Creat cu pasiune gi savoir-faire. Un volum Baroque Books & Arts@.

ZOE CAMANA$ESCU

AMII\TIRI

Verlaine Paul (1844-1896), poet francez.Victoria" regini din dinastia de F{anovra, a domnit intre anii

1837 qi 1901 in Marea Britanie. A fost bunica reginei Maria aRomAniei.

Vilele din Sinaia. Toate vilele protipendadei s-au construit dupice regele Carol I a ales, in 1,871, acest loc drept regedinqd ievard. Atr-rnci s-au indllat vila Carol4 vila Catargi, vila Ciprila _proprietatea Irinei Procopiu, vila Costinescu, vila Ghica, vilaSeculicz - apar(inAnd scriitoarei Bucura Dumbravd.

Madimir, mare duce al Rusiei, fratele larului Nicolae al Il_lea.Maicu Aurel (1882-1919), constructor de avioane 9i pilot romAn;

unul dintre pionierii avia(iei mondiale.Vulturegti, mogie din Moldova a primei doamne de onoare a

reginei Elisabeta, Olga Mavrogheni.Waterstratt, al doilea violoncelist din formalia de muzicd de

camerd de la castelul Peleq, din vremea regelui Carol I.Weingartner Felix (1863-1942), dirljor gi compozitor austriac.Wildauer (madame), austriacd, stabilitd la Sfarrita Ana, lAngd Sinaia

av6nd o gogogerie celebrl la finele secolului al XIX_lea.Wilke (domnul), fdcea parte din personalul castelului peleq in

timpul regelui Carol I.Wilhelm al Il-lea din dinastia de Hohenzollerry impdrat al

Germaniei intre anii 1888 gi 1918.Wright Wilbur (1.867-1912) 9i frarele sdu Orville (187I-1948) au

fost printre primii eroi ai aerului (1903).

Ysaye Eugdne (1858-1931), violonist belgian, unul dintre ceimai mari interpre{i ai vremii sale, a fost in turneu inRomAnia in a doua jumdtate a secolului al XIX-lea. A ldsat gicAteva compozilii.

Young, doctor, dentistul reginei Elisabeta a RomAniei, de origineamericand.

Zambeta, vezi prinlesa Elisabeta.Zamfirescu Alexandru, fiul lui Duiliu Zamfirescu.Zamfirescu Duiliu (1858-1922), scrlitor 9i diplomat romArL fiul

lui Lascdr Zamfirescu gi al Sultanei Mincl, sora arhitectuluiIon Mincu. Printre altele, autorul cunoscufului ciclu de romaneal Comdnegtenilor.

Zamfirescu Henriette, fiica scriitorului Duiliu Zamfirescu.Zamfirescu Lascir, fiul cel mai mic al lui Duiliu Zamfirescu.Zdnescu Any, a condus spitalul de rdnili de la Automobil Club,

in perioada Primului Rdzboi Mondial, impreund cu MarthaBibescu, refugiindu-se apoi in Moldova.

Cuprins

I ....................... .................7

Primele amintiri o Papa . Mama . Ella . Mimi . Lizu .Gramama . Rosettile o Cotroceni . Prinlesa Maria o PrinfulFerdinand

il...................... ...............42

Nelly . Madame Papadopol ' Iatacul mamei ' Madamejacobson . Nunta lui Mimi . Poroschia . Vasile

III..................... ...............7r

Pro{esorii o Domnul ptefdnescu . Madame Charlier . MissClark . Zoe Miclescu . Strada . Casa, iarna . Sfdnta Zoe. Petit Parisien o Crdciunul . Palatul de la Bucuresti .Madame Mavrogheni . Auditiile muzicale

IV................... .............. 110I Polar r Richter. Gimnasticd . Casa Goleptilor . Dracea

v...................... .............129

Primdvara . Tante Coralie Sdvescu . PaFtele . Poendregtii rNegruzzegtii . Maiore9tii . RosetteFtii . Budiltenii o Tante

