I'f i,o"9

,

CONTEMPORANUL NOSTRU

:\,T SOFOCTE

qizoE

con dif ra urnanflDE

cu- tsu$ur-,ENGA

ry*ttRES

'l&.s

Ifu

t$\ qrbCONTEM PORANUL NO.STRU

EDITURA ALBATROS o L974

I.COPERTA col-EcfiEi: GH. MARINESCU

Spafiul

:i

i

Pdmintul acela, pe care avdzut Sofocle lumina zi_ lei, era.qi atunci,_ca_gi-astdzi, uscat de soarele parcd mereu 7a zenit al Eladei, fdcind cu putinld *i?".o_ lul cregterii din el a geometricilor copaci d.e marmord ce se inalld, la Olimpia gi la Deios, la Su_ niol ;_i_Ia Delfi, tdculi gi mindri, spre cerul rotund. Mereu calcinat, mereu apt si fbcd sd reverbere_ze piatra albd, lucioasd d marmo"ei cu vine palide,_gdlbui-cafenii gi-trandafirii, acest pe*ini rdspindeqtg qi acum parfumul ierburilor p" ;;;; il cdlca Og{tp in lungile-i rdtdciri: cimbrul p. ;;; prea pulin std roua, o sulcind mai aspri li miros decit a noastrd gi o izmd mai scurta. tf impod;L;;; de asemeni aceieaqi culori ale florilor itdrunte, albe qi trandafirii aprinse, de dafin safbatec, amar, pomenit de Dioscorides ca gi de Teofrast, crescind pe margini de riuri qi izvoare. Maci infldcdrati ocrotesc tambururile coloanelor cizute; asfodeleie, florile_uil5rii gi morlii, amintesc de fuinea ;" l;;; a lui Hades; crocugii cu al cdror gofraniu Ho;;; comparS_ peplurn-urile fecioarelor, se intind prim;_ vara,_1o-lari, pe pajigti; acantul, care f" Myf.u"u are sdlbdtecia locurilor acestora, sumbr", ali""it plin , stilizarea frunzei sale ornament durabil in " piatrd. Pe- cimpia qi colinele dulci care duc de la Teba la Delfi, mdslinii igi pun petele verzui, obosite, dea_ supra intortocheatelor tiunchiuri. Iar pinii iji ras-

*'

!

l

6

SOFOCLE

I

I

amurnindesc aromele rdqinoase mai cu seamb spre gurile aurii-roqietice. armonioase F" ao"tta, i".uttutt"te atunci cu mici' vdruite otobisericule ;;;il tttig;ratice, acum cu in istva, tdldzuieqte aceLaqi mare.care, Ia Corint' -t"Ui. "tai"i ca sineala de sublire, este ." a. " *tlf gofmi, f"ta iU l.t"t vadi fiece bob albastri qi, in a;-;i;ip." sp"I*" Tialasser', a1b5, liEneEtq .d9. ng ;"tt"l"^ valuiilor,- ca un mijioc fericit de abluliuni on"iticatoare. Se arati intr-adevdr vrednici marea ti'Ju1 ttuqi"t" unor zeite ale iubirii' s6 fi fost str6b6tutb il'dir-e epofo, iir chip. de. delfin, ai"rpt. Cnossos spie l-effi, intr-un simbolic peri;il;"^;tite-ii t ip"t de la moarte pe legendarul poet Arion. fti"mentul fluid-azuriu care inconjurb Ei intregeqte

la flntina Castaliei, de la oraeol la templul cu inscriplia-poruncd a cunoaqterii de sine gi cu ornphalos-ul, centru al lumii rationaLe, pind la teatrul de

tdlii ultime a spiritului, dupd ce toate tipurile de catharsi,s au fost pe rind incer'cate, de la palestri *

ultima treapti a amfiteatrului, ca simbol al liber-

deasupra templului. Cu golfurile ei addpostite qi prietenoase, cu ostroavele nenumdrate care scurteazd distantele depdr-1

#;;;"s;

tdrilor, marea era chezigia prosperitdfii gi liber-\ t5!ii grecului vechi.De pe Acropole de pe indllimea sacr6 a polis-ului, mai cu seamd pe vreme.plumburie, cind contururile se confundd qi se topesc, vezi cerul cum se imbind solemn cu marea, intr-o grandioasi hierogamie, dind Atenei regala ei stipinire asupra lumii elenice. Acesta era spaliul Kalokagathi,ez, imbibat de valorile etice gi estetice care lucrau asupra sufletului grecesc, modelindu-l. IncS din secoIele VIII-VII i.e.n. spatiul elen incepuse a se particulariza, a evolua in sensurile sale proprii, purtind. semnele ordinii qi misurii vizibile in arhitectura sacr5. $i in special Petroponesul, de la Olympia Ia Bassae gi Ia Paleo{orint arati cu mindrie super.bele produse ale unei viziuni care organiza o lume mai perfectd, a artei, gi o integra armonios in naturd, regindind cosmosul gi datele lui intru frumusete qi sacru. Pind astdzi, blocurile de mar-

Elada era intinsfr*t""o"qittii qi"al hbertilii' -f-eAhile reastra deschisi i;rp;; aventur5 gi nSdejde. din inchisoarea cerului ti, il;;;"-;iipe, tt-*'"t''l care il linea inchis nemiil'n iiuf in au-'-"**a pe '"lr;rr"-;;iigurabila moira, chemindu-$i m.a1na' -." plutea tdlpi argintii; odiseu Cd;it,Z;i?u 'pe a,rq*il;"se involburate de Poseidon valurile "i ori mingtietoare,-imblinzite de Eo1' cipitind "fpu ;i;1,5 ;;6leiepciune; A1ax se curdta in Thalassa ii dupi nebunie 9i m[ceI' De aceea vederea mirii Xenophon' bucura atit pe gt"ci, dupd spusele lui tot' de pe ae sus de Delfi .u ,?- i"ir"raiuqte

Iar la

I

illt

ii

I

'l

'll ii

i

l

il

iiri rll

iitit,i,lI

I

rlI

,lI

ilI

Ll

rlI I

al lui more de ta Olympia, din templul Herei sau il:t"; i;;; sau din fo"ii" prin care-intrau atletii divine" ;irtr, ti"" p"tia suu'acelaqi semn al ,'pdcii invocate ta inceputul marilor jocuri' inconjurate a" i"tU" qi copicii livezilor sfinte, printre care H.ri.t 1li Ltu".a iainic razele' Dar pe Acropole se spre innoada toatd mSrelia Atenei clasice' Aci' deosebiredeCnossossaudeMykene,toatedrumurile duc spre centru. Geniul elenic a cosmicizat qi ta.i"d, din cdriri qi'drumuri' urcuquri impli"L.rttirra simbolizind creqt;rea vielii, evolulia fiinfei, .,it"" spiritului, atingerea absolutului' Dac[ intri spre t""6 in6$ime prin vechea Agora' sto* etn.t*, lungul portic cu 48 de coi"urr.,"tr*i pe iinga Odeioi.$i ne 11ng5 altarul lui Ares'Ei sui ipre li"fuittiott (Theseion) pe drumeag"ft; capriioliu qi pini, ldsind in urmi Boul'eu'iiAit minuscul' $i .vezi trecind terion-ul gi un piezig printre ruine strad'a procesiunii panatenee porli irr.'r,"rp.rie9te pina h P'ropiiee, in fala unei din cu gratii, ,acum inchis5' Incepe qi de aci' ca 9i conl.eco11, un joc neaqteptat-de pers.pectivg 'Lu adincimi qi depirtiri impresion"ttlg' "ri.? iiTo"t", care schimbd in cnit' absolut reprezentarea, livresci despre Grecia 9i clara ei lume' Parapetete batrine sint dominate, intr-un joc fir6 sfirqit 5-i grav, hieratic, de volume 9i forme' de o colonaqa

61ilt

gralioasd aci, de o bucati de corniqd dincolo. In spatele porlii, urci doud rinduri de sciri gemene, de-a dreapta gi de-a stinga. Cele din dreapta sint incd, cele din stinga se bdnuiesc a fi fost. Un drum se face din ele $i suie pe uriaqele dale dintre coloanele porticului. Oe aci pornegte spre templu un fluviu suitor de piatr6 in care se mai strdvid apele rogii ale porfirei ori onyxului. Fluviul se umfld spre Parthenon, purtind parci nemigcatele pietre din fala gi din jurul lui: rotunde, tdiate, capiteluri in bucSli, tambururi inegale de coloand. Distanla iti pare mare gi grea, anevoie de parcurs, intre portic gi templu. Mergr cu capul mereu dat pe spate, ca de o mini nevdzut6, gi nu vezi decit templul, ca pe un mult agteptat liman al spiritului. Primdvara, marmora e acoperitd aproape ocrotitor de delicata obsesie singerie a macilor. inviorind greutatea apdsbtoare a amintirilor gi frumuselii, ugurind apropierea de mindrul sanctuar al Fecioarei mult intelepte. Privit de la bazl, templul se inchide in imobilitatea egipteani a coloanelor, dar se qi deschide in ordinea geornetricS, rationald a numdrului. Stabilitatea gi puterea qi vechimea locului acestuia binecuvintat sint covirgitoare qi azi ca qi ,,in timpul acela" gi din fiece canelurd, din fiece fragment rlzbate o formidabili impresie de iruplie a sacrului.

"il

I

K t'\IrjI

iit'

10

Foli'ocLE

11

'lil 1,1I

ll

qi fruInduntru insi e viala, viala pietrei bdtrine um?al conditiei moase care a suferii un transfer istorie' ;; i" lunga qi Jt"*"iica eisuprapgseFragmentele qi $es^copeau pietrele .i. ,ia inlerior -"fo*ite incre9i inlelLplite' Can-elurile mari' fele "it", ;;;t .arati "r" ii*'pilt"i; pietrele acelui zid' alti direclie' ;;;;;;;, i"a".ptutu tietitu inspre priveqti citrg c'lm f;';;Ipl'ai" t"ial-aitt ttittga, un pilon.c?rq Fropi16e, igi arat6'fa\a-mutilati "nu u'.otoatta erodatd sau unghiul zidului in;tiiffit !,r!i, A"""nit un fel de coloani ry"pi:pl de /-Y:.'.q^e Hl"lTe^r:f exisienp, cu capitelul spart, ca .un intr-un Uii"ta ae turtuni. Pe ea se inscrie' ca a loculur' pr' ';uristorie ;;i ;i timpuiui insuqi, greaua a gi -vijeliilor dgare 1a cr6nic6 " "ititi"Ttor "."Ja trtuiaetii acela al solemnelor ei surori glas "du"at, "" rimase neatinse. Mutilarea are aci mai mult pai a;;il-l"Ge"r Ei'd*ere; implicata a pietrei e de conditia aproape, in neclintita ei mu'cenicie'de suferin!5 uman6. Soarta;i-;;i'-ta n-a ferit-o ce tragism aceea' + $i de cunoaqter.J-ait"potti"5l De piatra!. $i,.ce tiitod-ati multiplicat po"ilreroase

spune!sens,

Ei

alti tt"*it!Lt"-pattt"ta'. oe plaa'.'9oth11-"-; nobil5--a-.9-tut t""-Oi"ttu doue cotouL" "t" formafin scriielitb o e ;; ;;;;;;..-s""-t"r capiteluri

-1upoate increaiUite poveqti despre destin pe ace6,---ttLdu te intorci' descoperi alt

"""i

ili

-ca o orrrui..tttafie discret[, c6ntinu6' care arati

mor5. Cariatidele grele, impasibile ale ErehteionuNikei, Apteros ca o jupe o margine de precipiciu de cdrie scumpd uitatd un copil uimit gi speriat, se potrivesc mai greu cu semnificaliiie iniliatice adinci ale sanctuarului. Aceeagi incongruenld poate e de gdsit qi intre piesele de sculpturl din muzeul contiguu gi templul cel mare. Superbele buc5li aparlin ln cea mai mare parte constructiilor in care, odatd, se integrau. In Muzeu sint armonioase statui de bdieli qi fete (Kuros gi Kore), cu zimbete ciudate pi trupuri bine c16dite; Moschoforul st5. ca un simbol prechristic de iubire gi jertfS, calm, senin; caii, splendizii cai ai lui Phidias, caii nopfii, nervogi, crispafi, dau pietrei nerdbdare qi zvicnet qi tensiune; Atena std rezematd in sulili, ginditoare, pe celebrul basoreiief, ciderea hainei e lin5. De fapt nici nu ,cade, ci st5; nu cade, ci existd pentru eternitate ca toatd str6lucita artd greceascd pe care o vedem imtbucdtdlitd astdzi qi care ne umple de admiralie, de entuziasm, ca gi de tristelea de a contempla ruinele unei vremi magnifice apuse fdr5 intoarcere.

petali sau ca o unghie find. In afara Parthenonucare-li oferd printre armonioasele interstifii dintre coloane o panoramd baroc6, de decor ireal, asupra Atehei, cu cer inalt gi un joc nesfirgit de lumini gi umbre ingeldtoare, descoperi mereu mar-

lui,

lui, fermecitorul templu al

.Sclruclo12

ii

Dar pentru Sofocle acest spatiu tr6ia, privit.clm 9t1 prin^pietatea acelei vremi, prin funclionalitatea tui i"o"iio"td, prin valorile unei frumusefi de concep.;tJ:;;;;;1ei-unitara. In zilele sirbstorilor intregii patru.in.patru ani' ftH;i?;;;"Eii, ti""te din procesiunilor deveneala o stradd a ;;;-;;";"", tilngiD.tpa tot i.etul de concursuri' de frizi migc6toare. a; recitari, de jocuri atletice, pornea-1516iuita migcare a mullimilor, ca o incununare a resii"itatif"i. Strunindri-pi ne'astimpiralii cai crescuti -C6io"os, c615re!ii deschideau procesiunea sp-r.e in il""9ut consacrat zeilei protectoare ? ot-":Il-^11^"1?,1 ,*ori. aerieni, cu mantiile lor scurte, colorate.' r1lfiind'in briza diminetii. Dup[ ei veneau lnvlngat*p,rtile statuare, -unse "" yJ:1Y.11 torii: atlelii, narfumate, lucind ca bronzul in lumina soarelul purtindu-qi ii"*;^i="ii"i"tii a" poezie homericicare intonau forminr-urile si lirelei ca 9i muzicantii 'paian-wi de slav6. Bdtrinii oraqului si conducatoru' A;o*'i itt miini crengi de demnitarii care zeiffi;litt-;imbo1 "f pa.ii' din .arborele consacrat ai pistritori, i"L"i*Utecafi in-vftminte ?lb-u, ace.sti demnitatea umeri iiaaiiiii;; p,itt"" pL dreplii. lor apoi, in g-rafioase Se ingirau -de iiU"tiaUfor^ ateniene. neam inviluite in faldurile ..teorii". tecioarete piit"*-"rilor d'e culoarea crocuqilor proaslil"i. ele peti. "rt Frumoase, ;;1*"' cu migciri euritmice' venea i#i"t"" tinina in miini ofrande' Apoi

