-
În aceste zile, bântuie peste tot o între-bare consideratã
crucialã: cu cine sã votãm.Cu menþiunea cã în viaþa mea n-am
sfãtuit
pe nimeni, nici mãcar familia, cu cine sãvoteze, nici mãcar
atunci când aveam uninteres direct ºi personal, nici acum
nu-mipermit sã dau un asemenea sfat. Eventual,în varianta unui
candidat cu calitãþi remarca-bile – cum a fost Iosif Matula, la
europarla-mentare, spre exemplu – pot sã amintescaceste calitãþi,
dar fãrã a afirma imperativ: Da,acesta e omul! sau Da, acesta e
partidul!
Revenind, întrebarea mi se pare nu doarobsesivã, ci ºi ilogicã.
Cum sã încerc sã-i jig-nesc pe cei care mã întreabã, sã le
jignescinteligenþa dând asemenea sfaturi care, într-oproporþie
covârºitoare, se dovedesc proaste.Nu frica de a mi se reproºa
ulterior mã face sãnu dau sfaturi, ci ideea în sine! Ce pot eu
sãspun? Cã Glad e mai bun decât Dorel? CãMihãiþã e mai slab decât
Péter? Cã analizamea, din start subiectivã, e ºi analiza celui
caremã ascultã? În fapt, votul, ca ºi dragostea saumicrobul
sportului, este o chestie de intimi-tate ºi de proprie voinþã.
N-aº fi pornit o asemenea „ocoºalã” dacãunul dintre cei care
m-au întrebat n-ar aveavârsta de 19 ani. E la prima experienþã
elec-toralã, parlamentarã, desigur, cã alegerilelocale sunt
altceva. Ce sã-i spun unuia ca el? I-am spus cã, în varianta în
care nu are o opþi-une fermã, sã intre în cabina de vot ºi... sã
maiiasã de vreo douã ori, dupã tuº. Adicã, într-otraducere liberã,
sã meargã la vot, dar sã nuvoteze rãul cel mai mic, aºa cum suntem
noi,românii, obiºnuiþi.
Prezenþa la vot mi se pare de bun simþ,aratã implicare ºi
caracter, pentru binele soci-etãþii. Opþiunea pentru un partid sau
altul dejaaratã interes, variante, o anumitã orientare, unanumit
subiectivism. Ceea ce nu e rãu ºi, maiales (cu riscul de a mã
repeta) presupune ogândire/opþiune proprie. Presupune ºi oasumare a
deciziei.
Dacã ar fi sã dau, totuºi, un sfat, acela e cãavem datoria de a
merge la vot – somnul raþi-unii nãscând monºtri – ºi, de a vota
cuconºtiinþa curatã. Plecând de la eroul delocbanal al lui nenea
Iancu, îmi doresc sã nu fim„turmentaþi” de sloganuri, populisme ºi
feþeipocrite. ªtiu cã „turmentarea” colectivã e unapanaj al
politicii, cu atât mai mult al politiciiromâneºti, dar e timpul sã
nu mai votãm nicisu sufletul, nici „împotriva”, ci cu raþiune.
www.flacara-rosie.ro
E D I T O R I A LSenior editor: Lajos NOTAROS
Sãptãmânal arãdean de opinii, dezvãluiri, pamflet ºi sport
www.flacara-rosie.ro
Manager general: Silviu TURC
se aprinde din prima!
Turmentareacetãþenilor
Teofil GRÃDINARU
n i m e n i n u n e s t ã î n c a l eSerie nouã, Anul X, Nr. 292
5 Decembrie 2016, 8 Pag., Tiraj: 3500 ex.1 Leu
Vai, pe cine trimitem în Parlament
Suntem la momentul construcþiei unui nou proiectpolitic. Asta ca
limbaj politic. Filtrând, e vorba decampania electoralã, de
alegerea unui nou parlament, dealegerea unui viitor mai bun (iarãºi
un cliºeu politic, darnu ne putem abþine), de speranþã. Dar... cu
cine? Pãi, dacãne uitãm la vârfurile de lance ale partidelor, la
Arad dãmde acelaºi Falcã, de acelaºi Cãprar, de acelaºi
Calimente.Aº fi spus ºi acelaºi Remeþan (analogia cuLenin/Ceauºescu
e clarã), dar Remeþan e veºnic altfel.
Deci, trioul e consacrat. ªi, aºa cum spuneaCeauºescu, aºa cum
aratã statuia lui Lenin, e greu ca miciidictatori de partide sã
poatã mãcar sã vãruiascã tot ceeace alþii au construit. Alegerile
din acest an ne aduc
aceleaºi feþe, aceiaºi cavaleri ai tristelor figuri care
nepromit tot binele din lume. Amintind de aceste triste feþe–
Falcã, Cãprar, Calimente –, ne întrebãm ce poate aducenou aceste
alegeri?
Ne repetãm? Nu, ei se repetã sau, mai precis, îºi
repetãºmecheriile în timp ce ne zâmbesc de pe afiºele
frumoscolorate, plãtite tot din banii noºtri.
Spunea tata lenin, repeta tãtucu’ Ceauºescu, cã e greusã
vãruieºti mãcar cât a construit comunismul. Dincolo denumele
ziarului nostru, capitaliºtii de carton gen Falcã,Calimente sau
Cãprar, indiferent de partiodele din carefac parte, nu reuºesc
sã-ºi vãruiascã nici mãcar propriilelor imagini.
Voi nu puteþi vãrui cât am putut eu construi!
AArraadduullee,, ccuumm ttee hhuulluuiieeººttii!!
[email protected]
0357/100400
Falcã? Tot ce a fãcut, din banii arãde-nilor, a fost spre binele
lui propiu ºi îndetrimentul Aradului. Acum ceea ce face,în
calitatea sa de ºef al campaniei PNL peRomânia, face ºi pe banii
românilor...
Ca ºi Vasile Blaga. Sãracul penal
Cãprar? Tot ce a fãcut, din baniinoºtri, a fost spre binele lui
propriu ºiîn detrimentul Aradului. Adicã, mãcarel nu a avut accee
la banii publici, aiarãdenilor. Însã dacã ar fi avut s-ar fibat
datele problemei
Calimente? Tot ce a fãcut, din baniinoºtri, a fost spre binele
lui propriu ºi îndetrimentul Aradului. κi criticã, înstrânga ºi în
dreapta mass-media locale,contracandidaþii. Însã individul uitã
deafacerea „Vermoralul”. Dar... vom reveni!
-
5 Decembrie 2016 OPINII Pag. 2
www.flacara-rosie.ro
La plecare Câine a venit câþiva pasi cu voi. Nu vã supãraþicã nu
vã-nsoþesc pânã la internat, a început plin de pãrerede rãu. Stau
pe aici cu ai mei, dar mâine la prima orã sunt
acolo. Rezolvãm atunci si treaba cu banii, ce zici?, s-aadresat
direct cu întrebarea lui Nelu. Normal, amice, a spusacesta
înþelegãtor, ne vedem mâine dimineaþa. S-auîmbrãþiºat frãþeºte,
dupã care Câine a fãcut un semn de salutºi spre tine, oprindu-se sã
vã priveascã cum vã îndepãrtaþi.
Luna plutea deasupra voastrã în uitatã în deplinãtatea
eiaruncând între boscheþi si copaci un vãl pe care trebuiacumva
sã-l dai deoparte ca sã vezi mai bine. Dupã o vremede mers,
liniºtea a venit si ea sã vã acopere, zgomotelesatului pierzându-se
în ceaþa luminoasã care venea acumdin toate pãrþile. Nu se auzea
nici mãcar un scrâºnet, unciripit, un susur, iarba se apleca în
liniºte în faþa pasilor,pãrea ceva ireal si dincolo de orice
cunoscut, trãit pânãatunci de tine. Esti sigur cã vine?, l-ai
întrebat pe Nelu maimult sã vezi dacã cuvintele tale vor prinde
aripi ºi vor fiauzite. Cine, Câine?, ºi-a fãcut timp de gândire cu
oîntrebare în plus el, dupã care a mai formulat o întrebare
deaceastã datã cu sens: Crezi cã nu vine, ai observat ceva carete-a
pus pe gânduri? Nu neapãrat, mã întrebam si eu aºa sãvãd ce zici.
Pentru mine totul e straniu aici, ai continuatvãzând cã l-ai pus pe
gânduri pe Nelu, nu-i cunosc pe tipiiãstia. Cred cã e de fapt
altceva, nu neapãrat cã-i cunosc saunu. Ce e?, a întors capul spre
tine Nelu evident interesat denoua ta elucubraþiune pe cale sã se
nascã.
Sunt altfel, n-au consistenþa pe care o cunosc eu. Nu-midau
seama când sunt nervosi pe bune sau doar fac miºto deceilalþi. Par
foarte binevoitori dar simþi cã asta este doar ocrustã la
suprafaþã, ceva care acoperã adevãratul lor eu. Aitãcut coplesit de
gândul pe care încercai sã-l traduci încuvinte: iar asta este de-a
dreptul înspãimântãtor: aiimpresia cã acel ceva ascuns de aceastã
pojghiþã debunãvoinþã ºmecherã nici nu existã de fapt. E un gol, un
hãuîn care cad toate ºi din care ies tot felul de
chestiineaºteptate. Eu cred cã nici ei nu stiu ce e acel ceva în ei
încare dispar trãirile lor si din care apar altele într-un
modabsolut incontrolabil.
