+ All Categories
Home > Documents > Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Date post: 29-Dec-2015
Category:
Upload: ion-herciu
View: 124 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Description:
history
45
Transcript
Page 1: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict
Page 2: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict
Page 3: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

1. Dicţionar istoric2. Situaţia internaţională

3. Caracteristicile politicii externe româneşti

4. Lupta antiotomană a Ţărilor Române

(sec. XIV-XVI)5. Statutul juridic al Ţărilor

Române faţă de Poartă6. Regimul economic al dominaţiei

otomane7. De la Mihai Viteazul la

începutul modernităţii8.Fişă de evaluare

Page 4: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict
Page 5: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Autonomie - drept al unui stat (regiune) de a se administra după legile proprii în cadrul unui regim de dominaţie instaurat de o altă putere.

Capitulaţie – document încheiat între Ţările Române şi Imperiul Otoman, care prevedea obligaţiile şi statutul acestora în raport cu

Poarta. Cruciada târzie – lupta statelor creştine

împotriva armatelor otomane în secolele XIV-XVI.

Paşalâc – unitatea administrativă în Imperiul Otoman , condusă de un paşă.

Raia – unitate administrativă, care cuprindea un număr de sate, de cele mai multe ori, în jurul unei cetăţi, în zonele de margine ale I.

Otoman.Suzeranitate - control exercitat de un stat

asupra altuia, lipsit de independenţă, dar care-şi păstrează autonomia.

Tribut – sumă de bani vărsată de un stat altuia, la date fixe, în semn de recunoaştere a

dependenţei politice.Vasalitate - situaţie de dependenţă politică a

unui stat faţă de altul mai puternic, cu păstrarea autonomiei.

Page 6: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict
Page 7: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Politica externă a Ţărilor Române a fost influenţată , pe parcursul secolelor

XIV-XVIII de:vecinătatea celor două puteri catolice , Ungaria şi Polonia, care doreau stabilirea

suzeranităţii lor asupra statelor medievale româneşti;

expansiunea Imperiului Otoman în Europa (care ajunge la sfârşitul secolului al XIV-lea pe

linia Dunării);afirmarea unor noi puteri europene, Imperiul

Habsburgic şi Imperiul Rus (sec.XVI-XVIII);apariţia “problemei orientale” în diplomaţia europeană (sfârşitul secolului al XVII-lea), în

cadrul cărei Franţa şi Anglia doreau menţinerea Imperiului Otoman, iar Rusia şi

Austria dezmembrarea acestuia în beneficiul lor.

Page 8: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict
Page 9: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

realizarea unor alianţe între statele româneşti, dar şi cu alte ţări vecine; strategii militare eficiente, menite să

reducă diferenţa dintre capacităţile modeste ale armatei româneşti şi cele străine;

realizarea eforturilor militare şi diplomatice pentru menţinerea integrităţii şi

independenţei statale (chiar prin acceptarea suzeranităţii diferitelor state vecine); participarea la cruciadele antiotomane

iniţiate de puterile creştine; subordonarea faţă de Imperiul Otoman,

odată cu instaurarea regimului fanariot (sec. XVIII);

Page 10: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

pe parcursul Evului Mediu, războaiele purtate de români cu otomanii se înscriu în

categoria “războaielor asimetrice” (în care una dintre părţi se găseşte în inferioritate armată);

pentru a compensa inferioritatea militară faţă de adversar, românii au folosit “tactica

pământului pârjolit”; domnia este instituţia care s-a implicat activ

în apărarea ţării, având alături de ea boierimea şi populaţia aptă să lupte (constituită

în”oastea cea mare”). Ea s-a preocupat de construirea şi consolidarea unor cetăţi de

apărare.

