--

“Mai bine s@ nu }tii un lucru, decâts@-l înve]i prost”

(Publius Syrus, 85 i.Hr.-43 d.Hr.)

În ultimul timp auzim frec vent vorbindu-se des -pre “criza financiara” }i/ sau “impozitul forfetar”,devenite subiecte tabuu în discu]iile cotidienedin rândul românilor. Indiferent de vârst@,educa]ie, studii sau statut social, românul sepricepe la toate, dar mai ales la vorbit }idezb@tut pe o anumit@ tem@, astfel c@ s-a ajunsca fiecare dintre noi s@ î}i dea cu p@rereadespre un subiect sau altul. Când vine vorba destat, impozite }i taxe, în fiecare dintre noist@ruie}te un mic “specialist” gata oricând s@ î}isus]in@ cu vehemen]@ o parere mai mult saumai pu]in argumentat@.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„În general, nu ceri sfaturi decâtpentru a nu le urma sau, dac@ levei urma cumva, pentru arepro}a celor care ]i le-au dat"

Alexandre Dumas

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 225 anul 5 vineri, 31 iulie 2009 1 RON

Care este diferen]adintre impozit }i tax@?

%n 1 august 1936, Cancelarul Adolf Hitler va deschideJocurile Olimpice de la Berlin. La defilarea participan]ilor,mai multe delega]ii, cea italian@ dar }i cea francez@, au adoptat salutul nazist. %n timpul jocurilor, un negruamerican, atletul Jesse Owens, a c$}tigat “medalia deaur” la s@ritura ^n ^n@l]ime, ^n fa]a germanului Long. Furios, Hitler va p@r@si tribuna...

Înotând prin avalan}a de dizerta]ii sterile ale politicienilor no}tri,toate având ca tem@ obsedant@ criza economic@ devastatoare }i,eventual, c@ile prin care ne putem salva, am putut constata c@,departe de a fi o dezbatere de idei }i concepte pe probleme fun-damentale ale dezvolt@rii s@n@toase, aceste opinii abund@ maicurând de cli}ee propagandistice, expresie a unui partizanat politicg@l@gios }i contraproductiv.Din acest motiv prefer s@ m@ aplec cu interes special asuprap@rerilor autorizate ale unor somit@]i ale economiei mondiale m@car}i pentru faptul evident c@ ele privesc cu obiectivitate }tiin]ific@ unproces pe care, de regul@, anali}tii no}tri economici îl trateaz@superficial }i „dup@ ureche”.

Criza economic@- între dezbateri de idei}i confrunt@ri sterile -

PUNCTUL PE EUROPA

Emil DAVID

ec. Liliana BUNESCU

continuare ^n pag. 3

Integrarea economic@european@

în condi]ii de criz@ (IV )

continuare ^n pagina 7

pag. 5Marin CR~CIUN

„Cea mai scump@ }tiin]@ este maiieftin@ decât ne}tiin]a”

Grigore Moisil

Împrejur@ri laborioase, oricum pl@cute,au f@cut ca în ultimele 5 s@pt@mâni s@c@l@toresc în Fran]a, la Rennes, laUniversitatea din Rennes 1, s@ vinînapoi la Sibiu, unde au fost licen]e }idoctorate, s@ merg câteva zile laBucure}ti la }edin]@ în cadrulMinisterului Educa]iei }i Cercet@rii }i lao alt@ reuniune cu mult mai pu]intravaliu, s@ revin la Sibiu, }.a. Drumurimulte, c@ldur@ mare. Asta este, asta ne-

a pl@cut, asta facem...Dar, în plus de toate cele ar@tate, saupoate mai ales, presiunile }i tensiunilecrizei, un subiect esen]ial, fie c@ era, fiec@ nu era prev@zut în tot acest cadrude discu]ii }i dezbateri. Pot s@ spun c@,mai ales în vestul european, dac@lumea nu este, totu}i, însp@imântat@,este tot mai preocupat@ de eviden]e.Anume, de cre}terea ratei }omajului }ide posibilitatea ca mul]i, tot mai mul]is@-}i piard@ locul de munc@, de vulne -rabilitatea institu]iilor bancare }i a mo -nedei, de o infla]ie înso]it@ firesc de osc@dere a puterii de cump@rare a mon-edei, a euro }i a altor monede.

Câteva însemn@ri „estivale”

Principiile eco-marketing-ului }i aplicabilitatea lor

în diversele activit@]i economice (IV)

Agricultura ecologic@ pe continente

a. Australia }i OceaniaCu o suprafa]@ de 12,1 milioane hectare destinat@ cultiv@riiproduselor ecologice }i mai mult de 2.662 ferme certificateecologic, Australia }i Noua Zeeland@ al@turi de ]@ri mici cumar fi Fiji, Papua New Guinea, Tonga }i Vanuatu ocup@ loculI în ceea ce prive}te suprafa]a destinat@ cultiv@rii produselorecologice la nivel de continent cu un procent de 39 &dinsuprafa]a cultivat@ la nivel mondial (figura 3.2.). Un procentde 3 &din suprafa]a destinat@ produselor ecologice estecultivat@ cu fructe }i legume, în mod special cu grâu, kiwi}i mere, în timp ce 97 &din supra fa]a cultivat@ ecologiceste destinat@ p@}unilor }i fâne]elor (graficul 1.4.)Cre}terea suprafe]elor cultivate cu produse ecologice înAustralia s-a datorat cre}terii rapide a cererii pentru astfelde produse. Pia]a „cheie” pentru exportul produselor eco-logice din Australia este Europa, în mod special: MareaBritanie, Italia, Suedia, Fran]a, Olanda }i Germania, totalizând70 &din exporturi. continuare ^n pagina 6

Dan POPESCU

continuare ^n pag. 4 Banca Nationala a Rom$niei

dr. Lucian BELA{CUdr. Oana STANCIU

Art@ }i economie (XIX)SOLILOCVII DE DUMINIC~

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

PUBLICITATE VINERI 31 IULIE 20092

Intocmire Acte Constitutive (Infiintari Societati)� Intocmire Acte Aditionale (Pentru Modificarea Actului Constitutiv)� Intocmire Acte Constitutive Actualizate� Obtinere Certificate Constatatoare� Inregistrare Bilanturi La Oficiul Registrului Comertului� Intocmire Documentatie Pentru Suspendare/ Reincepere Activitate� Obtinere Certificat Constatator De Autorizare� Solutionare Litigii De Catre Tribunalul Arbitral

