7 I c a p i t o l u l M e d i u l ` n c o n j u r \ t o r – P r o b l e m \ f u n d a m e n t a l \ a l u m i i c o n t e m p o r a n e p r e z e n t a r e a e l e m e n t e l o r m e d i u l u i ` n c o n j u r \ t o r ; u t i l i z a r e a u n e i t e r m i n o l o g i i s p e c i f i c e ; e x p l i c a r e a r e l a ] i i l o r d e i n t e r a c ] i u n e ` n t r e c o m p o n e n t e l e m e d i u l u i ` n c o n j u r \ t o r ; l o c a l i z a r e a s p a ] i a l \ a e l e m e n t e l o r m e d i u l u i ; p e r c e p e r e a d i v e r s i t \ ] i i t e r i t o r i a l e a t i p u r i l o r d e m e d i u ; e x p l i c a r e a i n t e r a c ] i u n i i d i n t r e s o c i e t a t e a u m a n \ [ i m e d i u l e i d e v i a ] \ . ~ N U R M A P A R C U R G E R I I A C E S T U I C A P I T O L V E } I P U T E A R E A L I Z A :
Transcript
7
Ica
pito
lul
Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane
� prezentarea elementelor mediului `nconjur\tor;
� utilizarea unei terminologii specifice;� explicarea rela]iilor de interac]iune `ntre
componentele mediului `nconjur\tor;� localizarea spa]ial\ a elementelor
mediului;� perceperea diversit\]ii teritoriale a
tipurilor de mediu;� explicarea interac]iunii dintre
societatea uman\ [i mediul ei de via]\.
~N URMA PARCURGERII ACESTUI CAPITOLVE}I PUTEA REALIZA:
1. MEDIUL ~NCONJUR|TOR – ASPECTE GENERALE
ELEMENTE INTRODUCTIVE
În orice punct al suprafe]ei terestre întâl-nim un anumit spa]iu care ne înconjoar\. Noipercepem spa]iul situat `n imediata noastr\apropiere, dar este evident c\ el se continu\ [ila o anumit\ distan]\. Acest spa]iu, cu care ne-am obi[nuit atât de mult, formeaz\ „me -diul” nostru de via]\.
Dac\ ne afl\m `n zona calotei glaciare, dinAntarctica sau din Groenlanda (Fig. 1), obser -v\m întinderea alb\ [i înghe]at\ din jurul nos-tru, sim]im frigul persistent [i pu ternic. ~nSahara (Fig. 2) vom observa `ntinderea marede nisip [i de pietre, soarele lu minos [i puter-nic [i c\ldura din jurul nostru.
În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim ovegeta]ie foarte abundent\, o varietate de ani-male; este foarte cald, umiditatea este ridicat\,plou\ des, aerul este aproape nemi[cat.
Într-un ora[ mare (Fig. 4) întâlnim foartemul]i oameni, cl\diri, str\zi, ma[ini, reclame, ocircula]ie intens\ (a oamenilor [i a ma[ini lor),pu]ini arbori [i un aer mai înnec\cios.
Comparând doar aceste patru situa]ii,observ\m c\ exist\ numeroase deosebiri întreele, dar [i anumite elemente comune.
Deosebirile principale sunt foarte u[or deobservat `n varia]ia elementelor: tempe ra tur\,pre zen]a apei, vegeta]ia, gradul de prezen]\uman\ etc.
Asem\n\rile vizibile sunt acelea legate deexisten]a unor elemente invariabile: aer, ap\,vegeta]ie, substratul oferit de relief, oamenii [iactivit\]ile lor.
Toate aceste elemente perceptibile di rect,„vizibile”, reprezint\ o parte din mediul încare î[i desf\[oar\ activitatea omul [i soci-etatea omeneasc\, fiind astfel „mediul încon-jur\tor” al omului, pe care geografii îl numesc„mediu geografic”.
Dintre acestea, anumite componente suntaparent mai importante: aerul care ne `ncon-joar\, suportul oferit de suprafa]a te res tr\ pecare ne deplas\m [i hrana (oferit\ de lumeavie) pe care o consum\m.
În realitate, toate elementele componente,oricât de mici ar p\rea, au o anumit\ impor-tan]\ în definirea caracteristicilor mediuluiînconjur\tor (DOC 1).
Acest mediu observabil direct este foartedi vers, dar cuprinde, sub diverse forme, ace -le a[i p\r]i componente: un anumit substrat (cuformele sale de relief), aer, ap\, vie]ui toare, sol,a[ez\ri, comunit\]i umane, activi t\]i econo -mice. ~mpreun\ formeaz\ un sistem (DOC 2).
La acestea se adaug\ elemente de natur\social\, economic\, psihologic\, „oceanul” in -forma]ional din jurul nostru, caracteristicilecomunit\]ilor umane [.a.
Mediul perceput direct, care determi n\sau influen]eaz\ activitatea societ\]ii ome -ne[ti, constituie mediul înconjur\tor al aces-teia, adic\ mediul ei de via]\.
Se observ\ c\ „mediul înconjur\tor“ esteconsiderat în raport cu societatea omeneasc\în ansamblul ei.
Aceast\ dimensiune global\ are sens încondi]iile în care mediul terestru devine totmai mult rezultatul transfor m\ rilor produse`n urma interven ]iei umane (Fig. 5), la scar\planetar\, iar omenirea `[i exercit\ în ultimeledecenii voca]ia ei „glo bal\”. Spa]iul locuit(oicumena) cuprinde, în prezent, întreagasuprafa]\ terestr\.
Exist\ un mediu „imediat”, cu care fiecaredintre noi vine zilnic `n contact direct [i nemij -locit, apoi un mediu „apropiat” perceput mairar [i un spa]iu mai „`ndep\rtat” perceputocazional, dar care exist\ `n mod obiectiv. � Fig. 1 – Imagine din Groenlanda
DIC}IONARAntroposfer\ — geosfer\ teres -
tr\ format\ din totalitatea oame-nilor (antropos – om); fiind vorbade societatea uman\ în ansamblulei, se utilizeaz\ uneori [i denumi -rea de sociosfer\.
Geosfer\ — sistem global alTerrei, cu aspectul unei „sfere” for-mate din spa]iul unei anumite com-ponente (aer, ap\ etc.).
Natural — element, fenomensau proces care exist\ independentde ac]iunea uman\ [i care apar]inecaracteristicilor ini]iale ale planetei.
Sistem — ansamblu de ele-mente aflate în interac]iune, carac-terizate printr-o anumit\ structur\[i coe ren]\ interioar\, care reali -zeaz\ schimburi de materie, deenergie [i de informa]ie cu alteansambluri.
Societatea omeneasc\ — an -sam blu (totalitate) al oamenilorcare tr\iesc în prezent pe planetanoastr\ [i care î[i desf\[oar\ activi-tatea dup\ anumite reguli de con-vie]uire asumate; cuprinde indi-vizi, gru puri [i na]iuni.
Se observ\ c\ unele componente majoreale mediului `nconjur\tor sunt naturale (aer,ap\, relief, vie]uitoare, sol, substrat), `n timpce alte componente sunt antropice (a[ez\rileomene[ti, infrastructura, activit\]ile eco-nomice etc.).
Componentele majore ale mediuluiînconjur\tor (naturale sau antropice) auanumite p\r]i elementare (elemente), princare se manifest\ anumite caracteristici (fi -zice, geometrice, chimice, biotice etc.) [i caresunt puse în eviden]\ prin fenomene [i pro-cese (naturale sau so cio-eco no mice) aflateîntr-o permanent\ interac]iune.
Ele se grupeaz\ pe mari sisteme la nivelplanetar, denumite geosfere.
Sub raportul mediului de via]\ inte re -sea z\ mai pu]in fiecare geosfer\ `n ansam-blul ei, cât mai ales spa]iul de interferen]\ alacestora.
Astfel, mediul înconjur\tor este în rea -litate un sistem format din elemente, feno -mene [i procese naturale sau antro pi ce aflateîn interac]iune.
Locul geometric al complexit\]ii salemaxime este suprafa]a scoar]ei teres tre po pulat\ de comunit\]ile umane.
Aici se interfereaz\ componente alegeosferelor, mediul natural interac]ioneaz\cu societatea uman\, constituind `mpreun\un spa]iu calitativ nou.
Componentele mediului `nconjur\torDOC 1
Elemente naturaleAer:
� aerul atmosferic� aerul din sol� aerul din ap\
Ap\:� oceane [i m\ri� ghe]ari� ape continentale (râuri, lacuri etc.)� apa din atmosfer\� apa din sol� apa tehnologic\
Relief:� altitudine� fragmentare� forme [i tipuri� procese geomorfologice
Elemente sociale:� comportament social� ideologie� religie� psihologie� reglement\ri
Informa]ia (mediul informa]ional):� limbaj� mijloace de informare� [tiin]\ [i tehnologie
10
DIC}IONARAreal — suprafa]\ de teren `n
care este prezent\ o anumit\ carac-teristic\ sau un anumit element (deexemplu: arealul ocupat de un tipde sol, arealul cu temperaturi nega-tive etc.).
Regiune — suprafa]\ de teren`n care exist\ un ansamblu de pro-priet\]i care `i dau o anumit\ carac-teristic\ (de exemplu: regiune viti-col\, regiune industrial\ etc.).
Zonalitate geografic\ — carac-teristica fenomenelor geografice(`ndeosebi fizico-geografice) de a sedispune `n anumite fâ[ii paralelelatitudinale ca rezultat al combin\ -rii mai multor factori rezulta]i dincaracteristicile Terrei ca planet\(form\, dimensiuni, mi[carea de ro -ta]ie, de revolu]ie, `nclinarea axei).
Zon\ geografic\ — suprafa]\de teren de forma unei fâ[ii latitu-dinale cu o anumit\ omogenitate aunor caracteristici geografice (tem-peratur\, vegeta]ie, soluri, procesemorfoclimatice etc.).
Componentele mediului, elementele, procesele [i fenomenele care au loc în inte -rio rul acestora, se aflã într-o evolu]ie [idinamicã datorate schimburilor de materie,energie [i de informa]ie între principalelecomponente [i între acestea [i alte sisteme cucare mediul înconjurãtor vine în contact(fiecare geosferã în parte, interiorul Terrei [ispa]iul cosmic).
Între diferitele elemente [i pãr]i compo-nente, între diferitele procese [i fenomene carele caracterizeazã (fiecare considerate ca sis-teme componente ale mediului înconjurãtor)existã rela]ii de interac]iune. Acestea pre-supun realizarea unui contact sub raportmaterial, energetic [i informa]ional între sis-teme, contact ce are ca efect producerea unoranumite modificãri în pãr]ile componente [i `nfunc]ionarea acestora.
Existã mai multe tipuri de rela]ii, înfunc]ie de un anumit sistem de referin]ã.Astfel, dacã privim reparti]ia spa]ialã a com-ponentelor mediului înconjurãtor, rela]iiledintre acestea pot fi raportate spa]ial [i leputem numi rela]ii spa]iale. Dacã privimfenomenele în evolu]ie [i succesiune tempo-ralã, putem vorbi despre rela]ii temporale. Înmulte situa]ii se observã cã existã o condi]io -nare directã între un anumit factor (consideratcauzã) [i rezultatul sãu. În acest caz, rela]ia decondi]ionare este evidentã [i putem vorbichiar despre o rela]ie de tip cauzã–efect.
Existã, de asemenea, mai multe tipuri derela]ii, în func]ie de scara (dimensiunea) lacare se exercitã. Cele mai importante suntrela]iile majore, care au un caracter funda-mental (fiind rela]ii fundamentale) [i sedesfã[oarã la scarã planetarã. Existã [i rela]iiîntre elemente ale mediului înconjurãtor careau o anumitã semnifica]ie la nivel demezoscarã (continente, regiuni, unitã]i derelief) sau microscarã.
Rela]iile spa]iale se referã la elemente,procese [i fenomene care existã în mod simultan pe un anumit spa]iu. Rela]iilespa]iale eviden]iazã cel mai bine componentageograficã a mediului înconjurãtor, [i anumedistribu]ia sau reparti]ia spa]ialã a ele-mentelor, feno me nelor [i proceselor compo-nente (Fig. 1, 2, 3).
Cea mai evidentã dimensiune a rela]iilorspa]iale este în plan orizontal. Aici existã zone(climatice, biogeografice, pedogeografice, naturale etc.), regiuni, areale, fiecarecuprinzând anumite elemente caracteristice.Sub raportul mediului înconjurãtor, elemen-tul determinant al rela]iilor spa]iale îl repre -zintã zonalitatea geograficã.
Existã, de asemenea, o anumitã distribu]ieverticalã a elementelor mediului înconjurãtor;aceasta uneori are aspectul unei stratificãri (încazul atmosferei sau al oceanelor) sau aspec-tul unei dezvoltãri verticale azonale (sistemelemontane).
Rela]iile temporale pun în eviden]ã oanumitã succesiune în timp a fenomenelorproduse în mediul înconjurãtor. Aceastã suc-cesiune are frecvent [i semnifica]ii cauzale.
Succesiunea fenomenelor [i rela]iile tem-porale care existã între acestea sunt foarte evidente în cazul circuitului apei în naturã, alproceselor geomorfologice teres tre (erozi-une–transport–acumulare), al circuitelor bio-geochimice [i al rela]iilor trofice din ecosis-teme.
Rela]iile de condi]ionare permit stabilireaunui raport între elementul determinant (den-u mit cauzã) [i produsul sãu (denumit efect).
Uneori rela]iile dintre componentelemediului `nconjur\tor se desf\[oar\ `n anu-mite modalit\]i repe tabile, sub forma unor rit-muri [i oscila]ii (DOC 1).
Ritmuri [i oscila]iiDOC 1
� zilnice (denumite [i circa -diene);
� lunare;� la anumite intervale de timp
mai mici de o zi (cum ar fimareele);
� anuale (cum sunt anotim-purile, succesiunea zi–noapte înzonele polare);
� la intervale mai mari de unan, cel mai cunoscut fiind interva -lul de 11,2 ani, care reprezintã va -loarea medie multianualã a tim-pului de producere a exploziilorsolare;
� existã [i intervale mai mari,despre care informa]iile sunt maipu]in precise.
Oscila]iile reprezintã reflec ta -rea unui tip special de rela]ii întreanumite componente. Ca exemplede oscila]ii, men]ionãm valurile,oscila]ia undelor seismice, osci la -]ia câmpului magnetic.
RELA}II ~NTRE ELEMENTELE MEDIULUI
11
� Fig. 1 – Temperatura medie anual\ a apei oceanice la suprafa]\
peste 26°C
`ntre 20 [i 26°C
sub 20°C
� Fig. 2 – Reparti]ia geografic\ a vegeta]iei de mangrove
mangrove
Provincii biogeografice de reparti]ie a
mangrovelor:
1. Provincia occidental\
2. Provincia oriental\
1 1
� Fig. 3 – Reparti]ia geografic\ a coralilor
extensiunea coralilor `n epoca glaciar\
Provincii biogeografice de reparti]ie a coralilor:
1. Provincia indo-pacific\
2. Provincia atlantic\
Zona intertropical\ a celor trei oceane secaracterizeaz\ prin acumul\ri termice diferiteale apelor oceanice.
~nc\lzirea oceanelor `n lungul ecuatoru-lui [i acumularea de c\ldur\ sunt datoratemai multor cauze generale (bilan]ul radiativ,conductibilitatea oceanului) sau locale (formabazinului [i a ]\rmurilor, direc]ia de propa-gare a curen]ilor oceanici).
Oceanul Indian [i m\rile dintre acesta [iOceanul Pacific au cele mai mari temperaturimedii anuale. Oceanul Atlantic este mai caldspre continentul american decât spre cel african.
Repartizarea vegeta]iei de mangrove re -flect\ (pe lâng\ cele dou\ mari regiuni undeeste localizat\) o leg\tur\ foarte strâns\ `ntreaceast\ vegeta]ie [i condi]iile termice aleapelor oceanice (temperaturi de peste 20ºC).Diferen]ierile acestei reparti]ii reflect\, deasemenea, diferen]ierile termice.
Harta al\turat\ sugereaz\ [i alte rela]ii,mai pu]in vizibile, cum ar fi cele dintre man-grove [i curen]ii oceanici.
Reparti]ia coralilor reflect\, de asemenea,o leg\tur\ direct\ a acestora cu tempe raturaapei oceanice. ~n timpul glacia]iunii, cândtemperatura oceanului era mai sc\ zu t\,coralii [i-au restrâns arealul doar la partea ceamai cald\ a oceanelor. Acest fenomen estereprezentat pe hart\ prin dou\ areale, cel maiextins fiind `n prezent. Reparti]ia rocilorcoraligene `n diferite momente ale evolu]ieigeologice a Terrei permite reconstruirea unorcondi]ii [i areale similare celor din hartaal\turat\.
Tropicul de Nord
Tropicul de Sud
Ecuator
Tropicul de Nord
Tropicul de Sud
Ecuator
Tropicul de Nord
Tropicul de Sud
Ecuator
21
2
0 2000 km
0 2000 km
0 2000 km
12
RELA}II FUNDAMENTALE DIC}IONARZone de latitudine — fâ[ii pa -
ra lele, dispuse latitudinal, cu o anu-mit\ omogenitate a unor caracteris-tici geografice (tempe ratur\, vege-ta]ie, clim\ etc.).
Zonalitate — caracteristic\ afeno menelor fizico-geografice de afi dispuse în raport cu existen]a zo nelor de latitudine, rezultate dinînc\lzirea inegal\ a suprafe]ei terestre.
Geosfer\ — termen care de -sem neaz\ în mod generic orice„sfer\” care caracterizeaz\P\mântul (at mosfer\, hidrosfer\etc.); în ultimul timp se consider\c\ ar exista [i geosfere derivate(criosfer\ [i pedosfer\) sau c\ toategeosferele împreun\ formeaz\ osingur\ „sfer\” a P\mântului, den-umit\ geosfer\.
Abiotic — fenomen sau ele-ment lipsit de via]\.
Antropic — referitor la om; ele-mentele antropice sunt cele reali -zate de om.
Rela]iile fundamentale sunt acele rela]iicare au un caracter global, realizându-se lanivel planetar prin interac]iunea geosferelor.Aceste rela]ii au o condi]ionare reciprocãsesizabilã care se concretizeazã în caracteris -tici (proprietã]i) relativ stabile ale mediuluiînconjurãtor.
Rela]iile fundamentale sunt deci cele careau o dezvoltare globalã (planetarã) [i au unrol determinant `n stabilirea structurii [ifunc]ionalit\]ii mediului `nconjur\tor.
Ele pot fi realizate între elementele natu-rale ale mediului (Fig. 1), între elementeleantropice [i între elementele naturale [i celeantropice (rela]ii om-naturã).
A. RELA}II FUNDAMENTALE~NTRE ELEMENTELE NATURALEALE ME DIU LUI ~NCON-JUR|TOR
Subsistemul natural al mediului are legã-turi cu sistemele exterioare, cum ar fi spa]iulcosmic [i interiorul Terrei, precum [i cu sub-sistemul antropic.
Un exemplu de rela]ii fundamentale, careau un caracter global, `l reprezint\ sistemul decondi]ion\ri oferit de forma [i mi[c\rile Terreiasupra caracteristicilor naturale de baz\ aleplanetei reflectate `n zonalitatea geografic\(DOC 1, Fig. 2).
~n afar\ de condi]ion\rile exterioare, re la -]iile din interiorul sistemului terestru care auun caracter global (ca dimensiune) [i funda-mental (sub raport calitativ) sunt `ntre atmo -sfer\–hidrosfer\, atmosfer\–biosfer\, atmo -sfer\–reliefosfer\ etc., precum [i `ntre geo - sfe rele „fizice” (considerate `mpreun\) [i biosfer\.
Se face frecvent distinc]ia `ntre geosferele„fizice” (denumite generic „geosfer\”) [i bio -sfer\, `n]elegându-se interac]ionarea global\`ntre „abiotic” [i „biotic”.
B. RELA}IILE FUNDAMENTALE~N TRE ELEMENTELE AN TROPICEALE MEDIULUI ~N CONJUR|TOR
De[i toate aceste rela]ii se desfã[oarã îninteriorul aceleia[i geosfere (antroposfera), eleau, în anumite dimensiuni, o semnifica]ie pla -ne tarã. Între elementele antropice ale mediu-lui înconjurãtor existã numeroase rela]ii biuni-voce sau multiple.
Aceste rela]ii, spre deosebire de cele careau loc în cadrul componentelor naturale (caresunt rela]ii naturale), sunt de naturã socio-eco-nomicã; ele se desfã[oarã dupã legi ale soci-etã]ii. Totu[i, anumite elemente sunt influ -en]ate sensibil de factorii naturali (DOC 2).
C. RELA}II ~NTRE ELEMENTELENA TU RALE {I ANTROPICE
Între elementele naturale [i cele antropi ceale mediului înconjurãtor existã o multitudinede rela]ii care se stabilesc biunivoc (între câtedouã elemente) sau au un caracter mai com-plex (între grupe de elemente).
Este foarte u[or de explicat raportul careexistã între anumite resurse naturale [i activi -tã]ile industriale, între agriculturã [i resurselede soluri, între a[ezãri [i formele de relief etc.
Al\turat (Fig. 3) exist\ un exemplu decorela]ie `ntre dou\ fenomene realizat\ princompararea a dou\ imagini cartografice.
Se vorbe[te frecvent de rela]iile „om–natur\”,adic\ rela]iile care exist\ `ntre societatea ome-neasc\ `n ansamblul ei [i mediul fizic (natural)`n care `[i desf\[oar\ existen]a [i activitatea.
Condi]ionarea omului de c\tre natur\ esteevident\ sub multiple aspecte (reparti]ia po pula]iei etc.), influen]a exercitat\ de om asupraacesteia fiind perceput\ ca un fenomen global(„`nc\lzire global\”, poluarea mediului, con-sumarea resurselor etc.) predominant negativ.
� Fig. 1 – Elemente naturale alemediului
13
Forma, mi[c\rile Terrei [i zonalitatea geografic\DOC 1
Este foarte evident cã mi[ca rea de revo -lu]ie, mi[carea de ro ta ]ie [i forma Terrei aumultiple in fluen]e asupra elemen te lor naturale, astfel încât acestea sunt totodatã [ifactori geoeco logici de bazã ai mediuluiînconjurãtor. Din multiplele condi ]ionãrireciproce (mai consistente fiind cele între forma Terrei [i mi[carea de revo-lu]ie) rezultã o anumitã imagine sche ma -tizatã, reprezentatã de siste mul geografic al zonelor de latitudine. Men]io nãm cã acest sistem nu repre zintã zonalitatea climaticã sau a altui element na tural [i nici o simplã împãr]ire latitudinalã. Ea este o realitate care redã mai mult situa-]ia ipoteticã a unei suprafe]e terestre omo-gene (fãrã diferen ]ieri între oceane, conti-nente sau siste me montane). Astfel, dacã su pra fa]a terestrã ar fi riguros omo genã(numai ocean ori numai uscat neted), zonele climatice ale Terrei ar fi identice cuacest sistem.
� Fig. 2 – Sistemul geografic al zonelor de latitudine
� Fig. 3 – Peninsula India — rela]ia dintre precipita]ii [i popula]ie
Zone de latitudine
Polar\ nordic\Arctic\Subarctic\
Nordic\ la latitudini medii
Subtropical\ nordic\
Tropical\ nordic\
Ecuatorial\
Tropical\ sudic\
Subtropical\ sudic\
Sudic\ la latitudini medii
Subantarctic\Antarctic\Polar\ sudic\
Latitudine, scarapropor]ional\ cu suprafa]a
PolulNord
Proiec]iaortografic\
Cercul Polarde Nord
Cercul Polarde Sud
Tropicul Racului 23½º
66½º
66½º
Ecuator
% din suprafa]aP\mântului
Tropicul Capricornului 23½º
PolulSud
90º
N
S
5,00
12,45
12,45
17,36
12,45
7,55
12,28
5,00
7,55
90º
75º
75º
60º
60º
55º
55º
35º
35º
25º
25º
10º
10º0º
O c e a n u l I n d i a nO c e a n u l I n d i a n
Rela]ii `ntre elemente antropiceDOC 2
Între popula]ie [i a[ezãrile omene[tiexistã o rela]ie directã, foar te vizibilã, carenu necesitã nici o explica]ie. Existã însã,multiple corela]ii între caracteristicile gru purilor umane [i tipurile predominantede a[ezãri omene[ti. De asemenea, existãlegãturi între tipul de arhitecturã al ora[elor[i anumite concep]ii despre lume [i via]ã ale oamenilor; astfel, ora[ele din fostele ]ãri socialiste euro pe ne seamãnã mult între ele, in di fe rent de ]arã, ca rezultat al mo du lui predominant de planificareurbanã.
