există un număr de 4 parcuri naturale şi 5 parcuri naŃionale, care sunt prezentate în tabelele 6.1.3.1 şi 6.1.3.2.
Tabelul 6.1.3.1. privind situaŃia Parcurilor Naturale de pe teritoriul regiunii Vest
Nr.
crt. Numele parcului Localizare
SuprafaŃă
(ha)
Pondere din suprafaŃa României (%)
1. Lunca Mureşului Arad, Timiş 17 166 0,072
2. PorŃile de Fier
Caraş – Severin,
MehedinŃi
128 227 din care
74 774 în judeŃul CS
0,313
3. Geoparcul Dinozaurilor łara HaŃegului
Hunedoara 102 392 0,4
4. Grădiştea Muncelului - Cioclovina Hunedoara 38 184 0,16 SuprafaŃa totală a Parcurilor Naturale 232 516
Balta Bezdin –Parcul Natural Lunca Mureşului, jud. Arad
151
Figura 6.1.3.1 - suprafata parcurilor naturale din regiunea Vest în raport cu suprafaŃa României
0
5000000
10000000
15000000
20000000
25000000
Suprafata Romaniei Suprafata totala aparcurilor
Tabelul 6.1.3.2 privind situaŃia Parcurilor NaŃionale de pe teritoriul regiunii Vest Nr.
crt. Numele parcului Localizare
SuprafaŃă
(ha)
Pondere din suprafaŃa României (%)
1. Domogled – Valea Cernei Caraş-Severin, MehedinŃi, Gorj
5. Defileul Jiului Hunedoara,Gorj 11 127 din care 534 în judeŃul Hunedoara
0,002
SuprafaŃa totală a Parcurilor NaŃionale 134 829
Nera la ieşirea din chei – jud. Caraş - Severin
152
Figura 6.1.3.2 - suprafata parcurilor naŃionale din regiunea Vest în raport cu suprafaŃa României
0
5000000
10000000
15000000
20000000
25000000
Suprafata Romaniei Suprafata totala aparcurilor
Pe lângă Parcurile Naturale şi NaŃionale, pe teritoriul regiunii Vest există un număr de 123 de rezervaŃii naturale, 3 monumente ale naturiiaflate atât în interiorul parcurilor cât şi în afara lor, desemnate prin Legea nr. 5/2000, HG nr. 2151/2004 şi HG nr. 1.581/2005. SituaŃia acestor rezervaŃii este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 6.1.3.3 privind ariile naturale protejate de pe teritoriul regiunii Vest
Nr. crt.
Numele ariei naturale protejate
(cf. Legii 5/2000 şi a HG 2151/2004)
Tipul ariei protejate
SuprafaŃa
(ha)
JudeŃul Arad 1. Dosul Laurului Botanică 32,2
2. Poiana cu Narcise de la Rovina
Botanică 0,1
3. Baltele GurahonŃ Botanică 2,0 4. Balta Rovina Zoologică 120,0
153
5. Balta Şoimoş Zoologică 1,0 6. Stîrcii cenuşii de la Sîc Zoologică 17,8 7. Peştera cu Apă de la Moară Speologică 5,0 8. Peştera lui DuŃu Speologică 0,1 9. Peştera Sinesie Speologică 0,1 10. Locul fosilifer ZăbalŃ Paleontologică 5,0 11. Locul fosilifer Monoroştia Paleontologică 0,1 12. Rez Runcu -Groşi Forestieră 262,7
19. IardaştiŃa Forestieră 501,60 20. FâneaŃa cu narcise Zerveşti Botanică 40,00 21. Locul fosilifer Soceni Fosiliferă 0,40 22. Cheile Globului Mixtă 225,00 23. Cheile Rudăriei Mixtă 250,00 24. ‘’Sfinxul BănăŃean’’ Geologică 0,50 25. ‘’Râpa Neagră’’ Geologică 5,00 26. Dealul Petrolea – Cuptoare Geologică 5,00 27. Valea GreaŃca Geologică 9,00 28. Ravena Crouri Geologică 7,00 29. Pădurea Ezerişel Forestieră 120,00 30. Locul fosilifer de la Apadia Paleontologică 1,00 31. Locul fosilifer de la Delineşti Paleontologică 4,00 32. Locul fosilifer de la Ezeriş Paleontologică 2,00
33. Locul fosilifer de la Globu Craiovei Paleontologică 2,00
34. Locul fosilifer de la PetroşniŃa Paleontologică 3,00
35. Locul fosilifer de la Târnova Paleontologică 2,00 36. Locul fosilifer de la Tirol Paleontologică 0,50 37. Locul fosilifer de la Valea Pai Paleontologică 2,00
Figura 6.1.3.3 - suprafaŃa ariilor naturale protejate din regiunea Vest în raport cu suprafaŃa României
156
0
5000000
10000000
15000000
20000000
25000000
Suprafata Romaniei Suprafata totala arezervatiilor
Pe lângă acestea, în judeŃele Arad şi Timiş mai există o serie de arii naturale protejate, de importanŃă locală, desemnate prin Hotărâri ale Consiliilor JudeŃene. Acestea sunt prezentate în tabelul .6.1.3.4.
Tabelul 6.1.3.4. privind ariile naturale protejate de importanŃă locală
Nr. crt.
Numele ariei naturale protejate
(de importanŃă locală)
SuprafaŃa
(ha)
JudeŃul pe teritoriul căruia se află
1. Păliurul de la Radna 5,0 Arad 2. Arboretele de fag de la Rîul Mic 165,6 Arad 3. RezervaŃia de fag de la Archişel 144,8 Arad 4. Dealul Mocrea 107,2 Arad 5. RezervaŃia mixtă Moneasa 4397,9 Arad
SuprafaŃa totală 6 044,86 În judeŃul Arad, pe lângă ariile prezentate în tabele, APM Arad mai monitorizează parcurile dendrologice şi Grădina Botanică Macea, chiar dacă acestea nu mai fac parte din categoria ariilor protejate. Totuşi APM mai controlează aceste elemente importante din reŃeaua de zone verzi de la nivelul judeŃului Arad, deoarece ele deŃin specii floristice foarte importante ca vârstă şi gen, realizându-se astfel la nivel judeŃean o valoroasă colecŃie floristică. Parcurile dendrologice şi grădinile botanice monitorizate de APM sunt:
Pe lângă acestea mai există şi două propuneri de zone protejate: 1. Revitalizarea spaŃiului natural Drocea - propunere de proiect MATRA. 2. Dealul cu ienuperi din localitatea Viriş Mort.
La nivelul judeŃului sunt o serie de exemplare singulare declarate monumente ale naturii: 2 stejari seculari, 6 platani seculari, lacul cu nuferi termali de la Moneasa, tisa de lângă parcul Ineu, 1 tei, aleea cu arbori de tisă de lângă vila nr.1din localitatea Moneasa şi arborii seculari de pe faleza rîului Mureş.
APM Arad monitorizează îndeaproape starea ariilor naturale din judeŃ prin controale periodice, dar şi prin studiul speciilor importante existente în cadrul acestor rezervaŃii; astfel, în perioada 2000 - 2005 s-au realizat un număr de 313 controale. APM Arad monitorizează un număr de 6967 de specii din cadrul ariilor naturale protejate. Din cadrul listei roşii sunt urmărite un număr de 43 de specii. Tot în cadrul APM Arad au fost determinate un număr de 187 specii de ciuperci şi 398 de plante cu rol terapeutic. În judeŃul Caraş-Severin, din suprafaŃa de 175 000 ha aferentă parcurilor naŃionale şi parcului natural, în fondul forestier se află 145 808 ha (83,3 %) iar în fondul funciar agricol (pajişti naturale şi terenuri arabile ) 29 192 ha (16,7 %). MenŃionăm că suprafaŃa ariilor naturale protejate (179 227 ha ) reprezintă 21 % din suprafaŃa totală a judeŃului Caraş-Severin. Monumentele naturii din judeŃul Caraş-Severin sunt reprezentate de specii de floră (12 ), de faună (8), arbori seculari (14), izvoare termominerale şi altele . Pentru toate parcurile şi rezervaŃiile existente sunt întocmite hărŃi topografice şi silvice însoŃite de descrieri amănunŃite ale limitelor acestora. Pentru parcurile naŃionale şi parcul natural, în anul 2005, s-au materializat în teren limitele acestora. Administrarea parcurilor naŃionale şi a parcului natural sunt încredinŃate prin contracte de administrare Regiei NaŃionale a Pădurilor, care în teritoriu are structuri de administraŃie (3 structuri de administraŃie a parcurilor naŃionale se află în judeŃul Caraş-Severin). În anul 2005 au fost atribuite în custodie DirecŃiei Silvice 4 rezervaŃii naturale din afara parcurilor şi o rezervaŃie a fost atribuită unei primării. În zonele de conservare specială create în anul 2003 prin Ordinul Ministrului Agriculturii , Pădurilor şi Mediului nr. 552 / 2003 sunt incluse rezervaŃiile naturale, rezervaŃia ştiinŃifică şi ariile de protecŃie specială avifaunistică din parcurile naŃionale şi parcul natural în care nu se desfăşoară activităŃi de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi nici alte forme de folosire a terenurilor incompatibile cu scopul de protecŃie şi/sau de conservare .
158
Cu privire la starea ariilor protejate facem următoarele precizări: • Starea habitatelor naturale din zona ocupată cu păduri din etajele de
cvercinee, fag şi răşinoase şi din etajul subalpin şi cu deosebire a celor din zonele speciale de conservare, integral protejate, este favorabilă;
• În cuprinsul ariilor protejate din zona staŃiunii balneo–climaterice Băile Herculane şi a staŃiunilor climaterice Crivaia, 3 Ape, Semenic şi nu numai, unele tipuri de habitate care constituie mediul de viaŃă pentru speciile de floră şi faună sălbatică, sunt modificate prin acŃiuni de turism necontrolat, poluări cu deşeuri industriale şi menajere, păşunat abuziv, tăieri ilegale de arbori etc.;
• Tipurile de habitate acvatice din apele curgătoare de deal şi şes şi din lacul de acumulare PorŃile de Fier sunt afectate de poluări cu deşeuri industriale şi menajere , de braconaj în perioadele de prohibiŃie , ca şi datorită capturării de specii de peşti prin metode şi procedee interzise de lege ;
• În etajul alpin habitatele specifice jneapănului sunt grav afectate prin tăierea acestei specii pentru extinderea suprafeŃelor păşunabile;
• Unele tipuri de habitate naturale din ariile protejate sunt afectate şi de faptul că până în prezent nu s-a realizat rearondarea fondurilor de vânătoare din parcuri şi zone speciale de conservare deşi s-au făcut mai multe intervenŃii la direcŃia de resort din minister;
• Flora şi fauna sălbatică este supusă permanent unor presiuni antropice prin tăieri ilegale în proporŃii foarte mari a arborilor forestieri din fondul forestier naŃional şi de pe terenurile cu vegetaŃie forestieră din afara acestuia , datorită nerespectării regulilor silvice în exploatările forestiere, păşunatului abuziv în zone şi perioade interzise, recoltării plantelor şi capturării animalelor sălbatice prin procedee contrar prevederilor legale şi din zone cu populaŃii reduse, exploatărilor miniere , turismului necontrolat şi poluării cu praf, pulberi şi substanŃe nocive emanate de combinatele siderurgice şi de alte instalaŃii industriale.
Starea ariilor naturale protejate este afectată şi datorită următoarelor cauze: � Consiliile locale ale unităŃilor administrativ–teritoriale nu acordă cu suficientă măsură atenŃia cuvenită protecŃiei şi conservării ariilor protejate şi monumentelor naturii, fapt pentru care habitatele şi speciile din aceste zone, în foarte multe situaŃii, sunt agresate de diferiŃi cetăŃeni ai localităŃilor, cu deosebire în cele rurale ; � Structurile parcurilor naŃionale şi a parcului natural sunt în general tinere, cu puŃină experienŃă şi cu număr de persoane redus lipsind în special rangerii, motiv pentru care acŃiunile de pază a ariilor se desfăşoară la un nivel scăzut; � În anul 2005, s-au întreprins încă puŃine acŃiuni prin mass-media, comunicări ştiinŃifice, organizarea de întâlniri şi simpozioane şi altele pentru conştientizarea şi educarea populaŃiei în vederea participării acesteia într-o proporŃie sporită la aplicarea măsurilor de protecŃie şi conservare a naturii în general şi a ariilor protejate în special.
159
Zona Ostrov CalinovaŃ RN Cheile Nerei BeuşniŃa
În judeŃul Hunedoara, în anul 2005, s-au efectuat 25 de controale în urma cărora s-au constatat următoarele:
1. InfluenŃe naturale –iarna lungă urmată de încălzirea bruscă şi primăvara scurtă şi ploioasă, apoi,
vara cu precipitaŃii bogate în prima şi a doua lună, alternate cu perioade scurte cu temperaturi ridicate, a determinat o dezvoltare foarte abundentă pentru unele specii din flora sălbatică, unele atingând înălŃimi peste medie (observate în Punctul fosilifer Ohaba Ponor, Cheile Ribicioarei, Podul natural de la Grohot şi Cheile Uibăreştilor, Cheile Crivadiei, Vârful Poieni, Mlaştina de la Peşteana, Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Ciclovina, FâneŃele cu narcise de la Nucşoara, FânaŃele Pui);
-în Cheile Ribicioarei precipitaŃiile bogate din anul 2005 au determinat şiroiri mai puternice pe versantul drept şi accentuarea spălării solului slab dezvoltat de pe acesta în sectoarele cu rocă şi pe grohotiş; tot din aceeaşi cauză s-au semnalat prăbuşiri de material detritic cu vegetaŃia ierboasă de deasupra, dar şi o fisurare accentuată a calcarelor din baza cheilor;
-precipitaŃiile bogate au provocat spălarea solului neacoperit cu vegetaŃie, roca cu fosile fiind mai evidentă decât în anii anteriori în Punctul fosilifer Ohaba Ponor;
-în urma ploilor abundente din anul 2005, la Podul natural de la Grohot, treptele săpate în solul potecii de acces şi balustrada de lemn fixată pe sectorul cel mai abrupt de coborâre la baza podului natural, au dispărut în totalitate;
-fenomenele de uscare la gorun (Quercus petraea) observate în anul 2004 în Pădurea Chizid au scăzut considerabil; nici în Pădurea Pojoga nu s-au remarcat fenomenele de uscare ale ramurilor, semnalate în anul 2004;
-în Parcul NaŃional Retezat nu s-au constatat efecte negative cauzate de fenomene naturale care să afecteze starea de sănătate a habitatelor; producerea unor avalanşe de mici dimensiuni, cu antrenarea unei cantităŃi destul de mici de masă lemnoasă (maxim 200 m.c. la cea mai mare dintre avalanşe), nu poate fi considerată ca având caracter de catastrofă naturală; totuşi, pentru repunerea în funcŃiune a DAF de pe valea Lăpuşnicului Mare şi pentru micşorarea probabilităŃii de “explozie” a populaŃiei unor dăunători ai lemnului, Consiliul ŞtiinŃific a permis extragerea unei cantităŃi limitate (aproximativ 130 m.c.) de masă lemnoasă doborâtă de aceste fenomene naturale;
2. InfluenŃele negative de natură antropică ,sunt însă mult mai vizibile şi mai de durată în ariile naturale protejate. Acestea sunt tratate detaliat în capitolul 6.1.5.
160
Toate aceste aspecte, sesizate de reprezentanŃii AgenŃiei de ProtecŃia Mediului Hunedoara, au impus câteva măsuri concrete menite să apere ariile naturale protejate în faŃa presiunii antropice:
-montarea de panouri informative de-a lungul căilor de acces în ariile naturale protejate;
-amplasarea de panouri pentru avertizarea cetăŃenilor, în cazul rezervaŃiilor de interes ştiinŃific unde accesul este permis doar în baza autorizaŃiei emise de Academia Română;
-introducerea în managementul ariilor protejate a unor obiective particulare, în funcŃie de specificul fiecărei rezervaŃii Un fapt demn de amintit este implicarea AsociaŃiei Geoparcul Dinozaurilor HaŃeg în protecŃia rezervaŃiilor paleontologice de la Sânpetru, Tuştea şi atragerea de fonduri internaŃionale pentru dezvoltarea łării HaŃegului, această zonă beneficiind de o mai mare deschidere spre turismul internaŃional prin acceptarea Geoparcului Dinozaurilor ca membru cu drepturi depline în reŃeaua mondială a geoparcurilor în anul 2005. In judeŃul Timiş, ariile protejate reprezintă 0,76% din suprafaŃa judeŃului.
Conform Hotărârii Consiliului JudeŃean nr. 19/1995 se află sub regim special de protecŃie următoarele situri naturale: Lunca Pogănişului, Movila Sisitak, Mlaştinile Satchinez, Mlaştinile Murani, Pădurea Cenad, Arboretumul Bazoş, Pădurea Bistra, Pădurea Dumbrava, Pădure-parc Buziaş, Insula Mare Cenad, Insulele Igriş, Sărăturile Diniaş, Locul fosilifer Rădmăneşti, Pajiştea cu narcise Băteşti, Parcul Banloc, Lacul Surduc, Beba Veche.
Legea 5/2000 declară de asemenea ca arii naturale protejate următoarele situri: 2.735. Padurea Cenad RezervaŃie naturală forestieră, 280 ha.
Este pădure de silvostepă cu stejar peduculat, frăsinet, stejăret, plopiş, fiind încadrată în UP IX Cenad.
Face parte din Parcul Natural Lunca Mureşului.
2.736. Lunca Pogănişului RezervaŃie naturală botanică, 75.5 ha. Specii ocrotite: Fritillaria meleagris (lalea pestriŃă), Ruscus aculeatus (ghimpe).
161
2.738. Arboretum Bazoş REZERVAłIE FORESTIERĂ, 60 HA.
Are una dintre cele mai valoroase colecŃii de arbori şi arbusti din România. A luat fiinŃă în 1909, fiind dat spre folosinŃă ICAS, care întocmeşte catalogul de seminŃe şi face schimburi cu peste 200 unităŃi de profil. Pe plan internaŃional este afiliată la AsociaŃia InternaŃională a Grădinilor Botanice. La ora actuală prezintă 800 taxoni şi reprezintă cea mai completă colecŃie de stejari americani.
2.739. Locul fosilifer Rădmăneşti RezervaŃie naturală paleontologică, 4 ha. Este un zăcămant de referinŃă pentru descrierea intervalului stratigrafic corespunzator Pontianului Mediu. Au fost descrise 121 de specii fosile, lamelibranhiate şi gasteropode (Sinanodonta brandenburgi, Unio procumbens, Unio bielzi, Limnocardium secans, Limnocardium scabriusculum, Limnocardium decorum, Limnocardium vicinum, Limnocardium banaticum, Limnocardium penslii, Limnocardium apertum, Phyllocardium complanatum, Plagiodacna auingeri,
2.740. Mlaştinile Satchinez REZERVAłIE NATURALĂ ORNITOLOGICĂ, 236 HA. ÎMPREUNĂ CU ZONA TAMPON, SUPRAFAłA ARIEI PROTEJATĂ VA AJUNGE PÂNĂ LA 1200 HA. Este importantă din punct de vedere ornitologic, în RezervaŃie existând o colonie mixtă, în care cuibăresc specii protejate. RezervaŃia constituie subiectul unui Proiect Life Natura.
2.741. Pădurea Bistra RezervaŃie forestieră, 19.9 ha. RezervaŃie sunt declarate următoarele două corpuri de pădure:
5H RezervaŃie pt recoltarea seminŃelor 5J pădure seculară cu valoare deosebită
A fost declarată arie protejată datorită vechimii pădurii de stejar (130-150 ani).
163
2.743. Mlaştinile Murani RezervaŃie naturală ornitologică, 200 ha.
RezervaŃia include atât luciul de apă al lacului de acumulare Murani, cât şi zonele umede aflate în amonte, pe cursul pârâului Magheruş.
RezervaŃia este un loc deosebit de important, în special pentru speciile de păsări de apă. În aria protejată au fost observate aproximativ 60 specii de păsări care sunt strict protejate prin convenŃiile internaŃionale la care a aderat şi România.
2.744. Insula Mare Cenad RezervaŃie naturală mixtă, 3 ha.
SuprafaŃa insulei este variabilă în functie de nivelul Mureşului. Este importantă pentru păsările de apă aflate în pasaj, care îşi găsesc loc de refugiu pe insulă.
Face parte din Parcul Natural Lunca Mureşului.
164
2.745. Insulele Igriş RezervaŃie naturală mixta, 3 ha.
Aria protejată este formată din 11 insule, majoritatea fiind acoperite de tufişuri şi vegetaŃie forestieră. Insulele oferă locuri de cuibărit şi pasaj pentru păsările de apă.
Face parte din Parcul Natural Lunca Mureşului.
2.747. Pajiştea cu narcise Băteşti RezervaŃie naturala botanică, 20 ha. A fost declarată rezervaŃie pentru specia protejată Narcissus stellaris.
165
2.748. Lacul Surduc RezervaŃie naturală mixtă, 362 ha. Arie protejată este declarat luciul de apă.
Parcul Natural Lunca Mureşului Inferior are o suprafaŃă de 17.166 ha şi a fost declarat prin HG2151/2004. Se întinde pe teritoriul judeŃului Timiş cu o suprafaŃă de 3157.59 ha. În cadrul acestei suprafeŃe din Parc, sunt incluse următoarele rezervaŃii naturale: Pădurea Cenad, Insulele Igriş, Insula Mare Cenad.
6.1.4. RezervaŃiile biosferei
RezervaŃiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecŃia şi conservarea unor zone de habitat natural şi a diversităŃii biologice specifice. RezervaŃiile biosferei se întind pe suprafeŃe mari şi cuprind un complex de ecosisteme terestre şi/sau acvatice, lacuri şi cursuri de apă, zone umede cu comunităŃi biocenotice floristice şi faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiŃională a teritoriului, ecosisteme modificate prin influenŃa omului şi care pot fi readuse la starea naturală, comunităŃi umane a căror existenŃă este bazată pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltării durabile şi armonioase. Mărimea rezervaŃiilor biosferei este determinată de cerinŃele
166
de protecŃie şi conservare eficientă a mediului natural şi a diversităŃii biologice specifice. Pe teritoriul regiunii Vest, Parcul NaŃional Retezat, având o suprafaŃă de 38138 ha, a fost desemnat RezervaŃie a Biosferei în 1979 de către Comitetul MAB Unesco la cea de a VI-a sesiune a Consiliului InternaŃional de Coordonare a Programului Om-Biosferă de la Paris. Parcul NaŃional Retezat, RezervaŃie a Biosferei se află în partea de vest a CarpaŃilor Meridionali, cuprinzând o parte din Masivul Retezat-Godeanu. Cea mai mare parte a parcului se află în judeŃul Hunedoara, fiind delimitat de Depresiunea HaŃegului, MunŃii Tulişa, Valea Streiului, Depresiunea Petroşani, Valea Jiului de Vest şi Valea Râului Mare. Parte din suprafaŃa parcului se află pe teritoriul administrativ al judeŃelor Caraş-Severin şi Gorj. Scopul principal al Parcului NaŃional Retezat - RezervaŃie a Biosferei este cel de conservare a diversităŃii biologice. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităŃilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiŃii pentru activităŃi educaŃionale, recreative şi de cercetare ştiinŃifică. Se permit activităŃi tradiŃionale desfăşurate de proprietarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către AdministraŃia Parcului NaŃional Retezat.
6.1.5. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităŃii
In judeŃul Arad, dintre influenŃele negative care se manifestă asupra diversităŃii biologice, mai precis asupra pădurilor din judeŃ, pe parcursul anului 2005, APM Arad a evidenŃiat:
• Tăieri ilegale de material lemons, în total 2 3501 m3, dintre care, în pădurile private s-a tăiat illegal o cantitate de 1 564 m3, iar în pădurile de stat s-au tăiat ilegal o cantitate de 786,6 m3. Materialul lemons în stare brută confiscat pe drumurile forestiere şi pe drumurile publice reprezenită 113 m3.
• Asupra faunei din pădurile judeŃului Arad, nu au fost semnalate cazuri de braconaj în cursul anului 2005. Împotriva acestor aspecte negative, se va realiza de către personalul de specialitate al Ocoalelor Silvice de Stat şi private o pază mai intensivă.
• La nivelul ariilor protejate din judeŃul Arad în anul 2005 nu au fost semnalate infracŃiuni care să genereze un impact antropic negativ asupra biodiversităŃii din cadrul acestora.
În judeŃul Caraş–Severin, presiunile antropice asupra diversităŃii biologice din ecosistemele terestre şi acvatice s-au exercitat mai accentuat în cele din fondul forestier şi într-o măsură mai redusă în cele din fondul funciar agricol. În fondul forestier, presiunile antropice, s-au produs în pădurile domeniu public al statului, domeniul public al unităŃilor administrativ–teritoriale şi în pădurile proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice. Astfel, prin fapte săvârşite fără drept de către persoane neindentificate, s-au tăiat ilegal din fondul forestier arbori în volum de 2230,735 m.c. cu o valoare a pagubelor produse vegetaŃiei forestiere de 23680 RON. Deasemenea, de pe păşuni împădurite şi alte terenuri cu vegetaŃie forestieră din afara fondului forestier naŃional s-au tăiat arbori în volum de 5406,990 mc cu o valoare a pagubelor 6415 RON.
167
În exploatările forestiere realizate pe o suprafaŃă de 92941 ha, care include pe lângă suprafeŃele parcurse cu tăieri de regenerare şi tăieri de îngrijire a arboretelor tinere şi tăierile de igienizare a pădurilor prin extragerea arborilor uscaŃi, dezrădăcinaŃi sau doborâŃi de vânt şi zăpadă, etc., s-au înregistrat presiuni exercitate de către agenŃii economici asupra diversităŃii biologice şi a ecosistemelor forestiere prin nerespectarea regulilor silvice de recoltare, colectare şi transport tehnologic al lemnului. Astfel, s-au tăiat şi vătămat prin rupere şi zdrelire arbori care nu au fost destinaŃi tăierii, prin nerespectarea tehnologiilor aprobate de scoatere a lemnului din păduri s-au distrus seminŃişuri naturale viabile, s-au produs eroziuni de soluri cu formarea de ogaşe şi ravene, iar prin trecerea cu utilaje prin vad s-au adus importante prejudicii apelor curgătoare. În multe situaŃii, intervenŃiile umane cu încălcarea prevederilor amenajamentelor silvice referitoare la aplicarea tratamentelor în păduri, au dus la brăcuirea şi degradarea unor arborete valoroase ecologic şi economic şi chiar la reducerea suprafeŃei acestora. În acest context precizăm că din pădurile mature se extrag prin tăieri masive speciile valoroase de foioase cum sunt cireşul, paltinul, frasinul, în arboretele de fag şi cvercinee arborii se taie pe alese preponderent cei de dimensiuni mari cu lemn calitativ superior destinat producŃiei de furnire tehnice şi estetice. În pădurile retrocedate, mai ales în cele proprietate privată se fac tăieri unice (de defrişare) datorită temerii proprietarilor că acestea vor fi prelucrate din nou de stat. Deasemenea, consecinŃe cu influenŃe negative se vor produce asupra unor viitoare poduri prin modificarea compoziŃiei tipurilor natural fundamentale urmare a introducerii în proporŃii ridicate a răşinoaselor în compoziŃiile de regenerare, uneori chiar în afara arealului natural al acestora. Prin construcŃia drumurilor forestiere în regiunea de munte cu teren frământat şi pante foarte mari prin neaplicarea tehnologiilor prevăzute în proiecte se produc în unele cazuri alunecări şi surpări care pot influenŃa chiar echilibrul versanŃilor. Asemenea fenomene s-au produs prin lucrările de reabilitare a drumului naŃional Berzasca – Moldova Nouă. Prin acŃiuni de vânătoare exercitate contrar prevederilor legale, mai ales în parcurile naŃionale şi zonele speciale de conservare se aduc grave prejudicii faunei sălbatice prin capturarea de specii carnivore mari şi de păsări supuse regimului integral de protecŃie şi conservare. Prin activităŃi de pescuit în apele de munte şi de şes, precum şi de piscicultură în fluviul Dunărea, în perioade şi prin metode nepermise se reduc efectele piscicole, cu deosebire cele din specii valoroase (păstrăv, somn, şalău, ştiucă etc.). La controalele efectuate cu privire la recoltarea şi capturarea plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică s-au întâlnit situaŃii în care fructe precum afinele s-au recoltat prin metode interzise (cu piepteni special confecŃionaŃi) ceea ce are ca efect scăderea potenŃialului productiv al staŃiunilor precum şi capturarea de melci la vârste mici, în perioada de creştere şi la dimensiuni sub cele prevăzute în reglementările tehnice. Presiuni asupra diversităŃii biologice din fondul forestier se produc prin păşunat abuziv, care este interzis prin lege, cu deosebire prin consumarea florei timpurii din păduri, înainte de înfrunzirea acestora, precum şi prin consumarea mugurilor şi lujerilor seminŃişurilor naturale. Pe pajiştile naturale de pe teritoriul multor localităŃi prin păşunat în perioade nepermise şi cu efective care depăşesc capacitatea de suport a acestora, sunt
168
afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună sălbatică , iar prin aplicarea în terenuri agricole arabile situate în pantă de tehnologii fără luarea în considerare în toate situaŃiile a condiŃiilor staŃionare se produc eroziuni ale solului cu influenŃe negative asupra productivităŃii şi producŃiei vegetale. Presiuni cu impact negativ asupra ecosistemului şi a diversităŃii biologice se produc prin activităŃi de exploatare a resurselor minerale în cariere de suprafaŃă sau prin exploatări subterane din zonele Moldova Nouă şi RuşchiŃa, precum şi a cărbunelui din zona Aninei, prin degradarea terenurilor în urma excavaŃiilor şi a stocării sterilului fără a fi urmate de lucrări de reconstrucŃie ecologică. Turismul necontrolat practicat intens în judeŃul Caraş Severin cu deosebire în zona balneo–climaterică Băile Herculane şi a staŃiunilor climaterice Crivaia, Semenic, 3 Ape incluse şi în parcuri naŃionale crează impact negativ de intensitate prin deteriorarea şi degradarea florei sălbatice, perturbări ale speciilor de animale, degradarea solurilor în pantă prin crearea de poteci la întâmplare, precum şi prin campări şi focuri deschise în locurile respective. locuri nepermise , aruncarea de deşeuri menajere oriunde şi oricum , etc. Combinatele siderurgice ReşiŃa şi OŃelu Roşu eliberează în atmosferă cantităŃi de praf şi pulberi ca şi oxizi de sulf, azot şi carbon care afectează flora şi fauna sălbatică din zonele limitrofe , dar şi starea de sănătate a populaŃiei. În judeŃul Hunedoara, iInfluenŃele negative datorate omului sunt mult mai vizibile şi mai de durată în ariile naturale protejate; astfel, cele mai frecvente rămân deşeurile menajere pe care turiştii ocazionali le lasă peste tot în urma trecerii lor prin natură (în ariile protejate Vârful Poieni, Dealul CetăŃii Deva, Parcul NaŃional Retezat, Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, Pădurea Bejan, Pădurea SlivuŃ, Pădurea Chizid, Arboretumul Simeria). Dintre acŃiunile negative desfăşurate pe teritoriul judeŃului amintim:
• În Cheile Ribicioarei s-a observat o decopertare recentă în versantul drept, cu extragere de agregate, care a generat o prăbuşire (de proporŃii mici, deocamdată) şi avansare a grohotişului pe calea de acces în chei.
• Alteori, cursul de apă care traversează o rezervaŃie naturală devine „calea de acces“ în zonă a resturilor menajere evacuate din aşezările umane din amonte (canalul Streiul Mic sau Batiz, la intrarea în Arboretumul Simeria, de-a lungul văilor Strei şi Ohaba).
• Depozite neautorizate de deşeuri apar uneori la limita rezervaŃiilor naturale care au neşansa să se învecineze cu aşezări umane (Pădurea Chizid, Pădurea Bejan).
• Urmele trecerii turiştilor ocazionali s-au remarcat şi prin deteriorarea panourilor de informare (Peştera Tecuri), înmulŃirea potecilor şi vetrelor de foc ilegale din ariile protejate (Dealul CetăŃii Deva, Pădurea Bejan).
• În Pădurea Chizid, datorită lucrărilor de mobilizare a solului executate în anii cu fructificaŃie la gorun şi cer, s-a reuşit stimularea instalării regenerării naturale.
• La Arboretumul Simeria au fost efectuate lucrări de întreŃinere şi reconstrucŃie ecologică în vederea eliminării vegetaŃiei luxuriante invadatoare, specifică luncilor, lucrări de întreŃinere a aleilor, poienilor existente în vederea menŃinerii aspectului peisager, au fost plantaŃi arbori şi arbuşti (75 de specii) în vederea dezvoltării colecŃiei dendrologice;
• În Parcul NaŃional Retezat, cea mai importantă presiune antropică, fără acordurile de mediu necesare, a lucrărilor de captare a unor râuri/pâraie de pe
169
teritoriul PNR, în special lucrările de captare a Paroşului Mare. SuprafaŃa distrusă în această lucrare punctuală depăşeşte suprafaŃa aprobată prin acordul de scoatere din fond forestier. Realizarea lucrărilor de captare va aduce un impact negativ iremediabil care se va răsfrânge mai ales asupra habitatelor din aval, dar va afecta şi comunităŃile locale de pe cursul altor pâraie, în aval de captări. De asemenea drumurile care se vor construi pentru realizarea acestor lucrări vor afecta viaŃa sălbatică atât direct, cât şi prin înlesnirea accesului unui spectru larg de persoane nedorite: braconieri, hoŃi de lemne şi pomi de Crăciun, pasionaŃi de off-road, turişti necivilizaŃi, etc.
• Colectarea de către turişti a unor specii protejate de floră sălbatică cum ar fi: flori de Rhododendron, muguri de jneapăn, flori de colŃ, ghimpe (Ruscus aculeatus) etc. Zonele cele mai afectate sunt: (Parcul NaŃional Retezat, Pădurea Pojoga, FânaŃele cu narcise Nucşoara).
• Dislocarea unei cantităŃi apreciabile de rocă datorită lucrărilor de construcŃie şi amenajare a traseului de acces în situl arheologic de pe Dealul cetăŃii Deva.
• Extragerea de rocă de calcar de la Calcarele din Dealul Măgura. • Scăderea efectivelor de lilieci din specia Pipistrelus pipistrelus în
peşterile din zona Ziduri (comuna BăiŃa), datorită exploatărilor de calcar ale S.C. Carpatcement Holding S.A., punct de lucru Chişcădaga.
In judeŃul Timiş, în cadrul celor 17 controale efectuate pe teren în anul 2005 de către personalul Compartimentului “ProtecŃia Naturii” din cadrul AgenŃiei de ProtecŃie a Mediului Timiş, au fost constatate presiuni ale factorilor antropici asupra ariilor naturale protejate. Lacul Surduc este ameninŃat îndeosebi de activităŃile antropice care au loc pe lac (pescuit, acces cu bărci, etc.) şi pe maluri (construcŃii de locuinŃe de vacanŃă, turism neorganizat, etc.) Lunca Pogănişului: s-a constat că în perimetrul rezervatiei se păşunează masiv, cu turme de oi, în toate sezoanele, inclusiv în timpul înfloririi lalelei. Primăvara au fost observaŃi comercianŃi în pieŃele din Timişoara cu lalele pestriŃe. Aceleaşi pericole ameninŃă şi o altă rezervaŃie, Pajiştea cu narcise Băteşti, care conservă specia Narcissus stellaris. Arboretumul Bazoş: lipsa amenajărilor necesare, atacuri de boli şi dăunători, extinderea iederei (Hedera helix) uscarea arborilor, şi turism neorganizat. Mlaştinile Satchinez: păşunatul, agricultura, tratamente agrochimice, pescuit, amenajări hidrotehnice, vânătoare, braconaj, colectări de material biologic, turism, recoltări stuf, tăieri ilegale de vegetaŃie lemnoasă, cosit, incendieri. Mlaştinile Murani: suprapăşunatul cu ovine în zona desecată din amonte, practicarea agriculturii pe terenul arabil din partea de S, SV, V şi NV până foarte aproape de luciul de apă, arderea stufului şi a miriştilor, reducerea considerabilă a mlaştinilor de la coada lacului prin acŃiuni de desecare şi secetă prelungită din verile ultimilor ani. Sărăturile Diniaş: păşunatul, depuneri necontrolate de deşeuri menajere.
6.2. Biosecuritatea
6.2.2. LocaŃii şi suprafeŃe cultivate cu plante superioare modificate
170
genetic şi operatorii în domeniu
SituaŃia cultivatorilor de organisme modificate genetic de pe teritoriul regiunii Vest este prezentată in tabelul 6.2.2.1.
Tabelul 6.2.2.1 privind cultivatorii de OMG-uri pe teritoriul regiunii Vest
Nr. crt.
Denumirea agentului
cultivator de OMG
LocaŃia terenului cultivat
Soiul
cultivat
SuprafaŃa
cultivată
(ha)
ProducŃia obŃinută
(t)
JudeŃul Arad
1. Combinatul Agroindustrial Curtici
Curtici S2254
RR 400 1548
2. SC Fer Agro SRL Zimandu Nou
SP
9191
RR
Nu a cultivat OMG în anul 2005
-
3. SC Agromec Comlăuş SRL Sântana
KPG
23930
RR
20 36
4. Ciupuligă Sever Dorin Şofronea
AG
0801
RR
1 2
5. SC Campo Flora SRL Horea
AG0801RR
S2254RR 150 372,5
6. SC Carin Agrar SRL Horea
SP
9191
RR
100 195
7.
SC
Plantprotect Pusta
SRL
Galşa KPG23930R
SP919RR 70 152,1
8.
SC
Agricola ÎnfrăŃirea SRL
Turnu
AG0801RR
KPG23930R
S2254RR
SP9191RR
150
270
171
9. SC Agrimal Ceres SRL Şagu DKB14-01R 100 195
10. SC Trei Movile SRL Şiclău
KPG23930R
SP9191RR 80 158
11. SC Agogil SRL Şagu
AG801RR
KPG23930R
S2254RR
SP9191RR
2 2
12. SC Zeadima x SRL
Şimand AG0801RR 10 15
13. AF Cardos Pecica S2254RR 36 60,2
14.
SA
Ceres Vladimirescu
Mîndruloc AG0801RR 50 146
15. SA
Rogera Sîntana Sîntana SP9191RR 100 203
16. SA Spicul Caporal Alexa
Caporal
Alexa KPG23930R 55 123
17. SC Agroindustrial Scânteia
Şimand AG0801RR
S2254RR 70 208,8
18. SC Prodagrobian SRL
Arad
AG0801RR
KPG23930R
PR92B05RR
19,5 30
19. SC Agrocuz SRL Zimandcuz AG0801RR 25 36
Total 1438,5 3752,6
JudeŃul Caraş - Severin
Nu au existat cultivatori de organisme modificate genetic în anul 2005
JudeŃul Hunedoara
20. SC Rec Agro SRL Băcia Băcia
SP9191RR 40 30,6
21. Gherman Stelian Turdaş
SP9191RR 17 23
22. SC Agromec SA Pestisu Mic Peştişu Mic
SP9191RR 10 14,32
172
23. SC Dudas Com Agroprest SRL Timpa
Tâmpa
SP9191RR 40 80
24. Dobritoiu Constantin Batiz
SP9191RR 10 25
25.
SC Full Service SRL Alba Iulia,
Pct. de lucru
Orăştie
Orăştie
(extravilan)
SP9191RR 36 48,2
26. SC Gabiema SRL Romoş
Geoagiu
(extravilan)
AG0801RR 4 14
27. SC Agroarta SRL Certejul de sus
Lunca Mureşului
SP9191RR 19 27,2
28. SC Agromec SA Rapolt RapolŃ SP9191RR 2 4
Total 178 266,32
JudeŃul Timiş
29. SC Popagra SRL Ivanda AG0801RR 12
30. SC Prodgrâu SRL Iohanisfeld AG0801RR 15
31. SC Fangmeier Agroimpex SRL GrabăŃ AG0801RR 20
32. SC Intertracproiect SRL
Şipet S2254RR 10
33. SCA Variatim SA Variaş
AG0801RR
KPG23930RR
S2254RR
SP9191RR
9
34. SC Kornberg SRL Livezile
AG0801RR
S2254RR 154 190.55
35. SC Marsann Line Comp SRL Hodoni SP9191RR 20
36. SC Tehnosilveg SRL Peciu Nou PR92B05RR 30
37. SC Aqua Mureş SRL KPG23930RR 155.75 279
38. SC Genagricola Romania SRL
Sânnicolau
Mare KPG23930RR 4 10
173
39. SC Betim SA S2254RR
SP9191RR 106
40. SC Erfolg SRL GrabăŃ S2254RR 59
41. SCA Grabtim SA S2254RR 112
42. SC FHE Handel SRL
Sânnicolau
Mare AG0801RR 20 59.9
43.
SC Agro Blochberger import export SRL
Sânnicolau
Mare 60
Total 786,75 539,45 Total regiune 2403,25 4558,37
6.2.3. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenŃie în caz de accidente
Măsurile de monitorizare a riscurilor sunt: respectarea legislaŃiei în vigoare, colaborarea cu autorităŃi competente, clasificarea OMG-urilor în funcŃie de clasa de risc, elaborarea unor planuri de urgenŃă pentru a evita pericolele cu efecte imediate asupra mediului şi sănătăŃii oamenilor, realizarea de notificări privind OMG-urile înainte de introducerea acestora în mediu precum şi înaintarea acestora Comisiei naŃionale, introducerea OMG-urilor pe piaŃă numai în baza aprobării date de către Comisia NaŃională, promovarea de campanii de informare a publicului şi participarea acestuia în luarea deciziilor introducerii pe piaŃă de OMG-uri, realizarea controlului conformităŃii autorizaŃiei emise de MMGA. În acesc sens, APM-urile (prin personalul Compartimentului “ProtecŃia Naturii şi Arii Protejate”), în temeiul Legii 214 din 19 aprilie 2002 şi a Ordinului nr 462 din 15 iulie 2003, au organizat controale în teren. La aceste controale au fost verificate prevederile actelor normative sus numite, privind în special următoarele obligaŃii ale utilizatorilor de organisme modificate genetic: • completarea unei declaraŃii referitoare la suprafaŃa însămânŃată cu soia
modificată genetic. Această declaraŃie se completează în două exemplare, în termen de 10 zile de la terminarea însămânŃării. Un exemplar se depune la DirecŃia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeŃeană, iar celălalt exemplar se păstrează la sediile agenŃilor economici.
• completarea unei declaraŃii referitoare la producŃia realizată de soia modificată genetic. În mod asemanător, această declaraŃie se completează în două exemplare, în termen de 10 zile de la terminarea recoltării. Un exemplar se depune la DirecŃia pentru agricultură si dezvoltare rurală judeŃeană, iar celălalt exemplar se păstrează la sediile agenŃilor economici.
• DeclaraŃiile vor fi semnate de agentul economic şi vizată de specialistul de la Centrul Agricol, precum şi de primarul localităŃii pe teritoriul căreia se cultivă plante modificate genetic.
6.2.4. Evaluarea efectelor pe care le pot prezenta organismele
174
modificate genetic asupra sănătăŃii umane şi mediului
Organismele modificate genetic sunt de cîŃiva ani, subiectul unor dezbateri aprinse, pe de o parte din motive legate de riscul utilizării şi consumării lor. Ca urmare a presiunilor consumatorilor, care consideră imprecise tehnicele de inginerie genetică consiliul CE a emis directiva care se referea la obŃinerea, utilizarea, eliberarea deliberată în mediu şi comercializarea OMG-urilor şi a alimentelor modificate genetic. În Directiva cu numărul 18/2001/CEE sunt menŃionate următoarele potenŃialele efecte adverse ale eliberării OMG-urilor în mediu. -îmbolnăviri ale oamenilor, incluzînd efecte de alergenicitate sau toxicitate; -îmbolnăviri ale animalelor şi plantelor, incluzînd efecte de toxicitate şi unde este cazul, de alergenicitate; -efecte asupra dinamicii populaŃiilor, speciilor aflate în mediul receptor şi asupra diversităŃii genetice a fiecăruia dintre aceste populaŃii; -o posibilă modificare a unor agenŃi patogeni care ar putea facilita tansmiterea bolilor infecŃioase şi/ sau apariŃia unor noi surse ori vectori patogeni; -compromiterea acŃiunii profilactice sau terapeutice a unor tratamente, cum ar fi de exemplu: transferul genelor ce conferă rezistenŃă la antibioticele utilizate în medicina umană şi veterinară; -efecte asupra circuitelor biogeochimice, în special pentru circuitele carbonului şi azotului, prin modificarea capacităŃii solului de descompunere a materiei organice.
În anul 2005 au fost efectuate controale la agenŃii economici care manipulează organisme modificate genetic aflate în faza de testare.
Pe teritoriul regiunii Vest aceştia sunt reprezentaŃi de: • SC Monsanto, prin Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară a
Banatului din Timişoara, care efectuează teste în cadrul unor proiecte de cercetare. • SC Pioneer Hi-Bred Seeds Agro SRL, Departamentul de Cercetare. Testarea
este făcută în reŃeaua Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) prin Centrul de testare de la Peciu Nou şi Arad.
La aceste controale au fost verificate prevederile actelor normative sus numite, fiind urmărite în special obligativitatea acestora de a distruge materialul genetic (seminŃe de soia, porumb, tuberculi de cartof) rezultat din testele de câmp, atunci când autorizaŃia dată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor prevede acest lucru. Scopul este de a împiedica folosirea de către agenŃii economici în cauză a materialului genetic aflat în teste, pentru o plantare ulterioară sau ca hrană pentru oameni şi animale.
Deasemenea, în controalele efectuate la utilizatorii soiurilor din tabelul 6.2.1.1. au fost urmărite îndeplinirea obligaŃiei agenŃilor economici care comercializează producŃia de soia din soiurile modificate genetic de a specifica acest lucru pe factura de livrare a mărfii, îndeosebi acolo unde cumpărătorul este un producător de alimente de uz uman.
6.3. Starea pădurilor 6.3.1. Fondul forestier
175
Fondul forestier cuprinde pădurile, terenurile destinate împăduririi şi cele care servesc nevoilor gospodăririi silvice-terenurile pentru administrare silvică, drumurile şi alte căi de acces în pădure, apele şi talvegurile acestora din interiorul pădurilor, terenurile pentru culturi cinegetice şi piscicole, pepinierele silvice, răchităriile, terenurile neproductive trecute în fondul forestier. În judeŃul Arad, suprafaŃa totală de fond forestier, administrată de către DirecŃia Silvică Arad este de 146364 ha, păduri de foioase, conifere, din toate grupele funcŃionale.
SuprafaŃa de fond forestier, administrată de către Ocoalele Silvice Private din judeŃul Arad sunt:
O suprafaŃă de 6 316 ha de fond forestier este administrat direct de proprietarii terenurilor, aceştia neacceptând administrarea de către DirecŃia Silvică Arad ori de către Ocoalele Silvice Private, ei efectuându-şi singuri paza pădurii de pe suprafaŃa mai sus menŃionată. Aşadar, cunoscând datele mai sus menŃionate, putem afirma că judeŃul Arad deŃine o suprafaŃă totală de fond forestier de 203 482 ha.
Fondul forestier al judeŃului Caraş-Severin este de 438 638 ha din care 348 486 reprezintă proprietate publică a statului administrată de Regia NaŃională a Pădurilor, 186 698 ha proprietate publică a unităŃilor administrative teritoriale, 18 992 ha proprietate privată a persoanelor juridice şi 11 004 ha proprietate privată a persoanelor fizice. Din datele prezentate rezultă că pădurile ocupă 98,2 % din suprafaŃa totală a fondului forestier, iar alte terenuri 1,8 %. Din totalul pădurilor de 438 638 ha răşinoasele ocupă 56 255 ha respectiv 13,2 %, iar foioasele 374 436 respectiv 86,8 %. SuprafaŃa de 6858 ha (1,8 %) din fondul forestier încadrată la alte terenuri cuprinde terenuri care servesc nevoilor de cultură silvică (64 ha), terenuri care servesc nevoilor de producŃie silvică (1071ha), terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră (2 601 ha), terenuri afectate împăduririi (2 42 ha) şi terenuri neproductive (1 562 ha). MenŃionăm şi faptul că din suprafaŃa totală a pădurilor de 379 585 ha, pădurile încadrate în grupa I a cu rol de protecŃie ocupă 231 263 ha (60,3 %), iar pădurile încadrate în grupa a II cu rol de producŃie şi protecŃie ocupă 148 322 ha (39,7 %). SuprafaŃa fondului forestier pe categorii de folosinŃă, grupe de specii şi forme de proprietate este redată în tabelele 6.3.1.1.şi 6.3.1.2
Tabel 6.3.1.1,privind fondului forestier - forme de proprietate SUPRAFEłE DE PĂDURE
NR. CRT.
DESTINATAR Gr. I –a (protecŃie) Gr. II –a (producŃie şi
protecŃie ) 1 Regia NaŃională a 218 436 123 616
176
Pădurilor 2 UnităŃi adm. teritoriale 8 661 9 903 3 Persoane juridice 4 112 3 898 4 Persoane fizice 54 10 905 TOTAL 231 263 148 322
Tabel 6.3.1.2. privind situaŃia Fondului Forestier
ESENTA FORMA DE PROPRIETATE SUPRAFATA (HA)
MASA LEMNOASA BRUTA (MII MC)
1 2 3 4 Proprietate de stat 42 977 10 357,5 Proprietate a unităŃii administrative teritorială
6 339 1 343,9
Proprietate privată 2 608 378,2 În afara fondului forestier 4331 437,4
Răşinoase
Total 56 255 12 507,0 Proprietate de stat 299 075 66 992,8 Proprietate a unităŃilor administrativ teritoriale
12 225 2420,5
Proprietate privată 16 361 1 783,3 În afara fondului forestier 46 775 3 975,9
Foioase
Total 374 436 75172,50 Proprietate de stat 6 434 - Proprietate a unităŃii administrative 134 - Proprietate privată 23 - În afara fondului forestier 1 356 -
Alte terenuri (terenuri ce servesc, nevoilor de producŃie silvică şi de administraŃie forestiere neproductive, afectate împăduriri, etc)
Total 7947 -
Proprietate de stat 348 486 77 350,3 Proprietate a unităŃii administrativ teritoriale
186 698 3 764,4
Proprietate privată 18 992 2161,5 În afara fondului forestier 52 462 4 413,3
TOTAL
Total 438 638 87 689,5
În judeŃul Hunedoara fondul forestier împreună cu vegetaŃia forestieră din afara fondului forestier însumează 340.294 ha. Din totalul fondului forestier ce aparŃine judeŃului Hunedoara (300.488 ha), în proprietatea statului se află cea mai mare suprafaŃă peste 70%, iar în proprietate privată în jur de 30%. În tabelul de mai jos (6.3.1.1) se prezintă detaliat această situaŃie, precum şi repartizarea pe cele două categorii de arboret (foioase şi răşinoase).
177
VegetaŃia forestieră din afara fondului forestier însumează 23.445 ha, din care: - păşuni împădurite: 11.426 ha - perdele forestiere de protecŃie: 4 ha - păşuni cu arbori: 3033 ha - aliniament de arbori: 75 ha - parcuri din intravilan: 70 ha - jnepenişuri: 5.669 ha - zone de protecŃie a obiectivelor de interes naŃional: 3.168 ha Tabel nr. 6.3.1.3 privind fondul forestier în judeŃul Hunedoara
EsenŃa Forma de proprietate SuprafaŃa (ha)
Masă lemnoasă brută (mii mc)
1 2 3 4 Proprietate de stat 66.963 150,9 Proprietate privată 13946 16,5 În afara fondului forestier - 0,6 Răşinoase
Total - 168 Proprietate de stat 142.260 182,6 Proprietate privată 72.125 45,4 În afara fondului forestier - 4,5 Foioase
Total - 232,5
Proprietate de stat 209.223 333,5 Proprietate privată 86.071 61,9 În afara fondului forestier - 5,1
Total
Total - 400,5 Potrivit informaŃiilor furnizate de DirecŃia Silvică Deva (prin adresa înreg. la
A.P.M. Hunedoara cu nr. 1513/2006), din totalul fondului forestier, terenurile acoperite cu pădure ocupă 304.267 ha (faŃă de 311.449 ha – cât s-a înregistrat în anul 2004), din care: proprietatea statului administrat de D.S. reprezintă 68,7% (209.223 ha – faŃă de 215.125 ha - cât s-au înregistrat în anul 2004), restul de 9,62%, aparŃinând persoanelor fizice (29.280 ha faŃă de 29.940 ha cât s-au înregistrat în anul 2004), 9,85% - composesoratelor (29.983 ha faŃă de 30.423 ha cât s-au înregistrat în anul 2004) şi 11,76% - primăriilor (35.781 ha faŃă de 35.961 ha cât s-au înregistrat în anul 2004). RepartiŃia pădurilor pe proprietari şi grupe funcŃionale este detaliată în tabelul nr.6.3.1.4.
Tabel nr. 6.3.1.4 privind pădurile şi proprietarii SuprafeŃe de pădure - ha Nr.
crt. Destinatar Gr. I (protecŃie)
Gr. a II-a (producŃie şi protecŃie)
1. R.N.P. 131.506 77.717 2. UnităŃi administrativ-teritoriale 19.161 16.620 3. Persoane juridice 21.052 8.931 4. Persoane fizice 14.732 14.548 TOTAL 186.451 117.816
In judeŃul Timiş, suprafaŃa fondului forestier proprietate publică de stat pe care
o administrează DirecŃia Silvică Timişoara, la data de 31.12.2005 este de 83.644 ha.
178
6.3.2. FuncŃia economică a pădurilor
Pădurile îndeplinesc funcŃii multiple ecologice economice şi sociale. În raport cu funcŃiile prioritare potrivit prevederilor codului silvic pădurile proprietate a statului, proprietate a unităŃilor teritorial administrative, proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice sunt zonate funcŃionale pe grupe, subgrupe şi categorii funcŃionale, în raport de care se stabileşte regimul de gospodărire al acestora. Astfel zonarea funcŃională cuprinde două grupe şi anume :
• Grupa I – păduri cu funcŃii speciale de protecŃie ; • Grupa a II – păduri cu funcŃii de producŃie şi protecŃie
În raport cu natura funcŃiei atribuite, pădurile din grupa I se încadrează în următoarele subgrupe funcŃionale:
1. Păduri cu funcŃii de protecŃie a apelor ; 2. Păduri cu funcŃii de protecŃie a solului ; 3. Păduri cu funcŃii de protecŃie contra factorilor climatici şi industriali; 4. Păduri cu funcŃii de recreare ; 5. Păduri de interes ştiinŃific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier;
Subgrupele conŃin mai multe categorii funcŃionale stabilite prin amenajamentele silvice în raport cu funcŃia prioritară atribuită arboretului . FuncŃia economică a pădurii are ca obiectiv prioritar producŃia de lemn care constituie produsul de bază precum şi o serie de alte produse valoroase cum sunt : produse cinegetice, salmonicole, fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale, plante medicinale din flora spontană, resurse melifere, seminŃe forestiere, răşină, furaje, etc.; Reglementarea acŃiunilor privind valorificarea produselor pădurii se realizează prin amenajamentul silvic, în condiŃiile în care să nu fie afectată buna gospodărire a pădurilor, producŃia de lemn şi funcŃiile de protecŃie ale pădurilor. FuncŃia economică a pădurii privind producŃia de lemn are în vedere următoarele obiective :
• Producerea în principal de arbori groşi şi de calitate superioară în vederea obŃinerii de lemn pentru furnire estetice şi tehnice ;
• Producerea în principal de arbori groşi de calitate superioară pentru lemn de cherestea ;
• Producerea în principal de arbori mijlocii şi subŃiri pentru lemn de celuloză, construcŃii rurale şi alte utilizări;
Recoltarea masei lemnoase din procesul de exploatare al arborilor se realizează prin aplicarea diferenŃiată a tratamentelor în raport cu funcŃiile pe care le îndeplinesc pădurile în cadrul celor două grupe funcŃionale, condiŃiile social–economice şi tehnico–organizatorice . Valorificarea produselor principale şi secundare ale pădurii la nivelul judeŃului Arad în cursul anului 2005, este următoarea:
- răchită folosită pentru butaşi, împletituri şi marfă într-o cantitate de 30,2 t; - seminŃe forestiere într-o cantitate de 1,64 t; - puieŃi forestieri din pepinierele din judeŃul Arad într-o cantitate de 34 000
bucăŃi; - fructe de pădure într-o cantitate de 23,96 t - fructe proaspete de măceşe şi
porumbele;
179
- ciuperci comestibile din flora spontană într-o cantitate de 12,0 t; - alte produse, accesorii, plante medicinale într-o cantitate de 155,55 t, având
valoarea de 14144 RON, pomi de iarnă într-o cantitate de 1,41 mii bucăŃi, cu valoarea de 27,45 mii RON. În cursul anului 2005, DirecŃia Silvică Arad nu a valorificat produse piscicole (păstrăvi de consum şi alte specii de peşti de consum) şi nici produse apicole (miere de albine, propolis, lăptişor de matcă, ceară, venin). În ceea ce priveşte valorificarea produselor principale şi secundare ale pădurilor, la nivelul Ocoalelor Silvice Private din judeŃul Arad, situaŃia se prezintă în felul următor: În cadrul Ocolului Silvic Privat Zărandul, loc. Târnova, în anul 2005 nu s-au valorificat răchită pentru butaşi, împletituri şi marfă, seminŃe forestiere, puieŃi forestieri din pepiniere, fructe de pădure, ciuperci comestibile din flora spontană, produse accesorii ale pădurii, produse piscicole şi produse apicole. La nivelul Ocolului Silvic Privat Valea Mureşului, loc. Bârzava, în anul 2005, nu s-au valorificat răchită pentru butaşi, împletituri şi marfă, seminŃe forestiere, puieŃi forestieri din pepiniere, fructe de pădure, ciuperci comestibile din flora spontană, produse piscicole, produse apicole, doar produse accesorii ale pădurii - pomi de iarnă într-o cantitate de 40 bucăŃi, în valoare de 670 RON. La nivelul Ocolului Silvic Privat Dumbrava, loc. Beliu, în anul 2005 nu s-au valorificat răchită pentru butaşi, împletituri şi marfă, seminŃe forestiere, fructe de pădure, ciuperci comestibile din flora spontană, produse accesorii ale pădurii, produse piscicole şi produse apicole, doar puieŃi forestieri din pepiniere, 13 000 de bucăŃi. În cadrul Ocolului Silvic Privat Codrii Iancului, loc. Hălmagiu, în anul 2005 nu s-au valorificat răchită pentru butaşi, împletituri şi marfă, seminŃe forestiere, fructe de pădure, ciuperci comestibile din flora spontană, plante medicinale, produse apicole, produse piscicole, doar puieŃi forestieri din pepiniere într-o cantitate de 47 200 bucăŃi şi seminŃe forestiere într-o cantitate de 0,05 t, din specia Fraxinus excelsior; dintre produsele accesorii ale pădurii s-au valorificat pomi de iarnă într-o cantitate de 543 bucăŃi, cu valoarea de 6 872 RON, iar numărul de familii de albine, aflate pe raza OS Codrii Iancului, este de 380. În cadrul Ocolului Silvic Privat Sebiş, loc. Sebiş în anul 2005 nu s-au valorificat răchită pentru butaşi, împletituri şi marfă, seminŃe forestiere, puieŃi forestieri din pepiniere, fructe de pădure, ciuperci comestibile din flora spontană, produse piscicole şi produse apicole, doar produse accesorii ale pădurii: pomi de iarnă, 54 bucăŃi, în valoare de 132 RON. Fondul de producŃie al pădurilor din judeŃul Caraş-Severin este de 87 689,5 mc, determinat în raport de mărimea suprafeŃei ocupate de păduri, specii forestiere , proporŃia arborilor de diferite vârste şi mărimi, consistenŃa arboretelor şi clasele de producŃie . Posibilitatea anuală a pădurilor în raport de care se stabileşte cota de tăiere este de 964,6 mii m.c. masă lemnoasă din care produse din tăieri de îngrijire 144,2 mii mc (rărituri 130,2 mii m.c. şi curăŃiri 14,0 mii mc) şi din tăieri de igienă 146,4 mii m.c În anul 2005 s-a recoltat un volum de 520,29 mii m.c. masă lemnoasă din care tăieri de produse principale inclusiv din tăieri de conservare rezultat prin aplicarea de tratamente intensive în arborete ajunse la vârsta exploatabilităŃii tehnice şi din tăieri de îngrijire în arborete tăiere şi din produse de igienă rezultate din curăŃirea pădurilor de arbori căzuŃi şi rupŃi de vânt şi zăpadă , mai mic faŃă de posibilitatea anuală .
180
În anul 2005 pe lângă lemn pădurea a furnizat şi alte produse, dintre care menŃionăm:
• Fructe de pădure (afine, mure, măceşe, coarne, porumbe, etc.), 150 to. ciuperci comestibile (hribi, gălbiori, ghebe , crăiŃe ), 70 to. plante medicinale şi părŃi şi produse din acestea 38,3 to.;
• Carne de vânat şi vânat în vin, piei de vânat etc., - 15 to. Pe teritoriul judeŃului Hunedoara mai mult de jumătate din arborete sunt încadrate în grupa I funcŃională - unde funcŃia de producŃie este secundară. Chiar şi în aceste condiŃii producŃia de masă lemnoasă s-a realizat la un nivel corespunzător, acoperitoare pentru nevoile de administrare a fondului forestier. ProducŃia de masă lemnoasă a fost în anul 2005 de 400,5 mii mc (faŃă de 523,1 mii mc în anul 2004). Dar, din fondul forestier, pe lângă producŃia de masă lemnoasă, s-au valorificat economic şi produsele accesorii (vânat – 5,5 tone, păstrăv -10 tone, ciuperci comestibile –40 tone hribi şi fructe de pădure -314 tone şi pomi de Crăciun (4492 bucăŃi în 2005, cu o valoare de 52,4 mii lei faŃă de 4819 bucăŃi cu o valoare de 587020 mii lei în 2004). Comparativ cu anul 2004 se poate constata o scădere a producŃiei de masă lemnoasă atât la nivelul DirecŃiei Silvice cât şi la nivelul altor proprietari, şi o scădere apreciabilă la recoltarea ciupercilor de către DirecŃia Silvică (8,7% din cantitatea solicitată). Din punct de vedere al funcŃiei economice, suprafaŃa împădurită a judeŃului Timiş, se compune din:
• 27.525 ha, păduri cu funcŃii speciale de protecŃie (a apelor, solului, climei, păduri pentru recreere, păduri monumente ale naturii, rezervaŃii, etc.)
• 54.187 ha, păduri cu funcŃie de producŃie şi protecŃie, din care se urmăreşte recoltarea de masă lemnoasă de calitate superioară precum şi alte produse ale pădurii. 6.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
În judeŃul Arad, cantităŃile de masă lemnoasă puse în circuitul economic, în anul 2005, de către DirecŃia Silvică Arad pentru agenŃii economici a fost de 308 800 m3/judeŃ, iar pentru consumul populaŃiei a fost de 45 300 m3/judeŃ.
La nivelul Ocoalelor Silvice Private din judeŃul Arad, situaŃia masei lemnoase puse în circuitul economic este următoarea:
• Ocolul Silvic Privat Zărandul, loc. Târnova, a pus în circuitul economic, în 2005, o cantitate de 17 500 m3 de masă lemnoasă pentru agenŃii economici şi o cantitate de 10 600 m3 de masă lemnoasă pentru consumul populaŃiei.
• Ocolul Silvic Privat Valea Mureşului, loc. Bârzava, a pus în circuitul economic, în anul 2005, o cantitate de 20 100 m3 de masă lemnoasă pentru agenŃii economici şi o cantitate de 2 100 m3 de masă lemnoasă pentru consumul populaŃiei.
• Ocolul Silvic Privat Dumbrava, loc. Beliu, a pus în circuitul economic, în anul 2005, o cantitate de 14 100 m3 de masă lemnoasă pentru agenŃii economici şi o cantitate de 6 700 m3 de masă lemnoasă pentru consumul populaŃiei.
• Ocolul Silvic Privat Codrii Iancului, loc. Hălmagiu, a pus în circuitul economic, în anul 2005, o cantitate de 17 900 m3 de masă lemnoasă pentru agenŃii economici şi o cantitate de 5 300 m3 de masă lemnoasă pentru consumul populaŃiei.
181
• Ocolul silvic Privat Sebiş, loc. Sebiş, a pus în circuitul economic, în anul 2005, o cantitate de 25 446 m3 de masă lemnoasă pentru agenŃii economici şi o cantitate de 10 150 m3 de masă lemnoasă pentru consumul populaŃiei. În judeŃul Caraş-Severin, masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2005 din pădurile proprietate a statului, proprietate a unităŃilor teritorial administrative şi din pădurile proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice pentru agenŃii economici şi pentru aprovizionarea populaŃiei este de 520,29 mii m.c. şi se situează. sub nivelul posibilităŃii anuale a pădurilor. De menŃionat este şi faptul că din vegetaŃia forestieră din afara fondului forestier s-a pus în circuitul economic cantitatea de 6,1 mii m.c. masă lemnoasă sub formă de lemn de lucru şi lemn pentru foc. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2005 din fondul forestier, în volum de 503,4 mii m.c. a fost atribuită agenŃilor economici iar restul s-a recoltat pentru aprovizionarea populaŃiei din mediul rural cu lemn de lucru şi lemn de foc. Cea mai mare cantitate de lemn pusă în circuitul economic pentru agenŃii economici s-a realizat din tăieri de produse principale şi s-a materializat în buşteni pentru furnire estetice şi tehnice, buşteni pentru cherestea , lemn pentru celuloză PAL şi PFL şi pentru lemn de foc , iar din rărituri s-a obŃinut în principal lemn pentru construcŃii , lemn pentru diverse utilizări (celuloză , PAL şi PFL) şi lemn de foc. Din totalul masei lemnoase puse în circuitul economic ponderea cea mai mare o deŃine fagul (527,9 mii mc) urmat de speciile de răşinoase (83,0 mii mc), stejari (68,0 mii mc), diverse specii tari (60,4 mii mc ) şi diverse specii moi (58,9 mii mc). SituaŃia masei lemnoase puse în circuitul economic pentru agenŃii economici şi aprovizionarea populaŃiei pe natură de proprietate este redată în tabelul Tabel 6.3.3.1. privind masa lemnoasă pusă în circuitul economic în judeŃul Caraş-Se
NR. CRT.
DENUMIREA INDICATORILOR
TOTAL COL (2+3+4+5+6)
RASINOASE
FAG STEJAR
DIVERSE SPECII TARI
DIVERSE SPECII MOI
A B 1 2 3 4 5 6 I Din pădurile proprietate publică a statului
1 Total din care :
665,0 64,1 456,9 42,8 53,3 47,6
2 Produse principale 570,5 55,2 404,6 40,7 37,1 32,9
3 Produse secundare 86,9 7,5 49,7 1,0 15,7 13,0
4 Produse de igienă 7,6 1,7 2,6 1,1 0,5 1,7
II Din pădurile proprietate publică a unităŃilor administrativ – teritoriale
5 Total din care
23,7 0,1 19,3 2,1 0,6 1,6
182
6 Produse principale
22,6 0,1 18,7 2,1 0,3 1,4
7 Produse secundare
0,5 - - - 0,3 0,2
8 Produse de igienă
0,6 - 0,6 - - -
III Din pădurile proprietate privată
9 Total din care
14,6 0,2 10,4 1,3 1,3 1,4
10 Produse principale
14,3 0,2 10,3 1,2 1,3 1,3
11 Produse secundare
0,3 - 0,1 0,1 - -
IV Din vegetaŃia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naŃional 12 Total 0,1 - - - - 0,1 Cap 2 Masă lemnoasă pusă în circuitul economic pentru aprovizionarea populaŃiei I Din pădurile proprietate publică a statului
1 Total din care
72,0 16,3 31,6 5,3 1,6 7,2
2 Produse principale 33,1 11,9 13,5 1,3 3,8 2,6
3 Produse secundare 23,1 1.9 11.3 1.8 4.9 3.2
4 Produse de igienă 15,8 2,5 6,8 2,2 2,9 1,4
II Din pădurile proprietate a unităŃilor (administrativ teritoriale )
5 Total din care:
9,8 0,2 5,3 1,9 1,9 0,5
6 Produse principale 4,3 0,1 2,4 1,3 0,4 0,1
7 Produse secundare 1,0 - 0,6 - 0,4 -
8 Produse de igienă 4,5 0,1 2,3 0,6 1,1 0,4
III Din pădurile proprietate privată
9 Total din care
13,0 2,1 4,4 4,2 1,7 0,6
10 Produse principale 2,7 0,3 0,7 1,4 0,3 -
11 Produse secundare 0,9 0,8 0,1 - - -
12 Produse de igienă 9,4 1,0 3,6 2,8 1,4 0,6
IV din vegetaŃia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier 13 Total 6,0 - 3,1 1,3 1,5 0,1 În judeŃul Hunedoara, din pădurile gestionate de DirecŃia Silvica Hunedoara, s-a înregistrat o producŃie de masă lemnoasă în anul 2005 de 333,5 mii mc (faŃă de
183
373,3 mii mc în 2004), din pădurile proprietate publică a unităŃilor administrativ teritoriale s-au recoltat 18,0 mii mc în 2005 (faŃă de 51,6 mii mc în 2004), din pădurile proprietate privată s-au recoltat 43,0 mii mc în 2005 (faŃă de 84,9 mii mc în 2004), iar din afara fondului forestier 5,1 mii mc în 2005 (faŃă de 13,3 mii mc în 2004). Comparativ cu masa lemnoasă recoltată în anul anterior se constată o scădere la toŃi deŃinătorii de păduri. În tabelul de mai jos (6.3.3.2.) sunt prezentate detaliat recoltările de masă lemnoasă pe specii şi pe proprietari.
Tabel nr. 6.3.3.2. privind păduri – recoltări în judeŃul Hunedoara Nr. crt Locul de recoltare Răşinoase Fag Stejar
Alte specii tari
Alte specii moi
Total
1. Păduri proprietate publică a statului
150,9 138,5 15,0 26,1 3,0 333,5
2. Păduri proprietate publică a unităŃilor
4,3 8,9 1,7 3,1 - 18,0
3. Păduri proprietate privată
12,2 20,6 3,8 7,0 0,3 43,9
4. VegetaŃie forestieră din afara FFN
0,6 1,8 0,5 1,9 0,3 5,1
TOTAL 168,0 169,8 21,4 38,1 3,6 400,5 În anul 2005, în judeŃul Timiş, fost pus în circuitul economic un volum total de 265.2 mii mc, din care: • 200.8 mii mc reprezintă produse principale, rezultate din arboretele ajunse la
vârsta exploatabilităŃii; • 47.1 mii mc reprezintă produse secundare, rezultate din aplicarea tăierilor de
îngrijire a arboretelor (operaŃiuni culturale) ; • 17.2 mii mc reprezintă produse de igienă.
6.3.4. DistribuŃia pădurilor după principalele forme de relief
Din suprafaŃa totală a judeŃului Arad, 7 754 km2, un procent de 27% este ocupat de fond forestier, cu o repartizare preponderentă în zonele de deal şi de munte, la câmpie suprafaŃa păduroasă fiind doar de 4,2% din total. Pădurile din judeŃul Caraş–Severin ocupă variate forme de relief, începând cu cele de câmpie şi continuând cu cele din regiunile de deal şi munte . Pădurile proprietate publică a statului, proprietate a unităŃilor administrativ teritoriale şi proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice se întind pe o suprafaŃă de 348 486 ha, ocupă terenuri din regiunea de câmpie, deal şi munte după cum urmează:
• păduri situate în regiunea de câmpie 57 989,51 ha (14,5 %) • păduri situate în regiunea de deal 200 445,00 ha (60,7,%) • păduri situate în regiunea de munte 94 051,02 ha (24,8 %)
Total 348 486 ,00 ha (100 %)
184
Din repartiŃia pădurilor pe regiuni rezultă că cea mai mare suprafaŃă o deŃin pădurile din regiunea de deal , urmate de vegetaŃia forestieră din regiunea de munte şi cele de câmpie. În judeŃul Hunedoara, fondul forestier însumează o suprafaŃă de 304.267 ha, distribuit pe principalele forme de relief în felul următor:
• păduri situate în regiunea de câmpie 30.731 ha 10,1% • păduri situate în regiunea de deal 125.054 ha 41,1% • păduri situate în regiunea de munte 148.482 ha 48,8%
De remarcat faptul că aproape 90% din suprafaŃa fondului forestier este distribuită în zonele de deal şi montane, pe când la şes se află doar 10 procente. SuprafaŃa fondului forestier proprietate publică de stat al judeŃului Timiş, este de 83.644 ha, din care :
• 25.580 ha în zona de câmpie; • 50.374 ha în zona de deal; • 7.690 ha în zona de munte.
6.3.5. Starea de sănătate a pădurilor
În cursul anului 2005, la nivelul judeŃului Arad nu s-au semnalat atacuri de dăunători biotici. Gradul de uscare al arboretelor administrate de DirecŃia Silvică Arad, în anul 2005, pe specii şi subgrupe de specii, sunt redate în tabelul 6.3.5.1:
Tabelul 6.3.5.1 privind gradul de uscare pe specii şi subgrupe de specii SuprafaŃa de pădure afectată de uscare
Din care: Grupe de specii
SuprafaŃă totală de pădure ha
TOTAL ha Incipientă
% şi ha Slabă % şi ha
Medie % şi ha
Avansată % şi ha
Răşinoase 8 320 510 3,6% - 300 2,5%-210 - -
Foioase 119 824 11 321 7,1%- 8540
2,0%-2428
0,3%- 353 -
TOTAL 128 144 11 861 6,9%- 8840
2,0%-2638
0,3%- 353 -
Pe raza Ocolului Silvic Zărandul,loc. Târnova, nu s-au semnalat atacuri de dăunători biotici sau abiotici ( uscări ale arboretelor ). Pe raza Ocolului Silvic Valea Mureşului, loc. Bârzava, nu s-au semnalat atacuri de dăunători biotici, iar în ceea ce priveşte fenomenul de uscare al arboretelor, situaŃia se prezintă în felul următor, conform tabelului 6.3.5.2:
Tabelul 6.3.5.2 privind situaŃia suprafeŃelor de pădure afectate de uscare pe raza
Ocolului Silvic Valea Mureşului SuprafaŃa de pădure afectată de uscare
Din care: Grupe de specii
SuprafaŃă totală de pădure ha
TOTAL ha Incipientă Slabă Medie Avansată
185
% şi ha % şi ha % şi ha % şi ha
Răşinoase 534 -
Foioase 8 327 -
TOTAL 8861 - Pe raza Ocolului Silvic Dumbrava, loc. Beliu, nu s-au semnalat atacuri de
dăunători biotici şi nu sunt suprafeŃe afectate de uscare. Pe raza Ocolului Silvic Codrii Iancului, loc. Hălmagiu, nu s-au semnalat
atacuri de dăunători biotici, iar în ceea ce priveşte fenomenul de uscare al arboretelor, situaŃia se prezintă în felul următor, conform tabelului 6.3.5.3:
Tabelul 6.3.5.3 privind situaŃia suprafeŃelor de pădure afectate de uscare pe raza
Ocolului Silvic Codrii Iancului SuprafaŃa de pădure afectată de uscare
Din care: Grupe de specii
SuprafaŃă totală de pădure ha
TOTAL ha Incipientă
% şi ha Slabă % şi ha
Medie % şi ha
Avansată % şi ha
Răşinoase 1 647 4 0,24%-4 - - -
Foioase 9 274 13 0,14%-13 - - -
Alte terenuri 82 0 0 - - -
TOTAL 11 003 17 0,38%-17
Pe raza Ocolului Silvic Privat Sebiş, loc. Sebiş, nu s-au semnalat atacuri de dăunători biotici şi nu sunt suprafeŃe afectate de uscări.
