57
Sprijin pentru Ministerul Muncii și Justiției Sociale din România în domeniile beneficiilor sociale și serviciilor sociale Componenta 1. Audit Social Model de audit social pentru România
Sprijin pentru Ministerul Muncii și Justiției Sociale din România în domeniile beneficiilor sociale și serviciilor sociale Componenta 1. Audit Social Model de audit social pentru România
Ernst & Young | 1
Ernst & Young | 2
Cuprins Abrevieri................................................................................................................................................... 3 Contextul proiectului ................................................................................................................................ 4 Structura raportului .................................................................................................................................. 6 Dimensiunile auditului social ................................................................................................................... 8
Mandatul și obiectivele auditului social ................................................................................................ 8 Obiectivele auditului social ............................................................................................................... 9 Caracteristicile auditului social ....................................................................................................... 12
Cadrul instituțional pentru organizarea și desfășurarea auditului social ........................................... 13 Cadrul instituțional .......................................................................................................................... 13 Surse de finanțare .......................................................................................................................... 13
Procedurile de audit social ................................................................................................................. 14 Metodologia auditului social ........................................................................................................... 14 Frecvența auditului social ............................................................................................................... 14 Solicitarea auditului social .............................................................................................................. 15 Puterea de control a auditorului social ........................................................................................... 15 Implicarea angajaților ..................................................................................................................... 15 Implicarea beneficiarilor ................................................................................................................. 16 Implicarea familiei și a comunității .................................................................................................. 16
Auditorul social - statut profesional .................................................................................................... 16 Experiența profesională a auditorului social .................................................................................. 16 Formarea profesională ................................................................................................................... 16
Utilizarea și impactul auditului social ................................................................................................. 17 Impactul asupra nivelului de finanțare............................................................................................ 17 Publicarea / dezvăluirea rapoartelor .............................................................................................. 17
Dimensiuni ale auditului social și corespondența cu exemplele de bune practici care le-au inspirat 18 Modele de audit social ........................................................................................................................... 23
Primul model de audit social .......................................................................................................... 23 Al doilea model de audit social ....................................................................................................... 25
Anexa 1. Audit Social - Proiect de Politică Publică ............................................................................... 28 Anexa 2. Ocupația de Auditor Social ..................................................................................................... 44 Anexa 3. Modificări legislative necesare ............................................................................................... 51 Anexa 4. Dimensiunile auditului social .................................................................................................. 54
Ernst & Young | 3
Abrevieri
Acronym Description
AudTrain Auditul Sistemic al Îngrijirii alternative a Copiilor
COR Codul Ocupațiilor din Romania
CQC Comisia de Calitate a Îngrijirii
HAS Autoritatea Națională Franceză pentru Sănătate
HQIP Parteneriatul pentru îmbunătățirea calității în domeniul sănătății
IGAS Inspectoratul General al Afacerilor Sociale
M&E Monitorizare și Evaluare
MMSJ Ministerul Muncii și Justiției Sociale
ANPIS Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială
ONG Organizație Non-Guvernamentală
Ofsted Oficiul pentru Standarde în Educație, Servicii și Abilități pentru Copii
SNISPS Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Prevenirea Sărăciei
SSRS Serviciul de Sprijin pentru Reforme Structurale
UK Regatul Unit
Ernst & Young | 4
Contextul proiectului
Pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor sociale din România, Ministerul Muncii și Justiției Sociale a
decis să implementeze prevederile legislației existente privind auditul social. Auditul social este
menționat în Legea nr. 292/2011 privind asistența socială, Capitolul VII Finanțarea asistenței sociale,
secțiunea 3 Contractarea serviciilor sociale, art. 142 care prevede:
Caseta 1. Art. 142 din legea nr. 292/2011
Auditul social este menționat în legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, la Capitolul VII Finanțarea
asistenței sociale, secțiunea a 3-a Contractarea serviciilor sociale, art. 142 care precizează:
”1) Furnizorii privaţi de servicii sociale, autorităţile contractante, precum şi alte persoane fizice sau
juridice care finanţează servicii sociale pot solicita evaluarea independentă a contractelor de finanţare
pentru furnizarea serviciilor sociale, prin demararea procedurilor de audit social.
2) Auditul social se realizează de către auditorul social şi are în vedere, în principal, următoarele
aspecte:
a) verificarea planurilor şi procedurilor stabilite de furnizorii de servicii sociale pentru serviciile
finanţate;
b) evaluarea eficienţei şi eficacităţii serviciilor sociale contractate;
c) verificarea exactităţii informaţiilor utilizate;
d) recomandarea de ameliorări operaţionale.
3) Auditorul social este persoana care are calificarea şi care este mandatat de entităţile prevăzute la
alin. (1) pentru a realiza componentele unui audit. Auditorul social nu este învestit cu nicio putere de
control sau sancţionare.
4) Activitatea de audit social, precum şi statutul auditorului social se stabilesc prin lege.”
Etape parcurse în proiect
Componenta proiectului referitoare la auditul social este dedicată identificării modelelor de bună
practici privind auditul social, adoptarea unui model de audit social în România și consolidarea
capacității autorităților competente de a pune în aplicare auditul social la nivel operațional.
Prima parte a acestui proiect a constat într-o revizuire și analiză a celor cinci modele de bune
practici din Europa: Marea Britanie, Franța, Suedia, Finlanda și AudTrain (Norvegia și Estonia).
Descrierile acestor modele au fost prezentate într-un raport extins.
Caseta 2. Scurtă prezentare a modelelor identificate ca bune practice din domeniul auditului social
Franța, parte a modelelor Continentale, are un sistem centralizat cu intervenții integrate, dar și cu
furnizori publici, regionali și locali bine dezvoltați. Inspectoratul General pentru Afaceri Sociale se
ocupă de servicii de inspecție, evaluare și îndrumare în domeniul protecției sociale, iar Autoritatea
Națională pentru Sănătate, preluând în prezent atribuțiile Agenției Naționale pentru Evaluarea și
Calitatea Instituțiilor și Serviciilor Social-Medicale, a dezvoltat un cadru metodologic cuprinzător de
implicare a utilizatorilor în procesul de certificare a serviciilor de asistență socială.
Marea Britanie, reprezentantă a modelului anglo-saxon, dispune de cel mai avansat sistem de
evaluare și control al calității, prin intermediul Comisiei pentru Calitatea Serviciilor Sociale. CQC
stabilește standarde de calitate și siguranță, la care oamenii au dreptul să se aștepte ori de câte ori
beneficiază de servicii și se ocupă de monitorizarea, inspectarea și reglementarea serviciilor sociale
pentru a se asigura că aceștia continuă să respecte standardele. Marea Britanie are un sistem bine
pus la punct de rating pentru toate serviciile și implică, de asemenea, în mod activ beneficiarii. Este
cel mai bun exemplu al unui sistem competitiv pentru furnizorii de servicii. Marea Britanie este, de
asemenea, țara care a elaborat o metodologie de audit al asistenței sociale, inspirată de auditul clinic.
Cazul Scoției este, de asemenea, foarte interesant. Inspectoratul Serviciilor Sociale din Scoția a
Ernst & Young | 5
elaborat standarde de îngrijire foarte sintetice, cuprinzătoare și orientate către beneficiary, care sunt
adaptate pentru fiecare categorie de beneficiari: 1: Am parte de o experiență de îngrijire și suport de
înaltă calitate care este potrivită pentru mine; 2: Sunt pe deplin implicat în toate deciziile privind
îngrijirea și sprijinul meu; 3: Am încredere în oamenii care mă sprijină și mă îngrijesc; 4: Am încredere
în organizația care acordă îngrijire și sprijin; 5: Experimentez un mediu de înaltă calitate în cazul în
care organizația asigură premisele necesare.
Celelalte exemple de bune practici fac parte din modelul scandinav, datorită sistemelor de îngrijire de
înaltă calitate și a reformelor de succes. Norvegia este un bun exemplu de practică de audit în
domeniul bunăstării copiilor. Procedura AudTrain, care integrează auditul sistemic și implicarea copiilor
în monitorizarea serviciilor de îngrijire, este una dintre cele mai dezvoltate metodologii din Europa,
fiind inspirată de sistemul norvegian. Suedia are un sistem foarte bine organizat pentru îngrijirea
vârstnicilor, cu o evaluare a calității bazată pe auto-raportare și sondaje, acordând o atenție deosebită
utilizatorilor de servicii. Finlanda este, de asemenea, un exemplu de sistem descentralizat, oferind
furnizorilor un cadru de calitate bazat pe auto-control, oferind îndrumare și implicând în mod activ
pacienții în monitorizarea și evaluarea calității.
Cele mai importante informații care au reieșit din analiză au fost prezentate pe data de 5 Iunie, într-un
workshop, la care au fost invitați să prezinte și 3 reprezentanți din țările identificate ca modele de
bune practici. La acest workshop au participat reprezentanți ai instituțiilor din domeniul serviciilor
sociale și ai celor mai importanți furnizori, aceștia având ocazia de a se familiariza cu auditul social și
de a-și exprima opinia cu privire la cadrul în care acesta ar putea fi desfășurat.
A urmat etapa de consultare publică, atât online, cât și față în față. Pentru consultarea online, au
fost pregătite trei chestionare: unul pentru furnizorii de servicii sociale, unul pentru reprezentanții
beneficiarilor serviciilor sociale și unul pentru companiile și experții în domeniul responsabilității
sociale, care sprijină furnizorii de servicii sociale. 191 furnizori de servicii sociale au răspuns la
consultările publice, 6 reprezentanți ai beneficiarilor de servicii sociale și 4 experți cu o vastă
experiență în domeniul strategiei și al formării în CSR.
De asemenea, am organizat trei interviuri cu instituții responsabile de managementul serviciilor
sociale, trei interviuri și un focus grup cu reprezențanți ai corpurilor profesionale din domeniul
serviciilor sociale și auditului. Aceștia și-au exprimat părerea cu privire la obiectivele și cadrul de
implementare a auditului social, metodologia utilizată, cadrul institutional și cel profesional și impactul
pe care ar putea
Aceasta etapă de consultare publică a fundamentat dimensiunile auditului social, descrise în
documentul de față. Acestea compun cele două modele de audit social care ar fi potrivite pentru
România. Ultima etapă va consta în prezentarea pașilor necesari pentru implementarea auditului
social.
Ernst & Young | 6
Structura raportului
Dimensiunile auditului social
Cercetările și consultările publice efectuate până în prezent au condus la delimitarea a 15 dimensiuni,
integrate în 5 categorii, după cum urmează:
► Mandatul și componentele auditului social
o Obiectivele auditului social
o Caracteristicile auditului social
► Cadrul instituțional pentru organizarea și desfășurarea auditului social
o Cadrul instituțional
o Surse de finanțare
o Procedura de audit social
o Metodologia de audit
o Frecvența auditului
o Posibilitatea de a cere audit social
o Puterea de control a auditorului
o Implicarea angajaților furnizorului
o Implicarea familiei
o Implicarea beneficiarilor
► Statutul profesional al auditorului social
o Experiența profesională a auditorului
o Formarea profesională
► Utilizarea și impactul rezultatelor auditului social
o Impactul asupra finanțării furnizorilor
o Publicarea/dezvăluirea rezultatelor
Aceste dimensiuni sunt descrise mai departe, subliniind preferințele părților interesate din România. În
plus, aceste dimensiuni sunt integrate în scenarii privind modul în care poate fi implementat auditul
social în România.
Modele de audit social
După definirea dimensiunilor auditului social, detaliem două modele de audit social care pot fi
implementate în România, ținând cont de riscurile și avantajele acestora.
Anexa 1. Auditul social - Proiect de politică publică
Un proiect de document de politică publică este elaborat, în vederea facilitării dezvoltării cadrului
legislativ al auditului social. Raportul include un proiect de propunere pentru memorandumul1
justificativ și un set de competențe și abilități care vor constitui temei pentru dezvoltarea noului
standard ocupațional pentru profesia de auditor social, acoperind toate aspectele relevante.
Anexa 2. Ocupația auditorului social
1 Conform Ordinului nr. 270/273/2002 al Ministrului Muncii și Solidarității Sociale și Președintelui Institutului
Național de Statistică privind aprobarea Procedurii de actualizare a Clasificării Ocupațiilor în România (COR)
Ernst & Young | 7
Noua ocupație a auditorului social necesită un standard profesional care poate fi inclus în Codul
Ocupațiilor din România. Raportul include un proiect de propunere pentru noul standard ocupațional,
care acoperă toate aspectele relevante.
Anexa 3. Modificările necesare ale legislației
Implementarea auditului social necesită nu numai un cadru legislativ adecvat, ci și alte schimbări
legislative legate de furnizarea și evaluarea serviciilor sociale, dar și de formarea sau implementarea
altor tipuri de audit. Cele mai importante modificări necesare sunt menționate în Anexa 3.
Anexa 4. Dimensiunile auditului social Anexa 4 conține centralizarea tuturor dimensiunilor și caracteristicilor auditului social în formă tabelară.
Ernst & Young | 8
Dimensiunile auditului social
După cum a fost menționat anterior, cele 15 dimensiuni ale auditului social au fost dezvoltate prin
intermediul unei analize a cinci modele de bune practici (Marea Britanie, Franța, Suedia, Finlanda și
AudTrain - Norvegia și Estonia) și al unei consultari publice organizate cu toate categoriile relevante
de părți interesate: furnizorii de servicii sociale, reprezentanți ai beneficiarilor serviciilor sociale, experți
în CSR, organizații publice direct implicate în gestionarea și controlul furnizării de servicii sociale și
organisme profesionale în domeniul serviciilor sociale și auditului.
Mandatul și obiectivele auditului social
Banca Mondială2 menționează două cazuri în care poate fi utilizat auditul social:
► Un audit social poate fi efectuat la nivel național sau local, în funcție de resursele și obiectivele proiectului.
► Auditurile sociale pot fi utilizate pe toată durata implementării proiectului și în faza de monitorizare și evaluare (M & E) pentru a măsura progresul și rezultatele furnizării serviciilor publice.
În Ghidul de audit social al Fondului pentru Dezvoltarea Electorală (2008) 3
sunt menționate
următoarele obiective ale auditului social:
► Asigurarea faptului că implementarea este transparentă și cunoscută de toată lumea;
► Creșterea participării publicului la toate etapele ciclului proiectului;
► Sporirea responsabilității;
► Asigurarea faptului că proiectele nu sunt incomplete;
► Identificarea, controlul și raportarea neregulilor;
► Prevenirea abuzului de fonduri și a corupției;
► Măsurarea impactului proiectelor;
► Oferirea posibilității oamenilor de a-și exercita drepturile.
Principiile cheie ale Auditului Social sunt descrise de Centrul de Bună Guvernare (2005), toate
acestea fiind legate de ideea că Auditul Social vizează îmbunătățirea continuă a performanțelor față
de obiectivele sociale alese4. Astfel, auditul social ar trebui să fie:
► Din perspective multiple / Polivocal: reflectând opiniile (vocile) tuturor acelor persoane (părțile interesate) implicate sau afectate de organizație / departament / program.
► Comprehensiv: prin raportarea tuturor aspectelor legate de activitatea și performanța organizației.
► Participativ: încurajarea participării părților interesate și împărtășirea valorilor acestora.
► Multidirecțional: împărtășirea părților interesate și oferirea de feedback cu privire la multiple aspecte.
► Regulat: să fie repetat în mod regulat, astfel încât conceptul și practica să devină integrate în cultura organizației care acoperă toate activitățile.
2 The World Bank Group. Social Accountability E-guide. Accessed at: https://saeguide.worldbank.org/sites/worldbank.org.saeguide/files/documents/2_Social%20Audit.pdf 3 Wanjiru Gikonyo (2008). The CDF Social Audit Guide. Open Society Initiative of East Africa 4 Centre for Good Governance, (2005). Social Audit: A Toolkit A Guide for Performance Improvement and Outcome Measurement
Ernst & Young | 9
► Comparativ: prin furnizarea mijloacelor prin care organizația poate compara propriile sale performanțe în fiecare an și cu normele sau reperele externe corespunzătoare;
► Verificat: prin asigurarea faptului că serviciile sociale sunt auditate de o persoană sau de o agenție cu experiență adecvată, fără nici un interes în organizație.
► Dezvăluit: prin asigurarea faptului că aspectele auditate sunt dezvăluite părților interesate și comunității mai largi, în interesul responsabilizării și al transparenței.