Este u[or de observat cã o popula]ie nu me roasã, care ocupã un anumit teritoriu,are ne voie de o agriculturã care sã-i ofere con di]iile de existen]ã. În acela[i timp, agricultura poate sã se dezvoltedatoritã existen]ei unei oferte substan]ialede for]ã de muncã. Aceste rela]ii relativ sim-ple sunt însã nuan]ate de alte elemente careintervin între popula]ie [i agriculturã:dotãrile tehnice, resursele financiare, productivitatea muncii, nivelul de pregãtireal for]ei de muncã, randamentul produc]ieiagricole etc.
90º75º60º55º
35º
2,34
1,70
25º
10º
10º
25º
55º
55º60º75º90º 1,70
2,34
sub 250 mm/an
250–500 mm/an
500–1 000 mm/an
1 000–1 500 mm/an
peste 1 500 mm/an
Cantitatea de precipita]ii Densitatea popula]iei
Mus
on
peste 400 loc./km2
200–400 loc./km2
200–20 loc./km2
sub 20 loc./km2
ora[e mari
500 km 500 km
1. De ce anumite rela]ii pot fi considerate fundamentale?
2. ~n ce condi]ii zonele climatice [i biogeografice pot avea forma [i reparti]ia zonelor de lati -tudine din Fig. 2?
14
2. MODIFIC|RI RECENTE ALE MEDIULUI TERESTRUI
O problem\ important\ a lumii contempo-rane o reprezint\ necesitatea p\str\rii echili-brelor naturale de baz\ ale mediului înconju -r\ tor. În acest fel, fiecare element, fenomensau proces propriu fiec\rei geosfere, precum[i interac]iunea dintre acestea, trebuie s\ sedesf\[oare cât mai mult posibil în contextulnatural `n care a avut loc pân\ în prezent.Rela ]iile dintre geosfere, `n ansamblul lor, aua vut o anumit\ evolu]ie `n timp. Prezent\m `ncontinuare câteva exemple:
� atmosfera primar\ ini]ial\ era rezultatulacumul\rii substan]elor provenite din interio -rul Terrei `n urma erup]iilor vulcanice (deciatmosfera ini]ial\ a rezultat din activitateageosferelor interne corelat\ cu puterea deatrac]ie a planetei);
� `nc\lzirea puternic\ a suprafe]ei plane -tei `n prima parte a evolu]iei sale s-a datoratefectului de ser\ produs de atmosfera „prima -r\”; aceast\ atmosfer\ a influen]at formarea [ica racteristicile hidrosferei ini]iale;
� formarea [i evolu]ia vie]ii a fost posibil\datorit\ caracteristicilor oceanului ini]ial (careulterior i-au asigurat un „mediu” de via]\);
� compozi]ia atmosferei (cu pondereaactual\ a O2) este rezultatul activit\]ii biosfe rei(plantele, prin fotosintez\ eliminând O2 liber);
� utilizarea intens\ a resurselor naturale [ipoluarea mediului sunt rezultatul ac]iuniiantroposferei asupra geosferelor naturale.
Dup\ cum se poate observa, echilibruldintre geosfere sau în cadrul diferitelor cir-cuite de materie [i de energie, este sensibilmodificat prin ac]iunea antropic\ (DOC 1).
� desp\duririle (Fig. 1) duc la reducereaproduc ]iei de biomas\, la reducerea biomaseiexistente [i, `n mod indirect, la diminuareacantit\]ii de oxigen produs\ de suprafe]eleforestiere (cu propor]ii de 5–10%); aceast\diminuare are [i efecte importante asupraeroziunii terenu ri lor, sporind cantitatea demateriale erodate, transportate [i sedimentatede re]eaua hidrografic\;
� dintre animalele care au disp\rut sau seafl\ `n curs de dispari]ie, men]ion\m: bizonii,zimbrul, bourul, tarpanul diferite specii de ele-fan]i, broa[te ]estoase, foci etc.;
� solurile sunt degradate prin cantitateade substan]e artificiale incluse `n circuitul lor[i prin degradarea terenurilor pe care se afl\si tuate aceste soluri. Problema este cu atât maiimportant\ cu cât suprafa]a de soluri utili -zabile pentru agricultur\ (de aproximativ 11%din `ntinderea uscatului) este foarte greu deextins. Aceast\ suprafa]\ este constant\ `nultimele decenii, iar extinderea suprafe]elorintrate `n circuitul agricol este compensat\ decele care ies din acest circuit. ~n timp, acestfenomen este de asemenea important,deoarece solurile se formeaz\ foarte `ncet,necesitând decenii sau secole, iar eroziunealor se poate realiza `n câ]iva ani; cauzeledegrad\rii solului sunt accele rarea eroziuniide c\tre om, defri[area p\durilor, des]elenireaunor suprafe]e de p\[uni, p\[unatul excesiv(Fig. 2), s\r\turarea solurilor, chimizatulnera]ional [i agrotehnicile rudimentare;
� relieful [i eroziunea accelerat\ repre -zint\ un caz parti cular de degradare, `n careac celerarea eroziunii de c\tre om duce la de -clan[area unor procese care distrug foarterapid relieful (Fig. 3). Se acce lereaz\ astfel pro-cesele de pluviodenudare, ravenarea, fe no -menul de toren]ialitate, alune c\rile de teren.
O serie de cauze sunt naturale sau influ-en]ate antropic (DOC 3).
Diferite ac]iuni antropice, cum ar fi ame-naj\rile hidroameliorative, hidroenergetice,exploat\rile miniere, amplasamentele in -dustriale, defri[\rile [i incendiile, precum [ialte fenomene datorate omului, contribuie lamodificarea peisajelor foarte frecvent, `n tr-unsens negativ. Prin degradarea peisa jelor areloc o s\r\cire estetic\ a acestora.
Exist\ `ns\ [i exemple de ]\ri cu tradi]ie `nocrotirea mediului, cu o legisla]ie adecvat\ [iun `nalt grad al con[tiin]ei civice: RegatulUnit, Olanda, Belgia, Luxemburg, Germania,Austria, Elve]ia, Fran]a, Spania.
DIC}IONARSisteme naturale — sisteme de
materie [i energie care func]io neaz\dup\ legile naturii, fiind grupate pegeosfere sau procese de leg\tur\(sistem climatic, geomorfologic etc.).
Echilibre fragileDOC 1
Anumite echilibre care exist\`ntre geosfere (sau elemente aleacestora) se afl\ `n prezent `ntr-ostare foarte labil\. O serie de ani-male se afl\ `n pericol din cauzauti liz\rii lor de c\tre oameni `n sco -puri „extravagante”: pieile crocodi -lilor, filde[ul elefan]ilor, bl\ nu rilecastorilor [i ale vizonilor etc.
Insulele coraligene sunt printrecele mai expuse dezechilibrelor na -turale. Complexitatea deosebit\ aatolilor de corali sub raport bio tic [ial echilibrului natural este cunoscu -t\. ~n prezent, datorit\ po lu\rii ocea -nelor, dezvoltarea lor este pe riclita -t\. ~n anumite regiuni, atolii „scad”sensibil `n timp; este cazul unorinsule din Oceania (inclusiv „MareaBarier\ de Co rali” din estul Austra -liei), in su lele Maldive („pa ra dis tu -ristic” amenin]at cu distrugerea).
~n mod similar, sunt amenin ]ate[i alte tipuri de peisaje, cum ar fi:
� deltele (Delta Nilului, dato -rit\ re]inerii aluviunilor fluviuluila barajul de la Assuan, DeltaGangelui [i a Brahmaputrei dato -rit\ distrugerilor provocate de ci -clonii tropicali, Delta Dun\rii [.a.);
� ghe]arii continentali (dato ri -t\ supraexploat\rii turistice [i autiliz\rii rezervelor de ap\ dulce);
� lacurile (Marile Lacuri dinAmerica de Nord [i Lacul Baikal,datorit\ polu\rii, Lacul Aral,datorit\ aridit\]ii, Marea Neagr\,Marea Caspic\ [.a.).
15
Cercul care se `nchideDOC 2
Una dintre problemele raporturilor din-tre om [i natur\, cel mai bine surprinse, oreprezint\ ceea ce a fost numit „cercul carese închide”. Despre ce este vorba? Proceseletehnologice preiau din natur\ elemente uti-liza bile [i redau acesteia de[euri, care nu maipot fi incluse în circuitele naturale ini]iale. Încondi]iile în care natura prime[te de[euri,„cercul nu se închide”, deoarece de[eurilenu revin în pozi]ia ini]ial\ a circuitului. Dac\natura prime[te „de[euri utilizabile”, carepot fi incluse în circuitele anterioare „cerculse închide”. Problema este ca toate rezul-tatele activit\]ii antropice, transformate în„reziduuri”, s\ fie redate mediului naturalîntr-o form\ pe care acesta poate s\ o includ\în circuitele naturale anterioare. Aceast\pro blem\ atât de simpl\ sintetizeaz\ rapor-tul la nivel global între om [i mediul lui deexisten]\, precum [i func]io nalitatea sis-temelor naturale.
Un element important al acestei proble -me îl reprezint\ varietatea [i dimensiunilecre[ te rii economice. ~n prezent lumea con-temporan\ este, sub raportul nivelului devia]\, pu ternic polarizat\: de la comunit\]iumane foarte bogate, la comunit\]i foartes\race.
Cauze naturale sau influen]ate antropicDOC 3
Cauze naturaleMediul `nconjur\tor are o func]ionalitate prin care elementele sale naturale duc la trans-
formarea calitativ\ a acestuia, dup\ logica lor intern\, natural\. ~n aceast\ categorie intr\ hazardele naturale care, f\r\ a fi influen]ate antropic, produc
frecvent degra d\ri ale mediului `nconjur\tor. Dintre acestea, amintim: cutremurele dep\mânt, cu fenomenele pe care le declan [eaz\, manifest\rile vulcanice, inunda]iile [i alune -c\rile de teren care au cauze naturale.
Un alt fenomen natural `l constituie ex tinderea de[erturilor, care sunt re zul tatulschimb\rilor `n timp al anumi tor elemente `n circula]ia general\ a atmosferei.
Modific\rile climatice actuale prezint\ o anumit\ tendin]\ ca rezultat al evolu]iei natu ralea mediului, fiind o continuare a `nc\lzirii postglaciare.
Exist\ o serie de fenomene meteorolo gice care au frecvent [i o influen]\ negativ\ asupramediului `nconjur\tor (`nghe], viscol, avalan [e, cea]\, secet\ etc.).
Cauze naturale influen]ate antropicAcest grup de cauze se refer\ la anumite mecanisme proprii mediului natural, care au fost
transformate datorit\ ac]iunii directe sau indirecte a societ\]ii omene[ti.� Eroziunea accelerat\ reprezint\ forma cea mai expresiv\ a transform\rii eroziunii de tip
natural sub impactul presiunii umane. Defri[\rile forestiere, spre exemplu, contribuie la mo -dificarea circuitelor de materie [i energie `n urma c\rora se declan[eaz\ eroziunea toren]ial\,alune c\ rile de teren [i alte fenomene (Fig. 4).
� Modificarea caracteristicilor suprafe]ei subiacente prin diferite interven]ii antropice,duce la schimbarea albedoului [i, `n acest fel, la modificarea sensibil\ a bilan ]ului radiativ peanumite suprafe]e.
� Diferitele amenaj\ri (hidroameliorative, hidroenergetice, pentru infrastructura indus-trial\ [i urban\) se interpun `n circuitele naturale, transformându-le.
� Circuitele biogeochimice [i `ndeosebi circuitul apei `n natur\ sunt influen]ate sensibilde modific\rile unor elemente componente (cantitatea unor elemente chimice, procesul deevaporare, scurgerea precipita]iilor).
� Fig. 3 – Eroziunea lateral\ a unui versant � Fig. 4 – Eroziunea versan]ilor — consecin]ainterven]iilor antropice
16
3. FACTORII GEOECOLOGICI –ASPECTE GENERALEI
Factorii geoecologici sunt acei factori caredetermin\ [i influen]eaz\ caracteristicilemediului înconjur\tor.
Mediul înconjur\tor reprezint\ un sistemstructurat de elemente, procese [i fenomene,care îi confer\, la un moment dat, anumite ca -racteristici cantitative [i calitative de ansam-blu. ~n cadrul s\u î[i desf\[oar\ existen]a [iactivitatea societatea omeneasc\.
Ca sistem deschis, mediul înconjur\tor areanumite schimburi de materie, de ener gie [ide informa]ie cu alte sisteme sau ele men te cucare vine în interac]iune. De ase menea, ca sis-tem cu o anumit\ dinamic\ in ter n\, acesta esteinfluen]at de p\r]ile componente.
Este u[or de observat c\ mediul încon -jur\tor, definit în raport cu societatea ome-neasc\, are o întindere spa]ial\ care se su -prapune cu limitele spa]iului locuit.
Factorii geoecologici pot fi naturali sauantropici (introdu[i de om).
� Factorii naturali î[i au originea în com-ponentele naturale majore ale mediului încon-ju r\tor (aer, ap\, relief etc.). Ei pot ac]iona prinanumite elemente (ap\ subte ran\, banchiz\,ghe]ari montani — Fig. 1) sau prin propriet\]i,fenomene [i procese ale acestora (iluminare,radia]ie, eroziune, maree etc.). Factorii natu-rali sunt grupa]i frecvent dup\ absen]a sauprezen]a elementului viu, în factori biotici [iabiotici.
� Factorii antropici î[i au originea în acti -vitatea transformatoare a omului. Ace[tia semanifest\ prin: componente majore, elementeale acestora, fenomene [i procese pro priiantroposferei (sociosferei) — Fig. 2.
Conceptul central, legat de ac]iunea facto-rilor geoecologici, este cel de interac]iune, carereprezint\ orice rela]ie stabilit\ între doi saumai mul]i factori.
Distinc]ia între procese, fenomene [i ele-mente este uneori dificil de f\cut. De aceea,în]elegem, în cazul multor factori geoecolo -gici, o combinare a acestora, în care exist\ o
accep]iune procesual\, fenomenologic\ [ianumite caracteristici cantitative sau calitativeale elementelor luate în considera]ie.
Foarte dificil\ este [i precizarea raportuluidintre determinare [i influen]are a unei ca -racteristici a mediului înconjur\tor. Este maiu[or s\ identi fic\m factorii care influen]eaz\caracteristicile asupra c\rora intervin. În aces-te con di]ii, prin „a determina” [i „a influen]a”în ]elegem, de fapt, un singur grup de tip inte -rac]ional; r\mâne de stabilit, la o analiz\ maiatent\, raportul dintre factorul de determinare[i factorul de influen]are.
Caracteristicile elementelor, fenome ne lor[i proceselor au dimensiuni cantitative [i ca -litative. În anumite situa]ii, ilustrarea cantita-tiv\ nu este suficient\ pentru argumen ta reaunei tr\s\turi calitative; de aceea, pre zen tareaunor tr\s\turi de natur\ calitativ\ pe care leau factorii geoecologici r\ mâne o mo dalitatede a percepe semnifica]ia acestora.
Factorii geoecologici au o ac]iune spa ]ial\[i temporal\. Acest lucru se poate ve dea dinanaliza fiec\ruia.
Factorii geoecologici se pot grupa dup\mai multe criterii. Sub raport geografic (adic\func]ional [i spa]ial), ei pot fi ordona]i `ntr-unmodel cum ar fi cel al\turat (DOC 1). Pentru aîn]e lege taxonomia lor, trebuie s\ facem câte-va preciz\ri:
— ace[ti factori au fost grupa]i pegeosfere; gruparea are un caracter calitativ,deoarece fiecare geosfer\ concentreaz\ ceamai mare parte a componentului major care odefine[te;
— exist\ îns\ anumi]i factori care au o alt\coeren]\ interioar\, cum ar fi cei determina]ide caracteristicile planetei în ansamblu sau defactorul timp.
O expresie a interac]iunii factorilor natu-rali abiotici o constituie caracteristicile biosfe -rei; aceasta reprezint\, la rândul ei, o gruparede factori geoecologici [i are un grad înalt decomplexitate [i de organizare intern\.
� Fig. 1 – Ghe]ar montan
a.
b.
� Fig. 2 – Activit\]i de transformarea mediului de c\tre om: a. agricul -tur\ intensiv\; b. defri[are.
17
Factorii geoecologiciDOC 1
I. Factorii geoecologici determina]i de
caracteristicile Terrei ca planet\:
� Pozi]ia Terrei în Sistemul Solar
� Forma [i dimensiunile P\mântului
� Mi[carea de rota]ie
� Mi[carea de revolu]ie
� Propriet\]ile fizice ale Terrei
� Propriet\]ile chimice ale Terrei
II. Factorii geoecologici din atmosfer\ (climatosfer\):
� Aerul� Atmosfera ca geosfer\ � Masele de aer� Radia]ia solar\, bilan]ul radiativ� Fenomenele [i procesele
III. Factorii geoecologici din hidrosfer\:� Apa� Hidrosfera ca geosfer\� Apele continentale� Oceanele [i m\rile� Ghe]arii� Circuitul apei în mediul înconjur\tor� Resursele hidrosferei
Acest tabel red\ `ntr-o form\ foartesimplificat\ varietatea factorilor geoecolo -gici. Fiecare termen trebuie `n]eles ca o anu-mit\ parte a mediului `nconjur\tor, care in -fluen]eaz\ alte componente, sau mediul `nan samblul s\u. Astfel, luând ca exempluaerul, nu trebuie s\ `n]elegem c\ anali z\maerul sub toate aspectele, ci felul `n careacesta [i caracteristicile sale (fizice, chi mice,dinamice) influen]eaz\ mediul `nconju -r\tor. Mi[carea de rota]ie trebuie interpre-tat\ astfel: „mi[carea de rota]ie [i influen]aei asupra elementelor, feno me nelor [i proceselor ce caracterizeaz\ me diul `ncon-
jur\tor, de la nivelul planetei ca `ntreg, lanivel local.”
Prin tehnologie se `n]elege de fapt felul`n care tehnologiile influen]eaz\ sau deter-min\ anumite caracteristici ale mediuluirezultate `n urma proceselor industriale,dar [i felul `n care este posibil ca anumitetehnologii de depoluare sau antipoluante s\faciliteze ameliorarea caracteristicilor nega-tive ale mediului.
Ar putea exista anumite rezerve fa]\ detimp, ca factor geoecologic, deoarece acestareprezint\ o caracteristic\ general\ a reali -t\]ii `nconjur\toare. ~n perspectiva de fa]\
timpul este v\zut ca un element care sereg\se[te `n interiorul fiec\rui factor geoe-cologic. Astfel, procesele geomorfologice,fotosinteza, masele de aer etc. au sens dac\sunt percepute `n evolu]ia lor `n timp.
~n mod particular, evolu]ia ̀ n timp poatefi considerat\ un factor geoecologic apartecând este vorba de fenomene care se produc`ntr-un interval de timp (evolu]ia continen-telor, a reliefului etc.). Este important deobservat c\ ace[ti factori geoecologici ac]io -neaz\ frecvent `mpreun\, mai rar `n modindependent; `n acest caz, distinc]ia dintrefactorii geoecologici este mai mult teoretic\.
IV. Factorii geoecologici determina]i derelief (reliefosfer\):
� Reliefosfera (troposfera)� Relieful actual al continentelor� Trepte, tipuri [i forme � Unit\]i de relief� Procese geomorfologice � Relieful suboceanic� Domenii morfoclimatice
V. Factorii geoecologici ai substratului:� Structura intern\ a Terrei� Dinamica scoar]ei terestre� Vulcanismul� Cutremurele de p\mânt� Circuite [i cicluri geologice� Resursele litosferei
VI. Biosfera [i rolul ei geoecologic:� Biosfera ca geosfer\� Fotosinteza� Biomuri � Zonele biogeografice terestre� Ecosisteme� Circuite biogeochimice� Biosfera ca surs\ de oxigen� Produc]ia de biomas\
VIII. Factorii geoecologici determina]i deactivitatea uman\:
� Antroposfera [i tehnosfera� Popula]ia [i reparti]ia ei geografic\� Exploatarea resurselor naturale� Dezvoltarea economic\� Agricultura� Activit\]ile industriale� Transporturile [i serviciile� Infrastructura tehnic\ a Terrei� Zgomote [i noxe� Urbanizarea� Hazardele antropice [i tehnologice� Caracteristicile comunit\]ilor uma ne� {tiin]ele� Tehnologia� Mediul informa]ional� Mediul psihologic� Nivelul de trai� Presiunea uman\� Concep]ii, reglement\ri
VII. Factorii geoecologici determina]i depedosfer\:
� Solul� Pedosfera� Resursele de soluri
IX. Timpul ca factor geoecologic:� Evolu]ia continentelor [i oceanelor� Evolu]ia geosferelor� Evolu]ia reliefului� Evolu]ia biosferei [i a solurilor� Evolu]ia mediului terestru� Rela]iile om-mediu în timp� Evolu]ia [tiin]ei [i a tehnologiei
18
BIOSFERA {I ROLUL S|U GEOECOLOGICBiosfera are func]ii deosebit de complexe
în cadrul mediului înconjur\tor. Aceasta estev\zut\ frecvent ca o parte calitativ diferit\ aacestuia, influen]at\ de factori abiotici (DOC 1).
Reparti]ia geografic\ a plantelor [i ani-malelor este influen]at\ de o serie întreag\ defactori ai mediului înconjur\tor; aproape to]ifactorii, de la radia]ia solar\ pân\ la alti-tudinea reliefului, umiditatea solului [i ga zeleatmosferei, au o anumit\ influen]\ asu prareparti]iei teritoriale a plantelor [i animalelor.Din masa biosferei, 99% o re prezint\ plantele[i 1% animalele; nume ric, exist\ 500 000 despecii de plante [i 1 500 000 de specii de ani-male.A. FOTOSINTEZA {I ROLUL EIGEOECOLOGIC
Caracteristica cea mai important\ a ma te -riei vii este c\ aceasta reu[e[te, prin interme -diul fotosintezei, s\ transforme elementeleanorganice în substan]e organice. În acest pro-ces de fotosintez\, rolul exclusiv revine plan -telor care, utilizând radia]ia solar\ ca surs\ deenergie, reu[esc produce rea substan]elor or -ganice. Paralel, se elimi n\ în aer oxigen [i esteconsumat dioxidul de carbon. În acest fel, fo -tosinteza realizeaz\ o activitate multipl\: pro-ducerea substan]ei organice, consumul dioxi -dului de carbon [i producerea oxigenului.
B. BIOMURI {I ZONE DE VE GETA}IE
Biomurile reprezint\ expresia cea maiclar\ a raporturilor dintre biosfer\ [i celelal tegeosfere terestre la scar\ planetar\. Ele suntcele mai mari subdiviziuni ale biosferei.
Elementul cel mai vizibil al biosferei îlreprezint\ vegeta]ia (Fig. 1). Cea mai expresi -v\ form\ a acesteia la nivelul suprafe]ei teres -tre o reprezint\ reparti]ia ei geogra fic\, adic\zonele latitudinale de vegeta]ie. Harta al\ -turat\ (Fig. 2) red\ reparti]ia marilor zone devegeta]ie v\zute `ntr-o perspectiv\ geoecolo -gic\ (dup\ H. Walter). Aceste zone redauimaginea unor tipuri de mediu determinatede vegeta]ie.
C. CIRCUITELE BIOGEOCHI MICEGLOBALE
Circuitele biogeochimice cuprind trans-form\rile de materie [i de energie care au locîntre biosfer\-litosfer\-hidrosfer\-atmo sfer\,datorate transform\rilor unor compu[i chi -mici. Cele mai importante sunt circuitul car-bonului [i al azotului (DOC 2).
D. BIOMASAPrincipalul rezultat al transform\rii sub-
stan]elor anorganice în substan]e organice îlreprezint\ producerea materiei vii. Canti tateade materie vie pe o unitate de supra fa]\ (sauunitate de volum) se nume[te biomas\. Celmai important aspect al existen]ei [i func]io -n\rii biosferei îl reprezint\, în acest sens, pro-ducerea materiei organice reflectat\, printrealtele, în biomasa acesteia.
Exist\ evalu\ri cantitative privind bioma -sa oceanelor [i a continentelor, precum [i, pecontinente, a diferitelor forma]iuni ve ge tale(DOC 3, 4).
E. FACTORII GEOECOLOGICI AI PEDOSFEREI
Pedosfera este înveli[ul de soluri alP\mântului considerat, uneori, ca o geosfer\individualizat\ sau, frecvent, ca o compo-nent\ a biosferei.