;;;d

intreaga cetate. $i toli, din toate cartierele Atenei, din toatd Atica, din intinsa lume greceasc5, din Ionia qi pini in Grecia Mare (adici sudul Itaiiei qi Sicilia), contribuiau la str6lucirea senbdrii. Aceste serbdri se ddtdeau gi la sfirqitul incununat de glorie al unor b6t6lii purtate de Atena in fruntea celorlalte cetdli greceqti qi atunci strilucirea lor depdqea nivelul obignuit, atingind o fald ce intra in istorie, a hegeinoniei Aticei, ajunse legendare. $i mai cu seami dup6 ce neasemuitul spaliu ai frumusefii eline era devastat, cum s-a intimplat de citevaperqitror, pathosul serbdrii desfdqurate pe ruinele victorioase dobindea o exultanli noud. Astfel sdrb6toarea de dup5 grozava luptd de ia Salamina, din insula pe care Solon o numise ,7i,zd,toarea Salamtnd" slivind-o intr-un vestit poem rostit in agora pentru a-i deter,mina pe grecii sdtui de rSzboi s-o recucereascS, luptd care fusese intr-adev6r una din cheile miririi Alenei, a depdgit in splendoare mai tot ce se vdzuse pind atunci. Peplum-ul gofraniu oferit zeitei ocrotitoare a cetdtii a fost mai sornptuos ca oricind gi entuziasmul participanlilor s-a ardtat pe mdsura recunogtinlei cltre Atena Parthenos, salvatoarea de la dezastru, chiar dacd procesiunea a gerpuit, ca un dans fdrd sfirqit, printre ruinele fumeginde, aqa cum le lSsase sdlbateca trecere a perqilor.

ori prin nivdlirea unor ,,barbari" din rdsirit,

a

"t

;;;;

r*i,

COT.ITISMPORANUL NOSTRU

ffi

15

I

;ttlt

iil1i

iil

lntr-adev5r, cu neuitata victorie din magnifica perqi-

lui

european

de libertate, ca qi aceea de

Ia

i"r"fa au culminat luptele grecilor impotriva mereu ior, ttig"tind libertatea E1adei fatd de o Asie o

Valmy.

iir

1,lrt

i

amuninllatoare, uriag6, fdrd mdsur6, r9v-ar91!e 3a .iifti". be aceastd grindioasdziaanului 480 i'e'n' care ;-i[";indria cetEleanului liber.grec, primulaceea .*tfrot.,rt, in Europa, valoarea libert[!{' O:. " qi-\;-ii;*'a lui Soiocl'e, corul marinarilor din Saiili"" e;oslSvegte locuf sacru pentru orice grdc al veacului V i.e.n.:O, tu, SalamLnd' uesti'td, De ualuri gi' aaluri' scdldatd' Ferzce gi' uegni'c sld'ui'td'lr

$i nu intimpldtor o anumitd traditie greceasc5 lega vielile celor trei mari autori tragi,ci ai secolului V i.e.n. de ziua bitdliei. Eschil, birbat in toati firea, 4 a luat parte luptind la inegala confruntare. Sofocle, adolescent, a condus, go1, paianul victoriei, iar Euripide s-a nSscut chiar in ziua luptei. Ecoul istoricei inclegtiri a dat nagtere Pergr,lor lui Eschil, tragedie in care eroul e Xerxes, comitdtorul de hgbris prin orgoliu nemdsurat. Iar eq4gtiinla libertqlii-dgbjn- 1 ditq atunci permeazd toatS opeif lui. SO-f-ocle care-qi i,

(w.Patriotism.

596-598)

'[i'

folosite, strategia eroic, iei"""ia, au dat miinii de oameni hotbriti-o victorie i*potti"" armateior fdrd cap6t ale orgoliosului qi ;$;i""p;tutui xerxes, regele perqilor, victorie hoteritour! pentru intreaga Joarth viitoare a Europei' p""i" f" tit ae importantb, pentru istoria conceptu-

;"I;;;;ffiine

ul arzhtot' iubirea libertblii' facultdJile f6ri greg' des-

t S"t"*, *li

de Gerrge Fotino' Editura pentru Din a'celaqi volum tiig"utr.rra universald, Bucureqti, 1970' p'- 29' sofocleene' .icare apar in ln' au fost extrase qi celelalte citateagedii, traducere treaga carte.

ingdduie gi acel anacronism mai sus citat, de a pune t in gura contemporanilor lui Aiax, personaj miticistoric, elogiul inegalabilei insule. $i poate, mai mult decit oricar,e altul, Sofocle a reprezentat acest spatiu grecesc. Esc_hil, niscut la Eleusis, pdmint al inilierilor in ceiebrele mistere dedicate Denretrei, linea de o vreme putin mai veche,, mai legati {e traditii arhaice. In viziunea lui, omul1 nu se desfdcuse incd dintr-un univers global, ca gif cel homeric, dominat de zei qi de forle magice, ini care aclionau puteri de nestbvilit. Dacd priveqti bine , Orestia qi Cet, gapte contrq, Tebei, vezi pe o'm incd instrument, neajuns inci la mirimea sa naturald, prins incd intr-un fundal pe care e migcat. Tragedia Pergii, vestdgte o noui vreme gi o noud viziune, dar

itI

tl',i

16

CONTEMPORANUL NOSTRU

s-oroeLE-

grecul cel nou nu apare pe scen6, libertatea qi eroismul rimin in culise. $*Cu Sofocie cel din Colonos, suburbie ateniani de pe lingd Kefisia, cregte spaliul insugi al Kaloks1 gathiei,, al cdrui centru este eroul qi ornul, cu putej rile lui cele mai adinci, rispunzind singur, demn, I responsabil gi fald in fatd cu fortele lumii, la intreb5rile mari qi grave ale vietii. S-a niscut intr-un loc cdnuia i-a vdzut frumuselea, sintetizind toatd natura greceascS. Este poate primul autor grec care a fdcut in opera lui loc peisajului, intr-un chip foarte liric de altfel. in Oedip la Colonos, corul ii infijigeazi bdtrinului orb atributele de rodnicie qi de frumusele ale p5mintuluigrecesc:COR'LILSTROFA

$i nebdtut

Frunzi.g

de roade-rnpoudratde soore ori

Cu nimfele ce l-au hrd.ni.t Se plimbd-aci-n desf d,t Di.6nisos!ANTISTROFA1

furtuni;

I

I I

l

Venigi, strd.i,ne, -n (ara cailor Frumogi,, cum alta nu-i pe-acest Pdmint! Aici, e dalbul Colonos. Li-e drag priui.gh.etori,Lor Aici, cztm nu li-e drag urun alt meleag. De prin uil.celele uerzui, Di,n sum,bra iederd le-au,zi, aL lor Duios suspin pi,-ascunse-s prin Destqul trunzelor aL zeului

Sub roua ceruLui, gi zi, d"e zi, Dd flori narcisul, flori,, tot flori, Ce fruntea celor doud, zee mari, O-mpodobesc d,in uremi, strduechi. E plin de flori pofranul anriu. Aici, nicicind nu ali,pesc izuoarele din Kdfisos ce curg In und.e limpezi. perpuind. $i, zi de zi pdmi.ntul rodnicesc. Aici gi. muzelor li-e drag Sd. dd,n[uie tn cor; i,gi. mind.-aci. $i, Afrodi.ta carul ei, Trd,gind de hdluri aurii.

Srnopt

z

-

E gi un arbore cum ni,cdi,eri Prin Asia n-a rdsdrit $i. nici, pe insula lui Pelops cea Cu dorieni. Nesemd,nat Rdsare el gi-i, spaima ldncilor Ce-l urd.jmdgesc. Frumos e-ai,ci

I

iI

,l i{i'ii

_t8

soFocLE

19

d'str uL M d'stinul' cel' cu f r unzele' alb Ca rncdieri; eI hrand drt

ce insearnnd un loc sacru gi o epifanie. De aceea spunea, de pildd, tot despre Colonos:Sfi,n[i,t e-ntreg acest meleag. Poseidon, eI, $i, Prometeu, titanu-ad,ucd.tor de foc,

CiPnIot' Nu'l' Poate Vr!ryat' . t'ltit un urdimn4' nici ti'nd'r' nici Bdtri'n. Asupra I'ui' oegheazd Zeus'

$i'Atena

Strdier md'sliruIor sf inlili' cea cu ochi' pd'trunzd'tori"ANTISTROFA2

cint' Cetd.{ii pot mai mari sldtsi'ri sd'-i de zeu: E d'arul dd'ruit Sint caii cei ainiogi' Y nduile-i Pe md'ti' Tu aI lui' Cronns tiu' sldui" P o s eid'on, ind'Ila4i' cetates'-n Cdci tu at' nrtscocit Pe'acest Meleag gi hdlu-n stare-a-i d'omoli' Pe rePeni sirePi' gi ui'slele Cu cate mirut'nat tsislagii-gi duc Corabia sd'Ltind Pe mdn' $i se t'nttec st" nerei'dele ce d'd'nlui'esc O sutd sint - s-adincesc ori sal'td-n sus' $i-n oaluri (vv. 668-719)

lgi, au ld.cag ai,ci. Tu calci pe un pd.mint Ce-Ateni,i-i este-o paud,zd gi, cdrui,a ,9t ,,prdg de-arannd," i s-o spus. Cimpi,ile Di,n jur gi-l au pe Colonos ocrotttor $i, se fd.Iesc cu eI.. . ,Aga-i acest meleag! Strdine, prea pu[in S-a catn uorbi;t de el, dar e sld.ui,t de to[i,.

(w. 54-60; 62-63)

pietate": Se vorbeEte curent de unele"ru

91lt"it6tateamister si el cu vioasi a lui SofoJt" titt inconjurl el' ca qi Eschil' i"*iit t"t" pia 9i lucruri

evla-

'

De aci a pornit Sofocle, din tradiliile locului aces- x tuia sfintit prin vointa zeilor luminogi, ai rafiunii, Atena gi Apolo, care au schimbat pe fioroasele Erinii, rizbundtoarel.e singelui v5rsat, in ocrotitoarele Eumenide. Finalul Orestiei,lui Eschil consemna acele fapte mitice, intr-un fel qi simplu, gi misterios in acelagi timp. In opera tragicului din Eleusis, in judecata zeilor care-l absolveau pe O;este, ucigaqul de mam5, dar rdzbunitor al tatSlui gi puneau capdt intunericului singeros, transformind pe intunecatele' Furii in pagnice divinitdti menite sI apere, din li-, vada lor sacr6, cetatea Atenei, era cuprins5 o tainicd exprinnare a unor lucruri greu de inteles gi care trebuiau si rimind putin inlelese pentru eeig"

SOFOCLE

+

t

ordonat de pute-rile q--qlgpe lnale qi vegheaiJe-"eii luminii, exprimind acei care til;i;";-e-i*:pltsi1g;i de cdtre "gggpp!-e omul e stEirin' dac6 gtie sd-i qtidlPe spaliul-acesta " scrise qi p[streze tare a"ir"tttgt*" legile fixate' a raporstrictb nescrise, respectind geometria foarte qi riguros' in care gregelile jocul l"t Jfi"t

se mu$i. In simbolistica tradilionali eschilianb se ;;;;"-;"porturile dintre oameni si "puteri"' cicluri prefigurau ort^t"-*i"dtiiau desflsurdri de zeititilor Transfoimarea din evolulia "t*"it*ii' protectoare qi Ai;i;i-tali llezgea lor singeroase i" sacrs il'u; r"" tr*pt ni"1iry Atenei' in livada ciclu unui de la Colonos, i"tt*itu ta f'sctrit vestirea .tupe ry ist'oria umanitdtii' $i meta;;;;".i care avea "fi" foric vorbind, dacd Eschil anunJi vremea urmaqul si urrneze, ptiilii"ti* spaliuiui' Sof9c19' 91te siu, niscut in-acest spaliu,.-o reprezinti'.-Elratio-

aco-

lie pentru clasica erposi.tio, ca gi un etalon de raAga incit omul capdti rispunderi, trebuie sd ia in chi'puri care-l fac si se familiarizeze cu solitudinile, ,cu intreibdrile f6rd r5.spuns, cu optiunile fundamentale care duc spre prSbuqiri bri jertfe superioare, dind nagtere tragicului. Eroii sdi nu mai triiesc sub blesteme grozave,seama gi sd d"ea seama,

portare a acliunilor gi de judecare a lor.