Acestea sunt pilonii Auditului Social, unde principiile socio-culturale, administrative, legale și
democratice formează fundamentul pentru operaționalizarea Auditului Social. Procesul este conceput
ca un mijloc de implicare socială, transparență și comunicare a informațiilor, conducând la o mai mare
responsabilitate a factorilor de decizie, a reprezentanților, a managerilor și a funcționarilor.
Obiectivele auditului social
Obiectivele de audit social se bazează pe aspectele menționate în legislație și care se află la diferite
niveluri de interdependență. Aceste componente sunt:
a) evaluarea eficienței, eficacității și impactului serviciilor sociale
b) verificarea planurilor și a procedurilor stabilite de furnizorul de servicii sociale
c) verificarea utilizării sumelor direcționate de la persoane juridice și fizice la furnizori privați de
servicii sociale acreditați
d) sprijinirea furnizorilor de servicii sociale pentru îmbunătățirea serviciilor oferite prin formularea
de recomandări.
Pe lângă acestea, pot fi adăugate alte două obiective: asigurarea mecanismelor de creștere a
responsabilității sociale în serviciile sociale și îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor serviciilor
sociale.
Primul obiectiv este dedicat evaluării eficienței, eficacității și impactului serviciilor sociale.
Calitatea se referă la asigurarea unei prestări eficiente a serviciilor, a unei asistențe pozitive și a unei
experiențe de sprijin a beneficiarilor, a standardelor și a proceselor care mențin beneficiarii în
siguranță, recunoscând în același timp alegerile și controlul asupra proprii vieți. Atingerea și
îmbunătățirea calității înseamnă asigurarea că toate aceste componente sunt abordate și încurajarea
îmbunătățirii continue. Aceasta include luarea de măsuri pentru a restabili standardele bune acolo
unde lucrurile nu merg bine și subliniază:
► experiența individuală a persoanelor care primesc îngrijiri și sprijin și în ce măsură își îndeplinește aspirațiile
► servicii care au grijă de siguranța persoanelor (fără a prelua personal controlul)
► procesele care asigură eficiența serviciilor - aceasta includ obținerea unor rezultate personalizate și o valoare pentru bani
► procesele de asigurare a serviciilor sunt insuficiente - auditul social va răspunde la întrebări de tipul: Cât de bine au transformat diferitele activități sau servicii resursele disponibile în rezultatele dorite din punct de vedere al cantității, calității și actualității? Au fost implementate bine?
► impact va evalua măsura în care beneficiile primite de beneficiarii țintă au avut un efect global mai general asupra unui număr mai mare de persoane din acest sector, regiune sau din țară în ansamblul său.
Acest obiectiv, apreciat de majoritatea părților interesate5, necesită noi standarde, dedicate serviciilor
sociale, precum și o mai mare implicare a părților interesate. Dacă auditul social este organizat pe
5 În baza consultării publice
Ernst & Young | 10
baza conceptului și a practicii de audit, standardele de audit (care sunt numeroase în alte cazuri)
devin necesare. În prezent, nu există standarde privind ceea ce se înțelege prin auditul social. De
aceea, ar trebui dezvoltate noi standarde, o metodologie proprie de audit social și orientări specifice.
În România și în celelalte țări prezentate ca modele de bune practici relevante pentru auditul social,
evaluarea este efectuată de inspecția socială, pe baza standardelor de calitate, deși funcția de
evaluare este încorporată în practica mai largă a inspecției. Cu toate acestea, în România, inspecția
socială se concentrează asupra respectării legii, în timp ce auditul social se concentrează pe
eficacitate, eficiență și impact.
În plus, diferența fundamentală dintre auditul social și ceea ce Curtea de Conturi ar putea face (auditul
de performanță), așa cum a fost menționat în interviuri, este legată de evaluarea oportunității. Curtea
de Conturi este autorizată prin lege să efectueze doar o evaluare a legalității și regularității. Nu i se
permite să-și exprime opinia cu privire la oportunitata de cost în niciun caz. Auditul performanței
efectuat de Curtea de Conturi este rareori implementat din cauza costurilor ridicate și se realizează la
nivel de sistem. În acest caz, este extrem de important să se evite suprapunerea sarcinilor și să se
stabilească ce fel de indicatori sau standarde vor fi utilizate.
În plus, diferența fundamentală dintre auditul social și ceea ce Curtea de Conturi ar putea face (auditul
de performanță), așa cum a fost menționat în interviuri, este legată de evaluarea oportunității. Curtea
de Conturi este autorizată prin lege să efectueze doar o evaluare a legalității și regularității. Nu i se
permite să-și exprime opinia cu privire la oportunitatea de cost în niciun caz. Auditul performanței
efectuat de Curtea de Conturi este rareori implementat din cauza costurilor ridicate și se realizează la
nivel de sistem. În acest caz, este extrem de important atât să se evite suprapunerea sarcinilor și să
se planifice activitatea de audit în complementaritate cu activitatea Curții de Conturi, cât și să se
stabilească tipurile de indicatori sau standarde care vor fi utilizate în auditul social. În plus, Curtea de
Conturi exercită controlul asupra formării, gestionării și utilizării resurselor financiare ale statului și ale
sectorului public, în timp ce auditul social poate acoperi nu numai furnizorii de servicii sociale din
sectorul public, ci și furnizorii privați de servicii sociale.
Al doilea obiectiv al auditului social este verificarea planurilor și procedurilor stabilite de
furnizorul de servicii sociale pentru serviciile finanțate. Un scenariu interesant a fost menționat în
focus grupul organizat în timpul procesului de consultare publică: auditorul social nu ar trebui să
desfășoare activitatea la nivelul beneficiarului, ci ar trebui să vadă dacă rezultatul serviciului are un
impact asupra beneficiarilor la nivel comunitar. Auditul social ar trebui să se concentreze pe contextul
furnizării și să justifice autorităților administrației publice locale creșterea costurilor față de standardele
minime de cost pentru serviciile sociale (și cuantumul de bani) în funcție de tipul de servicii furnizate și
de resursele destinate servirii beneficiarilor. Acest lucru este valabil pentru furnizorii de servicii sociale
publice atunci când iau decizii de a stabili bugetul public anual6, precum și pentru cei privați, în special
atunci când administrează servicii sociale contractate7. De asemenea, se poate verifica dacă serviciul
social răspunde nevoilor comunității, luând în considerare Planul anual de acțiuni privind serviciile
sociale administrate și finanțate din bugetul consiliului județean / local / general al municipiului
București.
Al treilea obiectiv este verificarea utilizării sumelor direcționate de la persoane juridice și fizice la
furnizori acreditați de servicii sociale. Aceasta poate însemna urmărirea finanțării și justificarea
utilizării sumelor acordate, raportarea schimbărilor și impactul pe care aceste sume le produc asupra
beneficiarilor, a familiilor acestora și a comunităților acestora. Chiar dacă ar putea fi similar cu auditul
6 Stabilirea prin intermediul Consiliilor Judetene (Consiliile Locale din Bucuresti) a costurilor reale pentru serviciile sociale
7 Atunci când autoritatea contractantă este dispusă să contracteze servicii sociale, costurile pentru serviciile sociale care sunt
postate în SEAP / SICAP, în conformitate cu prevederile Legii 98/2016 privind achizițiile publice, sunt de fapt costurile standard care se bazează pe standardele minime de calitate pentru serviciile sociale. Astfel, dacă beneficiarii au nevoie de servicii suplimentare pentru a-și satisface nevoile, aceste servicii suplimentare nu pot fi susținute financiar de către autoritatea contractantă, cu excepția cazului în care auditul social va verifica și certifica, prin prevederea noii legi privind auditul social, nevoia de a furniza acele servicii suplimentare.
Ernst & Young | 11
financiar, principala diferență este că auditul social poate verifica banii cheltuiți din perspectiva
impactului pe care îl au serviciile sociale asupra beneficiarilor, fără a pune accent pe conformitate și
contabilitate. După cum am menționat anterior, Curtea de Conturi este autorizată să efectueze
evaluarea legalității și a regularității, care să acopere eficacitatea cheltuielilor publice, eficiența
acestora și economicitatea cheltuielilor publice la nivel de sistem. Auditorul social va evalua aceste
aspecte din perspectiva impactului și la nivelul fiecărui furnizor de servicii sociale.
Sprijinirea furnizorilor de servicii sociale pentru îmbunătățirea serviciilor oferite prin formularea de
recomandări este cel de-al patrulea obiectiv, apreciat de toate părțile interesate. Aceasta este, de
asemenea, una din componentele principale ale Auditului Social în Regatul Unit și practicile AudTrain.
Acesta poate răspunde uneia dintre nevoile fundamentale ale furnizorilor de servicii sociale: să fie
ghidați și ajutați pentru a-și îmbunătăți activitatea. Acest obiectiv va necesita un nivel mai înalt de
cunoștințe al auditorilor sociali în domeniul furnizării de servicii sociale.
Recomandările auditorului trebuie să fie cât mai concrete și mai cuprinzătoare posibil. De exemplu,
metodologia dezvoltată de HQIP oferă un cadru pentru a înțelege modul în care recomandările pot fi
formulate și monitorizate (secțiunile 3 și 4). De monitorizarea punerii în aplicare a recomandărilor, o
altă echipă de auditori sociali ar trebui să fie responsabilă. În funcție de cadrul instituțional convenit, ar
trebui să existe un departament care să poată acorda asistență tehnică plătită înainte de acordarea
licențelor, pentru a sprijini furnizorii să își licențieze serviciile sociale.
Caseta 3. Etapele cheie ale ciclului calității auditului social din perspectiva furnizorului
Etapa 1. Planificare și pregătire
Pregătirea unui audit social ca parte a unui ciclu actual de îmbunătățire a calității:
▪ Determinați ce problemă de calitate veți audita, de ex. un risc cunoscut pentru persoanele care utilizează
serviciile sau pentru personal, o activitate cu costuri ridicate, un volum mare de activități, un incident sau mai multe
plângeri;
▪ Agreați criteriile și standardele de calitate pe care intenționați să le respectați;
▪ Implicați persoanele care folosesc serviciile și alte părți interesate în stabilirea obiectivelor, standardelor și
proceselor pe care le veți utiliza.
Etapa 2: Examinarea calității
Colectarea datelor pentru a examina calitatea poate fi cantitativă, incluzând datelor numerice sau calitativă, cuprinzând
experiențele oamenilor, pentru a verifica dacă standardele sunt îndeplinite:
▪ Determinați necesarul de date pentru a înțelege dacă îndepliniți standardele identificate, de ex. pentru a verifica
îngrijirea nutrițională, s-ar putea folosi criteriile "Toți membrii personalului care asistă oamenii la mese trebuie să
beneficieze de o pregătire adecvată pentru a le oferi oamenilor timpul, ajutorul și încurajarea de care au nevoie pentru
a mânca alimentele furnizate”;
▪ Pregătiți formularul sau sistemul de colectare a datelor și pilotați înainte de utilizare;
▪ Strângeți datele;
▪ Analizați datele, pentru a stabili dacă îndepliniți sau nu standardele stabilite și, dacă nu, de ce nu.
Etapa 3: Îmbunătățirea practicilor
Înțelegeți unde și de ce performanța nu este la fel de bună cum ar trebui să fie, înțelegeți cum poate fi îmbunătățită și dezvoltați
și să implementați schimbările:
▪ Discutați rezultatele cu toți cei afectați și dezvoltați un consens cu privire la ceea ce trebuie schimbat, de ex. în
cazul îngrijirii nutriționale, puteți constata că puțini angajați au pregătire adecvată și sunt de acord că organizația ar
trebui să se asigure că personalul este instruit așa cum trebuie pentru rolul avut;
▪ Agreați modul în care trebuie să se abordeze toate problemele identificate, luând în considerare ceea ce este
probabil să fie eficient, fezabil și accesibil;
▪ Pregătiți un plan de acțiune pentru a aborda problemele, utilizând o varietate de metode concepute pentru a
obține o mai bună conformitate - cum ar fi instruirea, protocoalele, sistemele de verificare, de ex. în cazul alimentației,
pregătiți alimentele cu un gust mai bun, oferindu-le într-un mediu favorabil pentru a mânca bine
▪ Identificați responsabilii pentru a vă asigura că fiecare acțiune de îmbunătățire necesară are loc;
▪ Implementați schimbările convenite și să asigurați-vă că oamenii își asumă responsabilitatea pentru acțiunile
care le sunt atribuite în plan.
Etapa 4: Susțineți îmbunătățirile
Toți cei responsabili trebuie să asigure schimbările pe care le fac duc la îmbunătățire, prin revizuirea modificărilor, astfel încât
Ernst & Young | 12
să le poată susține:
▪ Integrați abordările pentru a susține îmbunătățirile în modul în care funcționează echipa, departamentul sau
organizația;
▪ Conveniți datele pentru revizuirea continuă sau în curs de desfășurare sau pentru colectarea datelor, luând în
considerare perioada de timp necesară pentru modificarea impactului asupra persoanelor care utilizează serviciile;
▪ Revizuiți performanța mai departe atunci când s-au făcut schimbări și timpul a trecut, repetând revizuirea așa
cum este necesar și adecvat pentru o îmbunătățire continuă;
▪ Asigurați-vă că beneficiile auditului social sunt experimentate de persoanele care utilizează serviciile, de ex. în
cazul nutriției, aceasta ar putea însemna compararea stării nutriționale a oamenilor după ce au fost făcute schimbări
la începutul auditului.
SURSA: HQIP Ghidul de audit al serviciilor sociale (2017)
Conform SNISPS 2015-20208, numeroase servicii sociale sunt criticate pentru că nu răspund nevoilor
reale ale beneficiarilor lor sau pentru că nu sunt centrate pe persoană (clientul fiind, adesea, perceput
ca un simplu beneficiar pasiv). Implicarea participativă a beneficiarilor este critică pentru succesul și
sustenabilitatea serviciilor sociale furnizate în cadrul unei comunități. Unul din obiectivele Strategiei
Naționale de Incluziune Socială și Prevenire a Sărăciei pentru 2015 – 2020, integrat ca obiectiv al
auditului social, este „Asigurarea mecanismelor de creștere a responsabilității sociale din
serviciile sociale”. Pentru aceasta trebuie dezvoltate măsuri specifice, în conformitate cu alte forme
de protecţie a drepturilor consumatorului, pentru a permite beneficiarilor să participe la deciziile cu
privire la planificarea, dezvoltarea, gestionarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor tipurilor de servicii
sociale. Responsabilitatea socială presupune, de asemenea, responsabilităţi şi răspundere a
furnizorilor de servicii sociale faţă de beneficiari şi necesită asigurarea implementării mecanismelor de
soluţionare a reclamațiilor și plângerilor9. Gradul de participare si nivelul de satisfactie a beneficiarilor
cu privire la serviciile sociale ce le sunt furnizate, reprezinta un element de calitate a serviciilor sociale
si implicit in aria de atributii a auditorului social.
Nu în ultimul rând, îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor serviciilor sociale ar trebui să fie un
obiectiv al auditului social, indiferent de designul său instituțional și metodologic. Acest obiectiv poate
fi atins printr-o abordare mai proactivă a auditului social, justificând costurile serviciilor sociale,
identificând aspecte care pot fi îmbunătățite ,luând în considerare necesitățile beneficiarilor și nivelul
lor de satisfacție și sprijinind furnizorii pentru a îmbunătăți servicii furnizate.
Caracteristicile auditului social
Două caracteristici principale ale auditului social au fost identificate:
► să se concentreze pe impactul serviciilor sociale asupra beneficiarilor și societății (calitatea vieții beneficiarilor, criteriile și standardele care trebuie dezvoltate, eficacitatea și eficiența serviciilor sociale în ceea ce privește costurile, reducerea sărăciei, integrarea socială)
► să fie orientate către beneficiari (respectând drepturile beneficiarilor și standardele de viață) și sprijinind furnizorii de servicii sociale pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor
Aceste două aspecte pot fi foarte bine combinate. Deoarece a fost susținută și de majoritatea părților
interesate, este foarte important să se elaboreze un model de audit social care să se concentreze, în
primul rând, pe impactul asupra beneficiarilor și societății pentru a avea o abordare mai cuprinzătoare.
Astfel, dacă avem în vedere impactul pe care dorim să-l realizăm, prin implicarea activă a
beneficiarilor, respectarea drepturilor beneficiarilor și a standardelor de viață și sprijinirea furnizorilor
de servicii sociale, putem ajunge cu ușurință la acesta.
