Corneliu Sofronie Roxana Zlubcov

Din coleclia:PSfiIOLOGIA ORDINII. PSfiIOLOGIA CI]ANTICA

PSIHOLOGIA POPORULUI ROI\,IANiN pnRroADA posT-DECEMBRTsTA

Tipologii de supravie[uire

Lumina TipoBucuregti, eor8

CUPRINS

PARTEA IcAp. I - PATANEAGR4...............:.... ..:............... ......9

CAP. II - DESPRE PERSONALITATE....... ...............19

cAp. rII - TTPOLOGIAADOPTATA - O MASCA SOCIALA ...... g6

cAp. rv - naA$rrrn socrALE r,A POPORUL ROMAN

iw ppRroeoe poSr-DECEMBRISTA ................41

cAp. v - TESTUL uA$uron socIALE ..........i....... .................7r

PARTEA a II-acAP. \T - DIN PSIHOLOGIA POPORULUI ROMAN, IERI SI A2I........... 113

PARTEA a III-aTIPURI $I TIPOLOGII (TIPARE) DE SUPRAVIETUIRE

CAP. VII - CINE SUNT EU ACUM? ..... 135

cAP. VrII - CrNE A$ VREA SA rIU...... ..................16o

cAP. rx - crNE NU A$ VREA SA FIU? ..................183

cAP. X - CUM REACTIONEZ CAND SIINT AMENINTAT?.. ...................2o4

CAP.)(I-PERSONAJULASCUNS................ ........22s

PARTEA a fV-a

cAP. xII - iN cAuranne SENSULU PIERDUT. ..................24t

cAP. Xil - UN BARBAT $r O FEMEIE. TIPURI $I TIPOLOGII

POST-DECEMBRISTE. PORTRETE GENERALE ............... ..................254

Corneliu Sofronie, Roxana Zttbcov

PARTEA av-aCAP. XIV - DIN PSIHOLOGIA POPORULUI ROMAN

PE... FACEBOOK ............27r

CAP. XV - BARBATII $I FEMEILE PE FACEBOOK.

TTPURI $I TIPOLOGII........... .........278

PARTEA a VI-aCAP. Xw - TIPOLOGII (TIPARE) DE SUPRA\TETUIRE .......29r

CAP. X\,TI - TIPOLOGIILE DE SUPRA\TETUIRE

It'uzBcnAFoRISME ......3o1

EPILOG 1................ ...........306

EPILOG 2................ ...........3o8

BIBLIOGRAFIE............. .....310

P.!L-3T-!-lL I

9

CAP. IPATANEAGRA

SOCIETATEA $I INDIVIDUL. Prin acest studiu am incercat sd

itlcntific[m principalele tr[situri ale celor doui cadre de referinld Ia poporulrornAn post-decembrist: societatea gi individul, sensul acestor fenomene,lirpt ce ne-a permis s[ tragem unele concluzii fireqti privind faptele qi logicarl[iunii lor de a fi qi de a funcliona in anii de dup5 revolulie. Cadrul pe care ilvom numi ,,individul", cuprins in tipologii gi tipuri Ei care reprezint[ axulI'rrndamental al c[r!ii, este aEezat in centrul cadrului social - un mozaicol{inut din articole, gAnduri, note de jurnal cu leg[tur[ mai mic[ sau mainlare cu tema strict[ a capitolelor la care este raportat. C[ci in ceea ce

priveqte cadrul social nu am urm[rit atAt coerenla materialelor care il('ompun, ci prezentarea unor refleclii generale qi fapte concrete, a unor gtiri5i informalii updatate, care, toate, converg in acelaqi sens: epocatrrntemporan5, particularizatl la societatea romAneasc[, a omului cd.zut din/rmp (Emil Cioran), cu argumente din domenii aparent paralele, precumI'izicd Ei culturfl, genetic[, biologie, politic[ - pe care le imbinlm in sprijinultlcmersului nostru de a defini romAnul, atAt ca individualitate, cAt qi ca ot:olectivitate care triieEte in stil propriu realitatea acestor wemuri, o

lealitate, din punct de vedere istoric, de supravieluire ca popor. Nu in sensult:[ mAine am putea displrea ca naliune, ci in sensul ci identitatea nalional[ne este ameninlatd de factori nu atAt externi, cAt mai ales interni, iardimensiunea, amploarea acestei amenin![ri inci nu ne este cu adeviratcunoscut[.