;;

;d-tp"liului .ot-i"ii"t,

turilor,

se PlStesc amarnic'

i1 sculptura Fiinla o*u.t""t.a apare la Sofocle' ca ochii (reconclasici p* o"". o tt" necontenit sub vremea tineretii struirea aorop-otli savirqinau-se in de vechiul artistului), dJ sine stdtbtoare' detaqatb Omul fundal, fn *a,i*" "uiutaH' in ronde-bosse' sint acesJia triieqte inc6 intr-o lume cu zei', darrar mai desrelegali i" tuii""i d; care destul de simpli convencind. Prezenli Aten ei in Aiar este o

asupra intregii case a Atrizilor din Argos, ori a Labdacizilor din Teba, impingindu-i .pe cei din neamul anatemizat la inexplicabile actiuni de exterminare. E destul s5 ne amintim de efectul magic ai lamentaliei corului de femei care insolegte, intr-un crescendo de rdu augur, incrincenata, inwitabila ciocnire dintre fratii invrdjbifi, Eteocle qi Polynike, in Cei Fqpte contra Tebei a lui Eschii. Zeii nemaifiind intotdeauna de fali gi lucrurile lumii nemaiatirnind in mod exclusiv de ei. nu mai sint atit de drepti ca la Eschil, iar rdul inceteazS, in oarecare'mAsurd, de a mai fi irafional. Astfel, venit din spatiul simbolic aI Colonosului, tin6rul a crescut odatd cu frumusefea noui din jurul lui, gi arhitectura qi sculpti.rra, arte prin excelenti ale proporliilor geometrice, ale organizdrii volurnelor gi formelor in spatiu, ii dau intelegerea din adinc

perpetuate, ca mijloace de acliune magic6, ineluctabild, din generafie tn generafie, aga cum se intimpld in t,ragedia eschilianS, unde maledictiunea apasl

CONTEMPORANUL NOSTRU

IL Timpul -

experien{a istoricl

a artei qi a leg6turilor ei cu omul. Ceea ce se petrece atunci cu spafiul grecesc este transfigurarea lui prin art5, expresie a unei umanititi care creeazd. in libertate. Treptat, printr-un nemaiintilnit trans- * fer existenfial, etie qi estetic, viala grecilor devine frumusele, frurnuselea se confundi cu viafa. Interpretarea vielii insdqi, a lntrebdrilor ei funda'mentale devine arti qi se r,ezolvi prin modalit5fi analoage. Miticul, perfect adecvat exprimat in arta arhaic6, scade spre eroic, cdpdtind, ea gi arta clasic5, niqte configurafii din ce in ce mai umane, m5surabile cuinstrumente ale geometriei interioare, aLe filosofiei si moralei qi esteticii. Fapta omului gi gindul sdu devin modulurile cu care se rndsoarb gi se j.udecd adevdrul qi frumuselea vietii pe toate treptele ei. Spatiul vielii se intinde acum, pentru Sofocle, pe orizontala raporturilor umane, pe verticala ordinei prestabilite, dar incerte pentru ratiunea simpld omeneascd, Si pe adincimile insondabile totugi ale sufletului din care ies rdspunsurile fatl de orice lntilnire posibild. In acest spatiu se invatA sui$ul la capitul ciruia se aflS centrul lumii, adevArata cunoaqtere de sine pi impdcarea cu zeii ii eludarea destinului. Cunoaqtere, suferintd, jertftl slnt numai citeva din treptele nece-sare ale acestui rsuig sinrbolizat de serpentinele care duc spre Delphi sau de $crpuitoarea cale spre Parthenon.

Timpul lui Sofocle, fiul lui Sophilus din Colonos, coincide cu virful piramidei care inseamn5, in istorie, evolulia Greiiei vechi. In 496, cind viitorul poet tragic se nd,qtea, secolul ce se va numi clasic, al V-lea i.e.n., numdra abia patru ani. Inceputurile civilizaliei egeene nu sint foarte indepdrtate inapoi in raport cu momentul supremei ecloziuni a lumii elenice. Comparindu-le cu acelea ale culturilor qi civilizaliilor afro-asiatice, egiptene, asiro-chaldeene, indiene, chineze, sau americane precolum'biene, ele se fixeazil tirziu. Dar in mileniul II i.e.n. apar in istorie, gi intr-o istorie nu prea clar5, Troia, Creta, Mykene. Spirala se desfigoari din Asia MicE spre inima Mediteranei, apoi intri pe p6rnint grecesc in Pelopones. Aci iau nagtere miturile, la confiniile proto-istoriei, vorbind pe de o parte de Minos, Pasiphae, Ariadna gi Tezeu, iar pe de alta de r6zboiul troian gi de nefericirile abd-. tute asupra casei Atrizilor. Homer gi Hesiod aveau sd consemneze in operele lor, in secolele VIII-VII i.e.n., qi miturile ;i rdzboaiele intimplatg pare{e, cu patru-cinci sute de ani inainte. Poezia lirici gi filosofia apar in secolele VU-VI i.e.n., cu o forfi concentrati, exprimind tot mai strins, mai convergent, o viziune asupra lumii. Iar secolul V i.e.n. inseamni plenitudinea unei culturi gi a unei civiliza\ii care a pus temeliile spiritului european. DupE aceea, dupi rdzboiul pe-

ji

27-

_

cm

SOFOCLE

i;l

ilflil #i1

lllr

l'i

i

strdlucirii ei politice. Rivalitalile, inviaiG--;;;;,;: dictiile interioare ale rumii elenice, excesur de individualism au dus insd ra tot reiui ae nruniil*uri anarhice care au declangat fatalul rUzboi intri;';;,tSfi dup5 care a inceput deciderea, risipinea forl,c_

Tlf.t-a putut cregte individualis*ui-;;_Jl necesard in dezvortarea in trepte a societatii rr,r-,1.negti, de etiberare a per,sonatitifii. S"pr;maij;;i;_ nei a marcat in istoria Greciei punctui cui*inr,nl-rr

loponesiac, incepe declinul, aurit crepuscul al unei vremi de zei gi de eroi. A;adar, in citeva sute de ani, aproape intr_o jumd_ tate_de mileniu, o societate '.rman$ a evoluat, cu toatd structura ,gi suprastructura ei, intr_uo .frip surprinzdtor, fdri pereche in lumea antici. I;1r;g;i fgnopq grecesc ie- desfdgoard evoluti", p" toli" nivelurile, in toate.domeniile. In politi.e,'ni"eo""t, tranzilia de la societatea gentilic^d a vremii homerice. la_ democratia polis-u1ui fiber se face in mai putin de trei sute-de ani. gi lupta impotriva ti;;: niei, in care s-au distins figuri di ceteteni a"u.nii" legendar,e, ca Har,modios gI erirtogitori, a ft;; ;t se constituie o ciirism"i"l p; 1aey111-ta.traditie care exerriliul libertdtilor democratice a intlritjt. Numai astfel, congtienii de drepturile lor cesitatea de a-gi pdstra libertatea scump ;i';il';;_ btstiqate. au putut si se impotriveascd grecii, atit^ dJffti"i; amenintrrii asiatice care artfJr iar ti zaro6it. di numai

i

1or. Victoriile lui Filip al Macedoniei gi mai ales cea de la Cheroneea au insemnat incheierea nobilei lumi a Gneciei, iar expansiunea lui Alexandru, un fenomen de sfirgit de w, de sfirgit ,de ciclu. Pe bund dreptate, Aristotel putea proceda la clasificdrile din Poli,tica, vdzind, inlSntuirea formelor de guverndmint care s-au succedat, intr-un fel aproape clasic, in Grecia. Evolulia aceasta atit de rar5, de neobignuiti fati de celelalte civilizatii desf5gurate lent, pe milenii in antichitate, se poate urmdri gi in arti. Grandiosul arhaic, amintind insistent de arta egipteani qi canoanele ei (nimeni nu poate tigidui azi i,nfluenta masivd a Egiptului asupra Greciei in art5, mistere, filosofie), de la coloanele imense \a uoanele incremenite, la sfincqii de proporlii 'rnai modeste care abundd in special in tinutul Tebei, este urmat de o artd sever6, dar pe mdsura omului, i,n care trupul se desface in miqcare din vechea imobilitate. Cunoscutul Auriga, conducltorul de car, aflat acum la muzeul din Delphi este cit se poate de expresiv in aceastd privintd. Momentul perfecliunii il infAligeazd gi aci Atena, cu gcoala ei, de arhitec{i qi sculptori care au edificat complexul de pe Acropole dupi infringerea per;ilor, Mnesicles, Ictinos gi Callicrates, dominali de geniul incalificabii al lui Phidias. Aceasti art5. a unei cetdli libere ajunge la un echilibru clasic, izbu-

t-

CONTEMPOR,ANUi;N OSiIRE

SOFOCLE

rrl

tind in reprezentdrile ei sd umanizeze pe zei gi sd indumnezeiascd pe oameni, printr_o senindtate care inseamnd domnib raliunii'r.upr" tutur*-..forfJu facultiti ale minlii gi sufletul,ii o*urr"... Etapa care va uima dd expresie unei psiholosii unei f izionomii individualizaie ta niveiut' u;;i-;ffi si ;; portretistici. deqi meqtegugul nu face d;ii ;;;: reascd. gi Lysippos, qi9i'p-raxitel,ceata,.gratia au luat locul f,rumusefii grav"-;i.i ;u_ ;i_ :i:,.,,13t!"1t.9ti, d6t6toare de nobiili-iEei H su'. rar arta secoleror III gi II i.e.n. oscilebzd iirtre monumentalul excesiv (ve2i de pild6 Crt*"i Rhodos) sau miniaturalul Ae[cat^al ;tril;t;i;. di" d" ranagra.f.tins ne.rfecfi-unea formald, dar au limitat_o la infdIlgarea trupu,lui omenesc ca atare. Moliciunea, dui-

"iiii"-"ftiiL

il

Sofocle se nagte, cum spuneam, la inceputul secolului V i.e.rn. gi il urnptre in intregime cu viata lui, murind tirziu, chiar dup6 Euripirde, prin anul 404. Potril'irea dintre gioria Atenei qi existenla qi crea{ia poetului tragic constituie una dintre acele convergenle fericite, nu prea des lntilnite in istorie, in care poetul exaltd cetatea gi cetatea iI slSveqte pe poet. Traditiile qi legendele despre el, mai numeroase decit gtirile propriu-zis istorice, au fdcut din Sofocle un om care a trdit gi a murit fericit. Firegte, acestea ,au fost, probabil, ieftinele qi grdbitele con-

searbddS.

leclrer..rndetungi asupra omului pi expilcatie ralio_ nalizatd,_ pind Ia un anumit pu,nct, d raporturilo, sale cu destinul. Iar de aci, din'cur"iile ,i*liiritaiii. se coboard spre epoca elenisticdr-;16#drilil-'i; care sursele se istovesc Ai spiritul critic le fnlo_ ti,:?l: prosperd poezi,a pastoralH, *rAribr_ f.T.jj": literaturd de rafinatd rur $r o invenfie, livrescil ryi

In literaturd Ia fel. De Ia vastele ,poerne homerice in care zeii, miturile qi istoria .oexlitA intr_o -n*i"a (in sens schillerian) viziune *upra ru*ii,-ri "iirrl'" :i::::I"rt,clasic, Ia poezia trabicU, expr.ri.'"' iej

cluzii ale contemporanilor sau urmagilor care l-au vdzut incdrcat de glorii, vi,ctorios foarte adesea Ia Marile Dionisii, cu incepere din 468 i.e.n., .odati trezorier al cetdtii, de doud ori amiraL, qi aga mai departe. De aceea s-a gi pus intrebarea: cum de a putut un om cu o viafd atit de luminoasS, de nebintuitd de furtuni, sd arate in opera sa o fa!5 atit de sceptici, daci nu chiar, amar pesimist5, cu privire la soarta omeneasc5? Dar viala noastr5 exterioari nu este decit foarte arareori expresia existentei noastre gi confuzia intre intimpl5rile norocoase ale unei existenle qi fiinla insfui este gi naivd, gi regretatbild. Un artist de adincimea qi autenticitatea lui Sofocle, chiar dacd era inzestrat cu frumusete, inteligenti gi calitSli de mondenitate gi atrdgea succesul, nu putea lipsi de a privi vremea sa, de a fi cu ea gi a-i admira strd-

'

-airrt@SOFOCLE29

. *,"i"

Iucirea, precum_qi de a_i vedea gravele crize si a-i semnala carenlele. fnoorrgruu.rfa intre reuqita,unei exisrente r"olylggl".q tragic at unei opere pe deplin obiectivate nui inseamnd absolut nimic pentru intelegerea raportuiui intle autor gi iume. Din istoria viemii lri,apo;a-td Ia istoria urnani_ tdlii in surr":*_ umane. gi cu cit e mai in "s;.1 "aurre.uT*"oTtiliui mesurJ ,e perr""i? ," ^ isto"ica, cu . ;::lfirlii.experientra propriei "atit mai- pi,it"a datele Uiogr;fii ;*t"*plicarea ."u"tr?Luu Experienfa istoricd a lui Sofocle, a fost aceiea care strinuro p,rt"ritJ"JJ.ren"oti", una din A*-ri*tiu ;i de sintezd ginaito"ilor*li artigtilor, care fac sd se intilneascd iri cefe "tumai u,i_n ori in cele mai lumin'oase imonej urd,ri,"";h".;;;rere" con centrate are geniilor' copiiaria Ja"i.i..tiia 9i i le-au inspdirnintat invazjile pergilor; irr*p"t"f tinerelii ila insd, sub semirul'.r"gt".ii . r-r*igrorii ce pdrea siat, fird apus, a Atenei, A..v6zut tnecuta_ prin foc gi sabie vechea qi sfinta cgt,:-d-;tJitril'Ol, maturitatu" i_" fost contemporana cu reconstrur "X1{ "i;f,1,gX-":1,11: ;;^?;;lfiepricle -cresci'nd din timp_ul aceia extraordin""; ;;;;;"^1", rind de persona,lit"iu

,bilt

tl*td

-ilffi

A trdit aldturi de conducdtorul politic cel mai ciu_ dat qi mai compfi."t a fost sau nu "i "".frii?"ecii;

Arffi,Jt

f";;r;;#

l-.iri

prieten cu el, nu se qtie bins. Impreuni au participat ca strategi alegi de popor, p6ntru merife diferite, la rizboaie pe mare, ,ehiar dracd Pericle afirma rizind cd Sofocle e mai bun ca poet decit ca amiral. Herodot istoricul !a fost intr--adevdr prieten, ca gi Anaxagoras filosoful. Pe phidias il vedea mereu in rdstimpul noitror constrqslii de pe Acr,opote. $i toti, se pare, luau parte ]a prelegerile filosofului celui mai iubit de ei atunei, degi trdiau in aceeagi vreme Parmenide, bitrin, insofit de Zemon din Eieea in plind maturitat, cB gi Heraclit din Efes, cel pulin inleles, ca qi, mai tirziu, tindrul Socrate. $i mulli allii. Era, fdri indoial.d, o epoci de geneze in spirit, in nous-ul afirrnat de Anaxagoras, cum puline a mai cunoscut lurnea. ,In dorinta de a face din Atena oetatea cet5lilor, pericle a c'drui funclie de conducdtor incepe din 461 i.e.n., incearci gi risc5. totul, de la politic la filosofic gi estetic. Libertatea pe care a cigtigat-o democralia ateniani in ani gi ani, prin luptele deznos-ului gi infelepciunea gi jertfa unor conducdtori luminali ca legislatorul gi poetul Solon, Pericle a vrut s-o pdstrele ;i s-o exalte prin misuri indriznstrg, vii, sporind mult Adunarea Poporului ca $i numlrul cet5leniior e1igibili in funcliile de eonducere, scdzind puterea conservativului Ar,eopag, fdcin6 din disculiile purtate cu elegan!5 in agora centrul vielii politice. Inlele-