Solul este alc\tuit dintr-un amestec desub stan]e anorganice, substan]e organice, aer,ap\, aflate într-un mod specific de combinare,fiind situat la partea superficial\ a reliefosfe -rei, la contactul acesteia cu biosfera, hidro -sfera [i atmosfera.
În cadrul acestei geosfere se rea lizeaz\ ceamai complex\ întrep\trundere între lumeavie, aer, ap\ [i substrat. Caracteristica princi-pal\ a solului o reprezint\ fertilitatea acestuia,adic\ proprietatea de a oferi plantelor sub-stan]e orga nice asimilabile.
Zonalitatea solurilor este o reflectare azonalit\]ii vegeta]iei.
� Fig. 1 – P\dure ecuatorial\
Biosfera ca geosfer\DOC 1
Biosfera cuprinde totalitateaplante lor [i animalelor care tr\iescpe planeta noastr\; de asemeneainclude spa]iul strict în conjur\toral acestora, format din elementeabiotice.
Biosfera a ap\rut ca înveli[planetar în zona de interferen]\ alitosferei (reliefosferei), hidrosfe -rei [i atmosferei, din elemente aleacestora [i poate fi considerat\ caun produs terestru specific.
Circuitul carbonului [i al azotuluiDOC 2
Circuitul carbonului se rea li -zeaz\ între biosfer\, atmosfer\,apa oceanelor, sol, turb\, roci cal-caroase, c\rbuni, fiecare dintreacestea reprezentând câte o form\de concentrare [i stocare a sa; este[tiut c\ acest element reprezint\principalul component al vie]ii;transform\rile din acest circuit serealizeaz\ prin dou\ procese com-plementare: fotosinteza [i respira]ia.
Circuitul azotului reprezint\schimbul legat de acest element în -tre atmosfer\, biosfer\, sol [i se di -mente; un moment principal înacest circuit îl constituie fixarea azo -tului liber din atmosfer\; agentulprincipal al acestui circuit îl re pre -zint\ microorganismele spe cifice.
19
� Fig. 2 – Reparti]ia zonelor de vegeta]ie (dup\ H. Walter)
P\duri ecuatoriale
P\duri verzi `n perioada pluvial\
Savane
De[erturi calde
Vegeta]ie forestier\ `n regiuni cu ploi de iarn\
Stepe
De[erturi [i semide[erturi reci
Taiga
Tundr\
Mun]i (cu vegeta]ie alpin\)
Ghe]ari
Continente
149
773
115
12,3
1837
Suprafa]\(106 km2)
Productivitatemedie
(gr/m2/an)Produc]ie total\
(109 t/an)Biomas\ pe uni-tate de suprafa]\
(kg/m2)Biomas\ total\
(109 t)
Oceane
361
152
55
0,01
3,9
Raport%
0,4
5,1
2,1
1231
471
Raportul dintre biomasa oceanelor [i a continentelorDOC 3
Productivitate medie(gr/m2/an)
2 200
1 600
1 300
1 200
800
900
600
140
90
3
Tipul de vegeta]ie
P\dure ecuatorial\
P\dure tropical\ cu dou\ anotimpuri
P\dure temperat\ semperviriscent\
P\dure temperat\ cu frunze c\z\toare
P\dure boreal\ (taiga)
Savan\
Step\
Tundr\ [i zona alpin\
De[ert [i semide[ert
De[ert extrem, roci, nisip
Biomas\ medie(t/ha)
450
350
350
300
200
40
16
6
7
2
Biomasa diferitelor tipuri de vegeta]ieDOC 4
1. Compara]i reparti]ia geografic\ a vegeta]iei cu a altor caracteristici geografice [i identifica]i leg\turile dintre acestea.
2. Realiza]i o apreciere global\ asupra biomasei formate `n fiecare zon\ de vegeta]ie, folosind tabelele [i harta de mai sus.
3. Explica]i factorii care determin\ reparti]ia geografic\ a zonelor de vegeta]ie.
Tropicul de Nord
Tropicul de Sud
Ecuator
0 2000 km
20
4. GEOSISTEMUL, ECOSISTEMUL{I PEISAJUL GEOGRAFICI
Mediul înconjur\tor, în accep]iunea de„mediu de existen]\ al societ\]ii omene[ti”,cuprinde componente care sunt investigate demai multe [tiin]e, domenii [tiin]ifice sau carefac obiectul tehnologiei [i practicii umane.Geosistemul, ecosistemul [i peisajul suntaccep]iuni care interfereaz\ cu mediul `ncon-jur\tor.
Mediul `nconjur\tor reprezint\ o realitateobiectiv\ (DOC 1) care poate fi privit\ [i inter-pretat\ din perspective diferite.
Mediul înconjur\tor, în ansamblul s\u, nureprezint\ obiectul de studiu al unei anumite[tiin]e, al unei discipline sau al unui domeniual practicii umane. Are, de asemenea, maimulte ac cep]iuni (DOC 2).
Deoarece mediul înconjur\tor se ra por -teaz\ la societate în ansamblul ei, ma ximumde complexitate a acestuia se întâlne[te chiarla interfa]a mediu-societate, care este, practic,suprafa]a scoar]ei terestre (relieful).
Aici se întrep\trund elementele naturale [icele antro pice, formându-se un spa]iu calita-tiv distinct.
Acest spa]iu, foarte strâns legat de pla net\(numit\ în Antichitatea greac\ „Geea”, deunde denumirea de „geo” pentru [tiin ]elecare se ocup\ cu studiul ei), are ca rac teristicileunui „sistem”. El este denumit frecvent geosistem.
Geosistemul reprezint\, deci, acel spa]iusi tuat la interferen]a componentelor de baz\ale mediului înconjur\tor, caracterizat prin-tr-o anumit\ coeziune intern\ (care îi asigur\ca racterul de „sistem”) a fluxurilor de ma -terie, de energie [i de informa]ie.
Geosistemul — ca mediu de via]\ al socie -t\]ii omene[ti — îmbrac\ diferite aspecte, dela dimensiunea global\, la cea zonal\, regio -nal\ [i local\ (Fig. 1).
Geografia, ca [tiin]\ care studiaz\, pe de oparte, componentele mediului pe care se des -f\[oar\ ac]iunea antropic\ [i, pe de alt\ parte,
componentele antropice raportate la suportullor natural, ofer\ cea mai complet\, coerent\ [icorect\ viziune a in terac ]iunii dintre so -cietatea omeneasc\ [i mediul ei de existen]\.
Aceast\ conexiune între elementele na -turale [i umane ale mediului creeaz\ unspa]iu calitativ nou la suprafa]a scoar]ei te -restre, denumit peisaj (DOC 3).
Peisajul a avut [i are o anumit\ evolu]ie întimp, de la mediul natural ini]ial (netransfor-mat de om), pân\ la mediul actual, transfor-mat de om, degradat pe alocuri [i, `n mareparte, artificia lizat.
Fenomenul de „antropizare” a peisajului(adic\ de transformare sub ac]iunea omului)se concretizeaz\ în modi fi c\ri calitative aleacestuia, care pot fi negative (poluare,degradare a terenurilor etc.) sau pozitive (prinamenajarea [i reconstruc]ia sa).
Geosistemul este un concept general, carese refer\ la ideea de interac]iune între ele-mentele, fenomenele [i procesele naturalecare caracterizeaz\ suprafa]a terestr\.
În realitate, exist\ mai multe interac]iunicu un caracter global [i, din acest punct devedere, se poate aprecia c\ exist\ mai multegeosisteme, cu un anumit caracter par]ial.
Aceste geosisteme majore sunt urm\ -toarele: energia solar\-atmosfer\, atmosfe-r\-sistem climatic, cir cula]ia atmosferei, inter-ac ]iunea atmosfer\-ocean, interac]iunea P\ -mânt-atmosfer\, P\ mânt-hidrosfer\, solul,biomurile [i ecosistemele.
Prin compara]ie cu geosistemul, ecosis-temul pune accent pe elementele vii, în rapor-tul lor cu condi]iile în care tr\iesc.
Ecosistemele reprezint\ asocieri de vie -]uitoare [i mediul de locuire al acestora.
Ecosistemele sunt studiate de un domeniudistinct al biologiei, cu multiple tr\s\turiinterdisciplinare, denumit ecologie.
DIC}IONARBiocenoz\ — totalitate a speci-
ilor de plante [i animale care tr\iescpe un anumit spa]iu relativ omo -gen; ea se refer\ la componen]adiferitelor specii, la propor]ia din-tre popula]iile fiec\rei specii, la dis-tribu]ia lor în spa]iu [i timp, larela]iile dintre specii.
Biotop — totalitate a factorilorabiotici (ecologici) în care î[i duceexisten]a o anumit\ comunitate deplante [i animale (biocenoz\) adap-tat\ la condi]iile mediului respectiv;factorii abiotici cuprind [i rela]iiledintre elementele componente.
Ecologie — disciplin\ a biolo-giei care studiaz\ sistemele supra -individuale de organizare a mate ri -ei vii (popula]ii, biocenoze, bio sfe -r\) integrate în mediul lor abiotic.
Ecosistem — unitate organiza-toric\ elementar\ a biosferei, alc\ -tuit\ dintr-un biotop ocupat de obiocenoz\ care este capabil\ s\ rea -lizeze o productivitate biologic\.
Environment — ceea ce ne în -conjoar\ (ca oameni) sau „spa]iuldin jurul nostru”, cuprinzând ele-mentele componente situate înjurul nostru.
Mediu geografic — termen uti-lizat în geografie pentru a desemnamediul natural transformat de om,cuprinzând elemente naturale [ielemente antropice.
� Fig. 1 – Elemente ale mediului`nconjur\tor
21
Peisajul geograficDOC 3
Peisajul geografic reprezint\ aspectulexterior al suprafe]ei terestre.
Acesta are un caracter vizibil [i creeaz\ oanumit\ impresie prin componentele sale.
Spre deosebire de geosistem, care defi -ne[te îndeosebi leg\tura func]ional\ dintreelementele naturale, peisajul geografic foto -grafiaz\ aspectul exterior al acestora. Înmulte situa]ii, peisajul geografic a r\mas înc\într-un mod asem\n\tor peisajului naturalini]ial.
Pe cea mai mare parte a suprafe]ei teres -tre, corespunz\toare întinderii oicumenei,peisajul natural a fost supus la diferite transform\ri.
Fiind astfel transformat de om, el esteconsiderat peisaj geografic.
Orice peisaj geografic cuprinde elementenaturale [i antropice, un mod de aranjare aacestora în spa]iu, leg\turi dintre ele (care sepot defini prin geosistem), precum [i oevolu]ie în timp.
Studierea peisajelor este o preocupareclasic\ a geografiei.
Este de observat c\ în multe situa]ii, ele-mentul care influen]eaz\ aspectul peisajuluiîl reprezint\ relieful, de[i vegeta]ia saua[ez\rile omene[ti au un caracter mai vizibil.
Peisajele, asem\n\tor tipurilor de medii,se afl\ în diferite grade de transformare, de la cele naturale, la peisajele puternic antro pizate.
Accep]iuni [i termeniUn mediu submontan umanizat DOC 2
Un termen apropiat celui de mediuînconjur\tor este cel de environment, utilizatîn limbile francez\ [i englez\.
El desemneaz\ o realitate foarte evi-dent\ („ceea ce ne înconjoar\”), dar nu areun co respondent în limba român\. O accep -]iune apropiat\ este [i cea de mediuambiant.
Mediul înconjur\tor reprezint\ [i o pre-ocupare important\ a ecologiei, ca disciplin\ce î[i are originea în biologie. El este v\zutdin perspectiva de „mediu care înconjoar\lumea vie”.
Spre deosebire de geografie (care seocup\ de „mediul înconjur\tor al societ\]iiomene[ti”), ecologia studiaz\ raporturile din-tre vie]uitoare [i mediul lor de existen]\.
O no]iune central\ a ecologiei este cea deecosistem. Acesta este format din totali tateavie]uitoarelor (biocenoz\) care ocup\ unspa]iu bine determinat calitativ sub raportulfactorilor de mediu (biotop).
Ecosistemul are ca element centralvie]uitoarele, fa]\ de care se raporteaz\ ca -racteristicile mediului (considerat „abio tic”).No]iunea geografic\ de geosistem [ino]iunea biologic\ de ecosistem sunt com-plementare.
În cazul geosistemului, accentul este datde elementele mediului, iar în cazul eco -sistemului, accentul cade pe vie]uitoare.
În prezent, se contureaz\ ideea consti-tuirii unui domeniu interdisciplinar („geoe-cologie”), care s\ studieze mediul încon -jur\tor „în sine”.
La ie[irea Ronului din regiunea montan\, valea se l\rge[te permi]ând dezvoltarea terito -rial\ a unui ora[ de m\rime mijlocie, Grenoble. Ocuparea urban\ a teritoriului se opre[te labaza pantelor `mp\durite.
Amenajarea mediului a cuprins mai multe elemente vizibile: `ndiguirea [i canalizareaRonului, organizarea spa]iului industrial, utilizarea ra]ional\ a intravilanului [i amenajareaturistic\ a spa]iului montan.
Ora[ul are, `n primul plan, o zon\ industrial\ bine conturat\, cu ramuri de `nalt\ tehnolo-gie. Nu exist\ indicii de exploatare a unor resurse de subsol [i nici ale unei agriculturi curezultate notabile.
Re]eaua stradal\ este perpendicular\ pe râul care se observ\ `n fotografie. Se distinge oparte urban\ mai veche, a c\rei structur\ este bine p\strat\ `n fizionomia ora[ului.
Sistemul noros sugereaz\ o bun\ prezen]\ a umidit\]ii, iar ora[ul o activitate urban\ efi-cient\ [i prosper\.
FACTORII GEOECOLOGICI DETERMINA}IDE CARACTERISTICILE TERREI CA PLANET|Apartenen]a [i pozi]ia planetei noastre la
Sistemul Solar are o importan]\ mare pentru oserie întreag\ de caracteristici terestre.
Un element important îl reprezint\ aparte-nen]a Terrei la istoria cosmic\ a SistemuluiSolar. Acest lucru se ma teria lizeaz\ în ori -ginea [i geneza comun\, influen]a în aceast\origine [i genez\ a Soa relui ca stea aSistemului Solar, alc\tuirea chimic\, anumitepropriet\]i fizice etc.
Prin pozi]ie [i caracteristici fizice, planetanoastr\ face parte din grupul planetelor „telurice”(Terra, Marte, Venus, Mercur [i Luna, satelitulnatural al P\mântului). Acestea au caracteristicichimice comune, anumite propriet\]i fiziceasem\n\toare [i, probabil, anumite elementecomune legate de geneza [i originea lor.
Elementul principal al pozi]iei Terrei `nSistemul Solar `l reprezint\ distan]a medieP\mânt-Soare, care este de aproximativ 150 000 000 km. Aceasta este deosebit de fa -vorabil\, deoarece la distan]e mai mici influ-en]a Soarelui este prea puternic\, iar la dis-tan]e mai mari este foarte mult diminuat\.
Se consider\ c\ planeta noastr\ face partedin spa]iul denumit „ecosfer\” (în sens cos-mic, nu biologic), cuprins între orbitele plane -telor Venus (spre interior) [i Marte (spre exte-rior), unde este posibil\, teoretic, apari]ia [iformarea vie]ii.
Aceast\ pozi]ie a P\mântului este foarteimportant\, deoarece influen]a Soarelui a avutun caracter mode rat [i a favorizat formarea lasu pra fa]a P\mântului a unor temperaturi core-s punz\toare vie]ii. Se pare, îns\, c\ rolul pro-priu-zis al acestei pozi]ii este modificat de alteelemente. Astfel, s-a apreciat c\ dac\ nu arexista atmosfer\ (sau dac\ aceasta ar fi foarterarefiat\), temperatura medie a suprafe]ei tere-s tre ar trebui s\ fie cuprins\ între –10°C [i–15°C; temperatura medie a suprafe]ei te restre
este, îns\, de aproximativ 10°C, ceea cereprezint\ o va loare conside ra bil mai mare. Înaceast\ si tua]ie, rolul de re glator termic revineatmosferei, care, dato rit\ efectului de ser\(efect cumulat în timp), favorizeaz\ formareaunor temperaturi mai mari decât cele datoratesimplei pozi]ii a Terrei în Sistemul Solar.Aceast\ diferen]\ de peste 20°C, ca rezultat alefectului de ser\ datorat atmosfe rei, este des tulde mare [i pune în eviden]\ caracterul determi-nant al atmosferei `n raport cu cel al distan]eifa]\ de Soare în crearea unei anumite tempera-turi medii. Un element important al pozi]ieiplanetei `n Sistemul Solar `l re pre zint\ sistemulP\mânt-Lun\ (DOC 1), raportul dintre Soare,P\mânt [i Lun\ (Fig. 1) [i câteva consecin]e aleacestor raporturi, cum ar fi mareele (DOC 2, 3),Fazele Lunii (DOC 4), m\surarea timpului(DOC 5), eclip sele (Fig. 2, DOC 6), constantasolar\ [i orientarea pe glob.
O consecin]\ direct\ a pozi]iei planeteinoastre `n Sistemul Solar o reprezint\ canti-tatea de radia]ie solar\, primit\ de la Soare.Aceast\ radia]ie solar\, datorat\ în principalpozi]iei P\mântului fa]\ de Soare, este con-stant\ [i are la limita exterioar\ a atmosfe reivaloarea de 1,98 cal/cm2/min., care se nu -me[te constanta solar\. Se presupune c\aceast\ valoare a r\mas nemodificat\ de multtimp, deoarece exploziile termo nu cle a re dinSoare sunt rigu ros autore glate, iar abaterile fa]\de valorile multianuale sunt foarte mici.
Datorit\ configura]iei bol]ii cere[ti [i a ori-ent\rii axei polilor (cu Polul Nord spre SteauaPolar\), constela]iile au reprezentat elemente dereper în orientarea pe glob [i în naviga]ie. Pozi]iaStelei Polare (fa]\ de care se rote[te boltacereasc\, aceast\ stea având aspectul unui punctfix) a reprezentat mult timp principalul punct dereper pentru orientarea pe glob.
DIC}IONARPlanete telurice — planete
asem\n\toare Terrei, care auscoar]\ terestr\ solid\, dimensiuniapropiate [i se afl\ situate `napropierea Soarelui.
Terra — nume alternativ datP\mântului.
Ecosfer\ — termen care serefer\ la spa]iul din jurul Soareluiunde ar fi, în mod teoretic, posibils\ existe via]\.
Sistemul P\mânt-Lun\DOC 1
Sistemul P\mânt–Lun\ repre -zint\ un unicat în Sistemul nostruSolar, prin aceea c\ dimensiunea [imasa satelitului nostru se apropiecel mai mult de cele aleP\mântului; în cazul altor sateli]iai plane telor, diferen]ele suntfoarte mari. Cu toate acestea,diametrul Lunii reprezint\ 0,27din diametrul teres tru, iar masa1/81 din cea a Terrei. Acest raportdintre dimensiunile unei planete[i cel mai mare satelit al s\u are, `ncazul sistemului P\mânt-Lun\,are o va loare atât de mare, `ncâtam putea vorbi de o adev\rat\„planet\ dubl\”.
Datorit\ distan]ei relativ re du -se fa]\ de P\mânt (de aproxi mativ60 de raze terestre), Luna estefoarte mult influen]at\ de acesta.Cea mai important\ influen]\ esteaceea c\ între P\mânt [i Lun\exist\ un „cuplaj mareic”, careface ca perioada de rota]ie a Luniiîn jurul axei sale [i perioada derevolu]ie în jurul P\mântului s\fie egale (27 zile, 7 ore, 43 minute)[i, ca urmare, Luna s\ arateaceea[i emisfer\ P\mântului.Deoarece `n timpul acestei mi[c\ricomplete a Lunii `n jurul axei [i `njurul Terrei, planeta noastr\ s-adeplasat pe orbita sa `n jurulSoarelui, revenirea Lunii `n acela[ipunct se realizeaz\ cu o `ntârzierede 2,2 zile, deci `n aproximativ29,5 zile.
23
DOC 2
EclipseleDOC 6
Un alt fenomen, cu o influen]\ exer citat\asupra p\rerilor [i a concep ]iilor oamenilor,îl constituie formarea eclipselor.
Eclipsele de Lun\ se produc în momentulîn care Luna intr\ în conul de umbr\ alP\mântului.
Eclipsele de Soare se produc în condi]iileîn care P\mântul intr\ în conul de umbr\ alLunii.
Eclipsele de Soare pot fi totale sau
par]iale în raport cu gradul de acoperire adiscului solar de c\tre suprafa]a Lunii.
Eclipsele totale, de[i rare, sunt deosebitde spectaculoase [i sunt datorate unuifenomen foarte interesant, cu aparen]\ decoinciden]\: diametrele aparente ale Lunii [iSoarelui, v\ zute de pe P\mânt, sunt egale. ~ntimpul eclipselor totale de Soare poate fi stu-diat\ partea exterioar\ a Soarelui observân-du-se atmosfera, coroana solar\ [i protube -ran]ele solare.
SOARELEL
Maree `nalte(flux)
Primul p\trar
Cvadratur\
Lun\ plin\
Opozi]ie
Lun\ nou\
1 5 10 15Zilele lunii
20 25 30
4
3
2
1
0
Conjunc]ieCvadratur\
P
P
P
P
SOARELE
SOARELE
SOARELE
� Fig. 1 – Pozi]ia sistemului Lun\-P\mânt-Soare `n timp de o lun\ [i producerea mareelor
� Fig. 2 – Eclips\ total\ de Soare
MAREE MINIM|(Primul p\trar — cuadratur\)
MAREE MAXIM|(Opozi]ie)
MAREE MAXIM|(Conjunc]ie)
MAREE MINIM|(Al treilea p\trar — cuadratur\)
7 zile7 z
ile
7 zile
L
L
L
MareeleDOC 3
Influen]a cea mai cunoscut\ a Lunii asu -pra P\mântului o constituie formarea mare -el or. Acestea sunt determinate de atrac]ia pecare o exercit\ Luna asupra suprafe]eioceanice, prin ridicarea succesiv\ a acesteiaîn momentul trecerii Lunii deasupra meridi-anului lo cului. S-a observat c\ mareele auvalori mai mari în anumite momente, cândexist\ o combinare a atrac ]iei Lunii [i aSoarelui pe aceea[i direc]ie, [i valori maimici când cele dou\ corpuri se afl\ la unanumit unghi fa]\ de P\mânt.
Fazele LuniiDOC 4
Un element deosebit de vizibil [i remar-cat de foarte mult timp de oameni îl constitu-ie fazele Lunii. De[i nu au o influen]\ vizi bil\asupra unor elemente ale mediului te restru,fazele Lunii, prin succesiunea [i ca -racteristicile lor, au o anumit\ importan]\asupra unui element socio-uman foarteimportant: m\surarea timpului. Existen]aacestor faze permite o apreciere empiric\ aunor intervale de timp mai mari decât ziua [imai mici decât o mi[care complet\ a Lunii înjurul P\mântului (o lun\).
Luna [i timpulDOC 5
O consecin]\ important\ a sistemuluiLun\-P\mânt o reprezint\ durata mi[c\riide rota]ie a Lunii în jurul P\mântului, carese pune în eviden]\ prin perioadele denu-mite „revolu]ie sideral\” (27 zile, 7 ore, 43 minute) [i „revolu]ie sinodic\” (de 29 zile,12 ore, 44 minute). Ultima valoare st\ la bazaîmp\r]irii timpului în luni [i, cu ajutorulacestui interval de timp (o lun\), poate s\reprezinte un reper pentru construirea calen darului.
Modul de producere a mareelor `n cele patrusitua]ii caracteristice
Al 3-lea p\trar
Maree joase(reflux)
24
MI{C|RILE TERREI CA FACTORI GEOECOLOGICIA. MI{CAREA DE ROTA}IE
O importan]\ geoecologic\ deo se bit\ o aremi[carea de rota]ie, prin consecin]ele eiasupra diferitelor elemente ale mediului în -con jur\tor [i asupra societ\]ii.
Elementele prin cipale ale mi[c\rii derota]ie sunt durata (23 ore, 56 min.) [i sensul(de la vest la est).
Intervalul de timp al unei rota]ii completeeste `ns\ de 24 ore, dac\ se ia `n consi de ra]ie [ideplasarea Terrei pe orbit\ `n jurul Soarelui [ise nume[te zi solar\ adev\rat\. Aceasta st\ labaza m\sur\rii timpului.
Pentru orice privitor de la suprafa]a te -restr\ exist\ impresia fals\ a deplas\rii bol]iicere[ti (Lun\, stele, planete, Soare) de la est lavest, ca percep]ie invers\ a mi[c\rii reale aP\mântului de la vest spre est.