F6licie Racovite . Tante Tinquette Golescu

\/L................... ............. 159

1 Mai, Parcul Filipescu o Domnila Elizagitata-nagu' o Bitaiacu flori . 1.0 Mai . Mogi . Spre vacanla mare

a6) Zoe Cdmdrd5escu

v[................... .............177Sinaia, la castel o Bdicoienii pi Sophie . Floarea_soarelui. Plimbdri, trisnetul . Regele o MAnistirea . Riegler pischimbarea gdrzii c Foigorul pi Cuibul prinfesei o Trdsuracu surugiu r CAnd venea mama din strdinitate . parcul,Hotel Ungarth, familia Boambd o Reirtoarcerea gi educafie. Teatru o Carnavalul gi balul la palat

VIII..................

relefory automobil . ;;;;,ilil . ;;:;;;;;;; ";: ;;;;."tRevoltele fdrdnegti o ptorobdneasa dupd revolti o paFte

x..................... .............256Chindia o Casa Berindei-Brdiloiu o petreceri. Societdfi debinefacere . Schimbdri la Cotroceni o Miss Milne o poareceler Jolur r Dundrea . Delta o Grigore Antipa . Constanfa rCdlitoria la Constantinopole

XI

......291,Muzicd la castel r Pelipor, cabana, tenis o Hohe G6ste rMarele duce Vladimir . Berchtold o Emma a Olandei o VilaCiprila o Vila Britianu, la predeal . posada

............................. 320Mutarea in strada Lustrului r paris . Tante Lentzi . MarieBengescu . Davile9tii r intoarcerea lui papa. Bi4irie .Campania din 1913 o Indienii

xtr""""""""" ..............3s2Moartea mamei . Sigmaringery Coburg c Abbazia,Maioregtiio Intoarcerea, bdiefii

x[.................. .............371,Techirghiol-Movild, plimbdri, larul la Constanfa e Faraoane,izbucnirea rizboiului (1914) . Tragedia regelui o Moartearegelui o Moartea luitanteNetty r Crucea Rogie, spitalul

xN.....,............ .............388Turnu-Migurele . Vdduvia gi moartea reginei Elisabeta r1915 r Dracea, Nicu Ioanid o Nunta lui Floare

xv................... .............4021916 r Intrarea in rdzboi r Turtucaia . Spitalul AutomobilClub . Plecarea la Vaslui . Spitalul pi Martha Bibescu .Ocupafia o Porcul'lui Rothenberg . Mesajul . Patte subocupafie . Martha pleaci

xu.................. .............432Maiorescu, Faust o Exilul lui tante Marie r Pace separatd

xwr................ ............. M5Din nou Martha o Carcl-Zizi. SfArFitul rdzboiului (1918) .ptoro . Dupd rizboi . Latante Olga pi N,inette . lntoarcerealui Mimi olambalagiii r DAlga

Ghid selectiv de nume......... ..............469

wif t'tgft & a

,ovgJ-&ul t'

PRIMELE AMINTIRI

tn fala oglinzii prinse in perete deasupra comodei,

Friiulein se pudreazi. Norul de pudrd roz se imprdgtie

gi-mi aduce un parfum ugor, familiar, care se confundd

cu atmosfera odiii. Pe jos, aqteaptd o baie de fier vopsit,

in apa cireia plutegte buretele galben. Alituri de baie

std sdpunul de migdale, iar pe pat, prosopul moale care

trebuie si md primeascd.'