30

coNlpMPOnANur NosrRU

SOFOCLE

31

I

I1r

iilr

cetdfile ligii s_amdsurilor-firegti, dar greu a6 a.celtat a.lmpotrivit .ffiro-n._ atenieni din ratiuni iirdgi fire$i, ?e orgoii;'lo.*"f, regional (qi muit-e gujdti'uu .iitii), marele strateg, cu acordul Adundrii a 'ieprimrt.insu;n: l^ono5uh1i, revoltele. Asa s-? intimplat in ,izdoiuf -i";;;?;i; Samos.ului, purtat pu *ir{ gT-U*."r" a participat ca amiral gi Sofocle (intre ++i qi +Sg i.enj.*"^"^,"' Desigur, un tirnp victoriile ,_"u-trinut taiit, serbdrile, mai fastuoase decit oricind. pericle ca gi gdsca intot'deauna elocinfa cea mai ."tAJ qi tonul cel mai potrivit pentru suslinerea planurilorcat., .or" fnir-

fiideg), care aveau sA se durile de intdriie, gre_oaie, masive,ridice purt. ,ica gratuitatea 6 r.rmu;l;; aurrufrr'; *1?:"0^': -utilitdlii, Laiil. Daca vreuna din

jlii aur gi ^:u. qi cbtosat.i.-rffii r,ril".r"i.iitjr. (qrn 1"nt).,il;

gind ce inseamni unitatea politi,c[ pentru apdrarea impotriva. dugmanilor ;tit i.'-temutl din afar5, a per$ilor, gi ce importanfd are in aceaetA unitate un centru, el a dorit s6 fadA din Atena, cxare intr_adeve.r greul-luptei tn ,erUonieG $ys.gserul. Ligii din Delos. "irji.i".*r.-gi.in "..rt-'rco,p, a mutat. in 454,i.en. 9i tezaurut',qi capitata d{i I"'AtilJ ;; "opbri'a. r"JorT:lliiblld^t Apoj a inceput i*"aiat srrucrre gi impodobire a cetatii ocr,otiie e. ochii aibagtri, prdnuind impruunb cu prrioias'lui. patru monumente uriage, fr.pii.er;, Erecirteionul si tempt"i fviniiiipttr6t-(;i

adevdr erau admirabile gi nu linteau decit la glorificarea superbei cetdli:,,Trdtm sub o rinduiald. poli,ticd. ce nu are de riunit legile altora; departe de a-i, i,mi.ta, sintem mai. degrabd, o pildd. pentru unii,. Numele sd,u este democralia, Ji,tndc6. oc?,rmruirea statului, nu se reazi,md, pe pu{zni, ci, pe c?,t mai mul{r,. In afacerile lor persona,le, to{i gefi.Jenii si,nt egali in fa[a legr,lor, d,ru_rnul la onorurl ln'uiala pubti,cd. este I deschis fiecdruia in rnd,sura i,n care opi.nia publicd, ii apre-', ci,azd. talentele,. dupd merit mai mult, dupd, clasa sociald.; sd,rd.cia nu este un motiu de znferioritate in ochi,i cetd,leni,Ior gi nu impi,edicd. de a se Jace Jolositor Statul,ui, pe oricine e in stare. Liberi, tn ui,ala noastrd publicd,, nu iscodim bdnuitori pwterea tiecd,rui.a di,n noi; rru ne supd.rd.m dacd, cineua i,gi trtgdduie ureo pld.cere ;i nici wu, auenl fatd, de eL priuiri dezaprobatoare care jtgnesc dacd, nu louesc. Degi, pdstrdm i.nsd. aceastd. i.ngdduiald in aiala ncc.stril, particulard, totu;i teama _rye-qpreSte de a tncdlca ord"iner.t Ttublicd; ne supunenL magistra[ilor gi, legilor, rnai ales'\,

;;t;-;; i;ii;oni.i fi.t*;i

I

ucelorz, care si,nt spre ocrottrea celor ce i,ndurd. nedrepta-

tea gi acelor legi care, degi nescrise, acoTsdr de ocara tuturor pe ori,cine le nesocotegte. Am dat mtn{i,i nenumd.rate pri,lejuri, de a se mai, rdsufla de oboseli, ori prin eoncursuri, gi sacrificii, succesiue, ori i,n casele noastre prin "podoabele elegante, ce ne destatd. zilnr,c gi alungd supdrd.rile ui,e[ii. Oragul nostru mure

CONTDMPORANUL NOSTRU

SOFOCLE

33

Jasturi, i,nuti,le; a md,rturi,si cd egti, sd.rac nu e o ragi,ne; ru;inos este sd. nu cantj sd. scapi muncind. La noi, aceiagi pot sd se ocupe de afacerile lor personale gt de ,oameni publice; chi,ar muncitorii cu palmele potinielege Itreburile 'chestiunile politice. C6,ci, numai noi., pe cel ce nu se in_ :,tereseazd. d"e treburite statului,, tL soiotim nu co, pe LLn i orn cdrui,a ii, place lini,gtea, ci, ca pe o !iin[d. netribncd. ', Noi ;tim sd. ludm o hotdri.re aslrprq unei chestiuni gi cdu_ td.m a o cunoagte adi,nc, cd,ci, nu cred.em cd. uorba poate Ji, spre paguba ac[iuni,i,; dimpotriud, maz adtdmdtor ni se p&re a nu ne lumi,na indestul prin dezbateri,, inai,nte d,e a pitgi la lucr7tr..."r

Jdrd. a ne pierde insd, cetsa di,n energia noastr6,. Ne fotosi.m d,e bogd(i,e ca de un rni,jloc de acfi,une, iar nu pentru

lace sd, curgd spre d|nsu| toate bundtd[ite pd,mintului, gi, ne putem bucura de produsele ldrilor strdine tot aga de complet ca gi. de cele ale pdmtntului nostru propri,u. Iubim frumosul, dar cu simplitate, gi, culti,ud,m gtiinlele,

le,a consemnat Thukydides gi le aminteqte plutarh, ca linigtea convingerii sE coboare in inimile celor neincrezdtori. Dar nici asta, ca toate lucrurile omenegtr, n-a putut dura mult. Cum spun proprii lor istorici, atenienii erau cirtitori qi mdrefia lui periIThukydides, Rd,zboiul peloponisiac, cartea de M. Jakota, Brrcureqti, 1941, p. b0.

Era de-ajuns sd rosteasce frazel.e de mai sus pe care

II,

3b_46, trac{ucere

cle supira pe muili. Duqmanii din afar6, adicd toate celelalte cetiti grecegti, erau peste m6sur5 de iritali de grandoarea crescittrdd a Aticii gi, desigur, nu st5teau nici ei cu miinile in sin. Cli pentru a-l lovi pe ireprogabilul conducdtor s-au gSsit destule. Cea dintii a fost deschisi spr,e s'otia lui, Aspasia, mult invidiati pentru intelirgenta deschisd spre innoire qi frumuselea ei. Aci, Pericle a putut invinge, degi cu destuld greutate. A urmat Phidias, acuzat in chip ticSLos de a fi sustras LB livre de aur din cel cuvenit statuii zeilei. Condamnat, cel mai strdlucit dintre sculptorii vea'curilor a intrat la indhisoare, unde a qi murit. Apoi a venit rindul lui Arr:axagoras care, salvat odatd de invinuire, a fost silit, la a doua acuzatie, si plece in exil la Lamlxacos pentru a se $rstrage urii nebune dezlintu,ite impotriva lui Pericl, gi, prin ri,copeu doar, irnpotriva Iui. $tiind cI n-au s5 se mai revad6, conducdtorul l-a petrecut pe maestrul sdu, filosoful, pind la corabie qi l-a imbriliqat cu laerimi in ochi. Dupi citeva lupte mai pulin nonocoase, dupd invazia lacedemonienilor, atacur"ile s-au indreptat, indirjite, necru!5toare, spre omul potitic. O ciumd ingnozitoare sra abdttrt asupra Aticei gi, in spaimele acelor luni, maledicliunile atenieniior iI cbvirgeau pe Perircle. Iovit de moartea fiului s6u, vi,otirni a epidemiei, strategul propunea totugi cele mai bune solutii, gi politice gi militare. Dar

34

CONTEMPOR.S.NUL NOSTRU

sorocLE

li

nimeni nu voia sd mai ascul.te. Abia dupd vreun an, cind s.a vdzut cd mirsurile gi sfaturile l,Lri Pericle fuseserd cele mai potrivite, cele mai inlelepte, qi-au venit in fire concetdlenii. A fost prea ttrziu. Genialul om de care se leagd amintirda unicd a treizeci de ani care au durat par.cd un secol, ani de li'bertate, demo,crafie, fi,losofie qi frumusete, a cizut qi el sub flagelul ciumei. $i pentru Atena incepe dec5derea, fdrd si se mai opneascd, legat5 de intregul, lungul rdz,boi peloponesiac care a insemnat ruina u.nei culturi unice in lume prin semnificatiile ei de libertate a congtiintei, de demnitate qi raliune omeneascd.

Maturitatea pi bdtrinetea lui Sofocle au fost mlartore acestor intimpldri, c6d,erilor teribile, atit de nemeritate, ale prietenilor puternici gi intelepti, minali de cele mai nobifie ginduri la adresa semenilor qi a cetdtii. Deasupra Atenei, stdpinea imobila explozie a superbelor marmore festive iniltate de geniul secolului V in cinstea zeitei care patrona luminile ratiunii impreurndlcu fratele ei, Apolo. lntre marmore, uriagul mislin sirnboliza dorita paae. Dar jos, la poaLele colinei, in cetate, se zbuciumau uri gi patimi colcdiau, bintuiau flagelurile rdzboiului qi ciumei, erau loviti cei buni, izbuteau sd se ridice oameni de nimic, istoria pdrea a se desfigura lmpotriva binelui ;i a virtutii.

Cine era de vini? Zeii ori oamenii? De unde atita nedreptate, de unde mereu izbinzile rdulr.li? De ce, impotriva binelui dorit gi chiar sdvirqit, atita intuneric? Intre cine gi cine se duce sunda dar necrufitoarea iuptl cdreia nu i se vedeau decit efectele? Care sd fie cauzele gi care sint fortele ce se infruntd in aceasti 1upt5? Pietatea lui Sofocle suferise un amestec destui de i,mportant cu filosofia, mai cu searni cu cea a lui Anaxagoras, a,S'a incit rispunsuritre sale nu mai pubeau fi foarte simple. Ia,r lunga gi foarte diversa experienld istoricd acurnu,latS oofirpuses,e un cimp enorrn de observafie, in care se intrepitrundeau datele politice gi psihologice, ca,r.acterologice, religioase etc. fS,cind grea orioe generalizare. Pentru grecul luminat al secolului V i.e.n., pentru cetSfeanul liber din dernocralia sclavagist5, valoarea libert5!ii era poate cea mai scurnp5. Pentru ea se duseserd atitea rdzboaie gi cdzuserd atitea jertfe; ea insemnra mindria unei iu ni care-qi desdvirqise apogeu,l istori,c sub semnu'l exaltirii libertbtii democratice a polis-ului. $i fiecare atenian (cetdtean liber, fireqte!) avea con$tiinta parti,cipbrii la pretioasele tribertili cucerite in democratie, fiecare iqi afirma personalitatea intr-un fel de indivirdura'lism exacerbat, pdzit cu orgoliu qi gelozie. Fa!5 ins[ cu realit5!i1e inexorabile car'e dezrninleau chiar posibitritatea unei libertdti totale a insului, poetul tragic

PORAN

NOSTRU

SOFOCLE

{

reflecteazl adinc asupra cauzelor nelibertdtii, ale rdului qi vinovdliei. Sofocle priveqte vrernea sa in care s-au epuizat parc6 toate resursele, pozitive ori negative, ale istoriei gi4i trage pncpriile concluzii cu privire la viala qi acliunile eroilor tragici, intr-o interpretare din perspectiva secolului V i.e.n. Viziunea tragici a lui Sofocle nu ane labilitatea celeia a lui Euripide care, mai tinir, mai pulin pios, s-a lSsat inriurit cind de o doctrind filosofici sau de alta, cind de propriitre sale indoieli. gi nici evenimentul istoric sau mai bine zis referirera la eI nu apare tale-quale. Transfigurar,ea e perfecti Ia tragicuil din Colonos, aga incit nimic nu se poate suprapune in tragedie cu vreun model oricit de depdrtat

qi Kalokagathi,a familiarizaserd pe greci ln temerara lor incencare de cosmicizare a lu,mii interioare. Ajun$nd la cunoagterea aqa zicind istorici a sufletului omenesc gi a dezordinilor care se produ'c ln acest cosmos mic din pricina imperfecliunii relaliilor umane, a hamar^ ti,ei. ori a hybri,s-nlui, pe de o parte, iar pe de alta, avind, ca orn al secolul,ui s5,u, o reprezentar,e destul de exactd a ,,sectiunii de aur" a ,,nurndruLui",, in ondinea moral5 gi esteticd, aga cum se contura din nenumdratele implicalii qi legdturi intre prescrip-

lor celor mari, cu care paidei,a

Dar el interprreteazi miturile tragice ln naport cu ceea ce l-a inv5lat istoria, supunindu-le intrebdri-

istoric.

fiitre qi interdicliile legilor scrise qi nescrise, divine gi omeneqti, nu putea fi decit un spectator atent qi aom,pasionat al teatrul.ui lumii gi nu un actor intr-o t'ragedie. Cel care, ca Ulise, ,,a fait un beau t)oyage" (in cuvintetre uqor exsan'gui ale poetului francez din Renagtere), voiaj aI virtutii Ei cunoaqterii, nu va ., oonstitui niciodati obiect ori subie'ct tragic. 'ts De aceea Sofocle a rdm'as poate mer,eu senin in aparent5, chiar ldacd a ajuns el insugi la virsta pe care o d,eplinge la personagiile sale, ca aducdtoare de reie fdr5 sfirgit, qi chiar dacd spre incheierea zilelor sale (du,pd o traditie care incepe tot mai mult a fi pusd Ia indoialS), un fiu, Iophon, avut cu Nikostrata, l-ar fi deferit instantelor judecdtoreEti pentru a-l pune suirt interdicfie, iar el s*ar fi dezvinovdlit de acuza de seniLitate citind citeva pagini rece'nt scrise dtn Oedi,p la Colonos. $i despre el, ca qi despre Eschil, s-a vorbit ca despre nigte poeli piogi in sensul de iniliali. S-a amintit de un sacrificiu inchinat muzelor, sau de o addpostire in propria sa cas6 a unui trirn*is al zeului AscLepi,os, fapt care ar fi determinat eroizarea poetului dupd moarte. Dar comentatorii vremii noastre inteleg mai empiric, adici mai putin sau mai sdrac, aceste lucruri care in Antichitate insemn8u o solemnd gi reculeasd apropiere de adevirurile supreme ale vielii qi evoluliei omenegti, de puterile care se infruntd in lume fdri incetare.