Datorit\ formei P\mântului (DOC 1) [i alungimii diferite a paralelelor (DOC 3), vitezade rota]ie a unor puncte de pe suprafa]a teres -tr\ scade de la ecuator spre poli.
Forma Terrei [i mi[carea ei de rota]iefavorizeaz\ lan sarea sateli]ilor geosta]ionari(DOC 2) care pot supraveghea suprafa]a teres -tr\ `n `ntregime.
Un fenomen foarte important îl consti tuieabaterea corpurilor conform ac]iunii for]ei luiCoriolis (DOC 4). Aceast\ abatere se realizea -z\ spre dreapta în emisfera nordic\ [i sprestânga în emisfera sudic\; este foarte vi zibil\la deplasarea maselor de aer [i la depla sareacuren]ilor oceanici.
Datorit\ mi[c\rii de rota]ie a P\mântului(combinat\ cu forma acestuia), suprafa]a sapoate fi `mp\r]it\ în sectoare denumite fuseorare.
O alt\ consecin]\ interesant\ o reprezint\transmiterea mareelor pe supra fa]a oceanelor.Aceast\ propagare a mareelor se realizeaz\ dela est spre vest `n raport cu trecerea Luniipeste meri dianul locului, dar cu o anumit\`ntârziere `n timp.
Datorit\ configura]iei oceanului [i a]\rmurilor exist\ o situa]ie mai complex\ [idiferen]iat\.
B. MI{CAREA DE REVOLU}IEP\mântul realizeaz\ o mi[care în jurul Soa -
relui, denumit\ mi[care de revolu]ie. Ea se des -f\[oar\ pe o orbit\ care are forma unei elipse.
Diferitele momente ale mi[c\rii de re -volu]ie permit o împ\r]ire a anului pe anotim-puri. Pozi]ia Terrei în cele patru momenteprincipale are anumite caracteristici care re -zult\ din combinarea mi[c\rii de revo lu]ie cuînclinarea axei [i cu inciden]a razelor solare.
Dintre consecin]ele mi[c\rii de revo lu]ie,men]ion\m urm\toarele:
� inegalitatea duratei zilelor [i a nop]ilorpe parcursul anului (DOC 5), la diferite latitu-dini (cu excep]ia ecuatorului);
� înc\lzirea inegal\ a suprafe]ei terestre încursul unui an în raport cu înclinarea axei;
� o mic\ diferen]\ de înc\lzire întremomentele extreme ale pozi]iei P\mântuluipe orbit\ (diferen]a dintre periheliu [i afeliufiind de 7% din diametrul maxim al elipsei);
� r\s\ritul [i apusul Soarelui în fiecare zi aanului se realizeaz\ la un moment de timp [i`ntr-un punct diferit;
� pentru zonele temperate, mi[carea derevolu]ie are drept consecin]\ apari]ia celorpatru anotimpuri;
� pentru zonele polare (situate între cerculpolar [i pol) exist\ o succesiune zi (jum\ tatede an) / noapte (cealalt\ jum\tate de an);
� între tropice [i ecuator exist\ o mi grareîn emisfera nordic\ (vara) [i `n emisferasudic\ (iarna) a pozi]iei aparente a Soarelui,ceea ce duce la o iluminare [i înc\lzire deintensitate diferit\ în cele dou\ emisfere peparcursul unui an;
� mi[carea de revolu]ie, înclinarea axei [iforma P\mântului determin\ existen]a unorzone termice ([i, `n rela]ie direct\ cu acestea, aunor zone climatice);
� o consecin]\ complex\ o reprezint\ po -sibilitatea construirii calendarului pe bazami[c\rii de revolu]ie, a mi[c\rii de rota]ie aLunii în jurul P\mântului [i a mi[c\rii acestuiaîn jurul axei proprii; din combinarea unor ele-mente ce deriv\ din aceste mi[c\ri au fost ima -ginate diferite variante de calendare.
DIC}IONARElipsoid de rota]ie (sferoid) —
forma real\ a Terrei, mai turtit\ lapoli [i mai bombat\ la ecuator, carep\streaz\ volumul acesteia.
Orizont — linie imaginar\unde aparent cerul [i suprafa]a te -restr\ coincid.
Satelit geosta]ionar — satelitcare `n mod aparent st\ deasupraunui punct fix al suprafe]ei terestre,dar care, `n realitate, se rote[te cuaceea[i vitez\ cu mi[ca rea derota]ie a P\mântului `n jurul pro-priei axe.
Zi — intervalul de timp al uneirota]ii a Terrei `n jurul axei sale: zisideral\ (23 h, 56’) `n raport cu unpunct fix sau zi solar\ (24 h) `nraport cu trecerea Soarelui dea-supra unui meridian.
Analiza]i `ntreb\rile de mai jos [iconstrui]i r\spunsuri argumentate:
1. Care ar fi consecin]ele asuprafenomenelor de la suprafa]a Terrei,dac\ raza acesteia ar fi:
a) egal\ cu diametrul actual;b) egal\ cu raza Lunii;c) egal\ cu raza Soarelui.2. Care ar fi consecin]ele asupra
fenomenelor de la suprafa]a Terreidac\ mi[carea de revolu]ie ar fi:
a) egal\ cu cea de rota]ie;b) de 4 ori mai mare;c) de 20 de zile.3. Care ar fi consecin]ele asupra
fenomenelor de la suprafa]a Terreidac\ mi[carea de rota]ie ar fi:
a) de o or\;b) de o s\pt\mân\;c) de o lun\.
25
Durata unei zile (perioada de timp luminat\ din totalul „zilei”astronomice) `n emisfera nordic\DOC 5
Latitudinea
90° N
80° N
70° N
60° N
50° N
40° N
30° N
20° N
10° N
10° N
Solsti]iu de var\ (22 iunie)
24 h
24 h
24 h
18 h 27 min
16 h 18 min
14 h 52 min
13 h 56 min
13 h 12 min
12 h 35 min
12 h
Solsti]iu de iarn\ (22 decembrie)
0
0
0
5 h 33 min
7 h 42 min
9 h 8 min
10 h 4 min
13 h 12 min
12 h 35 min
12 h
Areale cuprinse de sateli]ii geosta]ionariDOC 2
Sateli]ii geosta]ionari sunt sateli]ii stabiliza]i deasupra unorpuncte de pe suprafa]a terestr\ din apropierea ecuatorului, la`n\l]imi de cca. 36 000 km, supraveghind por]iuni largi de teren deforma unor cercuri (pe imaginea de mai sus sunt cercuri deformate).
Terra, imagine din spa]iul cosmicDOC 1
Aceast\ imagine sugereaz\ foarte clar câteva caracteristici aleTerrei care determin\ condi]iile mediului de la suprafa]a sa: forma„sferic\”, iluminarea, dinamica atmosferei, concentrarea unor sis-teme noroase persistente `n zona ecuatorial\, raporturile spa]iale din-tre continente [i oceane etc.
De asemenea, se pot observa [i alte elemente: circula]ia maselorde aer, suprafa]a galben\ a de[erturilor tropicale (Sahara `ndeosebi)datorit\ marilor acumul\ri de nisip, forma ]\rmurilor, Africa [ilacurile africane, Marea Mediteran\, Marea Ro[ie, Europa etc.
~n ansamblu, imaginea creeaz\ o percepere global\ a Terrei [i amediului ei.
For]a de deviere rezultat\ din rota]ia P\mântuluiDOC 4
Lungimea unui arc de cerc de 1° `n emisfera nordic\DOC 3
Latitudine(grade)
0153045607590
Lungimea unui gradde latitudine (km)
110,56110,64110,85111,13111,41111,62111,70
Lungimea unui gradde longitudine (km)
111,32107,55196,49178,85155,80128,90110,00
N
S
100%60°
30°50%
86,7%
0% Ecuator Abatere nul\
Abatere spre dreapta
Abatere spre stânga
30°
60°
0
For]
ade
abat
ere relativ\
Aceast\ for]\ se aplic\ oric\rui corp aflat `n mi[care, vânturilor,curen]ilor oceanici etc.
26
PROPRIET|}ILE TERREIA. PROPRIET|}I FIZICE
O serie de propriet\]i fizice ale Terrei au oimportan]\ geoecologic\ vizibil\.
� Gravita]ia se manifest\ sub multipleaspecte. Este suficient s\ amintim c\ existen]a[i evolu]ia Sistemului Solar, a sistemuluiP\mânt–Lun\, sunt datorate efectelor for]eide atrac]ie gravita]ional\.
Gravita]ia, ca proprietate fizic\ fundamen-tal\ a Terrei, influen]eaz\ producerea ma re e -lor oceanice curgerea râurilor, eroziunea flu-vial\ [i glaciar\.
La suprafa]a terestr\, expresia cea mai vi -zi bil\ a for]ei cu care sunt atrase diferiteleobiecte spre centrul planetei o reprezint\greutatea acestora.
Un exemplu de ac]iune a gravita]iei asu prascoar]ei terestre îl reprezint\ curge rea râurilor(care este determinat\ de masa apei, de pant\,dar [i de coeziunea apei). Aceasta se producepân\ într-un punct de nu mit ni vel de baz\. Unalt exemplu în care for]a gravita ]ional\ esteevident\ îl reprezint\ ac]iunea ghe]arilorasupra reliefului subiacent (DOC 1). Dato rit\masei mari de ghea]\, ace[tia produc o puter-nic\ eroziune în adâncime.
Gravita]ia influen]eaz\ [i procese din inte-riorul Terrei (celulele de convec]ie, aranjareastratelor dup\ greutatea specific\, formareastructurii interne a Terrei) — DOC 2.
� O proprietate fizic\ important\, cu multeconsecin]e geoecologice, o reprezint\ c\lduraintern\ a P\mântului. Aceasta cre[te în medie cu1°C la 33 m, valoare care se nume[te treapt\ geo -termic\. Datorit\ diferen]elor de c\ldur\ careexist\ în interiorul P\mântului, se produc anumitemi[c\ri de convec]ie ale unor mase de materie.
Acestea pot s\ fie ascendente [i descendente,creând îm pre un\ celule de convec]ie.
Func]ionarea lor st\ la baza deplas\rii pl\ ci -lor tectonice, cu toa te consecin]ele lor asu pra ele-mentelor me diu lui înconjur\tor (DOC 2).
� Magnetismul terestru este o proprietatea planetei, cu anumite consecin]e asu pra me -diu lui înconjur\tor (DOC 4).
Forma general\ a câmpului magnetic estemagnetosfera (DOC 3, 5).
B. PROPRIET|}I CHIMICEAlc\tuirea chimic\ a Terrei are o impor -
tan ]\ geoecologic\ major\ prin aceea c\ ele-mentele care o compun reprezint\ „pietrele deconstruc]ie” ale corpurilor situate la suprafa]aP\mântului [i în interiorul s\u.
Elementele chimice din care este alc\tuit\planeta noastr\ s-au format în timpulexploziei stelei care a existat înaintea Soarelui.
Exist\ opt elemente care particip\, în ceamai mare m\sur\, la alc\tuirea scoar]ei teres -tre [i alte 82 cu propor]ii mici [i foarte mici.
Ceea ce este foarte in teresant de subliniateste propor]ia foarte re dus\ a trei elementecare stau la baza vie]ii: carbon, azot, hidrogen;al patrulea element, oxigenul, se afl\ dinabunden]\, dar în combina]ii chimice (oxiziîndeosebi), care nu permit integrarea luidirect\ în constitu]ia materiei vii.
Aceast\ propor]ie redus\ a unor con-stituen]i de baz\ ai materiei vii ridic\ o con-statare aparent paradoxal\: materia vie esteconstruit\ pe elemente rare.
Modul de combinare a elementelor chi -mice creeaz\ atât la suprafa]a P\mântului, cât[i `n inte riorul acestuia o mare varietate deroci, diferite tipuri de soluri, caracteristicidiferite ale compozi]iei chimice a apelor, odiversitate `n care aceste elemente ac]io nea z\`n procesele chimice.
Toate elementele chimice sunt corelate `ntreele `ntr-o succesiune de fenomene [i procese careformeaz\ circuite biogeochimice.
Men]ion\m, de asemenea, interven]ia ac ti v\a omului ̀ n mediul ̀ nconjur\tor, prin introduce -rea unor anumite elemente chimice ̀ n ur ma pro-ceselor tehnologice.
Astfel, prin feno menele de poluare se pro-duce o r\s turnare sensibil\ a circuitelor naturale[i apari]ia unor modalit\]i noi de ac]iune a ele-mentelor chimice asupra mediului `nconjur\tor.
Integrarea unor elemente chimice `n cir-cuitele de materie [i energie ale Terrei ar avea, ̀ ntimp, anumite consecin]e asupra transfor -m\rilor ini]ial naturale ale circuitelor bio-geochimice, atenuându-le sau amplificându-le.
DIC}IONARMagnetosfer\ — câmpul mag-
netic al Terrei, situat `n exteriorulacesteia, cu forma unei „sfere“ tur-tite de presiunea „vântului solar“.
Gravita]ie — proprietate fun-damental\ a corpurilor de a seatrage reciproc, dependent de masaacestora [i de distan]a dintre ele;gravita]ia constituie cauza greut\]iicorpurilor.
Curen]i de convec]ie — curen]ide materie fluid\ sau vâscoas\ carese deplaseaz\ în interiorulP\mântului, de la anumite adânci-mi spre suprafa]\.
Gravita]ia [i glacia]iuneaDOC 1
Gravita]ia este [i cauza unorprocese care au loc în interiorulscoar]ei terestre. Se produc o seriede rearanj\ri de mase, care deter-mi n\ anumite modific\ri ale valo -rii accelera]iei gravita]ionale într-un anumit loc.
Men]ion\m c\ una dintreipotezele cele mai interesantelegate de formarea glacia ]iuniicuaternare este cea care consider\ca principal\ cauz\ a „bascul\rii”axei P\mântului, rea ranjarea gra -vita]ional\ a unor mase din inte -riorul acestuia; în urma acesteirearanj\ri, axa P\ mântului a în -ceput s\ oscileze în jurul direc]ieiini]iale, expunând calotele polarereci unor precipita]ii mai bogate(care au creat [i apoi au între]inutcre[terea ghe]ii).
Este cunoscut c\ axa geomagnetic\ nucoincide cu axa polilor, între acesteaexistând o diferen]\. Aceasta se reflect\ încoordona tele geomagnetice care difer\ decele geografice; axa geomagnetic\ nord–sud[i axa geografic\ polar\ nu coincid, diferen]adintre ele fiind denumit\ de cli na]ie. Deaceea, folosirea busolei, care ara t\ câmpulgeomagnetic, trebuie corectat\ cu anumitevalori ale acestei declina]ii. Este de subliniat,îns\, c\ magnetismul teres tru re prezint\ omodalitate de orientare pe glob.
Rolul geoecologic al magnetosfereiDOC 5
Magnetosfera are mai multe domenii deinfluen]\ geoecologi c\: reprezint\ un scutpentru via]a terestr\ (`mpotriva radia ]i ilorcosmice nocive), poate de via anumiteobiecte cosmice (as teroizi, meteori]i), influen]eaz\ forma [i structura atmosferei,de termin\ anumite fenomene specifice(aurore polare, furtuni magnetice, schim-barea polarit\]ii magnetice), influen]eaz\dezvoltarea lumii vii [i permite inter-pretarea unor fenomene terestre de interes[tiin]ific (originea câmpului magnetic,reconstruc]ia paleogeografic\ a suprafe]eiterestre, studierea anomaliilor magneticedin litosfer\ [.a.).
Magnetosfera reprezint\ spa]iul dinjurul P\mântului unde se simte influen]acâmpului s\u magnetic. Aceasta are maimult o form\ alungit\ (`n sensul opuspozi]iei Soarelui) decât „sferic\”.
Câmpul magnetic terestru `[i are ori -ginea `n curen]ii de convec]ie din parteaextern\ a nucleului Terrei, la care se adaug\mi[carea de rota]ie (prin for]a Coriolis) [iviteza de rota]ie diferi t\ a geosferelorinterne.
Limita exterioar\ a magnetosferei (mag-netopauza) ac]ioneaz\ ca un scut exteriorprotector. Particulele venite de la Soare(„vântul solar”) sunt deviate sau redis-tribuite, dup\ contactul cu „frontul de [oc”,de c\tre liniile de for]\ ale magnetosferei(linii de egal\ intensitate).
Materia din interior este adus\`n continuare la suprafa]\ N1 [i`mpinge lateral atât fragmentelerigide cât [i materia solidificat\anterior (R1).
~ntr-un moment ulterior, nouamaterie din rift (N2) are lateral ma -terie solidificat\ anterior (R1, N1,R2), cu polarit\]i magnetice dife rite[i o vârst\ care cre[te de la rift spreexterior (R1 > N1 > R2 > N2).
Deplasarea pl\cilor tectonice este condi]ionat\ de mai mul]i factori. Elementul care deter-min\ aceast\ deplasare `l reprezint\ formarea unei cr\p\turi ini]iale datorit\ urc\rii lasuprafa]\ a magmei `nc\lzite, purtat\ de un curent ascendent (a). Aceast\ materie exercit\ o`mpingere lateral\ (b) care continu\ ulterior (c) pân\ se formeaz\ o dorsal\ (d).
Alt\ materie adus\ din interiorac]ioneaz\ asupra celei anterioare [icontinu\ „extinderea” riftului. Rociledepuse sunt magnetizate `n func]iede polaritatea câmpului magneticdin momentul solidifi c\rii lor.
Se formeaz\ o prim\ despic\tur\de tip rift (R1). Fragmentele pl\ciitectonice, relativ rigide, sunt `mpin selateral de for]ele care au creat riftul.
R1
R1
R1
R2
N1N1
R2
R1
R2
R1N1
N1
R2
N2
N1
R1a.
c.
b.
d.
28
6. TIPURI DE MEDII GEOGRAFICEI DIC}IONARZCIT — zon\ de convergen]\
intertropical\ ce de semneaz\ fâ[ia(„zona”) din lungul ecuatoruluicaracterizat\ printr-o mi[care as -cen dent\ [i convergent\ a aerului lasuprafa]a solului; termen cu con]intmeteorologic [i climatic.
Mi[carea convergent\ a aeruluiDOC 1
Acest tip de mi[care a aeruluigenereaz\ o serie de fenomene cli-matice care determin\ caracteristi-cile fundamentale ale mediului`nconjur\tor. Men]io n\m:
— temperatura medie anual\este foarte ridicat\ [i constant\ `ntot timpul anului;
— diferen]ele termice `n cursulunei zile sunt relativ reduse;
— convergen]a maselor de aertransportate spre zona ecuatorial\[i evapora]ia puternic\ produs\datorit\ temperaturilor mari cre -ea z\ un fenomen climatic im por -tant [i stabil: o umi ditate a aeruluiconstant\ [i ridicat\ (uneori umi -ditatea ajun gând la 100%);
— ascensiunea maselor de aerface ca depla sarea orizontal\ s\ fieocazional\, iar cantitatea de ap\transportat\ vertical `n urmaevapor\rii s\ creeze o band\noroas\ continu\ [i persistent\;
— precipita]iile sunt foarteridicate (de peste 2000 mm/anual)[i se produc zilnic la aceea[i or\.
� Fig. 1 – P\dure ecuatorial\
Dup\ cum am v\zut pân\ acum, caracte -ris ticile mediului `nconjur\tor difer\ foartemult `n func]ie de componentele sale, de evo -lu]ia acestora [i de modul de interac]iune cusistemele exterioare mediului.
Aceast\ varietate este tot mai mare cu câtsistemele de referin]\ sunt suprafe]e concretetot mai mici.
Sub raportul sc\rii de referin]\, distin gemurm\toa rele categorii: medii zonale; mediiazonale; medii regionale; medii locale.
La nivelul planetei ca întreg, se pot identi-fica principalele tipuri de medii zonale [iazonale (Fig. 2).
A. MEDII GEOGRAFICE ZONALE� Mediul tropical forestier umedAcest tip de mediu caracterizeaz\ zona
ecuatorial\ a planetei, extinzându-se de oparte [i de alta a ecuatorului, pân\ la 5º lat. N[i S. Acest mediu dep\[e[ete `ns\, [i spre nord[i spre sud, fâ[ia longitudinal\ men ]ionat\.
~n cazul acestui mediu, elementul determi-nant al caracteristicilor sale `l reprezint\ unfenomen de natur\ climatic\, foarte important[i cunoscut: existen]a `n lungul ecuatorului aunei zone de convergen]\ intertro pical\(ZCIT) — Fig. 1, DOC 1.
� Mediul tropical cu dou\ anotimpuriFactorul determinant al existen]ei acestui
tip de mediu `l reprezint\ migrarea sezonier\a zonei de convergen]\ intertropical\ sprenord sau spre sud `n cursul unui an, datorit\mi[c\rii de revolu]ie [i `nclin\rii axei terestre.
� Mediul tropical musonicEste un tip de mediu determinat de
ac]iunea se zo nier\ a musonilor. CuprindeAsia de Sud [i de Sud-Est.
� Mediul tropical arid [i semiaridRegiunile situate aproximativ `n lungul
celor dou\ tropice (`ntre 20–30° lat. N [i S), auun mediu arid (cu precipita]ii mai mici de 200 mm/an), cald, lipsit de vegeta]ie, ocupatde `ntinse de[erturi.
� Medii temperat-calde~ntre 30–40º lat. N [i S exist\ un mediu care
se caracterizeaz\ prin c\ldur\, dar `n anumitelimite termice.
a. Mediul mediteranean;b. Mediul subtropical situat pe fa]adele
estice ale continentelor;� Mediul continental excesiv (uscat, se -
miarid [i arid)� Medii temperat umanizateCaracterul temperat al acestui mediu este
completat de o puternic\ umanizare [i antro -pizare. Se pot distinge dou\ variet\]i (oceanic[i continental).
� Mediul forestier rece� Mediul subpolarAcest tip de mediu este determinat de o
alternan]\ a unei perioade relativ scurte de `nc\lzire cu o perioad\ lung\ de ger.
� Mediul glaciarAcest tip de mediu caracterizeaz\ regiu-
nile acoperite cu ghe]arii de calot\ (inslandis).
B. MEDII GEOGRAFICEAZONALE
� Medii montane; factorii geoecologici [icaracteristicile elementelor mediului se mo -dific\ în raport cu altitudinea reliefului [i au odezvoltare vertical\; acestea cuprind (DOC 2):
a. Sistemele transcontinentaleb. Sisteme montane regionalec. Mun]i izola]i (`n afara sistemelor
montane)� Medii maritime (litorale) (DOC 3) se
caracterizeaz\ prin efectele interac]iunii din-tre ap\ [i uscat, dar au [i caracteristici con-forme zonalit\]ii.
� Medii antropice (regionale [i locale)În acest caz elementul determinant [i vi -
zibil îl constituie activitatea omului; gradul deinterven]ie al factorului antropic difer\ [i sepot deosebi mai multe variet\]i de mediu.
a. Mediul regiunilor industrialeb. Mediul regiunilor urbanec. Regiunile [i arealele foarte degradate
29
� Fig. 2 – Tipuri de medii pe Terra
A. Domeniul continentalMedii reci
mediu glaciar (al ghe]arilor de calot\)
mediu subpolar
mediu forestier rece
Medii temperate
mediu oceanic
mediu continental
mediu arid [i semiarid
mediu mediteranean
mediu subtropical
Medii calde
mediu tropical musonic
mediu tropical cu dou\ anotimpuri
mediu tropical arid [i semiarid
mediu tropical forestier umed
Medii montane
B. Domeniul oceanic (oceane [i m\ri)
mediu rece
mediu temperat
mediu cald
limite ale domeniilor de mediu oceanice
Tropicul de Nord
Tropicul de Sud
Ecuator
0 2000 km
O c e a n u l A r c t i c
O c e a n u l
I n d i a n
Oc
ea
nu
lA
tl
an
ti
c
Oc
ea
nu
lP
ac
if
ic
Oc
ea
nu
lP
ac
if
ic
Sisteme montaneDOC 2
Sistemul alpino–himalayan are o dezvoltare preponderent de la vest la est.Acest sistem montan este fragmentat `n anumite por]iuni dar, `n acela[i timp, este foarte
masiv [i continuu `n zona Himalaya– Pamir–Tibet. Principalul rol geoecologic este acela c\ realizeaz\ o dife ren ]iere foarte net\ `ntre mediile
situate la sud de acest sistem (medii calde, secetoase sau ploioase) [i cele situate la nord (con-tinentale, aride).
Sistemul andinAcest sistem montan introdu ce o discontinuitate evident\ `n zo nalitatea latitudinal\ a
mediului `nconjur\tor. Diferen]ele sunt foar te mari `ntre mediile situate la est de acest sistemmontan (spre `n tin derile continentale ale Americii de Nord [i de Sud) [i cele situate la vest(spre litoralul Oceanului Pacific).