Se vede ci Friiulein igi sfArgea irtAi toaleta ei gi, pe urmd,

incingAnd un qorf proceda cu gesturi rituale la toaleta

mea. Eram atAt de invdlati cu aceeaqi mAnd, ci nu

sufeream si fiu atinsi de altcineva, mai cu seami pentru

pieptdndturd. Confeclionarea molului, sub formd de

palmier, era o arti cu care Friiulein s-a fdlit mult6 vreme

qi de care eram ca qi dAnsa de rrtAndri, fiind admirati de

toatd cas-a. $edea molul drept in mijlocul capului, strAns

cu o pangliculd coloratd. Mai tdtziu, cu trecerea mofului

intr-o parte, fiindci-mi crescuse pdrul prea lung, am fost

pentru prima oard congtientd de o schimbare. Eram mai

AM I NTI RI

mare! Cu o gdleat6 micd in mAnS gi o pelerini de pireneuvdrgat in alb cu rogu pe umeri, iegeam din cas5, incepAndo zi ce se gterge in amintirea mea, risfiratd prin labirintulce-l reprezenta pentru mine curtea cu grajduri, cu multecdsule locuite de diferili chiriagi, cu incdperile dosnice aleservitorilor gi cu grddina sdlbdticitd, inconjuratd de un zidpe trei pdrl| iar spre stradd, cu grilaj. ln grddini, vddun cais bdtrAn de a cdrui creangi atArna un leagdn; de-alungul zidului, o pddure de urzici. Pe lAngd casd, plante incutii: oleandri, rodii, ficugi, vegetalie misterioasd de carenu md atingeam, de teama unei otrdvi ascunse in florilerogii ale rodiilor, ce md ispiteau, sau in laptele ce iegea dinfrunza grasi a ficugilor.

in casd trdiau ,,ceimari"!

PAPA

Toatd copiliria mea a fost dominatd de o prezen!5:mama, gi de o absenld:papa.

ii spuneam papa, hind,cd era mai mult france z d,ecdtromAn. in casd nu vorbea decAt franfuzegte, cu mama, cunoi, cu rude gi prieteni. RomAneasca lui era schimonositS.

Juca un rol foarte important pe lAngd surorile mele,vrAnd sd le dea o educalie pe care bundtatea mamei orespingea cu oroare gi de care eu am scdpat, fiind preamicd atAt timp cAt el a stat cu noi.

Erau lucruri mirunte care luau insd proporlii decatastrofe, despre care se vorbea incd mulli ani. Lec(iade francezd a lui Lizu, in care biata fetild nu ajungea sd

citeasci monologul lui Figaro, o patd de cerneald, pentrucare tot Lizu primise un picior, scenele de la masi, toaterimiseserd ?n casd sub formd de legendd. Ella a fost prinsiintr-o zi aruncAnd pe furig sub masi, bucSlelele de biftec

Zoe CimdrSgescu AMINTIRI

pe care nu le putea inghili. Cu nici o vorbd n-a fost dojenit6,

dar la sfArgitul mesei biata Ella auzi glasul tundtor al luipapn poruncind: ,,Vasile, sd spui bucdtdresei sd facd qi

mAine biftec pentru feti!5, cd-i place!" $i, trei zile de-a rAn-

dul, se fdcea numai biftec. inghileau bietele fete cu noduri.Mama se inrogea de mAnie qi se scula de la masd unde se

pornea un plAns generaf iar papa, surAzAnd pe sub mustatd,

ca la toate farsele pe care le fdcea, se arita mirat de supdrarea

mamei. II ny a pas de mal, petite JiIIe, pourquoi te fhches-tu?1Cdci toatd aceastd teroare pleca de la un om foarte glumefcare era fermecdtor pentru nevasti, pentru prieteni gi care

avea, pentru cele patru fete ale sale, o admiralie fdrd

margini. Ca frumusefe, ca rasd, nu ne intrecea in ochii sdi

nici un vlistar de neam, din toati !ara.Era frumos papa. inalt, cu o figurd lungd gi osoas6, cu

fruntea mare. Ochii albagtri-deschis sclipeau de degteptd-

ciune sub desimea sprAncenelor negre. Nasul, caracteristic,

nasul pe care l-am mogtenit eu, de care ali rAs destul de

des, cu cocoaga uscdlivd ridicatd pe mijlocul sdu, nasul

care mi-a ficut atAtea zile fripte in tinerelea mea, lui papa

ii dddea grand aif cum se zicea, iar mustala neagrd gi unsmoc de barbd, numitd une mouchd, completau o infiligarefoarte pulin romAneasci.

