STAŢIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ ŞIMNIC- CRAIOVA

PROIECT SECTORIALADER 6.1.2. - Fundamentarea restricţiilor de coexistenţă pentru speciile

agricole în funcţie de situarea geografică şi orografică a arealelor de cultură

PERIOADA DE DERULARE: 2011 - 2014

Contractor: STAŢIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ –ŞIMNIC

Obiectivul general: 6. DACMA Proiect: ADER 6.1.2

Contract: 612/2011

Anul începerii 15.11.2011 Anul finalizării 15.12.2014 Durata (luni): 38

Denumirea proiectului:- Fundamentarea restricţiilor de coexistenţă pentru speciile agricole în funcţie de situarea geografică şi orografică a arealelor de culturăDenumirea fazei a-III-a:

- Studiul coexistenţei plantelor de porumb convenţional şi modificat genetic în condiţiile semănatului decalat (epoci diferite) pentru a asigura coincidenţa la înflorit.Monitorizarea fluxului de polen de la forme de porumb cu markeri morfologici către formele cu gene recesive.

Directorul proiect: Dr. biolog URECHEAN VIORICADate contact: 0251/417534 e-mail scdasimnic@ yahoo.com vioricaurechean@yahoo.com;

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

Obiectivele ProiectuluiObiectivul general:Determinarea condiţiilor de coexistenţă a speciilor agricole convenţionale, ecologice şi modificate genetic în acelaşi agroecosistem pentru o corectă poziţionare geografică şi orografică a exploataţiilor agricole.

Obiective specifice:1.Testarea ecologică şi evaluarea multianuală a sistemelor de coexistenţă a porumbului modificat genetic (MON810) cu porumbul tradiţional.2. Analiza nivelului de impurificare în condiţiile cultivării în acelaşi agroecosistem a plantelor convenţionale cu cele transformate genetic şi a consecinţelor asupra biodiversităţii la nivelul speciei Zea mays L.3. Stabilirea regulilor/restricţiilor de coexistenţă a porumbului convenţional cu cel modificat genetic (MON810) în vederea elaborării unor norme şi practici agricole

Obiectivul Fazei a-III-a- Studiul coexistenței plantelor de porumb convențional şi modificat genetic în condiții de semănat decalat (epoci diferite).- Studiul fluxului de gene prin cuantificarea modificărilor fenotipice (număr de xenii) datorate unor gene dominante asupra unor gene recesive (culoarea boabelor şi tipul bobului) în cazul în care există coincidenţă între înfloritul donorului de polen (MON 810) şi mătăsitul receptorului de polen (porumbul convențional).

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

Denumire fază: Studiul coexistenţei plantelor de porumb convenţional şi modificat genetic în condiţiile semănatului decalat (epoci diferite) pentru a asigura coincidenţa la înflorit.Monitorizarea fluxului de polen de la forme de porumb cu markeri morfologicicătre formele cu gene recesive.Activităţi:

3.1.- Înfiinţarea sectorului de experimentare prin lucrări tehnologice specifice de fertilizare, erbicidare, pregătirea patului germinativ, pichetat, etichetat şi semănat (la epoci diferite) a variantelor experimentale, obţinerea autorizaţiei de cultivare a OMG.3.2. – Caracterizarea morfo-fiziologică în câmp a plantelor de porumb convenţional şi transformat genetic pentru descriptorii la plantă şi ştiulete, în condiţiile climatice specifice anului de cultură.3.3. – Lucrări tehnologice de întreţinere a sectorului experimental, de recoltare, transport, condiţionare, înregistrare şi depozitare probe.3.4. – Caracterizarea biochimică prin determinarea unor indici de calitate a boabelor (conţinut de proteină şi grăsimi)3.5. – Studiul fluxului de gene prin urmărirea modificărilor fenotipice datorate unor gene dominante asupra unor gene recesive (culoarea boabelor şi tipul bobului).3.6. - Participarea la Sesiuni Ştiinţifice şi publicarea unor lucrări de sinteză cu rezultateale primilor doi ani de experimentare. 3.7. - Realizarea şi predarea raportului de cercetare ştiinţifică