8 Strategiei Nationale de Incluziune Sociala si Prevenirea Saraciei pentru 2015 – 2020
9 Strategia Nationala de Incluziune Sociala si Prevenirea Saraciei 2015 - 2020
Ernst & Young | 13
Cadrul instituțional pentru organizarea și desfășurarea auditului social
Cadrul instituțional
Trei opțiuni principale au fost identificate prin cercetarea de birou și au fost sprijinite de părțile
interesate. Trebuie menționat faptul că, de-a lungul procesului de consultare, dar și de cercetare,
cadrul instituțional este văzut ca fiind direct legat și extrem de dependent de sursele potențiale de
finanțare. Opțiunile realiste pentru asigurarea finanțării procesului de audit social nu ar trebui să fie
neglijabile, dar, pe de altă parte, interconectarea dintre aceste două variabile trebuie analizată
îndeaproape, astfel încât scopul auditului social să nu fie modificat. Necesitatea introducerii auditului
social ca instrument de evaluare a calității serviciilor sociale ar trebui să fie mai curând
interdependentă de necesitatea identificării surselor potențiale de finanțare și mai puțin influențată de
disponibilitatea unor fonduri care ar putea fi orientate către asigurarea implementării auditului social,
indiferent de sursă și / sau cadrul instituțional.
Opțiunea 1 - O noua structură / departament în cadrul MMJS
Prima opțiune este aceea de a plasa Auditul Social într-o nouă structură ministerială, sub coordonarea
Ministerului Muncii și Justiției Sociale. Astfel, auditul social ar trebui să fie o terță parte semi-
independentă care să evalueze modul în care sunt furnizate serviciile sociale și poate justifica
costurile serviciilor sociale. Această opțiune va facilita, probabil, alocarea de surse permanente de
finanțare pentru auditul social și un cadru instituțional considerat ca fiind solid, dar este de asemenea
perceput ca pe o piedică în ceea ce privește obiectivitatea și independența constatărilor auditului
social.
Opțiunea 2 - Departament în cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială
Pe de altă parte, majoritatea furnizorilor publici consideră că auditul social poate fi implementat de un
nou departament din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială. În cele mai multe
dintre bunele practici identificate, inspecția și auditul au fost efectuate de aceeași instituție sau auditul
social a fost integrat în practica generală de inspecție. Cu toate acestea, rezerva este că ANPIS
acoperă deja inspecțiile și plățile. Introducerea auditului la nivelul ANPIS poate contribui la creșterea
nivelului sarcinii administrative sau poate crea conflicte de interese. .
Opțiunea 3 - Structura independentă auto-reglementată
Opțiunea preferată a furnizorilor privați este de a crea o structură independentă și auto-reglementată,
cu un grup de experți - auditori sociali. Acest lucru va fi similar cu practica implementată de AudTrain
în Norvegia și Statele Baltice, dar și cu formele de organizare din domeniul auditului public intern.
Această opțiune poate spori semnificativ nivelul de independență, obiectivitate și transparență, însă
posibilitatea de a controla calitatea auditului social trebuie să fie asigurată prin monitorizarea și
evaluarea performanțelor auditorilor sociali.. …………………………………………………………………
Surse de finanțare
Auditul social poate fi acoperit integral sau parțial de la bugetul de stat. Având în vedere nivelul scăzut
al finanțării furnizorilor de servicii sociale, aceasta poate fi cea mai bună opțiune. Dacă auditul social
este plasat la nivelul unei instituții publice, atunci aceasta ar putea fi prima opțiune de finanțare. Dar
bugetul general de asistență socială este scăzut, astfel încât aceasta poate adăuga o altă sursă de
presiune asupra acestuia.
O altă opțiune este aceea că auditul social poate fi plătit de către părțile interesate care îl solicită. Din
nou, acest lucru este fezabil numai dacă este solicitat de entitățile private care finanțează serviciile
sociale, de autoritățile contractante sau de ONG-urile care își pot permite.
Pentru a echilibra presiunea asupra finanțării, aceste două opțiuni pot fi combinate: unele dintre
Ernst & Young | 14
costuri pot fi acoperite din bugetul public, și o parte de către cei care solicită audit social. Din păcate,
această opțiune este potrivită mai curând pentru o instituție publică.
Alocarea unei anumite sume de bani din taxele de autorizare plătite de prestatorii de servicii sociale
poate contribui, de asemenea, la acoperirea costurilor, similar cu cazul auditului public intern.
Chiar dacă este nevoie de mult timp pentru o astfel de soluție, merită să fie luată în considerare
utilizarea fondurilor structurale. Aceste fonduri ar putea fi utilizate pentru instruire și chiar pentru plata
auditorilor sociali pentru o perioadă limitată de timp. AudTrain a fost pilotat folosind fonduri structurale,
deci aceasta ar putea fi o opțiune foarte bună pentru o perioadă limitată de timp.
Un auditul social necesită alocarea a minim doi auditori - maximum cinci, unul dintre aceștia având
rolul de coordonator al auditului. O misiune de audit ar fi de cel puțin 20 de ore și ar putea ajunge
până la 40 de ore. Alte 10 ore, cel puțin, vor fi dedicate sprijinului acordat furnizorilor și raportării.
Costul va fi calculat pe baza unei rate medii de 10 euro / oră. Aceeași taxă se va aplica și în cazul
contractorilor, adăugând și cheltuieli incidentale, dacă vor fi necesare. Deoarece echipele vor călători
între regiuni, 100 de euro vor fi utilizați pentru cheltuieli incidentale acoperind transportul, cazarea și
masa.
Costul minim al unui audit social: (30 ore x 10 euro + 100 euro cheltuieli incidentale) x 2 = 800 euro
Procedurile de audit social
Metodologia auditului social
Auditul social poate utiliza o metodologie uniformă pentru toate categoriile de servicii sociale și
beneficiari, cu mici ajustări pentru aspecte specifice. Această opțiune este cea mai fezabilă și este
utilizată în mare măsură în cazul auditului public intern, al performanței sau al auditului financiar. De
exemplu, în Scoția se utilizează o metodologie uniformă. Este mult mai ușor să fie înțeleasă și folosită,
permițând concentrarea pe cele mai importante aspecte ale serviciilor sociale.
Pe de altă parte, în cazul auditului social, diversitatea categoriilor de servicii sociale și beneficiari
poate constitui un obstacol major în utilizarea aceleiași metodologii. Majoritatea furnizorilor de servicii
sociale și reprezentanții beneficiarilor serviciilor sociale au considerat că cel mai important lucru este
să se utilizeze proceduri diferite pentru fiecare categorie de servicii sociale, deoarece acestea sunt în
mod semnificativ diferite și au standarde minime de calitate specifice. Pe de altă parte, în Marea
Britanie (Comisia pentru Calitatea Serviciilor Sociale) și în statele de bunăstare, sunt elaborate
standarde și proceduri specifice pentru diferite categorii de beneficiari. Este esențial să se țină seama
de faptul că persoanele cu dizabilități, dar și copiii, trebuie să aibă o abordare specifică dacă sunt
implicați activ sau trebuie să existe cel puțin cineva din personalul de audit social specializat în lucrul
cu aceștia.
Standardele de bază pot fi utilizate pentru toate categoriile de servicii sociale sau beneficiari, ca de
exemplu în Marea Britanie, dar trebuie să fie adaptate și flexibile pentru a fi utile, iari nu doar pentru o
altă formă de birocrație.
Frecvența auditului social
Majoritatea părților interesate consideră că auditul social ar trebui să se facă periodic și să se
concentreze pe standardele minime de calitate specifice fiecărui serviciu / temă socială sau atunci
când acesta este solicitat de furnizorul de servicii sociale. De asemenea, se poate face ca răspuns la
o notificare și se concentrează asupra unor probleme specifice sau la solicitarea autorității
Ernst & Young | 15
contractante. Frecvența auditului social depinde de cadrul instituțional sau de nivelul finanțării, de asta
depinzând foarte mult dacă poate fi făcut periodic. Auditul social ar avea un impact mai mare dacă s-
ar face periodic pentru toți furnizorii de servicii sociale. Toate opțiunile pot fi acoperite dacă există
suficiente resurse, așa cum se face în Regatul Unit și în țările scandinave.
Solicitarea auditului social
În strânsă legătură cu frecvența auditului social, este posibilitatea solicitării auditului social. Dacă
auditul social este implementat periodic, nu este nevoie de stabilirea unui context în care să poată fi
solicitat.
Chiar și așa, dacă apare o problemă specifică, este recomandat să existe un raport de audit social. De
exemplu, poate fi solicitat de furnizorii de servicii sociale, dacă au nevoie urgentă / o cerere de a-și
justifica costurile. De asemenea, poate fi solicitat de o companie care finanțează furnizorii de servicii
sociale sau de autoritatea contractantă, înainte de semnarea unui contract de servicii, în timpul
furnizării serviciilor sau înainte de prelungirea contractului pentru un alt termen. Poate fi solicitat de o
masă critică de oameni (un număr care trebuie stabilit), dacă aceștia doresc să știe cum sunt
satisfăcute nevoile comunităților în ceea ce privește serviciile sociale sau dacă suspectează orice
situație problematică. Auditul social poate fi, de asemenea, solicitat pentru încadrarea în altă clasă de
calitate a serviciilor sociale - a se vedea art. 6 din legea 197/2012.
Aceste opțiuni nu se exclud reciproc. Dacă sunt adoptate mai multe opțiuni legate de frecvența
auditului social, mai multe părți interesate pot solicita audit social.
Puterea de control a auditorului social
Majoritatea părților interesate consideră că auditorul social nu ar trebui să aibă putere de control.
Aceasta este o trăsătură fundamentală a auditului social care îl diferențiază de inspecția socială.
Auditorul social ar trebui să se concentreze mai degrabă pe sprijinirea furnizorului de servicii sociale.
Chiar și așa, poate avea posibilitatea de a notifica autoritățile competente în cazul unei probleme -
când o situație de încălcare a drepturilor beneficiarilor are loc / este identificată în timpul procesului de
audit social.
Implicarea angajaților
În ceea ce privește implicarea angajaților, majoritatea părților interesate au considerat că acest lucru
se poate face prin furnizarea documentelor solicitate de auditor, implicarea în focus-grupuri și
discutarea modului în care serviciile sociale sunt furnizate conform legislației. Interviurile cu personalul
pot fi folosite ca în procedurile AudTrain. În cazul AudTrain, materialul de bază și documentația sunt
importante pentru ca auditorii să poată formula întrebări (liste de verificare) pentru auditul sistemic. Un
audit sistemic urmărește lanțul decizional din cadrul instituției. În consecință, întrebările sunt repetate
la diferite niveluri ale instituției, ceea ce poate contribui la descoperirea oricăror practici sau
ambiguități nestandardizate. Răspunsurile trebuie să fie verificate unul față de celălalt și față de
documentația care a fost revizuită. O listă de verificare este o listă de întrebări compilate pentru
fiecare temă abordată de audit. Listele de verificare sunt utilizate în timpul interviurilor de audit.
Acestea contribuie la identificarea practicilor instituției pe tema supusă auditului și oferă autorității de
monitorizare mijloacele de a culege informații relevante pentru a concluziona dacă instituția
îndeplinește cerințele oficiale pentru zonă. Unele întrebări ajută echipa de audit să obțină cunoștințe
generale și detalii despre o activitate, în timp ce altele se referă mai direct la îndeplinirea cerințelor
legale și de reglementare. Punctul de plecare al echipei de audit este obligația existentă în temeiul
unei legi sau al unei reglementări privind instituția vizată. Implicarea personalului poate fi adaptată
luând în considerare dimensiunea furnizorului de servicii sociale (proceduri de eșantionare care ar
Ernst & Young | 16
urma să fie dezvoltate).
Implicarea beneficiarilor
Implicarea beneficiarilor este o caracteristică importantă a auditului social. Majoritatea părților
interesate consideră că utilizarea chestionarelor de satisfacție reprezintă cea mai bună modalitate de
a implica beneficiarii. Chiar dacă este utilă și necesită puține resurse, aceasta nu este potrivită pentru
toate categoriile de beneficiari. Este un instrument care ar trebui folosit, dar nu exclusiv. Un eșantion
reprezentativ de beneficiari poate fi intervievat pentru fiecare raport de audit social, în funcție de
numărul de beneficiari. Aceasta va conduce la necesitatea ca unii membri ai echipei de audit să aibă
abilități de intervievare și capacitatea de a lucra cu diferite categorii de beneficiari.
Implicarea familiei și a comunității
Familia ar trebui să fie implicată în auditul social folosind chestionare de feedback, așa cum sunt
implicate în Marea Britanie. Dacă este posibil, interviurile cu membrii familiei pot fi cu adevărat
valoroase. Membrii familiei pot fi implicați, împreună cu reprezentanții comunității, în consultări sau
întruniri organizate de echipa de audit social, furnizând informații și feedback. Această consultare va
avea o contribuție importantă la evaluarea impactului serviciilor sociale la nivel comunitar, dar poate fi
un exercițiu foarte costisitor. Astfel, ar trebui stabilite condițiile în care acest exercițiu poate fi utilizat.
Auditorul social - statut profesional
Experiența profesională a auditorului social
Opțiunea preferată, reflectată de rezultatele consultării publice, a fost aceea că echipele de audit
social ar trebui să fie în general mixte, fiind compuse din persoane din medii profesionale diferite.
Cunoștințele și experiența în domeniul social și, în special, în furnizarea serviciilor sociale sunt
valorizate cel mai mult și sunt considerate esențiale la nivelul echipei de experți. Astfel, se consideră
indicat ca cel puțin un membru al echipei să aibă studii și experiență în domeniul asistenței sociale. El
/ ea ar trebui să aibă cel puțin 5 ani de experiență în domeniul serviciilor sociale (ca în cazul
supervizorului de servicii sociale). Ceilalți membri ai echipei pot fi specialiștii din domeniul social
(psihologi, sociologi, psihopedagogi sau cu master în științe sociale) sau experți din alte domenii
(juridic, economic, financiar etc.), dar cu cel puțin 5 ani de experiență în domeniul serviciilor sociale.
Dacă este nevoie de alt tip de expertiză (de exemplu, expertiză juridică sau medicală), pot fi angajați
contractanți pentru a sprijini procesul de audit social pe aspecte concrete. Conform modelelor de bune
practici, de exemplu AudTrain, auditul social necesită participarea a cel puțin doi auditori - maximum
cinci (în funcție de mărimea organizației), unul dintre membrii echipei având rolul de coordonator al
auditului. Coordonarea auditurilor se va face prin rotație. Pentru a menține obiectivitatea, o echipă de
auditori sociali își va desfășura activitatea de audit într-o altă regiune decât cea în care desfășoară
alte activități, cum este furnizarea de servicii sociale.
Formarea profesională
Auditorii sociali pot avea o perioadă de formare și practică de 2 ani, aceasta fiind opțiunea preferată a
părților interesate, datorită faptului că auditul social necesită competențe diverse și complexe.
Problema este că o perioadă de 2 ani de formare este prea lungă și poate implica o întârziere
semnificativă în implementarea auditului social, neavând o valoare adăugată semnificativă pentru
competențelele profesionale.
Un program de formare, cum ar fi studiile postuniversitare sau cursuri de 375 de ore, teorie 125 de ore
Ernst & Young | 17
și practica de 250 de ore, ca în cazul supervizorilor serviciilor sociale, pot fi opțiuni foarte bune, oferind
posibilitatea de a acoperi toate obiectivele auditului social. De asemenea, cursul AudTrain, care
durează 4-5 zile, poate fi o sursă de inspirație în ceea ce privește conținutul, dar nu este suficient ca o
perioadă de formare. Indiferent de formarea profesională inițială, trebuie să se asigure o formare
continuă pentru a fi la curent cu legislația și schimbările în practicile serviciilor sociale.
În funcție de cadrul instituțional, pregătirea profesională poate fi asigurată la nivelul noii instituții /
departamentelor publice, la universitate sau de către furnizori autorizați de formare independenți, care
trebuie să fie identificați și menționați în legislație.
Utilizarea și impactul auditului social
Impactul asupra nivelului de finanțare
Un impact direct al auditului social asupra nivelului de finanțare nu este perceput ca o opțiune
dezirabilă. Acest lucru ar însemna că auditorul social ar putea avea și competențe de sancționare,
ceea ce nu este dezirabil. Mai degrabă, auditul social poate avea un impact indirect asupra nivelului
de finanțare prin justificarea costurilor de oportunitate ale serviciilor sociale, autoritățile contractante și
donatorii având apoi ocazia de a decide dacă doresc să schimbe suma de bani investită.