Pdstrase in toatd fiinfa lui ceva strdin, ceva tipic dinFranla Second Empir*, in care copilirise gi pe care o iubea

cum nu iubegti decAt amintirile gi copildria. Cici in Franla

a rbmas pAni la vArsta de doudzeci de ani, impreund cu

I Nu s-a intAmplat nimig fetila me4 de ce te superi?

'z infbgigare nobilS.

3 O muscd (doar cAteva fire de barbi, ldsate de birbafi, intr-adins,sub buze).

a Epoca dintre.1852 qi 1.870, cAnd in Franla a fost impdrat Napoleonal III-lea.

frafii, surorile qi maic6-sa, care trdia despdrlitd de bdrbatulei, gi pe care am pomenit-o numai din auzite cu numele de

grand-maman Golescu. Ea a murit cam la vreo doi qni dupice m-am ndscut eu.

Era fata marelui vornic Iordache Golescu, boier mare,cu invdldturd, care dimpreund cu fratele sdtl Dinicu, a incer-cat si pund obazd culturald romAneascd in lara ce iegea cu

greu din cleiul grecesc, in care se prinsese, ca sd intre invArtejul franluzismelor. La Golegti, Dinicu, pdrintele celorpatru frali revolulionari de la 1.848, a ridicat o qcoald pecheltuiala sa pentru fiii de ldrani, lucru nemaipomenitpe atunci, iar fratele sdu mai mare, Iordache, a contribuitla stabilirea lui Gheorghe Lazdr in lard gi la infiinlareaunei gcoli romAnegti. El insugi a ldsat multe scrieri care

incercau sd grdbeascd o renagtere nationalS a graiului qi a

scrisului romAnesc. in vechea bisericd de la Golegti suntingropali grand-mnman, aldturi de maic6-sa, ndscutdBdliceanu, gi alli mulli Golegti, de care generalia voastrd,ca gi a mea, a uitat prea curAnd.

CAte mi s-au istorisit mai tArziu despre acegti bdtrAnipe care nu-i cunoscusem! Povegti ce-mi ardtau cAtd cale s-a

scurs de la vremea Principatului Munteniei pAni laRomAnia de azi. Legiuiri, moravuri, tot traiul gi minteaatAt de deosebite de vremurile noastre.

Ca sd vd dali seama ce insemna atunci autoritateapdrinteascd - poate nu intotdeauna bine inleleasd - amsi vd povestesc ce mi-a spus mama odatd despre ununchi Golescu.

Grand-maman avea patru frali gi o sord, rdmagi din cei

doudzeci gi trei de copii cAli se ndscuserd din cdsdtoria luiIordache Golescu cu Maria Bdldceanu. Unul dintre aceqti

copii, Iorgu, ducea o viafd poate prea independentd faldde pdrinli; poate cheltuise mulf poate avea idei politiceprea inaintate sau vreo dragoste ce-l instrdinase de ai sdi.

Nu s-a aflat niciodatd care a fost adevdrul. Cum, necum,

intr-o seari, maic5-sa a avut o ceartd mare cu dAnsul. CAt

de aprigd o fi fost acea ceartd nimeni n-a gtiut, fiindcdnimeni n-a fost de fa!6, dar Bdldceanca a iegit infocatd dinodaie, poruncind sd i se pund caii la trdsurd gi s-a dus de-a

dreptul la domnitor sd-i ceard sd-l inchidd pe fiul sdu intr-omAndstire ca nebun, cdci numai nebun poate fi copilul care

ridicd mAna asupra pdrintelui!Zis qi fdcut. TAndrul a fost inchis la mAndstirea Arnota,

unde, cu multi ani in urmd, l-a vdzutqimam4 cAnd a trebuitsd fie mutat intr-o casd de nebuni ?n orag. O ardtare, zicea

ea. Slab, cu pirul lung qi barba netdiatd., zdren!6ros, qedea

in mijlocul oddii legdnAndu-gi capul dintr-o parte intr-alta.Nu vorbea, nu cunogtea; nu-l inlelegea decAt pe cdlugirulcu care era invSlat sd trdiascS. Aga gi-a sfArgit zilele acest