Pentru realizarea obiectivelor proiectului ADER 6.1.2. - Faza a-III-a s-au înființat:

- 5 experiențe în care un hibrid de porumb (DKC 5784 YG) modificat genetic (MON 810) a fost cultivat în acelaşi agroecosistem (arealul de influență al SCDA Şimnic) cu porumb convențional.- un microlot de hibridare cu formele parentale ale hibridului F 376 pentru a urmări coincidența la înflorit (datele fiind necesare în anul 2014)

Din punct de vedere climatic anul agricol 2012 -2013 privit în ansamblu a fost un an bun pentru culturile de primăvară, inclusiv pentru cultura porumbului. Pe perioada de vegetație a porumbului s-a adunat o cantitate suficientă de apă, dar nu a venit atunci când trebuia. În primăvară, după semănat a fost o perioadă de uscăciune a solului care a determinat o neuniformitate a răsăritului.

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

În perioada de vegetație s-au făcut determinări cu privire la:

- uniformitatea plantelor la răsărit - după o scară de notare de la 1 la 9 unde:1 = parcelă neuniform răsărită cu porțiuni unde plantele sunt mici, galbene şi

stresate; 9 = parcelă uniform răsărită cu plante de aceeaşi talie.

Efectele secetei solului din primăvară sunt evidente în cazul hibridului zaharat, semănat la sfârşitul lunii aprilie când stratul superficial al solului era foarte uscat ceea ce s-a materializat în note foarte mici la uniformitatea răsăritului

- vigoarea plantelor s-a notat când plantele aveau 6 – 8 frunze, unde 1 = plante slăbite cu tulpină subțire, frunze verde-galben; 9 = plante sănătoase cu tulpină viguroasă , frunze sănătoase, verde-închis.

În această fază de vegetație cultura porumbului aproape că s-a uniformizat prezentându-se destul de bine, notele fiind de 8 şi 9 pentru vigoarea plantelor.

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

Pentru analiza coincidenței la înflorit a genotipurilor luate în studiu s-a notat:

- data apariției paniculului;- data înfloritului;-data mătăsitului - pentru fiecare experiență, în condițiile pedo-climatice aleanului 2013.

Datorită semănatului decalat a existat coincidenţă între înfloritul donorului şi mătăsitul receptorului de polen.Sunt diferențe de 1 – 2 zile de la o parcelă la alta în funcție de particularitățile terenului dar şi de modul cum s-a semănat (manual sau mecanizat). Astfel înfloritul şi mătăsitul au avut loc la sfârşitul lunii iunie – primele zile ale lunii iulie.

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

Pentru o mai bună analiză morfo-fiziologică şi de adaptare la factorii de mediu, s-a notat:

- culoarea anterelor (se încadrează de la alb la alb-roşu);- culoarea mătăsii (de la alb la alb-roşu);- culoarea frunzelor;- numărul mediu de frunze/plantă - pentru fiecare parcelă experimentală,

Culoarea frunzelor, ca un indicator al stării de sănătate, a cantității de clorofilă şi a vigorii plantelor s-a notat după o scară de la 1 la 9 unde: 1 = verde-galben; 9 = verde-închis.

Numărul de frunze pe plantă, care s-a determinat la înflorit când procesele de creştere erau definitivate, a variat de la 8,3 la 9,4 la hibridul zaharat Deliciul verii şi 12,1 -14,6 la MON 810.

- suprafața foliară ca un indicator al capacității de hrănire şi supraviețuire a fost determinată pentru fiecare parcelă experimentală, imediat după înflorit când toate frunzele erau active.Hibridul zaharat (Deliciul verii) care a avut o înălțime foarte mică, număr mic de frunze, a avut o suprafață foliară medie de 0,17 – 0,25 m2. La MON 810 plantele fiind mai viguroase, mult mai înalte şi cu mai multe frunze, media/parcelă a fost de 0, 44 – 0,47m2.