RelaŃii şi înscrieri: Pentru Sibiu: la sediul Camerei de Comert, Industrie si Agricultură Sibiu, Str. Telefoanelor 1,

tel. 0269 210383, 0269 210503, fax 0269 211831Pentru Mediaş: la sediul reprezentanŃei Mediaş a CCIA Sibiu, Str. CarpaŃi 8, tel. 0269 831831,

e-mail:cciasb.medias@cciasb.ro

organizeazăcursuri acreditate de Ministerul Muncii, Familiei si ProtecŃiei Sociale

şi Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Inovăriiin locaŃiile Sibiu şi Mediaş

�MANAGER IN ACTIVITATEA DE TURISM� ADMINISTRATOR PENSIUNE TURISTICĂ� RECEPłIONER HOTEL� INSPECTOR (referent) RESURSE UMANE� AGENT (broker) IMOBILIAR� INSPECTOR DE SPECIALITATE PROTECłIA MUNCII � AGENT VÂNZĂRI

RelaŃii şi înscrieri: Pentru Sibiu: la sediul Camerei de Comert, Industrie si Agricultură Sibiu, Str. Telefoanelor 1, tel. 0269 210383, 0269 210503, fax 0269 211831, e-mail: externe@cciasb.roPentru Mediaş: la sediul reprezentanŃei Mediaş a CCIA Sibiu, Str. CarpaŃi 8, tel. 0269 831831, e-mail: cciasb.medias@cciasb.ro

C.C.I.A. Sibiu prin Departamentul de Consultan]@ Juridic@ }i Asisten]@, ofer@ urm@toarele servicii :

CAMERA DE COMERł, INDUSTRIE {I AGRICULTURĂ SIBIU

3CRIZ~VINERI 31 IULIE 2009

urmare din pag.1Interesant@, din acest punct de ve -dere, este opinia economistului ameri -can Edward C. Prescott, laureat alPremiului Nobel în 2004 }i consilierpe probleme monetare al B@nciiFederale Americane. Cum vede acestacauzele turbulen]elor economice dinprezent }i solu]iile care ar trebuiadoptate pentru relansarea economieimondiale?În primul rând, economistul pleac@ dela ideea c@ în lume nu se manifest@în prezent o criz@ pur economic@, cidoar o criz@ politic@ creat@ de guverneprin cre}terea poverii fiscale ce vatrebui suportat@, în definitiv, de sec-torul productiv privat. Crizele }i rece-siunile nu sunt concepte pentruPrescott. Actorii economici, fie eiantreprenori, angaja]i sau proprietaride capital, sunt indivizi ra]ionali, ori-enta]i spre viitor, care î}i maximizeaz@în permanen]@ oportunit@]ile de câ}tig,dat fiind sistemul de constrângeri încare ac]ioneaz@. Cre}terea economic@este determinat@ de tehnologie,demografie }i interven]iile fiscale aleguvernelor. Cu cât statul impune cos-turi mai mari actorilor economici, prinreglement@ri, sau preleveaz@ mai multdin valoarea pe care ace}tia o produc,prin taxe }i impozite, cu atât stimu-lentul acestora de a munci scade. Dinacest motiv se reduce productivitatea- fenomen cu noscut de regul@ subnumele de criz@ economic@.Solu]ia ie}irii din criz@ se impune înaceste condi]ii de la sine: reducereafiscalit@]ii, atât a taxelor }i impozitelor,cât }i a deficitelor bugetare, care pân@la urm@ sunt ni}te taxe viitoare, ecalea sigur@ de a stimula cre}terea

productivit@]ii, singurul lucru careconteaz@ într-o economie s@n@toas@.Din aceast@ perspectiv@, statul, de}inecesar în societate }i economie, tre-buie s@ se rezume s@ exercite un sin-gul rol: cel de arbitru care impune înmod neutru regulile jocului. În nici uncaz statul nu trebuie s@ fie el însu}iun juc@tor. În cazul particular alRomâniei, celebrul economist ameri-can avanseaz@ ca solu]ie imediat@reducerea taxelor }i eliminareaoric@rei bariere în calea comer]uluiinterna]ional }i a liberei circula]ii, darvede un pericol poten]ial în tendin]apoliticienilor autohtoni de a cre}te

cheltuielile guvernamentale }i a inter-veni tot mai mult în economie. Înconcluzie: economia româneasc@ sepoate redresa foarte bine, cu condi]iaca politicienii s@ men]in@ un sistematractiv, s@ evite m@surile protec]io -niste }i dirijismul sub orice form@.Desigur, pozi]ia exprimat@ de econo-mistul american vizavi de neinter-ven]ionismul statului în momente decriz@ }i liberalizarea total@ a mecanis-melor economiei de pia]@ face în celedin urm@ elogiul virtu]ilor neoliberalis-mului într-o lume globalizat@. Esteîns@ acesta un panaceu universal? Sepoate miza f@r@ riscuri pe un stat care

î}i exercit@ exclusiv atribu]ii de arbitruneutru? Cine altcineva poate impuneregulile jocului în economie, mai alescând acestea se cer a fi schimbatedin temelii, cum recu noa}te chiarPrescott?Este evident rolul factorilor reali încre}terea productivit@]ii muncii soci -ale, precum }i condi]ionarea dintreaceasta }i reluarea avântului econo -mic. În cazul României, îns@, o cre} -tere economic@ pe baze s@n@toase,care ar presupune o reform@ a struc-turilor de produc]ie simultan cu oreform@ a gestiunii dezvolt@rii, estegreu de rea lizat pentru c@ aceste baze

nu prea mai exist@, nefiind oferite deactuala configura]ie a economiei. {i,oricum, ele au fost puternic erodatede anomaliile economice din aniianteriori când ne leg@nam în iluziaunei tranzi]ii fulminante.Pe de alt@ parte, concep]ia economis-tului american relanseaz@ actuala dez-batere asupra rolului binef@c@tor alneoliberalismului în condi]iile uneicrize de natur@ structural@.Exist@, în opozi]ie, }i p@rerea c@neoliberalismul nu a trecut examenulactualului marasm economic. Practic,valorile }i principiile sale au alimentatiluzia c@ bun@starea general@ se poatecl@di pe credite ieftine }i pe suprae-valuarea speculativ@ a activelor, indu -când totodat@ un egoism social exce-siv, tendin]a de a distribui costurilecrizei doar pe umerii clasei mijlocii.Se aduce ca argument faptul c@sc@derile economice cele mai drama -tice s-au înregistrat în ]@rile în carebugetele sociale s-au sub]iat abrupt înultimii ani, cota unic@ s-a extins nese -lectiv iar inegalit@]ile sociale s-auadâncit. Cu alte cuvinte, neoliberalis-mul a f@cut ca s@racii s@ fie mai mul]i}i mai s@raci, boga]ii mai rapace iarriscul conflictelor sociale }i politice s@creasc@. În gestionarea crizei, cândstatul se limiteaz@ a fi doar arbitruneutru, deciziile majore le iau doarechipele FMI, care nu s-au dovedit afi cele mai infailibile.Oricum, controversa aceasta la nivelprincipial }i global poate na}te solu]iialternative }i viabile. Nu ascund c@mi-ar fi pl@cut s@ asist la un aseme-nea gen de dezbateri }i în via]a poli -tic@ româneasc@, atât de cenu}ie }isteril@. Mai mult, ar fi fost de bun au -gur ca din aceste dezbateri s@ emaneun plan na]ional anticriz@ realist }iaplicabil cu rezultate m@surabile. Dinp@cate, politicienii români au ratataceas t@ }ans@, ceea ce face ca, înprezent, fiecare partid s@ aib@ propri-ul program anticriz@, iar popula]ia s@nu mai în]eleag@ încotro mergeRomânia.Superficialitatea orgolioas@ }i irespon-sabil@ }i-a spus din nou cuvântul. Nevom dezb@ra vreodat@ de ea? Poate,cine }tie, la urm@toarea criz@...