Golescu - care avusese pdrinfi, casd, avere -, fiindcd ridicase

mAna asupra mamei sale.

Grand-maman,inainte de a fi soacra mamei, ii era mdfuqd

gi o iubea pe mama foarte mult. Poate cd bdtrAna avea gi

mil6 de aceastd nord care, vegnic singurd, le cregtea cumputea pe cele patru fete ale ei. Tot ea i-a l6sat prin testa-

ment partea sufletului, pentru a inlocui cei cincizeci de miide lei zestre (in galbeni) pe care papaii mAncase intr-unadin nenumdratele sale afaceri neizbutite, pentru care

colinda lumea intreagd, fdgdduind de fiecare datd cd se va

intoarce milionar!De Ia grand-mnman Golescu nu mi-a rdmas decAt o

pungulild de mhtase intr-un vas de filigran de aur, pe care

mi-a dat-o cAnd m-a botezat, plind cu napoleoni.De grand-papa Bengescu gtiu prea pulin. Murise de

mult cAnd m-am ndscut. Era, zice-se, un cdrturar, un omamabil gi simpatic, dar foarte ciudat. Fusese ministrulcultelor sub Barbu $tirbey gi-qi cAqtigase o reputalie de omatAt de inimos, incAt nu putea refuza pe nimeni, orice i s-ar

Zoe Cimdrigescu AMINTIRI II

fi cerut... dar nici nu-gi aducea aminte de nimeni, odatiuqa ministerului inchisd.

Foarte bun muzician, iubitor de cirli, cultivat, a trans-

mis acest gust la doi copii ai sdi, oncle Georges Bengescu gi

tante Marire Bengescu, despre care am sd vd mai vorbesc.

Inteligent gi fermecdtor ca fiul sdu, uita de orice frrdatoriricdtre nevastd gi copii, aga cum a uitat qipapa oviald,intreagd,

nu din rdutate sau din grosoldnie, ci din... fantezie. Papa a

avutin plus un spirit de aventurd care l-a mAnat prin diferitecontinente. Drumuri de la care pica pentru noi cAte o carte

pogtald, glumeald cAnd ii mergea bine, iar cAnd treceau lunigi ani fdri sd-i mai ddm de urm5, gtiam cd o duce greu gi cd

milioanele se irrdepdrtaserd iar pentru o vreme.Prima absenld a lui papa a inceput pentru mine cAnd

aveam vreo doi-trei ani gi a linut vreo opt ani in gir. Darin tot timpul lipsei sale se vorbea despre el. fl agteptam.Era ,,aventura" cu toate atracliile ei. Bogdfii, visuri mirelele fdcea probabil fiecare dupi gustul qi dorin(ele sale pro-prii. Auzeam vorbindu-se de ldri indepdrtate, de mine de

aur gi de aramd, puluri de petrol, cauciuc Ai cAte altele.

Nu inlelegeam prea mult din vAltoarea proiectelor, darsimleam ,,abserrta" inconjurati de un nimb promi!5tor de

fericire gi, cu toli ceilalfi, agteptam cum agtepli o minune.Aldturi de acea fiinld fugard 9i ireal6, trdia mama.

