Anul XIII. Arad, Duminecă, 26 Iulie (8 August) 1909. Nr. 161.

ABONAMENTUL fa «m ш 24 Cor. 11 m |шп.. 12 « fi o \mk . 1 «

Mnri de Duminecă h m an 4 Cor.

j»£»trn Románia ţi i to.tlcs . . 10 Cor.

Ural de zl pentru Ro­ntat* fi itrilnătate pe

ta 41) trand. RIBUNA REDACŢIA

şi ADMINISTRAŢIA Miksa utcza 2—3.

INSERŢIUNILE ie primesc la adminis­

traţie. Manuscripte nu se îna­

poiază. ^ Telefon pentru oraş şi

comitat 502.

Judecata lumii. S'a nimerit, — şi nu din întâmplare, —

că tot atunci, câne' medicii români şi-au ri­dicat glasul, au protestat şi ziariştii francezi împotriva lipsei de cruţare, cu care sunt prigoniţi în regatul ungar ceice au bărbăţia de aş i mărturisi convingerile şi dacă ele nu sunt împărtăşite de guvern şi de spriji­nitorii lui.

In discuţiunea lungă şi adeseori chiar mai mult decât animata ce s'a stârnit în urma acestei încercări de a »interveni în afacerile interne ale regatului ungar« n'a ieşit nimic nou la iveală: au rămas şi unii, şi alţii tot pe lângă părerile de mai înainte, şi nimeni n'a fost în luptă nici învingător, nici învins.

Fără de efect n'a rămas însă desfăşurarea de puteri.

S'a adeverit, înainte de toate, că nu s'a găsit în nici unul din centrele de viaţă ale Europei, nimeni care a crezut de cuviinţă să aprobe atitudinea guvernului ungar ori să admită argumentele ziarelor din Buda­pesta.

Chiar şi numai atât ar fi destul pentruca să fim dumeriţi asupra rezultatelor obţinute de guvernele ungare prin stăruitoarea pri­gonire a adversarilor săi: ele n'au întărit statul ungar, ci Iau slăbit şi i-au făcut po­porului maghiar foarte rele servicii.

Nici că se putea altfel. Încă atunci când i-s'a făcut generalului

Traian Doda proces de presă pentru o scrisoare adresată în calitatea sa de deputat preşedintelui dietei, guvernul ungar a pornit pe o cale primejdioasă, şi adversarii lui aveau multe cuvinte de a se bucura când el a obţinut şi condamnarea generalului.

Una din cele mai bune apucături e în lupta politică să-1 împingi pe adversar să sevârşească fapte, prin care se compromite şi mâhneşte pe binevoitorii săi, iar condam narea generalului Traian Doda, în condi-ţiunile, în care a fost făcută, a mâhnit pe mulţi dintre cei ce de altminteri le erau bine­voitori maghiarilor.

De acelaş fel a fost şi mutarea la Cluj a curţii cu juraţi delà Sibiiu.

Nici unul dintre ziariştii ori oamenii po-1 tici, cari au fost judecaţi fie la Cluj, fie la Arad, fie la Oradeamare, fie la Buda­pesta n'a pretins, că exprimă vederile ori sentimentele foarte onorabililor cetăţeni, care constitue curţile cu juraţi din aceste oraşe. Se ştia, din contră, că, dânşii au cu totul alte vederi şi alte sentimente că, sunt cei mai hotărâţi adversari politici. Tocmai deaceea nu erau competenţi să judece, şi în gândul tuturor oamenilor cu bun simţ ei nu puteau să fie curţi cu juraţi, ci corni • tete constituite anume spre a lovi în ad­versarii politici păstrând aparenţele justiţiei.

Cu cât mai multe şi mai grele verdicte dădeau deci, cu atât mai vârtos compro-miteau justiţia ungară şi statul ungar, în genere, şi odată trebuie neapărat să li-se înfunde cu acest fel de justiţie.

întreaga lupta aceasta era pentru adver­sarii politici ai guvernului ungar cu multe suferinţe şi cu grele jertfe, dar riu se putea termina decât cu o mare ruşine pen­tru prigonitor.

De ruşinea aceasta guvernul ungar şi cei ce l'au ajutat n'ar fi putut să scape decât dacă ar fi reuşit să înăbuşe mişcarea na­ţională la români, la slovaci şi la sârbi. N'a reuşit însă. Zadarnic s'a folosit fie chiar şi în forme europeneşte inadmisibile, de în­treaga putere a statului ungar, căci mişca­rea creşte până chiar şi la germanii, la care ea nu exista mai nainte.

Voind să se arate mai puternici decum în adevăr sunt, guvernul ungar şi sprigini-torii săi şi-au dat de gol neputinţele.

>Cu ce v'ati ales ! ? — cu ce puteţi să vă făliţi după opintiri făcute în timp aproape patru-zeci de ani ! ?« — îi întreabă azi lu­mea.

Iar răspunsul îl dau statistica şi actualele stări din Ungaria, unde de atâta timp nu se mai poate constitui un guvern normal.

Lumea şi-a dat judecata în marele pro­ces, în care guvernele ungare i-au angajat pe maghiari cu* ceilalţi concetăţeni ai lor şi nu mai rămâne decât executarea sentenţei, care zice : Aveţi, voi maghiarilor, să vă îm­păcaţi cu concetăţenii voştri. Treaba voa­stră şi alor e, cum aveţi slo faceţi, dar tre­buie neapărat şi cu orice preţ să vă înţe­legeţi. «

FOIŢA ZIARULUI »TRIBUNA<

La Carmen Sylva. De Marilina Bocu.

In cabinetul de lucru al Reginei României, la Castelul Peleş.

Un colţişor sfinţit de marea putere a artei, un templu mic din lemn de trandafir, într'un semi-obscur tainic, în care nu arde flacăra focului sacru, dar veghează necurmat bunătatea îngerescă a unui suflet mare, dorul unei mame ce plângând pierduţii ochişori albaştri a înţeles durerea unei lumi întregi şi din nesecatul izvor al lacrimilor, cu prisosul îmbelşugat al inimei, a tors mângâ­ietor firul poveştilor triste, versurilor duioase şi cântecelor vesele de dragoste, pe înţelesul tutu­ror celor ce iubesc, rîd şi plâng.

Din cadrul sombru, al interiorului aceluia sever, Carmen Sylva, într'un iung vestmânt alb, învă­luită peste cap călugăreşte, cu o simplă maramă albă, românească, apare senină şi surâzătoare a-semeni unei preoţesc a păcei care n'ar fi făcut o viaţă întreagă altceva, de cât să zâmbească şi să aline.

Îmbrăţişarea ei e caldă ca un adăpost părin­tesc, privirea duioasă şi prietenească, dar glasul ei înecat şi profund are ceva din răsunetul coar­delor unei harpe înstrunate a cântec de jale, în care se ascund durerile înăbuşite.

M'aşez, o privesc şi o ascult cu luare aminte. Regina are şeasezeci şi doi de ani. Dar statura ii voinică, ţinuta impozantă şi sigu ă, figura şi

căutătura ei, sunt aşa de sănătos păstrate încât de n'ar fi părul acela alb, alb, cum e caerul, i-ai da cu douăzeci de ani mai puţin.

Vorbeşte tot zâmbind, rar şi foarte frumos ro­mâneşte, deşi regina de mai multe-ori, in fiece zi, e constrânsă chiar cu personalul de serviciu să schimbe limbile, germană, franceză, engleză şi italiană.

Povesteşte curgător şt inspirai. Vorbeşte des­pre recenta vizită a archiducelui Francise Ferdi­nand şi ni-1 dă de exemplu ca pereche ideală relevând calităţile superioare ale principesei de Hohenberg, marele ei devotament pentru ai săi. Spune numele câtor-va români de pe aici pe cari a avut prilejul să-i cunoască mai de aproape interesându-se în mod deosebit despre soţia »marelui patriot« Raţiu. Şi făcând aluzie la bănăţenii şi ardelenii pe cari îi cunoscuse şi pe cari îi primise la Peleş când cu prilejul expozi­ţiei, regina subliniind: sunt oameni sdraveni, foarte entuzaşti şi foarte de inimă. Mă uit la tânăra mea tovarăşe de pe aici care privea cu lacrămile în ochi pe regina, gata să plângă de bucurie şi afirm suveranei că românii de peste munţi sunt toţi numai inimă. Carmen Sylva se bucură, ea iubeşte oamenii inimoşi şi pentru aceea a atras-o şi pe ea poporul român, măcar că nu poate uita niciodată malul Rinului.

Conversaţia se strecoară uşor pe altă cale. Re­gina ne întreabă de familie şi când îi vorbesc despre fetiţa mea micuţă care-mi duce dorul şi mă sileşte să plec curând, chipul Carmen Sylvei se schimbă deodată. Zimbetu! nu a pierit dar pri­virea ei a început să strălucească subit în umezeala

a două lacrimi şi'n colţul gurei se desinase ceva a plâns.

— >Vezi cât de micuţi şi are şi ea o inimioarăc Văd ochii reginei îndreptându-se într'un colţ

spre birou şi îndată începu vorba despre orbi.

In colţul acela unde a privit regina fusese mai înainte un mare portret al său ţinând în cârcă pe mica principesă Maria, fiica Sa. Dar pentruca ochii mari şi trişti ai copilei o urmăreau neîncetat în cabinet, ori cum se întorcea, şi neputând gândi şi neputând lucra, regina puse să facă într'o aripă a castelului o mică galerie, luminoasă, în care soarele se joacă delà răsărit până la apus şi unde fetiţa din cârca mamei putea să privească mereu, mereu, cerul, cătră care sburase ca să se facă înger.

Acum locul acela îl ocupa un gigantesc gobe­lin, o admirabilă lucrare de artă. O fată arabă, purtând în braţele ei pe iubitul ei, un creştin. O noapte de iarnă pe lună. Părintele fetei, bănuitor, o pândea, şi ea, pentruca servii ei să nu vadă urme de bărbat pe aleiele parcului, se lupta cu dragostea ei lipită de sâr>, îngheţată până în ge­nunchi, cu picioarele goale în nămeţii de zăpadă. Razele soarelui se furişară din boschetele splen­didei terase a Peleşului, prin ferestrele larg des­chise, printre campanulele înalte, din raze şi lumină aşa mistic gobelinül acela cu corpul alb al arabei, cu ochii de foc ai creştinului, apoi cu­nuna albă de păr a Carmen Sylvei, şi un mo­ment mă simţii atât de mişcată înaintea chipului inspirat al reginei, încât îmi păru că din sufletul ei se născuse acea sublimă pornire de inimă a fetei arabe.

Pag. 2 . T R I B U N A . 8 August n. 1909

Vizita prim-ministrului român la moştenitorul de tron şi cancelarul imperial german. Prim-ministrol Româ­niei d. I. Brătianu a sosit ieri din Karlsbad Ia Berlin pentra a vizita pe cancelarul şi secretarul cabinetului de externe al Germa­niei. La 12 ore înainte de masă d. Brătianu a avat o convorbire ca secretarul şi pe armă a fost primit de cancelarul, care a dat nn prânz în onoarea prim-ministrului român După amiaz d. Brătianu a fost primit de moştenitorul de tron şi seara s'a întors de non la Karlsbad.

* Părintele Bădescu şi Burdia. Delà

un bărbat valoros, bine cunoscător a celorce se întâmplă în dieceza Caransebeşului şi demn de toată încrederea primim următoarele:

„Severinui1' din Caransebeş, într'o „ediţie extraordinară" a numărului său 35, răspândit gratuit în mii exemplare, a adus drept senza­ţie vestea că noul alesul episcop dl dr. Tra-ian Iosif Badescu a doua zi după alegere ar fi făcut o vizită dlui C. Burdia. Cu ocaziunea acelei vizite d. dr. Badescu, ca să ajungă la mitra episcopească, ar fi implorat ajutorul dlui C. Burdia, iar în schimb nou alesul episcop ar fi „asigurat pe d. C. Burdia că-i va fi întru toate omul, că-1 va sprijini în inten{iunile sale şi că e gata a face totul pentru a-şi repara gre­şelile din trecut". Mai zice „Severinui" că d. dr. Badescu „recunoscându-şi greşelile, ar fi „făcut solemne promisiuni, promisiuni întărite „cu cuvântul ne onoare a unui episcop ales, că „toate aceste greşeli se vor îndrepta spre bine „şi în viitor Burdia va domina situaţia atât în „biserică, cât şi pe terenul politic, neconturbat „de nimeni".

Această veste răspândită de „Severinui" a produs consternaţie în toţi oamenii de omenie, nu însă contra dlui dr. Badescu, ci în contra acelora, cari au răspândit-o, cunoscut fiind că d. dr. Badescu nu este capabil de incorectităţi, cu atât mai puţin de umiliri.

D. C. Burdia este membru al tuturor corpo-raţiunilor bisericeşti, chiar şi al măritului Con­gres naţional bisericesc, este deci numai firesc, că d. dr. Badescu, care stă îa serviciul bise-

Da, Carmen Sylva ne vorbea de alte dureri. De orbi, sărmanii ei orbi, cărora cu multă stră­danie le-a înfiripat o vatră, o vatră luminoasă. Ne ruga să trimitem orbi, de aici de peste munţi, acolo Ia Bucureşti. Tovarăşa mea a povestit reginei nefericirea a două oarbe fără adăpost şi hrană, din satul lor, Ciuciu, şi regina at nsă a notat şi a rugat să-i trimeată îndată la Vatra Luminoasă.

— Pe cea de patruzeci de ani, o vom învăţa-o să facă de toate, că trebuie să fie în putere încă. Pe cea de şeasezeci de ani, dacă spui că ea toarce firul cel mai subţire din tot satul, pe ea o vom pune-o să toarcă.