Criza economic@- între dezbateri de idei }i confrunt@ri sterile -Emil DAVID

Edward C. Prescott Banca Federala a Americii

Sediul Guvernului Rom$niei

DEZVOLTARE VINERI 31 IULIE 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Pe urm@, de supraînc@lzirea Terreimanifestat@ }i printr-o labilitate pro-nun]at@ a temperaturilor, prin con-traste puternice între var@ }i iarn@,printr-o atmosfer@ greu înc@rcat@,toate din acelea}i motive care auf@cut }i fac s@ ne temem de topireaghe]arilor, adic@ poluarea. În sfâr}it,tot din acela}i motiv, vulnerabilitateaorganismului uman, a organismuluifiec@ruia dintre noi, manifestat@, pe unloc însemnat, de sc@derea general@ acapacit@]ii noastre imunologice, etc.„Gripa porcin@”, s@ p@str@m denu-mirea ini]ial@, nu-i o bagatel@. Îngri-jor@ri economice, îngrijor@ri sociale,îngrijor@ri biologice. Unde vomajunge? Quo vadis Terra? Quo vadisindividul? Quo vadis societatea? La oasemenea întrebare frun]ile nu doarale savan]ilor }i cercet@torilor aur@mas }i r@mân încre]ite înc@ mult@vreme de aici înainte...Chiar }i în astfel de condi]ii, via]acotidian@, dincolo de grijile multaccentuate, de proiectele care acumsunt mai greu realizabile }i mult maitensionate, r@mâne cam aceea}i: ser-viciu, televiziune obligatoriu, dar nuprea mult, poate ceva loisir, lectur@,lucru cotidian. Nu este bine nici s@exager@m, dar nici s@ bagateliz@mmarile probleme cu care ne con-frunt@m ca }i cum ele ar apar]inealtora }i nu nou@. Nu este bine, de}ideseori o facem.... Televiziunea de la noi, practic petoate posturile, ne bombardeaz@ real-mente cu „}tiri video - audio” dintre„cele mai interesante” }i dintre „celemai importante” din perspectiva tim-pului atât de dificil pe care îl par-curgem. Iat@, epopeea financiar@penibil@ a fostului ministru al Tine -retului }i Sportului – deznod@mântule în curs – sau cum î}i mai afl@ delucru }i cu ce costuri, ministrulTurismului. Pe urm@, ofensivele }iimplica]iile electorale punctuale, fur-

tunoase }i spectaculoase, alePre}edintelui României. Reac]iile oa -me nilor din D@buleni la cuvintelelansate de Domnia sa în ce-i prive}te.Cum atac@ }i ce spune pre}edintelePSD, de}i nu prea spune }i nici nuprea atac@. În sfâr}it, ce mai este cuafacerile fostului prim ministru liber-al, cine }i dece candideaz@ la pre }e -den]ia ]@rii, etc,etc. Lucruri mai pu]insemnificative pentru a ocupa întregecranul, mai ales din perspectivagravelor probleme cu care se con-frunt@ economiile tuturor ]@rilor lumii.Pe urm@, fotbali}tii „turn@tori”, evi-dent cu mare impact de public, uni-versit@]ile private planturoase, la fel.Rezonan]@ imens@. Orice poate abateaten]ia este bine... Parc@ am dori s@discut@m doar de asemenea chestiu-ni relativ colaterale în raport cu exi-gen]ele timpului, }i nu despre prob-leme deosebit de serioase ce implic@sume grele, despre seriozitatea deci-den]ilor, cei mai mul]i atât de largi înpromisiuni înainte de alegeri. Cestrategie avem, de fapt, pentruînfruntarea acestei mari crize? Undese duc banii? Ce am f@cut cu primatran}@ de împrumut, cu ce efecteeconomico – sociale? De au r@mas }ir@mân f@r@ r@spuns întreb@rile referi-tor la averile deciden]ilor }i mem-brilor lor de familie? Nu prea eraudeloc burghezi antebelici care s@mo}teneasc@ propriet@]i, c@rora s@ lefie retrocedate propriet@]i, avere...Cum r@spundem concret }i cu ceefecte la provoc@rile }omajului, aleinfla]iei? Cine se face responsabilpentru tabloul descurajant, dezolant aleconomiei române}ti dup@ 20 de anide tranzi]ie? Cine r@spunde pentrudistrugerea industriei, a iriga]iilor, aagriculturii, atâta cât@ era, pentrustarea deplorabil@ a transporturilor,pentru gravele rateuri ale privatiz@rii?P@i cine s@ s@ r@spund@, tot cei careau solicitat sau vor solicita s@ fieale}i... Din ce }i-au luat mini}tri,practic mereu în func]ii publice, vile}i apartamente de lux în str@in@tate?Din cei 20& din salariul de ministrupe care acum nu o s@-i mai ia?Detalii de „dincolo”? Unele, maipu]ine, la fel. Altele, mai multe, de oalt@ semnifica]ie. La Stuttgart, unde,în drum spre Fran]a, avem o escal@de câteva ore, ne delect@m cu foartefrumoasele }i bogatele str@zi comer-ciale de lâng@ gar@. Este frumos, dareste }i evident@ o anumit@ uniformi-tate, în linii mari, a ve}mintelor dedam@ sau de b@rbat, cam acelea}i la