În plus, auditul social poate avea impact în următoarele cazuri:
► în procesul de contractare și finanțare a serviciilor sociale, datorită contribuției sale la creșterea nivelului de transparență;
► în cazul acordării de clase de calitate serviciului social;
► poate fi un instrument pentru potențialii beneficiari (sau pentru familiile lor) de a selecta serviciile sociale
► poate fi modul în care se acordă sprijin furnizorilor de servicii sociale acreditați pentru acordarea de licențe pentru serviciile sociale
► ca o justificare a alocării diferitelor sume pentru diferiți beneficiari, în conformitate cu nevoile lor socio-psiho-medicale
► ca răspuns la notificările care nu intră în sfera inspecției sociale (fiind mai concentrate pe eficacitate și impact asupra beneficiarilor decât asupra problemelor de conformitate).
Publicarea / dezvăluirea rapoartelor
Majoritatea părților interesate consultate au considerat că rezultatele auditului social ar trebui făcute
publice. Acesta este și cazul rapoartelor AudTrain, dar și al rapoartele din Marea Britanie. În plus, în
Marea Britanie sunt publicate nu numai rezultatele, ci și ratingul furnizorului de servicii sociale. În timp
ce stabilirea unui sistem de rating poate fi foarte dificilă în România, neexistând o piață a serviciilor
sociale, publicarea rezultatelor auditului social poate crește nivelul de transparență, dar și încrederea
în furnizorii de servicii sociale. Pe de altă parte, ar putea fi o nouă sursă de presiune și stigmă asupra
furnizorilor atunci când apar probleme. Totuși, concluziile raportului ar trebui să fie publice. Raportul
sintetic poate fi afișat pe site-urile furnizorilor și este esențial să se asigure comunicarea către
beneficiari și comunitate. Partea interesată care solicită auditul social va primi întregul raport.
Ernst & Young | 18
Dimensiuni ale auditului social și corespondența cu exemplele de bune practici care le-au inspirat
Mandatul auditului social
Obiectivele auditului social Exemple de bune practici care au
inspirat aceste caracteristici
Caracteristicile auditului social Exemple de bune practici care au inspirat
aceste caracteristici
evaluarea eficienței, eficacității și impactului
serviciilor sociale
Franța - IGAS
UK - Care Inspectorate Scotland; Ofsted;
CQC
Norvegia/AudTrain
Suedia
Finlanda
să se concentreze pe impactul serviciilor
sociale asupra beneficiarilor și societății,
inclusiv asupra aspectelor financiare precum
costurile / capita, relevanța, eficiența,
eficacitatea, participarea beneficiarilor,
evidențierea bunelor practici, bariere /
deficiențe și îmbunătățiri necesare.
Recomandări incluse.
Franța - IGAS
UK - Care Inspectorate Scotland; Ofsted;
CQC
AudTrain
Suedia
Finlanda
verificarea planurilor și a procedurilor stabilite
de furnizorul de servicii sociale
Franța - IGAS
UK - Care Inspectorate Scotland; Ofsted;
CQC
Norvegia/AudTrain
Suedia
Finlanda
verificarea utilizării sumelor direcționate de la
persoane juridice și fizice la furnizori privați de
servicii sociale acreditați
Franța - IGAS
UK - Care Inspectorate Scotland; Ofsted;
CQC
Norvegia/AudTrain
Suedia
Finlanda
să fie orientat către beneficiari (respectând
drepturile beneficiarilor și standardele de
viață) și sprijinind furnizorii de servicii sociale
pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor
Franța - HAS
sprijinirea furnizorilor de servicii sociale pentru
îmbunătățirea serviciilor oferite prin formularea
de recomandări
Franța - IGAS, HAS
UK - CQC, Care Inspectorate Scotland;
HQIP
Norvegia/AudTrain
Finlanda
Suedia
Ernst & Young | 19
asigurarea mecanismelor de creștere a
responsabilității sociale în serviciile sociale
Franța - HAS
Care Inspectorate Scotland; Ofsted; CQC;
HQIP
îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor
serviciilor sociale
Franța - IGAS, HAS
Care Inspectorate Scotland; CQC
Norvegia/AudTrain
Suedia
Finlanda
Cadrul instituțional
Cadrul instituțional Exemple de bune practici care au inspirat
aceste caracteristici
Surse de finanțare Exemple de bune practici care au inspirat
aceste caracteristici
o nouă structură ministerială, sub
coordonarea Ministerului Muncii și Justiției
Sociale
Franța - IGAS (high level internal unit )
CQC - executive non-departmental public
body of the Department of Health and Social
Care of the United Kingdom; Ofsted
Suedia
Finlanda
acoperite integral sau parțial de bugetul de
stat
Franța - IGAS
Suedia
Finlanda
un nou departament din cadrul Agenției
Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială
UK - Care Inspectorate Scotland plătite de părțile interesate care îl solicită
UK - Care Inspectorate Scotland; Ofsted;
CQC
Norvegia/AudTrain
o structură independentă de
autoreglementare, cu un grup de experți -
auditori sociali
Franța - HAS (focused more on health)
Norvegia/AudTrain
să fie alocată o anumită sumă de bani din
taxele de licențiere
să fie utilizate fonduri europene AudTrain - for piloting Social Audit
Ernst & Young | 20
Procedurile de audit social
Metodologi
a de audit
Exemple
de bune
practici
care au
inspirat
aceste
caracteristi
ci
Frecvența
auditului
Exemple
de bune
practici
care au
inspirat
aceste
caracteristi
ci
Posibilitate
a de a cere
audit
Exemple
de bune
practici
care au
inspirat
aceste
caracteristi
ci
Puterea de
control a
auditorului
Exemple
de bune
practici
care au
inspirat
aceste
caracteristi
ci
Implicarea
angajaților
furnizorilor
Exemple
de bune
practici
care au
inspirat
aceste
caracteristi
ci
Implicarea
familiei
beneficiaril
or și a
comunității
Exemple
de bune
practici
care au
inspirat
aceste
caracteristi
ci
Implicarea
beneficiaril
or
serviciilor
Exemple
de bune
practici
care au
inspirat
aceste
caracteristi
ci
metodologi
e uniformă
pentru toate
categoriile
de servicii
sociale și
beneficiari
Franța -
IGAS
UK - Care
Inspectorat
e Scotland
Norvegia/A
udTrain
periodic și
axat pe
standardele
minime de
calitate
Franța -
IGAS, HAS
UK - Care
Inspectorat
e; Ofsted;
CQC
Suedia
Finlanda
de către
furnizorii de
servicii
sociale - de
asemenea,
și în caz de
clasificare
Franța -
HAS
UK - Care
Inspectorat
e Scotland;
Ofsted;
CQC
Norvegia/A
udTrain
să aibă
putere de
control
Franța -
IGAS
UK - Care
Inspectorat
e Scotland;
Ofsted;
CQC
Finlanda
Suedia
prin
furnizarea
documentel
or solicitate
de auditor
și prin
implicarea
acestora
prin
interviuri și
focus
grupuri
- ambele
scenarii
all countries
selected as
good
practices
models
sondaje de
feedback
pentru
familie
UK - Care
Inspectorat
e Scotland;
Ofsted
sondaje de
satisfacție
UK - Care
Inspectorat
e Scotland;
Ofsted
metodologi
e adaptată
pentru
fiecare
categorie
de servicii
sociale
UK -
Ofsted;
CQC
atunci când
este
solicitat de
furnizorul
de servicii
sociale
Franța -
HAS
UK - Care
Inspectorat
e Scotland;
Ofsted;
CQC
Norvegia/A
udTrain
de către o
societate /
entitate
care
finanțează
furnizorii de
servicii
sociale
să nu aibă
putere de
control
prin
furnizarea
documentel
or solicitate
de auditor
și prin
implicarea
acestora
prin
interviuri și
focus
grupuri
consultări
sau
reuniuni
Franța -
HAS
interviuri
Franța -
HAS
metodologi
e adaptată
pentru
fiecare
categorie
de
UK - CQC
Suedia
Finlanda
ca răspuns
la o
notificare și
axat pe
aspecte
Franța -
IGAS
UK - Care
Inspectorat
e Scotland;
de către o
masă critică
de oameni
(un număr
care trebuie
Franța -
IGAS
Suedia
Finlanda
să nu aibă
putere de
control, ci
posibilitatea
de a
notifica
Franța -
HAS
Norvegia/A
udTrain
toate cele
de mai sus UK - CQC
Finlanda
Suedia
fără
implicare
UK - CQC
Finlanda
Suedia
Ernst & Young | 21
beneficiari
specifice Ofsted;
CQC
Suedia
Finlanda
stabilit) autoritățile
competente
la cererea
autorității
contractant
e / entității
finanțatoare
Franța -
IGAS
Suedia
Finlanda
de către
autoritatea
contractant
ă
Franța -
IGAS
Norvegia/A
udTrain
Suedia
Finlanda
să nu aibă
putere de
control, ci
posibilitatea
de a
notifica
autoritățile
competente
fără
implicare
toate cele
de mai sus
toate cele
de mai sus
Ernst & Young | 22
Auditorul social - statut profesional
Utilizarea și impactul auditului social
Impact asupra finanțării Exemple de bune practici care
au inspirat aceste caracteristici
Publicarea raportului de audit Exemple de bune practici care au inspirat
aceste caracteristici
impact direct al auditului social asupra nivelului de
finanțare
UK - CQC rapoartele nu ar trebui să fie publice Norvegia/AudTrain
impact indirect asupra nivelului de finanțare prin
justificarea costurilor de oportunitate
Franța - IGAS
Norvegia/AudTrain
rapoarte ar trebui să fie publicate pe site-ul
furnizorilor
UK - CQC
rapoartele ar trebui să fie publicate într-un
registru centralizat
Franța - IGAS, HAS
UK - Ofsted; Care Inspectorate Scotland;
CQC
Finlanda
Suedia
ar trebui să fie publicat un rezumat pe site,
care să fie prezentat și beneficiarilor, iar cei
care au cerut auditul social, să primească
raportul întreg
UK - CQC
Experiența profesională a auditorului Exemple de bune practici care
au inspirat aceste caracteristici
Formarea profesională Exemple de bune practici care au inspirat
aceste caracteristici
studii și experiență în domeniul asistenței sociale (de
la 2 ani la 5 ani) UK - Ofsted
Norvegia/AudTrain
stagiu de formare și practică de 2 ani Franța - IGAS (trained at work)
echipe mixte cu specialiști în domeniul social
(psihologi, sociologi sau master în științe sociale), cu
experiență în domeniul serviciilor sociale
Franța - IGAS studii post-universitare
echipe mixte cu experți din alte domenii, dar cu
experiență în domeniul serviciilor sociale și cu formare
în audit social (îndeplinind astfel criteriile de înscriere
în programul de formare)
UK - CQC; Care Inspectorate
Scotland
Finlanda
Suedia
formare profesională (de exemplu, curs de
375 de ore) UK - CQC; Care Inspectorate Scotland;
Ofsted
Norvegia/AudTrain
Finlanda
Suedia
Ernst & Young | 23
Modele de audit social
Primul model de audit social
- bazat pe idea de a crea un nou department la nivelul MMJS
Mandatul și obiectivele
1. evaluarea eficienței, eficacității și impactului serviciilor sociale
2. verificarea planurilor și a procedurilor stabilite de furnizorul de servicii sociale
3. verificarea utilizării sumelor direcționate de la persoane juridice și fizice la furnizori privați de servicii
sociale acreditați
4. sprijinirea furnizorilor de servicii sociale pentru îmbunătățirea serviciilor oferite prin formularea de
recomandări
5. asigurarea mecanismelor de creștere a responsabilității sociale în serviciile sociale
6. îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor serviciilor sociale
Caracteristicile auditului social
1. să se concentreze asupra impactului serviciilor sociale asupra beneficiarilor și societății
2. să fie orientate către beneficiari (respectând drepturile beneficiarilor și standardele de viață) și
sprijinind furnizorii de servicii sociale pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor
Cadrul instituțional
1. o nouă structură ministerială, sub coordonarea Ministerului Muncii și Justiției Sociale
Surse de finanțare
1. acoperit total sau parțial de bugetul de stat
2. costul minim al auditului social = (30 ore x 10 euro + 100 de cheltuieli incidentale) x 2 = 800 euro
Metodologia auditului social
1. metodologie unitară, adaptată pentru fiecare categorie de beneficiari
Frecvența auditului social
1. când este solicitat de furnizorul de servicii sociale
2. ca răspuns la o notificare și axat pe aspecte specifice
3. când este solicitat de autoritatea contractantă / de entitatea finanțatoare
Solicitarea auditului social
1. de către furnizorii de servicii sociale / și în caz de clasare
2. de către o societate / entitate care finanțează furnizorii de servicii sociale
3. printr-o masă critică de oameni (un număr care trebuie stabilit)
4. de către autoritatea contractantă
Puterea de control a auditorului social
1. să nu aibă putere de control, ci posibilitatea de a notifica autoritățile competente în cazul abuzurilor
comise față de beneficiari sau a altor deficiențe grave
Implicarea angajaților
1. prin furnizarea documentelor solicitate de auditor și implicarea în focus grupuri și interviuri
Implicarea familiei și a comunității
1. chestionare de feedback pentru membrii familiei
2. consultări sau reuniuni la nivel de comunitate
Ernst & Young | 24
Implicarea beneficiarilor
1. sondaje de satisfacție
2. interviuri
Experiența profesională a auditorului social
Criterii îndeplinite cumulativ:
1. absolvenți studii superioare / ciclul 2 de studii universitare (3 + 2 ani în sistemul Bologna) în științe
sociale, specializare asistență socială, sociologie, psihologie, psihopedagogie specială, drept
2. experiența de lucru de cel puțin 5 ani în domeniul serviciilor sociale, în mediul instituțional public
sau privat
3. un audit social necesită participarea a cel puțin doi auditori - maximum cinci, unul fiind
coordonatorul auditului
4. pentru a asigura obiectivitatea, o echipă de audit social își va efectua auditul într-o altă regiune
decât cea în care desfășoară alte activități, cum ar fi furnizarea de servicii sociale
Formare profesională
1. absolvirea unui curs acreditat de formare în domeniul social de audit de cel puțin 370 ore de
pregătire teoretică și practică.