În judeŃul Caraş-Severin, situaŃia suprafeŃelor infestate de insecte defoliatoare
s-a întocmit de DirecŃia Silvică ReşiŃa pentru Lymantria dispar, geometride şi Tortrix viridana. Procentele probabile de defoliere s-au stabilit pe baza analizelor Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice, după ouă pentru Lyntria dispar şi după ouă şi fluturi pentru Tortrix viridana. Geometridele (cotari - în principal Operophtera brumata) au fost semnalate pe suprafaŃa de 3978,2 ha în raza ocoalelor silvice: Băile Herculane - 471,2 ha.,Moldova Nouă-1857 ha., Bocşa Montană-1650 ha. Atacurile produse de aceşti dăunători au fost de intensitate slabă şi foarte slabă, neuniforme. SuprafaŃa totală efectiv infestată de cotari este de 984 ha. Întreaga suprafaŃă este supusă supravegherii, în anul 2006 nefiind necesare lucrări de combatere, suprafaŃa încadrându-se în zona de supraveghere. Tortrix viridana a fost depistată în raza ocoalelor silvice Păltiniş 95,8 ha, Mehadia 159,9 ha , Băile Herculane 1096 ha , Berzasca 1372 ha, Moldova Nouă 1580 ha, Sasca Montană 246 ha, OraviŃa 2662 ha.,ReşiŃa 1979 ha., Bocşa Montană 135 ha., Bocşa Română 548 ha, Caransebeş 135 ha. SuprafaŃa totală efectiv infestată este de 2653,1 ha. Având în vedere caracterul dispersat al vătămărilor, intensitatea redusă a atacurilor- pe baza buletinelor de analiză eliberate de I.C.A.S.Timişoara, precum şi capturile reduse de fluturi înregistrate cu ajutorul curselor feromonale ATRAVIR, în
186
conformitatate cu instrucŃiunile nr. 552 N.G./17.02.1990, întreaga suprafaŃp de 2653,1 ha. Se presupune să fie inclusă în zona de supraveghere. Caracterul vătămărilor este dispersat, intensitatea redusă, fapt pentru care suprafeŃele infestate sunt incluse în zonele de supraveghere. Lymantria dispar s-a semnalat pe 9016,2 ha în raza ocoalele silvice Mehadia-415,8 ha., Băile Herculane – 3387,5 ha., Moldova Nouă - 604,8 ha.,Berzasca – 4608,1 ha. Dăunătorul va produce defolieri foarte slabe pe 1283,4 ha; slabe pe 970,5 ha.; medii pe 1250,7 ha., puternice pe 1102,3 ha şi foarte puternice pe 3898,6 ha . SuprafaŃa efectiv infestată este de 8505,5 ha din care pe ocoalele silvice : Mehadia -322,3 ha., Băile Herculane – 2996,4 ha, Berzasca – 4608,1 ha. şi Moldova Nouă – 578,7 ha. MenŃionăm că în ocolul silvic Mehadia 322,3 ha. este situat în Parcul naŃional Domogled – Valea Cernei (zona de conservare specială), în Ocolul silvic Băile Herculane 1969,2 ha sunt incluse în Parcul NaŃional Domogled – Valea Cernei. Din suprafaŃa infestată de 4608,1 ha. Din Ocolul Silvic Berzasca 3962,6 ha. sunt incluse în Parcul Natural PorŃile de Fier.
Consiliile ştinŃifice ale celor două parcuri au avizat efectuarea de combateri pe suprafaŃa celor parcuri după cum urmează: pe raza Ocolul Silvic Băile Herculane – 31 ha. şi pe raza Ocolului Silvic Berzasca - 32 ha. Pentru prevenirea defolierilor s-au propus pentru 2006 următoarele măsuri:
• Efectuarea de combateri împotriva defoliatorului Lymantria dispar pe o suprafaŃă de 63 ha din care pe ocoalele silvice: Băile Herculane – 31 ha., Berzasca- 32 ha. Devizul lucrărilor de combatere a defoliatorului Lzmantria dispar are valoare de 8701 lei.
• Se va asigura în permanenŃă o stare fitosanitară corespunzătoare în pădurile de foioase infestate cu insecte defoliatoare prin marcarea şi extragerea la timp a arborilor uscaŃi sau în curs de uscare, îndeosebi în pădurile de stejari afectate de uscare.
• Pentru prevenirea şi combaterea fenomenului de uscare a arborilor pe picir în pădurile de cverginee, se va acŃiona pentru realizarea măsurilor stabilite prin Ord.165/1988, insistându-se în mod deosebit pentru reconstrucŃia ecologică a arboretului afectate de acest fenomen.
• Creerea condiŃiilor propice înmulŃirii păsărilor insectivore şi a muşuroaielor de furnici.
• La ecloziunea omizilor, DirecŃia Silvică ReşiŃa şi ocoalele silvice din subordine vor verifica toate suprafeŃele infestate cu insecte defoliatoare, pentru stabilirea densităŃii reale a populaŃiei acestora şi a vătămărilor reale ce se vor produce.
• Pentru stabilirea unei prognoze cât mai exacte a vătămărilor, se vor insista asupra culegerii de date şi probe revelatoare din teren, la timpul potrivit şi în zonele afectate, antrenând în acest sens alături de personalul de teren şi personalul tehnic specialitatea de la ocoale şi direcŃia silvică.
În aceste condiŃii Comisia tehnico-economică a DirecŃiei Silvice ReşiŃa analizând documentaŃia prezentată de ocoalele silvice: AVIZEAZĂ FAVORABIL
• constituirea zonei de supraveghere în suprafaŃă de 2653,1 ha.: pentru dăunătorul Tortrix viridana, 984 ha., pentru dăunătorii din familia Geometridelor (cotari) şi 8442,5 ha., pentru dăunătorul Lymantria dispar.
• constituirea zonei de combatere în suprafaŃă de 63 ha. pentru dăunătorul Lymantria dispar.
187
De menŃionat este şi faptul că în pădurile judeŃului Caraş-Severin s-au evaluat un număr total de 6731 arbori cuprinşi în sondaje cu caracter permanent ale reŃelei naŃionale de monitoring. Lucrările de teren s-au efectuat în perioada 15 iulie -15 septembrie 2005, iar culegerea, validarea şi prelucrarea automată a datelor la nivelul ocoalelor şi DirecŃiei Silvice în perioada 25 septembrie – 30 decembrie 2005. Principalii parametrii evaluaŃi pentru supravegherea stării de sănătate a pădurilor au fost: defolierea – decolorarea frunzişului coroanelor arborilor şi vătămările fizice , datorate acŃiunii diferiŃilor factori biotici şi abiotici asupra pădurilor. Rezultatele obŃinute asigură la o probabilitate de acoperire 95 %, o precizie de ±2% şi o eroare de reprezentativitate de 1,02%, reflectând starea de sănătate a pădurilor la nivel judeŃean pe total specii, grupe de specii (răşinoase, foioase, cvercinee, etc.) şi principalele specii.
Tabel 6.3.5.4 privind. gradul de defoliere a arborilor în 2005, pe clase de vârstă
NUMĂR / PROCENTE ARBORI CU DEFOLIERE CLASE DE VÂRSTĂ
NR. ARBORI INVEN.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0-20 ani 206 71 34,5
67 32,5
38 18,4
20 9,7
9 4,4
1 0,5
21-40 ani 857 463 54,0
199 23,2
125 14,6
47 5,5
5 0,6
1 0,0
17 2,0
41-60 ani 1484 524 35,3
317 21,4
418 28,2
135 9,1
60 4,0
17 1,1
3 0,2
3 0,2
1 0,1
6 0,4
61-80 ani 1207 594 49,2
281 23,3
194 16,1
85 7,0
29 2,4
15 1,2
2 0,2
7 0,6
81-100 ani 1261 564
44,7 310 24,6
208 16,5
106 8,4
46 3,6
12 1,0
5 0,4
5 0,4
2 0,2
3 0,2
101-120 565 313 55,4
86 15,2
72 12,7
61 10,8
19 3,4
6 1,1
5 0,9
3 0,5
>120 ani 1151 451 39,2
266 23,1
215 18,7
111 9,6
55 4,8
30 2,6
9 0,8
5 0,4
1 0,1
8 0,7
Total 6731
2980 44,1
1526 22,7
1270 18,9
565 8,4
223 3,3
80 1,2
24 0,4
17 0,3
4 0,1
42 0,6
Rezultă că din numărul total de 6731 arbori evaluaŃi în anul 2005, un procent de 66,8% au fost practic sănătoşi (clasele de defoliere 0-1) iar 30,6 vătămaŃi (clasele 2-4)
Tabel 6.3.5.5 privind .decolorarea pe clase de vârstă – toate speciile , în anul 2005
NUMĂR ŞI PROCENTE ARBORI CU DECOLORARE CLASE DE VÂRSTĂ
NR. ARBORI INVEN.
0 1 2 3 4 5 6 7
0-20 ani 206 127 61,6
71 34,5
7 3,4 1
0,5 1 0,5
8 3,9
79 38,4
21-40 ani 857 639 74,5
204 23,8
11 1,3 3
0,4 3 0,4
14 1,7
2181 25,5
188
41- 60 ani 1484 924 62,3
435 29,3
122 8,2
2 0,1
1 0,1
3 0,2
125 8,4
560 37,7
61-80 ani 1207 873 72,3
257 21,3
74 6,1
1 0,1
2 0,2
3 0,3
77 6,4
334 27,7
81-100 ani 1261 906 71,8
246 19,5
106 8,4
1 0,1
2 0,2
3 0,3
109 8,7
355 28,2
101-120 565 363 64,3
139 24,6
60 10,6
3 0,5
3 0,5
63 11,1
202 35,7
>120 ani 1151 849 73,8
280 24,3
15 1,3
7 0,6
7 0,6
22 1,9
302 26,2
Total 6731 4681 69,6
1632 24,2
395 5,9
7 0,1
16 0,2
23 0,3
418 6,2
2050 30,4
În urma informaŃiilor obŃinute de la DirecŃia Silvică (conform tabelului
6.3.5.1),în judeŃul Hunedoara, în anul 2005, în fondul forestier, s-au produs incendii pe 4,4 ha pădure, s-au semnalat 132 ha pădure de răşinoase afectate de secetă (156 ha în 2004); nu au fost semnalate inundaŃii în fond forestier. FaŃă de anul 2004, suprafaŃa de pădure afectată de alte cauze a scăzut (de la 5909 ha până la 3475 ha).
Arboretele din judeŃul Hunedoara sunt în majoritate păduri de amestec şi prezintă o rezistenŃă crescută la acŃiunea factorilor vătămători naturali biotici şi abiotici. Starea de sănătate a arboretelor este în general bună, acest fapt fiind evidenŃiat şi în urma analizei comparative a situaŃiei din anii 2005 şi 2004.
Ca urmare a lucrărilor de depistare şi prognoză efectuate în anul 2005, în arboretele din judeŃul Hunedoara a fost semnalată prezenŃa dăunătorilor şi bolilor pe o suprafaŃă de 13.004 ha, reprezentând 4.2% din totalul suprafeŃei acoperite cu pădure. Din totalul suprafeŃei, 3.763 ha (1,2%) au fost efectiv infestate, pe restul suprafeŃei dăunătorii fiind în latenŃă. Pe categorii de dăunători, situaŃia suprafeŃelor infestate se prezintă astfel: factori biotici – 2.026 ha (0,7%), din care: insecte – 954 ha ,paraziŃi vegetali – 1 ha, mamifere – 10 ha; factori abiotici – 1.737 ha (0,5%), din care: vânt, zăpadă – 1.590 ha, alŃi factori abiotici – 147 ha . În majoritatea suprafeŃelor dăunătorii se află în stare de latenŃă (61% din totalul suprafeŃei pe care au fost au fost semnalaŃi dăunători), densitatea populaŃiilor de insecte menŃinându-se sub nivelul de la care suprafaŃa se consideră infestată. Această situaŃie caracterizează principalii defoliatori ai speciilor de răşinoase şi de foioase.
Gradul de infestare sau de vătămare a arboretelor a fost în majoritate foarte slab sau slab (pe 80% din suprafaŃa infestată). ExcepŃie fac suprafeŃele afectate de doborâturi de vânt, care în unele puncte au atins nivelul de vătămare puternică şi foarte puternică (grad mediu de vătămare – pe 10% din suprafaŃa totală infestată şi puternic sau foarte puternic pe 8% din suprafaŃa totală infestată). Principalii dăunători (de prognoză) care au fost semnalaŃi în cuprinsul judeŃului în anul 2005 sunt cei a căror prezenŃă se constată în mod obişnuit în fiecare an şi anume: a) în zona montană, în pădurile formate din specii de răşinoase: defoliatorul Lymantria monacha; gândacii de scoarŃă ai molidului (Ips typographus, Pityogenes chalcographus, Ips amitinus) s.a.; în plantaŃii - insecta Hylobius abietis; b) în zona de deal şi câmpie, în pădurile alcătuite din specii de foioase: insectele defoliatoare (Tortrix viridana, Lymantria dispar si Geometridae sp), în
189
special în pădurile de stejari. Sporadic, a apărut şi ciuperca foliară Microsphaera abbreviata; Din punct de vedere al mărimii suprafeŃelor pe care au fost semnalaŃi dăunătorii respectivi, se constată următoarele:
• Lymantria monacha – s-a semnalat pe 4.400 ha (1,4 % din totalul suprafeŃei fondului forestier) ;
• Tortrix viridana – s-a semnalat pe 3.813 ha (1,2 % din totalul suprafeŃei fondului forestier)
• Geometridae sp. – s-au semnalat pe 1.862 ha (0,6 % din totalul suprafeŃei fondului forestier)
• Ipidae sp. – s-a semnalat pe 954 ha (0,3 % din totalul suprafeŃei fondului forestier)
• Hylobius abietis – s-a semnalat pe 97 ha. În anul 2005 s-a constatat scăderea suprafeŃei pe care au fost înregistraŃi dăunătorii, fapt explicabil prin condiŃiile meteorologice nefavorabile înmulŃirii acestora (nivel ridicat de precipitaŃii asociat cu temperaturi scăzute). Au fost însă înregistrate doborâturi şi rupturi de vânt sau de zăpadă, în principal cu caracter grupat, în arboretele de răşinoase pe cca 972 (mai mult decât în anul 2004, când au fost 377 ha), iar în arboretele de foioase pe 618 ha, care se preconizează a fi exploatate în majoritate până la începutul primăverii anului 2006. Comparativ cu anul anterior, se poate afirma că nici în anul 2005 nu s-au produs fenomene care să aibă un impact deosebit din punct de vedere al stării de sănătate a pădurilor, cu excepŃia doborâturilor de vânt. De asemenea, vor trebui menŃinute sub supraveghere şi lichidate focarele de dăunători dezvoltate din anii anteriori.
In consecinŃă, în majoritatea suprafeŃelor se va continua activitatea obişnuită de depistare si prognoză a bolilor şi dăunătorilor forestieri, intervenŃia cu lucrări de combatere fiind necesară doar pe suprafeŃe reduse. DirecŃia Silvică Hunedoara a efectuat tratamente de combatere a insectelor şi paraziŃilor vegetali pe o suprafaŃă de 160 ha (304 ha – în anul 2004). În tabelul de mai jos (6.3.5.1.) este prezentată starea şi evoluŃia pădurilor şi suprafeŃele afectate de diverse cauze. Nu deŃinem date privind estimarea pagubelor produse.
Tabel nr. 6.3.5.6 privind starea şi evoluŃia pădurilor
Medie - Avansată - Incipientă - Medie - foioase Avansată -
Răşinoase - Delicte Foioase 500 Răşinoase 2023 Alte cauze Foioase 1452 Răşinoase 2155,4 Total Foioase 1956
SuprafeŃe tratate pentru combaterea insectelor şi paraziŃilor vegetali
304
SuprafeŃe regenerate 228 SuprafeŃe împădurite şi reîmpădurite 274
La nivelul anului 2005, în pădurile judeŃului Timiş, a fost evaluat un număr de 1.436 arbori, cuprinşi în 54 de sondaje permanente. Lucrările de teren s-au desfăşurat în perioada 15 iulie-15 septembrie 2005, iar culegerea datelor, la nivelul ocoalelor şi DirecŃiei Silvice, în perioada 25 septembrie-10 noimebrie 2005. Rezultatele la nivel de judeŃ, încadrate în cele la nivel naŃional, corespund din punct de vedere al structurării lor, atât solicitărilor Programului de Cooperare InternaŃională privind Evaluarea şi Supravegherea Efectelor Poluării Aerului asupra Pădurilor-ICP-Forest şi Schemei Uniunii Europene privind protecŃia pădurilor din Europa, cât şi celor ale Regiei NaŃionale a Pădurilor-Romsilva, Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Institutului NaŃional de Statistică şi Institutului NaŃional de Ingineria Mediului. Principalii parametrii evaluaŃi pentru supravegherea stării de sănătate a pădurilor au fost :
asupra arborilor. 6.3.6. SuprafeŃe din fondul forestier naŃional parcurse cu tăieri
Recoltarea de masă lemnoasă din fondul forestier al judeŃului Arad, se realizează pe baza posibilităŃii arboretelor parcurse cu tăieri, calculată pe fiecare unitate de producŃie (UP), unitate amenajistică (u.a.) şi ocol silvic, în funcŃie de creşterea medie indicatoare, vârsta arboretului, consistenŃa, compoziŃia Ńel, clasa de producŃie, toate acestea fiind menŃionate în amenajamentele silvice. Posibilitatea arboretelor este diminuată în funcŃie de reŃeaua de drumuri forestiere existente; în judeŃul Arad accesibilitatea în fondul forestier este doar de 6 m/ha. Posibilitatea pădurilor din judeŃul Arad, administrate de către DirecŃia Silvică Arad, conform amenajamentului pentru anul 2005, este:
-tăieri de produse principale 249 900 m3
191
-tăieri de produse secundare( rărituri) 96 500 m3
-tăieri de igienă 56 400 m3 -curăŃiri 6 100 m3 TOTAL 408 900 m3.
În anul 2005, Ministerul Agriculturii şi Pădurilor, prin Regia NaŃională a Pădurilor, a aprobat, în funcŃie de cantitatea de masă lemnoasă stabilită prin HG, pentru DirecŃia Silvică Arad, următorul volum de masă lemnoasă:
-pentru agenŃii economici 310 000 m3; -pentru nevoi proprii RNP 49 000 m3; -pentru populaŃie, lemn de foc 45 000 m3; -pentru construirea de drumuri forestiere - m3; TOTAL 404 000 m3.
Volumul recoltat efectiv de masă lemnoasă din pădurile administrate de RNP- DirecŃia Silvică Arad, este următoarea:
La nivelul Ocoalelor Silvice Private din judeŃul Arad, suprafeŃele parcurse cu tăieri, în anul 2005 sunt următoarele:
Posibilitatea pădurilor, administrate de către Ocolul Silvic Privat Zărandul, loc. Târnova, conform amenajamentului pentru anul 2005, este:
-tăieri de produse principale 26 432 m3 -tăieri de produse secundare 6 461 m3
-tăieri de igienă 3 331m3 -curăŃiri 326 m3 TOTAL 36 550 m3
În anul 2005, Ministerul Agriculturii şi Pădurilor, prin Regia NaŃională a Pădurilor, a aprobat, în funcŃie de cantitatea de masă lemnoasă stabilită prin HG, pentru Ocolul Silvic Privat Zărandul, următorul volum de masă lemnoasă:
-pentru agenŃii economici 16 900 m3; -pentru nevoi proprii ale primăriilor 2 400 m3; -pentru populaŃie, lemn de foc 11 900 m3; TOTAL 31 200 m3.
Volumul recoltat efectiv de masă lemnoasă din pădurile administrate de către Ocolul Silvic Privat Zărandul, este următoarea:
Posibilitatea pădurilor, administrate de către Ocolul Silvic Privat Valea Mureşului, loc. Bârzava, conform amenajamentului pentru anul 2005, este:
-tăieri de produse principale 20 371 m3 -tăieri de produse secundare 8 787 m3 -tăieri de igienă 2 593 m3 -curăŃiri 324 m3 TOTAL 32 075 m3
În anul 2005, Ministerul Agriculturii şi Pădurilor, prin Regia NaŃională a Pădurilor, a aprobat, în funcŃie de cantitatea de masă lemnoasă stabilită prin HG, pentru Ocolul Silvic Privat Valea Mureşului, următorul volum de masă lemnoasă: 30860 m3.
192
Volumul recoltat efectiv de masă lemnoasă din pădurile administrate de către Ocolul Silvic Privat Valea Mureşului, este următoarea:
Posibilitatea pădurilor, administrate de către Ocolul Silvic Privat Codrii Iancului, loc. Hălmagiu, conform amenajamentului pentru anul 2005, este:
-tăieri de produse principale 24 240 m3 -tăieri de produse secundare 10 309 m3 -tăieri de igienă 3 693 m3 -curăŃiri 76 m3 TOTAL 38 318 m3
În anul 2005, Ministerul Agriculturii şi Pădurilor, prin Regia NaŃională a Pădurilor, a aprobat, în funcŃie de cantitatea de masă lemnoasă stabilită prin HG, pentru Ocolul Silvic Privat Codrii Iancului, următorul volum de masă lemnoasă:
-pentru agenŃii economici 30 000 m3; -pentru nevoi proprii ale primăriilor 0 m3; -pentru populaŃie, lemn de foc 6 180 m3; -pentru construirea de drumuri forestiere 0 m3; TOTAL 36 180 m3.
Volumul recoltat efectiv de masă lemnoasă din pădurile administrate de către Ocolul Silvic Privat Codrii Iancului, este următoarea:
Posibilitatea pădurilor, administrate de către Ocolul Silvic Privat Sebiş, loc. Sebiş conform amenajamentului pentru anul 2005, este:
-tăieri de produse principale 23 441m3 -tăieri de produse secundare 9 153 m3 -tăieri de igienă 2 968 m3 -curăŃiri 901m3 TOTAL 36 463 m3
În anul 2005, Ministerul Agriculturii şi Pădurilor, prin Regia NaŃională a Pădurilor, a aprobat, în funcŃie de cantitatea de masă lemnoasă stabilită prin HG, pentru Ocolul Silvic Privat Sebiş, următorul volum de masă lemnoasă:
TOTAL 35 430 m3. Volumul recoltat efectiv de masă lemnoasă din pădurile administrate de către Ocolul Silvic Privat Sebiş, este următoarea:
SuprafaŃa totală a pădurilor din judeŃul Caraş – Severin parcurse cu tăieri în anul 2005 este de 36 866 ha din care :
• În păduri proprietate publică a statului 36 866 ha • În păduri proprietate publică a unităŃilor teritorial administrative 3742 ha • În pădurile proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice 1445 ha
De menŃionat este şi faptul că în terenurile cu vegetaŃie forestieră proprietate a statului, proprietate a unităŃilor administrativ teritoriale şi a persoanelor private situate în afara fondului forestier s-au efectuat tăieri de arbori pe suprafeŃe de 4087 ha. În pădurile din fondul forestier s-au aplicat următoarele grupe de tăieri : 1. Tăieri de regenerare în codru şi crâng, tăieri de conservare şi tăieri de substituire – refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe suprafaŃa de 5 594 ha. Tăierile de regenerare în codru şi crâng s-au aplicat în arborete exploatabile prin aplicarea de tratamente intensive care au asigurat concomitent cu recoltarea lemnului şi regenerarea naturală cu specii valoroase ecologic şi economic în proporŃie de 70 – 80 % din suprafaŃa parcursă cu tăieri . 2. Tăieri de produse accidentale pe suprafaŃa de 12 677 ha pentru punerea în circuitul economic al lemnului rezultat din calamităŃi naturale (doborâturi de vânt şi de zăpadă, uscarea în masă a bradului , alunecări de teren, etc.) 3. OperaŃiuni de igienă şi din acŃiunea de curăŃire a pădurilor s-au realizat pe suprafaŃa de 10 905 ha . Prin aceste acŃiuni s-au recoltat şi pus în circuitul economic importante cantităŃi de lemn din arbori uscaŃi în mod natural , rupŃi, dezrădăcinaŃi , etc. 4. Tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăŃiri, rărituri -7690 ha) prin care s-a realizat promovarea şi menŃinerea în arborete a speciilor valoroase , selecŃia artificială a arborilor , stimularea creşterii şi dezvoltării arboretelor , precum şi obŃinerea unor cantităŃi de lemn de mici dimensiuni pentru construcŃiile rurale , PAL , PFL , lemn de celuloză şi lemn de foc. Cu privire la tratamentele aplicate în cadrul regimului de codru şi crâng facem următoarele precizări:
• Tratamentele aplicate în cadrul regimului codru regulat şi codru grădinărit sunt: tratamentul tăierilor progresive şi al tăierilor succesive care s-au aplicat în cadrul codrului regulat şi tăieri de transformare de la codru regulat la codru grădinărit şi tăieri grădinărite în cadrul codrului neregulat . În arboretele de salcâm s-a aplicat tratamentul tăierilor în crâng pe pachete mici de până la 3 ha cu regenerare naturală integrală;
• Tăierile de substituire – refacere s-au aplicat prin tăieri unice, în arboretele slab productive, brăcuite şi degradate antropic, sau situate în condiŃii staŃionare necorespunzătoare;
• Lucrări speciale de conservare s-au aplicat în arboretele de vârste înaintate situate în condiŃii grele de vegetaŃie în scopul îmbunătăŃirii sau menŃinerii stării fitosanitare asigurarea permanenŃei pădurii, precum şi pentru îmbunătăŃirea funcŃiilor de protecŃie atribuite acestora. InformaŃiile privind tăierile de arbori din fondul forestier al judeŃului Hunedoara au fost obŃinute de la DirecŃia Silvică Deva (care este cea mai mare deŃinătoare a suprafeŃelor din fondului forestier hunedorean). Principalele tipuri de tăieri executate în anul 2005 au fost:
194
• tăieri de regenerare, care cuprind: tăieri succesive, tăieri de regenerare în crâng, tăieri de substituiri (refacere a arboretelor slab productive şi degradate), tăieri de conservare;
• tăieri de regenerare în codru formate din: tăieri succesive, tăieri progresive, tăieri grădinărite şi tăieri rase. Din totalul de 25.770 ha parcurse cu tăieri în anul 2005 (faŃă de 27.300 ha în 2004), 15.999 ha (14.702 ha în 2004) au fost în proprietatea publică a statului, în timp ce 9.771 ha păduri (12.598 ha în 2004) au aparŃinut altor deŃinători. În fondul forestier s-au mai executat şi tăieri de produse accidentale care cuprind: produse accidentale în arborete peste 60 ani, operaŃiuni de igienă şi curăŃire a pădurilor, tăieri de îngrijire în pădurile tinere. În anul 2005, în judeŃul Timiş, au fost parcurse cu tăieri de regenerare 1.606 ha, această suprafaŃă fiind în cea mai mare parte regenerată deja natural (suprafeŃe parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost cu asigurarea regenerării în cea mai mare parte pe cale naturală), iar restul suprafeŃelor (cele parcurse cu tăieri rase, substituiri, refaceri) se vor regenera artificial. Lucrările de îngrijire în arboretele tinere s-au executat pe 3.819 ha. 6.3.7. Zone cu deficit de vegetaŃie forestieră şi disponibilităŃi de împădurire Procentul de împădurire pentru anul 2005, în judeŃul Arad este de 25%, ceea ce reprezintă şi media pe Ńară. Pădurile sunt concentrate în zona de munte şi deal, de-a lungul celor două cursuri principale de apă, Mureşul şi Crişul Alb; suprafeŃele împădurite sunt mai reduse în zona de câmpie.
DirecŃia Silvică Arad, în cursul anului 2005, a inventariat 225 ha de teren, ceea ce reprezintă perimetrele ameliorate din proprietatea publică a statului, administrate de Regia NaŃională a Pădurilor - Romsilva, procentul de împădurire fiind de 26% în judeŃul Arad. Zonele cu deficit de vegetaŃie forestieră şi cu disponibilităŃi de împădurire, la nivelul Ocoalelor Silvice Private din judeŃul Arad, pentru anul 2005, sunt următoarele: La Ocolul Silvic Privat Zărandul, loc. Târnova, nu s-au realizat lucrări de ameliorare a terenurilor degradate, inventarul terenurilor degradate, precum nici lucrări de împădurire.
La nivelul Ocolului Silvic Valea Mureşului, loc. Bârzava, în anul 2005, nu s-au realizat lucrări de ameliorare a terenurilor degradate, iar terenurilor degradate nu există, procentul lucrărilor de împădurire se estimează la valoarea de 0,078%. Ocolul Silvic Privat Dumbrava, loc. Beliu, nu deŃine date referitoare la inventarul terenurilor degradate, iar în cursul anului 2005 nu s-au realizat lucrări de ameliorare. Ocolul Silvic Privat Codrii Iancului, loc. Hălmagiu, în anul 2005, nu a realizat lucrări de ameliorare a terenurilor degradate, inventarul terenurilor degradate, lucrări de împădurire s- au realizat pe 5 ha. Ocolul Silvic Privat Sebiş, loc Sebiş, în anul 2005, nu a realizat lucrări de ameliorare a terenurilor degradate, nici inventarul terenurilor degradate. JudeŃul Caraş-Severin are un procent mare de împădurire situându-se pe locul doi după Suceava. VegetaŃia forestieră ocupă suprafaŃa de 387 754 ha, din care păduri 380 906 ha respectiv 44,6 % din suprafaŃa totală a judeŃului şi
195
52 426 ha respectiv 6,2 % reprezintă vegetaŃie forestieră situată în afara fondului forestier . Din datele prezentate rezultă ca procentul de împădurire în judeŃul Caraş-Severin este de 50,7 % , fiind unul din cele mai ridicate din judeŃele Ńării. De asemenea suprafaŃa medie cu vegetaŃie forestieră pe cap de locuitor este de 1, 29 ha iar a pădurilor de 1,16 ha, ceea ce situează judeŃul Caraş-Severin, cu mult peste media pe Ńară care este de numai 0,27 ha . Pădurile proprietate a statului, proprietate a unităŃilor administrativ teritoriale şi al persoanelor juridice ca şi terenurile cu vegetaŃie forestieră din afara fondului forestier sunt foarte bine prezentate în zonele de deal şi munte şi bine în zona de câmpie. Dat fiind procentul mare de împădurire în toate zonele de vegetaŃie , apreciem că în judeŃul Caraş-Severin nu există zone cu deficit de vegetaŃie forestieră fapt care din acest punct de vedere nu se poate pune problema realizării de lucrări de împădurire . Având în vedere faptul că în judeŃ există în sectorul agricol mari suprafeŃe de terenuri neproductive datorită degradării solurilor prin eroziuni de suprafaŃă în faze înaintate, eroziuni în adâncime, alunecări, precum şi suprafeŃe mari de teren ocupate cu halde de steril rezultate în urma activităŃilor de exploatare minieră ca şi multe cariere părăsite, rămase de la exploatarea de suprafaŃă a minereurilor şi şisturilor bituminoase (Anina ) se impun măsuri pentru a fi redate în circuitul silvic prin lucrări de reconstrucŃie ecologică. De asemenea în regiunea de câmpie , pe teritoriul administrativ al localităŃilor Câmpia şi Socol din apropierea vărsării râului Nera în Dunăre, terenuri agricole arabile sunt supuse puternic eroziunii eoliene din care cauză productivitatea acestora a scăzut foarte mult . Întrucât pe aceste terenuri au fost realizate în anii 1958 -1960 perdele de protecŃie în suprafaŃă de 25 ha , după anul 1990 acestea au fost distruse de locuitorii satelor m astfel încât în prezent se impun măsuri pentru refacerea acestora în condiŃiile în care există disponibilitate pentru asemenea lucrări din partea proprietarilor de terenuri şi a autorităŃilor administrativ locale. MenŃionăm că există disponibilitate la toate nivelurile pentru realizarea lucrărilor de reconstrucŃie ecologică pe haldele de steril , cariere , terenuri puternic erodate şi cu formaŃiuni torenŃiale în suprafaŃă de peste 1000 ha , însă pentru a se face asemenea investiŃii sunt necesare fonduri băneşti apreciabile ce necesită a fi alocate de autorităŃile centrale întrucât judeŃul nu dispune de asemenea sume. Potrivit informaŃiilor obŃinute de la DirecŃia Silvică Deva, în judeŃul Hunedoara există suprafeŃe relativ reduse cu deficit de vegetaŃie forestieră, de aceea în anul 2005 nu s-au executat lucrări de împăduriri în zone cu disponibilităŃi de împădurire.
În administrarea Regiei NaŃionale a Pădurilor-Romsilva, prin DirecŃia Silvică Timişoara, în judeŃul Timiş se găseşte suprafaŃa de 156,62 ha preluată din administrarea AgenŃiei Domeniului Statului în baza H.G. nr. 1542/18.09.2003, pe raza comunei Jamu Mare, de asemenea au fost cumpărate tot pe raza comunei Jamu Mare, 38,34 ha în baza H.G. nr. 796/2002.
Pentru anul 2006, a fost solicitată de la Regia NaŃională a Pădurilor-Romsilva suma de 440.000 RON necesară achiziŃionării a aproximativ 200 ha de teren agricol ce poate fi împădurit.
196
6.3.8. SuprafeŃe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări
Din evidenŃele DirecŃiei Silvice Arad, reiese că suprafaŃa pentru care s-a aprobat schimbarea categoriei de folosinŃă pentru construire de drumuri forestiere, în anul 2005 este de 2 ha.
În ceea ce priveşte ocoalelor silvice private, nu s-au scos terenuri din fondul forestier pentru construirea de drumuri forestiere sau alte folosinŃe în anul 2005.
In judeŃul Caraş-Severin, în cursul anului 2005 nu au fost făcute solicitări pentru transmiterea de terenuri din fondul forestier ocupate cu păduri sau având alte folosinŃe pentru a fi utilizate în alte sectoare ale economiei naŃionale . La date de 31.12.2005 au rămas nereprimite terenuri forestiere scoase temporar din circuitul economic, în suprafaŃă de 9,6813 ha cu termene de reprimire depăşite . Terenurile nereprimite în suprafaŃă de 9,6813 ha sunt proprietate a statului administrate de DirecŃia Silvică ReşiŃa prin ocoalele silvică : Rusca Montană (0,90 ha), Teregova (2,70 ha), Băile Herculane (0,95 ha), Caransebeş (3,28 ha), Văliug (0,9255 ha) şi ReşiŃa (0,9258 ha). Din suprafaŃa de 9,6813 ha Sucursala Hidrocentrale Caransebeş deŃine o suprafaŃă de 6,93 ha în ocoalele silvice Teregova (2,70 ha) Băile Herculane (0,95 ha) şi Caransebeş (3,28 ha) pentru lucrări de organizare de şantier şi alte amenajări hidrotehnice . Mai deŃin suprafeŃe în fondul forestier Marmosim SA Bucureşti în Ocolul Silvic Rusca Montană (0,90 ha ) pentru lucrări miniere , Combinatul Siderurgic ReşiŃa în ocolul silvic Văliug (0,9255 ha) pentru amenajări hidrotehnice şi PRESCOM ReşiŃa în ocolul silvic ReşiŃa (0,9258) pentru lucrări de alimentare cu apă a municipiului ReşiŃa. Pentru terenurile scoase temporar din fondul forestier înainte de anul 2004 s-au acordat prelungiri şi pentru acest an, în conformitate cu reglementările în vigoare. Dat fiind faptul că unele din terenuri au fost scoase din circuitul silvic cu mai mulŃi ani în urmă se impune ca DirecŃia Silvică ReşiŃa să ia urgente măsuri împreună cu beneficiarii de lucrări pentru redarea suprafeŃelor în circuitul economic prin lucrări de împădurire. În timp ce în anul 2004 au fost scoase definitiv aproximativ 1 ha şi temporar 3,1 ha din fondul forestier, în anul 2005 nu au existat suprafeŃe de teren scoase din fondul forestier în judeŃul Hunedoara. In judeŃul Timiş, suprafaŃa totală, scoasă temporar din fondul forestier proprietate publică de stat administrat de DirecŃia Silvică Timişoara este de 2,7094 ha, utilizată în principal pentru cariere de exploatare a zăcămintelor de andezit. 6.3.9 SuprafeŃe de păduri regenerate în anul 2005
SuprafeŃele de pădure parcurse cu lucrări de regenerare în anul 2005, în judeŃul Arad, pe fondurile forestiere administrate de DirecŃia Silvică Arad, sunt: - împăduriri integrale 230 ha, - regenerări naturale 261ha.
La lucrările de împăduriri integrale, pe o suprafaŃă de 192 ha regenerarea a fost bună, iar pe o suprafaŃă de 38 ha a fost satisfăcătoare.
SuprafeŃe din fondul forestier al judeŃului Arad, afectate de secetă, în cursul anului 2005 nu au existat.
197
SuprafeŃele de păduri administrate de către ocoalele silvice private din judeŃul Arad, au fost parcurse cu lucrări de regenerare în cursul anului 2005, situaŃia lor fiind următoarea:
- suprafeŃele de pădure regenerate în raza O.S.Privat Zărandul, loc. Târnova, sunt împăduriri integrale 20.0 ha şi regenerări naturale 40.0 ha. Reuşita regenerărilor este bună, nu s-au semnalat suprafeŃe afectate de secetă;
- suprafeŃele de pădure regenerate în raza O.S.Privat Valea Mureşului, loc. Bârzava, sunt împăduriri integrale pe 7 ha şi regenerări naturale pe 85 ha. Reuşita regenerărilor este bună, cu un procent de peste 85 %, nu s-au semnalat suprafeŃe afectate de secetă;
- suprafeŃele de pădure regenerate în raza O.S.Privat Dumbrava, loc. Beliu, sunt împăduriri integrale pe 9 ha şi regenerări naturale pe 24 ha. Reuşita regenerărilor este bună, nu s-au semnalat suprafeŃe afectate de secetă;
- suprafeŃele de pădure regenerate în raza O.S.Privat Codrii Iancului,loc Hălmagiu, sunt împăduriri integrale pe 5 ha şi regenerări naturale pe 10 ha. Reuşita regenerărilor este bună, nu s-au semnalat suprafeŃe afectate de secetă;
- suprafeŃele de pădure regenerate în raza O.S.Privat Sebiş, loc. Sebiş, sunt împăduriri integrale pe 7 ha şi regenerări naturale pe 21 ha. Reuşita regenerărilor este bună, cu un procent de 79 %, nu s-au semnalat suprafeŃe afectate de secetă. În judeŃul Caraş-Severin, regenerarea pădurilor s-a realizat în anul 2005 pe cale naturală în proporŃie de 66,4 % urmare a aplicării tratamentelor intensive în cadrul regimului codru şi pe cale artificială prin plantaŃii şi semănături directe. SuprafaŃa totală a regenerărilor a însumat 754 ha din care în fondul forestier domeniu public al statului 710 ha şi în fondul forestier aparŃinând unităŃilor administrativ teritoriale şi în proprietatea persoanelor juridice 152 ha suprafeŃele regenerate pe total, natură de proprietate categorii de terenuri şi metode de împădurire pe anul 2005 sunt redate în tabelul 6.3.9.1.
Tabel 6.3.9.1 privind suprafeŃe de păduri regenerate în anul 2005 TOTAL ÎN FOND FORESTIER
al statului alŃi deŃinători NR CRT
DENUMIREA INDICATORULUI
To
tal
Reg
en.
Nat
ura
le
Împăd
uri
ri
To
tal
Reg
eneră
ri
nat
ura
le
Împăd
uri
ri T
ota
l
Reg
eneră
ri
nat
ura
le
Împăd
uri
ri
1 Regenerări – total 906 589 317 75
4 564 190 152 25 127
2 A în fond forestier –total 801 572 229 75
4 564 190 64 25 39
3 În suprafeŃe parcurse cu tăieri de regenerare
712 569 143 704 564 140 25 22 3
4 - din care cu tăieri rase de codru
9 1 8 8 - 8 1 1 -
5 Substituiri şi refaceri de arborete slab
26 3 23 23 - 23 3 3 -
198
productive 6 Poieni şi goluri
neregenerate 31 - 31 24 - 24 7 - 7
7 Terenuri degradate din fondul forestier
3 - 3 3 - 3 - - -
8 B În alte terenuri – total
85 - 85 - - - 85 - 85
9 Împăduriri antierozionale
85 - 85 - - - 85 - 85
10 Din totalul rând 1 906 589 317 754
564 190 152 25 127
11 - specii de foioase
841 661 180 607
544 63 142 25 117
12 - specii de răşinoase
167 30 137 147
20 127 10 - 10
Din datele prezentate în tabel rezultă că 82,4 % din totalul regenerărilor s-au
realizat în fondul forestier proprietate a statului şi 17,6 % în fondul forestier deŃinut aparŃinând altor deŃinători.
Pe grupe de specii forestiere din totalul regenerărilor ponderea cea mai mare o deŃin foioasele cu 607 ha (80,6 %) urmată de răşinoase cu 147 ha (19,5%). Dintre foioase ponderea cea mai mare o reprezintă fagul, urmat de specii de stejar, frasin, paltin, cireş, şi tei, iar dintre răşinoase ponderea cea mai mare este reprezentată de molid, urmat de brad şi larice. La plantaŃiile efectuate în anii precedenŃi s-au făcut completări curente pe 33 ha în fondul forestier proprietate publică a statului şi 4 ha în terenuri aparŃinând altor deŃinători. De asemenea au fost realizate împăduriri pentru refacerea culturilor calamitate pe 22 ha în fondul forestier proprietate publică a statului şi 2 ha în terenurile altor deŃinători . Pentru lucrările de împădurire , completările şi refacerea culturilor calamitate s-au folosit 1690 mii buc. puieŃi forestieri, 250 kg seminŃe forestiere pentru semănături directe, iar pentru culturile de răchită în terenuri proprietate publică a statului s-au utilizat 180 mii butaşi din diferite specii de răchită . Îngrijirea culturilor tinere (împăduriri şi regenerări naturale) s-a realizat pe suprafaŃă de 991 ha, iar lucrările de ajutorarea regenerării naturale s-au efectuat pe 1007 ha . In judeŃul Hunedoara, DirecŃia Silvică Deva nu a executat în anul 2005 lucrări de împădurire (în anul 2004 s-au executat astfel de lucrări pe o suprafaŃă de 274 ha. În judeŃ s-au regenerat natural 486 ha pădure (faŃă de 228 ha în anul 2004). In judeŃul Timiş, DirecŃia Silvică Timişoara a regenerat în anul 2005 suprafaŃa de 519 ha, din care :
• 329 ha pe cale naturală • 190 ha pe cale artificială, prin împăduriri.
6.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului
199
Este cunoscut faptul că pădurile au apărut cu mult înaintea apariŃiei omului, dar rolul şi importanŃa lor au fost percepute diferit atât în timp cât şi în spaŃiu, în strânsă dependenŃă cu dezvoltarea socio-economică şi cu restrângerea continuă a resurselor forestiere, provocată de influenŃele antropice directe sau indirecte. Se spune chiar şi este adevărat că dacă pădurile au apărut înaintea omului, acesta din urmă nu va putea supravieŃui dacă pădurile vor fi distruse. Pe parcursul dezvoltării social umane, rolul şi importanŃa resurselor forestiere au crescut, dar cu diferenŃe foarte semnificative de la o epocă la alta sau de la o zonă geografică la alta; de la începutul dezvoltării umane şi pe tot parcursul istoriei societăŃii, pădurile, care au ocupat cea mai mare parte din suprafaŃa uscatului, au pierdut mereu, dar în ritmuri diferite, din întindere şi au jucat un rol din ce în ce mai important prin produsele şi influenŃele lor binefăcătoare, asupra mediului fizic, biologic şi asupra existenŃei şi securităŃii social- umane. Rolul şi importanŃa pădurilor trebuie interpretate evolutiv, la scară geografică şi istorică. Inegala dezvoltare demografică şi economică a făcut şi va genera şi în viitor ca perceperea rolului şi a importanŃei pădurilor să fie diferită; de exemplu, la scară istorică, se poate aprecia că omul primitiv a găsit în păduri adăpost şi hrană din belşug. Chiar astăzi mai sunt populaŃii în apropierea zonelor polare sau în unele păduri tropicale a căror principală ocupaŃie este încă vânătoarea sau prelucrarea artizanală a lemnului. În societatea feudală, mai evoluată, pădurile au cedat mari suprafeŃe, din cele mai fertile, pentru dezvoltarea agriculturii sau creşterea animalelor. În perioada dezvoltării capitaliste, lemnul este utilizat nu doar pentru scopuri energetice şi meşteşugăreşti, ci şi pentru diferite ramuri ale industriei. Cu toate că resursele forestiere continuă să se diminueze, cerinŃele de lemn şi mai ales lemn pentru utilizări industriale au continuat să crească şi se întrevede încă un ritm ascendent de utilizarea lemnului. Aceste nevoi au condus la conştientizarea cât mai largă a rolului şi importanŃei pădurilor, la necesitatea dezvoltării ştiinŃelor silvice pentru a găsi soluŃii privind presiunile antropice şi acoperirea nevoilor societăŃii, în continuă creştere, cu produse şi servicii, precum şi la adoptarea unor legi şi programe, la niveluri naŃionale sau internaŃionale, de apărare şi dezvoltare a fondului forestier. Sensibilizarea publicului şi ridicarea conştiinŃei sociale s-a realizat în judeŃul Arad atât prin intermediul presei şi a televiziunii locale, cât şi prin manifestări prilejuite de „Luna pădurii„ din15.03 - 15.04; „Ziua mondială a mediului”, în data de 05.06; „Ziua internaŃională a parcurilor” în data de 21.05; „Ziua internaŃională a păsărilor”, etc, prevăzute detaliat în calendarul ecologic al fiecărui APM. În problema sensibilizării publicului, un real folos îl reprezintă colaborarea cu ONG-urile, care au ca obiect de activitate ocrotirea naturii, monumentelor naturii sau florei şi faunei sălbatice. Pe linia ocrotirii pădurilor, în cadrul acŃiunii „Luna pădurii” se organizează conferinŃe, lucrări în teren pentru executarea de plantaŃii, concursuri între şcoli, pe diferite teme legate de protejarea, igienizarea pădurilor. În judeŃul Caraş-Severin, presiunile antropice exercitate asupra pădurilor din fondul forestier naŃional, fondul forestier al unităŃilor teritorial – administrative şi din pădurile private ale persoanelor juridice şi fizice au constat în tăieri ilegale de arbori, păşunat cu animale domestice, nerespectarea regulilor silvice în exploatările forestiere, etc. Astfel, prin fapte săvârşite fără drept de persoane neidentificate s-au tăiat arbori din fondul forestier domeniu public al statului în volum de 3 472 ,692 mii mc din care prin fapte ce constituie infracŃiuni de 535 735 mc, contravenŃii 100 888 mc,
200
iar din tăieri ilegale de arbori pe care personalul silvic de pază al pădurilor nu i-a putut justifica la controalele efectuate 2 649,429 mc şi s-a acordat ca risc în serviciu 186, 592 mc . Valoare pagubelor rezultate din tăierea ilegală de arbori în volum de 3 472 ,692 mc a fost de 260 719 ,069 (26 071,9 ron )lei cele mai mari pagube s-au înregistrat la ocoalele silvice Bocşa Montană, Bocşa Română, Văliug, Teregova, Rusca Montană şi Păltiniş . Prin păşunat ilegal s-au distrus puieŃi forestieri din care a rezultat un prejudiciu de 221 864 lei(22,1 Ron ). În pădurile proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice s-au tăiat arbori forestieri fără drept în volum de 895,590 mc cu o valoare a pagubelor de 2127300 lei. Prejudicii importante au fost constatate în anul 2005 în urma controalelor efectuate de organele silvice la agenŃii economici care desfăşoară activităŃi de exploatare a lemnului , precum şi la reprimirea parchetelor de exploatare. Prejudiciile constatate la controale şi reprimiri de parchete au constat în arbori tăiaŃi ilegal, seminŃiş natural din specii forestiere distrus, vătămări produse arborilor prin zdrelirea scoarŃei şi ruperea coroanelor la arborii nemarcaŃi destinaŃi a rămâne pe picior, eroziuni de sol şi altele. Astfel au fost tăiaŃi ilegal arbori în volum de 3 472 692mc, 0,2 ha seminŃiş natural distrus şi s-au produs însemnate pagube prin vătămarea arborilor nemarcaŃi. Valoarea totală a pagubelor din nerespectarea regulilor silvice de exploatare a pădurilor s-au ridicat la 260 719 069 lei(26 071 ,9 ron). Presiuni majore se aduc fondului forestier prin desfăşurarea turismului necontrolat cu deosebire din zonele staŃiunii balneo – climaterice Băile Herculane, ca şi din staŃiunile climaterice Secu, Crivaia, Muntele Semenic, Poiana Mărului şi Muntele Mic. Prejudiciile ce se aduc biodiversităŃii în general constau din parcarea autovehiculelor în locuri nepermise pe terenuri cu vegetaŃie, aruncarea de deşeuri menajere la întâmplare, degradarea arborilor şi plantelor prin ruperea de flori, de ramuri, recoltări de plante din zone speciale de conservare, scrierea pe arbori, deranjarea prin strigăte a faunei sălbatice, aprinderea de focuri în locuri nepermise şi lăsarea acestora aprinse la plecare etc. De asemenea presiuni se exercită asupra pădurilor, în special a celor din apropierea oraşelor prin depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi menajere, poluarea cu substanŃe nocive emanate de instalaŃiile industriale ale combinatelor siderurgice din ReşiŃa şi OŃelu Roşu, precum şi prin fenomene de poluare transfrontalieră. Rezultă cu pregnanŃă că presiunile antropice exercitate asupra poluării sunt puternice şi variate cu consecinŃe din cele mai nefavorabile asupra diversităŃii biologice caracteristice pădurilor, în multe situaŃii cu consecinŃe din cele mai nefavorabile asupra ecosistemelor forestiere. În vederea reducerii impactului asupra pădurii au fost întreprinse în anul 2005 un număr însemnat de acŃiuni în scopul mediatizării importanŃei protejării, protecŃiei, conservării şi dezvoltării durabile a pădurilor în consens cu strategia naŃională a statului privind asigurarea integrităŃii şi conservării fondului forestier naŃional. În cadrul ”Lunii Pădurii” în perioada 15 martie – 15 aprilie 2005 s-au realizat un număr de 9 emisiuni pe postul de televiziune locală Banat TV cu privire la starea de sănătate a pădurilor , importanŃa lucrărilor silvice pentru gospodărirea mai bună a pădurilor, valorificarea durabilă a resurselor pădurii etc.
201
De asemenea s-au realizat mai multe emisiuni pe postul de radio ReşiŃa pe probleme de gospodărire a fondului forestier şi s-a publicat o foaie volantă în care s-au făcut publice acŃiunile întreprinse de silvicultori în domeniul regenerării pădurilor , a reconstrucŃiei ecologice a unor terenuri degradate, precum şi cu privire la respectarea regulilor silvice la exploatarea lemnului. Pentru conştientizarea şi sensibilizarea publicului s-au tipărit şi difuzat un număr mare de calendare, afişe şi pliante privind diferite aspecte pe linie de protecŃie a biodiversităŃii, cu deosebire din ariile naturale protejate . Prin personalul AgenŃiei de protecŃie a mediului Caraş-Severin, al DirecŃiei Silvice, al ocoalelor şi structurilor de administraŃiei a parcurilor naŃionale s-au realizat 50 de acŃiuni de educaŃie ecologică în şcoli în cadrul orelor deschise şi cu ocazia unor evenimente aniversare, pe teme de protecŃie a naturii, cum sunt :
• 2 februarie – Ziua Mondială a zonelor Umede; • 27 aprilie – Ziua Pământului; • 24 mai – Ziua Europeană a Parcurilor • 5 iunie – Ziua Mondială a Mediului • 23 septembrie - Ziua Mondială a curăŃeniei şi altele
Au fost realizate mai multe panouri explicative de avertizare şi de orientare care s-au montat pe principalele trasee turistice, în apropierea staŃiunilor turistice şi balneo-climaterice, precum şi în ariile naturale protejate şi s-au refăcut cele deteriorate. În judeŃul Hunedoara nu s-au constatat aspecte negative în modul de gospodărire al pădurilor, lucrările executate în pădure au satisfăcut în cea mai mare măsură necesităŃile materiale ale oamenilor şi au îndeplinit în aceeaşi măsură rolul lor de protecŃie. În cursul anului 2005, au fost tăiaŃi ilegal 85 de arbori cu 1301 mc masă lemnoasă, din care, pentru 520 mc au fost încheiate contravenŃii şi infracŃiuni. Braconajul este un aspect des întâlnit în fondurile de vânătoare. În cursul anului 2005 a fost înregistrată o singură faptă de braconaj cu făptaşi cunoscuŃi (faŃă de 4 activităŃi în anul 2004) asupra cărora s-au luat măsurile legale. În anul care a trecut nu s-au semnalat incendii pe suprafeŃe mari, care să aducă prejudicii fondului forestier. În ceea ce priveşte activitatea de recoltare a ciupercilor şi fructelor de pădure, aceasta este bine reglementată şi monitorizată de către AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului. Pentru o cât mai bună protecŃie a acestei bogăŃii sunt necesare acŃiuni de conştientizare a publicului, acŃiuni la care trebuie să subscriem cu toŃii. Astfel în anul 2005 acŃiunile de sensibilizare a publicului au fost diverse, la acestea participând şi AgenŃia de ProtecŃie A Mediului. DirecŃia Silvică Hunedoara - Deva a organizat cu ocazia Lunii Pădurii (15 martie - 15 aprilie 2005) mai multe acŃiuni cum ar fi:
• furnizarea de material săditor (la preŃuri avantajoase) persoanelor fizice şi juridice interesate, cu asigurarea asistenŃei tehnice de specialitate gratuite de către personalul silvic;
• participarea elevilor, a locuitorilor satelor şi organizaŃiilor neguvernamentale la plantarea puieŃilor pe 19 şantiere organizate de ocoalele silvice, la conferinŃe, mese rotunde pe tema: Rolul şi importanŃa pădurilor, cunoaşterea legislaŃiei silvice, la prezentări de casete video cu “Aspecte din silvicultură”, la drumeŃii pentru prezentarea frumuseŃii judeŃului, cunoaşterea speciilor forestiere, a lucrărilor silvice necesare regenerării pădurii;
202
• prezentări la posturile de televiziune naŃionale şi locale, realizate în fondul forestier din jud. Hunedoara;
• articole publicate în ziarele locale cu tema: ImportanŃa pădurii pentru protecŃia mediului şi sănătatea populaŃiei, Realizări în silvicultură, Pădurea în poezia românească; Muzeul JudeŃean Hunedoara a organizat:
• simpozioane având ca teme: flora şi fauna ecosistemelor naturale hunedorene. rarităŃi şi endemite carpatice, habitatele naturale din regiunile calcaroase ale judeŃului, aspecte ale protecŃiei şi conservării comunităŃilor de plante şi animale,
• expoziŃii privind individualitatea geografică şi etnografică a MunŃilor Şureanu. Ca şi în anii precedenŃi, în anul 2005, echipa AdministraŃia Parcului NaŃional Retezat (ANPR) a organizat numeroase activităŃi/programe/proiecte de conştientizare publică şi educaŃie.
• a fost contactat Inspectoratul Şcolar JudeŃean Hunedoara şi mai multe şcoli din judeŃ pentru planificarea unor acŃiuni comune;
• în luna februarie 2005 a fost organizată acŃiunea “Lacul lebedelor” la centrul de vizitare Ostrovel şi Lacul Ostrovel cu participarea elevilor şi profesorilor pentru conştientizarea localnicilor asupra importanŃei ocrotirii păsărilor;
• în Luna Pădurii, s-a derulat proiectul “Aripi în pădure” în colaborare cu ISJH, Parcul Natural Grădişte, AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Hunedoara şi Grupul Milvus;
• programul educativ „Pentru prietenii noştri înaripaŃi” desfăşurat în mai multe şcoli din judeŃul Hunedoara a avut ca scop atragerea copiilor în activitatea de ocrotire şi hrănire a păsărilor în timpul ternilor geroase;
• cu ocazia Zilei Pământului APNR a iniŃiat proiectul „Cât ne mai rabdă Pământul?” în colaborare cu ISJH Şi Liceul de Artă Deva, organizându-se o paradă a modei ecologice, o expoziŃie de postere despre situaŃia deşeurilor începând din epoca de piatră până în prezent;
• de Ziua Mediului a fost organizat concursul „Copii, ieduŃi de capră neagră şi vecinii lor din Retezat” la Centrul de vizitare Ostrovel, colaboratori fiind WWF şi AsociaŃia Ecosilva Retezat;
• continuând tradiŃia din anul 2004, cu ajutor financiar de la FederaŃia Europarc, a continuat programul Junior Ranger; copiii participanŃi au fost instruiŃi în tabere desfăşurate în Parcul NaŃional Retezat, în Parcul Bayerischer Wald – Germania şi în Pirinei;
• proiectul „În şi pentru natură”, desfăşurat împreună cu Şcoala Lucian Blaga din Deva, a constat în vizitarea zonelor protejate din jurul Devei şi organizarea unei tabere de instruire în Parcul NaŃional Retezat;
• în cadrul concursului internaŃional „Copiii creează lumea plantelor”, organizat în colaborare cu ISJH şi cu WWF, elevii şi cadrele didactice din România, Moldova şi Ungaria au fost invitaŃi să creeze modele 3 D ale unor plante reprezentative pentru Retezat;
• în vara anului 2005 ANPR a pregătit elevii din echipa „Acvila neagră” din Sălaş pentru participarea la concursul „împreună pentru natură”, concurs iniŃiat de AsociaŃia Ecosophia şi TVR 2 şi sprijinit de RNP;
• centrul de vizitare Ostrovel a fost gazda acŃiunii „Noaptea liliecilor la care au participat elevi şi cadre didactice de la Şcoala Generală Râu de Mori, la care copiii au avut prilejul de a vedea modul în care sunt utilizate detectoarele de lilieci;
203
• membrii echipei ANPR au redactat articole în ziare şi reviste şi au dat interviuri la posturile de televiziune şi radio în legătură cu PNR şi activităŃile desfăşurate de APNR. AdministraŃia Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina a desfăşurat în anul 2005 o bogată activitate de sensibilizare a publicului după cum urmează:
• realizarea de expoziŃii cu accent pe promovarea valorilor şi importanŃei PNGM-C;
• participarea la expoziŃii din Ńară pentru promovarea ariei protejate (participarea la un târg de turism rural desfăşurat în colaborare cu Parcul Natural Apuseni, participarea la expoziŃia “łara HaŃegului”, expoziŃia-concurs “Speo Arta”, expoziŃie de produse tradiŃionale şi fotografii din parc la Muzeul Antipa)
• elaborarea şi difuzarea de pliante şi materiale promoŃionale cu caracter informativ/educativ (distribuirea de pliante informative, tricouri şi insigne cu sigla parcului cu ocazia “Zilei Europene a Parcurilor)
• implicarea mass-media în acŃiuni de promovare a PNGM-C (deplasare pe teren cu echipa TVR InternaŃional pentru a se filma obiceiurile tradiŃionale din zonă, însoŃirea echipei PRO TV pentru filmări într-o gospodărie tradiŃională de pe raza parcului)
• încurajarea implicării şcolilor, ONG, cluburilor/asociaŃiilor de mediu în acŃiuni legate de PNGM-C (parteneriate cu Grupul Şcolar “Horea”, Inspectoratul Şcolar Hunedoara, colaborare cu organizaŃia „Cercetaşii României” pentru organizarea de tabere, desfăşurarea taberei cu copii de la Palatul Copiilor şi Penitenciare)
• organizarea de concursuri pe teme biologice (concursul “Aripi în pădure” având ca temă natura şi păsările în colaborare cu Parcul NaŃional Retezat, competiŃia “Săptămâna verde” 2005, concursul “Împreună pentru natură”)
• promovarea imaginii PNGM-C şi a conservării naturii prin acŃiuni specifice (Festivalul PNGM-C, evenimente ecologice anuale, întâlniri cu comunităŃile locale din parc, participarea la seminarii). In judeŃul Timiş, presiunile antropice exercitate asupra fondului forestier administrat de DirecŃia Silvică Timişoara sunt reprezentate în principal de sustragerile ilegale de arbori (în anul 2005 s-a sustras ilegal din fondul forestier un volum de 1.802 mc), păşunatul abuziv, propagarea în pădure a incendiilor de păşune, aruncarea de gunoaie menajere şi de altă natură, braconajul şi într-o măsură mai mică, poluarea.
Pentru a conştientiza populaŃia de pericolul ecologic pe care îl reprezintă presiunea antropică asupra pădurii au fost amplasate panouri de propagandă silvică. De asemenea, au fost amplasate bariere pe traseele cele mai frecventate şi au fost amenajate locuri pentru odihnă şi fumat.
Totodată, prin relaŃiile cu organismele de presă este informat şi publicul larg de valoarea ecologică şi economică pe care o reprezintă pădurile administrate de DirecŃia Silvică Timişoara, precum şi de activităŃile pe care le desfăşoară corpul silvic. 6.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Pădurile au exercitat şi vor continua să exercite un rol major de ordin fizico- geografic, biogeografic şi antropo-geografic prin variatele lor produse, dar mai ales
204
prin influenŃele binefăcătoare pe care le exercită prin însăşi prezenŃa lor pe mari întinderi terestre. Încă de la apariŃia şi întinderea lor, pe cea mai mare parte a uscatului planetar, pădurile au exercitat şi vor continua să exercite un rol important în formarea şi conservarea scoarŃei terestre, în dinamica formării solului şi frânării proceselor erozionale, în modelarea topo şi microclimatului din interiorul şi din exteriorul pădurii, în realizarea şi menŃinerea unei impresionante diversităŃi biogeografice şi nu în ultimul rând în existenŃa, dezvoltarea şi securitatea social umană. Rolul fizico-geografic al pădurilor şi impactul silviculturii asupra naturii şi mediului, se manifestă în variate complexe moduri, printre care amintim: conservarea formelor de relief şi împiedicarea sau diminuarea proceselor erozionale, ameliorarea continuă a fertilităŃii solurilor forestiere şi din apropierea pădurilor, păstrarea resurselor de apă şi echilibrul hidrologic, protecŃia apelor minerale, modelarea climatului intern şi periferic al pădurii, protejarea unor obiective economice amplasate pe versanŃi, ori zone expuse acŃiunii unor factori perturbanŃi vătămători (zone aride şi stepice, alunecări, avalanşe, protecŃia lacurilor hidroenergetice, acumulările de apă potabilă etc.). Sub raport bio-geografic, pădurile au exercitat şi vor exercita un rol important atât prin capacitatea pădurii de a găzdui o impresionantă diversitate biologică, cât şi prin forŃa de a influenŃa benefic şi biocenozele învecinate. În comunitatea de viaŃă a pădurii există un număr mare de specii din floră şi din faună, precum şi microorganisme; astfel, se estimează că impresionanta diversitate biologică întâlnită la nivelul unei păduri, care îi conferă o mare diversitate structurală spaŃială şi trofică, contribuie la creşterea stabilităŃii sale ecosistemice. De asemenea, actualmente se acceptă fără rezerve că pădurile exercită un rol deosebit de important în securitatea culturilor agricole şi a altor biocenoze din apropierea sa. Pădurea ca obiect de activitatea al silviculturii exercită influenŃe din cele mai însemnate asupra naturii şi mediului. Astfel pădurile din grupa a I funcŃională cu funcŃii speciale de protecŃie cuprind următoarele subgrupe:
• păduri cu funcŃii de protecŃie a apelor ; • păduri cu funcŃii de protecŃie a solului; • păduri cu funcŃii de protecŃie contra factorilor climatici şi industriali dăunători; • păduri cu funcŃii de recreare; • păduri de interes şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier ;
Pădurile cu funcŃii de protecŃie a apelor includ păduri de pe versanŃii direcŃi ai lacurilor de acumulare, cu albia majoră a râurilor, în bazinele torenŃiale sau cu transport excesiv de aluviuni şi îndeplinesc în principal rolul de reglare al scurgerilor de ape pe versanŃi, precum şi în menŃinerea unor debite constante ale apelor curgătoare . Pădurile cu funcŃii speciale de protecŃie a solurilor cuprind păduri situate pe stâncării, grohotişuri şi terenuri cu eroziune în adâncime, alunecări active, precum şi pe terenuri cu pante mari, păduri din zone cu relief accidentat limitrofe drumurilor publice de interes deosebit şi căilor ferate normale, precum şi de altă natură şi au ca rol protecŃia terenurilor şi solurilor forestiere din aceste zone împotriva unor fenomene naturale (eroziuni, alunecări, prăbuşiri, etc.). Pădurile cu funcŃii de protecŃie contra factorilor climatici şi industriali dăunători cuprind păduri situate la altitudini mari, în condiŃii grele de regenerare, păduri din zone cu atmosferă mediu şi puternic poluantă, precum şi cele din imediata apropiere a depozitelor de steril .
205
Pădurile cu funcŃii de recreere, sunt situate în păduri special amenajate în scop recreativ, păduri constituite în zone verzi din jurul localităŃilor, staŃiunilor balneo – climaterice şi climatice şi altele în păduri de interes ştiinŃific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier includ pădurile constituite în rezervaŃii naturale, ştiinŃifice, peisagistice, cele destinate cercetării ştiinŃifice pentru ocrotirea unor specii rare de faună, păduri seculare, parcuri dendrologice şi parcuri naŃionale. De asemenea arătăm că şi pădurile situate în cadrul zonării funcŃionale în grupa a II –a, pe lângă funcŃiile de producŃie a lemnului îndeplinesc şi importante funcŃii de protecŃie . De menŃionat este şi faptul că pădurea acŃionează pozitiv asupra radiaŃiilor luminoase solare, temperaturii aerului şi solului, asupra vântului, umidităŃii atmosferice, precipitaŃiilor, evaporaŃiei şi transpiraŃiei. PrezenŃa activă a omului în viaŃa pădurii se face tot mai puternic simŃită, prin intervenŃii din cele mai diferite. Amenajarea durabilă a pădurilor poate contribui la reducerea sărăciei şi la ameliorarea modelelor de subzistenŃă a oamenilor care, la rândul lor, reprezintă condiŃii esenŃiale pentru menŃinerea şi conservarea pădurilor. Toate aceste măsuri trebuie să fie integrate politicilor forestiere, iar sectorul forestier trebuie să lucreze concret cu alte sectoare, în scopul găsirii de soluŃii durabile, la scară mondială. Silvicultura din România este la nivel teoretic, una din cele mai complexe şi mai dezvoltate din lume. Varietatea elementelor de relief şi a factorilor de mediu, precum şi pasiunea întregită cu devotamentul unor înaintaşi de-ai noştri, a favorizat dezvoltarea unei şcoli de silvicultură din cele mai prestigioase, ale cărei efecte se văd astăzi, în elaborarea amenajamentelor silvice şi a normelor de specialitate. Prin recoltarea masei lemnoase din pădurile ajunse la vârsta exploatabilităŃii se asigură perpetuarea pădurii în urma regenerării ei pe cale naturală, împiedicându-se astfel degradarea ei şi chiar dispariŃia în unele zone. SuprafeŃe ce nu se pot regenera pe cale naturală, sunt parcurse cu lucrări de plantaŃii cu specii din cele mai valoroase sub aspect ecologic şi economic şi care se adaptează cel mai bine la condiŃiile de mediu creând arborete stabile. Lucrările de îngrijire în arborete tinere, tăierile de igienă şi recoltarea produselor accindentale asigură menŃinerea la un nivel cât mai ridicat a stării fitosanitare a pădurii, precum şi creşterea eficienŃei sale ecologice şi economice.
ObŃinerea de fonduri şi alocarea lor pentru achiziŃionarea de terenuri agricole neproductive care vor fi împădurite în zonele deficitare în păduri, duc la stabilitatea factorilor de mediu.
Toate aceste aspecte menŃionate anterior precum şi întreg ansamblul activităŃilor specifice pe care le desfăşoară corpul silvic, sunt rezultatul unui management ce a primit, în urma evaluărilor făcute de organismul de certificare SOIL ASSOCIATION WOODMARK, un certificat de calitate, în acord cu reglementările FOREST STEWARDSIP COUNCIL A.C. (FSC). Impactul aplicării corecte a normelor silvice, are un efect benefic asupra naturii şi mediului.
6.5. Concluzii
206
Se poate concluziona că, pe ansamblu, starea ariilor naturale protejate de pe teritoriul regiunii Vest este bună, fiind bine gospodărite ariile care au administraŃie proprie şi cele date în custodie.
Dezvoltarea durabilă a ariilor protejate din judeŃ este direct/strâns legată de calitatea Planului de Management elaborat de custodele/administratorul ariei protejate respective. Una din principalele consecinŃe benefice ale administrării durabile a unei arii protejate sau a oricărei alte suprafeŃe este posibilitatea includerii acesteia în ReŃeaua Natura 2000, fapt care îi va conferi un statut distinct cu reale şanse de dezvoltare armonioasă a ecosistemelor.
ActivităŃile umane în fondul forestier se desfăşoară în concordanŃă cu reglementările legale, iar în multe din ariile protejate asemenea activităŃi sunt interzise în situaŃia în care dăunează obiectivelor atribuite, fapt pentru care se asigură în general măsurile de protecŃie şi conservare la un nivel corespunzător.
Imagini din RN Mlaştinile Murani, jud. Timiş
CAPITOLUL 7. DEŞEURI, SUBSTANłE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE
Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităŃile de colectare, transport,
tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor. Conform Strategiei NaŃionale de Gestionare a Deşeurilor, principiile care stau la
baza activităŃilor de gestionare a deşeurilor sunt:
207
� principiul protecŃiei resurselor primare, bazat pe conceptul de dezvoltare durabilă, care stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, prin utilizarea materiilor prime secundare;
� principiul utilizării celor mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive, conform căruia activităŃile de gestionare a deşeurilor trebuie să Ńină cont de stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinŃele pentru protecŃia mediului şi fezabilitatea din punct de vedere economic;
� principiul prevenirii, care stabileşte ierarhizarea activităŃilor de gestionare a deşeurilor în următoarea ordine: minimizarea cantităŃilor de deşeuri generate, tratarea în scopul recuperării, tratarea şi eliminarea în condiŃii de siguranŃă pentru mediu;
� principiul poluatorul plateşte, corelat cu principiul responsabilităŃii producătorului şi cel al responsabilităŃii utilizatorului, care stabileşte obligativitatea suportării costurilor de gestionare a deşeurilor de către generatorul lor;
� principiul substituŃiei, care stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu altele nepericuloase în vederea reducerii cantităŃilor de deşeuri periculoase generate;
� principiul proximităŃii, corelat cu principiul autonomiei, conform căruia deşeurile trebuie tratate şi eliminate cât mai aproape de locul generării lor iar exportul de deşeuri periculoase este posibil doar în acele Ńări care deŃÎn tehnologii adecvate de eliminare;
� principiul subsidiarităŃii, care strabileşte acordarea de competenŃe astfel încât deciziile în domeniul deşeurilor să fie luate la cel mai mic nivel administrativ faŃă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naŃional;
� principiul integrării, care stabileşte că activităŃile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităŃile social-economice care le generează.
Obiectivele Planului NaŃional de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului în domeniul managementului deşeurilor sunt :
� dezvoltarea de politici naŃionale de gestionare a deşeurilor pentru a asigura o dezvoltare durabilă, conform cu cerinŃele Uniunii Europene ;
� adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituŃional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinŃelor naŃionale şi a alinierii la legislaŃia europeană ;
� reducerea cantităŃilor de deşeuri care trebuie depozitate (prin evitarea apariŃiei, recuperare materială si energetică);
� reducerea cantităŃilor de deşeuri biodegradabile care trebuie depozitate (prin introducerea colectării separate şi recuperarea anumitor tipuri de deşeuri municipale si prin tratarea mecano-biologica a deseurilor municipale depozitate);
� asigurarea condiŃiilor pentru depozitarea deşeurilor periculoase tratate in scopul denocivizarii;
� implementarea planurilor de gestionare a deseurilor la nivel judetean si regional.
� extinderea sistemului de colectare şi transport a deşeurilor ; � tratarea deşeurilor periculoase în conformitate cu cerinŃele naŃionale şi
europene ; � sisteme de eliminare ( depozitare ) controlată a deşeurilor în conformitate cu
cerinŃele naŃionale şi europene ; � igienizarea tuturor spaŃiilor necontrolate de depozitare a deşeurilor ;
208
� întărirea capacităŃii de control privind transportul deşeurilor (în interior şi peste frontieră) ;
� încurajarea şi susŃinerea cercetării româneşti în domeniul gestionării deşeurilor, elaborarea de tehnologii noi pentru neutralizarea şi eliminarea deşeurilor periculoase .
Măsurile şi acŃiunile prevăzute în vederea realizării obiectivelor, se regăsesc în
Planurile judetene de gestionare a deseurilor, elaborate in versiune preliminara in perioada 2002 – 2003. Aceste planuri sunt in curs de revizuire, pentru a corela tintele si obiectivele judetene cu angajamentele asumate de Romania in documentul de aderare la Uniunea europeana.
Principalele măsuri cuprinse în Planurile judetene sunt următoarele: • organizarea activităŃii de gospodărie comunală în localităŃile rurale prin
înfiinŃarea de servicii publice sau concesionarea activităŃii operatorilor de salubritate;
• organizarea colectării separate a deşeurilor de ambalaje în localităŃile urbane şi rurale de către consiliile locale;
• sortarea deşeurilor menajere reciclabile colectate separat, urmată de prelucrarea şi valorificarea acestora ;
• reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate prin colectarea separata a deseurilor compostabile din spatiile verzi, parcuri si gradini ;
• reducerea cantităŃii de deşeuri depozitate prin tratarea mecano-biologica a deseurilor colectate in amestec ;
• derularea unor programe de informare si constientizare a populaŃiei în vederea reducerii cantităŃilor de deşeuri generate şi colectarea corectă a acestora.
In cursul anului 2005 a fost elaborat draft-ul Planului regional de gestionare a deseurilor, care urmeaza sa fie definitivat in cursul anului 2006. PRGD este un document care stabileste liniile directoare ale gestionarii deseurilor in regiune, in concordanta cu:
-Strategia nationala pentru gestionarea deseurilor, -planurile de implementare ale Directivelor CE referitoare la deseuri, transpuse in legislatia romaneasca, -angajamentele asumate la incheierea negocierilor de aderare a Romaniei la UE, capitolul 22 - Mediu
PRGD este instrumentul prin care se asigura implementarea legislatiei privind deseurile la nivel regional si constituie baza pe care se pot fundamenta si accesa schemele de granturi corespunzatoare pentru finantare PHARE si ISPA. Structura PRGD cuprinde urmatoarele capitole : -situatia existenta in domeniul gestionarii deseurilor -obiective -scenarii pentru atingerea obiectivelor, bazat pe prognoze -analiza comparativa si ierarhizarea scenariilor -stabilirea capacitatilor pentru scenariul ales
209
-masuri de implementare
Cu ajutorul matricilor de lucru care s-au completat pentru toate scenariile (istoric, optimist si pesimist, in functie de trendul dezvoltarii economice, demografice si generarii deseurilor) si pentru toate variantele de atingere a tintelor privind reducerea deseurilor biodegradabile depozitate si de recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje, s-a ajuns la urmatoarele concluzii : -atingerea tintei de reducere a cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate este posibila doar daca se recurge la compostarea deseurilor vegetale colectate separat, tratarea mecano-biologica a deseurilor de tip menajer colectate in amestec si recuperarea prin reciclare a hartiei
-atingerea tintei de recuperare-reciclare a deseurilor de ambalaje se realizeaza doar daca toate deseurile de ambalaje sunt colectate separat si valorificate.
In etapa urmatoare, in colaborare cu APM-urile si consiliile judetene se vor stabili : -capacitatile necesare si locatiile optime si fezabile pentru instalatiile de tratare
a deseurilor biodegradabile -capacitatile si locatiile pentru instalatiile de recuperare-reciclare a deseurilor
de ambalaje -locatiile pentru depozitele zonale de deseuri -locatiile pentru statiile de transfer
7.1. Deşeuri municipale şi asimilabile
Gestionarea deşeurilor municipale se realizează de către serviciile publice specializate ale consiliilor locale sau de către operatori autorizati, în special in mediul urban, dar si in unele localitati rurale.
În anul 2005 în toate localităŃile urbane cât şi în unele localităŃi rurale s-a practicat colectarea in amestec a deseurilor urbane, atat de la populaŃie cât şi de la agenŃii economic.
Colectarea selectiva s-a introdus doar la nivel de pilot in orasul Timisoara si cateva localitati periurbane.
Depozitarea definitivă a deşeurilor municipale se realizează în continuare pe vechile amplasamente, care nu îndeplinesc condiŃiile de protecŃie a factorilor de mediu si care sunt prevazute sa fie inchise esalonat, cu incepere din 2006.