Cred cã înþeleg, a zis el dupã o vreme în care aºtepta sãmai
continui. Încã sunt sãlbatici, obiºnuiþi sã se descurce înorice
situaþie. Pregãtiþi pentru orice. Nu stiu de unde vineasta, poate
din lunga lor istorie în care nimic nu depindeade ei ºi au învãþat
cã doar circumstanþele ºi oportunitãþileneprevãzute îi ajutã. Da,
l-ai aprobat tu, realizând cã aînteles exact unde þi se îndrepta
gândul, cu alte cuvinte nici
tu nu ai încredere totalã în ei. N-ai cum, a zvâcnit
rãspunsulNelu, am stat doi ani între ei, dar nu m-am obisnuit
cuincertitudinea asta. Trebuie sã fi mereu atent, sã
cântãrestisituaþia din nou si încã odatã, lucrurile se schimbã la o
zi laalta, chiar din orã-n orã. Dar Cãine mi-a fost credincios
pânãla capãt ºi se pare cã a rãmas în afara cercului. Probabil a
fosto luptã pierdutã cu ?arpele. Ãsta e Mosul de acum, aiobservat
tu înþelegãtor. Da, ºeful dintotdeauna este Moºul.Eu n-am avut nume
de animal, mi-au spus la început FaþãPalidã, dar asta n-a þinut
mult, am preluat repede frâiele ºiam devenit Moºul. Cel de dinainte
a plecat la terminarealiceului la Bucureºti la facultate. N-a fost
foarte greu, m-aluat pe lângã el dupã ce am caftit bine vreo doi,
în ultimultrimestru pentru el a devenit pentru toþi clar, cine va
fiMoºul dupã plecarea Moºului.
Din ceaþa galbenã a lunii care se juca cu noriºoriiinvizibili
din cer a apãrut deodatã o luminã cât o lumânaredin timpul zilei
dintr-o bisericã. Era un stâlp de la margineaNucetului, un stâlp de
lemn care se termina ]ntr-un bec ce-ºi cãuta locul în ceaþa lunii.
Acolo mergem, a arãtat Nelu cucapul spre o clãdire întunecatã
ascunsã dupã copaci, facemo baie ºi ne culcãm. Avem treabã multã
mâine, a conchisîncercând sã readucã firescul în viaþa voastrã.
Nu era portar, am intrat la capãtul ascuns în întuneric
alinternatului. Pe coridor ardeau vreo doua becuri, reusind
sãlumineze cât de cât calea spre dormitoare. Aici, a pus mânaNelu
pe clanþa unei uºi, ãsta a fost dormitorul meu. Înâuntruera
întuneric ºi rãcoros. Au lãsat geamul deschis sã seaerisiascã a
observat el în timp ce cãuta comutatorul.Lumina de neon a venit
brusc, transformând camera într-omorgã foarte curatã ºi aranjatã.
Nu era nimeni, cele opt sauzece paturi erau imaculate, linoleumul
verde de sub elesticlea în lumina neoanelor. Interesant, a observat
Nelu,credeam cã vor fi vreo doi, dupã care s-a întors spre
tinelinistitor: rar sunt ocupate toate paturile. Internatul nu
esteocupat de tot niciodatã. Majoritatea elevilor sunt de pe
aicidin zonã, ºi chiar dacã stau la internat, stau mai mult
iarna,când timpul e bun se duc acasã. Ia-þi un pat, care vrei ºi
haisã-þi arãt baia.
Era la celãlalt capãt al coridorului, o baie mare cuchiuvete
multe pe toþi pereþii, iar mai încolo, despãrþite deun perete care
nu ajungea pânã la plafon, erau duºurile.Exact ca în
întreprinderile socialiste, rozetele ieºeau directdin þevile de sus
iar apa cãdea pe niste grilaje de lemnumede tot timpul. La
revenirea de la duº, în salachiuvetelor, te-ai întâlnit cu unul pe
care l-ai vãzut mai
înainte în gaºcã. Salut, þi-a spus scurt, în ce dormitor
v-aþicazat? Nu stiu, i-ai spus tu, dupã care ai încercat s-o
maidregi: cred cã e al treilea de la capãtul celãlalt. Aha, a
datscurt din cap individul care se numea parcã Tapul, subþiredar
aþos cu un pãr ca smoala care o lua în toate direcþiile,fostul
dormitor al lui Faþã Palidã. Ce, mã, l-ai auzit pe Neluîn spatele
tãu venind dinspre duºuri, pe cine faci tu FaþãPalidã? Hai, mã,
glumeam, ce nu aºa þi s-a spus la început?Valea, i-a spus din mers
Nelu iar þie tot aºa, hai la culcare.
Erau paturi cu cadru metalic, salteau fiind susþinutã de oplasã
fãcutã tot din metal, firele care se intersectau ladistanþe de câte
o palmã, formând pãtrãþele perfecte degoluri, semãnând cu cabluri
de înaltã tensiune. Ai observattoate acestea în timp ce aranjai
cearºaful iesit într-o parte.Era si un scaun de lemn lângã fiecare
pat, tocmai bun sã-þiaºezi hainele. N-aveai multe, o pereche de
blugi, un tricou ºigeaca. Perechea de adidaºi albi i-ai aºezat sub
scaun si te-aibãgat sub pãturã. Sting eu, l-ai auzit pe Nelu, dupã
care încamerã se fãcu întuneric pentru un scurt moment, doar
atâtcãt s- observi lumina lunii care pãtrundea ca o pânzã
depãianjen prin cele trei ferestre ale camerei. Ai adormit uºor,ca
o muscã prinsã-n plasã, în timp ce Nelu bolborosea cevaîn somn.
Dupã care ai început sã aluneci pe firele de luminã careveneau
de afarã, groase precum cablurile care formau fundulpatului, era o
miºcare usoarã, linã deasupra unor bãlþi care sevedeau sub tine ca
niste cratere în care lumina se odihneadoar atât cât sã treci mai
departe prin aceastã alunecareaimponderabilã.
Miscarea a fost întreruptã dintr-o datã de ceva desprecare nu
ºtiai ce este, ceva greu, ameninþãtor ºi rece. Eralumina neoanelor
de pe plafonul camerei care s-au aprinsviolent. Te uitai în sus,
încercai sã-þi dai seama ce seîntâmplã. Ai gãsit rãpunsul în
oglinda formatã de geamulînchis ºi cu perdeaua adunatã într-o parte
din faþa ta:vedeai feþe si umbre, multe feþe ºi siluete care
stãteauasteptând parcã sã vadã ce vei face.
Þi-ai întors capul spre uºã. Nelu era deja în picioare
lângãpatul vecin, în faþa sa, la nici un metru, stãtea
Moºulînconjurat de locotenenþii sãi. Erau cel putin zece. Ai
înþelescã au schimbat deja ceva vorbe cu Nelu, te-ai împins
pemarginea patului, punându-þi jos, pe linoleumul strãlucitorºi
rãcoros, picioarele, în profil spre eveniment, aºteptând unsemn
care sã limpezeascã situaþia.
A venit de la þapul cel din camera chiuvetelor: cine-iacum Faþã
Palidã? Ce zici bozgore?
Lajos NOTAROS
Fuga (X)P R O V I N C I A L U ’
Întâmplarea de duminicã dimineaþa,când o femeie a fost tâlhãritã
în plinãstradã, vine sã confirme încã o datã cele
mai negre temeri ale arãdenilor în ceea cepriveºte siguranþa
publicã. Cumcondamnabila faptã nu este singularã,ajungem sã ne
punem o întrebare cât sepoate de fireascã: Cât de sigur mai
eAradul? Putem, oare, sã ne mai lãsãmcopiii ºi bãtrânii singuri pe
stradã, chiar ºila lumina zilei, fãrã sã ne bântuie
întrebãrilelegate de siguranþa lor!? Ei bine, e tot maigreu sã avem
un rãspuns în acest sens iarautoritãþile par mai degrabã dispuse
sãascundã gunoiul sub preº decât sã accepteºi sã combatã o
realitate care nu mai poatefi ignoratã. De ce spun asta:
Pentru cã am relatat, astã-varã, cazulunei tâlhãrii prin „metoda
Ungaria”, care laPoliþie a ajuns înregistratã drept...înºelãciune!
Desigur cã pentru statisticãsunã mai bine sã ai o înºelãciune cu
A.N.
(autor necunoscut), decât o tâlhãrie, careeste o infracþiune mai
gravã, cu violenþã.Asta nu ne face, însã, pe noi, cetãþeniiacestui
oraº, sã ne simþim mai bine, mai însiguranþã, ba dimpotrivã. Iar
nouã nu nepasã de statisticã, precum celor dinminister, de la
Bucureºti. Noi vrem sã ºtimcã putem ieºi pe stradã, la orice orã
din ziºi din noapte, fãrã sã ni se dea în cap. Scurtºi la obiect.