noi, în Fran]a, în Italia, etc. Este binesau este r@u? R@mâne de v@zut.Altminteri, trenul merge impecabil,orarele sunt riguros respectate.La Paris mânc@m de dejun în „Garede Monparnasse” }i observ c@ ceeace mâncam acum câteva luni, acumeste mai mult aproape cu 1 euro. La„Longchamps”, în Rennes, cafeaua„decafeinat@” (f@r@ cofein@) are unpre] mai mare cu 0,10 euro. Altesecven]e sunt valabile în pozitiv:str@zi }i locuin]e foarte îngrijite,cur@]enie impecabil@, ordine perfect@,aer curat }i respirabil în pofida tem-peraturilor înalte, mult, mult spa]iuverde. Nu ]ine de conjunctur@, ci decutume }i atitudini dobândite }i sed-imentate în timp...Iat@, am participat la banchetul desfâr}it de an al colegilor de la IUT –GEA Rennes. Prilej cu care vreo 2colegi s-au retras din activitate, acolopensia unui cadru didactic universitareste cam cât salariul. Adic@ mare. {i

ce aflu? Unul dintre ei îmi spune c@a}a îi va r@mâne mai mult timp pen-tru a împ@r]i manifeste anticapitalisteîntr-o pia]@ volant@ din Rennes. Nueste nici comunist, nici socialist, darnu-i place deloc ce a v@zut }i ce vedede vreo câ]iva ani încoace. {i gân-durile }i atitudinile se modific@...... Tinerii, pe mai mul]i îi cunosc }iau bani mul]i, demonstreaz@, totu}i,comportamente modeste. M@nânc@ larestaurantul studen]esc, de}i ar puteas@-}i permit@ bistrouri de marc@, suntîmbr@ca]i comod, dar nu fistichiu, }isunt foarte preocupa]i, cei care suntastfel, de }coal@ }i bibliotec@. {i deInternet, dar }i de c@r]i. Este cevamai complicat la noi: de exemplu, otân@r@ încurcând secolul XIV cu sec-olul XV }i întrebând-o eu în ce secolne afl@m, mi-a r@spuns plin@ de ho -t@râre c@ ne afl@m în seco lul...„XXXI”. ”Sunte]i sigur@?” am repli-cat? „Absolut sigur@”, mi-ar@spuns...Ceea ce înseamn@ c@ }i

liceul dar }i universitatea au prob-leme cu disciplinele fundamentale, totmai covâr}ite }i debilitate de „greu-tatea” unor discipline s@ le spunemde specialitate }i c@rora li se acord@-relativ, fire}te - mult prea mareînsemn@tate în raport cu importan]alor real@. Este posibil ca s@ avemmanageri buni pe mp, dar care s@ nu}tie nimic din sufe rin]ele Terrei }i alelor intrinseci...Sigur, }i dincolo „politichia” are spa ]iulei, dar î}i pierde tot mai mult dinînsemn@tate. In general, banii cei mul]inu se fac din afaceri pernicioase custatul, ci efectiv din sesi zarea unorni}e de pia]@, p@trunderea aici }icucerirea lor doar cu mijloace strictprofesionale. Iar „banul public” r@mâne„ban public”, pentru ]intele publice......{i în Fran]a dar }i la Stuttgart,multe afi}e, panouri, la magazine, cureduceri de pre]uri cu 50& sau maimult. Nu pu]ine pr@v@lii se afl@ înlichidare. Criza sau sezonul de var@?Cu siguran]@ c@ amândou@. La întoar -cere, la Strasbourg, trenul are peste40 de minute întârziere. Au fost ploitoren]iale care au „stricat” calea. {igara cea nou@ din Strasbourg fuseseîns@ afectat@. Pe mai multe din inte-rioarele ei, cu acoperi}ul nou, apa p@ -trun sese „bien merci”. Aproape totulera acum dezafectat. Se „poart@”deci, }i acolo...P.S. C@ este destul de penibil ce seîntâmpl@, uneori, ^n ]ar@ ne-odemonstreaz@ semnificativ }i com -para]ia între ce a ajuns Turul Ciclistal României la noi – câteva rândule]ede interior doar în 1-2 ziare din presasportiv@ fa]@ de cronicile ample }isuculente pe pagini întregi acum 30– 50 de ani, privind Turul }i pe eroiis@i Constantin Dumitrescu, GabrielMoi ceanu, Ion Cosma, etc. - }i prezen -tarea atât de frumoas@, de bogat@, lateleviziune, în ziare, reviste nu doarde sport, a turului Fran]ei, mereumanifestare prestigioas@ de marerang na]ional, european, interna]ional.O veritabil@ chemare popular@ spreaer, mi}care, spre natur@. Oare dece?Tineretul are cert nevoie mai mult deciclism în raport cu multele “nout@]i”pe care le citim prin ziare sau leauzim }i vedem la tv...

Câteva însemn@ri „estivale”

Dan POPESCU

VINERI 31 IULIE 2009 5

c my bc my b

c my b

CRIZ~

c my b

Integrarea economic@ european@ în condi]ii de criz@ (IV)De}i testul ader@rii a fost trecut, cudispens@ în ceea ce prive}te criteriileeconomice, totu}i sub aspect punctu-al pragmatic strict, în sectorul dez-volt@rii – de reducere a decalajelor, înplan teritorial-na]ional, social }i eco-nomice n-a reu}it într-o mare m@sur@,ci într-o mai mic@ parte s@ performezeîn consonan]@ cu modelul europeande economie }i societate.Or, marea provocare pentru Româniaeste s@-}i valorifice cât mai eficientpoten]ialul economic european maiales într-o situa]ie de maxim@ dificul-tate economic@, când procesul de inte-grare este mult mai dificil, dar }ansade a ie}i din zona marginal@ econom-ic@ a Europei, poate fi valorificat@ prinfinalizarea procesului de integrare eco-nomic@ }i îmbr@carea c@m@}ii de actoreconomic regional cu o capacitate dea-}i valorifica poten]ialul economic,favorizat de a}ezarea geografic@, devarietate climatic@ }i de relief, maimult de valorificarea poten]ialului agri-col, fiind de]in@toarea unei suprafe]eagricole dintre cele mai mari dup@Fran]a, Germania }i Polonia.Calitatea de insider în construc]iaeuropean@ este pentru România singu-ra alternativ@ acceptabil@ de a nu avea„}ansa” repet@rii experien]ei în proiecteasumate sau „marginalizate”. În con -di]iile în care, potrivit art. 25 dinTratatul de Aderare, România va trebuis@ depun@ suma corespunz@toarepotrivit dispozi]iilor art. 4 din statutulBEI (sumele sunt relative) }i se înte-meiaz@ pe datele publicate de Eurostatpentru anul 2003, în cuantum de42.300.000 euro, în 8 tran}e egale,scadente la 31 mai 2007, 31 mai 2008,30 noiembrie 2009, 31 mai 2010, 30noiembrie 2010, 31 mai 2011 }i 30noiembrie 2011, cât }i contribu]ia încuantum de 0,517& la rezerv@ }iprovizioanele echivalente potrivit obli -ga]iilor asumate, România trebuie s@-}imen]in@ economia în echilibru }i s@continue procesul de integrare.Trebuie s@ subliniem faptul c@ Româ -nia nu are numai obliga]ii fiscaleîmpov@r@toare la care se adaug@ }icele generate de criza economic@, ci are}i drepturi ce izvor@sc din Tratate,Conven]ii, Pacte la care România esteparte }i acestea sunt ratificate sau apro-bate potrivit regulilor de drept intern.Astfel, România beneficiaz@ de sumeb@ne}ti de sus]inere a procesului deintegrare european@ care este un pro-ces complex }i continuu prin politicipublice europene, iar în sprijin suntpoliticile anticriz@ ale executivului, celpu]in ar trebui s@ existe un plan anti-