DE CE $r O ABORDARE DrNTR-O PERSPECTTVA SOCrO-POLITICA? Pentru c[ oricdt s-ar dori de neutr[ qtiinla (acceptind ci Eipsihologia este o qtiin![), viala a demonstrat c[, mai cu seam[ in condiliilepresupuse de societatea contemporan[, ea nu poate r[mAne in afarapoliticului. in planul unei logici mai subtile, psihologia nu mai poate fiabsolvitl, oricAt ar incerca sX se eschiveze, de responsabilitatea sociali.

Corneliu Solirlrrir,, l{uxana Zulxxrv

Pentru c[ ea mlsoar[ Ei cunoagte individul social cu scopul de a-l aqeza intr-o ordine social[, iar erorile produse de psihologie sunt o sursl important[ de

dezordine. Pentru ce gi pentru cine m5surdm individul? Care este modelulsocial-politic la care-l raportim, gtiut fiind c[ politicul este cel care

determin[ Ei stabileEte legea gi regula intr-o societate? Au psihologii, vorbindla modul general, un model social serios qi profund, in funclie de care

gAndesc produsul muncii lor, adicd imaginea individului pe care-lmlsoar6/cunosc? Se gAndesc ei weo clip[ la consecinlele profunde, laefectele asupra destinului individului, ale unui astfel de demers? Au imaginatei weodati ce ar insemna o societate mondial[ formatd numai din indivizim5surali pe principiul reduclionist al lui Unu este egal cu Unu? Dacd amincerca s[ glsim corespondentul legilor specifice psihologiei pozitiviste (inspe, psihometriei) in legile vielii sociale, cAt de mult ar semS.na ele cu legile

specifice unei societ5li democratice? Garanteazd psihologia clasic[surprinderea libertXlii interioare a individului, aceastl sursd inepuizabil[ de

progres pentru omenire?Bineinleles, ne referim la psihologia oficial5, psihologia la uedere, al

clrei rol este s5 asigure slndtatea psihologic[ a individului, a societ[1ii, a

speciei. Pentru cd, in mod cert, existd qi o pszhologie subterand, indreptatlimpotriva dreptului la viald gi la demnitate al omului, folosit[ pentrumanipulare Ei controlul minlii populaliei. Acest tip de psihologie a fostdintotdeauna implicatl (in) politic.

METODA MOZAICULUI. Metoda mozaicului ne-a dat posibilitateajuxtapunerii mai multor niveluri eterogene - fapt ce a condus (dup[ modelulpresei telegrafice practicatd pentru prima dat[ de revista american[ Time) lao formuld care creeazd un punct de vedere comun reflectat intr-o intrebarefundamental1: Cine sunt eu acum? Cine ag urea sd-fiu? Cine nu o€ urea sd

fiu? etc. C[ci in vAltoarea acestor fapte, evenimente, intAmpllri cuprinse inintrebirile respective, suntem... wem sd fim... nu wem si fim... reaclionim...ne c[utlm pe noi inqine. De aceea, cele doud cadre pot da aparenla de a nuavea nicio legltur[ intre ele; cu toate acestea, in fapt, ele se intersecteaziorganic in fiecare punct. Pe de o parte articolele, notele de jurnal ne indic[problemele. Pe de alt6 parte tipologiile, tipurile, subtipurile, tipurile de

instinct ne arat[ c[ soluliile se afll in forla interioar6 a Omului, aici - a

Omului mioritic.

ro 11l'siIuilot1iu lxtporuIui xtttt0tt i"rt 1x,t'itxrtht 1xt:;I rIt't't'tttItris!t'i

cERCETAREA iN l,tM t't'tit.l,l $'t't IN'l'tit.ot{ UMANISTE. Cercetarea*ot'icli"t[ii Ei a individului, a lirrmckrl dc rnanif'ostare gi de gAndire in limitelerrrror' ;tiin{e umaniste ca psihologia sau sociologia, impune, ca oricare alt[rlliirr[ii, o atitudine obiectivd de evaluare a fenomenelor, de exemplu, prinrrrr.totla observaliei directe gi experiment. Asta am gi folosit: observalia,r.rlxrrimentul (reflectat prin test), cAt qi analiza unor mesaje de pe relelele de

r;ociirlizare (le-am dedicat un capitol aparte), dar gi multe lecturi derrlrct:ialitate. Este vorba, deci, de cunoaqterea unor date aqa cum ni le prezintdrt'rrlitatea concreti a unei societlli dupl profilul ei spiritual qi in formeleprrrprii ce o definesc la un moment dat. Ceea ce am urmdrit este descifrarearrrrrri mod specific de a gAndi, expresie a unei mentalitili qi coordonate

;rrrrlrrii spaliului mioritic postdecembrist Ei a unui timp istoric incd greu det k'l'i nit Ei diagnosticat.