Asta vrem noi, cetãþeniiplãtitori de taxe ºi impozite din care îþi
iaulefurile cei datori (ºi subliniez asta) sãvegheze la siguranþa
noastrã!
Apropo de „metoda Ungaria”, cea caretrece drept „înºelãciune” în
statisticile IPJ,sã vã reamintesc despre ce este vorba:
„Unul dintre cazuri s-a petrecut în datade 16 iulie, în zona
Boul Roºu, laintersecþia strãzilor ªelimbãr ºi Dornei.Victima a
fost o femeie, V.E., în vârstã de77 de ani.
Cum s-a petrecut jafulO maºinã cu numere strãine a oprit în
dreptul septuagenarei iar ocupan?þiacesteia, doi bãrbaþi ºi o
femeie - carestãtea pe bancheta din spate, au rugat-o sãle arate
„drumul spre Ungaria”. Amabilã,V.E. le-a arãtat direcþia ºi le-a
explicat peunde sã o ia, dar femeia din maºinã arugat-o sã se
apropie, sã audã mai bine cespune. În momentul în care V.E.
s-aapropiat, a fost prinsã de mâini ºi trasã înmaºinã, fiind
deposedatã în numai câtevasecunde, prin violenþã, de bijuterii
(brãþarã,inel ºi lãnþiºorul cu medalion). Femeia afost apoi împinsã
la o parte iar maºina cuinfractori a demarat în trombã. Atât demare
a fost ºocul pentru V.E. încât nu areþinut mai nimic despre tâlhari
ºi despremaºina acestora. Anunþaþi, poliþiºtii audemarat o anchetã
în acest caz.
Bãrbat jefuit lângã JacksonUn al doilea caz de care ºtim noi
s-a
petrecut în apropierea complexuluicomercial Jackson, în condiþii
similare. Deaceastã datã victimã a cãzut un bãrbat caremergea
ajutându-se de un baston. Spredeosebire de femeia jefuitã la Boul
Roºu,bãrbatul, care a opus rezistenþã, a fost lovitcu pumnii.”
Paragraful este preluat dintr-un articolpublicat de NewsAr.ro.
Între timp,jurnaliºtii au aflat despre încã (cel puþin!)douã cazuri
similare: Unul petrecut încartierul Grãdiºte, iar altul la Sântana.
Înplus, cititorii site-ului au descris un alt cazasemãnãtor,
petrecut pe strada AndreiMureºanu.
Toate acestea ne fac sã ne întrebãm, lamodul cât se poate de
serios, cât de sigurmai este Aradul? Aradul real, nu cel
dinstatistici!
NEWSAR
Orlando TOADER
Cât de sigur mai e Aradul?
-
Ca tot românul „patriot“ amurmãrit ºi eu parada de „Ziua
Naþionalã“, transmisã pe maimulte posturi T.V. Am avut
osurprizã. Cum? Fãrã cãluºari? Fãrãdefilare prin care se
etalausplendidele noastre costumeþãrãneºti din toate
provinciileistorice? Fãrã lãutarii care neîncântau cu frumoasa
noastrãmuzicã popularã, cum nu-i altape pãmânt? ªi, mai ales,
fãrãdiscursuri patriotarde, care neîntãreau mândria noastrã de a
firomâni? În loc de spectacol înaer liber ni s-a oferit o
paradãsobrã, aº zice chiar austerã ºitotodatã impunãtoare.
Dar, de ce aceastã schimbareradicalã? De ce s-a renunþat
latradiþionalul festivism care – sãfim sinceri! – încânta „masele“?
E
clar, nu s-a intenþionatspectacolul, ci o demonstraþie.(Sã-i zic
„subtilã“? Sau„inteligentã“?)
Trãim alte vremuri, într-olume încãrcatã de tensiuni, unele„la
vedere“, altele în adâncime.Se poate întâmpla orice, oriundeºi
oricând. Se impune de la sinesã fii pregãtit sã
întâmpiniimprevizibilul.
Situaþia noastrã geo-politico-strategicã ne obligã sã
fimpregãtiþi. Parada de „ZiuaNaþionalã“, prin etalarea
tehniciimoderne de rãzboi, ademonstrat cã armata românãeste
înzestratã cu armament decea mai înaltã calitate, la nivelmondial.
Deci, în concluzie,parada nu a fost organizatãpentru a ne încânta
privirea, ci
mai degrabã sã transmitã unmesaj: „Români, fiþi liniºtiþi,armata
e cu voi, nu vã fieteamã!“
Nu ºtiu dacã mesajul nerostit,ci implicit al paradei, a
fostperceput, cum se zice, de „toatãlumea“. Poate mulþi au aflat
dupã
acel spectacol de voie bunã,urmat de bere ºi mititei,
dintrecutul nu prea îndepãrtat. Da,alte vremuri, cele de azi
neobligã sã le uitãm pe cele de ieri,iar prezentul ne face sã
privim înviitor, punându-ne multe semnede întrebare.
Reflecþii marginaleHoria MEDELEANU
Aradul, o mare micãlacã
Eveniment
Albã ca zãpadaCã deszãpezirea e esenþialã în
fiecare iarnã, toþi o ºtim. Cã decâþiva ani contractele
pentrudeszãpezire pe drumurilejudeþene le câºtigã aceeaºi firmã
–aparþinând finului lui Falcã, saucum s-o fi numind la
neo-protestanþi aceastã legãturã –iarãºi e de notorietate. Cã
IustinCionca, preºedintele ConsiliuluiJudeþean, e pus în aceastã
funcþietot de Falcã, iarãºi o ºtim. Cãacelaºi Cionca e/sau a fost
înprocese cu sus(ne)numitul fin allui Falcã, e iarãºi un fapt
cunoscut,cel puþin de cãtre unii. Legândtoate acestea de faptul cã
aceeaºifirmã a câºtigat, din nou,contractele de deszãpezire ºi
peacest an, înseamnã cã IustinCionca a fost obligat sã
înghitãgãluºca. ªi uite-aºa, cu toate cãCionca l-ar vrea exilat din
judeþ pePalcu, cu tot cu lucrãri ºi cucontracte, interesul e mai
presusde orice. ªi uite-aºa, noileinterese sunt ca Albã ca
zãpada.Piticii suntem noi, cei caremuncim, în minã.
Podul de la CalafatTot am cãutat legãtura dintre
Mihai Fifor, implantul doljean careeste candidat la Senatul
Românieidin partea Aradului(!?!), ºi MihãiþãCalimente, tot
canbdidat, dinpartea ALDE. Adicã între stângaambidextrã a lui Fifor
ºi dreaptastângace a lui Calimente.Explicaþia, venitã târziu, ºi
astadupã ce am revãzut declaraþia luiCalimente: „sã ne
votezebulgarii”! Pãi, e clar: între olteniilui Fifor ºi bulgarii
lui calimente nue decât podul dintre Calafat ºiVidin. Un fel de
legãturãcimentatã, infinit mai greu defãcut decât cele douã
pasajerutiere din Arad, pe care le totaºteptãm. ªi pe care, la fel
deconvinºi suntem, nu le vomvedea finalizate, chiar dacã
acestcuplu, Calafat-Vidin, va ajunge laguvernare. Vai, Aradule, cui
îþi daivoturile...
Falcã ºi democraþia......e ca curva cu pretenþii de
fatã mare. Nu cã n-am ºti, dar ne-am convins încã o datã, cu
prilejulºedinþei Consiliului Local. Acolounde s-a subliniat
importanþaºedinþei, a deciziilor. Totul pentruarãdeni. Acolo unde
Falcã a adusinclusiv admiratori sau, cum s-arspune, aplaudaci. Dar
tot acolounde pentru presã – cea care artrebui sã relateze
importanþaºedinþei, a deciziilor. Acolo undeerau 4 (patru, nu numai
în cifre, ciºi în litere) locuri. Mult prea puþinpânã ºi pentru
ziariºtii casei. ªi totacolo am gãsit ºi un buldog decasã care a
avut impertinenþa dea-i legitima pe toþi. ªi asta într-oºedinþã
pãublicã, într-un locpublic, unde fiecare arãdean aredreptul de a
vedea cum îi suntreprezentate drepturile.
Rubrica lu’undercoavãru’
5 Decembrie 2016 ACTUAL Pag. 3
www.flacara-rosie.ro
Este deja bine cunoscut renumele ªcolii de sudurã din Arad
carefuncþioneaza sub egida Filialei Arad a Confederaþiei Patronatul
Roman.
În acest început de decembrie a ºasea promoþie de sudori
asusþinut ”proba de foc” a exemenului de absolvire.