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

Având în componenţa experienţelor un hibrid cu rezistenţă genetică la dăunătorul Ostrinia nubilalis,

la înflorit, s-a determinat frecvența atacului pentru porumbul convenţional, nemodificat genetic, pentru a vedea nivelul acestuia în câmp.

Comparând cele cinci experiențe sunt diferențe vizibile atât între experiențe cât şi de la o parcelă la alta.

Grafic 1 –Variația atacului de Ostrinia nubilalis la porumbul convențional în cele 5 experiențe în anul 2013

0

2

4

6

8

10

12

14

1 2 3 4 5 6 7 8

Numar parcela

Med

ia %

ata

c Exp.1Exp.2Exp.3Exp.4Exp.5

La recoltare s-a determinat numărul şi lungimea tunelelor din tulpini prin secționarea a 5 plante/parcelăÎn urma secționării transversale a tulpinilor de porumb s-a remarcat faptul că majoritatea orificiilor au fost amplasate sub punctul de inserție al știuletelui principal prelungindu-se spre baza tulpinii. Lungimea tunelelor a variat de la 2 la 29 cm.Ca medie a lungimii tunelelor cel mai mare grad de păgubire s-a înregistrat la: Exp.1 (parcela S-E – 12,0 cm);Exp3. (E 20m – 13,2 cm); Exp.4 (S 100m – 11,6 cm).

Ostrinia nubilalis – diferite tipuri de tunele în tulpina de porumb

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

La maturitatea fiziologică s-a notat

- data maturității fiziologice- rezistența la secetă (R S)-aspectul general al plantei (AG. PL.), - după o scară de notare de la 1 la 9 unde: 1 = foarte sensibil şi 9 = rezistent sau 1 = foarte slab şi 9 = foarte bun ca aspect general.Nefiind un an secetos, cu ploi bine repartizate în timp, nu se poate vorbi de secetă până la această dată, astfel că notele au fost foarte bune (8 şi 9).

Deliciul verii care fiind foarte timpuriu , având şi o plantă de talie mică, îşi încheie procesele fiziologice mult mai devreme, în aparență fiind mai sensibil la temperaturile ridicate din luna august. La acestea se adaugă şi diferențele de teren de la o parcelă la alta.Cele mai mici note pentru rezistența la secetă au fost în Exp.3 (parcela V 30m – nota 7)şi Exp.4 (S 100m – nota 7; N 100m – nota 6).Evident că o plantă sensibilă la secetă nu poate fi notată bine din punct de vedere al aspectului general al plantei (AG. PL). Dacă la MON 810 toate parcelele au arătat foarte bine din punct de vedere vegetativ, (nota 9), la Deliciul verii a fost şi o parcelă cu nota 6 (Exp.3 – V 30m). La acelaşi hibrid au fost şi parcele bine încheiate cu plante armonios dezvoltate (Exp. 1; Exp.2).

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

La recoltare s-au făcut notări pentru:

- aspect general al ştiuletelui (AG.Şt);- gradul de acoperire cu boabe al ştiuletelui (AB);- gradul de atac al ciupercii Fusarium spp. pe ştiulete, - după o scară de notare de la 1 la 9 unde: 1 = foarte slab; 9 = foarte bun sau 1 = sensibil şi 9 = tolerant la atacul ciupercii Fusarium spp.

Deliciul verii, în Exp.1 s-a comportat destul de bine având note pentru aspectul ştiuletelui de la 7,2 la 8,8 iar gradul de acoperire cu boabe mergând până la 8,1.La Fusarium spp. pe ştiulete notele au fost ceva mai mici, chiar de 7,4.