TIPURILE UMANE. Tipurile umane au fost investigate cu ajutorul'l'r:stului Mlqtilor Sociale - TMS (autori: Corneliu Sofronie qi RoxanaZrrlrcov) bazat pe teoria Psihologia Ordinii. Psihologia cuantic[ (POPQ), ca

It'nornene concrete qi categorii care demonstreaz[ o conceplie qi o viziune de

r irr[ir specifice poporului romAn de dupl 89. Societatea romAneascitr';rtlilional[ a fost bulversat[ odat[ cu revolulia, iar acum, deEi confuz, se afl[rrr lhfa schimb5rilor profunde, calitative, ce se produc sub ochii noqtri. Dac[r;ot:ictatea comunistl a fost o societate utopic[, indivizii societ[lii de ast[zi,;rsir cum reiese din tipologii, par a fi, din contr5., pragmatici, realiqti, cur;rrllctul desc[tuEat uneori atAt de mult incAt acesta se disipeaz[ in eter, mulliirrtlivizi rlmAnAnd cu un gol interior, tr[ind cu iluzia libert[lii. $i mai ales cuI ('irma de a fi fericiii...

CUMINTENIA PAMANTULUI. SUPRAVIETUIREA Vom raporta;rt:cast[ etap[ din istoria romAnului (qi a psihologiei sale) la principiile Eit'r'itcriile pe care le propune acad. Mircea Malila, plecat dintre noi inl,crioada in care lucram la acest studiu, in cartea sa Curninfeniapilmdntului. Strategii d-e suprauiefuire in istoria" poporuluirttntdn. O considerdm o exceplional[ carte de Istorie qi cea mai bun[ cartetlcspre psihologia poporului romAn, care aduce un plus calitativ desprellirsiturile de supravieluire ale romdnului prin comparalie cu Psihologialtopontlui rorndn a lui Constantin Ridulescu Motru Ei Dinp sihologio" popot-ului rorndn a lui Dumitru Drighicescu.

()orrrt,lirr SoIrrrrrit', l{oxana Zulx:ov

TEORIA PETELOR NEGRE. in cartea mentionate, Mircea Mali{aintroduce o nou[ teorie referitoare la perioadele dificile prin care a trecutpoporul romAn gi anume ,,teorie petelor negre". Dezvoltatatd in contextul incare se discuta despre teoria ciclurilor in istorie Ei ale incerclrilor pulincredibile ale lui A.D. Xenopol de a fi aplicate istoriei romAnilor, MirceaMalila considerl c[ in istoria noastr[ existl etape relativ compacte, bune

conduc[toare de supravieluire, ori altele in care acest obiectiv se atinge greu

Ei nesatisfrc5tor, succedAndu-se fhri reguli gi durate precise. Pe ultimeleacademicianul le numeqte afr,pete negre", definite ca un declin al unit51ii, ostare maladiv[ a culturii, o pierdere a sensului de identitate gi o involburarecolectiv[ a minlilor individuale, un triumf al indii'idualismului indetrimentul colectivitdlii gi al comunitXlii, al spiritului de solidaritate.Prezente permanent in istoria noastrX, pAnd in perioada contemporan5, ele

au fost intotdeauna depdEite, oricAt de lungl le-ar fi fost durata, deoarece, ins[mAnla sufletului colectiv, a ddinuit permanent un nucleu de trlsdturi care

a garantat suprarrieluirea.LUPTA PENTRU SUPRA\TETUIRE. Supravieluirea, inscrisi de

natur[ pentru toate formele vielii, de Ia monocelull la speciile animale, apoi

la popoare gi societ[li, este, in opinia savantului romAn, un concept biologiccare premerge, dep[qegte Ei dominl orice alt scop pe care speciile il urmirescin acliunile Ei comportamentul 1or. Deci, Ei popoarele Ei naliunile qi

societdlile lupt[ pentru supravieluire, iar istoria ne demonstreazd, din plinacest fapt. Existi comunit[1i, Iimbi, etnii, identit[1i care au displrut definitivdin istorie (exterminate fizic sau cultural, asimilate, topite in alte

conglomerate identitare, convertite) Ei nu vor mai reveni niciodat5.