MAMA

Despre mama am sd vd vorbesc la fiecare clipd, fiindcdtoate amintirile mele sunt impletite cu dAnsa. Mama era

,,prezenta". Toatb copildria qi toatd tinerelea rrrea, ,,ea" r.-alipsit niciodatd. De aceea, cAnd ne-a ldsat gi a murif obositd,

fdrd mdcar sd lupte cum a luptat o viald ir:rtreagd pentru noi,

am avut un simldmAnt de ciudd, parcd ar h dezertat.

I2 Zoe Cimdrigescu AMINTIRI TJ

Ce gtiam eu pe atunci de ce se petrecea in sufletul

mamei! Eram obiqnuitd s-o vdd singurS, agteptAnd vegti care

nu veneau. O auzeam vorbind cu admiralie de ,,Achille",cum i se zicea lui papa. Foarte rar, pe cAnd fdcea vreun

drum in strdindtate cu regina, se ducea sd-l regiseascd la

Paris pentru cAteva zile. Ieqeau impreund la teatre, se

plimbau prin expozilii, prin rrrtTzee, cici lui papaiipldceau

lucrurile frumoase, era mare nmqteur d'art qi avea multgust. Mama se intorcea cu cAte o rochie frumoasd de la

Redfern giigi relua viala de femeie singuraticd. inmulgimea

de lume in care situalia ei o silea sd trdiascd, nu-i avea

decAt pe copii qi dragostea reginei care-i incdlzeau sufletul.

AtAt rdmdsese din dragostea acestor doi oameni, pdrinliinogtri, care se luaserd contra voinlei pdrinlilor 1or, fiindcd

se iubeau. Erau sdraci, mama cu un an mai mare decdtpapa.

Domnigoard de onoare pe lAngd, atunci, prinlesa dom-

nitoare, a fdcut qi ea rdzboiul din 1.877, ingrijind de rdniliin spitalul prinlesei. A vdzut micul Principat devenindRegatul RomAniei independente, a vdzut qi a cunoscut o

mulgime de oameni insemnali din lard gi de aiurea; toatd

lumea o iubea gi o prelui4 dar ea a rdmas aceeagi fatd

tAndri, veseld gi bund, cdreia i se deschidea o via{d senind

gi frumoasi in fa!d.

in casa unchiului Brdiloiu s-a intAlnit cu vdrul ei

Alexandru Bengescu, supranumit ,,Achille", venit de

curAnd din Franta, gi s-a ndscut o mare dragoste intre ei.

Am aflat-o dupd moartea mamei, scrisd in doud albume

legate la fef jurnalul ei" in care-gi deschidea inima, 9i jur-nalul lui papain care-gi destdinuia iubirea, care trebuia sd

biruiascd toate greuti{ile. La sfArgitul volumului lui papa,

gase ani dupd ce se luaserd, cAtd durere in cAteva rAnduri

scrise de mama! Era in aprilie 1884, dintr-un coll indepdr-

tat unde rimdsese cu cele doud fetile ale ei, dupi ce-l

intovdrdgise pe pftpa, care igi luase drumul spre America

alergAnd dupd ndluca bogdliei. Nous rezserrons-nous jamais?

Serai-je encore heureuse? Il me semble que le chaud soleil du

bonheur ne luira plus jamais pour moi et que je n'aurai plusde repos que dans la mortll

Papas-aintors dupd qapte ani, a mai staf iar a plecat. in1887 mama a fost iar numitd doamnd de onoare gi a rdmaslAngd regind pAnd ia moartea ei, in 1913.

Cele gapte volume ale jurnalului ei existd2. Se vede dinel cum a trdit aceasti femeie, parcl, afard din ea insigi, fdrdsd se destdinuiascd nimXnui. A impins discrelia pAni la anu scrie nicio vorbd despre toate dramele gi intrigile de laCurte, pe care le-a triit, la care a luat de multe ori parte.CAteva date. Parcd ar fi vrut doar singurd sd-gi aminteascdde o viald trecutd. Ceea ce o durea, gAndul care o munce4vegnica luptd cu sdrdcia, cu singurdtatea, cu grija celorpatru fete, nu le-a cunoscut nimeni la fiinla aceea veseld,

sociabild gi sdritoare, pe care toati lumea din Bucuregti o

intAlnea; dar atAta i-au mdcinat bietul trup, pAni n-a maiavut putere, gi atunci a murit in patruzile de o pneumonie,la gaizeci de ani, zicAnd cd se simte atat de obositd! le n'auraiplus de repos que dans Ia mort!

