Solutii Cadru de Reabiltare SC 007-2013

8/19/2019 Solutii Cadru de Reabiltare SC 007-2013

1/150

P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 181 (XXV) — Nr. 540 bis Marți, 27 august 2013

S U M A R

Pagina

Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltăriiregionale și administrației publice, nr. 2.280/2013pentru aprobarea reglementării tehnice „Soluții-cadruprivind reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopeiclădirilor de locuit existente, indicativ SC 007—2013” .... 3–149


2/150

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 540 bis/27.VIII.20132

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATEALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALEMINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

O R D I Npentru aprobarea reglementării tehnice

„Soluții-cadru privind reabilitarea termo-higro-energeticăa anvelopei clădirilor de locuit existente,

indicativ SC 007—2013”*)

Având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 13/2013 al Comitetului Tehnicde Specialitate nr. 11 „Cerințe funcționale pentru construcții și fizica construcțiilor”și Procesul-verbal de avizare nr. 1/2013 al Comitetului Tehnic de CoordonareGenerală,

în conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare, și ale art. 2 alin. (3) și (4)din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferenteactivității de reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și

habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003 pentru aprobareaRegulamentului privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferenteactivității de reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului șihabitat, precum și a Normelor metodologice privind criteriile și modul de alocare asumelor necesare unor lucrări de intervenție în primă urgență la construcțiivulnerabile și care prezintă pericol public, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernuluinr. 1/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și administrațieipublice, emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Soluții-cadru privind reabilitareatermo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente, indicativ SC 007—2013”, elaborată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” — Centrulde Cercetare, Proiectare, Expertiză și Consulting — București, prevăzută în anexacare face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I,și intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministruluitransporturilor, construcțiilor și turismului nr. 932/2002 pentru aprobareareglementării tehnice „Soluții-cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică aanvelopei clădirilor de locuit existente”, indicativ SC 007—02**), își încetează

aplicabilitatea.

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionaleși administrației publice,

Shhaideh Sevil,secretar de stat

București, 5 iulie 2013.Nr. 2.280.

*) Ordinul nr. 2280/2013 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din

27 august 2013 și este reprodus și în acest număr bis.**) Reglementarea tehnică „Soluții-cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei

clădirilor de locuit existente”, indicativ SC 007—02, a fost publicată în Buletinul Construcțiilor nr. 18/2003,editat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor — INCERC


3/150

Anexla Ordinul MDRAP nr................../ 2013

SOLUII CADRU PRIVIND REABILITAREATERMO –HIGRO-ENERGETIC A ANVELOPEI

CLDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE,INDICATIV SC 007 - 2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 540 bis/27.VIII.2013 3


4/150

CUPRINS :

CAPITOLUL I: PREVEDERI GENERALESECIUNEA 1-a: Obiect i domeniu de aplicareSECIUNEA a 2-a: Terminologie i abrevieri

CAPITOLUL II: PRINCIPII GENERALE I MODUL DE UTILIZARE AL SOLUIILORCADRU

CAPITOLUL III: SOLUII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRUÎMBUNTIREA PROTECIEI TERMICE LA CLDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.SOLUII PENTRU PEREI EXTERIORI - PARTE OPAC (E)SECIUNEA 1-a: GeneralitiSECIUNEA a 2-a: Soluii cu suplimentare a termoizolaiei pereilor exteriori – parte opac, prinintervenie la exteriorSECIUNEA a 3-a: Soluii cu suplimentare a termoizolaiei pereilor exteriori – parte opac, prinintervenie la interior

CAPITOLUL IV: SOLUII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRUÎMBUNTIREA PROTECIEI TERMICE LA CLDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.

SOLUII PENTRU PLANEE DE TERAS (T)SECIUNEA 1-a: GeneralitiSECIUNEA a 2-a: Terasa ranversatSECIUNEA a 3-a: Terasa grdinSECIUNEA a 4-a: Recomandri generale pentru terase

CAPITOLUL V: SOLUII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRU ÎMBUNTIREAPROTECIEI TERMICE LA CLDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE. SOLUII PENTRUPLANEE DE POD (A)SECIUNEA -a: GeneralitiSECIUNEA a 2-a: Principii i detalii de racordare

CAPITOLUL VI: SOLUII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRUÎMBUNTIREA PROTECIEI TERMICE LA CLDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.SOLUII PENTRU PLANEE PESTE SUBSOLURI NEÎNCLZITE (S)SECIUNEA 1-a: GeneralitiSECIUNEA a 2-a: Prevederi de principiu i detalii de racordare

CAPITOLUL VII: SOLUII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRUÎMBUNTIREA PROTECIEI TERMICE LA CLDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.SOLUII PENTRU PLANEE PE SOL (P)

SECIUNEA 1-a: GeneralitiSECIUNEA a 2-a: Prevederi de principiu i detalii de racordare

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 540 bis/27.VIII.2013


5/150

CAPITOLUL VIII: SOLUII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRUÎMBUNTIREA PROTECIEI TERMICE LA CLDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.SOLUII PENTRU FERESTRE I UI EXTERIOARE (F) SECIUNEA 1-a: Generaliti

SECIUNEA a 2-a: Prevederi de principiu i detalii de racordare SECIUNEA a 3-a: Prevederi de principiu pentru elemente auxiliare

CAPITOLUL IX: SOLUII PENTRU ALTE ELEMENTE DE CONSTRUCIEPERIMETRALE

CAPITOLUL X: SCHEME I DETALII DE PRINCIPIU PENTRU SOLUII DEREABILITARE TERMIC A CLDIRILOR

ANEXA 1 (informativ) – Ferestre i ui exterioare

ANEXA 2 (informativ) – Geamuri termoizolanteANEXA 3 (informativ) – Sisteme de protecie la aciunea radiaiei solareANEXA 4 (informativ) – Grile de admisie i evacuare la tâmplriiANEXA 5 (informativ) – Benzi de etanare la montarea ferestrelor noiANEXA 6 - Referine tehnice



6/150

CAPITOLUL I: PREVEDERI GENERALE

SECIUNEA 1: Obiect i domeniu de aplicare

Art.1 Prezenta reglementare tehnic cuprinde prevederi i soluii de principiu referitoare la concepia i

proiectarea, sub aspectul realizrii cerinei fundamentale de izolare termic i economie de energie lanivelul zonelor opace i al celor vitrate, ale elementelor de închidere ale cldirilor de locuitcare se reabiliteaz din punct de vedere higrotermic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art.2Soluiile cadru se refer, în principal, la urmtoarele elemente de construcie perimetrale:

a) perei exteriori - parte opac; b) perei exteriori - parte vitrat - tâmplria exterioar;c) planee de teras;d) planee care delimiteaz volumul înclzit al cldirii de spaii neînclzite adiacente (planee de

pod, planee peste subsoluri neînclzite, .a.);e) plci pe sol, peste cota terenului sistematizat (CTS).

Art.3Lucrrile de îmbuntire a proteciei termice se realizeaz de regul:

a) concomitent cu alte lucrri de intervenie la cldirile existente, de natura investiiilor, cumsunt cele pentru reducerea riscului seismic i cele de renovare major;

b) însoite i de modernizarea funcional i arhitectural a cldirii i eventual de ridicareanivelului de protecie acustic, în funcie de opiunea utilizatorilor, respectând, de câte ori este

posibil, i cerinele de siguran i accesibilitate în exploatare, igien, sntate i mediuînconjurtor, precum i cea de securitate la incendiu.

Art.4Soluiile cadru se adreseaz proiectanilor, experilor tehnici, auditorilor energetici, verificatorilor de

proiecte atestai, executanilor, responsabililor tehnici cu execuia, autoritilor publice, asociaiilor profesionale i organismelor de verificare i control.

Art.5(1) Soluiile cadru sunt soluii generale, de principiu, care au fost aplicate cu grad mare de

repetabilitate i pe baza crora vor putea fi proiectate în mod corect detaliile de execuie în

cadrul proiectelor de reabilitare termic /energetic.(2) Soluiile cadru vor fi completate periodic cu alte soluii rezultate ca urmare a progresului tehnici în condiiile respectrii legislaiei în vigoare.

(3) Referirile la alte documente sunt enumerate în anexa nr.6 – Referine tehnice.



7/150

SECIUNEA a 2-a: Terminologie i abrevieri

Art. 6TERMINOLOGIE

În tot cuprinsul prezentei lucrri, sintagmele utilizate au urmtoarele semnificaii:(1) cldiri de locuit

blocuri de locuine i locuine unifamiliare; (2) reabilitare termic a unei cldiri

ansamblu de msuri de intervenie asupra anvelopei unei cldiri existente, care conduc la atingerea parametrilor de izolare termic prevzui la proiectarea iniial a cldirii. În contextul prezenteireglementri, definiia se folosete i pentru ansamblul de msuri care conduc la îmbuntireaizolaiei termice a anvelopei unei cldiri existente i a etaneitii la aer, reducându-se astfel fluxultermic disipat prin conducie în raport cu cel stabilit prin proiectul cldirii iniiale, în scopul realizriicondiiilor minime de confort i igienico-sanitare (inclusiv evitarea riscului de condens superficial i

interstiial) dar i a reducerii consumurilor de energie i implicit a emisiilor poluante la nivelulstabilit de legislaia în vigoare, în condiiile unei investiii optime pe întreg ciclul de via al cldirii,minime în raport cu performana obinut i a unei durate de recuperare a investiiei cât mai scurte; (3) reabilitare energetic a unei cldiri

ansamblu de msuri de intervenie asupra unei cldiri existente, care conduc la atingereaconsumurior energetice prevzute la proiectarea iniial a cldirii. În contextul prezentei reglementridefiniia se folosete i pentru ansamblul de msuri care conduc la creterea performanei energeticea unei cldiri, analizate independent de comportamentul instalaiilor i al utilizatorilor, prinintervenii atât asupra anvelopei unei cldiri cât i asupra instalaiilor aferente cldirii, în scopulrealizrii atât a condiiilor minime de confort i igienico-sanitare (inclusiv evitarea riscului decondens superficial i interstiial) cât i a reducerii consumurilor de energie i implicit a emisiilor

poluante la nivelul stabilit de legislaia în vigoare, în condiiile unei investiii optime pe întreg ciclulde via al cldirii, minime în raport cu performana obinut i a unei durate de recuperare ainvestiiei cât mai scurte;(4) reabilitare termic/energetic complex, integrat, a unui ansamblu de cldiri

ansamblu de msuri care conduc la îmbuntirea performanei unui ansamblu de cldiri – evaluat prin analiz multicriterial, inînd cont de resursele locale, de condiiile climatice, economice,sociale, etc. ale amplasamentului i de toate cerinele fundamentale în domeniul cldirilor pe întreagadurat de via a cldirii, în condiiile unei investiii optime pe întreg ciclul de via al cldirii,minime în raport cu performana obinut i a unei durate de recuperare a investiiei cât mai scurte;(4) sistem compozit de izolare termic la exterior (External Thermal Insulation Composite

System) definit în conformitate cu SR EN 13499 i SR EN 13500; (5) renovare major a cldirilor existente aciune complex care cuprinde obligatoriu lucrri de intervenie la structura de rezisten a cldirii,

pentru asigurarea cerinei fundamentale de rezisten mecanic i stabilitate, prin aciuni dereconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, precum i dup caz, alte lucrri deintervenie pentru meninerea pe întreaga durat de exploatare a cldirii a celorlate cerinefundamentale aplicabile construciilor conform legii, vizând în principal creterea performaneienergetice i a calitii architectural-ambientale i funcionale a cldirii; de regul, la terminarealucrrilor de renovare major, valoarea cldirii crete cu cel puin 25% fa de valoarea acesteia ladata începerii executrii lucrrilor.