Vedeţi, Vatra Luminoasă s'a început cu aproape nimic, — urmă Suverana. In nopţile mele nedur-mite, m'am gândit foarte mult la soarta nemi­loasă a acestor nenorociţi, cei mai mulţi arun­caţi pe drumuri, în urma neputinţei lor. Mai ales că am o foarte bună amică pe care am plâns-o totdeauna căci ar fi foarte fericită mamă şi soţie, după cum este, de nu ar fi oarbă. Am scris o carte pe care am vândut-o şi am scos pe ea cinci mii de franci. Cu banii ace­ştia am început temeiul Vetrei Luminoase. De

ricei, nici după alegere n'a putut refuza a sta cu el de vorbă. Dar este absolut neadevărat, că după alegere i ar fi făcut vre-o vizită, cu atât mai puţin este adevărat, că i-ar fi cerut ajutorul, sau ar fi recunoscut vre-o greşală, sau i-ar fi făcut promisiuni

Scopul vestei răspândite de „Severinui" este pe de o parte a prezenta pe d. dr. Badescu, drept un bărbat, în care nu te poţi încrede şi aşa a băga intrigă între P. C. Sa şi între cei ce — tocmai pentru corectitatea sa — l'au adorat şi-1 adoră, pe de altă parte a preamări pe d. C. Burdia şi „baza morala" (?) ce ar „resida în curentul politic profesat de cei delà „Severinui".

• Fuziunea. »N. Fr. Pr.c publică in numărul

său de ieri un articol asupra fazei actuale a cri­zei în Ungaria. Autorul, un politician din Buda­pesta, face prognosticul evenimentelor ce vor urma la toamnă şi conclude, că situaţia nu se va putea remedia, decât înjghebându-se fuziunea elemen­telor guvernamentabile. Partidul fuzionist ar avea să se compună din poporali, constituţionali şi din elementele moderate ale partidului kossuthist, cari azi, cu consentimentul dlui Kossuth, sunt aproape organizaţi subt şefia contelui Apponyi. Partidul va adopta apoi un program unitar, din care se vor exclude în caz de nevoie chiar şi dezideratele militare.

In fruntea guvernului, format din sânul parti­dului fuzionist, să fie numit un om politic mai puţin expus. Acest om nu va putea fi nici We-kerle, nici Andrássy, ci probabil Széli, sau alt bărbat politic care n'a fost între figuranţii prin­cipali ai evenimentelor din anii ultimi. Guvernul fuzionist va avea misiunea să înfăptuiască reforma electorală şi să pregătească noile alegeri.

Acest articol inspirat din anturajul guvernului, confirmă întru toate părerile desfăşurate la loc de frunte în numărul nostru de ieri şi trădează silinţele desnădăjduite ce desfăşură oligarchia ungurească întru apărarea privilegiilor sale de a exploata şi în viitor ţara, asuprindu-i popoarele.

Boierii unguri vor să facă singuri reforma elec­torală şi în acest scop e firească nizuinţi lor de a se separa şi închega într'un partid unitar al lor. Cum contemplă ei această reformă — se vede lămurit din reforma lui Andrássy.

atunci s'au strâns la aceia mulţi, mulţi bani şi a fost nevoie de mult ca să le a cătuim adăpostul cum se cade. Dar acum ei încep de se susţin singuri.

Prin metode speciale, cunoscute, ei scriu, citesc, pictează, sculptează, dulgheresc ; femeile cos, ţes, aleg, brodează, croşetează, în sfîrşit fiecare după a plicarea sa se poate deda la orice meşteşug, la artă chiar, dupe urrra cărora încep să se susţie singuri. Sunt printre orbii ce se găsesc acum la Vatra Luminoasă câţiva adevăraţi artişti chiar.

Si trimiteţi chiar însuraţi, cari se întâmplă să fie. Pe alţii îi căsătorim acolo. De copiii lor avem noi gri je şi vor fi crescuţi bine. Trebue să facem să piară desmoştenirea de pe capetele nenoroci­ţilor acestora izbiţi aşa de crud de soartă, să-i putem face a ajunge şi ei în rândul activităţii omeneşti.

Cu energie se poate face mult. Eu în viaţa mea tot ce am putut face bun am făcut în nop­ţile mele de nesomn. Atunci nu mă chinuiam cu ideea că de ce nu dorm şi ce ar trebui să fac ca să dorm, ci începeam să mă gândesc Ia toţi oamenii, Ia cei ce sufer pe nedrept mai ales.

Păreri cu privire la o nouă fun­damentare a învăţământului

nostru primar. IV.

(Continuare.)

Acesta e un punct de vedere care trebuie luat in considerare. Al doilea e continuarea pe baze noui a unei istorii ardeleneşti generale şi (sub Ardeal înţeleg întreg pământul locuit de români în statul ungar), care pentru şcoli ne lipseşte cu totul.

In învăţământul nostru istoric nu ajung 2—3 vorbe despre Traian şi Decebal, cum se face, pe unde se mai face şi atâta; el trebuie să oglin­dească întreg trecutul nostru, dacă nu şi cel po­litic, cel puţin cel cultural şi bisericesc, care im­plică în sine momentele de căpetenie şi din cel dintâi.

Aici trebuie să fie vorba mai întâi de toate de o organizare a materialului din punctul de vedere istoric-genetic, pentru ca în scoale să se poată ţinea cont de principiul organic-genetic. Copilul trebuie să percurgă în desvoitarea lui toate sta­diile de viaţă prin cari a trecut acea parte din omenire, care lui îi e mai aproape, adecă popo­rul nostru

Dacă învăţământul nostru istoric nu va avea să înceapă cu Traian, ci el va avea să plece delà vremea lui Roşu-Impărat, Verde-împărat, Galben-Impărat, precum şi delà eroii mitologiei noastre naţionale Sfarmă-Piatră, Strâmbă-Lemne, Barbăcot, Mama-Pădurii şi alţii cari stăpânesc fantastica împărăţie a basmelor-producte ale copilăriei po­porului, cari trebuiesc trăite şi de cătră copiii noştri. (Pentru un studiu temeinic cu privire la acest subiect: L. Şăineanu, Bazmele române, pre­cum şi colecţiile de basme delà noi, în special). Aceasta trebuie să fie prima treaptă care duce la învăţământul istoric propriu zis.

Ca o a doua treaptă, pedagogia cere istoria Iui Robinson. Noi o putem primi. Totuşi se poate naşte întrebarea dacă n'am putea nationa­lisa până la un loc chiar şi această extraordinar de potrivită istorioară, localizând o ? (V. I. Gorun : Robinson în ţara românească).

A treia treaptă e a legendelor. Aici trebuie trasă în cercetare literatura noastră poetică şi anume ru numai epica ci chiar şi lirica, în care se cuprind icoane despre anumite părţi ale vieţii noastre istorice (istoria nu prin lupte şi singura­tice fapte mari, ci numai prin acel mare fapt că

Şi m'am sbătut să fac ceva pentru cine mi-a stat în putinţă a face. Şi mai târziu din nopţile de nesomn, am făcut zile de lucru şi am lucrat mai mult şi mai cu spor ca după o noapte o-dihnită.

Am spus în treacăt Carmen Sylvei că am avut mulţjmirea să-i traduc în f jiţa » Tribunei* toc/nai articolul său interesant, în care vorbeşte aşa ali-nător despre nopţile sale nedormite, şi cum rân­durile acelea au ridicat moralul câtorva, ce-i cu­nosc suferind, numai citind rândurile cuminţeşti ale Carmen Sylvei. Că ele fac mai mult decât cel mai puternic leac, ne învaţă să facem dintr'o po­tecă plină de spini ce ne-ar duce la desnădejde o cale plină de umbră la care să se umbrească vre-un alt ostenit.

Cu zimbetul ei frumos şi bun, Carmen Sylva ne spuse:

— >Da, da, spuneţi Ia toţi cei ce nu dorm că eu veghez pentru toţi*.

Oacă a-ţi încercat toate! ji tot nn v'an treent durerile reomatlce cereţi o sticli da

в Р Ш Т G H I A ? A

care face să înce- Апгый Aß rnn Ao dîf lt î provenite din răceală, ca d. e. teze imediat orice UU1C1C UC UtJI, UC Ш1Ц1, juag-hinrl în eoaete şl îa spate, ie foloseşte cu rezultat ban. Ia contra G U T U R A I U L U I singurul remediu.

Preţul unei sticle 60 fiterl, o sticli mare 1 cor. 20 fll4 3 sticle nuri = = = = = san 6 sticle mici se trimit porto franca =

O e . n t i t a . t i m a i m i c i t i u . в е t r m i i t ţ i r i n p o n ţ i i .

Se î&Kţti »( ie poate comutai.

Szémann Agostot farmacist.

Hatvan, Főtér nr. 126. Se eipcdeul «Unic lo toata ptrtl). taaw

8 August 1909. » T R I B U N A. Pag. 3

am Irait o veacuri dealungul Ia adăpostul vârte­jului lumei).

Mai mult ne poate da in privinţa asia poezia epică. D. Virgil Oniţiu a descoperit in epica noîstrà strate istorice (V. > Vatra* pe 1893, mi se pare) şi e păcat că s'a oprit la cea dintâiu cerce­tare de acest fel, când acest câmp la noi e a proape cu totul neatins de istoricii şi criticii li­terari. Ea trtbuie cercetată mai cu deamănuntul tot mai din punctul de vedere care ne interesează

aici. Unele balade istorice ne pot servi de-a dreptul

ca material pentru istorie, d. e. Iançu Sibianul, Pintea Viteazu, Gruia lui Novac, etc., altele au nevoie de cercetări mai minuţioase. Ori cum, poezia noastră trebuie studiată şi din acest punct de vedere, cât mai de grabă. Ea trebuie să ne deie materialul introductiv pentru istorie. (Reco­mand în mod deosebi, în legătură cu acest punct, cartea : Die serbische Volksepik im Dienste des Erfielurg, de dr. Sr. M. Okanowitsch, Jena, 1897. Se poate obţinea delà anticariatul Strobei,

Jena, 2 M). Anumite servicii ne pot face şi romanele şi

nuvelele istorice, cari zugrăvesc într'o formă uneori acceptabilă, vremuri asupra cărora ne lip­sesc dovezi istorice. Aşa d. e. cred că se poate citi cu folos ^Năvăliri barbare« de L. Bolcaş (Budapesia 1905), - spoi romanele regretatului Tit Chitul, în Familia (— 1905), deşi acestea din urmă tratează vremuri mai no-ă, asupra cărora

nu planează întunerec. In literatura populară mai avem şi alte pro­

ducte cari trebuiesc utilizate pentru şcoală, anume legendele relative fa Ştefan cel Mare (adunate de T. A. Bogdan, Bistriţa 1904 V. şi colecţia lui Teodorescu Kirileanti). Aceste pot servi în o parte a Ardealului, acolo unde ele sunt aşa zi­când acasă, ca introducere în istorie, ceea ce ar corespunde pe deplin principiului pedagogic, con­form căruia, după poveşti şi Robinson au să ur-mtze legendele istorice locale şi (Stammessagen) — numai dupá ele legende istorice relativa la po­porul întreg, după cari apoi are să urmeze isto­ria proprie zisă. Delà legende apoi — trecere la

istorie. Unora o să le pară acest punct cam cuteză­

tor. Nici decum ! Stefan ce! M. n'a fost numai Domnul glorios al Moldovei ci o bucată de vreme şi ai unei părţi ardelene, deci el aparţine şt istoriei Ardealului. Mai departe: Stefan n'a fost mare numai ca român ci şi ca creştin ; el e nu numai Stefan cel Mare ci şi »cel sfânt « pen-tru luptele biruitoare purtate cu vrăşmaşii crucei, prin ceea ce a adus întregei creştinătăţi servicii mari.

Pentru acestea nu numai cronicarul polon Diu-gosz a aflat cele rrat frumoase cuvinte de slăvire ale acestui strălucit voevod, ci însuşi Papa delà Roma, căruia-i e atât de devotat actualul nostru ministru de culte, 1-a cinsíit şi la numit stâlp al creştinătăţii, iar la moartea lui a dat poruncă să se tragă clopotele în mfreiga întindere locuită de credincioşii lui. La 1904, când cu serbările delà Putra, Papa a răspuns în cuvinte pline de recu­noştinţă cătră acest erou al creştinătăţii, la tele­grama ce i-s'a trimis de cătră românii strânşi la mormântul lui.

Nu există nici un motiv care ar vorbi contra introducerii acestei măreţe figuri în istoria noastră. Asta cu atât mai vârtos, că în afară de cele amin­tite, de Skfan ne mai leagă şi din punct de ve­dere strict bisericesc-ortodox ceva: el e întemeie­torul organizaţiei noastre bisericeşti de astăzi. (Vezi N. Iorga: St* fan cel Mare şi Mihai Viteazul ca întemeietori ai bisericei din Ardeal, Bucureşti 1904). Şi ca atare el trebuie neapărat pomenit în şcoala noastră primară.

Tot în legătură cu biserica, şi nu numai în această legătura, trebuie pomenit şi Mihaiu Vi­teazul.

Dar nu e permis a se vorbi despre istoria noastră numai amintind evenimentele »marit din-fr'ânss. Mai mare decât multe din aceste eveni mente a fost poatecă trecutul nostru de sate şi preoti«, în care neam petrecut cea mai în­semnată parte a hălăduirii noastre în această ţară, — un trecut simplu, d r care nu poate fi trecut cu veden a, de dragul unor puncte mai bătătoare la ochi, cari, totuşi а<л fost numai puncte singu ratice. (V. N. Iorga: Studii şi documente v. VIII, XII şi XIII).

Alte momente cari de asemeni trebuiesc reţi­nute sunt acelea pe cari ni-le serveşte biserica. Ele de asemeni împletesc trecutul nostru biseri­cesc, cu cel politic şi literar cultural. Delà apariţia >Istoriei bisericesti« de N. Iorga ni s'au lămurit :n privinţa aceasta o seamă de puncte de vedere nedesluşite pe deplin până aci.

O studiare amănunţită a acestei cărţi monu­mentale, (ori câte greşeli de detalii iar putea des­coperi cineva) din punctul de vedere care ne im poartă, se impune. Notez numai că nu mai e per­mis ca până acum să uităm în şcolile noastre de un Iacov Stamati d. e. numai pentrucă, deşi născut din nişte porcari săraci delà noi, a slujit lui Dumnezeu şi poporului său ca mitropolit al Moldovei. El a rămas şi ca mitropolit al nostru. (V. I. Popea : Caractere morale). Viaţa lui e plină de momente mari şi înduioşătoare şi ea trebuie introdusă în cărţile noastre de cetire. Tot astfel nu e permis să uităm în şcoala noastră că fraţii Scribani au fost şi ei originari delà noi (V. En­ciclopedia română v. III). — Aceştia, ca şi alte muîte persoane marcante, trebue să fie neconte­nit ţinuţi în evidenţă, ca nişte firi cari au ţinut între indivizii între gului no?tru neam legătura ne­contenit strânsă.