De asemenea, sistemul andin are o influen]\ geoecologic\ deo se bit\ asupra regiunilor`nconjur\toare. Astfel, `n partea lui vestic\, acolo unde ajung curen]ii oceanici reci (`n Cali for-nia [i pe ]\rmul Peru–Chile) se creeaz\ de[erturi aride [i foarte aride. Datorit\ situ\rii lui `nspa]iul de coliziune al pl\cii Americane cu alte pl\ci situate spre vest, exist\ frecvent cu tremurede p\mânt [i erup]ii vulcanice; acestea influen]eaz\ numeroase elemente ale me diului.
Medii maritime (litorale)DOC 3
~n lungul liniei ]\rmului [i `ntr-o anu-mit\ band\ situat\ de o parte [i de alta aacesteia exist\ anumite caracteristici alemediului, `n care elementul geoecologicprincipal este dat de raportul dintre uscat [iap\, un raport azonal, care se desf\[oar\`ns\ pe fondul zona lit\]ii latitudinale.
Exist\ anumite elemente specifice alemediului `nconjur\tor legate de interac -]iunea dintre uscat [i ap\.
Fâ[ia acestei interac]iuni se desf\[oar\atât `n zona uscatului (pe o por]iune carevariaz\ `n func]ie de altitudinea reliefului),cât [i `n zona oceanului (pân\ la anumiteadâncimi, dependente de aspectul platformeicontinentale).
30
7. MEDIILE ZONEI TEMPERATEIPrin zon\ temperat\ se `n]elege mai mult
o zon\ termic\ `n sensul existen]ei unorcondi]ii de temperatur\ situate `ntre cald [irece.
� Medii temperat-calde~ntre 30–40º lat. N [i S exist\ un mediu care
se caracterizeaz\ prin c\ldur\, dar `n anumitelimite termice (de aceea poate fi numit tem-perat-cald).
Acest tip de mediu are `n p\r]ile vestice alecontinentelor caracteristici asem\n\toare celordin bazinul M\rii Mediterane, iar `n p\r]ileestice este un mediu mai umed.
a. Mediul mediteranean (Fig. 1) se carac -te ri zeaz\ prin ierni blânde [i ploioase [i vericalde [i secetoase. Predomin\ vegeta]ia de tipmaquis, garriga [i, spre por]iunile interioareale uscatului, stepe.
b. Mediul subtropical (situat pe fa]adeleestice ale continentelor), prezint\ tot ierniblânde [i veri calde (ca [i cel mediteranean),dar cantitatea de precipita]ii din anotimpulploios este mai mare.
� Mediul continental excesiv (uscat, se -miarid [i arid)
Acest tip de mediu este datorat `ntinderiimari a continentelor, care `mpiedic\ reparti]iauniform\ a precipita]iilor din regiunile ocea -ni ce `nconjur\toare spre interiorul acestora.
Vegeta]ia predominant\ este de step\ [isilvostep\ `n Europa [i Asia, de prerie (Fig. 2)`n America de Nord [i de pampas `n Americade Sud. ~n zonele interioare, situate la cea maimare distan]\ fa]\ de ocean, se trece spre re gi -uni de[ertice, cu ierni reci , veri relativ c\ldu -roase [i dife ren]e mari `ntre lunile extreme.
� Medii temperat umanizateCaracterul temperat al acestui mediu este
completat de o puternic\ umanizare [i antro -pizare. Se pot distinge dou\ variet\]i (oceanic[i continental).
a. Mediul forestier oceanicEste situat pe fa]adele vestice ale continen-
telor nordice. Se caracterizeaz\ prin ploi iarna,lipsa perioadelor de secet\ [i temperaturi relativ ridicate (fa]\ de restul zonei tempe -
rate). Predo min\ p\du rile de foioase. ~n vestulAmericii de Nord, `ntre lan]ul montan [iocean, exist\ p\duri cu exemplare mari desequoia (Fig. 3).
b. Mediul continental moderatCuprinde por]iunile continentale
m\rginite spre vest de mediul oceanic [i spreest de mediul semiarid. Este arealul p\durilorde foioase cu frunze c\z\toare (datorit\ frigu-lui din timpul iernii).
P\durea temperat\ de foioase este stratifi-cat\. Vechile `ntinderi forestiere au fostdefri[ate datorit\ utiliz\rii istorice `ndelun-gate [i continui a acestor terenuri.
� Mediile azonale (montan, litoral [i me -diile antropizate, formeaz\ areale sau fâ[ii `ncadrul dispunerii zonale latitudinale.
La scar\ mai mare (de ordinul unor zeci demii pân\ la sute de mii de km2) aceste tipuride medii temperate au anumite particularit\]iimpuse de pozi]ie, `ntindere [i de relief.
Tipurile de mediu din România (Fig. 4, 5)re prezint\ o nuan]are a trei tipuri de baz\ careexist\ la nivel mondial: dou\ tipuri zonale(mediul continental-moderat [i mediul cunuan]e de ariditate) [i un tip azonal predo minant (mediul montan). De asemenea,exist\ anumite particularit\]i ale spa]iilor maimici care pot fi descrise [i prezentate dup\ unanumit model (DOC 1).
� Mediul continental moderat are o anu-mit\ omogenitate rezultat\ din vegeta]ie (eta-jul stejar–fag [i par]ial silvostep\), relief (tere -nurile sunt relativ joase), cantitatea de precipi-ta]ii (mai mare decât limita de ariditate).
� Mediul continental cu nuan]e de aridi-tate are un caracter de tranzi]ie spre mediulzonal de tip „arid [i semiarid” [i se caracte -rizeaz\ prin precipita]ii reduse [i vegeta]ie destep\ (predominant).
� Mediul montan are anumite nuan]\ridup\ altitudine [i relief.
� Mediul litoral, cu un puternic caracterde ariditate, se distinge prin caracteristici pro-prii foarte precise.
� Fig. 1 – Peisaj mediteranean `nsudul Spaniei
� Fig. 2 – Prerie `n SUA
� Fig. 3 – P\dure de sequoia
DIC}IONARMediteranean — situat în
spa]iul înconjur\tor al M\rii Me -diterane; prin defini]ie, de numireaM\rii Mediterane re flect\ situareaei între cele trei continente cunos-cute în Anti chitate; orice elementnatural (clim\, hidrografie, vege -ta]ie, peisaj) are un caracter medite -ranean dac\ este specific acestuispa]iu.
31
1. Mediu continental moderat
al Dealurilor [i Câmpiei de Vest
al Depresiunii Colinare
a Transilvaniei
al Dealurilor Moldovei
al Subcarpa]ilor Sudici
regiuni joase din sud
2. Mediu continental cu nuan]e de
ari ditate
al p\r]ii de est a Câmpiei Române
(cu peisaj de step\ [i silvostep\)
al Podi[ului Dobrogei
al Deltei Dun\rii
3. Mediu montan
al mun]ilor `nal]i
al mun]ilor mijlocii [i jo[i
al depresiunilor intramontane
4. Mediu litoral
mediu litoral
� Fig. 4 – Tipuri de medii din spa]iul carpato-danubiano-pontic
MareaNeagr\
U C R A I N A
UN
GA
RI
A
SE
RB
IA
B U L G A R I A
UC
RA
IN
A
RE
PU
BL
I CA
MO
LD
OV
A
� Fig. 5 – Imagine din Podi[ulDobrogei
Model de prezentare a mediului unei unit\]i regionale: Podi[ul DobrogeiDOC 1
� Pozi]ia geografic\: `n partea de est a ]\rii.
� Factorii determinan]i: pozi]ia latitudinal\ [isituarea regiunii spre interiorul masei continen-tale.
� Factorii de nuan]are: altitudinea reliefului(mai ridicat\ `n partea de nord), dispu ne readiferitelor unit\]i de relief, prezen]a M\rii Negre.
� Radia]ia solar\: peste 130 kcal/cm2/an; ceamai mare valoare `nregistrându-se spre litoral (undeeste [i cea mai mare valoare din ]ar\).
� Temperatura
— medie anual\ este de 10°C `n por]iunilenordice [i de peste 11°C;
— vara: 23–24°C; este mai ridicat\ `n interi-orul podi[ului [i mai coborât\ spre mare;
— iarna: –3°C `n partea de nord, `ntre –2 [i–3°C `n partea central\ [i de aproximativ –1°C `nsud.
� Precipita]iile medii anuale: 300–400 mm.anual pe cele mai mari `ntinderi.
� Tip de climat: climat continental, cu nuan]ede ariditate; pe cea mai mare `ntindere este un cli-mat de câmpie.
� Regimul hidrologic al râurilor: ne re gu lat, cuoscila]ii legate de precipita]iile toren]iale.
� Vegeta]ia natural\: step\ pe cea mai mare`ntindere, silvostep\ [i p\duri de stejar (`n por -]iunile mai `nalte ale Masivului Dobrogei deNord).
� Soluri (predominante): de tip cerno zi om [isoluri b\lane dobrogene, ambele cu o fertilitateridicat\.
� Tipuri de relief: suprafe]e de modelare ciclic\(Podi[ul Casimcei), relief structural [i pe trografic(Mun]ii M\cinului), pedimente, relief litoral.
� Densitatea popula]iei: 50 locuitori/km2;este mai mare `n zona Canalului Dun\re–MareaNeagr\ [i pe litoral (`ntre Midia [i Mangalia).
� Tipul de agricultur\: agricultur\ comer-cial\ pe exploata]ii preponderent de stat.
� Grad de antropizare: aproximativ 70–75%; pelitoral, `ntre Midia [i Mangalia exist\ un `ntinsspa]iu ameliorat [i amenajat turistic.
� Caracteristici ale degrad\rii mediului: po -luare industrial\ [i urban\ relativ redus\.
Prezenta]i pe scurt, dup\ mo -delul al\turat (DOC 1), caracteristi-cile principale ale mediului din loca -litatea voastr\, pe baza realiz\rii uneiinvestiga]ii elementare a acestora.
32
8. TIPURILE DE PEISAJEGEOGRAFICEI
A. DIVERSITATEA MEDIULUI TE RESTRU {I PEISAJELE
Diversitatea este rezultatul modului concretde combinare a elementelor componente alemediului înconjurãtor. Aceasta are o pregnant\dimensiune teritorial\, geografic\ [i se reflect\prin aspectul ei exterior, adic\ prin peisaj.
Între caracteristicile mediului (concre ti za teîn no]iunea de geosistem) [i aspectul lui ex te -rior (concretizat în no]iunea de peisaj) existã olegãturã foarte evidentã. Astfel, carac te ris ti cilecantitative [i calitative ale elemen telor ce for -meazã mediul înconjurãtor apar foarte bine sur-prinse în aspectul lui vizibil, peisajul (Fig. 1).
De aceea, frecvent, între tipul de mediu [itipul de peisaj existã o anumitã suprapunere.Ne referim la mediu atunci când realizãm ocaracterizare a acestuia pe baza unui anumitnumãr de parametri [i ne refe rim la peisajatunci când sintetizãm aspec tele mediuluiprin latura lor cea mai vizibilã [i observabilã.
Formele concrete care ilustreaz\ astfeldiversitatea mediului terestru sunt tipurile demediu [i tipurile de peisaje.
~n cadrul mediului înconjurãtor exist\ unelement (sau o asociere de mai multe elemen -te) care d\ personalitate mediului [i peisaju-lui. În acest caz, spunem cã acel element areun caracter „central”, în]elegând cã influen]alui asupra celorlalte elemente [i a caracteristi-cilor de bazã ale mediului [i peisajului estedeterminantã.
Frecvent, elementul principal al spa]iilorcontinentale este relieful.
~n anumite por]iuni apar [i alte elemente cen-trale, cum ar fi hidrografia (`n cadrul del telor, alacurilor interioare), vegeta]ia (`n ca zul p\durilorpluviale), ghea]a sau alte elemente.
Tipurile de mediu sugereaz\ o imagine indi-rect\ [i a peisajelor pe care le reprezint\. ~n cazulpeisajelor (DOC 2) diversitatea caracteristicilorpoate fi surprins\ prin elementele de vizibilitate.
B. TRANSFORM|RILE MEDIULUI TE RESTRU {I ALE PEISAJELOR
Una dintre caracteristicile principale alemediului înconjurãtor în ansamblul sãu o con-stituie caracterul dinamic [i evolutiv al acestu-ia. Transformãrile pot fi datorate unor cauzenaturale sau antropice (DOC 1).
În urma unor transformãri succesive,peisajele pot sã-[i pãstreze în linii mari carac-teristicile principale sau sã ajungã în situa]iinoi, de unde este posibilã sau nu întoarcereala starea ini]ialã.
Dintre transformãrile naturale (datoratefactorilor naturali), men]ionãm câteva:
� eroziunea naturalã a terenurilor, care re -prezintã un proces aproape continuu prin caresuprafa]a reliefului este transformatã datoritãagen]ilor externi; aceastã eroziune poate influ-en]a hidrografia, vegeta]ia [i solurile, repre -zentând totodatã un element restrictiv pentruagriculturã [i a[ezãri;
� transformãrile care au loc în tectono -sferã (de[i realizate într-un timp mai înde -lungat), au efecte cumulate care determinãmodificãri ale reliefosferei;
� apari]ia glacia]iunii a determinat o suc-cesiune de transformãri în climatul regiunilorrespective [i a dus la transformarea caracteris-ticilor mediului înconjurãtor pe un spa]iu maiîntins;
� transform\rile bru[te, datorate erup ]i -ilor vulcanice (care influen]eaz\ peisajul dar [icaracteristicile atmosferei) sau a cutremurelor.
În urma transformãrilor antropice, ca rac -teristicile mediului se modific\ prin cre[tereacontinuã a poluãrii, reducerea suprafe]elorocupate cu pãduri, încãlzirea atmosferei etc.
Tipurile de mediu [i peisajele asociateacestora pot fi ordonate `ntr-o taxonomiedeterminat\ de m\rimea suprafe]ei dereferin]\ (DOC 3).
a.
� Fig. 1 – Diverse tipuri de peisaje:a. mediu litoral; b. mediu montan
b.
Transform\ri antropiceDOC 1
Transformãrile care au loc îninteriorul elementelor mediuluiînconjurãtor [i al peisajelor duc [iele la modificãri sensibile ale ca -racteristicilor sale. Vom da câtevaexemple:
— extinderea suprafe]elor iri-gate creeazã un echilibru nou încircuitul apei în naturã; evapora]iadin aceste zone cre[te infiltra]iaapei în sol [i în pânza frea ticã deasemenea, accelerându-se totodatãcre[terea biomasei or ga nice; canti-tatea de apã adusã suplimentarunei regiuni prin iri ga]ii pune defapt acea suprafa]ã în condi]ii climatice noi;
— emana]iile diferitelor noxeîn atmosferã din regiunile cu in -dustrie metalurgicã pot fi preluatede circula]ia generalã a atmosfereiprin combinarea acestora cu par-ticulele lichide; în momentul con-densãrii apei din atmosferã, aces-tea antreneazã [i substan]elerespective, creând a[a-numitele„ploi acide”, care atacã vegeta]ia.
33
Diversitatea tipurilor de pesisajDOC 2
� Mediul ce caracterizeazã suprafa]a deghea]ã a Antarctidei [i peisajul asociat are nu -meroase elemente de specificitate. Ele men tuldeterminant îl constituie calota de ghea]ã careaco pe rã continentul (inslandis). Ea a fost ge -neratã de perioada ma ximei rã ciri cuaternare,când aceasta a ajuns la cele mai mari dimen -siuni, în prezent fiind într-un proces de dimi -nuare. Clima Antarctidei este determinatã depozi]ia acesteia (în jurul polului sud), daraceasta este influen]atã de însã[i pre zen ]amasei de ghea]ã, care reflect\ aproape în tota -litate ra dia]iile solare, determinând un bilan]radiativ [i caloric negativ.
Suprafa]a inslandisului, cu grosimidiferite ale ghe]ii, este influen]atã de caracte -risticile reliefului ini]ial subiacent: un podi[masiv, rest al continentului sudic Gondwana(pe cea mai mare parte a continentului), unlan] muntos, prelungire a sistemului andin (înAntarctida de vest) [i, între acestea, o regiunemai joasã, cu aspect de câmpie. Relieful situatla baza suprafe]ei de ghea]ã are în prezent unaspect care este, într-o mare mãsurã, rezultatal modelãrii gla ciare. Înveli[ul biotic are anu-mite elemente de specificitate: vegeta]ia estefoarte sãracã ([i este situatã doar pe por]iunilestân coase neacoperite de ghea]ã), fauna fiindreprezentatã de specii situate doar pe margi -nile continentului.
Din descrierea acestui peisaj rezultã atâtcaracteristicile sale, cât [i specificitatea fa]ã dealte medii [i peisaje terestre.
� Mediul înconjurãtor [i peisajul caracte -ristic Saharei au cu totul alte caracte ristici.Podi[ul întins [i neted (de asemenea, rest alGondwanei), acoperit cu un relief model at deschimbãrile termice [i de vânt, cu o vegeta]iefoarte sãrãcãcioasã, are un climat foarte cald[i arid. Elementul determinant al mediului [ipeisajului saharian îl reprezintã însã un factorcomponent al climatosferei: divergen]a ma -selor de aer (spre nord [i spre sud) datoritãexisten]ei unor condi]ii legate de circula]iageneralã a atmosferei [i întinderea regiunii.Aceastã cauzã, care nu este în mod direct vizi -bilã în peisaj, este o componentã fundamen-talã a mediului (geosistemului) respectiv.Mediul actual din Sahara este rezultatul uneievolu]ii în timp, lucru ce este atestat prindiferite elemente naturale [i umane.
� Mediul [i peisajul tropical-musonicdiferã foarte mult de cele descrise anterior.Elementul care determinã caracteristicile lui îlreprezintã periodicitatea anualã a deplasãriiaerului [i cantitatea mare de precipita]ii carecad în acest spa]iu în perioada ploioasã. Unelement suplimentar favorizeazã acest lucru:po zi]ia lan]ului himalayan, care opre[te de -pla sarea spre nord a maselor de aer încãrca tecu precipita]ii [i determinã concentra rea lorpe o suprafa]ã bine precizatã (CâmpiaGangelui). Un element foarte interesant alpeisajului musonic îl reprezintã schimbareaaspectului vegeta]iei în anotimpul ploios fa]ã
de cel secetos. Spre deosebire de alte medii,me diul musonic cunoa[te [i o puternicã con-centrare a popula]iei, ceea ce aratã cã el estefoarte favorabil cre[terii numerice a acesteia.
� Mediul [i peisajul urban se caracte -rizeazã printr-un grad înalt de antropizare [iartificializare. Elementul determinant îl re -pre zintã infrastructura urbanã (clãdiri, [osele,platforme industriale, zone de comunica]ii)care, pe fondul tipului zonal [i regional demediu introduce modificãri importante aleacestuia. Astfel, ora[ele sunt adevãrate„insule de cãldurã” fa]ã de regiunile încon-jurãtoare (temperatura medie fiind cu 1–3ºCmai mare). Precipita]iile atmosferice, de[isunt mai mari, intrã par]ial în contact cusuprafa]a solului, fiind colectate prin sistemulde canalizare. Frecvent, râurile sunt îndiguite[i canalizate, iar apa freaticã este influen]atãde partea subteranã a infrastructurii urbane.Vegeta]ia este înlocuitã aproape în totalitate[i nu mai poate avea un rol geoecologic sem-nificativ. Polua rea este un fenomen specificora[elor, iar zonele de intersec]ii, foarte circu-late cu autovehicule, sunt totodatã areale deconcentrare a substan]elor poluante. Un altelement specific al mediului urban este zgo-motul. Datoritã concentrãrii mari de oameni,apar frecvent fenomene socio-umane cauzatede stresul psihic [i mediul informa]ional. Ora -[ele sunt totodatã surse punctiforme de cãl-durã artificialã, care este transmisã în mediulînconjurãtor, contribuind la încãlzirea lui.
Ierarhizarea spa]ial\ a mediului `nconjur\tor [i a peisajelor asociateDOC 3
Prin hazard se în]elege un fenomen careare loc întâmpl\tor. La aceast\ în]elegere seadaug\ [i ideea c\ hazardul este d\un\tor.Astfel, hazardurile reprezint\ fenomenele în -tâmpl\toare, acci den tale, care au efecte nega-tive.
Cel mai bine percepute hazarduri natu-rale sunt legate de mi[c\rile scoar]ei terestre,care formeaz\ manifest\ri vulcanice [i cu -tremure (Fig. 3, DOC 1).
Alte hazarduri naturale sunt alunec\rilede teren, cele climatice [i hidrologice, cele pro-duse `n oceane, procesul natural dede[ertificare etc.
� Alunec\rile de terenFoarte frecvente în regiunile de mobilitate
a scoar]ei, sunt procese de deplasare a unormase din versant în lungul unor planuri încli-nate (Fig. 1). Ele pot duce la numeroasefenomene negative (bararea râurilor, dis-trugerea [oselelor). În unele regiuni cu sub-strat argilos sunt cunoscute curgerile de noroi,iar în regiunile cu roci dure, pr\bu[irile. Unfenomen genera lizat îl constituie accelerareaeroziunii naturale.
Pe suprafe]ele ocupate cu z\pad\, în anu-mite situa]ii meteorologice, se pot produceavalan[e de z\pad\.
� Hazardurile climatice Cele mai cunoscute sunt reprezentate de
ciclonii tropicali (Fig. 2), de tornade, furtuni [iviscole. Ciclonii tropicali se formeaz\ în zonaintertropical\ datorit\ în c\lzirii excesive aoceanului. Ei se depla seaz\ de la est spre vest(invers mi[c\rii aparente a P\mântului) [idobândesc, `n deplasarea lor, o mi[care acce -lerat\. Creeaz\ mari pagube `n zonele decoast\, ab\tându-se asupra loca li t\]ilor turis-tice, ora[elor [i culturilor agricole. În zoneletemperate sunt frecvente deplas\ri ale aeruluide tipul tornadelor. Furtunile [i viscolelereprezint\ fenomene de hazard climatic cu unimpact relativ mai redus.
� De[ertificareaDe[ertificarea este un fenomen natural,
dar care este accentuat de activitatea antro -pic\, `ndeosebi prin agricultura nera]ional\practicat\ `n regiunile semide[ertice.
Este considerat\ un tip de hazard maicom plex, în care elementul climatic de aridi -zare succesiv\ a teritoriului este la origineafenomenului.
� Hazardurile hidrologiceCele mai cunoscu te hazarduri hidrologice
sunt inunda]iile. Ele se produc frec vent înregiunile unde râurile au un regim de scur gerevariabil.
Cele mai mari inunda]ii s-au produs pe cursul inferior al râurilor Gange-Brahmaputra,pe cursul inferior al fluviului Mississippi, pre-cum [i în Câmpia Chinei de Est.
� Hazardurile oceanograficeAcestea au mai multe moduri de mani-
festare: valurile pot produce dificult\]i trans-portului ambarca]iunilor, banchiza de ghea]\[i ghe]arii desprin[i sub form\ de iceberguripericliteaz\ naviga]ia.
Un fenomen complex foarte interesant îlreprezint\ înc\lzirea exagerat\ a apelor dinbazinul Pacificului de Sud în apropiereacoastelor sud-americane, fenomen cunoscutsub numele de El Nino.
Un fenomen natural negativ, dar constant(f\r\ a fi propriu-zis un „hazard”), îlreprezint\ ridicarea nivelului oceanului pla netar.
Exist\ [i alte tipuri de hazarduri (epi-demii, invazii de l\custe, foc, impactul mete-ori]ilor), care afecteaz\ ocazional anumiteregiuni.
Aceste hazarduri naturale pot fi preîntâm -pinate, iar efectele lor pot fi diminuate princunoa[terea modului de producere [i prin for-marea unui comportament uman indivi dualantihazard (DOC 2).
DIC}IONARPlan Benioff — plan `nclinat
frecvent la 55–60º, `n lungul c\ruiao plac\ tectonic\ (sau un fragmental ei) coboar\ `n adâncime subplaca tectonic\ opus\ cu care intr\`n co liziune.
Risc — probabilitatea unui fe -nomen `ntâmpl\tor, accidental, dea se produce la un moment dat.
Unde seismice — mi[c\ri os ci -latorii ale rocilor scoar]ei teres treprin care este transmis\ energiacutremurului.
Vulcan stins — vulcan a c\reiactivitate nu a fost semnalat\ demult timp, la scara unor genera]iisau la scara timpului istoric.
actuale, care sunt situate în cea mai mare parte înzonele de coliziune a pl\cilor tectonice.