I

-L

ft +

--ffiIII. Medita{ieasupra condi{iei umane

perioare. Aqa $l cu poetul tragic care s-a ndscut la Colonos -p; q1 a fgst ingropat in mormintul famili;i ,;G, drumul spre Deketreie, in timp de rdzboi gi de b1b_ cadd a oraguil.ui. De dou6 orf s-ar fi ardriat in vis Dionysos lui Lyxandros, comandantuL trupelor ain Lakedemonia, pentru a-l deter.urrina sd dea -corbegiului funerar ingdduin{a de a trece prin spali"i-i* terzis.

luqesg Eschil, Sofocde, Dante ori Shakespeare, se L*qi de existenla lor numeroase fabu,le, dil;;oi" de tilcuire intr-un intetres oCImun a unor noime su_

din ele efecte moral-eroice qi'est6tice de neobiqnuite.inilfimi. Nu ori,cui ii este drat sd patrunae adevirurile u,ltime ale timpului sdu qi si f" ,or_ teascd in indur,er'ate sentinle genera'ri zatoare despre soarta .omului. $i atunci cind, in istioria culturii, a,par cinci, g_ase, zece din aceqti gtiutori *r" *, agigtat parcd la apoteza lui Oedip din livada nume_ nidelor de la Colonos, ca mitictrl Teseu, ti" .l,"scoate

perfrct obiectivate, explicalii 'infelepiito"r"

Firegte, nu oricine poate asista la cele mai sfigietoare suferinfe ale fiinlei,omeneqti qi da, in operegi

De fapt, marii artigti, trec mai to{i prin ,,spafiil.e interzise",_ca ;i prin, ,,timpul interzir". O lriu1E d"r" se atinge de izvoarele miturilor se conta,mineazd ea insdgi de mister qi frumusele, oricare ar fi fost vi_ cisitudiniie cu care s-a intilnit in experienla istoricd.

La confiniile lumii noastre cnnenegti, in care orbecdim de cel.e mai multe ori intre efecte, Sofocle a intrat, in felul sdu, gi in zona cauzelor gi a explicat semeniLor sii unele din pricinitre durerii qi suferin{ei. Doar unele. Tragediile sofocleene rdmin departe de cadru'l unic ide evolulie conferit eroilor de Eschil gi nu creeazd tipologii stricte. Rdspunsul Ia intrebiri nu e unul singur, ci tot atitea citi eroi tragici slntg Ca qi Anaxagoras, Sofocle intelege diversitatea nesfirgitd a caracterelor, a eroilor, dupd cantitatea nous-uLui, inteligenla suprem5, inegal distribuitd intre o'anneni. $i totuqi, cele qapte tragedii care s-au pdstrut doar din toatl producfia 1ui dranratici, nu apar ca nigte fragmente disparate. In fiecare din ele, autoruL face viata mora'l qi estetic inteiligibil5 la alt nivel de evolutie. $tim, din toate referirile autoril,or ant,ici, cam care era extensia subimtelor, a registrului inspirafiei, la ar,rtorul atic, de la Triptolem, tetralogia cu care a primit cea dintii cununi la Marile Dionisii, la tratarea mitului lui Ulise (cind, se pane, Sofocle insugi actor, fdcea, in scena cu Nausicaa, un prea gralios gi feoninin joc cu mingea) gi,pini la cele pe care le cunoagtem. Ceea ce a rdrnas, s-a strtns parcl din esen@le scrisei sofocleene, ca un sinrtbure tare $i expresiv, apt sd furnizeze interpretiri intregi pentru geniul anal,itic qi sintetic al dranr:aturguil,ui, si dez-

CONTEMPOR,ANUL NOSTRUSOFOCI,E

4t

I

I

li

umane. 'lr.'tUeaitalia lui Sofocl.e, provocate de atitea modetre istorice, lu,cidd gi amard ca a unui noodern, conti11ua, in altS epoc5, dupi a!.te criterii, pe aceea a lui Horner, care, in lliada, punea in guia lui Zeus o compasi,onati apreciene la adresa sorlii omeneqti, apreciere insoliti de plinsul cailor nemuritori dAryiti, od.atb, de el lui Pe1eu, tatlrl lui Ahir1e. Episodul e scurt gi zguduitor. Cu pritejul morfii 1ui patrocle, tatdl zeilor gi al oamenilor privind din Olimp Ia drama care se consuma pe cimptrl de bitaie, gi, vdzimd lacrimile teLegarilor oereq'ti, a rostit dureroase vorbe de milS qi neputin@ fate de scur,tutr gi asprul crug arL vielii muritorilori

v5luie neintrerupta sa meditatie asupra condifiei

Cunz le udzu tingui,rea, Pdrintele lumii 'din slaud' Dete cu mi.td. d,i,n cap gi in si,nea,Iui, astfel Ie zise: ,,Bielii mei, ca,i., de ce oare u-am dat lui, Pelew domnitorul, Un mn"ritor, pe voi doi, care nu gti$i de areme' gi mnarte? Ori, s-aue{i parte qi, uoi de durerea sd.rmani,Ior oameni'? Doard din tot ee pe lume e uiafid, rdsufld ;i mi;cd, Nu e nimic mai de pl.ins gi mai, necdjit decit omnl. llliada, Cintul XVII, w. 405-423)

hiar

Ai lui Ahile, cl,nd ei. auziser-aeumn cd, zaceAutorned.onte-i

Stan; mni, d.eoparte d,e tuptd.

jdlind telegari.i, cei, fatniciclti,pu.l,

Mort cd,pi,tanul?,n colb subt arma lui, Hector. Zad,arnicOri. cu plesni,rea din bi,ci,, cu binele, ba cu mustrarea, Nu se urneau spre cord.bi,i. gi, nici,la rd,zboi, cu troienii. Steterd. (apeni, a$a ca un sti,Lp care std pe marmlntul Unui, bdr.bat rd4sosat or! aL unei. lemei rdposate. $i-unde stdteau neurni,fii, Ii,ngd. dalba md,i,astrd, teleagd, Plini. de mihnire-ncepurd d,in p,leoape sd, verse Siroaie Lacri,mi, ti,erbi,nli,, gi pd.tut; mlind,re[e d.e coamrt stufoasd Care La harn pe sub perne, cd,zuse d,e-o p,arte pi, atta.

rlinn ;i tot i-avnu.frea.tn tot

gi in Odiseea, infruntarea eroului cu toate tipuritre de puteri ale lumii, de Ia cea fizici, brut5, Ia magie, infruntare din care iese cuminlit gi purificat, este priviti de zei cu compasiune (in ciuda faptului cd Poseidon il urmeregte pe Ulise cu minia lui nestinsd), tocmai din cauza atotputerniciei destinului implacabil. $i din aceeaqi pricini zeii se impart in persecutori gi apiritori ai eroilor. Lumea lui Homer, tinind de viziunea sa arhaic6, este una vastd, cuprinzind toate forlele, pe oameni, pe zei qi destinul, forfe inegale, intre care rndruntul orn poate totugi deveni eroic prin paidei,a, care-l organizeaz6. l5untric Ai-l face sI se reaTizeze, ca pensonali,tate gi faim5, printr.o unici transoendere, in pofida destinu'lui. Este cazul lui Ahile, educat de Chiron gi poate al lui Ulise, protejat simbolic de Atena. $i poetii rnai tirzii se infioard in fata scurtei gi neprevezutei sorfi a oamenilor qi se intristeazi in fala

I

i*-

l

CONTEMPOR,ANUL NOSTRU

SOFOCLE

timpului irevensibil., ca Alceu. $i mai cu seami Theognis din Megana, poetuL gnomic, spune limpede tristetea conditiei omenegti, in refuzul ei:Bi,nele cel mai, d,e pre! e sd, n-ajungd omat pe lurne. Soarele mult arzdtor mt-L oadd, ochii, ni.ci,c?.nd. lar cel nd.scat sd, coboare in clipd spre poarta di,n Had,es, Somnul sd.-l pri;ndd. odtnc:, i,ntroi,enit sub pdmint.r

ort, cei ce olt fost b?,ntuiti de twtu,na d,urerii, odd intr-o clr,pd, suf erin[a-le schi,mbatd. i,ntr-o adtncd, Jerici,re".

cinstea lui Melissos din Tdba, sfirqegte pe o note de surd scepticismi ,,Da.r pe ci,nd zilele curg, ti,mpul, aduce multe nenoroci,rt,. IstmicaNumai, ftzt zetlor si,nt r"rwulnerabili".acest

$i pentru el, timpul este i,mplinitorul

lil, ini[at5 in

destinutrui.

(w.

425-428,

$i mai ritos, mhi direct, cuprind alte versuri generalizarea nefericirii, intr-o percu,tantd concizie:Parte de rele an mulli, tnsd nu de aceleagi,. $tii, bine, Soarele nu oa aed,ea om tericit pe pdnttnt.z(v\r. 167-168)

pitat gi smerit nu{ va lovi prea greu destinul. ln fericire ori in adversitate, inima celui vrednic se cade sd rdmind in dreapti cumpind gi virtutea luineclintitS.

lucru, pin6 chiar gi intr-un fragrnent de paian compus pentru o sdrbdtoare teban6. Pentru to!i, insd, remediul e unul: mdsura in toate, stdipinirea de sine care duce la virtute. Pe cel c,um-

$i pentru el, bitrnnefea e dureroasi gi spune ades

Chi,ar seninul, luminosul Pindar, poetul teban contemporan cu Sofocle, vorbea despre inegalitatea sortilor, despre alternantele de bucurii gi dureri, ca in Olgmpzca XIl, inchinati lui Ergoteles din Himena: ,,Adesea ce ri se inttm.pld d,escumpd.negte credin[ele noastre, uneori si,ntetn looifii in bu.curiile noestre, iar alt;-

Sigur cd qi filosofii qi poetii au vorbit in general despre aceste lucruri, degi foarte frecvent $i cu o convingere nestrimutatd a nefericirii conditiei umane. Pentru cei mai vechi cauzele nefericirii st6teau, evident, in inexpli,cabilele hotdriri ale destinului, in minia zeilor ca atare sau atrasi de faptele reprobabile ale oamenilor, de hamarttn ori de #hybris. Uneori, cum s-a mai spus, un btrestem ap6sa asupra unui neam intreg, sortindu-l unor lungi suferinle, ori chiar ducindu-l la pieire.

,,

,

liricd, greacd, traducere de Slmlna \Ioica, Edttura "*"t"tre Univers, 1970, p. 40 qi 35.

c+

c@

SOI.OCLE

Cu autorii tragici incepe investigarea mai de aproape Si expl.icarea raporturitror dintre destin qi eroul tragi,c. La Sofocle, mai cu seamd, lumea nu mai este vasta sceni care cl4)rinde laotajltd cerul $i pamintul, ca in opera lui Homer. Lu,mea se strimteazd qi se reduce, esenlializindu-se, Ia eroul tragic adus in prim plan. Vremea nu mai este nici ea a vechilor credinfe arhaice. Destinul nu se mai abate, nu se mai prdvale, ca o stihie, inevitabil, inexplicabil, asupra eroului, strivindu-l ca pe o gizd. In acest secol V, in cea mai nobili perioadd de inflorire a lumii grecegti, procesul rapid de nafionalizar geometrizase, intr-un mod superior, gi gfndirea gi operele de artd qi raporturile umane qi viala interioard ca microcosm, cu legile sale proprii. $i autorul tragi'c intra in r,elatia erou tragic-destin, ca intr-o ecuatie foarte grea, pe care voia s-o rezolve cu datele inlelepciunii personale oonoborate cu invdtiturile traditionale, incd puternice atunci, qi cu experienfa is--toric6 aqa de substa,nfiald in nesfirgitele vicisitudini la cane insugi asistase. '1 Poetu1 iqi privegte eroul mitic in condiliiLe libertdfii qi rationalizdrii aduse de secolul sdu gi inceancd sd descopere in el, fie ci se m.meqte Aiax ori Oedip, condilia omului eliberat fatd cu sine gi cu realitSlile grave a1e necesit5fii numite destin. Sol l i

t

strumente, deqi superioare qi imparliale, justifia? Pentru a orbtine pr,opriile sale rdspunsuri la aceste intrebdri gi la multe altele, Sofocle a proc-edat Ia noi decupaj,e in clasicile mituri gi a adus pe sCena aceiagi binecunosculi eroi. I-a pus in prezenlE cu intirnpl5rile tradifionale din nou pentru a observa, su nr,ai adincd atentie decit pind atunci, reactiile 1or. Spiritul aproape ,,detectiv" al lui Oedip care { cerceteazd eauze este, prubabil, inrudit indeaproape cu al lui Sof,oale, poetul trugic. Reactiile personagiilo'r inseamn5, de fapt, optiunile 1or, acelea oare Ie duc la sfirqituri trugice qi care restabilesc arrnonia universului tunburat, in moduri diverse. Urn ero'u sfirEeqte prin rnoarte ;i expiere ( (ca Aiax qi Deianira), altul prin implinirea legii (ca Electra), altul prin sacrificiu de sine (ca Antigona), altul prin inteleptire (la niveluri deosebite, Phil'octet gi Oedip). Optiunile, reale sau i{.uzorii, dup6