Pornind delà astfel (nu zic: deîa acestea, pen­tru ca să nu se înţeieagă că în afara de ele nu mai sunt şi altele) de puncte de vedere, am a-junge la o adevărată naţionalizare a învăţămân­tului nostru istoric pe care actuala istorie oficială n'ar mai fi în stare să o slăbească de loc. Acest învăţământ e singurul ant'dot în contra otrăvii care ni-se serveşte de cătră duşmanii noştri.

Scrisori din Paris. Vacanţă. — Străinii. — Vanitate.,. — Cum sunt consideraţ i literaţii şi artiştii — Un jurnal prea reclamagiu. — Cécile Sore l —

Mama unui primminlstru.

Parisul se goleşte de parisieni şi se umple de străini. Pe marile bulevarde mai ales, Ia Operă, ! în scafé delà Paix*, tot felul de limbi străine ím-pestriţează convorbirile.

In oraşul unde toţi oamenii sunt egali, vin pu ternici din toate părţile lumei. Paşi din Turcia asiatică, miniştri eghipteni, lorzi englezi, milionari americani, — se pierd în mulţime. Personalităţi cari în ţara lor fac pe trecftori să 'nfoarcă ochii şi să arate cu degeîu', — trec nebăgate în seamă p'aici. Iată la o masă d. Nicu Filipescu, fost mi­nistru şi mare proprietar în România, cum stă şi bea din cafeaua proletară, de par'că n'a fost niciodată boer şi reacţionar. Printre studenţii şi fetele vesele de pe bulevardul Saint-Michel, se plimbă înorat, d. Bădărău, fost ministru de ju­stiţie în România şi se miră probabil, că nu I salută nimeni şi că nimeni nu-i şopteşte în urmă :

— Iacă mâna dreaptă a lui Tache Ionescu, iacă Bădărău, care ţine Moldova în mână...

...Numai la Paris, în ceata uriaşă a milioanelor de oameni, vezi ce mici şi ce egali suntem cu toţii. Aici nimeni nu se sperie când vede un om mate. Emil Loubet, fostul preşedinte al sepublicei umblă pe imperiala tramvaielor, alături de zarza-vagioaice şi de lucrător-, iar Fallieres, actualul preşedinte, nu prea are nevoie să-şi scoată pălă­

ria la orice moment, fiindcă prea puţini cetăţeni î! salută. Ba unii îl rrni şi trag de barbă.

.. Şi când te gândeşti ce mare e un subcomi­sar la Bucureşti şi un solgăbirău in Ardeal!...

Poporul francez însă îşi iubeşte mult artiştii j şi pe oamenii de litere. Numele unui Anatole

France, Steinlein ori Mourèt-Gully el îl pronunţă cu mare respect. Revbteie umoristice, cari bat jocoresc şi cari caricaturizează pe toţi suveranii, pe toţi oamenii politici ai Franţei şi ai străinătăţii, — n'ar îndrăzni nici-odată să facă ironii pe seama unui Anatole France. Dimpotrivă. Orice vorbă eşitâ din gura maestrului, ele o culeg cu sfinţe­nie şi o tipăresc la loc de funte. O glumă a lui, o caracterizare, nu sunt trecute niciodată cu vederea.

Obiceiul acesta frumos al francezilor, depăşe­şte însă de multe-ori limitele şi sub pretext că Anatole France zice cutare lucru, gazetele de re­clamă spun şi ce zice un Duval oarecare. Toţi oamenii cu bun simţ sunt indignaţi văzând re­clama pe care o face de pildă ziarul teatral »Co-media«, actriţei Cécile Sorel, delà comedia-fran­ceza. Fiecare gest, fiecare vorbă a acestei actriţe e transcrisă în coloanele »Comediei«. Ca să facă reclamă, aceasta gazetă — foarte interesantă de altfel — uzează de un mijloc banalizat. Cam în felul acesta:

»Pe bulevardul X, în faţa elegantului magazin Y, se coboară dintr'un automobil luxos, o doamnă a cărei distincţie f apează, a cărei figură e cu­noscută, a! cărei nume e repetat delà un colţ la celalalt al Parisului, delà un colţ la celalalt al Franţei. Cele câteva zeci de persoane cari au vázut-o coborându se, se opresc acolo, lângă automobil, fascinate. Unii întră în magazin şi urmăresc pas cu pas, vorbă cu vorbă, nobila apariţie.

>La un moment dat, o mşcare se produce în magazin : ea ese. Lûmes se grămădeşte la uşă, cei de-afară desfac o cărare. Ea surâde, urcă în automobil şi dispare, într'un no- de fum şi de praf, urmărită de sute de ochi. Cine era? Era ea, Cécile Sorel !«

Sau, cu prilejul sărbărilor delà 14 Iulie: » Luarea Bastiliei a fost sărbătorită şi anul acesta,

cu aceiaşi însufleţire ca în toţi anii. Pretutindeni, poporul fericit dansa şi petrecea in sunetul mu­zicei. Seara, lampioanele colorate, luminile de ar­tificii, umpleau văzduhul cu raze feerice. Dar, pe eleganta »Avenue des Champs Eiy-ées*, nici un semn că azi e sărbătoare naţională, nici un dra­pel, ca în restul oraşului. Aceeaşi lume elegantă şi nepăsătoare trece în automobile şi trăsuri şi aceleaşi case solemne şi nepăsătoare. Iată însă că la un palat, e arborat tricolorul Franţei, un tricolor uriaş care fâlfâie măreţ.

»Trecafoii miraţi se opresc în loc, ridică ochii ca să vadă numărul casei. Şi atunci, faţa li-se luminează. Cine stă acolo? Ea, Cécile Sorel!«

Această doamnă, Cécile Sorel, e o femeie de cincizeci de ani, foarte inteligentă şi cultă dar fără pic de talent dramatic. Dacă nu mă credeţi, întrebaţi pe Zaharie Bârsan ori pe doamna Olimpia, cu cari am văzut-o într'o seară la Comedie, şi-mi veţi da dreptate. Dar, doamna Cécile Sorel e o femeie bogată, cu foarte mult gust; saloanele ei literare şi artistice suni vestite. Foarte mulţi ar­tişti şi poiiticiani s'au ridicat în urma interven­ţiei ei, căci doamna Sorel are marea calitate de a fi amica intimă a domnului Aristide Briand, preşedintele consiliului de miniştri al Franţei.

Toată lumea ştie acest lucru. Când a căzut guvernul Clemenceau, s'a crezut o vreme că toţi miniştrii vor demisiona şi că vor veni la putere adversarii lor. Cu acest prilej, » Comedia* mai are prilej de ceva — cumva reclamă, de astădată însă fără să puie numele:

>La portarul Comediei Franceze a aflat ea ve­stea căderei. A durut-o, dar buzele ei au rămas sutîzătoare. A trecut senină, ca să nu pară c'o

M o t o a r e de gaz aerian, de încălzit cu cărbuai de lemn, cocs şi cărbuni buni, ce! mai ieftin mijloc, fără fum, miros şi pericol.

Comsumarea pe oară de 0'8—2 fiieri şi putere de un cal. M o t o a r e d e b e n z i n ă şi îocomobile de benzină cn cele mai favorabile condiţii de plată şi cu garanţiacea mai mare. C o n s t r u i r e d e m o a r a după sistemul cel mai bun.

TIVADAR HOFFMANN inginer mehanic antreprenor de eiädiri de aioară, íis (Szeged)

S e g h e d i i i .

Pag. 4 » T R I B U N A « 8 August n. 1909

ating ironiile colegilor. Seara însă, s'a răspândit noua veste : Briand e ales preşedinte al consiliu­lui. Ochii ei s'au umplut de lacrimi şi'n seara aceia, a cunoscut cea mai mare bucurie a carierei ei de femeie şi de artistă.

Eternul »Cine era? Era ea, Cécile SoreU — lipseşte de data aceasta. Dar Iau pus cetitorii, probabil, surâzând de afectata dragoste a reda magiilor delà >Comedia«...

Şi fiindcă veni vorba de Aristide Briand, şi de notiţe din gazete, transcriu una, mult mai sin­ceră si mai mişcătoare ca cele delà gazeta tea­trală citată. Am găsit o în » L'intransigeant* de aseară ;

»O femeie bătrână şi bună, foarte modestă, trăeşte cu simplicitate, dintr'o mică rentă pe care i a făcut-o fiul ei.

Ea îşi face singură cumpărăturile şi-şi fierbe mâncarea fără ajutorul nimărui.

La Nantes, oraşul unde locueşte dânsa, toată lumea simpatizează pe această bătrână bună, care, cu toate ofertele fiului ei, n'a vrut ca acesta să i mărească penziunea, pe măsură ce steaua lui strălucea mai tare.

— Sunt bine aşa cum sunt, spunea dânsa. De ce să-mi schimb felul de viaţă?... Sunt fericită aşa... Când voi fi prea bătrână, am săi cer băe-ţelului meu un mic supliment, ca sä-mi iau o bona«.

Şi dna Briand, mama preşedintelui consiliului, spune asta râzând şi clătinând capul, ca o bă­trânică din basme...

3 August. Tristan.

Cursurile delà Văleni. — Relaţie specială a «Tribunei». —

5 Aug. 1909.

Pe lângăcursurile ţinute de trei alţi profesori azi d. Iorga îşi continuă interesanta d-sale temă des pre originalitatea poporului român. Această temă pentru noi, ardelenii e de o covârşitoare însem­nătate. Concluz ile dlui Iorga trebuie să fie un razim sigur în lupta noastră cu un adversar care se foloseşte şi de arma inexactităţilor istorice. Adevărurile fixate de d. Io?ga rămân adevăruri. Ele poaită pecetea valorii eterne. Noţiunile de cultură limpezite aici trebuie să facă parte din lumea cugetării oricărui român de aici şi mai ales a celor, pe cari poporul îi încinge cu spada apărării drepturilor sale. Aceştia au dat de atâtea ori semne că, lipseşte înţelegerea respicaiă a no­ţiunilor unei vieţi naţionale cu rosturi istorice. Şi dacă ar fi singuri în necunoştinţa lor! Tot atât de puţin pricepută rămâne şi mulţimea celor meniţi a da, de pe un piedestal mai lidicat sau mai coborît o notă de îndrumare în mersul spre ţinta poporului nostru. In acest curs, de azi, d. Iorga aduce lămuriri şi în polemica dintre d-sa şi unele ziare delà noi (»Lupta« şi bineînţeles »Tara Noastră«) cu privire la atitudinea d-sale faţă de activitatea deputaţilor noştri.

Sunt două feluri de originalitate zice d. Iorga : 1). una primitivă, cea a poporului în întregime 2). alta înaltă, a timpurilor târzii în o parte, în o singură clasă din popor. Cultură originală este deci şi înainte de răspândirea formelor de civi­lizaţie, căci cultură nu înseamnă numai a face conferinţe, a face literatură beletristică, pictură, arhitectură, înseamnă desvoltarea tuturor elemen­telor cari stau Ia baza culturei tale proprii.

Tracii, strămoşii noştrii, aveau o cultură ori­ginală cu însuşirile lor deosebite, trăind pe pă­mântul lor propriu. Cultura lor corespundea firii lor proprii, hrana, înbrăcămintea, felul de luptă, coloarea in ceiace priveşte împodobirea lucruri­lor de artă casnică. Cultura tracă se deosebia de cultura Romanilor, care avea caracterul unei ci­vilizaţii de oraş, cu spectacolul teatrelor, cu ne­cesităţi de artă ; viaţa sufletească a Romanilor se

ridica la abstracţii filosofice; raporturile lor eco­nomice erau regulate de paragrafele legilor.

Tracii duceau o viaţă rurală; trăind pe neşte locuri cari erau punctul de trecere a învaziunilor barbare nu li se îmbia nici linişte nici timp pen­tru cultivarea artei nici simbolurile abstracte nu făceau parte din viaţa lor sufletească.

Romanii cuceritori ai Daciei Traiane au adus aci civilizaţia lor de oraş, formele organizaţiei lor şi de-aci conturbaţi de barbari ei au trebuit să părăsească sub Aurelian locurile pe care le-au o-cupat. S'au dus deci orăşenii cari nu puteau să-şi desvolte cerinţele lor sufleteşti In neliniştea dese­lor invazii. Au rămas Tracii elementul rural, a caruri originalitate puţin a putut fi atinsă de civilizaţia romană. La restimpurii duşmani bar­bari au trecut pe lângă noi şi s'au amestecat printre noi. Ceia ce am luat delà dânşii nu se poate cerceta.

Au venit slavii. Unii li datoresc lor o mulţime de termeni agricoli. Primul e Hăjdău care având părere contrară statoreşte că, nu numărul termi-nilor ci valoarea circulaţiei, prilejul folosinţii lor hotăreşte. D. Iorga recunoşte că e o absurditate a susţinea, că până nu ai un cuvânt nu ai nici noţiunea lui. D. ex. cuvântul »plug* şi »făină«. »Plug« e de origine slavă pe când »făină« e de origine latină.

Se putea să existe făină înainte de a exista plug ? Nu. Plugul a trebuit să fie nainte de a fi făină, dar poporul l a determinat până la venirea slavilor în felul Iui de a determina lucruri pe cari n'are cuvântul recunoscut în deobşte. Tot aşa »goinä« (galina, latin) şi »cocos« cuvânt care la nici un caz nu e latin. Strămoşilor noştri Traci şi Romani încă trebuie să le fi cântat cocoşul. Locurile locuite de romani erau un fel de pian în­clinat pe care veniau barbarii, veniau şi treceau fără a se putea opri. — Şi peste influinţa slavă se păstrează originalitatea tracă. Nu noi ne am aşezat pe pământul slavilor ei ei pe al nostru. Orice pământ are natura sa deosebită, nevoile sale proprii şi o civilizaţie corespunzătoare ace­lor nevoi. Slavii pent ru ca să trăiască pe pămân­tul acesta cu nevoi deosebite de nevoile lor pro­prii, au trebuit să se acomodeze, să adopte ei din civilizaţia găsită aci. Nu se poate trăi într'un pământ în cate nu regăseşti elemente din civili­zaţia şi din viaţa sufletească care ţi aparţin. Olan­dezii, care persecutaţi în luptele religioase pentru protestantismul loc întemeind în Africa de sud

! tara burilor, trăesc, deosebit de cei rămaşi în Europa, într'o civilizaţie proprie pământului şi

1 duşmanilor negrii de acolo. Un indian din Arne I rica ar muri de urât, de dorul pustiilor întinse,

de setea vieţ.s lor romantice, dacă ar fi strămutat într'un palat din Paris. Tot aşa s'ar întâmpla şi cu un parisian învăţat cu cit rea gazetelor, cu cafeaua sa Ia anumite ciasuri, cu demonstraţie contra guvernului — dacă ar fi strămutat în America Indienilor. Slavii aveau o civilizaţie mai mică decât noi şi pentrucă e, veneau delà Nord, din depărtare mare de focarele de cultură : Roma şi Bizanţ.