Prin vulcan activ se în]elege acel vulcancare a avut o anumit\ activitate într-o perioad\istoric\ scurt\, de ordinul a 2-3 genera]ii.
Cele mai spectaculoase fenomene vulcanicele repre zint\ erup]iile, prin care este adus\ lav\la suprafa]\.
Fenomenele vulcanice sunt precedate demari erup]ii, de praf [i de gaze. Aceste erup]iivulcanice (cum s-a întâmplat cu peste un secolîn urm\ cu vulcanul Krakatao sau, mai recent,cu vulcanul Saint Helens) au efecte îndelungateasupra opa cit\]ii atmosferei, diminuândp\trunderea radia]iilor solare.
Produsele gazoase rezultate din erup]ii auînconjurat de câteva ori P\mântul pân\ audisp\rut. Cele mai mari distrugeri le produccurgerile de lav\ [i o serie de fenomene secun-dare (curgeri de noroi, alunec\ri de teren,acoperirea solului cu cenu[\ vulcanic\, dis-trugerea vegeta]iei etc.).
� Hazardurile legate de cutremureCutremurele de p\mânt reprezint\ depla -
s\ri bru[te ale straturilor situate în lito sfer\,concentrate într-un volum relativ redus (denu-mit hipocentru), care propag\ unde seismicespre suprafa]\ (cel mai apropiat loc unde ajungnumindu-se epicentru). Exist\ mai multe tipuride unde seismice, pe baza c\rora pot fi identifi-cate elemente ale intensit\]ii, duratei [i originiicu tre murelor. Cele mai importante cutremurese produc tot în regiunile de coliziune a pl\ -cilor. Cutremurele produc, de asemenea, pelâng\ distrugeri directe, o serie de fenomenecomplementare (valuri de tip tsunami).Problema prevederii cutremu re lor este înc\dificil\, dar exist\ anumite aprecieri pentruintervale foarte scurte de timp. M\rimeacutremurelor este m\surat\ prin sc\ri de mag-nitudine (scara Richter) sau de intensitate (scaraMercalli).
În ]ara noastr\, cele mai importantecutremure sunt legate de zona mobil\ Vran cea,unde placa continental\ a Dobrogei coboar\ peun plan înclinat (de tip Benioff) în fa]a pl\ciicare poart\ Carpa]ii Curburii, situa]i în u[oar\deplasare spre sud-est.
Comportamentul în caz de hazardDOC 2
Existen]a unor hazarduri naturalecreeaz\ anumite probleme comuni -t\]ilor locale.
Sunt numeroase exemple în carelocuitorii nu doresc s\ î[i p\r\seasc\a[ez\rile în care locuiesc, în condi]iileapari]iei unor hazarduri naturale (inun-da]ii, cutremure, manifest\ri vulcanice).
Principalul element care situeaz\comunitatea uman\ pe o pozi]ie con-structiv\ în fa]a hazardurilor naturale îlconstituie cunoa[terea [i în]elegereaacestora.
În anumite situa]ii (cutremure [ivulcanism), ele sunt studiate cu mareaten]ie [i prev\zute cu un scurt intervalde timp înainte.
În vederea producerii lor, compor-tamentul constructiv de ap\rare esteacela de a identifica arealele cu expu -nere mai redus\ [i de a imagina modali -t\]i de diminuare a efectelor.
36
PRESIUNEA UMAN| {I HAZARDURILEANTROPICEResursele naturale sunt elemente poten ]ia -
le oferite de mediul înconjurãtor în an samblulsãu, pe care omul le poate utiliza sau nu, înfunc]ie de capa ci tã]ile tehnolo gice, deini]iativa sau de voin]a colectivã.
Existen]a lor nu are o in fluen]ã vizibilãasupra mediului în con ju rãtor, deoarece ele facparte din acesta.
Importan]a lor se modific\ sensibil dac\acestea sunt exploatate [i introduse `n circui -tele economice. ~n felul acesta cre[te [i influ -en ]a lor asupra mediului `nconjur\tor.
Exploatarea resurselor (Fig. 4) are urmãto -rul traseu: cercetarea [i explorarea resur selor— exploatarea resurselor — apari]ia unei in -frastructuri specifice — peisaje [i caracteristicinoi ale mediului — produse destinate omului— de[euri.
Analizând un peisaj industrial (Fig. 5), esteu[or sã ne dãm seama cã elementele mediuluiînconjurãtor sunt puternic influen]ate deinfrastructura industrialã construitã [i deactivitã]ile care au loc în cadrul acesteia.
Prin interven]ia în mediu se remarc\ aceleindustrii [i procese industriale care emanãcantitã]i mari de noxe: industria energeticã(prin termocentrale), industria siderurgicã(feroasã [i neferoasã), întreprinderile de lian]i,platformele industriei chimice [. a.
Industrializarea a adus dupã sine ocre[tere foarte mare a poluãrii la scarã regio -nalã [i globalã.
Urbanizarea reprezintã extinderea feno -menului urban în teritoriu (ca întindere ocu-patã de ora[e, ca numãr de ora[e [i numãr delocuitori). Are un efect considerabil asupramediului înconjurãtor prin artificializarea luiprogresivã. Mediul urban [i peisajul urbansunt elemente specifice, u[or de observat.
Ora[ele, în condi]iile actuale, reprezintãadevãrate noduri în re]elele create de activi -tã]ile economice. Aceste noduri se caracteri -zeazã printr-o importantã transformare,antropizare [i artificiali zare a mediului.
Ora[ele sunt, totodatã, surse importantede deversãri ale diferitelor substan]e [i rezi -
duuri menajere în mediul înconjurãtor (în -deosebi în apã [i în aer).
Pe lângã infrastructura specificã, transpor-turile sunt generatoare de multiple forme depoluare.
Astfel, [oselele reprezintã „culoare” de aerpoluat.
Porturile [i rutele maritime pot fi frecventinfluen]ate de situa]ii accidentale, în care pro-duse pe tro liere sau industriale pot fi dever-sate în apã.
Efectul foarte vizibil al activitã]ilor umanedin mediul înconjurãtor este, printre altele, [icel legat de cre[terea cantitã]ii de noxe (sub-stan]e rezultate din procese tehnologice caresunt rãspândite în atmosferã, hidrosferã, bio -sferã [i sol) [i de zgomote (Fig. 6). Practic,aceastã cre[ tere a noxelor pare sã fie directpropo r ]ionalã cu dezvoltarea tehnologicã,economicã [i cu cre[terea popula]iei.
Hazardurile antropice [i tehnologice(DOC 3) repre zintã evenimente accidentaledato rate activi tã]ilor umane nemijlocite sauproceselor tehnologice. Ele au un rol im -portant la nivel local [i regional asupra medi-ului înconjurãtor. Sunt frecvente exemple depoluare radioactivã (cauzatã de accidentetehnologice în atomocentrale), de poluarechimicã (cauzatã de ac cidente pe platformeleindustriei chi mice), de deversãri accidentaleale unor substan]e din bazinele de decantare aapelor etc.
Exist\ [i alte categorii de hazarduri, cu omanifestare mai accentuat\ în ultima perioad\de timp (explozii [i atentate, deraieri detrenuri, distrugerea re]elelor de comunica]ie,e[uarea ambarca]iunilor, devers\rile acciden-tale, exploziile din anumite platforme indus-triale, incendiile etc.).
Ele sunt totu[i hazarduri care au o influ-en]\ atât asupra oamenilor (fiind, din acestpunct de vedere, fenomene sociale), cât [iasupra mediului.
� Fig. 4 – Exploatarea resurselor delignit
� Fig. 5 – Peisaj industrial
DIC}IONARDemografic — referitor la
po pula]ie.Densitatea popula]iei — nu -
m\ rul de locuitori pe o anumit\unitate de suprafa]\.
Tehnosfer\ — totalitate a ele-mentelor create de om, ce formeaz\infrastructura tehnic\: ora[e, re]e -lele de [osele [i de c\i ferate, re -]eaua de transporturi speciale,întreprinderile industriale etc.
37
Hazarduri antropiceDOC 3
Aceast\ categorie de hazarde cuprindeacele accidente produse ca urmare a unoractivit\]i umane [i a unor exploat\ri tehnolo -gice deficitare.
� Hazardurile industriale se pot pro-duce `n mai multe feluri: incendii, devers\ride substan]e, explozii. Dintre hazardele in -dustriale men]ion\m câteva:
— distrugerea prin incendiu sau exploziea unor rezervoare de petrol sau de gaz metan,a unor conducte de gaz metan sau de petrol [ialtele; acestea au avut [i victime umane;
— distrugerea unor rezervoare de sub-stan]e chimice;
� Hazardurile antropice sau tehnologicese pot produce [i `n condi]iile transportuluidife ritelor substan]e (produse petroliere,produse chimice); câteva exemple:
— e[uarea petrolierului Exxon Valdez, `n1989, la pu]in timp dup\ ce a plecat `n curs\,p\r\sind portul Valdez din Alaska;
— e[uarea unor petroliere `n vecin\tatea]\rmului european al Oceanului Atlantic:Torrey Canyon, 1967, Amoco Cadiz, 1978 [.a.;
� Un tip special de hazard `l reprezint\incendiile. Acestea se pot produce ca urmarea unor bombardamente (cum au fost incendi-ile care au cuprins unele câmpuri petroliere`n Kuwait), din neglijen]\ sau inten]ionat(incendii urbane sau ale unor suprafe]eforestiere, acestea din urm\ producându-semai frecvent `n timp de secet\).
� Hazardurile nucleare, de[i mai rare, auavut consecin]e importante. Cea mai cunos-cut\ situa]ie este cea a exploziei unui reactoral atomocentralei de la Cernob`l, din Ucraina,`n 1986, care s-a soldat, printre altele, cu o pu -ternic\ emisie radioactiv\, care s-a deplasatspre Europa Central\ [i de Nord, efectele eisim]indu-se pân\ `n zilele noastre.
~n cadrul hazardurilor antropice [i tehno -lo gice exist\ o limit\ `ntre elementul `n -tâmpl\tor [i cel voluntar. ~n anumite cazuri(conflicte atomice), elementul inten ]ionat nupoate fi considerat hazard. ~n mod similar,anumite ac]iuni umane care au loc pe fondulunor acti vi t\]i militare [i care se soldeaz\ cumari distrugeri nu reprezint\, `n fapt, ha zarduri.
Ac]iuni inten]ionateDOC 4
O problem\ a producerii hazardurilor oreprezint\ identificarea raportului dintre ele-mentul inten]ionat sau neinten]ionat aldeclan[\rii lor.
Exemplele sunt foarte numeroase, dar înunele situa]ii nu poate fi identificat cu pre-cizie caracterul declan[\rii lor.
Caracterul inten]ionat al declan[\rii unorfenomene de tip hazard antropic este uneoridemonstrat (explozii, incendii), dar r\mânfrecvent cu autori care nu sunt identifica]i.
Gravitatea este aceea[i [i stimuleaz\inten]ii de repetitivitate.
Activit\]ile de natur\ educa]ional\ au oinfluen]\ limitat\. În final, toate acestefenomene duc la agresiune asupra mediuluisocial [i a mediului înconjur\tor.
Fig. 6 – Presiunea uman\ asupra mediului [i hazardurile antropice
emisii majore de CO2desp\duriride[ertificareaccidente petrolierepescuit intensivcre[terea radia]iei solarecauzat\ de diminuarea stratului de ozondeficit de ap\
Desp\duririle, de[ertificarea [i poluareaau un caracter complementar: ele duc lareducerea înveli[ului biotic [i la degradareacondi]iilor de mediu. Aceste fenomene (Fig. 2)au loc în spa]ii geo gra fice disjuncte [i se carac-terizeaz\ prin anumite particularit\]i teritori-ale [i func]ionale.
A. DESP|DURIRILEP\durile reprezint\ cea mai veche resurs\
utilizat\ sistematic de oameni. Defri[area su -prafe]elor forestiere (Fig. 1) a fost un procescontinuu, dar el a fost echilibrat pe cea maiîndelungat\ parte a istoriei de regenerareanatural\ a p\durilor. Lemnul, utilizat ini]ialpentru foc, diferite construc]ii, ambarca]iuni,este în pre zent supus unei valorific\ri indus-triale complexe (hârtie, celuloz\, mobil\).
În ultimele dou\ secole, desp\duririle audep\[it sensibil puterea de regenerare a p\ du -rilor. În Europa, America de Nord [i centrulAfricii au f\cut loc terenurilor ara bile. Supra -fa]a total\ ini]ial\ a p\durilor (62 mil. km2) s-adiminuat în ultimele secole cu 1/3.
P\durile din Europa au fost defri[ate sis-tematic, în prezent ele reprezentând 1/2 dinîntinderea ini]ial\. P\durile ecuatoriale dincentrul Africii au fost defri[ate într-o pro por ]ieasem\n\toare, l\sând loc ierburilor savanei [iterenurilor agricole.
Datorit\ func]iilor complexe ale p\durii,defri[area suprafe]elor forestiere duce la nu -meroase fenomene negative: diminuarea bioma-sei, distrugerea unui mediu foarte complex,reducerea cantit\]ii de O2 cedat atmosfe rei,reducerea diversit\]ii lumii vii, accelera rea ero -ziunii pe terenurile defri[ate, diminua rea pon-derii evapotranspira]iei forestiere în circu itulapei în natur\ [i altele. Au fost mult dimi nuateîntinderile forestiere naturale cu ar bori pre]io[i:teck, palisandru, acaju, ma hon, santal; chiarsuprafe]ele ocupate de arbori gigan]i (sequoia,eucalipt, gingo biloba) s-au redus sensibil.
Principala func]ie a p\durii, cea de ate -nuare a caracteristicilor extreme ale mediuluiînconjur\tor [i de omogenizare a reparti]ieilor în spa]iu [i timp, se diminueaz\ sensibil. Înacela[i timp, industria de prelucrare a lemnu-lui, datorit\ cererii de mas\ lemnoas\ încre[tere, realizeaz\ o presiune puternic\asupra arealelor forestiere.
În prezent, dintre suprafe]ele forestiere,cele mai mari întinderi sunt ocupate de taiga(12 mil. km2, cea mai întins\ [i cea mai pu]intransformat\ p\dure a globului), urmat\ dep\durile ecuatoriale (8 mil. km2) [i p\durilede foioase din zona tempe rat\ (6 mil. km2).
Amenajarea p\durilor presupune cre[te -rea func]iilor de protec]ie pe care acestea leexercit\ asupra mediului [i asigurarea uneicantit\]i de mas\ lemnoas\ în raport cu posibilit\]ile de regenerare a suprafe]elorfores tiere.
B. DE{ERTIFICAREAProcesul de de[ertificare `nregistrat `n
ultimii ani reprezint\ un fenomen de extindere`n suprafa]\ a acestora, prin modificareacondi]iilor din arealele limitrofe.
De[erturile reprezint\, în sens etimologic,regiuni lipsite de via]\. Se consider\ c\ regiu-nile de[ertice sunt acelea care primesc o canti-tate mai mic\ de 200 mm precipita]ii anual.Deoarece precipita]iile se modific\ în spa]iu [iau o variabilitate în timp, limitele de[erturilor[i gradul lor de ariditate difer\ foarte mult(DOC 2, 3, Fig. 2).
De[erturile reprezint\, îns\, [i zoneneclare sub raportul autorit\]ii teritoriale,existând numeroase dispute între ]\rile încon-jur\toare. Exemplele sunt numeroase: întreMaroc [i Algeria, între Arabia Saudit\ [iYemen, între Arabia Saudit\ [i Irak etc.
~n viitor, va fi posibil\ `ns\ modificarea ca -litativ\ a mediului de[erturilor prin diverseactivit\]i umane (DOC 1).
DIC}IONARAridizare — fenomen de sc\ -
dere a cantit\]ii de precipita]ii (`nspa]iu sau `n timp).
Biomas\ — mas\ organic\ to ta -l\ care exist\ sau care este produs\pe o anumit\ `ntindere (sau pe ounitate de suprafa]\).
Semide[ert — suprafa]\ de te -ren cu anumite caracteristici apro -piate de ale de[erturilor (precipi -ta]ii de 200–300 mm/an, vegeta]ieierboas\ rar\ etc.) care fac tranzi]iaspre de[ertul propriu-zis.
� Fig. 1 – Exploata]ie de bu[teni
Transformarea de[ertuluiDOC 1
Transformarea mediului de -[er tului într-un mediu propicevie]ii se poate realiza în mai multemoduri:
� irigarea anumitor supra fe]ecu ape dulci, pro venite din acu-mul\rile acvifere subterane; o so -lu]ie mai scump\ o constituiedesalinizarea apei de mare (practi-cat\ în Arabia Saudit\, Kuwait);
� construirea unui înveli[ desol;
� utilizarea resurselor ener ge -tice [i crearea unor infrastructuricorespunz\toare, care s\ duc\ lastabilizarea popula]iei;
� crearea unor acumul\rimari de ap\ (un exemplu fiindlacul Nasser situat pe Nil, înamonte de barajul de la Assuan);
� Fig. 2 – Desp\duririle [i de[ertificarea `n zona intertropical\
De[erturiAreale cu risc moderat de de[ertificareAreale cu risc mare de de[ertificare
Suprafe]e defri[ate
P\duri tropicale
Asia Mijlocie
Pod. Iran
S a h a r a
KalahariNamib
Atacama
Asia Central\
O c e a n u l
I n d i a n
Oc
ea
nu
lP
ac
if
ic
O
ce
an
ul
At
la
nt
ic
Oc e
an
ul
Pa
ci f i c
0 2000 km
Tropicul de Nord
Tropicul de Sud
Ecuator
De[erturileAustraliei
O c e a n u l A r c t i c
Tipuri de de[erturiDOC 2
Exist\ mai multe tipuri de de[erturi:
� de[erturile semiaride cuprind area lele unde precipita]iile sunt deaproximativ 200 mm/an; vegeta]ia este discontinu\ [i predomin\tufi[urile de step\ cu o perioad\ scurt\ de dezvoltare în anotimpulploios;
� de[erturile aride au precipita]ii mai re duse de 200 mm/an, careajung s\ aib\ un ca racter ocazio nal; ele pot fi „calde” (în zona intertro -pical\) sau „temperate” (în interio rul continentelor); pot fi asimilate cade[er turi [i întinderile de ghea]\ sau podi[urile înalte, unde precipi-ta]iile sunt foarte reduse (acestea se numesc „de[erturi reci”);
� de[erturile foarte aride, cu precipita]ii foarte reduse (sub 50mm/an) [i cu un caracter ocazional (la câ]iva ani), se formeaz\ în anu-mite condi]ii; astfel, de[ertul Atacama (cel mai arid de pe glob, cu ploiocazionale la câ]iva ani) este datorat îmbin\rii unor factori locali(prezen]a mun]ilor Anzi, curentul oceanic rece, care blocheaz\ circu-la]ia aerului); de[ertul Sahara are în interior por]iuni supraaride; unde[ert foarte arid este [i de[ertul Namib (unde o influen]\ important\o are [i curentul oceanic rece).
De[erturile clasice (Sahara, Arabiei, Australiei, Kalahari) au anu-mite zone de tre c ere de la por]iuni de tip step\ la fâ[ii semide[ertice[i suprafe]e aride sau supraaride.
~n concep]iile geopolitice actuale, de[erturile reprezint\ „spa]ii derezerv\”, urmând a fi utilizate mai intens `n viitor.
Tendin]e naturaleDOC 3
Caracteristicile de[erturilor sunt date de bilan]ul hidrologic ne -gativ (evapo tran s pi ra]ia este de 10–20 de ori mai mare decât canti-tatea de precipita]ii), radia]ia solar\ foarte puternic\ datorit\ lipseinorilor (în Sahara ajunge la valori maxime pe Terra), existen]a unorareale de presiune ridicat\; de[erturile permit eroziunea eolian\ [idistrugerea rocilor prin procese mecanice.
S-a observat c\ de[erturile se modific\ în timp: Sahara s-a extinsconsiderabil, din Antichitate pân\ în prezent, ajungând pân\ laMarea Mediteran\; el s-a extins, de asemenea, spre sud, invadândzona de savan\ printr-o fâ[ie cu o ariditate crescând\, denumit\Sahel.
Sahara s-a întins [i spre est, ajungând la li mitele OceanuluiIndian (peninsula Somalia).
De[erturile reprezint\, totu[i, suprafe]e cu resurse naturaledeosebite: resurse de hidrocarburi, fosfa]i, energie solar\, chiar apesubterane, roci de construc]ie, diferite minereuri [i sare.
Dup\ cum se poate observa din evolu]ia de[erturilor, în momen-tul de fa]\ extinderea lor teritorial\ are în principal cauze naturale.Acestea sunt îns\ accelerate de interven]ia omului în zonele mar-ginale ale de[erturilor [i, în general, asupra unor componente alemediului înconjur\tor.
De[ertificarea este, în prezent, un proces natural accentuatantropic, iar oprirea acestuia necesit\ un efort de cunoa[tere,în]elegere [i de inten]ie transformatoare.
40
C. POLUAREAExist\ dou\ categorii mari de clasificare a
tipurilor de poluare: dup\ anumite elementecalitative [i dup\ domeniul `n care se exercit\.
a. Tipurile de poluare dup\ anumite ele-mente calitative sunt:
— poluare fizic\, care poate fi poluaresonor\, poluare termic\, poluare cu radia]iipenetrante;
— poluare chimic\;— poluare microbiologic\;— poluare estetic\;— poluare electromagnetic\.b. Dup\ domeniul `n care se exercit\, dis-
tingem urm\toarele tipuri de poluare:— poluarea aerului;— poluarea apei;— poluarea terenurilor, a solurilor [i de -
� Poluarea aerului reprezint\ introdu -cerea `n atmosfer\, de c\tre om, a unor sub-stan]e care au ac]iune nociv\ asupra lumii vii[i a societ\]ii omene[ti. ~n mod natural, ace[tipoluan]i nu fac parte din compozi]ia aerului(sau se g\sesc `ntr-o propor]ie mic\). Poluan -tul poate fi orice substan]\ solid\, lichid\ saugazoas\, care, introdus\ `n aer, modific\ sensi-bil caracteristicile acestuia.
Principalele surse de poluare a aeruluiatmosferic sunt urm\toarele: industria ener-getic\, industria energiei electrice, industriasiderurgic\, metalurgia neferoas\, industrialian]ilor, transporturile (aeriene, rutiere) etc.
Poluarea aerului este influen]at\ de modulde stratificare a aerului. Astfel, exist\ factoride amplificare a polu\rii (`ndeosebi `n con di -]ii le de calm atmosferic, fenomen ce duce laacumularea [i persisten]a substan ]elor po -luan te — Fig. 3) [i factori care diminueaz\polua rea (`n deo sebi circula]ia rapid\ [i con-tinu\ a aerului).
Deasupra ora[elor se formeaz\ frecventa[a-numitele „umbrele” de gaze acumulate lao anumit\ altitudine, consecin]\ a circula]ieirutiere [i a polu\rii industriale.
Astfel de situa]ii s-au `ntâlnit frecvent `nCiudad de Mexico (favorizate de caracteruldepresionar al localiz\rii ora[u lui, m\rginit demun]i `nal]i), Tokyo (unde, uneori, pe str\zi sefolosesc m\[ti de gaze), Los Angeles (caurmare a stabilit\]ii termice deosebite).
� Poluarea apelor continentaleApele continentale sunt poluate ca urmare
a unor activit\]i din domeniul industriei, agri-culturii [i din spa]iile urbane (Fig. 4), precum[i ca urmare a unor accidente tehnologice.
Poluarea apelor continentale este cu atâtmai important\ [i mai semnificativ\ cu câtcursurile de ap\, care reprezint\ foarte pu]indin masa hidrosferei (0,01%), sunt `n prezentprincipala surs\ pentru alimentarea urban\.La aceasta se mai adaug\ neregularitatearegimului hidrologic (cu influen]\ asupra dis-persiei sau concentr\rii poluan]ilor), canti-tatea de ap\ transportat\ de râuri [i eficien]aepur\rii urbane.
� Poluarea oceanului planetarM\rile [i oceanele sunt poluate atât direct
(cu substan]e deversate pe suprafa]a lor), cât[i indirect, prin aportul apelor fluviale poluatepe suprafa]a continentelor.
Principalii poluan]i ai oceanelor sunthidrocarburile, care provin din devers\rileaccidentale sau sistematice ale acestora dinzonele platformelor de foraj sau din tancurilepetroliere.
Poluarea oceanului planetar are, `ns\, unefect cumulativ `n timp de o deosebit\ impor-tan]\ la scara Terrei: acumulând poluan]i [istocând mai mult\ radia]ie solar\ incident\(datorit\ albedoului creat de hidrocarburi)suprafa]a oceanului are ten din]a de a se`nc\lzi `n mod artificial.