Impactul asupra nivelului de finanțare
1. impact direct al auditului social asupra nivelului de finanțare
2. impact indirect asupra nivelului de finanțare prin justificarea costurilor de oportunitate
Publicarea rapoartelor
1. rapoartele publicate într-un registru centralizat
Analiza SWOT a primului modelului
Puncte tari
- majoritatea componentelor auditului social
(mandat și obiective) sunt deja incluse în
legea 292/2011
- va umple un gol în ceea ce privește suportul
și asistența tehnică oferite furnizorilor de
servicii sociale
- concentrarea pe calitatea serviciilor sociale
furnizate beneficiarilor
- concentrarea în primul rând pe satisfacerea
beneficiarilor
- un mecanism care trebuie utilizat în procese
care nu sunt încă reglementate (de exemplu
pentru serviciile sociale clasificate, pentru
contractarea / finanțarea serviciilor sociale)
- metodologie adaptată pentru fiecare
categorie de beneficiari
Puncte slabe
- organismul centralizat ar avea dificultăți în a
efectua audituri sociale în întreaga țară
- costuri ridicate pentru călătoriile și cazarea
auditorilor sociali din întreaga țară
- mai puțini furnizori de formare profesională
pentru ocuparea auditorului social datorită
concentrației nevoii numai în București
Oportunități
- voința politică de a pune în aplicare
- dorința politică de a avea modificări în
cadrul legislativ actual
- fonduri parțial asigurate de la bugetul de
stat
Amenințări
- subordonarea unei autorități publice va
pune în pericol echidistantitatea și
obiectivitatea legate de serviciile sociale
publice
- influența politică poate aduce atingere
Ernst & Young | 25
realizării auditului social
- o capacitate insuficient de mare a
departamentului de audit social pentru a pune
efectiv în practică auditul social în toate
situațiile în care ar trebui să se desfășoare
- nu sunt suficiente fonduri pentru a sprijini
realizarea tuturor auditurilor sociale necesare
- riscul de a fi considerat similar cu inspecția
socială
- auditorii sociali vor fi de fapt funcționari
publici în timp ce se află într-un departament
al MMSJ, prin urmare, apare posibilitatea de
a încălca criteriile de selecție și de recrutare a
viitorilor auditori sociali
- calitatea scăzută a auditurilor sociale
- posibila lipsă de disponibilitate a furnizorilor
sociali privați de a răspunde solicitării de a
avea un audit social
- riscul de a fi etichetat ca furnizor de servicii
sociale dacă concluziile auditului social nu
sunt foarte bune și sunt publicate într-un
registru public la nivelul MMSJ, întâmpinând
dificultăți în a primi fonduri
- riscul suprapunerii cu inspecția socială în
cazul solicitării unui audit social ca răspuns la
o notificare
Al doilea model de audit social
- bazat pe idea de a crea un corp al auditorilor independent și auto-reglementat
Mandatul și obiectivele
1. evaluarea eficienței, eficacității și impactului serviciilor sociale
2. verificarea planurilor și a procedurilor stabilite de furnizorul de servicii sociale
3. verificarea utilizării sumelor direcționate de la persoane juridice și fizice la furnizori private,
acreditați, de servicii sociale
4. sprijinirea furnizorilor de servicii sociale pentru îmbunătățirea serviciilor oferite prin formularea de
recomandări
5. asigurarea mecanismelor de creștere a responsabilității sociale în serviciile sociale
6. îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor serviciilor sociale
Caracteristicile auditului social
1. să se concentreze pe impactul serviciilor sociale asupra beneficiarilor și societății, inclusiv aspectele
financiare precum costurile / capita, relevanța, eficiența, eficacitatea, participarea beneficiarilor,
evidențierea bunelor practici, bariere / deficiențe și îmbunătățiri necesare. Ar trebui să fie incluse și
recomandări
2. să fie orientate către beneficiari (respectând drepturile beneficiarilor și standardele de viață) și să
sprijine furnizorii de servicii sociale pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor
Cadrul instituțional
Ernst & Young | 26
1. o structură independentă, autoreglementată, formată dintr-un grup de experți - auditori sociali
Surse de finanțare
1. plătit de părțile interesate care îl solicită
2. costul minim al auditului social = (30 ore x 10 euro + 100 de cheltuieli incidentale) x 2 = 800 euro
Metodologia auditului social
1. metodologie uniformă, adaptată pentru fiecare categorie de servicii sociale și beneficiari
Frecvența auditului social
1. când este solicitat de furnizorul de servicii sociale
2. ca răspuns la o notificare și axat pe aspecte specifice
3. când este solicitat de autoritatea contractantă / de entitatea finanțatoare
Solicitarea auditului social
1. de către furnizorii de servicii sociale / și în caz de clasare
2. de către o societate / entitate care finanțează furnizorii de servicii sociale
3. printr-o masă critică de oameni (un număr care trebuie stabilit)
4. de către autoritatea contractantă
Puterea de control a auditorului social
1. să nu aibă putere de control, ci posibilitatea de a notifica autoritățile competente în cazul abuzurilor
comise față de beneficiari sau a altor deficiențe grave
Implicarea angajaților
1. prin furnizarea documentelor solicitate de auditor și implicarea în focus grupuri și interviuri
Implicarea familiei și a comunității
1. chestionare de feedback pentru familie
2. consultări sau reuniuni la nivel de comunitate
Implicarea beneficiarilor
1. chestionare de satisfacție
2. interviuri
Experiența profesională a auditorilor sociali
1. Echipa de audit ar trebui să fie formată din experți din diferite domenii, dar cu experiență de cel
puțin 5 ani în servicii sociale, având și formare în audit social
2. un audit social necesită participarea a cel puțin doi auditori - maximum cinci, unul fiind
coordonatorul auditului
3. pentru a asigura obiectivitatea, o echipă de audit social își va efectua auditul într-o altă regiune
decât cea în care desfășoară alte activități, cum ar fi furnizarea de servicii sociale
Formarea profesională
1. absolvirea unui curs acreditat de formare in audit social de cel putin 370 de ore de pregatire
teoretica si practica
Impactul asupra nivelului de finanțare
1. impact direct al auditului social asupra nivelului de finanțare
2. impact indirect asupra nivelului de finanțare prin justificarea costurilor de oportunitate
Publicarea rapoartelor
1. Concluziile raportului ar trebui să fie publice, postate pe site-urile furnizorilor, dar ar fi necesar să se
Ernst & Young | 27
asigure comunicarea către beneficiari și comunitate. Partea interesată care solicită auditul social va
primi întregul raport.
Analiza SWOT a celui de-al doilea model
Puncte tari
- majoritatea componentelor auditului social
(mandat și obiective) sunt deja incluse în
legea 292/2011
- va umple un gol în ceea ce privește suportul
și asistența tehnică furnizate furnizorilor de
servicii sociale
- concentrarea pe calitatea serviciilor sociale
furnizate beneficiarilor
- concentrarea, în primul rând, pe
satisfacerea nevoilor beneficiarilor
- este un mecanism care poate fi utilizat în
procese care nu sunt încă reglementate (de
exemplu pentru serviciile sociale clasificate,
pentru contractarea / finanțarea serviciilor
sociale)
- metodologie uniformă adaptată pentru
fiecare categorie de servicii sociale și
beneficiari
- să verifice și impactul serviciilor sociale
asupra beneficiarilor și societății
- organism independent, care nu este
influențat politic sau financiar
- - acoperirea națională a auditorilor sociali
autorizați din diferite județe
- acoperirea națională a furnizorilor de
formare certificați pentru ocupația auditorului
social
- mai multă deschidere a furnizorilor de
servicii sociale pentru a solicita sprijin din
partea auditorilor sociali
- nu se suprapune cu inspectorii sociali
Puncte slabe
- deficit de fonduri fiind majoritar autofinanțat
- creșterea sarcinii financiare pentru ONG-uri
- lipsa de profesioniști care doresc să fie
instruiți să devină auditori sociali
- profesioniști nemotivați financiar ar deveni
auditori sociali
Oportunități
- voința politică de a pune în aplicare
- dorința politică de a avea modificări în
cadrul juridic actual
- fondurile colectate la acreditarea ca
prestator de servicii sociale și ca taxe anuale
pentru toți furnizorii de servicii sociale
- beneficiarii informați cu privire la concluziile
auditului social
Amenințări
- conflictul de interese pentru auditurile
sociale efectuate de auditorii sociali către
concurenții lor (chiar dacă se aplică o regulă
conform căreia auditorii sociali dintr-un județ
nu pot efectua audituri sociale în același
district)
- lipsa de încredere a părților interesate într-o
structură independentă
- nu sunt suficiente fonduri pentru a sprijini
realizarea tuturor auditurilor sociale necesare
- riscul încălcării declarației de imparțialitate
și confidențialitate
- riscul suprapunerii cu inspecția socială în
cazul solicitării unui audit social ca răspuns la
o notificare
Ernst & Young | 28
Anexa 1. Audit Social - Proiect de Politică Publică
Propunere de politică publică - Audit Social
Componentele
propunerii
Conținut
1. Instituția
inițiatoare
EY România
2. Formularea
problemei Sistemul actual de servicii sociale este insuficient dezvoltat, luând în considerare
necesitatea (conform Eurostat, în anul 2016, procentul persoanelor aflate în risc
de sărăcie sau excluziune socială a fost de 38,8%). Conform Strategiei Naționale
pentru Incluziune Socială și Prevenire a Sărăciei pentru anii 2015-2020,
numeroase servicii sociale sunt criticate pentru că nu răspund nevoilor reale ale
beneficiarilor lor sau pentru că nu sunt centrate pe individ (clientul fiind adesea
perceput ca beneficiar pasiv). Implicarea participativă a beneficiarilor este
esențială pentru succesul și durabilitatea serviciilor sociale furnizate în cadrul unei
comunități. De asemenea, conform Raportului de țară România 2018, parte a
procesului semestrului european, CE a subliniat că "serviciile sociale și de
ocupare a forței de muncă nu sunt legate sistematic, iar politicile active de
ocupare nu sunt adaptate nevoilor individuale ale beneficiarilor asistenței sociale."
Pentru promovarea "incluziunii active" și pentru creșterea nivelului de eficiență,
eficacitate și impact al serviciilor sociale este extrem de importantă implementarea
instituției de audit social. Acesta este menționat în lege, dar nu a fost implementat
până acum. Acesta ar putea acoperi goluri semnificative din sistem, referitoare la
evaluarea performanței și impactului serviciilor sociale, implicarea activă a părților
interesate și sprijinirea furnizorilor.
Situația actuală
În prezent, activitățile de control al calității sunt efectuate pentru a verifica
conformitatea cu standardele, criteriile și indicatorii care stau la baza acreditării
furnizorilor de servicii sociale și a serviciilor, precum și recunoașterea nivelurilor
de calitate. Acest control se efectuează de către inspectorii sociali, respectiv de
echipele de evaluare constituite în conformitate cu prevederile Legii nr. 197/2012
(privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale), pentru clasificarea
serviciilor sociale în clasele de calitate corespunzătoare. Standardele minime de
calitate au fost apoi stabilite prin Ordinul ministerial nr. 2126/2014 și nr. 67/2015,
pentru a se asigura că furnizorii de servicii sociale își informează beneficiarii în
mod corespunzător, au o modalitate clară de a-I primi în centre, dar și de a înceta
să ofere servicii, și că oferă asistență pe baza unei evaluări clare și a unor
activități bine planificate, răspunzând nevoilor beneficiarilor, având grijă să ofere
condiții decente de cazare, precum și să faciliteze reintegrarea în societate.
Licența de funcționare se eliberează pe o perioadă de 5 ani pentru toate tipurile
de servicii sociale. Perioada de acordare a licenței de funcționare provizorii
(maximum 1 an) este inclusă în perioada de acordare a licenței de funcționare a
respectivului serviciu social. Problema este că evaluarea impactului serviciilor
sociale nu este pusă în practical ANPIS având resurse numai pentru evaluarea
conformității.
Pe de altă parte, există în legislație auditul social, menționat în legea nr. 292/2011
a asistenței sociale, la Capitolul VII Finanțarea asistenței sociale, secțiunea a 3-a
Contractarea serviciilor sociale, art. 142 care precizează:
Ernst & Young | 29
”1) Furnizorii privaţi de servicii sociale, autorităţile contractante, precum şi alte
persoane fizice sau juridice care finanţează servicii sociale pot solicita evaluarea
independentă a contractelor de finanţare pentru furnizarea serviciilor sociale, prin
demararea procedurilor de audit social.
2) Auditul social se realizează de către auditorul social şi are în vedere, în
principal, următoarele aspecte:
a) verificarea planurilor şi procedurilor stabilite de furnizorii de servicii sociale
pentru serviciile finanţate;
b) evaluarea eficienţei şi eficacităţii serviciilor sociale contractate;
c) verificarea exactităţii informaţiilor utilizate;
d) recomandarea de ameliorări operaţionale.
3) Auditorul social este persoana care are calificarea şi care este mandatat de
entităţile prevăzute la alin. (1) pentru a realiza componentele unui audit. Auditorul
social nu este învestit cu nicio putere de control sau sancţionare.
4) Activitatea de audit social, precum şi statutul auditorului social se stabilesc prin
lege.”
Deși auditul social este trecut în lege, nu a fost implementat până acum. Pe de
altă parte, unul dintre obiectivele „Strategiei naționale pentru incluziunea socială și
prevenirea sărăciei pentru anii 2015-2020” este „Asigurarea mecanismelor de
creștere a responsabilității sociale în serviciile sociale”. În acest sens, trebuie
elaborate măsuri specifice în conformitate cu alte forme de protecție a drepturilor
beneficiarilor, pentru a permite beneficiarilor să participe la deciziile privind
planificarea, dezvoltarea, gestionarea, monitorizarea și evaluarea tuturor tipurilor
de servicii sociale. Responsabilitatea socială implică, de asemenea,
responsabilitățile și răspunderea furnizorilor de servicii sociale față de beneficiari
și necesită punerea în aplicare a mecanismelor de reclamații. Gradul de
participare și nivelul de satisfacție al beneficiarilor în ceea ce privește serviciile
sociale oferite acestora este un element al calității serviciilor sociale și, implicit, în
domeniul atribuțiilor auditorului social.
Un alt obiectiv al Strategiei naționale de incluziune socială și reducere a sărăciei
2015-2020 este "îmbunătățirea sistemelor de evaluare a nevoilor și de
management al informațiilor și corelarea acestora cu politicile și practicile locale
de luare a deciziilor". Serviciile sociale existente nu sunt evaluate periodic și, prin
urmare, nu există informații care să orienteze factorii de decizie sau managerii de
programe pentru a face ajustările necesare. Serviciile sociale nu sunt furnizate pe
baza unui plan transparent legat de nevoile locale și regionale, deși Legea
292/2011 prevede acest lucru, iar în legislația recentă a fost publicat un model
pentru elaborarea unui astfel de plan. Teoretic, recent, cu sprijinul fondurilor
europene, a fost elaborată o metodologie pentru evaluarea necesităților
comunității pentru planificarea înființării sau ajustării serviciilor sociale, dar
principala dificultate este lipsa de cunoștințe sau capacitatea suficientă la nivelul
autorităților locale să îndeplinească aceste sarcini, în zonele rurale și în
comunitățile urbane mici. De aceea, monitorizarea și evaluarea serviciilor sociale
necesită îmbunătățiri pentru ca sistemul de servicii sociale să devină mai
responsabil, relevant și eficace și, din acest motiv, auditul social poate fi soluția
pentru îmbunătățire, cu sprijinul auditorilor sociali - profesioniști instruiți cu
competențe în evaluarea socială Servicii. Auditorul social poate contribui, de
Ernst & Young | 30
asemenea, la realizarea strategiei de "Finanțare a serviciilor sociale mai bune" și
poate fi considerat unul dintre "stimulentele" oferite furnizorilor de servicii sociale
de a oferi servicii de calitate datorită acordării de sprijin pentru remedierea
anumitor deficiențe în furnizarea de servicii sociale și creșterea calității acestora
într-un mod eficient.
Prima componentă a proiectului finanțat prin Serviciului de Sprijin pentru Reforma
Structură (SRSS) - "Sprijin pentru Ministerul Muncii și Justiției Sociale din
România în domeniul prestațiilor sociale și serviciilor sociale" a relevat faptul că
auditul social poate oferi beneficii semnificative legate de impactul serviciilor
sociale prin evaluarea eficienței și eficacității, creșterea nivelului de transparență și
sprijinirea furnizorilor de servicii sociale pentru îmbunătățirea calității serviciilor lor.
În timp ce modelul de audit social este definit și MMSJ are cadrul legal pentru a
pune bazele noii instituții, punerea în aplicare a auditului social trebuie să aibă loc
cât mai curând posibil.
3. Denumirea
politicii Introducerea auditului social pentru furnizorii de servicii sociale din România
4. Scop Introducerea auditului social pentru furnizorii de servicii sociale din România are
ca scop crearea și implementarea unui instrument care să acopere nevoia de
evaluare a impactului serviciilor sociale, creșterea nivelului de transparență și
sprijinirea furnizorilor de servicii sociale pentru îmbunătățirea calității serviciilor lor
5. Obiective OBIECTIVUL GENERAL și OBIECTIVELE SPECIFICE (neapărat de tip SMART)
• Obiectivul general este cel de a crește nivelul de calitate al serviciilor sociale și al impactului pe care îl au asupra beneficiarilor și a comunității prin crearea unui instrument care să sprijine acest demers.
• Obiective specifice: 1. Modificarea legislației, astfel încât să permită implementarea auditului
social. 2. Crearea instituției care să se ocupe de audit social în cel mult doi ani. 3. Crearea metodologiei de audit social și a indicatorilor corespunzători
pentru toate categoriile de beneficiari (în funcție de modul în care sunt definiți) în cel mult un an.
4. Pilotarea auditului social prin pregătirea a cel puțin 20 de auditori sociali și implementarea a 60 de audituri sociale într-un an și jumătate.
5. Implementarea cel puțin a unui audit social pentru toți furnizorii de servicii sociale în cel mult 5 ani.
6. Beneficiari Beneficiari direcți / indirecți
Beneficiarii direcți ai auditului social sunt furnizorii de servicii sociale, care ar fi
sprijiniți să își îmbunătățească activitatea și să crească nivelul de calitate al
serviciilor oferite
Beneficii indirecte vor apărea asupra beneficiarilor de servicii sociale, prin faptul
că sunt implicați activ în evaluarea impactului serviciilor pe care le primesc,
datorită creșterii nivelului de transparență al serviciilor și datorită faptului că pot
beneficia de servicii mai bune în urma sprijinului pe care furnizorii îl primesc.