Competilia este durd. Pe de altd parte, pare c[ intreaga lume este in migcare.

O naliune poate fi imaginatd Ei construit[ sub un pretext istoric oricAt de

minor. RomAnii au reuqit, insX, pe parcursul veacurilor, s[ reziste tuturorpresiunilor externe. Suntem singurul popor din aceastd parte a Europei care

a izbutit s[ aib[ o via![ politic[ frr[ intrerupere, de la intemeierea statului gi

pAnS astizi.S[ ne amintim in acest context qi ce spunea Mircea Eliade:

,,Na{ionalismul nu e numai maree iubire pentru mor[Ii Ei pdmdntul nostru,ci este mai oles setea de eternitate a Romdniei."

Supravieluirea romAnilor prin istorie s-a bazat - considerl MirceaMalila - pe un factor indispensabil gi anume memoria colectiud, cu atAt mai

t2 l':;i l rolr x l itt 1xt1xu'ultti ntn r0r t i r r ltc ri r x rt lt t l tt t:; l t h'r't' t r r l t ri st i r

Itcccsiu'i"l cu cit identitlfilc rttork'r'nc lirrrl sir lic lrrt mai descentrate. Ea;r:iigrrrii continuitatea in tiutp, tlansnritcrca cxpcrientei qi cunoagteriirl,lr;lrrdit.c de la o generatic la alta. lar in cazul romAnilor transmitereanrlirttta{iei de la o generatie la alta poate fi reperatd prin identificarea unorlilxrrc de comportament in momentele dificile.

PROFILUL ROMANESC. Mircea Malila creioneazl profilulr'onrinesc in viziune proprie. Iar aici include portrete uimitoare - al poetuluirr;rlional, Mihai Eminescu, al marelui umorist de la numele clruia s-arr;ist'ut un stil unic - caragialesc - I. L. Caragiale, al celui care s-a

;rlt'ocupat si gdseasc[ identitatea noastrd in ,Din psihologia popor-uluirrttndtt, Dumitru Drdghicescu, al marelui poet s,i filosof Lucian Blaga,;rl cclui care s-a aplecat atat de profund asupra spiritului romAnesc,( lonstantin Noica, al logicianului gi filosofului Athanase Joja, al celui;rlrrl de mult preocupat de sufletul romAnesc - Constantin R^fldulescuMotru, al lui Mihai Ralea - interesat de a g[si explicalii sociologice pentrucr rnrportamentul romAnului (este autorul conceptului de amd.nare); frecare,rrr rlomeniul s[u, a c[utat s[ defineascd acest popor gi s5-i exprimerr lr:ntitatea.

Mircea Malila iEi concepe propria teorie despre supravieluirea prini:;lorie. in contextul acesteia iEi relev[ cultura enciclopedicd: de la mentalit[1i('xl)rimate in cheie filozoficl Ei psihologie pAn[ la genetic[, de la Etiinlecog,nitive pAnI la cele mai recente descoperiri in domeniul medicinii qi all,iologiei, de la studiile conEtiinlei qi conqtientului pAn[ Ia fizicl Ei cultur[, delrr studiile ereditl1ii pAnd la cele mai noi teorii referitoare la meme (conceptirrlrodus in Etiin![ de biologul evolulionist Richard Dawkins). Toate au cascop descifrarea enigmelor minlii, un domeniu atAt de special, in carerrratematicianul iqi foloseqte logica pentru a extrage esenlele, cele carelimin, cele care d[inuie. Aceast[ pasiune pentru studiul minlii este cea care,probabil, l-a inspirat sI g5seascl analogia atAt de sugestivd a titluluivtrlumului, pe care o explicl el insuqi: cuminte/cu-minte, pentrurrcademician, romAnul fiind in acelaqi timp cu minte cdt qi cuminfe - ca sursetlc supravieluire. Pentru c[ orice strategie trebuie s[ aparl, spontan sauclaborat, mai intAi sub forma unei idei in mintea unuia sau a mai multorairrainte de deveni acliune. in fapt, intreaga carte este o esen!5 a istorieilominilor, care are in centrul s[u romAnul. Iar intregul demers este scris cu