criz@ a guvernului. Mai ales c@ de lamarea recesiune din 1929-1933 aumai fost }ocuri de tip criz@ econom-ic@ financiar@, cea mai ampl@ fiind ceagenerat@ de cea mai mare conflagra]iemondial@ a tuturor timpurilor }i cea cucare ne confrunt@m acum. Desigur,suportul financiar asignat de UE prinorganele sale, cum ar fi „FacilitateaSchengen }i pentru fluxurile de nume -rar”, pentru punerea în aplicarea aacquis-ului Schengen }i controlul fron-tierelor externe (cele de la marginea der@s@rit a Uniunea Europene cu RepublicaMoldova, Ucraina }i Rusia) }i pentru asprijini îmbun@t@]irea fluxurilor denumerar în cadrul bugetelor na]ionale.De exemplu, pentru perioada 2007-2009 se acord@ României, potrivit art.32 din tratatul de Aderare, urm@toarelesume (exprimate la nivelul anului2004), sub forma pl@]ii globale încadrul Facilit@]ii provizorii Schengen }ifluxului în numerar:

Sumele globale se utilizeaz@ în termende trei ani de la efectuarea primeipl@]i. De asemenea, potrivit art. 33 dinprezentul Tratat, creditele de angaja-ment global pentru ac]iunile struc-turale, pentru o perioad@ de 3 ani2007-2009, sunt urm@toarele:

Este de notorietate faptul c@ pe timpde criz@ unul din sectoarele cele maiafectate este agricultura, îns@ pentrusus]inerea procesului de integrare }i apoliticilor publice de politic@ agricol@comun@, în vederea adâncirii procesu-lui de integrare european@, potrivit art.34 din Tratatul de Aderare al Bulgariei}i României, în perioada 2007-2009este alocat@ suma de 3.041 milioaneeuro (în pre]uri la nivelul anului 2004)

pentru dezvoltarea rural@ în cadrulFEOGA – sec]iunea garantare pentruBulgaria }i România.Or, cu atât mai mult în situa]ii de criz@,odat@ cu investi]iile publice în infra-structur@ agricol@ }i accesarea fon-durilor europene poate fi un respirodac@ sunt manageriate foarte bine aces -te sume acordate pentru sprijinul fer-melor de semi-subzisten]@ aflate încurs de restructurare. O astfel defacilitate vine }i sus]ine }i limiteaz@presiunea concuren]ial@ a pie]eiunice. Pentru a beneficia de sprijin,fermierii trebuie s@ prezinte un plande afaceri care:- s@ dezvolte viabilitatea economieiviitoarelor ferme;- s@ detalieze necesarul de investi]ii;- s@ descrie etape }i observa]ii speci-fice.Reanalizarea se face la un termen detrei ani, pentru conformitate sprijinuleste pl@tit anual sub forma unui aju-tor forfetar care nu poate pl@ti plafonulde eligibilitate }i nu poate fi acordatpe un termen de cinci ani.În sus]inerea integr@rii economice întimp de criz@, utile sunt instrumentelefinanciare atât cele de preaderare, pre-lungite, ISPA, SAPARD, PHARE saucele post-aderare, cum ar fi fondurilestructurale }i de coeziune, iar sumapropus@ de Comisia European@ estede 5.973 milioane euro cu o cofi-nan]are de la bugetul na]ional.Sumele aferente fondurilor structuralese finan]eaz@ de la bugetul UE pân@ la75& din valoarea proiectului. În cazulFondului de Coeziune, finan]area seface de la bugetul Uniunii Europenepân@ la maxim 80& din valoareaproiectului }i în cazuri excep]ionalepân@ la 85&. Desigur c@ asisten]afinanciar@ din partea Uniunii Europenenu este îndestul@toare pentru asigu-rarea echilibrului integr@rii }i asigur@riim@surilor de eliminare a decalajelorprin/cu ajutorul integr@rii, fig nr. 1.Este neîndoios c@ România a înregis-trat tendin]e de cre}tere constant@ aPIB-ului, îns@ începând din ultimul

trimestru al anului 2008 s-au semnalatprimele efecte ale crizei.Toate aceste împrejur@ri nefavorabilenu stopeaz@ procesul de integrare ci îid@ o lentoare, iar prognozele B@nciiNa]ionale a României cu privire lamoneda euro, care ar putea fi adop-tat@ pân@ în 20014, printr-un efortspecial de convergen]@, arat@ c@România va intra într-o etap@ avansat@de integrare, cea a Uniunii Economice}i Monetare. Nevoile României în sfera proiectelorvizeaz@ infrastructura rutier@, utilit@]ileurbane }i rurale, atragerea investi]ilorstr@ine directe, etc.,tocmai pentru aelimina disparit@]ile mari dintreUniunea European@ }i România.O alt@ problem@ pe care România tre-buie s@ o rezolve, pentru a face fa]@provoc@rilor generate de actuala criz@economic@, este de natur@ strategic@pentru realizarea unei societ@]i acunoa}terii, a}a cum este prev@zut@pentru Uniunea European@ în strategiade la Lisabona.Reforma în educa]ie va favoriza cusiguran]@ creativitatea }i implicit vagenera competitivitate, valorificând înacest fel resursele de orice natur@ cares@ reprezinte asimilarea în economie acelor mai avansate cuceriri ale }tiin]ei}i tehnicii. Este de domeniul notori-et@]ii faptul c@ problemele integr@rii,reprezint@ mai întâi de toate problemeale dezvolt@rii.Nu încape îndoial@ c@, în contextulcrizei economice, trebuie pus@ în val-oare capacitatea ]@rii de a m@ri efortulîn ceea ce prive}te atragerea resur -selor financiar – economice europene}i chiar extraeuropene.Mai mult, efortul trebuie îndreptat sprezona tehnologiilor informatice inte-grate, zon@ specific@ economie bazatepe cunoa}tere, a serviciilor a}ezate înproximitatea cercet@rii }tiin]ifice }i ainov@rii tehnologice. Astfel, Româniaî}i pune în valoare poten]ialul deresurse }i inovare pentru realizareaobiectivului ei fundamental, în proce-