Dar la epoca despre care vd vorbesc nu gtiam mai multdecAt ceea ce vedeam. Ziua era impXrlitd intr-un programinvariabil. Partea cea mai interesantd pentru curiozitateamea era aceea cAnd se pregitea mama sd plece de acasd incareta de la palat.

in fiecare zi, pe la patru, venea Friiulein in ,,iatacul"mamei sd-i ajute la imbrdcat, cdci rochiile ei aveau

1 Oare ne vom revedea vreodati? Voi mai fi cAndva fericiti? Mi se

pare cd soarele fierbinte al fericirii nu va mai luci niciodatd pentru mineqi cd nu-mi voi mai gdsi linigtea decAt in moarte!

'?Au fost donate Academiei RomAne.

Zoe Cdmdrdgescu

cdptugeali cu balene, sute de copci gi ndsturagi, volane pe

dedesubt gi pe deasupra, in care te ?ncurcai cAnd le treceai

peste cap, gi se inchideau toate la spate. DupX ce strAngea

corsetuL mai venea gi corsajul de incingea trupul intr-oarmiturd de balene, iar de betelia fustei trebuia sX tragicu putere ca sd se ajungi copcile, cici moda cerea sd ardliun mijloc sublire ca un gAt, indiferent dacd deasupra gi

dedesubtul taliei se exagerau rotunjimile.Mama avea pdrul albit de cAnd imi aduc aminte de ea.

in fala oglinzii, spre care se apleca uqor, trdgea cu doud

degete nigte ,,frizete" pe frunte, lua din comodd o batistd

curatd qi era gata de plecare. Nu se pomenea pe toaleta ei

nici rogu, nici parfum. Un borcan de cold-cream pe care

nu-l intrebuinfa aproape niciodatd gi o cutiuld cu accesorii

pentru unghii, onglier, de baga erau singurele nimicurifeminine pe care le intAlneai in preajma ei.

Se spdla pe mAini cu sdpun Guerlairy G6ranium sau

Fleurs des Alpes, care ne imbdta cu mirosul lui delicat,

punea o picdturd de glicerind, frecAnd-o bine in mAini, gi

trecea doud degete umede deasupra sprAncenelor - atAta

tot. Alte femei erau mai cochete, cici pudra, parfumul gi

un pic de rogu, intrebuinlat discret erau totugi admise,

dar mama, intr-o zi cAnd se pregitea sd meargd la un bal,

a primit o palmd de Ia papa, fiindcd pusese pulind pudrdpe nas. Nu md mird, cdci pe mine papa a refuzat sd md

sdrute, crezAnd cd am dat cu roqui era tot intr-o seari de

bal, cAnd plecam fericitd gi aprinsd la obraz, fiindcd inziua aceea venise tatdl vostru sd-mi,,ceard mAna" qi eramlogodigi oficial!

Dar aqa era papa, nu admitea ceea ce i se pdrea luile mauaais genrel.

1 Soi riu

AMINTIRI

Deci fdrd roqu gi fdrdparfum, cAnd sfArgea cu imbrdca-tul, mama se pregdtea sd plece la palat, incepAnd ziua cu

nesfArgite vizite.in curte, aqtepta careta. Ce mAndrd eram de careta

aceea in curtea noastr6, cdci, oricum, stArnea un oarecare

interes in stradd trdsura palatului. Vizitiul gi feciorul pur-tau o livrea albastru-inchis cu fireturi de argint, cu nasturitot de argint, pe care se vedea, ca gi pe harnaqamentulcailor, coroana regald. Pe cap aveau joben cu o cocardd de

argint tivitd cu tricolorul romAnesc.