În Exp.2 a avut note foarte bune: 8,2 – AG.ŞT; 7,8 – A.B. şi 8,0 – Fus. Şt La Exp.3 în aproape toate parcelele ştiuleții au avut note mai mici pentru aspectul general (6,3 – parcela V 30m) şi acoperire cu bob (6,5 – 7,3). Este evident atacul de Fusarium spp. la nivelul ştiuletelui notele fiind de la 6,6 (V 30m) până la 7,3.În Exp.4 sunt note mici la Fusarium spp. iar în Exp.5 notele sunt de la 7,6 – 7,7 (AG ŞT) până la 7,2 – 7,9 (Fus. Şt).Mon 810 s-a comportat mult mai bine, cele mai mici note avându-le în Exp. 5 – parcelaS 100m (7,6 – AG.ŞT; 7,3 – A.B.; 8,3 – Fus.Şt). Foarte bine s-a comportat din acest punct de vedere în Exp. 1; 2 şi 3.

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

Pentru fiecare experiență, din parcelele cu porumb convențional (Deliciul verii) s-au recoltat câte 10 ştiuleți din partea de mijloc a fiecărui rând la care s-a determinat:

- lungimea ştiuletelui;- diametrul ştiuletelui;- numărul de rânduri de boabe;- numărul de boabe/rând;- numărul de boabe / ştiulete;- numărul de boabe xeniate pe fiecare ştiulete;

S-a calculat:- % xenii pentru fiecare rând;- analiza varianței pentru % xenii la fiecare parcelă;- media % xenii la fiecare parcelă;- abaterea standard (s);- coeficientul de variație (c.v.%).

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

În interiorul fiecărei parcele există diferențe de la un rând la altul în ceea ce priveşte % de xenii

Grafic 2 – Exp. 1. - Rata fecundării încrucişate la porumb convențional semănat în imediata apropiere a donorului modificat genetic

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. rand

% x

enii

N-V

V

S-V

N

S

N-E

E

S-E

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

EXPERIENȚA I – Diferențele procentului de xenii față de media fiecărei parceleTabel 1

Varianta Semnificația % xenii

N-V V S-V N S N-E E S-E

R1 *** 000 *** 00 ***

R2 00 *** 000 *** 0

R3 *** *** 000 *** 000 000

R4 000 00 000 0 ***

R5 00 000 *** *** *** 00

R6 0 *** 000 000 000 ***

R7 0 ** 000

R8 * 000 000 *** 000 ***

R9 *** 000 000 000 *** 000

R10 *** * *** 000 *** 000

Media 1,3 3,72 1,38 1,95 2,44 0,83 2,15 0,86

Abaterea standard (s) 1,05 1,54 1,33 2,39 1,66 0,53 1,15 0,37

Coef de var (cv%) 80,7 41,4 96,3 - 68,0 63,8 53,4 43,0

DL 5% 0,73 0,46 0,30 0,28 0,36 0,26 0,34 0,32

DL 1% 0,97 0,62 0,40 0,38 0,48 0,35 0,46 0,43

DL 0,1% 1,29 0,82 0,53 0,50 0,64 0,46 0,61 0,57

Analizând sintetic Exp.1, coeficientul de variație este foarte mare, fiecare parcelă reprezentând serii neomogene dinpunct de vedere al % xenii. Ceva mai omogene sunt parcelele: S-E (c.v = 43,0%) şi V (c.v = 41,4%). Valori maigrupate în jurul mediei s-au înregistrat pe parcelele N-E (s% = 0,53) şi S-E (s% = 0,37).