8/150

ABREVIERIÎn tot cuprinsul prezentei lucrri, abrevierile utilizate au urmtoarele semnificaii:

(1) ETICS - External Thermal Insulation Composite System;(2) SR EN – standard român care transpune un standard european;(3) CTS – cota terenului sistematizat;(4) HPL – High Pressure Laminates – produse sub form de plci (panouri) impregnate cu rinitermosudabile, presate la temperaturi i presiuni ridicate;(5) FC – factor de corecie.



9/150


10/150

c) amplasarea judicioas a izolaiei termice suplimentare, evitând poziionarea defectuoas din punct de vedere al difuziei vaporilor de ap i al stabilitii termice; poziionarea izolaiei termicesuplimentare se va face, de preferin, spre exteriorul elementelor de construcie iar în cazurile încare poziionarea spre interior a stratului termoizolant este temeinic justificat, se va analiza cudeosebit atenie comportarea la difuzia vaporilor de ap, în vederea limitrii condensului interior

în sezonul de iarn i asigurrii evaporrii acestuia în sezonul cald, prevzându-se în modadecvat, bariere contra vaporilor; se vor prevedea tencuieli adecvate:- la interior - pentru a asigura impermeabilitatea la vapori de ap;- la exterior - pentru a asigura impermeabilitatea la ap i permeabilitate la vaporii de ap.

d) adoptarea unor soluii eficiente din punct de vedere economic, evitând consumurile de materialei costurile excesive;

e) asigurarea unei stabiliti termice corespunztoare, atât pentru condiiile de iarn, cât i pentrucele de var. În cazul elementelor de construcie uoare, prin suplimentarea corespunztoare aizolaiei termice se va urmri realizarea unor soluii de elemente de construcie cu rezistene

termice sporite.

Art. 12Alegerea soluiei de termoizolare suplimentar a unui element de construcie care face parte dinanvelopa unei cldiri de locuit, se va face respectând metodele de analiz i de calcul stabilite înreglementrile tehnice C 107 i MC 001/1, respectând prevederile privind optimizarea nivelului de

protecie termic la cldirile de locuit pe întreg ciclul de via.

Art. 13Alegerea soluiilor de reabilitare termic se va face în funcie de alctuirea i starea elementelor deconstrucie existente, determinate conform reglementrilor tehnice specifice, aplicabile în vigoare,cu ocazia întocmirii analizei termice i energetice a cldirii existente, precum i de criteriile

prioritare specifice fiecrei situaii în parte.

Art. 14Principalele criterii, exigene i niveluri de performan din punct de vedere termo-higro-energetic,care trebuie avute în vedere la alegerea soluiilor de îmbuntire a proteciei termice, cu ocaziaelaborrii proiectelor de reabilitare termic / energetic a cldirilor de locuit, sunt, în principal:a) îmbuntirea microclimatului interior în sezonul cald, în principal prin mrirea stabilitii

termice, dar i prin luarea unor msuri de reducere a efectelor însoririi excesive; b) reducerea, în cât mai mare msur, a necesarului anual de energie pentru înclzirea/rcirea

cldirilor;c) reducerea emisiei de substane poluante i în primul rând a emisiei de CO2, prin micorarea

consumului de combustibili i deci de energie primar (criteriul ecologic);d) micorarea substanial a cheltuielilor de exploatare pentru înclzirea locuinelor i recuperarea

cât mai rapid a cheltuielilor efectuate pentru reabilitare.

Art. 15La întocmirea proiectelor de reabilitare termic a cldirilor de locuit existente este recomandabil sse foloseasc, în cât mai mare msur, facilitile oferite în acest privin de materialeletermoizolante noi, cu performane superioare, soluiile i tehnologiile noi de aplicare, fixare i

protejare a straturilor termoizolante suplimentare, cu un grad ridicat de calitate, siguran,comportare în exploatare i durabilitate, în conformitate cu prevederile din Ghidul privind

proiectarea i executarea lucrrilor de reabilitare termic a blocurilor de locuine, indicativ GP 123,aplicabil, în vigoare.



11/150

Art. 16Utilizarea produselor i tehnologiilor noi se va realiza cu respectarea prevederilor legale în vigoare

privind produsele pentru construcii.

Art. 17

Elaborarea proiectelor de reabilitare termic i în special alegerea soluiilor de principiu idefinitivarea detaliilor, cu respectarea prevederilor raportului de audit energetic, se va face de ctre proiectani de specialitate în domeniu.

Art. 18Lucrrile de reabilitare termic au numeroase conexiuni i condiionri reciproce cu structura derezisten a cldirii, care trebuie analizate cu deosebit atenie. Se menioneaz astfel:

a) greutatea suplimentar rezultat din lucrrile de reabilitare nu trebuie s conduc la depireacapacitii de rezisten a elementelor de construcie structurale, atât la aciunea încrcrilorgravitaionale, cât i la aciunea seismic;

b) lucrrile de reabilitare termic trebuie s fie executate în strict corelare cu lucrrile deintrervenie pentru reducerea riscului seismic al cldirii existente;

c) prevederea straturilor termoizolante suplimentare la faa exterioar a anvelopei, creeazcondiii favorabile în ceea ce privete comportarea structurii la efectul variaiei detemperatur;

d) prevederea unor straturi termoizolante suplimentare pe ambele fee ale elementelor deconstrucie (structurale i nestructurale) împiedic vizualizarea unor eventuale defecte care

pot s apar în timp sub aciunea seismic, a tasrilor inegale sau a altor aciuni sau accidente.

Art. 19La alegerea materialelor termoizolante se vor avea în vedere, în principal, urmtoarele criterii:

a) caracteristicile termotehnice, mecanice, de rigiditate, de reacie la foc, comportarea laumiditate, .a;

b) caracteristicile cerute de poziia materialului termoizolant în construcie i de solicitrile lacare este supus;

c) criteriul economic, de optimizare;d) caracteristici privind manipularea i punerea în oper.

Nota: Se recomand utilizarea materialelor ecologice, reciclabile cu consumuri de energie înglobat cât mai reduse.

Art. 20Grosimile straturilor termoizolante nu sunt precizate în figurile coninute în prezenta lucrare, eleurmând a fi stabilite în funcie de condiiile specifice concrete, pe baza unor calcule termotehnice ide optimizare termo-energetic în conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice C 107 i MC001/1.

Art. 21Se vor respecta prevederile referitoare la comportarea la foc a tuturor materialelor prevzute în

proiectele de reabilitare termic, dar în primul rând, a materialelor termoizolante, precum i a

sistemelor compuse din aceste materiale.



12/150

Art. 22Trebuie acordat atenie realizrii unei protecii corespunztoare la aciunea apei, sub diverse forme,astfel:a) izolarea hidrofug propriu-zis, prin prevederea unor straturi hidroizolante, conform prevederilor

reglementrii tehnice NP 040;

b) etanarea hidrofug pe conturul tâmplriei exterioare;c) folosirea unor straturi de protecie a straturilor termoizolante din materiale hidrofobe, etane ifr risc de fisurare;

d) evitarea umezirii excesive a straturilor termoizolante, printr-o corect rezolvare a problemeidifuziei vaporilor de ap prin elementele de construcie;

e) uscarea elementelor de construcie existente umede, ca o condiie prealabil executrii unorstraturi termoizolante suplimentare;

f) asanarea subsolurilor, repararea conductelor de instalaii termice i sanitare din subsoluri, etc.

CAPITOLUL III: SOLUII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRU

ÎMBUNTIREA PROTECIEI TERMICE LA CLDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.SOLUII PENTRU PEREI EXTERIOR - PARTE OPAC (E)

SECIUNEA 1: Generaliti

Art. 23(1) Îmbuntirea proteciei termice a pereilor exteriori - structurali i nestructurali - se face prin

montarea unui strat termoizolant suplimentar pe pereii existeni, pentru toate soluiile dealctuire a acestora, cu excepia pereilor cortin. Amplasarea straturilor termoizolantesuplimentare se face, de regul, pe suprafaa exterioar a pereilor existeni, dar, în unele situaii

poate fi avut în vedere i amplasarea pe suprafaa interioar.

(2) Izolarea termic la exterior prezint urmtoarele avantaje:a) realizeaz în condiii optime reducerea efectelor majoritii punilor termice;

b) conduce la o alctuire favorabil sub aspectul difuziei la vaporii de ap i al stabilitiitermice;

c) protejeaz elementele de construcie structurale precum i structura în ansamblu, deefectele variaiei de temperatur;

d) nu conduce la micorarea ariilor locuibile i utile;e) permite realizarea, prin aceeai operaie, a renovrii faadelor;f) nu necesit modificarea poziiei corpurilor de înclzire i a conductelor instalaiei de

înclzire;g) permite locuirea apartamentelor în timpul executrii lucrrilor de reabilitare;h) nu afecteaz pardoselile, tencuielile, zugrvelile i vopsitoriile interioare existente.

(3) Amplasarea stratului termoizolant suplimentar pe faa exterioar a pereilor exteriori existeni prezint îns i unele dezavantaje, astfel:

a) execuia lucrrilor este mai pretenioas decât în cazul amplasrii stratului termoizolant lainterior i, necesit un control mai riguros;

b) conduce, de regul, la modificarea aspectului exterior al faadei; de aceea soluia nu poatefi aplicat la cldirile ale cror faade prezint diferite profile, decrouri, rezaliduri iancadramente, care se doresc a fi pstrate;

c) noul parament al cldirii este - de regul - mai sensibil la aciuni mecanice, în special laocuri, etc.



13/150

(4) Izolarea termic la interior prezint urmtoarele avantaje:a) necesit cheltuieli mai reduse, deci o valoare mai mic a investiiei, ceea ce conduce, în

unele cazuri, la o durat de recuperare mai mic; b) execuia este mai uoar, cu risc de accidente foarte redus, nefiind necesar lucrul la

înlime;

c) nu afecteaz aspectul arhitectural existent al cldirilor, considerent important la cldirilecu valoare istoric sau arhitectural;d) permite reabilitarea termotehnic a pereilor exteriori afereni unei uniti locative/

apartament, independent/ independent.

(5) Principalul dezavantaj al soluiei cu izolare termic la interior const în neobinerea aceloravantaje prevzute la alin. (2) pentru soluia cu strat termoizolant dispus la exterior; semenioneaz i dezavantajele constând în comportarea termotehnic defavorabil în anumitecazuri, precum i în dificultatea de rezolvare constructiv în unele puncte particulare, de exemplula racordarea cu tâmplria exterioar.

Art. 24Având în vedere avantajele i dezavantajele menionate la art.23, este recomandabil, ori de câte orieste posibil, ca amplasarea stratului termoizolant suplimentar s se fac la exterior.

Art. 25Soluia amplasrii stratului termoizolant suplimentar la interior este o soluie posibil, dar domeniulei de aplicare rmâne restrâns - de exemplu la cldiriile cu faade deosebite din punct de vederearhitectural, de regul cldiri unicat. Soluia izolrii la interior poate fi, de asemenea, avut în vederela cldirile de locuit individuale cu parter sau parter i etaj, în combinaie cu amplasarea straturilortermoizolante suplimentare orizontale sub planeul de pod sau de teras i respectiv peste placa pesol sau la partea superioar a planeului peste subsol, situaie în care se realizeaz o bun continuitatea termoizolaiei i o corectare corespunztoare a majoritii punilor termice.

Art. 26Soluii de principiu pentru alctuirea în câmp curent a pereilor exteriori reabilitai din punct devedere termic, cu stratul termoizolant suplimentar dispus la exterior (schemele de principiu 1 i 2) icu stratul termoizolant nou dispus la interior (schema de principiu 3) sunt detaliate în figura E0.

Art. 27Alctuirea final a pereilor exteriori reabilitai, cu stratul termoizolant dispus la exterior, detaliat în

figura E0, poate fi:(1) cu structura compact (schema de principiu 1), incluzând eventual un strat de aer neventilat;(2) cu structura ventilat (schema de principiu 2).

Art. 28Alctuirea final a pereilor exteriori reabilitai, cu stratul termoizolant dispus la interior, este:(1) cu structura compact, fr straturi de aer neventilat;(2) cu un strat de aer neventilat.

Art. 29În schemele de principiu din figura E0:

(1) alctuirea peretelui exterior iniial este cu structur compact i fr straturi de aer neventilat;



14/150

(2) în grosimea desenat a pereilor exteriori existeni sunt incluse i straturile de tencuial interioari exterioar, presupuse a fi în stare corespunztoare; dac suprafaa suport a stratuluitermoizolant nou nu este în stare corespunztoare (rezisten sczut, fisuri, dislocri .a), se va

prevedea fie repararea tencuielii, fie înlturarea i refacerea ei;(3) nu s-a figurat stratul de lipire pe suprafeele suport ale straturilor termoizolante, care se execut,

de regul, din mortar adeziv, cu liani organici (rini).

SECIUNEA a 2-a: Soluii cu suplimentare a termoizolaiei pereilor exteriori – parte opac,prin intervenie la exterior

Art. 30Soluia de îmbuntire a proteciei termice a pereilor exteriori pe baza unei structuricompacte se realizeaz cu sisteme compozite de izolare termic - termosistem (ETICS =External Thermal Insulation Composite Systems – Sisteme compozite de izolare termic la exterior),având ca elementele componente: adeziv, material termoizolant, dibluri, masa de paclu pentruarmare, plasa din fibre de sticl, accesorii (profile de col, profile de soclu, profile pentru rosturi etc.),

tencuial decorativ (acrilic, siliconic, silicatic). Sistemele/materialele trebuie s respecte prevederile din Ghidul privind proiectarea i executarea lucrrilor de reabilitare termic a blocurilorde locuine - indicativ GP123, precum i cele referitoare la cerina fundamental de securitate laincendiu (pentru materiale i sisteme tehnologice prevederile privind clasa de reacie la foc).

Se vor mai avea în vedere i urmtoarele aspecte:

(1) Sistemele ETICS trebuie s fie stabile la efortul combinat generat de sarcini ca: masa, suciuneadin vânt, temperatura, umiditatea i contracia precum i sarcinile de utilizare normal i trebuie

proiectate i aplicate astfel încât s satisfac atât cerinele de izolare termic dar i cele pentrurezisten mecanic i stabilitate, precum i cele pentru securitate la incendiu.

(2) Punerea în oper corect a sistemului compozit de izolare termic la exterior (ETICS) se faceconform standardelor europene în vigoare: SR EN 13499 – Produse termoizolante pentru cldiri.Sisteme compozite de izolare termic la exterior (ETICS) pe baz de polistiren expandat.Specificaie; SR EN 13500 – Produse termoizolante pentru cldiri. Sisteme compozite de izolaretermic la exterior (ETICS) pe baz de vat mineral. Specificaie. Este deosebit de important sse utilizeze exclusiv componentele unui singur sistem, pentru a avea garania c acestea suntcompatibile.

(3) Stratul suport trebuie verificat i eventual reparat, inclusiv în ceea ce privete planeitatea, având

în vedere c în aceast soluie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimiistratului de protecie. Verificrile uzuale ale suportului, fcute în zone diferite pe toat suprafaa prin sondaj, înainte de aplicarea sistemului de termoizolaie, sunt testul de curenie, testul dezgâriere, testul de umezire, testul de smulgere. Pregtirea suportului se face difereniat, înfuncie de starea i natura acestuia prin periere, rachetare, splare etc. Nivelarea cu mortaradecvat într-un strat se face pentru respectarea valorilor limit pentru abaterile de planeitate alestratului suport i ale stratului final. La cldirile existente, înainte de aplicarea plcilortermoizolante trebuie, obligatoriu, fcut verificarea eliminrii umiditii ascensionale.

(4) Din considerente de securitate la incendiu, este necesar a se lua urmtoarele msuri: la blocurile de locuine cu închideri perimetrale rezistente la foc i înlimea total H bloc P +

11E (inclusiv blocurile de locuine la care deasupra nivelului limit se afl un singur nivelconstruit ce ocup maximum 50% din aria construit a blocului i cuprinde numai spaii tehnice,



15/150

circulaii funcionale sau spaii anex: spltorii, clctorii etc.), sistemele compozite de izolaretermic în structur compact a pereilor perimetrali trebuie s se încadreze în clasa de reacie lafoc minimum B-s2,d0; atunci când se utilizeaz termoizolaii din clasa de reacie la foc cel puin B-s2,d0, ferestrelei uile închiderilor se bordeaz pe toate laturile exterioare cu materiale termoizolante din clasa

de reacie la foc A1 sau A2-s1,d0, cu limea de minimum 0,30 m i aceeai grosime cu amaterialului termoizolant al faadei (detaliul E1.5). În variant alternativ aceste bordri alegolurilor din pereii exteriori, pot fi înlocuite cu fâii orizontale continue de materialtermoizolant cu clasa de reacie la foc A1 sau A2-s1,d0, dispuse în dreptul tuturor planeelorcldirii cu limea de minimum 0,30 m i cu aceeai grosime cu a materialului termoizolant,utilizat la termoizolarea exterioar a închiderii perimetrale; la blocurile de locuine cu închideri perimetrale rezistente la foc i înlimea total H bloc > P +11E sistemele compozite de izolare termic în structur compact a pereilor perimetrali trebuies se încadreze în clasa de reacie la foc A1 sau A2-s1,d0.

(5) Executarea lucrrilor de termoizolare trebuie fcut cu personal instruit în aplicarea sistemuluicompozit de izolare termic.

(6) Detalii de racordare i de îmbinare, caracteristice soluiei cu stratul de protecie realizat dintencuial subire se prezint în figurile E1.1...E1.10. În zonele de racordare a suprafeelor



16/150

ortogonale, la coluri i decrouri, se prevede dublarea esturilor din fibre de sticl sau/ifolosirea unor profile subiri din aluminiu sau din PVC.

(7) Soluia prezint avantajul unei greuti reduse i a unei comportri bune la difuzia vaporilor deap i fa de pericolul de fisurare.

(8) Soluia prezint i unele dezavantaje, astfel:a) o rezisten mecanic mai redus, în special la aciuni dinamice, ceea ce presupune luarea

unor msuri speciale de consolidare, prin armare dubl, în zonele mai expuse, de exemplu peo înlime de cca 2,00 m de la cota trotuarului;

b) o durat de via garantat la cel mult 25 ani;c) limitarea gamei de finisaje posibil de aplicat.

(9) Aplicarea soluiei trebuie s se fac astfel încât s se asigure în cât mai mare msur,continuitatea stratului termoizolant, inclusiv i în special, la racordarea cu soclurile, cu aticele icorniele de la terase, cu streinile acoperiurilor cu pod, precum i în zona balcoanelor i

logiilor. În acelai scop, este necesar ca pe conturul tâmplriei exterioare s se realizeze ocptuire termoizolant a glafurilor exterioare, inclusiv a solbancurilor, conform detaliilor dinfigurile E1.2 (d1, d2, d3.) i E1.7 m.

(10) Pentru plcile de balcon (fig. E1.8...E1.10) se recomand, prevederea variantei cu straturitermoizolante pe ambele fee, dac acest lucru este posibil din punct de vedere constructiv.

Art. 31Soluia de îmbuntire a proteciei termice a pereilor exteriori pe baza unei structuriventilate (figurile E2.1...E2.12) prezint avantaje din punct de vedere al comportrii termotehnice.Cu toate c costul iniial este mai ridicat, soluia devine fezabil în condiiile în care este avut învedere durata de via a acestui sistem, considerabil mai mare fa de cea a altor soluii i analiza seface pe întreag ciclul de via al cldirii. În aceast soluie, între stratul termoizolant i stratul de

protecie se realizeaz un strat de aer ventilat, având o grosime de cel puin 4 cm, care are rolul de aelimina vaporii de ap. Trebuie s se respecte prevederile reglementrii tehnice privind proiectareafaadelor cu alctuire ventilat, prevederile Ghidului privind proiectarea i executarea lucrrilor dereabilitare termic a blocurilor de locuine - indicativ GP 123, precum i urmtoarele:

(1) Stratul termoizolant la blocurile de locuine, trebuie realizat numai din produse din clasa dereacie la foc A1 sau A2-s1, d0 i se monteaz pe pereii exteriori existeni, prin intermediul unorelemente care formeaz un caroiaj (montani i traverse). Acesta este alctuit din ipci de lemn

sau din profile metalice inoxidabile, ancorate mecanic cu piese din oel inoxidabil.(2) Stratul termoizolant se protejeaz pe suprafaa adiacent stratului de aer, cu un strat de protecieantivânt, permeabil la vaporii de ap, eventual caerat în procesul de confecionare a plcilortermoizolante. Dac din calcule rezult c este necesar, pe faa cald a termoizolaiei se prevedeo barier contra vaporilor de ap.

(3) Stratul de protecie i finisaj poate fi realizat din piese independente de forma unor plci subiriaezate în caplama sau prevzute cu faluri, alctuite din beton armat cu fibre de sticl, din foi(plane, ondulate sau cutate) realizate din tabl inoxidabil, aluminiu – ranforsate cu poliuretan,

plci stratificate HPL, elemente ceramice sau mase plastice rezistente la aciunea radiaiilorultraviolete, .a. Stratul de protecie este meninut în poziie i fixat de stratul suport sau decaroiaj, prin intermediul unor piese metalice speciale, inoxidabile.

(4) Trebuie s se realizeze în mod corespunztor – ca numr, dimensiuni i poziii – orificiile ifantele de acces (la nivelul soclului) i de evacuare a aerului (la nivelul aticului, corniei sau



17/150

streainii), pentru asigurarea unei bune circulaii a aerului în spaiul dintre stratul termoizolant istratul de protecie.

(5) Trebuie s se ia msuri de deviere a circulaiei aerului la partea inferioar a golurilor de ferestre, precum i în zona plcilor de balcon.

Art. 32Pentru suplimentarea termoizolaiei pereilor exteriori parte opac, prin intervenie la exterior, pelâng soluiile prezentate la art.30 i art.31, se pot utiliza i urmtoarele:a) produse de construcii, compatibile tehnic pentru destinaia preconizat de reabilitare termic a

cldirilor de locuine i ale cror caracteristici tehnice, clase i niveluri de performan stabilitede proiectant în documentaia tehnic respect reglementrile tehnice aplicabile, iar sistemul deizolare termic nou creat respect cerinele fundamentale de calitate în construcii;

b) alte sisteme de izolare termic, standardizate/agrementate tehnic sau realizate din produse deconstrucii compatibile tehnic, care îndeplinesc caracteristicile tehnice, clasele i nivelurile de performan prevzute de reglementrile tehnice în vigoare aplicabile i care întrunesccumulativ urmtoarele condiii:

- se realizeaz în baza unui referenial - standard/agrement tehnic – aplicabil;

- se încadreaz în clasa de reacie la foc, în mod corespunztor regimului de înlime al cldiriide locuine pentru care se propune aplicarea sistemului de izolare termic;

- produsele de construcii utilizate sunt compatibile tehnic, iar caracteristicile tehnice, clasele inivelurile de performan se încadreaz în prevederile reglementrilor tehnice aplicabile.

SECIUNEA a 3-a: Soluii cu suplimentare a termoizolaiei pereilor exteriori – parte opac,prin intervenie la interior

Art. 33

Soluii cu suplimentare a termoizolaiei pereilor exteriori – parte opac, prin intervenie lainterior poate fi adoptat în anumite situaii, bine justificate, cum ar fi:a) faadele cldirilor protejate sau în sit protejat, faade cu finisaje deosebite (placaje din piatr

natural sau de alt natur) a cror aspect trebuie conservat; b) faade incompatibile cu sistemele de izolare prin exterior datorit unor probleme de ordin

tehnologic sau a favorizrii apariiei condensului;c) la cldiri care nu necesit o majorare substanial a proteciei termice, datorit unui nivel de

protecie iniial relativ ridicat i o izolare prin exterior care ar conduce la o cretere nejustificat acosturilor;

d) situaii în care, din anumite considerente, reabilitarea nu se poate face la nivelul întregii cldiri.

Art. 34La executarea termoizolaiei suplimentare prin interior, pentru o mai bun tratare a punilor termicei pentru evitarea migrrii umezelii pe suprafeele adiacente (în cazul în care apar fenomene pasagerede condens în structur) izolaia termic se prelungete pe suprafeele adiacente (tavane i pereiinteriori) cu cca 30-50 cm. Grosimea termoizolaiei pe zona de prelungire poate fi constant sauvariabil.

Art. 35Propunerea unei soluii de dispunere a termoizolaiei prin interior implic efectuarea unei verificri ariscului de apariie a condensului interstiial, în conformitate cu reglementarile tehnice aplicabile îndomeniu. Un exemplu de dispunere a stratului de izolare suplimentar prin interior, realizat dintr-un

material izolant eficient, protejat cu tencuial uscat din gips carton este prezentat în figura E3.1.



18/150

CAPITOLUL IV: SOLUII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRUÎMBUNTIREA PROTECIEI TERMICE LA CLDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.SOLUII PENTRU PLANEE DE TERAS (T)


Art. 36La planeul peste ultimul nivel, soluia de reabilitare termic se alege – printre altele – în funcie destarea straturilor termoizolante existente, care trebuie obligatoriu verificate “in situ”. În funcie destarea straturilor existente (gradul de deteriorare), se poate alege una din urmtoarele soluii de

principiu:

(1) Îndeprtarea tuturor straturilor existente pân la faa superioar a planeului de betonarmat i refacerea lor complet (figura T0.1). a) Soluia se recomand atunci când starea tuturor straturilor, inclusiv a materialului din care se

realizeaz pantele, nu este corespunztoare (umpluturi termoizolante cu coninut mare de ap

care nu poate fi îndeprtat prin uscare, praf hidrofob, .a.). b) Soluia se aplic, de asemenea, în situaia în care, cu ocazia reabilitrii terasei, se dorete

schimbarea sistemului de pante sau în situaia în care grosimea i/sau greutatea stratului carecreaz pantele constituie un impediment în adoptarea unor soluii corespunztoare dereabilitare.

Dup îndeprtarea tuturor straturilor, pentru refacere, poate fi adoptat soluia de terascompact, teras ventilat sau teras grdin.

(2) Îndeprtarea tuturor straturilor existente pân la faa superioar a betonului de pant irefacerea acestora în condiiile înlocuirii stratului termoizolant existent cu un nou strat

termoizolant, de calitate i grosime corespunztoare noilor cerine. Soluia se recomand cândstarea stratului termoizolant nu este corespunztoare (termoizolaie puternic umezit, executatdin materiale tasabile, .a.) sau când grosimea, greutatea i/sau lipsa de eficien a materialuluitermoizolant existent constituie un impediment în adoptarea unor soluii corespunztoare, saucând nu poate fi îndeprtat betonul de pant (figurile T0.2a, T0.2.b).

(3) Îndeprtarea straturilor existente pân la hidroizolaia existent, în condiiile meninerii eicu funcie de barier contra vaporilor i a meninerii stratului termoizolant existent; montareaunui strat termoizolant suplimentar, de calitate i grosime corespunztoare, precum i a tuturorcelorlalte straturi, inclusiv a straturilor hidroizolante; soluia se recomand când stareatermoizolaiei existente este bun, dar hidroizolaia este deteriorat i se impune refacerea ei;

(figurile T0.4a, T0.4.b i T0.4c). Dac stratul termoizolant existent este dispus într-o alctuireventilat, este necesar a se analiza oportunitatea pstrrii dispozitivelor care asigur accesul ievacuarea aerului. (figurile T0.3a, T0.3b). În unele situaii, de exemplu dac meninerea stratuluihidroizolant existent nu este convenabil sub aspectul comportrii la difuzia vaporilor de ap,acest strat poate fi îndeprtat.

(4) Realizarea unei terase “ranversate”, prin meninerea tuturor straturilor existente, inclusiv astraturilor hidroizolante dac se constat c acestea sunt corespunztoare; soluia presupuneîndeprtarea doar a straturilor de protecie a hidroizolaiei, executarea unor eventuale reparaiilocale ale hidroizolaiei cu dispunerea eventual a unui strat hidroizolant suplimentar imontarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat protejat corespunztor, pestehidroizolaie; soluia se recomand când starea tuturor straturilor, inclusiv a stratului hidroizolant



19/150

este corespunztoare. (figurile T0.4a, T0.4b, T0.4c). Se pot utiliza plci din polistiren expandatcu o rezisten la compresiune minim de 150 kPa, prevzute cu caneluri de ventilare, lipite dehidroizolaia existent i caerate cu o membran termoaderent.

(5) Realizarea unui acoperi verde (teras grdin) recomandabil în sistem extensiv, care

presupune un substrat vegetal pe care cresc plante extrem de tolerante ce nu implic o îngrijirespecial sau nu necesit aproape deloc îngrijire. Soluia presupune îndepartarea doar a straturilorde protecie a hidroizolaiei, meninerea hidroizolaiei cu efectuarea unor remedieri locale, dacsunt necesare, dispunerea unui strat de protecie termic suplimentar din polistiren extrudat i astraturilor care intr în alctuirea terasei grdin. (figurile T0.5a, T0.5b, T0.5c, T0.5d). Pentrudetalii specifice se va consulta reglementarea tehnic privind proiectarea i execuiaacoperiurilor verzi.

Art. 37(1) La alegerea soluiei de reabilitare a teraselor se va avea obligatoriu în vedere i necesitatea

verificrii încadrrii în capacitatea de rezisten a planeului existent care se va realiza de ctre

un expert atestat în urma unei expertize tehnice.(2) La blocurile de locuine cu înlimea total H bloc P + 11E (inclusiv blocurile de locuine la

care deasupra nivelului limit se afl un singur nivel construit ce ocup maximum 50% din ariaconstruit a blocului i cuprinde numai spaii tehnice, circulaii funcionale sau spaii anex:spltorii, clctorii etc.), materialului termoizolant al planeului peste ultimul nivel este dinclasa de reacie la foc minimum C-s2, d0.La cldirile H bloc > P + 11E materialului termoizolant al planeului peste ultimul nivel este

din clasa de reacie la foc A1 sau A2-s1,d0.

Art. 38 Nu se recomand mrirea gradului de protecie termic a planeului de teras, prin amplasarea unuistrat termoizolant la nivelul ultimului tavan înclzit, din considerente de comportare higrotermicdefavorabil (difuzia vaporilor de ap, .a.). Aceast soluie ar putea fi luat în consideraie îns încazuri excepionale, de exemplu în situaia în care ea se cupleaz cu soluia de îmbuntire a

pereilor exteriori la faa interioar, obinându-se, prin continuitatea stratului termoizolant, o reduceresubstanial a efectelor defavorabile ale punilor termice din aceast zon. În cazul adoptrii acesteisoluii este necesar o verificare atent la difuzia vaporilor de ap i este obligatorie prevederea unei

bariere contra vaporilor pe faa dinspre interior a stratului termoizolant.

Art. 39Reabilitarea higrotermic a teraselor se va realiza, de regul, cu o structur compact.

Art. 40(1) Se pot folosi i terase cu structura ventilat, având canale de difuzie în termoizolaie în anumite

condiii i anume în situaia în care straturile existente care se pstreaz au umiditate ridicat sauatunci când stratul termoizolant este sensibil la umezire (ex: vat mineral), (figurile T0.1-2,T0.3a i T0.3b).

(2) În alctuirea de la alin.(1), stratul termoizolant nou se realizeaz din 2 straturi, primul stratavând grosimea de 4…6 cm realizat din plci rigide (de regul polistiren expandat) dispuseastfel în plan (distanat) încât s formeze canale de ventilare pe ambele direcii, care trebuie puseîn comunicare cu exteriorul. Canalele de ventilare se recomand a avea o lime de 4…6 cm ivor fi dispuse la 50…70 cm unul de altul. Legtura canalelor de ventilare cu exteriorul se

realizeaz prin orificii de ventilare dispuse pe conturul terasei, precum i prin tuburi deflectoare



20/150

amplasate în zonele de câmp ale terasei. Suprafaa aferent a unui tub deflector este de 80…120m2.

(3) Dezavantajele soluiei realizate cu suprapunerea a dou straturi, în care intervine problemafixrii acestora (o fixare mecanic deteriorând hidroizolaia sau o lipire necesitând manopersuplimentar i cost adiional pentru materialul de lipire) sunt evitate prin folosirea variantei în

care stratul termoizolant nou se realizeaz dintr-un singur strat de plci cu îmbinare nut i feder,iar canalele de difuzie sunt realizate prin crestare în suprafaa plcilor de polistiren.

SECIUNEA a 2-a: Terasa ranversat

Art. 41

(1) Soluia de teras ranversat la care stratul termoizolant este supus aciunii umiditii, serealizeaz utilizând plci din polistiren extrudat care pot fi, fie cu conturul drept, montatedecalat, fie plci prevzute cu faluri.

(2) Între stratul de termoizolaie i stratul de protecie se va dispune un strat de separaie geotextil(având o greutate de cca 140 g/m2), permeabil la difuzia vaporilor de ap, dar fr a reine apa.Acest strat are i rolul de a solidariza între ele plcile termoizolante.

(3) La avantajele terasei ranversate, se adaug avantajele specifice polistirenului extrudat: lipsacapilaritii, rezistena ridicat la umiditate i la ciclurile de înghe-dezghe, absorbia neglijabilde ap, rezistena mecanic excelent.

(4) La acest tip de teras se poate folosi, de asemenea, ca material termoizolant, spuma rigid de poliuretan cu proprieti hidrofobe cu condiia respectrii stricte a reetei i prevederii unui stratde protecie la razele UV corespunztor. Aceast soluie are sensibilitate la aciuni mecanice(lovituri, aciuni ale psrilor).

(5) La elaborarea detaliilor de execuie, pentru a preveni eventuale dezagremente în exploatareateraselor “ranversate”, se vor lua urmtoarele msuri:

- masa stratului de protecie-lestare trebuie s fie suficient de mare pentru a face fa suciuniidin vânt i tendinei de plutire a stratului termoizolant;

- sub stratul termoizolant este indicat s se prevad un strat drenant de grosime redus, cu pante spre punctele de scurgere.

(6) La întocmirea calculelor termotehnice se va avea în vedere starea de umezire de lung durat a

materialului termoizolant, prin majorarea corespunztoare a conductivitii termice de calcul.(7) Avantajele soluiei de teras ranversat în comparaie cu soluia clasic sunt:

a) nu mai este necesar prevederea unui nou strat hidroizolant ci numai eventualasuplimentare a hidroizolaiei existente;

b) se realizeaz o bun protecie a stratului hidroizolant atât mecanic cât i la aciuneacaloric a razelor solare;

c) hidroizolaia este protejat de variaia termic i de aciunea radiaiilor ultraviolete, duratade via fiind astfel mrit;

d) se obine o bun comportare la difuzia vaporilor de ap.



21/150

SECIUNEA a 3-a: Terasa grdin

Art. 42

(1) Soluia de teras grdin, inclus în categoria mai larg a acoperiurilor verzi sau “eco”,

prezint urmtoarele avantaje fa de terasa clasic:a) datorit masivitii termice sporite contribuie semnificativ la îmbuntirea confortului petimp de var i a regimului termic în anotimpul cald, în spaiile situate la ultimul nivel;

b) se realizeaz o bun protecie la aciunea variaiilor de temperatur i a radiaiilorultraviolete pentru straturile de hidroizolaie, asigurând creterea duratei de via aacestora. În acelai timp, vegetaia i substratul vegetal, asigur i o buna proteciemecanic;

c) se obine o cretere a gradului de protecie împotriva zgomotului.

(2) Soluia de teras grdin este recomandabil i pentru efectele benefice asupra mediului, care semanifest în principal în:

a) o mai bun gestionare a apelor pluviale prin preluarea unei pri importante din debitulcare revine exclusiv reelei de canalizare;

b) reducerea nivelului de zgomot urban prin valorificarea capacitii de absorbie a energieiacustice a stratului vegetal i îmbuntirea confortului acustic în spaiile de la ultimulnivel;

c) diminuarea fenomenului de “insul de cldur” în centrul oraelor, pe perioada verii;d) îmbuntirea calitii aerului prin reinerea particulelor în suspensie, reducerea emisiilor

de CO2 i O3 i în general a gazelor responsabile de efectul de ser;e) conservarea biodiversitii în marile aglomerri urbane.

(3) Terasa grdin poate fi realizat în sistem complet care poate fi intensiv, semi-intensiv iextensiv. Încadrarea în una din categoriile sistemului complet este determinat de natura

plantelor care urmeaz a fi cultivate. Tipologia teraselor grdin în sistem complet este prezentat în tabelul 1.

(4) Pot fi realizate i terase grdin în sistem modular , catacterizat prin aceea c vegetaia i mediulcultivabil este plasat în “tvi” concepute special, cu care poate fi acoperit parial sau totalsuprafaa unei terase înlocuind protecia din dale de beton sau pietri. Stratul vegetal poate firealizat i sub forma de covoare precultivate continue, cu vegetaie, care acoper în întregimesuprafaa terasei clasice.

(5) Componentele de baz ale terasei grdin în sistem complet, care se aplic peste termoizolaiasuplimentar, materialele folosite i tehnologia de execuie vor fi adoptate în conformitate cu

prevederile din reglementarea tehnic privind proiectarea i execuia acoperiurilor verzi, lacldiri noi i existente. Acestea sunt prezentate în tabelul 2.



22/150

Tabelul 1Tipologia teraselor grdin în sistem complet

Caracteristici Extensiv Semi-intensiv Intensiv

Adâncimea mediului

cultivabil (substrat)

6… 15 cm 12…50 cm 35…150 cm

Accesibilitatea inaccesibil partial accesibil accesibil

Greutatearedus

sub 300 daN/m2

variabil

în jur de 300 daN/m2

mare

peste 300 daN/m2

Vegetaiamic - iarb, flori dedimensiuni mici

medie – flori, arbusti mare - arbori

Tabelul 2Structura terasei grdin în sistem complet aplicabil în reabilitare(peste termoizolaia suplimentar)

Componente Funciuni MaterialeTermoizolaiesuplimentar

Asigurarea nivelului de protecie termicnecesar i reducerea consumurilorenergetice pentru exploatare.

Materiale rigide, care nu se taseazsub greutatea stratului cultivabil: polistiren extrudat sticl celular

Hidroizolaie Protecia hidrofug a cldirii la parteasuperioar.

membrane bituminoase poliester armat cu fibre de sticl membrane neesute din fibre

poliesterice

Strat de protecie(barier)contrardcinilor

Prevenirea pe termen lung a deteriorriihidroizolaiei datorit rdcinilor. ap de mortar folii metalice geocompozite membrane bituminoase

antiradacin

Strat drenant Asigur drenarea, împiedicând staionareaîndelungat a apei în stratul cultivabil.

Materiale poroase sau granulare: pietri monogranular granule polistiren

Strat filtrant Reine sedimentele fine antrenate de apdin stratul cultivabil i contribuie la protecia hidroizolaiei împotrivardcinilor

materiale neesute,nebiodegradabile, pe baz de polipropilen sau polietilen;

geotextile

Mediucultivabil(substrat)

Asigur dezvoltarea plantelor, dar irezistena la foc, protecia acustic,

protecia termoizolaiei etc.

Amestecuri anorganice (vermiculit,argil, roci vulcanice, nisip grunos)cu compui organici pentru fertilizare

Vegetaia Asigur protecia biodiversitii, lucreazca un filtru pentru particulele din aer, ajutla gestionarea apelor din ploi toreniale,reducând sarcina de preluare a sistemuluide canalizare, reine dioxidul de carbon iozonul.

Plante perene, bianuale sau anuale.



23/150

SECIUNEA a 4-a: Recomandri generale pentru terase

Art. 43La toate tipurile de terase descrise la seciunile I, II si III se vor respecta urmtoarele:

(1) Se vor prevedea straturi de difuzie a vaporilor de ap în toate situaiile în care prezena lor estenecesar din calcul în conformitate cu prevederile din reglementarile tehnice aplicabile învigoare privind calculul transferului de mas (umiditate) prin elementele de construcie; acestestraturi se vor realiza din materiale corespunztoare, care s asigure meninerea nealterat întimp a tuturor caracteristicilor de alctuire, durabilitate i form, necesare pentru realizareaefectiv a difuziei vaporilor de ap. Se recomand folosirea unor folii speciale, netradiionale,dure i prevzute cu reliefuri. Se atrage atenia asupra realizrii corecte a legturii stratului dedifuzie cu aerul exterior pe la atic i /sau prin intermediul deflectoarelor. Se vor respecta

prevederile din reglementarea tehnic NP 040.

(2) În variantele de reabilitare la care se pstreaz bariera contra vaporilor din variantele existente,

având produsul “µd” de valoare foarte mic i la care hidroizolaia se realizeaz cu soluiimoderne, cu membrane bituminoase sau polimerice având produsul “µd” de valoare foartemare (cu comportare, sub aspectul difuziei la vaporii de ap, ca o barier puternic aezat într-o poziie proast, spre faa exterioar a elementului de anvelop), se recomand dispunereastratului de difuzie i sub hidroizolaie, asociat i cu un control riguros al execuiei acestuia,

pentru a se asigura detenta vaporilor de ap i, în felul acesta, “respiraia“ acoperiului.

(3) Între stratul termoizolant nou, eficient i apa de protecie a acestuia, realizat din mortar deciment marca M10 se va dispune un strat de protecie tehnologic , care are funcia de aîmpiedica ptrunderea apei tehnologice din mortar în stratul termoizolant. Acest strat se poaterealiza de regul dintr-o folie subire de polietilen liber aezat, cu marginile suprapuse.

(4) Stratul de protecie a hidroizolaiei fa de aciunile mecanice i radiaiile ultraviolete (precumi stratul de protecie a termoizolaiei în cazul teraselor ranversate), care îndeplinete i funciade lestare, se poate realiza fie dintr-un strat de pietri ciuruit i splat, cu granulaie de 7…16mm, de cca 4…5 cm grosime, fie din dale de beton de 2…3 cm grosime, montate pe un pat denisip cu granulaie de 3…7 mm, de minimum 3 cm grosime. Aceste straturi pot fi recuperate dela terasa existent, recondiionate i refolosite, cu depozitarea temporar chiar pe teras. Pentruhidroizolaiile lipite în total aderen stratul superior se va prevedea din membrane bitumatecu autoprotecie (granule minerale sau compound aditivat rezistent la UV) cu grosimeaadecvat tehnologiei de aplicare i caracteristici mecanice conform prevederilor din

reglementarea tehnic NP 040.(5) Straturile termoizolante noi, de mare eficien energetic, se vor realiza de regul din materiale

termoizolante cu permeabilitate mic la vapori i la umiditate, sub forma unor plci rigide.

(6) La terasele ranversate se vor utiliza exclusiv plci rigide din produse cu absorbie neglijabil deap.

(7) Se poate, de asemenea, folosi soluia realizrii stratului termoizolant din spum rigid de poliuretan, expandat “in situ” cu condiia respectrii stricte a reetei i prevederii unui strat de protecie la razele UV corespunztor.



24/150

(8) Toate straturile hidroizolante care se pstreaz i au în noua alctuire fie funcia dehidroizolaie, fie cea de barier contra vaporilor, vor fi regenerate (amorsate), reparate,completate i consolidate, prevzându-se dac este cazul straturile suplimentare necesare, din

produse compatibile cu cele existente.

(9) apa de protecie a stratului termoizolant care îndeplinete i funcia de suport pentruhidroizolaie, se va realiza din mortar de ciment M10, de cca 3 cm grosime, armat, respectând prevederile din reglementrile tehnice specifice aplicabile în vigoare;

(10) Dac hidroizolaia existent se menine, trebuie în mod obligatoriu s se verifice c toatestraturile amplasate sub aceasta sunt în stare uscat.

(11) În cazul în care stratul termoizolant se execut din dou sau mai multe straturi suprapuse,acestea se vor monta cu rosturile verticale decalate.

(12) Straturile hidroizolante, bariera contra vaporilor i eventualul strat de difuzie se vor realiza în

conformitate cu prevederile din reglementarea tehnic NP 040.

(13) Pentru a nu reduce local rezistena termic a terasei, se va urmri ca, prin modul de rezolvare aldetaliilor, s nu se reduc grosimea termoizolaiei în zona scurgerilor.

Art. 44Se vor lua msuri de “îmbrcare” cu un strat termoizolant, a aticelor, în funcie de înlimea lor,conform schemelor de izolare termic din figurile T1.1, T1.2, T.1.4, T1.5, în scopul reduceriisubstaniale a efectului defavorabil al punilor termice de pe conturul planeului de peste ultimulnivel.

Art. 45Se recomand ca cel puin pe înlimea aticului i pe 30…40 cm sub planeu, s se prevad un stratexterior de termoizolaie, în situaia în care nu se prevede ca pereii exteriori s fie îmbuntii din

punct de vedere termic cu un strat termoizolant amplasat la exterior – în scopul eliminrii puniitermice de la racordarea dintre planeul de teras i peretele exterior. Se recomand ca acest strat sfie dus pâna la partea superioar a golurilor de ferestre de la ultimul nivel al cldirii. (figura T1.3 g).

Art. 46Zona gurilor de scurgere a apelor de pe teras (figura T1.9) necesit o atenie deosebit, întrucât pots apar infiltraii i deteriorri ale termoizolaiei i chiar ale finisajelor interioare. Modul de

rezolvare a gurilor de scurgere depinde de tipul de teras. Se vor remonta/înlocui gurile de scurgereastfel încât s nu se micoreze grosimea termoizolaiei în aceast zon.

Art. 47La racordarea stratului termoizolant cu chepengul de acces pe teras (figura T1.8.a) i la racordareacu pereii exteriori retrai fa de planul faadei (figura T1.8.b) este necesar o tratare atent - înaceste zone trebuie s se realizeze o continuitate cât mai mare a stratului termoizolant, prevzând itermoizolarea corespunztoare a capacului de acces pe teras.

Art. 48Racordarea la luminatoare necesit msuri de etanare la racordarea cu parapetul sau cu suprafeele

verticale.



25/150

Art. 49Detaliile de acoperire a aticelor la faa superioar, cu oruri din tabl zincat trebuie realizate astfelîncât s se elimine pericolul de dislocare sau de smulgere a acestora datorit aciunii vântului; înacest scop se vor prevedea msuri de asigurare necesare, agrafe dese, grosime corespunztoare,fixare solid; în variant se poate folosi soluia de acoperire a aticelor cu piese din beton mozaicat, cu

pante spre interior, dar care sunt mai scumpe.

CAPITOLUL V: SOLUTII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRU ÎMBUNTIREAPROTECIEI TERMICE LA CLDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE. SOLUII PENTRUPLANEE DE POD (A)


Art. 50(1) Îmbuntirea proteciei termice la planeele de sub podurile neînclzite constituie cea mai

eficient msur care poate fi aplicat la cldirile existente, în vederea reabilitrii termo-

energetice. Prevederea unui strat termoizolant suplimentar la acest element de construcie nunecesit investiii mari, este relativ simplu de executat, iar durata de recuperare a investiiei esteredus. Mrirea substanial a rezistenei termice corectate la planeele de pod este cu atât maieficient cu cât – aa cum de întâmpl de regul – nivelul de protecie termic existent este mairedus, i cu atât mai indicat cu cât numrul de niveluri este mai mic.

(2) Stratul termoizolant suplimentar se prevede peste ultimul planeu, în una din urmtoarele dousoluii de principiu:

a) meninerea stratului termoizolant existent, inclusiv a apei de protecie, repararea i eventualaei consolidare, urmat de montarea unui strat termoizolant eficient suplimentar, protejatcorespunztor; aceast soluie este indicat când stratul termoizolant existent este în bunstare i când înlimea liber a spaiului podului poate fi micorat (figura A0.1. II); dacstratul termoizolant existent este o umplutur termoizolant, este necesar s se verifice dacaceasta nu este umezit i dac este suficient de consolidat; soluia meninerii stratuluitermoizolant existent nu se recomand în situaiile în care caracteristicile de durabilitate i derigiditate sunt necorespunztoare i pot influena negativ – în timp – comportarea noului strattermoizolant;

b) îndeprtarea umpluturii termoizolante sau a stratului termoizolant existent, executarea unei bariere contra vaporilor de ap de calitate corespunztoare, pe faa superioar a planeului

existent i montarea unui nou strat termoizolant, de calitate i grosime corespunztoare noilorcerine (figura A0.1. I).

SECIUNEA a 2-a: Principii i detalii de racordare

Art. 51Cele dou soluii de principiu menionate la art. 50 alin (2), se prezint în figura A0.1, în urmtoarelevariante în ceea ce privete alctuirea stratului de protecie:

(1) cu o ap de protecie din mortar de ciment, de 2-4 cm grosime, nearmat în cazul folosirii unor plci termoizolante rigide sau foarte rigide i armat (cu plase sudate din bare 3-4/100x100) în

cazul utilizrii unor plci semirigide. (fig. A0.1. I.1, A0.1. II.1);



26/150

(2) fr ap, eventual cu o folie de protecie având caracteristici corespunztoare de rezistenmecanic i de permeabilitate la vapori, în condiiile în care stratul termoizolant este rigid saufoarte rigid iar circulaia în pod este accidental; se pot prevedea podine din lemn (figurile A0.1.I.2, A0.1. II.2);

(3) cu un strat de umplutur în vrac (granulit, zgur, nisip, etc) în grosime de 4...8 cm, în special însituaiile în care acest material este recuperat din stratul de umplutur existent, fie prinîndeprtarea total a acestui strat, fie prin micorarea corespunztoare a grosimii acestuia;

(4) cu o duumea din scânduri din lemn, de 2,5 cm grosime, montate decalat sau distanat irezemate pe cusaci din lemn; aceast variant se poate adopta în cazul utilizrii unor materialetermoizolante elastice sau foarte elastice, de tipul saltelelor (din vat mineral de sticl sau

bazaltic, .a), care se îndeas între cusacii din grinzioare sau dulapi din lemn ecarisat.

Art. 52Pe lâng straturile termoizolante i de protecie menionate la art. 51, în alctuirea noilor variante mai

pot intra:

(1) un strat de egalizare din mortar de ciment în grosime de cca 2 cm, dispus sub bariera contravaporilor, dac suprafaa suport nu este corespunztoare;

(2) o barier contra vaporilor , dac aceasta este necesar din calcul sau din alte considerente; îndetaliile din figura A0.1 s-a prevzut o barier contra vaporilor la toate detaliile din grupa I, daracest strat poate lipsi în unele cazuri, sau, dimpotriv, poate fi prevzut i în cazul unor detalii dingrupa II;

(3) un strat de protecie tehnologic , cu rolul de a împiedica ptrunderea apei din mortar în stratultermoizolant, cu efecte negative asupra caracteristicilor termotehnice ale stratului termoizolant,cât i asupra rezistenei mecanice a stratului de protecie din mortar de ciment (armat saunearmat); stratul de protecie tehnologic se realizeaz dintr-o folie cu caracteristicihidroizolante, dar permeabil la vapori, astfel încât s permit migrarea vaporilor de ap înspaiul ventilat al podului;

(4) un strat de protecie antipraf (barier antivânt), de tip “geotextil” sau similar, care are menireas împiedice ptrunderea prafului din saltelele termoizolante în spaiul podului, sub aciuneacurenilor de aer; acest strat se prevede în situaia în care scândurile care formeaz duumeauadin pod nu sunt decalate i nu constituie, ele însele, un strat de protecie.