Page 11: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict
Page 12: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict
Page 13: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Mircea cel Bătrân (1386-1418)

domn al Ţării Româneşti;

a încheiat alianţe cu domnul Moldovei,

Petru Muşat (1389), cu regele Poloniei,

Vladislav Jagello (1389) şi cu regele Ungariei,

Sigismund de Luxemburg (martie

1395, Braşov);a avut primele

confruntări cu turcii în 1388, când Dobrogea ,

în pericol de a fi cucerită de otomani, a

fost alipită Ţării Româneşti;

Page 14: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

10 octombrie 1394/17 mai 1395 a avut loc lupta de la Rovine, în urma căreia turcii

conduşi de sultanul Baiazid I au fost înfrânţi;după bătălie , Mircea a fost părăsit de boieri,

care acceptă ca domn pe Vlad Uzurpatorul (până în 1397);

1396, a participat la cruciada antiotomană de la Nicopole, unde creştinii apuseni conduşi de Sigismund de Luxemburg au fost înfrânţi;1402-1413, s-a amestecat în luptele pentru

tronul Imperiului Otoman, sprijinindu-l pe Musa şi Mustafa;

1417, Mahomed I organizează o campanie în Ţara Românească, în cursul căreia Dobrogea a fost cucerită iar domnul român este obligat să

plătească tribut.

Page 15: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Întâlnirea dintre Mircea cel Bătrân şi Baiazid Ilderim

Page 16: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Alexandru cel Bun (1400-1432)

domn al Moldovei;1402, 1404, 1407,

1411, tratate de alianţă cu Polonia (Vladislav Jagello), împotriva Ungariei;

acordă ajutor Poloniei în lupta

împotriva cavalerilor teutoni:

Grünwald (1410), Marienburg (1422);

1420, prima confruntare cu turcii, aceştia încercând fără

succes să ocupe cetăţile Chilia şi

Cetatea Albă.

Page 17: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Iancu de Hunedoara (1441-1456)

1441-1456, voievod al

Transilvaniei;1446-1453, guvernator al

Ungariei;1453-1456,

căpitan general al Ungariei

Page 18: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

1442, a respins un atac al turcilor în Transilvania, după care i-a înfrânt pe aceştia

în Ţara Românească, pe râul Ialomiţa;1443-1444, organizează “Campania cea

lungă”, o expediţie la sud de Dunăre, în urma căreia a cucerit oraşele Sofia şi Niş;

1444, participă la cruciada antiotomană de la Varna, condusă de regele Ungariei ,

Vladislav I, care s-a încheiat cu înfrângerea creştinilor;

1456, victoria de la Belgrad, prin care Iancu de Hunedoara a oprit, pentru circa 70 de ani,

ofensiva turcilor spre centrul Europei.

Page 19: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Cruciada de la Varna

Page 20: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Vlad Tepeş (1448; 1456-1462; 1476)

domn al Ţării Româneşti;

1459, refuză plata tributului;

1461-1462, organizează o

campanie la sud de Dunăre;

iunie 1462, “atacul de noapte” în apropiere de

Târgovişte; turcii sunt învinşi iar ţara

îşi păstrează autonomia;

Page 21: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

“Atacul de noapte” de la Târgovişte

Page 22: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Ştefan cel Mare (1457-1504)

domn al Moldovei;în politica externă

a urmărit:emanciparea de sub

tutelaputerilor vecine

(Ungaria ,Polonia) şi lupta

antiotomană;a aplicat principiul de a nu lupta cu doi duşmani deodată.

Page 23: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Emanciparea de sub suzeranitatea maghiară:

1459, Tratatul de la Overchelăuţi cu Polonia;1462-1465, lupte pentru eliberarea Chiliei;1467, lupta de la Baia (Matei Corvin este

înfrânt).Lupta antiotomană:

a fost declanşată de refuzul lui Ştefan cel Mare de a plăti tribut şi de a ceda cetăţile

Chilia şi Cetatea Albă;1475, victoria de la Vaslui (Podul Înalt) împotriva otomanilor conduşi de Soliman

Paşa;1475, tratat de alianţă antiotomană cu

Ungaria;1476, o numeroasă oaste otomană condusă de Mahomed al II-lea intră în Moldova; Ştefan este înfrânt în bătălia de la Războieni (Valea

Albă);

Page 24: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

1484, turcii cuceresc Chilia şi Cetatea Albă;1485, Ştefan cel Mare depune jurământul de la Colomeea (omagiul vasalic faţă de Cazimir

al IV-lea, regele Poloniei);1487,domnul Moldovei încheie pace cu

Imperiul Otoman reluând plata tributului. Emanciparea de sub suzeranitatea

poloneză:1497, victoria lui Ştefan cel Mare în lupta de

la Codrii Cosminului;1499, Tratatul de la Hârlău stabilea “pacea veşnică” între cele două state ( Moldova şi Polonia) şi emanciparea Moldovei de sub

suzeranitatea Poloniei.