7. Variante de
soluționare
VARIANTA 1
Prima variantă de politică publică are
la bază crearea structure ministeriale,
plasate sub MMSJ, bazată pe finanțare
de la bugetul de stat. Mai departe sunt
prezentate dimensiunile auditului social
Costuri varianta 1
Costul minim al unui
audit social este
același pentru ambele
variante, însă va
produce un impact
Buget
orientativ
varianta 1 -
urmează să fie
dezvoltat
Ernst & Young | 31
în acest context.
Mandatul și obiectivele
1. evaluarea eficienței, eficacității și
impactului serviciilor sociale
2. verificarea planurilor și a
procedurilor stabilite de furnizorul de
servicii sociale
3. verificarea utilizării sumelor
direcționate de la persoane juridice și
fizice la furnizori privați de servicii
sociale acreditați
4. sprijinirea furnizorilor de servicii
sociale pentru îmbunătățirea serviciilor
oferite prin formularea de recomandări
5. asigurarea mecanismelor de
creștere a responsabilității sociale în
serviciile sociale
6. îmbunătățirea calității vieții
beneficiarilor serviciilor sociale
Caracteristicile auditului social
1. să se concentreze asupra impactului
serviciilor sociale asupra beneficiarilor
și societății
2. să fie orientate către beneficiari
(respectând drepturile beneficiarilor și
standardele de viață) și sprijinind
furnizorii de servicii sociale pentru a
îmbunătăți calitatea serviciilor
Cadrul instituțional
1. o nouă structură ministerială, sub
coordonarea Ministerului Muncii și
Justiției Sociale
Surse de finanțare
1. acoperit total sau parțial de bugetul
de stat
.
Metodologia auditului social
1. metodologie unitară, adaptată
pentru fiecare categorie de beneficiari
2. cost minim audit social = (30 ore x
10 euro + 100 euro cheltuieli
incidentale) x 2 = 800 euro
Frecvența auditului social
1. când este solicitat de furnizorul de
servicii sociale
2. ca răspuns la o notificare și axat pe
diferit datorită surselor
de finanțare diferite.
Un audit social
necesită participarea a
minim doi auditori -
maxim cinci, unul fiind
coordonator al
auditului.
O misiune de audit ar
avea minim 20 de ore
și ar putea ajunge
până la 40 de ore.
Minim 10 ore vor fi
dedicate apoi pentru
sprijin și raportare.
Costul se va calcula în
baza unei rate medii
pe echipă de 10
euro/oră.
Deoarece echipele se
vor deplasa între
regiuni, 100 de euro
vor fi cheltuieli
incidentale pentru
transport, cazare și
masă.
Cost minim = (30 ore x
10 euro + 100 euro
cheltuieli incidentale) x
2 = 800 euro
Ernst & Young | 32
aspecte specifice
3. când este solicitat de autoritatea
contractantă / de entitatea finanțatoare
Solicitarea auditului social
1. de către furnizorii de servicii sociale
/ și în caz de clasare
2. de către o societate / entitate care
finanțează furnizorii de servicii sociale
3. printr-o masă critică de oameni (un
număr care trebuie stabilit)
4. de către autoritatea contractantă
Puterea de control a auditorului social
1. să nu aibă putere de control, ci
posibilitatea de a notifica autoritățile
competente în cazul abuzurilor comise
față de beneficiari sau a altor deficiențe
grave
Implicarea angajaților
1. prin furnizarea documentelor
solicitate de auditor și implicarea în
focus grupuri și interviuri
Implicarea familiei și a comunității
1. chestionare de feedback pentru
membrii familiei
2. consultări sau reuniuni la nivel de
comunitate
Implicarea beneficiarilor
1. sondaje de satisfacție
2. interviuri
Experiența profesională a auditorului
social
Criterii îndeplinite cumulativ:
1. absolvenți studii superioare / ciclul 2
de studii universitare (3 + 2 ani în
sistemul Bologna) în științe sociale,
specializare asistență socială,
sociologie, psihologie, psihopedagogie
specială, drept;
2. experiența de lucru de cel puțin 5
ani în domeniul serviciilor sociale, în
mediul instituțional public sau privat
Ernst & Young | 33
3. un audit social necesită participarea
a minim doi auditori - maxim cinci, unul
fiind coordonator al auditului. 4. pentru a păstra obiectivitatea, o
echipă de auditori sociali își va
desfășura activitatea de audit în altă
regiune față de cea în care desfășoară
alte activități precum cele de furnizare
de servicii.
Formare profesională
1. absolvirea unui curs acreditat de
formare în domeniul social de audit de
cel puțin 370 ore de pregătire teoretică
și practică.
Impactul asupra nivelului de finanțare
1. impact direct al auditului social
asupra nivelului de finanțare
2. impact indirect asupra nivelului de
finanțare prin justificarea costurilor de
oportunitate
Publicarea rapoartelor
1. rapoartele publicate într-un registru
centralizat
Analiza SWOT a modelului 1
Puncte tari
- majoritatea
componentelor
auditului social
(mandat și
obiective) sunt
deja incluse în
legea 292/2011
- va umple un
gol în ceea ce
privește
suportul și
asistența
tehnică oferite
furnizorilor de
servicii sociale
- concentrarea
pe calitatea
serviciilor
sociale furnizate
Puncte slabe
- organismul
centralizat ar
avea dificultăți în
a efectua audituri
sociale în
întreaga țară
- costuri ridicate
pentru călătoriile
și cazarea
auditorilor sociali
din întreaga țară
- mai puțini
furnizori de
formare
profesională
pentru ocuparea
auditorului social
datorită
concentrației
nevoii numai în
Ernst & Young | 34
beneficiarilor
- concentrarea
în primul rând
pe satisfacerea
beneficiarilor
- un mecanism
care trebuie
utilizat în
procese care nu
sunt încă
reglementate
(de exemplu
pentru serviciile
sociale
clasificate,
pentru
contractarea /
finanțarea
serviciilor
sociale)
- metodologie
adaptată pentru
fiecare
categorie de
beneficiari
București
Oportunități
- voința politică
de a pune în
aplicare
- dorința politică
de a avea
modificări în
cadrul legislativ
actual
- fonduri parțial
asigurate de la
bugetul de stat
Amenințări
- subordonarea
unei autorități
publice va pune
în pericol
echidistantitatea
și obiectivitatea
legate de
serviciile sociale
publice
- influența politică
poate aduce
atingere realizării
auditului social
- o capacitate
insuficient de
mare a
departamentului
de audit social
pentru a pune
efectiv în practică
auditul social în
toate situațiile în
care ar trebui să
Ernst & Young | 35
se desfășoare
- nu sunt
suficiente fonduri
pentru a sprijini
realizarea tuturor
auditurilor sociale
necesare
- riscul de a fi
considerat similar
cu inspecția
socială
- auditorii sociali
vor fi de fapt
funcționari publici
în timp ce se află
într-un
departament al
MMJS, prin
urmare, apare
posibilitatea de a
încălca criteriile
de selecție și de
recrutare a
viitorilor auditori
sociali
- calitatea
scăzută a
auditurilor sociale
- posibila lipsă de
disponibilitate a
furnizorilor sociali
privați de a
răspunde
solicitării de a
avea un audit
social
- riscul de a fi
etichetat ca
furnizor de
servicii sociale
dacă concluziile
auditului social
nu sunt foarte
bune și sunt
publicate într-un
registru public la
nivelul MMJS,
întâmpinând
dificultăți în a
Ernst & Young | 36
primi fonduri
- riscul
suprapunerii cu
inspecția socială
în cazul solicitării
unui audit social
ca răspuns la o
notificare
VARIANTA 2
Al doilea scenariu de politică publică
are la bază crearea unei instituții
independente și auto-reglementate de
auditori sociali. Mai departe sunt
prezentate dimensiunile auditului social
în acest context.
Mandatul și obiectivele
1. evaluarea eficienței, eficacității și
impactului serviciilor sociale
2. verificarea planurilor și a
procedurilor stabilite de furnizorul de
servicii sociale
3. verificarea utilizării sumelor
direcționate de la persoane juridice și
fizice la furnizori private, acreditați, de
servicii sociale
4. sprijinirea furnizorilor de servicii
sociale pentru îmbunătățirea serviciilor
oferite prin formularea de recomandări
5. asigurarea mecanismelor de
creștere a responsabilității sociale în
serviciile sociale
6. îmbunătățirea calității vieții
beneficiarilor serviciilor sociale
Caracteristicile auditului social
1. să se concentreze pe impactul
serviciilor sociale asupra beneficiarilor
și societății, inclusiv aspectele
financiare precum costurile / capita,
relevanța, eficiența, eficacitatea,
participarea beneficiarilor, evidențierea
bunelor practici, bariere / deficiențe și
îmbunătățiri necesare. Ar trebui să fie
incluse și recomandări
2. să fie orientate către beneficiari
(respectând drepturile beneficiarilor și
standardele de viață) și să sprijine
Costuri varianta 2
Costul minim al unui
audit social este
același pentru ambele
variante, însă va
produce un impact
diferit datorită surselor
de finanțare diferite.
Un audit social
necesită participarea a
minim doi auditori -
maxim cinci, unul fiind
coordonator al
auditului.
O misiune de audit ar
avea minim 20 de ore
și ar putea ajunge
până la 40 de ore.
Minim 10 ore vor fi
dedicate apoi pentru
sprijin și raportare.
Costul se va calcula în
baza unei rate medii
pe echipă de 10
euro/oră.
Deoarece echipele se
vor deplasa între
regiuni, 100 de euro
vor fi cheltuieli
incidentale pentru
transport, cazare și
masă.
Cost minim = (30 ore x
10 euro + 100 euro
cheltuieli incidentale) x
2 = 800 euro
Buget
orientativ
varianta 2 -
urmează să fie
dezvoltat
Ernst & Young | 37
furnizorii de servicii sociale pentru a
îmbunătăți calitatea serviciilor
Cadrul instituțional
1. o structură de independentă,
autoreglementată, formată dintr-un
grup de experți - auditori sociali
Surse de finanțare
1. plătit de părțile interesate care o
solicit
2. cost minim audit social = (30 ore x
10 euro + 100 euro cheltuieli
incidentale) x 2 = 800 euro
Metodologia auditului social
1. metodologie uniformă, adaptată
pentru fiecare categorie de servicii
sociale și beneficiari
Frecvența auditului social
1. când este solicitat de furnizorul de
servicii sociale
2. ca răspuns la o notificare și axat pe
aspecte specifice
3. când este solicitat de autoritatea
contractantă / de entitatea finanțatoare
Solicitarea auditului social
1. de către furnizorii de servicii sociale
/ și în caz de clasare
2. de către o societate / entitate care
finanțează furnizorii de servicii sociale
3. printr-o masă critică de oameni (un
număr care trebuie stabilit)
4. de către autoritatea contractantă
Puterea de control a auditorului social
1. să nu aibă putere de control, ci
posibilitatea de a notifica autoritățile
competente în cazul abuzurilor comise
față de beneficiari sau a altor deficiențe
Ernst & Young | 38
grave.
Implicarea angajaților
1. prin furnizarea documentelor
solicitate de auditor și implicarea în
focus grupuri și interviuri
Implicarea familiei și a comunității
1. chestionare de feedback pentru
familie
2. consultări sau reuniuni la nivel de
comunitate
Implicarea beneficiarilor
1. chestionare de satisfacție
2. interviuri
Experiența profesională a auditorilor
sociali
1. echipa de audit ar trebui să fie
formată din experți din diferite domenii,
dar cu experiență de cel puțin 5 ani în
servicii sociale, având și formare în
audit social.
2. un audit social necesită participarea
a minim doi auditori - maxim cinci, unul
fiind coordonator al auditului.
3. pentru a păstra obiectivitatea, o
echipă de auditori sociali își va
desfășura activitatea de audit în altă
regiune față de cea în care desfășoară
alte activități precum cele de furnizare
de servicii.
Formarea profesională
1. Absolvirea unui curs acreditat de
formare in audit social de cel putin 370
de ore de pregatire teoretica si practica
Impactul asupra nivelului de finanțare
1. impact direct al auditului social
asupra nivelului de finanțare
2. impact indirect asupra nivelului de
finanțare prin justificarea costurilor de
oportunitate
Publicarea rapoartelor
Ernst & Young | 39
1. concluziile raportului ar trebui să fie
publice, postate pe site-urile
furnizorilor, dar ar fi necesar să se
asigure comunicarea către beneficiari
și comunitate. Partea interesată care
solicită auditul social va primi întregul
raport.
Analiza SWOT a modelului 2
Puncte tari
- majoritatea
componentelor
auditului social
(mandat și
obiective) sunt
deja incluse în
legea 292/2011
- va umple un
gol în ceea ce
privește suportul
și asistența
tehnică furnizate
furnizorilor de
servicii sociale
- concentrarea
pe calitatea
serviciilor
sociale furnizate
beneficiarilor
- concentrarea,
în primul rând,
pe satisfacerea
nevoilor
beneficiarilor
- este un
mecanism care
poate fi utilizat
în procese care
nu sunt încă
reglementate
(de exemplu
pentru serviciile
sociale
clasificate,
pentru
contractarea /
finanțarea
serviciilor
Puncte slabe
- deficit de
fonduri fiind
majoritar
autofinanțat
- creșterea
sarcinii financiare
pentru ONG-uri
- lipsa de
profesioniști care
doresc să fie
instruiți să devină
auditori sociali
- profesioniști
nemotivați
financiar ar
deveni auditori
sociali
Ernst & Young | 40
sociale)
- metodologie
uniformă
adaptată pentru
fiecare categorie
de servicii
sociale și
beneficiari
- să verifice și
impactul
serviciilor
sociale asupra
beneficiarilor și
societății
- organism
independent,
care nu este
influențat politic
sau financiar
- acoperirea
națională a
auditorilor sociali
autorizați din
diferite județe
- acoperirea
națională a
furnizorilor de
formare
certificați pentru
ocupația
auditorului social
- mai multă
deschidere a
furnizorilor de
servicii sociale
pentru a solicita
sprijin din partea
auditorilor sociali
- nu se
suprapune cu
inspectorii
sociali
Oportunități
- voința politică
de a pune în
aplicare
- dorința politică
Amenințări
- conflictul de
interese pentru
auditurile sociale
efectuate de
auditorii sociali
Ernst & Young | 41
de a avea
modificări în
cadrul juridic
actual
- fondurile
colectate la
acreditarea ca
prestator de
servicii sociale și
ca taxe anuale
pentru toți
furnizorii de
servicii sociale
- beneficiarii
informați cu
privire la
concluziile
auditului social
către concurenții
lor (chiar dacă se
aplică o regulă
conform căreia
auditorii sociali
dintr-un județ nu
pot efectua
audituri sociale
în același district)
- lipsa de
încredere a
părților interesate
într-o structură
independentă
- nu sunt
suficiente fonduri
pentru a sprijini
realizarea tuturor
auditurilor
sociale necesare
- riscul încălcării
declarației de
imparțialitate și
confidențialitate
- riscul
suprapunerii cu
inspecția socială
în cazul solicitării
unui audit social
ca răspuns la o
notificare
8. Procesul de
consultare Etapa de consultare publică a fost
desfășurată atât online, cât și față în
față. Pentru consultarea online, au fost
pregătite trei chestionare: unul pentru
furnizorii de servicii sociale, unul
pentru reprezentanții beneficiarilor
serviciilor sociale și unul pentru
companiile și experții în domeniul
responsabilității sociale, care sprijină
furnizorii de servicii sociale. 191
furnizori de servicii sociale au răspuns
la consultările publice, 6 reprezentanți
ai beneficiarilor de servicii sociale și 4
experți cu o vastă experiență în
domeniul strategiei și al formării în
Corporate Social Responsibiliy.