Tot aşa şi cu ungurii. Prin firea şi nevoile lor popoarele vagabonde şi barbare caută tot­deauna un teritor locuit, pe care să-1 poată jefui. Ei, ungurii, cari nu erau dedaţi cu munca câm­pului trebuiau să-şi ceară şi să răpească hrana delà poporul care ştie scormoni pământul şi ştie scoate roade din ei. Deci pământul pe care s'au aşezat ei, nu putea să fie pustiu precum ei din interese de politică voiesc săi facă recunoscut azi. Veniţi aici ei au trebuit să adopte formée de cultură a pământului nostru. Aceasta teză o mai dovedeşte şi faptul, că stăpânitorii, guver-norii Ardealului şi Maramurăşului subt domnii unguri se numeau »Voevozi«, ceeace nu era nici în o altă parte a stăpânirei ungureşti. Organi­zaţia aşa numită » Voivodat* şi instituţia de »Jude«, »cneaz« e românească ei au găsit-o aci. Deci Ardealul nu putea fi pustiu. Ungurii susţin, că

am venit în sec. al XlV-lea pentrucă nu sunt date de vieţuirea noastră în Dacia-Traiană.

Dar noi n'avem date nici despre venirea noa­stră în Ardeal. Istoria înregistra atun;i numai pe acei, cari duceau lupte, se războiau, ea nu ia notă şi despre viaţa oamenilor retraşi între munţi şi paşnici cum am fost noi. Apoi ce raţiune putea fi, a părăsi Sudul cel cu mai mult soare şi pământul mai bogat şi a te strămuta la Nord unde e mai puţin belşug şi mai puţin soare.

Tot deasemenea s'a întâmplat şi cu saşii, cari ni datoresc elementele cele mai vechi de cultură a pământului unde s'au aşezat. Un oraş nu se poate clădi fără a avea zona lui de sate care 1 susţine şi doar saşii au întemeiat oraşele Ardea­lului.

ReYoluţia în Barcelona. Alaltăieri noaptea corespondentul ziarului

»Journal« din Paris şi-a trimis singuraticele însemnări — din cauza cenzurei atâta vreme întârziate — referitoare Ia zilelele de sânge, prin care a trecut Spania.

»In dimineaţa zilei de 26 Iul e muncitorii ma­nifestând au parcurs străzile oraşului, provocând toată lumea să proclame revolta generală. Lo­cuitorii prevedeau urmarea de evenimente mari şi au început să se aprovizioneze pe mai multe zile. Ştiri alarmante plutesc în toate părţile, cu seara de odată vine vestea cu în Tarassa mun­citorii grevişti au stricat linia ferată şi au ahcat şi rănit un pluton de jandarmi. Cercurile militare numai Ia intervenţia energică a guvernorului au amânat declararea stărei de asediu. Când însă, cu noaptea în cap, soseşte un curier călare, aducând vestea că la Badalonia linia ferată a fost tăiată şi orice legături de comunicaţie zădărnicite — starea de asediu a fost declarată*.

«In noaptea dinspre 27 Iulie pe mai multe străzi din Barcelona au fost ridicate baricade. Un detaşament de infanterie a fost comandat Ы faţa lo:u!ui pentru ca sa le spulbere şi să îm­prăştie revoltaţii. Armata însă a fost primită cu huiduieli şi înjurături, şi Ia ameninţarea că vor fi împuş.aţi, de pe o baricada s'a deschis un foc aprig asupra miliţiei. Atunci două companii de infanterie, ajutaţi de artilerie, au dat asalt bari­cadelor.

Resculaţii mişună prin toate ungherele, o parte dintre ei au dat foc bisericei din San Paolo şi seminarului din San Antonio. Ou noaptea de odată vine şl spaima morţii, la ştirea că răscu­laţii au de gând să omoare preoţii şi toţi călu­gării de răul cărora abia şi mai pot trage viaţa. Lumea fuge cea mai mare parte, singuri »Mari­siii« rămân şi se pregătesc de defensivă. Oraşul e în întunerec, din internale e luminat de flăcările incendiului, ce consumă lacom munca migăloasă de ani de-a rândul a culturei ; umbre aleargă pa­lide, cu rade în mâni dând foc pela colţuri, şi înfiorat de spaima morţei te sbaţi între lumina nefastă şi neprietenescul întunerec. Toate edifi­ciile publice au fost nimicite mâna distrugătoare a morţei şi-a făcut efectul pretutindeni. După o plimbare în jurul mormanelor fumegânde de ce­nuşă, m'am întors înapoi în oraş; toate vehico-lele transportau răniţi la spitale«.

» Comandorul general al armatei Santiago, tre­când pe străzile oraşului însoţit da-o mică es­cortă a fost petrecut de şuerul gloanţelor răs-vrătiţilor, şi chiar atunci vine ştirea că răsvrătiţii au năvălit în edificiu! senatului şi au arborat pe el drapelul Cataloniei. Artileria bombardează edi­ficiul şi peste puţin nu se mai vede decât un morman de nisip şi piatră, din tot ce fusese mai înainte. Ziua următoare aduce liniştea, care ur­mează după furtuna şi-n vremea aceasta de grea cumpănă, în Catalonia a fost deja proclamată

Hnntrü ni Q t r i l i p ІПГ QÎ o | | i n i t p l n r ^ n d u n i c u l cosmetic ideal pentru mâni ş i faţă. In câteva zi le depărtează U U l í l l a IJIdUUiGIUI y a IUI! 11CIUI pistruiele şi toată necurăţenia pielei. Comandele de 6 dose se expediază

să folosiţi franco. Se poate căpăta delà preparatorul Kárpáli JánOS farmacist în Arad, Boros-Béni-tér Nr. 15 ; precum şi delà drogueriile şi par-

Crema şi săpunul de lapte benzoe r o m e r i i l e d i n Arad- M 4 " ú a ^ ^ L t a í > f . a T s b i : Г а г ш а с і а M r № J 6 z s e f

. . r s r » t Sà nu folosiţi şi să nu primiţi numai cremă de lapte b e n z o e a lui Kárpáti, preţul original a lai K A R P A T I , 1 cor şi săpun de lapte b e n z o e , preţul 70 fii. Să vă păziţi de imitaţlunl !

8 August n. 1909 » T R I B U N A« Pag *

republica. In 29 Iulie răsculaţii pun mâna pe arsenalul ^Veteranilor libertatéi* şi dau nouă ocazie pentru vărsarea sângelui.^

îZiua de 30 Iulie e a cincia zi" a răscoalei. Toţi maurii sunt provăzuţi cu bcmbe, pe străzi nu poţi încunjura bălţile de sânge. In 31 revoltaţii încearcă un asalt contra mănăstirei »Colle Roger de Flor«; garda civică ucide - 6 dintre ei, nenu­măraţi sunt răniţi şi 16 prinşi. Zilnic sunt exe­cutaţi condamnaţii tribunalelor statarii.

La zi întâi mulţi dintre localnici apar pe la vi­trinele cafenelelor, femei cu coşuri în spate alergă în piaţă şi funcţionarii — şi cercetează biuroul, uitat de mult.

In 2 August oraşul incepe să şi îmbrace haina obişnuită, dacă n'ar fumega încă mormanele de cenuşă a celor 36 de mănăstiri, dacă s'ar putea şterge din suflete petele de sânge şi n'ar fi păreţi scrijeliţi şi giamurile găurite de gloanţe tolal ar părea un vis urît, scâibos.

Ziarele au început să apară, şi povestesc trista întâmplare a zilelor din urmă.

Politica dini Brălianu. Subt acest titlu citim în »Neues Wiener

Tagblatt« : Am publicat în numărul nostru de aseară

o ştire din Atena după care cabinetul Bră­tianu a abrogat măsurile îngreuitoare luate odinioară de cabinetul Cantacuzino cu pri­vire la acostarea vapoarelor greceşti în por­turile maritime şi fluviale române. In acelaşi timp se exprimă, din partea grecească, bă­nuiala că, această dispoziţie trebuie să se •atribuie intervenţiei baronului Aehrenthal pe lângă ministrul-preşedinte Brătianu, cu pri­lejul întâlnirei lor la Viena.

După cum aflăm din izvor competent guvernul român era demult condus de în­clinări împăciuitoare faţă de Grecia, aşa că, fără intevenţii străine şi împins numai de propriile sale consideraţii politice, a renun­ţat şi în alte privinţe la legea din 1906 contra grecilor. Aşa dar şi noua măsură a izvorît numai din iniţiativa proprie a guver­nului român. Această iniţiativă se esplică şi prin strălucita situaţie economică în care se găseşte România, mai cu seamă în urma bogatei recolte şi a extraordinarului spor în produsele sale minere şi în petrol. In vederea acestora guvernul trebue să se în-grijască decât mai multe şi mai ieftine mij­loace de transport.

Dacă şi din partea grecilor s'ar vedea un spirit tot atât de împăciuitor, atunci s'ar îndepărta cu totul peretele subţire care mai desparte cele două state.

In ce-o priveşte pe Austro- Ungaria ea a socotit întotdeauva ca un principiu esenţial să nu se amestece în neînţelegerile lor tem­porale. Prin urmare şi ultima măsură a Ro­mâniei a fost luată fără vre-o înrîurire de orice fel din partea Austro-Ungariei.

A Király nevében. »Viitorul« din Bucureşti luând notă despre ul­

tima sentinţă publicată într'unul din numerii no­stru trecuţi, face următoarele reflexii:

Ultimul număr al «Tribunei», — acelaş număr în care se publică darea de seamă a dlui Teodor Mihali — ne vine cu patru coloane şi jumătate scrise în Ungureşte. E sentinţa tribunalului din Oradea-Mare şi sentinţa curiei din Budapesta în procesele intentate

dlui Sever Bocu pentru articolele O datorie sfîntă, Calvarul şi Agitaţiuni.

Pe o pagină şi jumătate din ziar se arată motivele condamnărei, motivele respingerei recursului, agitaţia făcută în contra statului maghiar şi starea civilă a dlui Sever Bocu : «De trei-zeci şi patru de ani, de religia ortodoxă orientală, absolvent al academiei comerciale, însurat, avînd un copil, şi fiind ofiţer în rezervă în regimentul 8 de honvezi din Lugoj».

Ce conţin cele trei articole? Unul dintre ele, »Cal-varul», este cunoscut publicului din Romînia. Este o cronică, un fel de carmen miserabile al pedepselor date în ultimii ani ziarelor şi ziariştilor din Ardeal şi Ţara ungurească. Calvarul a fost prezentat şi con­gresului ziariştilor la Berlin. Intru cît poate constitui agitaţie în contra statului o enumerare de fapte e greu de stabilit. Căci »Calvarul« contribuie cel mult Ia intimidarea celor slabi de a mai face vre-un pas, de a mai ridica glasul să protesteze în contra nedreptăţi­lor. Un guvern mai cu tact ar fi editat chiar el »Calvarul« spre a tăia multora pofta de a scrie în

Ardeal. Cît pentru «O datorie sfîntă...» Dar care popor nu

are datorii sfinte ? Le avem şi noi, le au şi ei, le au toate popoarele, cari tind spre lumină şi libertate. De ce dar atîta ură cînd este vorba de datoriile noastre, cari ne privesc numai pe noi ?

Dar degeaba am căuta să ne explicăm toate izbuc­nirile unor fanatici cu judecata minţii sănătoase. E

I vechia ură ascunsă de veacuri în suflete, care nu va putea fi stinsă niciodată. Oricîtă bunăvoinţă s'ar ma­nifesta din partea unor oameni singuratici Ia unul sau altul din aceste două popoare.

A Király nevében !... In numele regelui se răpeşte tatăl de lîngă copilaşul său, care va zîmbi în sfîntă lui nevinovăţie, cînd îl va săruta cel osîndit temniţei pen­tru vreme îndelungată, care va tresări, la întoarcerea lui ca în faţa unui străin, pe care nu-1 cunoaşte.

Hei, dar ce poveste tristă va fermeca sufletul curat al acelui copil. Nu tatăl, ci copilul trebuie închis, domnilor, căci dacă ştiţi faptele tatălui, nu puteţi ghîci ce va fi în stare să facă copilul! In numele regelui!...

Din Străinătate. întâlnirea regelui Italiei cu ţarul. Ziarul

»Vita« scrie: Probabil întâlnirea regelui Victor Emánuel cu ţarul va avea loc nu în Spezia ci în decursul călătoriei yachtului imperial, din Siciliaîn apele Ionice, pe aproape de Tarento sau în par­ttá de miazăzi la gura canalului Oiranto pentru a da ocazie principelui din Muntenegru să-şi ex­prime omagiile faţă de ţarul.

U n protes t al turci lor contra agi­taţiei greceşt i . Pertractările diplomatice în chestia Cretană între Constantinopoî şi Atena de nou au fost aduse înaintea forului ma­rilor puteri. Se fac pregătiri serioase de amândoauă părţile.

Dăm loc mai Ia vale, declaraţiei unui înalt personaj politic din cercurile diplomatice otomane, făcută ziarului berlinez * Lokal Auzeigerc.

»Nu din stupida dorinţă de aventuri şi glorie dorim suveranitate asupra Cretei. Aceasta e o chestie de politică internă. Pentru a menţinea li-riştea şi ordinea şi totodată pentru întărirea eco­nomică e absolut necesar ca supuşi grecii ai im­periului să ne fie prieteni, dar în aceasta îi îm­piedecă Grecia.