Page 25: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Bătălia de la Vaslui (Podul Înalt)

Page 26: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Bătălia de la Codrii Cosminului

Page 27: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Mihai Viteazul (1593-1601)

domn al Ţării Româneşti şi, pentru o scurtă

perioadă, domn al celor trei ţări româneşti.Lupta antiotomană:

1594, aderă la Liga Sfântă;

13 noiembrie 1594, declanşarea răscoalei

antiotomane: suprimarea creditorilor levantini şi a garnizoanei otomane din

Bucureşti; atacarea cetăţilor otomane de la

Dunăre;

Page 28: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

20 mai 1595, tratat de alianţă încheiat la Alba –Iulia între Sigismund

Bathory şi boierii munteni, în urma căruia Mihai Viteazul devenea

locţiitor al principelui Transilvaniei (vasal);13/23 august 1595, victoria românilor la

Călugăreni împotriva turcilor conduşi de Sinan Paşa;

octombrie 1595, turcii sunt înfrânţi definitiv la Giurgiu;

în condiţiile în care otomanii reiau ofensiva în Ungaria, Mihai Viteazul încheie pace cu

sultanul (1597) iar pentru consolidarea poziţiei ţării încheie un tratat de alianţă cu Imperiul Habsburgic (1598); prin această

dublă suzeranitate , otomană şi habsburgică, domnul muntean se emancipează de sub

tutela lui Sigismund Bathory.

Page 29: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Bătălia de la Călugăreni

Page 30: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Unirea Ţărilor Române:în 1599 , situaţia Ţării Româneşti se

agravează prin alegerea lui Andrei Bathory ca principe al Transilvaniei şi înscăunarea lui Ieremia Movilă ca domn al Moldovei (ostili

luptei antiotomane şi în bune relaţii cu Polonia ;

singura soluţie de refacere a frontului românesc antiotoman era Unirea ;

octombrie 1599, bătălia de la Şelimbăr încheiată cu înfrângerea lui

Andrei Bathory; Mihai este recunoscut ca principe al Transilvaniei;

mai 1600, Mihai Viteazul cucereşte Moldova ;reface frontul antiotoman şi înfăptuieşte

Unirea Ţărilor Române (seintitulează “domn al Ţării Româneşti,

Ardealului şi Moldovei” );septembrie 1600, la Mirăslău, Mihai este

înfrânt de nobilimea maghiară care s-a alăturat generalului imperial Gheorghe Basta;

august 1601, Guruslău, victoria asupra lui Sigismund Bathory şi recâştigarea

Transilvaniei; asasinarea lui Mihai Viteazul.

Page 31: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Bătălia de la Şelimbăr

Page 32: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba-Iulia

Page 33: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict
Page 34: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict
Page 35: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Ţările Române făceau parte din Casa Păcii, fiind situate între Casa Islamului şi Casa

Războiului; Statutul juridic se realizează prin tratate

speciale, numite capitulaţii (cărţi de jurământ, acte de pace) :

consemnau respectarea autonomiei;erau fixate prin firmane şi porunci care, potrivit principiilor islamice, confereau

valoare legală chiar şi jurămintelor verbale;garantau neamestecul în treburile interne;ofereau integritatea teritoriului în schimbul

unor obligaţii materiale şi militare.

Page 36: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict
Page 37: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Regimul economic al dominaţiei otomane a constat într-un sistem de obligaţii:

obligaţii oficiale (singurele până la mijlocul secolului al XVI-lea);

sistemul darurilor neoficiale ( cu anumite ocazii şi unui cerc din ce în ce mai larg de

demnitari otomani).Obligaţiile oficiale faţă de Poartă erau:

materiale: - tributul/haraciul (considerat obligaţia de vasalitate);

- peşcheşurile anuale (daruri pentru reconfirmarea domniei)

- de aprovizionare cu produse (cereale, turme de oi, lemn),

vânzări preferenţiale;militare: sprijinirea Porţii cu soldaţi şi

salahori în perioada campaniilor militare.