Gestionarea deşeurilor în mediul rural este în continuare deficitară, având în vedere că activitatea de colectare inca nu este organizată în sistem centralizat in majoritatea localitatilor, iar depozitarea deşeurilor se realizează pe amplasamente dispersate, aflate în general la marginea localităŃilor. Monitorizarea cantităŃilor de deşeuri produse şi depozitate în mediul rural nu se realizează decât sporadic, în general informaŃiile deŃinute de ARPM Timişoara fiind estimative.
Anual, AgenŃiile Judetene pentru ProtecŃia Mediului inventariază cantitatile de deseuri municipale generate, valorificate si eliminate de catre agentii economici si populatie.
Această inventariere se desfăşoară conform Legii 426/2001 pentru aprobarea OrdonanŃei de UrgenŃă nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor si a Hotărârii de Guvern 856/2002 privind evidenŃa gestiunii deşeurilor. În anul 2005 inventarierea a fost coordonată de ANPM şi INS.
210
CantităŃile de deşeuri municipale înregistrate cuprind deşeuri menajere provenite de la populaŃie, deşeuri menajere de la agenŃii economici şi deşeuri rezultate din alte servicii municipale (stradale, din pieŃe, din grădini şi spaŃii verzi). EvoluŃia cantităŃilor de deşeuri gestionate la nivelul localităŃilor urbane din judeŃ, conform raportărilor statistice ale agenŃilor de salubrizare, este prezentată în tabelul 7.1.1
. Tabel 7.1.1.EvoluŃia cantităŃilor de deşeuri generate in perioada 2000 - 2004 in Regiunea Vest Tipuri
principale de deseuri
Anul 2000
t
Anul 2001 t
Anul 2002 t
Anul 2003
t
Anul 2004 t
1 Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care :
693443 766110 658610 618209 603889
1.1 Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie
438530 485304 481552 415096 403369
1.2 Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert, industrie, institutii
4 Alte deseuri 7561 7924 9465 8392 4170 TOTAL deseuri
generate 775832 860071 757457 688523 698167
Pentru a obtine o privire de ansamblu, datele din tabelul anterior sunt reprezentate grafic:
Evolutia cantitatilor de deseuri generate in Regiunea Vest, t/an
0
200000
400000
600000
800000
1000000
2000 2001 2002 2003 2004
cantitati de deseuri, t/an
Datele prezentate in tabelul si graficul de mai sus nu includ cantitatile de deseuri menajere colectate in mediu rural si cantitatile necolectate. In anul 2004 cele mai mari cantitati de deseuri de tip municipal au fost generate in judetul Hunedoara. In ceea ce priveste structura deseurilor de tip municipal, ponderea cea mai mare o reprezinta deseurile menajere colectat in amestec de la populatie. In graficul urmator sunt prezentate cantitatile de deseuri municipale, pe judete.
212
Cantitatile de deseuri municipale generate in 2004
050000
100000150000200000250000
1
tone
Arad
Caras-Severin
Hunedoara
Timis
In ceea ce priveste aria de acoperire a serviciilor de salubritate, doar 58,5% din populatia regiunii beneficiaza de servicii de colectare a deseurilor menajere, preponderent in mediu urban. Fata de anul precedent s-a inregistrat o crestere de 1,5%. In tabelul de mai jos este prezentat procentul de populatie pentru fiecare judet
din regiune, deservit de serviciile de colectare a deseurilor municipale.
Tabel 7.1.2 : Aria de acoperire a serviciilor de salubritate Procentul (%) de populaŃie pentru fiecare judeŃ deservit de serviciile municipale de colectare a deşeurilor municipale, pe judeŃe, in anul 2004
Total Urban Rural JudeŃ (%) (%) (%)
ARAD 49,58 96,55 3,45 CARAS-SEVERIN 49,00 81,11 10,00 HUNEDOARA 69,66 83,90 20,50 TIMIS 64,61 99,14 6,32 TOTAL PENTRU REGIUNEA VEST 58,55 90,45 6,43
Sistemul de colectare este preponderent traditional, in amestec, cantitatile de deseuri
de tip municipal colectate separat de la populatie si agentii economici in anul 2003
reprezentand doar 7,25% din totalul deseurilor colectate.
Dotarile existente pentru precolectarea deseurilor menajere difera de la o localitate la
alta, in functie de dotarea operatorului de salubritate cu utilaje de colectare. Situatia dotarilor
cu recipienti de colectare si utilaje de transport este prezentata in tabelele de mai jos :
213
Tabel 7.1.3: Dotarea agentilor de salubrizare pentru colectarea deseurilor menajere in amestec in anul 2004 la nivel de regiune
Tip recipient Regiune/ judet
Pubele
0,1 – 0,2 mc plastic, metalice
Containere
4 –5 mc
Eurocontainere Altele
Regiune Vest 59416 3470 1673 177
Arad 29572 1726 3
Caras-Severin 875 420 270 174
Hunedoara 5711 1073 762
Timis 23258 251 641
Tabel 7.1.4 : Dotarea agentilor economici pentru transportul deseurilor menajere in anul 2004 la nivel de regiune
Regiune/ judet
Mijloace de transport, numar Total mijloace de transport
Tip Auto
gunoiera compac
toare
Autotransportor containe re
Tractor cu remorca
Autocami oane
basculante
Altele Numar
Regiune Vest
125 46 42 15 4 232
Arad 35 8 8 2 1 54
Caras-Severin
23 3 6 2 1 35
Hunedoa ra
22 29 12 6 69
Timis 45 6 16 5 2 74
214
Conform datelor statistice privind generarea deseurilor, compozitia deseurilor
menajere si asimilabile pe judete si la nivel regional este urmatoarea:
Tabel 7.1.5. CompoziŃia medie a deşeurilor menajere (%)
Fata de anul precedent se remarca scaderea continutului de materiale biodegradabile de la
60% la 49,6% si cresterea ponderii materialeelor recuperabile.
Compozitia deseurilor menajere in 2004
11.74.1
10.13.3
449.6
3.6 13.6
hartie textile plastic
sticla metale biodegradabile
inerte alte
Colectarea deseurilor de tip municipal de la de la agentii economici este realizata de
catre operatorii de salubritate sau serviciile specializate ale consiliilor locale, pe baza de
contract.
215
Colectarea selectiva s-a introdus doar la nivel de pilot in orasul Timisoara si cateva
localitati periurbane.
7.1.1.Valorificarea deşeurilor municipale
Implementarea colectării selective a deşeurilor de ambalaje s-a inceput in 2003,
prin elaborarea planurilor proprii de colectare selectivă la nivelul consiliilor locale oraseneşti şi amplasarea primelor containere de colectare selectivă, colectarea realizându-se prin aportul voluntar al cetăŃenilor.
La nivelul anului 2005 dotarile pentru colectarea selectiva a deseurilor municipale se prezinta astfel :
� municipalitatea Timişoara a demarat acŃiunea de colectare - prin intermediul operatorului de salubritate - amplasând un numar de 134 containere in 44 locaŃii din municipiul Timişoara, fiecare cu o capacitate de 1,1 mc fiecare ;
� in municipiul Lugoj si localitatea Buziaş, s-a demarat acŃiunea de colectare a deşeurilor de ambalaje, prin amplasarea de Ńarcuri din plasa de sârmă pentru colectarea deşeurilor de ambalaje de tip polietilen tereftalat (PET)
� in municipiile Resita si Caransebes au fost amplasate 16 containere pentru colectarea selectiva a deseurilor de hartie/carton si ambalaje PET;
� in judetul Hunedoara containerele selective amplasate in locuri publice au rol educativ deocamdata, continutul nefiind valorificabil.
De asemenea în perioada 2003 – 2005, s-a derulat proiectul « Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile de la populaŃie în municipiul Timişoara şi localităŃile periurbane », proiect finanŃat din fonduri PHARE şi gestionat de către organizaŃia non-guvernamentală Tinerii Prieteni ai Naturii din Timişoara .
Obiectivele urmărite prin derularea proiectului au fost : -educarea şi conştientizarea populaŃiei în vederea colectării selective a
deşeurilor reciclabile; -crearea de facilităŃi populaŃiei pentru depozitarea deşeurilor reciclabile
colectate selectiv. În acest sens, au fost distribuite materiale informative (afişe, pliante), a fost difuzat zilnic un
spot publicitar la un post local de radio şi au fost achiziŃionate 115 containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor de tipul :hârtie carton - 38 containere de culoare verde, plastic - 39 containere de culoare portocalie, sticla - 38 containere de culoare albastră.
Aceste containere au fost distribuite în localităŃile DumbrăviŃa, Săcălaz şi Sânandrei, fiind amplasate în locuri publice din aceste localităŃi.
Pentru colectarea deşeurilor reciclabile de la populaŃie şi agenŃi economici, în toate judetele regiunii operează agenŃi economici de tip REMAT. Conform raportărilor acestora, cantităŃile de deşeuri reciclabile colectate în cursul anului 2005, atât de la agenŃi economici cât şi de la populaŃie sunt prezentate în tabelul 7.1.6.
216
Tabel 7.1.6.Deşeuri colectate-valorificate in cursul anului 2005 Tipul de deşeu
Cantitatea colectată în
2005, tone
Cantitatea valorificată,
în 2005 tone
ObservaŃii
Hârtie / carton
21782 22042 CantităŃile colectate au fost livrate în vederea reciclării la fabricile de hârtie din Ńară
Ambalaje plastic, din care PET
1932 954
1556 841
PET –urile colectate au fost livrate în vederea reciclării
Colectarea de la populatie a deseurilor de ambalaje PET a fost impulsionata
de masurile legislative privind finantarea de la fondul de mediu a colectarii acestor tipuri de ambalaje. 7.1.2.Tratarea deşeurilor municipale
Cu excepŃia compactării realizate în utilajele moderne de transport (gunoiere, autocompactoare) deşeurile municipale nu au fost supuse nici unui proces de tratare prealabilă eliminarii finale prin depozitare. 7.1.3.Incinerarea deşeurilor municipale
Deoarece puterea calorică a deşeurilor municipale este încă scăzută, procesul de
incinerare cu recuperare de energie ar fi ineficient, astfel încât până la acest moment nu există
în judeŃ instalaŃii de incinerare a deşeurilor municipale.
7.2. Deşeuri de producŃie
Conform legislatiei in vigoare, agentii economici sunt obligati sa tina evidenta lunara a cantitatilor de deseuri rezultate din activitate, precum si a modului de valorificare sau eliminare a acestora.
CantităŃile de deşeuri de producŃie generate anual sunt raportate pe baza chestionarelor de anchetă statistică. Până în anul 2002 inclusiv, ancheta statistică de gestiunea deşeurilor a fost efectuata de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor în
217
colaborare cu Institutul NaŃional de Cercetare Dezvoltare pentru ProtecŃia Mediului - ICIM Bucureşti.
Începând din anul 2003, ancheta statistică a fost elaborată în cadrul Programului PHARE RO/IB 0107.04 avand ca obiect ”Conformarea sistemului statistic din România cu cel al Uniunii Europene” în beneficiul Institutului NaŃional de Statistică, care a avut ca partener Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Ancheta a fost realizata de către grupul de firme grecesti LDK-ENVECO-EMEP împreună cu colaboratorii – institute din Ńară, partenerul român pentru componenta deşeuri fiind INCD-ECOIND.
Deoarece lotul de raportori investigati in cadrul cercetarii statistice a fost stabilit
exhaustiv, iar prelucrarea datelor s-a facut centralizat, la nivel de tara, pentru anul 2004 nu
exista dat statistice oficiale privind cantitatile de deseuri industriale generate, valorficate si
eliminate la nivel judetean si regional.
Analiza evolutiei cantitatilor de deseuri de productie generate se bazeaza pe datele
detinute de agentiile judetene de protectie a mediului, din surse proprii.
Tabel :7.2.1 Evolutia cantitatilor de deseuri de productie generate in perioada 2000 – 2004,
Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate au fost şlamurile rezultate
de la depozitarea produselor petroliere, uleiurile uzate, solvenŃi uzaŃi, diverse materiale cu conŃinut de solvenŃi, zaŃuri de la fabricarea vopselelor, amestecuri de grăsimi şi uleiuri din separatoarele de grăsimi, deşeuri de adezivi şi cleiuri, baterii şi acumulatori cu plumb, deşeuri de la tratarea suprafeŃelor
Conform cercetarii statistice privind gestiunea deşeurilor, cantitatea de deşeuri
periculoase generată la nivelul anului 2004 în Regiunea Vest a fost de 6893 t, reprezentând
1% din cantitatea totală de deşeuri de producŃie generată la nivelul regiunii. Din aceasta
cantitate 60% afost valorificata.
Procedeele de valorificare utilizate au fost regenerarea solvenŃilor, recuperarea uleiurilor uzate pentru rerafinarea şi reutilizarea lor, recuperarea bateriilor şi acumulatorilor cu plumb.
O parte din deşeurile periculoase au fost eliminate prin incinerare sau stocare temporară în vederea incinerării (zaŃuri de vopsele, filtre, deşeuri de la regenerarea solvenŃilor).
În Timişoara funcŃionează incineratorul de deşeuri medicale şi alte deşeuri periculoase al SC Pro Air Clean SA Timişoara. Cantitatea de deşeuri periculoase incinerate în anul 2004 a fost de 621,626 t.
220
Tabel 7.2.2 : Evolutia cantitatilor de deseuri toxice generate in perioada 2000 – 2004 pe judete Judetul/regiunea 2000 2001 2002 2003 2004 Arad 1354 10285 11391 486 286 Caras – Severin 320 281 204 343 305 Hunedoara 2528 3202 4547 2110 1388 Timis 4193 4082 2164 4389 4914 Totel Regiunea Vest
8395 17850 18306 7328 6893
Evolutia cantitatilor de deseuri periculoase generate si repartitia acestora pe
judete poate fi urmarita in urmatoarele diagrame :
Intreaga cantitate de pesticide expirate (de 211 t), depozitate la unităŃile
agricole din regiune a fost eliminată, prin proiectul Phare - Eliminarea deşeurilor de pesticide de pe teritoriul României, zona II, de către firmele Ramboll- Danemarca, respectiv Sava – Germania.
7.2.2 Deseuri nepericuloase
Din totalul cantităŃii de deşeuri de producŃie generate in anul 2004, de 7771576 t, aproximativ 99 % reprezintă deşeurile de producŃie nepericuloase. Cea mai mare pondere in aceasta cantitate o reprezinta deseurile minerale si cele rezultate din procese termice, 92%, care sunt eliminate in depozitele proprii ale unitatilor respective – exploatari miniere, centrale termoelectrice si unitati metalurgice.
Evolutia cantitatilor de deseuri periculoase generate in perioada 2000-2004
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
ton
e/a
n
221
In afara de aceste categorii de deseuri, la nivelul regiunii au fost generate 237597 t deseuri de productie nepericuloase, din care 60% au fost valorificate material sau energetic.
In proporŃia cea mai mare au fost valorificate material deşeurile de ambalaje, metalele feroase şi neferoase, vehicule si echipamente dezmemembrate, iar energetic, deşeurile de la prelucrarea lemnului.
7.3.Deşeuri generate din activităŃi medicale
Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor din activităŃile medicale revine,
Ministerului SănătăŃii.
Deşeurile rezultate din activităŃile medicale reprezintă totalitatea deşeurilor periculoase şi nepericuloase , care se generează în unităŃile sanitare.
Deşeurile nepericuloase medicale sunt în general deşeurile asimilabile celor menajere rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare, etc. ;aceste deşeuri au fost colectate şi îndepărtate la fel ca deşeurile menajere fiind preluate de operatorii de salubritate.
Deşeurile periculoase clasificate în: deşeuri anatomo-patologice, infecŃioase, înŃepătoare tăietoare, chimice şi farmaceutice au fost colectate separat şi au fost eliminate prin incinerare la SC PRO AIR CLEAN SA.Timişoara, SC ALVISERV SRL Arad sau la crematoriile unitatilor sanitare din regiune.
7.3.1.Deşeuri medicale periculoase
Conform estimarilor agentiilor judetene si raportarilor facute de operatorii autorizati
de incinerare, cantitatea de deseuri medicale periculoase incinerata in Regiunea Vest in cursul
anului 2005 este de 534 t.
În vederea aderării la Uniunea Europeana, România - prin Planul de Implementare al
Directivei 2000/76 /CE privind incinerarea deşeurilor – şi-a asumat angajamente, în privinŃa
închiderii instalaŃiilor neconforme de tratare a deşeurilor periculoase medicale (crematoriile
spitaliceşti).
222
Ca urmare, in Regiunea Vest in cursul anului 2004 si 2005, s-au închis toate cele 30
de instalatii prevăzute a se închide conform calendarului de etapizare.
Tabel 7.3.1. Graficul de esalonare a inchiderii crematoriilor pentru deseuri spitalicest in
Unitatile medicale care au inchis crematoriile proprii au incheiat contracte de
eliminare a deseurilor periculoase cu SC PRO AIR CLEAN SA Timişoara si SC ALVISERV
SA din Arad. In judetele in care nu au fost puse in functiune facilitate de incinerare sau tratare
a deseurilor medicale, deseurile medicale sunt comasate si incinerate in instalatiile existente
ale spitalelor pentru care nu este scadenta inchiderea. Ridica probleme transportul deseurilor
spitalicesti la incinerare, numarul transportatorilor autorizati pentru deseuri periculoase fiind
mic.
Deoarece costurile pentru eliminarea deşeurilor periculoase medicale sunt ridicate, unităŃile sanitare vor trebui să întreprindă măsuri pentru minimizarea cantităŃilor totale de deşeuri periculoase generate, printr-o sortare riguroasă la sursa de producere.
7.4. Namoluri 7.4.1. Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate
Nămolurile provin de la tratarea apelor reziduale oraşeneşti, industriale şi de
la potabilizarea apei. Principala sursă de producere a nămolurilor o reprezintă însă staŃiile de epurare urbane.
La majoritatea statiilor de epurare orasanesti namolul este supus doar procesului de deshidratare pe paturi de uscare ; la o umiditate de aprox. 30% aceste namoluri sunt evacuate in depozitele de deseuri menajere
225
Cantitatea de nămol generat la nivelul regiunii a fost de 8673 t nămol orăşenesc deshidratat, ce a fost eliminat prin depozitare.
Evolutia cantitatilor de namol generate este aproximativ constanta, avand in vedere ca in ultimii ani nu s-au facut lucrari de extindere sau modernizare a statiilor de epurare orasanesti.
Deoarece localitatile urbane au sisteme de canalizare unitare, apele uzate industriale fiind evacuate, dupa preepurare, in statiile de epurare orasanesti, namolurile rezultate sunt improprii compostarii.
Conform noilor reglementari privind namolurile de epurare, detinatorii statiilor de epurare sunt obligati sa retehnologizeze statiile de epurare, sa amelioreze calitatea namolului si sa gaseasca utilizatori in agricultura sau in alte domenii.
În vederea realizării obiectivelor de reducere a cantităŃilor de deşeuri biodegradabile depozitate, pe viitor nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri nepericuloase.
7.4.2.Nămoluri reziduale generate în industrie
Cea mai mare cantitate de nămol industrial rezultă de la SC MOLDOMIN SA Moldova Nouă, cca. 1200000 t/an, depozitat in iazul de decantare de la Tăuşani.
Alte surse de nămol sunt staŃiile de preepurare şi epurare ale unor unităŃi de prelucrări metalice sau din industria chimică. Cantitatea totală de nămol generată în aceste industrii este de 355 t, care este stocată în vederea valorificării sau eliminării. Doar o mică parte a nămolului periculos a fost incinerat la SC Pro Air Clean SA – 0,175 t.
O cantitate de aproximativ 320 t nămoluri nepericuloase rezultate din activităŃile industriale a fost depozitata la depozitele urbane urbane.
7.5. Depozite de deşeuri
7.5.1. Depozite de deşeuri municipale
Depozitele de deşeuri orăşeneşti din regiune sunt depozite mixte, acceptându-se pentru depozitare atât deşeuri de tip municipal cat şi deşeuri de producŃie, de obicei nepericuloase. Aceste depozite sunt neamenajate şi nu întrunesc condiŃiile impuse pentru protecŃia factorilor de mediu conform HG nr. 349/2005.
EvidenŃa cantităŃilor depozitate este obŃinută prin cântărirea vehiculelor care aduc deşeuri doar in cazuri izolate, în majoritatea cazurilor înregistrările se fac pe bază de estimare.
Controlul deşeurilor aduse şi depozitate este superficial. Compactarea deşeurilor depozitate se realizează doar la cateva depozite municipale, dar acoperirea periodică cu materiale inerte este deficitară la toate depozitele.
Depozitele nu sunt împrejmuite, iar personalul de pază nu poate să asigure protecŃia depozitului împotriva accesului persoanelor neautorizate.
În urma evaluărilor efectuate s-a stabilit închiderea acestor depozite, în paralel cu deschiderea unor depozite zonale şi realizarea staŃiilor de transfer aferente.
Planul de eşalonare a închiderii depozitelor urbane existente, face parte din angajamentele asumate de România în vederea aderării la Uniunea Europeană.
226
Tabel 7.5.1 Depozite neconforme clasa b din zona urbana care sisteaza depozitarea pana la 16 iulie 2009
In Regiunea Vest sunt în funcŃiune un număr de 35 depozite de deşeuri municipale.
Există un singur depozit ecologic în funcŃiune, Depozitul ASA Arad Servicii Ecologice SA, construit în anul 2003 şi dat în funcŃiune în anul 2004. Depozitul este amplasat lângă depozitul de zgură al CET Arad, la o distanŃă de 2,5 km de zona locuită.
Fiecare judeŃ are un plan judeŃean de gestionare a deşeurilor, conform căruia este prevăzut câte un depozit ecologic zonal pentru deşeurile municipale.
Pentru realizarea acestora au fost avansate solicitări de finanŃare ISPA, pentru Timişoara, Caraş-Severin si Hunedoara. În judeŃul Arad există un proiect de extindere a depozitului ecologic existent, .
În mediul rural depozitarea deşeurilor se realizează pe amplasamentele stabilite de consiliile locale, neamenajate şi neautorizate. SuprafeŃele acestora variază între 0,2 – 3 ha. În cea mai mare parte a comunelor, depozitarea deşeurilor menajere este realizată necontrolat, neorganizat şi deseori în alte locuri decât cele stabilite. Toate spaŃiile de depozitare ale deşeurilor menajere din mediul rural vor trebui închise şi ecologizate până în data de 16.07.2009, conform Planului National de gestionare a deseurilor.
7.5.2.Depozite de deşeuri industriale
Principalele tipuri de depozite de deşeuri industriale sunt depozitele de steril minier şi haldele de zgură şi cenuşă, care afectează întinse suprafeŃe din regiune, ajungând la 606 ha. La aceasta se adaugă şi suprafaŃa iazurilor de decantare şi a batalurilor, astfel încât suprafaŃa totală ocupată de deşeuri industriale ajunge la 1347 ha, reprezentând 4% din suprafaŃa regiunii. Numărul depozitelor de deşeuri industriale din regiune este de 36. Cele mai întinse suprafeŃe ocupate de deşeuri industriale se afla in judeŃele Caraş-Severin şi Hunedoara. În judeŃul Hunedoara o mare parte a haldelor de steril din industria minereurilor complexe şi industria extractivă a cărbunelui sunt în conservare, parŃial stabilizate, împădurite sau în curs de ecologizare. Depozitele de zgură de la Călan şi Hunedoara au fost concesionate unor societăŃi care exploatează şi valorifică zgura. În judeŃul Caraş-Severin lucrările de reconstrucŃie ecologică sunt în curs de finalizare pentru haldele de steril minier aparŃinând de SC Minieră Banat SA Anina şi iazurile de decantare aflate în conservare. Depozitele aflate în funcŃiune trebuie să se conformeze cu prevederile Directivei privind depozitarea deşeurilor până în anul 2009. Beneficiază de perioada de tranziŃie până în anul 2013 doar depozitele aparŃinând de CET Arad, Electrocentrale Mintia şi Termoelectrica Paroşeni, timp în care trebuie să se renunŃe la transportul hidraulic pentru depozitarea deşeurilor (depozitarea deşeurilor lichide). SC Colterm SA Timişoara a introdus deja metoda de evacuare în fluid dens autoîntăritor a zgurii şi cenuşii de termocentrală la una din unităŃile de ardere, urmând ca până în anul 2009 să renunŃe la evacuarea hidraulică. În judeŃul Arad funcŃionează depozitul pentru şlam petrolier de la Turnu. Batalul urmează să fie închis până la sfârşitul anului 2006, iar celulele ecologice vor fi utilizate doar pentru depozitarea temporară a deşeurilor petroliere înaintea valorificării sau eliminării prin incinerare.
228
7.5.3. Depozite de deşeuri periculoase
Pe suprafaŃa Regiunii Vest există şi câteva locaŃii în care sunt depozitate permanent sau temporar deşeuri industriale periculoase, cum sunt : -batalul de gudroane acide de la Buituri, gestionat de SC Mittal Steel SA Hunedoara -batal cu deşeuri chimice ale fostului combinat ARCHIM SA Arad -batal cu şlam petrolier al Schelei de Petrol Arad, la Turnu -depozite de materiale fitosanitare expirate, la centrele de protecŃie a plantelor şi societăŃi agricole din toate judeŃele regiunii -halde de steril rezultat din exploatarea minereurilor radioactive pe raza comunelor Conop, Moneasa şi Vârfurile din judeŃul Arad, CiudanoviŃa şi RuschiŃa în judeŃul Caraş-Severin. Pentru aceste locaŃii urmează să fie iniŃiate programe de eliminare, respectiv reconstrucŃie ecologică, finanŃate de deŃinătorii actuali ai locaŃiei, Ministerul Economiei sau din resurse comunitare.
7.5.4. Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului
Actuala practică de depozitare a deşeurilor urbane generează impact negativ
asupra factorilor de mediu atât prin prezenŃa deşeurilor menajere cât şi a deşeurilor industriale.
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşenesti şi industriale sunt:
� poluarea aerului � poluarea apelor subterane şi de suprafaŃă � participarea la generarea efectului de seră � modificari de peisaj şi disconfortort vizual � scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri � modificări ale fertilităŃii solurilor şi ale compoziŃiei biocenozelor pe terenurile
învecinate. Studiul de evaluare a riscului efectuat pentru depozitul de deşeuri urbane al
municipiului Timişoara evidentiază o degajare masivă de metan, rezultat din descompunerea anaerobă a deşeurilor oganice depozitate. Acest fenomen este favorabil incendiilor de rampă, dar este posibilă şi formarea unor pungi de gaz în amestec exploziv. Emisiile de noxe rezultate din procesele biochimice şi din arderea accidentală a deşeurilor depozitate au efecte majore asupra calităŃii aerului din zonă.
Forajele de control pun în evidenŃă poluarea apei freatice până la adâncimea de 2,5-3,5 m cu substanŃe organice, săruri de amoniu şi cloruri în direcŃia curgerii freatice (vest-nord-vest), fără a afecta calitatea apei râului Bega.
InvestigaŃiile efectuate asupra calităŃii solului din vecinătatea rampei evidenŃiează poluare cu produse petroliere şi metale grele pe o rază de 50 m.
Un alt factor de risc major îl constituie poluarea microbiologică, vectorii de transmitere a agenŃilor patogeni fiind atât personalul autorizat al rampei cât şi vizitatorii neautorizaŃi, dar mai ales rozătoarele.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de “dezvoltare durabilă”, se întinde pe durata a cel puŃin doua generaŃii
229
dacă se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologică şi postmonitorizare (peste 20 ani).
În termeni de biodiversitate, un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea de pe suprafaŃa afectată acestei folosinŃe, a unui număr de 30-300 specii/ha, fără a considera şi populaŃia microbiologică a solului. În plus, biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică in sensul că:
• unele mamifere, păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care îşi găsesc hrana în gunoaie (şobolani, ciori).
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate în timp la durata exploatării depozitului, reconstrucŃia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic iniŃial, evoluŃia biosistemului fiind ireversibil modificată.
Un alt aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile; fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic, recuperarea lor este dificilă.
Aceste concluzii sunt valabile pentru majoritatea depozitelor urbane existente. Planul de implementare a Directivei privind depozitarea prevede efectuarea bilanŃurilor de mediu şi dacă este cazul, a studiilor de evaluare a riscului pentru toate depozitele de deşeuri nepericuloase în funcŃiune.
7.5.5. IniŃiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra
mediului
Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului, implică multiple planuri de acŃiune dintre care menŃionăm:
• reducerea cantităŃilor de deşeuri generate • creşterea procentului de valorificare a deşeurilor refolosibile • intensificarea acŃiunilor de control privind gestiunea deşeurilor • crearea unui sistem integrat de eliminare a deşeurilor, Ńinând seama de cele
mai bune tehnici disponibile care nu implică costuri excesive. Conform prevederilor Legii nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000
privind regimul deşeurilor, producătorii de deşeuri au intocmit planurile proprii de gestionare a deşeurilor, care cuprind măsuri pentru diminuarea sau limitarea generării de deşeuri, reciclarea deşeurilor şi eliminarea ecologică a deşeurilor nevalorificabile. De asemenea, s-a imbunatatit sistemul de evidenŃă a gestiunii deşeurilor la producători.
Introducerea colectării selective a deşeurilor menajere în mediu urban va contribui la reducerea cantităŃilor de deşeuri colectate neselectiv şi depozitate. Consiliile locale au elaborat planurile proprii de colectare selectivă a deşeurilor şi deşeurilor de ambalaje, iar în oraşe au fost amplasate primele containere pentru colectare selectivă prin aportul voluntar al populaŃiei.
Implementarea prevederilor legislative privind regimul bateriilor şi acumulatorilor cu conŃinut de substanŃe periculoase a contribuit la creşterea procentului de colectare şi reciclare a acumulatorilor cu plumb.
Mediatizarea prevederilor referitoare la uleiurile uzate şi acŃiunile de control întreprinse au dus la creşterea coeficientului de recuperare a uleiurilor uzate.
230
Proiectele de finantare de la Fondul de mediu a colectarii deseurilor de ambalaje PET si de reinnoire a Parcului auto au avut ca efect cresterea gradului de colectare pentru aceste tipuri de deseuri retragerea din circulatie a unor autovehicole poluante.
Elaborarea Planurilor judeŃene de gestionare a deşeurilor constituie o premiză pentru intoducerea bunelor practici în gestionarea deşeurilor şi implicit, pentru reducerea impactului determinat de deşeuri asupra factorilor de mediu.
7.6. Tendinte privind generarea deseurilor
7.6.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale
În perioada 2000-2004, evolutia dezvoltarii demografice in regiune si-a continuat trendul descendent. EvoluŃia este diferită pe judeŃe, astfel, în judeŃele Caraş-Severin şi Hunedoara scăderea este mai accentuată. Urmând tendinŃa din această ultimă perioadă, se apreciază că reducerea populaŃiei va continua.
Nivelul de trai al populaŃiei a cunoscut o accentuată diferenŃiere şi conform statisticilor, un procent scăzut din populaŃia judeŃului beneficiază de venituri peste nevoile medii de trai. Cu toate acestea, se apreciază că generarea de deşeuri urbane, considerată a fi un indicator al consumului populaŃiei, va avea o evoluŃie ascendentă în următorii ani, atât datorită măririi consumului de produse, cât şi datorită dezvoltării serviciilor de salubrizare şi extinderii lor şi în zonele rurale.
Referitor la schimbările în comportamentul consumatorilor se constată creşteri evidente în consumul produselor ambalate (plastic, PET, etc.), fapt ce va conduce la generarea unor cantităŃi mai mari de ambalaje şi deşeuri de ambalaje.
În plus, prin realizarea de noi staŃii de epurare a apelor uzate menajere, volumele de nămol rezultate vor fi într-o continuă creştere. Se estimează o creştere medie de 1% pe an a cantităŃii de deşeuri municipale şi asimilabile generate.
7.6.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producŃie
CantităŃile de deşeuri de producŃie generate variază de la an la an. Această variaŃie neuniformă are mai multe cauze, dintre care cele mai importante sunt:
-variaŃia din punct de vedere cantitativ a producŃiei activităŃilor industriale generatoare de deşeuri de producŃie;
-retehnologizările, utilizarea tehnologiilor curate şi creşterea preocupării pentru minimizarea cantităŃilor de deşeuri generate.
-cercetarea statistică anuală este exhaustivă, procentul de răspuns variază aleator de la an la an, iar agenŃii economici care răspund chestionarelor anuale sunt diferiŃi; astfel transmiterea într-un an a chestionarelor completate de unii agenŃi economici mari generatori de deşeuri, si netransmiterea datelor pentru anul următor creează variaŃii relativ importante ale cantităŃilor de deşeuri de la an la an.
231
Estimarea cantităŃilor de deşeuri de producŃie este dificilă, dar se poate considera că tendinŃa de descreştere se menŃine datorită obligaŃiei agenŃilor economici de a adopta , încă de la faza de concepŃie şi proiectare a produsului, soluŃii de diminuare a producerii de deşeuri, să introducă « tehnologii curate », să optimizeze ambalajele astfel încât deşeurile de ambalaje rezultate să fie minime şi să valorifice subprodusele rezultate din procesele tehnologice.
Una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă România constă în existenŃa unei relaŃii de proporŃionalitate între cantitatea de deşeuri de producŃie generate şi cantitatea de produse finite obŃinute. „Ruperea” acestei relaŃii, acŃiune ce este considerată ca o acŃiune de bază a unei dezvoltări durabile, va fi posibilă numai prin restructurarea activităŃilor productive, introducerea tehnologiilor „curate” şi un management mai bun al proceselor de producŃie.
Strategia de management al deşeurilor are la bază promovarea următoarelor principii:
• Prevenirea apariŃiei deşeurilor; • Promovarea reciclării şi reutilizării; • Optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi
altfel valorificate. O atenŃie deosebită se va acorda deşeurilor periculoase, speciale. Se va
urmări prevenirea apariŃiei lor, promovarea la maxim a reciclării şi dezvoltarea unei structuri bine organizate de eliminare a lor în siguranŃă.
Prevenirea generării deşeurilor se va realiza prin: -aplicarea tehnologiilor „curate” care va determina reducerea cantităŃilor de deşeuri generate -utilizarea unor cantităŃi mai mici de materiale pentru producerea aceleiaşi cantităŃi de bunuri -îmbunătăŃirea concepŃiei produselor conform cerinŃelor noilor standarde de producŃie. Prevenirea generării deşeurilor va fi obŃinută şi prin modificarea comportamentului consumatorilor şi influenŃarea pieŃii în favoarea produselor şi serviciilor cu o durată de viaŃă mai lungă.
Reciclarea va fi principala cale de reducere a cantităŃilor de producŃie şi urbane care necesită eliminare. Reciclarea va fi axată, în principal, pe fluxurile clasice de deşeuri reciclabile (metale feroase-neferoase, hârtie-carton, sticlă, plastic) şi pe fluxurile specifice de deşeuri care sunt reglementate prin acte normative (ambalajele, uleiurile uzate, bateriile şi acumulatorii etc.).
Eliminarea deşeurilor prin depozitare trebuie să aibă în vedere faptul că, date fiind restricŃiile naturale, este foarte probabil ca suprafeŃele de teren disponibile pentru depozitarea deşeurilor să constituie, în viitor, o resursă limitată. Capacitatea viitoarelor depozite, amenajate şi exploatate în mod ecologic, va trebui păstrată pentru eliminarea acelor deşeuri pentru care nu există alte variante de eliminare avantajoase din punct de vedere tehnic sau economic. În legătură cu depozitarea deşeurilor, trebuie Ńinut cont şi de problemele de generare a gazelor cu efect de seră
232
(CH4 şi CO2). Aceste emisii vor fi controlate prin reducerea treptată a materialelor organice biodegradabile depozitate şi prin captarea şi utilizarea gazelor.
7.8. SUBSTANłE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE
7.8.1 SubstanŃe reglementate de PROTOCOLUL DE LA MONTREAL (ODS)
PărŃile semnatare ale Protocolului de la Montreal şi-au manifestat îngrijorarea pentru protejarea sănătăŃii populaŃiei şi a mediului înconjurător împotriva efectelor adverse rezultate sau care ar putea rezulta ca urmare a activităŃilor umane, recunoscând faptul că emisiile de anumite substanŃe la nivel mondial pot epuiza în mod semnificativ sau pot modifica stratul de ozon astfel încât acestea ar putea avea drept consecinŃă apariŃia unor efecte negative asupra sănătăŃii populaŃiei şi a mediului înconjurător.
Prin Legea nr. 84 din decembrie 1993 România a aderat la ConvenŃia privind protecŃia stratului de ozon adoptată la Viena la 22 martie 1985, la Protocolul privind substanŃele care epuizează stratul de ozon adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987 şi a acceptat Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substanŃele care epuizează stratul de ozon adoptat la cea de-a doua reuniune a părŃilor, de la Londra, din 27-29 iunie 1990.
SubstanŃele chimice reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS–uri) şi principalele lor aplicaŃii sunt următoarele:
� CFC-uri (clorofluorocarburi – utilizate ca agenŃi frigorifici, solvenŃi, aerosoli farmaceutici şi cosmetici, agenŃi de expandare în tehnologia de producŃie a spumelor de izolaŃie).
Se evidenŃiază următoarele domenii de activitate şi următoarele tipuri de CFC: - în spume poliuretanice, spume fenolice, spume poliolefinice, polistiren
expandat (într-o gama variată de materiale izolante; şi materiale de ambalat) – CFC 11, CFC 12, CFC 113, CFC 114;
- în refrigerare: uz casnic, comercial, industrial, transport frigorific, depozitarea alimentelor, pompe de căldură, aer condiŃionat – CFC 12, CFC 11, CFC 113, CFC 114, CFC 115 si alte CFC halogenate total (CFC 13, CFC 112).
- ca solvenŃi: electronică, decaparea şi curăŃirea metalelor / acoperiri şi vopsiri – CFC 113
- Aerosoli: CFC 11, CFC12, CFC 13, CFC 114.
� HCFC (hidrocarburi parŃial halogenate – agenŃi frigorifici, agenŃi de expandare a spumelor de izolaŃie, solvenŃi, aerosoli);
Se evidenŃiază următoarele domenii de activitate şi următoarele tipuri de HCFC: - în spume poliuretanice, spume fenolice, spume poliolefinice, polistiren expandat (într-o gama variată de materiale izolante şi materiale de ambalat) – HCFC 22, HCFC 123, HCFC 124, HCFC 141b, HCFC 142b - la extinctoare – HCFC 22, HCFC 123, HCFC 124;
233
- în refrigerare: uz casnic, comercial, industrial, transport frigorific, depozitarea alimentelor, pompe de căldură, aer condiŃionat –, HCFC 22, HCFC 123, HCFC 124, HCFC 142b;î - ca solvenŃi: electronică, decaparea şi curăŃirea metalelor / acoperiri şi vopsiri– HCF 225, HCFC 225ca, HCFC 225cb, HCFC 123, HCFC 141b. � Haloni (substanŃe de luptă împotriva incendiilor) Astfel, în extinctoare se
� Bromura de metil (utilizată in dezinfecŃia solului în sere, dezinfecŃia spaŃiilor de depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecŃie destinate transportului legumelor si fructelor proaspete, tratarea seminŃelor şi în fumigaŃie: (fumigaŃia solurilor, a serelor, tratarea containerelor pentru transportul sau stocarea alimentelor perisabile).
SubstanŃele care epuizează stratul de ozon (ODS-uri) sunt substanŃele chimice în vrac, în containerul lor de transport şi amestecurile de chimicale care conŃin în compoziŃie mai mult de 1 % din una din substanŃele menŃionate (OG 89/1999). Pentru eliminarea lor treptată a fost eleborat în 1995, Programul NaŃional de Eliminare Treptată a SubstanŃelor care Epuizează Stratul de Ozon, cu asistenŃă COWI Consult, a OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI) şi a Institutului ICPIAF Cluj-Napoca, în strânsă colaborare cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Economiei şi ComerŃului şi cu întreprinderile producătoare şi consumatoare de substanŃe care epuizează stratul de ozon.
7.8.1.1 SituaŃia consumului, recuperării şi reciclării ODS-urilor (agenŃi frigorifici, spume, aerosoli, solvenŃi utilizaŃi la degresări, agenŃi de fumigare, etc.)
La nivelul judeŃului Arad există un număr de 13 societăŃi atestate de către SC ICPIAF SA Cluj Napoca în efectuarea service-ului instalaŃiilor frigorifice. Freonii utilizaŃi sunt R12, R22, R 134a, R 404 A, R407 C si R143a.
Circa 35 agenŃi economici din judeŃul Caraş -Severin desfăşoară activităŃi care implică ODS-uri: întreŃinere şi reparaŃii instalaŃii frigorifice şi de climatizare, umplere extinctoare, utilizare agenŃi frigorifici în cadrul activităŃii de producŃie sau comerŃ.
Tabel 7.8.1.1.1. SituaŃia consumului de ODS în judeŃul Caraş – Severin în perioada 2000-2005
Se constată o scădere cu 50% a cantităŃilor totale de ODS-uri utilizate în perioada analizată. De remarcat tendinŃa descrescătoare a cantităŃii de tetraclorură de carbon utilizată şi înlocuirea treptată a acesteia cu alŃi solvenŃi. Singurul agent economic din judeŃul Caraş-Severin care a utilizat tetraclorură de carbon în cursul anului 2005 a renunŃat la folosirea acesteia începând din ianuarie 2006.
SituaŃia privind agenŃii economici care gestionează substanŃe care depreciază stratul de ozon în judeŃul Hunedoara (anul 2004, 2005) este prezentată în tabelul de mai jos.
Tabel 7.8.1.1.2. AgenŃii economici din judeŃul Hunedoara care gestionează substanŃe care depreciază stratul de ozon
Cantitate utilizată (t)
Cantitate stocată (t) Agent
economic Activitate Denumire comercială
2004 2005 31. 12. 2004
31.12. 2005
S.C. Chimica
S.A. Orăştie
Producerea spumelor
poliuretanice (ca agent de expandare)
HCFC 141b 5,16 1,7 1,765 1,135
S.C. Mittal Steel S.A. Hunedoar
a
Degresare piese la fabrica
de oxigen CCl4 0,059 - - -
S.C. Gerom
International S.A.
Petroşani
Degresare şpan pentru analize de laborator
CCl4 0,030 0,005 0,0075 0,0025
CFC 12 - 0,022 0,0328 S.C. Tin Lavir
S.R.L. Brad
Service electrocasnice - Instalare şi
service instalaŃii de climatizare
HCFC 22 - 0,136 -
HCFC 22 0,0197 0,0046 S.C.
Climatech S.R.L. Deva
Încărcări instalaŃii frigorifice CFC 12 0,025
2 0,0025
HCFC 22 * 0,45 0,45 - SC Rep Ginagro
SRL Deva
Service electrocasnice şi comerŃ CFC 12 * 0,85 0,85 -
235
• cantităŃile au fost comercializate
Se poate observa o scădere cu 63% a cantităŃilor de substanŃe care depreciază stratul de ozon utilizate în industrie în anul 2005, faŃă de anul 2004. În toate activităŃile industriale vor fi luate măsuri de înlocuire treptată a acestor substanŃe cu altele nepoluante (spre exemplu: înlocuirea HCFC 141b cu alt agent de expandare nepoluat tip Solkane 365 / 227, înlocuirea CFC 12 cu HFC 134a prin promovarea instalaŃiilor cu freon ecologic R 407c şi R 401a) şi a CCl4 cu tricloretilena.
În judeŃul Timiş societăŃile comerciale ce deŃin substanŃe reglementate prin Protocolul de la Montreal desfaşoară în special activităŃi de service la instalaŃiile de frig şi de aer condiŃionat. Singurul agent economic care produce instalaŃii frigorifice este SC Frigoglass SRL Timişoara, care utilizeaza HFC 134a, substanŃă care nu este reglementată prin Protocolul de la Montreal.
În activitatea de service instalaŃii frigorifice principalul utilizator de substanŃe reglementate este SC Midal Alf SRL Timişoara. CantităŃile de agenŃi frigorifici utilizate în activitatea de întreŃinere şi comercializate de către SC Midal Alf SRL în anul 2005 au fost de 0,528 to, din care :
- 0,218 to CFC-12
- 0,310 to HCFC-22
Atât CFC-12 cât si CFC-22 au potenŃial de epuizare a ozonului 1,0.
Din 1999 producŃia pe baza de ODS-uri a spumelor, aerosolilor cu excepŃia industriei de produse farmaceutice a fost interzisă, la fel şi folosirea ODS-urilor ca şi solvenŃi în toate domeniile industriale cu excepŃia utilizării CCl4 în sisteme închise.
Ca urmare unităŃile de producŃie a spumelor existente, au trecut la utilizarea tehnologiilor alternative care utilizează compuşi non-ODS ; SC Spumotim SA Timişoara produce spume flexibile folosind agent de expandare clorura de metilen, compus non-ODS.
În judeŃul Timiş nu sunt producători de aerosoli farmaceutici, singurul producator din România fiind SC Mebra SRL Braşov.
În ceea ce priveşte utilizarea ODS-urilor ca solvent pentru degresare, începând cu anul 2003, SC Linde Gaz SRL Timişoara, a înlocuit tetraclorura de carbon folosită la spălarea tuburilor de gaz lichefiat cu tricloretilenă, care este compus non-ODS.
Nu deŃinem informaŃii despre utilizarea ODS-urilor ca şi agenŃi de fumigare.
7.8.1.2 SituaŃia echipamentelor specifice utilizate la recuperarea agentului frigorific
Programul NaŃional de eliminare a ODS-urilor din 1995 prevede ca, până în 2007 Ńinta de reducere a consumului de CFC-ului să fie de 85%. În acest sens este necesară îmbunătăŃirea sistemului de reglementare a importului şi utilizării agenŃilor frigorifici în sectorul service (prin reducerea treptată a importurilor, cu 20% anual, până la atingerea nivelului 0), dar cea mai importantă soluŃie este încurajarea utilizării facilităŃilor de recuperare şi reciclare a agenŃilor frigorifici. În România, firma ICPIAF Cluj autorizează agenŃii economici care desfăşoară activităŃi de service la echipamentele frigotehnice şi de aer condiŃionat, pentru recuperarea şi reciclarea agenŃilor frigorifici. ToŃi agenŃii economici care au în dotare
236
instalaŃii frigorifice, au încheiate contracte pentru service cu societăŃi specializate care au personal autorizat de către SC ICPIAF SA Cluj-Napoca.
Majoritatea unităŃilor autorizate de ICPIAF deŃin echipamente atestate de recuperare şi regenerare a agentului frigorific, obŃinute gratuit în cadrul Programului NaŃional de Management în Tehnica Frigului.
Echipamentele specifice utilizate la recuperarea agentului frigorific sunt de concepŃie autohtonă cum ar fi cele produse de ICPIAF SA Cluj Napoca sau de concepŃie externă cum ar fi cele produse de SPX ROBINAIR Italia.
Deoarece activitatea de service în sectorul refrigerare este principalul consumator de ODS-uri la ora actuală , este vitală îmbunătăŃirea nivelului de instruire a tehnicienilor de service. Această instruire trebuie să acopere două domenii de bază din practică :
-înbunătăŃirea sistemelor de întreŃinere a echipamentelor de refrigerare, având ca rezultat scăderea remarcabilă a nivelului actual de pierderi ;
-necesitatea şi beneficiile obŃinute în urma recuperarii şi reciclării agenŃilor de refrigerare .
În judeŃul Arad freonii sunt recuperaŃi din instalaŃiile care necesită reparaŃii şi înlocuiri ale agentului frigorific prin intermediul unor echipamente neomologate de recuperare. AgenŃii frigorifici captaŃi în cilindrii de recuperare ai acestor echipamente sunt filtraŃi şi reintroduşi în instalaŃii. Aceste echipamente neomologate de recuperare a agenŃilor frigorifici nu sunt dotate cu dispozitive de cântărire, deci nu există o evidenŃă a cantităŃilor de ODS-uri recuperate şi reciclate.
În judeŃul Hunedoara există trei agenŃi economici care au specialişti autorizaŃi de către S.C. ICPIAF S.A. Cluj-Napoca şi au in dotare utilajele necesare în activitatea de montaj şi service instalaŃii frigorifice (S.C. Rep. Ginagro S.R.L. Deva, S.C. Tin Lavir S.R.L. Brad si S.C. Climatech S.R.L. Deva).
În cadrul Programului NaŃional de Eliminare a SubstanŃelor care Distrug Stratul de Ozon, în anul 2004 un număr de 8 persoane de la 5 societăŃi comerciale din judeŃul Timiş s-au instruit la Centrul NaŃional de Instruire şi Atestare a Frigotehniştilor de la ICPIAF Cluj Napoca.
În Timişoara funcŃionează Centrul Zonal de Recuperare - Reciclare pentru AgenŃi Frigorifici – SC Midal Alf SRL.
7.8.1.3 SituaŃia utilizării importului şi exportului de ODS-uri în stare pură sau în amestec în care se depăşeşte 1 % (masă)
Nu s-a urmărit importul şi exportul ODS-urilor de către APM Arad, acestea fiind urmărite de către DirecŃia Strategii şi Reglementări pentru ProtecŃia Mediului din cadrul MMGA conform Ordinului nr 506/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activităŃilor de import şi export cu substanŃe, produse şi echipamente înscrise în anexele Protocolului de la Montreal privind substanŃele care epuizează stratul de ozon.
La nivelul judeŃului Caraş-Severin nu există agenŃi economici care importă, exportă sau produc ODS-uri.
În judeŃul Timiş nivelul consumului şi producŃiei substanŃelor înscrise în Anexa A, grupa I şi grupa II şi în Anexa E la Protocolul de la Montreal a fost contingentat în anul 2004 prin Ordinul MAPAM nr. 72/2004. Conform acestui Ordin, importul şi exportul substanŃelor reglementate în anexă, în stare pură sau în amestec în care se
237
depăşeşte 1% din masă, este posibil numai pe baza acordului de mediu eliberat de Ministerul Mediului.
În judeŃul Timiş nu există societăŃi comerciale autorizate în vederea importului şi exportului de ODS-uri în stare pură sau în amestec.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 956/18.08.2005 privind plasarea pe piaŃă a produselor biocide s-au transpus prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 98/8/EC.
Conform acestei Directive produsele biocide sunt substanŃele active şi preparatele conŃinând una sau mai multe substanŃe active, condiŃionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acŃiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice. Listele cu substanŃele active existente sunt prevăzute în cuprinsul anexelor HG 956/2005 după cum urmează:
a) Lista cu substanŃele active existente şi care în programul de revizuire nu intră în "Lista substanŃelor active aprobate de Comunitatea Europeană, admise în componenŃa produselor biocide" sau "Lista substanŃelor active aprobate de Comunitatea Europeană, admise în componenŃa produselor biocide cu risc scăzut" sau "Lista substanŃelor de bază aprobate de Comunitatea Europeană" este prevăzută în anexa nr. 1;
b) Lista cu substanŃele active existente, identificate în Comunitatea Europeană, este prevăzută în anexa nr. 3;
c) Lista cu substanŃele active existente şi incluse în tipul/tipurile de produs biocid, care intră în programul de revizuire în Comunitatea Europeană, este prevăzută în anexa nr. 4. Tipurile de produse biocide şi descrierea acestora sunt prevăzute în anexa nr. 2. Autoritatea competentă pentru reglementarea regimului produselor biocide pe teritoriul României este Ministerul SănătăŃii.
Autoritatea competentă realizează inventarierea la nivel naŃional a tuturor produselor biocide, care sunt plasate deja pe piaŃă. Inventarierea produselor biocide se finalizează până la data de 31 iulie 2006.
Până la sfarşitul anului 2005, conform legislaŃiei mai sus amintite agenŃii producatori şi importatori au avut obligaŃia notificării la Comisia NaŃională pentru Produse Biocide, produsele biocide pe care le produc şi le comercializează, în vederea întocmirii Registrului NaŃional al produselor biocide.
În categoria biocidelor sunt incluse mai multe categorii de substanŃe printre care se numără dezinfectanŃii, antisepticele şi conservanŃii. Aceste substanŃe se utilizează pentru a decontamina suprafeŃele pe care se prepară hrana, suprafeŃe considerate microbian contaminate (toaletele) şi în general la curăŃirea domestică.
Biocidele pot fi utilizate în conservare, înmuiere, piclare, tăbăcire şi procesele de post-tăbăcire. Compuşii organici halogenaŃi au fost utilizaŃi de multă vreme în tăbăcarii iar biocidele halogenate se mai vând încă. Dimetil-di-tiocarbamatul de potasiu sau sodiu este considerat a fi un bactericid cu un impact mai redus pentru mediu, datorită nivelului său scăzut de toxicitate şi persistenŃă.
Compuşii organici halogenaŃi pot fi înlocuiŃi aproape în orice situaŃie, dar există şi
238
excepŃii. Una dintre excepŃii este degresarea uscată a pieilor de oaie Merinos. Degresarea este realizată în maşini închise cu degajări reduse de gaze şi de ape reziduale; solventul este distilat şi reutilizat în mod automat. Alte excepŃii sunt emulsiile de grăsimi ce conŃin compuşi organici volatili şi agenŃii hidrofugi utilizaŃi pentru obŃinerea pielii impermeabile la apă.
Biocidele sunt substanŃe cu uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură.
Dintre categoriile de utilizatori de biocide din judeŃul Caraş-Severin menŃionăm: unităŃi sanitare, sanitare-veterinare, unităŃi de deratizare, dezinfecŃie, dezinsecŃie, unităŃile de gospodărie comunală care desfăşoară activităŃi de asigurare a alimentării cu apă potabilă, unităŃi de prelucrare a lemnului etc.
În judeŃul Caraş-Severin DirecŃia de Sănătate Publică Caraş-Severin a autorizat 22 de agenŃi economici cu activitate de dezinsecŃie, deratizare, dezinfecŃie. DirecŃia Sanitară Veterinară şi pentru SiguranŃa Alimentelor Caraş-Severin a autorizat pe lângă unităŃile cu activitate de dezinsecŃie, deratizare, dezinfecŃie încă 26 de cabinete medicale veterinare, 3 depozite de produse de uz veterinar, 19 puncte farmaceutice veterinare şi 8 ferme (de păsări, bovine, ovine, porcine) toate aceste unităŃi utilizând biocidele în scop comercial sau pentru folosinŃă proprie. Produse biocide pentru igiena publică mai sunt utilizate şi în cele aproximativ 300 de cabinete medicale private şi cele 8 spitale din sistemul de sănătate publică.
În baza de date a agenŃiei judeŃului Hunedoara există un număr de 6 unităŃi şi agenŃi economici care operează cu produse care se regăsesc în anexele la HG 956 / 2005. Majoritatea sunt autorizaŃi pentru comercializarea de produse pentru protecŃia plantelor cum ar fi erbicidele, insecticidele, fungicidele, a fertilizanŃilor, inhibitorilor şi a produselor pentru igiena publică. CantităŃile pe tip de produs comercializat, se situează la nivelul zecilor şi în câteva cazuri la ordinul sutelor de kilograme.
Printr-o strânsă colaborare cu DirecŃia de Sănătate Publică Hunedoara, se va extinde baza de date la toate domeniile de activitate care implică utilizarea de produse biocide, cum ar fi industria lemnului, industria alimentară, industria textilă etc.
Conform informaŃiilor furnizate de DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
Timiş, cantităŃile de produse fitosanitare utilizate în judeŃul Timiş în anul 2005 sunt :
-ierbicide 368,194 t
-fungicide 119,699 t
-insecticide şi acaricide 49,469 t.
Firmele importatoare de biocide, de pe raza judeŃului Timiş sunt SC Redoxim SRL,
SC Tellurium Chemical Co SRL, SC Glissando SRL, SC Attractiv SRL şi SC Merpano SRL.
239
Întreaga cantitate de pesticide expirate ( 98,51 t ), depozitată la unităŃile agricole din
judeŃ, foste IAS-uri, a fost eliminată, prin proiectul PHARE - Eliminarea deşeurilor de
pesticide de pe teritoriul României, zona II, de către firmele RAMBOLL-Danemarca,
respectiv SARA-Germania.
CantităŃile de produse fitosanitare (ierbicide, fungicide, insecticide şi acaricide)
utilizate în Regiunea Vest în anul 2005 sunt de aproximativ 718.648 tone, faŃă de anul 2004
când s-au utilizat 538 tone.
7.8.3. Evaluarea riscului utilizării substanŃelor chimice periculoase asupra
sănătăŃii umane şi a mediului
SubstanŃele chimice prezintă anumite proprietăŃi care în timpul utilizării pot genera efecte negative asupra mediului şi a sănătaŃii populaŃiei. Orice substanŃă sau preparat chimic care produce atfel de efecte negative sunt considerate periculoase. Din acest motiv, la nivel comunitar s-au impus unele măsuri de restricŃionare privind introducerea pe piaŃă şi utilizarea anumitor substanŃe şi preparate chimice periculoase şi s-au stabilit principiile care trebuie respectate în activităŃile care le implică :
- principiul precauŃiei în gestionare ; - principiul transparenŃei faŃă de consumatori ; - principiul securităŃii operaŃiunilor de gestionare.
Cadrul legislativ general care stabileşte în Romania regimul substanŃelor şi preparatelor chimice periculoase este Legea nr. 360 / 2003, modificată şi completată prin Legea 263 / 2005, iar evaluarea şi controlul riscului substanŃelor existente face obiectul HG 2427 / 2004. Producătorii, importatorii, distribuitorii şi utilizatorii acestor substanŃe au obligaŃia respectării tuturor prevederilor legale în domeniu şi de a furniza datele care concură la atingerea punctelor prevăzute pentru evaluare.
Pentru evaluarea riscului substanŃelor existente este necesară evaluarea relaŃiei doza - răspuns sau concentraŃie - efect şi evaluarea expunerii, precum şi caracterizarea riscului.
Hotărârea Guvernului nr. 2427 / 2004 privind evaluarea şi controlul riscului substanŃelor existente are ca obiectiv crearea unui sistem coerent de evaluare şi control al riscului substanŃelor existente, produse sau importate, pentru îmbunătăŃirea protecŃiei sănătăŃii populaŃiei şi a mediului.
În sensul acestei Hotărâri de Guvern se definesc ca substanŃe existente substanŃele enumerate în inventarul european al substanŃelor existente puse pe piaŃă (IESCE-EINECS), aprobat prin Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 227 / 2002.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 2427 / 2004 au obligaŃii de raportare producătorii şi importatorii de substanŃe existente în cantităŃi care depăşesc 10 tone
240
pe an sau cantităŃi care depăşesc 1000 tone pe an. Totodată, în funcŃie de cantităŃile fabricate / importate au obligaŃia de a raporta autorităŃii competente informaŃii privind cantităŃile produse / importate, clasificarea substanŃei, potrivit Anexei II la Normele metodologice de aplicare a OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanŃelor şi preparatelor chimice periculoase, informaŃii privind utilizarea, toxicitatea şi ecotoxicitatea substanŃei.
Autoritatea competentă pentru evaluarea riscurilor pe care substanŃele existente le prezintă pentru sănătatea populaŃiei şi mediu este MMGA.
Autoritatea competentă, împreună cu Comitetul interministerial ştiinŃific consultativ pentru evaluarea toxicităŃii şi ecotoxicităŃii înfiinŃat prin HG nr. 1739 / 2004, pe baza informaŃiilor primite de la producători şi importatori, întocmeşte lista naŃională a substanŃelor prioritare pentru care se va face evaluarea, evaluează riscul pentru mediu, stabileşte strategia corespunzătoare pentru limitarea riscurilor şi întocmeşte programe de supraveghere.
7.8.3.1 UnităŃi potenŃial poluatoare (pe factori de mediu)
Sol
Solul poate fi poluat prin depozitări de deşeuri şi substanŃe chimice periculoase. În ceea ce priveşte depozitele de deşeuri cele mai mari poluatoare sunt haldele de steril provenite din activitatea de minerit, depozitele de zgură şi cenuşă aferente centralelor termolectrice, vechi depozite de deşeuri neconforme şi altele.
În judeŃul Arad se pot menŃiona:
� depozitul de zgură şi cenuşă al CET-ului pe lignit, � batalul de la Combinatul Chimic (SC Archim SA), � vechile depozite de deşeuri menajere ale municipiului Arad � depozitele de dejecŃii animaliere din marile centre zootehnice (I.A.C. Curtici, SC
Darimex SA).
În judeŃul Caraş – Severin unităŃile potenŃial poluatoare pentru factorul de mediu sol sunt:
� SC Agroproduct SA ReşiŃa – deŃine pesticide şi oleocarbetox � StaŃia Cfr Marfă, Caransebeş - deŃine combustibili (motorină, benzină, CLU) şi
lubrefianŃi � SC UCMR SA, ReşiŃa – deŃine lubrefianŃi (27 tipuri de uleiuri) � Unitatea Fitosanitară Caraş-Severin, Caransebeş – deŃine pesticide � SC FITO PLANT SRL, Caransebeş – deŃine pesticide � SC Agro Fito DDD SRL, Moldova Nouă - deŃine pesticide şi fertilizatori � SC CET Energoterm SA, ReşiŃa – deŃine combustibili (păcură) � SC CSR SA, ReşiŃa – deŃine lubrefianŃi, valvolină, var nestins � SNP PETROM Sucursala PECO Caraş-Severin, ReşiŃa – deŃine combustibili
(benzină, motorină) şi lubrefianŃi � SC Plastomet SA, ReşiŃa – deŃine coloranŃi/pigmenŃi, acizi şi baze tehnice,
adezivi � SC Alcoa Fujikura SRL, punct de lucru Buchin, Caransebeş - deŃine lubrefianŃi � SC MOLDOMIN SA, Moldova Nouă – deŃine lubrefianŃi, reactivi de flotaŃie � SC SILVA INTERNATIONAL SA, Caransebeş – deŃine ulei diatermic
� SC KURT BLUM SRL, Bocşa – deŃine combustibili (motorină) şi lubrefianŃi
În judeŃul Hunedoara o sursă majoră de poluare a solului o constituie activităŃile din sectorul industrial, minier, siderurgic, etc. Reziduurile cele mai toxice sunt reprezentate de deşeurile rezultate în urma desfăşurării activităŃilor de exploatare (deşeuri depuse în halde de steril) sau de prelucrare (deşeuri depuse în iazuri de decantare) a resurselor minerale. Acestea afectează toate componentele mediului înconjurător (apă, aer, sol) conducând la scoaterea unor mari suprafeŃe de teren din circuitul agricol sau silvic, la distrugerea habitatului natural pentru fauna zonei sau la distrugerea solului fertil şi implicit a vegetaŃiei de pe suprafeŃele ocupate.
Astfel, terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea acestora sunt degradate (prezintă fenomene de ravenare, şiroire), infertile şi, unele dintre ele, prezintă o contaminare destul de pronunŃată cu metale grele (Cu, Zn, Pb, Mn, Cd) - mai ales solul din apropierea exploatărilor şi uzinelor de preparare a minereurilor polimetalice (Ex. Filiala DEVAMIN, Filiala CERTEJ, Filiala BRADMIN).
Poluatori majori sunt:
� S.C. Ecosid S.A. Hunedoara având ca surse de poluare BTEX, HAP, metale grele (Zn, Cr, Cd, Ni, Cu)
� SC Sidermet Călan SA cu surse de poluare: metale grele, BTEX, HTP, HAP � SC Termoelectrica SA-SE Paroşeni cu două iazuri de decantare: unul numit
Căprişoara ce înglobează 1,79 mil. mc de cenuşă, iar al doilea este un iaz nou (pentru situaŃii de avarie)
� SC Electrocentrale SA Mintia cu două iazuri de decantare: un iaz la Bejan (cenuşă şi zgură), iar al doilea pe malul drept al Mureşului (pentru situaŃii de avarie) (cenuşă şi zgură).
� CNCAF MINVEST Deva cu halda de steril Cariera Coranda i halda de steril de mină Valea Baiaga
Pe raza judeŃului Timiş au fost identificate următoarele unităŃi potenŃial poluatoare pentru sol :
� Regia Autonomă Apă şi Canal ‘’ AQUATIM’’ Timişoara, deŃine clor. � SC VGB Impex SRL Bucureşti - punct de lucru Timişoara deŃine benzină,
motorină. � SNP Petrom SA Bucureşti - sucursala PECO Timiş deŃine benzină, motorină,
deşeuri petroliere. � SC Agrogiarm SA Giarmata, deŃine pesticide diverse � SC Agrotorvis SRL Timişoara, deŃine clor,combustibil lichid, amoniac, şlamuri din
rezervoare . � DirecŃia Fitosanitară Timiş, deŃine hidroxid de cupru. � SC Agroindustrială şi de Turism Agrar SA Lugoj, deŃine pesticide, ierbicide,
îngraşăminte, hidroxid de cupru. � SC Azur SA Timişoara, deŃine acetonă, combustibili lichizi, acetat de butil,
polimetilhidrogensiloxan . � SNP Petrom SA Bucureşti-sucursala Petrom Timişoara, deŃine ŃiŃei, gazolină, acid
acetic, acizi naftenici şi diamine alifatice, clorură de calciu, acizi naftenici, hexametilentetraamină, alcool metilic.
� Werzalit Lemn Tech SCS Lugoj, deŃine uree, formaldehidă, sulfat de amoniu,
Apa
În judeŃul Arad apele de suprafaŃă din zona de câmpie sunt de categoria a 2-a şi a 3-a. În zona de munte apele de suprafaŃa sunt de categoria 1. Cele mai mari poluări a apelor de suprafaŃă sunt produse de activităŃile agricole, prin administrarea îngrăşămintelor pe bază de azotaŃi şi fosfaŃi. Ca surse de poluare punctiforme se disting evacuările directe în cursurile de apă, a apelor uzate menajere şi pluviale, precum şi cele evacuate din staŃiile de epurare ce funcŃionează sub parametrii proiectaŃi. De asemenea mai pot interveni poluările accidentale cu produse petroliere, ape poluate cu crom provenite de la tăbăcării. Poluări semnificative ale apelor de suprafaŃă sunt produse de apele uzate puternic încărcate organic provenite din industria alimentară (ex. Fabricile de legume fructe din Sebiş, GurahonŃ, etc; Fabrica de băuturi alcoolice din GurahonŃ, etc).
UnităŃile potenŃial poluatoare pentru factorul de mediu apă în judeŃul Caraş – Severin sunt: � SNP PETROM Sucursala PECO Caraş-Severin ReşiŃa – deŃine combustibili
(benzină, motorină) şi lubrefianŃi � SC MASSIV FOREST PRODUCTS SA Caransebeş – deŃine combustibili,
lubrefianŃi, adezivi � SC MOLDOMIN SA Moldova Nouă – deŃine explozibili, lubrefianŃi, reactivi de
flotaŃie � SC PRESCOM SA ReşiŃa – deŃine preparate pentru tratarea apei (clor) şi
reactivi de laborator � SC AVIS DOMAR SRL Bocşa – deŃine preparate pentru tratarea apei
(dezinfectanŃi, detergenŃi), acizi/baze tehnice � SC MOBIROM SA Caransebeş – deŃine lacuri şi vopsele, solvenŃi, adezivi,
coloranŃi/pigmenŃi
JudeŃul Hunedoara aflat în zona bazinelor hidrografice Mureş – Crişuri -Jiu este afectat de poluatori mari din următoarele domenii :
� Industria extractivă cu Filiala Bradmin S.A. Brad : Ape de Mină Barza, iaz RibiŃa, Mina łebea
� Industria mijloacelor de transport cu S.C. Safety Key S.R.L. RibiŃa, � Energie electrică şi termică cu Uzina Electrică Gurabarza � Captări şi preluări apă pentru alimentare : - S.C. APA PROD S.A. – Sucursala
Brad,
243
� Termocentralele Paroşeni, datorită volumului mare de apă vehiculat de sistemele de răcire, contribuie la creşterea temperaturii apei cu peste 10 grade Celsius peste temperatura normală
Se constată pe toate cele trei bazine hidrografice o stare de calitate a apelor de suprafaŃă mai slabă, comparativ cu anul precedent, din cauza volumului de ape uzate neepurate corespunzător, deversate de către agenŃii economici.
În ceea ce priveşte starea apelor subterane, în ultimii ani, în mediu rural, se constată o continuă afectare a calităŃii apei provenită din sursele individuale de profunzime. Cauzele sunt multiple: perimetre de protecŃie sanitară a fântânilor necorespunzătoare, surse de contaminare în vecinătate, provenite din gospodăriile individuale, neigienizarea anuală a fântânilor, construcŃie sau amplasament necorespunzător. Pentru judeŃul Timiş s-au evidenŃiat următorii poluatori ai factorului de mediu apă :
� Regia Autonomă Apă şi Canal ‘’ AQUATIM’’ Timişoara deŃine clor. � SC Agrotorvis SRL Timişoara deŃine clor,combustibil lichid, amoniac. � SC Spumotim SA Timişoara, deŃine 2,4 şi 2,6 toluen diizocianat, 4,4
� SC Industria Lânii SA Timişoara, deŃine amoniac, reziduu pacură, sulfat de sodiu, coloranŃii reziduuri, coloranŃi.
� SC Bega Chim SA Timişoara, deŃin acid sulfuric, oxid de propilenă, sodă caustică, clorură de metil.
Aer
Sursele de poluare a aerului ca şi a apei pot fi difuze sau punctiforme. În continuare se vor enumera doar o parte din aceste surse.
În centrele urbane, cea mai importantă sursa de poluare a aerului este emisia de noxe prin Ńeava de eşapament a autovehiculelor, cu preponderenŃă a autovehiculelor vechi. O altă sursă de poluare difuză o constituie emisiile de solvenŃi rezultaŃi din activitatea societăŃilor cu producŃie produse din fibră de sticlă din activitatea vopsitoriilor, din lăcuirea lemnului, precum şi prin antrenarea particulelor de praf de pe halde de steril sub acŃiunea vântului.
Una dintre cele mai importante surse de poluare a aerului o constituie gazul de depozit degajat de depozitele de gunoi menajer, care se găsesc în toate judeŃele. Componentele principale ale gazului emis în atmosfera sunt metanul (55-60%) şi dioxidul de carbon (40-45%).
244
Ca surse punctiforme se menŃionează coşurile de fum.
În judeŃul Arad se evidenŃiază următoarele societăŃi comerciale pe domeniile de activitate evidenŃiate mai sus:
� SC GRUPO TRE S SRL, SC B.T.A.S. SRL, SC ROMANO SPOILER SRL � CET Arad
UnităŃile potenŃial poluatoare din judeŃul Caraş-Severin pentru factorul de mediu aer sunt:
� SC RONLINE SYSTEM SRL ReşiŃa - deŃine gaze industriale de tipul: oxigen tehnic şi medical, corgon, argon, cronigon, acetilenă, dioxid de carbon, gaz formare, azot, hidrogen
� SC UCMR SA ReşiŃa – deŃine oxigen tehnic şi solvenŃi, precum şi alte substaŃe chimice periculoase: acetonă, cianură de potasiu, fluroborat de Cu, fluroborat de Pb, fluroborat de Sn, acid fluoroboric, formaldehidă, mercur, sulfat de Ni, tetraclorura de carbon, anhidridă cromică, tricloretilenă, toluen, combustibili
� SC CET ENERGOTERM SA ReşiŃa – deŃine combustibili (păcură) şi reactivi de laborator: benzen, cloroform, o-toluidină, toluen, xilen, cromat de potasiu, bicromat de potasiu, hidrat de hidrazină
� SC HOB HOLZWAREN EXIM SA Bocşa – deŃine combustibili (motorină), lacuri şi vopsele, coloranŃi/pigmenŃi, solvenŃi şi adezivi
� SNP PETROM Sucursala PECO Caraş-Severin ReşiŃa – deŃine combustibili (benzină, motorină), butelii gaz
� SC ALCOA FUJIKURA SRL, punct de lucru Buchin, Caransebeş - deŃine solvenŃi şi adezivi
� SC MOLDOMIN SA Moldova Nouă – deŃine explozibili, combustibili (motorină) � SC SILVA INTERNATIONAL SA, Caransebeş – deŃine oxigen tehnic,
acetilenă, corgon 18, urelit P, urelit R, uree tehnică, farolin U � SC PROFI CHAIRS SRL Caransebeş – deŃine lacuri şi vopsele, solvenŃi,
adezivi � SC KURT BLUM SRL Bocşa – deŃine combustibili (motorină), lacuri şi
vopsele, coloranŃi/pigmenŃi, solvenŃi şi adezivi � SC MOBIROM SA Caransebeş – deŃine lacuri şi vopsele, solvenŃi, adezivi � SC PLASTOMET SA ReşiŃa – deŃine coloranŃi/pigmenŃi, acizi şi baze tehnice,
preparate galvanice
În judeŃul Hunedoara s-au considerat unităŃi poluatoare cele care deŃin cantităŃi semnificative de:
� sulfură de carbon (6 rezervoare), nămoluri în bazine şi rezervoare - S.C. Asvil S.A. Lupeni, societate în lichidare;
� clor, utilizat în instalaŃiile de clorinare de la staŃiile de tratare a apei: RAAVJ Valea Jiului, Apa Prod S.A. Deva, S.C. Acvacalor S.A. Brad, S.C. Activitate Goscom S.A. Orăştie;
� amoniac, în instalaŃii frigotehnice din industria cărnii: Agrocompany S.R.L. Deva, S.C. Lori Alba S.R.L. Brad, S.C. Avis 3000 S.A. Mintia şi fabricile de bere - S.C. BRAU UNION S.A. HaŃeg;
245
� substanŃe explozive cum ar fi: dinamita, astranita, nitramoniu, explozivi tip Gel Rovex, etc, de la exploatările miniere de la CNCAF Minvest S.A. Deva- Filiala Devamin, Filiala Bradmin, Filiala Certej şi CNH Petroşani;
� substanŃe inflamabile (motorina, benzina) de la toate depozitele şi staŃiile distribuŃie carburanŃi;
� depozite de substanŃe periculoase de la toate iazurile de la exploatările miniere;
� substanŃe toxice periculoase deŃinute de S.C. Rompiro S.A. Orăştie.
JudeŃul Timiş prezintă următoarele surse de poluare a aerului : � SC Butan Gas România SA - sucursala Lugoj deŃine butan (normal,izo), propan. � SC Solventul SA Timişoara deŃine alcool etilic,hidrogen, hexan, tricloretilenă,
octonol. � SC Spumotim SA Timişoara deŃine toluen diizocianat, alcool metilic � SC Zopass Industries România SRL deŃine GPL, hidrogen, gaz metan, perclor
etilenă, tricloretilenă, . � SNP Petrom SA Bucureşti-sucursala Petrom Timişoara deŃine aldehidă formică,
oxid de etilenă, alcool metilic. � Shell Gas România SA-staŃia de înbuteliere GPL Timişoara deŃine amestec GPL,
propan. � Coca Cola HBC România SRL Timişoara deŃine acetilenă, GPL, hidrogen, bioxid
de carbon. � SC Agrotorvis SRL Timişoara deŃine amoniac, clor. � SC Azur SA Timişoara deŃine acetonă, aldehidă butilică, formaldehidă, izobutanol. � SC Industria Lânii SA Timişoara deŃine amoniac, acid acetic glacial. � SC Linde Gas România SRL Timişoara deŃine oxigen, acetilenă.
7.8.3.2 UnităŃi potenŃial poluatoare incluse în Programul de monitorizare a riscurilor substanŃelor chimice periculoase pentru sănătate.
UnităŃile potenŃial poluatoare din judeŃul Arad incluse în Programul de monitorizare a riscurilor substanŃelor chimice periculoase pentru sănătate sunt:
� SC CET ARAD SA – lignit şi hidrocarburi, � SNP PETROM SA Bucureşti, Sucursala Timişoara, Batal Şlam Turnu, � Depozit chimicale Pecica, � Depozit Turnu, � Depozit Bodrog, � Schela Arad, � SC ROMOIL INTERNATIONAL SRL, � SC ASTRA VAGOANE ARAD SA, � SC PETROM SA Bucureşti – Sucursala PECO Arad şi � RAAC Arad – Uzina de apă 2.
În urma inventarierii în judeŃul Caraş-Severin a importatorilor de substanŃe existente au fost cuprinşi în lista doar importatorii direcŃi care au importat în 2004 şi 2005 cantităŃi de substanŃe mai mari de 10 to. În judeŃul Caraş-Severin nu există producători de „substanŃe existente”.