Creta e cea mai eclatantă dovadă despre pro­paganda duşmănoasă ce o face Grecia contra noastră, chiar Ia noi acasă. Avem chiar probe cum agitaţia contra noastră e sprijinită din partea Atenei cu sume mari de bani, în vreme ce ţara nu-şi poate acoperi propriile lipsuri.

La consulul grec am aflat sume însemnate, ascunse, cari erau destinate pentru agitaţie. Cu­noaştem o mulţime de ofiţeri greci, cari au fost concediaţi, numai pentru ca să agite în provincii, centra noastră. (Acum înţelegem pentru ce Tur­cia a cerut revocare a ofiţerilor concediaţi. Ştim şi aceea că bandele trecute peste; hotar sunt echui-

pate cu arma ce o folosesc soldaţii greci şi pu­tem proba că manifestaţiile de simpatie ale Gre­ciei faţă de noi sunt o curată minciună.

Până acum ne-am prefăcut că credem acestor manifestaţii. Dar comedia aceasta aparentă trebuie să aibă odată un sfârşit. Deja un admirai al ma­rinei turceşti de origine englez, a fost înlocuit cu unul otoman şi acesta e un semn că flotila noa­stră o să aibă de lucru, căci după tratatul cu ofiţerii străini aceştia nu pot fi aplicaţi în timp de război. Azi, mâne le vom spune celor din Alhena : Tot ce voi ne povestiţi e în contrazicere cu faptele voastre şi vă facem responsabili de propaganda contrară Turciei şi cerem totodată sistarea oricărei agitaţii pangreceşti şi a politicei de înduşmănire a supuşilor porţii.

*

Din Serbia. Telegramele de azi aduc ştiri îngrijitoare asupra situaţiei din Sârbia, şi starea sănătăţii regelui Petru. Ziarul Agramer Tageblatt aduce ştirea din Bel­grad că, starea sănătăţii regelui Petru e foarte defavorabilă — încât se pare că ca­tastrofa e inevitabilă. O telegramă din Zi-mony anunţă că, agravându-se boala rege­lui a ces 1 a împreună cu fica sa prin­cipesa Elena, la sfatul medicului a plecat pentru două săptămâni din Banja-Ribarsea Ia Banja Solo. Alte telegrame aduc ştiri foarte îngrijitoare pentru dinastie şi relaţiile sociale sârbeşti. Din Zimony se anunţă că regele a chiemat la sine pe Jircovic, mini­strul de război şi pe /ano Stoianovic, mi­nistrul de externe. Aceasta stă în legătură cu ştirea că, vechile elemente radicaliste ţin, din încredinţarea lui Pasicî, adunări în cari vestesc apropiata schimbare a dinastiei. Tot cu aceasta se conbină şi sosirea subită a moştenitorului de tron la Belgrad. Ziarul »Pravda« scrie că moştenitorul de tron a fost revocat, dar nu spune pentru ce. A făcut mult sgomot faptul că ministrul de război — care vizitase toate garnizoanele — a chiemat comandanţii trupelor la o consfă­tuire în Belgrad. Motivul acestei chemări e că ministrul a vrut să le ceară sfatul în chestia reorganizare! armatei. La sfat s'a pertractat şi conflictul, provocat de Creta între Turcia şi Grecia, care ameninţă cu război şi nelinişteşte opinia publică sârbească.

ДООЯЯВДХШО. A R A D , 7 August n. 1909.

— Conflict între biserica română şi mi­nistrul de culte. Subt acest titlu »Kel. Ért.« scrie: La 1 Septemvrie va isbucni pe faţă con­flictul între prelaţii români şi ministrul de culte. Acesta este anume terrninul acordat de ministrul de culte prelaţilor români pentru a împlini ordi-naţiile s'ale privitoare Ia instrucţia limbei ungu­reşti. In sensul ordinaţiunei ministeriale este a se etrage congrua dfiecărui preot, care în şcoa-lele de stat va refuza să propuie religia în ungureşte. Prelaţii români, dinpotrivă, au lansat apel către preoţimea subalternă să nu se con­formeze ordinului. Fiindcă nici prelaţii nici ministrul nu vrea să cedeze, se poate prevedea ce conflict se va declara la toamnă. întreaga presă româ­nească agită colosal împotriva ordinaţiunilor Iui Apponyi şi provoacă pe prelaţi să nu se supuie. Unele ziare româneşti scriu, că mitropolitul Me-ţianu ar fi declarat că nu se va supune şi nu-şi revocă ordinul dat preoţimei.

Foaia moderaţilor (?) »Ungaria« spune, că Me-ţianu pare a se fi dat cu totul pe partea naţio­naliştilor. Un lucru e positiv, că în vremea din

FftblUOa d O S p ă l a t üli a b U I * i Cu maşinăriile sale cele mai moderne, aranjată eu pateri eleetriee, spală, calcă fi

T f (è(à s^răţă albituri bărbăteşti şi de dame, şi U t felul de lingerie eu preţuri m e i e r s t «

. 4 •*{ Л щ. — !

AIA O eeasă c e irace ршшЫ mm eor., pache te ! ie retr ïœl îe porto-lranee, ~

t à l y gözmosó gyár, K o l o & s v à Y , Pályaudvar,

Pag. 6 « T R I B U N A » 8 August n. 1C09

urmă mai mulţi deputaţi naţionalişti au fost la Meţianu şi s'au suit a l îndupleca sä nu lase a se nimici autonomia bisericei române. Din cercu­rile naţionaliste româneşti se anunţă că prelaţii români nici nu vor răspunde la ordinaţiunile Iui Apponyi.

Aceasta, din motivul că ministrul nici n'a aflat de cuviincios să tăspundă la memoriul ce pre­laţii români i-Iau înmânat înainte cu doi ani mini­strului de culte în chestia instrucţiunei religiunei.

— Un incident la plecarea A. S. R. principesei Maria a României. A. S. R. principesa României şi Auguştii să copii trebuiau să plece Marţi seara din Sinaia pentru Sigmaringen. Principesele Elisabeta şi Ileana şi prinţul Nicolae au plecat cu expresul de Arad din Sinaia, căruia îi fu­sese ataşat vagonul princiar.

A. S. R. principesa Maria cu prinţul Ca­rol şi principesa Maria au luat automobilul până la Predeal, de unde s'au suit în va­gonul princiar.

In momentul când trenul unguresc era să părăsească Predealul, funcţionarii unguri au oprit să treacă vagonul princiar pretin­zând că unul din bandajele vagonului este defectuos. Autorităţile ungureşti au vrut să pue familiei princiare Ia dispoziţie un vagon ca să-şi continue călătoria.

A. S. R. principesa a refuzat şi s'a în­tors la Sinaia unde a petrecut noaptea în vagon.

Incidentul acesta a cauzat o vie emoţie la Sinaia şi la Bucureşti.

Ni se comunică din Sinaia că d. Râm-niceanu, subdirector general al căilor ferate, a examinat din nou vagonul regal care a fost refuzat la graniţa ungurească.

Vagonul a fost găsit în perfectă stare şi nu presintă nici o defectuositate. El a fost condus la Predeal unde trebuie să fie exa minat de nişte inspectori unguri.

— Constituţia Bosnie i . Ziarul ceh »Norodni Listy« anunţă că guvernul austriac a primit deja cu luni înainte delà ministrul Burian proiectul constituţiei pentru Bosnia. Şeful cabinetului au­striac, baronul Bienerth, î i să, a cerut asupra unor puncte ale proiectului lămuriri mai amănunţite şi în acest scop a retrimis ministerului comun de finanţe proiectul, iar ministerul i a dat acum lă­muririle cerute. Guvernul austriac doreşte să fie luată in consideraţie In special acea patte din memoriul şefilor de partide din Bosnia, care se ocupă de dezideratele naţionale ale sârbilor.

Sunt semne că chestiunea constituţiei bosniace o să ajungă mai curând de actualitate decum se prevedea. Se crede că deja în primăvara viitoare ea se va pune în fiinţă. Până atunci se vor face lucrările pregătitoare, împărţirea circumscripţiilor electorale şi compunerea listelor de alegători. Presa ungurească surprinsă de lansarea neaştep­tată in sferele politice a constituţiei Bosniei, e viu întărîtată împotriva cercurilor vieneze, cari nu voiesc să ţie cont de împrejurarea, că până de prezent camerele n'au rezolvat încă uici măcar proiectul de lege despre anexiune. Un lucru se poate prevede cu siguranţă: când se va decide asupra Bosniei nu va prezida punctul de vedere al «drepturilor istorice ungureşti'.

— Ministrul d e externe sârb despre pro­cesul din Zagreb. D. Milovanovici, ministrul de externe al Serbiei, care de prezent petrece la Marienbad, a declarat corespondentului ziarului » Temps*, că Serbia a primit cu recunoştinţă ati­tudinea presei franceze fată de procesul din Zagreb. Ministrul sârb a mai spus, că guver­nul sârbesc n'a agitat niciodată pentru ruperea ţărilor croate şi slavone din teritoriul monarchiei habsburgice, şi n'a agitat pentru un asemenea scop nici unul dintre cetăţenii Serbiei. In intere­sul bunelor relaţiuni de vecinătate se impune

încheierea cât mai grabnică a procesului din Za­greb şi e de dorit să contenească agitaţiunile împotriva sârbilor din Croaţia. La sfârşit d. Mi­lovanovici a declarat, că speră să se încheie in curând convenţia comercială între Serbia şi Au-stro-Ungaria.

— O cerşl toare bogată . Din Triest se anunţă că, un sergent de stradă a condus la secţie o -femee ce surprinsese cerşind în Via Arenta. In faţa judecătorului s'a constatat că o chiamă Catarina Ungarion. întreg esteriorul aco­perit de sdrenţe îţi insufla milă, oferindu ţi un deplorabil tablou al mizeriei omeneşti. Care le a fost mirarea însă când scotocind în sdreanţele femeii au găsit o legătură în care erau 17.860 coroane in bancnote. Făcândui se interogatorul a mărturisit că banii aceştia ia agonisit cu bărbatul său pe când petreceau încă în Constantinopol. Bărbatul său a murit, iar ea să ocupă de atunci cu cerşitul şl de frică să nu fie jefuită a purtat mereu a su prăşi suma aceasta.

Judele de ocol Dr. Zaharia, având în vedere ca circumstanţă atenuantă starea phsihică anor­mală a femeei, care deşi era în posesiunea unei sume considerabile — totuşi se ocupa cu cerşi­tul, a pedepsit'o cu trei zile arest.

— Asupra morţel iui O. Assan. Familia regretatului O. O. Assan, dna Florica O. Assan cu fiul său Gheorghe, d. şi d-na dr. Petri ni Paul, d. şi d na Stefan Ion au sosit ieri dimineaţă în Bucureşti, cu trenul de Arad. Un mare număr de prieteni ai defunctului s'au prezentat acasă la d. dr. Petrini Paul spre a prezintă condoleanţe d-nei G. Assan. Copul defunctului Assan va sosi în Bucureşti, probabil Luni. Cu privire ia ultimele zile ale lui G. Assan, aflăm următoarele: D.tune­tul suferea de vreo 3 ani de stomac şi de in­testine, dar nici unul din doctori ca Noorden, Oser, Landouzi, etc. pe care i-a consultat, n'au diagnosticat apendicita. La Pontrezina, Assan era sănătos. A fost de ajuns o uşoară indigestie con­tractată în urma unei excursiuni, pentruca apen-dicta să se declare. Luni, 13 Iulie, G. Assan, simţindu se rău, a consultat pe doi medici din' localitate cari au spus că sufere de apendicită. Au fost chemaţi în grabă d-nii d-ri Roux din L'ausanne şi Kochberg din Berna.

D-rul Roux n'a putut să vie, în schimb au sosit d-nii d-ri Kocher şi Torna lonescu, care se alla Ia Saint-Moritz. G. Assan a fost transportat Joui 16 cor., la sanatoriul diaconeselor din Sa-maden, departe 5 chm. de Pontrezina, unde d. Kocher i-a făcut operaţia, asistat fiind de d. dr. Torna lonescu. Operaţia a fost foarte grea şi a ţinut 2 ceasuri. Apendicele era perf jrat în 3 locuri şi infecţiunea provocase o peritonită generală.

După operaţie — o încercare disperată — bol­navul a résistât încă 12 ore. Vineri, pe la orele 4 dim. a întrat în agonie, iar la orele 6 dim. a murit. Până în ultimul moment la patul bolna­vului au vtghiat d nii dr. Kocher şi Torna lo­nescu, cari au făcut tot ce a fost omeneşte po­sibil spre a 1 scăpa delà moarte.

— Francise Salvator inspector ge­neral al cavaleriei. Sa anunţă din Viena : Maiestatea Sa împăratul a numit pe archi-dacele Francise Salvator inspector suprem al cavaleriei în local cavalerului Brnderman. Cavalerul Bruderman a fost numit coman­dant de corp în Przemyâl.

— In retragere. Vineri, în 6 1. c. comitetul parochial gr. ort. din Arad a ţinut şedinţă pentru escrierea de concurs pentru posturile în-văţătoreşti delà şcoalele noastre din Arad—Pâr-neava şi Arad—Şega, devenite vacante prin trecerea la statul de penziune a binemeritaţilor noştri învăţători Nicolae Stefu şi Ioan Vancu. Ajungând chestia la ordinea zilei, d. Sava Raicu, vice-preşedintele comitetului, în cuvinte alese, isvorîte din adevărată inimă romanească, mul­ţumeşte învăţătorilor în retragere pentru servi­ciile prestate neîntrerupt timp de 33—36 ani întru înaintarea şi luminarea neamului româ­nesc, îi roagă totodată, ca să stea şi pe mai departe cu sfatul şi poveţele lor câştigate prin multele experienţe din trecut, propte de apă­rare la răspântiile bisericei şi şcoalei. După ovaţiile aduse de comitet, învăţătorii numiţi, emoţionaţi până la lacrimi, mulţumesc şi ei comitetului parochial şi îndeosebi harnicilor fruntaşi din comitet şi parochie, pentru spri­

jinul moral şi material cu cari i-au întimpinat totdeauna, dar mai ales în pragul trecerei la penziune, când n'au cruţat nici jertfe cici osteneli, ci an făcut totul, într'un mod demn de admirat, ca învăţătorii, obosiţi de luaga cale făcută pe câmpul educaţiunei naţionale, să poată ajunge la o penziune destul de cinstită, pentru a putea trăi mulţumiţi.