sul continuu de integrare, de a aduceeconomia na]ional@ la standardeleimpuse de economia european@.Cea mai mare provocare a României,în opinia noastr@, este g@sirea solu -]iilor care s@-i permit@ ie}irea dincriz@, dezvoltarea domeniilor de spe-cializare, valorificarea la maxim apoten ]ialului geostrategic, cre}terearolului de actor important în cooper-area regional@ }i extraregional@, chiarcu economii organizate pe baza altorprincipii decât cele europene.De asemenea o prioritate strategic@ seimpune în zona mediului academic,centrat pe gândire creativ@, care s@favorizeze comunicarea de idei }i dez-batere fundamentat@, realizându-seast fel un mediu academic, ancorat înrealit@]ile integr@rii economice aleRomâniei, competitiv }i determinant. În aceea}i ordine de idei se impuneidentificarea resurselor financiare inter -ne }i externe, accesarea fondurilorstructurale pentru dezvoltarea tehno-logic@ }i cercetarea }tiin]ific@, econom-ic@, crearea de facilit@]i pentru ino-varea tehnologic@. În acest sens pu -tem aminti documentul platform@ pen-tru activit@]ile preconizate la niveleuropean, Manifestul Anului Creati -vit@]ii }i Inov@rii, prezentat de ComisiaEuropean@ la data de 25 martie 20009cu ocazia Reuniunii Amba sadorilorEuropeni pentru Creativitate }i Inovare.Este neîndoielnic c@ România arenevoie de disponibilit@]i financiare }iîn acest context absorbirea fonduriloreuropene este o prioritate strategic@ }itotodat@ o nevoie imediat@ pentruasigurarea finan]@rilor în sectorul pub-lic, mai ales în zona de infrastructur@,tocmai pentru a men]ine viabil proce-sul de integrare european@.Integrarea economic@, de}i este unproces complex de modernizare, greude pus în oper@, asigur@ Românieireinser]ia în poten]ialul contemporande progres, ca rezultat al exerci]iuluieconomic, social, cultural sau politicîn care este implicat@.

Marin CR~CIUN

Vedere din Roma - “Fontana di Trevi”

Bucure}ti

MARKETING VINERI 31 IULIE 20096

Atât în Australia, cât }i în NouaZeeland@, exist@ sus]inere dinpartea guvernelor pentru încura-jarea produc]iei ecologice, de}i înnici una din aceste ]@ri statul nuacord@ subven]ii pentru produse-le ecologice. Australia dispune destandarde na]ionale privindob]inerea produselor ecologiceînc@ din anul 1992, iar în NouaZeeland@ a luat na}tere SistemulNa]ional de Standarde privindPro dusele Ecologice în anul 2003. De}i exist@ un trend ascendentprivind cererea consumatorilorpentru produsele ecologice, totu}ipia]a produselor ecologicer@mâne o ni}@ de pia]@ înAustralia. Pe pia]a autohton@, pro-dusele ecologice sunt vândute laun „pre] premium” cu multpeste cel al produselor con-ven]ionale. Produsele care suntimportate în Australia nu suntnumai produse destinate con-sumului curent (produse ali-mentare }i b@uturi), ci }i bumbac}i produse destinate îngrijirii }iigienei personale importate înprimul rând din S.U.A. }i MareaBritanie.

b. America Latin@ În America Latin@ foarte multe]@ri au mai mult de 100.000hectare cultivate cu produse eco-logice, }i de}i au avut un începutdestul de timid, în prezent seconfrunt@cu o cre}tere extra ordi -na r@ a cererii pentru astfel deproduse.Suprafa]a total@ destinat@ cul-tiv@rii produselor ecologice estede 6,4 milioane hectare la care semai adaug@ 6 milioane hectare dep@duri. Aproape toate ]@rileAmericii Latine au sectoare desti-nate produselor ecologice, în modspecial Uruguay, Costa Rica }iArgentina. În ceea ce prive}te destina]iasuprafe]ei cultivat@ cu produseecologice la nivelul AmericiiLatine, se eviden]iaz@ urm@toareastructur@ (graficul 1.5.)În general, produc]ia ecologic@ s-a dezvoltat prin propriile eforturi,neexistând subven]ii sau ajutoreconomic din partea statului.Excep]ie face îns@ Brazilia al c@reiguvern a introdus de curând unPlan Inter-ministerial ProEcologia, care stimuleaz@ în modoficial produc@torii, cercetarea,asocia]iile, pia]a }i comer]ul cuproduse ecologice. Costa Rica,precum }i alte ]@ri dispun de fon-duri oficiale pentru cercetare }ieduca]ie în acest sector,Argentina }i Chile dispun deagen]ii de export care faciliteaz@produc@torilor interni contacte pediverse pie]e interna]ionale, iar înMexic se constat@ un interes dince în ce mai mare pentruagen]iile na]ionale care seadreseaz@ micilor produc@tori deproduse ecologice.Exportul produseloragroalimentare eco logice joac@ deasemenea un rol impor tant încomer]ul Americii Latine, înce -pând cu cafea, banane, zah@r,cereale }i carne, majoritatea activ-it@]ilor de comer] cu produseecologice sunt orientate sprepie]ele externe.

c. America de NordCu un num@r de 12.000 fermeatestate ecologic }i aproximativ1,4 milioane hectare destinate cul-tiv@rii produselor ecologice, înAmerica de Nord un procent de0,3 &din totalul suprafe]ei agri-cole este destinat ob]inerii pro-duselor ecologice. Din totalulsuprafe]ei cultivat@ ecologic,terenului arabil }i p@}unilor per-manente le revin p@r]i aproximativegale, o propor]ie însemnat@ dinterenul arabil fiind destinat cul-tiv@rii ecologice a cerealelor (grafi-cul 1.6.) Având în aplicarereglement@rile Statelor Unite }idispunând de un nou sistem deetichetare, sectorul destinat pro-duselor ecologice garanteaz@ con-sumatorilor o calitate ridicat@ aproduselor oferite pie]ei. Pem@sur@ ce din ce în ce mai multeproduse ecologice au fost intro-duse pe pia]@, num@rul agen]iilordestinate certific@rii acestor pro-duse a crescut vertiginos. Spreexemplu, în Canada înc@ din anul1999 activitatea în acest sectoreste reglementat@ de standardeecologice atent implementate pen-tru a sprijini activitatea pro-duc@torilor interni }i pentru a lefacilita accesul pe pie]ele externe.În America de Nord, la nivel con-tinental, se remarc@ cea mai spec-taculoas@ cre}tere a sectoruluidestinat produselor agroalimentareecologice, în anul 2005 vânz@rileîn acest sector atingând valoareade 14,5 miliarde dolari, pe viitorestimându-se o cre}tere continu@a cererii pentru acest sector înparalel cu cre}terea veniturilorob]inute de produc@tori.