lrrivirea spre viitor, autorul proiectAnd o privire realist optimistl despre

lll

(lot'trt.lirr Solir rrr ir:, l{oxana Ztrbtuw

viitorul romAnilor. Curnin|.enia pdrndntului este o mem5 care

demonstreazd. ce sunt romAnii gi cum au diinuit prin istorie, aSa cum o vorfhce qi de acum inainte, cu-minte qi cuminte.

STRATEGII DE SUPRA\TETUIRE. Ce scrie, din perspectiva celordiscutate pAni aici, autorul: ,,Din capul locului intre[inem speranla cd.

portretul Ia care ne conduce tema strategiei de xtprauiefuire pdnd" acumstd pe un soclu solid. Nu este o intreprindere facild"." (Conexiuni.<Portretele>).

intr-adev6r, nu atit psihologia, logica sau qtiinlele sociale l-au conduspe autor la acest profil, ci faptul c[ el st[ la cap[tul unui singur fir derulatpeste tot, un singur subiect de cercetare, acela al examinlrii strategiei de

supravieluire a romAnilor. Ideea de baz[ a fost c[ in acest domeniu vital au

fost exersate calit5lile cele mai potrivite ale minlii, chemate s[ se supunltestului de seleclie istoric5: Durezi sau nu durezi? PersiEti sau te stingi?RlmAi in istorie sau iegi definitiv din ea? Dac[ aceste caracteristici s-audovedit viabile, merit[ s[ fie luate ca punct de plecare in cbutarea profiluluicelor care au trecut testul. Nu inseamn[ c[ el a predominat tot timpul, nuinseamn[ cd prevaleaz[ in istoria contemporand sau in prezent. Ne este de

folos sd-l cunoaqtem Ei s5 Etim dacd, in perspectiv[, el poate fi reactivat, dac[potenlialul sdu este inc[ intact Ei dacd e capabil de o noud adaptare lasitualiile schimbltoare ale secolului XXL

Iatd mai jos rezumatul notelor asupra c5rora consider[ MirceaMalila c[ se degaj[ un consens in privinla trdslturilor minlii romAnului,observabile in comportamentul s[u :

r. Nu acceptd nici o situalie qi nici un program in forma care i se oferdori i se impune. Nu spune nici da, nici nu.

z. incearcl s[ modifice datele constringdtoare gi caut[ sd defineascd

obiective qi metode care s[-i permitd cdi mai propice pentru promovareaintereselor, dintre care primul este supravie[uirea. Spune <<da, dar...n sau<<nu, dar...>>

3. Acceptl opugii inseparabili in domeniul energiilor sociale saupsihice. Sunt pompele tandem, care lucreazl in ritm invers de acliune qi

potenlare. Nu se sperie de contradiclie.

4. $tie ci aceste polarit[1i, aflate in aparent conflict, dar veqnicimpreund, sursd a aceleeaEi energii, au devieri de la normalitate prin cregteri

t4 l'si I nkxl iu ltoporului rott tit t i t t 1x,t'it x u h t 1 x tsl t h'n'r r r I t ri s t ti

txitgcrate, carc conduc la clizil. Verghcirzil Ia rniq;carca opuqilor in aria (nu inprrrrctul) de echilibru.

S. Nu acceptl dihotorniile adverse, in care se duce lupta pentrurk'sliin{area Celuilalt fiocuri de suma nuli). Nu spune niciodat[ sau-sau, cirloiu'gi-qi.

6. Imbr[trigeaz[ ralionalitatea lirgitl cu orizontul experimental,;r li't:tiv qi intuitiv.

7. Ca urmare a acestui mod de judecatl, are oroare de extreme. Oricesrr;rcrlativ i se pare suspect, ca qi orice exacerbare, orice adAncirel[rgire-irril[are ffirl margini, orice pretenlie la absolut. in materie de filosofie, nu-iplirc nici pretenliile generalit[1ii, nici componentele ultime ale singularului(lotul este voinla, totul st[ in atomi).