De asemenea, am organizat trei
Peste 80% dintre
furnizorii de servicii
sociale, toți experții în
domeniul
responsabilității
sociale și
reprezentanții
beneficiarilor care au
participat la
consultarea publică au
considerat că auditul
social este necesar și
are un impact foarte
bun asupra furnizorilor
și beneficiarilor
serviciilor sociale,
abordând nevoile de
Ernst & Young | 42
interviuri cu instituții responsabile de
managementul serviciilor sociale, trei
interviuri și un focus grup cu
reprezențanți ai corpurilor profesionale
din domeniul serviciilor sociale și
auditului. Aceștia și-au exprimat
părerea cu privire la obiectivele și
cadrul de implementare a auditului
social, metodologia utilizată, cadrul
institutional și cel profesional și
impactul pe care ar putea
evaluare a impactului,
sprijinul pentru
furnizori și implicarea
părților interesate.
Furnizorii publici au
plasat auditul social
într-un departament
din cadrul Agenției
Naționale pentru Plăți
și Inspecție Socială
sau o nouă instituție
publică - o nouă
structură ministerială
sub coordonarea
Ministerului Muncii și
Justiției Sociale,
opțiuni urmate
îndeaproape de o
structură independentă
de autoreglementare,
cu un grup de experți,
auditori sociali. Din
păcate, ANPIS deja
este o instituție cu
foarte multe atribuții și
ar fi dificil să preia
atribuții de audit social,
cu atât mai mult cu cât
există riscul de
conflicte de interese cu
inspecția socială. Pe
de altă parte,
majoritatea furnizorilor
privați, ai
reprezentanților
beneficiarilor, dar și
experții CSR și cei din
structurile
profesionale, au
considerat că o
structură independentă
și auto-reglementată
este mai potrivită
pentru această
profesie, care are
nevoie de un nivel
semnificativ de
obiectivitate.
9. Varianta de Deși prima variantă este mai ușor de Planul de acțiune Resursele
Ernst & Young | 43
soluționare
recomandată
pus în practică, existând resurse
umane potrivite și posibilitatea de a
coordona mai ușor activitatea de audit
social, aceasta ar avea un impact mai
mare asupra bugetului, iar auditul
social ar putea avea un nivel de
obiectivitate mai scăzut. Varianta în
care auditul social este implementat de
către o instituție independentă și auto-
reglementată poate fi mai bună
deoarece scade presiunea asupra
bugetului de stat, asigură o
obiectivitate mai mare a auditului, nu
produce o suprapunere cu inspecția
socială și poate crea un nivel mai mare
al deschiderii din partea furnizorilor de
servicii sociale.
urmează să fie
dezvoltat în următorul
livrabil
necesare - în
următorul
livrabil
10. Comentarii
suplimentare
-
Plan de acțiune
Etapele de mai jos urmează să fie completate în următorul livrabil.
Activitatea
necesară
implementării
Termen
de
realizare
Responsabil Buget Rezultate
(documente
doveditoare)
Frecvență
monitorizare
acțiuni
Frecvență
evaluare
indicatori
1 2 3 4 5 6 7
Ernst & Young | 44
Anexa 2. Ocupația de Auditor Social
Etapa 1. Introducerea ocupatiei in COR
În conformitate cu Ordinul nr. 270/273/2002 al Ministrului Muncii și Solidarității Sociale și al
Președintelui Institutului Național de Statistică privind aprobarea Procedurii de actualizare a
nomenclatorului Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), COR-ul este un nomenclator de interes
general a cărui utilizare este obligatorie pentru ordonarea și evidența informațiilor referitoare la
ocupațiile practicate în cadrul economiei naționale. COR poate genera și alte clasificări și
nomenclatoare ocupaționale, specializate pe domenii de activitate.
Prin actualizarea COR se înțelege:
a) activitatea de identificare, ierarhizare, codificare și introducere în COR a noilor ocupații, funcții,
meserii, ca urmare a schimbărilor suferite de economia națională;
b) activitatea de radiere a ocupațiilor, funcțiilor și meseriilor care nu mai sunt cerute pe piața
muncii;
c) activitatea de redenumire a unor ocupații, funcții și meserii, dacă acest lucru se impune.
Actualizarea COR vizează cele 4 niveluri ierarhice de clasificare ale COR, respectiv grupa majoră,
subgrupe majore, grupe minore, grupe de bază, în funcție de:
a) nivelul de instruire solicitat pentru practicarea ocupației;
b) nivelul de competență și complexitatea sarcinilor de îndeplinit;
c) gradul de specializare;
d) procesele tehnologice, materiile prime utilizate, mașinile și utilajele cu care se lucrează.
Actualizarea COR se face din initiațiva utilizatorilor.
Pentru actualizarea nomenclatorului COR, in sensul adaugarii unei noi ocupatii, se va depune la
Direcția Politici de Ocupare şi Formare Profesională din cadrul MMJS o cerere însoțită de următoarea
documentație:
a) memoriu justificativ din care să reiasă:
1. denumirea ocupației, în limba română, pentru care se face cererea de introducere în COR:
auditor social;
2. codul COR pentru grupa de bază, precum și codul COR pentru ocupația propusă a fi introdusă
în COR: grupa de baza 2635 “Specialisti in asistenta sociala si consiliere”, cod COR 26351410
Grupa majora 2 Specialisti in diverse domenii de activitate
Subgrupa majora 26 Specialisti in domeniul juridic, social si cultural
Grupa minora 263 Specialisti in domeniul social si religios
Grupa de baza 2635 Specialisti in asistenta sociala si consiliere
Pentru grupa de baza se completeaza:
Ocupatii
componente
263501 asistent social
263502 consilier în domeniul adicţiilor
263503 ofiţer control doping
263504 art-terapeut
10
Inspectorul social are cod COR 263512 iar supervizorul in servicii sociale are 263513
Ernst & Young | 45
263505 asistent social cu competenţă în sănătatea mintală
263506 specialist în evaluarea vocaţională a persoanelor cu
dizabilităţi
263507 specialist în angajare asistată
263508 instructor - educator pentru activităţi de resocializare
263509 asistent pentru îngrijirea persoanelor vârstnice
263510 cercetător în asistenţa socială
263511 asistent de cercetare în asistenţa socială
263512 inspector social
263513 supervizor in servicii sociale
263514 auditor social
3. codul activității economice din Clasificarea Activităților din Economia Națională (CAEN),
care presupune introducerea ocupației propuse, pentru realizarea concordanței dintre activitate și
ocupație: 8899 Alte activitati de asistenta sociala, fara cazare
4. studiile și analizele făcute de agenții economici interesați pe piața forței de muncă, din care să
rezulte necesitatea actualizării, anexate memoriului justificativ: se invoca prevederile art. 142 din
legea 292/2011 si vor fi incluse rezultatele consultarii publice in ceea ce priveste necesitatea
introducerii ocupatiei in COR si exemple modelele studiate din tari europene;
b) descrierea ocupației din care să rezulte următoarele elemente:
Motivatia: În sensul Legii asistenţei sociale nr. 292/2011 (art. 27 alin. 1), serviciile sociale reprezintă
activitatea sau ansamblul de activităţi realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum şi celor
speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, a prevenirii şi
a combaterii riscului de excluziune socială, a promovării incluziunii sociale şi a creşterii calităţii vieţii.
Numeroase servicii sociale sunt criticate pentru că nu răspund nevoilor reale ale beneficiarilor lor sau
pentru că nu sunt centrate pe persoană (clientul fiind, adesea, perceput ca un simplu beneficiar pasiv).
Implicarea participativă a beneficiarilor este critică pentru succesul și sustenabilitatea serviciilor
sociale furnizate în cadrul unei comunitati. Unul din obiectivele Strategiei Nationale de Incluziune
Sociala si Prevenirea Saraciei pentru 2015 – 2020 este „Asigurarea mecanismelor de creștere a
responsabilității sociale din serviciile sociale”. Pentru aceasta trebuie dezvoltate măsuri specifice,
în conformitate cu alte forme de protecţie a drepturilor consumatorului, pentru a permite beneficiarilor
să participe la deciziile cu privire la planificarea, dezvoltarea, gestionarea, monitorizarea şi evaluarea
tuturor tipurilor de servicii sociale. Responsabilitatea socială presupune, de asemenea, responsabilităţi
şi răspundere a furnizorilor de servicii sociale faţă de beneficiari şi necesită asigurarea implementării
mecanismelor de soluţionare a reclamațiilor și plângerilor11
. Gradul de participare si nivelul de
satisfactie a beneficiarilor cu privire la serviciile sociale ce le sunt furnizate, reprezinta un element de
calitate a serviciilor sociale si implicit in aria de atributii a auditorului social.
Un alt obiectiv al Strategiei Nationale de Incluziune Sociala si Reducerea Saraciei 2015 – 2020 este
„Îmbunătăţirea sistemelor de evaluare a nevoilor şi de management al informaţiilor, precum şi
corelarea acestora cu politica şi practicile locale de luare a deciziilor”. Serviciile sociale existente
11
Strategia Nationala de Incluziune Sociala si Prevenirea Saraciei 2015 - 2020
Ernst & Young | 46
nu sunt evaluate periodic şi, prin urmare, nu există informaţii care să ghideze responsabilii de politici
sau managerii de programe în vederea realizării ajustărilor necesare. Serviciile sociale nu sunt oferite
în baza unui plan transparent conectat la nevoile locale şi regionale, desi legea 292/2011 prevede
acest lucru iar in legislatia recenta a fost publicat si un model pentru elaborarea unui astfel de plan.
Teoretic, recent, cu sprijinul finantarilor europene, a fost dezvoltata o metodologie pentru realizarea
evaluării nevoilor comunitare in vederea planificarii infiintarii sau ajustarii serviciilor sociale insa
principala dificultate consta in lipsa de cunostinte sau suficienta capacitate la nivelul autorităţilor locale
pentru a îndeplini aceste sarcini, mai ales în mediul rural şi în comunităţile urbane mici. Aşadar,
monitorizarea şi evaluarea serviciilor sociale necesită îmbunătăţiri pentru ca sistemul de servicii
sociale să devină mai responsabil, relevant şi eficient si pentru aceasta, de asemenea, auditul social
poate fi solutia pentru imbunatatire, cu sprijinul auditorilor sociali, profesionisti pregatiti, cu competente
in evaluarea sociala. Auditorul social poate contribui esential si la indeplinirea obiectivului Strategiei
„Îmbunătățirea finanțării serviciilor sociale”, putand fi considerat unul din „stimulentele”12
acordate
furnizorilor de servicii sociale pentru a oferi servicii de calitate, datorita atributiilor sale de sprijin pentru
remedierea unor deficiente in furnizarea serviciilor sociale si pentru cresterea calitatii acestora, in mod
eficient.
atribuții și responsabilități: - Asigura cadrul desfasurarii procesului de audit social (ordin de misiune, anuntarea furnizorului,
pregatirea instrumentelor de audit social)
- Cunoaste tehnicile si metodele de lucru specifice derularii activitatii in bune conditii
- Informeaza furnizorii serviciilor sociale ce urmeaza a fi audítate social cu privire la: cine a
solicitat auditul social daca auditul social nu este solicitat de catre furnizorul de servicii sociale
ce urmeaza a-i fi audítate serviciul/serviciile sociale, etapele de derulare a procesului de audit
social, tehnicile si metodele folosite, persoanele ce urmeaza a fi intervievate, participantii la
focus grupuri, durata realizarii auditului social
- Realizeaza interviurile cu managementul, echipa de specialisti si alti angajati dupa caz,
beneficiari, reprezentantii comunitatii, alte parti interesate (familia, reprezentanti ai
SPAS/DGASPC, finantatori etc), realizeaza focus grupurile, aplica instruméntele de evaluare,
verifica documentatia (planuri, proceduri, regulamente) serviciului social, aplica chestionare de
satisfactie beneficiarilor.
- Formuleaza recomandari in vederea remedierii deficientelor in furnizarea serviciilor sociale
- Raporteaza autoritatilor competente problemele grave (de ex: situatii de abuz asupra
beneficiarilor) identificate in furnizarea serviciilor sociale
- Ofera asistenta tehnica furnizorilor acreditati de servicii sociale in vederea licentierii
serviciului/serviciilor sociale
uneltele și instrumentele de lucru utilizate: - Instrumentele de evaluare specifice serviciului social auditat social
- Materiale diverse pentru a evalua satisfactia diferitelor categorii de beneficiari de ex copii,
persoane cu dizabilitati
programul de lucru: - Codul muncii – legea 53/2003 actualizata precizeaza la art 112 alin. 1:” Pentru salariaţii
angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de
ore pe săptămână”. Programul de lucru poate fi diferit in functie de specificul
institutiei/organizatiei angajatoare precum si de prevederile contractului individual de munca.
De asemenea, in cazul in care profesia de auditor social se deruleaza in regim de profesie
12
“Cadrul de finanțare trebuie să asigure direcționarea adecvată a îngrijirii în funcție de nevoi și trebuie să prevadă stimulente astfel încât furnizorii să ofere servicii de calitate, în mod eficient” – sursa “Strategia Nationala de Incluziune Sociala si Prevenirea Saraciei 2015 – 2020”
Ernst & Young | 47
liberala, programul de lucru este stabilit astfel incat sa se realizeze toate activitatile procesului
de audit social in durata maxima de realizare.
mediul de activitate: - Auditorul social poate avea calitatea de angajat, situatie in care isi desfasoara activitatea atat
in cadrul institutiei angajatoare cat si in alte spatii in timpul realizarii auditurilor sociale (la
serviciul social auditat, in comunitate, la familiile beneficiarilor etc). In cazul in care auditorul
social activeaza ca liber profesionist, in afara spatiilor frecventate in timul realizarii auditurilor
sociale, isi desfasoara activitatea in mediul privat aflat in folosinta sa si inregistrat in
conformitate cu legislatia in vigoare.
situațiile de risc: - Situatiile de risc ce pot aparea in cadrul activitatilor procesului de audit sunt: implicare
emotionala fata de situatia beneficiarilor serviciilor sociale; atitudine de respingere a unor
reprezentanti sau angajati ai furnizorului de servicii sociale sau ai altor categorii de persoane
intalnite in timpul activitatilor; aparitia unor boli profesionale cauzate de stres.
cerințele pentru exercitarea ocupației: - Absolventi studii superioare/al ciclului 2 de studii universitare (3+2 ani in sistem Bologna) in
stiinte sociale, specializarea asistenta sociala, sociologie, psihologie, psihopedagogie speciala,
drept,
- Experienţă de lucru de cel puţin 5 ani în domeniul serviciilor sociale, în mediul instituţional
public sau privat
- Absolvirea unui curs acreditat de formare in audit social de cel putin 370 de ore de pregatire
teoretica si practica.
cerințele referitoare la formarea profesională: - aptitudini absolut necesare bunei practici: o bună cunoaștere a domeniului serviciilor sociale, a
legislatiei specifice, o bună gândire critică și de analiză a situațiilor specificie domeniului
serviciilor sociale, spirit de echipă, corectitudine, seriozitate, obiectivitate, adaptabilitate,
rezistență la factori de stres.
nivelul de instruire solicitat pentru practicarea ocupației; - Absolvent studii superioare/al ciclului 2 de studii universitare (3+2 ani in sistem Bologna) in
stiinte sociale, specializarea asistenta sociala, sociologie, psihologie, psihopedagogie speciala,
drept
- Experienţă de lucru de cel puţin 5 ani în domeniul serviciilor sociale, inclusiv in interactiune
directa cu beneficiari ai serviciilor sociale
- Absolvirea unui curs acreditat de formare in audit social de ce putin 370 de ore de pregatire
teoretica si practica: informatii teoretice si practice despre domeniul serviciilor sociale, a
specificului categoriilor de beneficiari ai serviciilor sociale cat si al diferitelor categorii de servicii
sociale, legislatie, cadrul de functionare a serviciilor sociale, finantarea serviciilor sociale,
instrumente folosite in auditarea sociala, practici similare in alte tari europene, etica si
confidentialitate, relationarea cu institutii publice si private cu rol de management, coordonare
metodologica sau furnizori ai serviciilor sociale din tara noastra.
tipul actului de calificare solicitat pentru practicarea ocupației: - Certificat de specializare/perfectionare corespunzator standardului ocupational
specializarea obținută prin actul de calificare, conform legislației în vigoare: - auditor social
Ernst & Young | 48
salarizarea, promovarea în muncă: - in conformitate cu legislatia privind salarizarea in institutiile publice, in cazul in care auditorul
este angajat al unei institutii publice (Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului
plătit din fonduri publice cu completarile ulterioare), in conformitate cu contractul individual de
munca din unitati cu capital privat, sau conform tarifelor anuntate si negociate, in cazul
practicarii profesiei de auditor social in regim de profesie liberala.
dinamica meseriei pe piața muncii:
- Auditul social si ocupatia de auditor social sunt introduse de art 142 al Legii 292/2011 a
asistentei sociale insa pana la acest moment nu au existat initiative de reglementare
legislativa si de implementare a prevederilor acestui articol. Avand in vedere obiectivele
Strategiei Nationale pentru Incluziune Sociala si Prevenirea Saraciei 2015 – 2020 asa cum le-
am subliniat mai sus si importanta exitinderii unei retele coordonate si interconectate de
servicii sociale de calitate pentru a rezolva multe dintre problemele sociale persistente dar si a
potentialului important de crestere a cererii pentru diverse servicii sociale din România,
reglementarea auditului social si a ocupatiei de auditor social reprezinta o necesitate si o
prioritate.