Principalii importatori de substanŃe chimice, conform HG 2427/2004 (substanŃe existente) sunt:
246
� SC Moldomin SA Moldova Nouă - 7,5 tone reactiv de flotaŃie la Uzina de preparare HOSTAFLOT 53378-51-1 / 258-508 (Hoechst Germania) importate în 2005 - acid diisobutilditiofosforic
� SC UCM ReşiŃa SA – 20,01 tone FURTOLIT 2051 ca răşină furanică la turnătoria de fontă (FURTENBACH Gmbh Germania) importate în 2005
� SC Kurt Bluml SRL – 62 tone de diluanŃi şi lacuri pentru finisare moblier (CROMA LACKE Gmbh Germania) DILUANT 57040, LAC 553003
În judeŃul Caraş-Severin există şi alŃi agenŃi economici utilizatori şi comercianŃi care au utilizat / comercializat în anii 2004 - 2005 substanŃe în cantităŃi mai mari de 10 to, dar furnizorii acestora sunt producători sau importatori din Ńară.
După primul inventar efectuat în anul 2005, în judeŃul Hunedoara un număr
de 6 agenŃi economici, au produs, utilizat, sau comercializat, substanŃe existente în cantităŃi mai mari de 10 to şi sunt obligaŃi să furnizeze autorităŃii competente datele prevăzute de legislaŃie, in vederea evaluării riscului şi întocmirii listei naŃionale cu substanŃele prioritare.
Se prezintă situaŃia existentă la nivelul anului 2004 , agenŃii economici menŃionaŃi fiind: � S.C. Chimica S.A. Orăştie care a importat pentru producŃia proprie 26,29 tone
„substanŃe existente”. � S.C. Mittal Steel S.A. Hunedoara care a produs 27,782 tone � SC Key Safety Systems RO SRL RibiŃa care a importat pentru producŃia proprie
98 tone � SC Sarmis mob SA Deva care a importat pentru producŃia proprie 103,725 tone � SC Fares SA Orăştie care a produs 247,12 tone şi a importat pentru producŃia
proprie 62,26 tone � SC Mecro System SRL Bucuresti-Punct de lucru Hunedoara care a importat
pentru comercializare 289,65 tone „substanŃe existente”.
În judeŃul Timiş poluatorii evidenŃiaŃi anterior pe factori de mediu trebuie să transmită autorităŃii competente toate informaŃiile necesare evaluării, conform procedurii stabilite prin Normele metodologice. MulŃi agenŃi economici au valorificat sau eliminat cantităŃi semnificative din substanŃele şi preparatele chimice periculoase menŃionate.
Deoarece Hotărârea Guvernului nr. 2427/2004 privind evaluarea şi controlul riscului substanŃelor existente intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană, nu s-au realizat până în prezent evaluări ale riscului substanŃelor chimice periculoase asupra sănătăŃii umane şi a mediului.
Întocmirea listei prioritare are ca scop acordarea unei atenŃii imediate substanŃelor sau grupelor de substanŃe care o compun, în procesul de evaluare a riscului, precum şi elaborarea unei strategii pentru limitarea riscurilor substanŃei chimice respective.
Odată cu crearea bazei naŃionale de date şi stabilirea modalităŃilor de actiune, agenŃii menŃionaŃi mai sus precum şi cei a căror producŃie sau comerŃ necesită creşterea cantităŃilor pe care le utilizează în prezent, astfel încât să depăşească cantitatea de 10 to, vor respecta toate restricŃiile impuse, pentru a elimina pe cât posibil efectele negative asupra mediului şi sănătăŃii umane.
247
7.9. CONCLUZII Luând în considerare practicile curente din domeniul gestiunii deşeurilor, este
evident faptul că sistemul actual necesită îmbunătăŃiri substanŃiale în vederea conformării cu cerinŃele noilor reglementări naŃionale şi europene.
Sarcina aplicării planurilor de implementare ale directivelor europene reprezintă, în această perioadă, cea mai importantă preocupare a tuturor celor cu atribuŃii în domeniul gestiunii deşeurilor. Aceasta sarcina implică eforturi deoesbite, atât din partea administraŃiilor publice locale, care trebuie să identifice sursele de finanŃare necesare în vederea închiderii depozitelor vechi, şi a construirii celor noi , cât şi din partea populaŃiei care este nevoită să suporte costurile suplimentare care-i revin. Implementarea şi realizarea obiectivelor de colectare selectivă, reducerea cantităŃilor de deşeuri biodegradabile depozitate, alături de extinderea zonelor deservite de către serviciile de salubritate, cere implicarea tuturor factorilor responsabili şi realizarea unei campanii sustinute de conştientizare a populaŃiei. In ceea ce priveşte deşeurile industriale, deşi au scăzut cantităŃile generate şi implicit cele eliminate prin depozitare, datorită reducerii activităŃilor industriale, depozitele create de-a lungul anilor necesită găsirea unor soluŃii de valorificare, iar în caz contrar, închiderea şi ecologizarea lor, cu luarea tuturor măsurilor pentru ca efectele asupra mediului şi a sănătăŃii umane să fie minime.
Aplicarea unui sistem durabil de gestiune a deşeurilor implică schimbări majore ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor segmentelor societăŃii – persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi, instituŃii social-economice, cât şi autorităŃi publice.
248
8. RADIOACTIVITATEA
8.1.Sistemul NaŃional de Supraveghere a RadioactivităŃii Sistemul NaŃional de Supraveghere a RadioactivităŃii Mediului (SNSRM) face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. Organizarea şi funcŃionarea SNSRM se realizează în baza OrdonanŃei de urgenŃă nr. 195/2005 şi a Ordinului nr. 338/2002 al ministrului apelor şi protecŃiei mediului. ReŃeaua NaŃională de Supraveghere a RadioactivităŃii Mediului (RNSRM) a fost înfiinŃată în anul 1962 şi constituie o componentă specializată a sistemului naŃional de radioprotecŃie. În anul 2005 RNSRM a cuprins un număr de 37 de staŃii din cadrul agenŃiilor de protecŃie a mediului, coordonarea ştiinŃifica şi metodologică fiind asigurată de Laboratorul NaŃional de ReferinŃă pentru Radioactivitatea Mediului din cadrul Institutului NaŃional de Cercetare – Dezvoltare pentru ProtecŃia Mediului – ICIM Bucureşti. În staŃiile de Radioactivitate amplasate pe teritoriul regiunii Vest, se fac măsurători ale radioactivităŃii la probe de : vegetaŃie, sol, aerosoli, depuneri atmosferice, apă brută, apă potabilă. Se derulează un program standard de supraveghere a radioactivităŃii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltări şi măsurători asigură detectarea creşterii nivelelor de radioactivitate în mediu şi realizarea avertizării/alarmării factorilor de decizie. Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaŃii normale, cât şi procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum şi fluxul de date în cazul sesizării unei depăşiri ale pragurilor de atenŃionare/avertizare/alarmare.
8.2. SituaŃia radioactivităŃii mediului pe teritoriul regiunii Vest
în anul 2005 8.2.1. Programul standard de supraveghere
249
În StaŃia de Radioactivitate a Mediului Arad se efectuează măsurători zilnice a următorilor factori de mediu:aerosoli,depuneri atmosferice, apa din râul Mureş, apa potabilă de la robinet şi din reŃeaua de alimentare a oraşului. Apa brută se prelevă din forajul 6 şi se analizează lunar. În perioada aprilie-octombrie se analizează săptămânal probe de sol necultivat şi vegetaŃie spontană.
Debitul dozei gamma are o variaŃie normală fără valori deosebite, în funcŃie de condiŃiile atmosferice, cu valori maxime în lunile de iarnă.
Radioactivitatea probelor de vegetaŃie înregistrează valori practic constante, cu cea mai mare valoare în luna mai. Radioactivitatea probelor de sol este practic aceeaşi pe toată perioada anului. Radioactivitatea apei din râul Mureş are valori normale, maximele se înregistrează în lunile în care cantitatea de precipitaŃii a fost mare şi gradul de turbulenŃă a fost ridicat. Radioactivitatea apei potabile s-a încadrat în limite normale, cu anumite mici variaŃii;
Radioactivitatea depunerilor atmosferice a variat în funcŃie de frecvenŃa şi cantitatea de precipitaŃii, cea mai mare valoare s-a înregistrat în 3.08.2005 (66.23 Bq/m2zi) la o cantitate de precipitaŃii >30 l/m2 după o perioadă de timp fără precipitaŃii. Radioactivitatea aerosolilor a avut valori normale, atmosfera a fost relativ „curată” datorită cantităŃilor şi frecvenŃei mari a precipitaŃiilor, cea mai mare valoare s-a înregistrat în 20.06.2005(18.46 Bq/m3), aceeaşi variaŃie o are şi Radonul şi Toronul cu maxime în 4.11.2005, respectiv 13.04.2005.
Comparativ cu anul 2004, când datorită secetei s-au înregistrat valori relativ mari, pentru depuneri atmosferice şi aerosoli, anul 2005 a fost mai „curat” din punct de vedere al radioactivităŃii factorilor de mediu.
În judeŃul Caraş-Severin s-a efectuat un număr de 7982 analize beta globale(imediate şi întârziate) şi de doza gamma externă.
În cursul anului 2005 activităŃile specifice beta globale determinate nu au evidenŃiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de atenŃionare ConcentraŃiile izotopilor radioactivi naturali Radon şi Toron calculate s-au situat in limitele specifice teritoriului ReşiŃa:
• valoarea medie anuala fiind de 9.7 Bq/ mc pentru Rn si 0.1 pentru Tn, aspiraŃia 02-07.
• valoarea medie anuala fiind de 4.3 Bq/ mc pentru Rn si 0.07 pentru Tn, aspiraŃia 08-13.
Valorile orare ale debitului de doză gamma externă nu au prezentat depăşiri ale limitelor de atenŃionare, variind intre 0.090 – 0.158 µGy/ h. În judeŃul Hunedoara s-a efectuat un număr de 7897 analize beta globale (imediate şi întârziate) şi de doză gamma externă
În cursul anului 2005 activităŃile specifice beta globale determinate nu au evidenŃiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de avertizare.
ConcentraŃiile izotopilor radioactivi naturali Radon şi Toron calculate s-au situat în limitele specifice teritoriului judeŃului (valoarea medie anuală fiind de 6.7 Bq/m3 pentru Rn şi 0.2 Bq/m3 pentru Tn).
Valorile orare ale debitului de doză gamma externă nu au prezentat depăşiri ale limitelor de avertizare, variind între 0.069– 0.093 µGy/h. În judeŃul Timiş s-au efectuat un număr de 8076 determinări beta globale (imediate şi întârziate) şi de doză gamma externă.
250
În cursul anului 2005 activităŃile specifice beta globale determinate nu au evidenŃiat abateri de la media multianuală.
S-a înregistrat o singură depăşire a limitei de atenŃionare în data de 09 11. 2005, pentru aspiraŃia de pe timpul nopŃii, depăşire datorată variaŃiei naturale a radioactivităŃii mediului, acest lucru fiind demonstrat la remăsurările filtrului respectiv, când nivelul de radioactivitate a scăzut semnificativ. Acest lucru este evidenŃiat în figura de mai jos (fig. 8.2.1.1.). ConcentraŃiile izotopilor radioactivi naturali Radon şi Toron calculate s-au situat în limitele specifice teritoriului judeŃului Timiş (valoarea medie anuala fiind de 8726,22 mBq/m3 - intervalul de aspiraŃie 0200-0700 si 4023,80 mBq/m3 - intervalul de aspiraŃie 0800-1300 pentru Rn si 522,80 Bq/m3 - intervalul de aspiraŃie 0200-0700 si 184,99 mBq/m3 - intervalul aspiraŃie 0800-1300 pentru Tn).
Valorile orare ale debitului de doză gamma externă (Fig. 8.2.1.1.) nu au prezentat depăşiri ale limitei de atenŃionare , variind între 0,098 şi 0145 µGy/h.
În regiunea Vest s-au efectuat un număr de 6552 de analize beta globale (imediate şi întîrziate). Ponderea numărului de analize pe factor de mediu monitorizat pentru regiunea Vest este prezentat în graficul din figur 8.2.1.2.
Ponderea numărului de analize pe factor de mediu monitorizat
debit doza gamma 47.3%
aerosoli 25.9%
ape 14.523%
depuneri atmosferice 11.125%
vegetatie 0.546%sol 0.546%
Fig.8.2.1.2: Ponderea numărului de analize pe factor pentru regiunea Vest 8.2.2. Programe de supraveghere a activităŃilor cu impact
radiologic
În anul 2005 în judeŃul Arad s-a desfăşurat un program special de monitorizare a zonelor cu radioactivitate modificată. Au fost recoltate probe de apă, de suprafaŃă, sol şi vegetaŃie din zonele Valea Mureşului si Valea Crişului, locaŃiile fiind haldele de steril de la minele de prospecŃiuni geologice din judeŃul Arad. S-au efectuat măsurători beta globate asupra probelor de ape, sol şi vegetaŃie în Laboratorul de Radioactivitate, probele fiind trimise la ICIM pentru măsurători gamma spectrometrice. Radioactivitatea globală a probelor de apă se situează în limite normale, valorile fiind asemănătoare, chiar mai mici, cu rezultatele măsurătorilor la 5 zile a apei Mureşului măsurate zilnic la Arad. Majoritatea rezultatelor se situează sub limita de detecŃie. În ceea ce priveşte probele de sol, valorile sunt mai mari în zona Rănuşa şi Bârzava. La Bârzava , halda se află în zonă locuită, la distanŃă mică faŃă de case., motiv pentru care s-au efectuat măsurători şi din vârful şi de la baza haldei, la cererea gărzii de mediu. Valorile obŃinute pentru vegetaŃie s-au situat in limite normale.
252
8.2.3. Impactul funcŃionării CNE Cernavodă asupra populaŃiei şi mediului
Nu este cazul.
8.3. Concluzii Nivelul mediu anual al radioactivităŃii factorilor de mediu, măsuraŃi în cursul anului 2005, este în continuă scădere faŃă de nivelul din perioada accidentului de la Cernobâl. La nivelul anului 2005, se observa continua diminuare a amplitudinii maximului anual al contaminării radioactive, principala sursa de contaminare artificială fiind reprezentată de procesele de resuspensie de pe sol, importantă fiind contaminarea iniŃială (din timpul accidentului de la Cernobâl) .
9. MEDIUL URBAN.
9.1. Calitatea aerului şi a apei în mediul urban. 9.1.1. Calitatea aerului în mediul urban. JudeŃul Arad.
Calitatea aerului este afectată doar în municipiul Arad, aici fiind concentrată aproape întreaga industrie a judeŃului la care se adaugă un trafic de autovehicule deosebit de intens. PoluanŃii gazoşi, determinaŃi din atmosferă atât pe probe de 24 de ore cât şi pe probe de 60 minute, se încadrează în limitele prevăzute de normativele în vigoare, STAS 12574/88, respectiv OM 592/2002, concentraŃia lor nedepăşind CMA.
Singurul poluant a cărui concentraŃie depăşeşte frecvent CMA este praful determinat ca pulberi în suspensie.
Câteva din particularităŃile oraşului care conduc în momentul de faŃă la imposibilitatea rezolvării decente a problemelor de protecŃia mediului în general şi a poluării atmosferei în special sunt: − prin extinderea spre periferie a oraşului, prin construcŃia de mari cvartaluri de blocuri, mari unităŃi industriale au ajuns să fie amplasate în centrul oraşului ca de
253
exemplu: CET pe hidrocarburi, SC ASTRA – VAGOANE SA, SC ARIS SA, SC IMAR SA, întreprinderile textile UTA, TEBA, SABINA, abatorul vechi; − municipiul este străbătut practic de o singură arteră principală de circulaŃie, cu intrare dinspre Nădlac şi ieşire înspre Timişoara, care face imposibilă crearea unei zone pietonale cu efect benefic pentru mediu şi om; − străzile perpendiculare pe artera principală sunt înguste, cu clădiri înalte, fără vegetaŃie, intens circulate şi cu o slabă ventilaŃie care nu permit dispersia poluanŃilor în atmosferă; − spaŃiile verzi şi luciurile de apă sunt foarte scăzute ca întindere faŃă de spaŃiile construite şi cu tendinŃe de scădere prin construcŃia haotică de garaje pe spaŃiile verzi, a unor clădiri administrative, vile, staŃii de benzină, etc. În prezent spaŃiile verzi deŃin 6 % din suprafaŃa oraşului (316 ha), iar luciul de apă 3,5 % (210 ha).
La acestea se adaugă o serie de surse locale neconvenŃionale cu aport însemnat la poluarea cu praf (fig.15, 16 Anexa foto): − sistemele de încălzire proprie a locuinŃelor cu lemne, cărbune, motorină (45% din totalul locuinŃelor); − starea proastă a drumurilor şi drumuri nemodernizate care reprezintă 40 % din reŃeaua de drumuri a municipiului; − salubrizarea necorespunzătoare a oraşului începând cu numărul insuficient al containerelor şi pubelelor, starea lor necorespunzătoare şi nerespectarea graficului de ridicare a gunoaielor. În acest fel particule organice de natură vegetală şi animală provenite din gunoaiele uscate sunt ridicate şi transportate de vânt; − activitatea de construcŃii începând cu demolarea unor clădiri, depozitarea materialelor de construcŃii, transportul materialelor, rezultate din demolări sau a materialelor de construcŃii, care se face fără a se lua minimele măsuri ce să împiedice poluarea aerului cu praf.
. Pentru reducerea poluării atmosferei în anul 2005 s-au realizat câteva lucrări de investiŃii la unii agenŃi economici prezentate în cap. 11. Pe lângă acestea în ultimii ani s-au mai rezolvat următoarele:
− darea în funcŃiune a drumului de centură pentru devierea traficului greu înafara oraşului (1998);
− supraînălŃarea digurilor la halda de cenuşă a CET-ului pe lignit pentru a împiedica antrenarea cenuşii depozitate în mediu (1999);
− realizarea unui sistem de umectare a cenuşii de pe haldă, pentru fixarea acesteia, care funcŃionează în perioadele de întrerupere a activităŃii CET pe lignit, (1999);
− introducerea automonitoringului de mediu la CET pe lignit şi dotarea acestei unităŃi cu un analizor performant de gaze (1998);
Rămân în continuare prioritare pentru reducerea poluării atmosferei următoarele:
− modernizarea drumurilor şi menŃinerea în stare bună a celor existente; − optimizarea salubrizării oraşului; − extinderea reŃelei de gaz, pentru eliminarea încălzirii locuinŃelor cu
combustibili convenŃionali (lemn, cărbune, păcură); − studierea posibilităŃii de creare a unei zone pietonale în centrul oraşului; − extinderea sau cel puŃin menŃinerea spaŃiilor verzi în municipiul Arad.
254
JudeŃul Caraş-Severin. La nivelul judeŃului Caraş-Severin populaŃia din mediul urban, reprezentând
56,51 % din populaŃia judeŃului, este concentrată în două municipii şi şase oraşe. Din măsurătorile efectuate şi în baza rezultatelor obŃinute şi comparate cu actele normative în vigoare, putem trage următoarea concluzie : - zonele urbane (ReşiŃa, OŃelu Roşu şi Caransebeş) sunt zone cu poluare medie, unde valoarea concentraŃiilor medii anuale depăşeşte limita numai la unii poluanŃi (pulberi în suspensie). TendinŃa de depăşire la acest indicator sugerează faptul că unităŃile industriale din zonele respective constituie principala cauză a acestor depăşiri. Înregistrările de depăşiri în anumite puncte ale reŃelei de monitorizare a aerului, indică faptul că o contribuŃie importantă la modificarea acestui parametru o are traficul urban. - zonele urbane (Moldova Nouă, Anina, OraviŃa, Bocşa şi Herculane) sunt zone cu poluare redusă, unde valoarea concentraŃiilor medii anuale se situează în jurul valorii normei sanitare sau sub această valoare. Depăşirile sporadice înregistrate în aceste zone se datorează activităŃilor industriale, specifice zonelor respective, cât şi traficului rutier.
JudeŃul Hunedoara.
În judeŃul Hunedoara, în ultimii ani calitatea mediului urban a suferit o serie de modificări.
Calitatea aerului ambiental a fost monitorizată în 7 localităŃi urbane: Deva, Hunedoara, Călan, Brad, HaŃeg, Orăştie, Petroşani. Principalele surse de poluare, din judeŃul Hunedoara sunt: unităŃile de producere a energiei electrice şi termice (S.C. Electrocentrale S.A. Deva, S.E. Paroşeni şi S.C. Uzina Electrică Gurabarza), unităŃile de producere a materialelor de construcŃii (S.C. Carpatcement Holding S.A. – Punct de lucru Chişcădaga, S.C. Macon S.A. Deva, S.C. Carmeuse S.A. Braşov – Punct de lucru Chişcădaga, S.C. Talc Dolomita S.A. Zlaşti, S.C. Refraceram S.A. Baru Mare, S.C. Omya Calcita S.A. VaŃa de Jos, S.C. Cilindrul S.A. Călan) şi două din cele mai mari companii din Ńară C.N.H. Petroşani şi MINVEST Deva.
S-a constatat că încărcarea atmosferei cu particule în suspensie şi sedimentabile s-a datorat, în general, traficului intens ca urmare a creşterii numărului de autovehicule, precum şi din emisiile centralelor termice, în anotimpul rece. Din măsurătorile efectuate în reŃeaua de monitorizare a calităŃii aerului, în judeŃul Hunedoara, pe parcursul anului 2005, s-au înregistrat următoarele depăşiri ale concentraŃiilor maxime admise de STAS 12574/87: - în municipiul Deva, pentru pulberi în suspensie s-au înregistrat un număr de 53 depăşiri, valoarea maximă înregistrată fiind de 0,262 mg/mc aer/24 h; - în municipiul Hunedoara s-a înregistrat un număr de 3 depăşiri la indicatorul pulberi în suspensie, concentraŃia maximă înregistrată fiind de 0,219 mg/mc aer/24 h şi un număr de 3 depăşiri la pulberi sedimentabile, concentraŃia maximă înregistrată fiind de 18,99 g/mp/lună; - în municipiul Brad, pentru pulberi în suspensie, s-au înregistrat 4 depăşiri, valoarea maximă înregistrată fiind de 0,324 mg/mc aer/24h.
JudeŃul Timiş.
255
Principalii parametrii monitorizaŃi pentru municipiul Timişoara în anul 2005
indică o bună calitate a aerului, cu excepŃia conŃinutului de praf. Valoarea medie anuală a concentraŃiei de dioxid de azot (NO2) în aer s-a situat şi ea sub valoarea limită, dar s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită orare pentru protecŃia sănătăŃii umane. În perioada de maximă insolaŃie (lunile martie – august) s-au înregistrat la orele amiezii depăşiri ale valorii Ńintă pentru concentraŃiile de ozon (O3) fără ca mediile orare să atingă pragul de informare.S-au înregistrat 31 depăşiri ale valorii Ńintă, cât şi ale obiectivului pe termen lung, (valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore), în următoarele luni:
-martie – 11 depăşiri ale valorii Ńintă
-aprilie – 4 depăşiri ale valorii Ńintă -mai – 9 depăŃiri ale valorii Ńintă -iunie – 6 depăşiri ale valorii Ńintă -august – 1 depăşire ale valorii Ńintă În cursul anului 2005 în municipiul Timişoara conŃinutul de praf în atmosferă a
fost relativ ridicat, înregistrându-se depăşiri atât ale parametrului PM10 (57,68% din valori mai mari decât valoarea limită şi 26,96% din valori mai mari decât valoarea limită plus marja de toleranŃă), cât şi ale parametrului Pulberi în suspensie (16,28 % din valori mai mari decât C.M.A.).
Depăşiri semnificative ale C.M.A. (49,30% din valori) s-au înregistrat în cursul anului 2005 şi în cazul parametrului pulberi sedimentabile.
9.1.2. Calitatea apei potabile.
JudeŃul Arad. Prin reŃelele de apă potabilă se livrează populaŃiei apă de calitate bună
captată din freaticul de medie adâncime (90-100 m), expertizele efectuate indicând încadrarea acestora în standardele de potabilitate.
JudeŃul Caraş-Severin. În cursul anului 2005 nu s-au înregistrat epidemii hidrice nici alte îmbolnăviri
presupuse a fi transmise prin apa de consum. În cadrul monitorizării apei cele mai frecvente abateri de la parametrii-indicatori s-au înregistrat la turbiditate şi oxidabilitate.
Tabel 9.1.2.1. Calitatea apei potabile distribuite prin sistemul public de aprovizionare în localităŃile urbane
JudeŃul Hunedoara. Rezultatele analizelor efectuate la probele de apã recoltate din reŃeaua de
distribuŃie – de către DirecŃia de Sănătate Publică a JudeŃului Hunedoara în anul 2005 sunt prezentate mai jos : Tabel 9.1.2.2. Probe apă - judeŃul Hunedoara în 2005 Total probe 2005 Analize
bacteriologice Analize chimice
Zona Bacteorologic Chimic Analize
Necoresp.
Analize
Necoresp
Probe recoltate
Necoresp.
% coresp.
Probe recoltate
Necorespunz.
% coresp.
efectuate
efectuate
Deva 837 7 99,16
1539 21 98,63
3221 7 4207 23
Hunedoara
1777 20 98,87
1777 31 98,25
8885 23 12439 1955
Valea Jiului
1382 0 100 1382 0 100 5528 0 6910 0
Brad 191 0 100 171 1 99,41
593 0 855 1
Total jud.
34187
27 99,35
4869 53 98,91
14024 43 27374 1924
Calitatea apei distribuite populaŃiei corelat cu informaŃii privind starea reŃelei de distribuŃie şi alte cauze independente de calitatea apei furnizate de producătorii de apă: hiperclorinarea: pentru ca apa furnizată populaŃiei să se încadreze în parametrii de potabilitate inclusiv la capăt de reŃea (clor residual liber 0,25 mg/I) a fost necesar ca D.S.P. să accepte valori ale clorului rezidual peste 0,5 mg/l, uneori până la valori de 1 mg/l la intrarea în reŃeaua de distribuŃie.
257
SituaŃia îmbolnăvirilor cu posibilă transmisie hidrică în anii 2004 şi 2005 este redată în tabelul următor : Tabel 9.1.2.3. SituaŃia îmbolnăvirilor cu posibilă transmisie hidrică în anii 2003 şi 2004
Corelarea morbidităŃii specifice cu procentul de apă necorespunzătoare: Tabel 9.1.2.4. Corelarea morbidităŃii specifice cu procentul de apă necorespunzătoare
Din situaŃia prezentatã rezultã cã în cursul anului 2005 în urma unei bune monitorizări de control şi de audit efectuate de către producători/distribuitorii de apă potabilă împreună cu D.S.P. Hunedoara - Deva, s-a îmbunătăŃit calitatea apei potabile furnizate populaŃiei, fapt arătat de numărul scăzut de îmbolnăviri asociate apei potabile (pe zona Orăştie H.V.A. şi Petroşani, Deva, Hunedoara – BDA - incidenŃa a scăzut). În anul 2005 nu a fost înregistrată nici o epidemie hidrică.
Din supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acută generate de apa din fântână au rezultat următoarele : - în luna noiembrie a fost înregistrat un caz de methemoglobinemie acută infantilă generată de apa de fântână (diagnosticul Laboratorului de Medicină Legală) - cazul de methemoglobinemie a fost diagnosticat în data de 26.11.2005, din cele trei probe de apă recoltate din fântâna proprie, două au valorile nitraŃilor peste 50 mg/l;
Supravegherea sănătăŃii în relaŃie cu calitatea apei de îmbăiere: - în judeŃul Hunedoara există 4 localităŃi pe raza cărora funcŃionează ştranduri în sezonul estival, precum şi un bazin de înot în municipiul Hunedoara: s-au recoltat şi analizat un număr de 48 probe de apă şi s-a efectuat un număr de 246 analize (s-au analizat aceiaşi indicatori microbiologici ca şi la apa potabilă, iar dintre indicatorii chimici s-au analizat: clor rezidual liber, amoniac, substanŃe
258
organice, nitriti, cloruri); nu există metodologie pentru monitorizarea bazinelor de înot. Nu s-a declarat nici un caz de îmbolnăvire asociabil calităŃii apei de îmbăiere.
JudeŃul Timiş.
În cele 2 laboratoare din mun. Timişoara şi Lugoj, în cursul anului 2005 s-au analizat un număr de 2655 probe apă potabilă (12276 analize bacteriologice, 29349 analize chimice, în total 41625 analize), faŃă de cele 24000 planificate în cadrul programului de supraveghere şi control privind calitatea apei destinate consumului uman. Pentru probele analizate s-au întocmit buletine de analiză. Aceste informaŃii se referă la calitatea apei determinată de DirecŃia de Sănătate Publică a judeŃului Timiş. Au fost supravegheate următoarele: - uzinele nr. 1,2,4 şi 5 Vest Timişoara, Uzinele de apă Lugoj I, II, III, uzinele de apă Tomeşti, Sânnicolau Mare, Făget, Deta, Nădrag, Buziaş, Jimbolia – prin 315 probe (86 ape brute şi 229 ieşiri uzine), prin 106 de controale, 101 instalaŃii comunale (prin 402 probe) - reŃeaua de distribuŃie din mun. Timişoara si din mun. Lugoj prin 658 de probe - fântânile publice – 510 probe (din care 317 in Timişoara) - fântânile particulare – 350 probe Timişoara - s-a extins nr. de analize chimice la aluminiu, plumb în reŃeaua mun. Timişoara şi Lugoj - calitatea apei distribuite la consumatori prin uzinele de apă din mediul urban şi rural s-a încadrat într-un procent de 100% în Legea 458/2002 modificată. În anul 2005, un procent de 11,62 % din probele analizate de la microcentralele din rural (ex. Beregsăul Mare, Şag, Lovrin, RacoviŃă, Ivanda, Gătaia, Giulvăz) au prezentat valori crescute la indicatorul fier (între 0,21-4,54 mg/l). La fântânile publice din mun. Timişoara (în număr de 71 funcŃionale) un procent de 5,64% din probe la prima prelevare au fost necorespunzătoare bacteriologic: 22,5% la indicatorul fier (între 0,4-1,17 mg/l), şi 97,5% la mangan (între 0,2-0,4 mg/). Potrivit indicatorilor cu impact asupra sănătăŃii, în cursul anului 2005 nu s-au înregistrat evenimente epidemiologice privind bolile cu transmitere hidrică. Supravegherea calităŃii apei de îmbăiere s-a realizat la 5 bazine de înot din Timişoara şi Lugoj, în total 27 probe şi din cele 2 zone de îmbăiere neamenajate pe râul Timiş (Şag , Albina), 12 probe de apă.
Valorile crescute ale nitraŃilor peste limita de 50 mg/l apă şi ale nitriŃilor peste limita de 0,5 mg/l apă (formula nitraŃ/50+nitrit/3≤1), cât prevede Lg. 458/2002 modif., în jud.Timiş pe teritoriul celor 13 comune şi oraşul Gătaia cu satele aparŃinătoare, ridică problemele cele mai mari în mediul rural, unde sunt folosite pentru aprovizionarea cu apă sursele locale mai ales fântânile individuale.
În localităŃile Fibiş şi Alioş un procent de 40-100 % din probele din sursele locale de apă prezintă o duritate crescută până la 60 grade germane, 50-68 mg/l nitraŃi.
Evaluarea incidenŃei 2004 raportat la 2005 a patologiei produse prin:
- apa pentru consumul uman: - hepatita virală acută tip A - 5.89 %000 faŃă de 9.05 %000
9.2. Starea de confort şi de sănătate a populaŃiei în raport cu starea de calitate a mediului.
9.2.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate. JudeŃul Arad. Principalele surse de poluare în Arad sunt cele antropogene, legate de
combustie, de starea deplorabilă a căilor rutiere şi de curăŃenia necorespunzătoare a localităŃilor. Teoretic se poate aprecia că toŃi aceşti poluanŃi pot afecta starea de sănătate. În funcŃie de natura chimica şi concentraŃiile acestora în atmosfera respirabilă, aceştia pot produce:
a) efecte acute (chiar şi prin fluctuaŃii de scurtă durată în concentraŃia poluantului):
- boli ale aparatului respirator: bronşita acută şi pneumonia mai ales la copii şi vârstnici;
- mortalităŃi prin exacerbarea simptomelor bolilor cronice ale aparatului respirator şi cardiac (cord pulmonar cronic, accidente cerebrovasculare)
b) efecte cronice (expunere prelungită la concentraŃii ce depăşesc CMA - aparat respirator (bronşita cronică, astmă bronşic, cord pulmonar
cronic) - aparat C.V. – cardiopatia ischemică
c) efecte teratogene (malformaŃii congenitale) d) efecte cancerigene – c.c. bronhopulmonar dar şi al altor aparate Evaluarea impactului asupra stării de sănătate însă trebuie să Ńină cont şi de
Astfel, la nivelul judeŃul, s-au înregistrat la categoria morbiditate specifică , respiratorie, un maxim de cazuri : 67102 cu faringite/amigdalite; la cea cardiovasculară, majoritatea cazurilor au fost de HTA (6360), la tumori, majoritatea (103) au fost cele la trahee/bronhii. La nivel urban, în cadrul afecŃiunilor respiratorii, acestea au fost în majoritate cele cu gripă, 15.934.217.
JudeŃul Caraş-Severin.
260
Date de sănătate (se referă la anul 2004)
6264666870727476
Femei Barbati
Varsta -urban
Varsta -rural
Figura 9.2.1.3. Durata medie de viaŃă a populaŃiei în judeŃul Caraş – Severin
Intensitatea mortalităŃii pe principalele cauze de deces: de remarcat că rata mortalităŃii masculine a fost superioară celei feminine atât pe total cât şi la toate grupele de vârstă. La grupele de vârstă între 20 şi 64 ani, rata mortalităŃii a fost de peste 2 ori mai mare decât a mortalităŃii feminine, evidenŃiind un accentuat proces de supramortalitate masculină.
Tabelul 9.2.1.4. Numărul decedaŃilor pe principalele cauze
Denumire UM 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Boli infecŃioase şi paralizie
nr. 76 78 96 82 68 51
Tuberculoză nr. 49 48 67 56 56 39 Tumori nr. 581 643 590 621 697 646 Boli endocrine, de nutriŃie şi metabolism
nr.
31 50 32 34 18 27
Diabet zaharat nr. 31 49 31 34 17 26
Tulburări mentale şi de comportament
nr. 13 14 11 11 8 8
Boli ale sistemului nervos
nr. 20 25 24 22 23 18
Boli ale aparatului circulator
nr. 3.048 2.937 2.933 2.984 2.959 3151
Boala ischemică a inimii
nr. 966 1000 909 914 908 961
261
Boli cerebro-vasculare nr. 958 996 954 1039 1.052 1.119 Boli ale aparatului respirator
Alte cauze nr. 6 24 19 12 13 20 Total nr. 6.458 6.529 6.231 6.342 6.353 6.621 Figura 9.2.1.5. EvoluŃia numărului de decese în judeŃul Caraş-Severin
0
1000
2000
3000
4000
50006000
7000
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
1998 1999
2000 2001
2002 2003
2004
Mortalitatea infantilă (decedaŃi în vârstă de sub un an)
262
0
20
40
60
80
Total Mediul urban Mediul rural
Total
Mediul urban
Mediul rural
Figura 9.2.1.6. Mortalitatea în judeŃul Caraş-Severin
Poluarea aerului este cauzată în principal de surse fixe de poluare ( industria
extractivă, siderurgică, metalurgică etc.) şi de surse mobile (traficul rutier) . Efectele asupra sănătăŃii umane sunt legate de:
- Poluarea cu produşi de ardere (NOX, SOX, CO, CO2) care pot produce probleme respiratorii acute şi cronice locuitorilor din zonă - Inhalarea vaporilor de acid sulfuric, hidroxid de sodiu, anhidridă cromică proveniŃi din procesele de galvanizare care pot mări riscul apariŃiei unor intoxicaŃii, boli respiratorii acute şi chiar cronice - Contaminarea microbiologică a atmosferei care generează riscul unor boli infecŃioase - poluarea cu pulberi care generează riscul unor probleme respiratorii, acute şi cronice - poluarea sonoră cauzată de zgomotul industrial care generează riscul apariŃiei hipoacuziilor.
JudeŃul Hunedoara. În zonele în care se înregistrează depăşiri ale limitelor admise pentru pulberile
în suspensie, există riscul afectării aparatului respirator, cu precădere la copii; pot apărea iritaŃii ale ochilor (conjunctivită) şi pielii. Pulberile în suspensie, respirabile, pot pătrunde pe tractul respirator în plămân unde se depun, cauzând cancerul bronhopulmonar, conducând astfel la creşterea mortalităŃii.
Ancheta epidemiologică realizată de către Spitalul JudeŃean Deva, SecŃia de Boli Pulmonare, asupra prevalenŃei simptomelor respiratorii, a astmului bronşic şi a bronşitei cronice la copiii şi adolescenŃii de vârstă şcolară din judeŃul Hunedoara, a fost efectuată în trei localităŃi din judeŃul Hunedoara: două localităŃi urbane poluate (Deva-325 de subiecŃi şi Vulcan-324 subiecŃi) şi o localitate rurală nepoluată (Dobra -141 subiecŃi), apreciată ca lot martor. Studiul s-a sprijinit pe datele furnizate de chestionarul aplicat copiilor şi părinŃilor acestora, de examenul clinic obiectiv şi de exploatările funcŃionale respiratorii.
Mortalitatea generală se datorează, în special, bolilor aparatului circulator, tumorilor maligne, bolilor aparatului respirator şi bolilor aparatului digestiv. Poluarea aerului din zonele populate are o influenŃă majoră în declanşarea acestor afecŃiuni. Capaciatea iritantă a pulberilor în suspensie creşte atunci când există în aer şi alŃi poluanŃi iritanŃi respiratori, cum ar fi SO2 şi NO2, manifestându-se efectul sinergic între SO2 – pulberi în suspensie şi NO2 – pulberi în suspensie.
263
Zgomotul, poate genera starea de disconfort, stres, mai ales în zonele urbane supuse unui nivel de zgomot ridicat (>65 dB), datorat, în special, traficului rutier intens.
Deşeurile urbane sunt depozitate în rampe de gunoi care nu sunt prevăzute cu sisteme de protecŃia mediului, reprezentând pericol de contaminare a factorilor de mediu şi vectori importanŃi în răspândirea bolilor infecŃioase, datorită agenŃilor patogeni conŃinuŃi.
JudeŃul Timiş. Supravegherea calităŃii aerului în anul 2005, realizată de DirecŃia de Sănătate
Publică a judeŃului Timiş, a constat şi în prelevarea şi analiza zilnică a indicatorilor de CO, SO2, NOX , în localitatea Timişoara.
Tab. 9.2.1.7. Determinările zilnice de: CO, SO2, NOX în punctul fix
din Timişoara, str. Beethoven nr. 5 (DSP Timiş) comparativ cu anul 2004
POLUANTUL (în mg./m3)
CO SO2 NOX
2004 2005 2004
2005
2004
2005
Valoare CMA 6 6 0,75 0,75 0,3 0,3 Nr. Probe 257 258 257 258 257 258
Nu au fost depăşiri la nici un indicator. În anul 2005 nu au fost constatate fenomene de poluare majoră. S-au
determinat 3 indicatori la sediul DSP şi pe aria Municipiului Timişoara în 7 puncte în zonele de locuit şi trafic auto redus (în colaborare cu Medicina Muncii şi Toxicologie): monoxidul de carbon, bioxidul de azot, bioxidul de sulf, pulberi în suspensie, pentru care s-au recoltat 1152 de probe. Datele privind calitatea aerului şi indicatorii de sănătate sunt cuprinse în Raportul Stării de Sănătate.
Cei 3 indicatori (monoxid de carbon, bioxid de sulf, bioxid de azot) cât şi pulberi în suspensie, s-au determinat lunar şi pe aria mun. Timişoara în 8 puncte (zone de locuit şi zone cu trafic auto intens), printr-un număr de 288 determinări/indicatori în cadrul a 12 acŃiuni.
Valori peste CMA s-au semnalat doar în punctele cu trafic auto crescut (Gara de Nord) la monoxid de carbon şi pulberi totale. În ceea ce priveşte calitatea aerului, nu au fost constatate fenomene de poluare majoră. Evaluarea incidenŃei 2004 raportat la 2005 a patologiei în aer, produse prin: - mortalitatea infantilă prin afecŃiuni respiratorii – 2,21 %000 faŃă de 4.99 %0
264
- mortalitatea prin afecŃiuni respiratorii (toate vârstele) 0,31 %000 faŃă de 0.37%o - mortalitatea prin afecŃiuni ale sistemului circulator ( toate vârstele) – 7,27 %000 faŃă de 7.95 %0
9.2.2. Evaluarea riscului asupra stării de sănătate la expunerea la particulule în suspensie.
După acŃiunea toxică, pulberile se pot clasifica în: - iritante, sau corozive, cum sunt: varul, oxizii de arsen, cromaŃii; - alergenice, ca: bumbac, cânepă, lemnul, bicromaŃii; - cancerigene: compuşii cu crom, arsen, materiale radioactive; - cu acŃiune toxică generală: Pb, As, Mn, Be, V, etc. - infectante: pulberile cu microbi, viruşi, etc.
Au fost măsurate în reŃeaua naŃională de monitorizare particulele totale în suspensie (TSP). Structura granulometrică a TSP indică prezenŃa unei game largi de dimensiuni, de la particule fine la particule grosiere. Totuşi contribuŃia relativă a fiecărui tip de sursă depinde de condiŃiile meteorologice şi de cantităŃile emisiilor provenite de la sursele fixe şi mobile. Particulele fine ce compun PM10 în mod normal sunt alcătuite din particule primare şi secundare în timp ce componentele rămase reprezintă particulele grosiere.
Poluarea aerului cu particule în suspensie favorizează dezvoltarea unor afecŃiuni la nivelul sistemului respirator şi cardiovascular, a astmului şi chiar creşterea mortalităŃii. Studiile medicale au demonstrat că persoanele cu afecŃiuni ale plămânilor şi ale inimii sunt cele mai predispuse accidentelor la concentraŃii mari de particule în aer astfel încât o dată cu creşterea cantităŃii de PM10 din mediu, creşte şi riscul de îmbolnăvire .
Din ce în ce mai multe studii arată că problemele de sănătate provocate de poluarea aerului cu particule în suspensie se datorează în principal particulelor cu un diametru mai mic de 2,5 microni, această fracŃiune fiind cunoscută ca PM2,5. Deocamdată PM10 rămâne parametru de evaluare a particulelor din aer, dar se presupune că în curând va fi introdus şi PM2,5 ca şi indicator.
În cursul anului 2005, la nivelul judeŃului Arad, prin determinările făcute de APM Arad s-au depistat valori constant mai mari decât CMA la pulberile în suspensie, dar nu se poate face o corelare între media valorilor lunare şi afecŃiunile posibile prin expunerea prelungită a populaŃiei la acest poluant, datorită lipsei datelor statistice comparabile, privind incidenŃa pe cel puŃin 5 ani.
Poluarea aerului cu pulberi în suspensie este cauzată în principal de surse fixe de poluare ( industria extractivă, siderurgică, metalurgică etc.). Efectele asupra sănătăŃii umane sunt legate de : - poluarea cu pulberi cu conŃinut de metale grele care generează riscul unor probleme respiratorii, acute şi cronice (Moldova Nouă, ReşiŃa), - poluarea cu pulberi antrenate de vânt care generează riscul apariŃiei cancerului (OraviŃa),
265
- poluarea cu pulberi rezultate din industria lemnului care generează riscul unor probleme respiratorii, acute şi cronice , conjunctivite (Moldova Nouă, ReşiŃa)..
9.2.3. Starea de sănătate a segmentelor de populaŃie cu risc crescut la expunerea cronică la plumbul generat de traficul auto.
Principala sursă de poluare a aerului cu plumb o reprezintă emisiile motoarelor cu funcŃionare pe bază de benzină si procesele industriale, un caz particular fiind topitoriile. În multe Ńări, reducerea progresivă a plumbului utilizat la aditivarea combustibililor şi înlocuirea lui cu aditivi alternativi a dus la îmbunătăŃirea semnificativă a calităŃii aerului în zonele urbane.
Expunerea la concentraŃii ridicate de plumb poate avea efect toxic asupra populaŃiei, influenŃând sinteza hemoglobinei ce afectează organele vitale ca de exemplu: rinichii si organele de reproducere, afectează mecanismul gastrointestinal, aticulaŃiile si sistemul nervos.
O mare parte a cercetărilor ştiinŃifice recente recunosc efectul negativ pe care plumbul îl are asupra dezvoltării creierului la copii şi deci a dezvoltării intelectuale, şi a fost dovedit de asemenea că, concentraŃiile de plumb din aer cauzează modificări ale presiunii arteriale.
Un nivel ridicat de plumb în aer duce la creşterea concentraŃiei de plumb din alimente prin depunerile de praf şi ploile ce conŃin acest metal care ajung la sursele de suprafaŃă sau de adâncime folosite ca sursă de apă potabilă .
Monitorizarea concentraŃiilor de plumb din aerul ambiental s-a efectuat acolo unde emisiile în aer sunt mari . Aceste date au fost folosite pentru verificarea conformării cu CMA 24 de ore – 0,7 µg/m3 (STAS 12574/87). ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului din punct de vedere al conŃinutului de plumb poate fi obŃinută prin reducerea emisiilor urbane ale automobilelor , prin înlocuirea totală a carburanŃilor cu plumb.
Grupurile populaŃionale cu risc crescut în expunerea cronică la plumbul generat de traficul auto sunt:
- copiii care reprezintă o grupă de risc maxim, în cazul absorbŃiei crescute dominând semnele nervoase, iritabilitatea, adaptarea şcolară dificilă, tulburări de somn, dezvoltare nuro-psihică deficitară.
- adulŃii cei mai vulnerabili sunt bolnavii cardio-vasculari, semnalându-se o corelaŃie semnificativă între frecvenŃa hipertensiunii arteriale si nivelul de încărcare a organismului cu plumb;
- bolnavii cu insuficienŃă renală cronică; - bolnavii cu anemii. Un aspect particular îl reprezintă efectul concomitent al mai multor poluanŃi
care au acŃiune sinergică. În condiŃiile unor poluări excesive care atrag atenŃia asupra unor riscuri grave se impune luarea urgentă de măsuri, inclusiv oprirea circulaŃiei autovehiculelor pe străzile cu trafic intens din zona rezidenŃială şi devierea circulaŃiei pe şoselele ce elimină sau reduc nivelul de poluare a aerului.
266
9.3. SituaŃia spaŃiilor verzi şi a zonelor de agrement. 9.3.1. Parcuri.
JudeŃul Arad.
În municipiul Arad sunt prezente patru parcuri. Trei dintre ele se află în lungul
râului Mureş iar cel de al patrulea este situat în centrul oraşului. Parcurile amplasate pe faleza rîului Mureş:
-Parcul Mal Mureş; -Parcul Eminescu; -Parcul Copiilor
Parcul Mal Mureş - este cel mai mare parc din oraşul Arad şi este împărŃit în trei tronsoane.
Tronsonul 1 - Are o lungime de aproximativ 400 m cu lăŃimi de 15/40 m şi o suprafaŃă de aproximativ 1 ha. Este amenajat în urmă cu mai multe decenii, fapt confirmat de unii arbori bătrâni, cu vârste de peste 80 de ani. O diversitate destul de mare este oferită de cele aproximativ 50 de exemplare de arbori, identificate după cum urmează: -Salix alba, Salix babylonica, Salix matsudana, Populus alba, Populus nigra var. italica, Pinus nigra, Pinus szlvestris, Betula verucosa, Prunus cerasifera, Prunus cerasifera pissardi, Prunus padus, Prunus avium, Morus nigra, Fraxinus Americana, Juniperus Sabina, Forsthia intermedia, Lonicera pileata, Berberis thunbergii, Thuja occidentalis var. fastigiata, Rosa sp.
Tronsonul 2 - Are o lungime de cca. 180 m, cu lăŃimi între 80 -100 m şi o suprafaŃî de cca. 1,6 ha; sistematizarea circulaŃiei este bine realizată, cu două alei continui una lîngă mal şi cealaltă la baza taluzului, cu o întreagă reŃea de alei secundare. Parcul are o vechime considerabilă, posibil din aceeaşi perioadă cu Parcul Eminescu, fapt atestat de vârsta unor exemplare seculare. Pe acest tronson s-au identificat următoarele specii seculare :
-un exemplar de Fraxinus excelsior -un exemplar Aesculus hippocastanum -două exemplare de Taxodium distichum -opt exemplare de Acer negundo -un exemplar de Quercus robur fastigiata.
Tronsonul 3 - este situat între ansamblul de clădiri existent şi intersecŃia str. Gen. Praporgescu cu Splaiul Gen. Magheru; avînd o lungime de cca. 1.000 m şi o lăŃime ce variază între 50 - 90 m, suprafaŃa este de aproximativ 7 ha. Acest tronson, faŃă de celelalte două este relativ tînăr, fiind proiectat în anul 1978, dată la care beneficia de o mică suprafaŃă cu arbori în partea vestică şi un aliniament de plopi euroamericani pe porŃiunea sa mijlocie. Parcul Eminescu - Este unul din cele mai vechi parcuri ale oraşului, exemplarele cele mai bătrâne de arbori depăşind vârsta de 130 -150 de ani, fiind astfel, cel mai reprezentativ. Parcul are o suprafaŃă modestă, de aproximativ 2 ha, datorită sistematizării circulaŃiei. Numărul total de arbori şi arbuşti este de 390 bucăŃi, remarcându-se astfel o densitate de 195 de exemplare/ ha cu un evident caracter masiv.
267
Din totalul exemplarelor existente, 25% au trunchiurile cu peste 50 cm. grosime depăşind astfel vârste de 50 ani. Există un număr de peste 10 exemplare cu vârste seculare exemplare monumentale, cu precădere din speciile:
Parcul copiilor - vecin cu Parcul Eminescu are o suprafaŃa parcului este de cca. 1,7 ha, încadrându-se astfel în categoria scuarurilor.
Sistematizarea circulaŃiei este realizată printr-o reŃea densă de alei, una dintre ele fiind paralelă cu digul şi a fost amenajată pentru joaca copiilor. Numărul total de arbori şi arbuşti este de 320 exemplare, rezultând o densitate de 188 exemplare/ ha având astfel caracterul de masiv. Parcul conŃine o varietate redusă de specii, fiind identificate 25 de specii de arbori şi 5 specii de arbuşti.
Din totalitatea exemplarelor mai sus amintite, 29% au diametre peste 50 cm, atingând vârste de peste 50 ani; în acest parc existând 10 exemplare cu vârste seculare, evidenŃiindu-se în special cele de stejar: Parcul Pădurice – este situat lângă un vechi braŃ al Mureşului are alături un lac de aproximativ 0,8 ha, ceea ce îi conferă o evidentă originalitate. Din cauza unor construcŃii , mai are în prezent doar 2 ha. Ca specii, în ordinea frecvenŃelor menŃionăm: Acer pseudoplatanus, Acer platanoides, Sophora japonica, Catalpa bignoides, Fraxinus americana, Acer negundo, Acer sacharinum, Celtis occidentalis, Fraxinus excelsior, Prunus avium. Avînd astfel un număr redus de specii, vârstele fiind mici, sub 40 de ani şi caracterul distinct de masiv, cu o consistenŃă plină de 0,9, acest sector are o valoare peisagistică şi recreativă modestă; el având mult mai mult o funcŃie de tranzit, prin cele câteva alei pe care le posedă. La acestea se mai adaugă pieŃele care au o suprafaŃă de aproximativ 90000 mp, care conŃin pe lângă alei spaŃii ocupate cu gazon şi rondouri de flori.
JudeŃul Caraş-Severin.
SuprafaŃa totală a zonelor de agrement, parcuri şi spaŃii verzi din cele 8 oraşe ale judeŃului este de 336,79 hectare, revenind 17,74 metri pătraŃi pe cap de locuitor.
Din suprafaŃa de 336,79 hectare 131,42 hectare (39%) este ocupată de zone de agrement şi parcuri şi 205, 37 hectare (61 %) este ocupată de spaŃii verzi.
Datele prezentate în tabel rezultă că cele mai mici suprafeŃe pe cap de locuitor le înregistrează oraşele OraviŃa cu 3,88 metri pătraŃi şi OŃelu Roşu cu 8,07 metri pătraŃi; iar cele mai mari suprafeŃe sunt situate în oraşele Moldova Nouă cu 51,71 metri pătraŃi şi Anina cu 21, 61 metri pătraŃi pe cap de locuitor.
Din datele pe care le deŃinem rezultă că atât în municipiile ReşiŃa şi Caransebeş cât şi în majoritatea oraşelor, suprafeŃele de zone verzi se situează sub nivelul necesarului şi al prevederilor din normative.
Speciile arborescente cu ponderea cea mai mare sunt: Abies alba, Picea excelsa, Pinus bauksiana, Thuja occidentalis, Thuja orientalis, Thuja plicata, Taxus baccata, Aesculus hippocastanum, Tilia cordata, Platanus acerifolia, precum şi unele specii de Catalpa, Mahonia, Malus , Hibiscus, Ligustrum etc.
În parcul oraşului Băile Herculane se află Sequoia giganteo, Pinus nigra ssp. banatica, Juglans nigra, Corylus colurna.
De asemenea, aproape în toate parcurile flora este reprezentată de specii de : Viola, Narcissus, Petunia, Taghetes, Bellis, Ricinus, Paeonia, Ipomea, Tropedum etc.
În general suprafeŃele ocupate de zone verzi sunt corespunzător întreŃinute, iar speciile de arbori şi arbuşti ornamentali ca şi plantele din flora erbacee au o stare de vegetaŃie şi de sănătate bună.
Trebuie luate măsuri ferme pentru protecŃia şi conservarea speciilor monumente ale naturii din zonele verzi ale oraşelor şi în special arborilor Wellingtonia gigantea, Gingo biloba, Libocedrus decurreus, Platanus acerifolia, Taxus baccata supuse în prezent unor presiuni de către persoane fără simŃul dragostei faŃă de natură.
JudeŃul Hunedoara.
Tabel 9.3.1.2. SituaŃia spaŃiilor verzi şi a zonelor de agrement în mediul urban
SuprafaŃă (ha) Nr
crt Municipiu/Oraş
SuprafaŃă zone verzi(aliniamente de arbori, scuarurile dintre ansamblurile de blocuri
SuprafaŃă parcuri şi grădini publice
SuprafaŃă zone de agrement aferente localităŃilor
Total PopulaŃie Zonă verde/cap de locuitor(mp/loc.)
Parcurile şi grădinile publice, în judeŃul Hunedoara, ocupă o suprafaŃă de
247,18 ha.
JudeŃul Timiş.
În judeŃul Timiş există numeroase obiective turistice. La Timişoara: Castelul Huniazilor (secolul al XV - lea, refacut în 1852) şi care azi este muzeu, după o nouă restaurare; Castelul Paşa Buinen (sec. XVII - XVIII); Casa prinŃului Eugeniu de Savoya (sec. XVIII); Cetatea Bastion (sec.XVIII); Teatrul NaŃional (sec. XIX - XX); Biserica Mizericordierilor (sec. XVIII); Catedrala Ortodoxă (sfintita la 6 octombrie 1946 în prezenŃa Regelui Mihai I), Catedrala Romano-Catolică, Catedrala sârbească, Monumentul martirilor revoluŃiei din 16 – 22 decembrie 1989, Muzeul Satului. Se mai pot vizita, de asemenea, la Jimbolia: Casa memorială "Ştefan Iager", iar la Sânnicolau Mare - Casa memorială "Bela Bartok". La Buziaş funcŃionează "ColecŃia Troceanu" (care cuprinde splendide Ńesături şi cusături bănăŃene). În judeŃ mai există Casa muzeu "Lenau" în comuna Lenauheim şi casele memoriale "Traian Vuia" şi "Victor Vlad Delamarina" din comunele cu aceleaşi nume.
StaŃiunile balneare Buziaş şi Calacea sunt, de asemenea şi zone de interes turistic. Zona montană cuprinde multe puncte de interes turistic: Muntii Poiana Ruscă - relief interesant, cu intinse păduri de foioase, cu locuri pentru vânătoare şi practicarea schiului, vârfurile Padeş şi Ruscă, Cabana "Căpriorul" (pe varful Dambu - 900 m) la 16 Km depărtare de comuna Nădrag, lacul artificial de la Surduc.
Alte zone de agrement: parcurile şi padurea Verde din zona Timişoara unde este amenajat Muzeul etnografic al Banatului şi grădina Zoologică, pădurile de la Bistra, Pişchia, Şarlota, Giroc, Bacova, rezervatia dendrologică de la Bazoş, rezervaŃia ornitologică de la Satchinez, Ştrandurile naturale de la Şag, Albina, Coşteiu, Periam - port.
Timişoara a fost considerat mereu oraşul parcurilor; acestea sunt amplasate în special de-a lungul canalului Bega, dar şi în centrul oraşului în zone locuite (32%). Deficit de parcuri există în zona de nord a oraşului şi în cartierele de blocuri (Cl. Aradului V si E, CircumvalaŃiunii, Cl. Şagului, DâmboviŃa, Cl. Girocului, Zona Soarelui).
Parcurile amenajate în zona centrală sunt: Parcul Central, Parcul Catedralei, Parcul JustiŃiei, Parcul Copiilor, Parcul Poporului, Parcul Alpinet, Parcul Rozelor, Parcul Ilsa, Parcul CetăŃii, Parcul StudenŃesc.
270
Parcul Central este unul din cele mai mari parcuri din Timişoara. El se găseşte în centrul oraşului lângă Catedrala Ortodoxă având acces direct din PiaŃa Victoriei (PiaŃa Operei). Parcul este delimitat de străzile: Bulevardul Republicii, Bulevardul Regele Ferdinand, Bulevardul 16 decembrie 1989, Canalul Bega şi Strada Jiul. Parcul a fost înfiinŃat în anul 1870 sub denumirea de Parcul Scudier.
Poate cel mai frumos parc din Timişoara, parcul Alpinet
(numele vechi este Arboretum) a fost creeat de către Mihai Demetrovici în anul 1924 şi conŃine o colecŃie de diverse specii alpine şi subalpine. Parcul este mărginit de canalul Bega, podurile Traian şi Episcopiei şi Splaiul Tudor Vladimirescu (ce se continuă cu Bulevardul Vasile Pârvan). În mijlocul parcului se găseşte Restaurantul Cina, sub podul Traian se află cunoscutul club de jazz Club 33 iar pe canalul Bega se afla un vapor restaurant foarte solicitat în timpul verii.
Parcul Rozelor a fost înfiinŃat în anul 1891 când Timişoara a găzduit ExpoziŃia Universală (industrială, agrară şi comercială). Parcul este vizitat şi admirat şi de către împăratul Franz Josef, de altfel parcul se va numi Parcul "Franz Josef". Aranjamentele florale iniŃiale sunt realizate de Mühle, Niemetz şi Agatsy (nume celebre în aceea vreme). După primul război mondial parcul îşi schimbă denumirea în Parcul "Rosarium", arh. Mihai Demetrovici definitivând aranjamentele florale. Tot în perioada interbelică se construieşte şi teatrul de vară din parc.
Parcul Catedralei se află, aşa cum sugerează şi numele,
în apropierea Catedralei Ortodoxe din centrul Timişoarei. Mai precis, parcul Catedralei este mărginit de Catedrala Ortodoxă, Bulevardul Regele Ferdinand, Canalul Bega şi Bulevardul 16 Decembrie 1989. LanŃul de parcuri organizat în lungul canalului, dominant pe malul nordic, are un aspect compact şi masiv. În partea de SE a municipiului mai exista Parcul Stadion şi Păduricea Girocului. În aceste parcuri se găsesc diferite specii de plante, arbori autohtoni, arbori exotici. Arborii se remarcă prin măreŃia lor şi prin importanŃa pe care o au în viaŃa noastră. Dintre aceştia enumerăm :paltinul, mesteacănul,frasinul,stejarul, teiul, laricele, molidul, pinul comun, tisa, chiparosul de baltă, castanul porcesc, arborele de mătase, catalpa, arborele pagodelor, clocotişul chinezesc, etc.
Lugojul deŃine puŃine locuri si cu denumire improprie de parc. Parcul central şi
malul râului Timiş sunt cele mai mari spaŃii verzi amenajate.
271
Parcul-pădure Buziaş, zona protejată de 26,16 ha este rezervaŃie mixtă (agrement şi protecŃie a resurselor de apă minerală din intravilanul staŃiunii).
Aşa zisele parcuri din Jimbolia, Deta, Sânnicolau Mare, Făget, necesită reamenajări si extinderi, cuprinse unele in PUG – urile deja elaborate (ex. Deta, Jimbolia). La Deta, în parcul secular este necesară reabilitarea construcŃiilor şi amenajărilor existente. TAB. 9.3.1.3. SituaŃia împărŃirii în zone funcŃionale a suprafeŃelor intravilane ale oraşelor judeŃului
Starea zonelor de agrement amenajate în municipiul Arad Ca zonă de agrement amenajată la nivelul municipiului Arad se menŃionează ştrandul Neptun cu o suprafaŃă de 25 ha. zonă verde. Dintre speciile identificate pe Ştrandul Neptun amintim: Salix alba, Salix babylonica, Populus alba, Populus nigra, Catalpa bignoides, Betula verucosa, Aesculus hippocastanum, Robinia pseudacacia, Thuja orientalias, Chamaecyparis sp., Tilia sp., Buxus sempervirens, Forsthitia intermedia. Tot în această zonă sunt plantate sute de specii floricole cum ar fi: Rosa sp., Tulipa gesneriana, Galantus nivalis, Tagetes erecta, Salvia splendeus, Begonia semperfloreus, Petunia sp., Portulaca grandiflora, Viola tricolor etc. În concluzie, putem adăuga că parcurile din municipiul Arad sunt într-o continuă evoluŃie, an de an realizându-se lucrări de igienizare la timp; iar speciile uscate se înlocuiesc cu specii noi. Totodată trebuie amintit că se pune un mare accent pe lucrări de înnobilare a acestora cu specii arbustive, dar şi floricole creându-se astfel un loc minunat pentru relaxare.
9.3.2. Scuaruri. JudeŃul Arad În categoria zonelor verzi pe lângă parcuri, pieŃe, zone de
agrement se adaugă şi scuarele stradale. La nivelul municipiului Arad acestea totalizează o suprafaŃă de 342,16 ha.
JudeŃul Caraş-Severin In judeŃ singurele oraşe care beneficiază de scuaruri, în zona centrală, sunt ReşiŃa, Caransebeş şi Băile Herculane.
JudeŃul Hunedoara Zonele verzi (aliniamente de arbori, scuarurile dintre ansamblurile de blocuri), în judeŃul Hunedoara, au o suprafaŃă de 173,089 ha.
JudeŃul Timiş Din totalitatea spaŃiilor verzi existente în interiorul oraşelor judeŃului, ponderea ocupată de scuaruri este foarte redusă, neexistând artere de circulaŃie foarte late, care să permită despărŃirea sensurilor de mers prin scuaruri.
Cele mai multe şosele de acest gen se găsesc în cele 2 municipii ale judeŃului, restul oraşelor posedând doar una sau cel mult două artere care posedă scuaruri sau intersecŃii cu sens giratoriu prevăzute cu spaŃiu verde central.
În municipiul Timişoara există la ora actuală 41 de parcuri şi scuaruri,în municipilu Lugoj există 1,7 ha scuaruri, în oraşul Jimbolia există scuaruri în suprafaŃă de 8 ha.
9.3.3. Dezvoltarea zonelor comerciale.
JudeŃul Arad. Oraşele au în general, un profil bine determinat, unde toate funcŃiile de bază
(industrie, locuinŃe, zone verzi, social culturale, economice, etc.) sunt într-un echilibru stabil. Insă de multe ori, din cauza dezvoltării industriale, economice cum a fost perioada ultimelor decenii, s-a ajuns la perturbarea unor funcŃii ale orasului, a armoniei generale. În ultima perioadă s-a realizat concentrarea activităŃii micilor
273
comercianŃi într-un cadrul organizat, sub conducerea SC TOP SA (pieŃe agroalimentare din municipiu).
S-au extins activităŃile comerciale de tipul supermarket (cel mai mare din municipiu este Supermarket Jackson), în fiecare cartier de locuinŃe existând câte un magazin de acest tip. În ultimii 3 ani, în municipiu s-au dat în folosinŃă 2 magazine alimentare Profi şi un magazin Billa.
În cursul anului 2005 s-au deschis 2 supermarketuri şi anume: unul din lanŃul Metro, la ieşirea din municipiul Arad spre Oradea şi unul din lanŃul Selgros, la ieşirea din municipiu spre Bucureşti pe DN 7. Mai este în faza de finalizare şi un magazin din lanŃul Praktiker.
În oraşele din judeŃ, activitatea comercială este relativ redusă, funcŃionează târgurile săptămânale de produse alimentare şi animale, în paralel cu magazinele universale, micile activităŃi private de producŃie – comerŃ (panificaŃie, patiserie, localuri de alimentaŃie publică).
JudeŃul Caraş-Severin. În toate oraşele judeŃului există minim un magazin universal şi mai multe
unităŃi comerciale poziŃionate pe marile artere de circulaŃie. Zonele periferice ale oraşelor au unităŃi comerciale foarte puŃine. Aceste unităŃi în mare parte nu au în dotare grupuri sanitare la standarde Europene, nu realizează depozitarea selectivă a deşeurilor şi produc sporadic probleme acustice locuitorilor din vecinătatea lor.
JudeŃul Hunedoara. AgenŃii economici, înregistraŃi la Registrul ComerŃului, prezentaŃi de asemenea
şi în subcapitolul 1.6., la finele anului 2005, în judeŃul Hunedoara, au fost în număr de 21 248, din care, după tipul capitalului:
- capital integrat de stat: 51; - capital mixt (stat + privat): 127; - capital integral privat: 21070, din care:
În general se pot face următoarele aprecieri: - concentrarea activităŃilor de comerŃ, în zonele pieŃelor agroalimentare, conduce la solicitări excesive ale acestor zone, cu implicaŃii în salubritate şi igienă urbană; - din aceste considerente este benefică dezvoltarea acestui sector de activitate, cu condiŃia evitării desfăşurării acestor activităŃi de comerŃ în amplasamente improvizate în zonele blocurilor de locuinŃe, în curŃi proprietate privată sau în chioşcuri rudimentare.
JudeŃul Timiş. După 1990, în toate localităŃile urbane a avut loc dezvoltare a comerŃului en-
gros şi cu amănuntul. Se constată o relativă grupare a acestor activităŃi sub forma de
depozit - magazin, de-a lungul căilor rutiere principale: În Timişoara, pe C.
274
Buziaşului, C. Şagului, C. Lugojului, Bd .L.Rebreanu, Zona Mehala, Zona Aurora,
str. Alecsandrescu, str. Gării, str. Brâncoveanu ,str. Iuliu Maniu, str. IalomiŃa, etc., se
comercializează bunuri de larg consum, materiale de construcŃie, maşini, material
lemnos si prefabricate. De asemenea s-au mai dezvoltat supermarket-uri în
magazine de tip Metro, Billa, Euro, Kapa, Terra, show-room pentru masini în zonele
precum Calea Şagului, Calea Lugojului, Calea Aradului.
În general, sunt asigurate parcările, iar unităŃile sunt Ńinute sub urmărire de către APM Timiş. Nu există situaŃii de producere de disconfort, semnalate în zonele limitrofe.
Există, însă, cazuri de mici depozite amplasate în zonele locuite, care, în urma reclamaŃiilor locuitorilor , au fost oprite de la funcŃionare în stil en-gros de către APM Timiş, primărie şi poliŃie ( ex. in Bd. CetăŃii – desfacere bere ). Problemele semnalate pentru Timişoara se regăsesc şi în cazul celorlalte localităŃi urbane din judeŃ.
În Municipiul Lugoj există 2 Super-Market-uri, fiind inaugarate în viitor 2 spaŃii comerciale mari.
În oraşul Jimbolia, singura zonă comercială este situată în zona centrală pe Bulevardul Republicii, fiind reprezentată în special de comerŃ şi prestări servicii.
În oraşele Ciacova şi Gătaia principala ramură a activităŃii economice este agricultura, datorită amplasamentului în zona de câmpie. Pe lângă aceasta, în Ciacova, mai sunt şi câteva fabrici:
- SC AGROSAS in domeniul creşterii porcinelor - SC TAKATA PETRY - cusutul volanelor - SC SARIANA ROMANIA in domeniul lenjeriei - SC TEHNOVA SRL – confecŃionare geamuri, uşi termopan. În localitatea Ciacova îşi desfăşoară activitatea două societăŃi comerciale: SC
CED CORPORATION SRL şi SC NOALE SYSTEM SRL, cu profil de producŃie casnic şi de tâmplărie.
În oraşele Buziaş, Recaş, Deta, zonele comerciale s-au dezvoltat prin amenajarea de spaŃii comerciale private.
9.4. EvoluŃia aşezărilor umane
9.4.1. ReŃelele de alimentare cu apă potabilă. ReŃele de canalizare.
JudeŃul Arad
275
În judeŃul Arad, în afara municipiului Arad, sunt organizate ca oraşe încă 9 localităŃi şi anume: Chişineu Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pâncota, Sebiş, Pecica şi Sântana. În aceste oraşe lungimea totală a reŃelei de alimentare cu apă potabilă este de 876,7 km, iar a reŃelei de canalizare este de 512,7 km.
Din populaŃia existentă în oraşe, între 39.0 - 89,8 % beneficiază de alimentare cu apă potabilă şi între 1,9 - 66,3 % de serviciul de canalizare.
Dintre staŃiile de epurare ale localităŃilor organizate ca şi oraşe nici una nu funcŃionează corespunzător şi există 5 evacuări fără staŃie de epurare. Calitatea apelor evacuate în emisari este necorespunzătoare normelor prevăzute în NTPA-001.
JudeŃul Caraş-Severin
Alimentarea cu apă a populaŃiei: În judeŃul Caraş Severin, alimentarea cu apă se asigură prin sisteme
centralizate de distribuŃie a apei în 30 localităŃi din cele 77 unităŃi administrativ teritoriale existente, însumând o lungime totală a reŃelelor de distribuŃie de 602,2 km, din care 450,4 în cele 8 localităŃi din mediul urban.Apa potabilă distribuită consumatorilor este de 17266 mii mc.
În mediul urban se folosesc staŃii de tratare cu filtre rapide şi dezinfecŃie cu clor (ReşiŃa, Caransebeş, OraviŃa, Anina, Băile Herculane, OŃelu Roşu) iar în cazul oraşelor Moldova Nouă şi Bocşa care folosesc surse din subteran, se asigură doar dezinfecŃia cu clor.
ReŃele canalizare şi staŃii de epurare ReŃelele de canalizare şi staŃii de epurare există în ReşiŃa, Caransebeş, OŃelu
Roşu, Băile Herculane, dar ele nu au dotarea necesară unei epurări corespunzătoare, iar capacitatea lor de epurare este insuficientă. Celelalte oraşe din judeŃ au doar reŃele de canalizare, ele evacuând în emisar apele uzate menajere neepurate. Sistemele de canalizare nu acoperă întreaga suprafaŃă a localităŃilor urbane şi sunt într-o stare avansată de degradare. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare este de 296,3 km.
JudeŃul Hunedoara
În judeŃul Hunedoara, un număr de 48 localităŃi sunt prevăzute cu sistem de alimentare cu apă potabilă, având surse de apă amenajate şi reŃele de distribuŃie, din acestea 35 localităŃi sunt situate în mediul rural.
Lungimea reŃelei de distribuŃie a apei potabile este de 795,1 km, iar a celei de aducŃiune de 270 km. Numărul localităŃilor prevăzute cu reŃea de canalizare este de 27, din care 15 localităŃi cu staŃii pentru epurare chimică sau biologică a apei.
În ceea ce priveşte reŃeaua de gaze naturale, 18 localităŃi au reŃele pentru distribuirea gazului natural necesar pentru încălzirea locuinŃei şi a apei menajere. În medie, 50% din locuinŃele mediului urban sunt legate la reŃeaua de canalizare, atingând o valoare procentuală maximă în municipiul Deva de 96,8 % şi o valoare procentuală minimă de 22 % în oraşul Petrila.
276
JudeŃul Timiş Dotările tehnico-edilitare ale juteŃului Timiş diferă în funcŃie de gradul de
dezvoltare al localitaŃilor respective. Jimbolia
În oraşul Jimbolia reŃeaua de distribuŃie a apei potabile este de 65 km, fiind uzată în proporŃie de peste 50%. Numărul de foraje (puŃuri de alimentare cu apă) funcŃionale este de 8, iar rezervorul de colectare a apei este de 1.000 mc. LocuinŃele sunt racordate la reŃeaua de apă potabilă într-un număr de aproximativ 4.500, în timp ce reŃeaua de canalizare, cu o lungime de 8,7 km deserveşte aproximativ 3.000 de locuitori. StaŃia de epurare este uzată atât moral cât şi fizic, necesitând retehnologizare. La ora actuală nu funcŃionează decât treapta mecanică, cea biologică fiind abandonată de 20 ani.
Lugoj ReŃeaua de apă potabilă şi canalizare este administrată în municipiul Lugoj de S.C. MERIDIAN 22 LUGOJ. Lungimea reŃelei de apă potabilă este de 100 km, iar a reŃelei de canalizare este de 72,9 km. Sânnicolau Mare Oraşul deŃine o reŃea de canalizare, cu o lungime de 20 km. Gataia Localitatea Gătaia dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă şi canalizare din anii 1974-1975. ReŃelele de alimentare cu apă şi canalizare existente nu acoperă întreaga localitate, existând străzi care nu dispun de reŃele de canalizare. O mare parte din reŃeaua de canalizare existentă este colmatată. Pentru asigurarea unor condiŃii normale de confort pentru populaŃia localităŃii Gătaia, cât şi pentru a se opri poluarea râului Bârzava, se propune reabilitarea şi extinderea reŃelei de canalizare şi a staŃiei de epurare. StaŃia de epurare nu mai funcŃionează din anul 1995, an în care a funcŃionat la nivel de bazin de recepŃie şi decantor primar, după care, apa era evacuată în râul Bârzava, ceea ce a dus la degradarea ei totală. StaŃia de epurare este nefuncŃională, Ca urmare a faptului că reŃeaua existentă de canalizare este colmatată (realizată din beton armat), apa uzată ajunge direct în râul Bârzava, fapt ce duce la probleme de mediu.. ReŃeaua de alimentare cu apă nu acoperă întreaga suprafaŃă stradală a localităŃii, existând străzi care nu dispun de reŃele de alimentare. Şi în acest caz, intervenŃiile la reŃele de apă au ca rezultat cheltuieli de întreŃinere şi exploatarea sistemului de alimentare cu apă. ReŃeaua de alimentare cu apă are o lungime 25 km. Studiile de fezabilitate pentru apă şi canal sunt în lucru, urmând să fie finalizate în aprilie 2006. Deta Oraşul Deta dispune de următoarele dotări tehnico-edilitare:
- reŃele de alimentare cu apă având 15,3 km; pentru diferenŃa de 3,9 există un studiu de fezabilitate şi un proiect tehnic început în 2006; în satul OpatiŃa, reŃeaua de apă are o lungime de 3,35 km
- reŃeaua de canalizare menajeră are o lungime de 11,5 km; pentru diferenŃa de 5,2 km există un studiu de fezabilitate şi un proiect tehnic de execuŃie început în 2006. Pentru modernizarea staŃiei de epurare există un studiu de fezabilitate urmând ca printr-un program de cofinanŃare să se execute proiectul tehnic şi lucrările de modernizare. La uzina de apă este în lucru al doilea rezervor de 1000 mc.
277
Ciacova
În oraşul Ciacova reŃelele de alimentare cu apă au o lungime de 20 km (în satul Cebza fiind începută o investiŃie de alimentare cu apă). Există, de asemenea, reŃele de canalizare menajeră.
Localitatea Ciacova nu dispune în prezent de un sistem centralizat de canalizare.