~nc\lzirea atmosferei (datorit\ cre[teriicantit\]ii de CO2) [i a hidrosferei contribuie `nmod cumulat la ceea ce se nume[te frecvent„`nc\lzire glo bal\”. Consecin]ele acestei`nc\lziri sunt u[or de imaginat.
Poluarea accidental\ a aerului [i a apeieste prezentat\ detaliat `n Fig. 5, DOC 4, 5.
Eroziune accelerat\ — erozi-une a c\rei intensitate a fost accele -rat\ de interven]ia uman\ direct\sau indirect\.
Eroziune natural\ — procesnatural de transformare a reliefuluiterestru datorit\ ac]iunii unoragen]i (aer, ap\ etc.) [i procese.
Smog — amestec de praf, gaze,pulberi [i vapori de ap\ careplute[te la un anumit moment `natmosfer\.
� Fig. 3 – Poluarea intens\ a aeru-lui datorat\ lipsei curen]ilor de aer
� Fig. 4 – Deversarea apelor rezi dua -le — surs\ important\ de poluare
41
Situa]ii extreme de poluare a aerului [i a apelorDOC 4
a. Poluare accidental\ cu hidrocarburi aapelor oceanice (maree neagr\)
1967, Torrey Canyon (Oc. Atlantic)
1978, Amoco Cadiz (Oc. Atlantic)
1992, Eagean Sea (Oc. Atlantic)
1980, Irenes Serenade (Marea Mediteran\)
1991, R\zboiul din Golf (Golful Persic)
1972, Sea Star (Marea Arabiei)
1979, Atlantic Expres (Oc. Atlantic)
1989, Exxon Valdez (Alaska, Oc. Pacific)
1993, Braer (Marea Norvegiei)
1974, Showa Maru (Oc. Indian)
2000, Erika (Oc. Atlantic)
b. Poluare accidental\ a aerului
1989, Samara (Fed. Rus\)
1979, Novosibirsk (Fed. Rus\)
1984, Bhopal (India)
1953/1961, Minamata (Japonia)
1984, Los Alfaques (Spania)
1976, Seveso (Italia)
1979, Mississauga (Canada)
1992, Guadalajara (Mexic)
1984, Mexic (Mexic)
1982, Caracas (Venezuela)
1983, Tacoa (Columbia)
1984, Cubatão (Brazilia)
1983, Nil (Egipt)
2013, Samara (Fed. Rus\)
c. Poluare radioactiv\
1986, Cernob`l (Ucraina)
1982, Novaia Zemlea (Fed. Rus\)
1979, Three Mile Island (SUA)
Explozii [i accidente atomiceDOC 5
~n afara acestor accidente, produse pemare sau pe uscat, un efect negativ asupramediului `nconjur\tor l-au avut test\rileunor arme nucleare. Aceste test\ri s-auredus foarte mult `n ultimii ani datorit\acordurilor interna ]io nale convenite `ntreprincipalele ]\ri posesoare de arme nu -cleare. Au existat [i accidente ale unor sub-marine cu arme nucleare la bord, cel mairecent (2000) fiind cel al submarinuluiatomic rusesc „Kursk” scufundat `n MareaBarents, la nord de Murmansk. Cel maicunoscut exemplu de accident atomic a fostcel de la Cernob`l, din anul 1986, accident cunumeroase efecte pe timp `ndelungat.
� Fig. 5 – Poluarea accidental\ a aerului [i a apei
Exxon Valdez
Showa MaruSea Star
Cernob`l
Three Mile Island
Henderson
Mexic
Caracas
Iacoa
Cubatao
Guadalajara
Samara
Bhopal
Minamata
Egipt
Novaia Zemlea
O c e a n u l A r c t i c
Novosibirsk
R\zboiuldin Golf
Poluare marin\ ridicat\
Poluare marin\ medie
Poluare accidental\ cu hidrocarburi (maree neagr\)
Poluare accidental\ a aerului
Râuri poluate
Braer
Erika
Los Alfaques
IrenesSerenade
Torrey Canyon
AegeeanSea
AtlanticExpres
AmoccoCadiz
Analiza]i `ntreb\rile de mai jos [i argumen-ta]i r\spunsurile formulate:
1. Pot fi prevenite polu\rile accidentale?
2. Este posibil\ extragerea integral\ apetrolului deversat `n ocean?
O c e a n u l
I n d i a n
Oc
ea
nu
lP
ac
if
ic
Oc
ea
nu
lA
tl
an
ti
c
Oc
ea
nu
lP
ac
if
ic
Tropicul de Nord
Tropicul de Sud
Ecuator
0 2000 km
42
11. SCENARII DESPREEVOLU}IA MEDIULUII
A. ELEMENTE DE NATUR|ISTORIC|
Mult timp interven]ia omului asupramediului s-a desf\[urat dup\ intervale detimp (DOC 2) [i a avut un caracter minimal(DOC 3, 4).
� Revolu]ia industrial\ a marcat decisivprin caracteristicile sale influen]a omuluiasupra mediului: se extind c\ile ferate, se dez-volt\ metalurgia (`n Anglia, Germania, Fran]a,Belgia, apoi `n alte ]\ri) [i paralel cu acestea,poluarea aerului [i a apelor.
� Utilizarea electricit\]ii permite diversifi-carea procedeelor tehnologice (industria chi -mic\, ma[ini electrice, transformarea petrolu-lui [i a gazelor naturale, electroliz\) [i favo ri -zeaz\ foarte mult dezvoltarea tuturor ramu ri -lor industriale.
� Utilizarea petrolului (cu deosebire înseco lul al XX-lea) a permis dezvoltarea trans-porturilor, a industriei petrochimice, a ramu -rilor industria le [i, în general, a l\rgit foar temult posibilitatea de interven]ie a omului înnatur\.
� Dezvoltarea intensiv\ a transporturilorauto (Fig. 1) a `nceput s\ influen]eze cerereade produse petroliere, care a crescut `ntr-unritm accelerat. Au ap\rut regiuni noi deextrac]ie, iar cele tradi]ionale [i-au dimi nuatimpor tan]a.
� Perioada contemporan\, dup\ 1950pân\ ast\zi, se caracterizeaz\ printr-o dez-voltare extensiv\ [i intensiv\ a tuturor ra -murilor economice.
� Un moment decisiv `l constituie uti-lizarea energiei atomice `n scopuri practice [imili tare. Energia atomic\ a schimbat sensibilmecanismele tradi]ionale ale rela]iilor socio-economice interna]ionale; aceasta acreat o dependen]\ de resursele de uraniu, deanumite tehnologii, precum [i o aten]iesporit\ fa]\ de mediul `nconjur\tor; de aseme-nea, armele atomice au reprezentat o modali-tate de presiune interna]ional\.
B. CLIMA {I MEDIUL ~n prezent, se presupune c\ modificarea
circui tului energetic din natur\, în condi]iilecre[terii cantit\]ii de dioxid de carbon, pre-cum [i a unor pulberi care ajung natural sauantropic în atmosfer\ ar fi elementul determi-nant al modi fic\rii climei [i mediului (DOC 1).
Cre[terea cantit\]ii de dioxid de carbon(Fig. 2) [i de pulberi poate avea ca rezultatcre[terea efectului de ser\ [i, prin aceasta,realizarea unei anumite înc\lziri [i omoge-niz\ri a temperaturii la suprafa]a terestr\.Acest lucru se bazeaz\ pe constatarea c\radia]iile solare difuze, str\b\tând atmosfera[i fiind reflectate de suprafa]a P\mântului,sunt reflectate din nou de pulberile din aer [ide dioxidul de carbon, fiind în acest fel reori-entate spre P\mânt.
Se formeaz\ astfel o înc\lzire suplimen-tar\ a suprafe]ei terestre, pe baza stoc\rii înapropierea ei a energiei solare, care în altecondi]ii ar fi reflectat\ [i s-ar pierde.
Anumite scenarii dintr-o perioad\ ante-rioar\, `n care pericolul unui r\zboi atomic eraevocat frecvent, sugerau o modificare clima -tic\ substan]ial\ care ar duce la o „iarn\ ato -mic\” (DOC 5).
Se consider\ c\ o cre[tere a cantit\]ii dedioxid de carbon, în ritmul actual, are ca efectînc\lzirea suprafe]ei terestre cu aproxi mativ1–3ºC, pân\ la mijlocului secolului al XXI-lea.
Aceast\ înc\lzire (denumit\ înc\lzireglobal\) va avea ca efect topirea banchizei [i aghe ]arilor de calot\ [i, în urma acesteia, ridi-carea nivelului oceanului planetar.
În ultimii ani s-a observat o dimi nuaresubstan]ial\ a banchizei din Arctica (în iarna2000–2001, zona polului nord a fost chiar lip-sit\ de banchiz\).
Exist\ [i scenarii care presupun c\, pe ter-men `ndelungat, efectele transform\rilor cli-matice ar duce, de fapt, la o r\cire similar\epocilor glaciare.
DIC}IONAREfect de ser\ — `nc\lzirea su -
prafe]ei terestre datorit\ reflect\riiradia]iei solare de c\tre straturileatmosferei.
Înc\lzire global\ — termengeneric desemnând procesul actualde cre[tere a temperaturii mediianuale a suprafe]ei P\mântului; pefondul unei „înc\lziri” naturale(care reprezint\ îns\ o oscila]iepostglaciar\), are lor acest fenomende înc\lzire artificial\, datorat\unor multiple cauze, dar obser -vabil\ [tiin]ific în caracteristicile ei.
Epoc\ glaciar\ — secven]\ detimp `n care temperatura medieanual\ a planetei s-a diminuat per -mi]ând instalarea ghe]arilor `narealele calotelor polare.
� Fig. 1 – Dezvoltarea transporturilor auto
Cauze ale modificãrilor climaticeDOC 1
A. Cauze naturale externe: a) cauze de ordin astronomic: - varia]ia orbitei;- varia]ia înclinãrii orbitei;- varia]ia activitã]ii solare;b) cauze terestre:- tectonogeografice;- erup]ii vulcanice;B. Cauze interne sistemului cli-matic:a) modificarea compozi]iei aeru-lui;b) variabilitatea sistemului atmos-ferã – ocean;c) modificãri ale criosferei;C. Cauze antropice:a) gazele cu efect de serã;b) modificarea peisajului geografic.
43
Scara interven]iei antropice `n mediu (repere de timp)DOC 2
Tipuri de modific\riDOC 3
� În perioada preistoric\, utilizarea re -surselor naturale de c\tre om [i gradul deinterven ]ie al omului în natur\ aveau dimen-siuni reduse.
Odat\ cu utilizarea lemnului pentru foc[i pentru construc]ii se trece la o prim\ inter-ven]ie semnificativ\ în mediul înconjur\tor.
� În Neolitic are loc o adev\rat\ „revo lu -]ie agrar\”, prin cultivarea sistematic\ aplantelor [i cre[terea animalelor. Se utili -zeaz\ sarea, izvoarele minerale, cuprul [ifierul.
� ~n Antichitate apar primele transfor -m\ri de mediu care au avut un caracter ire-versibil. Astfel, `n Imperiul Roman au fostconstruite ora[e, drumuri pavate, apeducteetc. ale c\ror urme au r\mas pân\ `n zilelenoastre. ~n China s-au construit mari sistemede diguri pentru dimi nua rea influen]elor
inunda]iilor fluviului Huang He, canale arti-ficiale [i Marele Zid Chine zesc. Spa]iulgeografic din jurul M\rii Medi terane esteputernic umanizat [i transformat.
� ~n Evul Mediu aria influen]ei seextinde spa]ial [i calitativ, dar nu au loc `ns\distrugeri masive ale mediului. Ca unfenomen constant [i continuu men]ion\mdefri[area suprafe]elor forestiere pentru con-struirea ambarca]iunilor [i extinderea agri-culturii. Aridizarea Africii de Nord [i a AsieiCentrale reprezint\ un fenomen na tural `nextindere.
� Epoca modern\ începe cu revolu]iaindustrial\, care a dus la utilizarea ma[inii cuaburi, la producerea cocsului [i la transfor-marea c\rbunelui în principala resurs\ aomenirii (secolul al XIX-lea fiind denumit se -colul c\rbunelui).
� Fig. 2 – Urbanizarea intensiv\ — factor de cre[tere a dioxidului de carbon `n aer.
Evolu]ia mediului `n perioada istoric\DOC 4
Ultima perioad\ glaciar\ a luat sfâr[itacum 10–15 mii de ani, dup\ care clima a în -ce put s\ se apropie de caracteristicile ac -tuale.
Cu 5–7 mii de ani în urm\, a existat operioad\ cu maximum de precipita]ii (de nu -mit\ „optimum climatic postglaciar”), cânda avut loc „revolu]ia neolitic\”.
La începutul primului mileniu a avut loco umezire a climei, iar pân\ la sfâr[itul s\u ouscare a acesteia [i cre[terea temperaturii.Perioada secolelor X–XI este considerat\ operioad\ de înc\lzire.
Între 1450 [i 1900 a existat un procesgeneral de r\cire. În interiorul acestui inter-val, între 1550 [i 1850 se consider\ c\ r\cireaa determinat o „mic\ perioad\ glaciar\”.
De la mijlocul secolului al XIX-lea (1850)pân\ la mijlocul secolului al XX-lea (1940) aavut loc un fenomen vizibil de înc\lzire,demonstrat prin datele climatice ob]inute lasta]iile meteorologice; pe baza acestora s-aconstatat c\ temperatura medie anual\ `nacest interval de timp a crescut cu 0,6ºC (maimult iarna, cu 1ºC), valori mai mari ale aces-tei cre[teri observându-se la sta]iunile mete-orologice din Arctica (cu aproape 3ºC).
În perioada 1940–1960 a existat o anu-mit\ stabilitate climatic\, între 1970 [i 1980se observ\ o u[oar\ r\cire, urmat\ de o alt\stabilitate (1980–1990) [i, începând din 1990,de o înc\lzire.
„Iarna atomic\”DOC 5
R\zboaiele reprezint\ forme extreme dehazard antropic [i tehnologic. ~n cazul unorr\z boaie generalizate, transform\rile mediu-lui pe planeta noastr\ ar fi radicale.
Astfel, se apreciaz\ c\ un r\zboi care arutiliza doar o mic\ parte (1/10) din actualularsenal mi litar atomic, ar produce `n timpfenomenul de „iarn\ atomic\” (sau de mic\epoc\ gla ciar\ post-atomic\).
Succesi unea principalelor fenomene estelega t\ de prezen]a imediat\, dup\ conflictulmilitar, a unei mari cantit\]i de pulberi, praf,fum `n atmosfer\, care ar diminua sensibilradia]ia solar\ [i, `n acest fel, ar duce lasc\derea temperaturii aerului [i instalareaunei r\ciri postatomice.
Agenda 21 — document sinte ticelaborat `n urma conferin]ei mon -diale de la Rio de Janeiro prin care seexprim\ inten]iile participan]ilorpentru protec]ia calit\]ii mediului`nconjur\tor `n secolul al XXI-lea.
Calitatea vie]ii — concept caredesemneaz\ un ansamblu de ele-mente materiale, arhitectonice, le -ga te de condi]iile de munc\ [i alemediului ambiant ce favorizeaz\activitatea uman\.
ECHILIBRU FRAGILDegradarea mediului `nconjur\tor se rea -
lizeaz\ `n aproape toate componentele sale [iinfluen]eaz\ dezvoltarea durabil\ (DOC 1).
Multe elemente ale mediului `ncon jur\torau suferit transform\ri cauzate de activitateaantropic\, prin care s-au `nde p\rtat sensibil decaracteristicile lor naturale.
De asemenea, factorii geoecologici au su -ferit anumite schim b\ri sensibile care au mo -dificat func]ionalitatea lor [i au influen]at car-ac teristicile de ansamblu ale geosistemelor,peisajelor [i mediului `n ansamblul s\u.
Degradarea mediului are o caracteristic\foarte important\ care rezult\ din proprie tatealui de a fi un sistem structurat, organizat [i ierarhizat: orice modificare a unui element areinfluen]\ asupra mediului `n ansamblul s\u. Cualte cuvinte, elementele care duc la degradareamediului sunt `ntr-o profund\ conexiune.
De obicei, aceste cauze ac]ioneaz\ `nconexiune, ca rezultat al structurii interne amediului `nconjur\tor (DOC 2).
Raportul dintre elementele naturale [iantropice define[te „gradul de antropizare”(DOC 3).
Cauzele degrad\rii mediului pot fi, dup\raportul dintre componentele naturale [iantropice, de trei categorii:
— cauze naturale (Fig. 1), care `[i au ori -ginea `n caracteristicile mediului `nconjur\tor;
— cauze antropice, care `[i au originea `nfunc]ionalitatea societ\]ii omene[ti;
— cauze naturale influen]ate antropic,situa]ie `n care anumite elemente, procese [i fenomene naturale sunt influen]ate sautransformate de ac]iunea direct\ a societ\]iiomene[ti.
Poluarea mediului reprezint\ un fenomencare [i-a f\cut sim]it\ prezen]a la dimensiunimondiale `n a doua jum\tate a secolului nos-tru [i, `ndeosebi, dup\ 1970. ~n diferite p\r]iale lumii au fost f\cute numeroase aprecieriprivind stadiul mediului `nconjur\tor [i s-au
adoptat, prin consens, o serie de recomand\ricu caracter global.
~n anul 1970 intr\ `n vigoare programulNa]iu nilor Unite privind mediul `nconju r\ tor.Acesta [i-a propus [i a realizat prima confe rin ]\a Na]iunilor Unite privind mediul `n conjur\tor(Stockholm, 1972), care a lansat ideea unui sin-gur P\mânt. Cu aceast\ ocazie, ziua de 5 iunie afost declarat\ ziua mondial\ pentru protec]iamediului `nconjur\tor. A fost ela borat\, deasemenea, declara]ia asupra mediului `ncon-jur\tor, cuprinzând principiile de baz\ alecooper\ rii interna]ionale `n acest domeniu.
A doua conferin]\ interna]ional\ a fost reali -zat\ la o diferen]\ de 20 de ani (1992), la Rio deJaneiro, care a reluat principiile fundamentaleale conferin]ei anterioare [i a pus `n centrulaten]iei conceptul de dezvoltare durabil\, carepresupune utilizarea resurse lor na turale `ncondi]iile conserv\rii mediului `n conjur\tor,pentru beneficiul genera ]iilor viitoare. Aceast\conferin]\ s-a concretizat `ntr-un document carepoart\ denumirea de Agenda 21.
~ntre aceste dou\ conferin]e au existat maimulte reuniuni interna]ionale (Nairobi,Tbilissi, Tokyo), care au abordat diferite pro -bleme regionale ale mediului `nconjur\tor.
Elementul principal legat de protec]ia me -diului `nconjur\tor `l reprezint\ p\s tra reacalit\]ii acestuia. Sunt multiple argumentecare pledeaz\ pentru ideea c\ mediul `ncon-jur\tor p\strat la caracteristici apropiate de celeale mediului natural ofer\ nume roase avantajecare dep\[esc ca importan]\ pe cele provenitedintr-o exploatare economic\ nera]ional\.
Prin calitatea mediului `nconjur\tor se`n]elege starea acestuia la un moment dat, ca -pabil\ s\ asigure o ambian]\ satisf\c\ toa re [icondi]ii adecvate de via]\ pentru oa meni.Calitatea mediului reprezint\ o component\ aunui concept mai larg, denumit calitateavie]ii. Dioxidul de carbon [i ozonul sunt dou\probleme globale majore ale protec]iei mediu-lui (DOC 4), iar protec]ia mediului este oproblem\ global\ (DOC 5).
Mediul [i dezvoltareaDOC 1
Un element deosebit al rapor-turilor dintre mediul înconjurãtor[i dezvoltarea societã]ii îl consti -tuie în]elegerea caracterului deter-minant al dezvoltãrii durabile. Înacest context, cerin]a dezvoltãriifa]ã de mediu o constituie asigu-rarea pentru genera]iile viitoare aunor condi]ii de existen]ã favora-bile [i a unor resurse naturaleneepuizate. Dezvoltarea durabilãpresupune protec]ia [i conser-varea mediului înconjurãtor, pede o parte [i utilizarea ra]ionalã,cantitativ [i calitativ, a resurselornaturale, pe de altã parte.
45
Dioxidul de carbon [i ozonulDOC 4
Cre[terea cantit\]ii de dioxidde carbon cauzat\ de surseleurbane, industriale [i de transpor-turi st\ la baza unor consecin]e `nserie, cu un caracter mai complex.Aceast\ cre[tere favorizeaz\ mo -di ficarea bilan]ului radiativ, `nsensul c\ m\re[te efectul de ser\(prin ceea ce se nume[te efectulde ser\ murdar\) [i, prin aceasta,contribuie la cre[terea artificial\ atemperaturii suprafe]ei terestre.Aceasta, la rândul ei, faciliteaz\topirea ghe]arilor [i a banchizeipolare [i, indirect, ridicarea continu\ a oceanului planetar. ~nacest fel, `ntr-un viitor previzibil(de câteva decenii), nivelul ocea -
nului va cre[te sensibil, avândtendin]a s\ inunde suprafe]elefoarte joase ale uscatului.
Diminuarea stratului deozon, fenomen cunoscut [i studiat`n ultimele dou\ decenii, areefecte deosebite asuprap\trunderii ra dia]iilor ultravio-lete pân\ la su prafa]a terenului,care afec teaz\ lumea vie. S-aobservat c\ stratul de ozon esteconsumat din cauza polu\riiaerului: zborul superso ni celor [iridicarea `n atmosfer\ a mole-culelor de clor–fluor–carbon(CFC), produse de industria chi -mic\ [i de utilaje frigotehnice.
Protec]ia mediului — o problem\ global\DOC 5
Poluarea are prin excelen]\ o dimensiune global\.
Orice poluare realizat\ cu hidrocarburi sau poluare ra dioactiv\
produs\ `ntr-un anumit loc este dispersat\ pe un spa]iu mai mare.
De exemplu curen]ii oceanici (la care se adaug\ va lurile [i
mareele) au posibilitatea de a transporta orice caracteristic\ a apei
ocea nice la orice distan]\.
~n acest fel, poluarea ocea nelor nu este doar o problem\ a ]\rilor
riverane acestora sau a celor care deverseaz\ accidental produse
petroliere, ci a comunit\]ii interna]ionale `n `ntregul ei.
Exist\ [i alte exemple (cum ar fi exploa tarea resurselor na turale,
dispersia poluan ]ilor din aer, ploile acide, poluarea resurselor de
ap\, p\strarea biodiversit\]ii, educa]ia pentru mediu) care demon-
streaz\ `n mod clar c\ protec]ia mediului este o pro blem\ global\
fundamental\ a lumii contemporane.
În aceast\ diagram\ apar anumite elementecare necesit\ o explica]ie suplimentar\.Societatea uman\ este considerat\ în centrulacestui model, deoarece ea suport\ influen]atuturor celorlalte elemente. Considerate cagrupuri mari de indivizi care locuiesc un anu-mit teritoriu, comunit\]ile umane au anumitecaracteristici cantitative (num\r de persoane,reparti]ia lor) [i calitative (structur\, con-cep]ii, ideologie etc.), care influen]eaz\ soci-etatea în ansamblul ei [i pozi]ia acesteia fa]\de mediul înconjur\tor. Resursele naturale sereg\sesc îndeosebi în substrat (resurse min-erale, majoritatea resurselor energetice), dar[i în celelalte geosfere, fiind considerate, ast-fel, elemente ini]iale ale mediului natural.
Structura mediului `nconjur\torDOC 2
Raportul dintre elementele naturale [i antropice ale mediului `nconjur\tor. Cre[terea gradului de antropizareDOC 3
1. Mediul natural (ini]ial)2. Mediu natural transformat foarte slab ([i reversibil)3. Mediu natural transformat puternic (reversibil `n timp)4. Mediu natural transformat foarte puternic5. Mediu natural transformat ireversibil6. Mediu natural antropizat (A > N)7. Mediu natural puternic antropizat8. Mediu natural artificializat (ora[e, platforme industriale)9. Mediu artificial
Elemente naturale (N)
Elemente antropice (A)
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Med
iu n
atur
al(1
00%
)
Mediu artificializat
(100%)
46
CONSERVAREA {I OCROTIREA MEDIULUIO form\ special\ de conservare a unor ele-
mente ale mediului `nconjur\tor o repre zint\ocrotirea unor anumite suprafe]e cu ele menterare de flor\, faun\ sau peisaj, or ganizate subforma monumentelor, a rezer va]iilor [i a par-curilor naturale.