”Mã bucur cã am reuºit sã ducem la bun sfârºit cursurile cu o
nouãgeneraþie de sudori. Dacã în promoþiile trecute majoritatea
elevilor eraudin Arad ºi din împrejurimi anul acesta am avut sudori
din Lupeni, unadintre zonele defavorizate ale þãrii. Aceºti tineri
au venit sã înveþe o
meserie ºi ceea ce mã bucurã este faptul cã am reuºit sã vin în
sprijinullor, ºi sã le ofer posibilitatea calificãrii într-o
meserie cãutatã atât în þarãcât ºi în afarã”, a declarat Ioan Marin
Criºan directorul ªcolii de Sudurãdin Arad.
”Sunt mândru de meseria pe care am ales-o, vã promit cã o sã
amrezultate foarte bune de acum înainte, ºi doresc sã mulþumesc
atâtdomnului director Criºan cât ºi familiei mele pentru tot
sprijinulacordat,” a declarat Cristian unul dintre cursanþi.
Nu se naºte niciun plod fãr’ un electrod!
N-avem nimic cureprezentanþii partidului puit laBucureºti, sub
denumirea
electronicã de USB – UniuneaSalvaþi Bucureºtiul! În fond,Nicuºor
Dan, din câte ºtim, e uneminent produs al ºcoliiromâneºti, un
olimpic! Nu de ãlasportiv, ci al matematicii, dar cuatât mai
meritoriu în a ne decidedestinele. Cu atât mai mult nuavem nimic de
reproºatreprezentanþilor locali ai acestuipartid – btw, pe
ocupantulprimului loc al listei pentru
Camera Deputaþilor nu prea-lcunoaºtem, iar despre liderul dela
lisat senatorilor avem o pãrerebunã –, dar...
Ne deranjeazã douã chestii.Prima, cã iar vine ideea cãtrebuie sã
votãm cu rãul cel maimic, adicã nici cu compromiºiiãºtia, nici cu
compromiºii ãilalþi,ci (eventual) cu viitoriicompromiºi. ªi, a doua
chestie,mult mai importantã, e cã ne-amsãturat sã fim salvaþi.
Orice aratãca ultimã speranþã, ca salvare, caremediu, ca un nou
început, deja
ne ridicã puþinul pãr de pe spate.Aºa cum n-am trãit bine deºi
nis-a urat, aºa cum nu ne-amcâºtigat þara înapoi, tot aºa nucredem
în aceastã salvare. Cumnu credem în remediileoccidentale. Cã or fi
oamenii luiSoros (foto), cã or fi ai lui Trump,aºa cum pe vremuri
au fostoamenii lui Bush, Clinton, Blairsau Merkel, noi tot n-o
ducemmai bine. Fanarioþi am tot avut,încã dinainte de grecotei ºi
iarãºidupã. Da, românii o duc bine subpapuc strãin, aºa spune
toatã
lumea, dar hai sã încercãm sãavem demnitate naþionalã nudoar
declarativ, nu doar de 1Decembrie sau de 23 August, cisã arãtãm
ruºilor, americanilor,europenilor ºi malgaºilor (pentruculoare) cã
putem sã ne salvãmºi noi. Nu tre’ sã ne salvezenimeni!
Opinie
Hai sã salvãm ceva!
-
Compania de Apã Arad(C.A.A.) a aniversat 120 de anide alimentare
cu apã în sistem
centralizat. Evenimentul a fostmarcat în cadrul unui simpozionla
care au fost invitate oficialitãþilocale, directori ai
companiilorde apã din þarã dar ºi dinUngaria, primari ºi
viceprimaridin judeþ, reprezentanþi aiAsociaþiilor de proprietari
dar ºiangajaþi ai Companiei de Apã.
Istoricul Companiei dar ºiproiectele desfãºurate cu
fondurieuropene în ultimii ani au fostprezentate de directorul
Companiei de Apã, ing.Gheorghe Bãnãþean. Astfel, dacãîn 1896 au
fost racordate lareþeaua de distribuþie primele60-70 de case din
Arad iarreþeaua mãsura 34 de km, înprezent, la sistemul
dealimentare cu apã al municipiuluiArad, inclusiv
localitãþileînvecinate sunt racordate 275 demii de persoane, adicã
97%, iarîn judeþul Arad, Compania deApã deserveºte 118 mii
locuitori.
Directorul Companiei de ApãArad, ing. Gheorghe Bãnãþean aþinut
sã multumeascã, la ceas
aniversar, tuturor celor care auajutat la dezvoltarea
ºimodernizarea sistemului dealimentare cu apã: “este datorianoastrã
sã le mulþumim tuturorcelor care au muncit saumuncesc în breasla
noastrã,suntem recunoscãtori pentrucolaborarea cu
unitãþileadministrative teritoriale, cucolegii de breaslã din þarã
dar ºidin strãinãtate ºi vrem sãextindem recunoºtinþa noastrãcãtre
clienþii Companiei de Apã,care ne ajutã sã alegem cele maibune
atitudini ºi proceduri”.
Conform principiului, sau aproverbului, cã „peºtele de lacap se
împute” aºa ºi presa se
împute de la Bucureºti. Pãi, cumsã scrii tu, provincial, bine,
dacãacolo, unde cicã bate ora exactãavem excremente de presã.Citãm
aproximativ: „...s-aucapturat xxxx kilograme dedroguri, care pe
piaþa neagrã(reþineþi expresia, uzitatãfrecvent) valorau yyyy
milioanede euro”. Adicã, ca sã fim bineînþeleºi, aceeaºi marfã, pe
o piaþãnormalã – cu TVA ºi accizele derigoare – ar valora mult
maimult. Cocaina – sau ce-ar fi fost –musai era cu timbru, cu cod
debare ºi termen de garanþie. Hm,cu ºchiopi de ãºtia, la ce sã
neaºteptãm de la presa localã.
Revenind loco, ce sã neaºteptãm de la presarii noºtri?În plinã
banalitate, Jurnalul
cautã senzaþionalul ºi acolo undenu-i. Cum singurul care mai
aresânge-n pix, adicã Simi Todoca,e cam tras pe linie moartã
–chestie de campanie electoralã,dar nu numai – nu e de mirare
cãJurnalul scade vãzând cu ochii,atât cantitativ, cât mai
alescalitativ. ªi, fãrã a fi misogini,dacã nu-i sânge-n...
tastaturã,apãi nici calitate nu-i.
Jurnalu-ºi cautã ºtiri din nimic.Acum dã cu „Cazul Lãzãrescu”de
parcã e vorba de Watergate
sau de alt subiect de taliemondialã. ªi, culmea, o ºi faceslab,
chiar tendenþios. Nu cãsubiectul e tabu, dar dacã tot îltrateazã,
cei – de fapt, cele – dela Jurnalul ar trebui sã mai vadã
ºiaspectul deontologic: prezumþiade nevinovãþie! Sã dai
verdicteprin ziare e la fel de culpabil ca ºigeneralizarea. E ca ºi
cum amspune ºi noi cã toþi colegii sunttendenþioºi. Pãi, nu toþi,
dar obunã parte da!
ªi ca sã nu avem rubrica fãrãingredientul de bazã,
adicãSpecialul, tre’ sã spunem cã ai
noºtri au comis-o din nou. ªi,culmea, într-un articol cu
iztragic. E cazul arãdencei noastre,victimã a unui accident
decirculaþie tamnai în Canada. Înprima parte a articolului, aflãm
cãfamilia respectivã e de câþiva aniîn Canada, ca mai apoi sã
aflãmcã a emigrat anul ãsta. Pãi, dragicolegi, documentarea
eelementarã. Nu totul e legat deatacuri, însoþite desigur
depublicitãþile ulterioare. Mai evorba ºi de ziaristicã...Am
cititun top 10 al celor mai execrabilemeserii. Era fãcut de cineva
dinEuropa Centralã, nu neapãratromân dar pe aproape. Precizezasta
ca sã nu se creadã caoglindeºte mentalitatea occi-dentalã sau
americanã,dimpotrivã: reflectã percepþiafamiliarã nouã, chiar dacã,
caorice top de altfel, este tributarunor aproximãri ºi
judecãþigeneralizatoare. Mã rog, topulnu se lua foarte în serios,
în fondºi cele mai execrabile meseriisunt meserii pânã la urmã.
Pe locul zece era hingherul iarpe primul loc avocatul. Între
elesi politicianul, dar mai înainte,
pe podium chiar, jurnalistul. Mi-am adus aminte de acest
topcitind ultimele producþiipublicistice ale lui Basil
Mureºan,Basil al nostru, al tuturor.Revoltat peste mãsurã
decorupþia presei, ai impresia cascrie la foaie doar pentru a
nedemonstra cât de mizerabil poþifi ca jutrnalist. Cam de-a
valma,în timp ce pe la evenimente îsiface selfiuri cu cei cu care a
datde toþi pereþii, anunþându-nevoios si amical ca sunt chiarbaieþi
sau fete, mai puþin, mãrog, de treabã.