din rnersul gr6bit gi nemilos al faptelor ei, ce repede se inaltd qi ce repede cade omul, oricare ar fi calit5tile lui exberioare qi interioare. Dar cauzel.e ciderii sint ele iniuntrul sam in afara omuiui? Sinnpla intimplare determind priilougirile sau acestea se datoresc Ai se explici prin rispunderi de ondin moral. qi spiritual? Zeii au gi ei vreun amestec in aceste catastrofe? Sint ei oare numai puternici ori siurt gi drepfi gi lmptrinesc, ca niqte in-

foale a luat parte La un secol de istorie qi a inteles,

rt

L-

CONTEMPORANIIL NOSTRE

SOFOCLE

(!18-414), Phi,toctetes' (409).' Da1 je"Ja un. tip de probleunaticd inferiroard, Ia cel ry3i inalt, mai grav glmai ambiguu nivel. atr intrebd_ 4o"- +i rS,spunsurilor, eroii se irigird attfel. fVl"i i"iii vin ltr_,ptdtoyii, lezfuinicii, Aiax'qi phif-d;;;; ;;: dele ale eroisnnului in Jurpti incd din vremea poeme_ Lor hoanerice, care-i citaz|, in legdtura cu razboiul troian. Untrl este fiul lui poias, acela care a aprins, la mg5mintea erouflui, rugul pe care a arc inveninatul Heracles qi a dorbindit moEtenirea neasemuitu-

cu rdul, cu suferin@, cu nedreptatea. Din.aceste rdspulsuri inegale ia valoare, dar toate posrb+e pentru fiinfa omeneasci, se schileazi in tragedia sofocleeand o adevdratd scard a evoluliei, ?n mic, de la Ai,ar Ia Oedi,p la Colonos, dar in afara prinrului gi ultimul,ii t"r*"rr, .r., ""r"'rr' -coi1,cide, ingiruirea cnonologicd a pie5elor. Acestea por"uro {" ]q 4iof,scrisd in 4+l t.e.n. gi se inch^eie ;; pedin la Colonos, reprezenrtatd postu,m in 401 i.e.n. lntle. ele s9 aqazl, dupd ani, Anti,gona (442_'4411. trantnzenele_(487-482), Oedi,p rege (4291, Etectia

lutie al personajelor, dupd tr'eapia pe care se afli rn lunga, nesfirgita q*lg fiinlei spre desdvirgire. " De d,eci rdspunsuil diferit af er-oil", ;;;id;;ii 1rcr,

curn vom ved9a, exprimd capacitatea de ri;spundere moral.S a eroitror. $i.aceasta depinde gi variazd dupi gradul de evo_

tul II, w. 708-717). Cel5lalt Aiax, fiul lui Telarrr,or1, este pornenit de Hom'er in citeva rinduri ca

o vajnicd intrupare a forfei fizioe pe deplin increzdtoare in sine. Atit se sprijind in propriile sale puteri iupt5torul acesta, inc{t iriti pe zei gi sup5ri pe oa,meni. Trufia lui se dispenseazi de ajutorul celor de sus, oornsiderind cd pieptufi e suficientd pavdzd impotriva oricdrui fel de pericol, el neputinduni reprezenta altul decit acela fizic. De aceea Aiax ane in lli.ada cu totul alt6 semnificalie decit Ahile. Acesta din unrni, crescut de centaunul Chiron, miticul desc5l al Antichitdtii, gi-a ales intr-adevSr un destin eroic printr-o optiune tipicd pentru vechii greci gi dragostea lor de faimd nemuritoare. El a preferat m'oartea timpurie incununati de o rdsunitoare victorie, unei existente lungi gi puse la addpost de orice amenintiri d,ar care l-ar fi privat de glorie. Educatia lui Chiron fi ddduse, p lingd rizboinicie, in{elepciune, cultivarea talentelorartisti,ce, poetice gi muzicale, gi chiar o oarecare m5sur5, in ciuda temperamentului s5u, in chip firesc violent, de lupt5tor. Cunoagtere de sine avea destuli ca si-qi cintdreascd reactiile qi si ia mdsuri pentru a le zE"gdzui, aga curn a f6,cut in irnprejurarea i'n care Priam a venit sd-i oeard corpuL fiului sdu mort. $i ca nu cunwa bitrinul tati, vizindu-gi pingirit eopilul, sd rostearscd plirngeri ori ociri ce I+ar fi supirrat pe fiul lui Petreu qi l-ar fi putut de-

lui arc, ldsat.apoi viteazului philoctet (Itiada, cin-

CONTEMPORANUL NOSTRU

SOFOCLE

49

meni de frunte dintre ahei. In, ceea,ee-l privegte pe_Aiax, chiar din ep,osuri se intneved,e o oarectare schimrbare indunt*l tul'ui tradilional de eroic care pane si se fi"or."f_ ingus* tat-lntr-un ghip notabil. CAsi, iatd, eroul dejJnu mai are ,multe dintre vechile sale atribute consti_ i'ncepeau ffive ,carethanatos, cu genos, gmesis, pai.iteia qi sfirgeau cu cu mo,artea, tn gloiie.

814-815). Si a+a mrai departe, sint muLte mirtudespre o c.uprinzdtoare patdei,a cfueia i-a fost supus enoicul fiu al zeilei Theitis. Ty"i,. ins6 despr,e torate acestea in l,egdttrri cu Aiax eare, in 'afana vitejiei pe cimpul aE ba6lie, nu mai are alte atribute meritind admirufia. Dim_ pg$ydr obstinafia lui de a dobindi nurneLe de prim r6zboinic al taberei gnecegti dupd Ahile, incredrerea apfoape pryte ,pdsuri_ nn forfa fizicd, gi in propria valogrg, fl fac destul d,e timitet, faj6 de ceililli^oa-

termina s5-tr ucid5, Ahile a poruncit oamenilor sdi curdtirea gi impodobirea legului lui Heator. Poet qi ,muzician pe de altd par,te, el iqi petrecea tirnpul in cort cintindu-i lui -patrocle, sprinindu-i versuri; una din cele mai frumoase linii din lti,ad,a este -aceea, care conrcentneazd tdcerea prietenului ascultind: De altfel Patrocle qtie cite ceva despre' leacuri qi vindecdri tot de 1" 4{til9, care a invatrat gi megteiyg"t lui Asclepios de la Chiron (lli,ad,a,' XI, w.

rii

Ctr eroul tragic, lucruriil,e se adincesc gi rnodifi'cdrile aduse co'nceptului tradifional rnerg pind la disparilia unoria din treseturi. An'aliza lntreprins* de autorul tragic asupra conrdifi,ei umane apropie obiectivul d,e enoi qi ln'cearci o pittrundere, cum spunea rnrai inairnte, pin6 in lu,mea cauzeLor rnorale pi psihol,ogirce ale cdderilor ori transcenderilor negative sau pozitive. Pus sub h.lp6, mirit mult, devenit de sirre stdtltor, rnicar in aiparenfd, personajul tragic iqi anatl in desfigurarea conflictul.ui tragic, toate im,perfectiunile care creazl dezechilibrrul, acele elemente de terrrperarnemt qi carecter cirora li se dratoreqte incongruenta f'unciard dintre el qi lume ryi care-l poarti spre sfirgit, spre catastroph1. Datele personajului sint dozate bine qi foh,rte exact in raport cu ceea ce crede autoruL trragic cd, sint puterile acrilea atrase $i puse in funcfiune de actiunile orneneqti, de vorbe sau ginduri, adicd moira pi zeii. bc,plicatia tragicl existS in viziunea lui Sofocle gi ea este dat5, implicit, o'$e ca in orice m,are operd de art5. O furnizeazd poetul'ui vinov6tid esentiald a eroului, tirpul de hybri,s, cusurul tragic, lnfdtigat intr-o lntreagd tesdturl aare reproduce complexitatea legdturilor dintre om gi puteri. Sj fiecare tesdturd este altfel la fiecar.e erou, de.sfidind orice posibilitate de generalizare, orice progrurl gi orice conceplie specialS, separtnd net pe Sofocle de Bschil teologul ori de Euripide, ornul

I

[,-

50

CONTEMPORANUL NOSTRU

soFocLE

51

I I

L

sare risfrlnge aitit de bine lumea sa. Misurdtoarea aplicatd de tragicul din Oolonos vinovifiei omenegti tine de stricta sa sophrosane, care-l apropie, c;um sJa spus pe bund dneptatel, nrai mult de Homer decit de Socrate, in etic5. Dar gi induntrul m5surdtorii sint rnis,uri gi mdsuri, dupd telul urmdrit de eroi, dupi in5ltirnea lor morail,d, dupi mijl,oacele 1.or de acfiune qi arya mai departe. Cu cit sfnt rnai sus pe scana evolufiei, cu atit ins5. eroii se dispenseazi de soph,ros{ne, supunindu-se altor legi mai ha,lte, ,rnoi grave, angajindu$e c'u viata lor ca mizl. Pe ei nu-i rnai intereseazd linigtea rndruntd .a existenlelor comune, urici nu mai au nevoie de -ieftine certitudini. Vine un moment cruciial cind pancd ei singuri se mdsoarS, ei singuri se jud,ecd qi-gi iau rdspunsuriLe qi tnag consecintele. Voinfele l,or sint hotdrtte, statornice, neabihrte de ni;mic, nici mdcar de rnoarte, de care nu-i desparte nici o ezitdre. Dar hybri,s e pretutind,eni, de un fo1 sau de altul, rnai rnic sau mai important, lezind pe oameni sau pe zei, explicind mdcar partial ciderea tragic6, deosebit de adir:cd qi de dureroasi la Sofocle, mai adinci decit orice conservatorism rdligios ori politic care i-ar putea sluji de f,undal.e Cedric H. Whitman, SoTthocles, Harvar"d, 1951, p. 9.

Scara incepe 'crt Ai,a$, aI cirei pe:nsonaj principal, cum 'am vdmtt, e lm'pmmutat vechilor traditii eroice ale Eladei. $i Sof,o'cle r,einterpret,eaz6", in lumina vinovbtiei tragice, soarta eroului din rdzboiul troian. Sfirgitul conflagraliei raduce in disputi armele lui Ahile pe cane Aiax se si nte vrednic sd le mogtenea'sc5 in calitate de cerl. o:nai viteaz bdrbert dupE fiul lui Peleu. Dar Atrizii hotlrdsc altfel gi armele merg La lIlise ce1 int'elept. Mini,a 'stirnitd in TeIamonian este uriagi gi se mndiz,eazi intr-o rdzbunare etrniarnici. Negtiind altcEva pe lurne drcit mijlro,acetre

A

Stud,g oJ Heroic, Humanism,

nei rdstoarni planurile lui ,crude sau rrrrai bine zis le schimb6 adr,esa, luindu-i pentnu o clipd mintile gi lSsindu-l pradi unei iLmzii. ln a,cest nroment de rdticire, Aiax iese din cort gi atac5 o cireadd de vite a argiemiflor, mdcelSrind-o, cu convingerea c5. ucide pe rnult urifii sdi du+mani. Fericit, se reintoar,ce in cort, unde continud si chinuiie un anirnal in cane vede pe Ulise. Tragedia inoepe aici, cu prezenla pe sceni a lui Ulise insugi, care caut6 sd desiugeasci urme a;l.e nebuni'ei ,ajunse deja la urechil'e oamenil.or. Zeila Atena ii eipare gi intr-un scurt dialog, impins rnereu mai departe de cele gapte intrebdri ale inleleptului din Ithaca, se prodtroe necesara erposi,tio din care afl5rn despre faptel.e sivirqite rnai inainte. Plin de rnild gi groazd

gi pe

Atrin,

fizice

ratle

forlei,

eX.

se ginrtdegte

$i pe detestatul

si-i ucidi lliise. Interruenfia Ate-

Qz

@

soFocLE

53

soarta vrdjr:rragrului s6u gi fur special de -fati de anormal, Ulise refrizd sd_f vadd pe Aiax qi comenteazd,r_ in scurte propozifii, *"r4, omeneasc5, intr-un chip aseandn6tor cu 'psalmistul:de_

:fafd

oroane

Vrd.jmag trni, e, dar tot ilpting, cd-i, chta;r d,e pl,i,ns, Attt de zti,tregd. i-a lost ursi.ta hti,! $i cind,, gtndesc La ea, i,n gtn"d eu soarta-rni" $es.Cd.ci oare ce sintern, ci,t ui,e{uim pe_acest

acelui care a sfidat puterea zeilor $i se \ra pr6bugi intr-um. chip tragic. Intr-adev5r, din toate cele care urmeaz6, se adun5, treptat, vinovdti;a lui Aiax. Corifeul il avertizeaz\" sE lraqe la o parte orgoliul in starea in care se afl.E:Ci wu uorbi, trujag! Egti, prd,bugit

-

nw

zsezi.?

1v. 386)

Pdrni.nt? Doar nigte rfituci.ri,

gi,

unbre ilnar.(vv. 122.:126)

Z.?itu insisti insd gi-I ,saoate pe neferi,citul Aiax ,clnqt.plgq5 singeroase,i iluzii, din cort, pentru a_i ,d;a lui Ulise o l,ecfie de urnilinfd, care -se cade a f,i unica atitudine a oamenilor fafa de cei ae sus:,,,Inuald, dar minia zei,lor ni.ci,cinil Sd, n-o sttrnegti,, semele uorbe despre et Rostind,. Iar dacd ai, bral nua,i, atnjos gi,-aueri Mai, mnri ca altul dacd. ai,, rut. Ji, trufag! O zi.-i de-ajuns pentru-a-ndtfa sau ndrui Md,ririle-omenegti. pe cei ce_or fi smeri{i, Zei,i-i, iubesc, dar ei, urd.sc pe cei, trufagi,.

sa1e, face o aluzie inchina zeil.or:

Eroul insugi, intr-o replici dat5 Tecmessei, femeii dirmtd Ia refuzul 1ui de a seAh, prea md. stinjenegtt! Nu gtti. cd zei,lnr Eu nu mai si,nt d.atm sldn:ire sd.le dau? (vv.