B. Punctele de mai sus se contopesc in faimoasa definilie a

irr[r:lepciunii ca m[sur[ (esf modus in rebus) qi, de fapt, e mai mAndru s[ fieirr[clept decAt s[ fie inteligent.

9. Din acest motirr nu poate fi etichetat ca pesimist sau optimist,r.xtravertit sau introvertit, rdu sau bun, blAnd sau aspru, leneg sau harnic (curniisur[ este qi una, Ei alta).

ro. Prefer[ termenul lung celui scurt. Toat[ supravieluirea lui s-anrrm[rat in secole qi nu in s[pt[mAni.

rr. ii plac perspectiva, prognoza, explorarea viitorului (iar, mai

; ropular, gi prezicerile).rz. Fa![ de semenii sli e gi ospitalier qi deschis, concomitent cu o

srrspiciune qi o rezerv[ in planul doi.13. Fe-ri-ci-re : ce cuvlnt lung pentru un lucru atAt de scurt! Ajunge

qtimul;umit?14. E mai greu de urnit gi mai uqor de oprit. Nu urmireqte rezultate

spectaculoase imediate, ci altele mai discrete Ei mai profunde.Daci ar fi s[ indiclm punctele cele mai semnificative in promovarea

srrpravieluirii acestea ar fi. 7 qi 8. Mlsura s-a tradus deseori in limbajulrrrioritic prin cuvAntul compus cu-minte.

,,PATA NEAGRA" iN aCCnpTIA TEORIEI pOpQ. in acord cuMircea Malila, pleclm in cartea noastr[ de la premisa c[ perioada istoric[l)c care o strdbatem este o ,patd, neagrd" - fir[ a atribui sintagmei conotaliicxclusiv defetiste, extrem distructive, ci considerAnd negrul un simbol in carelaportul dintre bine qi rdu tinde s[ incline in favoarea r[ului, in care binele

15

Corneliu Solirrnie, l{oxana Zultc<tv

pare c[ se degradeazd continuu, iar rdul pare c[ a incremenit in proiect.

Acest lucru este evident in toate articolele, eseurile, notele de jurnal care

alcltuiesc fundalul cdrlii. Mircea Malila a folosit, pentru a releva aceste

trislturi care garanteazl supravieluirea romAnului prin secole, Etiinlamemeticii. Aceasta i-a permis descoperirea unor tipare care constituie unliant intre generalii, o moqtenire mereu actualizat[, care au garantat o

ciclicitate repetitivd, asigurAnd o identitate dinamicd qi neliniari poporuluiromAn.

Menlion5m cI identificarea unor tipare line de teoriile morfologice:

teoria catastrofelor, teoria fractalilor, teoriile haosului in general, ceea ce

inseamn[ cX savantul romAn, pasionat de aceste teorii - sd amintim doarconceplia academicianului romin despre existenla la om a unei ,,glande ahazardului" (iar aici trebuie s[ ne referim qi la afirmalia doctorului H.Golderberg, participant la proiectul Genotnul Unz.o:n ,,Codul nostrugenetic are proprietdgifractale gi catastrofice') - asociazi petele negre dinistoria romAnilor cu haosul. Teoriile hosului permit evaluarea anticipat[ a

ingustdrilor potenliale ale parcursului schimb[rilor. Aici apare diferenladintre aceste teorii qi cognitivismul computalional, curent psihologic aflat inmare vogd. Dar, principalul pericol al unei abordari de tip cognitivist, aEa

cum remarc[ $tefan Codrin Tapu (in cartea Psihologio operatorie)este tendinla reduclionist-mecanicist5 in cascad[, spre asimilarea psihiculuicu creierul qi a acestuia, la rAndul slu, cu o maqin[ de calcul. Cognitivismulreduce toate tipurile de conlinuturi psihice la cele de natur[ cognitivl, iar pe

acestea la funclii fiziologice sau operalii logice.

TIPARELE = TIPOLOGII ADOPTATE, Asert[m opinia noastri c5

aceste tipare despre care vorbeEte Mircea Maliqa reprezint[ ceea ce numimin cartea noastrl tipologii adoptate (mdStil.in carte subliniem existenla a

trei dimensiuni ale personalit[lii pe care le prezent[m in capitolul Desprepersonalitate.