d. AsiaÎn Asia, suprafa]a destinat@ cul-tiv@rii produselor ecologice esterelativ restrâns@ în compara]ie cualte continente, dar în China seremarc@ a cre}tere accentuat@,suprafa]a agricol@ destinat@ aces-tui sector fiind de aproape 3 mil-ioane hectare în anul 2004.Suprafa]a total@ destinat@ cultiv@riiproduselor ecologice este la nivelde continent de 4,1 milioanehectare }i aproximativ 130.000ferme atestate ecologic, la care seadaug@ 6,4 milioane hectare dep@duri }i vegeta]ie, avândurm@toarea structur@ la nivel decontinent (graficul 1.7.):Totodat@ în Asia î}i desf@}oar@activitatea 117 agen]ii de certifi-care ecologic@, din care 104agen]ii în China, India }i Japonia.Totu}i, mul]i dintre exportatoriidin acest sector sunt certifica]i deagen]iile str@ine ce î}i desf@}oar@activitatea pe acest continent.Majoritatea activit@]ilor desf@}urateîn aceste regiuni nu sunt regle-mentate }i certificate ecologic, darîn unele ]@ri cum ar fi India,Japonia, Coreea, Filipine, Taiwan}i Thailanda ele sunt deja imple-mentate }i aplicate, Israel fiindsingura ]ar@ ce }i-a aliniat legis-la]ia din acest sector la regle-ment@rile Uniunii Europene.Cea mai mare cre}tere, de aprox-imativ 30 %, în cadrul sectoruluidestinat consumului domestic esteestimat@ a se ob]ine în China }iun adev@rat „boom” este pre-vizionat de c@tre speciali}tii îndomeniu pentru Indonezia.

Principiile eco-marketing-ului }i aplicabilitatea lor în diversele activit@]i economice (IV)

dr. Lucian BELA{CUdr. Oana STANCIUGraficul 1.4.

Graficul 1.5.

Graficul 1.6.

Graficul 1.7.

Sursa : Institutul de Cercetare pentru Agricultura Ecologic@ –FiBL Elve]ia 2006

Sursa : Institutul de Cercetare pentru Agricultura Ecologic@ –FiBL Elve]ia 2006

Sursa : Institutul de Cercetare pentru Agricultura Ecologic@ –FiBL Elve]ia 2006

Sursa : Institutul de Cercetare pentru Agricultura Ecologic@ –FiBL Elve]ia 2006

TAXE IMPOZITE PRODUC[IEVINERI 31 IULIE 2009 7

urmare din pag.1Mari sau mici, insuportabile saustimulative, justificate sau nu,impozitele trebuie pl@tite înainte de ale judeca prin prisma literei legii. Lortrebuie s@ ne conformam, dânddovad@ de civism. Dar, ca s@ lerespect@m, trebuie mai întâi s@ lecunoa}tem, s@ le în]elegem, mai alesîn condi]iile unor nenum@rate trans-formari legislative sau modalit@]isofisticate de aplicare a legilor fiscale. V-a]i întrebat vreodat@ care este difer-en]a dintre impozit }i tax@? O între-bare atât de simpl@, necesit@ unr@spuns pe masur@, îns@ s@ pornimde la definirea celor dou@ no]iuni.DEX-ul define}te impozitul ca fiind “oplat@ obligatorie stabilit@ prin lege, pecare cet@]enii o vars@ din venitul lorîn bugetul statului”, iar taxa este “oplat@ efectuat@ în favoarea bugetuluide stat de c@tre diferite persoane fiz-ice sau juridice în cazul când acestease bucur@ de anumite servicii saudrepturi”. Aparent sinonime în vor-birea curent@, între cele dou@ obliga]ii

fiscale exist@ o diferen]@ sensibil@.Atât impozitele cât }i taxele se carac-terizeaz@ prin plata unor sume debani în favoarea statului, de}i au exi-stat }i obliga]ii fiscale în natur@. Aucaracter universal, fiind datorate atâtde persoanele fizice cât }i de per-soanele juridice care realizeaz@ veni-turi, de]in o avere, consum@ bunurisau beneficiaz@ de servicii publice.Sunt prelev@ri fiscale obligatoriiimpuse în numele suveranit@]ii statu-lui }i au caracter nerambursabil.Ambele obliga]ii fiscale sunt instituiteprin acte normative }i au drept scopformarea resurselor b@ne}ti necesarea finan]a nevoile colective ale statu-lui. Prin urmare, cele dou@ obliga]iifiscale au o utilitate public@, jucândun rol financiar, economic }i social.Diferen]a dintre impozit }i tax@ const@în faptul c@ plata unui impozit NUpresupune o contrapresta]ie direct@ }iimediat@ din partea statului, înschimb plata unei taxe presupune ocontrapresta]ie din partea acestuia.Astfel c@ la data pl@]ii impozitului pecl@dire, spre exemplu, nu beneficiemde nici un serviciu din partea statu-

lui pe loc, ci numai la o dat@ ulte-rioar@ sub forma serviciilor publice(ex. înv@]@mânt, s@n@tate, ap@rare,ordine public@ etc.). Îns@ în momen-

tul pl@]ii unei taxe, spre exemplu taxade eliberare a permisului auto, exist@un echivalent direct }i imediat în folo-sul pl@titorilor, adic@ în cazul nostru

beneficiem de acel plastic colorat cene d@ dreptul s@ conducem unautovehicul pe drumurile publice.Taxa reprezint@ plata efectuat@ dec@tre persoanele fizice }i juridice pen-tru serviciile prestate acestora deinstitu]iile publice care primesc,întocmesc sau elibereaz@ diferite acte,presteaz@ servicii }i rezolv@ alteinterese legitime. Cuantumul impozit-ului se determin@ în func]ie de natu-ra }i volumul venitului impozabil, întimp ce m@rimea taxei depinde defelul }i costul serviciului prestat. Laimpozite, termenele de plat@ se sta-bilesc în prealabil, în timp cetermenele de plat@ ale taxelor se fix-eaz@, de regul@, în momentul solic-it@rii sau dup@ prestarea serviciilor. Existenta unei multitudini de obliga]iifiscale în sarcina cet@]enilor, cuantu-mul ridicat al acestora }i instabilitateaprevederilor legisla]iei din domeniulfiscal ^mping la disperare contribua-bilul corect, de}i prelevrea impozitelor}i taxelor ar trebui v@zut@ din prismaunui parteneriat între stat }i con-tribuabil. De multe ori, prelev@rile fis-cale obligatorii sunt percepute cadescurajând munca, investi]iile }ieconomiile popula]iei, de}i ele r@mânsumele b@ne}ti pe care fiecare dintrenoi le pl@te}te pentru o societate civ-ilizat@. Închei acest articol cu sper-an]a c@ fiecare dintre noi, dupa lec-turare, este în m@sur@ s@ ofere unr@spuns pertinent la întrebarea: careeste diferen]a dintre impozit }i tax@?

ec. Liliana BUNESCUCare este diferen]a dintre impozit }i tax@?