Acuma una din douã: sau nespui cã sunt canalii ºi teraportezi la
ei ca atare sau ne
laºi în pace sã ne vedem degrijile noastre. Uite, de
exemplu,selfiul cu Andrei Ando ne spunecã Basil nu realizeazã cã
are de aface cu exemplarul model alcategoriei pe care îl
persifleazãatât de flamboiant. Andrei, defapt, nu este jurnalist,
activitateasa în presa arãdeanã fiind doarun exemplu cu privire la
cât de
toxic poate fi un individ care faceceva la care nu se pricepe,
omeserie pe care prin imposturasa funciarã o jigneste fãra sã
ocompromitã.
La astfel de indivizi care se daualtcineva decât sunt în
termenistrict juridic li se spune într-un
fel cât se poate de exact, nu sepune problema sã-l confundãmcu
jurnalistul autentic. Am ajunsrãu nu pentru cã nu ne facembine
meseria acei câþiva carechiar sunt jurnalisti, ci pentru cãnu ne
delimitãm foarte clar decei care se dau jurnalisti. Dinacest punct
de vedere se poateafirma fãrã teamã ca meseria dejurnalist este una
dintre cele mainobile, impostorii dintotdeaunaînºelând doar pe
aceia care factopuri dintr-astea pentruaudienþa incultã ºi
tembelã.
Despre Andrei s-a vorbit mult ºifãrã folos, mai mult,
elameninþând cã va da în judecatã
pe cei care îndrãznesc încontinuare sã-ºi spunã pãrereadespre
el. Adicã, Domnul AndreiAndo renunþã pânã ºi la aparenþade
jurnalist – un jurnalist nu vada pe nimeni în judecatã pentruce
spune ãla despre el, ci îi varãspunde aºa cum meritã - înfond prima
stire de pe portalulsãu, numit, pompos si aiurea,Vestic, este cã
s-a înãlþat pomulde Crãciun în faþa ConsiliuluiJudeþean. Nu a
primariei, nu, aConsiliului Judeþean, firesc, înfond Domnul Ando
îºi ia salariulde acolo, nu de la Primãrie.
Bine, a luat si de la Primãrie, amai luat si va mai lua ºi de
laaltii, oricum, ca sã fie clar, nu
este plãtit ca un jurnalist, ci ca unfuncþionar de serviciu si
de ºterspe jos, degeaba se dã jurnalist cãdacã ar fi cu adevãrat nu
arumbla în þoale de firmã, ci înhaine second hand. Cam asta e,
nu mai e nevoie de niciodemonstraþie cum cã DomnulAndo ar putea
fi si jurnalist. Nu,n-ar putea fi!
Dacã ar mai avea o ºansã n-arpublica o altã stire de headcare
este de altfel un citat
neverificat dintr-o scrisoare carecirculã pe facebook,
conþinutdevenit viral dupã Andrei, cã mainou dacã trage cineva
celebru obesinã în mod sigur va deveni ºiaia viralã pe facebookul
luiAndrei Ando. Acest text, sursaar fi un ºofer român care
lucreazãîn Franþa, este de fapt unfragment dintr-o aºa
zisãscrisoare în care ºoferul oameninþã pe mama din Româniacã nu-i
va mai trimite niciunsfanþ dacã voteazã cu PSD-ul.
Dincolo de vulgaritatea adresãriiºi de improbabilitatea
situaþiei,avem de a face de fapt cu unatac parºiv la un
adversarpolitic, o publicitate electoralãmascatã, o licenþã de
nepermispentru un jurnalist de a amestecafaptele cu opinia ºi
opinia cupropaganda. Avem de a face, laurma urmei, cu un gest de
slugoicare face orice îi cere stãpânulindiferent de
consecinþeleposibile. Ce mai, avem de a facecu un hingher care nu
prindecâini vagabonzi, ci îi slobozesteîn ograda pe care îi
indicãstãpânul.
Brainstormingu’
www.flacara-rosie.ro
5 Decembrie 2016 OBLOCU’ARADULUI Pag. 4
‘a i dã presa mea!
Dupã cum ºi elitele au veceauãle lor, aºa ºi noi avem
elitelenoastre. Sau, mai precis, vrem sã le avem. În schimb, nu
orice
Elite poate sã parcheze unde vrea muºchii lor. Pãi, dragi
poliþiºticomunitari (voi o sã spuneþi locali, dar tot aia e),
Elite(le) astea
au mai multe drepturi decât noi? Chiar ºi la budã?
Evenimentul urbei
120 de ani de alimentare cu apã în sistem centralizat
Pizzeria MIA Calea Romanilor nr. 10, AradPentru comenzi la
domiciliu: tel: 0257/283 000, 0741/283 000
Gheorghe Bãnãþean, director general al C.A.A.
-
Desigur, nu e „Povesteaporcului” scrisã de IonCreangã, ci una
mai modernã,
scrisã de gazdele de la TavernaPecicanã, Mihai ºi
Costel.Desigur, din peisaj nu au lipsitcolindãtorii, muzica
popularã,invitaþii speciali, muzica depetrecere ºi, bineînþeles,
vedetaevenimentului: porcul gigant depeste jumãtate de tonã,
aproapeºase mãji. Unii l-au botezat Sany(de la Sandor), dar surse
bineautorizate ne-au spus cã, de fapt,porcul s-a numit Ghiþã.
Prieteniiºtiu de ce, pentru a întãri orice felde speculaþii.
E drept cã a mai fost un porc,considerabil dacã privim
înansamblu, adicã vreo majã ºijumate, numa’ fibre ºi ºorici.
Dardacã îl comparãm cu Ghiþã, ºi alelui circa ºase mãji, apãi ãsta
aldoilea porc – sã-i zicem tot
Ghiþã, pentru ambianþã – a fostun fel de pui de porc.
Dacã tot spuneam de invitaþispeciali, trebuie sã o amintim
peCorina Drãgotescu, de laRealitatea TV, post care, de altfel,din
orã în orã a oferit aspecte dela tãierea porcului. Semn cãsenatorul
Igaº mai are prizã laBucureºti, chiar dacã... dar maibine nu intrãm
în amãnunteelectorale.
Cuvântul de ordine a fost, defapt, TRADIÞIA: porcul –
adicãporcii, Ghiþã senior ºi Ghiþã junior– au fost tãiaþi ºi
preparaþitradiþional, colindãtorii au adus ºiei picãturile lor de
românism –doar a fost Întâi Decembrie –,pânã ºi balmoºul a fost
fãcuttradiþional, de un jinar autentic!Nu Ghiþã Ciobanu, din
reclameleTV, dar tot din Jina!!!
Sã spunem cã au colindat
Dubaºii de la Semlac, Corul dinSecusigiu condus de
profesorulMircea Buta, corul din Pecicacondus de preotul din oraº
ºiformat din studenþi la Teologie,formaþie din Maramureº condusãde
Maria Luiza. A fost ºi Tinu – seputea fãrã Tinu? Au fost
prezenþicolegi parlamentari, colegi dinpoliticã, colegi din
administraþieºi, mai presus de orice, prieteni,mulþi prieteni.
A fost, ca sã rezumãm, o zinaþionalã frumoasã, cu oamenifrumoºi,
sinceri ºi dezinteresaþi.A fost o întâlnire între prieteni,iar dacã
totul a fost sub semnulporcilor – aveau numele Ghiþã,cel puþin aºa
am dedus –, maimenþionãm cã din sacrificareacelor doi Ghiþã s-au
fãcut pachetepentru cei mai puþin favorizaþi desoartã. ªi, totul
sub egida:
La Mulþi Ani, România!
www.flacara-rosie.ro
5 Decembrie 2016 EVENIMENT Pag. 5
Liberalii plãnuiesc demolarea tuturor garajelor din Arad
PNL plãnuieºte demolareatuturor garajelor din
cartierelemunicipiului Arad. Liberalii auhotãrât sã þinã însã acest
lucru lasecret, pânã dupã alegerileparlamentare, de teamã cã
nu-imai voteazã arãdenii.
Ei bine, nu-i mai votaþi!
Nasul lui Falcã e tot mai sensibil
Gheorghe Falcã, acestimpostor cãruia nu-i mai ajungeAradul, are
probleme la nas. Careîi sângereazã, din când în când, înmomente mai
tensionate.Bunãoarã, atunci când îi urcãtensiunea arterialã, pe
bazã destres, ori dereglaj nervos, ori pebazã de iritare, atunci
cândprimarul, se ºtie, se scuipã totcând vorbeºte. Bine ar fi sã
fienumai atât, dar existã voci carespun cã nasul i-a devenit
sensibildin alte motive. Noi nu credemasemenea poveºti, care sunt
dinciclul celor cu botoxul, dar îitransmitem sã fie prevãzãtor.
Sãaibã, deci, grijã la ce prostii„inhaleazã” în marea politicã!
PNL Arad, trãdat din interior
Sãtui de „militãria” din PNL(care la Arad e, de fapt, PDL),
maimulþi primari liberali sunt hotãrâþisã le strice calculele
ºefilor lor pelinie politicã. Aºa se face cã vor
sprijini, mai pe faþã, dar mai alespe din dos, PSD ºi ALDE,
astfelîncât sã se punã bine cu cei careau toate ºansele sã
formezeviitorul guvern.