Careta, cdptugiti cu postav albastru, pistra ca intr-ocutie prelioasd un miros de lag parfum de lur, atmosferd

fdgdduitoare de fericiri!Mama imbrdca peste rochie o pelerini de catifea nea-

grd, garnisitd cu bland, cu pasmanterii de mdtase gi cu

cilicuri, lua sacul de atlas negru brodat cu flori, cdptuqit cu

mdtase de culoarea florilor, in care punea - Doamne! ce nupunea! intAi lorniet a debaga, de care nu se putea despdrlifiindcd era mioapd, apoi petifiile, cererile de audienld,corespondenla, porte-cartes-u11, iar la intoarcere, sendviguri,

bomboane, fructe gi prdjituri, pe care nu le mAnca la ceai ca

sd ni le aducd noud, cdci acasd nu mAncam lucruri chiaraga de fine.

Scdpdrau pietrele sub copitele cailor murgi, iar la poartdnu se putea si nu se adune doi-trei gur6-cascd.

Seara, cAnd se intorcea, mama intra biniqor in odaia

noastrd, in care ardea acum numai o candeld. Friiulein mdlegdna pe brale ca sd adorm. Mama pdgea binigor, se oprea

in fala noastrd qi incepea un cAntec. incetiqor gi dulce, igistingea glasul ingAnAnd, ca prin vis, un crAmpei din

1 Mic portofel pentru cXrli de vizit6, cXrli de identitate, scrisoriscurte etc.

Zoe Cimirigescu AMINTIRI

serenada lui Gounod sau din Le gai forgeron de Haydn.

]upAneasa intra de mai multe ori s-o pofteascd la masd,

unde o agteptau ceilalfi, cei mari. Atunci doar se hotdra sd

se ducd gi pdrisea camera pe vArfuri.

Eu deschideam ochii pe furig gi priveam cu pdrere de

rdu cum o inghilea lumina din restul casei. Nu dormeam.

Dupi ce avea sd md aqeze Frduleinin patul meq gtiam cd va

veni lumea umbrelor nedeslugite care juca in cutele per-

delelor dupi licdritul candelei. Fiin{e ameninldtoare, care

porneau la luptd impotriva mea cu trosnete 9i pocnete ce

dddeau via!5 mobilei din odaie. O datd uriaqi, o datd pitici,

cu fognete gi rAsete indbugite, cA{i ani de-a rAndul m-au

urmdrit aceleaqi umbre din toate oddile noastre de copii!

ELtA

lntre surorile noastre cele mari gi noi doud, cele mici,

era mare diferenld de vArstd qi e de mirare cum am rdmas

atAt de legate, avAnd intre noi intervale de patru-gapte 9i

iar patru ani. Astfel, intre Ella gi mine era o diferenld de

cincisprezece ani, de aceea md 9i considera ca pe un copil

al ei, pe care ?l invdla sd vorbeascd franluzegte, sd recite

Les Fables de La Fontaine in fala prietenelor ei, aga cum faci

cu un copil de-al tdu de care egti mAndr6. Tot ea mi-a

niscocit numele deZump| ca sd md mAngAie, nume ce nu

m-a pdrdsit nici acum, cAnd imi albeqte pdrul.

Ella Bengescu, fatd mare cu coc Ai rochie lungd, care

mergea seara la baluri cu mama. O vdd gi acum, cu o rochie

de mdtase roz, crt umerii goi, cu un buchet de violete de

Parma la centurd, uitAndu-se in oglindd inainte de plecare.

inaltd, sublirici, cu o fa!6 strdlucitoare de tinerefe, cu

nirile tremurdtoare de pofte, cu ochii verzi sub sprAn-

cenele arcuite ca ale mamei-mari Bdldceanu. Ces deux arcs