Page 38: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict
Page 39: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Prima jumătate a secolului al XVII-lea:Transilvania: - obiectivele politicii externe:

autonomia şi afirmarea internaţională (participarea la

Războiul de 30 de ani); - reprezentanţi: Gabriel Bethlen

(1613-1629), Gh.Rakoczi I (1630-1648), Gh. Rakoczi II

(1648-1650).Ţara Românească şi Moldova: - consolidarea

autonomiei interne în timpul domniilor lui Matei Basarab (1632-1654) şi Vasile Lupu

(1634-1653). A doua jumătate a secolului al XVII-lea -

secolul al XVIII-lea:Transilvania: - instaurarea stăpânirii

habsburgice;Ţara Românească şi Moldova: - politică de

echilibru (încercare derecâştigare a independenţei prin diplomaţie -

apropiere de Imperiul Habsburgic sau Rusia) în timpul domniilor lui Şerban Cantacuzino (1678-1688), Constantin Brâncoveanu (1688-1714),

Dimitrie Cantemir (1710-1711)1711/1716-1821, regim fanariot în Moldova şi

Ţara Românească.

Page 40: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Matei Basarab

Vasile Lupu

Şerban Cantacuzino

Page 41: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

sfârşitul secolului XVII-începutul secolului al XVIII-lea reprezintă apariţia “chestiunii orientale”, în cadrul căreia Principatele

Române au ocupat un loc important;în decursul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea , au avut loc mai multe

războaie purtate între Rusia, Austria şi Imperiul Otoman, care au provocat românilor

pierderi teritoriale:-Banatul, ocupat de Austria, în 1718;

-Bucovina, ocupată de Austria, în 1775;-Basarabia, ocupată de Rusia, în 1812.

Începutul modernităţii a însemnat:revenirea la domniile pământene în Moldova

şi Ţara Românească (1822);instaurarea protectoratului rusesc şi

încetarea monopolului economic otoman în Principate, în urma Tratatului de la Adrianopol

(1829);introducerea Regulamentului Organic;

conturarea unei “probleme româneşti” în cadrul “problemei orientale”.

Page 42: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict
Page 43: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

I. Alegeţi varianta corectă:1. Mircea cel Bătrân a luptat împotriva

Imperiului Otoman la: a) Rovine; b) Vaslui; c) Călugăreni.

2. În 1456, Iancu de Hunedoara îl instalează domn în Ţara Românească pe:

a) Vlad Dracul; b) Basarab al II-lea ; c) Vlad Ţepeş.

II.Precizaţi două asemănări între politica externă a lui Mircea cel Bătrân şi Vlad Tepeş.III. Scrieţi un eseu de jumătate de pagină cu

privire la rolul lui Ştefan cel Mare în apărarea creştinătăţii.

IV.Precizaţi două condiţii externe în care Mihai Viteazul a realizat unirea politică şi două cauze

care au contribuit la destrămarea acesteia.V. Justificaţi rolul factorului economic în

raporturile politice dintre state.VI. Exprimaţi un punct de vedere despre eficienţa/ineficienţa politicii externe a

principilor şi voievozilor români în secolul al XVII-lea.

Page 44: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Bibliografie:

1.Constantin C.Giurescu, Istoria românilor, vol. II, Ed. Enciclopedică , Bucureşti, 2000

2. Florin Constantiniu,O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002

3. I.Scurtu, F. Dondorici, E. Lica, E.Poamă, V.Ionescu, O.Osanu, R.Stoica,

Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura Gimnasium, 2007

4. Zoe Petre (coord.), Istorie, manual pentru cl. a XII-a, Ed. Corint, 2007

5. M.Stan, C.Vornicu, Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura

Niculescu, 20076. www. wikipedia. ro

Page 45: Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

Recommended