Posturile devenite astfel vacante se vor în­deplini prin alegere, pentru care se publică concurs cu terminul fii it pe 23 August — 5 Sept. a. c.

Beneficiile la aceste posturi sunt egale: Ia fiecare 1200 cor. salar fundamental, 260 cor. relut de lemne (pentru învăţător şi şcoală), ta­xele de conferinţe şi cuartir şi grădină. Daspre cantorat, comitetul îşi rezervă dreptul a se pro­nunţa mai târziu.

Pe cât suntem informaţi, comitetul parochial are nobila intenţiune de a despărţi caatoratul de şcoală, şi în scurtă vreme să sistemiseze un nou post de cantor. — Foarte frumoasă ideie, căci într'adevăr ar fi timpul să nu se mai iee învăţătorul delà orele de prelegere pentru funcţii cantorale.

Cu Dumnezeu înainte !

— Moartea principesei Aglae Moruzi. In liniştita ei casă din str. Nicolae Gane din Iaşi, a Încetat astăzi din viaţă, principesa Aglae Moruzi, mama dlui D. Moruzi, fost prefect de poliţie ai capitalei şi a d lui Constantin Moruzi, mare pro­prietar.

Vestea morţei ei, a produs pretutindeni cea mai adâncă impresie.

La spitalul » Caritatea* pe care principesa Aglae Moruzi 1-a ridicat la rangul la care se află astăzi printre aşezămintele de bine-feaere ale laşului, fâlfâie steagul negru.

Viaţa care a trăit o a fost consacrată alinăreî durerilor văduvilor şi orfanilor.

Să trăgea din familia domnitoare, posedând în sufletul ei toate vîrtuţiile creştineşti, care fac ca o femeie să fie mare la suflet şi fapte.

— Greva în Svedia. In Svedia muncitorii de toate branşele au proclamat o grevă monstră, care s'a întins în toată ţira. Numărul greviştilor e aproape un sfert de milion, şi astfe' greva muncitorilor suedezi a atins proporţiile celor mai monstre greve ce a înregistrat istoria luptelor economice sociale. Referinţele între muncitori şi capitalişti sunt în Svedia foarte defavorabile mun­citorilor şi aici este a se căuta cauza acestei greve. Pretenţiunile muncitorilor nu pot fi satis­făcute de marii capitalişti, din pricina decăderei comerţului şi industriei. Geviştii au în provincie număroşi agenţi, cari opresc muncitorimea şl delà munca câmpului. Pacificarea muncitorilor se pare că nu va izbuti decât numai împlinindu-lise dorinţele.

— O execuţ ie la Paris. Eri dimineaţă, la orele 5, a avut loc aci, după un interval de 10 ani, prima execuţie. A fost ghilotinat un anume Duchemin, care şi-a ucis anul trecut pe mama sa spre a i fura o 100 de franci. Execufia s'a făcut pe piaţa St. Jacques.

— Moarte subită la o î n m o r m â n t a r e . Din Heidelberg se anunţă că Joi dimineaţă, la înmor­mântarea consilierului intim Hausrath, consilierul imperial Merk voind să ţie un discurs, a căzut deodată mort pe marginea gropii din cauza unei boii de inimă.

— Aeroplanul Blériot cumpărat d e z ia­rul »Le Matin». Ziar al francez „Le Matin" printr'un redactor al său a intervenit pe lângă avi­atorul Blériot ca acesta să cedeze statului în sch mbul unei sume da bani gloriosul monoplan, cu tare a trecut canalul „La Manche". Blériot a declarat reprezentantului ziarului în chestiune, că se simte foarte vesel, că poate să facă acea­sta pentru ţara sa şi că nici odată nu şi ar fi vândut топэріапиі unei puteri străine, ori cât ar fi fost de însăumată sama сѳ i s'ar fi oferit.

In urmă aviatorul francez s'a învoit oa apara­tul să devie proprietatea statului îa s .hjmbul sa-т ѳ і de 10 mii lei, adică tocmai atât cât îi tre­buie pentru a construi alt monoplan. Aeroplanul Blériot va lua parte la concursul de aviafiune d n Reims, în urmă va fi expus în sala de depeşi a ziaruli „Le Matin" pentru a fi văzut de toată lumea, dopa care va fi remis statului care de sigur îl va aşeza în vre un muzeu.

Nr. 161 — 1909 » T R I B U N A «

Condiţiile de primire in > Şcoala civilă de fete a Asociaţiunii*.

In urma deciziunii comitetului central, adusă fn şedinţa s'a ţinută la 5 August a. c, condiţiile <le primire publicate de onor. Direcţiune a şcoa-Üei civile de fete se modifică precum urmează:

Taxa şcolară (didactrul) se urcă delà 4 co­roane la 5 coroane pe lună sau delà 40 cor., la 50 cor., pe an.

Taxa internatului se urcă delà 460 cor., — la 500 cor., — pe an, împreună cu taxa şcolară delà 500 cor., — la 550 cor., — pe an.

Comitetul central a fost silit să facă aceste ur­cări din cauza scumpetei din piaţa Sibiiului şi «din cauza inslalaţiunilor de canalizare şi de altă natură, pe care le face in interesul şcoalei pentru anul şcolar viitor.

Atăt taxa şcolară cât şi taxa internatului sunt a se plăti anticipativ, în 1 sau 2 rate.

Sibiiu, în 6 August 1909. Iosif Sterca Şuluţu,

preşedinte.

Felurimi. Cuceritorii aerului Blériot cunoaşte în acest

moment toate plăcerile gloriei : e obligat să dea mii de autografe, să pronunţe toasturi şi, ce e mai rău, să asculte; sufere de indigestii şi se culcă foarte târziu. E aclamat, admirat, purtat în triumf şi acest om care a cucerit aerul... se sufocă, în vitrinele pălărierilor sunt expuse »caschete Blériot*, şi nevasta cutărui cumpără o pălărie aeroplan — ultima creaţie — care este de sigur destul de mare pentru ca proprietara ei, vântul fiind favorabil, să fie într'un moment transportată dincolo de canalul Mânecei.

Dar să nui uităm nici pe cei cari Iau pre­cedat. Din toate timpurile, cel care a voit să rea­lizeze visul lui Icarus, a fost ridiculizat ca Gany-mèàe şl luat drept nebun. Cine n'a cunoscut pe unul sau pe altul din aceşti nenorociţi, cari pre­tindeau că au inventat un »aerion« sau un >gvio-plan«, un »helicopter« sau vre-o altă pasăre me­canică.

S'au ruinat construind aparate b'zare, au lu­crat, au luptat şi suferit în mijlocul sarcasmelor şi glumelor de tot felul. Unii din ei, ca Lilient-áal, LeTuvi, s'au ridicat în aier, dar au fost ne­voiţi să se supună rigorilor legi atracţiunei, şi au căzut Ia pământ frângându şi oasele sau rămâ­nând morţi pe loc.

Aceasta e soarta oamenilor zburători. Ar tre­bui să li se ridice o piatră comemorativă, care să onoreze pe toţi aceşti eroi ai ştiinţei.

Concerte, petreceri. — Tinerii studenţi din Răşinari aranjază la 8

August st. n. o petrecere de vară la care invită onoratul public cu toată stima.

eonomie. Piaţa de bucate din Arad.

6 August 1909. După multă aşteptare şi arşiţă foarte simţită de pă­

puşoi, ploaia de azi a fost ca o binecuvîntare. Tîrgul de cereale — din cauza afluenţei grîului

străin în piaţa Budapestei — îşi menţine directiva. S'a vândut azi:

grâu 800 mm. . . 13 60-14.— cucuruz 200 mm. . 7-30 .40 orz 8-70 .80 ovăs 7-20 .30 secară 6.80—7.—

Preţurile sunt socotite in coroane şi după 50 klg.

Bursa de mărfuri şi efecte din Budapesta. Budapesta, 6 August 1909.

ÎNCHEIEREA la 1 ORÄ şi jumătate: Grîu pe Iunie 1909 27.16—27.18 Secară pe Oct 19.72—19.74 Cucuruz pe Iulie 15.70—15.72 Ovăs pe Oct. 15.28—15.30 Rapiţă pe Aug. 27.70—27.90

Poşta administraţiei. G. Leuca Madrizeşti. Am primit 24 Cor. abo-

îament până la c Iulie 1909.

BIBLIOGRAFII . Veronlca Miele, >Poezii*, laş', librăria »Au­

tor» români*, No 22—23, preţul 50 bani. Biblioteca Şaraga a scos o a doua ediţie a

poeziilor gingaşei poete Veronica Miele, ale cărei poezii sunt cele mai frumoase din câte s'au scris subt influenţa Iui Eminescu, — aducându-i astfel cel mai nimerit prinos de recunoştinţă cu ocazia împlinirii a două decenii delà moartea ei. In prefaţă d. I. S. Mugur caracterizează astfel poe­ziile celei ce a fermecat sufletul Iui Eminescu :

»Fondul poeziilor V. Miele e o iubire mistică, splendidă de multecri, în accentelei de relgio-sitate aprinsă cătră iubit, o fire dulce, care învă-leşte sentimentele, sau mai bine zis sentimentul, (fiindcă unul singur e sentimentul domnitor în operă), în forma cea mai eterată cu putinţă, în­cadrată într'un pesimism de natură empirică, în care se vede în mod pronunţat influenţa lui Emi­nescu, dupăcum de altfel era şi natural, îmbră­cată într'o haină simplă, originală chiar, făcându-ţi deosebita plăcere cet ndu-le, astfel că volumul de poezii îşi are locul lângă ce s'a scris mai de seamă în literaturi noastră.»

Prima ediţie, scoasă de însăşi autoarea în 1887, nu conţinea toate poeziile, nici pe cele publicate chiar în reviste, care au fost omise — din motive necunoscute, de poetă. Biblioteca Şaraga le pune acum în acest volum, împreună cu poeziile ce le-a scris poeta între 1887 şi 1889, care sunt cele mai puternice ca s'mţământ. (Ex: »Rime la un amic*, »Raze de lună*, scrisă cu ocazia morţii Iui Eminescu etc.) Ediţia a doua se prezintă ast­fel o ediţie completă.

Redactor responsabil Constant in Savu. >Tribuna* institut tipografic, Nichln şi cons .

„URAGANUL" institut de credit şi e c o n o m i i soc ie tate pe

acţii în Beluş.

A V I Z ! Stimaţii acţionari, cari an subscris la in­

stitutul de credit şi economii »Draganul« acţiile nrii 14, 15, 299 , B07, 308 , 3 1 1 , 4 5 7 , 4 5 8 , 473 , 474 , 475 , 6 1 3 , 616 , 617 , 7 6 7 — 7 7 6 , 8 1 5 — 8 1 9 , 820, 8 3 2 — 8 3 6 , 8 4 2 - 8 4 3 , 844 , 9 3 3 , 1 1 1 6 - 1 1 2 0 , 1 1 7 6 , 1 1 7 7 , 1 1 7 8 , 1 1 8 9 - 1 1 9 0 , 1 1 9 4 , 1 1 9 5 — 1 1 9 6 , 1 4 6 8 — 1 4 6 9 , 1573 , 1817, 1 8 3 7 — 1 8 3 8 , 1 8 8 6 — 1 8 9 5 şi 1 9 7 0 şi nici până astăzi n'au solvit toate ratele, sunt rugaţi, ca până în 15 Octomvrie st. n. a. c. necondi­ţionat să binevoiască a solvi ratele restante dimpreună cu 7 % interese de întârziere, altcum — conform §-ulai 10 din statute — titlurile neachitate se vor anula, iar su­mele plătite mai înainte cad în folosul in­stitutului şi sub aceiaşi numeri se vor emite alţi titluri de acţii.

B e i u ş , la 5 August 1909 .

Direcţiunea.

Wäl l i s chhof s a n a t o r i u

АКГ: Phönix din Buziaş înviorează, vindecă. La boalele de ri­nichi şi băşică, la boalele de aprindere în­vechite a rinichilor, contra formării pietrii şi nisipului în băşica urinului, la boalele acute de laringe şi de plămâni are efect excelent. — Recomandată de medici. —

Depozit general la firma:

Fóliák József A r a d , J ó z s e f f ö h e r c z e g « u t 11.

aranjat d u p ă s i s temul dr. Lahman cu t o a t e întocmir i le m o d e r n e a l e therapiei f is icale şl dietitice, 1 oră şi jum. depărtare d e l à Viena în regiune romantică şi sănătoasă.

Posta şi Telegraf: Maria Enzensdorf (bei Wien).

Cu desluşiri şi prospecte stă la dispoziţie di­recţiunea şi medicul şef al stabilimentului

Dr. Marius Stürza.

Fond. în a. 1891. Оеів mai bune

Oroloage de turn

le pregăteşte

NÂDLER A . urmaşul lui

LEUTWYLER P. E. B u d a p e s t a , VIL, strada Kazinczy 28 .

E x e c u t ă ş i i n v e n ţ i i u n i .

— Preţ-curent şi prospect gratuit. — Acei cari se vor provoca la ziarul „Tribuna"

primesc favor.

Asudarea mani lor! І Asudarea picioarelor! " Asudarea subţioarelor ! • încetează în decurs de o oră

d a c a . f o l o s i m

ul

a lui ШЖоІпаг. Copiile epistolelor de recunoştinţă sunt autenti-

cate de notarul public: Stirn, die farmacist! Medicamentul »SUDORAN«

comandat delà Dfa, vă mărturisesc, e bun şi mi-a folosit. Primiţi mnltămitele mele. Custimă Cont.S. P.

On. d. Molnár János, farmacie la »Duhul sfânt», Szombathely. Nu pot întrelăsa ca să nu vă fie cu­noscut, că medicamentul d-tale »SUDORANc con­tra asudării picioarelor şi subţiorilor are efect sur-prinzător şi e nevătămător şl cu conştiinţa liniştită ii recomand oricui. Cu stimă Sz. M. căp. înretr., R.