În anul 2002, primăria Ciacova a depus un proiect de extindere a reŃelei de canalizare şi a staŃiei de epurare pentru programul Sapard, dar nu a primit încă finanŃare. Proiectul se numeşte Extindere reŃele de canalizare şi staŃie de epurare, oraş Ciacova şi se înscrie în măsura Dezvoltarea şi îmbunătăŃirea infrastructurii rurale din programul SAPARD, care vizează realizarea:
a. extindere reŃea de canalizare b. retehnologizare şi extindere staŃie de epurare mecano-biologică c. alimentare cu apa la staŃia de epurare
9.4.2.Dezvoltarea sistemului urban. Procesul de urbanizare
JudeŃul Arad În judeŃul Arad, în afara municipiului Arad, sunt organizate ca oraşe încă 9
localităŃi şi anume: Chişineu Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pâncota, Sebiş, Pecica şi Sântana.
În tabelul 9.4.2.1. este prezentată caracterizarea oraşelor judeŃului din punct de vedere al populaŃiei, suprafeŃei şi densităŃii pe kmp. Tabelul 9.4.2.1. PopulaŃia, suprafaŃa şi densitatea populaŃiei oraşelor din judeŃul Arad
Din totalul de 7 754 km2 ai judeŃului, 114,84 km2 (1,48%) reprezintă suprafaŃa intravilană a oraşelor şi a municipiului Arad. În toate oraşele, inclusiv în municipiul Arad există din partea primăriilor o preocupare intensă pentru îmbunătăŃirea calităŃii străzilor existente.
SuprafaŃa -zonă construită - a rămas constantă, având loc doar modificări în ceea ce priveşte destinaŃia acesteia. În general construcŃiile se întind pe 54-78 % din suprafaŃa oraşelor (intravilan).
JudeŃul Hunedoara Din ultimele date disponibile la DirecŃia JudeŃeană de Statistică, în judeŃul Hunedoara, principalele utilităŃi, în funcŃie de zone, se prezintă astfel : Tabel nr. 9.4.2.3. UtilităŃi în mediul urban şi rural Total Urban Rural LocuinŃe dotate cu: % % % Iluminat electric 98.3 99.3 95.2
Centrală termică sau termoficare 42.7 56.2 2.6 InstalaŃie interioară de alim., cu apă de la reŃea publică 75.3 91.4 27.6 InstalaŃie de apă caldă de la reŃea publică - - - InstalaŃie de canalizare de la reŃea publică sau sistem propriu
74.6 90.9 26.5
PopulaŃia distribuită în mediul urban cuprinde un număr de 368 778 locuitori,
mediul urban în judeŃul Hunedoara cuprinzând: 7 municipii şi 7 oraşe. Ponderea populaŃiei în mediul urman este de 75,9%, în comparaŃie cu mediul rural de 24,1%.
JudeŃul Timiş . Timişoara concentrează 47,7 % din populaŃia judeŃului, pondere foarte mare, dar şi cea mai mare parte a activităŃilor economice. Perspectivele şi investiŃiile viitoare sunt sigure, în timp ce alŃii poli urbani au o influenŃă mult mai slabă, iar zonele rurale extreme se află în decădere demografică şi economică. JudeŃul Timiş ocupă locul IV
279
la operaŃiuni de comerŃ exterior, locul V la importuri şi locul IV la export. La investiŃii străine şi numărul societăŃilor comerciale, judeŃul Timiş ocupă locul III pe Ńară.
ExistenŃa unui fond economic de bază, resurse legate de infrastructura, capacităŃi industriale, apariŃia unor domenii noi (echipamente electronice, radio, TV, telecomunicaŃii, ca şi înmatriculări de noi societăŃi comerciale, toate constituie puncte tari ale judeŃului Timiş.
Densitatea populaŃiei este repartizată neuniform (NV-ridicată, E şi S-redusă). JudeŃul deŃine 2 municipii (Timişoara şi Lugoj) şi 8 oraşe (Sânnicolau Mare, Jimbolia, Buziaş, Făget, Deta, Recaş, Ciacova, Gătaia). Dintre acestea, deŃin Planuri Urbanistice Generale cu acord de mediu doar mun. Timişoara, mun. Lugoj, oraşele Jimbolia şi Deta + OpatiŃa, Recaş. LocalităŃile înconjurătoare au tendinŃa de extindere spaŃială, prin mărirea intravilanului. Acesta este necesar pentru realizarea unor noi zone de locuinŃe, pentru asigurarea dezvoltării funcŃiunilor localităŃilor, pentru înglobarea unor zone limitrofe cărora să le pună la dispoziŃie toate facilităŃile, etc. Astfel, s-a constatat realizarea de construcŃii particulare sau de unităŃi economice în zonele limitrofe aglomerărilor urbane existente, cu tendinŃa de unire a localităŃilor mici din vecinătate cu cele mari. Şi în restul oraşelor există tendinŃa prezentată, PUG-urile fiind în curs de elaborare. Extinderile de intravilan preconizate prin PUG –uri prevăd totodată şi măsuri de remediere a indicatorilor urbanistici care se încadrează într-un urbanism ecologic.
Până în prezent, municipiul Timişoara a obŃinut finanŃare ISPA pentru modernizarea staŃiei de epurare a localităŃii, repararea şi extinderea canalizării (faza de licitare a proiectării) şi fonduri BERD pentru alimentarea cu apă. Sunt în curs demersurile pentru obŃinerea de fonduri ISPA pentru un nou deponeu ecologic aferent localităŃii şi închiderea celui vechi pe cale de epuizare.
Se impune, deci, reabilitarea urbanistică în perspectivă durabilă, dar şi elaborarea cadrului legal care să permită implementarea acestui concept legal. Astfel apar centre socio-economice de eco-business prin high-tech. Tab. 9.4.2.4. SuprafeŃe intravilane libere (lucii apă + zone verzi)
Fondurile europene pentru investiŃii în utilităŃi sunt: 1. ISPA-Mediu , pentru deponeul ecologic zonal al judeŃului Timiş 2. PROGRAM Phare 2004-2006 , pentru centura N-V de ocolire a oraşului
Buziaş; L=4,3 km 3. PROGRAM Phare 2004-2006 ‚ pentru amenajarea DN6 km 623+495-km-
29+500, cu centura de ocolire Sânnicolau Mare, L=8,655 km 4. PROGRAM Phare 2004-2006 ‚ pentru Deviere DN68 A între KM 32+100-
km-5+000 în Făget, L=5,332 km 5. PROGRAM Phare 2004-2006 ‚ pentru Varianta de ocolire a oraşului
Jimbolia pe DN 59A între km 41+300- km47+800 L=4,750 km 6. PROGRAM Phare 2004-2006 ‚ pentru Reabilitarea tehnologiei de epurare
a apelor uzate şi modernizarea reŃelei de canalizare în oraşul Timişoara Valoarea investiŃiilor pentru aceste proiecte este de 115.249.976 EURO, asistenŃa financiară fiind de 60.190.489 EURO.
9.4.3. Amenajarea teritorială
JudeŃul Arad Prin planul urbanistic general al municipiului Arad, aprobat în 1997, au fost
stabilite următoarele suprafeŃe în intravilan: - trup principal: 5 829,96 ha - trupuri izolate: 620,96 ha
TOTAL: 6 450,92 ha Terenul din intravilan a fost organizat în 72 UTR-uri (unităŃi teritoriale de
referinŃă), pe terenurile existente, pe zonele industriale şi pentru zonele noi introduse în intravilan.
. Noul Plan urbanistic general al Municipiului Arad se află în faza de întocmire a documentaŃiei.
281
SituaŃia este similară şi la nivelul oraşelor din judeŃ : Chişineu Criş, Ineu, Pâncota, Curtici, Lipova, Sebiş. Cele care au în prezent PUG aprobate, au solicitat extinderea intravilanului cu aproximativ 10% din suprafaŃa teritorială administrativă existentă, în special pentru realizarea de parcuri industriale şi extinderea zonelor de locuinŃe.
JudeŃul Caraş-Severin
Procesul de organizare şi dezvoltare spaŃială este analizat la nivel teritorial în diverse modalităŃi. Una din ele este Planul de amenajare a teritoriului judeŃean, documentaŃie complexă, elaborată după prevederile Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului.
Obiectivul principal al P.A.T.J. este orientat către obŃinerea unei documentaŃii de planificare strategică, pentru a crea şanse egale de dezvoltare întregului teritoriu al judeŃului pe termen mediu şi premisele unei dezvoltări durabile pe termen lung.
Acest tip de plan face parte dintr-un context teritorial mai larg, având rol director pentru evoluŃia acestor teritorii. P.A.T.J. reprezintă expresia spaŃială a programului de dezvoltare socială, economică, ecologică, culturală şi instituŃională a judeŃului. P.A.T.J. se corelează cu P.A.T.N. cu P.A.T.Z., cu programele de guvernare sectoriale precum şi cu alte programe de dezvoltare. P.A.T.J. trebuie să aibă la bază strategia de dezvoltare socio-economică a judeŃului şi o serie de studii de fundamentare întocmite în vederea aprofundării unor domenii sau aspecte relevante. Acest P.A.T.J la nivelul judeŃului Caraş-Severin s-a definitivat la sfârşitul anului 2004.
JudeŃul Hunedoara
JudeŃul Hunedoara are o suprafaŃă de 706 267 ha din care: 271 919 hectare teren agricol, 364 505 hectare păduri, ape şi bălŃi 5 818 hectare, 9 174 hectare suprafaŃă locuită şi alte suprafeŃe 54 851 hectare.
JudeŃul Hunedoara, judeŃ cu un grad ridicat de urbanizare cuprinde un număr de 69 aşezări din care: 7 municipii, 7 oraşe, 55 de comune şi 474 de sate, o populaŃie de 485 712 locuitori. PopulaŃia este distribuită în mediul urban în număr de 368 778 locuitori şi în număr de 116 934 locuitori în mediul rural.
JudeŃul Timiş LocalităŃile Timişoara, Jimbolia, Sânnicolau Mare, Ciacova, Deta, Făget, Buziaş, Recaş, Gătaia dispun de zone de agrement, parcuri, scuaruri, păduri, spaŃii verzi, ştanduri, locuri de joacă pentru copii, stadioane. Zonele comerciale s-au dezvoltat prin amenajarea de spaŃii comerciale private.
În domeniul reŃelelor de circulaŃie rutieră se prevede întocmirea unor studii, privind implementarea celor mai noi soluŃii tehnologice în construirea infrastructurilor de circulaŃie, precum şi studiul de fezabilitate privind reconversia căii ferate pentru asigurarea circulaŃiei periurbane. Sunt prevăzute lucrări noi de construcŃii rutiere vizând închiderea inelelor 2, 3 şi 4, precum şi lucrări de reparaŃii şi modernizări ale reŃelei rutiere actuale, atât în municipiu cât şi în comunele periurbane. În privinŃa traficului feroviar din zonă, se prevede închiderea unor staŃii de cale ferată pentru transport de marfă, modernizarea gărilor de călători, etc.
282
Măsurile referitoare la conservarea şi protecŃia zonelor verzi prevăd menŃinerea şi revitalizarea spaŃiilor verzi existente - în vederea utilizării lor pentru odihnă, recreere şi agrement - în condiŃiile reconstrucŃiei ecologice a zonei, precum şi extinderea zonelor verzi plantate pentru creşterea gradului de confort urban. Vor fi executate plantaŃii în masive de arbori, vizând crearea unor perdele de protecŃie, inclusiv pe malul Canalul Bega. Se intenŃionează amplificarea valorificării potenŃialului de ape geotermale, pentru sănătate şi agrement, prin construirea unui Complex Balnear.
9.4.4 Concentrările urbane
JudeŃul Arad Concentrările urbane sunt reprezentate de cele 9 oraşe şi de municipiul Arad.
Municipiul Arad – 171 859 locuitori – reprezintă un centru urban major, cu influenŃă asupra unui teritoriu extins din partea centrală şi vestică a Ńării, care, prin funcŃiile sale economice şi rolul său teritorial, se află la nivelul centrelor superioare ale Ńării. Zonele funcŃionale cu destinaŃie industrială au crescut vertiginos în ultimii 2 ani, ca urmare a dării în funcŃiune a Zonei Industriale de Nord – Vest ( 17 unităŃi industriale se află deja în prezent în stare de funcŃiune, altele sunt în curs de construcŃie), a înfiinŃării Zonei Industriale Micălaca Est, precum şi a Zonei Libere Curtici – Aeroportul Arad.
Oraşul Lipova – 11 439 locuitori – este aşezat pe terasele joase ale Mureşului la ieşirea acestuia din defileul Şoimoş. Localitatea are o funcŃie industrial – agricolă şi alta balneoclimaterică.
Oraşul Ineu – 10 228 locuitori – este un vechi centru urban al judeŃului. Aici funcŃia militară a avut un rol important în dezvoltarea oraşului (în 1599 a fost cucerit de oştile lui Mihai Viteazul). Oraşul Ineu a avut şi o funcŃie administrativă, fiind un timp centrul unui sangeac turcesc, iar apoi reşedinŃa Comitatului Zărandului. FuncŃia industrială a oraşului este dată de întreprinderi de interes local, cât şi de întreprinderi construite de firme străine, care au adus un plus major de locuri de muncă în zonă. FuncŃia agricolă şi viticolă are o pondere importantă în economia oraşului.
Oraşul Chişineu Criş – 8 554 locuitori – este situat pe Crişul Alb, într-o zonă de câmpie joasă. Dezvoltat pe fondul unei vechi aşezări rurale cu funcŃie agricolă iar apoi de schimb, localitatea primeşte un caracter urban mai pronunŃat odată cu dezvoltarea funcŃiei industriale. În prezent se constată o dinamică accentuată a funcŃiei industriale, ca urmare a constituirii şi punerii în funcŃiune a zonei industriale de pe platforma Nădab, cu implicaŃii directe asupra creşterii numărului de locuri de muncă şi a nivelului de trai al locuitorilor.
Oraşul Curtici – 9 953 locuitori – deşi predomină funcŃia agricolă, oraşul are o serie de activităŃi industriale importante şi o funcŃie de transport, fiind situat pe magistrala feroviară Bucureşti – Arad – Curtici – Budapesta. În prezent o contribuŃie importantă la revirimentul economic al localităŃii îl reprezintă punerea în funcŃiune a unităŃilor economice din Zona Liberă Curtici, ceea ce a determinat creşterea numărului locurilor de muncă, a nivelului de trai şi a gradului de şcolarizare a locuitorilor zonei.
Oraşul Pâncota – 7 488 locuitori – are funcŃie predominant industrială (prelucrarea lemnului). FuncŃia industrială este completată de alte funcŃii economice (de transport, agricolă, comercială).
283
Oraşul Nădlac – 8 127 locuitori – este o aşezare urbană relativ nouă, dezvoltată pe fondul unei puternice aşezări rurale agricole de câmpie. Pe lângă activităŃile agricole (cultura cerealelor, creşterea animalelor), oraşul Nădlac are o funcŃie industrială în dezvoltare şi o funcŃie de transport, fiind punct de vamă pe şoseaua internaŃională Bucureşti – Arad - Nădlac – Budapesta. Oraşul Sebiş – 6 525 locuitori – este situat pe Crişul Alb, în depresiunea Buteni-Bogsig, la contact cu zona deluroasă, cu funcŃiuni agricole şi industriale. PotenŃialul economic al oraşului a cunoscut în ultimii ani o creştere constantă, consecinŃă a creşterii rolului polarizator al oraşului, în cadrul reŃelei de localităŃi a judeŃului. Oraşul este prin tradiŃie centru pentru prelucrarea pieilor de ovine din zonă.
Oraşul Pecica – 11 493 locuitori – este o localitate multietnică, de câmpie, situată pe Mureş. A fost declarată oraş în aprilie 2004. Prima menŃiune documentară a aşezării datează din anul 1329. Localitatea a fost renumită prin breslele care funcŃionau încă din anul 1816: breasla fierarilor, a Ńesătorilor, a cizmarilor, a croitorilor. Astăzi, din vechile meşteşuguri tradiŃionale a rămas un atelier de fierărie, unul de mic mobilier şi două ateliere de împletit răchită.
Oraşul Sântana - 12 030 locuitori – este situat în zona de N -V a judeŃului Arad, în câmpia Tisei. Este o localitate de şes, cu relief plat şi uşor denivelat. În anul 2003, prin Legea 583/23.12.2003 şi Decretul 900/12.12.2003, comuna Sântana devine oraş. În Sântana există agenŃi economici cu capital privat şi care îşi desfăşoară activitatea în mai multe domenii: cabluri electrice pentru autoturisme, prelucrarea lemnului, prelucrarea laptelui, confecŃii textile şi încălŃăminte, cultura cerealelor şi legumelor, creşterea animalelor.
JudeŃul Caraş-Severin
Industrializarea, axată pe punerea în valoare a resurselor subsolului, pe crearea de noi ramuri industriale (metalurgia neferoasă la Moldova Nouă), paralel cu dezvoltarea celor vechi, a dinamizat procesul de urbanizare, închistat în vechile cadre, lipsite de o bază economică vie de mai bine de o jumătate de secol. Formele de organizare urbană au fost susŃinute şi de factorii industriali noi, de importanŃă locală, de prezenŃa şi acŃiunea centrelor economice, de intensificarea funcŃiilor de servicii (Băile Herculane) dar mai ales a legăturilor economice dintre principalele arii industriale şi localităŃile care gravitează în jurul lor (Bocşa şi Anina sunt creaŃii ale ReşiŃei).
Pe temeiul acestor activităŃi economice creatoare de structuri şi echipări urbane, în perioada imediat următoare trec în categoria oraşelor cinci localităŃi : Anina, Băile Herculane, Bocşa, Moldova Nouă şi OŃelu Roşu. În prezent judeŃul Caraş-Severin are opt oraşe, în majoritate noi, dinamice şi viabile, pe cale de a se contura tot mai mult ca centre polarizatoare, de convergenŃă economică şi umană.
284
ReşiŃa – Centru Municipiul ReşiŃa ReşiŃa - Noaptea
ReşedinŃa judeŃului Caraş-Severin - este amplasat în sud-vestul României, în partea de nord, nord-vest a judeŃului, pe cursul mijlociu al râului Bârzava, într-o zonă geografică de un pitoresc deosebit şi cu obiective turistice atrăgătoare.
JudeŃul Hunedoara
SituaŃia locuitorilor din mediul urban se prezintă astfel: Deva – 69257 locuitori, Brad – 16482 locuitori, Hunedoara – 71257 locuitori, Orăştie – 21213 locuitori, Petroşani – 45195 locuitori, Aninoasa – 5106 locuitori, Geoagiu - 5984 locuitori, HaŃeg – 10910 locuitori, Lupeni – 30642 locuitori, Petrila – 25840 locuitori, Simeria – 13895 locuitori, Uricani - 10227 locuitori, Vulcan – 29740 locuitori. Pentru anul 2004, populaŃia în vârstă de muncă, conform legislaŃiei în vigoare, cuprinde: bărbaŃii în vârstă de 16-62 ani şi femeile în vârstă de 16-57 ani.
JudeŃul Timiş
Municipiul Timişoara Zona de locuinŃe şi funcŃiunile complementare ocupă 2643,74 ha (53,15% din
intravilan) deŃinând ponderea cea mai mare a oraşului. Din totalul de 122.195 apartamente, 71,3% sunt clădiri colective de locuit, 28,7% sunt clădiri individuale, cu 334.089 persoane în 116.292 gospodării şi 112.262 locuinŃe. Densitatea este 2,2 nr. camere/locuinŃă şi 367,7 locuinŃe/1000 loc. Vor apărea noi locuri de muncă, ceea ce va stimula migraŃia populaŃiei din zone rurale sau alte regiuni ale Ńării spre Timişoara.
Se preconizează o populaŃie de 350.000 locuitori în 2010 si 400.000 în 2025 (max. 410.000). Se produce însă şi o extindere a zonelor de locuit pe teritoriile comunelor periurbane DumbrăviŃa, Ghiroda, Giroc.
Densitatea limită a locuinŃelor este 49,1 locuitori/ha în intravilanul existent şi densitatea netă de 126,37 loc/ha în zonele pentru locuinŃe. Indicele de locuibilitate este 13,1 m2 suprafaŃă locuibilă/locuitor.
- SuprafaŃa locuibilă totală este 4.276.566 m2. - SuprafaŃa totală a teritoriului administrativ este 13.003,87 ha. - SuprafaŃa agricolă 8229,51 ha. - SuprafaŃa terenului intravilan existent 6944,16 ha.
285
Prin PUG se propune o densitate limită de 58,22 loc/ha şi o densitate netă de 121,96 loc/ha pentru o suprafaŃă a teritoriului intravilan propus de 6870,21 ha. Municipiul Lugoj
În municipiul Lugoj există concentrări urbane în cartierele cu blocuri: Cotu Mic, Micro I, II, II, IV şi V. Pentru o populaŃie de 50.000 locuitori, necesarul de locuinŃe este asigurat 85%: - suprafaŃa medie de locuinŃă 33,8 m2, cu doar 10,76 m2/loc (faŃă de 14 m2/loc normat). Se estimează mărirea fondului de locuit la 20.000 apartamente şi prin construcŃii noi în zonele de lotizări propuse. Este necesar un campus universitar cu 500 locuri de cazare şi cantină.
Gradul de ocupare a terenului urban este 75-80% în zona centrală, 83-85% în zonele comerciale, 60-72% în zonele mixte, 10-50% în zonele rezidenŃiale. Se propune în PUG: - teren construibil 1905,6 ha din totalul terenului administrativ de 9803 ha (în Lugoj şi localităŃile aparŃinătoare Tapia şi Măguri) faŃă de suprafaŃa intravilanului existent de 1382,7 ha şi propus 1905,6 ha. Se propune creşterea zonei de locuit cu 23,6%, a zonei de producŃie cu 38,2%, a zonei rutiere cu 21,5% si a gospodăriei comunale cu 22,9%
Oraşul Jimbolia În PUG se prevede un intravilan de 903,5 ha cu o repartizare de:
- zonă centrală şi alte funcŃiuni – 4,28%; - zonă de locuinŃe şi funcŃiuni complementare – 37,97%; - zonă unităŃi industriale – 12,57%; - zonă agricolă – 11,22%; - zone neproductive şi ape, etc – 7,25%.
În prezent gradul de confort în zonele de locuinŃe este de 19 m2 locuibili/locuinŃă şi zona centrală (4060 locuinŃe; 3036 gospodării); 11 m2 locuibili/locuinŃă în cartierul Cito şi 10 m2 în cartierul Ceramica. Este necesară regruparea locuirii în trupul principal al oraşului prin dezafectarea în timp a zonei de locuit situate în afara lui şi care nu dispune de echipamente tehnico-edilitare şi de servicii sau instituŃii publice corespunzătoare (cart. Rahova şi Clarii Vii din extinderea intravilanului)
- densitatea netă în zona locuită: Deta 51,57 loc/ha, OpătiŃa 16,61 loc/ha;
- număr gospodării: 2247; număr locuinŃe 2596; - suprafaŃa locuibilă totală 98361 m2; - indice de locuibilitate: suprafaŃa locuită/locuitor 13,83 m2/loc.
În PUG se prevede o densitate brută de 15 loc/ha şi o densitate netă de 41,13 loc/ha la Deta şi 11,87 loc/ha în OpatiŃa. BilanŃul teritorial propus pentru intravilanul propus pentru Deta de 441,06 ha este:
- zonă centrală şi alte funcŃiuni complementare 5,7% ; - zone locuite şi funcŃiuni complementare 38% ; - zone industriale 28,5% ; - zonă agricolă 6,75%.
9.4.4. Poluarea aerului în zona urbană
286
JudeŃul Arad Poluarea aerului în municipiu şi în cele 9 oraşe din judeŃ, se datorează mai puŃin activităŃii industriale – în continuă scădere după 1989, pe structurile de mamuŃi industriali – ci mai ales circulaŃiei autovehiculelor.
Pentru municipiul Arad, poluarea aerului de către traficul auto este semnificativă, edificatoare în acest sens fiind desele depăşiri ale indicatorului pulberi în suspensie pentru majoritatea punctelor de control. IneficienŃa unui drum de centură ocolitoare, care preia traficul dinspre şoseaua Timişoara – Arad, traversarea oraşului de către o parte a traficului greu, lipsa modernizării drumurilor auto din municipiu, precum şi starea precară de curăŃenie a carosabilului şi trotuarelor, sunt tot atâtea cauze generatoare de praf, noxe şi în final poluare. În afara traficului rutier, în municipiu mai există şi alte surse punctiforme de poluare: SC IMAR SA (fosta fabrică de stat pentru prelucrarea lemnului), inclusă datorită dezvoltării oraşului între zonele cu destinaŃie de locuinŃe, SC CET Arad SA – datorită nestabilizării corespunzătoare a haldei de zgură şi cenuşă, SC Binalia SA – cu o activitate de topitorie în vecinătatea zonelor de locuinŃe, etc. În oraşele din judeŃ, sunt aceleaşi probleme, însă la scară redusă, cauzate de traficul rutier şi unele activităŃi industriale cu potenŃial poluator (staŃiile de mixturi asfaltice aparŃinând SC ConstrucŃii Rutiere SA, activităŃile din balastiere şi cariere, în special transportul produselor acestora prin localităŃi, etc).
JudeŃul Caraş-Severin
Calitatea aerului în mediul urban este în general corespunzătoare fapt ce se datorează în mare măsură reducerii temporare a activităŃii industriale din minerit. S-au remarcat însă depăşiri ale valorilor limită la indicatorul pulberi în suspensie în municipiul ReşiŃa.
Calitatea aerului, în cazul municipiului ReşiŃa, a fost afectată în măsură considerabilă în zona industrială CSR, depozitul de deşeuri urbane, precum şi în preajma intersecŃiilor cu trafic ridicat la indicatorii pulberi în suspensie şi sedimentabile .
PopulaŃia din zonele industriale şi din vecinătatea intersecŃiilor de trafic intens este, în plus, afectată de poluarea fonică aferentă, nivelul acustic echivalent în aceste zone depăşind mult pragul fiziologic de disconfort în teritoriile protejate, stabilit prin Ordinul Ministerului SănătăŃii nr. 536/1997.
JudeŃul Hunedoara
Sistemul de supraveghere a calităŃii aerului, organizat în judeŃul Hunedoara, a evidenŃiat faptul că din cele 7 municipii şi 7 oraşe, cele mai expuse la efectele poluării aerului sunt: Deva, Brad şi Hunedoara, unde s-au înregistrat depăşiri ale concentraŃiilor maxime admisibile la indicatorii pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile. În aceste zone sursele majore de poluare le constituie unităŃile de producere a energiei electrice şi termice, unităŃile de producere a materialelor de construcŃie şi unităŃile siderurgice. MenŃionăm că depăşirile înregistrate se datorează şi traficului rutier.
287
JudeŃul Timiş
Principalii parametri monitorizaŃi pentru municipiul Timişoara în anul 2005 indică bună calitate a aerului, cu excepŃia conŃinutului de praf.
ConcentraŃiile de dioxid de sulf (SO2) şi de monoxid de carbon (CO) în aer s-au situat mult sub valorile limită.
ConcentraŃia de dioxid de azot (NO2) în aer s-a situat şi ea în general sub valoarea limită. În zona centrală a oraşului din cele 7990 de determinări s-au înregistrat 18 depăşiri ale valorii limită orare pentru sănătatea umană, plus marja de toleranŃă.
În perioada de radiaŃii solare mai intense ale anului 2005 (lunile martie – august) s-au înregistrat la orele amiezii depăşiri ale valorii Ńintă pentru concentraŃiile de ozon (O3) fără ca mediile orare să atingă pragul de informare.
În cursul anului 2005 în municipiul Timişoara conŃinutul de praf în atmosferă a fost relativ ridicat, înregistrându-se depăşiri atât ale parametrului PM10 ( 57,68% din valori mai mari decât valoarea limită şi 26,96% din valori mai mari decât valoarea limită plus marja de toleranŃă), cât şi ale parametrului Pulberi în suspensie (16,28% din valori mai mari decât C.M.A.)
Depăşiri semnificative ale C.M.A. s-au înregistrat în cursul anului 2005 şi în cazul parametrului Pulberi Sedimentabile, atât în municipiul Timişoara cât şi în celelalte localităŃi din judeŃ în care s-au făcut determinări ( Lugoj, Sânnicolaul Mare, Nădrag, MoraviŃa, Birda, Pădureni, Şag ).
9.4.6. Aglomerări urbane
În judeŃele Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara nu sunt localităŃi considerate aglomerări urbane). Conform OU 243/2000 aglomerările sunt zone cu populaŃie care depăşeşte 250 000 locuitori sau zonă în care populaŃia este egală sau mai mică de 250 000 locuitori dar densitatea populaŃiei pe kmp justifică necesitatea evaluării şi gestionării calităŃii aerului înconjurător.
JudeŃul Timiş
„Zona Timişoara” este definită de municipiul Timişoara, metropola Timişului şi a Regiunii de Vest a României, de localităŃile periurbane DumbrăviŃa, Ghiroda, Giroc, Săcălaz, MoşniŃa Nouă, Giarmata şi localităŃile aflate în aria de polarizare socio-economică a acesteia: Remetea Mare, Şag, Peciu Nou, Jebel, Liebling, Sacoşu Turcesc, Sânandrei, Becicherecu Mic, Biled, Satchinez, Sânmihaiu Român, OrŃişoara, Recaş, TopolovăŃu Mare, Bogda, Maşloc, Pişchia. Însă, pe tot cuprinsul judeŃului există 2 municipii, 28 de oraşe şi 201 comune, de care aparŃin 231 de sate.
9.4.7. Zgomot şi vibraŃii în aglomerări urbane
JudeŃul Arad
Zgomotul urban este produs în special de circulaŃia autovehiculelor mici şi mari şi a tramvaielor.Există şi alte surse de zgomot cum ar fi barurile, discotecile şi
288
mai puŃin instalaŃiile tehnologice în mişcare pentru care s-a realizat în general protecŃie antifonică.
O sursă atipică de zgomot pentru oraşul Arad o reprezintă traficul feroviar, având în vedere că un cartier al Aradului este traversat de linia ferată Arad-Timişoara. În prezent nu sunt montate panouri antifonice de-a lungul căii ferate.
O sursă nouă de zgomot în mediul urban o constituie instalaŃiile de climă ale diverselor instituŃii publice şi a persoanelor fizice, care înregistrează o extindere datorită temperaturilor foarte ridicate din timpul verii ultimilor ani.
Prin programul de monitorizare a zgomotului se urmăreşte sistematic zgomotul produs de circulaŃia autovehiculelor în zonele cu circulaŃie intensă (tabel 9.4.7.1.).
Din cele 5 măsurători efectuate în municipiul Arad, s-au înregistrat 4 depăşiri ale limitei maxime admise a nivelului de zgomot, excepŃie fiind piaŃa Mihai Viteazul.
JudeŃul Caraş-Severin
Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii maxime admise ale zgomotului.
JudeŃul Hunedoara
Determinările de zgomot, în diverse puncte din judeŃ (străzi, şcoli, parcuri, pieŃe, incinte industriale, etc) evidenŃiază expuneri deosebite ale populaŃiei la zgomotul produs de traficul de pe şoselele aglomerate din interiorul localităŃilor.
În ultimii ani ne confruntăm cu o poluare sonoră ridicată, în deosebi în localităŃile urbane. În urma măsurătorilor făcute pe teritoriul judeŃului Hunedoara în anul 2005 s-a observat o creştere a nivelului de zgomot în centrul oraşelor, în zonele cu trafic rutier şi feroviar intens, precum şi în zona pieŃelor alimentare. De asemenea se constată că în zonele cu activitate industrială cu flux continuu poluarea de fond atinge valori mari.
Un mare număr de măsurători ale nivelului de zgomot s-au făcut la sesizarea cetăŃenilor din localitatăŃile : Deva, Chişcădaga, Hunedoara, Simeria şi Brad care au sesizat depăşiri ale nivelului de zgomot datorită activităŃilor industriale, activităŃilor productive ale unor persoane particulare sau datorită schimbării destinaŃiei unor spaŃii în care au fost amenajate restaurante, discoteci, baruri, etc.
S-au înregistrat 79 de depăşiri ale limitei maxime admise a zgomotului.
JudeŃul Timiş
Din cele 104 măsurători ale nivelului de zgomot, realizate în cursul anului 2005 de către APM Timiş, 62 au fost efectuate în vederea monitorizării zonelor afectate de zgomotul urban, în cadrul acŃiunii de actualizare a bazei de date necesare întocmirii hărŃii de zgomot a municipiului Timişoara. S-a măsurat nivelul de zgomot echivalent, în conformitate cu STAS 6161/3-82.
Depăşirea limitei maxime admise s-a înregistrat în 74.2% din numărul total de puncte de măsură, cauza fiind densitatea mare a traficului rutier, pe căi de rulare dimensionate necorespunzător. La acestea se adaugă prezenŃa în trafic a autovehiculelor grele, dirijarea insuficientă a circulaŃiei şi viteza mare de rulare a
289
autovehiculelor. Transportul în comun (în special tramvaiele) contribuie semnificativ la zgomotul generat de trafic. Măsurătorile au fost grupate după următoarele criterii:
5 măsurători pe timp de zi au fost efectuate pentru aprecierea nivelului de zgomot la bordura trotuarului, de-a lungul arterelor şi în intersecŃiile din municipiul Timişoara. Nu s-au înregistrat depăşiri ale limitei maxime admise prevăzute de STAS 10009-88.
45 măsurători pe timp de zi au fost efectuate pentru aprecierea nivelului de zgomot exterior clădirilor, în zonele rezidenŃiale.
S-a înregistrat depăşirea limitei maxime admise în toate punctele de măsură, cauza fiind traficul rutier, cu excepŃia zonei Aradului - Sever Bocu.
Pe bul. Vasile Pârvan s-au efectuat 3 măsurători cu ocazia manifestărilor prilejuite de sărbătorirea Zilei MobilităŃii. Traficul rutier a fost oprit pe bul. Vasile Pârvan pe un interval de timp de 30 de minute.Nivelul de zgomot echivalent măsurat în absenŃa traficului rutier a fost cu 27.6 dB(A) mai mic decât nivelul de zgomot înregistrat de obicei în zona Pârvan.
1 măsurătoare a fost efectuată pe DN6-Vama Timişoara pentru evaluarea nivelului de zgomot de-a lungul unei artere care uneşte două localităŃi. Nu s-a depăşit valoarea maximă admisă.
6 măsurători au fost efectuate în parcuri din Timişoara, în interiorul zonei funcŃionale. S-a depăşit valoarea maximă admisă doar în parcul Corneliu Coposu-Vasile Pârvan.Punctele în care valorile măsurate s-au încadrat în limitele maxime admise au fost cele situate la distanŃe apreciabile de arterele rutiere.
1 măsurătoare a fost efectuată în timpul unui exerciŃiu de apărare civilă pentru evaluarea nivelului acustic al sirenelor de alarmare pe strada Alexandri-LibertăŃii. S-a înregistrat o valoare de 80,4 dBA, aceasta fiind cu 30,4 dBA peste valoarea maxim admisă a nivelului zgomotului.La efectuarea acestor măsurători s-a folosit un sonometru de tip Bruel&Kjaer MEDIATOR 2238.
Din numărul total de sesizări înregistrate în cursul anului 2005 la sediul APM, sesizările legate de zgomot reprezintă 30%. DistribuŃia sesizărilor de zgomot, după activitatea reclamată este următoarea: 50% se referă la activitatea firmelor învecinate zonelor rezidenŃiale, 45% la muzica difuzată în incinta barurilor, restaurantelor, teraselor, cluburilor şi discotecilor, 5% la trafic rutier şi 5% diverse (alarme auto, instalaŃii de climatizare, animale, etc.)
În urma solicitării unor firme s-au efectuat un număr de 16 măsurători pe timp de zi şi 6 măsurători pe timp de noapte cf. STAS 6161/3-82, ale nivelului de zgomot echivalent Lech. Pe timp de zi s-au înregistrat 12 depăşiri, iar pe timp de noapte două depăşiri ale limitei maxim admise.:
Pe timp de zi, depăşiri semnificative ale limitei maxime admise pentru zone rezidenŃiale s-au înregistrat în cazul firmelor care folosesc instalaŃii industriale de ventilaŃie şi climatizare precum şi în cazul spălătoriilor de maşini care funcŃionează în spaŃii deschise.
Pe timp de noapte, depăşirile limitei maxime admise au fost mai puŃin semnificative, principalele cauze fiind muzica difuzată în incinta localurilor şi componentele exterioare ale instalaŃiilor de climatizare.
La efectuarea acestor măsurători s-a folosit un sonometru de tip Bruel&Kjaer MEDIATOR 2238.
Ca răspuns la sesizările primite la sediul agenŃiei şi la solicitarea Gărzii NaŃionale de Mediu – Comisariatul JudeŃean Timiş s-au efectuat un numar de 21 de măsurători (14 pe timp de noapte şi 7 pe timp de zi).
290
Pe timp de zi s-au înregistrat depăşiri semnificative ale limitei maxime admise la toate măsurătorile, dar mai ales în cazul SC Lazzaro Company SRL, SC OV-COS SRL şi SC Alimtex SRL.
Pe timp de noapte s-au măsurat depăşiri ale limitei maxime admise în cazul bazelor de agrement adiacente stadionului “Dan Păltinişan”, cauza fiind activitatea de discotecă şi concertele în aer liber. S-au efectuat măsurători repetate, în prezenŃa echipei de control formate la solicitarea Prefecturii Timiş. În 5 locuri nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii maxim admise
La efectuarea acestor măsurători s-a folosit un sonometru de tip Bruel&Kjaer MEDIATOR 2238.
Mediul urban - obiective şi măsuri
Planul de amenajare a teritoriului regional asigură armonizarea principalelor domenii de activităŃi, având incidenŃă asupra utilizării solului şi evoluŃiei reŃelei de localităŃi, Ńinând cont de dezvoltarea spaŃială urmărită. Planul de amenajare contribuie, în principal, la integrarea şi consolidarea teritoriului regional în structurile spaŃial – funcŃionale naŃionale, transfrontiere cu Ungaria, Serbia şi regionale. De asemenea, asigură o dezvoltare armonioasă şi echilibrată a teritoriului, conservarea şi păstrarea integrităŃii suprafeŃelor agricole, o evoluŃie pozitivă a populaŃiei, ca şi integrarea câtorva mii de activi suplimentari care vor intra pe piaŃa muncii până în anul 2010.
Ca obiective mai importante ale strategiei de dezvoltare, pot fi menŃionate: 1. Gestionarea responsabilă şi controlată a resurselor naturale în condiŃiile
unei protecŃii şi valorificări durabile a acestora 2. Dezvoltarea echilibrată şi armonioasă a teritoriului şi a reŃelei de localităŃi prin: - restructurarea, reabilitarea şi modernizarea cu prioritate a activităŃilor tradiŃionale în economia judeŃului, care valorifică resursele naturale şi umane locale: agricultura, industria de material rulant, industria textilă şi a confecŃiilor, industria alimentară, industria materialelor de construcŃii, balneoturismul etc. - integrarea şi cooperarea pe criterii de complementaritate ale unor activităŃi economice în structurile regionale şi europene - reabilitarea şi modernizarea infrastructurii tehnice de comunicaŃii, care va asigura legături rapide în spaŃiul regional, naŃional şi european 3. Ameliorarea calităŃii vieŃii, prioritate acordându-se reabilitării factorilor demo-economici, care concură la o evoluŃie pozitivă a populaŃiei, la îmbunătăŃirea gradului de ocupare a populaŃiei, îmbunătăŃirea gradului de dotare şi echipare tehnico – edilitară a localităŃilor, modernizarea fondului de locuinŃe. 4. Ierarhizarea localităŃilor în raport cu rolul şi funcŃiunile lor în teritoriu şi dezvoltarea unei structuri spaŃiale optime de localităŃi care să asigure o repartizare armonioasă a populaŃiei, locurilor de muncă şi a dotărilor în profil teritorial. Identificarea unor „centre potenŃiale de dezvoltare” sau „poli de dezvoltare” în zonele defavorizate economico – social, constituie un prim demers al procesului de descentralizare al unor activităŃi publice cu rol şi funcŃii teritoriale care să asigure servicii populaŃiei din mai multe localităŃi situate în zona lor de influenŃă.
291
9.5.1 Poluarea aerului
Pentru reducerea poluării aerului în toată regiunea, se impun următoarele măsuri: - asfaltarea tuturor drumurilor şi repararea celor asfaltate; - activitatea de curăŃire a drumurilor să se facă cu utilaje speciale şi nu
premăturarea manuală; -curăŃirea drumurilor şi trotuarelor să se facă periodic prin spălare; -interzicerea intrării în oraş a autovehiculelor cu cauciucurile murdare; -interzicerea circulaŃiei autovehiculelor care transportă diverse materiale
pulverulente (cereale, materiale de construcŃie) care nu au asigurată etanşeitate perfectă;
-activităŃile de demolare a unor construcŃii să se facă utilizând perdea de protecŃie contra prafului;
-montarea de containere şi pubele de gunoi în toate zonele şi ridicarea sistematică a acestora;
-rezolvarea stabilităŃii haldei de zgură şi cenuşă, aparŃinătoare SC CET pe lignit, pe toată suprafaŃa acesteia.
-îmbunătăŃirea stării de confort şi de sănătate a populaŃiei -diminuarea poluării atmosferice datorate traficului rutier (gaze de eşapament) -diminuarea poluării industriale -măsuri: -reducerea şi autocontrolul emisiilor de poluanŃi în atmosferă -reducerea emisiilor provenite din trafic prin utilizarea mijloacelor de transport
în comun
JudeŃul Hunedoara
Consiliul JudeŃean Hunedoara, împreună cu Consiliile Locale, au stabilit, în principiu, ca în zona Văii Mureşului şi a Văii Jiului să se realizeze două Deponee ecologice pentru deşeuri, iar în localităŃile: Brad, HaŃeg, Ilia şi Orăştie să se realizeze 4 staŃii pentru transfer deşeuri, pe programul PHARE 2004. De asemenea se va lansa Programul de FinanŃare a elaborării hărŃilor de hazard natural, cutremure, alunecări de teren şi inundaŃii pentru teritoriul judeŃului Hunedoara şi o hartă pilot de risc la alunecările de teren pentru o zonă cu probleme deosebite, prin finanŃare de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor, ConstrucŃiilor şi Turismului.
În vederea reducerii poluării aerului, la nivelul judeŃului, şi în special în localităŃile urbane, se vor lua toate măsurile ce se impun în vederea implementării următoarelor Directive : - Directiva Consiliului nr. 96/62/CE, privind evaluarea şi managementul calităŃii aerului şi directivele fiice (Directiva Consiliului nr. 1999/30/CE, privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie şi plumb în aerul atmosferic ; Directiva Consiliului nr. 2000/69/CE, privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul înconjurător şi Directiva Consiliului nr. 2002/3/CE, privind poluarea aerului cu ozon) ; - Directiva Consiliului nr. 94/63/CE, privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaŃi din depozitarea benzinei şi distribuŃia sa de la terminale la staŃiile service ;
292
- Directivei 96/61/EC privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării. Pentru implementarea acestor directive, se vor avea în vedere sursele majore de poluare din judeŃ.
Masurile ce se impun pentru reducerea impactului asupra mediului cuprind măsuri tehnice privitoare la reducerea emisiilor: utilizarea proceselor tehnologice puŃin poluante; introducerea sistemelor de epurare a emisiilor, evacuarea gazelor la înalŃime pentru a favoriza dispersia şi diluŃia; folosirea unui sistem de combustie cu randament mare, utilizarea unor combustibili puŃin poluanŃi, folosirea unor motoare cu ardere internă cât mai puŃin poluante şi reglarea corectă a acestora pentru reducerea poluanŃilor emişi; realizarea de spaŃii verzi în jurul întreprinderilor industriale care poluează atmosfera, a căror dimensiune se stabileşte în funcŃie de concentraŃia poluanŃilor în aer; amplasarea într-o zona centrală a unui punct de prelevare şi afişare electronică a nivelului de poluare datorat transportului.
JudeŃul Timiş Principala sursă de poluare în marile oraşe, inclusiv în Timişoara unde s-au înregistrat în anul 2005 concentraŃii mari de NO2 şi foarte mari de PM10, este traficul rutier. În acest context principalele obiective şi măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanŃi şi implicit îmbunătăŃirea calităŃii aerului sunt:
-modernizarea parcului auto -managementul traficului rutier (fluidizarea circulaŃiei prin oraş) -transportul integrat (inclusiv realizarea unui transport în comun atractiv care
să ducă la o reducere a utilizării mijloacelor proprii de transport). -instalarea de sisteme de recuperare a vaporilor de hidrocarburi de la
depozitele şi staŃiile de distribuire a carburanŃilor.
-implementarea unui sistem integrat de monitorizare, evaluare si gestionare a calităŃii aerului în municipiul Timişoara necesar pentru:
-fundamentarea concretă şi exactă a politicilor şi strategiilor de mediu locale, a identificării şi evaluării clare a obiectivelor şi a celor mai bune căi şi mijloace de acŃiune, pe baza datelor şi informaŃiilor cantitative certe privind nivelul şi evoluŃia calităŃii aerului;
-crearea posibilităŃii de aplicare corectă a principiului “poluatorul plăteşte”; -crearea unei infrastructuri adecvate preluării sarcinilor şi responsabilitatilor ce
decurg din transpunerea şi implementarea Directivelor UE pentru calitatea aerului în legislaŃia nationala (proces aflat în desfasurare);
-dezvoltarea Sistemului National de Monitorizare a Calitatii Mediului; -realizarea cerintelor Conventiei de la Aarhus privind accesul la informaŃie,
participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiŃie în probleme de mediu; -alertarea publicului în cazuri de poluari accidentale, implementarea măsurilor
imediate de interventie pentru diminuarea emisiilor; -creşterea capacităŃii de intervenŃie a autorităŃilor locale pentru protecŃia
populaŃiei şi a mediului, inclusiv în situaŃii deosebite; -monitorizarea eficientei măsurilor de reducere a emisiilor. -IniŃierea de programe comunitare pentru colectarea şi procesarea datelor şi
informaŃiilor în vederea cuantificării relaŃiei poluarea atmosferei – efecte asupra sanătăŃii umane şi asupra mediului natural şi construit.
293
-realizarea de parteneriate între comunităŃile locale (administraŃie publică locală, protecŃia mediului, sănătate publică, etc.) şi organizaŃiile neguvernamentale, sectorul privat, mediul universitar, mediul financiar în vederea identificării şi implementării acŃiunilor concrete pentru soluŃionarea problemelor de poluare a atmosferei.
9.5.2.Zgomotul
JudeŃul Arad
Obiectivul, în ceea ce priveşte zgomotul în mediu urban, este reducerea acestuia mai ales în perioadele de odihnă ale cetăŃenilor. În acest sens măsurile stabilite sunt următoarele:
-limitarea programului de funcŃionare a barurilor şi discotecilor, cu precădere a acelora care vara funcŃionează în aer liber, cel mult până la ora 24 şi autorizarea spectacolelor prin Hotărâri CLM.;
-pentru zona în care calea ferată traversează cartierul Micalaca este necesară montarea de panouri antifonice de-a lungul acesteia, pe toată porŃiunea unde există locuinŃe;
-pentru diminuarea zgomotului produs de circulaŃia autovehiculelor grele se impune dirijarea în totalitate a acestora spre centura ocolitoare a municipiului Arad şi limitarea vitezei de circulaŃie pe anumite tronsoane;
-pentru reducerea zgomotului produs de instalaŃiile de climă se va lua legătura cu InspecŃia în ConstrucŃii pentru găsirea de soluŃii pentru antifonarea acestora la clădirile deja construite.
JudeŃul Caraş-Severin
Obiective: -Diminuarea poluării datorate traficului rutier -Eliminarea disconfortului acustic produs de activitatea unor unităŃi de
alimentaŃie publică care utilizează ca sursă de divertisment -muzica -Diminuarea zgomotului industrial -ÎmbunătăŃirea stării de confort a populaŃiei Măsuri: -Eliminarea parcărilor neautorizate amplasate în zonele locuite -RestricŃii de viteză la tramvai în zonele în care calea de rulare este aproape
de zonele locuite -Interzicerea utilizării muzicii în localurile unde nu sunt îndeplinite condiŃiile de
iizolare fonica -Izolarea fonică a surselor industriale de zgomot -Realizarea de perdele vegetale împădurite de-a lungul căilor de rulare -Construirea de căi rutiere ocolitoare a centrelor urbane
JudeŃul Hunedoara Expunerea la nivele ridicate de zgomot duce la scăderea nivelului de confort şi
la deprecierea calităŃii vieŃii. În scopul reducerii nivelului de zgomot, generat de diferite surse în localităŃile urbane ale judeŃului, se vor întreprinde următoarele măsuri:
294
- izolarea fonică şi modernizarea centralelor termice în cartierele de blocuri; - izolarea fonică a spaŃiilor în care se desfăşoară activităŃi productive sau de alimentaŃie publică; - reducerea impactului produs de trafic prin realizarea căilor de rulare care ocolesc localităŃile şi prin impunerea de restricŃii de viteză.
JudeŃul Timiş
In urma diferitelor măsurători de zgomot efectuate s-a ajuns la concluzia că în majoritatea zonelor de penetraŃie în municipiul Timişoara, nivelul de zgomot produs de mijloacele de transport depăşeşte valorile limită admise. Pentru aceasta se impune luarea unor măsuri de reducere a zgomotului generat de trafic, fie prin restricŃii referitoare la compoziŃia acestuia , fie prin micşorarea limitei maxime a vitezei de deplasare a autovehiculelor. łinând cont că o contribuŃie importantă la zgomotul şi vibraŃiile produse de traficul rutier o au autocamioanele, s-a determinat nivelul de zgomot echivalent la distanŃa de 25 m de la artera de circulaŃie pentru viteza maximă de 100 km/h în funcŃie de intensitatea traficului şi de concentraŃia de camioane; în acest sens în zona de penetraŃie Calea Torontalului, nivelul acustic echivalent este 72,3 dB, intensitatea traficului 886 aut/h iar procentul de autocamioane 7,2. În cazul eliminării autocamioanelor din trafic nivelul de zgomot s-ar reduce cu aproximativ 3 dB, ceea ce arproduce o scădere a nivelului de zgomot şi încadrarea în limita admisă de 70dB. (dar cum în zona rezidenŃială limita maximă este de 50 dB aceasta limita este cu mult depăşită.) SituaŃii similare există în zonele de penetraŃie Calea Buziaşului şi Calea Lipovei. În zona de penetraŃie Calea Buziaşului nivelul acustic echivalent măsurat este de 71,9 dB, intensitatea traficului 923 aut/h iar procentul de autocamioane 6,9. Prin eliminarea autocamioanelor din trafic nivelul de zgomot se reduce cu aproximativ 2,5 dB şi ajunge la o valoare care se încadrează în limita admisă. În zona de penetraŃie din Calea Lipovei nivelul acustic echivalent măsurat este de 71,9, intensitatea traficului 923 aut/h iar procentul de autocamioane 6,9. Prin eliminarea autocamioanelor din trafic nivelul de zgomot se reduce cu aproximativ 2,5 dB şi ajunge la o valoare care se încadrează în limita admisă. În zona de penetraŃie Calea Lipovei nivelul acustic echivalent măsurat este de 71,5 dB, intensitatea traficului 1111 aut/h iar procentul de autocamioane 6,0. Eliminând autocamioanele din trafic nivelul de zgomot se reduce cu aproximativ 2 dB şi ajunge la o valoare sub limita admisă de 70 dB. Reducerea nivelului de zgomot cu 2-3 dB se poate obŃine prin eliminarea autocamioanelor din trafic şi în celelalte zone de penetraŃie: Calea Aradului, Calea Lugojului şi Calea Şagului. Acest lucru ar fi posibil prin construirea unei artere care să ocolească municipiul Timişoara, deoarece o mare parte din mijloacele de transportcare pătrund în perimetrul municipiului se află în tranzit. Deoarece starea deteriorată ca şi natura suprastructurii căii de rulare favorizează înregistrarea unor niveluri ridicate de zgomot, este indicată eliminarea tuturor neuniformităŃilor prezente pe calea de rulare şi folosirea unui asfalt cu proprietăŃi fonoabsorbante ridicate. Scăderea nivelului de zgomot la locul de imisie se poate obŃine prin folosirea unui zid protector sau crearea unor zone de protecŃie (zone verzi) între arterele de circulaŃie şi zonele locuite..
295
Pentru a reduce zgomotul produs de tramvaie prin rulare este necesară montarea şi sudarea porŃiunilor de linie după o tehnologie avansată iar între linia de rulare şi traverse să se monteze un strat izolator cât mai eficace. De asemenea, deoarece multe autovehicule au un grad mare de uzură, fiind importante surse de zgomot şi vibraŃii este necesară o verificare permanentă a stării tehnice acestora şi admiterea lor în circulaŃie numai în cazul când îndeplinesc toate condiŃiile de funcŃionare. La ora actuală nivelul poluării fonice este reglementat printr-un act normativ vechi de opt ani. Nivelul maxim admis de zgomot, de 50 dB, este depăşit semnificativ în marile intersecŃii şi aglomerări urbane. Pentru a respecta cerintele UE, România trebuie să monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane, căile ferate cu un trafic mai mare de 60 de mii de treceri de trenuri pe an şi drumurile naŃionale cu un trafic mai mare de şase milioane de treceri de autovehicule pe an. Într-o primă fază hărŃile acustice, sau hărŃi de zgomot, cum li se mai spune, vor fi realizate pentru drumurile şi căile ferate din sud-estul Romanie
Avantajele hărŃilor acustice: dezvoltarea de noi zone rezidenŃiale, amplasarea zonelor de recreere se poate realiza pe baza acestor hărŃi, traficul poate fi redirecŃionat astfel încât poluarea fonică să fie diminuată şi se poate estima amplasarea locală a zonelor verzi şi a panourilor fonoabsorbante.
9.5.3. Transportul
JudeŃul Arad Lungimea drumurilor publice din judeŃ este de 2080 km din care 394 km sunt drumuri nationale, 867 km sunt drumuri judeŃene, şi 819 sunt drumuri comunale.
Obiectivele propuse: 1. Reabilitarea reŃelei de drumuri naŃionale în scopul aducerii acesteia la
standardele reŃelelor europene: Realizarea unor trasee de transport de mare viteză:
- autostrăzi: Piteşti – Sibiu – Deva – Arad – Nădlac Deva – Lugoj – Nădlac - drumuri expres: Timişoara – Arad - Oradea Deva – Arad - Oradea 2. Reabilitarea reŃelei locale, a drumurilor judeŃene şi comunale; 3. PriorităŃi la următoarele lucrări: - programe de asfaltare a drumurilor locale - realizarea arterelor ocolitoare ale localităŃilor aflate pe direcŃii importante
de trafic: municipiul Arad, oraşele Nădlac şi Ineu, satul Vărşand; - modernizarea unor trasee turistice;
- clasarea în drumuri judeŃene a unor drumuri comunale şi străzi; - lucrări de artă: consolidarea podului Traian peste râul Mureş; - lucrări de modernizare a transportului în comun cu tramvaie şi
autobuze. ReŃeaua de căi ferate: ReŃeaua de căi ferată din judeŃ consta în 485 km, din care 196 km sunt
electrificaŃi. Obiectivele propuse:
296
1. Realizarea unor viteze comerciale mari: - Linie cu viteză sporită: Arad – Oradea – Satu Mare – Halmeu
2. Dublarea traseelor existente: Arad – Oradea – Satu Mare – Halmeu Curtici – Arad Stamora MoraviŃa – Timişoara – Arad 3. Trasee noi de cale ferată: Vaşcău – Vârfuri (14,1 km) Cermei – Salonta (17,9 km)
JudeŃul Caraş-Severin
Obiective: -ÎmbunătăŃirea gradului de confort al mijloacelor de transport în comun -Acoperirea corespunzătoare cu mijloace de transport a zonelor locuite pentru
deservirea călătorilor -Diminuarea poluării atmosferice datorate transportului local
Măsuri: Punerea în circulaŃie numai a mijloacelor de transport în comun care îndeplinesc condiŃiile tehnice Instituirea, de către primării, de grafice pentru mijloacele de transport
JudeŃul Hunedoara În judeŃ, transportul se desfăşoară pe drumuri naŃionale, judeŃene, comunale şi
pe căi ferate. ReŃeaua de drumuri însumează un total de 3097,9 km, din care, 372,0 km drumuri naŃionale, 1321,6 drumuri judeŃene şi 1404,3 km drumuri comunale.
Transportul pe calea ferată, de pe teritoriul judeŃului se desfăşoară pe o lungime de 452,23 km, din care 261,76 km sunt electrificaŃi (46%), iar 190,47 sunt linii staŃii, asigurând o legătură viabilă cu restul judeŃelor.
Dat fiind faptul că transportul rutier şi feroviar constituie o sursă majoră de poluare, se impune implementarea de tehnici de management ale traficului, în principal în municipiile judeŃului.
JudeŃul Timiş
ReŃeaua de căi rutiere este bine dezvoltată, având o lungime de 2901 de km, ceea ce situează judeŃul pe locul I în tara în ierarhia lungimii drumurilor publice. Densitatea drumurilor publice este de 33,4 km la 100 km2 teritoriu. JudeŃul Timiş este traversat de două importante drumuri europene:
-E 70, care intra în tara din Iugoslavia pe la punctul de trecere frontiera Stamora MoraviŃa şi face legătura, prin Timişoara, cu sudul Ńării şi cu capitala, Bucureşti şi,
-E 671, care traversează judeŃul de la nord la sud, asigurând o bună legătură cu Ungaria, respectiv Europa Centrala.
Drumurile judeŃene totalizează 1.145km (500 km beton asfaltic), iar drumurile comunale 1.222 km, din care 459 km pietruite şi 624 km pământ.
297
În judeŃ funcŃionează 7 autogări licenŃiate, iar transporturile rutiere de persoane sunt efectuate de 20 operatori din care 5 operatori pentru transport internaŃional.
Este în curs de pregătire proiectul de realizare a autostrăzii Nădlac - Arad - Timişoara – Bucureşti care va conecta partea de vest a Ńării la culoarul de circulaŃie rutieră 4 pan-european.
ActivităŃile de construire, întreŃinere şi modernizare a drumurilor şi podurilor de interes judeŃean şi a infrastructurii acestora, precum şi activitatea de administrare se realizează, în principal, prin DirecŃia pentru administrarea drumurilor şi podurilor judeŃene Timiş şi S.C. DRUMCO S.A Timişoara (acŃionari concernul austriac STRABAG AG şi Consiliul JudeŃean Timiş). In anul 2005 printre lucrările cele mai importante efectuate de SC DRUMCO SA au fost urmatoarele:
-Reabilitarea DN 58 B Voiteg ReşiŃa km 2+515-67+000 -Eliminare pasaje de nivel pe DN 59 la Deta km 41+030-46+205 -Îmbrăcăminte bituminoasă uşoară pe DC Gottlob – Vizejdia -Îmbrăcăminte bituminoasă uşoara pe DJ 684 B curtea – Pietroasa – 2.400 m
In anul 2006 SC DUMCO SA are prognozate lucrări de reabilitare a drumurilor dintre care:
-Reabilitarea DN 58 B Voiteg ReşiŃa km 2+515-67+000 -Reabilitare DN 59 Voiteg – MoraviŃa km 36+500-40+800;46+300-62+792
Transportul aerian este asigurat de Aeroportul InternaŃional Timişoara, amplasat în partea de nord-est a municipiului. Acesta este considerat aeroport de rezerva pentru Aeroportul InternaŃional Otopeni (Bucureşti), Budapesta si Belgrad fiind al doilea aeroport ca importanta si mărime din Ńara si cel mai important aeroport din Euroregiunea DKMT. Aeroportul oferă curse regulate prin mai multe companii aeriene naŃionale şi internaŃionale facilitând legături rapide, pentru pasageri şi transport marfă, cu diverse oraşe din Ńară şi din întreaga lume. Dotarea tehnică a aeroportului permite accesul aeronavelor utilizate de marile companii ale lumii, inclusiv cele de tip Airbus-310 sau Concorde, fiind cea mai importanta poarta aeriană a judeŃului şi a regiunii.
ReŃeaua feroviară (787 km) . Teritoriul judeŃului este traversat de două trasee de cale ferată internaŃională, magistrala de sud, cu ruta Bucureşti - Craiova - Timişoara – Jimbolia şi legături spre Belgrad şi Kikinda (Serbia) şi, magistrala de vest, care pleacă din Timişoara spre Baia-Mare, traversează Câmpia Tisei şi face, în localitatea Ilia, joncŃiunea cu magistrala Bucureşti - Braşov - Arad. Din totalul liniilor de cale ferată linia elclectrificată are 111 km şi linia normală are 787 km la sfârşitul anului 2004, conform breviarului statistic al judeŃului Timiş pe anul 2005.
Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu este de 90,4 km la sfârşitul anului 2004, conform breviarului statistic al judeŃului Timiş pe anul 2005.
Principalele obiective şi măsuri pentru în domeniul transporturilor sunt -Măsuri legislative (armonizarea legislaŃiei naŃionale cu Directivele UE) şi stimulente economice pentru reducerea emisiilor de poluanŃi de la autovehicule, respectiv, încurajarea utilizării de vehicule puŃin poluante
298
-Conştientizarea şi educarea publicului (persoane fizice şi juridice) în legătură cu problemele de mediu generate de trafic şi cu modul în care poate contribui la diminuarea/eliminarea acestora -Cuantificarea tuturor cauzelor legate de traficul rutier, feroviar şi aerian care au generat şi generează efectele; -Identificarea zonelor sensibile/fragile de pe traseele drumurilor şi liniilor de cale ferata.
-Construirea rutei ocolitoare a municipiului Timişoara care să preia traficul greu şi de tranzit
-Construirea de rute ocolitoare ale ariilor protejate -Construirea noilor drumuri/autostrăzi numai pe baza unor studii de impact
asupra mediului elaborate în conformitate cu procedurile acceptate în UE prin care să se stabilească variantele optime ale traseelor şi măsurile pentru reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului .
Elaborarea şi implementarea regulamentelor urbanistice privind dezvoltarea zonelor rezidenŃiale în corelaŃie cu protecŃia sănătăŃii umane, a mediului şi a infrastructurii de transport.
-Construirea de pasaje denivelate la intersectiile dintre liniile de cale ferata şi drumurile naŃionale.
-Aplicarea fermă a legislatiei privind protectia mediului pentru activităŃile de la sol din aeroporturi, pentru triaje, depouri şi remize de locomotive, statii de spalare a vagoanelor de cale ferata, gări, unităŃi ale companiilor de transport rutier, unităŃi de service, unităŃi de stocare şi distributie a carburanŃilor .
Reabilitarea parcului rulant feroviar şi asigurarea utilităŃilor ecologice pentru vagoanele de călători .
-Utilizarea de mijloace nepoluante (chimic şi sonor) pentru transportul în comun
-Reabilitarea căilor de transport rutier . -Construirea de rute industriale dedicate în afara afara zonelor rezidente.
9.5.4. SpaŃiile verzi
JudeŃul Arad
Scopul spaŃiilor verzi este de a ameliora mediul înconjurător, de a armoniza peisajele artificiale cu cele naturale.
ImportanŃa spaŃiilor verzi este multiplă. Prin prezenŃa ei vegetaŃia contribuie la reducerea poluanŃilor din natură, influenŃează pozitiv starea de sănătate fizică şi psihică a oamenilor, crează un cadru propice practicării sportului, turismului şi a altori îndeletniciri recreative şi nu în ultimul rînd înfrumuseŃează peisajul.
În perioada actuală în urma dezvoltării intense a oraşelor, a supraaglomerării populaŃia trebuie să trăiască în spaŃii construite ruptă de natură, iar uneori, ceea ce este mai rău luptă împotriva ei.
Rolul multiplu al pădurilor este recunoscut oficial de primul Cod silvic apărut în anul 1881, iar în Codul silvic din anul 1910 se introduce noŃiunea de pădure de protecŃie.
299
JudeŃul Caraş-Severin
Prevederea în Planurile de Urbanism General ale oraşelor a măririi sau înfiinŃării de scuaruri.
JudeŃul Hunedoara
În judeŃul Hunedoara există o suprafaŃă totală a spaŃiilor verzi de 549,154 ha dintre care:
- zonele verzi (aliniamente de arbori, scuarurile dintre ansamblurile de blocuri) au o suprafaŃă de 265,12 ha; - parcurile şi grădinile publice au o suprafaŃă de 222,41 ha; - zonele de agrement aferente localităŃilor au o suprafaŃă de 156,585 ha. Consiliile locale ale municipiilor Brad, Hunedoara, Orăştie şi ale oraşelor Geoagiu, Uricani, Simeria, Aninoasa, Petrila, HaŃeg au în curs de elaborare hotărâri privind aprobarea unor măsuri destinate dezvoltării spaŃiilor verzi cu funcŃie ecologică, estetică şi recreativă care vor fi supuse aprobării în cel mai scurt timp
JudeŃul Timiş
Principalele obiective şi măsuri pentru refacerea şi extinderea spatiilor verzi intravilane şi periurbane din judeŃul Timiş sunt:
-Creşterea suprafeŃelor de spaŃii verzi intraurbane şi periurbane -Crearea spaŃiilor de recreere şi tampon pentru zonele urbane intens afectate
de urbanism (parcuri naturale, parcuri tampon). -Inglobarea spatiilor verzi din terenurile construite particulare (curŃi, grădini) în
ansamblul spaŃiilor verzi urbane, pe baza unor regulamente de urbanism ferme. -Identificarea şi implementarea unor mecanisme economice (inclusiv cadrul
legal necesar) pentru iîcurajarea persoanelor fizice şi juridice în realizarea de spaŃii verzi, împăduriri, plantaŃii şi în managementul acestora.
ÎmbunătăŃirea administrării şi întreŃinerii spaŃiilor verzi -Elaborarea şi implementarea unei noi politici şi viziuni în domeniul amenajării
teritoriului urban şi periurban -Amenajări urbanistice vizând echilibrul între spaŃii verzi şi parcări în zonele
rezidenŃiale şi centrale din mediul urban -AcŃiuni educative cu aplicaŃii practice în cadrul programelor de tipul „ECO-
ŞCOALA”, „ECO-GRĂDINIłA” -Stabilirea unui sistem funcŃional de măsuri administrative privind protecŃia
spaŃiilor verzi şi de sancŃionare a distrugerilor -AcŃiuni educative prin intermediul articolelor şi publicaŃiilor
9.5.5 Agenda locală 21
În anul 1997, cu sprijinul Programului NaŃiunilor Unite pentru Dezvoltare şi a Guvernului Marii Britanii, Centrul NaŃional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) a coordonat elaborarea de către societatea civilă a primei versiuni a Strategiei NaŃionale pentru Dezvoltare Durabilă a României. Documentul a fost adoptat de Guvernului României, prin HG 305 din 15.04.1999;
300
Începând cu anul 2000, CNDD, ca agenŃie de execuŃie a PNUD, Capacity 21 şi cu sprijinul Guvernelor Marii Britanii si Canadei, a trecut la implementarea Agendei Locale 21 pentru nouă oraşe din România: Baia Mare, GalaŃi, Giurgiu, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oradea, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea şi Târgu Mureş, numite în acest proces "oraşe pilot".
Fiind consecventă în procesul de promovare şi implementare a Dezvoltării Durabile început în 1997, România a organizat în anul 2001 "ConferinŃa de Evaluare a procesului Rio+10, pentru Tarile din Centrul şi Estul Europei". La conferinŃa au participat 17 Ńări reprezentate la nivel de Ministere de Externe şi de ProtecŃia Mediului. Lucrările ConferinŃei au avut ca rezultat două documente programatice, în vederea coordonării acŃiunilor comune în domeniul dezvoltării durabile în regiunea Central şi Est Europeană .
JudeŃul Arad
La nivelul judeŃului Arad, Agenda 21 s-a implementat după cele 9 oraşe din proiectul pilot, respectiv în etapa a doua. Între iunie 2002 şi aprilie 2004 au funcŃionat trei grupuri de lucru, pe mediu, economic şi social şi un comitet de coordonare cu rol consultativ şi decisional. Grupul de lucru pe mediu a fost coordonat de APM Arad. În urma activităŃii acestor colective, s-a elaborat planul şi strategia pentru judeŃul Arad, finalizate la nivel de draft din vara anului 2003. Prin hotărârea Consiliului Local 89/01.04.2003 a fost aprobată participarea Municipiului Arad la proiectul de implementare a Agendei Locale 21. În anul 2004 Primăria Municipiului Arad a tipărit Planul Local de Dezvoltare Durabilă, dar în prezent implementarea acesteia a fost suspendată datorită modificării strategiilor regionale.
Judetul Caras-Severin
În cursul anului 2003 a fost demarat procesul de elaborare a Planului de Dezvoltare Durabilă al Municipiului ReşiŃa, prima Agenda Locală 21 elaborată la nivelul judeŃului Caraş-Severin şi care s-a finalizat la jumătatea anului 2004.
JudeŃul Hunedoara
Începând cu anul 2000, C.N.D.D., ca agenŃie de execuŃie a P.N.U.D., Capacity 21 şi cu sprijinul Guvernelor Marii Britanii şi Canadei, a trecut la implementarea Agendei Locale 21 pentru 9 oraşe din România: Baia Mare, GalaŃi, Giurgiu, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oradea, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea şi Târgu Mureş, numite în acest proces „oraşe pilot”. Printre aceste „oraşe pilot” nu se regăseşte nici un oraş din judeŃul Hunedoara.
JudeŃul Timiş
Aplicarea Agendei 21 la nivel local s-a realizat cu începere din anul 2000, în mod sistematizat, în municipiul Timişoara. Aceasta s-a concretizat prin elaborarea “Conceptului strategic de dezvoltare economica şi socială a zonei Timişoara”.
301
Elaborarea s-a realizat în cadrul “Parteneriatului instituŃional şi al societăŃii civile pentru planificarea dezvoltării economico-sociale a zonei Timişoara”, finanŃat de Primăria Municipiului Timişoara şi FundaŃia pentru o societate deschisă Timişoara.
Au colaborat la elaborare, în parteneriat voluntar, peste 185 specialişti, reprezentanŃi ai administraŃiei publice locale, universităŃilor, instituŃii specializate, agenŃi economici, patronat şi sindicate, asociaŃii profesionale, culte, organizaŃii neguvernamentale, sub conducerea echipei de proiect din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, beneficiind de consultanta metodologica din partea AgenŃiei de Dezvoltare Economico - Sociala Timiş – ADETIM.
Lucrarea cuprinde priorităŃile strategice de dezvoltare a zonei, definindu-se obiectivele specifice, sarcinile si masurile prin care se vor realiza obiectivele stabilite: 4 direcŃii strategice de dezvoltare, 19 obiective, 67 de sub obiective si 448 masuri concrete. Toate sunt cuprinse ca şi aplicaŃii ale Agendei 21 de la Rio de Janeiro (completată cu Agenda Habitat II).
Toate deciziile administraŃiei locale privind lucrările, investiŃiile, dezvoltările realizate pe teritoriul Timişoarei, se subordonează măsurilor si direcŃiilor impuse de strategie, care a fost votata in Consiliul Municipal Timişoara si Consiliile localităŃilor adiacente cuprinse în strategie. Strategia a devenit “lege locala”.
S-au demarat: realizări de parcuri industriale si tehnologice, dezvoltări de infrastructura, etc; cu atrageri importante de investitori străini (Alcatel, Solectron, Continental, etc) sau fonduri internaŃionale BEI, BERD, ISPA, PHARE, etc. În privinŃa Agendei 21 la nivelul localităŃilor urbane din judeŃ, aceasta a fost aplicata cu ocazia PATJ sau PUG – urilor elaborate pentru municipiul Lugoj, oraşele Deta, Jimbolia, Sânnicolaul Mare, urmând a se realiza şi pentru restul localităŃilor. Se va urmări în continuare respectarea acestor planuri şi adaptarea legislaŃiilor locale în conformitate cu dezideratele Agendei 21. AdministraŃiile locale, învăŃământul, cercetarea, patronatele, agenŃii economici, agricultorii, ONG-urile si societatea civila, alături de APM- Timiş şi în colaborare cu asistenŃa tehnica străina vor participa activ la realizarea lucrărilor şi dezideratelor în conformitate cu Agenda 21 .
9.6. Concluzii. Aplicarea conceptului de dezvoltare durabilă, adică împletirea armonioasă a
elementelor economice, sociale şi de mediu – constituie elementele cheie ale promovării principiilor stipulate la summit-urile de la Rio de Janeiro şi Johannesburg.
JudeŃul Timiş, unul dintre cele mai urbanizate judeŃe din zona de vest se confruntă cu dificultăŃi majore în implementarea conceptului dezvoltării durabile. Cauze: dezechilibre majore între „boom-ul” economic post 1999 şi capacitatea societăŃii de reconversie, lipsa unei strategii de dezvoltare urbană pe termen mediu şi lung, dezinteresul faŃă de conservarea ecosistemelor.
Mediul urban constituit din cele 10 oraşe, inclusiv municipiul Arad constituie locul de trai şi desfăşurare a activităŃii pentru mai mult de 50% din populaŃia judeŃului. Fiecare consiliu local se preocupă de creşterea numărului şi calităŃii serviciilor pentru populaŃie, de creşterea „patrimoniului verde”, care este un factor important al stării de confort şi sănătate al populaŃiei.
Oraşele din judeŃul Caraş –Severin sunt de dimensiuni mijlocii şi nu au probleme mari de poluare datorită dotărilor făcute în ultimul an în instalaŃii de depoluare a aerului (CS ReşiŃa ) şi datorită restructurării întreprinderilor.
302
Problemele de poluare, în mediul urban din judeŃul Caraş- Severin se datorează în primul rând infrastructurii (depozite de deşeuri necorerpunzătoare, infrastructura edilitară învechită şi drumuri nemodernizate)
În judeŃul Hunedoara ca urmare a reducerii activităŃii industriale la nivelul tuturor oraşelor, cât şi a marilor unităŃi productive din judeŃ pe linia scăderii emisiilor de noxe în atmosferă, mediul urban se înscrie pe o treaptă ascendentă din punct de vedere al calităŃii mediului. Totuşi, se constată o încărcare a atmosferei cu particule sedimentabile datorată traficului intens, ca urmare a creşterii numărului de autovehicule, valorile înregistrate rareori au depăşit concentraŃia maxim admisă.
10. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
10.1. Agricultura
10.1.1. InteracŃiunea agriculturii cu mediul Agricultura este puternic implicată în protecŃia mediului, ea fiind pe rând
(uneori simultan) obiect al poluării şi sursă de poluare. Solul este constrâns să primească noxele industriei, traficului şi aglomerărilor urbane, încorporându-le în produsele sale; astfel se induc, atât în recolte cât şi în producŃia animală, substanŃe potenŃial toxice care degradează frecvent ecosistemele învecinate. În perspectiva aprecierii productivităŃii terenurilor agricole, este necesar a se cunoaşte amănunŃit echilibrul ecologic în toate acele locuri care înconjoară terenurile pe care cresc recoltele şi plantaŃiile, ca şi în însăşi agroecosisteme.
Agricultura, prin practicile sale (utilizarea solului, întreŃinerea proceselor biologice naturale), reprezintă una dintre activităŃile economice cu influenŃă directă asupra mediului.
InfluenŃa agriculturii asupra mediului este determinată în principal de: - modul de utilizare al suprafeŃelor agricole - amenajări agricole - aplicarea îngrăşămimtelor chimice, naturale şi a pesticidelor.
10.1.2. EvoluŃiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecŃionările metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol
10.1.2.1. EvoluŃia utilizării solului în agricultură
303
În judeŃul Hunedoara se constată, faŃă de anul 2004, o diminuare a suprafeŃelor arabile, a suprafeŃelor cu păşune, fâneŃe, livezi şi vii. Sistemele actuale de utilizare a terenurilor agricole care distrug baza de resurse din soluri trebuie înlocuite cu sisteme durabile bazate pe gospodărirea îmbunătăŃită a solului, apei şi substanŃelor nutritive prin practicarea agriculturii alternative şi durabile. EvoluŃia utilizării solului în agricultură, la nivelul judeŃelor Arad, Caraş-Severin şi Timiş, din perspectiva categoriei de folosinŃă, este prezentată în tabelul 10.1.2.1.
Tab. 10.1.2.1. EvoluŃia utilizării solului în agricultură
SuprafaŃa (ha) Nr. crt.