Prima este Datul inilial Ei reprezint5 potenlialul cu care ne naqtem,

un nucleu fundamental de posibilitlli al existenlei noastre, care ne insoleEte

toat[ viala.Dar odati cu perioada adult[, pe mlsurd ce implicarea Ei

responsabilitatea in societate a individului cresc, nu mai este in prim plan cir[mAne ascuns, mai adAnc sau mai la suprafala personafite$i, individulformAndu-gi noi subpersonalitdli = tipologii adoptate - a doua dimen-

r6 l':;ilttthxlirt trxtponilui t'tntt0tt itt lxrt'itxttltr lrttsl tlnt,trtltrislt't

r;ittttc :l pcrsonalit5{ii, moclclalc tlc rrrctlirrl t:rr t:lrc intcrac{ioneazfl Ei carelorrsl iluic rlspunsuri adaptativc la nrccliul lcspcctiv.

Iipologiile adoptatc au o rclativl durati, ele permit formarea unor;rlilrrrlini, spre deosebire de tipologiile contextuale (situalionale) carer;rrrrl rloar reaclii Ei care nu pot defini individul. $i dac[ Mircea Malila a

lrkrsit, pentru a alcltui portretele psihologice, Etiinla memeticii, noi, pel;rrrgi o abordare clasic[ (Testul mXqtilor), folosim, ca noutate, teoriilerrutr{ologice care ne-au permis identificarea unor tipare de comportamentIr';rt'tirle qi catastrofice, dar qirnetodare[elelorftrd sco,lclre care a stat lalr;rzit itsocierii intre tipurile de populalie analizate qi valoarea nodurilor uneirr'Iclc.

METODA RETELELOR FARA SCAI-ARE. Astfel, populalia cu putere

rrr;rrc (politicienii) reprezinti populalia Ilub sau cel pulin Nod. tare;poprrlalia cu Putere medie (middle-class) este populalia iVod obignuit, iar;rolrrrlafia F[rI putere (omul de rAnd) este un Nod slo.b. DupS opiniarro:rstr[, Constantin Ridulescu Motru Ei Dumitru Drighicescu au:rrrr'lrrins trls[turi care lin de Do'tul initio,l al romAnului, de Sensulrrrrriiscut. Mircea Malila a relevat tipologii odoptate - tipare modelate,lt' rnediile, de cele mai multe ori potrivnice, qi fiecare cu specificul lui, cu,';rlc romdnul a interaclionat de-a lungul istoriei sale, pe care le-a folosit,rrrliplrite fiind in memoria colectiv5, pentru supravieluirea sa...

Caracteristicile qi trlsdturile puse in eviden![ de Malila le reg[sim qi

rrr tipologiile construite de noi cu ajutorul Testului Mlgtilor, al observaliilorrlirt:cte, al lecturilor qi al analizei unor mesaje de pe re{elele de socializare.Srrnt tipoiogii care pun in evidenld cum supravieluieEte romAnul intr-o etapir lirr istoria sa pe care Mircea Mali[a o numeste ,patd neagrd" . Dar Ei faptulr':i, supravieluind, va supravielui c[ci tiparele comportamentale se repet[,'it:lic.

Tipologiile adoptate (m[Etile) care pun cel mai bine in evidenll cele

;r;risprezece trds[turi relevate de Mircea Malila sunt: Masca Rebelul, Mascalrxpertui, Masca Suportir,ul qi Masca Competitirml in cazul femeilor, Mascal{t:belul, Masca Liderul, Masca Docilul qi Masca Competitir,rrl in cazullxirbafilor, pe care le prezent[m in capitolele aferente. Le reglsim in toatet'clc trei categorii de populalii: cu Putere mare (Hub), cu Putere medie (Nod, rbiEnuit), F[rX putere (Nod slab). Astfel, tipologiile adoptate (mXEtile,

L7

Corneliu Solir r lr ic, Iloxana 7,nltc<tv

tiparele) reprezintl factorul de unitate intre toate straturile populatiei care

orienteazi poporul romAn spre un scop suprem: supravieluirea.CONCLUZIE. Aceast[ carte urmeaz[ linia istoricl qi psihologicl

iniliat[ de acad. Mircea Malila privind supravieluirea poporului romAn.