589-590)

far Crainicul care vine cu vestea trirnisd de Calhas ca Aiax s5 nu iasi din cort in ziua acea, povestegt'e scena petrecut6 intre ercu gi tat5l. s5u la plecarea de acas5:Dar Aiar, ctnd, d,e-acasd. ai plecat ,si, sfat Cuminte tatd.l sd,u i-a da:t, ca un ndbun ,4 tost. I-a s'pus: ,,CopiIuL rneu, sd, urei, sd-nui,ngi Pri,n Ld.nci, d,ar doar cu spri,jin de Ia zei sd. arei". EL insd., ca ieqit din minli, i-a spus senef:

(w. Prologul ne-ar -putea face s6 credern rizbunare

127-133)

a divinitifii luminilor ralional""ar.rpr"

intrrc

grozavl,

Ut

il-

ffi

SOFOCLE

55

,,O, tatd, Fi-un nenxerni,c, spri,ji,nit d,e zei, Sd-nuingd ar putea! . . . Dar eu.,, e7n md. fdlesc Cd. uoi irusi.nge chi,ar neajutat d,e zei,!,, Fd.los rd.spuns! Atena l-a mo.i i,nd,ernnat Ca sd,-gi, tntoarcd, bralul Lui, uci,gdtor Asupra celor care-i sint ilugm,arti. .Atunci, Cu aorbe groazni,ce eL i-a rdsptns: ,,pe altj Ahei,, zeigd, sd-i ajufii! Osta;ii, mei, Acolo unde eu uoi, !i, n-or d,a-napoi!,, Vorbind trufag, curl rur; se cad,e urati om, El urd, de nestins zeigei, i-a stirnit.(\rv. 762-777,

total

neeornpatibiid c'u starea Oi bwrul nume al unLri erou gi adev6nrl go1 al veritabiLei sale condidezonorantul tii. Irnpins de riticirea rninfii sprepnobei, incerturmelor, Aiax nu r,ezistd mdceil. al cdrii, gi sucombd tragirc. Dar este oare Aiax nur-nai o victfuni a rdzbun6.rii zeilor? Sau rdsare, de sub v5lul pietilii, un ade-

Gravul lrybris comis de enou iese la iveatrd in cu_ vintele parce Si acum inspdirmintate ale aceluia care Xe reproduce. Este evident cd orgoli,ul nem5_ surat echivaleazd pentru grecu,l sucernic cu o sminteald, cu o nebunie neindoielnicd. $i cu atit rnai mul.t cu cit orgoliuJ lui Aiax se intemeiazd. pe puterca lui exclusiv fizici. Din toate comentariile, din unele rdspunsuri ale erou,lui se porate reconstrui legdturra dlntre cauze gi efect, adicd dintre hybris Ei pedeapsd in viala qi rnoartea eroului. Aiax a vrut cu ,orice pre! celi_ tatea de erou qi a oblinut-o irnpotriva vo'infei zeilgr...Drept aceea, intr-un mom6nt de curnp[ni al viefii sale, Atena fl. invald urnilinla unei situatii

evlavie gi probabil, de initiere, gi oare incepe s5-1. gdseasci insuficient? E adevdrat cI Aiax a fost juciria unei iluzii sub al cdrei innperiu s-a dedat la furios,uil. mdcel. Diar esenti'al nu e faptul c5 Ater.^a i-a provocat criza care l.a dus Ia dezonorare, ci felul in care eI a reacfionat dupi dezmeticire, alegind nnioartea. In nealitate nici nu se poate vonbi despne o alegere, ,c6ci in diianectica trragicului, instanla rez,olufiei dispare qi Aiax nu mai are de ales, ci se cufu,n'dd in sinrgura ieqire posibilS pentru el, a mortii. Aga cum se gise$te in momentul grravei aonfrundri cu o nemiloasd il'Llzi,e aruncati asupra lui de incruntata zei\6,, protectoare a mintilor lurrninate, el este absolut incapalbil si depigeascd

v6r rnai adinc qi mai turburitor d,espre o treapti de evolulie gi despre un ideal, despre un model urnan aL unei vremi dispdrtrte, judecat de un om al al'tei epoci, de un artis,t gi un qno cu alt tip de

o situalie limitS, neavind nici un fei de resurse interioare. Scara lui de valori e atit de s5-

CONTEMPORANTEIfrdSIED

6OFOCLE

gi,realizind irmposibiiitatea de ieqire sale, infelegind deci un mry,ment cd lurnea "" *i:fou."i* decit gi.o inchipuise in orbinea sa qi cd el L ,fii"i nu mai are l,oc in ea fiindcd nr1 mai qtie aticeva A;;r; lup_ tE, Aiax se sinucide dezndddjduit, .r.rirrd .e-* victima rdzb'ndrii ze'or gi impotriva lui de Atnzi gi de Ulii". ^De ra"i.qit" " "*ar"pterii fapt, ;i ; victima propri,ei sale deterrnindri, a treptei sale condilie umand pe care n-o poate transcende" de si de. a,cega. noaie spune, inti_u-n-""i#ii"r"'.," Ja -,e orice schimbane in el cu neputintd

racd, atit de frustd, lipsa d,e contact cu spiritului atit de totalb, incit erour io plur-zonele aoela care nu credea d,ecit in forli gi s^riaa ri"i", ;ffi-untrul acestei pseudovalori lumea, se prabunsegte i.n c_lipa in cane' intdeg; cl i-.irurut intr-o Astfel hEbri,s-ul orgoliului este pedeprii p"loiluzie. f""i* rea _fn ilnsdqi inqeldtoar,ea, iluzoria vatoare carel produsese. Aflat dintr-o datd in fa}a unoruii""jii djn cure ,,enrisrnul,, sdu fizic nu_il mai putea scoate

{

Cd.

. . , De cumua crezt. ti.rea-mi po[i. s_o schimbi,, o nebuni,e_ar

fi,.

(w.

nu credea in suferin!5, ba chirar o t6gdduia, cum spune Tec.rnessa (w. 317-320), devine erou tragirc sub presiunea nemiloas5 a unor adevdruri fixe privitoare la relaliile dintre el qi coordonata orizontalS gi verticald ale existenlei. Acesta e destinul luptdtorului, privi,t din perspectiva secolului V, de filosofie gi evlavie lurminati. $i nu intimplStor Ulise e ,martorul gi comentatorul ,catastrofei lui Aiax, d, sirnbolul pasiunii cunoscdtoare, care, din pricina misurii riguros pdzite, n-ar putea fi niciodatd erou tragic. El spune, cu totul deosebit de viteazul. s5u vrdj,mAg, care-i dorise o ru'ginoasd pieire, nurnai cuvinte de conlpasiune gi durere despre Aiax eane-i pqre o t'erirbil5 paradigmi a condiliei umane neluminate de gindire, de pietate. Sigur cE priviti din afari, mowa a fost atrasi asupra eroului din,minia zeitei Ei soarta lui e de plins, intdrind netncrederea qi pesirnismul care stdpfllreau minliie vechilor gneci. Ciderile stnt inexplicabile pentru cei, neavizali, lovituri'le venind de sus in orice clipd. $i Aiax, care inlel,ege mai pulin ca oricind soarta lui, poate rspune despre precarul echilirbru ai con'diliei urm;ane in care Ei el se g5segte:.Agteaptd-te Oric?,nd la origice!

594_595)

llmtind irnposibilitatea oricdrei modificdri in structura sa, acest erou care nu gtia ."-i *ifu ii

...

CONTEMPORANUL N'OSTRU

SOFOCLE

59

Supunerea Ia voinfa celor mari i se pare o alti lectie a tragediei sale, pe care pare s-o accepte cu

ironie amarS:zeilor Ei sint std.ptni, $i $i li se eade sd. te pleci! Aga nL-e dat: Poli ti, tsi,njos, dar celor mari te pleci.De azi.,a, sd.

md, supun puteri.i,gti,.

Atrizilor ooi

.

.

(w.

666-669)

Dureros e cd Aiax moare rdzvrdtit, convins de a fi fost nedreptdfit de zei Ei de oameni, intr-un chip cu totul nepotrivit cu calitdtile gi vatoarea sa. Astfel se infitigeazd., la variate niveluri de intelegere, interpretatd de un om nou, din secolul V t.e.n., tnagedia unui vechi erou, lipsit de patdeia qi ntsupus la Kolokagathia gi care, confruntat cu alte stdri de lucruri deci;t acelea cunoscute de el, inlelegind cd sil:t mai multe in cer gi pe pSrnint decit poate cuprinde mintea noastr5, rru gdsegte alt drum, altd ieqire, decit in moarte. Cu Phil,octetes, se construiegte de cdtre Sofocle un nou destin tragic de lupt5,tor, cu unetre deosebiri gi adausuri fatS de Aiax. $i aci eroul &r ,o vointi indirjitd de a-gi pistra calitatea care depinde de r.enumitul siu arc, mogtenit de la Heraclm. Aruncat pe insula pustie a Lemnosului din pricina suferinlei ingrozitoare pr,ovocate de o rntrqcdturi de

garpe gi care-l fd,cea insuportaibil pentru ceila,$i iezboinici, Philoctet ajunge sd nutreascd o ur6 de rnoarte pentru aceia care l-au p6risit in drum spre Troia gi mai cu searnd pentru acelaqi Odiseu (Ulise) detestat qi de Aiax. Iar r,eveninea lui Ulise, insolit de Neoptolern, fiul lui Ahile, e privitd de bietul erou beteag cu o ostilitat'e p1in5 de furie' lntr.adevir, la o privire superficia,ld, pdrdsirea lui in suferinii gi revenirea rizboinicilor de la Troia pentru a-l I'ua numai din raliuni prractice, fiindcd onacolele au prezis izbindra prin arcul lui Philoctet, anatd din partea celorl'alli un interes nud, meschin, depl'orabil din punct de vedere al solidaritifii umane. $i corul, forurrat din vfulagii lui Neoptolem, se induiogeazi de starea lui, socotind+, cum este gi firesc, d,e plins, cu atit mai rnult cu cit eroisrnul personajului era neobignuit, qi vdzind in pedeapsa lui mina zeilor:STROFA2

Ce mi,ld. mi,-e cd.-n preaima-i' nimeni, nu-i, Sd.-i poarte gri,jd, bietuL om! Vai, oai! Ce pustni,c e! $i,un ocht pri'eten nu'i Sd. cs.te gi,-nspre eI. Mereu e ros De rdni, ce nici o cltpd,-i datt rdgaz. Sd,rmanu-i ndwcit! Cum zilele-,i $i-o mai tiri? Cum de-ale hranei, uai, Beteag crlTn e, mai. poate-a-gi' i'ncropi'?

L__

'llll

i:

CONTEMPORANUI, NOSTRU

rll liiil,i

FOCLE

6t

ii. lit

Lli

Aici, e mtna zei,lnr!. . . De plins Mai sinteti, oameni, voi, cind mai presus Ca aJlii-afi tzbutit a vi-nitta!ANTISTROFA 2

suferinlei gi alternanta inevitabild a bucuriei cu durerea, alternantd care i-a f5cut pe greci sd descopere valoarea mdsurii. El ii spune:Ah, milii !ie-[i! Scapd-md'! La orice gms gtii! Ferice po[i, Primejdii te pindesc - sd Fi, azi, dar mi,ine nu! De-un rdu ci.nd scapi,Ia tduGind"egte-te rnereu! Cind' sosrta $i,-a suris, Fii, gri.juli,u! Cind" ni.ci, gindegti,, te' nd'rui.egti!

De vild. nurre-o. fost eI! Nu mai. "si Prejos dectt acei, ce-s mai ile nea,m $i-i azi stingher gi de izbeli,gte, sdrac Li,pit pdmX,ntuLui.; doar ji,uine Cu-mpestrifate gi, stufoase piei. Toud.rd.gie-i tin.. . Beteag, tihnit De foame, ros d,e griji ce-s fdrd leac ... Ecoul ii rdspund,e doar! Dmr el, Cui nimeni gura i-o oa-nchide-n oeci, Doar el ti li,ne ison jalei lui, $i-i, duce vaierul in clepdrtdri . . .

(w.

502-506)

incE o dati corul va deplinge soarta grozavl" a eroului p core-l consideri la inceput fErE, hamartr,a, deci pe nedrept nSpdrstuit, impovdrat de incercdri ca nici un a'It orn pe lume:

$i

(w.

169-190)

nemilos. L,a fel gin_ deqte gi Philoctet insugi despre nestatornicia soar_ tei, atunci cind il implord pe NeoptoLem sd-l ia cu ei, sd-l scoati de pe inrsuld. El ii voribeqte cu pathos fiului lui Ahile, avertizindu-l, indirult, d* n5pasta care s-ar trrutea abate oricind gi asupra lui, sublfu:iind astfel caracteruI general urnan, tatat, ai

slpla gulrlatti, intr-un fel

Privind din afar5 pdtimirea eruului, corun vede in ea mina zeilor care l,oveqte in omul ridicat dea_

Dar ochii-mi' n-at; zsdzut, u:rechile-mi' N-w' wzit c-a tost urun atm De soartd. vitregit ca Phzloctet Ce n-a tdcut rd'u nimd'nui,, CE ilrqt a tost cu cei care-o:tt, fost drep[i.. (w.

682-686)

Ior ceea ce priveqte dreptatea zeilor, Philoctet proferd grave indoieli. El intreabd pe Neoptolem de unul qi de altul dintre eroii greci gi aude de rnoartea 1or, pe oare o deplinge. $i la sfrrqit, ca

il

i-E:

62

coNTEMPOnerqur. wosrnu

SOFOCLE

dirjindu+e irmpotriva zeilor, care pnccede,aze, aupe pdrqrea lui, ana@ra:

sd arate cit de intoarse slnt lucrurile lurnii, intreabi gi de Tergit lirnrbutul (co,nsiderat gi Ju'Ho_ -ql ca _un miqel), care trdiegtre incd. Din aceste pufi,ne date, philoctet trage, ca un om de rind. lipsit .du ini"t"pciune, niqtl concturii ;;dt";-i;

... Nu mor cei, josni,ci,;i, migei, Ba, d,i.m,potriud., zei.i-ntr_urm grijd. au; De soarta lor. Cum fac, curn d,reg, nu gti,u, d,ar ei Mereu di,n drumu,I cd.tre Had.es Li, tntorc Pe cei uicleni gi. ticdlngi,, pe cei cinsti,fi, $i drepli cu droaia-i due. Ce sd, mni cred? pe zei, Ctnd stnt aga ned.repfii, eu sd_i, mni, ytroslduesc?(tl.446_452)

Pe mbsur5 ce erou,l se descoper5 in adevbrata sa fiintd car nu e rea, ci numai dezordonatl gi supusd miniilor gi violenlei inerente temperamentului de luptdtor, gi Neoptolem qi corul iI cunosc mai bine. $i cind, dupd ce a rrefuzat si-i urrneze pe Odiseu gi Neoptotrern, rbmine sd se vaicire ingrozitor, iar5gi firS misur6, corul ii face, cu toate oompasiunea, niqte rernonstranle care-i dezvbluie, parlial, t'ipu1 de hybri;s:Sdrmnmul d,e ti,ne, dar soarta.

observanli religioa,si ori mora16, ci dupd bunul s[u plac, in chip inegal, furtunos, ca qi Aiax.

tu

?,nsu!i,

Dar altddatd, cind ameninld pe presrylrsii sdi dugma,ni, dorindu-.Ie pieirea, ii -asigurd ca areptatea se va face, deoare,ce zeii sint drepJi:,l

!i,-ai, arut-o. Doar tu [i-ai, ales-o, lar nu ureun altul mai, tare ca tine! Aueai inni,nte-[i o soartd. Mai. bund,, dar nechi.bzui,n{a-li, te-mpinse Spre-aceea mai, reo dec|t toate.