Categoria de folosinŃã 2004 2005
ObservaŃii
Arad 1 Arabil 348.881 348.881 - 2 Păşuni 128.077 128.077 - 3 FâneŃe şi pajişti naturale 25.428 25.428 - 4 Vii 3.605 3.605 - 5 Livezi 5.571 5.571 -
Total 511.562 511.562 - Caraş-Severin
1 Arabil 127.172 127.265 în creştere 2 Păşuni 3 FâneŃe şi pajişti naturale
257.644 257.551 în scădere
4 Vii 771 771 - 5 Livezi 11.723 11.723 -
Total 397.310 397.310 - Timiş
1 Arabil 533.124 532.869 în scădere 2 Păşuni 128.871 125.720 în scădere 3 FâneŃe şi pajişti naturale 29.507 29.499 în scădere 4 Vii 4.313 4.310 în scădere 5 Livezi 9.148 9.161 în creştere
Total 704.963 701.599 în scădere
10.1.2.2. EvoluŃia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol SituaŃia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol, la nivelul Regiunii Vest,
este prezentată în tabelul 10.1.2.2. Tab.10.1.2.2. SituaŃia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol
Nr. crt.
JudeŃul
SuprafaŃa retrasă din
circuitul agricol ( ha )
Obiective
1 Arad - ConstrucŃii de hale industriale, case, grajduri, anexe
10.1.2.3. EvoluŃia suprafeŃelor împădurite La nivelul judeŃului Arad, procentul de împădurire a terenurilor degradate şi a celor parcurse cu lucrări de exploatare forestieră este destul de oscilant şi de instabil. Această oscilaŃie este determinată de lucrările prevăzute în amenajamentul silvic, mai precis în planul decenal al lucrărilor propuse, precum şi de amplasarea geografică (munte, deal, câmpie) a terenului ; deci nu se poate afirma clar o evoluŃie sau o involuŃie a suprafeŃelor împădurite. În anul 2005, DirecŃia Silvică Arad a inventariat terenuri cu posibilităŃi de împădurire, acestea fiind de 25% din totalul suprafeŃei fondului forestier al judeŃului.
La nivelul judeŃului Caraş – Severin s-au efectuat lucrări de împădurire în terenuri degradate din fondul forestier pe o suprafaŃă de 3 ha, în zona OS Anina .
În judeŃul Hunedoara, DirecŃia Silvică Deva nu a executat în anul 2005 lucrări de împădurire (în anul 2004 s-au executat astfel de lucrări pe o suprafaŃă de 274 ha), în schimb s-au regenerat natural 486 ha de pădure (faŃă de 228 ha în anul 2004).
La nivelul judeŃului Timiş, situaŃia regenerărilor , în anul 2005 comparativ cu anul 2004, se prezintă în tabelul 10.1.2.3.
Tab. 10.1.2.3. SituaŃia regenerărilor de pădure în judeŃul Timiş SuprafaŃă împădurită (ha) Nr. crt.
Regenerări 2004 2005 1 Regenerări naturale 230 267
2 Regenerări artificiale 136 217 Total 366 484 Regenerările artificiale (împăduririle ) s-au realizat cu următoarele specii :
- specii de răşinoase : brad ,duglas, larice , molid, pin - specii de foioase : fag, stejar, gorun , gârniŃă , cer, cireş , paltin , frasin , tei,
EvoluŃia efectivelor de animale în perioada 2004-2005, la nivelul Regiunii Vest, este prezentată în tabelul 10.1.2.4.
Tab. 10.1.2.4. EvoluŃia efectivelor de animale la nivel de regiune
Efective (nr. de
capete) Nr. crt.
Categorii de animale 2004 2005
EvoluŃie%
ObservaŃii
Arad 1 Bovine total 61.494 63 658 +3,4 în creştere 2 Ovine+caprine total 264.056 301 914 +12,5 în creştere
305
3 Porcine total 224.124 291 268 +23 în creştere 4 Păsări total 1.994.900 1 752 500 -13,8 în scădere 5 Cabaline total 16.768 17 348 +3,3 în creştere
Total 2.561.342 2 426 688 -5,5 în scădere Caraş – Severin
1 Bovine total 56.681 53.461 -5,6 în scădere 2 Ovine+caprine total 260.722 234.065 -10,2 în scădere 3 Porcine 40.291 42.481 +5,4 în creştere 4 Păsări total 1.685.254 1.546.500 -8,2 în scădere 5 Cabaline 15.396 14.884 -3,3 în scădere 6 Animale blanã 15.872 18.519 +16,6 în creştere Total 2.074.216 1909910 -7,9 în scădere
Hunedoara 1 Bovine total 57.965 55.649 -4,1 în scădere 2 Ovine+caprine total 136.127 141.115 +3,5 în creştere 3 Porcine total 51.453 47.248 -8,9 în scădere 4 Păsări total 1.384.457 1.250.841 -10,7 în scădere Total 1.630.002 1.494.853 -9 în scădere
Timiş 1 Bovine total 61869 64.083 +3,57 în creştere 2 Ovine+caprine total 383.155 435.744 +13,73 în creştere 3 Porcine total 319.123 426.859 +33,76 în creştere 4 Păsări total 1.973.245 2.048.520 +3,81 în creştere 5 Cabaline 16.140 16.303 +1 în creştere 6 Animale blană 1144 1.689 +47,63 în creştere Total 2.754.676 2.993.198 +8,6 în creştere Total general 9.020.236 8.824.649 -2,16 în scădere
10.1.2.5. Agricultura ecologică Agricultura ecologică constituie una din căile pentru dezvoltarea unei agriculturi durabile. Planul NaŃional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, care vizează spaŃiul rural şi asigură cadrul implementării programului SAPARD, are ca obiectiv strategic, dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar, în strânsă legătură cu protecŃia mediului şi conservarea resurselor naturale. Agricultura ecologică certificată este un sector nou în Romania. Numărul unităŃilor/ fermelor care aplică metode de producŃie ecologice este în creştere. SuprafeŃele cultivate în sistem ecologic în regiunea Vest este prezentată în tabelul 10.1.2.5.
Tab. 10.1.2.5. SuprafeŃe cultivate în sistem ecologic
10.1.3 Impactul activităŃilor din sectorul agricol asupra mediului ActivităŃile agricole, prin tehnologiile aplicate, produc efecte asupra calităŃii
solurilor, mai ales în situaŃia fertilizărilor unilaterale ( prin crearea de carenŃe de elemente nutritive în sol ), precum şi prin diverse lucrări mecanice în zone cu potenŃial de erodabilitate a solului ( terenuri în pantă ).
Principalele măsuri de mediu legate de agricultură sunt urmărite în special de personalul Gărzii de mediu prin activitatea de control, dar şi de către compartimentele de avizare şi de monitorizare.
Măsurile de mediu legate de agricultură vizează următoarele aspecte:
• respectarea tehnologiilor de cultură, în special de către marile exploataŃii agricole, pentru a identifica posibilele afectări ale factorilor de mediu;
• gestionarea corespunzătoare a îngrăşămintelor chimice, a produselor de uz fitosanitar, a combustibililor;
• exploatarea fermelor de animale în concordanŃă cu tehnologiile recomandate şi gestionarea deşeurilor zootehnice în condiŃii de impact minim asupra factorilor de mediu;
• actualizarea periodică a situaŃiei unităŃilor care desfăşoară activităŃi legate de agricultură (ferme agricole şi zootehnice, unităŃi de comercializare a pesticidelor, prestatori de servicii cu pesticide, ş.a.);
• actualizarea situaŃiei referitoare la stocurile de deşeuri de pesticide (pesticide expirate, neomologate, neidentificate, inclusiv ambalaje de pesticide);
• gestionarea altor tipuri de deşeuri produse în unităŃile cu profil agricol (mijloace auto şi utilaje casate, cauciucuri uzate, baterii şi acumulatori uzaŃi, uleiuri uzate, ş.a.)
• reglementarea activităŃilor agricole, prin emiterea acordurilor şi/sau a autorizaŃiilor; • evidenŃierea terenurilor degradate şi efectuarea lucrărilor de ameliorare a acestora
inclusiv reconstrucŃia ecologică în situaŃiile care se impun.
Analizând datele statistice referitoare la problemele enumerate mai sus în corelaŃie cu informaŃiile colectate cu ocazia controalelor, se pot prezenta următoarele concluzii:
• necultivarea terenurilor agricole contribuie la obŃinerea unor cantităŃi mai reduse de produse agricole dar are efecte favorabile asupra refacerii, în mod izolat, a biodiversităŃii şi reinstalarea ecosistemelor naturale, specifice fiecărei zone;
• reducerea fenomenului de ardere a vegetaŃiei ierboase şi a miriştilor pe terenurile agricole are un efect benefic asupra calităŃii aerului;
• reducerea semnificativă a efectivelor de animale, în special la porcine şi păsări, are un efect favorabil asupra calităŃii factorilor de mediu, permiŃând refacerea naturală a zonelor afectate de dejecŃiile animaliere;
• gestiunea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor este în general corespunzătoare, atât la unităŃile specializate în comercializarea acestor produse cât şi la unităŃile care le utilizează, având în vedere că în cursul anului 2005 nu s-au înregistrat încălcări grave ale legislaŃiei în domeniu şi nici fenomene de poluare ca urmare a gestiunii acestor substanŃe;
307
• continuă să fie o problemă stocurile de deşeuri de pesticide existente într-o serie de unităŃi agricole, din cauza lipsei fondurilor financiare necesare incinerării acestora;
• insuficientă implicare a factorilor de decizie din unităŃile agricole în ceea ce priveşte gestionarea altor tipuri de deşeuri rezultate din activitatea specifică;
• irigarea terenurilor agricole se realizează pe o suprafaŃă foarte redusă în comparaŃie cu suprafaŃa amenajată, ceea ce duce în unele zone la accentuarea fenomenului de deşertificare.
10.1.4. Utilizarea durabilă a solului
Măsurile de mediu legate de agricultură s-au axat pe următoarele probleme: - utilizarea de produse fitosanitare pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor, omologate, în cantităŃi inscripŃionate prin tehnologiile în vigoare şi aplicarea acestora conform avertizărilor emise de instituŃiile abilitate; - interdicŃia aplicării de tratamente fitosanitare la speciile pomicole în perioada înfloritului, pentru prevenirea unor eventuale mortalităŃi la albine precum şi la alte specii cu rol polenizator; - prevenirea degradării solurilor şi deteriorării ecosistemelor terestre, datorate aprinderilor voite a miriştilor, a vegetaŃiei ierboase şi lemnoase, exploatării masei lemnoase în perioade neadecvate, circulaŃiei cu utilaje hipo şi mecanice în perioade umede şi pe linie de cea mai mare pantă; - efectuarea lucrărilor de însămânŃări, reînsămânŃări, distrugerea muşuroaielor şi a vegetaŃiei dăunătoare pe terenurile ocupate cu pajişti; - ameliorarea terenurilor agricole prin aplicarea îngrăşămintelor organice ; - interdicŃia aplicării momelilor otrăvitoare din grupele I şi II de toxicitate; - prevenirea păşunatului abuziv pe terenurile situate în pantă şi în perioadele umede ale anului; - conştientizarea populaŃiei prin mass-media, cu privire la consecinŃele aprinderilor voite ale miriştilor şi vegetaŃiei ierboase asupra calităŃii solului, ecosistemelor terestre şi a mediului, în general.
Gradul de utilizare sub capacitatea existentă a terenurilor arabile, a celor ocupate cu vii şi livezi, se datorează în principal fărămiŃării exploataŃiilor agricole. SuprafeŃele mici de terenuri nu permit o exploatare conformă cu normele agrotehnice, favorizând monocultura sau cel mult o rotaŃie de doi ani şi în consecinŃă, obŃinerea de producŃii agricole reduse. ProducŃiile scăzute, obŃinute pe exploataŃiile agricole mici (1 – 5 ha) nu asigură un beneficiu minim, care să permită reluarea ciclului de producŃie şi astfel o serie de terenuri sunt abandonate temporar. Lipsa fondurilor financiare este, în parte, şi cauza neexploatării suprafeŃelor cu vii şi livezi.
10.2. INDUSTRIA
Industria reprezintă cea mai importantă ramură economică a Regiunii Vest, fiind structurată din punct de vedere industrial pe următoarele sectoare: JudeŃul Arad
308
Sectorul energetic este reprezentat de SC CET Arad SA ce este constituită dintr-o centrală termică de 50MWh ce funcŃionează cu lignit şi o centrală de 12 MWh ce funcŃionează cu gaz metan şi păcură. Această centrală are pe lângă grupul energetic de 12 MWh şi 6 CAF-uri pentru realizarea agentului termic necesar încălzirii locuinŃelor din municipiul Arad. Centrala termică energetică de 50 MWh are în derulare realizarea grupului 2 de 50 MWh, în total centrala va avea o putere instalată de 100 MW.
În judeŃul Arad se exploatează ŃiŃei în mai multe structuri după cum urmează: - structura Sânpetru German, - structura Bodrog, - structura Şeitin, - structura Zimand, - structura Şimand. În cadrul acestor structuri, se exploatează un ŃiŃei de tip parafinos cu conŃinut
ridicat de fracŃii volatile. În prezent zăcămintele de ŃiŃei sunt asociate cu gazele naturale, în care predomină metan 86,46%, etan 5,93% şi propan 2,97%. Amestecul de hidrocarburi provenite din sonde este dirijat, prin conducte de amestec, către parcurile de separatoare, unde are loc separarea fazei lichide ( ŃiŃei şi apă de zăcământ) de faza gazoasă.
ActivităŃile industriale desfăşurate în cadrul judeŃului Arad produc presiuni asupra stării de calitate a mediului prin:
- depozitări de deşeuri industriale (halde industriale) atât ca urmare a activităŃii curente cât şi ca efecte remanente (reziduuri rămase după încetarea activităŃii);
- în anul 2005 s-au depozitat 363 911 t provenite din activităŃi industriale - emisii de poluanŃi în atmosferă, atât gazoşi cât şi pulberi
Tab.10.2.1. Emisii în atmosferă de poluanŃi gazoşi şi pulberi din industrie în anul 2005 in judeŃul Arad
Poluant Cantitate
t / an Dioxid de sulf 11 834 Oxizi de azot 4 839
Compuşi organici volatili 4 444 Metan 35 784
Monoxid de carbon 44 928 Dioxid de carbon 2 262 967
N2O 118 Amoniac 563 Pulberi 3 192
- emisii prin apele uzate
Tab. 10.2.2. Emisiile de poluanŃi în ape din industrie în anul 2005 in judeŃul Arad
Poluant Cantitate
t / an Suspensii 50,4
309
CBO5 75,9 CCO-Cr 294,7
Azot total 46,7 Fosfor total 2,1
Reziduu filtrat 790,0 DetergenŃi sintetici 0,055
Fenoli 0,01 SubstanŃe extractibile 4,7
Volumul apelor industriale evacuate în bazinul hidrografic Mureş în anul 2005,
a fost de 487 mii mc. Din acest volum total se desprind următoarele categorii: - ape epurate insuficient: 391 mii mc - ape epurate corespunzător: 48 mii mc - ape care nu necesită epurare: 48 mii mc
JudeŃul Caraş Severin Economia judeŃului este industrial-agrară: - Industria minieră, bazată pe extracŃia de cărbuni şi metale neferoase, care a
avut înainte de 1989 o mare pondere în economia judeŃului, a înregistrat un puternic recul, cauzat de declinul istoric general al acestei industrii, un mare număr de mine fiind închise sau au intrat în conservare ;
Deoarece industria extractivă a materiilor prime pentru energetică şi metalurgie (localizată în zona Anina – OraviŃa - Moldova NouŃ, Bocşa, RuşchiŃa) a suferit un recul important în ultimii ani, pe teritoriul judeŃului fiind în derulare un «program de închidere a minelor şi de atenuare a impactului social», bazat pe un acord de împrumut între Banca Mondială şi Guvernul României, zăcămintele nemetalifere, larg răspândite pe teritoriul judeŃului, constituie în prezent o oportunitate deosebită pentru relansarea acestei industrii, deoarece acestea, spre deosebire de primele, au fost puŃin exploatate pe parcursul timpului. Principalele zăcăminte sunt: azbest, mică albă, talc, feldspat, cuarŃite, cuarŃ, caolin, argile refractare, pământuri colorate, nisipuri metalurgice, calcar, marmură, granit şi granodiorit.
Din măsurătorile efectuate de laboratorul APM Caraş - Severin şi în baza datelor obŃinute şi comparate cu actele normative în vigoare, putem trage următoarele concluzii :
- impactul asupra mediului cel mai puternic îl are sectorului industrial, localizat în principal in zonele urbane ale judeŃului ;
- zonele urbane (ReşiŃa, OŃelu Roşu şi Caransebeş) sunt zone cu poluare medie, unde valoarea concentraŃiilor medii anuale depăşeşte limita numai la unii poluanŃi (pulberi în suspensie sau pulberi sedimentabile). TendinŃa de depăşire la acest indicator sugerează faptul că unităŃile industriale din zonele respective constituie principala cauză a acestor depăşiri. Poluarea mediului în zona ReşiŃa s-a redus semnificativ prin rezolvarea problemelor de poluare a aerului la CS ReşiŃa;
- zonele urbane (Moldova Nouă, Anina, OraviŃa, Bocşa şi Herculane) sunt zone cu poluare redusă, unde valoarea concentraŃiilor medii anuale se situează în jurul valorii normei sanitare sau sub această valoare. Depăşirile sporadice înregistrate în aceste zone se datorează activităŃilor industriale, specifice zonelor respective, cât şi traficului rutier.
Sectorul zootehnic reprezentat puternic în zona Bocşa Berzovia produce în principal poluarea solului datorită depozitării necorespunzător a dejecŃiilor animaliere altă resursă naturală o reprezintă pădurile, care ocupă o suprafaŃă de 389 003 ha,
310
respectiv 45,6% din suprafaŃa judeŃului, care este situat, din acest punct de vedere pe locul al doilea pe Ńară, practic fiecărui locuitor al judeŃului revenindu-i în medie 1,2 ha de pădure şi terenuri cu suprafaŃă forestieră. Industria lemnului creează probleme de poluare a cursurilor de apă datorită deşeurilor depozitate pe malul apelor. JudeŃul Hunedoara
În economia judeŃului, ponderea o deŃine industria din care, predominante sunt ramurile industriei miniere şi metalurgice; o pondere importantă o deŃin şi ramurile: energie electrică, exploatarea şi prelucrarea lemnului, materialele de construcŃii, industria uşoară, industria alimentară, etc.
Principalele produse ale industriei sunt: cărbune, fontă, oŃel, laminate, energie electrică, var, ciment, prefabricate din beton armat, minereu de fier, Ńesături mătase, confecŃii tricotaje, bere, maşini şi utilaje pentru lucrări miniere.
Principalele surse industriale de poluare din judeŃul Hunedoara sunt: unităŃile siderurgice (S.C. Mittal Steel S.A. Hunedoara, S.C. CILINDRUL S.A. Călan), unităŃile de producere a energiei electrice şi termice (S.C. Electrocentrale S.A. Deva, S.E. Paroşeni şi S.C. Acvacalor S.A. Brad - Uzina Electrică Gurabarza), unităŃile de producere a materialelor de construcŃie (S.C. Carpatcement Holding S.A. Deva – Punct de lucru Chişcădaga, S.C. Carmeuse Holding S.A. Braşov – Punct de lucru Chişcădaga, S.C. Macon S.A. Deva, S.C. Refraceram S.A. Baru – Mare, S.C.Talc Dolomita S.A. Zlaşti, S.C. OMYA CALCITA S.A. VaŃa de Jos) şi 2 din cele mai mari companii din Ńară C.N.H. Petroşani şi C.N.C.A.F. MINVEST Deva. JudeŃul Timiş
- industria prelucrătoare, cu principalele ramuri ale acesteia: industria alimentară, industria chimică, industria textilă, a pielăriei şi încălŃămintei, industria de prelucrare a lemnului şi industria constructoare de maşini şi echipamente .
JudeŃul Timiş conduce partea de vest a Ńării din punct de vedere economic, potenŃialul local de excepŃie fiind argumentul forte pentru atragerea capitalului străin.
Industria judetului Timiş este puternică şi diversificată, fiind susŃinută de tradiŃie, localizarea vestică a judeŃului, precum şi forŃa de muncă înalt calificată, atuuri, care sunt confirmate de prezenŃa numeroasă a investitorilor autohtoni şi străini. Din cele peste 23.000 de firme înregistrate la Registrul ComerŃului, în judeŃul Timiş, sunt prezente mai mult de 4.000 de firme cu capital străin, din care cca. 600 au investit direct în producŃie.
Dezvoltarea industriei alimentare se datorează atât potenŃialului agricol ridicat al zonei, cât şi volumului sporit al investiŃiilor private făcute în această ramură, acesta atingând 81,5% din investiŃiile totale.
Sectorul IMM - întreprinderile mici şi mijlocii, a cunoscut începând din anul 1990, o importantă dezvoltare în cadrul economiei judeŃene, reprezentând în prezent cca. 95% din totalul firmelor înmatriculate la Oficiul Registrul ComerŃului, inclusiv persoane fizice autorizate sau asociaŃii familiale. Analiza structurii IMM-urilor relevă faptul ca majoritatea forŃei de muncă din acest sector este antrenată în servicii, comerŃ şi operaŃii de import - export.
TendinŃa de creştere a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii constituie un potenŃial important al judeŃului Timiş, dinamica acestui sector fiind reflectata prin creşterea aportului întreprinderilor mici si mijlocii la PIB (peste 40%).
Dintre sursele de poluare de tip industrial ale solului şi ale apei subterane din municipiul Timişoara şi zonele învecinate se menŃionează:
- prospectarea şi exploatarea petrolului de către Schela petrolieră Satchinez, S.N.P. PETROM Filiala Timişoara
311
- activităŃi industriale, din care rezultă poluanŃi atmosferici produşi de cele două centrale electrotermice: CET Timişoara Sud şi CET Centru - poluanŃi atmosferici proveniŃi de la societăŃi industriale cu diferite profile – S.C. ALIAJ TRADING S.A., S.C. TUDORACHE S.R.L., S.C. DETERGENłI S.A., S.C. BERG – BANAT S.A - halda de zgură şi cenuşă aferentă CET Timişoara Sud; - activităŃi agricole şi de creştere a animalelor: gestiunea dejecŃiilor animaliere în gospodării individuale, utilizarea îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor pe terenuri agricole; - transportul rutier şi feroviar - gestiunea deşeurilor menajere şi urbane din mediu urban şi rural.
O mare problemă de mediu o constituie depozitarea necontrolată a deşeurilor în localităŃile judeŃului. Astfel, în Jimbolia - groapa de gunoi a oraşului, situată în partea de nord, în stânga DN 59 C, în Lugoj - deponeul de gunoi care va fi transformat în staŃie de transfer şi staŃia de epurare a apelor uzate care trebuie modernizată, în Deta – staŃia de epurare cu evacuare în pârâul Birdeanca, în Deta, Gătaia, Buziaş, Recaş, Ciacova – rampele de deşeuri şi evacuarea apelor menajere afectează factorii de mediu: apele de suprafaŃă, apele subterane, aerul şi solul.
10.3. Energie şi transport
10.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului
Datorită complexităŃii construcŃiilor, instalaŃiilor şi proceselor tehnologice, a caracteristicilor materiilor prime şi deşeurilor rezultate, a suprafeŃelor ocupate, termocentralele au impact negativ asupra tuturor factorilor de mediu: apă, aer, sol.
Pulberile (cenuşa zburătoare) au efect local asupra mediului înconjurător, emisiile de SO2 şi NOx contribuie la formarea “ploilor acide”, cu actiune regională, în timp ce emisiile de CO2 contribuie la creşterea “efectului de seră”. Emisiile de CO, CO2, N2O, NOX afectează stratul de ozon. Apele evacuate din instalaŃiile de răcire ale termocentralelor pot contribui la poluarea termică a râurilor, cu efect negativ asupra florei şi faunei acvatice. Apele reziduale din circuitele epurărilor chimice ale termocentralelor pot provoca poluarea chimică a emisarilor. Scăpările prin neetanşeităŃi sau cele generate accidental din rezervoarele de ulei şi păcura pot provoca impurificarea apelor de suprafaŃă, a solului şi a pânzei freatice. Depozitele de cărbune şi mai ales cele de zgură şi cenuşă constituie surse potenŃiale de poluare a aerului şi solului (datorită spulberării de către vânt a particulelor), precum şi a apelor, ele ocupând suprafeŃe importante de teren. Coşurile de fum şi turnurile de răcire, datorită înălŃimii lor considerabile, au impact asupra peisajului, iar conductele de gaze naturale, de păcură şi cele care transportă agenŃi termici, hidroamestec de zgură şi cenuşă, afectează aspectul estetic, mai ales în zonele urbane.
Amenajările hidroenergetice, deşi nu constituie surse de poluare, au impacturi complexe asupra mediului înconjurător. În cazul acumulărilor mari sunt ocupate importante suprafeŃe de teren din fondul agricol sau silvic şi sunt necesare strămutări
312
care afectează populaŃia din zonă. Totodata, apariŃia unei amenajări hidroenergetice induce modificări în: morfologia cursului de apă, regimul debitelor, transportul aluvionar, regimul freatic, influenŃând direct sau indirect flora, fauna sau chiar clima zonei. Lucrările de şantier, carierele, balastierele, în lipsa unor măsuri corecte de exploatare şi de redare în circuitul natural, au efecte nefavorabile asupra factorilor de mediu. Deşi nu sunt surse de poluare (aşa cum sunt încadrate termocentralele) liniile şi staŃiile electrice prezintă totuşi impact negativ asupra mediului înconjurător :
- asupra terenului afectat (defrişarea pădurilor pentru execuŃie şi amplasament), interdicŃii pentru amplasarea în vecinătate a altor obiective, potenŃial de inducŃie, posibilitate de contaminare a solului şi a apelor cu ulei sau PCB;
- asupra altor obiective şi în special a transmisiilor în ”curenŃi slabi”; - asupra urbanismului (impactul vizual). PoluanŃii rezultaŃi din arderea combustibililor fosili conduc nu numai la
deteriorarea calităŃii atmosferei ci şi a celorlalŃi factori de mediu. Pentru o zonă urbană, al doilea factor important care poate fi afectat de poluare îl reprezintă : materialele, construcŃiile şi instalaŃiile. JudeŃul Arad
În judeŃul Arad sectorul energetic este reprezentat de SC CET Arad SA ce este constituită dintr-o centrală termică de 50MWh ce funcŃionează cu lignit şi o centrală de 12 MWh ce funcŃionează cu gaz metan şi păcură. Această centrală are pe lângă grupul energetic de 12 MWh şi 6 CAF-uri pentru realizarea agentului termic necesar încălzirii locuinŃelor din municipiul Arad. Centrala termică energetică de 50 MWh are în derulare realizarea grupului 2 de 50 MWh, în total centrala va avea o putere instalată de 100 MW.
Impactul major asupra mediului la funcŃionarea acestor centrale îl constituie emisiile de pulberi, SO2, NOX şi oxizi de carbon. Pulberile emise de Centrala Termică pe lignit provin de la arderea combustibilului, de la staŃia de concasare şi măcinare a cărbunelui şi de la depozitul de zgură şi cenuşă. Deci, pulberile sunt alcătuite din cenuşi zburătoare, hidrocarburi nearse precum şi din praf de cărbune.
Tab. 10.3.1.2. Emisii de poluanŃi de la CET Arad pe lignit în 2005
Volum gaz ardere,
mil mc/an Consum
lignit,
t/an
Consum gaz
mc/an Lignit Gaz
NOx,
mg/mc
SO2,
mg/mc
Pulberi
mg/mc
771 600 30 849 000 2 463 282.4 220.5 4047.5 121.4
Pe lângă noxele evacuate la coş, centrala termică pe lignit are un depozit de zgură şi cenuşă, de unde cenuşa pulverulentă din depozit este antrenată de vânt. Conducerea termocentralei a luat până în prezent măsura umectării perimetrale a cenuşii cu apă de transport a zgurii şi cenuşii şi printr-un sistem de stropire realizat pe circumferinŃa depozitului.
De asemenea de la CET pe lignit în anul 2005 a fost evacuată o cantitate de aproximativ 230 000 t cenuşă.
Centrala pe hidrocarburi, păcură şi gaz metan, prin grupul energetic de 12 MWh şi cele 6 cazane de apă fierbinte, constituie un impact semnificativ asupra mediului urban prin faptul că este situat în zona centrală a municipiului Arad. În ultimul timp datorită faptului că această centrală funcŃionează preponderent pe gaz
313
metan şi numai ocazional cu păcură, în cazul temperaturilor exterioare foarte scăzute, impactul asupra mediului este mai mic.
Tab. 10.3.1.3. Emisii de poluanŃi de la CET Arad pe hidrocarburi în 2005
Combustibil Consum
mc/an
Volum gaz ardere,
mil mc/an
NOx,
mg/mc
SO2,
mg/mc
Pulberi
mg/mc
Păcură, t 2 451 25.7 608.87 1807.41 1155.97 Gaz, mii mc 21 141 193.5 445.58 - 13.28 De menŃionat că în municipiul şi judeŃul Arad, la agenŃii economici, există în
general centrale modernizate, ce utilizează combustibil gaz metan, combustibil solid (lemn) şi eventual CLU. JudeŃul Caraş Severin
Sectorul energetic produce un impact negativ asupra factorilor de mediu: aer (emisii atmosferice), apă (scurgeri de la depozitele lichide de combustibili), sol (depozite de deşeuri şi depozite de combustibili solizi), vegetaŃie (amenajările hidroenergetice). Impactul major însă îl reprezintă emisiile atmosferice de NOx, SOx, CO2 şi pulberi. PoluanŃii gazoşi emişi în atmosferă contribuie substanŃial la încălzirea globală a pământului (efectul de seră) şi la distrugerea stratului de ozon. JudeŃul Hunedoara
În judeŃul Hunedoara sunt: două centrale termoelectrice,o centrală termică şi o hidrocentrală.
S.C. Electrocentrale S.A. Deva - Mintia - produce energie electrică şi termică, fiind echipată cu 6 grupuri energetice de 210 MW. Turboagregatele (6 buc) sunt de tip K-200 -130-1 cu putere de 210 MW. Cazanele sunt de tip Pp-55,330 t ab/h (12 buc): - capacitatea proiectată: energie electrică 1260 MWh şi energie termică 300 Gcal/h; - capacitatea actuală: energie electrică 840 MWh şi energie termică 300 Gcal/h. Grupurile energetice nr. 3 şi nr. 1 sunt în curs de retehnologizare. Termocentrala funcŃionează pe bază de cărbune (combustibil de bază), păcură şi gaz natural (combustibil suport).
S.C. TERMOELECTRICA S.A. - Sucursala Electrocentrale Paroseni - produce energie electrică şi termică, fiind echipată cu 3 cazane de abur energetic de 230 t/h , cu 2 turbine de 50/35 MW şi 1 cazan de apă fierbinte de 100 Gcal/h : - capacitatea proiectată: energie electrică 300 MWh şi energie termică 273 Gcal/h ; - capacitatea actuală: energie electrică 150 MWh şi energie termică 230 Gcal/h. Grupul Energetic nr. 4 este în curs de retehnologizare. Termocentrala funcŃionează pe bază de cărbune (combustibil de bază), şi gaz natural (combustibil suport).
S.C. ACVACALOR S.A. BRAD – CT GURABARZA - produce energie termică fiind echipată cu 3 cazane de apă fierbinte de 7 Gcal/h şi 1 cazan de abur de 1 t abur/h : - capacitatea proiectată : energie termică 21 Gcal/h. Centrala termică funcŃionează pe bază de păcură (combustibil de bază), CLU (combustibil suport).
314
S.C. HIDROELECTRICA S.A. - Sucursala Hidrocentrale Hateg - produce energie electrică prin valorificarea potenŃialului hidroenergetic al Râului Mare. Capacitatea proiectată: energie electrică – 206,1GWh/an (Amenajare Râul Mare HaŃeg – aval) ; energie electrică - 423 GWh/an (Amenajare Râul Mare HaŃeg – amonte). Transportul şi distribuŃia energiei electrice se face prin intermediul următoarelor staŃii de IT de transformare şi distribuŃie a energiei electrice: o staŃie de 400/220/110 kV (Mintia) ; 4 staŃii de 220/110 kV (Baru Mare, Hăşdat, Paroşeni şi Peştiş) ; 34 staŃii de 110/20/6 kV şi 13 staŃii de MT de 20/6 kV. Lungimea liniilor electrice aeriene (LEA) de 400 kV este de 83 km, lungimea liniilor electrice aeriene (LEA) de 220 kV este de 1228 km, lungimea liniilor electrice aeriene (LEA) de 110 kV este de 956 km, lungimea liniilor electrice aeriene (LEA) de MT este de 2751 km şi lungimea liniilor electrice aeriene (LEA) de JT este de 4948 km.
Pentru reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului s-au luat următoarele măsuri privind:
- executarea unor lucrări de reabilitare şi modernizare a Grupurilor Energetice nr. 1 şi nr. 3 la S.C. Electrocentrale S.A. Deva şi a Grupului Energetic nr. 4 la S.E Paroşeni;
- îmbunătăŃirea combustiei pentru reducerea emisiilor de NOX ; - reducerea emisiilor de praf în rezervoarele de cărbune; - îmbunătăŃirea randamentelor electrofiltrelor; - reducerea spulberării cenuşii din depozitele de zgură şi cenuşă; - prevenirea poluării apelor cu produse petroliere; - prevenirea poluării termice a r. Mureş, r. Jiul de Vest şi r. Crişul Alb; - amenajarea depozitelor pentru depozitarea deşeurilor de zgură şi cenuşă; - respectarea normativelor (PE 104/1990) care reglementează vecinătăŃile
LEA cu diverse obiective (construcŃii, instalaŃii, căi de transport); - urmărirea impactului altor surse de poluare asupra liniilor şi staŃiilor electrice; - actualizarea inventarului echipamentelor cu conŃinut de PCB apartinând
SDFEE Deva şi întocmirea Planului de eliminare a acestora. JudeŃul Timiş
În judeŃul Timiş, energia electrică este asigurată de societatea Electrica Banat. Activitatea desfăşurată de S.C. ENEL Electrica Banat S.A. este de distribuŃie şi furnizare a energiei electrice (codul CAEN 4013), achiziŃionată de la agenŃii economici producători. Posibilul impact negativ asupra factorilor de mediu al activităŃii desfăşurate în organizaŃie este mult inferior celui constatat în sectorul producerii de energie electrică.
S.C. ENEL Electrica Banat S.A. are implementat un sistem de management integrat calitate – mediu – sănătate şi securitate ocupaŃională. În cadrul acestui sistem s-a efectuat o analiză iniŃială de mediu, pentru a fi evidenŃiate aspectele de mediu la nivelul organizaŃiei, care pot avea un impact semnificativ doar în cazul funcŃionării anormale a echipamentelor. Prin “Programul de management de mediu” şi “Programul de monitorizare a factorilor de mediu”, precum şi prin “Planurile de acŃiune în situaŃii de urgenŃă”, întocmite la nivel de organizaŃie, se prevăd acŃiuni şi măsuri pentru prevenirea producerii de incidente cu impact negativ asupra factorilor de mediu. De asemenea, sunt prevăzute măsurile şi acŃiunile de limitare a impactului asupra mediului, în cazul producerii unei poluări accidentale.
Aspectele de mediu identificate care pot avea un impact semnificativ au fost:
315
- posibile scurgeri de ulei cu conŃinut de PCB din condensatoare, în cazul defectării acestora
- producerea de scurgeri de ulei din transformatoare - prezenŃa unor învelitori din azbociment - eventuale explozii / incendii la echipamentele electrice în funcŃiune Aspectele de mediu generate de deşeurile provenite din activităŃile
desfăşurate în organizaŃie, nu au impact semnificativ. Aceste aspecte sunt Ńinute sub control prin activitatea de gestionare a deşeurilor, conform prevederilor legislaŃiei în vigoare.
În ceea ce priveşte zgomotul produs în staŃiile de transformare şi posibilele efecte generate de intensitatea de câmp electro-magnetic, determinările efectuate pe parcursul anilor 2004-2005 au evidenŃiat încadrarea în limitele admise, stabilite prin legislaŃie.
Energia termică este asigurată la nivelul oraşului Timişoara de către S.C COLTERM S.A. Impactul sectorului energetic asupra mediului se identifică din punct de vedere al S.C COLTERM S.A Timişoara cu impactul centralelor acestei societăŃi:
- CET Timişoara Centru - CET Timişoara Sud - Centralele de cvartal şi Puncte Termice de distribuŃie - Centrala Hidroelectrică Timişoara Dintre acestea, numai primele două fiind unităŃi de putere mare, sunt incluse
în categoria instalaŃiilor mari de ardere
Impactul centralelor termoelectrice asupra mediului Sursele majore sunt reprezentate de cele două centrale termoelectrice CET
Centru, cu funcŃionare pe păcură şi gaze naturale şi CET Sud, cu funcŃionare pe lignit şi gaze naturale, pe raza municipiului Timişoara, cât şi centralele termice din aşezările urbane ale judeŃului.
Poluarea aerului Sursele de poluare pentru aer sunt coşurile de fum (surse înalte) şi halda de
cenuşă şi zgură (sursa joasă). Principalii poluanŃi emişi de sursele de ardere sunt: pulberi (cenuşă
zburătoare, particule de cărbune, zgură, funingine, etc), oxizi de sulf (SO2 şi SO3), oxizi de azot (NO şi NO2), oxizi de carbon, gudroane, hidrocarburi, acizi organici, etc.
Altă sursă de poluare atmosferică este depozitul de zgură şi cenuşă de la Utvin. Prin aplicarea peliculei de fixare şi a noii tehnologii de evacuare în fluid dens autoîntăritor s-a constatat o scădere semnificativă a indicatorului pulberi sedimentabile, care rămâne însă peste CMA.
Poluarea solului şi apei freatice
Sursele de poluare ale solului sunt produsele de ardere conŃinute în gazele de ardere depuse pe sol, scurgerile accidentale de păcură, depozitul de cărbune şi depozitul de zgură şi cenuşă de la Utvin:
- gazele acide evacuate la arderea combustibililor fosili se depun pe sol, prin depunere uscată sau umedă şi pot conduce la creşterea acidităŃii acestuia, determinând perturbări ale proceselor regenerative, modificarea compoziŃiei,
316
eliberarea ionilor metalici, cu efecte negative asupra vegetaŃiei şi asupra apei subterane;
- pulberile din gazele de ardere contribuie la poluarea solului alături de praful din depozitul de cărbune spulberat de vânt ;
- depozitul de zgură şi cenuşă de termocentrală de la Utvin este una din cele mai importante surse de poluare din judeŃ atât pentru aer cât şi pentru sol şi apa freatică.
În scopul reducerii efectelor depunerilor vechi de cenuşă s-a recurs la peliculizarea cu soluŃie bituminoasă a compartimentelor I şi II ale depozitului, cu rol în fixarea zgurei şi cenuşii, asfel încât să nu mai existe spulberări de particule în zonă.
Totodată s-a pus în funcŃiune o nouă tehnologie de evacuare a zgurei şi cenuşei la CAF 2 CET Sud în fluid dens cu şlam autoîntăritor. Noua tehnologie pune în valoare capacităŃile liante ale cenuşii de termocentrală fără apă în exces, permiŃând realizarea unor depuneri cu densitate ridicată, indici de porozitate şi permeabilitate scăzuŃi, stabile în timp şi cu o suprafaŃă întărită, însuşiri care împiedică poluarea aerului cu pulberi. În sistem clasic, amestecul de zgură-cenuşă şi apă, în proporŃie de 1/8 până la 1/10 este pompat cu trei pompe de nămol, pe o lungime de 7 km, la depozitul Utvin.
Caracteristicile noii instalaŃii constau în concentraŃia amestecului bifazic de 1/1 până la maxim 1,4/1. Astfel, se economiseşte transportul şi recircularea apei iar datorită proprietăŃii de autoîntărire a şlamului, se evită dispersia cenuşii în atmosferă.
Prin utilizarea unor combustibili solizi cu putere calorică superioară (lignit) s-a obŃinut scăderea cantităŃii de zgură şi cenuşă generate prin ardere; în anul 2003 s-au depozitat 51 232 t cenuşă şi zgură faŃă de 85 000 t în anul 2002.
Poluarea apei Efectul poluant al apelor de suprafaŃă este constă în faptul că centralele
electrotermice sunt mari consumatori de apă, respectiv debitul reglementat pentru CET Centru este de 60 l/s iar pentru CET Sud de 140 l/s.
În ceea ce priveşte evacuarea apelor uzate, situaŃia înregistrată în anul 2005 este următoarea:
- substanŃe deversate direct în emisar: substanŃe extractibile cu eter de petrol: 225 kg (nu a fost depăşită limita indicată de normativul NTPA001);
- substanŃe deversate la canalizare: cloruri 1950 kg, sulfaŃi 2900 kg, fier 60 kg, materiale în suspensie 2007 kg, substanŃe extractibile cu eter de petrol 84 kg (nu au fost depăşite limitele indicate de normativul NTPA002).
10.3.2. Consumul brut de energie JudeŃul Arad
În judeŃul Arad, consumul de energie constă în consum de energie electrică şi termică. Energia electrică este consumată în general din Sistemul NaŃional, doar în cazuri de urgenŃe se folosesc generatoare de energie (unde este cazul: unităŃi spitaliceşti, remize de pompieri, etc). Energia termică este produsă de SC CET Arad şi de Consiliul Local Pecica şi Ineu, care furnizează agentul termic pentru populaŃie şi majoritatea agenŃilor economici. Segmentul de populaŃie care nu are acces la energia termică furnizată centralizat, folosesc surse proprii de încălzire. JudeŃul Caraş Severin
317
În judeŃul Caraş – Severin consumul de energie electrică înregistrat la nivelul anului 2005 este de cca 640 Gwh/an.
Consum casnic20%
Mari consumatori60%
Mici consumatori (<100kw )
20%
Fig. 10.3.2.1. RepartiŃia consumului de energie în anul 2005
JudeŃul Hunedoara
Tab. 10.3.2.1 Consumul brut de energie in anul 2005
Agent economic Energie
electrică produsă 2005 [[[[MWh]]]]
Energie termică produsă 2005 [[[[Gcal]]]]
Energie electrică distribuită 2005 [[[[MWh]]]]
Consum brut de energie 2005 [[[[MWh]]]]
S.C.Electrocentrale S.A. Deva 3592296 245964 3221815 415913
S.C.Filiala de DistribuŃie şi Furnizare a Energiei Electrice “Electrica Banat”-Sucursala Deva
- - 1427097 200000
JudeŃul Timiş La nivelul anului 2005, consumul de energie electrică a fost de 1148 GWh în
judeŃul Timiş. Consumul de energie termică, înregistrat de centralele societăŃii Colterm Timişoara, în anul 2005 este:
Tab. 10.3.2.2. Consumul brut de energie
Forma de energie consumată
CET Timişoara Centru
CET Timişoara Sud
Centrale de cvartal şi puncte termice
Gaz metan (mii mc)
105.105 18.551 15.811
Păcură (tone) 9.270 - -
318
Cărbune (tone)
- 146.160 -
En. Electrică (MWh) - din sistem - din prod. proprie (se regăseşte în consumul de comb.)
631 15.106
17.263 -
14.190 2.422
Dintre resursele energetice primare utilizate pe teritoriul judeŃului Timiş sunt:
• apele geotermale – sunt exploatate în cadrul centralelor termice din localităŃile Sânnicolau Mare, Lovrin şi Jimbolia. Forajele de apă geotermală au fost executate şi aparŃin firmei SC Foradex SA Bucureşti care livrează beneficiarilor, consiliilor locale, apă termală.
• gazele naturale - SNP PETROM Scursala Timişoara - Schela Timişoara exploatează zăcămintele de hidrocarburi lichide şi gazoase, situate în zona de vest a judeŃului Timiş în vederea prelucrării şi comercializării. Gazele libere şi asociate, un total de 400 mii Nmc în anul 2004, au fost livrate către populaŃie prin reŃelele de distribuŃie proprii.
• lemnul - din totalul de 250 mii mc masă lemnoasă exploatată de către DirecŃia Silvică Timişoara în anul 2004 din pădurile existente în zonele Maşloc, Bogda, Comeat, Făget, Margina, Chevereşu Mare, cca. 40% sunt utilizate pentru lemn de foc.
• potenŃialul hidrotehnic - energia hidraulică este valorificată pentru producerea energiei electrice de către SC COLTERM SA Timişoara prin hidrocentrala de mică putere, amplasată pe râul Bega, la intrarea în Timişoara, la TopolovăŃu Mare prin hidroturbina aparŃinând DAB Banat, situată pe canalul de regalare a debitelor celor doua râuri, Bega şi Timiş, care furnizează anual 1540 MWh şi prin centrala electrică de mică putere, amplasată în amonte de localitatea Surducul Mic, pe cursul de apă Gladna din cadrul bazinului hidrografic Bega, exploatată de SC Hidroelectrica SA Caransebeş, care furnizează 3400 MWh/an energie electrică.
Sursele de producere a energiei termice Capacitatea termică totală existentă la nivelul judeŃului este de 2.600 Gcal/h.
Aceasta se defalcă pe tipuri de combustibili utilizaŃi astfel: • 1.900 Gcal/h - gaze • 700 Gcal/h - CLU şi păcură Furnizarea energiei se realizează la nivel centralizat în localităŃile Timişoara,
Lugoj, Sânnicolau Mare, Jimbolia şi Făget, cât şi descentralizat, prin intermediul microcentralelor sau al altor surse individuale.Producătorii de energie termică sunt SC COLTERM SA în municipiul Timişoara, SC MERIDIAN 22 SA în municipiul Lugoj, SC JIM APATERM SERV SA în oraşul Jimbolia şi Serviciul Public al consiliului local la Sânnicolau Mare şi Făget.
Un alt segment important este reprezentat de consumatorii industriali şi casnici care îşi produc în regie proprie necesarul de energie termică prin intermediul instalaŃiior de diverse capacităŃi pe care le au în dotare.
Materia primă utilizată la producerea energiei termice este: • păcura şi CLU achiziŃionate de la SNP PETROM
319
• gazul – furnizat de SC DISTRIGAZ SA, SC GAZ VEST SA, SC TIMGAZ SA BUZIAŞ
• cărbunele provenit din surse interne şi externe • GPL – furnizat de SC SHELL SA, SC BUTAN GAZ SA, SC SISTEM GAS Datorită liberalizării pieŃei furnizorilor de materii prime în sectorul gazelor naturale
au apărut noi distribuitori cum ar fi : SNP PETROM, SC GAZ VEST SA, SC TIMGAZ SA Buziaş.
SC DISTRIGAZ NORD SA Târgu Mureş sucursala Timişoara preia gazul natural din sistemul naŃional de transport gestionat de SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ- Regionala Arad, şi-l distribuie prin retelele proprii în 14 localităŃi: Timişoara, Lugoj, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Nădrag, Ghiroda, Giroc, Chişoda, Giarmata Vii, DumbrăviŃa, BelinŃ, Satchinez, Chizătău. SNP PETROM Sucursala Timişoara, Schela Timişoara distribuie gaze de sonda în 9 localităŃi: Biled, Sandra, Variaş, Voiteg, Periam, Banloc, Denta, Stamora Germană, MoraviŃa.
SC GAZ VEST SA Arad preia gazul natural din sistemul naŃional de transport şi îl distribuie prin reŃeaua proprie în 6 localităŃi : Peciu Nou, Recaş, Izvin, Giarmata Vii, Remetea Mare şi OrŃişoara.
SC TIM GAZ SA Buziaş distribuie gazul natural preluat din sistemul national de transport în oraşul Buzias, la 693 abonaŃi (669 persoane fizice şi 24 agenŃi economici).
Un combustibil tot mai uzitat în gospodăriile consumatorilor casnici sau în cadrul firmelor cu capital privat pentru producerea apei calde menajere şi pentru încălzirea spaŃiilor de locuit sau de producŃie este GPL furnizat de firmele SC SHELL SA, SC BUTAN GAS SA şi SC SISTEM GAS SA.
Surse de producere a energiei electrice
JudeŃul Timiş nu face parte din categoria judeŃelor importante producătoare de energie electrică. În judeŃ există totusi surse de producere a energiei electrice atât în domeniul hidrocentralelor cât şi în cel al termocentralelor.
În domeniul centralelor hidroelectrice de mică putere (CHEMP), există centrala de la Surduc, centrala de la TopolovăŃul Mare şi CET Timişoara Centru.
10.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităŃi administrative
UnităŃile administrative din municipiile şi oraşele din regiune sunt racordate la
sistemele de termoficare din localităŃile respective sau au surse de încălzire individuale.
CapacităŃile de producŃie centralizată a energiei termice existente satisfac cerinŃele actuale ale abonaŃilor, asigurând confortul termic solicitat de consumatorii casnici şi încadrându-se în parametrii tehnici contractaŃi cu beneficiarii din sectorul agenŃilor industriali. JudeŃul Arad
UnităŃile administrative din municipiul şi judeŃul Arad se alimentează cu energie electrică de la reŃeaua naŃională. PuŃine sunt unităŃile care au generatoare proprii de producere a energiei electrice, pe care le folosesc în situaŃiile de urgenŃă şi când în sistemul naŃional este o avarie.
320
În municipiul Arad, majoritatea unităŃilor administrative au sisteme de încălzire de la SC CET Arad. În ultima perioadă au apărut sistemele proprii de încălzire, cazane care folosesc gazul metan ca şi combustibil.
În judeŃul Arad, în majoritatea localităŃilor unităŃile administrative au sisteme proprii de încălzire, ce folosesc ca şi combustibil, lemnul, motorina sau CLU. LocalităŃile Pecica şi Ineu au centrale proprii de producere a energiei termice la care sunt racordate o serie de unităŃi administrative din localităŃile respective. JudeŃul Caraş Severin Principalul generator de energie pentru încălzirea la nivel de unităŃi administrative, în
judeŃul Caraş-Severin, ReşiŃa, este SC CET Energoterm SA ReşiŃa.
Tab. 10.3.3.1. SituaŃia energiei la CET Energoterm ReşiŃa
Fig. 10.3.3.1. Consumul de combustibil pentru producerea energiei JudeŃul Hunedoara
UnităŃile administrative din municipiile: Deva, Petroşani, Brad şi oraşele: Aninoasa, Vulcan şi Lupeni sunt racordate la sistemele de termoficare din localităŃile respective, cantitatea de energie termică utilizată pentru încălzirea lor fiind 32667 Gcal. UnităŃile administrative din municipiile: Hunedoara, Orăştie şi oraşele: Călan, HaŃeg şi Simeria au surse de încălzire individuale care funcŃionează pe bază de gaze naturale, consumul de combustibil în 2004 fiind 2213614 mc. UnităŃile administrative din oraşele Petrila şi Uricani au centrale termice proprii care funcŃionează pe baza de cărbune, consumul de combustibil în 2004 fiind 460 t.
JudeŃul Timiş Energia termică este înglobată în două tipuri de agent termic: apă fierbinte şi
abur. Prin reŃelele de transport separate, acesta este condus spre punctele termice unde este transformat la parametrii necesari consumului şi distribuit. Consumul casnic are două componente: apă caldă menajeră şi apă caldă pentru încălzire.
321
Energia electrică se produce atât pe hidrocarburi cât şi hidro, fiind folosită pentru satisfacerea consumului intern, iar surplusul este livrat în Sistemul Energetic NaŃional (SEN). Când consumul necesar depăşeşte producŃia, centralele se alimentează cu energie electrică din Sistemul Energetic NaŃional.
Generarea energiei se realizează la nivel centralizat în localităŃile Timişoara, Lugoj, Sânnicolau Mare, Jimbolia şi Făget, cât şi descentralizat, prin intermediul microcentralelor sau al altor surse individuale.
Producatorii de energie termică sunt SC COLTERM SA în municipiul Timişoara, SC MERIDIAN 22 SA în municipiul Lugoj, SC JIM APATERM SERV SA în oraşul Jimbolia şi Serviciul Public al consiliului local la Sânnicolau Mare şi Făget.
Energia termică furnizată în sistem centralizat de sursele de producere este transmisă consumatorilor prin intermediul punctelor termice şi al reŃelelor termice.
Tab. 10.3.3.2. Energia electrică produsă în anul 2005
Forma de energie consumată
CET Timişoara Centru
CET Timişoara Sud
Centrale de cvartal şi puncte termice
Energie termică (Gcal)
790.606 386.368 107.548
Din care: abur
42.970 - -
apă fierbinte
747.636 386.368 107.548
Energie electrică (MWh)
23.247 - -
În ceea ce priveşte încălzirea instalaŃiilor şi clădirilor proprii ale unităŃii, aceasta se realizează prin puncte termice locale, utilizând agent primar produs în centrale. Sistemul de încălzire a locuinŃelor, precum şi a agenŃilor economici şi a instituŃiilor publice, în oraşul Jimbolia se realizează în mod separat, pe fiecare locuinŃă sau agent economic în parte, în oraş fiind dezafectate cele două sisteme de încălzire centralizată. La ora actuală cel mai folosit combustibil îl reprezintă gazele naturale, respectiv combustibilii solizi (lemne şi cărbuni). Energia termică în municipiul Lugoj este asigurată în principal de centrale de apartament şi de bloc. InstituŃiile publice au centrale proprii. Se mai foloseşte la case şi încălzirea cu lemne. Transportul local este gestionat de S.C. MERIDIAN 22 LUGOJ şi va fi concesionat în viitor.
Sursa de încălzire la nivelul oraşelor Buziaş, Deta, atât a populaŃiei, cât şi a unităŃilor administrative şi economice este gazul metan.
Sursa de încălzire la nivelul oraşului Ciacova, atât a populaŃiei, cât şi a unităŃilor administrative şi economice sunt combustibilii solizi.
Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităŃi administrative pentru oraşul Făget este asigurată de centrala de încălzire cu combustibil lichid.
La nivelul oraşului Recaş sursele de încălzire sunt lemnele, gazul metan, parŃial alte surse locale.
10.3.4. Impactul consumului de energie electrica asupra mediului
322
Impactul consumului de energiei asupra mediului reflectă efectul cumulativ al desfăşurării tuturor activităŃilor de pe raza regiunii. JudeŃul Arad
Consumul de energie electrică nu constituie o sursă de poluare pentru mediu. JudeŃul Caraş Severin
Impactul folosirii energiei constă în creşterea calităŃii vieŃii în defavoarea calităŃii factorilor de mediu, sursa principală de poluare fiind sectorul industrial. JudeŃul Hunedoara
JudeŃul Hunedoara este puternic industrializat datorită concentrării obiectivelor industriale, a căror activitate au un impact major asupra mediului.
Principalele surse de poluare din judeŃ sunt: unităŃile siderurgice, unităŃile de producere a energiei electrice şi termice, unităŃile de producere a materialelor de construcŃie şi unităŃile de preparare şi extracŃie a minereurilor. JudeŃul Timiş
Impactul asupra mediului generat de activitatea de distribuŃie şi furnizare a energiei electrice desfăşurate în S.C. ENEL Electrica Banat S.A. se limitează doar la impactul potenŃial produs la o funcŃionare anormală. Poluarea provocată de instalaŃiile energetice
InstalaŃiile de producere, transport, distribuŃie şi utilizare a energiei electrice reprezintă semn al dezvoltării civilizaŃiei şi al aplicării progresului tehnic în toate domeniile de activitate. În acelaşi timp reprezintă şi surse de poluare:
Poluarea vizuală se resimte prin deteriorarea peisajului, mai pregnantă în zonele rurale şi în special în zonele turistice. Există preocupări pentru găsirea unor soluŃii de protejare a mediului. Exemplu: în localitatea Bazoş s-a recurs la montarea unor stâlpi din lemn şi conductor torsadat pentru reŃeaua electrică din zonă. Poluarea electromagnetică
Din analiza categoriilor de impact al câmpului electromagnetic creat de elementele reŃelei electrice de înaltă tensiune rezultă că în România nu se depăşesc limitele normate sau recomandate de standardele internaŃionale.
Transformatoarele de putere de 25,40 MW sau 60 MW produc zgomot de cca. 50 dB, ceea ce determină amplasarea acestora la 20 m distanŃă de zona locuită.
Pentru reducerea impactului se apelează la cabluri subterane, iar staŃiile de transformare se amplasează în zone mai puŃin populate.
Poluarea zonelor protejate este limitată, deoarece din faza de proiect, aceste zone sunt evitate. În cazurile excepŃionale se apelează la soluŃii tehnice ecologice, cum ar fi: montarea pe vârful stâlpilor de cuiburi de barză, montarea pe izolatoarele de 110 kV de dispozitive antipasăre, folosirea de linii cu multiple funcŃiuni cu fibră optică, transmisii de inaltă frecvenŃa FIF. În cazul amplasării instalaŃiilor energetice în zone silvice, se efectuează defrişări în fază de construcŃie, care se menŃin şi pe perioada exploatării, refăcându-se numai vegetaŃia de mică înălŃime.
O atenŃie deosebită se acordă gestiunii şi controlului bifenililor policloruraŃi (PCB) din componenta condensatoarelor electrice în conformitate cu reglementările în vigoare aliniate la cerinŃele internaŃionale până la eliminarea totală a acestora din instalaŃii.
Conform planurilor de eliminare prezentate la ARPM Timişoara, în perioada 2003 – 2006 vor fi eliminate echipamentele cu conŃinut de uleiuri cu PCB scoase din uz iar până în anul 2010 vor fi înlocuite toate echipamentele care nu corespund reglementărilor. Programul de management de mediu mai prevede:
- înlocuirea bateriilor de acumulatoare tip deschis cu cele de tip închis pentru reducerea emisiilor în atmosferă la staŃiile electrice
323
- eliminarea azbestului ca material izolant.
10.3.5. Impactul producerii de ŃiŃei şi gaze naturale asupra mediului
La nivelul regiunii, doar în judeŃele Arad şi Timiş se realizează o exploatare a hidrocarburilor fluide şi gazoase.
Principalele surse de poluare ale atmosferei, solului, apelor de suprafaŃă şi de adâncime, sunt:
• hidrocarburi volatile (metan, C2 – C7) din sistemul de colectare, sonde de producŃie, parcuri, rezervoare de ŃiŃei brut, staŃii de tratare, staŃii de tratare apă reziduală, staŃii de compresoare, dezbenzinările, conductele de transport gaze şi gazolină ;
• accidentele tehnice cum ar fi: erupŃii libere necontrolate şi spargerea conductelor;
• gaze provenite din arderea combustibililor şi carburanŃilor; • deşeuri solide şi demisolide ; • sondele de producŃie şi conductele de transport ; • parcuri de colectare şi staŃii de tratare ŃiŃei şi apă ; • staŃii de injecŃii apă reziduală, conducte şi sonde ; • evacuări de ape reziduale în apele de suprafaŃă ; • alte surse de poluare.
JudeŃul Arad Prin activitatea de extracŃie ŃiŃei şi gaze asociate sunt afectaŃi factorii de mediu
prin emisii de compuşi organici volatili ( prin vehicularea hidrocarburilor), NO2, CO, aldehide (emisii de la centralele termice de la parcurile separatoare).
De asemenea se pot înregistra afectări ale factorului de mediu sol, prin spargeri accidentale de conducte de amestec sau prin deversări accidentale de apă de zăcământ (salinizare secundară a solurilor) . JudeŃul Timiş
Prin studiul de impact asupra mediului, efectuat de SC COMPROIECT-92 SA Ploieşti s-au analizat atât efectele negative, cât şi cele pozitive ale exploatării zăcămintelor de petrol de către SNP PETROM Sucursala Timişoara, Schela Timişoara, cât şi măsurile ce trebuie realizate pentru încadrarea în normative.
Exploatarea hidrocarburilor fluide şi gazoase în judeŃul Timiş se realizează pe următoarele structuri petrolifere: Călacea, Variaş, Satchinez, Pordeanu, Valcani, Dudeştii Noi, Iecea, Cherestur, Otelec, Partoş, Toager, Ceavos, Foeni, Diniaş, Sânmartin, Jimbolia, DumbrăviŃa, Lovrin, s.a. fiind organizată în 7 secŃii de producŃie la care se adaugă o activitate nouă de distribuŃie gaze în 9 comune. Poluarea atmosferei
Poluarea atmosferei de către exploatările de hidrocarburi din cadrul Schelei Timişoara se produce din urmatoarele surse:
- hidrocarburi volatile (metan, C2 – C7) din sistemul de colectare, sonde de producŃie, parcuri, rezervoare de ŃiŃei brut, staŃii de tratare, staŃii de tratare apă reziduală, staŃii de compresoare, dezbenzinările, conductele de transport gaze şi gazolină
- accidente tehnice cum ar fi: erupŃii libere necontrolate şi spargerea conductelor
324
În cadrul activităŃii curente din Schela Timişoara, situaŃiile nedorite care pot fi create de diverse tipuri de defecŃiuni sunt evitate printr-o proiectare şi întreŃinere corespunzătoare, dar dacă totuşi apar, ele sunt rare şi de scurtă durată.
Sursele permanente de emisie a hidrocarburilor gazoase sunt reprezentate de stocarea ŃiŃeiului în rezervoare cu capac fix şi pierderile de lucru, care se semnalează la umplerea şi golirea rezervoarelor.
În urma calculelor de emisie efectuate în cadrul studiului, rezultă că valoarea debitului masic pentru fiecare parc, de 0,50 la 1,38 kg/h este sub valoarea limită de emisie prevazută în Ordinul nr. 462/1993 de 3 kg/h.
Pentru depozitul de Ńitei Satchinez s-au calculat concentraŃiile maxime la nivelul solului (imisii), folosind formula Bosanquet-Person, pentru Q=1,8g/s, Hrez=10 m, rezutând C max (X max. 0,0) = 0,69 mg/mc , situată sub valoarea maximă admisă de STAS 12574/87, de 0,8 mg/mc (hidrocarburi).
- gaze provenite din arderea combustibililor şi carburanŃilor În schela de petrol sunt multe instalatii termice care produc gaze de ardere.
Se pot enumera câteva cum ar fi: bateriile pentru producerea apei calde şi a aburului, motocompresoare, utilaje de transport şi intervenŃii, etc. Combustibilul utilizat este gazul de sondă, iar carburantul folosit cu precădere este motorina.
Calculul de dispersie a gazelor arse efectuat pentru bateriile de cazane din schelă indică valori ale concentraŃiilor maxime la nivelul solului inferioare limitelor admise prin STAS 12574/87 la toŃi componenŃii poluanŃi. În plus bateriile de cazane sunt amplasate la distanŃe mari faŃă de aşezările umane.
Poluarea apelor de suprafaŃă şi de adâncime
Sondele de producŃie şi conductele de transport Numărul mare de sonde şi agresivitatea fluidelor transportate (apă sărată,
Ńitei) reprezintă motivul pentru care evenimentele de acest tip au constituit şi constituie cauza majoră a poluărilor din procesul de exploatare a hidrocarburilor.
Majoritatea liniilor de amestec nu sunt protejate prin acoperiri interioare sau exterioare contra coroziunii, iar tratamentele cu inhibitori nu sunt făcute decât în cazuri speciale. Evitarea acestor accidente se realizează prin respectarea graficelor de RK şi înlocuirea tronsoanelor de conducte uzate.
Parcuri de colectare şi staŃii de tratare ŃiŃei şi apă La aceste obiective poluarea apare, în principal, prin infiltraŃii şi scurgeri în
special pe fundul rezervoarelor de decantare – stocare, precum şi din nisipul şi şlamul depozitat în incinta parcului, în bazine decantoare sau în batale.
Deoarece Schela Timişoara este relativ nouă, înfiinŃată în 1967, instalaŃiile supraterane au fost montate pe platforme de beton, prevăzute cu rigole şi cămine de captare, cu deversoare în bazine decantoare. Gospodăriile subterane sunt construite din betoane speciale, posibilitatea apariŃiei unor fisuri fiind redusă.
StaŃii de injecŃii apă reziduală , conducte şi sonde Apa de zăcământ separată de ŃiŃei, se injectează în zăcământ ca atare sau
după filtrare, fie în scop tehnologic fie pentru evacuare. FrecvenŃa mare a avariilor se datorează coroziunii şi presiunilor ridicate la care se face injecŃia, fenomen care apare datorită conŃinutului relativ mare de suspensii şi emulsii conŃinute în apa de injecŃie.
Evacuări de ape reziduale în apele de suprafaŃă
325
În cadrul Schelei Timişoara sunt două puncte de evacuare în emisari naturali: staŃia de epurare Şandra cu evacuare în CCS 14 şi staŃia de dezbenzinare Călacea cu evacuarea în pârâul Iercici.
Datorită funcŃionării automonitoringului, se urmăreşte calitatea apelor uzate evacuate, în vederea încadrării în prevederile NTPA 001/2002. Activitatea Schelei Timişoara este autorizată conform Ordinului nr. 699/1999 al MAPPM.
Alte surse de poluare a apelor în exploatările petroliere Poluarea pânzei de apă freatică sau a apelor de adâncime se produce în
cazul apariŃiei unor neetanşeităŃi la sondele de injectie. Când se constată scăderea presiunii de injecŃie, sonda este închisă pentru intervenŃie sau RK.
Surse accidentale de poluare a apelor freatice sau apelor de suprafaŃă Pot apărea la efectuarea operaŃiunilor de acidizare sau stimulare. Deoarece
aceste operaŃiuni sunt costisitoare, se iau toate măsurile organizatorice necesare pentru evitarea unor accidente.
Poluarea solului
Ponderea cea mai ridicată a surselor cu poluare pentru sol o reprezintă sondele şi conductele, iar poluanŃii care afectează calitatea solurilor sunt ŃiŃeiul şi apele de zăcământ. Cu toate acestea poluarea solului se poate produce şi prin unele deşeuri solide şi demisolide formate din:
- depuneri de nisip şi argile din rezervoare - depuneri de cruste şi produse de coroziune din sonde, linii de transport,
schimbătoare de căldură - emulsii de ŃiŃei acumulate în staŃiile de tratare - cărbune activ, site moleculare uzate de la instalaŃiile de tratare a gazelor - nisip şi pământ contaminat cu petrol excavat din zona de spargeri
conducte - detritus şi fluide de foraj.
Toate aceste reziduuri sunt depozitate în batale special amenajate, iar acolo unde nu sunt etanşe este posibilă infiltrarea şi trecerea în pânza freatică a sărurilor solubile. Depozitarea finală a deşeurilor de produse petroliere se face la „Celule şlam Turnu” din judeŃul Arad.
10.3.6. Energii neconvenŃionale
În acest secol omenirea se confruntă cu câteva probleme majore cum sunt
cele ale energiei, apei şi alimentaŃiei. Rezolvarea lor corectă reprezintă esenŃa preocupărilor pentru o dezvoltare durabilă.
Valorificarea potenŃialului surselor regenerabile de energie se înscrie în programul dezvoltării energetice a României pe termen lung.
Extinderea utilizării surselor regenerabile de energie constituie una din componentele majore ale politicii energetice ale UE, având ca scop reducerea dependenŃei de importuri şi reducerea emisiilor de gaze care au efect de seră.
În strategia comunitară şi planul de acŃionare pentru utilizarea surselor regenerabile de energie se are în vedere că până în anul 2010 ponderea acestor resurse, în balanŃa resurselor primare, trebuie să ajungă la minim 12% faŃă de 8% în
326
prezent. De asemenea ponderea energiei electrice produsă din resurse regenerabile trebuie să ajungă la minim 24% faŃă de 14.3% în prezent.
Sursele de energie regenerabile şi neconvenŃionale se definesc ca: - energia solară; - energia eoliană, a vântului; - energia geotermală; - energia valurilor şi a mareelor; - energia hidraulică a acumulărilor de apă, care nu fac parte din amenajări
hidroenergetice complexe; - energia obŃinută prin fermentarea materiilor reziduale organice, biogaz; - energia conŃinută în masa lemnoasă şi alte materii vegetale, biomasa; - energia obŃinută din alte surse regenerabile, neexploatate până în prezent. În România, ponderea surselor regenerabile va trebui să reprezinte până în
anul 2010 aproximativ 11% din consumul total de resurse primare, iar până în anul 2015 să ajungă la 11.2%. JudeŃul Arad
În judeŃul Arad au fost încercări timide de folosire a energiei solare în scopul producerii de energie termică, prin folosirea de panouri solare. JudeŃul Timiş
Resursele energetice primare existente şi utilizate pe teritoriul judeŃului Timiş sunt apele geotermale, exploatate în cadrul centralelor termice din localităŃile Sânnicolau Mare, Lovrin şi Jimbolia. Forajele de apă geotermală au fost executate şi aparŃin firmei SC Foradex SA Bucureşti, care livrează beneficiarilor şi consiliilor locale apă termală. În decursul anului 2004 au fost livrate 15.000 Gcal energie termică.
În judeŃele Hunedoara şi Caraş Severin, nu există producŃie de energii neconvenŃionale.
10.3.7. EvoluŃia energiei în perioada 1995-2005 şi tendinŃele generale în următorii ani
Se observă o tendinŃă de scădere a consumului energiei termice produse în sistemul centralizat. Aceasta se explică, în parte, prin orientarea unor consumatori atât casnici cât şi industriali spre alternativa exploatării centralelor proprii de producere a energiei termice, funcŃionând pe gaze sau pe GPL, cu un randament în exploatare ceva mai ridicat, iar pe de altă parte prin procesul de restructurare a economiei naŃionale din ultimii ani, care are implicaŃii multiple inclusiv asupra consumurilor energetice de diverse tipuri ale agenŃilor economici.
După participarea la summit-ul de la Rio de Janeiro din 1992, România şi-a sporit semnificativ măsurile de soluŃionare a problemelor de mediu. Acordul de Asociere între România şi UE prevede ca politicile de dezvoltare în România trebuie să fie bazate pe principiul dezvoltării durabile şi că acestea trebuie să ia în considerare potenŃialele efecte asupra mediului.
Politica de protecŃie a mediului este concepută ca parte integrantă a programului de dezvoltare şi restructurare economică şi are ca scop armonizarea politicii şi practicii româneşti în domeniul mediului cu directivele UE în domeniu. Politica în domeniul mediului se referă nu numai la măsurile şi acŃiunile de refacere a zonelor afectate, ci şi la cele de prevenire a producerii altor dezastre.
327
Pe termen lung, reformă economică, combinată cu măsuri adecvate de protecŃie a mediului va conduce la încurajarea investiŃiilor şi renunŃarea la activităŃile ineficiente şi puternic poluante.
Pe termen scurt, perspectivele de protecŃia mediului vor fi influenŃate de respectarea legislaŃiei de protecŃie a mediului, de crearea de instituŃii şi servicii cu rol de supraveghere şi ameliorare a protecŃiei mediului. JudeŃul Arad
EvoluŃia producŃiei de energie electrică şi termică pe perioada 1995-2005 este evidenŃiată în tabelul 10.3.7.1. şi graficele din figurile 10.3.7.1. şi 10.3.7.2.
Tab. 10.3.7.1. ProducŃia pe principalele grupe de produse
ProducŃia pe principalele grupe de produse
CET pe lignit CET pe hidrocarburi An Energie electrică
După cum se observă din tabelul prezentat şi din graficele de mai sus, atât producŃia de energie electrică cât şi cea de energie termică s-au stabilizat în ultimii doi ani, variaŃiile fiind foarte mici. Pe grafic se evidenŃiază un palier la un nivel constant de producŃie. Se poate presupune că în următorii ani se va menŃine această tendinŃă. JudeŃul Hunedoara
Consumurile de combustibili şi producŃia de energie electrică şi termică a S.C. Electrocentrale S.A. Deva sunt prezentate în tabelul următor:
Tab. 10.3.7.2. Consumurile de combustibili şi producŃia de energie a S.C. Electrocentrale S.A. Deva
Evolutia productiei de energie termica la S.C. Acvacalor S.A. Brad - CT Gurabarza in perioada 1995 - 2005
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
Energie termica [Gcal]
19951996199719981999200020012002200320042005
Fig. 10.3.7.5. EvoluŃia producŃiei de energie termică la S.C. Acvacalor S.A.
Brad – CT Gurabarza Reabilitarea blocurilor energetice de la S.C. Electrocentrale S.A. Deva şi S.C.
Termoelectrica S.A. - S.E. Paroşeni vor conduce la diminuarea emisiilor atmosferice de pulberi şi compuşi chimici. Lucrările de retehnologizare vor conduce la scăderea impactului asupra florei şi faunei.
S.C. Electrocentrale S.A. Deva şi S.C. Termoelectrica S.A. - S.E. Paroşeni vor lua măsuri pentru respectarea programelor proprii întocmite în conformitate cu cerinŃele directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor poluanŃi în atmosferă proveniŃi din instalaŃiile mari de ardere. S.C. Electrocentrale S.A. Deva şi S.C. Termoelectrica S.A. - S.E. Paroşeni vor promova un management durabil al protecŃiei mediului prin:
- aplicarea standardelor privind monitorizarea emisiilor; - asigurarea fondurilor necesare, pentru realizarea investiŃiilor de mediu
prevăzute în Planurile de Implementare ale Directivelor Europene; - asigurarea stabilităŃii şi siguranŃei depozitelor de zgură şi cenuşă, precum şi
protecŃia mediului în acea zonă în conformitate cu cerinŃele europene; - estimarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
JudeŃul Caraş Severin
Tab. 10.3.7.5. EvoluŃia energiei electrice şi termice produsă de CET ReşiŃa 1996-2005
Fig. 10.3.7.6. Energie electrică produsă la CET ReşiŃa
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
1995 1997 1999 2001 2003 2005
Energie termica
Fig. 10.3.7.7. Energie termică produsă la CET ReşiŃa
333
JudeŃul Timiş Consumul de energie electrică în ultimii ani a avut o tendiŃă uşor
descrescătoare datorită scăderii consumului industrial.
Tab. 10.3.7.6. EvoluŃia producŃiei de energie termică furnizată de SC TERMOCET 2002 SA
anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 mii
Gcal 1897 1796 1906 1781 1677 1443 1324 1229 1317
Tab. 10.3.7.7. EvoluŃia producŃiei de energie termică la S.C.CALOR S.A.Timişoara anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 mii Gcal
196 182 196 187 181 140 129 112 122
TendinŃele de scădere a consumului energiei termice produsă în sistemul
centralizat se explică, în parte, prin orientarea unor consumatori atât casnici cât şi industriali spre alternativa exploatării centralelor proprii de producere a energiei termice, funcŃionând pe gaze sau pe GPL, cu un randament în exploatare ceva mai ridicat iar pe de altă parte procesul de restructurare a economiei naŃionale din ultimii ani are implicaŃii multiple inclusiv asupra consumurilor energetice de diverse tipuri ale agenŃilor economici.
Tab. 10.3.7.8. EvoluŃia consumului de energie electrică în judetul Timiş -mii Mwh- Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Mc 541 614 558 480 466 446 480 450 520 610 mc 257 215 202 213 233 234 217 232 274 325 c 374 396 353 322 313 319 323 316 330 354 I 17 19 16 15 15 14 17 17 22 28 TOTAL 1189 1244 1129 1030 1027 1013 1037 1014 1146 1317
Mc - mari consumatori mc - mici consumatori c - consumatori casnici i - iluminat public TendinŃe generale ale mediului în domeniul energiei
După participarea la summit-ul de la Rio de Janeiro din 1992, România şi-a sporit semnificativ măsurile de soluŃionare a problemelor de mediu. Acordul de Asociere între România şi UE prevede ca politicile de dezvoltare în România trebuie să fie bazate pe principiul dezvoltării durabile şi că acestea trebuie să ia în considerare potenŃialele efecte asupra mediului.
334
În cadrul Planului NaŃional de Adoptare a Acquis-ului Comunitar de Mediu, România asigură transpunerea legislativă a acquis-ului comunitar de mediu, în special în domeniile evaluării impactului asupra mediului (calitatea aerului, a apei, managenmentul deşeurilor, controlul poluării industriale, a substanŃelor chimice şi a zgomotului), dar şi întărirea capacităŃii instituŃionale specifice.
Comisia Europeană pregăteşte noi acŃiuni şi documente în domeniul energiei, printre care: Directiva privind energia termică, Directiva privind serviciile energetice, Campania de demarare a acŃiunilor de eficienŃă a energiei, Directiva privind standardele energiei, Acordul de limitare şi comerŃ cu emisiile de gaze cu efect de seră. Ultima propunere prevede penalităŃi de 40 Euro/tonă emisii pentru depăşirea cotei permise până în anul 2007 şi de 10 Euro/tonă după anul 2007.
În martie 2002, România a deschis Capitolul 14 Energie, în cadrul negocierilor de aderare la UE. A fost aprobat printre altele, procesul de liberalizare a pieŃei energiei în România: în prezent deschiderea pieŃei este de 33% la energia electrică şi de 17 % la gaze naturale.
