IAnul XIV Nr. 710 Duminic[ 30 octombrie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Regimul alimentar `n diabeteste o component[ esen\ial[

PAGINA 8

Trupa TAXI, `ntr-un concert eveniment, s]mb[t[, 5 noiembrie,

la Club Poesis

“Cabinierul”,o fereastr[ spredramele din culiseale vie\ii teatrale

PAGINA 11

Michelle Obama s-a afișat joiîmpreună cu "prietena" sa HillaryClinton, cu scopul de a proiecta oimagine de unitate a taberei democrate`n fa\a contracandidatului DonaldTrump cu 12 zile înaintea scrutinuluiprezidențial din SUA. Cele două Prime doamne, actuala șifosta, s-au îmbrățișat călduros la tribunaunui miting în Carolina de Nord. Laaceastă reuniune au participat circa11.000 de persoane, însuflețite deprezența doamnei Obama. "Serios, există oare vreo persoanăcare să fie mai mult sursă de inspirațiedecât Michelle Obama?", a întrebatretoric Hillary Clinton, cerândauditoriului să o voteze în 8 noiembriesau, dacă este posibil, în mod anticipat.

Fortific[-\i organismul cu produse HYPERICUM<Infostim, