Organul eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului • • • • • A P A R E D U M I N E C A • • • • • • •

Preţul abonamentului: Pe un an 18 Lei P e jumătate de an 9 „ P e un pătrar d e an 4 ' / 2 . Un număr . 3 5 bani

Manuscriptele, cărţile, revistele, publicaţiile periodice sau ziarele cari au schimbul cu „ F O A I A D I E C E Z A N Ă " , se trimit pe adresa : V . L O I C H I Ţ A , redactor în Caransebeş, iar banii de prenumăraţiune şi inserţiuni: adminis tra-ţ iuni i „Tipograf ia şi Librăria d i e c e z a n ă " în Caransebeş (judeţul Caraş-Severin), Te le fon Nr. 30 .

Manuscriptele nu se înapoiază.

Preţul inserţiunilor: Pentru publicaţitini o f i c ioase , c o n c u r s e , ed i c t e e tc . publ icate de 3 ori, "tiacă conţ in până la 150 de cuv inte 10 Lei , până la 2 0 0 de cuv inte 15 Lei, de aci în s u s 2 0 L e i .

Solemnitatea investituirii Prea Sfinţiei Sale Domnului* episcop diecezan Dr. Iosi f Tra ían B a d e s c u

a Prea Sfinţiilor Lor arhiepiscopul Gurie al Basarabiei şi episcopului R o m a n C i o r o g a r i u al Orăzii-Mari.

în sala t ronulu i din palatul regal din Bucureşti s'a fâcut Marţi în 16/29 Martie 1921 , în cadrul uno r festivităţi so lemne invest i tura regală pentru scaunu l episcopesc de Caransebeş , a Prea Sfinţiei Sale Domnulu i episcop diecezan Dr. Iosif Traian Badescu. Deodată cu Prea Sfinţia Sa au fost investiţi pent ru scaunele Chişinaului şi Orăzii-Mari şi Prea Sfinţiile Lor arhiepiscopul Gur ie Grossu şi episcopul Roman Ciorogariu .

Despre f rumoasele şi înălţătoarele serbări d ă m , după ziarele din Capitală, u rmătoru l r apor t :

Marţi în 16/29 MartiV a. c. s'a făcut cu tot ceremonialul cuveni t invest i tura nouilor ep iscopi : P P . S S . L L . Gurie al Chiş inaului şi Hot inu lu i , dr. Iosif T r . Badescu al Caransebeşulu i şi R o m a n Ciorogar iu al Orăzi i -Mari .

în t reaga oficialitate civilă şi mili tară în frunte cu î î . P P . SS . L L . mi t ropo l i tuLpr ima t dr. Miron Cristea, mitropoli tul Moldovei P imcn, mi t ropolitul Ardealului dr. Nicolae Bălan, minis trul Oct. Goga, minis t rul instrucţiei publice P . P . Negulescu , minis t rul munci i Gr. Trancu- Iaş i , minis t rul 'de interne C. Arge to ianu , minis trul Basoi o frumoasă

J a g i n a 2 F U M A Dl liC F ^ Z A N A _ Nr. 12

.cuvântare în care a spus că priveşte înfăptuirea României întregite ca o minune dumnezeească pe care I. P. S. Sa o apreciază şi mai mult, ca unul care a trăit o viaţă sub jugul ţarismului şi este fericit să vadă azi hotarul vechei Moldove la aşezarea lui din vremea lui Ştefan cel Marc.

I. R. S. Sa a mulţumit apoi, pentru primirea cârjei de arhipăstor al urmaşilor plăeşi/or lui Ştefan cel Mare, cari au ştiut păstra credinţa strămoşească şi graiul moldovenesc cu tărie împotriva asupritorilor cari au încercat zadarnic să-i deznaţionalizeze.

I. P. S. Sa a încheiat cu făgăduinţa că va fi neadormit străjer şi întăritor al credinţei ortodoxe şi al neamului românesc între Nistru şi Pruf şi a urat glorioasă şi îndelungă domnie Regelui Ferdinand.

Cu acelaş ceremonial a fost in t rodus , apoi, episcopul dr. Iosif T r . Badescu al Caransebeşulu i , căruia Regele i-a înmâna t cârja primită din m a nile mitropol i tului dr. Nicolae Bălan al Ardealu lu i , rost ind aceiaş formulă de înves t i tură şi credin-

' c ioasă păstorie, minis t ru l cultelor citind decretul regal . •

Episcopul dr. Iosif Tr . Badescu a rostii'apoi ' o înălţătoare cuvântare în care-a preamărit măreţia

tinirei neamului întrun singur stat după prigoniri Vrăjmaşe de veacuri, cari au costat atâtea jertfe rv-

' mâneşti. A evocat amintirea marilor luptători bisericeşti Andrei Şaguna şt "Ipi\ Popasu, Moisi al Bz-naiului, cari au fost scutul credinţei şi neamului stib jugul unguresc şi a binecuvântai; clipa desrobirii venită prin jertfa regelui Ferdinand, a - oastei şi naţiei române şi a Aliaţilor. După . ce a amintit şi durerea credincioşilor români, cari plâng dincolo de vitrega linie demarcaţiohată în " Timiş şi Toronfal; despărţitoare de Banatul desrobiţ, P.- S: Sa a mulţumit Suveranilor pentru dreptatea făcută P. S. Sale acum sub domnia românească- de a-i confirma alegerea sa, refuzată de Unguri, şi de a-i încredinţa toiagul arhieresc pentru cimentarea credinţei strămoşeşti . şi •prosperarea neamului nostru.

î r r sfârşit, este învesti t cu un deosebit ceremonial episcopul senator R o m a n Cîorogar iu al reînflinţatei episcopii; a Orăzi i-Mari . •

P . S. Sa R o m a n ' Cîorogar iu , a cărui hiro-. tonire în arhiereu s'a făcut îh paraclisul mi t ropolitului pr imat în 14 /27 Martie a. c. de cătră x. P . S. Să mitropoli tul Ardealului* Dr. N. Bălan şi P P . S S . L L . episcopii loan Papp al Aradului şi dr. Iosif T r . Badescu al Caransebeşu lu i , a spus apoi cu latrimi în ocfri: „ Generoasele cuvinte rostite de MajestateajVoastră, că episcopia din Ora-deă-Mare se va înfiinţa, au străbătut ca o evanghelie în sufletul • credincioşilor dela graniţă.

în numele acestor credincioşi, cari de 226 ani aşteaptă ziua de azi, depun la treptele tronului M. Voastre, de- biserici întemejgtorule Rege —- prinosul

recunoştinţa.

Votul Sinodului eparhial sancţionat de M. Voastră mi-a încredinţat păstoria sufletească a acestei

eparhii cu trecut glorios. Sunt convins că Cel de sus care* m 'a întors dela porţile morţii, mă vaaj uta să pui 'şi eu o pet neică la teme/ia României Mari.

Inspirat de această credinţă, primesc cu ojnagialâ supunere toiagul păstoriei sufleteşti. ca să-l port spre mărirea lui Dumnezeu, înflorirea Patriei şi gloria Coroanei' României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu. Amin/ . ^

Cuvântarea Regelui .

Regele în răspunsul său — la Cuvântările nouilor epişcopi — a spus că se simte fericit că a putut înmâna episcopilor cârja pastorală.

Adresându-se mai întâi arhiepiscopului Gurie al Basarabiei^ Regele i-a spus că azi — după o

.sută de ani de sclavie -— P. S. Sa poate păstori în pace şi 'libertate turma credincioasă a moldoveni/or basarabeni.

Este sigur că alesul în scaun la Chişinău va fi un stegar credincios al Românismului între Prut şi Nistru, după cum a dovedit-o şi'n trecut.

Episcopului dr. fosif Badescu al Caransebeşului îi spune, că e convins că va rămâne stâlp neclintiţi al ortodoxismului şi românismului în Banat şi 'că va ' urma activitatea rodnică şi, de pildă a predecesorului său — actualul mitropolit Primat,

Adresându-se apoi' episcopului Orăzii-Mari-Roman Ciorogariu -— Regele îi spune: „Mulţumesc lui Dumnezeu că v'a scăpat silele de odiosul atentat idela Senat. Aţi Jdst şi. veţi fi un vajnic apărător al ortodoxismului prin grai şi scrisu.

D u p ă sfârşirea ceremonia lu lu i nouii învestiţi s 'au înapoiat La Mitropolie — unde s 'a oficiat un serviciu divin de câtră vicarul mi t ropoliei arhiereul Pla tou, înconjurat de clerul mi t ropolitan. , •

A u r m a t apoi o recepţie la palatul mi t ropolitan cu © gus ta re . .

Aci , a u luat c u v â n t u l : mi t ropo l î tu r pr imat dr. Miron Cristea, noui i aleşi cât" şi d. Goga — minis t ru l cultelor ^ D-sa a spus că t răim azi o zi din cele mai mar i , când apărăt/orii cre-dinţii s t rămoşeş t i din toate colţurile Românie i -Mari se g ă s e s c întăriţi de V o d ă şi liberi în păstoria lor.

Ceremonia lu l a luat sfârşjt da orele 3 d. a.

Nr. 12 F O A I A D - I E C E Z A N A P a g i n a - 3

Combaterea adventismului şi a bolşevismului.

(Continuare)

Cunoscând deci pe lângâ erorile de c r e :

din ţa" ale adventişt i lor şi condiţ iunile prielnice răspândiri i sale ne îngădu im a trece la examinarea mijloacelor de prevenire şi combatere .

A c c e n t u ă m că nu vom reuşi a-i comba te şi împuţina, nici prin violenţă, nici prin expunerea rătăcirii lor, dacă nu v o m înlătura mai întâi condiţ iunile prielnice răspândiri i sale.

A suferi ocări, insul te , pr ivaţ iuni , loviri, închisori şi chiar rtioarte pent ru credinţa sa, fanaticul epidemizat consideră ca o s u p r e m ă datorie.

Persecuţ iuni le religioase astăzi nu mai sun t posibile şi desonorează .o societate. Când morala publică este atacată, când s iguranţa statului este pr imejdui tă , sau când se cau tă a se -face prozeliţi s lăbind autor i ta tea altei comuni tă ţ i religioase , a tunci intervine statul cu sancţ iuni le ' pe care i-le dă legile şale.

Deci, c u m am spus şi mai sus , concursul s ta tului , ca putere represivă în serviciul bisericii or todoxe, nu se poate cere. El intervine f ă r ă T n -doialâ când interesele şi. legile sale sun t călcate, şi această intervenţie este indirect şi în -sprijinul bisericii naţ ionale .

Es te tptuşi nevoie de concursu l direct al s ta tu lu i n u m a i în ce priveşte în lă turarea corîdi-ţ iunilor prielnice răspândir i i adven t i smulu i , p r in mijloacele pe ca re : este dator să le pună la înd e m â n a clerului . '

* * *

Ce t rebue să avem şi c e ' t r e b u e să facem pentru ca sa prevenim şi s ă , p u t e m combate cit succes adven t i smul ?

Nimic altceva tdecâţ clerici în n u m ă r sufi-'cient, b ine p r e g ă t i ţ i cu autori ta te morală şi înarmaţ i cu o modernă pedegogie creşt ina şi cu toate mijloacele cul turale şi mater iale ceru te dé a c e a s t ă ^ pedagogie . Ereziile advent is te se văd în scrierile care-i combat ş î pe care le-am citat. Aci nu le mai repetării, căci noi cău tăm a le completă cu anal iza stărilor de fapt delà noi , cari fac posi-bililă răspândirea adven t i smulu i .

Nu se poate vorbi de pedagogie creştină,, deci de formarea şi s tăpânirea conşti inţei creştine, căci şi aici la adventiştii de această problemă este vorba, d a c ă fiecare biserică nu va avea preotul ei. -

Un preot la 2 sau mai mul te biserici pregăteş te terenul c e n t r u advent i sm, căc i : a) în t reruperea serviciilor aduce o desobişnuin ţă a practicilor creştine -ortodoxe şi b) Poporul nefiind sub imediata supraveghiere şi ac ţ iune pedago

gică din partea clerului , mijloacele pedagogiei creştine nu se pot aplica asupra- i .

O enorie cu biserică fără preot este c a j i n sat şi şcoală cu elevi fără învăţător .

Şi fiindcă chel tuiala ou formarea şi plata atâtor preoţi , af fi prea mare a c u m pentru stat ; şt, fiindcă este nevoie de mai mulţ i învăţător i , noi am sus ţ inu t — din mai mul te mot ive , a s u p r a căroia nu mai revenim aici — ca fiecare preot, care are o biserică, să fie şi învăţă tor în eno -ria lui.

în acest caz în loc de şcoli normale în fiecare capitală de j u d e ţ este mai bine să avem câte un seminar , care produce şi preoţi şt învăţător i .

Dar cine stă şi vrea să înţeleagă aceste lucruri , dacă nu se ridică toată biserica ca să Ie apere şi sus ţ ină . -

Preotul să fie bine pregăti t . Să între ca preot în e n o r i e . c u sufletul plin de credinţă, plin de putere , iar nu ca astăzi plecat din şcoală is tovit, de mul te ori chiar terorizat în veşnica luptă pent ru notă, pent ru examene , : pentru .d iplome.

Armata lui cea mai puternică să J ie apologia si pedagogia creşt ină. . , •

S ă - c u l t i v ă oare suficient şi la nivelul nevoilor t impulu i aceste 2 discipline în şcoalele noast re clericale în tot cupr insul Românie i înt regi te? Noi n ' a v e m ce răspunde". - '

Preotul t rebue .să aibă autor i ta te morală , caracter, sen t imente . nobile, spirit de sacrificiu, demni ta te în m ă s u r ă mai mare decât, oricare alt -om. Prin aceasta impui şi-ţi valorifici doc t r ina profesată, şi m i s iunea , pe care ai îmbră ţ i şa-o . Dar, ne î n t r e b ă m : Ieşim noi cei d in şcoalele clericale cu o personalî tate proprie înzest ra tă cu asemenea calităţi? Şi puţinele personali tăţ i , care ies, sun t ele respectate mai departe ? în cauze adânc i ' suf le teş t i , în directive de educa ţ iune clericală greşit concepute , în opresiuni sen t imenta le , în impedimente de voinţă găs im e x o d u l s emi -

riştilor din terenul mis ionar i smulu i or todox. Să mai vorbim de impor tanţa şi neces i ta tea

unei pedagogii creşt ine moderne ? T r e b u e sa ţ inem socda tă de ^jnul din cele

mai mari adevărur i psihologic fde .natură mora lă că conşti inţa ne obligă a ţ ine şi face numa i ceea ce am turna t în ea prin mijloace pedagogice .

Pedagogia delà seminari i u rmăreş te n u m a i "pregătirea pentru ins t rucţ ie N $i educaţ ie în .general," iar ~m Facu l ta tea de Teologie n i d nu s e . vorbeşte de o pedagogie propriu creşt ină, v .

.. în t re mijloacele pedagogiei creştine pe ca re -noi n u ' o în ţe tegem cupr insă n u m a i între pereţii unei scoale de ' ca tehizare , ci în şcoală-: cea . mare a enoriei, pe lângă învăţă tura sfântâ,\ pe lângă serviciile rel igioase, pe lângă, adminis t ra rea

sfintelor ta ine, se mai n u m ă r ă o l i teratură relig ioasă la î ndemâna poporulu i .

Poporul n 'are şi nu citeşte fpi religioase, nici cărţi tie rugăc iun i , nici alte cărţi de literatură religioasă. Asemenea cărţi nu se găsesc nici la căminu l parohial , de unde le ar putea lua creştinul cu î m p r u m u t dela-bibl ioteca parohială, când se duce pe la părintele să-1 cheme la o s lujbă rel igioasă sau să-i ceară* o doctorie pent ru c ine ştie ce suferinţă t rupească .

" î n t r ' o t u r m ă condusă de un vrednic păstor ar pu tea oare să seară vre-un lup, să fure şi să p rade?

Iar decă c u m v a lupul s 'ar s t recura la lumina zilei îmbrăca t în piele de oaie, ar pu tea el - rezis tă a rgumen te lo r scripturist ice, pe care i le-ar spune păs toru l? Pe cine ar ascul ta poporu l? Pe năimitul advent is t sau pe părintele lui, în mani le căruia # e ; crescut sufleteşte din copilărie? T u r m a fără păstor cade complect pradă lupu lu i . x

T u r m a cu păstori puţini şi cu staul neîngrădit este e x p u s ă la a tacul lupilor. Vin lupii," sar păstorii , dar este prea,-târziu. T u r m a cu păstori mul ţ i , cu staul bine încheiat este la adăpost de orice a tac . .

în tocmai ca aceas tă t u r m ă trebu'e să fie orice enorie de creştini ortodocşi la adăpost de turburarea^ şi rătăcirea advent is tă ;

Reffetăm şi aci ce am s p u s şi în articol ce a m publicat în a c e a s t ă . r e v i s t ă : Adven t i smul se combate şi p rev ine prin preoţi mulţ i şi bun i .

' (Urmează) •

Recâsâtorirea preoţilor văduvi Chestiunea recăsătoritii-preoţilor văduvit se agită

din nou în biserica noastră. Greutatea acestei chestiuni reclamă o discttţie serioasă. O rezolvire grabnică, măcar şi numai în parte, deocamdată se impune. Peste 2500-preo\i din întreaga ţară suferă pe urma pierderii soţiei, pe care. momentan, după canoanele bisericii noastre, preotul nu o poate înlocui - cu o altă persoană care şâ şi poată simţi ceeace trebile, natural, să simţească: 6 consoartă devotată, o mamă iubitoare, o econoamă bună. Capacităţi mari din biserica noastră s'au pronunţat în cauză, ce e. drept, şi pro, şi contra unei a doua căsătorii a preoţilor, dar concepţia modernă, justificată- 'în mod , suficient prin mizeriile întâlnite până acum, par a dă dreptate savantului profesor dela facultatea, teologică din Cernăuţi Dr. Vasile Găina, care in t^tod ştimţific dovedeşte în opul său vestit admisibilitatea căsătoriei a doua a preoţilor,

în scopul rezolvirii în parte a acestei mari-probleme, ..— definitiv poate ftrezolvită numai într'un sinod ecumenic, — este convocat pe ziua de 12 Maiu n. a. c. la Bucureşti, un congres al preoţilor văduvi. Comitetul central ă lansat, în vederea acestui congres, următorul;

Apel Cătră preoţ imea din întreaga ţarăt Prin mai multe petiţiuni adresate sfântului Sinod

al sfintei noastre biserici autocefale ortodoxe române, preoţimea văduvită din întreaga ţară pe temeiul sf. Scripturi a vechiului şi noului Testament, ca şi pe temeiul sf. tradiţiuni a solicitat dispensa de a se recăsători prin derogare dela can. 6 trulan.

Preoţimea sârbă, coştientă de menirea şi rostul său social, în mod solidar a cerut şi obţinut dela sf. Sinod al sf. biserici autocefale ortodoxe sârbeşti dispensa de a se recăsători.

în acest scop rugăm preoţimea din întreaga 'farâ să binevoiască a lua parte la congresul preoţilor văduvi, ce se va ţinea în Bucureşti în ziua de 12 Mai st. n. 1921, — Joi după Duminecă Tomii,• —~ în localul societăţii clerului „Ajutorul" din bulevardul Pache 69, cu următoarea

O r d i n e d e z i : 1. Acordarea dispensei de a se recăsători fiecărui

preot văduv, pâua la definitiva modificare a canonului 6 trulan prin vre-un sinod ecumenic.

2. Eventuale propuneri. ' 3. Alegerea unei comisiuni, care să prezinte un

memoriu î. P. S. Mitropolit Primat, ca preşedinte al sf. Sinod, şi cuprinzând, doleanţele preoţilor văduvi.

' Avem firma convingere, că sf. Sinod al sF. noastre biserici autocefale ortodoxe române, care prin adresa trimisă tuturor capilor bisericii ortodoxe, a recunoscut cel întâi, ca o necesitate vitală pentru preoţimea văduvită, dreptul de a se recăsători, va cumpăni împrejurările actuale, şi cunoscând • că un Sinod ecumenic nu se poate întruni în timpul de faţă, va binevoi a alege calea adoptată de sf. Sinod sârb, adecă acordarea dispensei individuale de a se recăsători fiecăTurpreot văduv.

în acest scop" rugăm_ întreaga preoţime, văduvită şi nevăduvită, a lua parte la acest congres al preoţilor văduvi, ca astfel în mod solidar şi demn să putem ajunge la definitiva rezolvare a acestei Vitale probleme.

Adesiunile se vor trimite Păr. Gh. Păunescu, str. Piscului Nr. 4, Bucureşti, dela care se pot obţinea orce lămuriri. ' ,

Comitetul central al preoţ i lor văduvi .

Deputaţi congresuali Pentru noul period de 3 ani (1921 — 1924) pe

teritorul diecezelor Caransebeş, Arad şi Oradea-Mare s'au ales următorii domni deputaţi la congresul nostru naţional-bisericesc:

Dieceza Caransebeş \

- I. Din cler: In cerc. I CaransebeşFi laret Musfa, arhimandrit,

Vicar episcopesc în Caransebeş. v -In cerc. II Logoj : Dr. George Popoviciu, proto

presbiter în Logoj. ~ In cerc. III Făget: Sefoastian Olariu, protopres

biter în Făget. f In cerc. IV Jebel: Dn Cornel Cornean, secretar consistorial în Caransebeş.

In cerc. V Ciacava: Augustin Ghilezan, protopresbiter în Ciacova.

In cerc. VI Vârşeţ: Traiân Oprşa, protopresbiter în Vârşeţ.

- In cerc. VII Petrovaşela: Ştefan Popa, paroh in Seleuş. •'

Nr. 12 F O A J A D I E C E Z A N Ă Pag ina 5

In cerc. VIII Iam: Dr. Petru Barbu, director în Caransebeş.

In cerc. IX Oraviţa: Andreiu Ghidiu, protopres-biter în Caransebeş.

In cjerc. X Mehadia: loan Pepa, protopresbiter în Mehadia.

//. Mireni: In cerc. I Valeaboului: Dr. Virgil Budinţiân, medic

în Caransebeş. - . In cerc. II Logoj: Dr. George Dobrin, advocat şi

fost prefect în Logoj. In cerc. III Făget: Dr. George Gérda, advocat în

Făget. In cerc. IV Buziaş: Dr. Victor Mercea, subprefect

în Timişoara. In cerc. V Ciacova: Dr. Alexandru lancu, prim-

pretor în Ciacova. -,In cerc. VI Verşeţ: Romul Molin, ziarist şi fost

deputat în Timişoara. In cerc. VII Iam: Dr. Petru Nemoian, prefect

în Logoj. In cerc. VIII Sasca*mont.: Dr. 'Mihai Gropşian,

procuror general în Timişoara. In cerc. IX Oraviţa-montană: Dr. Petru jCornean,

şdvocat în Oraviţa-montană. In cerc. X Bogşa-mont.: Dr. Aurel Oprea, şef

judec, de ocol în Bogşarmontană; In cerc. XI Caransebeş: Aurel Moacă, asesor

consistorial în Caransebeş. . in cerc. XII Ohababistra: Simeón Simu, pres. al

Corn de avere şi deputat, Caransebeş.-. Iq cerc. XIII Teregova: Teodor Dragomir, prim-

notar în Caransebeş. In cerc. XIV Domaşnea: Constantin Pepa, consi

lier silvic în Caransebeş. In cerc. XV Mehădîa: Dr. Valeriü Branlşce, pub

licist şi* fost şef de resort al cultelor, în Logoj. In cerc. XVI Prigor: Ion Marila, revizor şcolar

în Logoj. In cerc. XVII Bozoviciu: PaVel Goânţă, inginer

silvic în Caransebeş. In cerc. XVIII Biserica-albă: Emilian Novacoviciu,

îhvăţător în .Răcăşdia. • In cerc. XIX AHbumariu :. Dr. Ion Jian, advocat

în Alibunariu. In cerc. XX Satulnou: Petru Stoica, director de

bancă în Satulnou.

Dieceza Arad şi Oradea mare I. Din cler: - • ». / In cercul Arad: Traían Vâţian, prot. Arad. Ih cercul Giula: Dumitru Barbu, prot. Chişineu. In cercul Siria: loan Geofgea, prot. Boroşineu. In c. Buteni: Flarian Roxin, prot. Buteni. In c. Birchiş: Gerasim Sârb, prot. Belinţ. In cercul Lipova: Făbriţiu Manuilă, prot. Lipova. 10* cercul Timişoara: loan Oprea,, prot. Timişoara. In cercul Oradea: Andrei I-ţorvath, prot. Oradea. In ceVeuKTinca: Néstor Porumb,- paroh in Tinca. In c. Beiuş: Petru E. Papp, prot. Beiuş*. //. Mireni: In cercul Arad: Ion E. Moldovan, revizor şcolar,

Arad. In cercul Radna: Dr. Vasile Avramescu ? presid.

trib. din^Arad. In "cercul Giula: Dr. Lazar Popovio, inspector

sanitar, Sibiu. In ceecul Chişineu: Dr. Iustin Marşeu, advocat,

Arad. \

In cercul Ienopolea: Dr. Teodor Burdan^ advocat, Boroşineu. ^

In cercul Siria: Dr. Simion P. Zaslo," primpretor Târnova.

Jn cercul Buteni: Vasile Goldiş fost ministru, Bucureşti. r

Ia cercul Hălmaj: Dri Ioan Robu, primar, Arad. P In cercul Birchiş: Petru lonaşiu, secretar dominial,

Bulciu. ^ In cercul Vinga: Emanuil Ungurean; advocat,

Timişoara. , / In cercul Timişoara: Dr. Aurel Cosma, advocat, Timişoara.

In cercul B. Comloş: Dr. Antoniu Ardelean, ad., B. Comloş. • i

In cercul Oradea-mare: Dr. Aurel Lazar., adv., Oradea-mare.

' In cercul Peşteş: Dr. Dimitrie Mangra, advocat, Oradea-mare.

In cercul Tinca: Dr. George Roxin, adv., Oradea-mare.

In cercul Beliu: Dr. George Popa, notar public, Oradea-mare. ,

In cercul Beiuş: Dr. Auguştin Ciavici, primpretor Beiuş. '

încercu i Vaşcău: Dr. Gavril Cosma, advocat, Beiuş.- . " , ''

- Ş T I E I Episcopi noui. Marele colegiu electoral, compus

din parlamentarii ortodoxi şi din membrii s. Sinod st ai Gonzistorului superior bisericesc, sub prosidenţia }. P. Sfinţitului mitropolit priniat Dr. Miron E, Gristea, a ales în 17/30 Martie a. c. de episcop al Râmnicului — Noului Severin pe P. S. Sa arhiereul şT girantul episcopiei de până acum Dr. Vartolomeu Stănescu-Băcănanul, iar în scaunul episcopiei de Argeş pe Prea Cuviosia Sa arhimandritul şi exarhul mâiîâstirilor basa-rabene Vissarion Puiu. Ambîi noui -aleşi episcopi sunt bărbaţi învăţaţi şi sunt o mândră podoabă a bisericii ortodoxe române prin scrisul lor. Intru mulţi ani: cu rodnică arhipăstorie^, Prea Sfinţiţilor părinţii

Deces . A adormit în Domnul Sâmbătă, în 13 Martie v. a. c. în vârsta de 83 ani, -maioral Pavel Popp. Originar din părţile Năsăudului, s'a aşezat şi a trăit de câteva decenii ca pens ;onar în orăşelul nOsttu, încun-jurât de stima şi iubirea unui cerc larg de prietini şi ~stimători, cari apreţiau în repausatul inima de bun creştin şi bun Român. înmormântarea i-s'a- făcut Luni, în 15 Martie a. c. la orele "5 p. m., săvârşindu-i prohodul P. O. D, protopop gr. cat. din Lugoj, Ion Ţucu, cu o caldă parentare pentru cel dispărut. Prietini vechi şi mulţi i-au însoţit osămintele până în cimiterul rom. catolic, unde s'au astru cat spre veşnică odihnă. !

Amnest ie . „"Adevărul anunţă din sorginte offcialâ, că textul decretului de amnestie este complect redactat'. Amnestia se estinde şi asupra condamnaţilor politici. Decretul va fi publicat fn ziua reîntoarcerii în ţărâna,

. A. S. R. principelui Carol, fapt cş va avea loc lâ 10 Aprilie. \ •

Tabloul Conferenţe lor „Asociaţiunii* ce . se ţin în„Sibiiu în lunile. Martie şi urm. a. c. _1 . .D^miinecă, 13 Martie 1921 Dr. Ion Bunea,: Arta şi rolul jei educativ. 2. Joi, 17 Martie 1921 Dr. Petru Bucsan: Despre vita-

http://ce.se

mine. Noţiuni de medicina alimentară. 3. Duminecă, 20 Martie 1921 Romul Simu : Cum se proiectează mai ales din cercuri sociale propaganda noastră culturală. 4. Luni, 21 Martie 1921 General Dr. Vicol: Basarabia şi Bucovina. Note de drum cu proiecţiuni de vederi. 5. Joi, 24 Martie 1921 Lt. Col. M. Grigoriu : O instituţie militară de cultură. 6. Dumineca, 27 Martie 1921 V. Păcală : Sinaia. Note de drum cu proiecţiuni de vederi. 7. Joi, 31 Martie 1921 11. I. Iliescu: Din secretele regimului penitenciarelor. 8. Dumineca, 3 Aprilie 1921 Constanţa Hodoş : Poetele române. 9. Joi, 7 Aprilie 1921 Prof. Al. P. Arbore : Chestiunea agrară (din punct de vedere istoric.) 10. Duminecă, 10 Aprilie 1921 Dr. G. Preda: Din psihologia politică contimporană. 11. Joi, 14 Aprilie 1921 Arsenie St inghe: Chestiunea valutei. 12. Duminecă, 17 Aprilie 1921 Prof. I. Bratu : Limitele lumei transcendentale. 13. Joi, 21 Aprilie 1921 Maior Luculescu : Altă creştere. Şcoala muncii. 14. Duminecă, 24 Aprilie 1921 Jud. G. Fedeleş : Chestiunea agrară din punct de vedere :-ocial şi economic; Jud. FI. Vasiliu: Chestiunea agrară din punct de vedere juridic şi al aplicării. 15. Vineri, 0 Maiu 1921 León N. Petreseu: Despre bolşevism. 16. Dumineca, 29 Maiu 1921 Maior Zagoriţ : La centenarul morţii lui Tudor Vladimirescu, cu un mare festival artistic naţional. 17. 10/23 Maiu, Ion Georgescu, Însemnătatea zilei. In "cadrele unui festival ocasional. 18. Luni, 7 Iunie 1921 I. U. Soricu, N. Iorga. In cadrele unei festival ocasional. Biuroiil „ Asocia iiunei".

CONCURSE. Pentru ocuparea postului de diacon în oraşul

L o g o j sâ publică concurs cu termin de 30 de zile calculat dela prima publicare în „Foaia Diecezană", cu următoarele emolumerite: -

1. Sesiunea diaconală circa 22 jugere. 2. Venitul stolar uzitat. 3. 3600 Lei anual pentru propunerea religiunii la

şcoala de băieţi şi fete din loc şi anume pentru 10 ore săptămânal ; onorariul acesta se solveştc din cassa cultului deocamdată, până când statul va da această sumă, când apoi obh'gământul comunei bisericeşti încetează.

4. 400 Lei onorar din cassa bisericii, pentru purtarea agendelor notariale ale Comitetului şi Sinodului parohial.

5. Onorar de 300 Lei pentru 15 cuvântări bisericeşti, de fiecare cuvântare câte 20 de Lei.

Recursele se ' înaintează cu documentele prescrise oficiului protopresbiterai ortodox român al Logojului.

, Recurenţii se obligă a se prezenta în vre-o Duminică sau' sărbătoare, pentru a-şi arăta desteritatea în cântarea şi aratpria bisericească.

Dat din şedinţa comitetului parohial, . ţ inută la 27 Ianuarie l '92l . 2 — 3

Dr. G e o r g e P o p o v i c i u G e o r g e O n a e prezident . ' . notar. f

în conţelegere cu oficiul protor5resbiteral. ,". "

Nr. 802 "H ex 1921. '

Acest concurs se publică cu observarea, că poziţia a treia din dotaţiune se acoardă alegândului, diacon numai dacă dânsul Va fi concrezut cu catehizaţia şi respective cat timp va provedea catehizaţia; iar poziţia a patra ' î i este asigurată numai pe timpul cât va fi concrezut cu agendele scripturistiee, râmânându-i comitetului mână liberă in chestiunea persoanei, care să provadă agedele scripturistice. Se mai observă, că concurenţii la postul acesta de diacon vor trebui să aibă cvalificaţie pentru parohii, de clasa I..

Caransebeş din şedinţa conzistorială ţinută la 4 Martie 1921. .

v Episcopul diecezan

Dr. losif Tr. Badescu.

Pe baza decisului Venerabilului Conzistoriu diecezan dtto 2 Septemvrie, Nr- 2189 B 1919 se escrie "concurs pentru parohia a doua de clasa III din Iezeriş, protopresbiteratul Bocşa-montană, devenita vacantă prin moartea preotului Ioan ^Stoica, cu termin de 30 de zile dela. prima puulicare în „Foaia Biecezenă".

Emolumentele :

1. Una sesiune şi jumătate., 48 jugere, pentru cari alesul preot va plăti dările.

2. Birul şi stola Uzitată. 3 . Alesul preot are a se îngriji singur de locuinţă. Doritorii de a ocupa această - parohie să-şi trimită

rugarea instruită cu documentele necesare la. adresa Prea Onoratului Dorfin, protopresbiter- Mihail Gaşpaf în Bocşa-montană.

Recurenţii au a se prezenta in vr 'o Duminecă sau sărbătoare spre a-şi arăta desteritatea în cântare şi ora

torie cu prealabila învoire a Prea Onoratului Oficiu protopresbiterai, dar nici decum în ziua alegerei.

Iezeriş din şedinţa comitetutui parohial ţinută la 27 Februâne 1921. 2 - 3

l o a c h i m Jurca los i f Rus preşed. corn. par. notariu corn. par.

în conţelegere cu mine :

Bocşa-montană 8/21 Februarie 1921.

Mihail Gaşpar m. p» / , protopresbiter.

Pc baza ordinaţiunei Ven. Conzistoriu diecezan •ddto 12 Novembre 1920 Nr. 3143 B ex 1920, se publică concurs la postul ~de capelan — cu drept de 'Succesiune — pe lângă parohul Ioan Grozavescu în parohia de clasa, IH-a din Cornereva, protopresbiterjjjll Mehadiei, cu termin de 30 de zile dela prima publicare în „Foaia Dincezahă". -

Emolumente le :

• l . Vs par te din sesiunea *parohială constatatoare din 34 jugere. :

2. 1 / 3 parte din salarul anual de 400 Lei . 3 . Vs parte din alte venite accidentale. în lipsa, de casă parohială alesul va avea a se

griji singur de locuinţă. Doritorii de a ocupa acest post sunt poftiţi a-şi

.înainta petiţiunile de concurs comitetului parohial prin -Oficiul protopresbiterai din Mehadia, şi a se prezenta în vre-o Duminecă sau sărbătoare cu prealabila învoire a protopresbiterului tractual în s,. biserică spre a-şi arăta desteritatea în*cântare şi oratorie. .

Dat din şedinţa comitetului parohial ţinută la 6 /19 Ianuarie 1921. ^. 2^3

G h e o r g h e Bel cota m. p. G h e o r g h e Armaş m. p„

notar. preşedinte,

în conţelegere cu mine : Ioan Pepaf_ protopresbiter.

Pe baza ordinaţiunei Venerabilului Conzistoriu diecezan din 12 Novevembre 1920 Nr. 3254 B. se escrie concurs-pentru,-ocuparea postului de- ptedl în parohia de clasa 11-a din Logoje l , protopresbiteratul Logojului, devenită vacantă prin reposarea preotului Constantin Chevereşan, cu termin de 30 de zile dela prima publicare în „Foaia Diecezană".

Emolumetele s u n t : , ' .

1.' Una sesiune parohială constatatoare din 32 jugere pământ arător. ' 1 - . •» ,

2. Una grădină întravilană de 1200 Q m. 3. Stola uzitată. .

. 4 . Pentru locuinţă are a se îngriji . alesul preot, afară de aceea a-şi plăti darea după pământul f o r loseşte. ' - ;

Doritorii de a ocupa acest post să-şi trimită rpgă-rile ţnstruate conform normelor din .vigoare Prea Or». Oficiu protopresbiterai din Logoj. .

Totodată sunt poftiţi a s e prezenta în sf. biserica spre a-şi dovedi-desteritatea în cântarea şi oratoriabi-

sericească cu prealabila încunoştinţare a protopresbite-rului tractual, nu însă în ziua alegerii.

Logojel la 6/24 Februarie 1921. 2—3 Mareş Humiţa m. p. Dim 1 trie l a c o b m. p.

preşcd. adhoc. notariu adhoc. în conţelegere cu mine: Dr. George Popoviciu,

• ' protopresbiter.

Nr. 316 B. ex 1921.

Acest concurs se publică cu adausul, că îri senzul §-lui 29 din Regulamentul pentru parohii şi a decisului conzistorial ddto 3 Martie şi 12 Aprilie 1914 Nr. 3053, ridicat la valoare de concluz. sinodal cu concluzul Nr. 33 ex 1914, credincioşii sunt îndatoraţi a presta şi birul parohial, care constitue o parte legală a dotaţi-unei preoţeşti. ' .

. Caransebeş din şedinţa conzis'torială, ţinută la 4 Martie 1921.

Episcopul diecezan:

Dr. Iosif Tr. Badescu .

Pe baza ordinaţiunii f e n . Conzistoriu diecezan de dtto 8 Ianuarie a. c. B. Nr. 57 B. se publică concurs cü termin de 30 de zile, socotit dela prima publicare în „Foaia Diecezană", pentru ocuparea postului de paroh în oraşul Logoj , pe lângă'următoarele emolumente:

1. Sesiunea parohială, constatatoare din 42jugere. 2. Stola şi birul parohial uzitat.

A3. Onorariu de 300 Lei din cassa bisericei pentru 15 cuvântări, pentru fiecare cuvântare câte 20 Lei.

\ Recursele. provă^ute cu documentele prescrise sunt a se înainta oficiului protepresbiteral ortodox român al Logojului. v ' ,

Recurenţii sunt* poftiţi a se prezenta în vre-o Duminecă sau sărbătoare spre a-şi arăta desteritatea în oratorie şi în serviciul bisericesc. N

Dat din şedinţa comitetului parohial ţteută Ia 27 Ianuarie 1921. 2 - 3

Dr. G e o r g e P o p o v i c i u > prezident.

G e o r g e O n a i e notar.

Nr, 803 B ex 1920. Acest concurs escris pentru ocuparea parohiei de

venită vacantă prin renunţarea preotului Dr. Dimitrie Nistor se -publică cu observarea, că parohia este de clasa I.

/ Caransebeş, din şedinţa conzistorială ţinută la 4 Martie 1921. ' Episcopul diecezan:

Dr. los i f Tr. Badescu .

Pentru întregirea postului de capelau la parohia de clasa 111-a cu drept de succesiune pe lângă parohul Gheorghe Popa din Greovaţî , protopresbiteratul Qravi-ţeţ, devenit vacant prin abzicere, se escrie concurs cu termin de 30 de zile dela prima publicare în „Foaia Diecezană" conform ordinului conzistorial de ddto 3 0 Decembre 1020 Nr, 3984 B ex. 1920.

Emolumente:

1. IU jügere pământ şi anume: 3. jug.; arătură „Gaj", 3 jug. arătură- ^Drumul Moldovei" respective „Războiu* dinspre sesiunea preotului Iuliu Lorirţţiu, 3 jug. „Dealul" de sub mbrminţi dinspre iunca¿ 1 jug. livadă „Panădămoane" dinspre sesiunea preotului Iulhi Lorinţiu. "

2. V» parte din stola uzitată, 3. V parte din birul parohial. C în lipsa de casă parohiată alesul va avea ase

îngriji singur de locuinţă, afară de aceea a-şi plăti şi darea după pământul cel foloseşte.

Doritorii de a ocupa acest post să-şi trimită ruga-rea instruatâ conform normelor în vigoare Prea On oficiu protopresbiteral în Oravîţa-montariă.

Sunt poftiţi a se prezenta-în s. biserică spre a-şi dovedi desteritatea în cântarea şi oratoria btserJLeească cu prealabila încuviinţare a Oficiului protopresbiteral, nu însă în ziua alegerei.

Greovaţi, din şeclinţa comitetului parohial ţinută la 22 Ianuarie (4 Februarie) 1921. 1—3

C o n s t Rusovean m. p. notario.

în conţelegere cu oficiul protopresbiteral.

Sofron ie Gacică m. p. preşedinte.

în conţelegere cu mine: Cornel Ştefan adm. protopresb-

FIUL LUI AHIONIU NOVOTIY, turnătorie de clopote

şt fabrică de scaune de fer pentru clopote

TIMISOARA-FABRIC. 1—52 '

Calculări de pr^ţ să trimit grăioit.

Redactor responzabil : Dr Vasile Loichită Tiparul şi editura Tip^rafiei cKecezaie-î# Garaosèlwf