Bucure}ti - Ministerul Finan]elor

ART~ VINERI 31 IULIE 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

SOLILOCVII DE DUMINIC~ XVIII

În ciuda restric]iilor împuse de ideolo-gie artelor }i arti}tilor în România total-itarismului ceau}ist, începând cu anii 74ai secolului trecut, ce s-au manifestat înprimul rând în con]inutul ideatic }i apoiîn planul mijloacelor de exprimare artis-tic@, au existat }i arti}ti plastici care auocolit în crea]iile lor, cu o abil@ „ diplo-ma]ie “ preceptele ideologice ale politiciiculturale. Avatarurile demersurilor lorartistice au cunoscut momente grele,care nici atunci }i nici acum, nu sepot explica }i în]elege.

Genera]iei din perioada stalinis-mului lui Gh.GH.Dej care a fost oblig-at@ s@ cultive principiile imuabile alerealismului socialist, i-a urmat genera]iatân@r@ de arti}ti crescut@ }i format@înscurta }i relativ libera perioad@ dinanii 1965-1972, când, datorit@ unordeschideri pro occidentale ale politiciide început Ceau}iste, i s-au permisculturii }i artei s@ se apropie de valo-rile artei moderne din spatiul euroat-lantic.

Prin intermediul unor manifest@riartistice }i expozi]ionale interna]ionale lacare au participat }i arti}ti din România(selec]iona]i pe criterii politice }i clien-telare, }i nu totdeauna valorice, daracest lucru este alt@ problem@), s-a ivit

posibilitatea ca reverbera]ii ale arteimoderne s@ patrund@ }i la noi.

În saloanele na]ionale }i celejude]ene au ap@rut lucr@ri extrem decurajoase, uimitoare, ca viziuni }i solu]iiplastice.

Acum, dup@ mai bine de 35 deani, când arta rom@neasc@ a intrat realîn circuitul }i competi]ia mondial@, }icând informatiile de „ ultim@ or@” suntla dispozi]ia tuturor, la o u}oar@ evalu-are critic@ ne d@m seama c@ acele „nout@]i“ nu erau decât palide pasti}edup@ operele unor mari arti}ti, cunos -cu]i }i consacra]i pe plan interna]ional.

Nu putem s@ excludem din acestcontext }i arta unor arti}ti sibieni. Oparte dinte ace}tia, care au fost obliga]i,din diferite motive s@ cultive arta cu „tendin]@ “ a realismului socialist, a}adeodat@ au îmbr@]i}at arta modern@ deavangard@, spre uimirea publicului }i

deruta criticii. În prima faz@, acest saltacrobativ a fost justificat de unii caexperiment, de al]ii ca reac]ie împotrivaunor false tradi]ii sau a unor mim@riartificioase ale „ isme-lor “ din trecut.Oricum o astfel de op]iune i-a costat cusiguran]@, foarte mult.

Arti}ti, talenta]i dealtfel, cu ocrea]ie original@ recognoscibil@ cuu}urin]@ în primetrul artei române}ti val-oroase, au p@r@sit drumul care i-a con-sacrat b@tând la poarta modernismului.

Amintim aici pe câ]iva, far@ ainten]iona o minimalizare a crea]ieiacestora, doar din dorin]a de a ilustraafirma]iile anterioare. Astfel SimionFlorea a renun]at la pictura sa adâncancorat@ în solul fertil al picturiiromâne]i, c@utând inedite tr@iri }i satis-fac]ii în arta abstract@.

Noul s@u drum a fost rezultatulunor îndelungi elabor@ri. Abstrac]io -

nismul din pictura acelei perioade a luiSimion Florea devenise o construc]ielaborios gândit@ ce a c@p@tat în anu-mite momente valoare expresiv@ puter-nic@. G@sim în ciclul compozitiilor demari dimensiuni intitulate „metal” tan-gen]e cu pictura francezului Soulages.

Din aceia}i genera]ie, Vera Marcus-a refugiat în abstrac]ionismul liric,dup@ o perioad@ de pictur@ figurativ@de sorginte realist@, A fost atras@ depictura Nataliei Dumitresco, o pictori]@

românc@ stabilit@ în Fran]a.O evolu]ie asem@natoare au avut-

o }i pictorii, so] }i so]ie, Ioan }i RodicaChi}u. Ioan a fost captivat la unmoment dat de abstrac]ionismul geo-metric. U}or se recunosc în picturilesale sugestii ale abstrac]ioni}tilor dingrupul „ Cercul }i patratul” dar }iinfluen]e din pictura englezului BenNicolson. La Rodica Chi}u, ecourilepicturii lui Lyonel Feininger au fost maimult decât evidente.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Art@ }i economie (XIX) - c$teva evalu@ri -Arta plastic@ sibian@ (1949- 2009)

%n 26 iulie 1952, a murit de cancer frumoasa }i ^n]eleapta EvaPeron, faimoasa so]ie a pre}edintelui argentinean Juan Peron. Ochema, de domni}oar@, Eva Duarte, dar poporul o alinta “Evita”.Sus]inea pe cei s@raci }i pe cei “f@r@ c@m@}i”. Decesul s@u la doar33 de ani l-a privat pe pre}edintele Peron de cel mai bun sprijin iar“Evita” a devenit un mit, al Argentinei }i al lumii...

Se comemoreaz@ 216 ani de la asasinarea lui Marat, ^n baie, dec@tre Charlotte Corday. El nu era un regalist ci un republicangirondin. Dar Charlotte Corday a “v@zut” ^n Marat un promotor alcrimelor, ^ntruc$t revolu]ionarul chema, f@r@ ^ncetare, ^n ziarul s@u“L’ami du peuple”, la eliminarea “suspec]ilor”... %ntr-un timp at$t detumultuos, Corday a fost, la r$ndul ei, ghilotinat@, 4 zile mai t$rziu...

Lucrare de Ioan Chi}u

Lucrare de Valer Tarcea

Ca urmare a particip@rii, zilele urm@toare, la un mare Congres Economic Interna]ional, ^nOlanda, a unui num@r important de redactori ai publica]iei, num@rul urm@tor al revistei

“Euroeconomia XXI”va apare vineri, 17 august, a.c.

Anun] redac]ional