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

05

101520253035404550

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. rand

% x

enii

Hb zaharat

Grafic 3. – Exp.2 – Rata fecundării încrucişate la porumbul zaharat înconjurat de porumb modificat genetic (coincidență la înflorit)

Analiza varianței – Exp.2 – hibridul zaharat (Deliciul verii)Tabel 2

Varianta % xenii

Diferenta (media)

semnif

R1 44.9 +9,30 ***

R2 35.6 +7,98 ***

R3 26.1 -1,52 000

R4 32.2 +4,58 ***

R5 30.6 +2,98 ***

R6 24.8 -2,82 000

R7 18 -9,62 000

R8 18.4 -9,22 000

R9 18.8 -8,82 000

R10 26.8 -0,82 0

Media 27,62

Abaterea standard (s)

8,55

Coef de var (cv%) 30,9DL 5% =0,69DL 1% = 0,92DL 0,1% = 1,22

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

1,8

1 2 3 4 5 6 7

V 30m V 20m V 10m MON 810 E 10m E 20m E 30m

% x

enii

Grafic 4 - Exp. 3 - Media % xenii în cazul fecundării încrucişate la distanță de 10, 20, 30 m E şi V față de sursa de polen modificat

genetic

Este clar că distanța de izolare are un rol important în stabilirea nivelului de impurificare. La 10m față de MON 810acesta este de 1,40 - 1,74% pentru ca la 20m față de sursă să scadă la 0,77 – 0,94%. La 30m se pare căprocentele sunt aproape sau egale cu cele de la 20m.

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

EXPERIENȚA III – Diferențele procentului de xenii față de media fiecărei parceleTabel 3

Varianta Semnificația % xenii

V 30m V 20m V 10m E 10m E 20m E 30m

R1 000 00 *** ***

R2 00 *** ***

R3 000 000 *** *

R4 0 00 *** ***

R5 000 000 *

R6 0 ** 000 00

R7 00 0

R8 0 000 0

R9 * 000 0 000

R10 000

R11 *** *** 0

R12 *** *** 00

R13 *** 0

R14 ** *** *

Media 0,94 0,77 1,74 1,4 0,94 0,9

Abaterea standard (s) 0,57 0,34 0,92 1,14 0,57 0,33

Coef de var (cv%) 60,7 44,1 52,8 81,4 60,7 36,6

DL 5% 0,30 0,56; 0,38 1,02 0,28 0,30

DL 1% 0,40 0,75; 0,50 1,36 0,37 0,41

DL 0,1% 0,52 0,97 0,66 1,77 0,48 0,54

Analizând sintetic Experiența 3 sepoate spune că din punct de vedereal abaterii standard valorile fiecăreivariante sunt mult mai grupate în jurulmediei parcelei, iar coeficientul devariație arată că parcela E 30m(cv = 36,6%) prezintă o serieomogenă de date, variația distribuțieiacestora fiind mai mică.

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10S 100m

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

% xenii

Nr. rand

S 100mN 100m

Grafic 5 - Exp. 4 - Rata fecundării încrucişate la porumbul zaharat semănat la 100m distanță de donorul de polen modificat genetic

În cele două parcele (S şi N) care au fost semănate una lângă alta, media % xenii a fost aproape aceeaşi (0,41 în S şi 0,44 în N). Valori mai mari ale procentului de xenii se găsesc în parcela de S pe primele rânduri (R1 - R3) iar în parcela

de N pe ultimele rânduri (R6 – R10) deci pe cele mai apropiate de parcela MON 810.Din punct de vedere statistic Experiența 4 arată o variație mai mică a distribuției frecvențelor, media fiind

reprezentativă pentru întregul şir de valori.

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. rand

% x

enii

S 100m

Grafic 6 - Exp 5 – Variația % xenii la porumbul zaharat cultivat în parcela S la 100 m distanță de donorul de polen modificat genetic (cu bandă de protecție la 50 m)

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. rand

% x

enii

N 100m

Grafic 7 - Exp 5 – Variația % xenii la porumbul zaharat cultivat în parcela N la 100 m distanță de donorul de polen modificat genetic (cu bandă de protecție la 50 m)

Există variabilitate a % xenii în cadrul aceleeaşi parcele cu valori mai mari pentru parcela de S pe R1 –R3 şi în parcela de N pe R9 şi R10, cum era de aşteptat, fiind primele rânduri dinspre donorul de polen (MON 810).