Meserii înrudite din COR, specializarile:
Ocupații cod COR
inspector social 263512
auditor intern in sectorul public 241306
auditor financiar 241107
auditor intern 241105
evaluator 241210
c) adresa din partea ministerului de resort care reglementează activitatea în domeniu sau, după
caz, a asociațiilor profesionale13
, din care să rezulte acordul acestora pentru actualizarea COR: de
solicitat de la MMJS
d) precizarea bazei legale prin care s-a aprobat practicarea ocupațiilor respective: legea
292/2011 a asistentei sociale
13
Putem solicita de la CNASR
Ernst & Young | 49
e) anexa nr. 1. Lista cuprinzând ocupațiile propuse a fi introduse în COR”, completată: LISTA cuprinzând ocupațiile propuse a fi introduse în COR
Nr.
crt.
Denumirea
ocupaţiei
propuse a
fi
introdusă
în COR (în
limba
română)
Grupa şi
clasa CAEN
ale activităţii
economice
pentru care
este necesară
introducerea
de noi
ocupaţii*)
Nivelul de
instruire
necesar
pentru
practicarea
ocupaţiei**)
Pagina
din COR
la care
urmează
să se
înscrie
ocupaţia
Codul
corespunzător
ocupaţiei
propuse a fi
introdusă în
COR (format
din 6 cifre)
Tipul şi
numărul
actului
normativ în
care se
regăsesc
ocupaţiile
propuse a fi
introduse în
COR***) Grupa CAEN
Clasa CAEN
0 1 2 3 4 5 6 7
Auditor social
Q88 8899 6
263514 art. 142, legea 292/2011
*) Conform Hotărârii Guvernului nr. 656 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea Clasificării activităților din economia națională - CAEN, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 5 noiembrie 1997. Anexa este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 bis din 5 noiembrie 1997. Conform structurii detaliate a categoriilor de clasificare a activităților din economia națională, grupa are 3 cifre, iar clasa 4 cifre.
**) Conform informațiilor prezentate în partea întâi - "Elemente de metodologie a elaborării și mod de utilizare" a Manualului pentru utilizatori Clasificarea Ocupațiilor din România, ediția a II-a, 2002, Editura "Lumina Lex", tel.: 315.06.13.
***) Se vor preciza articolele din actul normativ care fac referire expresă la denumirea ocupației propuse a fi introdusă în COR.
f) după caz, anexa nr. 2 ,, Lista cuprinzând ocupațiile propuse a fi radiate din COR”, completată: nu
e cazul
Documentația va fi prezentată și în format electronic.
Etapa 2. Elaborarea standardului ocupational Dupa obtinerea introducerii in COR a ocupatiei se incepe elaborarea standardului ocupational. Elaborarea SO-ului presupune realizarea Analizei ocupationale (pe care Comitetele sectoriale o cer nu si ANC-ul) si poate pleca de la Memoriul justificativ de mai sus, de la etapa introducerii ocupatiei in COR. Pentru verificare este necesar ca initiatorul sa depuna:
- SO-ul (model SO editabil forma actualizata - anexat) - CV-ul autorilor (sau “CV-ul” entitatii initiatoare) - un verificator profesionist (ii trebuie CV-ul+acte studii) - expert din domeniul in care se
realizeaza SO care sa nu aiba contract/subordonare/legatura cu initiatorul - lista cu sarcinile si resposabilitatile asumata de verificatorul profesionist ( anexat) - lista competentelor si deprinderilor asumata de verificatorul profesionist (anexat) - avizul de la institutia de reglementare/institutia e profil/asociatie profesionala (model anexat)
Dupa elaborarea SO-ului acesta se depune la ANC complet (cu anéxele de mai sus) pentru verificarea metodologica. Dupa ce este verificat de ANC, initiatorul il depune (cu modificarile de la ANC, daca este cazul) la Comitetul Sectorial Sanatate si Asistenta Sociala (complet cu cele de mai
Ernst & Young | 50
sus plus analiza ocupationala) pentru verificare si validare. Verificarea si validarea de catre Comitet presupune o taxa de validare de 2000 lei (in acest moment).
Competentele si deprinderile specifice ocupației de auditor social 1. Cunoasterea legislatiei in vigoare si a standardelor si regulamentelor de functionare a
serviciilor sociale,
2. Cunoasterea tehnicilor si metodelor de cercetare sociológica (chestionar, interviú, observatie,
studiul documentelor sociale)
3. Capacitatea de adecvare a mijloacelor si modalitatilor de intervievare unor categorii de
persoane
4. Capacitatea de a cerceta si investiga
5. Capacitatea de a acorda consultanta si sprijin pe aspecte specifice derularii serviciilor sociale
6. Capacitatea de analiza si sinteza a unor documente complexe si de redactare rapoarte
7. Competente in evaluare si cercetare sociala
8. Abilitati de comunicare individuala si in echipa
9. Dobandirea mecanismelor de a gestiona efectele experiențelor profesionale în plan personal
10. Abilitati de comunicare si relationare interpersonala
11. Capacitatea de planificare si organizare a activitatilor
Aptitudini si calitati Analiza • Cercetare • Comunicare • Compilare • Coordonare • Clasificare •Diversitate • Diagnoza •
Integritate • Identificare • Predare/Instruire • Intervievare • Invatare continua• Incheiere de parteneriate
• Lucru in echipa • Organizare • Ordonarea priorităţilor • Obiectivitate •Promovare • Redactare de
rapoarte • Sprijin
Ernst & Young | 51
Anexa 3. Modificări legislative necesare
Act normativ Modificare/Impact
Lege 292/2011 a asistentei sociale Art 142, revizuit si completat, sa fie mutat din Cap
VII sectiunea 3 in Capitolul III SECŢIUNEA a 3-a
Organizarea şi administrarea serviciilor sociale
Sa fie precizat auditorul social si la Cap VI
Personalul din sistemul de asistenta sociala
Daca va fi dept. de audit social in MMJS - se
precizeaza si la Capitolul V Constructia
institutionala a sistemului de asistenta sociala
Sectiunea 1
Alte articole ce au in vedere finantarea si
contractarea serviciilor sociale - in cazul in care
se solicita audit social la acordarea acreditarii ca
furnizor de servicii sociale (art. 140)
Articolele ce au in vedere elaborarea Planului anual de acţiune privind serviciile sociale administrate şi finanţate din bugetul consiliului judeţean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti (art. 112)
ORDIN Nr. 1086/2018 privind aprobarea modelului-cadru al Planului anual de acţiune privind serviciile sociale administrate şi finanţate din bugetul consiliului judeţean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti
De introdus in cap I o mentiune cu privire la
necesitatea existentei auditului social in vederea
finantarii serviciilor sociale
LEGE Nr. 197/2012
privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor
sociale (de vazut si in HOTĂRÂRE Nr. 118/2014
pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 197/2012 privind
asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale
si
HOTĂRÂRE Nr. 584/2016 din 10 august 2016 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2014, şi a Hotărârii Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale
Completare la art. 4 alin (2) litera a) cu
introducerea auditului social
Art. 9 alin. (4) completat cu realizarea auditului
social
Art. 10 alin. (2) completat cu realizarea auditului
social
LEGE Nr. 219/2015 din 23 iulie 2015 privind economia sociala (de vazut si HOTĂRÂRE Nr. 585/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 219/2015 privind economia socială
Ar putea fi completat art 17 alin (1) Autoritatea
contractantă are dreptul de a impune, în cadrul
documentaţiei de atribuire, condiţii speciale, prin
care se urmăreşte obţinerea unor efecte de ordin
social, care trebuie realizate de operatorii
economici pentru îndeplinirea contractului.
Ernst & Young | 52
HOTĂRÂRE Nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal
REGULAMENTUL-CADRU de organizare şi funcţionare al Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului - Auditul social poate contribui la art 6 alin (2) lit b) publicarea pe pagina de internet proprie sau, atunci când acest lucru nu este posibil, prin afişare la sediul instituţiei a informaţiilor privind serviciile sociale disponibile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale/subdiviziunii administrativ-teritoriale, acordate de furnizori publici ori privaţi
HOTĂRÂRE Nr. 973/2012 privind aprobarea procedurii de acordare a sumelor din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru finanţarea unor cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale pentru céntrele de zi şi rezidenţiale
si ORDIN Nr. 2765/2012 din 5 noiembrie 2012 privind aprobarea Metodologiei de înregistrare şi evaluare a solicitărilor de finanţare a unor cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale pentru centrele de zi şi rezidenţiale din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi de decontare a finanţării
Completat art. 7 din Ordin
HOTĂRÂRE Nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale
Auditul social se poate solicita pt indeplinirea cerintei de la art. 7, lit d), pct 2 din REGULAMENT-CADRU de organizare şi funcţionare a serviciului social cu cazare
HOTĂRÂRE Nr. 1153/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială
Se poate completa art. 1 alin (1) cu solicitarea realizarii auditului social.
ORDIN Nr. 424 din 19 martie 2014 privind aprobarea criteriilor specifice care stau la baza acreditării furnizorilor de servicii sociale
Emitent: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
De completat criteriile specifice cu conditia existentei unui audit social
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială si
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 82/2016 din 16 noiembrie 2016 pentru aprobarea Statutului special al funcţiei publice specifice de inspector social şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
De introdus eventual cateva delimitari pt a face distinctia intre aributiile inspectorului social si cele ale auditorului social.
ORDIN Nr. 1151/4115/2018 din 9 martie 2018
privind Lista specializărilor şi a perfecţionărilor
pentru care furnizorii de formare profesională a
adulţilor au dreptul să organizeze programe de
formare profesională finalizate cu certificate de
absolvire cu recunoaştere naţională pentru
De revizuit ulterior, dupa ce apare standardul ocupational pt auditorul social
Ernst & Young | 53
absolvenţii de studii universitare
HOTĂRÂRE Nr. 978/2015 din 16 decembrie 2015
privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale şi a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabileşte contribuţia lunară de întreţinere datorată de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale
La art 5 alin 1 se poate introduce eventual completarea ref la realizarea unui audit social pt a determina cel mai avantajos raport cost/beneficiu
Lege 672/2002 privind auditul public intern
(de vazut si in HG 1086/2013 Norme audit public
intern)
Sa fie precizata colaborarea auditorului public
intern cu auditorul social la Cap II, art 13
Lege 98/2016 privind achizitiile publice Se poate completa sectiunea a 7a Criterii de
atribuire, alin. 3, 4, 5 si 6 cu realizarea unui audit
social pt a determina cel mai bun raport calitate-
preţ/calitate-cost (pe baza unor factori de
evaluare care includ aspecte calitative, de mediu
şi/sau sociale)
Ernst & Young | 54
Anexa 4. Dimensiunile auditului social
Obiectivele
auditului
social
Caracterist
icile
auditului
social
Cadrul
instituțion
al
Surse de
finanțare
Metodologi
a de audit
Frecvența
auditului
Posibilitate
a de a cere
audit
Puterea de
control a
auditorului
Implicarea
angajaților
furnizorilor
Implicarea
familiei
beneficiaril
or și a
comunității
Implicarea
beneficiaril
or
serviciilor
Experiența
profesiona
lă a
auditorului
Formarea
profesiona
lă
Impact
asupra
finanțării
Publicarea
raportului
de audit
evaluarea
eficienței,
eficacității
și
impactului
serviciilor
sociale
să se
concentrez
e pe
impactul
serviciilor
sociale
asupra
beneficiarilo
r și
societății,
inclusiv
asupra
aspectelor
financiare
precum
costurile /
capita,
relevanța,
eficiența,
eficacitatea,
participarea
beneficiarilo
r,
evidențiere
a bunelor
practici,
bariere /
deficiențe și
îmbunătățiri
necesare.
Recomand
o nouă
structură
ministerială,
sub
coordonare
a
Ministerului
Muncii și
Justiției
Sociale
acoperite
integral sau
parțial de
bugetul de
stat
metodologi
e uniformă
pentru toate
categoriile
de servicii
sociale și
beneficiari
periodic și
axat pe
standardele
minime de
calitate
de către
furnizorii de
servicii
sociale - de
asemenea,
și în caz de
clasificare
să aibă
putere de
control
prin
furnizarea
documentel
or solicitate
de auditor
și prin
implicarea
acestora
prin
interviuri și
focus
grupuri
sondaje de
feedback
pentru
familie
sondaje de
satisfacție
T
studii și
experiență
în domeniul
asistenței
sociale (de
la 2 ani la 5
ani)
stagiu de
formare și
practică de
2 ani
impact
direct al
auditului
social
asupra
nivelului de
finanțare
rapoartele
nu ar trebui
să fie
publice
Ernst & Young | 55
ări incluse.
verificarea
planurilor și
a
procedurilor
stabilite de
furnizorul
de servicii
sociale
să fie
orientat
către
beneficiari
(respectând
drepturile
beneficiarilo
r și
standardele
de viață) și
sprijinind
furnizorii de
servicii
sociale
pentru a
îmbunătăți
calitatea
serviciilor
un nou
departamen
t din cadrul
Agenției
Naționale
pentru Plăți
și Inspecție
Socială
plătite de
părțile
interesate
care îl
solicită
metodologi
e adaptată
pentru
fiecare
categorie
de servicii
sociale
atunci când
este
solicitat de
furnizorul
de servicii
sociale
de către o
societate /
entitate
care
finanțează
furnizorii de
servicii
sociale
să nu aibă
putere de
control
consultări
sau
reuniuni
interviuri echipe
mixte cu
specialiști
în domeniul
social
(psihologi,
sociologi
sau master
în științe
sociale), cu
experiență
în domeniul
serviciilor
sociale
studii post-
universitare
impact
indirect
asupra
nivelului de
finanțare
prin
justificarea
costurilor
de
oportunitate
rapoarte ar
trebui să fie
publicate
pe site-ul
furnizorilor
verificarea
utilizării
sumelor
direcționate
de la
persoane
juridice și
fizice la
furnizori
privați de
servicii
sociale
acreditați
o structură
independen
tă de
autoreglem
entare, cu
un grup de
experți -
auditori
sociali
să fie
alocată o
anumită
sumă de
bani din
taxele de
licențiere
metodologi
e adaptată
pentru
fiecare
categorie
de
beneficiari
ca răspuns
la o
notificare și
axat pe
aspecte
specifice
de către o
masă critică
de oameni
(un număr
care trebuie
stabilit)
să nu aibă
putere de
control, ci
posibilitatea
de a
notifica
autoritățile
competente
toate cele
de mai sus
fără
implicare
echipe
mixte cu
experți din
alte
domenii,
dar cu
experiență
în domeniul
serviciilor
sociale și
cu formare
în audit
social
(îndeplinind
astfel
criteriile de
înscriere în
programul
de formare)
formare
profesional
ă de 375 de
ore
rapoartele
ar trebui să
fie publicate
într-un
registru
centralizat
Ernst & Young | 56
sprijinirea
furnizorilor
de servicii
sociale
pentru
îmbunătățir
ea
serviciilor
oferite prin
formularea
de
recomandăr
i
să fie
utilizate
fonduri
europene
metodologi
e uniformă,
adaptată
pentru
fiecare
categorie
de servicii
sociale și
beneficiari
la cererea
autorității
contractant
e / entității
finanțatoare
de către
autoritatea
contractant
ă
ar trebui să
fie publicat
un rezumat
pe site,
care să fie
prezentat și
beneficiarilo
r, iar cei
care au
cerut
auditul
social, să
primească
raportul
întreg
asigurarea
mecanismel
or de
creștere a
responsabili
tății sociale
în serviciile
sociale
toate cele
de mai sus
toate cele
de mai sus
îmbunătățir
ea calității
vieții
beneficiarilo
r serviciilor
sociale