Art. 53Se vor lua msuri de protecie termic a parapetelor pe care reazem cosoroabele precum i afrontoanelor/timpanelor, în scopul reducerii substaniale a efectelor defavorabile ale punilor termicede pe conturul planeului de peste ultimul nivel.

Art. 54Se prezint câteva scheme de principiu referitoare la posibilitile de izolare termic a parapetelor (lastreain), în funcie de înlimea acestora, în figurile A1.1, A1.2, astfel:

a,b - în situaia când nu exist un parapet i când se poate realiza o continuitate a stratului

termoizolant orizontal din pod cu stratul vertical exterior;



27/150

c - în cazul parapetelor scunde, de înlimea redus (30-40 cm), când se recomand o“îmbrcare” pe toate cele 3 laturi ale parapetului; în situaia unor parapete de înlimemedie (50-80 cm), se prevede montarea straturilor termoizolante pe toat înlimeasuprafeei verticale a parapetului;

d - în cazul unor parapete înalte (peste 90 cm), situaie în care înlimea straturilor

termoizolante poate fi de numai 40...50 cm (lungimea zonei de influen) la interior, i pân sub streain (dar cel puin 50 cm) la exterior.

Art. 55Schema de principiu aferent frontoanelor se prezint în figura A1.2e.

Art. 56Detalii de principiu pentru izolarea termic, la exterior, a colului orizontal din zona streainii, lanivelul cosoroabei se dau în figurile A1.3f, A1.3g i A1.4h.

Art. 57

Se vor lua msuri de termoizolare suplimentar a punilor termice i a zonelor mai puintermoizolate, situate în interiorul ariei orizontale a podului, pentru a elimina efectele defavorabile ale

punilor termice. Aceast msur este ilustrat în figura A0.3.5 prin îmbrcarea grinzilor “întoarse”din beton armat monolit, iar acoperirea tlpilor existente sub popii arpantelor din lemn este ilustratîn figura A0.3-5.

Art. 58Soluiile i variantele descrise i desenate la nivel de scheme (figurile A0.1….A0.4) i detaliile de

principiu din figurile A1.1...A1.9 se refer la situaia amplasrii stratului termoizolant orizontal peste planeul de pod, soluie folosit în marea majoritate a cazurilor podurilor neînclzite.

Art. 59Soluia amplasrii stratului termoizolant orizontal la tavanul planeului de pod este posibil, dar esteîn general mai puin eficient, cu excepia cazului în care stratul termoizolant vertical este prevzut ase aplica - din diferite considerente - pe faa dinspre interior a pereilor exteriori. În aceast situaie seobine continuitatea stratului termoizolant în zona de intersecie a planeului de pod cu pereiiexteriori i deci o foarte bun corectare a punii termice din aceast zon. Alctuirea stratuluitermoizolant în aceast situaie, ca i modul de fixare i de protecie a acestuia, sunt similare cu cele

prezentate pentru cazul când stratul termoizolant este aplicat la tavanul subsolului neînclzit.

Art. 60

Acoperiurile cu pod prezint, în comparaie cu acoperiurile plane tip teras, o serie de avantaje din punct de vedere higrotermic, atât în condiiile perioadei reci cât i - îndeosebi - pe timp de var.Aceast comportare superioar este condiionat îns de o bun ventilare a întregului spaiu cuprinsîntre elementele de construcie perimetrale ale podului neînclzit. Esenial, în aceast privin, este

prevederea unui numr corespunztor de orificii de acces i de evacuare a aerului. Numrul,dimensiunile i poziia acestor orificii, precum i detaliile de principiu de realizare a lor - în zonastreainii pentru accesul aerului i în zona coamei pentru evacuarea lui - vor fi stabilite pe baza

prevederilor din reglementarea tehnic NP 064. În cazul în care, cu ocazia reabilitrii, se prevedeînlocuirea învelitorii, se recomand adoptarea unei soluii care permite realizarea, sub învelitoare, aunui strat suplimentar de aer ventilat.



28/150

Art. 61(1) Executarea unui acoperi cu pante reduse (sub 20%) în locul acoperiului de tip teras elimin

inconvenientele legate de frecventele deteriorri ale straturilor hidroizolante ale acoperiuluiteras.

(2) Simpla amenajare a unui pod la nivelul terasei nu conduce la creterea substanial a performanei energetice a cldirii. Este necesar o izolare termic suplimentar la nivelul teraseisau, în situaii speciale, la nivelul învelitorii. Stratul de izolaie suplimentar la nivelul teraseiexistente poate fi dispus peste hidroizolaia existent, dup îndeprtarea stratului de protecie,dac planeul poate suporta încrcarea suplimentar. În caz contrar, stratul de izolaiesuplimentar se va dispune pe planeu, dup îndeprtarea tuturor celorlalte straturi. În ambelesituaii, se va acorda o atenie special reducerii efectelor punii termice de la nivelul aticului.

(3) La proiectarea acestui tip de acoperi trebuie acordat o atenie special problemei ventilrii

spaiului nou creat i scurgerii apelor pluviale, prin amplasarea corect a jgheaburilor i burlanelor conform prevederilor reglementrii tehnice privind proiectarea, execuia iexploatarea învelitorilor acoperiurilor în pant la cldiri.

(4) Detalii referitoare la posibilitatea realizrii deasupra terasei a unui acoperi cu pante reduse sunt prezentate în fig. A1.8, A1.9.

Art. 62(1) În cazul în care la nivelul podului se amenajeaz spaii utile, înclzite (mansard) este absolut

necesar o izolaie termic a acoperiului (sub învelitoare) executat peste, între i/sau subcpriori.

(2) Izolaia termic de la alin. (1) trebuie protejat pe faa inferioar, spre interior, cu o folie cu rolde bariera împotriva vaporilor de ap, iar spre exterior cu o membran permeabil la vapori, darimpermeabil la ap. (Fig. A.2.1, A2.2).

(3) La amenajarea mansardelor se vor respecta prevederile i detaliile din reglementarea tehnic NP 064.

(4) Eficiena termo-energetic a planeului de pod depinde i de temperatura aerului din podulneînclzit, în perioada rece a anului; în calcul, aceast influen este materializat prin

succesiunea parametrilor: u [0C] [-] G [W/(m3K)] Q[kWh/(m3K)]. În condiiile

sporirii substaniale a rezistenei termice corectate a planeului de pod i a absenei oricrorstraturi termoizolante în alctuirea învelitorii, calculele de bilan termic conduc la o temperaturîn pod (u), foarte apropiat de temperatura convenional de calcul a aerului exterior (e) i deci

la o valoare ridicat a factorului de corecie a temperaturilor exterioare ( 0,90). O oarecare

majorare a temperaturii u i deci o reducere a valorilor , G i Q, pot fi obinute prinurmtoarele msuri:

a) prevederea unor straturi termoizolante pe întreaga înlime a parapetelor i frontoanelor;



29/150

b) evitarea ventilrii în exces a spaiului podului, deci limitarea superioar a rateischimburilor de aer;

c) mrirea aportului de cldur solar, prin adoptarea unor învelitori din materiale i cuculori favorabile din acest punct de vedere (dac, din alte considerente, se prevedeînlocuirea învelitorilor existente).

(5) În condiiile unor temperaturi u sczute, cu valori apropiate de temperatura aerului exterior întimpul iernii, dac nu se realizeaz efectiv o ventilare corespunztoare a spaiului neînclzit al

podului, apare pericolul condensrii vaporilor de ap (care migreaz prin planeul de la ultimulnivel) pe piesele din lemn ale arpantei; de aici rezult, pe de o parte, atenia care trebuieacordat ventilrii corespunztoare a podului, iar pe de alt parte, cerina obligatorie aantiseptizrii pieselor de lemn ale arpantei.

CAPITOLUL VI: SOLUII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRUÎMBUNTIREA PROTECIEI TERMICE LA CLDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.

SOLUII PENTRU PLANEE PESTE SUBSOLURI NEÎNCLZITE (S)


Art. 63(1) Capitolul se refer la izolarea termic suplimentar a planeelor de peste încperi sau spaii

neînclzite i în primul rând peste subsoluri, prevzute cu boxe sau tratate ca subsoluri tehnice,dar i peste pivnie, garaje neînclzite, .a.

(2) Unele soluii i detalii sunt valabile i la planeele de peste încperi mai puin înclzite: spaiicomerciale, spaii de depozitare, garaje .a.

Art. 64(1) Termoizolarea suplimentar la nivelul planeelor se poate face:

a) la tavanul planeului; b) peste planeu.

(2) În unele situaii poate fi justificat i soluia prevederii unor straturi termoizolante suplimentare,atât sub, cât i peste planeu.

(3) În unele cazuri poate fi adoptat i soluia neizolrii suplimentare a planeului peste subsol (când

exist deja un strat termoizolant satisfctor în ceea ce privete grosimea i conductivitateatermic, i în bun stare - nedeteriorat i neumezit).

Art. 65(1) Amplasarea stratului termoizolant la partea inferioar a planeelor prezint urmtoarele

avantaje comparative: reprezint a soluie mai corect din punct de vedere termotehnic, atât subaspectul difuziei vaporilor de ap, cât i al stabilitii termice; lucrrile se pot desfura fr aîmpiedica funcia de locuire i fr a deranja în nici un fel locatarii; nu se reduce înlimealiber, util, a încperilor de la parter.

(2) Soluia de la alin.(1) prezint i unele dezavantaje, dintre care se menioneaz: aria ocupat de

punile termice, respectiv a zonelor neizolate, este mai mare (un numr mai mare de pereistructurali având grosimi i conductiviti termice mai mari, grinzi din beton armat, .a.);



30/150

desfurarea lucrrilor este mai dificil, având în vedere înlimea liber, în general redus, asubsolurilor existente; prezena conductelor de instalaii de înclzire i sanitare, dintre care unelesunt suspendate de planeu i/sau sunt amplasate prea aproape de suprafeele care urmeaz a fitermoizolate; reducerea înlimii libere a subsolului, uneori deja prea mic.