Din punct de vedere al procentului de xenii Experiența 5 are puține variante asigurate statistic: parcela S 100m – R1, R3 – semnificativ pozitiv;parcela N 100m – R10 - semnificativ pozitiv, R7 - semnificativ negativ

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

FOTO 1 – Xenii (Su1 su1) din încrucişarea MON 810 x Deliciul verii

FOTO 2 – Unele aspecte fenotipice ale diferitelor raporturi genice rezultate din încrucişareaMON 810 (Su1 Su1) x Deliciul verii (su1 su1)

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

S-au făcut notări şi determinări pentru:

- unele elementele ale producției - capacitatea de producție a genotipurilor studiate.Astfel s-a determinat:- numărul de plante la recoltare;- numărul de plante sterile la recoltare;- numărul de ştiuleți;- greutatea ştiuleților;- umiditatea boabelor la recoltare (U%);- randamentul de boabe pe ştiulete (R%);- masa a 1000 de boabe (MMB);- masa hectolitrică (MH)

- producția de boabe STAS (la umiditatea de 15,5%).

Hibridul zaharat (Deliciul verii) a realizat producții ce variază de la o experiență la alta chiar şi de la o parcelă la alta (de la 1738 kg/ha până la 3419 kg boabe/ha.

MON 810 a avut producții mulțumitoare pentru condițiile climatice ale acestui an şi pentru arealul de cultură al acestei zone geografice.

Cea mai bună producție pentru acest hibrid s-a înregistrat în Exp.4 (5369 kg boabe/ha) iar cea mai mică producție în Exp.3 – 3741 kg boabe/ha.

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

S-a determinat conținutul de proteină şi grăsimi din bob cu ajutorul aparatului PERTEN Instruments.

La MON 810 conținutul de proteină a fost între 12,3% şi 14,6% iar % de grăsimi din bob a variat de la 4,6% la 5,2%.

Pentru hibridul zaharat (Deliciul verii) conținutul de proteină din bob a fost de la 15,1% până la 17,0% iar grăsimile din bob de la 7,0% la 8,7%.

Este clar că din punct de vedere calitativ (conținut de proteină şi grăsimi în bob) hibridul zaharat Deliciul verii este net superior hibridului modificat genetic DKC 5784 YG.

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

CONCLUZII

1. Genotipurile studiate: MON 810 şi hibridul zaharat (Deliciul verii), din punct de vedere fenotipic, s-au comportat diferit după sola în care s-au semănat cu diferențe chiar de la o parcelă la alta în funcție de particularitățile terenului.

2. Înfloritul donorului de polen (MON 810 ) a coincis cu mătăsitul receptorului de polen (hibridul zaharat – Deliciul verii) diferenţele fiind de 1- 2 zile în plus sau în minus în funcţie de particularităţile terenului dar şi de semănatul mecanizat sau manual.

3. Suprafața foliară ca un indicator al capacității de hrănire şi supraviețuire, a fost determinată imediat după înflorit când toate frunzele erau active,.

Hibridul zaharat (Deliciul verii) care a avut o înălțime foarte mică, număr mic de frunze, a avut o suprafață foliară medie de 0,17 – 0,25 m2.

La MON 810 plantele fiind mai viguroase, mult mai înalte şi cu mai multe frunze, media/parcelă a fost de 0, 44 – 0,47m2.

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

CONCLUZII

4. Ostrinia nubilalis în faza de înflorit a înregistrat cea mai mare frecvență de atac în Exp. 1.

Se pare că frecvența plantelor atacate la înflorit nu are nici o legătură cu modul de amplasare al experiențelor sau cu distanța fața de hibridul modificat genetic.

Cert este că există atac în câmp iar hibridul modificat genetic este imun la acesta. Frecvența atacului este strict determinată de nivelul de infestare al solului şi mai ales de

condițiile de mediu. Lungimea tunelelor determinată la recoltare a variat de la 2 la 29 cm. Ca medie a

lungimii tunelelor cel mai mare grad de păgubire s-a înregistrat la:Exp.1 (parcela S-E – 12,0 cm);Exp3. (E 20m – 13,2 cm); Exp.4 (S 100m – 11,6 cm).