(w. 1096-1 r0r)

. gi, dacd zeii_s drepli _ ;i. O gti,u o sd pieri.gi,! .....

si,nt,

-

De altfel hotdririil.e s'a]e se cratind sarr se inddrdtnicesc ca qi pErerile sale, sernn cd eroul nu_qi cd_ l5uzeqte corabia vielii lin, dupd stricte legi de

(w. I 038_1 039)

Pe de altd parte, Neoptolem il previne gi el impotriva excesuflrui, a hgbri,s-ului pe care-il. comite neincetat Philoctet pi-I sfdtuie$te cu prudente:rabde saarta datd, Lui ;:r:";^' Dar eei, ce i,ngigi gi-au td,cut ureun rdu, gi-n

Dator

sd.-gi,

"eL

F-

CONTEMPORANUL NOSTRU

SOFOCLE

65

Se gi,-nddrdtni;cesc ofo cum taci tu azi * De ce-ar ti. pli,ngi,? - ce ierta{i? Cd, n-ar !i, d.rept. De Tu sfaturi nu prbnegti,, ba chi,ar te gi,-nci,ud.ezi $i c?.nd prieteni,i,-(i, dau stat, te ui,!i. pi.ezig, 'Ci,i,nos,la ei, de parcd, rdu-li, Dor ...

Vorbele nestdpinite aruncate pe seama aceluia sint judecate chiar cu oarecare asprirne, parcd in scopul urnei detagdri nete d,e punctul de vedere prea pensonlal, prea pdtirna$ gi evident nedrept af lui Philoctet fa!6 de inleleptul din lthacu.Ci.nd !i.nta-i, e dreaptd, dator e

far in ura lui fatd de Odi:seu, corul discerne un raport extrern de expresiv, o rdlatie revelatorie.

\

,vv. 1315-1322)

tot

omn;L

ueninul; Pe-acela doar al!i.i,-I ales-au:, Iar eL Odiseu le - urmeazd porunca, Spre binele sdu gi-alor nogtri,.(wv.1

Sd.-gi stri.ge dreptatea. Dar gura Sd.-gi !ie, sd, nu-gi. aerse in uorbe

140-1

145)

Rezerva vizibild

in care, ie,gind ditr, lirnitele ingdduite ale schemei moral.e a tragediei, Philoctet se ndpusment

a

conuLui intervine

intr-un mo-

injurii asupra unui om, ca Si curn acesta fost exclusiva cauzd a nenorocirilor sale. $i aci, ca qi in Ai,ar, confruntarea eroului apdsat de toatd povara suferinldlor, cu fiul lui Laerte, are o semnificalie simboliLcb pe cane corul o spune deschis. Intr-o piesi ca $i in cealalt5, Ulise pare a purta vinovdtira pentru nipastele aare cad asirpra eroitro'r. Aqa il vdd, cel pulin, penso,nrajele tragice, lu,pt5'torii cei doi, ale cdror minli nu sint deschise lu,minilor revelaliei. In Ataq Ulise e martorul ales de Atena pentru a privi, am vdzut mai sus cu ce mild qi cu ,ce oroare, nebunia Telarnonianului. Acolo insd doan co'menteazS. In Phtloctetes, chiar acli,oneazd, repede gi hotdrit, &$a cu'm i,au oerut zeii prin onacole, convingindu-l pe Neoptolem sl ia gi arcul enouLui, dar gi pe insugi eroul, fiindcd altfel deciziile celor d,e sus nu se vor putea implini: dupd vorbele lui Helenos, rdzboiul troian nu se va sfirqi cu o victorie pentru greci, decit dacd Philoctet va veni si lupte in fala cetdlii, unde va fi ,si vindecat de miinile dibace ale celor doi fii ai iui Asclepios. Existd un pasaj, incb din prirnele pagini ale traffdiei, in care inteleptrfl ii dd lui Neoptolem, adol*cent pur gi nepriceput, sfaturii,e necesare pentru indeplinirea, cu orice pre!, a misiunii lor. A vorbi despre ,,viclenie" in a,ceasti i'mprejurare din pararteqte cu

fi

[t_

com

lJOti'OCLE

tea I'ui Ulisel insearnnd a nu inNelege spiritul Iu_ crurilor. Prinlul inleleptilor, acela c5ruia i s; i;_ credinteazd intotdeauna'oere mai spinour" invslindu-J p" fiut tui Ahile ." ,e'*p""t -i.i.rrri, ;;-;; mintd gi sd se prefacd, ia asupra lui o teriUi.ld sarcrna care in ochii oamenilor poate apdrea chiar ;i apare imundd. De aceea au;fi; !_Fne tot ce "r" umiljn}d a-omurui ;." -;ti,. ,rrerbule yl ducd -f"t _a9 cap6t totul, ca sA la cu prelul nitdlii sale, deoarrye ary au porunc it ieii'ii dem_

jltfl".:l

Ierepctune toleranti fati nigte mijloace pe care -d_e $tiu inferioare, ..r rn tet ai'iaptatio beneuolen1g !: ^:i.:lu "pgleazd ta adresa Neoptolem. o" :ul,u orneneqti, adolescentuluiincd negtiutorutui orn_ punrndu-r o_ suspendare_a dreptdtii, pind la'rizol_ 1aryq_;rtualiei. Jenat, chiar niginaf, aar in.ercina l?.lnlAture. scrupulele sensibilutui tinar .u r:itl::-g=". pri;i;_ !?runcd, .de ironie, de sfat"*".t._ nesc, el urmareste un singur scop: si_l ficd sE acfioneze pentru cauza aheilor:

se amestecl cu !e$i yT f.l de int_elege,re a necesitdfii, .r., un fel de in_ u,milinfa

nu

poate schimba.

"i*io

::::

ODISEU

tu, Neoptolern, ald.star aL lui Ahit, Ce-a fost uiteaz i,ntre ui,tejii-ahei,, aici, 1 Karl Reinhardt, Sophoele, paris, l9Z1 (tradrrcere E. Martineau),Vezi,

Pe $drmu-acestei, insule, pe-acest meleag Pusti.u gi neumblat, sedldat de ual, ai,ci, In Lemnos, eu L-am pd,rd,si,t e mult d,e-atunci Pe tiul lui Peds, cel ilin Malda, cd.-aqa Mi-m, porunci,t atunci mai.-mari,i mei... Era Beteag: pi.ci.oru-i ros de rand,-i zemui,a, lar el ati.t se ud,icd.rea gi-n jurul lui Atite a urlete, blesteme azui,rlea, Cd tabd.ra auia de.n-a.uean1, tihnd. ni.ci rd,gaz S-aducem zeilor prinns... Dar sd, tdsd,m Ce-a Jost! Nu-i areme-acurrl la uorbd.-a md.-nnddi, C6.-o d,ibd.ci. ed, stnt pe-o"ici, gi, tot ce-n gi,nd Mi.-arn Ws sd mi,-linlw! ci.nd nici, n-ar bdnui, O fi.-n zadar. $i.-acum rdm,i,ne sd, m-ajutj $i, tu! la uezi, de nu-i prin sti,nci oreo pegterd, Auind. doud, i,ntrd.ri., ca ianw soarele S-o poatd.Iua di.n du.td. pd,r[i., iar aara-n plin Zd,duJ prin ea s-adie oi,ntu-nzbi,etor rru La somn. Mai, ios,Ia sti,nga ta - de ua ti Secat zd.ri-pei un izuor. Vreo ci,[hsa pagi Sd Jaci, gi, pe td.cute-mi, spui de-n pegterd'-l Mai uezi, sa& s-o Ji. dus... Ce-ag mai, auea de spus, An, sd, {i-o spun, gi. mind-n mind.-om merge-apot.NEOPTOLEM

p,

220.

Mdrite Odiseu, prea trudnic lucru rut-i' Sd, fac ce-mi, ceri, ed pegtera o gi zd.rii'.5*

l','

68

CONTEMPORANUL NOSTRU

ODISEU

ODISEUadcl nimic.

Dar unile-i.? SusI Sau jos o !i? Nu

E toatd-agoni,si,ta Lui... Am dat de el!NEOPTOLEMMai, pe-ai,ci gi ni.gte zdrenle,Ia uscat, $i-s ph,ne d,e puroi, mi,nji,te-s cd, duhnesc.ud.d,

NEOPTOLEM (urcat pe_o stincd,) Aicea, sus! Dar n-aud, pori,. ., n-eud, nimic,ODISEU

Ia uezi! Pe-aJard,-o ti? .. . LaNEOPTOLEM

soare_o fi, itormi,nil.

ODISEUd,e

Nduntru e pustiu.. ., lipenieODISEU

om!

L-am d,i,bdcit, nici urnbrd de-ndoiald nu-i; $i.-o fi. gi, eL pe-aLci, cd,-aga beteag gi,-olog Cum e d.e mnlt, departe iloar n-o ti pornit;cate, poate, de-ale hranr,i, s-o fi dus, Ori, niscai. i,erburi, Ieac de rd.ni. de-or fi pe-aici.Sd,-gi,

Dar ni,scai, lucruri, niscai, straie-acolo nu-s?NEOPTOLEM

Doar nigte frunze pare-rni,-se-i. sl,nt culcug.ODISEU

Atita tot? gi-ncolo-i, uraigte? Nu-i nimic?NEOPTOLEM

Pe omul dsta-al tdu sd.-I mi,i,la pi.ndd,-n drunt, Sd. nu dea Philoctet de noi... . Ah! ce n-ar da, l-ar da pe-ahei,i, to[i, doar-doar de m-o-ng;fdca. (Vislagul, ciruia Neoptoiem ii faee semn sd plece, indepdrtat.) NEOPTOLEM S-o dus . . . gi, drumul eL iL ua aeghea. De ai, Sd mai, tmi spui, ceua, rnai, spune-rnr,-o ascult!

-

Ba iatd. gi-un bi,rdac, ciopli.t in lemn d,e urun Cirpaci; mai sint gi, nigte ureascuri, pentru foc.

-

CONTEMPORANUL NOSTRU

SOFOCLE

7l

ODISEUVld,star aI lui Ahil, tu cu un rost uenigi, $i, aoi,rnci,a-li nu-i de-ajuns, de prei Ia bun Sfi,r1i.t sd.-L d.uci,. $i. de-am sd,-li, spun ceua ciudat, Ascultd,! Fai supus! Doar sub porunca-mi egti,.N E O PT O LE

M (i.ng rijo rat)

$i, ce-mi uei, porunci?

ODISEUDi,nu

orbd,-ntoar c e-o - aga

Pe Philoctet sd,-I po{i cu vorba-mbrobodi,. Cind, te-o-ntreba de unde uli gi, ci,ne egti, Sd,-i spui, deschis cd. egti feci'orul Lui AhiI, Cd, drumul mdni,-l luagi sd te intorci acas', Cd.-ai. pdrd.si.t pe-ahei gi pe ai,slo,gi,i lor; te-au, ei! De rnoarte fd,-te cd.-i, urdgtt, cd'ci, ei' - td.i.Momit pri,n rugdmi,n{i, gi,lard' gi, pe-ai, Sd.-fi,lagi,, spunind, cd. Troi.a n-o cddea deci't gi, e! Dar c?,nd, te-ai dus, Pri,n bra[ul td.u -,si-a,sasd.-!i, dea ei, armele Ni,ci, uorbd. n-a mai, tost Ce le-auusese-Alul! Le-au dat lui, Odi,seu, Md,car cd,-ndritui,t erai doar tu. Sudd'Lmi Aruncd.'mi, cl,t poftegti,! Nu md. nri'hnegti, d'ar mari Urgi,i, zuirl.i,-uei, peste-ahet,, de nu m-osculli. Cd de n-orn pune mtna noi pe arcul Lui,

Tu patria Lui, Dardonos rl-o pusti.egti! Cu eI eu ochi,i rru pot da tu, d,a,! $i,-[i spun De ce, nu te-nfri,ca: pornit-ai, peste md.rd Sd, ui,i, ai.ci, d,ar n-ai, fost niei si.li,t gi, nici, Legat prin jurdmi.nt. lar d,nd ai, nogtri,-atunci,, Inti,i, gi-ntti,, veni.rd.-ai,ci, tu nu; erai Cu noi,. Eu, da! e drept. De rn-ar gd,si ai,ci, $,i-o fi cu urcu-n mi,i.ni,, cu mine s-a sfirgit. $i-n moartea rne& pe ti,ne te'oi, t?,rt . . . Fi.i, dar Di,baci,, capcane-ntinde-i, ctt poftegti,, sd.-! poli, Cu hapca lua nebiruitele-i sdge[i! Copi.le, nu-{i, std,-n fire-a fi, ai,clean o gtr,u Dar dulce-i rodul birui,n{ii, sd.-l'culegi! Fii indrd.zne!! Vom.Ji altdatd drep[i,. Fd, dar Ce-!i, spun! Ruginea lasd-[i,-o, o clipd, doar, $i-di ti qi, drept, cum altul nu-2, ctt uei, trdi! NEOPTOLEM (goudi,tor)O, fiu aL Lut La,ert, mi,-e sci,rbd.-a fdphti. Ceua ce nici, s-aud nu rabd. Eu nu-s fd,cutSd. fi,u utclean; ni,ci, tata, zzce-se, n-a fost. Pe-acel ostag cu sila-s gata sd.-L i,ngtac, Dar nu pri,n ui,cleSug. $i,-apoi., olog cum e, Nu eL sd. ne i,nfrt