În plus, în acest fel, îi dau unºut în dos ºi lui Falcã, în al
cãruicap se va sparge întregul eºec alPNL de la alegerila
parlamentare.
Bucãtãria lui Aradu’
Ghiveci cusâmburi de adevãr
La Taverna Pecicanã, cu senatorul Igaº, Mihai Tomoioagã ºi
Povestea porcului
Funcþiile trec, oamenii rãmân... oameni
Costel Igaº ºi CorinaDragotescu, cea care a transmis„live”
evenimentul de la Pecica
pe „România TV“
Invitaþii au fost primiþi cutradiþionala „pitã de Pecica
cuunsoare ºi cu ceapã vânãtã“,
dar ºi cu un pahar de „întãritor de recul“
Ghiþã cel mare, aproape 600 de kile, a fost
senzaþiaevenimentului. Gurile rele spun cã au fost necesare vreo
patrubutelii pânã sã-l pârjloeascã pe Ghiþã. Ca sã fim bine
înþeleºi,din patru butelii, una a fost de gaz ºi trei de vin (la
cinci litri
bucata). Dar totul a ieºit bine!!!
Mihai ºi Costel, amfitrioniievenimentului dedicat României
Tinu Vereºezan nu putea lipsi de la uneveniment de anvergurã
naþionalã
Mioriþa, în varianta festivã: Fluieraº cu viers pecican
Ce ne cântã cu alean, Cu talent ºi cu migalã
De ziua naþionalã! Ci teºte az i ce scr iu z iare le de
mâine!
www.newsar.ro
-
Biserica din Apateu are o simbolisticãromâneascã deosebitã. În
curtea bisericiise gãseºte un bust al marelui poet Mihai
Eminescu, dar ºi un bust din bronz al Sf.Andrei ªaguna, ridicat
în anul 2013, prin spri-jin financiar din partea
DepartamentuluiPolitici pentru Relaþia cu Românii dePretutindeni
(DPRRP). Bustul a fost sfinþit înanul 2013, de un sobor de ierarhi,
condus deÎPS Pãrinte Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului,care a
dãruit atunci ºi câte o pãrticicã dinmoaºtele Sf. Andrei ªaguna,
pentru aceastãbisericã ºi pentru Catedrala Episcopalã
dinGyula.’
La evenimentul de vineri, 25 noiembrie2016, au participat, ca
invitaþi ai PS PãrinteSiluan, episcopul EORU, ÎPS Pãrinte
Timotei,Arhiepiscopul Aradului; PS Pãrinte Sofronie,Episcopul
Oradiei; pr. Marius Maghiaru, pro-topop de Budapesta ºi preºedinte
al UniuniiCulturale a Românilor din Ungaria (UCRU), pr.Gabriel
Basa, profesor la Facultatea deTeologie Ortodoxã „Ilarion V. Felea”
dincadrul Universitãþii „Aurel Vlaicu” din Arad;pr. Origen Sabãu,
paroh la Apateu alãturi dealþi clerici din cadrul EORU sau veniþi
dinRomânia.
Au asistat la manifestãri Marius Lazurca,
Ambasadorul României la Budapesta; FlorinTrandafir Vasiloni,
consulul general alRomâniei la Gyula; Ioan Fodoreanu,
consululgeneral al României la Szeged, Tiberiu Juhasz,preºedintele
Autoguvernãrii pe Þarã aRomânilor din Ungaria (AÞRU); Maria
GurzãuCzegledi, directorul Liceului „NicolaeBãlcescu” din Gyula
(LNB), Ion Budai, (fostdirector al LNB), Delia Covaci, redactor-ºef
alpublicaþiei „Cronica”; Anca Becan, redactor alsãptãmânalului
„Foaia Româneascã”, TiberiuBoca, redactor al emisiunii de
televiziune înlimba românã „Ecranul nostru”, al
StudiouluiTeritorial din Szeged al TV ungare; Mihai
Cerhati, preºedintele AutoguvernãriiRomâneºti din Gyula, cadre
didactice ºi elevi,de la ºcolile generale din Gyula, Micherechi
ºiBãtania, precum ºi pelerini veniþi de laOradea. Manifestarea a
cuprins mai multepãrþi:
- o slujbã de „Te Deum”, sãvârºitã de ier-arhii ºi clericii
prezenþi
- Simpozionul, desfãºurat subgenericul „Sfântul Andrei ªaguna –
propovã-duitor al credinþei ºi al culturii în Transilvania”,a
cuprins intervenþiile celor cei trei ierarhiprezenþi: ÎPS Timotei,
PS Sofronie ºi PS Siluan.Aceºtia au evocat viaþa ºi activitatea
SfântuluiIerarh Andrei ªaguna, elemente din biografiasa ce au
conturat personalitatea sa, râvna ºirealizãrile deosebite. Au
susþinut conferinþepr. Gabriel Basa, ºi pr. Marius Maghiaru, carea
dat citire referatului pregãtit de MariaBerenyi, directorul
Institutului de Cercetãri alRomânilor din Ungaria, ce a scos la
luminãalte aspecte din viaþa Sf. Andrei ªaguna
- un moment festiv, în care PS Siluan, epis-copul EORU a oferit
distincþia, intitulatã „Înslujba românilor din Ungaria”, doamnei
MariaGurzãu Czegledi, directorul LNB, precum ºidomnului Ion Budai,
fostul director al acestuiLiceu,
- programul manifestãrilor s-a încheiatprintr-un moment
artistic, prezentat de prof.Florina ºi Florin Mariº Hinsu ºi un
grup de stu-denþi, de la Facultatea de Muzicã din Oradea,care au
prezentat colinde ºi cântece patrioticeromâneºti.
Manifestãrile s-au încheiat printr-o masãcomunã, oferitã din
partea Parohiei Apateu.
www.flacara-rosie.ro
5 Decembrie 2016 ACTUAL Pag. 6
BÂRFE SPORTIVE
Atenþie! La DJST Aradse lucreazã!
Sau cel puþin aºa credem. Defapt, aºa ar fi normal, mãcar acumla
final de an sã existe cevaactivitate ºi pe acolo. Suntemconvinºi cã
va urma o Galãorganizatã de DJST Arad la care seva mânca bine ºi se
vor premia
sportivii din judeþul nostru.Sincer, nouã ne vine sã râdemcând
auzim aºa ceva. Cum poþiorganiza o Galã a SportuluiArãdean având în
vedere felul încare aratã sportul din oraºulnostru? Toate
cluburile, indiferentde ramura sportivã, sunt la pragulde
subzistenþã, neavând sprijinadecvat din partea
administraþieipublice sau a sponsorilor. Bazelesportive sunt la
pãmânt din toatepunctele de vedere, iar AlexandruMeszar (foto) este
invizibil dinacest punct de vedere. Maidegrabã, ceremonia ar trebui
sã seintituleze Parastasul SportuluiArãdean, cã ne îndreptãm
înspreaºa ceva!
Panicã printreantrenorii arãdeni!
Faptul cã Roli Nagy este liberde contract dupã ce a fost pus
peliber (nici de cum într-un modelegant) de cãtre
conducereaclubului UTA BD, i-a pus pe jar pe
colegii sãi din activitate. ªtiut fiindfaptul cã Roli este bãiat
bun ºi cãºtie meserie, doveditã prinrezultatele avute cu UTA BD, nu
îipoate face pe ceilalþi antrenoriarãdeni sã stea liniºtiþi. Pe
laCermei, Sebiº ºi echipele dinfruntea clasamentului din
judeþ,existã frisoane ºi antrenorii nu ºtiucum sã se dea mai bine
pe lângãconducãtori, pentru a nu fi puºi peliberi. Sinceri sã fim,
unii antrenorichiar ar trebui puºi pe liber, avândîn vedere nu
neapãrat rezultatele,ci felul în care se comportã cujucãtorii.
Presimþim cã dinprimãvarã, Roli va reveni pe iarbã,mai ales cã
meritã!
La data de 18 noiembrie 2016, consulul general al României
laGyula, ES Florin Vasiloni, a efectuat o vizitã la Institutul
Pedagogic„Gall Ferenc” de la Szarvas, la care studiazã tineri care
provin dinrândul comunitãþii istorice româneºti din Ungaria.
În cadrul vizitei, consulul general român a purtat discuþii cu
dl. ImreLipcsei, decanul instituþiei ºi cu dl. Florin Olteanu,
ºeful Catedrei deLimbi Strãine ºi Minoritãþi din cadrul instituþiei
.În aceastã instituþie se pregãtesc educatori ºi învãþãtori de
limba
românã din anul 1959. Pe lângã limba românã, institutul are
secþii delimba slovacã, germanã, rroma ºi englezã. La secþia de
limba românãsunt înscriºi 38 de studenþi, la cursurile de zi ºi
fãrã frecvenþã.Majoritatea studenþilor sunt absolvenþi ai Liceului
„Nicolae Bãlcescu”din Gyula. Consulul general a oferit un prânz de
lucru pentru studenþiide etnie românã, prezenþi la cursuri în ziua
respectivã.