St. Die! Din »SUDNRAN', leac contra asudării picioarelor, manilor şi subsuori am procurat încă pentru 3 persoane, şi întrebându i despre rezultat, l-au lăudat foarte. Cu stimă A. S. învăţător, Oy.

St. Die apothecar Molnar! Răspunzând la cartea d-tale, am cea mai mare recunoştinţă pentru »SU-DORANUL« d-tale. Pentruca şi eu am suferit în mare măsură de asudoarea picioarelor şi după două massage rm-a trecut de tot. Am mântuit şi alţii mulţi cu productul d-tale şi te rog să-mi mai tri-meţi 2 sticluţe — şi acestea pentru alţii. Am rămas c uc! < i m .? i L . ° - K. ospătar S.

St. Die apothecar ! Am primit »SUDORANUL« comandat, contra asudă'ii de picioare, mâni şi sub­suori. Credemă, că cine-1 foloseşte dupâ receta prescrisă, îl află de nepreţuit. Custimă F. E. coafăr, F.

Aşa zisul » S UD OR AN t contra asudării de pi­cioare, mâni subsuori, pregătit de d-voastră, are un efect atât de excelent şi sigur, că cu cea mai bună conştiin{« îl pot recomanda nu numai celor din pa­trie, ci şi străinătăţii, întrucât > SUDORANUL. în­trece mult toate fabricatele străine, de caii m'am folosit până acum. Iţi datorez mulţămită, că m'am scăpat de boala neplăcută. Salut R. A. învăţător A.

Se poate comanda Ia pregătitorul

Molnár János apotecar în Szombathely. F»retul unui flacon 1 coroana. 3 0 filerl,

dacă se trimite suma înainte, porto-franco. ИГ Numai »Sudoraiu provâzut cu marcă să se primească 1Щ

Pag. 8 » T R I B U N A « Nr. 161 1909

I S! Am onoare a aduce la cunoştinţa on.

public, că cu 1 Aug. c. n. mi-am început praxa de advocat în asociare cu cancelaria advocatului Dr. Enea Draia în Târgul-Murăşului (Maros-Vásárhely).

Cu deosebită stimă: Dr. Bucur Băra, advocat

A N U N Ţ . Se caută

un portar (îngrijitor) la casa nouă a »Tribunei« Se cere să fie însurat dar fără copii. — Reflectant i să se adreseze la administraţia »Tribunei« Arad.

Fabrică ung, de portale şi rolete.

Deja s'a deschis în A r a d , Andrássy-tér Nr. 20

(lângă otelul Central) — — — f i l i a l a — — —

primei fabrice de umbrele din MffllSOûTa unde se pot căpăta cu preţuri foarte moderate umbre le şi p ipiére foarte simple şi elegante acomodate pentru bainele de cele mai diferite colori. Tot aci se mai pot căpăta şi procura c o r s e t e m o d e r n e f r a n c e z e , cu preţuri moderate, pentru haine „ Princesse".

Roagă binevoitorul sprijin

M e r k l e r S o m a

Telefon 73—26. Telefon 73—26.

Kovács Henrik és Tsa Budapest VII, Szövetség-utca 3. Ш

a

<£>

И

u tes U O

b-5

portale;

P r e g ă t e s c

t, vitrine şi acte de intrare în stilul cel mai frumos şi modern cu sticlă şi pictate gata pentru a — — fi puse în pereţi. — —

— Desemnuri şi planuri gratuite. —

-«1

© -ac

d o ac

Urr György Primul atelier din Ungaria de sculptură pentră mon--: tarea bisericilor provăzut cu motoare. :-

KASSA, B e t h l e n k ő r ú t Nr. 2 4 .

Recomand on. preoţim; atelierul meu celebru. Fac altare artistic lucrate, precum am-:: voane, iconostase, străni şi altele. ::

ÎOI certificate die recianoştirxtâ.

Se trimit planuri la dorinţă precum şi preţ-curent.

T ï n a r, absolvent de 6—8 clase medii se primeşte ca pract icant în farmacia K r c b s ?

A r a d , cei cari vorbesc limba română sunt preferiţi.

A í v u í v X . Se află de vânzare

un motor de gaz cu putere de 2 PH. şi cu transmisiune.. Motorul e folosit de 2 ani, dar funcţionează-foarte bine. — Doritorii să se adreseze la-administraţia ziarului »Tribuna« în Arad,

Telefon 707. F R A Ţ I I K L E I N aranjatori de apaducte şi lumină electrică. Mare ofi­cină pentru reparaturi de maşini de cusut şi biciclete.

- A R A D , Hunyadi-utca 12. —

Luăm în întreprindere şi rxecnfăm: Jr, minare electrică, telefont parafulger, aranjament pentru anunţuri centrale de foc şi apă' precum şi tot felul de reparaturi în materie ce se ţine de acest rtm de industrie. — Annjanente de: apadncte, gezori, acetel/n, scalde de easă, elesette, piectjm şi reparaturi ie execută prempt şi ieftin. — Cr :ce lucruri aptrţinălotre tfniiheriei se primesc şi execulă pe largă garenţie.

Primim şi angajament pen'ru ţi­

nerea în stare solidă

a caselcr peste an.

într'un pătrar de oră nu mai aveţi dureri de cap dacă veţi folosi renumitele

pastile s umerii tt щ EL lui Rozsnyay.

Preţul unei buc. 20 fii., 6 buc. 1 cor.

Picurii alpini: stomac EL lui Rozsnyay

c a î n t ă r i t o r i de s t o m a c — siost neîntreemţi . —

Se afla de vânzare exclusiv în

F a r m a c i a lu

ROZSNYAY MÁTYÍS A r a d , S z a b a d s á g - t é r .

Nr. 161 — 1909 . T R I B U N A . Pag. 3

Celce doreşte a avea

R A C H I E

ieftină, F À R À C A Z A N

acela să-şi procure delà comerciantul

Radovan Popovits, Újvidék 83. CARTEA

din care poate Învăţa cam să facă toate îăchiurile şi cum manipularea vinurilor.

Preţul acestei cărţi e 6 cor. Tot aşa vând materialul necesar cu prat cu tot.

Preţul pentru 100 litre 8 cor.

î PETRY ÁRPAD | Ф orologier şl mehanic $r

öradca-юак — Jíagyifárad, Щт\ ot 3. JL Recomandă a- іф telierul său bo- [ф

gat de oro-loage, instru- ̂ mente optice ф şi de fotogra- $s flat; ţine în ^ magazin cele §̂s

mai bune oro- )%> loage, oche- Hfr

lari, ochiane, termometre, baro­mètre, gradator medical pentru căldură şl ferbinţală, gradator

pentru spirt şi aier, precum şi tot felul de articlii pentru fotografiat şi primeşte repararea tuturor lucrărilor ce se ţin de branşa aceasta cu preturi ieftine pe I. garantă.

Apu că-te de spălat Ca copil al de jucat Vei spăla cu uşurie Rufele de murdărie Săpun „Schicht" de vei întrebuinţa Mult năcaz îţi vei cruţa.

Puterea minunată şi intensivă de curăţit a

Săpunului Hirsch a lui S t i c h t provire d:n felul unic de pregătire şi din alegerea

precaută a materialului!

Săpunul Hirsch a lui Schicht cruţă manile, rufele ! Te cruţă de osteneală şi nă­caz, cruţă şi sănătatea ! Cruţa bani, timp şi lucru

3 0 . 0 0 0 o o r - . garanţie pentru curiţenie.

U 1 nu poate să fie tot omul. Dar, dacă ci­neva se simte tot

slab, tot obosit şi ostenit, îi dor membrele, e fără

y voie, cu un cuvânt obosit trupeşte şi

sufleteşte, aceluia i-se dă ocaziune să cunoască, renumitul mod de vindenare, cu ajutorul căruia puterea corporală

şi spirituală, sănă­tatea şi o poate re­câştiga deplin. Ex­plicaţii în privinţa aceasta se află în cartea 'A Modern Villamos Gyógy­

módról*. Dacă ci­neva nu poate merge personal, s'o ceară

prin o corespondenţă şi dacă se va provo oa Ia ziarul nostru, o primeşte într'un exemplar g r a ­t u i t şi francat, în plic închis. Iar dacă va merge personal, modul acesta nou de vindecare i-se va arăta gratuit. Exemplar deosebit pentru bărbaţi şi femei.

Laboratorul medical Electro-îitalizer Budapesta, IV. KároSy-kőrat 2 Іеіеш. 51.

Cupon pentru carte gratuită.

LABORATORUL ^ Щ Т Н О - Ѵ Ш Ш Е ! ! " B u d a p e s t a , IV. KárOly-körut 2, félem. 51.

Rog a-mi trimite gratuit şi francat în plic opul »A modern villamos gyógy módról <

pentru / b 2 r b a t ' - (Cele de prisos { femei. s * se şteargă).

Numele

Adresa

Epistolă de recunoştinţă Aszódy Balázs, tipograf, Szent-András, com.

Bichiş. Mult stimate Die Doctor ! Vă fac cunoscut, că aparatul Electro-Vitalizer pe care l-am cumpărat delà institutul Dtre în 20 Oct 1908 m'a vindecat pă deplin. Aparatul Dtre m'a făcut să pot lucra, şi sc fiu sănătos. Am bolit rău 7 luni, probând ba una ba alta şi numai aparatul Dtre mia putut ajuta. Pentru aceasta primiţi sincerile mele mulţă-mite. D zeu sä Vă trăiască încă mulţi ani. Aparatul Dtre îl recomand şi îl voiu recomanda fiecărui suferind.

Voieşti să fi serv.'t b пѳ şi pe flac, apoi paseri ca­nari, papagai vorbitori, petroşeli, peşti de aur, porumbi, găini de soiu, păuni, iepuri, câni de vânat şi de lux, pisice de Angora, maimuţe îmblânzite, colivii ets. aparate brute, să alegi şi să cumperi nnmai delà vânză­tor a de paseri de aici, care de 10 ani se ba­cara de cel mai ban rename Dacă le albi toate aceste, apoi şi cel mai ban natremânt penirn paseri iarăşi nnmai delà mine să-1 cumpăraţi. Numai în depotu l pr inc ipal : Z a g r e b , М і г с о ѵ і б , J V I a r í j e V a l e r i j e u l i c a I O . (Oda e separată pen'ru paseri iântăreţe).

Eu vând numii exemp'are şi mărfari de prma «abtäte, mărfcri slabe şi de puţin preţ n ;ci nu ţin.

Prem'at la Ams'erdam, la Viena de donă-ori, Bruxela, Londra, Marsil a, Paris, Zagreb.

1000 ep'stole de re4unoştinţă, ргезшп şi malte alte diplome. Expediez ea poşta ga­rantând pentru marfă vie.

T R E B I T S C H E Г S Á N D O R

s t r u n g a r

- PANCSOVA, Gîzella-utca -vis-à-vis de hotelul K0NTIL0V1TS.

Primeşte spre efeptuire şi reparare toate lu­crurile ce aparţin acestei branşe, şi reco­mandă neguţătorilor dopuri pentru buţi, în orice mărime, pregătite din material excelent.

Ţine în depozit în abundanţă mare totfelul de articlii pentru fumători, gherghefuri pen­tru lucrul de mână etc. etc.

Serviciu prompt. Obiecte admirabile. — Preţuri ieftine. —

Tátray Sándor turnătorie de fier, fabrică de maşini şi plu­

guri, atelier de zidărie şi lăcătuşerie Oradea-mare — N a g y v á r a d

T e l e k y - u t c a 3 5 .

Lucrări vărsate pentru maşini, după desemn sau lucrări de fier strugărlt şi lucrări oblite.

Pluguri sistem Sack, totfelul de lucrări de lăcătărie şi

— pentru zidiri. -—

Atelier model ele măsărie jii-opr-ivi.

Pag. 10 . T R I B U N A c NT . 161 — 1909

„ I A N E R " cremă netmsuroasă. Cel mai nou pro­duct higienicfpentru curăţirea părului şi înfrumsejarea lui. înlătură petele gal-bine, bubele prici­nuite de înfierbân-teli, sgrăbunţeşialte necurăţenii de piele. Crema aceasta ziua se poate folosi mult

mai eu succes. 1 teglă 1 coroană.

ТяПРГ" ТИіЛгЯ E non plus ultra pudrei. Bună la „IAUM UUUid, baluri, saloane şi de zilnic folos,

care acopere încreţurile şi e cu totul nestricăcioasă. In culorile: roza, albă şi cremă 1 cutie 1 coroană.

„Iâlier" SăpUll i bucată 60 fileri.

„Ianer" pastă pentru dinţi , d o z ă , , cor. „Ianer" apă pentru gură S ^ T S

geii bureţcşi, contra mirosului greu de gură. 1 sticlă cor. 1-60; jumătate sticlă, 80 fileri.

„Ianer" esenţă pentru păr SSSrtl treţei şi contra căderii părului 1 sticlă, 1 cor. 30 fileri.

„Ianer" pomauă S T e S S S T p ă r u l u i - 1 t e -

„Ianei" Yăpseală pentru păr Г^, Ä a

0 5 în blord părul sur şi cărunt. Nereuşita colorii e exchisă. La ccmsrde să se noteze că părul încărunţit în ce coloare să se văpsească (negru brunet). Un carton 4 coroane.

„I a n e r" apă care face părul blond Pentru a văpsi în timp scurt, în băl, auriu, părul blond, roşu, chiar şi bronet ori negru. 1 sticlă 4 cor.

Discretă şi zilnică expediţie cu poşta. - Telefon 476.

Pentiu înconjurarea contrafacerilor numai „Preparatele lui Rudolf Ianer" ieşite din farmacia sa ca valoare şi se

pot căpăta la

Farmacia.,Maria ajutătoare" a lui Rudolf Ianer, Temesvár, Gyárváros Fő-uí 70.

Premiat «д medalia cea aure la сжр. milenară din Bpegta îa 1886.