Aceste parcuri conserv\ o varietate marede elemente ale mediului natural, scopul lorprincipal fiind acela de a le p\stra `n condi]iileini]iale [i de a oferi oportunit\]i de studiu alacestora (DOC 1).
Exist\, de asemenea, numeroase specii deanimale care sunt considerate pe cale de dis-pari]ie [i sunt ocrotite `n mediul lor naturalsau `n anumite rezerva]ii.
Amintim aici ursul panda, leul african,rinocerul de Java, specii de maimu]e, stru]ulafrican [i australian, broa[tele ]estoasemarine, cetaceele mari, diferitele categorii dep\s\ri rare etc.
Ocrotirea speciilor de flor\ [i de faun\,precum [i a celor de peisaj, r\spund uneicerin]e mai largi de protec]ie a mediului, carepoate fi numit\ „protec]ia diversit\]ii”.
Protec]ia reliefului `mpotriva fenomenu-lui de „eroziune accelerat\” se poate realizaprin construirea unor lucr\ri ameliorative(Fig. 1), plant\ri forestiere (Fig. 2), prin redu -cerea exploa t\rii agricole a terenurilor etc.
Protec]ia reliefului constituie elementulini]ial al protej\rii peisajului, deoarece reliefulconstituie suportul acestuia [i a componen-telor sale (sol, vegeta]ie, ape etc.).
P\durea, care reprezint\ un foarte bunexemplu de mediu [i peisaj `n acela[i timp, areo serie de func]ii `n cadrul mediului `ncon-jur\tor, cum ar fi:
� func]ia climatic\, manifestat\ prin carac-terul reglator asupra climatului [i prin for-marea unui microclimat specific;
� func]ia antipoluant\ rezult\ din dega-jarea unei cantit\]i de oxigen care dimi nueaz\ac]iunea diferi]ilor poluan]i atmosferici;
� func]ia antierozional\ este evident\ princompararea eroziunii produse pe un teren f\r\vegeta]ie forestier\ [i pe un teren `mp\durit;
� func]ia antiaridizant\, care este `n esen]\tot o func]ie climatic\, duce la re]inerea uneianumite cantit\]i de ap\ [i la p\strarea ei `ncoronamentul arborilor;
� func]ia edafic\ a p\durii o reprezint\aportul pe care materia organic\ depus\ subforma litierei o are asupra solului;
� exist\ [i alte func]ii (cum ar fi func]iarecreativ\, estetic\, de mediu de via]\ pentruanimale), care fac din p\dure un geosistemfoarte important `n ansamblul mediului`nconjur\tor.
Exploatarea [i utilizarea industrial\ aresurselor neregenerabile reprezint\ princi-pala surs\ a polu\rii. Resursele neregenera-bile de baz\ (c\rbuni, petrol, gaze naturale,minereuri feroase [i neferoase) stau la bazaproceselor tehnologice principale ce caracte -rizeaz\ `n prezent economia lumii contempo-rane [i care deverseaz\ `n mediul `nconjur\torsubstan]e poluante.
Utilizarea ra]ional\ a acestor resursecreeaz\ premisa unui grad `nalt de asigurare`n timp cu acestea.
Anumite resurse se vor epuiza `nurm\toarele decenii, fapt ce va influen]afoarte mult structura activit\]ilor industriale[i poluarea mediului. Din perspectiva mediu-lui `nconjur\tor, utilizarea ra]ional\ aresurselor regenerabile, `nso]it\ de comba -terea fenomenelor de poluare reprezint\, `nmomentul de fa]\, principala op]iune posibil\.
Un domeniu important al protec]iei mediu-lui `l reprezint\ ceea ce se poate numi conser-varea „diversit\]ii” (DOC 2, 3). Este vorba des -pre diversitatea lumii animale, a lumii vege-tale, diversitatea peisajelor [i a tipurilor demedii regionale.
Protec]ia plantelor [i a animalelor se rea -lizeaz\ `n anumite rezerva]ii [i parcuri natu-rale. Acestora li se asociaz\ frecvent [i pro -tec]ia unui anumit peisaj.
Sub raportul diversit\]ii, sunt interesante`ns\ toate fenomenele care au elemente deunicat: pe[teri, forme de relief, asocia]ii vege-tale, construc]ii antropice, reali z\ri tehnicetradi]ionale etc.
DIC}IONARMonument al naturii — ele-
ment (de faun\, flor\, peisaj, deform\ etc.) supus ocrotirii datorit\caracterului rar [i al interesului[tiin]ific.
Parc na]ional — `ntindere cuun ansamblu de elemente supuseocrotirii, care prezint\ o importan]\la nivelul unei ]\ri.
Rezerva]ie natural\ — supra -fa]\ de teren supus\ unor regle-ment\ri prin care este conservat\caracteristica ei original\, natu ral\.
Edafic — referitor la sol [i lacondi]iile sale de a oferi un mediuorganismelor care `l populeaz\.
Submers — situat sub nivelulm\rii.
� Fig. 1 – Lucrare ameliorativ\ deprotec]ie a unui versant
� Fig. 2 – Re`mp\durirea — mijlocde stabilizare a unui versant
47
Delta Dun\rii — rezerva]ie a biosferei
DOC 3
Delta Dun\rii este un teritoriu cu o marediversitate a materiei vii, `n plin\ transfor-mare, ca `ntr-un adev\rat „laborator” alnaturii. Diversitatea [i bog\]ia faunei (pe[ti,p\s\ri, mamifere) au atras exploatarea einera]ional\. Pentru a se conserva anumitespecii rare [i datorit\ interesului pentrudiversitatea biologic\ pe care o are, a fostinclus\ `n proiectul interna]ional de conser-vare a biosferei.
Parcuri naturaleDOC 1
Yellowstone, cel mai vechi parc na]ionaldin lume (din 1872), este foarte bogat [i diver-sificat `n fenomene naturale [i foarte `ntins. Seafl\ situat `n Mun]ii Stânco[i, fiind traversatde valea cu acela[i nume care str\bate „pla-toul stâncilor galbene” — yellow-stone.Parcul cuprinde v\i adânci, cu frecvente sec-toare de canioane, masive `mp\durite, pla-touri `ntinse cu aspect selenar, lacuri, emana]iivulcanice, gheizere (peste 300), vulcaninoroio[i, vârfuri `nalte, cascade, izvoare ter-male (peste 10 000), „p\duri pietrificate”, oflor\ [i o faun\ deosebite, cu elemente rare [.a.
Yosemite este, de asemenea, unul dintreceele mai vechi parcuri naturale (din 1890);este situat `n vestul SUA (California), pe valearâului Yosemite, denumit\ [i „valea para -disului”.
Alte parcuri nord-americane cunoscutesunt: Grand Canyon, Sequoia (unde sunt con-serva]i arbori-gigant), Everglades (`n Florida,cu `ntinderi de ecosisteme de mla[tin\).
Printre parcurile vechi mai amintim pecele situate `n Australia (statul Noua Galie deSud), Noua Zeeland\, precum [i cunoscutulparc Krüger, din Africa de Sud, toate organi-zate la sfâr[itul secolului trecut.
Exist\ parcuri importante [i `n Europa,cum ar fi: Engadina (Elve]ia), Grand Paradis(Alpii italieni), Vantoise, Port Cros, Pirinei [iCévennes (`n Fran]a), Laponia (Suedia),Astrahan (cuprinzând delta fluviului Volga),Bielovejskaia (cu rezerva]ie de zimbri) [.a.
~n Asia, parcuri mai cunoscute se afl\ sit-uate la Ilmen (Uralul de Sud), Baikal, in su laWrangel, Bengalul de Vest (unde este protejat
tigrul indian), Assam (cu rezerva]ii de rino -ceri), parcul Sagarmatha (din Nepal, cu o ve -geta]ie [i faun\ deose bite, ursul hima layan [iursul Panda), Wolong (`n China), Java.
~n America de Nord, alte rezerva]ii se afl\situate `n nordul Canadei, pe insula Banks, pefluviul Yukon, insula Elessemere.
~n apropierea Americii de Sud, o mare re -zerva]ie se afl\ situat\ `n arhipelagulGalapagos.
~n Africa exist\ rezerva]ii importante `nTanzania, Kenya (pentru rinoceri [i elefan]i)[i Uganda (unde sunt ocroti]i rinocerii).
Parcul Na]ional Albert (Congo) ad\pos -te[te numeroase specii de animale africaneamenin]ate cu dispari]ia (gorile, elefan]i, anti-lope, bivoli, hipopotami).
Protec]ia peisajelorDOC 2
Prin protec]ia peisajelor se realizeaz\p\strarea unor anumite suprafe]e cu ele-mente naturale conservate `n starea lorini]ial\.
Astfel, peisajul de step\ `n mod naturaleste foarte rar, dar el se conserv\ pe anumiteareale. Peisajul alpin, mai spectaculos, estemai u[or de conservat deoarece activitateaantropic\ p\trunde cu greu. Un grad avansatde complexitate `l reprezint\ pro tec]ia medi-ilor [i peisajelor cu un anumit specific.Printre acestea, ar fi:
� deltele; exemplul Deltei Dun\rii estefoarte bun pentru a ilustra caracterul com-plex al obiectului protejat: `ntinderile acva -tice, fa una piscicol\, fauna terestr\, p\s\rile,supra fe ]ele forestiere, suprafe]ele lacustre,acumul\ rile de nisip (Letea, Caraorman) [ianumite ac tivit\]i tradi]ionale; un geosistem
[i peisaj de acela[i fel `l constituie DeltaNilului (Fig. 3);
� ]\rmurile cu mangrove, foarte multafec tate de construc]iile realizate `n lungullitoralului [i foarte sensibile la poluare (Fig. 4);
� insulele coraligene, care reprezint\adev\rate laboratoare vii ale naturii (atât `ndomeniul submers, cât [i al domeniului si -tuat la suprafa]\) (Fig. 5);
� peisajele glaciare (Fig. 6) [i ele `n trans-formare [i, uneori, `n degradare, foarte sensi-bile la modific\rile climatice;
� peisajele forestiere (cu o mare diversi-tate, de la p\durea ecuatorial\, la p\durile defoiase [i de conifere).
Domeniile protec]iei mediului suntfoarte mult interconectate [i, `n realitate,exist\ un singur domeniu major: mediul`nconjur\tor al planetei noastre.
� Fig. 6 – Peisaj glaciar cu banchiz\
� Fig. 5 – Insul\ coraligen\
� Fig. 4 – }\rm cu mangrove� Fig. 3 – Delta Nilului — imagine din satelit
48
13. MANAGEMENTUL MEDIULUI ~NCONJUR|TORI
Prin managementul mediului se `n]elegeacea ac]iune voluntar\ de transformare a unorcaracteristici ale acestuia pentru a satisfacemai bine anumite cerin]e de moment [i de per-spectiv\ ale comunit\]ii umane care `llocuie[te.
Managementul (organizarea spa]iuluigeografic) repre zint\ o form\ evoluat\ deinterac]iune dintre om [i natur\, prin care se`ncearc\ ameliorarea unor elemente ale medi-ului natural, realizarea unor transform\riantropice [i crearea unei situa]ii noi, cu ofunc]iona litate care s\ fie mai bun\ din punctde vedere natural [i economic.
Exist\ trei grupe de probleme referitoarela managementul mediului `nconjur\tor:
a. tipul de mediu la care are loc ac]iuneamanagerial\;
b. scara de abordare;c. interca]iunea factorilor [i a elementelor
decizionale [i consultative.� Organizarea re]elei urbane este un pro-
ces foarte complex, deoarece dezvoltarea or a -[elor se realizeaz\ datorit\ unor multiple con -di]ion\ri influen]ate [i de personalitatea indi-vidual\ a acestora. Sub raportul mediului, in -tereseaz\ foarte mult pozi]ia nodurilor [ifunc]ionalitatea re ]elelor repre zentate deaxele de comunica]ii.
� Organizarea spa]iului urban intravilan(Fig. 1) presupune o zonare func]ional\ a aces-tuia [i identificarea posibilit\]ilor de folosirera]io nal\ a `ntregului teritoriu. Amplasareazo nelor industriale trebuie s\ aib\ `n vedereinfluen]a lor asupra mediului.
� Organizarea spa]iului rural (`n esen]\,cu un pronun]at caracter spontan) va trebui s\se `ncadreze `n anumite coordonate ra]io nale.Extinderea necontrolat\ a cl\diri lor, schim-barea destina]iei terenurilor [i infrastructuramediocr\ sunt impedimente reale `n ridicareacalit\]ii mediului de via]\ rural.
� Organizarea spa]iului industrial pre-supune luarea `n considera]ie a unui num\rmai mare de factori decât cei ini]iali, referitorila aprovizionarea cu ma te rii prime [i accesulla c\i de comunica]ii.
~n prezent, spa]iile de `nalt\ tehnologie(teh no pol) au `n vedere `n mod prioritar [i oanumit\ `ncadrare estetic\ `n peisaj.
Problema este mai dificil\ `n situa]iazonelor industriale aflate `n reconversie, pen-tru care o proble m\ principal\ o constituieexisten]a unei infrastructuri `nvechite, slabfunc]io nale [i care are un aspect inestetic `npeisaj.
Problemele legate de existen]a unor spa]iide depozitare a materiilor prime, de transportsau a sta ]iilor de epurare, sunt sub`n ]elese `ncazul amenaj\rilor perimetrelor industriale.
� Organizarea spa]iului agricol depindefoarte mult de tipul de agricultur\ practicat\.
Astfel, agricultura extensiv\ sau itinerant\apeleaz\ foarte pu]in la organizarea terito -riului. Agricultura comercial\ sau cea `n cursde a deveni comercial\ (ca `n fostele ]\risocialiste) necesit\ o abordare foarte com-plex\, care s\ `mbine elemente de agro tehnic\,proprietate, eficien]\ [i specializare agricol\.
� Organizarea spa]iului de transporturi [iservicii presupune cunoa[terea aprofundat\ aposibilit\]ilor oferite de mediu.
Turismul poate valorifica optim ofertamediului `nconjur\tor, cu p\strarea calit\]iiacestuia.
Sub raportul sc\rii de abordare se potidentifica mai multe niveluri (DOC 1).
Elemente decizionale [i consultative carecontribuie la managementul mediului pot fianalizate `n DOC 2.
Elementul principal al managementuluimediului `nconjur\tor `l reprezint\ `n]elegereaacestuia ca sistem, `n care elementele compo-nente este necesar s\ fie raportate la `ntreg.
DIC}IONAR
� Fig. 1 – Organizarea spa]iului`ntr-un mediu urban
Managementul — organizare,conducere [i monitorizare a unuiproces, sistem func]ional, spa]ialsau economic.
Infrastructur\ — ansamblu alelementelor construite voluntar deom [i utilizate pentru realizareaproceselor economice, pentrutransport sau pentru locuire.
Intravilan — teritoriu situat `ninteriorul perimetrului administra-tiv al unei localit\]i rurale sauurbane.
Reconversie — transformareaunui element participant la proce-sul economic (`ntreprindere, activi-tate, for]\ de munc\) `ntr-o alt\situa]ie, diferit\ calitativ.
Re]ea urban\ — structur\ teri-torial\ de mai multe ora[e, legateinterac]ional `ntr-un sistem organi-zat [i ierarhizat.
Servicii — activitate economic\destinat\ satisfacerii unor necesit\]iale oamenilor legate de activitateacotidian\.
Geoeconomic — concept carepoate fi considerat sub dou\ aspec -te: analiza global\ [i teritorial\ aecono miei mondiale [i analizaraporturilor dintre un anumit teri-toriu regional [i economia sa.
Regiune geografic\ — teritoriucare, `n optica geografiei, trebuie s\reprezinte spa]iul de concretizare aorganiz\rii [i amenaj\rii sale;regiunea geografic\ este o unitateteritorial\ relativ omogen\ subraportul elementelor geografice debaz\ (naturale [i umane).
49
Niveluri de organizare [i amenajareDOC 1
� Nivelul mondial, al planetei ca `ntreg,sau amenajarea spa]iului la ca scar\ plane-tar\.
La acest nivel problema organiz\rii [iamenaj\rii spa]iului geografic porne[te de laidentificarea elementelor de natur\ istoric\ [igeografic\ ce pot explica situa]ia actual\.Astfel, se observ\ c\ exist\ anumite ]\ri sauteritorii mici care au o importan]\ interna -]ional\ foarte mare (cum ar fi Olanda, Belgia,Singapore, Luxemburg). ~n acela[i timp,exist\ ]\ri foarte `ntinse [i populate (cum ar fiIndia sau China), care au un rol economic maimic. La nivel mondial, exist\ `n prezent oanumit\ „organizare” a spa]iului, de natur\istoric\ [i economic\, ce eviden]iaz\ maimulte categorii de regiuni [i grupe de ]\ri.
~ntre emisfera nordic\ [i emisfera sudic\exist\ o diferen]\ evident\ `n ceea ce prive[tesitua]ia actual\ a amenaj\rii prin prisma re -]elei de comunica]ii, a sediului firmelor inter-na]ionale [i a rolului ]\rilor `n comer]ul mon-dial. Se pun `n eviden]\, `n ultima perioad\, oserie de ]\ri cu o dezvoltare economic\ remar-cabil\, pe fondul unor tradi]ii foarte modeste(Coreea de Sud, Thailanda, Malaysia).
� Al doilea nivel `l reprezint\ teritoriulna]ional, delimitat de frontierele statelor.
Fiecare stat are un rol spa]ial, teritorialbine definit. Prin institu]iile comune pe carele gestioneaz\, influen]a lui se resimte asupra`ntregului teritoriu. Totodat\, exist\ de regul\un interes colectiv comun. Elementul princi-pal care determin\ politica de amenajare ateri toriului `l constituie, pentru fiecare stat,sistemul de reglement\ri.
Exist\ `n cazul majorit\]ii statelor, o anu-mit\ politic\ coeren t\ de macroamenajare ateritoriului, care se refer\ la sistemul dea[ez\ri urbane, re]eaua de comunica]ii, spe-cializarea produc]iei agricole, amplasareanoilor obiective industriale, reconversiaregional\, posibilitatea leg\tu rilor cu alte ]\ri(ceea ce explic\ dezvoltarea unor anumiteporturi sau noduri de comunica]ii), precum [iamenajarea turistic\.
~n domeniul amenaj\rii terenului agricol,un element fundamental `n constituie modulde proprietate asupra fondului funciar.Acesta difer\ foarte mult [i influen ]ea z\ (iaruneori face imposibil\) aplicarea unor regle-ment\ri comune.
� Al treilea nivel `l constituie amenajarearegional\ din interiorul fiec\rui stat. Ele men -tul de baz\ `l reprezint\ regionarea geogra -fic\.
Acest nivel se concretizeaz\ asupra ame-naj\rii diviziunilor administrative interioaresau, uneori, asupra marilor unit\]i geogra fice.Aceste dou\ dimensiuni coexist\, de[ifrecvent o importan]\ mai mare o are amena-jarea pe unit\]i administrative.
Din punct de vedere al geografiei, exist\anumite elemente comune pentru spa]ii rela-tiv omogene, care sunt regiunile geografice [isubdiviziunile lor.
� Amenajarea [i organizarea spa]iuluilocal.
Un interes deosebit este manifestat `ncazul amenaj\rii teritoriului imediat, carepoate avea dimensiuni mai mari sau maimici, `n func]ie de zona de influen]\ alocalit\]ii unde se afl\ situat\.
Spa]iul local este acel perceput direct [ireprezint\ mediul de via]\ al activit\]ii cotidi-ene. Pentru acesta interesul comunit\]ilorlocale este foarte mare.
DOC 2 Elemente ale managementului mediului `nconjur\tor
APRECIERI EMPIRICE
Guvern [i administra]ie
Politici
Cuno[tin]e despre mediul `nconjur\tor
Solu]ionarea problemelor mediului `nconjur\tor
ATITUDINE
Sector privat
Tehnologie
DISCIPLINEACADEMICE
Public
Opinii
50
~n urma parcurgerii acestui capitol („Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane”) ar trebui s\ realiza]i competen]ele enumerate la pagina 7. Pentru a verifica acest lucru `ncerca]i s\ r\spunde]i cât mai complet la urm\toareleprobleme:
I. ANALIZA}I CU ATEN}IE ~NTREB|RILE DE MAI JOS {I IDENTIFICA}I R|SPUNSUL CORECT:
1. Mediul geografic este:a) mediul natural netransformat; b) peisajul geografic; c) mediul natural transformat de om; d) mediul ambiant.
2. Mediul `nconjur\tor, din punct de vedere al geografiei, se refer\ la mediul:a) din jurul plantelor; b) din jurul animalelor; c) din jurul omului; d) din jurul P\mântului.
3. Sistemul geografic al zonelor de latitudine este rezultatul combin\rii:a) mi[c\rii de rota]ie [i formei Terrei; b) mi[c\rii de revolu]ie [i formei Terrei; c) mi[c\rii de rota]ie [i mi[c\rii de revolu]ie; d) formei [i dimensiunilor Terrei.
4. Expresia cea mai vizibil\ a condi]iilor naturale pe care le are planeta este concretizat\ `n:a) atmosfer\; b) biosfer\; c) hidrosfer\; d) reliefosfer\.
5. Func]ionalitatea mediului `nconjur\tor este definit\ prin:a) peisaj; b) geosistem; c) biotop; d) biocenoz\.
II. REALIZA}I CÂTE UN TEXT, DE CEL MULT O PAGIN|, PENTRU FIECARE PROBLEM| DINTRE CELESOLICITATE MAI JOS:
1. Demonstra]i coeren]a grup\rii factorilor geoecologici pe geosfere.
2. Compara]i, la alegere dou\ tipuri de medii de pe glob, utilizând criterii care s\ permit\ aceast\ compara]ie.
4. Demonstra]i c\ protec]ia mediului `nconjur\tor este problema principal\ a lumii contemporane.
5. Explica]i leg\tura dintre mi[c\rile P\mântului [i activitatea uman\.
III. REALIZA}I UN TEXT COERENT, DE CEL MULT O PAGIN|, ~N CARE S| UTILIZA}I CÂTE O SINGUR|DAT| TERMENII DE MAI JOS:
factor geoecologic, mediu `nconjur\tor, poluarea apelor, hazarde, maree, inslandis, Sahara, eva potranspira]ie, elemente antro -pice, mediu montan, zonalitate, diversitate, clim\, peisaj, eroziunea terenurilor, resurse naturale, industrializare.
IV. IDENTIFICA}I PRINCIPALELE PROBLEME LEGATE DE P|STRAREA CALIT|}II MEDIULUI ~NCON-JUR|TOR DIN ORIZONTUL LOCAL {I ELABORA}I UN TEXT DE DOU| PAGINI PRIN CARE S| PRO -PUNE}I AUTORIT|}ILOR ADMINISTRATIVE SOLU}II DE AMELIORARE.
EVALUARE MEDIUL ~NCONJUR|TOR – PROBLEM| FUNDAMENTAL| A LUMII CONTEMPORANE
![Page 1: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/1.jpg)
![Page 2: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/2.jpg)
![Page 3: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/3.jpg)
![Page 4: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/4.jpg)
![Page 5: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/5.jpg)
![Page 6: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/6.jpg)
![Page 7: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/7.jpg)
![Page 8: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/8.jpg)
![Page 9: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/9.jpg)
![Page 10: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/10.jpg)
![Page 11: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/11.jpg)
![Page 12: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/12.jpg)
![Page 13: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/13.jpg)
![Page 14: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/14.jpg)
![Page 15: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/15.jpg)
![Page 16: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/16.jpg)
![Page 17: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/17.jpg)
![Page 18: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/18.jpg)
![Page 19: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/19.jpg)
![Page 20: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/20.jpg)
![Page 21: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/21.jpg)
![Page 22: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/22.jpg)
![Page 23: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/23.jpg)
![Page 24: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/24.jpg)
![Page 25: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/25.jpg)
![Page 26: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/26.jpg)
![Page 27: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/27.jpg)
![Page 28: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/28.jpg)
![Page 29: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/29.jpg)
![Page 30: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/30.jpg)
![Page 31: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/31.jpg)
![Page 32: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/32.jpg)
![Page 33: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/33.jpg)
![Page 34: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/34.jpg)
![Page 35: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/35.jpg)
![Page 36: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/36.jpg)
![Page 37: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/37.jpg)
![Page 38: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/38.jpg)
![Page 39: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/39.jpg)
![Page 40: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/40.jpg)
![Page 41: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/41.jpg)
![Page 42: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/42.jpg)
![Page 43: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/43.jpg)
![Page 44: a lumii contemporane · Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane prezentarea elementelor mediului ... În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o vegeta]ie](https://reader043.documente.net/reader043/viewer/2022033120/5e24851afeee2c3dfd4dd815/html5/page/44.jpg)