ENERO - Centrul pentru Promovarea Energiei Curate şi Eficiente în Romania - a realizat traducerea în limba româna a textului Directivei 2001/77 privind Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie pe piaŃa internă de energie electrică. A fost aprobată Legea nr.120/2002 privind utilizarea eficientă a energiei, precum şi normele metodologice de aplicare.
10.3.8. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transporturi
Transporturile reprezintă o activitate extrem de importantă la nivelul unei societăŃi.
Impactul acestei activităŃi asupra mediului se evidenŃiază prin emisiile de poluanŃi în atmosferă şi zgomotul produs la trecerea vehiculelor.
CirculaŃia maşinilor în traficul rutier antrenează particulele de praf aflate pe carosabil funcŃie de starea de curăŃenie a căilor rutiere. arderi incomplete de materiale plastice, materiale de natură organică, materiale textile, hârtie, carton şi lemn. JudeŃul Arad
În tabelul 10.3.8.1. sunt prezentate principalele emisii de poluanŃi în atmosferă produşi de circulaŃia autovehiculelor în judeŃul Arad.
Tab. 10.3.8.1.
Nr. crt. Poluantul Emisia, t/an
1 Oxizi de azot 3 563.42 2 Compuşi organici volatili 1 554.33 3 Oxid de carbon 8 723.63 4 Metan 57.05 5 Dioxid de carbon 361 960.00 6 Pulberi 333.38 7 Dioxid de sulf 0.846
JudeŃul Caraş Severin
335
În gazele de eşapament, emanate în principal de maşinile cu motoare Diesel, se află mari cantităŃi de funingine datorate funcŃionării necorespunzătoare a motoarelor respective şi a amestecurilor de combustibili utilizate.
În anul 2003 SC PRESCOM SA ReşiŃa a început înlocuirea autobuzelor poluante cu microbuze tip IVECO.
Transportul şi depozitarea cărbunelui (şisturilor) de la Cariera Doman la ReşiŃa poluează mediul cu pulberi de cărbune atât pe perioada transportului, la depozitare şi din depozit când sunt antrenate de curenŃii de aer. Acelaşi lucru se întâlneşte în cazul localităŃii Bozovici, unde transportul cărbunelui de la locul de extracŃie la depozitul primar din localitate are efecte negative asupra căilor de circulaŃie (depuneri de praf), cât şi asupra atmosferei (pulberi antrenate de curenŃii de aer).
Traficul constituie o importantă sursă de poluare a mediului urban, atât prin numărul mare al autovehiculelor, cât şi prin cantitatea de substanŃe poluante evacuată. Traficul urban se face răspunzător de eliminarea în atmosferă a bioxidului de sulf, oxizilor de azot, monoxidului de carbon, dioxidului de carbon, compuşilor organici volatili şi ai plumbului care constituie un factor de poluare notabil. Odată ajunşi în atmosferă, în funcŃie de condiŃiile meteorologice, aceşti poluanŃi participă la o serie de reacŃii fotochimice care contribuie la producerea ozonului de atmosferă joasă.
SituaŃia emisiilor din transportul rutier la nivelul judeŃului Hunedoara în anul 2005 se prezintă în tabelul următor:
Tab. 10.3.8.3. SituaŃia emisiilor din traficul rutier Poluant Emisii în 2005 SO2 344,16368 Mg NOx 1385,83218 Mg NMVOC 1998,24633 Mg CH4 32,88450 Mg CO 18084,22058 Mg CO2 191,85407 Gg N2O 6,39852 Mg Cd 0,60275 Kg
336
Cr 3,01373 Kg Cu 102,46683 Kg Ni 4,21922 Kg Pb 3855,02783 Kg Se 0,60274 Kg Zn 60,27461 Kg Pulberi 120,55098 Mg
Monitorizarea emisiilor de poluanŃi rezultaŃi din traficul urban, cu impact asupra
mediului şi îndeosebi asupra factorului uman, nu se poate realiza din cauza distanŃelor mici dintre şosele şi locuinŃe. JudeŃul Timiş În judeŃul Timiş, transporturile rutiere, feroviare şi aeriane sunt bine reprezentate, producând ca atare un impact semnificativ asupra mediului.
Problemele de mediu generate de traficul rutier sunt: - poluarea aerului cu gaze acide, substanŃe organice, metale toxice şi cancerigene
- poluarea fonică prin vibraŃii, cu efecte asupra organismelor umane şi animale - generarea de deşeuri specifice fără utilizarea unor soluŃii de eliminare a
acestora - poluarea solului, subsolului şi apelor de suprafaŃă cu poluanŃi antrenaŃi de pe
carosabil de apele pluviale - secŃionarea habitatelor naturale. Aproximativ 70% din poluarea chimică este cauzată de emisiile de gaze de la
autovehicule. Poluarea aerului se face prin particule totale în suspensie (pulberi care rămân în aer timp îndelungat), oxizi de azot, monoxizi de carbon, hidrocarburi, dioxizi de carbon. Oxidul de carbon inhalat înlocuieşte oxigenul în circulaŃia sângelui şi dăunează vederii, atenŃiei, capacităŃii mentale şi fizice. De aceea, se recomandă folosirea benzinei fără plumb în locul celei cu plumb. Oxizii de azot afectează sănătatea umană generând boli ale plămânilor şi ale căilor respiratorii. Compuşii organici volatili rezultaŃi din benzină, eterii de petrol, benzenul (hidrocarburile) şi acetona, fenolii, esterii, cloroformul afectează ochii şi pielea.
Nivelul poluării este considerabil mai ridicat în prezent decât acum zece ani, mai ales la monoxidul de carbon. Calitatea aerului, mai ales în zonele centrale, se poate îmbunătăŃi prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere.
Poluarea aşa-numită outdoor, de la gazele de eşapament şi cele industriale, duce fie la cancer bronho-pulmonar, prin inducerea de celule atipice la nivelul bronşiilor, fie la apariŃia şi agravarea unor boli obstructive, ca emfizemul pulmonar, astmul bronşic sau bronşita cronică.
10.3.9. EvoluŃia transporturilor şi acŃiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilordin transporturi
JudeŃul Arad
Numărul autovehiculelor a crescut simŃitor după anul 1990 ajungând în anul 2005 la un număr de 125 746 (faŃă de 43.931 în anul 1993)(grafic din fig.10.3.9.1.).
Nu în aceeaşi măsură s-a dezvoltat extinderea şi modernizarea drumurilor astfel că la ora actuală presiunea exercitată de traficul urban asupra mediului este mare în toate oraşele.
337
Fig.10.3.9.1.
Începând din anul 1999 s-a dat în funcŃiune drumul de centură al municipiului Arad pe care se dirijează marea majoritate a autovehiculelor grele de transport de marfă. Totuşi în oraş circulă un număr însemnat de autovehicule grele care duc sau aduc marfă pentru diverşi agenŃi economici sau pur şi simplu traversează oraşul în tranzit spre alte localităŃi. Numărul acestora reprezintă între 12 – 18% din totalul autovehiculelor care circulă în oraş şi pe drumurile aglomerate (sunt în jur de 2500 – 4000 autovehicule grele în timp de 24 ore).
Nu există momentan soluŃii convenabile pentru înlăturarea acestei poluări, respectiv a emisiilor provenite din circulaŃia vehiculelor, dar primăria trebuie să aibă în vedere o mai bună fluidizare a circulaŃiei atât în zona centrală cât şi în cartiere.
O altă măsură care ar putea duce la diminuarea emisiilor ar fi scoaterea din circulaŃie a acelor autovehicule, în special cele de tonaj mare, care nu au motoarele dotate cu sisteme de reŃinere a poluanŃilor. Această acŃiune a început în anul 2005 dar cu autoturismele mai vechi de 12 ani. Acestea au fost predate la REMAT iar proprietarii au putut să-şi achite prima rată la un nou autoturism din suma încasată pe cel retras din circulaŃie. Astfel în Arad au fost predate un număr de 342 autoturisme.
JudeŃul Caraş Severin
FaŃă de anul 2000 numărul vehiculelor a crescut semnificativ (ex: numărul de autobuze, la nivelul judeŃului Caraş-Severin a crescut, în anul 2005 de aproape 3 ori faŃă de anul 2000)
În scopul reducerii emisiilor din transporturi s-au luat următoarele măsuri: • s-au modernizat o serie de drumuri judeŃene • garda de mediu a întreprins acŃiuni de verificare a gazelor de eşapament a
autovehiculelor • s-au întreprins acŃiuni de educaŃie ecologică ( AcŃiuni în cadrul programului
EvoluŃia numărului de autovehicule înscrise în circulaŃie
338
Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului conform PLANULUI NAłIONAL DE ACłIUNE PENTRU PROTECłIA MEDIULUI îl constituie restructurarea sistemului naŃional de transport şi asigurarea funcŃionării acestuia în vederea realizării unui sistem de transport omogen, conectat din punct de vedere al structurii la coridoarele pan-europene. Politica în domeniul asigurării unei dezvoltări durabile a sectorului transporturi are în vedere următoarele acŃiuni generale:
• reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi echipamentelor; • asigurarea interconectării şi interoperabilităŃii între reŃelele şi modurile de
transport; • realizarea reŃelelor pan-europene de transport; • utilizarea modurilor de transport ecologic; • utilizarea de mijloace de transport performante tehnic şi operaŃionale pentru
toate tipurile de transport; • implementarea tehnologiilor de depoluare specifice; • aplicarea măsurilor preventive pentru limitarea efectelor poluării; • extinderea transporturilor combinate şi intermodale.
JudeŃul Hunedoara Dat fiind faptul că transportul rutier constituie o sursă majoră de poluare, în
special în localităŃile urbane, se impune implementarea de tehnici de management ale traficului, în principal în municipiile judeŃului.
Pentru diminuarea impactului generat de traficul urban s-au luat o serie de măsuri ca: - plantarea în aliniamentele stradale de arbori adecvaŃi pentru condiŃiile climatice din zonă; - întreŃinerea în condiŃii corespunzătoare a spaŃiilor verzi, a luciurilor de apă; - introducerea la staŃiile de alimentare cu combustibili a benzinei fără plumb concomitent cu folosirea catalizatorilor pentru epurarea gazelor de eşapament; - reorganizarea traseelor în funcŃie de categoriile mijloacelor de transport şi de străzi astfel încât să se asigure o fluidizare a traficului autovehiculelor cu satisfacerea necesităŃilor populaŃiei şi a agenŃilor economici. JudeŃul Timiş
Există o serie de măsuri prevăzute la nivelul judeŃului Timiş, în scopul reducerii emisiilor din transporturi:
- protecŃie antifoninică - colectare-epurare ape pluviale poluate de pe carosabil - diminuarea efectelor de secŃionare a habitatului - fluidizarea circulaŃiei în localităŃi - înlocuirea autovehiculelor depăşite fizic si moral - construirea rutei ocolitoare a municipiului Timişoara, care să preia traficul greu
şi de tranzit - construirea de rute ocolitoare ale ariilor protejate - construirea de pasaje denivelate la intersecŃiile dintre liniile de cale ferată şi
drumurile naŃionale - reabilitarea parcului rulant rutier şi feroviar - utilizarea de mijloace nepoluante (chimic şi sonor) pentru transportul în comun - construirea de rute industriale în afara zonelor rezidenŃiale - refacerea spaŃiilor verzi urbane şi periurbane, atât cantitativ, cât şi calitativ - atenuarea zgomotului prin amplasarea perdelelor de protecŃie vegetală - extinderea spaŃiilor verzi intravilane şi periurbane din municipiul Timişoara - crearea spaŃiilor tampon pentru zonele urbane intens afectate de urbanism
339
În vederea reducerii emisiilor de poluanŃi de la autovehicule, şi prin
încurajarea utilizării de vehicule puŃin poluante s-au luat o serie de măsuri legislative de adaptare a legislaŃiei naŃionale cu Directivele UE. Conştientizarea şi educarea publicului (persoane fizice si juridice) în legatură cu problemele de mediu generate de trafic şi acordarea stimulentelor economice în acest sens pot contribui la diminuarea efectelor negative ale poluării aerului.
10.3.10. SituaŃia parcului auto la nivelul Regiunii 5 Vest JudeŃul Arad Numărul autovehiculelor a crescut simŃitor după anul 1990 ajungând în anul 2005 la un număr de 125 746. JudeŃul Caraş Severin
Numărul total de vehicule din judeŃul Caraş Severin în anul 2005 a fost de : 88 363. 1 . Vehicule pentru transportul mărfurilor - total - nr. - 8875
• autoutilitare - 5142 • auto specializate - 3292 • autotractoare - 429 • auto remorchere - 12
7. Motociclete - 2752 8. Motorete - 4663 JudeŃul Hunedoara La nivelul judeŃului Hunedoara, în anul 2005 parcul auto avea în componenŃa sa un număr de 77 482 autovehicule. JudeŃul Timiş EvoluŃia dinamică şi complexitatea formelor de manifestare a fenomenului rutier la nivel european şi-au pus amprenta şi asupra modului de desfăşurare a circulaŃiei rutiere timişene.
Tab. 10.3.10.1. SituaŃia parcului auto la nivelul judeŃului Timiş-2005
Parcul auto înmatriculat defalcat pe categorii de vehicule Nr. Categoria vehiculului
Ca urmare a achiziŃionării în luna mai 2005 de către RATT, a 55 de autobuze
Mercedes Conecto, echipate cu sistem de catalizare Euro 3, emisiile de poluanŃi în atmosferă s-a redus astfel: consumul de motorină pe lunile mai – decembrie a fost de 1.265.364 l, dintre care 738.655 l au fost consumaŃi de autobuzele echipate cu Euro 3. Prin dotarea autobuzelor achiziŃionate cu sistem Euro 3 : - se filtrează gazele de eşapament; - se reŃin particulele în suspensie solidă parŃial şi emisia de NOx, conform următorului grafic:
Fig. 10.3.10.1
- se transformă chimic parŃial, parte din cantităŃile de CO şi CO2 emis de motor, datorită conŃinutului de S redus, 350 ppm, în motorina Euro 3, emisia de SO2 scade pentru perioada mai sus menŃionată.
341
Comparând anul 2004 cu anul 2005 se observă o scădere şi a consumului de gaz natural: consum 2004 = 1.978.869 m3/an, consum 2005= 1.390.200 m3/an.
În colaborare cu reprezentanŃi ai AutorităŃii Rutiere Române, Registrului Auto Român, s-a acŃionat pentru verificarea autovehiculelor în trafic şi scoaterea acelora care nu corespund din punct de vedere tehnic sau care emanau noxe peste limita admisă.
Din punct de vedere educaŃional, s-au desfăşurat mai multe activităŃi de informare, de cunoaştere a regulilor de circulaŃie de către elevii din şcoli, cu privire la modul în care atât în calitate de pietoni, cât şi în calitate de participanŃi la trafic, folosesc reŃeaua stradală. La nivelul Regiunii 5 Vest, parcul auto are un număr total de 473 363 vehicule şi autovehicule.
10.4. Turismul JudeŃul Arad
La nivelul judeŃului Arad a fost adoptată prin Hotărârea Consiliului JudeŃean nr. 6/16.01.2006, Strategia de Dezvoltare Turistică a judeŃului Arad în perioada 2005-2006. La elaborarea strategiei au participat şi reprezentanŃii AgenŃiei pentru ProtecŃia Mediului Arad.
Prin adoptarea acestei strategii se urmăreşte îmbunătăŃirea politicilor publice în domeniul turismului, eficientizarea activităŃii instituŃiilor care au ca obiect de activitatea promovarea turismului şi realizarea parteneriatului integrat public-privat. Principalele destinaŃii turistice ale judeŃului Arad sunt: VALEA MUREŞULUI
- zona cuprinsă între localităŃile Lipova şi Petriş - zona montană până la creasta MunŃilor Zărand - zona la sud de râul Mureş, până la limita cu judeŃul Timiş - centru de informare: Muzeul Lipova
VALEA CRIŞULUI ALB - zona cuprinsă între localităŃile Ineu şi Hălmagiu - zona la sud de râul Crişul Alb, inclusiv versantul nordic al MunŃilor Zărand;
depresiunile Hălmagiu şi GurahonŃ - centre de informare: de înfiinŃat la Hălmagiu, Buteni (muzeul local)
ZONA MONTANĂ CODRU-MOMA - zona cuprinsă între localităŃile Moneasa – Hăşmaş, Sebiş –Moneasa - centru de informare: de înfiinŃat la Moneasa
PODGORIA ARĂDEANĂ - zona cuprinsă între localităŃile Pâncota şi BaraŃca - zona montană până la Valea Cladovei - centru de informare: Muzeul „Ioan Slavici” şi „Emil MonŃia” - Şiria
ŞTRANDURILE TERMALE - perimetrul localităŃilor Şofronea, Curtici, Macea, DorobanŃi - centru de informare: de înfiinŃat la Grădina Botanică Macea
- centru de informare: se va construi în Pădurea Ceala, în cadrul proiectului Phare MUNICIPIUL ARAD
- zona centrală – rezervaŃie de arhitectură - Faleza Mureş, Ştrandul Neptun - pădurile de luncă de la est şi vest: Ceala, Vladimirescu - centru de informare al D.D.A.C.: INFOTOUR ARAD În anul 2005 s-au înregistrat peste 320.000 de turişti dintre care aproape
80.000 de turişti străini, majoritatea fiind însă în tranzit. Datorită poziŃiei judeŃului, ca important punct de acces în interiorul Ńării prin
intermediul punctelor de frontieră de la Curtici (cale ferată), Turnu, Nădlac şi Vărşand (auto) este predominantă circulaŃia turistică de tip tranzit. Baza materială, în general destul de redusă (4 363 locuri de cazare din care 34% în municipiul Arad, 30% în zona periurbană, 36% în staŃiunile balneoclimaterice şi alte localităŃi situate la o depărtare de peste 40 km), este într-o continuă modernizare şi extindere, pentru a putea face faŃă solicitărilor în creştere. Numărul mic al turiştilor care vizitează sau tranzitează judeŃul Arad, precum şi baza materială redusă oferită de judeŃul Arad, ne îndreptăŃesc să credem că turismul nu exercită presiune asupra stării de calitate a mediului în judeŃul Arad. JudeŃul Caraş Severin
Tab. 10.4.1. Statistica privind turismul în judeŃul Caraş-Severin
Ca şi alte sectoare de dezvoltare, turismul poate avea atât impact pozitiv, cât şi negativ asupra mediului.
Turismul influenŃează benefic mediul prin stimularea măsurilor de protecŃie a mediului fizic, a monumentelor şi siturilor istorice şi naturale, ca şi a vieŃii sălbatice, în general. Recrearea şi turismul sunt, în mod normal, primele obiective în contextul stabilirii parcurilor naturale şi a altor zone protejate. In plus, turismul stimulează crearea de noi locuri de muncă, precum şi dezvoltarea rurală în zonele învecinate. PopulaŃia din aceste zone devine din ce în ce mai conştientă de faptul că beneficiile ei economice sunt direct legate de numărul de vizitatori care găsesc condiŃii favorabile pentru odihnă.
Dar turismul are şi influenŃă negativă. Mediul, fie el natural şi/sau construit de om constituie bogăŃia de bază a industriei turismului. Dacă însă capacitatea de suport a mediului este depăşită, el va suferi deteriorări şi chiar daune ireversibile. RelaŃia dintre turism şi mediu este cea a unei balanŃe delicate între dezvoltare şi menŃinerea sănătăŃii mediului. DeclaraŃia de la Manila (1980), reluată şi la Madrid (1990), şi apoi la Rio de Janeiro (1992) a subliniat faptul că nevoia de turism nu trebuie să fie satisfăcută în asemenea măsură, încât să aducă prejudicii intereselor sociale şi economice ale populaŃiei din interiorul zonelor de importanŃă turistică, mediului şi, înainte de toate, resurselor naturale şi siturilor istorice şi culturale care reprezintă principalele atracŃii pentru turişti.
MunŃii łarcu MunŃii łarcu
S-a reliefat totodată că aceste resurse fac parte din patrimoniul umanităŃii, şi că trebuie luate toate măsurile necesare pentru păstrarea acestora.
Însumarea numărului de zile petrecute în alt loc decât locuinŃa proprie permite estimarea presiunilor turistice (nu se contorizează deplasarea la reşedinŃele private şi nici şederi de o singură zi).
Practicarea turismului poate aduce prejudicii importante ecosistemelor naturale, motiv pentru care educaŃia ecologică şi turismul trebuie să fie strâns legate, pentru ca populaŃia să conştientizeze fragilitatea ecosistemelor în care se recreează.
Practic, în sezonul estival populaŃia în anumite judeŃe se dublează, turismul exercitând o presiune semnificativă asupra mediului, prin aceea că, cantitatea de apă uzată menajeră se dublează, se dublează traficul rutier şi implicit emisiile auto şi nivelul de zgomot.
344
Principalii factori de stres legaŃi de practicarea agrementului sunt determinaŃi de poluarea rezultată din transport, managementul deşeurilor şi educaŃia ecologică.
Se întâlneşte tot mai des noŃiunea de ecoturism, care înseamnă vizitarea unei zone relativ neafectate de activităŃile umane, cu un impact redus asupra mediului, care are o importantă componentă educaŃională şi care oferă un beneficiu economic direct economiei şi populaŃiei locale. In mod normal, el este asociat cu "turismul de aventură", "turismul de natură" şi cu "agroturismul".
Prin agroturism (care este mai cunoscut la noi) se înŃelege petrecerea unui sejur într-o gospodărie agricolă. Turistul poate fi implicat mai mult sau mai puŃin în activităŃile tradiŃionale ale respectivei zone sau gospodării. Astfel, el poate participa la recoltarea strugurilor, la mulsul oilor sau la culesul merelor. Adevăratul agroturism se desfăşoară în gospodării care se apropie cât mai mult de arhitectura şi modul tradiŃional de viaŃă din zonă şi nu într-o vilă cu 3 etaje, aer condiŃionat şi piscină.
Turismul de aventură presupune, de cele mai multe ori, vizitarea unei regiuni aproape neafectate de impactul uman, efectuarea unui efort fizic relativ mare şi asumarea unor riscuri mai mari. Din aceasta categorie pot face parte schiul extrem, alpinismul, parcurgerea canioanelor sau cheilor, coborârea pe ape repezi, etc.
Turismul de natură presupune realizarea unei călătorii cu scopul de a observa anumite specii de animale sau plante în mediul lor natural.
Şansele României de a se lansa în această ramură a turismului, care în ultimii 5 ani a avut o creştere din cele mai spectaculoase, sunt excelente. Beneficiem de un cadru natural cu un potenŃial ridicat, iar infrastructura este de cele mai multe ori suficientă pentru aceasta formă de turism, care, din acest punct de vedere, este mai puŃin pretenŃioasă. Ecoturismul este de cele mai multe ori legat de ariile protejate.
łara noastră are zone, relativ întinse, puŃin afectate de activităŃile umane. In plus, s-ar putea oferi ceea ce se consideră a fi o ofertă irezistibilă, combinaŃia de ecoturism şi turism cultural. In ceea ce priveşte calitatea serviciilor, de cele mai multe ori ne putem baza pe ospitalitatea oamenilor simpli - şi, de cele mai multe ori, ei sunt gazdele tradiŃionale în ecoturism. Ecoturismul înseamnă, în acelaşi timp, obŃinerea unui profit economic, conservarea naturii şi dezvoltarea comunităŃilor locale din zonele unde se practică. Ceea ce trebuie făcut este să se păstreze un echilibru între toate acestea.
345
Dunărea la Cazane Herculane Cerna
JudeŃul Hunedoara
Renumit prin frumuseŃea peisajului şi bogăŃia folclorică şi etnologică, judeŃul Hunedoara dispune de numeroase obiective turistice. În judeŃ se află, de asemenea, numeroase vestigii ale trecutului, monumente istorice care pot suscita interesul unor turişti avizaŃi. Turismul montan, drumeŃiile şi excursiile pot fi practicate în tot timpul anului, în toate anotimpurile. În MunŃii Retezat sunt numeroase trasee alpine care includ vârfurile Peleaga, Bucura, Judele Mare, Turnul PorŃii sau crestele Stănişoara şi Pintenul Slaveiului, toate situate în zona centrală a masivului. Cabanele din Retezat şi Parâng (Pietrele, Gura Zlata, Buta, Lunca Florii, Groapa Seacă, Valea de Peşti, Montana, Brazi) sunt tot atâtea locuri de popas şi de agrement. Itinerariile turistice mai străbat câteva defilee cum sunt acelea de pe Crişul Alb (în aval de localitatea VaŃa de Jos), defileele Jiului şi Mureşului (culoarul Deva – Zam), PorŃile de Fier ale Transilvaniei, defileele-chei de pe râul Cerna şi Subcetate. Lacurile de munte, de origine glaciară, sunt obiective turistice de o mare valoare. Cele mai numeroase sunt în MunŃii Retezat, în Parâng, Godeanu, łarcu şi Şurianu. Cascadele, repezişurile, bulboanele de la Izvorul Crişului, Bulzeşti, Bampotoc, Sibişel, MunŃii Retezat, etc, dau un farmec deosebit peisajului. Principalele zone turistice etno-folclorice ale judeŃului Hunedoara sunt: łara Zarandului cu obiectivele turistice: Muntele Găina, Muntele Vulcan (rezervaŃia naturală), oraşul Brad (Muzeul Aurului), Panteonul de la łebea (Gorunul lui Horea şi mormântul lui Avram Iancu), satele Crişan, Crişcior, RibiŃa, Baia de Criş, toate având biserici vechi, monumente istorice. Valea Mureşului cuprinde principalele obiective turistice:
- Satul Aurel Vlaicu – fost BinŃinŃi, satul natal al lui Aurel Vlaicu, unde se află şi casa memorială a acestuia.
- Orăştie – oraşul unde în 1582 a apărut “Palia de la Orăştie”, locul unde a trăit marele umanist Nicolaus Olahus şi unde există o veche şcoală românească, din 1731.
- Costeşti, Blidaru, Grădiştea de Munte – unde se păstrează ruinele principalei aşezări a regatului dac – Sarmisegetusa Regia. Aici se află ipoteticul munte sfânt al dacilor, Kogion, aşa cum îl numeşte Strabon. Turdaş – aşezare unde s-au descoperit vestigii ale culturii neolitice.
- Simeria – oraş, nod de cale ferată, aici se află renumitul parc dendrologic care adăposteşte colecŃii de arbori din toată lumea.
- VeŃel – comuna de pe Valea Mureşului, vechea aşezare romana Micia (castru roman).
- Brănişca – fortăreaŃă datând din sec. XIV, ulterior castel renascentist al familiei Martinuzzi.
- Leşnic, Gurasada, Zam – comune pe teritoriul cărora se află vechi biserici, monumente de arhitectură.
- łinutul Pădurenilor cuprinde partea de est a munŃilor Poiana Ruscăi. Principalul punct de interes turistic este municipiul Hunedoara. Aici se află
Castelul Corvineştilor, cel mai important monument laic de arhitectură gotică din România. ConstrucŃia castelului (începută înainte de 1400) a fost continuată de Iancu de Hunedoara, regele Matei Corvin şi de principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen. În momentul de faŃă, castelul este restaurat, în sălile lui se organizează spectacole de muzică veche.
Împrejurimile municipiului Hunedoara prezintă interes turistic prin aşezările: Teliucu Inferior (mine de fier datând din antichitate, lacul de acumulare şi baza de
346
agremente Cinciş). Zona pădurenilor reprezintă un adevărat tezaur etnografic, în special în satele Cerbal, Bunila, TopliŃa, Lunca Cernii de Jos.
Costumele populare sunt de mare originalitate şi s-au păstrat nealterate obiceiurile şi tradiŃiile de secole. łara Hategului este nucleul de etnogeneza a poporului roman, este izvorul istoriei româneşti, locul unde, cum spunea Nicolae Iorga, s-a hotărât acum două mii de ani, care e limba pe care o vom vorbi, care e sufletul care ne va sălăşlui în trupul nostru tracic, care vor fi prieteniile şi duşmăniile noastre faŃă de multele neamuri ale lumii. Fiecare epocă istorică şi-a pus amprenta, prin vestigii, pe acest vechi Ńinut românesc, începaând cu epoca preistorică (peşterile de la Ohaba – Ponor şi Ciclovina).
Principalele obiective turistice din zonă sunt: - Călan Băi (staŃiunea de ape termale din anticul Aquae). - Streisangeorgiu – la confluenŃa cu Valea Luncani, renumit prin biserica din
sec.XI, unul din cele mai vechi monumente de arhitectură medievală din Ńară, cu o frescă datând din anul 1313.
- Strei – cu biserica din sec. XIII. - Sântămărie-Orlea – biserica reformată de aici a fost iniŃial Capela de curte
ortodoxă românească, construită în sec. XIII de familia de cneji Candea, în stil romanic.
- Castelul Sântămărie – Orlea este o construcŃie barocă din sec. XIX şi adăposteşte acum un complex turistic. Mănăstirea Prislop, întemeiată de călugărul Nicodim în 1414. Aici şi-a scris Nicodim evanghelia şi a funcŃionat o şcoală de zugravi condusă de Popa Simeon din Piteşti.
- Biserica - monument istoric de la Densuş, una dintre cele mai vechi şi mai interesante construcŃii religioase din Ńară, ridicată în sec. XIII, pe ruinele unei vechi construcŃii antice, cu materiale provenite de la Ulpia Traiana Sarmisegetusa. Se observă elemente de construcŃie paleocreştină. Este considerată una dintre cele mai vechi biserici din România. Densuş este locul de baştină al familiei Densuşianu: Aron, Nicolae şi Ovid.
- Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetuza, capitala Daciei romane, se află pe valea râului Zeicani. Oraşul a fost fondat de împărat după cucerirea Daciei. Aici se află Amfiteatrul cu 5000 lucuri, Forumul, Palatul Augustalilor, temple, apeducte.
- Cetatea şi biserica ColŃ, a aparŃinut familiei de cneji Candea, care l-au slujit pe Iancu de Hunedoara. Legenda situează aici acŃiunea romanului “Castelul din CarpaŃi” de Jules Verne.
- Sâmpetru – sat situat lângă Sântămăria Orlea, posedă o biserică monument de arhitectură din sec.XIII. Aici se află un reunit depozit fosilifer cu schelete şi ouă de dinozaur.
- Peşterile Ciclovina, Ohaba Ponor şi Tecuri – situate pe un versant al MunŃilor Şurianu, conŃin urme de locuire din paleolitic. Peşterile prezintă interes şi sub aspect geologic, prin unicitatea configuraŃiei rocilor.
- Sub aspect etno-folcloric, zona łării HaŃegului prezintă un mare interes. O inestimabilă valoare o au “scoarŃele” din HaŃeg, îndeosebi cele din perimetrul satelor Băieşti – Pui, precum şi portul popular elegant, în care combinaŃia de culori alb şi negru conferă un rafinament aparte.
- Încrustările din lemn, mai ales furcile plate (de la Clopotiva) şi unele piese de arhitectură populară se remarcă prin originalitate şi un simŃ artistic special. “HaŃeganele” şi “Căluşerul” formează piese predilecte ale melosului popular.
- În judeŃul Hunedoara se află staŃiunile – climaterice Geoagiu-Băi, VaŃa de Jos şi Aquae – Călan - Băi.
347
Impactul negativ al turismului asupra mediului În judeŃul Hunedoara există o serie de probleme în ceea ce priveşte turismul şi
agrementul, printre acestea se numără: - practicarea turismului în condiŃii improprii din punct de vedere al protecŃiei
mediului; - amenajarea inadecvată sau absenŃa dotărilor corespunzătoare din punct de
vedere igienico – sanitar şi agestiunii deşeurilor în zonele de practicare a agrementului;
- lipsa infrastructurii şi a capacităŃilor de susŃinere a turismului montan, agroturismului şi a turismului cultural şi ştiinŃific;
- lipsa amenajărilor în zonele de agrement periurban şi autorizarea acestora pentru îmbăiere.
În vederea soluŃionării acestor probleme se are în vedere, ca obiectiv general: organizarea activităŃii turistice şi de agrement pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile. Ca obiective specifice, în funcŃie de problemele existente, enumerăm:
- îmbunătăŃirea managementului şi administrării potenŃialului natural, în scopul practicării turismului şi agrementului;
- eliminarea poluării ambientale datorată amplasării necorespunzătoare a construcŃiilor şi spaŃiilor turistice şi de agrement;
- conservarea şi îmbunătăŃirea calităŃii factorilor de mediu în vecinătatea zonelor de agrement.
În vederea realizării unui program de acŃiune la nivel regional, pentru promovarea turismului şi agrementului, se au în vedere următoarele acŃiuni:
- stabilirea zonelor pentru practicarea agrementului de masă; - dezvoltarea sistemului de monitorizare a utilizării potenŃialului natural în scop
turistic şi de agrement; - implicarea agenŃiilor de turism în activităŃi de conştientizare a publicului
pentru protecŃia mediului, pentru a stimula interesul acestora spre promovarea unui turism ecologic;
- promovarea printre turişti a comportamentului etic faŃă de destinaŃiile turistice, astfel ca impactul asupra ecosistemelor, biodiversităŃii, culturii locale să fie minim;
- marcarea şi delimitrea în PUG-uri şi PUZ-uri a zonelor turistice şi de agrement în scopul implementării practicilor turistice ecologice;
- amplasarea a cel puŃin un sistem de recomandare şi avertizare în toate locurile de agrement şi traseele turistice referitoare la limitările şi libertăŃile de practicare a turismului şi agrementului.
Pentru implementarea turismului controlat, cu prioritate în arealele recunoscute ca habitate cu specii protejate, se urmăreşte:
- reglementarea din punct de vedere al protecŃiei mediului a tuturor activităŃilor economice care vizează turismul şi agrementul;
- amplasarea panourilor restrictive în arealele declarate ca habitat natural a speciilor protejate ;
- obligativitatea afişării în incintele unităŃilor turistice s informaŃilor referitoare la legislaŃia în vigoare, precum şi reguli de bună conduită în practicarea turismului;
- dezvoltarea sistemelor şi structurilor de informare şi recomandare legislativă şi ştiinŃifică privind conservarea speciilor şi a nivelului de protecŃie pentru fiecare habitat;
- restrângerea treptată a zonelor unde se practică agrementul neorganizat;
348
- extinderea sistemelor locale de avertizare şi informare (vizual - grafic), care să structureze tipologic şi funcŃional arealele turistice şi de agrement;
Pentru identificarea tuturor unităŃilor turistice şi de agrement amenajate necorespunzător sub aspectul evacuării apelor uzate şi deşeurilor menajere, se are în vedere:
- identificarea construcŃiilor particulare din zonele turistice şi de agrement şi impunerea condiŃiilor de evacuare a apelor uzate şi eliminarea deşeurilo;
- introducerea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor în depozite controlate pentru toate zonele cu activităŃi turistice şi de agrement;
- îmbunătăŃirea sistemului de colectare a deşeurilor prin serviciile de salubritat ;
- elaborarea unor norme pentru stabilirea suprafeŃelor şi localităŃilor turistice în funcŃie de solicitarea antropică.
Pentru scăderea impactului în judeŃul Hunedoara asupra speciilor, prin practicarea turismului ecologic, trebuie realizate următoarele acŃiuni:
- efectuarea unor studii ştiinŃifice cu privire la arealele de dezvoltare a tuturor speciilor protejate;
- identificarea şi delimitarea riguroasă a tipurilor de habitate în conformitate cu Directiva Habitate CEE;
- stabilirea unor categorii turistice şi de agrement în funcŃie de natura habitatelor, tipul turismului practicat pe baza unor studii ştiinŃifice aplicate;
- analiza fluxului turistic şi de agrement pentru fiecare zonă definită în scopul realizării confortului turistic şi de agrement în relaŃie cu stresul asupra mediului. JudeŃul Timiş
Turismul în judeŃul Timiş este reprezentat de un potenŃial natural diversificat, etajat, de la culmile pleşuve ale MunŃilor Poiana Ruscă până la Câmpia Timişului. Pitorescul zonei montane, izvoarele de ape minerale si termale, recunoscute pretutindeni pentru calităŃile lor curative, fondul cinegetic şi piscicol bogat, precum şi varietatea elementelor de arhitectură, artă populară şi folclor asigură oferte de turism.
JudeŃul Timiş adăposteşte câteva rezervaŃii naturale, cu un mare număr de specii de plante şi animale rare. De ex., în perimetrul localităŃii Satchinez, se găseşte o importantă rezervaŃie ornitologică, iar la Rădmăneşti se află o rezervaŃie paleontologică. La Bazoş se află cunoscutul parc dendrologic, care conŃine o mare varietate de specii arboricole, asemeni Parcului Botanic din Timişoara.
Ariile protejate ale judeŃului Timiş însumează 0,76% din suprafaŃa sa. Conform Hotărârii Consiliului JudeŃean nr. 19/1995 următoarele situri naturale se află sub regim special de protecŃie: Lunca Pogănişului (Fritilaria meleagris - laleaua pestriŃă, specie ocrotită), Movila Sisitak, Mlaştinile Satchinez (rezervaŃie ornitologică), Mlaştinile Murani, Pădurea Cenad, Arboretumul Bazoş (parc dendrologic), Pădurea Bistra, Pădurea Dumbrava, Pădurea - parc Buziaş, Insula Mare Cenad, Insulele Igriş, Sărăturile Diniaş, Locul fosilifer Rădmăneşti (rezervaŃie paleontologică), Pajiştea cu narcise Băteşti, Parcul Banloc, Lacul Surduc şi Beba Veche. Parcul Bazoş
Această arie protejată este un parc dendrologic situat la circa 15 km de Timişoara şi este format din rezervaŃia propriu-zisă şi zona din jurul rezervaŃiei. Cuprinde Parcul Mare, Parcul American, o seră şi o pepinieră pentru specii exotice. În acest parc există peste 350 de specii şi 400 de specii de arbuşti exotici, care
349
provin din 5 continente. În Parcul American se întâlnesc plante exotice originare din America, printre care: nucul roşu, paltinul argintiu, paltinul roşu, magnoliile, etc. Sărăturile de la Diniaş
RezervaŃia floristică, situată la 25 km sud-vest de Timişoara, în comuna Peciu Nou, Sărăturile de la Diniaş reprezintă o rezervaŃie naturală de tip pedologic. Aici sunt protejate mlaştini sărăturate, care păstrează numeroase specii rare de floră, ce prezintă o mare importanŃă pentru studiul dezvoltării vegetaŃiei în condiŃii naturale. Mlaştinile de la Satchinez
Complexul de mlaştini se află la 25 km de Timişoara, în Câmpia Banatului şi se întinde pe o suprafaŃă de 40 ha. RezervaŃia adăposteşte 25% din speciile păsărilor de apă din Ńara noastră. Printre speciile rare care trăiesc aici se numără egreta mică, stârcul galben, stârcul roşu, etc. Punctul Fosilifer Rădmăneşti
În Podişul Lipovei, situat la 10 km de Lugoj se găseşte rezervaŃia geologică Punctul Fosilifer Rădmăneşti, care adăposteşte o bogata faună fosilă. Acesta a fost descoperit in anul 1870 de T. Fuchs, savant care a identificat 52 de specii de moluşte. Monografia acestei zone poartă semnătura lui S. Gillet şi Fl. Marinescu. Pădurea Bistra
Localizată în Ghiroda, această arie protejată de tip forestier cu o suprafaŃă de 20 ha, adăposteşte exemplare deosebite forestiere, mai ales de genul Quercus robus, precum şi vegetaŃie stepică. Pădurea Dumbrava
Pădurea Dumbrava din zona băilor Buziaş, arie protejată de tip forestier, cu o suprafaŃă de 310 ha, cuprinde specii deosebite de tipul: Quercus sp., Ulmus sp., Faximus sp. Pădurea Dumbrava are şi rol protector asigurat de zona împădurită pentru bazinul izvoarelor minerale a băilor Buziaş. Insulele de la Igris
Aceste insule aflate pe teritoriul comunei Sânpetru Mare, reprezintă o rezervaŃie naturală mixtă întinsă pe 3 ha, cu arboret tipic de teren aluvionar şi soluri în formare cu ornitofauna acvatică. Insula Mare Cenad
Insula Mare Cenad din aceeaşi localitate, este o rezervaŃie mixtă, unde natura elementelor protejate o constituie arboretul tipic de specii pionere: plopi - Plopus sp. şi ornitofauna acvatică.
La cele menŃionate, se adaugă şi alte atracŃii naturale:
- peşteri: Româneşti (în care sunt susŃinute anual concerte), Pietroasa
- vulcanul noroios de tip “grifon” de la Forocici, vulcanul stins Dealul Roşu, conul vulcanic Şumig
- mlaştinile, bălŃile, lacurile, de la Satchinez, Murani, Surduc, Româneşti, MoşniŃa, Ianova, DumbrăviŃa, Pişchia
- zonele cu un fond piscicol diversificat (Bega-Luncani, Bega-Tomeşti-Româneşti, Bega-Poieni, Bega-Margina, Timiş-Cebza, Timiş-Coşteiu). Zona de agrement a lacului Surduc a determinat crearea unui microclimat cu funcŃie recreativă: agrement, sport nautic, pescuit, ştrand.
- munŃii Poiana Ruscă, cu o altitudine de peste 600 m, o zonă cu un potenŃial turistic deosebit, datorită cadrului natural şi peisagistic adecvat pentru recreere şi drumeŃii.
350
PotenŃialul agroturistic ridicat din zona rurală determină organizarea şi crearea ofertelor de pensiune si produse turistice adecvate în special în raza comunelor Margina, Curtea, Pietroasa si Tomeşti care, prin păstrarea tradiŃiilor specifice şi aşezarea în zona premontană şi montană sunt într-o poziŃie favorizată. Turismul balnear şi de agrement se poate practica în oraşul staŃiune Buziaş, municipiul Timişoara, oraşul Deta, dar şi alte localităŃi cum ar fi Călacea, Teremia Mare, Lovrin.
Important centru arhitectural, Timişoara deŃine multe clădiri de o mare valoare istorică şi arhitecturală : ansamblul Secession, Casa Contelui Mercy, Casa prinŃului Eugeniu de Savoya, podul metalic proiectat de inginerul Eiffel, Cazinoul Militar, Palatul Baroc, Claustrul Mănăstirii Franciscanilor. De asemenea, şi în judeŃ se regăsesc astfel de obiective antropice deosebite : Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc, Castelul contelui Mercy de la Carani, Ciacova - unde se poate admira “Cula Ciacovei”.
De remarcat sunt bisericile de lemn din Pietroasa, Dragomireşti, Poieni, Margina, LucareŃ, Hezeriş, Zolt, Curtea, Hezeriş, biserica de lemn din Cebza (ridicată în 1759); dar şi o serie de mănăstiri : Mănăstirea de la Partoş (sec. al XIV-lea), Mănăstirea Săraca (lângă Şemlacu Mic).
Timişoara dispune de un număr însemnat de muzee, case memoriale, instituŃii muzical-culturale, galerii de artă, ca de exemplu, Biserica Ortodoxo-Sârbească, Monumentul Victoriei, Monumentul Sfintei Treimi, Romulus şi Remus, Opera Română, Teatrul NaŃional, Filarmonica Banatul, Parcul Botanic, Parcul Central, Parcul Rozelor, Palatul Dicasterial, Palatul Deschan, Palatul Culturii, Casa Memorială “Nikolaus Lenau” – Lenauheim, precum şi alte puncte de importanŃă atât regională, cât şi naŃională.
Se pot vizita, de asemenea alte puncte de atracŃie:
Buziaş StaŃiune cunoscută din 1811. În 1819, Buziaşul este inclus oficial în rândul staŃiunilor balneoclimaterice. Situată pe malul unui afluent al râului Timiş, la 34 km sud-est de Timişoara (la o altitudine de 128 m), staŃiunea funcŃionează în regim permanent. Din 1911 Buziaşul devine staŃiune europeană. Băile Călacea StaŃiune balneoclimaterică situată la 38 km nord de Timişoara. StaŃiune deschisă permanent. Izvin Se afla la 17 km de Timişoara. Sat cunoscut datorita tradiŃiei creşterii cailor de rasă şi a concursurilor de călărie organizate periodic. Satchinez Comuna este una dintre cele mai vechi aşezări româneşti din această regiune a Ńării. MenŃionată încă din anul 1230, este cunoscută şi datorită rezervaŃiei naturale. Bastionul CetăŃii Timişoara Datează din sec. XVIII şi adăposteşte în prezent Muzeul de Arta Populară. Expune costume populare, sculpturi in lemn, ceramică populară, icoane pe sticlă, obiecte de mobilier Ńărănesc etc. Cetatea Timişoara Datată din 1266, întărită în timpul domniei principelui Robert Carol de Anjou. Principala fortăreaŃă a oraşului avea trei porŃi: Poarta Ardeleană, Poarta Vieneză şi Poarta Josefin. În 1892 oraşul a fost defortificat. Castelul Huniazilor
351
Edificiul a fost iniŃiat de Regele Carol Robert de Anjou în anul 1315. Castelul este reconstruit de către Iancu de Hunedoara între anii 1443-1447. În timpul ocupaŃiei turceşti acesta a servit drept sediu pentru paşă. Distrusă în mare parte de otomani, clădirea a fost refăcută în forma actuală în 1856. Astăzi clădirea adăposteşte colecŃia Muzeului Banatul. Palatul Episcopal Clădirea, folosită temporar de episcopii Cenadului, devine din anul 1780 reşedinŃa episcopală permanentă. În anul 1891 palatul este vizitat de Regele Franz Joseph I. Catedrala Ortodoxă Ridicată în perioada 1936-1946. Patrimoniul lăcaşului include o valoroasă colecŃie de icoane şi un muzeu de artă medievală. Catedrala Romano-Catolică Construită între 1737-1773, adăposteşte o deosebită decoraŃie interioară. Teatrul NaŃional Teatrul NaŃional a fost deschis în anul 1923 şi funcŃionează în aceeaşi clădire cu teatrele german şi maghiar, fiind singurul teatru unde se joaca piesele în limbile română, maghiară şi germană. Aici au concertat de-a lungul timpului mari personalităŃi ca Franz Liszt şi Johann Strauss fiul. Muzeul Banatului Este una dintre cele mai vechi instituŃii de acest gen din Ńară. S-a înfiinŃat în anul 1872 pe baza descoperirilor arheologice si donaŃiilor. Complexul muzeal adăposteşte colecŃii de arheologie, istorie, ştiinŃele naturii, etnografie, artă şi un muzeu etnografic în aer liber (1872). Muzeul a fost transferat în Castelul Huniazilor în 1848. Domul Romano-Catolic Monument reprezentativ de artă barocă, ridicat între 1733-1773. Patrimoniul său cuprinde obiecte de mare valoare artistică şi istorică, printre care orologiul din turn (1764), clopotul episcopal (realizat in 1763), orga datată de la sfârşitul sec. al XIX-lea. Ultima restaurare a domului are loc între anii 1981-1982.
În centrele urbane, dar şi în comune au loc evenimente tradiŃionale cum sunt rugile, festivalurile folclorice, Festivalul Inimii, Ana Lugojana, Vatra de Olari, Efta Botoca - concurs naŃional pentru instrumente cu coarde, Festivalul Berii, Festivalul Saltimbancilor de la Timişoara, Festivalul InternaŃional de Teatru StudenŃesc – Studentfest, etc.
JudeŃul Timiş este bine reprezentat în ceea ce priveşte etnografia şi arta meşteşugărească, la Timişoara existând Muzeul Satului. De asemenea, se remarcă localităŃile Jupâneşti, Făget, Dumbrava cu realizări deosebite de ceramică, Ńesături, port popular. Impactul asupra mediului înconjurător
Turismul poate cauza o presiune ridicată asupra peisajului local, cum ar fi cele legate de resursele de energie, hrană, spaŃiu şi apă. În conformitate cu cea de-a treia Evaluare a Mediului Înconjurător din Europa (EEA 2003), impactele directe la nivel local, datorate activităŃilor turistice asupra oamenilor şi mediului sunt puternic influenŃate de intensitatea acestora în spaŃiu şi timp (periodicitatea).
Astfel de impacte sunt cauzate de: - utilizarea intensivă a apei şi terenurilor de către facilităŃile de recreere - furnizarea şi utilizarea resurselor de energie - modificările cadrului natural survenite în urma construcŃiei infrastructurii - poluarea aerului şi depozitarea deşeurilor - compactarea şi impermeabilizarea solurilor (distrugerea vegetaŃiei) - perturbarea faunei şi a locuitorilor din zona (datorita poluării fonice).
352
Numărul turiştilor mereu în creştere, care vizitează zonele naturale sensibile ar putea, de asemenea, să pună în pericol conservarea naturii. Dezvoltarea turismului ar putea cauza apariŃia unor conflicte cu alte sectoare, cum ar fi cel al agriculturii sau cel forestier.
Lipsa strategiilor de dezvoltare a turismului ecologic şi ştiinŃific, lipsa dotărilor adecvate pentru practicarea sporturilor de masă sau de performanŃă (săli şi terenuri de sport, stadioane, bazine de înot, patinoar), absenŃa organizării eficiente a amplasamentelor din cadrul taberelor şcolare (Poieni Sat şi Poieni Strâmb, Chevereş, Bogda); amplasarea unor zone de agrement neautorizate, fără respectarea masurilor igienico-sanitare: Şag şi Albina, practicarea turismului neorganizat si neecologic în ariile protejate si în rezervaŃiile naturale: Surduc, Romanesti, Bazoş, ineficienta punere în valoare a potenŃialului turistic de la Satchinez, dar şi din zonele cu fond etnografic (Tomnatec, Tomeşti, etc.), exploatarea necorespunzătoare a potenŃialului de agrement al acumulării DumbraviŃa, toate acestea au un impact negativ asupra mediului în judeŃul Timiş.
Există cauze asociate populaŃiei: lipsa de educaŃie ecologică, ignorarea legislaŃiei (construirea ilegală a caselor de vacanŃă), neimplicarea în organizarea unor forme de turism, ca de exemplu agroturismul, etc.
Se impune, deci, realizarea unui raport privind fluxul turistic, stabilirea priorităŃile imediate şi a celor de lungă durată în judeŃul Timiş. O campanie de educare a populaŃiei, în paralel cu atragerea de capital în turism ar determina dezvoltarea unei atitudini pozitive faŃă de potenŃialul natural şi antropic al judeŃului şi implicit la o dezvoltare durabilă a regiunii de vest a României.
ProtecŃia mediului dă naştere unui turism civilizat, iar acesta la rândul său va duce la conservarea pe lungă durată a naturii înconjurătoare.
Poluări accidentale. Accidente majore de mediu
10.5.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului JudeŃul Arad
În data de 24.11.2005 la S.C. CET Arad S.A. pe hidrocarburi, a avut loc o avarie, prin spargerea vanei de izolare de pe aspiraŃia pompelor de la rezervorul de păcură nr. 5. În urma avariei a avut loc o deversare de păcură care a ajuns în canalul Mureşel.
Prin poluare, au fost afectate apele canalului Mureşel şi malurile canalului pe o lungime de cca 700 m.
Măsurile de urgenŃă luate au fost următoarele: - s-a blindat rezervorul nr.5 de păcură; - s-a realizat o limitare a zonei prin executarea unor taluze de nisip; - s-a dirijat păcura din curte spre subsolul dezafectat al centralei vechi de
unde se poate recupera - s-au montat baraje din baloŃi de paie pe canalul Mureşel pentru oprirea
păcurii şi limitarea infestării acestuia. JudeŃul Caraş Severin
În anul 2005 nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact major asupra mediului, ci doar incidente de mediu.
353
Incidente de mediu petrecute în anul 2005
• poluarea frecventă a atmosferei cu pulberi provenite din activitatea oŃelăriei electrice a SC CSR SA până la punerea în funcŃiune a instalaŃiei de captare şi epurare a gazelor arse (luna noiembrie 2005);
• poluarea repetată a atmosferei cu fum provenit de la arderea deşeurilor în depozitele urbane ale localităŃilor din judeŃul Caraş -Severin;
• poluarea frecventă a atmosferei cu pulberi provenite din activitatea oŃelăriei electrice a SC DUCTIL STEEL SA Buzău – Punct de lucru OŃelu Roşu în lipsa instalaŃiilor de epurare a gazelor arse;
• evacuări accidentale ape de flotaŃie neepurate pe sol şi în fluviul Dunărea şi antrenarea prafului de pe taluzurile şi suprafaŃa iazurilor SC MOLDOMIN SA Moldova Nouă;
• depuneri de deşeuri plutitoare (amablaje, PET-uri, resturi vegetale, etc.) în Golful Cernei, tranportate din bazinul hidrografic Cerna-Bela Reca în perioada 27- 29 decembrie 2005, ca urmare a precipitaŃiilor abundente din acea perioadă.
JudeŃul Hunedoara La nivelul judeŃului Hunedoara s-au înregistrat în cursul anului 2005 un număr de 7 poluări accidentale (nici un accident major, au fost 7 incidente). Factorii de mediu afectaŃi au fost în 4 cazuri aerul şi în 3 cazuri apa.
Exemple: 1. În cursul lunii februarie 2005, pe raza judeŃului Hunedoara, la S.C. ECOSID S.A. HUNEDOARA s-a constatat că la rezervorul de gudron R4 a fost tăiată vana de golire a rezervorului. Ca urmare a acestui fapt, s-a produs o scurgere de gudron pe o suprafaŃă de aproximativ 100 mp. În zona afectată nu există reŃele de canalizare pluvială care să fi produs o poluare a râului Cerna. 2. În cursul lunilor aprilie 2005 şi iulie 2005, pe raza judeŃului Hunedoara, s-au produs două poluări accidentale cu produse petroliere pe Canalul Streiul Mic, în zona din aval de Depoul C.F.R. Marfă Simeria şi de S.C. Reva S.A. Simeria. 3. În cursul lunii septembrie 2005, pe raza judeŃului Hunedoara, s-a înregistrat o poluare accidentală pe pârâul Herepeia cu şlam de carbid în urma spălării platformei industriale a firmei S.C. MESSER ENERGO GAZ S.A. 4. În cursul lunii octombrie 2005, pe raza judeŃului Hunedoara, s-a înregistrat o poluare accidentală la OŃelăria Electrică 2, localitatea Hunedoara, deoarece instalaŃia de desprăfuire aferentă cuptorului nr. 3 din cadrul oŃelăriei funcŃiona la 90% din parametrii, ca urmare a golirii buncărelor de praf. 5. În cursul lunii noiembrie 2005, pe raza judeŃului Hunedoara, s-au înregistrat două poluări accidentale:
- în data de 16.11.2005 s-a produs o poluare accidentală la Depozitul de deşeuri menajere Hăşdat, prin aprinderea deşeurilor municipale datorită neintervenŃiei operative pentru stoparea fenomenului de autoaprindere a acestora;
- în data de 17.11.2005 s-a declanşat un incendiu pe teritoriul S.C. ECOSID S.A. Hunedoara, în zona uzinei cocso – chimice, sector debenzolare. Incidentul s-a produs în urma activităŃii de dezmembrare cu flacără oxi-gaz a unui scruber de către S.C. FRAROM COMPANY TRANS S.R.L. Hunedoara, firmă ce are semnat un contract de prestări servicii cu S.C. ECOSID S.A. Hunedoara. JudeŃul Timiş Conform datelor furnizate de Garda NaŃională de Mediu - Comisariatul JudeŃean Timiş, în cursul anului 2005 pe teritoriul judeŃului Timiş nu s-au semnalat
354
accidente cu impact major asupra mediului, în schimb s-au înregistrat un număr de 5 poluări accidentale cu impact redus asupra mediului (local).
Tab.10.5.1. SituaŃia poluărilor accidentale
FACTOR DE MEDIU AFECTAT TOTAL
AER APĂ SOL
TIMIŞ
- 2 3 5
Poluări accidentale în judeŃul Timiş : - A fost afectată reŃeaua de canalizare a Municipiului Timişoara prin deversări de
produse petroliere , s-a dispus curăŃirea căminului contaminat prin care s-a scurs produsul petrolier ;
- Râul Bega Veche a fost afectat datorită scurgerilor de produse petroliere de la Parcul de ExtracŃie Dudeştii Vechi , s-a dispus izolarea conductei afectate şi montarea unui baraj plutitor absorbant pe cursul de apă pentru prevenirea unei poluări transfrontiere ;
- Scurgeri de gazolină dintr-un vagon cisternă în gara CFR Lugoj triaj , vagonul a fost desprins şi izolat de garnitura de tren , iar după remediere a fost ataşat la altă garnitură şi i s-a permis continuarea drumului spre destinaŃie ;
- A fost semnalată mortalitate piscicolă la o pescărie din Satul Corneşti , comuna OrŃişoara datorită tratamentului avio şi terestru cu pesticide şi îngrăşăminte chimice la culturile agricole în condiŃii meteo nefavorabile , s-a dispus încetarea tratamentelor şi aerarea bazinelor cu peşti ;
- S-a deversat acid clorhidric pe carosabil dintr-un cubitainer în timpul transportului , s-a dispus spălarea carosabilului concomitent cu neutralizarea acidului. 10.5.2. Poluări cu efect transfrontier
În anul 2005, în Regiunea 5 Vest nu s-au înregistrat poluări ale factorilor de mediu cu caracter transfrontier.
Impactul realizării Canalului de NavigaŃie de Mare Adâncime pe braŃul Chilia (Ucraina)
Nu este cazul.
Concluzii
JudeŃul Arad
355
ActivităŃile antropice, respectiv cele din domeniile principale de ocupare a populaŃiei (agricultura, industria, transporturile, turismul) sunt surse de poluare a mediului înconjurător.
Administratorii activităŃilor mai sus menŃionate trebuie să-şi propună, pe orice cale, reducerea influenŃelor negative asupra mediului. JudeŃul Caraş Severin Ca efect a activităŃii instituŃiilor abilitate în protejarea mediului cât şi a bunei colaborări cu operatorii economici, în anul 2005 nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact major asupra mediului, ci doar incidente de mediu. JudeŃul Hunedoara În concluzie, desfăşurarea tuturor activităŃilor antropice generează diferite noxe ce influenŃează calitatea factorilor de mediu. În acest context, se întâlneşte poluarea produsă de activităŃile industriale, sectorul energetic, agricultură, turism, mijloace de transport, precum şi poluări accidentale. JudeŃul Timiş
Aplicarea conceptului de dezvoltare durabilă, adică împletirea armonioasă a elementelor economice, sociale şi de mediu – constituie elementele cheie ale promovării principiilor stipulate la summit-urile de la Rio de Janeiro şi Johannesburg.
JudeŃul Timiş, unul dintre cele mai urbanizate judeŃe din zona de vest se confruntă cu dificultăŃi majore în implementarea conceptului dezvoltării durabile. Cauze: dezechilibre majore între „boom-ul” economic post 1999 şi capacitatea societăŃii de reconversie, lipsa unei strategii de dezvoltare urbană pe termen mediu şi lung, dezinteresul faŃă de conservarea ecosistemelor.
În concluzie:
Sectorul energetic produce un impact negativ asupra factorilor de mediu:
- aer prin emisiile atmosferice, - apă prin scurgeri de la depozitele lichide de combustibili, - sol datorită depozitelor de deşeuri şi depozitelor de combustibili solizi, - vegetaŃie datorită amenajărilor hidrotehnice, - emisiile atmosferice de Nox,, SOx, CO2 şi pulberi reprezentând
impactul major. PoluanŃii gazoşi emişi în atmosferă contribuie substanŃial la încălzirea globală
a pământului (efectul de seră) şi la distrugerea stratului de ozon. Impactul sectorului energetic asupra mediului, trebuie diminuat prin
eficientizarea activităŃilor de producŃie şi prin schimbarea modelelor de consum. Sunt necesare programe naŃionale pentru promovarea tehnologiilor cu
consum mic de energie şi a celor bazate pe energii regenerabile cum sunt cea solară, hidraulică, eoliană şi pe bază de biomasă.
Impactul consumului de energie asupra mediului reflectă efectul cumulativ al desfăşurării tuturor activităŃilor din Regiunea 5 Vest, prin creşterea calităŃii vieŃii în defavoarea calităŃii factorilor de mediu.
RelaŃia între turism şi mediu, este una de echilibru instabil, care trebuie înclinat spre protejarea mediului înconjurător în condiŃiile desfăşurării activităŃilor de turism corecte şi prospere.
Reforma economică trebuie să permită susŃinerea şi extinderea unor măsuri de ameliorare a mediului prin promovarea de activităŃi şi tehnologii mai puŃin poluante, conform principiului dezvoltării durabile.
356
Pe termen scurt, perspectivele de protecŃia mediului vor fi influenŃate de respectarea legislaŃiei de protecŃie a mediului, de extinderea şi perfecŃionarea instituŃiilor şi serviciilor cu rol de supraveghere şi de ameliorare a protecŃiei mediului.
Pe termen lung, reforma economică îmbinată cu măsuri adecvate de protecŃie a mediului va avea ca efect creşterea investiŃiilor şi renunŃarea în timp la activităŃile ineficiente şi puternic poluante.
11. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU
11.1. CHELTUIELI ŞI RESURSE PENTRU PROTECłIA MEDIULUI Cheltuielile şi resursele pentru protecŃia mediului în judeŃul Arad sunt prezentate în tabelul nr. 11.1.1. Tabelul nr. 11.1.1.
Nr. crt. Denumirea investiŃiei Valoarea investiŃiei, mii lei RON
1 InvestiŃii pentru protecŃia atmosferei 2601,2 2 InvestiŃii în gospodărirea şi protecŃia apelor 6831,92 3 InvestiŃii în gestiunea deşeurilor 2329,36 TOTAL 11762,48
Cele mai importante investiŃii realizate în judeŃul Arad în anul 2005 au fost: ASA Servicii Ecologice S.A. (deponeu ecologic) – valoare: 1815,36 mii RON Compania de Apă Arad (staŃie de epurare orăşenească): reabilitare şi extindere (finanŃare ISPA) – valoare: 3 828,86 mii RON S.C. Feroneria Prod (modernizare) – valoare 117 332 mii €
Cheltuielile şi resursele pentru protecŃia mediului realizate de către agenŃii economici în judeŃul Caraş-Severin sunt prezentate în tabelul nr.11.1.2. Tabelul.nr. 11.1.2. Mii RON
InstalaŃie de captare şi epurare gaze arse – proiectare, avize, execuŃie lucrare şi punere în funcŃiune
10667,145
2. S.C. Moldomin S.A Moldova Nouă - Iaz decantare
ÎntreŃinere plantaŃii, placare sol vegetal, drum acces la iazul de decantare
1584,000
Moldova Nouă – reconstrucŃie ecologică
358
CS ReşiŃa Inainte de realizarea investiŃiei : InstalaŃie de captare şi epurare gaze arse (OŃelăria electrică)
CS ReşiŃa după de realizarea investiŃiei : InstalaŃie de captare şi epurare gaze arse (OŃelăria electrică
Cheltuielile şi resursele pentru protecŃia mediului în judeŃul Hunedoara sunt prezentate în tabelul 11.1.4. Planul de investiŃii prevăzut şi cheltuielile de mediu realizate pe anul 2005 de către agenŃii economici, Consiliul JudeŃean Hunedoara şi de Consiliile Locale sunt prezentate în tabelul de mai jos 11.1.4. Tabelul nr. 11.1.4. Mii RON Tip Plan de investiŃii de mediu
pe anul 2005 Realizat în anul 2005
AgenŃi economici 27634,66 17295,85 Consilii judeŃene 33957,6 4930,81 Consilii locale 5494,5 2012,77 Total 67086,76 24239,43 Cheltuielile şi investiŃiile pentru protecŃia mediului realizate de agenŃii economici din judeŃul Timiş conform programelor de conformare sunt prezentate în tabelul nr. 11.1.5. Tabelul nr.11.1.5. Mii RON
11.2. Cheltuieli şi InVESTIłII REALIZATE DE GARDA NAłIONALĂ DE
mediu În cursul anului 2005 Garda NaŃională de Mediu – Comisariatul JudeŃean Arad şi-a definitivat şi consolidat structura. S-a îmbunătăŃit activitatea de organizare, coordonare, planificare şi control, în sensul asigurării dezvoltării durabile în gestionarea resurselor naturale specifice judeŃului Arad. Comisaritul JudeŃean Arad al Gărzii NaŃionale de Mediu a acŃionat în anul 2005 pentru realizarea atribuŃiilor conferite de lege. În anul 2005 din totalul de investiŃii de 70 384 211 mii RON s-a realizat 4 499,754 mii RON. AgenŃii economici de pe raza judeŃului Arad au realizat investiŃii în valoare de 2 884 754 mii RON iar Consiliile Locale au realizat investiŃii în valoare de 1 615 000 mii RON. În ceea ce priveşte situaŃia investiŃiilor înregistrate de Garda NaŃională de Mediu-Comisariatul JudeŃean Caraş-Severin, din programele de conformare prevăzute a fi realizate pe anul 2005, exemplele mai semnificative sunt prezentate în tabelul nr. 11.2.1. Tabel nr. 11.2.1. Mii RON Tip Plan de investiŃii de mediu
pe anul 2005 Realizat în anul 2005
AgenŃi economici 47869,4 28266,326 Consilii judeŃene 221,4 866,6 Consilii locale 16484,7 7014,16 Total 64575,1 36147,086 Valoarea lucrărilor planificate din Programe pentru conformare cuprinsă în Anexa 1 = 36941.7 mii lei RON (8 agenŃi economici) Valoarea lucrărilor din Programe pentru conformare cuprinsă în realizările lunii decembrie 2005: 3844.035 mii lei RON, după cum urmează: 3844.035 mii lei RON la S.C CSR S.A ReşiŃa – „InstalaŃie captare şi epurare gaze arse”, reabilitare gospodărie de apă cumulat 12 luni realizări din programe pentru conformare = 12403.155 mii lei RON Referitor la situaŃia investiŃiilor realizate de către Garda NaŃională de Mediu- Comisariatul judeŃean Hunedoara, din programele de conformare prevăzute a fi realizate de către agenŃii economici pe anul 2005, exemplele sunt concludente: Tabel nr. 11.2.2. SituaŃia investiŃiilor agenŃilor economici din jud. Hunedoara Mii RON Nr. Denumirea obiectivului Valoare Realizat
360
crt. de investiŃii totală I. S.C. TERMOELECTRICA S.A. – S.E. PAROŞENI 1. Gospodăria de apă potabilă 1000 979,51 2. Realizarea unei staŃii de ep. ape menajere 790,3 788,87 3. Gospodăria de cărbune 1990,2 1973,2 4. Construirea unui baraj de acumulare apă
brută de pe pârâul Baleia 5467,73 5467,74
5. Reabilitarea grupului nr. 4 de 150 MW 2180,5 37,6 6. SupraînălŃarea depozitului de zgură şi
cenuşă Valea Căprişoara 2216,57 2147,49
II. S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. 1. SupraînălŃarea depozitului de zgură şi
Cenuşă Bejan III 2000 21
2. SupraînălŃarea depozitului de zgură şi Cenuşă mal drept râul Mureş
50 0
3. Extinderea pe orizontală a depozitului de zgură-cenuşă mal drept râul Mureş
5000 45
4. Realizarea unui sistem propriu de monitorizare a emisiilor dotarea cu aparatură pentru măsurarea concentraŃiilor poluanŃilor emişi în aerul înconjurător la cele 3 coşuri, efectuarea de analize chimice ale combustibililor utilizaŃi (cărbune, păcură, gaz natural) şi ale cenuşii evacuate în aerul înconjurător.
1000 784,3
5. Realizarea unui sistem de monitorizare a factorului de mediu – apă: Indici chimici şi temperatura la apele de răcire evacuate în emisar (râul Mureş)
340 110
III. S.C. CARPATCEMENT HOLDING S.A. – Sucursala Deva
1. Desprăfuiri locale 383,8 365,43 IV. S.C. CARMEUSE HOLDING S.R.L. Braşov 1. Fonoizolare cuptor 7,5 3,8 2. Fonoizolare hală suflante 37,7 37,7 3. Fonoizolare elevator bulgări 18,7 18,7 4. Montaj filtru cuptor 1697,5 1697,5 5. Schimbare filtru dublu, var hidratat 90,5 90,5 6. Modernizare filtru siloz, var hidratat 60,4 60,4 7. Montaj filtre 2 buc., însăcuire var hidratat 135,8 135,8 8. Modernizare filtru siloz var BCA 79,2 79,2 9. Schimbare maşină însăcuit 1584,4 1584,4 10. Schimbare cap încărcare var hidratat saci 132 132 11. Modificare punct încărcare var hidratat vrac 18,7 18,7 12. Aut. flux var măcinat pentru BCA 132 132 13. Estetizare fabrică 56,6 50,9
361
Cheltuieli şi investiŃii înregistrate de Garda NaŃională de Mediu – Comisariatul Regional Timiş Cheltuielile pentru protecŃia mediului realizate de agenŃii economici,consiliile locale şi consiliul judeŃean din judeŃul Timiş în anul 2005 sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabel nr. 11.2.3. Mii RON Nr. Crt. Tip Plan de investiŃii de
mediu pe anul 2005 Realizat pe anul 2005
1. AgenŃii economici 154023 39702 2. Consiliul judeŃean 0 0 3. Consiliul local 31572,6 20564,1 TOTAL 185595,9 60266,1 Centralizarea datelor la nivelul Regiunii Vest de către Garda NaŃională de Mediu Comisariatul Regional Timiş , se află în tabelul nr. 11.2.4. Tabelul nr. 11.2.4. Mii RON Nr. Crt. JUDEłUL Plan de investiŃii de
11.3. FONDUL DE MEDIU AdministraŃia Fondului pentru Mediu (AFM), instituŃie publică cu personalitate juridică, finanŃată integral din venituri proprii, în coordonarea Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor, răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu, în conformitate cu prevederile OrdonanŃei de UrgenŃă (OUG) nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu (publicată în M.Of. nr.1193/30 dec. 2005), care abrogă Legea nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicată, cu modificările şi completărileulterioare. Începând de la data de 02 octombrie 2003, odată cu apariŃia OrdonanŃei de UrgenŃă nr.86/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.73/2000 veniturile Fondului pentru mediu s-au constituit din: a)cota de 3 % din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor feroase şi neferoase de către deŃinătorii de astfel de deşeuri, persoane fizice şi/sau juridice, cota fiind reŃinută prin stopaj la sursă de către agenŃii economici colectori şi/sau valorificatori autorizaŃi; b) taxele pentru emisiile de poluanŃi în atmosferă, încasate de la agenŃii economici, în sumele prevăzute în anexa 1 a ordonanŃei;
362
c) veniturile încasate de la agenŃii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deşeurilor valorificabile, în limitele prevăzute în anexa 2 a ordonanŃei ; d)suma de 1leu/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piaŃa naŃională de producătorii şi importatorii de bunuri ambalate, cu excepŃia celor utilizate pentru medicamente, cu precizarea că sumele se vor plăti numai în cazul neândeplinirii obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare prevăzute de HG nr . 349/2002 ; e) cota de 2 % din valoarea substanŃelor chimice periculoase comercializate de producători şi importatori , prevăzute în anexa 3, cu excepŃia celor utilizate pentru medicamente ; f) cota de 0,5 % din valoarea substanŃelor chimice periculoase comercializate de producători şi importatori, utilizate în agricultură, prevăzute în anexa 4 ; g ) cota de 3 % din preŃul de adjudecare a masei lemnoase cumpărate de la Regia NaŃională a Pădurilor şi de la alŃi administratori sau proprietari, după caz ; h) vărsăminte, donaŃii, sponsorizări, asistenŃă financiară din partea persoanelor fizice sau juridice, române ori străine ; i) sumele încasate din restituirea creditelor acordate, dobânzi, alte operaŃiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului pentru mediu; j) asistenŃă financiară din partea unor organisme internaŃionale; k) sumele încasate de la manifestări organizate în beneficiul Fondului pentru mediu; Odată cu apariŃia : -Legii nr.333/08.07.2004 privind aprobarea OUG nr.86/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu şi a -HG nr.899/10.06.2004 pentru modificarea şi completarea HG nr.349/2002 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, -HG nr.170/12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, S-au produs următoarele modificări : producătorii şi importatorii de bunuri ambalate au obligaŃia de a plătii fondul pentru mediu în suma de 5000 lei/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piaŃa naŃională cu menŃiunea că sumele se vor plăti, numai în cazul neîndeplinirii obiectivelor anuale de valorificare, reciclare prevăzute de HG nr.899/2004, plata făcându-se pe diferenŃa dintre obiectivele anuale prevăzute în această hotărâre şi obiectivele realizate efectiv de agenŃii economici ce introduc pe piaŃa naŃională bunuri ambalate,cota de 3% din preŃul de adjudecare a masei lemnoase se va vira de către Regia NaŃională a Pădurilor şi de către alŃi proprietari de păduri, persoane juridice sau fizice, o sumă de 1leu/kg anvelopă, de către persoanele juridice care introduc pe piaŃă naŃională anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării - cu menŃiunea că suma prevăzută se va plăti numai în cazul neîndeplinirii obligaŃiilor prevăzute la art.6 din HG nr.170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, plata făcându-se pe diferenŃa dintre obligaŃiile prevăzute în hotărârea menŃionată şi obligaŃiile realizate efectiv, această hotărâre intrând însă în vigoare la data de 1 ianuarie 2005 .
La nivelul judeŃului ARAD cât priveşte proiectele depuse la AdministraŃia Fondului de Mediu, în anul 2005, acestea sunt : „Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile, în partea de N-V a judeŃului Arad”, proiect depus de către Primăria Socodor. Prin acest proiect se urmăreşte eliminarea oricărei surse de poluare a mediului, provenite din deşeurile care se găsesc pe raza localităŃilor Socodor, Pilu, Vărşand, Şiclău şi Grăniceri; educarea cetăŃenilor, din aceste comune, de a selecta gunoiul, în funcŃie de categoria din care face parte, înainte de a le arunca în locurile special amenajate, în vederea colectării selective; urmărindu-se totodată şi schimbarea mentalităŃii
363
cetăŃenilor cu privire la necesitatea păstrării unui mediu înconjurător cât mai curat. Proiectul are o valoare de 379 400 € (40℅ contribuŃie proprie şi 60 ℅ finanŃare solicitată de la AFM). “ÎnfiinŃarea reŃelei de canalizare a apelor uzate menajere a localităŃii Semlac” proiect depus de Primăria Comunei Semlac. Prin acest proiect se urmăreşte reducerea poluăriii aerului, apei şi a solului, sporirea gradul de sănătate şi confort a locuitorilor, îmbunătăŃirea infrastructurii comunei, realizarea conformării cu legislaŃia de mediu. Proiectul are o valoare de 1 346 418 € (40℅ contribuŃie proprie şi 60 ℅ finanŃare solicitată de la AFM). “Implementarea şi dezvoltarea la nivelul judeŃului Arad a programului ALEG SALECO de colectare sistematică a deşeurilor reciclabile de mase plastice, hârtie şi carton” proiect depus de SC ALEG SALECO SRL. Acest proiect nu a fost selectat de către Comisia de verificare şi evaluare întrucât finanŃarea solicitată nu s-a încadrat în limitele aprobate, iar contribuŃia proprie nu s-a încadrat în limitele stabilite pentru categoriile specifice de proiecte.