T u r n ă t o r i a d e c l o p o t e . Fabrica de scaune de fer pentru clopote, aiul

N T Ö N I Ü N O V O TIMIŞOABA • FABKIC. -

Se recomandă spre pregătirea clopotelor noui, precum ia turnarea de nou a clopotelor stricate, spre facerea de clopote întregi, armo­nioase ps garanţie, de mai mulţi ani provázute ca adjustări dc fer bătut, construite spre a le întoarce in uşurinţă în ori-ce parte, îndată ce clopotele sunt bătute de o lăture fiind astfel acutite de crcpare. Sânt recomanda- n ţ >\ y n m c< \ s? n ï T ? D ï T X? dansui in­te cu deosebire b u U r U i l L b U A U ІЛІ 1 L, ventât; şi pre­miate în mai muhe rânduri, eari aunt provăzute în partea soperioară — ca violina — cu găuri ca figura 5 şi au un ton mai intensiv, mai adânc, mai limpede, mai plăcut şi cu vibrare mai voluminoasa decât ceie de sistem vcctiiu, astfel cà un clopot patentat de 327 klg. este egal în ton cu un clopot de 461 klg. patentat după sistemul vechiu. Se mai recomanda spre facerea scaunelor de ier bătut, de sire stă­tătoare,— spre preadjustarea clopotelor vechi cu adjustare de fer bătut ~- ca şi spre turnarea de toace de motal. Preţnri-ourent ilustrate gratis.

• • • • » » • « • » » • • • • « • » • « • • • • > » • < • » • • • • • • • • • » • » • • • • • • • • • # » • • • # » » » • » » • » > » • » » » ^ Dipl. de onoare Lovrin 1902. Medalia de aur Timişoara 1891. f

S Z U B O T H A S Á N D O R ţ I> зг e g j Ä t i t o i- d e o d â j d i i ş i a d j u t u x * i b i s e r i c e ş t i . •

întemeiat li 1883 Tilefoi ptntnt somit, fi ora» 498. % Liferantul excel. Sale episcop Dessewffy din Cenad. î

T 1 M I Ş O A R A - C E T A T E în colţul străzii Lonovics şi Jenő főherceg, vis-à-vis de hotelul « Hungária*.

Recomanda magazinul său bogat în atenţiunea binevoitэаге a â t a preo-ţimei cât şi a acelor, cari voesc să cumpere pentru biserici capele, sau societăţi de înmormântare

odă jd i i , s t e a g u r i , c r u c i , s t a t u e

- sau altfel de adjusturi bisericeşti -tot гstiel marele său asortiment pentru materiale — necesare la formarea adjustărilor bisericeşti. —

Pentru liferările mele iau răspunderea.

— Servesc bucuros cu cata log ilustrat. —

t

î 9-

l

, i l «

' l i '

• • • • • » • » • • » • • » • • • » • • » • • • < • • • • • • • » • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • < > * • *~**R$

Recomandă hotelierilor, măcelarilor şi în

gospodăria casei dulapuri de ghiaţă delà 32 cor. până la 500 cor .

îăcătarilor şi faurilor

f o i e l e s u f l a t excelenţi.

măcelarilor, mora r i lo r , comer-— cianţiior şi domniilor —

= c â n t a r e = zecimale şi s e n t i m a l c şi cântare-— poduri în diferite mărimi.—

Seemann József \ lăcătuş kehnic, fabricant de mob le de

fier, foiu de suflat şi dulapuri de ghiaţă

în Cluj (Kolozsvár) str. Malom nr. 2 0 . Institutelor, spitalelor, caîe-— ne le lor şi ospătări i lor —

tet feiul de

In a t e n ţ i u n e a b i c i c u ş t i l o r ! Я s

Cea mai ieitinü sursă do cumpărat: Biei i le tă engleză, adjustată c o m p l e t , • u garariţa de 2 ani . . . . Gor 9 0 - -gam d n âuot ru » i? 50

„ . afarA . 4 50 1 păr. pedale eng , 4 - _

= mobile de fier. = © Primeşte tot felul de lucrări de lăcătărie ş. a. lucrări de fier pentru zidiri, porţi de fier îngrădire de morminte şi vetre de fiert din material excelent cu preţuri moderate.

Acei cari cer, cu provocare la ziarul „ТгіЬіша", primesc cata­l o g de preţuri ilustrat gratia — — şi porto franco. — —

Lucrul bun nu e scump.

Totfelul de j. ărţi pentru bici- «» clete cu preţurile cele mai mode- ( rate. Mare magazin de gramo-foane şi plăci.

K â T Z K Y A H T U L , m e h a n i c

— TIMIŞOARA - CETATE, Jenőherczeg- utca. — Telefon pentru oraş şi combat Nr. 692.

C e a s o r n i c e d e i u r n

Fondat în ansi 1873.

•>"V Z^" І£Ш$

'Säe?

pentru palate, c a s e c o m u n a l e , fabrici, ™ locuite private = = regulează si aranjază măi favorabil,

Ciller János Succesorul lui Mayer Károly

delà prima aranjare cu vapor a fabricei de oroloage

Budapesta , VIL, Tököly ut 5 0 (casa proprie). Cătai oige şi spedfkări de prfţnri trïmite gratis şi franco.

SÎEHLIK LAJOS atelier de viol ine şi harmonice .

8udapesta VIII., József-körút nr. 71. £ •

Jieeomand bogatul meu magazin de produse proprii: fioline de concert şi surdine fahricate. Atelier de reparat şi transformat tot felul de violine vechi.

Harmonice cu 2 rânduri de tonuri şi 2 registre . . . . 8 cor. cu tonuri duple şi 3 registre 9 cor. cu 3 rânduri şi 4 registre . 12 cor.

Harmonice vieneze cu tonuri duple şi 4 tonuri de bas preţul 22 cor.

Harmonice cu 2 rânduri de tonuri cu 19 clape şi 4 registre 30 cor.

"Violine . . . 8—15 cor. . . . 15—200 cor

de şcoală cu arc delà . . . . Viol ine de concert cu arc delà

ІШШІВІІММІШШІІІІ AURORA™

întreprindere Română în New-York 2 0 4 — W . 14 th. st. — Director: Dr. E. Lucac iu . Fondată şi incorporată conform legilor statului Illinois în 1909. In toate afacerle referitoare la America, cereţi des­luşiri delà firma „Aurora".

Banca R o m â n ă „Aurora". Dacă cineva doreşte a trimite bani din America îu ţara veche, ori are bani de depunere să se întoarcă la banca română „Aurora* din New-York 204 — W. 14 th. str.

Librăria „Aurora". De doriţi o r i c e soi de cărţi, de rugăciuni, de cetit, de învăţat, cereţi catalogul lib­răriei noastre care este cea ma mare şi mai bogată librărie româneasca din America.

Dacă vreţi să călătoriţi în America, ori din Ame riea în ţară, cereţi desluşiri şi cumpăraţi bilete dë va*or delà întreprinderea „Aurora" 204 — W. 14 th. str. New-York. Pe ori ce linie Vă pu-em vinde bilet.

Dacă cumpăraţi delà noi b let pe vapor veţ ! primi adăpost în casa română de emigrare „Aurora- 204 — W. 14. th. str., cere este singura întreprindere română inrorporatà după legile Statelor-Unite.

Toti românii cari vin ori pleacă dia America, ori sunt în America, sunt rugaţi a informa biroul central »Aurora« despre locul unde petrec ori unde s'ar muta cu locuinţa ca să fie ţinuţi în evidenţă în registrele căsii de emigrare şi la toate împreju­rările să se poată da desluşiri la aceia cari le-ar dori.

Daca cinéva dintre emigranţi doreşte sa cumpere pământ în America să ceară informaţii delà intre prinderea „Aurora*.

Toate epistolele să se trimită la adresa ; IES. L u c a c i u , director, 204 — W. 14 th. str. — N e w - Y o r k S. U. A. de N. —

Cine doreşte răspuns este rugat a alătura o marcă de 30 fii. ori 5 cents.

ï J O H A N N B A R T H E L s c u l p t o r - , a u r i t o r ş i f a b r i c a n t d e

i c o n o s t a s e ş i a l t a r e

B R â Ş O V — B R A S S Ó , Kereső-utca 1.

Fa e cu preţuri moderato:

iconostasuri, altare amvoane, jertfelnicuri

primeşte renovarea iconostaselor vechi, a altarelor, a jertfelnicelor gi a amvoanelor, precum şi tot felul de lucruri în branşa asta ; cu concursul pictorilor re­numiţi pentru pictarea icoanelor, precum şi tot felul de aurituri.

i t i M m i i i i 0 M 9 i m n t i i i M

S T E F A N , S L A D E C K I U N . F A B R I C A D E M O B I L E VÎRSET strada* KudritzerNo14-4K

: C e a mai renumită :

mare fabrica • de mobile -din sudul Ungariei

( V e r s e c z ) .

Pregăteşte mobi­lele cele mai mo­derne si luxoase cu preţuri foarte — moderate. —

Mare depozit de piane excelente, covoare, per­dele, ţesături foarte fine — şi maşini de cusut. — vi

i . V . M ,.

S E R S T E N B R E I N T A M Á S és T Á R S A î_^ssi і і . ІЛ t A i w a t e l i e r - « i e p i e t r i m o n u m e n t a l e a r a n j a t

= = = = = c u p u t e r e e l e c t r i c a »

măiestru de monumente] şi pietri de cimitir —

Fabricaţie proprie din marmoră, granit, labrador etc. Din pietri de mormânt magazina se află în Kolozsvár, Ferencz Jőzsef-ut 2 5 .

Cancelaria şi magazinul central: Kolozsvár, Dőzsma-tt. 21.

Tele fon 6 6 2 . Nagyvárad, Nagyszeben, Déva şi Bánpatak.

ш ш ш

0 Filiale

0

Szabó Samu és Fia, Győr. Fabrică ces.Jşi reg. de vetre de fiert brevetate.

Fabricăm vetre de fiert delà cele mai ieftine până la cele mai moderne. Pentru fabricatele noastre garantăm că fierb

şi c o c neexcepţio-nabil şi grabnic faţă de oricare alte vetre de fert cruţăm 25Щ mater al de încălzit Fondat la anul 1866. Catalog de preţuri la dorinţă trimitem gratuit şi francat. Se caută revân-zători şi agenţi .

Pag. 14. »TRIBUNAc Nr. 161 — 1909.

A В I I V A " institut de credit şi economii societate pe acfti în Sibiiu.

încheierea semestralâ cu 30 Iunie 1909. ACTIVE. CONTUL BILANŢULUI. PASIVE.

Cassa în numărar Monete Cambii de bancă Credite cambiale cu acoperire hipotecară . . . . Impr. hîpot. în scrisuri fonciare. . . 9,147 69281

» » în numărar 384.57435 Credite de cont curent . Credite personale Avansuri pe efecte publice Casa institutului, realităţi delà gara Braşov şi div.

realităţi de vânzare Efecte publice Acţii delà diverse bănci Efectele fondului de garinţie al scrisurilor fonciare. Efectele fondului de penziune al funcţionarilor inst. Interese după efecte Mobiliar Diverse conturi debitoare Capital restant din emisiunea IV-a

Cor. f 61.351 59

38227 14,754.39694 2,094.244'47

9,532 267j 16 3,405.699 77 1,377 022

55.256

52652788 3,007.86855

92.000 532.198 50 216133 —

28.025 78 2.689 52

33.205 74 463151 —

36,182.420 17

Capital social: 15000 acţiuni à Cor. 200 . . . Fondul de rezervă al acţionarilor Fondul de garanţie al scrisurilor fonciare . . . Fondul special de rezervă Fondul de penziune al funcţionarilor Depuneri spre fructitîcare . Scrisuri fonciare cu 5°/o în florini în cir-

culaţiune . . . 804.000 -Scrisori fonciare cu 5°/o în coioane în cir-

culaţiune 3,581.000-Scrisuii fonciare cu 4i/2°/o . . . . 2,544.000-Scrisuri fonciare eşite Ia sorţi în circulaţiune . . Cambi de bancă reescomptate . Diverse conturi creditoare Dividende neridicate Interese anticipate Inte ese lransitoare de scris, fonc Profit net

DEBIT. CONTUL PROFIT ŞI PERDERE.

Cor. 3,000.000

373.000 500.000 136.625 626.408

17.776.636

6,929.000 197.000

5,020.411 1,167.663

5.248 144.357 112.700 193-470

36,182 420

05

32

16 77

30

57

17

CREDIT.

Interese: pentru depuneri spre fructificare . . 390.96954 pentru scrisun fonciare 169.56528 pentru împrumuturi luate pe efecte . 15861.28

S p e s e : Saare 74.22581 Bani de cvartir 13.94572 Imprimate, registre, porto diverse . 15.399 99 Maree de prezenţă 3.730 —

Contribuţiune : directă 22 85609 10°/0 dare la interesele de depuneri . 39.487-11

Profit net .

I Cor. f. Cor. f.

In terese : delà cambii de bancă 387.246 81

» credite camb. cu acop. hipot . 60.982 27 576.396 10 » împrumuturi hipotec*re . . . 265.340-07

» cedite de cont-curent . . . . 87 522-20

j 68.64330 52.59806

> avansuri pe efecte . . . . 1.83915 ! 924.171 86 107.301 52 Chirie ! 5.197 52

Proviziuni 10.142 01

62.343 20

І 193.470

1 i

57

939 511 39 1. i 939.511

39

S i b i u , 30 Iunie 1909.

Iosif. St. Şuluţu m. p. prezident.

St. Stroia m. p. membru al direcţiunei.

Cosma m. p. director executiv.

Iosif Lissai m. p. contabil-şef.

Subsemnatul comitet am examinat conturile prezente şi le-am aflat în depliră regulă şi în consonanţă cu registrele institutului» Sibiiu, 31 Iulie 1909.

C o m i t e t u l d e s u p r a v e g h i e r e ! Dr. V. B o l o g a m. p. Emil Verzar m. p. Ioan Henteş m. p. Victor Fincu m. p.

Ţigle Bohn din Chichinda.

T

Este foarte important ca numai

ţ i g l e din C h i c h i n d a - m a r e şi J o m b o l e a să primiţi şi altfel

de figle să refuzaţi, pentrucă numai

ţiglele 1 sunt acomodate, bune şi framoase.

— \'Л rog să cereţi mustre şi catalog de preţuri. —

BOHN-CSEBÉPGYÁR Zsombolya.

l iÉ I l l -

.Săi-'

Ţigle Bohn din Zsombolya.

» TRIBUNA «, INSTITUT TIPOGRAFIC, NICHIN ŞI CONS. — ARAD 1909.