(3) Sistemul compozit de izolare termic a planeului (intrados) peste subsol la blocurile de locuineeste din clasa de reacie la foc minimum B-s2, d0.Clasa de reacie la foc a sistemului compozit de izolare termic a planeului (intrados) pestesubsolul destinat parcajelor subterane va fi A2 - s1, d0.

Art. 66Soluia amplasrii stratului termoizolant peste planeu, pe lâng faptul c elimin dezavantajelesoluiei cu stratul termoizolant la partea inferioar a planeelor, prezint i dezavantaje, respectiv:necesit tierea, la partea inferioar, a uilor de la parter; necesit demontarea corpurilor de înclzirei montarea lor mai sus, uneori cu probleme legate de înlimea disponibil a parapetelor de sub

ferestre; necesit refacerea pantelor i a racordrilor cu sifonul de pardoseal de la bi i de lagrupurile sanitare cu du; necesit, dup caz, revizuirea înlimii treptelor existente între parter itrotuar i a celor dintre parter i etajul I.

Art. 67Soluia amplasrii unor straturi termoizolante, atât la partea inferioar, cât i la cea superioar a

planeului, dei necesit un cost al investiei substanial mai mare, poate fi justificat pe considerentede înlime liber i de rezolvare în condiii superioare a reducerii efectelor defavorabile ale punilortermice.

SECIUNEA a 2-a: Prevederi de principiu i detalii de racordare

Art. 68(1) La soluia cu stratul termoizolant suplimentar dispus peste planeu, sunt posibile urmtoarele

variante de amplasare a acestuia (fig. S1.1):

a) îndeprtarea tuturor straturilor existente, pân la faa superioar a planeului de betonarmat, executarea eventual a unui strat de egalizare (în funcie de starea suprafeeidecopertate), peste care se monteaz stratul termoizolant, apa de protecie i pardoseala;(figura S1.1c)

b) montarea stratului termoizolant suplimentar peste pardoseala existent; de regul pardoselile calde (covor PVC, parchet lamelar .a.) se îndeprteaz, meninându-se apa,iar pardoselile reci (mozaic, plci de gresie/ceramic, .a.) se pstreaz; (figura S1.1b)

c) montarea stratului termoizolant nou peste stratul termoizolant existent, dup îndeprtareatuturor straturilor de peste acesta; soluia este indicat în situaia când stratul termoizolantexistent este eficient din punct de vedere termotehnic (conductivitate termic redus) i înstare bun, nedeteriorat. (figura S1.1d)

d) idem b, în situaia când între planeul de beton armat i apa suport a pardoselii existenteexist un strat termoizolant eficient i nedeteriorat. (figura S1.1f)



31/150

(2) La variantele “b” i “d” de la alin (1), pentru a reduce efectul punii termice de la parteasuperioar a soclului, se vor prevedea fâii termoizolante de 6-8 cm lime pe întreaga grosime astraturilor existente meninute. În unele cazuri poate fi oportun montarea unei astfel de fâiitermoizolante i pe grosimea noii ape din mortar.

(3) În toate cazurile descrise la art.68, între stratul termoizolant nou i apa de protecie a acestuia,care constituie i stratul suport al noii pardoseli, se dispune un strat de separare tehnologic, acrui funcie principal este de a împiedica umezirea i colmatarea stratului termoizolant laturnarea apei. Stratul de separare tehnologic se poate realiza din diverse materiale, începând dela un strat de hârtie impermeabil sau de carton bitumat, pân la folii bitumate sau folii de

polietilen. În unele situaii, stratul de separare tehnologic poate îndeplini i funcia de bariercontra vaporilor.

Art. 69(1) La soluia cu strat termoizolant suplimentar dispus sub planeu (figura S0.2), acesta se dispune

direct pe suprafaa (de regul netencuit) a planeului de beton armat.

(2) În funcie de starea i natura tencuielii, precum i de încrcarea capabil a planeului, stratul detencuial se pstreaz sau se îndeprteaz.

(3) În unele cazuri rare, exist la tavanul subsolului un strat termoizolant, prevzut prin proiectuliniial al cldirii, din:

a) plci termoizolante BCA – GBN-T sau BCA - GBN35, de 7.5 … 10 cm, montate pecofrajul planeului din beton armat monolit, înainte de turnarea betonului;

b) plci termoizolante din tala (tip Stabilit), din fibre de lemn (tip PFL), din achii de lemn(tip PAL) sau similare, protejate cu un strat de mortar armat, suspendat cu ancore din oel

beton de placa din beton armat.Având în vedere eficiena termotehnic redus a acestor materiale, durabilitatea mai redus a plcilor din produse din lemn, greutatea relativ mare a straturilor de protecie existente, precum i dificultatea de a fixa noul strat termoizolant de planeu în condiiile menineriistraturilor termoizolante existente, de regul, dar evident în funcie de condiiile concretespecifice, se recomand îndeprtarea lor.

(4) Pentru a realiza o protecie termic corespunztoare, se vor reduce efectele defavorabile ale punilor termice prin:

a) prelungirea stratului termoizolant orizontal, pe vertical, pe o înlime de min. 30-40 cm,la racordarea cu pereii din beton armat, interiori, dar în special la racordarea cu pereii

exteriori (figura S2.1a); b) îmbrcarea grinzilor din beton armat (figura S2.1c);c) realizarea continuitii stratului termoizolant, la racordarea cu pereii interiori din subsol

(figura S2.1b); în unele cazuri, în funcie de condiiile specifice locale, la pereii interiorinestructurali din subsol se poate renuna - total sau parial - la împnarea acestora în

planeul de beton armat.

(5) Stratul de protecie a noului strat termoizolant, indiferent dac acesta este dispus peste sau sub planeu, este în funcie, în principal, de natura i rigiditatea materialului termoizolant.



32/150

Art. 70(1) Pentru realizarea unor lucrri de calitate, la amplasarea stratului termoizolant peste planeu

trebuie respectate urmtoarele soluii:a) în cazul unor termoizolaii rigide sau foarte rigide (de ex. plci de polistiren expandat)

stratul de protecie se realizeaz dintr-o ap din mortar de cca. 3 cm grosime, nearmat;

în unele cazuri, dac stratul termoizolant este foarte rigid i este montat corespunztor(plan i orizontal), apa poate avea o grosime mai mic sau poate fi chiar eliminat; b) în cazul unor materiale semirigide (de ex. plci din vat mineral de sticl sau bazaltic,

în funcie de densitate), apa de protecie trebuie s aib o grosime sporit (4-5 cm), sfie realizat din mortar de ciment i s fie armat, de regul cu plase sudate 3…4/100x 100 mm, astfel încât s poat prelua în bune condiii, încrcrile statice i dinamicecare acioneaz asupra pardoselii;

c) dac se folosesc materiale termoizolante uor tasabile sau foarte tasabile (de ex. salteledin vat mineral de sticl sau bazaltic), acestea se dispun, îndesat, între grinzioare(cuaci) din lemn, iar pardoseala se realizeaz din parchet pe duumea oarb, sau într-osoluie similar; stratul termoizolant se protejeaz cu un strat de separare;

d) în situaia când stratul termoizolant se realizeaz din spum de poliuretan aplicat “insitu”, suprafaa suport a pardoselii se niveleaz cu un strat subire de egalizare.

(2) În situaia amplasrii stratului termoizolant sub planeu se vor adopta urmtoarele soluii:a) în cazul unor materiale termoizolante rigide, plcile sunt fixate prin lipire iar stratul de

protecie poate fi realizat dintr-o tencuial subire (3…7 mm) din mortar aditivat, armatcu o plas deas (estur) din fibre de sticl; în variant, poate fi avut în vedere, înanumite condiii, i folosirea unor plci termoizolante caerate la faa inferioar, fr altstrat de protecie;

b) dac se folosesc materiale termoizolante semirigide, stratul de protecie trebuie s aibe o

grosime de 3…4 cm, s fie realizat din mortar de ciment i s fie armat cu plase sudate 4…5/100 x 100 mm i, eventual, cu plase de rabi; atât stratul termoizolant cât i stratulde protecie sunt fixate mecanic de planeul din beton armat, prin intermediul unorancore i a unor boluri din oel inoxidabil, cu expandare, montate în guri forate cudispozitive rotopercutante;

c) în cazul când stratul termoizolant se realizeaz din saltele din vat mineral de sticl sau bazaltic, acestea se îndeas într-un caroiaj de grinzioare din lemn, fixate de planeu cu boluri cu expandare, din oel inoxidabil; stratul de protecie se realizeaz din plcisubiri de tencuial uscat de tipul plcilor din gips-carton sau similare;

d) în situaia când stratul termoizolant se realizeaz din spum de poliuretan aplicat “insitu”, faa inferioar a acestui strat se niveleaz cu un strat subire de tencuial.

(3) Pentru a obine o comportare favorabil din punct de vedere termotehnic a planeului peste unsubsol neînclzit, este deosebit de important izolarea termic a soclului, cel puin în zona puniitermice de la intersecia planeului cu pereii exteriori.

(4) Ca efect secundar, izolarea termic a soclului pe întreaga înlime peste CTS, determintemperaturi ceva mai ridicate în subsolul neînclzit i, în consecin, o reducere a coeficientuluiglobal de izolare termic i a necesarului anual de cldur pentru înclzirea cldirii.

Art. 71(1) La termoizolarea vertical a soclurilor, sunt de preferat materialele termoizolante rigide i foarte

rigide, cu o bun comportare la umiditate (de ex. plcile din polistiren extrudat).



33/150

(2) Stratul suport al termoizolaiei este, de regul, peretele exterior din beton armat; în funcie denatura i starea tencuielii existente a soclului, dar i de cerinele rezolvrii constructive adetaliilor, aceasta poate fi, sau nu, meninut.

(3) Stratul de protecie a termoizolaiei poate fi:

a) un strat de protecie subire, de max.10 mm grosime, realizat, de regul, din dou straturi:un grund executat din mortar aditivat i armat cu o plas deas din fibre de sticl, i unstrat de finisaj dintr-un mortar impermeabilizant cu caracteristici hidrofobe; ca urmare asensibilitii la aciuni mecanice, i în special la ocuri, se recomand ca aceast soluie sfie utilizat cu pruden, exclusiv în situaii când astfel de aciuni sunt mai puin

probabile; se recomand ca stratul termoizolant s fie realizat din polistiren extrudat, caurmare a caracteristicilor favorabile de rigiditate i de rezisten la umiditate a acestuimaterial, iar stratul de protecie s fie armat cu dou straturi de estura din fibre de sticl;

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	manudumea-1
View:	230 times
Download:	0 times

Solutii Cadru de Reabiltare SC 007-2013

Documents