“Implementarea sistemului de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor solide pe teritoriul comunei Hăşmaş, judeŃul Arad”, proiect depus de către Consiliul Local al Comunei Hăşmaş. Prin acest proiect se urmăreşte menŃinerea curăŃeniei şi crearea unei estetici corespunzătoare a localităŃilor comunei Hăşmaş, conservarea resurselor naturale locale prin intermediul politicilor de reducere a deşeurilor şi reciclare a acestora. Proiectul are o valoare de 27 671 € (40℅ contribuŃie proprie şi 60 ℅ finanŃare solicitată de la AFM). „Studierea şi protejarea vînturelului de seară – Falco vespertinus – în pusta judeŃului Arad”, proiect depus de către AsociaŃia Vespertinus. Prin acest proiect se urmăreşte protejarea şi supravegherea locurilor de cuibărit identificate, montarea de cuiburi artificiale în vederea extinderii şi stabilizării coloniilor de vânturel de seară, întocmirea şi înaintarea documentaŃiei necesare pentru introducerea habitatelor vânturelului de seară din judeŃul Arad pe lista ariilor protejate de importanŃă naŃională. Proiectul are o valoare de 10 000 € (20℅ contribuŃie proprie şi 80℅ finanŃare solicitată de la AFM). „ProtecŃia solului prin lucrări hidroameliorative în StaŃiunea Băile Lipova”, proiect depus de către Consiliul Local Lipova. Prin acest proiect se urmăreşte protejarea solului împotriva factorilor externi poluatori, proveniŃi din scurgerea apelor pluviale încărcate cu produse chimice, ca urmare a tratamentelor fito-sanitare aplicate plantaŃiilor pomicole situate în amonte de zona care necesită protecŃie, întinse pe o suprafaŃă de aproximativ 2 500 ha. Proiectul are o valoare de 111 429 € (60 ℅ contribuŃie proprie şi 40℅ finanŃare solicitată de la AFM). „Modernizarea şi reabilitarea staŃiei de epurare a apelor uzate oraş Ineu, jud. Arad”, proiect depus de către Consiliul Local Ineu – Primăria Oraşului Ineu. Prin acest proiect se urmăreşte îmbunătăŃirea infrastructurii de mediu, aducerea staŃiei de epurare la parametrii tehnico-funcŃionali care să garanteze buna funcŃionare a obiectivului. Proiectul are o valoare de 683 311 € (40℅ contribuŃie proprie şi 60 ℅ finanŃare solicitată de la AFM). „Linie automatizată de peletizare a rumeguşului verde”, proiect depus de către SC COMP GRUP SRL. Prin acest proiect se urmăreşte gestionarea eficientă a deşeurilor în special a celor din rumeguş. Acest proiect a fost selectat de către Comitetul director al AFM.
La nivelul judeŃului Caraş-Severin
364
În anul 2005, din dispoziŃia conducerii Comisariatului General al Gărzii NaŃionale de Mediu, Comisariatul JudeŃean Caraş-Severin a efectuat controale tematice la agenŃi economici cu obligaŃii de plată la Fondul pentru Mediu în scopul achitării sumelor datorate la administraŃia Fondului pentru Mediu. În urma controalelor s-au dispus măsuri în ceea ce priveşte completarea declaraŃiilor şi achitarea obligaŃiilor restante. Pe perioada controalelor şi după acestea s-au constatat creşterea sumelor virate la AdministraŃia Fondului pentru Mediu.
La nivelul judeŃului Hunedoara
SituaŃia încasării pe anul 2005, la Fondul de Mediu în judeŃul Hunedoara, pe surse de venit: Tabel nr. 11.3.1. SituaŃia încasărilor
Surse de venit Valoare - RON Deşeuri 2.061.888,060 Ambalaje 46.541,541 Lemn 14.007,953 Emisii poluanŃi 241.863,510 Nedefalcate 2.358.290,579 Total 4.722.591,642
La nivelul judeŃului Timiş
Propunerile de proiecte care au obŃinut în anul 2005 de la APM Timiş avizul conform formularului tip, pentru depunerea acestora, la AdministraŃia Fondului de Mediu, în vederea finanŃării sunt următoarele : “ÎnfiinŃare reŃele de canalizare şi staŃie de epurare ape uzate, în comuna Giarmata judeŃul Timiş” proiect depus de consiliul local al comunei Giarmata, judeŃul Timiş “Reabilitarea clădirii centrului de coordonare, calificare şi formare profesională în judeŃul Timiş şi instruire/calificare în utilizarea tehnologiilor curate” proiect depus de AgenŃia de Dezvoltare Economică Socială a judeŃului Timiş “Noi vrem, ajutaŃi-ne să putem” proiect depus de Şcoala generală cu clasele I-VIII, comuna NiŃchidorf judeŃul Timiş “Lemn – betonul : o şansa pentru valorificarea superioara a deşeurilor şi ambalajelor din lemn, obiectiv prioritar al judeŃului Timiş în vederea gestionării şi reciclării acestora” proiect depus de SC OST-WEST SRL Timişoara. “ProtecŃia mediului înconjurător şi eficienŃa energetică prin folosirea energiilor regenerabile” proiect depus de FundaŃia Rudolf Steiner din Timişoara. “ StaŃie preepurare apă uzată tehnologică în localitatea Deta judeŃul Timiş” proiect propus de firma S.C. Friesland România S.A. judeŃul Timiş
11.4. FONDURILE UNIUNII EUROPENE de PREADERARE
11.4.1. PROGRAMUL PHARE ÎN ROMĂNIA
365
Creat iniŃial ca un sprijin pentru Polonia şi Ungaria, pentru reconstrucŃia economică, programul PHARE s-a extins şi la celelalte Ńări candidate din care face parte şi România.Scopul acestor programe este pregătirea Ńărilor candidate în procesul de aderare la UE.România a beneficiat de acest program începând cu anul 1990 . Domenii care au beneficiat de acest program: -agricultura -finanŃele -învăŃământul -cercetarea -dezvoltarea economică locală -administraŃia publică -dezvoltarea infrastructurii -dezvoltarea societăŃii civile -pregătirea României pentru aderarea la UE Prin cele două componente ale sale, dezvoltarea instituŃională şi sprijinirea investiŃiilor, programul PHARE (creat in 1989) constituie principalul instrument de asistenŃă tehnică şi financiară pentru Ńările în curs de aderare şi contribuie la implementarea acquis-ului comunitar şi la mobilizarea investiŃiilor în domeniul mediului (alături de alte domenii). În România, Programul PHARE este activ din 1998, având trei componente active în direcŃia protecŃiei mediului – PHARE „NaŃional”, PHARE „Cooperare trans-frontalieră” şi PHARE „Coeziune economică şi socială”. Obiectivele naŃionale pentru fiecare an de funcŃionare progresează de la pregătirea adoptării acquis-ului comunitar la aspecte practice de implementare, astfel: Obiective Generale PHARE este orientat spre două priorităŃi pentru adoptarea acquis-ului comunitar: -construcŃie instituŃională -investiŃii ConstrucŃia instituŃională întăreşte capacitatea instituŃională şi administrativă a Ńărilor candidate pentru implementarea şi punerea în aplicare a acquis-ului absorbind 30% din bugetul PHARE. InvestiŃiile sprijină Ńările candidate în adaptarea sectorului şi economic şi infrastructurii la cerinŃele UE.Bugetul pentru această componentă este de 70% din bugetul PHARE, cu menŃiunea unei obligativităŃi a cofinanŃării de minim 25% din valoarea investiŃiei Criterii de eligibilitate: trebuie încheiate contracte mari, şi anume de 2-3 Milioane euro pentru ca proiectele --să aibă un impact şi o vizibilitate mai mare -trebuie realizate proiecte mature adică proiecte pentru care contractarea poate fi - posibilă la 6-12 luni de la angajarea fondurilor -simplificarea structurilor de management; astfel în 1998 sub autoritatea Ministerului de FinanŃe s-a creat Oficiul PHARE de Contractare şi PlăŃi (OPCP-CFCU) care este responsabil în ceea ce priveşte contractarea, plăŃile şi contabilitatea serviciilor, achiziŃiile şi lucrările programului, la nivelul beneficiarilor rămânând numai implementarea tehnică PHARE CBC (cooperare transfrontalieră) Cooperarea transfrontalieră reprezintă un instrument ce contribuie la dezvoltarea cooperării între state pentru ridicarea nivelului de dezvoltare în regiunile respective şi pentru stingerea de conflicte generate de anumite situaŃii care pot să apară în context transfrontalier ( ex cazuri de poluare accidentală).
366
România – Ungaria ;România – Bulgaria Singurul judeŃ din Regiunea Vest care poate accesa acest tip de finanŃare este Timiş-ul care are graniŃă comună cu judeŃul Csongrad din Ungaria. Obiective generale: -Promovarea relaŃiilor de bună vecinătate cu Ungaria,prin finanŃarea de proiecte în oglindă. -Promovarea cooperării în regiunile din frontieră în vederea depăşirii unor probleme de dezvoltare economico- socială -Promovarea creării de reŃele de cooperare la frontieră -Promovarea coeziunii economice şi sociale în regiunile de graniŃă Criterii de eligibilitate
• Beneficiari : autorităŃi centrale şi instituŃii subordonate din teritoriu, instituŃiile subordonate acestora, consilii locale primării.
• Tip de proiecte ce pot fi finanŃate : • AcŃiuni de protecŃie a mediului • Fluidizarea liberei circulaŃii a persoanelor, serviciilor şi bunurilor în punctele de
trecere a frontierei • Dezvoltarea regională socio-economică • Programul PHARE CBC a fost accesibil în România cu anul 1999, prezentând
următoarele caracteristici: -Se derulează numai în zonele de graniŃă -Există un proiect în oglindă -Valoarea minimă 2 mil euro -Coordonator program Ministerul Dezvoltării şi Prognozei -CondiŃii de finanŃare: -Tipul de asistenŃă financiară: credit nerambursabil -Valoare min. : 2 milioane euro -CondiŃii de co-finanŃare :cel puŃin 80% din din creditele alocate în
fiecare an pentru o regiune frontalieră vor fi destinate proiectelor majore de investiŃii, în următoarea configuraŃie :
-Minim 2 milioane Euro fonduri PHARE + minim 25% din valoarea totală a investiŃiei ( co-finanŃare locală) -Contact pentru Programul PHARE CBC: Ministerul Integrării Europene – www.mie.ro Ministerul Apelor şi ProtecŃiei Mediului – www.mappm.ro www.infoeuropa.ro www.infoeuropa.eu.int. PHARE Coeziune Economică şi Socială 2004 La sfârşitul anului 2005 s-a lansat programul PHARE CES 2004 “ Schema de InvestiŃii pentru proiecte Mici de Gestionare a Deşeurilor » Obiectivul principal al acestui program este de a asigura atât asistenŃă tehnică cât şi financiară autorităŃilor publice locale responsabile cu gestionarea deşeurilor în efortul de a reduce volumul deşeurilor şi de a stimula colectarea selectivă. Măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea cerinŃelor UE:
367
• Creşterea nivelului de colectare selectivă • Reducerea volumului de deşeuri depozitate, inclusiv deşeurile periculoase • Reducerea cantităŃii de deşeuri biodegradabile • Reducerea impactului de deşeuri asupra mediului • Reducerea cantităŃilor de deşeuri depozitate necontrolat
Eligibilitate: În cazul proiectelor de investiŃii în infrastructura de mediu aprobate sub PHARE CES 2004, beneficiari eligibili sunt doar autorităŃile publice. În cazul acestor proiecte de investiŃii, maxim 90% din buget poate fi asigurat din fonduri PHARE, restul de 10% reprezentând co-finanŃare ce trebuie asigurată de către beneficiarul de grant. FinanŃare: Suma indicată disponibilă pentru această schemă este de 21,87 milioane Euro din care :
-75% respectiv 16,40 milioane Euro Fonduri PHARE -25% respectiv 5,47 milioane Euro co-finanŃare de la bugetul de stat
Aceste fonduri vor fi împărŃite între cele 7 regiuni (excepŃie regiunea centru care a beneficiat de acesat finanŃare prin PHARE CES 2003) fiind centru pilot. exemplu : 2,343 Milioane EURO – Fonduri PHARE 0,78 Milioane EURO- CO – finantare Total : 3,123 Milioane EURO/Regiune Autoritatea contractantă işi rezervă drepturile de a nu aloca toate fondurile disponibile. Mărimea finanŃării nerambursabile: -suma minimă 300.000 EURO -suma maximă 1.000.000 EURO SolicitanŃi eligibili : -să fie autorităŃi publice locale, care vor fi responsabile cu gestionarea deşeurilor, implementarea Proiectului si cu contractarea lucrărilor şi serviciilor ; solicitanŃii pot fi Consilii Locale, Primării , Consilii judeŃene -să aibă sediul întruna din Regiunile de dezvoltare ale României 7 fără regiunea 7 centru) -să fie direct responsabili cu pregătirea şi managementul proiectului şi să nu acŃioneze ca intermediar ; -să fie o autoritate publică locală aferentă unei localităŃi cu max 50.000 locuitori, localitate care va deveni proprietarul legal al lucrărilor care urmează a fi realizate, reabilitate şi /sau îmbunătăŃite( se va acorda prioritate asociaŃiilor de localităŃi cu max . 50.000 locuitori fiecare în vederea promovării proiectelor colective -să constituie individual sau împreună cu alŃi asociaŃi o entitate responsabilă cu gestionarea deşeurilor care deserveşte un număr minim de 20.000 locuitori(cu scopul de a încuraja unităŃile mari şi mai eficiente în gestionarea deşeurilor) -să fie o autoritate publică care nu a beneficiat de finanŃare ( precum PHARE, LIFE etc) pentru proiecte similare în domeniul deşeurilor pe parcursul ultimelor 12 luni premergătoare cererii de finanŃare -să fie proprietarul legal al terenului şi /sau clădirii unde vor fi amplasate structurile proiectului,
368
-să se asigure că solicitarea actuală nu se suprapune cu alte surse financiare sau alte programe de susŃinere ; proiectele nu vor fi eligibile pentru finanŃare ISPA sau PHARE – CBC, -să identifice fondurile aferente contribuŃiei proprii în suma de minim de 10% din bugetul proiectului in numerar, -să certifice co-finanŃarea printr-o decizie a consiliului local sau judeŃean, -să deŃină resurse financiare stabile şi suficiente pentru a asigura operarea şi menŃinerea structrii finanŃate, precum şi pentru a menŃine continuitatea organizării pe parcursul desfăşurării proiectului şi dacă este necesar să participe la finanŃarea acestuia, -să aibă experienŃa să poată demonstra capacitatea lor de a gestiona activităŃi de amploare proiectului pentru care este cerută finanŃarea nerambursabilă -să fie elaborat un studiu de fezabilitate efectuat de către o echipă specializată şi autorizată în conformitate cu reglementările române în domeniu, studiu care trebuie --să fie aprobat de către autoritatea locală relevanŃa (CL/CJ) ; acest studiu ar trebui să conŃină obiectivul(vele) proiectului, amplasamentului, descrierea calificată, estimări de costuri, aranjamente cu privire la supervizare , precum şi un program de implementare. Studiu de fezabilitate trebuie să demonstreze durabilitatea financiară a proiectului după terminarea ajutorului financiar venit din partea UE. Studiile de fezabilitate nu trebuie să aibă o vechime de elaborare mai mare de un an, înaintea termenului limită aferent depunerii proiectului. -Să prezinte toate acordurile aprobărilor şi autorizaŃiilor cerute de legislaŃia română pentru lucrările care urmează a fi realizate, reabilitate şi/sau îmbunătăŃite SolicitanŃii pot acŃiona individual sau asociaŃi într-un consorŃiu cu alte organizaŃii partenere.Durata unui proiect nu poate depăşi 24 luni, dar nu mai târziu de 30 noiembrie 2007.Orice proiect trebuie să includă obligatoriu 2 componente: AcŃiuni de investiŃie O componentă de pregătire aferentă acŃiunii de investiŃie O componentă de publicitate SusŃinerea financiară pentru componentele 2 şi 3 va fi furnizată de către un consultant calificat în materie care va asigura consultanŃa beneficiarului. ConsultanŃii calificaŃi vor fi identificaŃi după : semnarea contractului de finanŃare, utilizându-se procedura de achiziŃie a serviciilor. Principalele categorii de activităŃi de investiŃii care pot fi finanŃate sunt:
• ConstrucŃia de staŃii de pre-tratare bio–mecanică a deşeurilor menajere • Lucrări de construcŃie • InvestiŃii privind achiziŃionarea unor echipamente de mărunŃire • InvestiŃii în instalaŃii de sortare • InvestiŃii în echipamnete de aerare • InvestiŃii în mijloace de transport pentru transferul deşeurilor • construcŃia unor platforme de compostare • lucrări de construcŃie • investiŃii în sistemul de compostare • achiziŃionarea unor mijloace de transport pentru transportarea compostului în
zonele de deversare a deşeurilor
369
• echipamente pentru imbunătăŃirea calităŃii procesului de compostare • echipamente pentru împachetarea compostului • reabilitarea sistemelor de salubrizare şi transport existente • investiŃii pentru containere sau alte echipamente similare de colectare a
deşeurilor • echipamente pentru staŃiile de transfer • facilităŃi specifice pentru transportul deşeurilor la zonele de deversare • dezvoltarea colectării selective • mijloace de transport specializate pentru transportul deşeurilor biodegradabile • containere şi echipamnete pentru colectare selectivă pentru deşeurile
provenite de la locuinŃe şi instituŃii publice ( şcoli, spitale) • containere şi echipamente pentru colectarea selectivă şi împachetarea
deşeurilor reciclabile provenite de la locuinŃe • dezvoltarea şi reabilitarea sistemelor de igienizare şi a spaŃiilor temporare de
depozitare a deşeurilor • lucrări de construcŃie • echipamente pentru colectarea, reutilizarea ,reciclarea şi eliminarea deşeurilor
rezultate în urma lucrărilor de construcŃii şi respectiv demolare. Un solicitant poate depune mai multe cereri de finanŃare pentru proiecte diferite,un solicitant poate să beneficieze de mai multe finanŃări în cadrul acestei licitaŃii de propuneri.Cererile de finanŃare nerambursabilă trebuie trimise în plic sigilat, prin poştă recomandat, mesagerie expresă sau înmânate personal ( cu confirmare de primire cu data şi semnatura) la adresa ADR aferentă regiunii respective. ADR VEST ProclamaŃia de la Timişoara nr. 5 Timişoara Tel 0256/491923 În cadrul PHARE CES 2004 se poate vorbi şi despre:
OO sscchheemmăă ddee ggrraannttuurrii ppeennttrruu pprreeggăăttiirreeaa ddee pprrooiieeccttee ((ccoonnssuullttaannŃŃăă,, ssttuuddiiii ddee ppiiaaŃŃăă,, ssttuuddiiii ddee ffeezzaabbiilliittaattee ssaauu pprree--ffeezzaabbiilliittaattee,, aannaalliizzee ccoossttuurrii--bbeenneeffiicciiii,, eettcc)) ccee ssee vvaa iimmpplleemmeennttaa îînn ttooaattee cceellee 88 rreeggiiuunnii;; BBeenneeffiicciiaarrii:: aauuttoorriittăăŃŃii ppuubblliiccee şşii iinnssttiittuuttiiii pprriivvaattee ddiinn ttooaattăă ŃŃaarraa SSuummaa aallooccaattăă:: -- ppeerr rreeggiiuunnee:: 00..44 MMiilliiooaannee EEUURR//RReeggiiuunnee ((00..33 MMEEUURR PPHHAARREE ssii 00..11 MMEEUURR ccoo-- ffiinnaannŃŃaarree)) -- ppeerr ttoottaall:: 33..22 MMiilliiooaannee EEUURR ((22..44 MMEEUURR PPHHAARREE++ 00..88 MMEEUURR ccoo--ffiinnaannttaarree)) Sectorul Public Marimea granturilor: Suma minimă: EUR 10,000 Suma maximă: EUR 75,000 (raportate la costurile eligibile) Rata maximă de sprijin:90% Rata minimă de contributie proprie:10% Sunt permişi mai mulŃi aplicanŃi, ce pot acŃiona în mod individual sau în consorŃiu cu organizaŃii partenere Durata: maxim 12 luni CONDIłII: AplicanŃi eligibili (sectorul public) :
370
-Să fie autorităŃi locale publice responsabile pentru unul dintre sectoarele de mediu gestionarea deşeurilor, gospodărirea apelor, calitatea aerului, biodiversitate/ protecŃia naturii, şi responsabile în mod direct cu implementarea proiectului şi serviciile contractate; aplicanŃi pot fi Consiliile Locale, Primării şi Consilii JudeŃene. -Să aibă sediul în unul dintre judeŃele regionale ale României. -Să garanteze că solicitarea actuală nu se suprapune cu alte surse financiare sau programe de sprijin -Să potrivească fondurile din granturi cu propria sa contribuŃie în valoare de cel puŃin 10% din bugetul proiectului, în numerar. Co-finanŃarea trebuie să fie confirmată printr-o decizie a consiliului local/judeŃean -Să deŃină resurse financiare stabile TIPURI DE PROIECTE ELIGIBILE Studii ConsultanŃă/sfaturi Studii de piaŃa Analiza eficienŃei costurilor Studii de pre-fezabilitate Studii de fezabilitate
Rezultatele activităŃilor mentionate mai sus trebuie să servească drept bază pentru aplicarea unor proiecte orientate către investiŃii solicitate pentru sprijin sub programele viitoare de sprijin financiar. PROIECTE NEELIGIBILE -Sponsorizare individuală pentru participarea la workshop-uri, seminarii, conferinŃe, congrese. -Burse individuale pentru studii sau instruiri. -ActivităŃi deja finanŃate sau finanŃate în prezent din bugetul României sau din alte surse (internaŃionale). Având în vedere toate acestea, beneficiarul grantului trebuie să declare în scris ca este conştient de faptul că o finanŃare dublă nu este permisă. DURATA: Lansarea invitaŃiei la propuneri de proiecte :Data X Termen final pentru depunere :Y(X+10) săptămâni la AgenŃia Regională de Dezvoltare Evaluare :Y + 6 săptamâni prin comitetul regional de selecŃie (ARD, APM, ARPM) Contractare : Y + 12 săptămâni de către Ministerul Integrării Europene (MIE) PlăŃi :pe parcursul implementării de către Ministerul Integrării Europene (MIE)
AAssiisstteennŃŃaa tteehhnniiccăă ppeennttrruu iimmpplleemmeennttaarreeaa sscchheemmeeii ddee ggrraannttuurrii SSuummaa aallooccaattăă:: 11 MMiilliioonn EEUURROO AAssiisstteennŃŃaa tteehhnniiccăă ppeennttrruu sspprriijjiinniirreeaa aauuttoorriittăăŃŃiilloorr ddee iimmpplleemmeennttaarree îînn sseelleeccttaarreeaa pprrooiieecctteelloorr ccee uurrmmeeaazzăă aa pprriimmii ffiinnaannŃŃaarree pprriinn sscchheemmaa ddee ggrraannttuurrii SSuummaa aallooccaattăă:: 00..22 MMiilliiooaannee EEUURROO TToottaall aallooccaatt 22000044:: 2266..2277 MMiilliiooaannee EEUURROO PPHHAARREE:: 2200..0000 MMiilliiooaannee EEUURROO CCoo--ffiinnaannŃŃaarree:: 66..2277 MMiilliiooaannee EEUURROO Fiecare proiect trebuie să se încadreze în calendarul de implementare al Schemei de investiŃii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor, aceasta însemnând că toate contractele cu beneficiarii locali să fie semnate, cel târziu până la data de 30 noiembrie 2006 termenul de identificare al plăŃilor este 30 noiembrie 2007.
371
La nivelul judeŃului Arad se derulează în prezent prin Programul Phare următoarele proiecte: “Dezvoltarea potenŃialului staŃiunii Moneasa”, obiectul de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare a demarat în anul 2002, proiect RO 2003/005-551.05.03.04.10, până în anul 2005 fiind făcute doar cheltuieli neeligibile (proiectare, avizare). Lucrarea este licitată pentru execuŃie de MIE, câştigător fiind firma Strabay (Austria), cu o valoare totală de 4,078 mil € (din care obiectul de reabilitare apă-canal, aprox. 1,5 mil € ), termen de realizare 18 luni cu începere execuŃie în 2006. Perioada de derulare a proiectului este 2004-2006. Proiectul are o valoare de 4.078.000 € (Fonduri europene 2.745.00 €, fonduri proprii 418.000 € şi 915.000 € alte surse). Proiectul vizează construirea unui centru de informare turistică, ce va avea o suprafaŃă totală de 217,7 mp şi va găzdui un birou de informare turistică şi un punct de prim-ajutor. De asemenea se va moderniza terenul de fotbal existent în comună şi se vor amenaja 2 noi terenuri: unul de hanbal/volei/baschet şi unul de tenis. Se va construi un centru sportiv, ce va cuprinde o clădire cu două nivele, cu o suprafaŃă totală de 497,7 mp şi va consta din vestiare pentru două echipe, respectiv arbitri, sală de forŃă, saună. Mai trebuie menŃionat că se va construi o staŃie de epurare nouă, reŃeaua de alimentare cu apă potabilă va fi reabilitată pe 2,91 km şi extinsă cu 2 km, iar reŃeaua de canalizare va fi reabilitată pe 3,85 km şi extinsă cu 2,8 km. În programul amintit este cuprinsă şi reabilitarea Drumului JudeŃean 792 B şi semnalizare turistică - se vor reabilita 590 m din drumul judeŃean existent în interiorul localităŃii şi se vor pune marcaje turistice pe100 de km de drum judeŃean şi marcaje rutiere pe 2 km de drum în interiorul localităŃii. “Greenway Arad-Szeged amenajarea spaŃiilor verzi din Municipiul Arad”, proiect finanŃat de UE în cadrul programului PHARE Cooperare Transfrontalieră Fondul Comun de Proiecte Mici. Prin proiect se urmăreşte întocmirea unui studiu de amenajare peisageră a zonelor verzi ale municipiului Arad, în vederea reducerii degradării patrimoniului natural existent. Proiectul are un buget de 15 969 € (finanŃare UE 87,5℅ iar Consiliul Local Arad 12,℅). „Protejarea şi dezvoltarea Luncii râului Mureş”. Proiectul "Protejarea şi dezvoltarea luncii râului Mureş" a demarat odată cu semnarea Memorandumului de finanŃare între Şeful DelegaŃiei Comisiei Europene la Bucureşti dl. Jonathan Sheele şi Ministrul Integrării Europene d-na Hildegard Puwak, la data de 4 Decembrie 2001. Regia Natională a Pădurilor Romsilva a hotărât înfiinŃarea din data de 11 martie 2002 a UnităŃii de implementare a proiectului, care să funcŃioneze în cadrul DirecŃiei Silvice Arad şi care să se ocupe de derularea proiectului. De la începutul anului 2006 secŃia mai sus amintită s-a transformat în AdministraŃia Parcului Natural Lunca Mureşului care se ocupă pe lângă administrarea ariei protejate şi de derularea până la final (30 noiembrie 2006) a proiectului "Protejarea şi dezvoltarea luncii râului Mureş". Obiectivul principal al proiectului este realizarea sau îmbunătăŃirea infrastructurii ariei protejate „Lunca Mureşului” prin construirea unui centru de vizitare a ariei protejate şi a două puncte de informare turistică la Pecica şi Cenad, precum şi reabilitarea sau construirea unor căi de acces în interiorul ariei protejate. Tot în cadrul infrastructurii este de amintit şi achiziŃionarea de echipamente de cercetare şi monitorizarea performante. Alt obiectiv al proiectului este promovarea turismului şi realizarea de activităŃi de conştientizare ecologică. Proiectul are o valoare de 2 670 000 €. (2 000 000 € fonduri europene şi 670 000 € fonduri proprii). Tot la nivelul judeŃului Arad se află în prezent în derulare şi proiectul SAMTID „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă în oraşele
372
Curtici, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana”. Prin proiect se preconizează modernizarea şi retehnologizarea sistemelor de alimentare cu apă din cele şase oraşe care sunt sau vor deveni în viitorul apropiat centre de distribuŃie şi exploatare ale unor sisteme microzonale. Ca urmare, se vor îmbunătăŃi performanŃele sistemelor publice de alimentare cu apă ce deservesc 73 000 de locuitori din 22 centre urbane şi rurale. Beneficiarii proiectului sunt Consiliile Locale orăşeneşti aferente localităŃilor menŃionate în titlul poiectului. Valoarea proiectului este de 11 101 025 € (Phare 4 162 884,3€, Fondul NaŃional 1 387 628,2 € şi Credit BEI 5 550 512,5 € ). Proiectul SAMTID a demarat în anul 2002, cu nr. RO 2003/005.551.03.04.02.03, până în anul 2005 fiind făcute doar cheltuieli neeligibile (proiectare, SF, avize). Lucrarea este licitată, câştigător al licitaŃiei de execuŃie efectuată de MIE fiind SC HidroconstrucŃia SA şi Tahal SA, cu o valoare de 8,875 mil € (eligibil), termen de realizare 18 luni, cu începere a execuŃiei în 2006. La nivelul judeŃului Caraş-Severin, în cursul anului 2005 s-a derulat un singur proiect de mediu finanŃat din fonduri Phare, dar au fost finanŃate proiecte reprezentative prin alte programe de finanŃare: PHARE CBS Proiect: „Parteneriat ONG-autorităŃi locale din România şi Serbia Muntenegru destinat protecŃiei mediului în zona de frontieră a microregiunii Dunăre-Nera” Beneficiar GEC Nera - Primăria Moldova Nouă Perioada de implementare: 01.04.2005-31.03.2006 Buget: 36.000 EUR Alte programe de finanŃare accesate pentru finanŃare proiecte de mediu în judeŃul Caraş-Severin: Fondul EUROPA Proiect: „Informarea populaŃiei rurale din zona parcurilor naturale ale Banatului de Sud privind cerinŃele procesului de aderare a României la Uniunea Europeană“ Beneficiar: AsociaŃia GEC Nera OraviŃa Partener: APM CS Perioada de implementare 01.09.2004-01.09.2005 Buget 25. 000 EUR Programul Ambasadei Olandei la Bucureşti (prin proiectul MATRA) Proiect: „Conservarea biodiversităŃii în Parcul Natural PorŃile de Fier“ Beneficiar: AsociaŃia Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie Bucureşti Partener: APM CS Perioada de implementare 01.09.2004-01.09.2005 Buget 10. 000 EUR Programul LIFE Natura Proiect: „Pădurile cu Pin negru de Banat – parte a reŃelei NATURA 2000“ Beneficiar: APM Caraş-Severin Partener: DirecŃia Silvică ReşiŃa Perioada de implementare 01.09.2004-01.09.2007 Buget 820. 000 EUR
373
Băile Herculane - vara Băile Herculane - iarna
InundaŃiile din regiunea Banatului, cu efecte catastrofale atât în plan regional, cât şi transfrontalier, au arătat necesitatea stringentă a protejării pe termen lung a pădurilor şi întărirea capacităŃii de supraveghere şi control a administraŃiei celor 4 parcuri existente în Banat. Pentru aceasta este necesară înainte de toate o evaluare a stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice din zonă şi cartarea siturilor de importanŃă internaŃională precum cele cu Pin Negru de Banat. Această activitate deficitară trebuie corelată cu începerea, sub presiunea Directivelor europene, a sistematizării datelor ştiinŃifice într-un format compatibil cu sistemul Natura 2000 din Europa. Proiectul „Pădurile cu Pin negru de Banat – parte a reŃelei NATURA 2000“ are ca principal obiectiv conservarea pe termen lung a pădurilor sub-mediteraneene cu Pinus nigra banatica incluse în Parcul NaŃional Domogled - Valea Cernei şi desemnarea ca Sit de ImportanŃă Comunitară, în acord cu art. 4 din Directiva 92/43/EEC.
Pinus nigra banatica Pinus nigra banatica Rezultatele aşteptate in urma derulării acestui proiect sunt legate de desemnarea pădurilor cu Pinus nigra banatica situate în Parcul NaŃional Domogled-Valea Cernei ca sit Natura 2000. Situl va fi inventariat, cartat, şi pe suprafaŃa acestuia se va aplica un plan de management creat pentru el în concordanŃă cu obiectivele Natura 2000.
374
Specialiştii interesaŃi, precum şi publicul larg va fi informat asupra importanŃei pe care o are reŃeaua Natura 2000, astfel încât această experienŃă să poată fi multiplicată şi în alte potenŃiale situri din România.
Pinus nigra banatica Pinus nigra banatica
375
ANEXA I PROIECTE-PROGRAME DE MEDIU PHARE ÎN DERULARE Obiectiv
Denumire proiect
Localitate Perioada derulării
Valoare proiect
MEuro
Parteneri Unitatea care propune
Fonduri europene (granturi)
Stadiul proiectului
Parteneriat ONG- autorităŃi locale din România şi Muntenegru pentru protecŃia mediului în zona de frontieră a microregiunii Dunăre-Nera
Moldova Nouă
2005-2006
0,036 GEC Nera-Primăria Moldova Nouă
GEC Nera-Primăria Moldova Nouă
PHARE CBS
-în derulare
ANEXA II PROIECTE-PROGRAME DE MEDIU SAPARD ÎN DERULARE Obiectiv
Denumire proiect
Localitate Perioada derulării
Valoare proiect
MEuro
Parteneri Unitatea care propune
Fonduri europene (granturi)
Stadiul proiectului
Canalizare menajeră şi staŃie de epurare Armeniş
Armeniş După 2007
0,983 CL Armeniş CL Armeniş SAPARD 75%
-în derulare
Alimentare cu apă în comuna Berzasca
Berzasca 2004-2005
0,99 CL Berzasca
CL Berzasca
SAPARD 75%
-în derulare
Alimentare cu apă în comuna Cornea
Cornea 2003-2006
0,978 CL Cornea CL Cornea SAPARD 75%
-în derulare
Canalizare menajeră şi staŃie de epurare Domaşnea
Domaşnea 2004- 2006
0,998 CL Domaşnea
CL Domaşnea
SAPARD 75%
-în derulare
Alimentare cu apă în localităŃile
Prigor 2003-2006
0,864 CL Prigor CL Prigor SAPARD 75%
-în derulare
376
Prigor, Borlovenii Vechi Alimentare cu apă în localităŃile Borlova, Zerveşti Turnu Ruieni
Turnu Ruieni
2004-2006
0,865 CL Turnu Ruieni
CL Turnu Ruieni
SAPARD 75%
-în derulare
ANEXA IV MACHETA PROIECTE-PROGRAME DE MEDIU PROPUSE FONDUL DE COEZIUNE
Obiectiv
Denumire proiect
Localitate Perioada derulării
Valoare proiect
MEuro
Parteneri Unitatea care propune
Fonduri europene (granturi)
Stadiul proiectului
Sistem integrat pentru managementul deşeurilor în judeŃul Caraş-Severin
8 oraşe+69 comune
După 2007
35 Consiliul judeŃean+77 consilii locale
AsociaŃia celor 77 CL+CJ
Fondul de Coeziune
Max.80%
-s-a început asocierea pentru pregătirea documentaŃiei în vederea constituirii unui operator comun
La nivelul judeŃului Hunedoara s-a derulat pe parcursul anului 2005 următorul proiect cu sprijin PHARE în protecŃia mediului * StaŃia de epurare Uricani – treapta de tratare mecanică şi biologică*, valoare 1.500.000 euro. Proiecte PHARE derulate în judeŃul Timiş în anul 2005 Proiectul "Protejarea şi dezvoltarea luncii râului Mureş" a demarat odată cu semnarea Memorandumului de finanŃare între Şeful DelegaŃiei Comisiei Europene la Bucureşti dl. Jonathan Sheele şi Ministrul Integrării Europene d-na Hildegard Puwak, la data de 4 Decembrie 2001. Obiectivul principal al proiectului este realizarea sau îmbunătăŃirea infrastructurii ariei protejate „Lunca Mureşului” prin construirea unui centru de vizitare a ariei protejate şi a două puncte de informare turistică la Pecica şi Cenad, precum şi reabilitarea sau construirea unor căi de acces în interiorul ariei protejate. Tot în cadrul infrastructurii este de amintit şi achiziŃionarea de echipamente de cercetare şi monitorizarea performante. Alt obiectiv al proiectului este promovarea turismului şi realizarea de activităŃi de conştientizare ecologică. APM Timiş este partener al DirecŃiei Silvice Arad în cadrul proiectului PHARE RO 0102.02. “Protejarea şi promovarea Luncii Mureşului” care se va încheia în data de 30.11.2006 APM Timiş, a realizat demersurile necesare pentru punerea sub protecŃie, a suprafeŃei din parcul natural Lunca Mureşului, aflată pe teritoriul judeŃului Timiş. În acest sens, a intrat in vigoare începând cu data de 29.07.2003, Hotărârea Consiliului
377
JudeŃean Timiş, privind instituirea regimului de arie naturală protejată, în Lunca Mureşului, cu statut de Parc Natural Lunca Mureşului. FinanŃare din partea PHARE CBC (2 milioane Euro) iar 0,67 milioane Euro reprezintă co-finanŃarea naŃională asigurată de regia naŃională asigurată de Regia NaŃională a Pădurilor prin DirecŃia Sivică Arad. Valoarea totală a proiectului “Protejarea şi promovarea Luncii Mureşului” este de 2.670.000 Euro dintre care 2.000.000 Euro din partea PHARE CBC, diferenŃa de 670.000 Euro fiind asigurată de către Regia NaŃională a Pădurilor prin DirecŃia Silvică Arad.
Intărirea capacităŃii instituŃionale a ARPM Timişoara Având în vedere aderarea României la Uniunea Europeană, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor va beneficia pe o perioadă de doi ani (dec.2005 – dec. 2007) de asistenŃă tehnică din partea Uniunii Europene, printr-un proiect PHARE de ÎnfrăŃire InstituŃională. O poziŃie cheie o are implementarea aquis-ului comunitar deja transpus în domeniul mediului, ceea ce înseamnă autorizare, monitorizare şi inspecŃie, şi pentru că aceste sarcini revin în principal autorităŃilor locale şi regionale de protecŃia mediului, beneficiarii Ńintă ai acestui proiect de Twinning vor fi cele 8 ARPM-uri, cele 42 APM-uri din Ńară şi Comisariatele teritoriale ale Gărzii NaŃionale de Mediu. Această asistenŃă se va primi de la un grup de experŃi străini care au lucrat în sectorul administrativ, care au deja o bună experienŃă şi care ştiu cum să depăşească problemele inerente. În cazul Regiunii Vest, asistenŃa tehnică va fi furnizată în cadrul proiectului PHARE RO 2004/IB/EN/03 „Implementation and enforcement of the environmental aquis foccused on nature protection„ de un parteneriat franco-polon, în cadrul unui program de acŃiune foarte precis care se bazează pe:
• Un şef de proiect român, unul francez şi unul polonez • Un consilier rezident francez, prezent în ARPM Timişoara timp de doi ani, care
coordonează punerea în practică a programului, • Echipele celor 4 agenŃii judeŃene de protecŃia mediului, a gărzii de mediu şi a
agenŃiei regionale pentru protecŃia mediului, • ExperŃi francezi sau polonezi care vin în România în cadrul unor ateliere de
lucru, seminarii, formare, etc. • Totalitatea actorilor implicaŃi în protecŃia mediului înconjurător din Regiunea
Vest (autorităŃi publice locale, instituŃii descentralizate, mediul ştiinŃific, mediul de afaceri, ONG-uri, mass-media, etc.
În plus acest proiect va ajuta ARPM Timişoara să acŃioneze ca Punct Focal, pentru celelalte agenŃii de mediu din Ńară, în domeniul protecŃia naturii şi a biodiversităŃii în vederea aducerii sistemului naŃional de arii protejate la cerinŃele Directivelor Europene ” Păsări” şi „Habitate şi Specii”, precum şi înfiinŃarea reŃelei de Situri Natura 2000. Obiectivele acestui proiect sunt:
• Întărirea capacităŃii instituŃionale la nivel regional şi local, eficientizarea managementului instituŃiilor şi a performanŃei personalului angajat.
• Instruirea personalului implicat în activităŃi de autorizare, monitorizare şi inspecŃie (ARPM Timişoara, APM-urile judeŃene, Garda de Mediu)
378
• Revizuirea, îmbunătăŃirea sistemului de monitorizare şi raportare pentru Planul Regional şi Planurile Locale de AcŃiune pentru Mediu( incluzând Planul Regional/Local de Gestiunea Deşeurilor, Planurile privind îmbunătăŃirea calităŃii aerului etc.)
• Evaluarea celor 44 instalaŃii IPPC existente în regiune şi autorizarea sau respingerea autorizării pentru acestea.
• Pregătirea inventarelor de specii şi habitate, pregătirea documentaŃiei pentru înfiinŃarea de noi arii protejate şi includerea acestora în reŃeaua de situri Natura 2000, elaborarea unor linii directoare pentru stabilirea unui sistem de monitorizare a reŃelei de arii protejate existente.
ARPM Timişoara va acŃiona ca Punct Focal pentru celelalte agenŃii regionale şi locale de protecŃia mediului în ceea ce priveşte activitatea ce trebuie desfăşurată în domeniul biodiversitate şi protecŃia naturii. - Elaborarea unor instrumente privitoare la înfiinŃarea reŃelei de Situri Natura 2000 şi diseminarea acestora la nivelul întregii Ńări. -Elaborarea unor manuale metodologice/de interpretare în domeniul protecŃia naturii şi arii protejate -Instruirea personalului care lucrează la compartimentele de protecŃia naturii şi arii protejate ExperŃii din Statele Membre vor sprijinii personalul angajat la autorităŃile regionale şi locale de protecŃia mediului în îndeplinirea a două tipuri de activităŃi: -ActivităŃi zilnice -ActivităŃi tehnice focusate pe protecŃia naturii ACTIVITĂłI ZILNICE Capacitate instituŃională Examinarea situaŃiei actuale privind capacitatea instituŃională şi a cadrului general de lucru : sarcini, factori de succes, reguli şi mijloace Analizarea matricii logice cu privire la:
• Obiective • Strategie • Management • Metodologie • Monitoring • Inventarierea mijloacelor necesare • Resurse umane, strategia de recrutare a personalului • Echipamentul necesar în laboratoare • ÎnfiinŃarea/îmbunătăŃirea sistemului informatic • Estimarea bugetului pentru investiŃii şi costuri de operare
Planificare şi Politici de Mediu • Identificarea şi structurarea sistemului de informaŃii pe diferite sectoare ale
planurilor regionale/locale • Identificarea indicatorilor de măsurare a gradului de îndeplinire a obiectivelor. • Identificarea mijloacelor necesare pentru buna desfăşurare a activităŃii şi
înştiinŃarea MMGA şi ANPM despre acestea. • ÎnfiinŃarea şi îmbunătăŃirea canalelor de curgere a informaŃiei între instituŃiile
cu atribuŃii în domeniul protecŃiei mediului IPPC
• Inspectarea unui număr de până la 44 instalaŃii IPPC din regiune
379
• Studiu de caz pentru autorizarea unora din acestea. • Instruirea personalului implicat în procedurile de autorizare, monitorizare şi
control. • Elaborarea liniilor directoare şi metodologiei de inspecŃie a conformărilor IPPC
Gestiunea deşeurilor • Evaluarea fluxului de informaŃii existent: colectare, păstrare, raportare şi
optimizarea acestuia • Selectarea şi ierarhizarea proiectelor de gestiune a deşeurilor pentru
includerea lor în Planul Regional de Dezvoltare Calitatea aerului
• Emiterea unei metodologii pentru înfiinŃarea programului regional de monitorizare a aerului ambiental: tehnicile de monitorizare (după standardul european), stabilirea fluxului de informaŃii, evaluarea necesarului de personal, echipament, estimarea bugetului necesar
• Pregătirea licitaŃiei pentru echipamente în cooperare cu National Twinning • Cursuri de instruire : monitorizare, procesarea datelor
Biodiversitate şi protecŃia naturii • Efectuarea inventarelor de specii şi habitate pentru Regiunea Vest în
colaborare cu specialişti de la nivel local şi naŃional – folositor la completarea Standard Data Form – Natura 2000:
• Tipuri de specii şi habitate existente în regiune • Statutul acestora de conservare • ImportanŃa acestora la scară europeană şi naŃională • Factori de stres asupra habitatelor şi speciilor • Evaluarea situaŃie reŃelei de arii protejate • Pregătirea documentaŃiei pentru înfiinŃarea de noi arii protejate inclusiv de
situri Natura 2000 Chimicale
• Inventarierea şi completarea bazei de date privind chimicalele şi substanŃele periculoase
• Instruirea personalului • Implementarea sistemului REACH (Registration, Evaluation and Authorization
of CHemicals) – neelaborat până la această dată de Comisia Europeană LegislaŃie orizontală
• Organizarea unor sesiuni de training pentru persoanele implicate în implementarea legislaŃiei cu privire la evaluarea impactului asupra mediului şi cu privire la accesul liber la informaŃia de mediu( ConvenŃia de la Aarhus)
ACTIVITĂłI PUNCT FOCAL BIODIVERSITATE
• Pregătirea unei baze de lucru în vederea implementării reŃelei NATURA 2000 • ARPM Timişoara va coordona formarea a două grupuri de lucru • Evaluarea situaŃiei existente şi a logisticii necesare de către experŃi străini • Întocmirea unui Manual de interpretare pentru specii şi habitate • Testarea şi corelarea acestuia la realităŃile României • Formarea unui Comitet NaŃional de Lucru • Stabilirea unui sistem de control a reŃelei de situri NATURA 2000 şi a unui
sistem de monitorizare a stării de conservare a speciilor şi habitatelor din Regiunea Vest – în această fază vor fi tratate trei subiecte
380
• Controlul implementării reŃelei NATURA 2000( în principal pregătirea şi implementarea planurilor de management pentru ariile protejate, dar nu numai).Aceasta va descrie responsabilităŃile fiecărui nivel, va explica modalitatea de colectare a datelor şi a modului de evaluare periodică a siturilor.
• Monitorizarea conservării speciilor şi habitatelor • Evaluarea măsurilor prevăzute în planurile de management- încă nu a fost
realizată o metodă la nivel european – aceasta va fi realizată în 2006 de către un Grup de Lucru care va aduna oameni de ştiinŃă din statele membre şi din cele în curs de aderare. Rezultatele proiectului de twinning vor fi prezentate la sesiunile de lucru ale grupului mai sus menŃionat:
-Elaborarea unui manual metodologic pentru întocmirea planurilor de management pentru siturile NATURA 2000 -Elaborarea planurilor de management pentru 5 situri NATURA 2000 pilot Regiunea Vest -Pregătirea la nivel naŃional a unui sistem de instruire pentru diferiŃi actori implicaŃi în procesul de înfiinŃare a reŃelei NATURA 2000
11.4.2. PROGRAMUL ISPA ÎN ROMĂNIA
Unul din instrumentele prin care U.E. sprijină eforturile Ńărilor candidate în realizarea unor măsuri este ISPA - Instrument for Structural Policies for Pre-Accession (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-aderare). ISPA se ocupă numai de sectoarele mediu şi transport şi se va derula pe o perioadă de 7 ani (2000-2006). Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a elaborat Planul NaŃional de Mediu pentru implementarea instrumentului ISPA, document care stabileşte strategia României pentru identificarea şi selectarea de proiecte în:
• -domeniul tratării apelor uzate; • -surselor de apă potabilă; • -protecŃiei calităŃii aerului; • -managementului deşeurilor.
proiecte care vor fi propuse spre co-finanŃare U.E. prin ISPA. Proiectele finanŃate prin ISPA vor fi proiecte de investiŃii mari (minim 5 mil. EURO) în conformitate cu reglementările şi standardele de mediu ale UE, elaborate şi realizate în conformitate cu cerinŃele U.E. Principalul obiectiv al proiectelor de investiŃii în domeniul mediului este protecŃia sănătăŃii umane. Sprijinul comunitar prin ISPA poate lua forma unor ajutoare, împrumuturi nerambursabile sau altă formă de asistenŃă. Beneficiarii preferaŃi de ISPA vor fi unităŃi din sectorul public, comunităŃi locale şi întreprinderi municipale. Procentul sprijinului ComunităŃii acordat prin ISPA va fi în majoritatea cazurilor de cel mult 75% din fondurile totale investite. Fondurile ISPA nu vor fi combinate cu alte instrumente de pre-aderare. În prezent în judeŃul Arad se află în derulare prin finanŃare ISPA proiectul “Reabilitarea FacilităŃilor de tratare a apelor uzate pentru protejarea Râului Mureş în Arad, România.” Principalul obiectiv al proiectului este atingerea unor indicatori de deversare satisfăcători ai efluentului StaŃiei de Epurare Arad în râul Mureş care să fie conforme standardelor româneşti în vigoare cât şi cu Directiva
381
91/271/EEC pentru deversarea în ape sensibile şi totodată satisfacerea cerinŃelor acordurilor bilaterale care privesc râurile de frontieră. Până în prezent au fost efectuate următoarele lucrări: -Lucrările de demolare au fost finalizate pentru bazinul de aerare nr. 4 în 22.12.2004. - Demontarea şi îndepărtarea echipamentului de aerare existent din bazinul de aerare nr. 3 a fost finalizată în 03.12.2004. -Demolarea metantancurilor nr. 1 şi 2 şi a echipamentului dintre ele este finalizată. -Umplerea şi nivelarea fundaŃiei a fost finalizată la 05.03.2005. -Demolarea gazometrului şi umplutura este finalizată. -Echipamentul de la bazinul de aerare nr. 3 a fost demontat, îndepărtat şi înmânat la Compania de Apă Arad. PereŃii interiori au fost demolaŃi şi acum se lucrează la fundaŃia bazinului de aerare nr. 3. -Birourile Inginerului sunt finalizate cu excepŃia a câtorva lucrări minore care vor fi înregistrate în Procesul verbal întocmit la predarea birourilor către angajator. -Conductele de intrare ape uzate şi cele de îndepărtare nămol de sub bazinele anaerobe 1 şi 2 au fost îndepărtate şi canalele conductelor au fost umplute cu beton. -Canivourile de dedesubtul amplasamentelor structurilor centrale îndepărtate din bazinele anaerobe 1 şi 2 au fost umplute cu beton. Beton nivelat a fost turnat pe fundul ambelor bazine pentru a furniza o suprafaŃă nivelată pe care să se construiască fundul noilor bazine. -PărŃile metalice ale bazinului anoxic nr. 2 au fost demontate şi înmânate către Compania de Apă Arad. Structura centrală a fost demolată şi a fost turnat beton în corpul central. Fundul bazinului anoxic nr.2 este acum finalizat. Lucrările au fost efectuate la construirea pereŃilor bazinului. PereŃii sunt acum finalizaŃi în proporŃie de 90%. -PărŃile metalice ale decantorului secundar nr. 2 au fost demontate. FundaŃia pentru noua structură centrală pentru decantorul secundar nr. 2 a fost turnată şi conductele existente de apă uzată de intrare şi cele de ieşire nămol au fost ajustate corespunzător. -Au fost instalate de asemenea 24 de conducte Stengel şi baza structurii a fost betonată. Conducta pâlnie pentru debitul de intrare a fost instalată în perioada de raportare şi pereŃii la partea superioară a structurii au fost betonaŃi. -Lucrările de excavare pentru decantorul secundar nr. 4 au fost finalizate. Nivelul apei subterane a trebuit să fie scăzut pentru a efectua compactarea şi umplutura cu pietriş. Au fost efectuate puŃuri pentru scăderea nivelului de apă subterană şi a început pomparea apei subterane. Contractorul trebuie să instaleze o deversare provizorie de la decantorul secundar nr. 3 în canalul Mureşel. Pe parcursul perioadei de raportare anterioare, constructorul a închis şi drenat secŃiunea canalului Mureşel adiacentă excavaŃiilor. Perna de balast pentru structură a fost instalată şi compactată. Conducta de GRP de apă uzată de intrare şi conducta de nămol recirculat (ambele cu împrejmuire din beton) au fost instalate în şanŃurile de sub nivelul fundului. Beton nivelat a fost de asemenea tunat peste perna de balast. -Excavarea fundaŃiei clădirii de stocare nămol este acum finalizată. Contractorul a instalat de asemenea şi a compactat perna de balast. A fost turnat beton de egalizare peste aproximativ 20% din perna de balast. -Macaraua existentă din staŃia de pompare a fost testată cu succes la o sarcină de lucră de 5 tone şi certificată la 30/11/2007. -Au fost demontate două suflante din clădirea suflantelor şi au fost trimise în Danemarca la HV Turbo pentru reabilitare.
382
Proiectul are o valoare de 14 418 258 € (fonduri europene 10 813 563 €, iar împrumuturi externe BERD 3 604 695 €). La nivelul judeŃului Caraş-Severin Propunerea de proiect cu titlul „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, canalizare, epurare ape uzate în judeŃul Caraş-Severin”, în valoare de 52.840.000 Euro, a fost depusă la CE în 14.09.2005, iar în luna martie a anului 2006 se va lua în discuŃie si va fi analizat de catre aceasta (.Anexa III) ANEXA III MACHETA PROIECTE-PROGRAME DE MEDIU PROPUSE ISPA Obiectiv
Denumire proiect
Localitate Perioada derulării
Valoare proiect
MEuro
Parteneri Unitatea care propune
Fonduri europene (granturi)
Stadiul proiectului
Reabilitare reŃea de alimentare cu apă, canalizare şi epurare ape uzate în judeŃul Caraş-Severin (8 oraşe)
8 oraşe 2006-2010
52,84 Consiliul judeŃean+8 consilii locale
Consiliul judeŃean+8 consilii locale
ISPA 75% - în curs de evaluare la UE
La nivelul judeŃului Hunedoara se derulează următoarele proiecte cu sprijin ISPA : 1. În localitatea DănuŃoni – reabilitare staŃie de epurare, treaptă biologică, perioada de derulare 2002 –2006, faza – în curs de execuŃie, valoare proiect 9.680.000 euro; 2. Deva – Hunedoara – asistenŃă tehnică în scopul pregătirii proiectelor ISPA în sectorul de mediu pentru municipiul Deva şi Hunedoara (reabilitarea şi extinderea reŃelelor de alimentare cu apă şi canalizare), perioada de derulare 2004 – 2005, valoare proiect 764.000 euro. Proiecte ISPA derulate în judeŃul Timiş în anul 2005: Proiectul Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor uzate şi modernizarea reŃelei de canalizare în oraşul Timişoara – proiect în valoare de 48.080.000 EURO, din care 34.618.000 EURO finanŃare ISPA şi 13.468.000 Euro împrumuturi externe, derulat pe perioada 2002-2007 de către Regia Autonomă de Apă şi Canal „Aquatim” Timişoara. Proiectul în anul 2005 a avut ca principale realizări:
• În luna martie 2005 a avut loc semnarea contractului pentru componenta de canalizare.
• În luna mai 2005 s-a finalizat proiectul tehnic pentru componenta de epurare a proiectului şi au început lucrările de canalizare.
S-a obŃinut autorizaŃia de construcŃie la staŃia de epurare şi laborator.
383
-S-a realizat proiectul tehnic pe partea de laborator finalizându-se lucrările pentru fundaŃia laboratorului turnâdu-se placă la cota 0. -Au început lucrările de reabilitare pe partea de canalizare aproximativ 170 m pe strada Măcin. -Au început lucrările de reabilitare pe partea de canalizare pe strada Babadag şi s-au continuat pe strada Măcin. Tuburile vechi au fost înlocuite cu altele noi tip PAFS cu diametrul 300 mm şi au început lucrările de reabilitare a colectorului de 1600 mm pe strada Grigore Alexandrescu.
Pe partea de epurare : s-a turnat beton de egalizare la bazinele de aerare; s-a compactat terenul acolo unde s-au amplasat decantoarele noi; s-au demolat metatancurile vechi; s-a demolat şi s-au facut umpluturi la decantoarele secundare vechi; la viitoarele bazine de aerare s-a turnat beton de egalizare în proporŃie de 90% şi s-a început turnarea fundaŃiei armate. În ceea ce priveşte decantoarele noi s-a compactat terenul pentru aducerea acestuia la cota naturală, au fost demolate 6 decantoare vechi şi 1 linie de aerare şi s-a început demolarea la separatoarele de grăsimi. Pe partea de laboartor au fost turnaŃi stâlpii de susŃinere de la parter şi s-a turnat placa de la etajul 1. Pe partea de canalizare : s-au continuat lucrările pe strada Macin şi Babadag şi s-au început lucrările de reabilitare pe strada Ovidiu Balea. Tratarea apelor de la spălarea filtrelor în vederea eliminării ecologice a nămolului rezultat, are termen de finalizare 31.12.2007. Aquatim evaluează posibilitatea de a atrage fonduri externe pentru realizarea acestei investiŃii , prin programe derulate de către Comunitatea Europeană. Un alt proiect ISPA este Proiectul „Depozit ecologic zonal Timişoara „ cu perioada de desfăşurare 2004-2007, în valoare de 38 224 350 EURO din care 28 700 000 EURO fonduri prin programul ISPA iar restul de 9 524 350 EURO împrumuturi externe. Memorandumul de finanŃare al proiectului se află la Bruxelles.
11.5. Planul NaŃional de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului – PNAPM Programul NaŃional de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului (PNAPM) reprezintă o abordare specifică României a problemelor de protecŃie a mediului, o particularizare a Programului General de AcŃiune pentru Mediu în Ńările Europei Centrale şi de Est – document cadru adoptat de ConferinŃa Interministerială de la Lucerna, ElveŃia în anul 1993. Obiectivul general al PNAPM este de a îmbunătăŃii calitatea mediului în România, în special prin reducerea nivelului emisiilor poluante. PNAPM cuprinde o strategie la nivel naŃional, dezvoltarea unei strategii la nivel local prin PLAM (Planul Local de AcŃiune pentru Mediu) fiind în concordanŃă cu acesta. PNAPM trebuie să conŃină obiective şi sarcini concretizate şi cuantificate în timp, spaŃiu şi costuri. Principiile aplicate în elaborarea şi soluŃionarea PNAPM, cuprinse şi în Legea ProtecŃiei Mediului nr. 137/1997 sunt:
• -acordarea unei priorităŃi sporite poluanŃilor care dăunează sănătăŃii umane • -reconstrucŃia ecologică a zonelor degradate
Criteriile de stabilire a priorităŃilor PNAPM sunt: -menŃinerea şi îmbunătăŃirea sănătăŃii populaŃiei şi a calităŃii vieŃii -menŃinerea şi îmbunătăŃirea potenŃialului existent al naturii -apărarea împotriva calamităŃilor naturale şi accidentelor -raport maxim al beneficiului/cost -racordarea la prevederile ConvenŃiilor InternaŃionale, Programele InternaŃionale privind protecŃia mediului şi Programul NaŃional de Aderare al României la UE Obiectivele PNAPM se clasează în trei categorii:
• -obiective pe termen scurt, până în anul 2007 • -obiective pe termen mediu, până în anul 2010 • -obiective pe termen lung, până în anul 2020
Fiecare regiune administrativă (judeŃ), prin propunerile sale participă la elaborarea PNAPM, incluzând principalele probleme de protecŃie a mediului la nivel local în Strategia NaŃională pentru Mediu a României, conform principiilor şi obiectivelor acesteia.
11.5.1. Planul Regional de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului - PRAM REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST, ROMÂNIA
La nivelul regiunilor de dezvoltare existente în România, până în prezent au fost elaborate Planurile de Dezvoltare Regională, documente care au stat la baza întocmirii Planului de Dezvoltare NaŃional şi implicit al structurării şi alocării fondurilor PHARE la nivelul naŃional şi în continuare distribuirea acestora la nivel regional. În baza funcŃionării unor structuri de nivel regional (ex. Inspectoratele Silvice, DirecŃiile de Ape, Birourile
SAPARD) pentru diferite sectoare economice, sociale sau de protecŃia şi conservarea mediului, au fost realizate o serie de documente strategice şi de planificare, care nu corespund în esenŃa cu regiunile de dezvoltare existente. -Planul Regional de AcŃiune pentru Mediu reprezintă prima provocare la nivel regional pentru realizarea unei strategii şi planificări sectoriale, în scopul dezvoltării durabile a regiunii. -Structura Planului Regional de AcŃiune pentru Mediu a fost realizată în baza Metodologiei elaborării Planurilor Regionale de AcŃiune pentru Mediu, coraborate cu structura Planului de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest.
385
Astfel au fost identificate şase activităŃi fundamentale necesare elaborării PRAM: 1.Evaluarea regională a calităŃii mediului înconjurator şi identificarea surselor de poluare 2.Identificarea şi ierarhizarea problemelor regionale de mediu 3.Identificarea obiectivelor, Ńintelor şi acŃiunilor necesare diminuării sau eliminării impactului poluării asupra sanatăŃii umane, mediului natural sau construit 4.Estimarea costurilor şi identificarea surselor de finanŃare pentru implementarea acŃiunilor propuse 5.Stabilirea unui sistem de implementare şi monitorizare a implementării acŃiunilor 6. Adoptarea şi instituŃionalizarea Planului Regional de AcŃiune pentru Mediu de către toŃi factorii implicaŃi la nivel local, judeŃean sau regional În baza principiilor dezvoltării durabile, Planul Regional de Dezvoltare şi Planul Regional de AcŃiune pentru Mediu este necesar a se influenŃa reciproc, existând în acest sens trei direcŃii prioritare identificate, de dezvoltare a PRAM: 1. Măsurile de conservare şi protecŃie a mediului - care nu sunt legate în nici un fel de priorităŃile de dezvoltare, având un caracter pur de protecŃia mediului concepute pentru a răspunde problemelor de mediu, pentru atingerea obiectivelor de mediu. 2. Măsurile de evaluare strategică de mediu care vizează evaluarea din punct de vedere al mediului a priorităŃilor de dezvoltare identificate prin Planul de Dezvoltare a Regiunii Vest. 3. Măsurile de dezvoltare durabilă a sistemelor economice şi sociale existente în concordanŃă cu protecŃia şi conservarea mediului înconjurător, necesare pentru a atinge atât obiectivele de mediu, cât şi cele de dezvoltare.
Aceste măsuri trebuie prevăzute atât în capitolul de mediu al planului de dezvoltare regională, cât şi în PRAM, reprezentând măsurile care sunt promovate prin Planul de Dezvoltare Durabilă, pe baza evaluării şi prioritizării realizate în cadrul Planului Regional de AcŃiune pentru Mediu. PRAM-ul Regiunii Vest a fost instituŃionalizat în luna decembrie 2004. Pentru elaborarea Planului Regional de AcŃiune pentru Mediu au fost promovate 2 structuri funcŃionale: 1. Comitetul de Coordonare al Planului Regional de AcŃiune pentru Mediu 2. Grupul Regional al Planului Regional de AcŃiune pentru Mediu Evaluarea şi ierarhizarea problemelor / aspectelor de mediu în Regiunea Vest În baza evaluării calităŃii mediului şi a surselor de poluare existente, prin aplicarea metodologiei de evaluare şi ierarhizare, pentru Planul Regional de Actiune pentru Mediu al Regiunii Vest s-a obŃinut urmatoarea listă ierarhizată de probleme / aspecte de mediu: Pe categorii de probleme se remarcă ca fiind foarte importante: 1. GESTIUNEA DEŞEURILOR 38,08 2. DEGRADAREA CALITĂłII APELOR DE SUPRAFAłĂ 37,45 3. CAPACITATEA ADMINISTRATIVA A INSTITUTIILOR CU 37.03
386
ATRIBUTII ÎN DOMENIUL PROTECłIEI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
4. CERINłA ŞI CALITATEA APEI POTABILE 35,9 5. POLUAREA ATMOSFERICĂ 35.58 6. EDUCAłIA ECOLOGICÎ ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ 34,81 7. DEGRADAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE 34.71 8. TURISM ŞI AGREMENT 34,68 9. DEGRADAREA BIODIVERSITĂłII SI A MEDIULUI NATURAL 31,95 10. ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE 31 11. PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE
NATURALE ŞI ANTROPICE 30.93
12. URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL RUTIER ŞI FEROVIAR 28,65 În prezent este în curs de elaborare matricea de implementare al acŃiunilor. Calendarul de finalizare a PRAM 14 -15 MARTIE 2006- Cooptarea în CRC a experŃilor francezi din cadrul proiectului de twinning PHARE RO/IB/EN/03 pe care ARPM îl desfăşoară - consiliere Sfârşitul lunii MARTIE 2006 – Întâlnire de lucru CRC stabilirea formatului Matricilor de implementare Începutul lunii APRILIE 2006- Întâlnire de lucru GRL Finalizarea matricilor plan de implementare a acŃiunilor Stabilirea unui sistem viabil de monitorizare Începutul lunii MAI 2006- Validarea draftului de către CRC Luna MAI 2006–consultarea publicului privind prima variantă a PRAM Luna IUNIE 2006 – aprobarea documentului final de către Consiliul de Dezvoltare Regională pentru regiunea VEST ÎnfiinŃarea Comitetului de Monitorizare al PRAM
11.5.2. Planul Local de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului – PLAM Planul Local de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului al judeŃului Caraş-Severin a
fost finalizat în anul 2003. Planul a fost aprobat prin Hotărârea nr. 5/24.07.2003 a Comisiei Consultative a JudeŃului Caraş-Severin şi a fost lansat oficial în luna septembrie 2003. Monitorizarea şi evaluarea reprezintă elementele care contribuie la implementarea corespunzătoare a Planului Local de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului al judeŃului Caraş-Severin. În acest scop s-a solicitat Consiliului JudeŃean desemnarea unui Comitet de Monitorizare şi Evaluare care va colecta date de la toŃi cei responsabili cu implementarea planului, iar aceste informaŃii vor fi folosite ca bază a evaluării eficienŃei eforturilor de implementare. Comitetul de Monitorizare şi Evaluare va informa constant comunitatea locală asupra progresului realizat în implementarea planului. Având în vedere necesitatea implementării ferme a angajamentelor României rezultate din procesul de negocieri al Capitolului 22 – Mediu, procesul de implementare a Planului Local de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului al judeŃului Caraş-Severin va fi accelerat în perioada următoare.
387
PLAM Hunedoara a fost elaborat în perioada martie 2001 - mai 2002 şi publicat în luna mai 2002 cu sprijin din partea Centrului Regional de ProtecŃia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est şi al AgenŃiei de ProtecŃia Mediului a S.U.A. Având în vedere evoluŃia economiei judeŃului, dar şi nevoia de a raspunde angajamentelor asumate de judeŃul nostru ca urmare a calendarului de aderare la Uniunea Europeană impus de cap.22 Mediu, este necesară revizuirea PLAM-ului judeŃului Hunedoara. Prima întâlnire a Grupului de IniŃiativă din care fac parte reprezentanŃii mai multor instituŃii publice şi întreprinderi din judeŃul Hunedoara, a avut loc în anul 2005. De asemenea, s-au cumulat o serie de recomandări şi sugestii din partea Grupului de IniŃiativă, a reprezentanŃilor administraŃiei publice locale şi a reprezentanŃilor societăŃii civile. Forma revizuită urmează să fie supusă aprobărilor necesare, în luna mai 2006.
Începând cu data de 26.08.2004 s-au parcurs etapele necesare realizării PLAM Arad respectiv:
• constituirea grupurilor de lucru pe factori de mediu: aer, apă, biodiversitate, sol şi deşeuri;
• întocmirea listei de priorităŃi pentru principalele probleme de mediu ale judeŃului Arad;
• ierarhizarea priorităŃilor pentru principalele probleme de mediu ale judeŃului Arad;
• consultarea publicului, pe bază de chestionare, în ceea ce priveşte ierarhizarea problemelor de mediu;
• aprobarea ierarhizării problemelor de mediu În anul 2005 s-a întocmit materialul de sinteză – draft PLAM – care a fost aprobat de către membrii Comitetului de Coordonare în 07.09.2005. Totodată PLAM a intrat în implementare prin Ordinul Prefectului nr.11106/29.12.2005.
AcŃiunile desfăşurate în anul 2005, în cadrul PLAM, pentru judeŃul Timiş, au fost: Implementarea la nivel local a aquis-ului comunitar în domeniul protecŃiei mediului Conform Planului de implementare a acquis-ului comunitar în domeniul protecŃiei mediului iar la nivel local şi s-au realizat acŃiuni în următoarele sectoare de mediu:
• legislaŃie orizontală; • calitatea aerului; • managementul deşeurilor; • controlul poluării industriale şi managementul riscului; • activităŃi de informare şi educare ecologică, cu implicarea responsabilă a
unităŃilor de învăŃământ în acŃiuni de protecŃie a mediului
11.6. Raportarea datelor către AgenŃia Europeană de Mediu.
AgenŃia Europeană de Mediu are sediul la Copenhaga (Danemarca) şi are ca scop principal colectarea, prelucrarea şi furnizarea de informaŃii privind mediul ambiant către decidenŃi şi public. Acest lucru se realizează prin activităŃi permanente
388
de monitorizare a mediului şi semnalarea în timp util a problemelor pe cale de apariŃie. Astfel, activitatea sa constă în:
• -furnizarea de informaŃii pe baza cărora sunt întemeiate deciziile politice; • -promovarea celor mai bune practici în domeniul tehnologiilor şi protecŃiei
mediului; • -sprijinirea Comisiei Europene în diseminarea rezultatelor cercetărilor în
domeniul mediului. Deşi nu este direct implicată în procesul de decizie, comunicările şi rapoartele sale asupra situaŃiei mediului joacă un rol esenŃial în adoptarea noilor strategii şi măsuri de protecŃie a mediului la nivel comunitar şi fundamentează majoritatea deciziilor Comisiei în această direcŃie. Odată cu AgenŃia Europeană de Mediu a fost stabilită şi reŃeaua Europeană de Informare şi Observare pentru Mediu (EIONET), care conectează reŃelele naŃionale de informare ale SM. AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Arad ca agenŃie teritorială a înaintat în anul 2005 raportările către AgenŃia Regională pentru ProtecŃia Mediului Timişoara şi către AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului. În mod direct APM Caraş-Severin nu furnizează date către AgenŃia Europeană de Mediu, dar contribuie la raportările anuale către această instituŃie prin date despre : emisiile de poluanŃi atmosferici, imisiile de poluanŃi atmosferici, date despre sursele cu impact major asupra mediului (IPPC, LCP, COV), date despre îndeplinirea angajamentelor asumate de România în domeniul mediului, anuarul de mediu al României, date despre reŃelele de supraveghere a poluării la nivel judeŃean. La toate aceste solicitări APM Caraş-Severin a răspuns responsabil şi în timp util. AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Timiş ca agenŃie teritorială a înaintat în anul 2005 raportările către AgenŃia Regională pentru ProtecŃia Mediului Timişoara, către AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului şi Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor; pentru AgenŃia Europeană de Mediu, APM Timiş raportează anual, nivelul concentraŃiilor de ozon la punctul de măsură de pe Bulevardul Mihai Viteazu nr. 32, Timişoara.
11.7.Concluzii
În anul 2005 la nivelul judeŃului Arad s-a constatat o creştere a numărului de proiecte care au fost înaintate AdministraŃiei Fondului de Mediu. Totodată au crescut cheltuielile pentru protecŃia mediului. Considerăm că atât persoanele fizice cât şi persoanele juridice au devenit mai conştiente în ceea ce priveşte „respectarea” mediului înconjurător. Un rezultat deosebit în anul 2005 îl constituie şi finalizarea Planului Local de AcŃiune pentru Mediu, aprobat cu unanimitate de voturi, de către membrii Comitetului de Coordonare a PLAM. Alături de Agenda Locală 21, acesta constituie un document de referinŃă, pentru judeŃul Arad fiind acum mult mai uşor să acceseze fonduri europene. Proiectele PHARE, ISPA şi SAMTID care se află în derulare sunt deosebit de importante în ceea ce priveşte îmbunătăŃirea factorilor de mediu şi drept urmare a calităŃii vieŃii locuitorilor judeŃului Arad. S-a realizat totodată o comunicare mult mai bună atât cu AgenŃia Regională pentru ProtecŃia Mediului Timişoara cât şi cu AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului.
389
Anul 2006 este ultimul an în care mai pot fi accesate fondurile de preaderare, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană vor putea fi accesate fondurile de aderare respectiv Fondul de Coeziune şi Fondul European de Dezvoltare Regională.
La nivelul judeŃului Caraş-Severin în afara Proiectelor ISPA şi PHARE în judeŃ se derulează PROIECTE/PROGRAME DE MEDIU SAPARD ANEXA II. InvestiŃii de mediu necuprinse în programe de conformare la nivelul judeŃului Caraş: 1. În anul 2005 au fost alocate fonduri pentru începerea lucrărilor de închidere şi ecologizare a minelor Lişava şi CiudanoviŃa, aparŃinând Companiei NaŃionale a Uraniului SA Bucureşti – Sucursala Banat OraviŃa. Cele 2 obiective care au avut ca domeniu de activitate exploatarea minereurilor uranifere s-au aflat în conservare o perioadă de 8 – 10 ani. Controalele efectuate la aceste obiective împreună cu alte autorităŃi abilitate, intervenŃiile la conducerea judeŃului Caraş-Severin şi adresele către Ministerul Economiei şi ComerŃului au dus la alocarea fondurilor necesare închiderii şi ecologizării celor 2 mine. Haldele de steril şi minereu sărac, precum şi apele de mină şi cele care spală haldele sunt surse de poluare radioactivă a mediului, lucrările ce se execută pe o perioadă de 5 ani având scopul eliminării poluării mediului în zona obiectivelor. Valoarea investiŃiilor angajate pentru anul 2005 în scopul închiderii şi ecologizării celor 2 mine a fost de circa 5.500.000 RON. 2. Prin schimbarea tehnologiei de creştere a puilor (exploatarea în baterii – procedeul umed cu creşterea la sol – aşternut uscat) la S.C. AVIS DOMAR S.R.L. Bocşa în cursul anului 2005 s-a realizat sistarea poluării apelor cu dejecŃii semilichide, ne mai fiind necesară nici realizarea instalaŃiilor de epurare a apelor uzate. 3. S.C. COLLINI S.R.L. Bocşa are în derulare investiŃia „Modernizare abator şi staŃie epurare ape uzate” prin programul SAPARD. La finalizarea staŃiei de epurare vor fi racordate şi epurate apele uzate de la fabrica de preparate din carne a S.C. JUMBO S.R.L. Bocşa după preepurarea ce se va realiza în instalaŃii aflate în construcŃie tot prin programul SAPARD. Termenul de finalizare este anul 2006, scopul investiŃiilor fiind sistarea poluării cu ape uzate din sectorul de abatorizare şi prelucrare a cărnii. Valoarea investiŃiei pentru anul 2005 se ridică la circa 370.000 EURO. 4. Prin modernizarea halelor de creştere a puilor cu tehnologia „la sol pe aşternut uscat” se are în vedere eliminarea poluării mediului cu ape uzate la S.C. COLLINI S.R.L. Bocşa. Lucrările se realizează prin programul SAPARD. Valoarea preconizată pentru anul 2005 fiind de 120.000 EURO. 5. Stabilizare alunecare de teren Dealul Lupacului în zona ReşiŃa – ieşire spre Depozitul de deşeuri urbane pe o lungime de circa 1,2 km şi amenajare drum. Valoarea investiŃiei se ridică la circa 13.000.000 RON. InvestiŃii de mediu semnificative realizate de consiliile locale:
CONSILIUL LOCAL
NR. LUCRĂRI FIZICE EXECUTATE
VALOAREA INVESTIłIILOR DE MEDIU [MII LEI RON]
OBSERVAłII
390
REŞIłA 2 23,2
DEZVOLTARE ALIMENTARE CU APĂ ÎN MUNICIPIUL REŞIłA; ALIMENTARE CU APĂ, CANALIZARE ŞI EPURARE APE UZATE MENAJERE ÎN MUNICIPIUL REŞIłA (SF – ISPA)
La nivelul judeŃului Hunedoara: În anul 2005 a fost ultima perioadă pentru a accesa fonduri de la U.E. pentru pre-acces şi în acest sens proiectele noi în judeŃul Hunedoara s-au adresat doar Programului SAPARD. Pentru ISPA şi SAMTID avem doar proiecte în continuare în anul 2005.Pentru investiŃiile realizate de agenŃii economici, cuprinse în programele de conformare s-au înregistrat unele întârzieri datorate recorelării măsurilor din programele de conformare cu angajamentele rezultate la încheierea cap.22 Mediu în 26 noiembrie 2004. Proiectele proprii ale APM Hunedoara se referă la : 1. PHARE 2003 – Procurare de echipament necesar pentru monitorizarea şi raportarea radioactivităŃii mediului; 2. PHARE 2004 – Proiect de twinning – Implementarea şi aplicarea acquis-ului comunitar cu accent pe domeniul protecŃiei naturii; 3. Memorandumul de finanŃare între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei din martie 2004 – AchiziŃionarea şi amplasarea a 5 staŃii de monitorizare a calităŃii aerului şi a unui panou de informare asupra calităŃii aerului; 4. În privinŃa pregătirii pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune după data aderării României la U.E., APM Hunedoara a încheiat anul 2005 cu un portofoliu de 161 de proiecte depuse de agenŃi economici şi primarii din judeŃul Hunedoara.
La nivelul judeŃului Timiş se constată o anumită inerŃie din partea potenŃialilor beneficiari în depunerea de aplicaŃii eligibile pe diverse programe cu finanŃare comunitară. De remarcat lipsa de interes a autorităŃilor publice locale în finanŃarea unor investiŃii de interes judeŃean, prin atragerea de fonduri comunitare. (ex. pierderea oportunităŃii de finanŃare a unei investiŃii în domeniul gestiunii deşeurilor prin finanŃare ISPA).