În data de 22 noiembrie 2016 consulul general al României la
Gyula,Florin Vasiloni, a participat la manifestãrile organizate de
cãtreConsulatul General al Republicii Slovacia din Bekescsaba, cu
prilejulZilei Naþionale a Slovaciei. Manifestarea a cuprins un
concert de muzi-cã clasicã ºi colinzi tradiþionale, cu interpreþi
din Slovacia, care s-adesfãºurat în biserica evanghelicã din
Bekescsaba. Dupã concert consu-lul general al Republicii Slovacia
la Bekescsaba, ES Amb. Igor Furdik aoferit o recepþie.
Consulul general român în vizitã la studenþii români de la
Szarvasºi comunitatea slovacã din Bekescsaba
Manifestãri dedicate Sf. Andrei ªaguna, la Apateu-
UngariaVineri, 25 noiembrie 2016, în biserica parohiei ortodoxe
române din Apateu
(Köröszegapáti), din jud. Hajdu-Bihar, ce aparþine Episcopiei
Ortodoxe Române din Ungaria(EORU), a avut loc o manifestare
dedicatã ierarhului Andrei ªaguna, Mitropolitul
Transilvaniei(trecut la cele veºnice în anul 1873 ºi ridicat în
rândul Sfinþilor în anul 2011 de cãtre SinodulBisericii Ortodoxe
Române). Manifestarea a cuprins un serviciu religios (te-deum), un
sim-pozion ºi un moment artistic.
-
www.flacara-rosie.ro
5 Decembrie 2016 SPORT Pag. 7
Farmecul UTA-ei de altã datã!Adrian DUMITRU
Vorba mea...
Am fost în urmã cu osãptãmânã de zile la un mecidin liga a
patra, dintre
Sântana ºi Felnac. Am nimeritlângã douã persoane în vârstã,care
au intrat în discuþie cu mine.Au început sã povesteascãdespre
fotbalul din judeþ din urmãcu 30 de ani, despre cum semergea în
deplasãri cu porcul înportbagaj pentru a se face ungrãtar la
finalul partidei.
Mi-au povestit despre cât deputernic era nivelul atunci,
desprefaptul cã nu erau chiar aºa multeînjurãturi, nu era o
tensiune aºade mare ca ºi în vremurilenoastre. ªi chiar dacã în
timpulcelor 90 de minute mai apãreaudiscuþii aprinse, totul se
stingeaimediat dupã ultimul fluier, la unpahar de palincã ºi un
grãtar. Dinvorbã în vorbã au ajuns sã îmipovesteascã ºi despre UTA
dinacele vremuri. Au prinsmomentele de aur ale „Bãtrânei
Doamne“, mai ales dubla cuFeyenoord. Mi-au povestitdespre
atmosfera care a cuprinsoraºul în aceea perioadã, desprecum i-au
aºteptat pe utiºti laaeroport dupã revenirea dinOlanda. Unul dintre
ei fusesechiar vecin cu Domide ºi a fost celcare i-a coborât
marelui fotbalistarãdean celebra bicicletã dinavion ºi i-a dus-o
pânã acasã. Îmispuneau cã tot oraºul fremãtapentru UTA în acele
vremuri, cãjucãtorii ieºeau în oraº ºi stãteauore întregi cu ei la
poveºti. Cã înciuda faimei lor, erau oamenisimpli, oameni care se
hrãneaudin adulaþia care îi înconjura. Mi-au povestit ºi despre
povesteaultimului titlu de campioanã, cumi-au aºteptat pe
fotbaliºti la poduldin Grãdiºte ºi cu toþii au mers pejos pânã la
hotelul Astoria pentrua sãrbãtori.
Le-am simþit emoþia ºi bucuriaîn glas când povesteau de
acele
vremuri, de mult apuse. Unuldintre ei chiar mi-a arãtat cum i
seridica pãrul pe mâini cândpovestea despre meciurile mariale
UTA-ei, despre cumîmblânzea Domide mingea,despre intrãrile prin
alunecare alelui Biro, despre intervenþiileperfecte ale lui Gornea.
Recunosc,sincer, niciodatã nu am vorbitdespre UTA aºa cum au
fãcut-ocei doi. Poate ºi pentru cã nu amtrãit asemenea performanþe
cumau trãit ei. Dar nici atmosfera dinoraº nu a fost mereu cum
mi-audescris-o ei. De când mã ºtiu,mereu oraºul a fost divizat,
mereuau fost oameni împotriva UTA-ei.
Iar dupã înfiinþarea nouluiclub, aceastã falie s-a adâncit ºimai
mult. Gafele fãcute de cei dinconducere, subjugarea clubului
întotalitate lui Gheorghe Falcã, aufãcut ca UTA Bãtrâna Doamnã
sãfie privitã cu suspiciune. Acestclub nu aparþine oraºului, aºa
cum
încearcã cei din conducere sãimplementeze ideea în
rândurilepublicului. Echipa aparþine luiGheorghe Falcã, care miºcã
dindeget iar cei din conducereexecutã fãrã sã crâcneascã. Lucrucare
nu este în ordine. S-ademonstrat cã fanii pot sã repunãacest club
pe o orbitã bunã, s-ademonstrat cã UTA poate ºi fãrãsã primeascã
fãrâmituri de laadministraþia localã. Dar pentruasta e nevoie de
oameni cucoloanã vertebralã în conducereaclubului, e nevoie de
managericare sã aibã curajul de a face ºilucruri care nu sunt
dictate de lakilometrul zero al Aradului.Sincer, mi-ar plãcea ca
peste 40de ani sã pot sã povestesc ºi eu întribunele unui stadion
din judeþdespre asemenea emoþii cum aufãcut-o cei doi. Dar în
condiþiilede astãzi, îmi vine greu sã cred cãaºa ceva este
posibil.
BÂRFE SPORTIVE
Facem treabã, dar amânãm!
Uneori ai impresia cãmajoritatea deciziilor luate deconducerea
clubului sunt scrise decãtre un scenarist specializat pecomedie.
Dupã ruºinea de laultimul meci de acasã au ieºit ºi auspus cã nu
vor mai juca peMotorul, cã nu vor sã îºi batã joc
de jucãtori. Dupã care au revenitºi au spus cã presa a
interpretatgreºit ce au scris ei negru pe alb ºiau ºi citit în
conferinþã. Dar cã sefac eforturi pentru îmbunãtãþireasuprafeþei de
joc, s-au investit ogrãmadã de bani de la Primãriepentru a aduce
gazonul la condiþiibune. Dupã care tot ei spun cã vorsã amâne
ultima partida de peteren propriu, cea cu Suceava.Cum ar veni,
bãgãm bani în gazondar nu mai jucãm cã ºi aºa vineiarna ºi iar va
fi praf. Chiar, oaretoate vorbele astea sunt directdictate din
biroul primarului?
Cât mai þine minunea la Sebiº?
Vã vine sã credeþi sau nu, darîn anul care se încheie Sebiºul
aavut doar doi antrenori. Doiantrenori! Dintre care unul arevenit,
vorbim de Cãlin Cojocaru(foto). Sincer, ni se pare foarteciudat
acest lucru, cunoscutã fiindpasiunea primarului GheorgheFeieº ºi a
celor din jurul sãu de aschimba antrenorii pe bandãrulantã.
Vorbele rele spun cã Cojocaruar contribui ºi la partea
financiarã abunului mers al clubului ºi acestaar fi un motiv pentru
care reuºeºtesã aibã o asemenea continuitatepe banca tehnicã. În
plus, este ºipe primul loc cu echipa înclasament, aºadar se apropie
demãreþul vis de promovare în ligasecundã. Dar, cunoscându-l cât
decât pe Feieº, presimþim cã înprimãvarã ceva se va întâmpla. ªica
orice minune, totul se vaîncheia. Sperãm sã nu avem
tastaauritã!
PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂNGelu BOCI
Black&White
„Partidele consacrate“ aºa cum am ales sã lenumesc încã din
primul material (folosindastfel o scurtãturã în detrimentul
unei
obositoare enumerãri), DUPÃ CE S-AU DEZISDE PENALI ªI BARONII
LOCALI AFLAÞI ÎNCLASORUL DNA, propun nume noi, dar înstilul vechi,
anume unul arogant, LA LIMITADINTRE REALITATE ªI PORCUL
ZBURÃTOR...Promisiuni utopice puse-n gura unor apariþiimeteorice pe
scena POLITICULUI DESUPRAFAÞÃ, promisiuni fãrã acoperire ceodatã
digerate de populaþia deja îndoctrinatã,lasã timp ºi spaþiu
POLITICULUI DESUBTERAN (catacombã...) sã-ºi facã mendreleîn interes
propriu fãrã a supãra Împãrãþia (întraducere, falnica UE). Orice
furãciune dacã nuatrage atenþia forurilor europene se cheamãcã-i
lucru curat... PENSIILE JENANTE DEASTÃZI ªI INSALUBRUL SALARIU
MINIMsunt „realizãrile“ PARTIDELOR CONSACRATECARE DE-A LUNGUL
ANILOR, fãrã excepþie,indiferent de context sau cadru
social-politicau acþionat cu rea credinþã în defavoareacetãþeanului
„DE RÎND“, aºa cum le placealeºilor de astãzi sã spunã... De parcã
ei ar fiDumnezei ºi noi încã nu am aflat! Nu maipedalez în direcþia
asta cã-mi pierd rãbdareaºi implicit coerenþa.