5. Atacul de Fusarium spp la ştiulete a fost mai mare la hibridul zaharat (Deliciul verii), note medii/parcelă de 6,6 (Exp.3) şi 6,8 (Exp. 1). Fiind un hibrid foarte timpuriu a ajuns la maturitate mai devreme iar Fusarium spp. pe bob s-a instalat aproape de maturitatea fiziologică având condiții meteorologice favorabile. La aceasta a contribuit şi conținutul mare de zahăr din bob şi probabil atacul de Ostrinia nubilalis.

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

CONCLUZII

6. Rata fecundării încrucişate a genotipului convențional (Deliciul verii) cu porumbul modificat genetic (MON 810) a fost determinată de: compatibilitatea gametofitică a genotipurilor; coincidența înfloritului donorului de polen (MON 810) cu mătăsitul receptorului de polen; cantitatea de polen emisă de donor (mărimea parcelei) distanța de izolare dintre porumbul convențional şi cel modificat genetic precum şi prezența sau absența perdelelor de protecție.

7. Analizând fluxul de gene prin modificările fenotipice datorate acțiunii unor gene dominante (Su1 Su1) asupra genelor recesive (su1 su1) de la porumbul zaharat, se poate spune că cu cât creşte distanța față de sursa donoare de polen (MON 810), cu atât procentul de xenii (Su1 su1) scade.

8. În imediata apropiere a donorului MON 810 media % xenii a fost de 0,83 – 3,72% (Exp.1 = 1 parcelă MON 810 la 9 parcele Deliciul verii) şi 27,62% (Exp.2 = 9 parcele MON

810 la 1 parcelă Deliciul verii – diferenţa fiind dată de cantitatea mare de polen).La distanţă de 10m faţă de MON 810 media procentului de xenii a fost de 1,40 – 1,74%, la

20m de la 0,77 la 0,94% iar la 30m a fost de la 0,90 la 0,94% (Exp.3). Chiar dacă la 0,94 şi 0,90% pare să fie în regulă în privinţa procentului de impurificare admis, deoarece în interiorul parcelei sunt şi rânduri cu 2,1% xenii (Exp.3 – parcela V 30m) şi 1,8% (Exp.3 – parcela E 30m) este riscant să folosim această distanţă de izolare.Abia la 100m distanţă de MON 810 media procentului de xenii scade la 0,44% (Exp.4) şi chiar 0,34% (Exp.5) cu o variaţie în interiorul parcelelor de la 0,2 la 0,6% xenii/rând.

Proiectul ADER 6.1.2 FAZA a-III-a

CONCLUZII

9. Din punct de vedere statistic, în ceea ce priveşte procentul de xenii, există diferențe reale între rândurile aceleeaşi parcele, cele mai multe variante asigurate statistic aflându-se în Exp.1 (parcela E) şi Exp.2, unde toate rândurile au prezentat diferențe limită față de media parcelei.

Cele mai puține variante asigurate statistic se găsesc în Exp.4 şi 5 precum şi la Exp.3 (parcelele: V 20m şi E 10m). În Exp.4 – la parcela S 100m – nu avem deosebiri reale între variante, deoarece F calculat este mai mic decât F teoretic.

Coeficientul de variație (c.v.%) a fost foarte mare în Exp.1 cu excepția parcelei V (cv = 41,1%) şi S-E (cv = 43,0%). În Exp.3 o variație ponderată a distribuției frecvențelor a fost la parcela E 30m (cv = 36,6%).

Cele mai aşezate şi omogene serii s-au obținut pentru Exp.2 (cv = 30,9%) şi Exp.4 (parcela S 100m – cv = 24,3%; parcela N 100m – cv = 32,9%)