Dar noi nu ne-am propus s[ identificlm trXs[turi de supravieluire, ci

tipologii. O tipologie se referi la comportamentul uman ca intreg. Omul este

o fiin![ imperfect[. Chiar qi cel acceptat ca fiind cel mai perfect Om de pe

planet[ are un spaliu de haos in comportament, firi de care nu ar fi posibillviala (conform cu teoria sistemelor cu structuri disipotiue pentru care IlyaPrigogine a primit Premiul Nobel). E s5mAnla de haos pe care Dumnezeu a

pres[rat-o in fiecare fiinld pe care a creat-o, stigmatul pdcatului originar, qi

pe care Omul a transmis-o din generalie in generalie. Haosul din universulpsihic uman este o mem5. Orice Om este gi bun qi r5u. Nimeni nu este

intruchiparea rdului absolut qi nici a binelui etern. Orice om are

disponibilitate pentru orice form[ de comportament. O tr[s[tur[ sau altaeste rezultatul provocdrii mediului: politic, social, economic, familial,educalional etc... Modul in care rlspundem este o expresie a inteligenleinoastre dar qi a nivelului de congtiin![ pe care l-am atins. Este o observaliegeneral[ c[ astlzi omul se expriml mai ales prin tr[sdturile negative,judecAnd aceast[ negatMtate din perspectiva nevoii de conservare Ei

perpetuare a speciei umane qi acordAndu-i, in principiu, conotalii morale.

Astlzi mediul, cu tot complexul de factori care il compun, favofizeazd.

trlshturile negative. Dar tris[turile pozitive nu dispar. Dac[ tr[slturilenegative sunt active, tr[s[turile pozitive rlmAn pasive, latente. inlelegAndomul ca tipologie il inlelegem atAt prin comportamentul s[u negativ, cAt qi

prin comportamentul sdu pozitiv. $tim ce face rdu, qtim ce face Ei ce poate

face bine. Supravieluirea romAnului stl in ceea ce poate face bine.ConEtientizarea faptelor bune viitoare este un act de supravieluire.

rB l'siIniloqiu poponilti xnrrlrt irt lxtrirxukt 1xtsl th,n,tttIvistii

CAP. IIDESPRE PERSONALITATE

MOTTO: ,,Totul este scriere. Totul este uorbire saugdndire scrisd.. Totul este crlfabet. Cine gtie sd. citeascd", citegte.Cine nu, nu. Se poate citi tn orice. in orice timp, mersul uremii.in proful lunii, uia[o prafuIui ltnii. in stele, mersul uniuersului.Totul este scris. Compugi. din cuuinte ciudate, noi suntem cuuintescrise. Din alte feluri de lttere compuse, fiunzele sunt cuuinteuerzi. Bucdlile de lund" sunt aduse pe pdmdnt ca sd putem citiinmicroscoape electronice literele care Ie cornpun, tn speran{adezlegdrii ureunui cuudnt. Adeudnrl este scris. EI existd ;i este

scris. El iqi o;teaptd" numai cititorii." (Nichita Stinescu)

,( tE9+

DATUL INITIAL $I SENSUL INNASCUT. Privit[ ca o expresie a

rrrodului de manifestare a individului de-a lungul intregii sale existenle,

;rrrrsonalitatea indMdului reprezintd un proces dinamic de adaptare gi

irrtcgrare continul in mediul exterior, acesta insuqi cunoscAnd o dinamiclt';rre poate fi cu greu evaluatd, creAnd o hartd de interacliuni de ocornplexitate imens5; in manifestarea sa procesual-dinamicl, individull,cneficiaz[ de un Dat inilial, a c[rui expresie informalional5 este Sensulirrniscut. Acesta are in existen{a individului un rol pe care l-am putea asocia('u principiul primului impuls (Primum mouens). Este o structur[r,rrergetico-informalional[ moqtenitd o parte, in principal, de Ia p[rin!i, o altd

;rarte de la specie, cu care urmeazd si se adapteze Ia realitate. Prin aceastlrrltimd parte individul se integreazd prin Sensul inndscut in Sensul general alslrcciei sale, ca parte in intreg, dupX cum, prin specie, se integreaz6.in natur5,irr cosmos, ca Sens general in Sensul universal, de asti dat[ specia jucAndrrrlul pdrlii. Datul inilial qi Sensul inndscut formeaz[ o unitate comple-

t9