Alegerile se apropie. ªi proporþional cutrecerea timpului
curiozitatea mea creºte. Înultimii ani am auzit atîtea sudalme la
adresaaleºilor ce ne ignorã azi, ne-au umilit ieri ºi-spe punctul
sã de „facã“ mîine, cã m-au
convins sã scriu astãzi acest articol, pentruvoi, pentru mine,
PENTRU NOI, DACÃMESAJUL VA FI CORECT ÎNÞELES ªIINTERPRETAT. ªi cînd
spun NOI, cuvînt nobil,cald, de prietenie ºi încredere, ochii m-i
seumezesc ºi inima refuzã îndoiala. Îndoiala cãUNA SPUNEM ªI ALTA
FACEM. Pe undevanatural, pãcãtos, deci omenesc... ªi implicitde
iertat.
Numai cã, oameni buni, rar ºi timid seivesc ocazii care ne
permit o schimbare. Oschimbare în bine sau spre binele nostru,
alfamiliilor noastre, familii care în viitor vortrebui sã se
alinieze standardurilor Europei demîine. Vã asigur, una
pretenþioasã,sofisticatãºi exclusivistã.
„ÎN EUROPA. DAR NU ÎN GENUNCHI“(Cristian Bodea-senator PER).
Corect, nu?
PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN, unuldevotat oamenilor ºi mediului
înconjurãtor,
politic cît trebuie, ecologist cît cuprinde ºiromân
necondiþonat! SIMPLU. OAMENIÎNTRE OAMENI.
Sincer despre noi
SUNTEM PESTE TOT.SUNTEM BINE INTENÞIONAÞI.SUNTEM ACOLO UNDE
TREBUIE FÃRÃ A FI SOLICITAÞI.SUNTEM AJUTOR ªI ALINARE.SUNTEM
OAMENII DE CARE AVEÞI NEVOIE.
SUNTEM NOI CE-I CE SPERÃM LA MAI BINE.SUNTEM VOINÞA CE POATE
ADUCE SPERANÞÃ.SUNTEM CEI CE IUBESC NATURA.SUNTEM PRIETENII
PRIETENILOR VOªTRI.SUNTEM PRIETENII SÃNÃTÃÞII VOASTRE ªI AI
COPIILOR VOªTRI.SUNTEM PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN!Multã lume cînd
spune „ecologist“,
gîndeºte exclusiv la naturã ºi cam tot cederivã din asta. Total
greºit. ECOLOGIE esteun termen mult mai complex decît pare
laprima... strigare. Dar nu pedalãm pe temaasta. Pentru cei ce mã
cunosc personal sauprin intermediul articolelor mele doresc
sã-iasigur de totala mea sinceritate vis-a-vis desingurul partid cu
care m-aº putea identifica.ªi partidul acesta este P.E.R.
Unul asupra cãruia vã recomand sã vãaplecaþi privirea ºi
interesul. NICIODATÃ NUS-A MURIT DIN IGIENÃ, SÃNÃTATE,
MUNCÃCINSTITÃ, ARMONIE ÎN FAMILIE ªIPROGRES. Asta propune partidul
nostru,UNUL DIN CARE FACEM PARTE CU TOÞII,indiferent de orietarea
politicã. DE CE?PENTRU CÃ PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN,este prin
titulaturã ºi orientare unul profundsocial, liant ferm în trepiedul
vital
OM-NATURÃ-SOCIETATE...
www.newsar.ro
-
În numãrul trecut v-am prezentatcheltuieliel pe care le-a
fãcutAndrei Ando, în calitate de
director executiv al proiectuluiArad - Capitalã Culturalã
2021(proiect care nici mãcar nu a trecutde primele „examene”
prelimi-narii). Astãzi revenim cu altecheltuieli din banii publici
fãcute deacelaºi Andrei Ando din baniiarãdenilor!!!!!. Din luna mai
ºi iuniea anului de graþie, al lui Ando ºiFalcã (care l-a girat în
demersulcheltuitor de bani publici!).
Cheltuieli imense pentru ohimerã... Însã bani buni pentruanumite
buzunare. Fiecare dintredumneavoastrã vede unde s-audus banii ºi
mai ales pe ce...
Am promis cã revenim cuamãnunte ºi, deocamdatã, acesteamãnunte
aratã cã atentatul labanul public nu a fost un tun -lovim o datã,
cât putem de bine,apoi tãcere -, ci mai degrabã osifonare perpetuã.
Deci, nu un jafsolidar, ci o jefuire în formãcontinuatã.
Pe aceastã cale, a finanþãrii dinfonduri publice, Asociaþia lui
Andoºi Falcã ºi-a dobândit ºi un anumitstatut. Ca urmare, cei care
s-aulãsat pãcãliþi - Doamne Fereºte! sãspunem ºantajaþi – au venit
cu alþibani, trecuþi ca ºi cei publici pe ApaSâmbetei.
Aici ar mai trebui sã adãugãm ºiproaspãtul raport al Curþii
deConturi, care iarãºi ne duce sprelucruri necurate.
Toate, în sinea lor, ne duc spreo întrebare fireascã: Oare
nimeni nuse sesizeazã sau protejarea unora emai presus decât însãºi
ideea dejustiþie?
5 Decembrie 2016 ULTIMA Pag. 8
Nu ne târâþi prin tribunale! Materialele publicate sunt PAMFLETE
ºi vã invitãm sã le trataþi ca atare
S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l
u i r i , p a m f l e t º i s p o r t
Tel.: 0357/407 246
Fax: 0357/407 245
E-mail: [email protected]
ISSN 1842 – 9947
Manager economic, financiar ºifiscal: Geo MARC
Colegiul redacþional:Pavel Roman, Adrian Dumitru,
Orlando Toader, Horia Medeleanu, Gelu Boci, Viorel Simulov
ºi TIFI Grãdinaru
Tipãrit la CPT - Cluj
Materialele ºi foto aparþin„Romulus Dubat RO. Bt“
Reproducerea acestora esteinterzisã fãrã acordul
proprietarului.
se aprinde din prima!
NOI NU SUNTEM BANALI
Andrei, 3 ani ºi 6 luni, poliþist
Aradul arde, Primãria ºi Consiliul Judeþean sun tapate de
bani
Am mai comis-o, nu prea am ce face, chiar dacãsunt implicat,
trebuie sa trec peste modestiarecomandabilã în astfel de
situaþiiKamaraszínház din Arad, o trupã de teatru ce
fiinþeazã cam de un deceniu, exportã din greu.Culturã, desigur,
ºi spun asta dupã ce strategiile
culturale ale administraþiei ne-au cam adus la sapade lemn a
culturii si artei: în afarã de douã-treifestivaluri menþinute în
viaþã prin respiraþie artificialã,Aradul nostru pare secat de sevã
culturalã, uncadavru pus la uscat, probabil pentru conservare.
Kamaraszínház însã nu þine cont de acestecircumstanþe
defavorabile, câºtigã premiu dupapremiu la festivalele cele mai
selecte din România ºiUngaria – cine ºtie oare cã vedeta trupei,
AttilaHarsányi, are, în faþa teatrului din Bacãu, precum
laHollywood, amprenta palmei sale turnate în beton?–, spectacolele
montate cu o mânã de actori deîmprumut dar care devin astfel ºi
membrii ai trupeiarãdene fac deliciul publicului peste tot unde
ajung.
ªi nu doar al celui de limba maghiarã, oricespectacol fiind
subtitrat în limba românã, iubitorul deteatru arãdean putând opta
pentru acestereprezentaþii jucate de obicei în sala Teatrului
deMarionete arãdean.
Pe 9 Decembrie, Kamaraszínház se pregãteºte deo premierã
absolutã, un spectacol în coproducþie cuTeatrul Jokai din
Békéscsaba dupã un text alfrancezului Raymond Cousse.
Ca orice spectacol al Kamaraszínhaz ºi acestaeste un efort
colectiv, textul fiind adaptat de JánosOberten, Réka Fekete ºi
subsemnatul, muzicacompusã de Enikõ Éder si Pál Borsos, regia
fiindsemnatã de liderul trupei, ºturlubaticul ErnõTapasztó.
Se anunta un spectacol mai puþin obiºnuit, omonodramã jucatã de
actorul din Békéscsaba, AntalTege, un musical rococo întitulat
Menuet de ºunci.
Arãdenii, indiferent de limba pe care o vorbesc,sunt asteptaþi
în noul an la acest inedit happening.
Notorius
Strategia ºuncilor în culturã
C O N T R A E D I T O R I A L
Sifonarea banului public, varianta „Capitalã Culturalã” (II)
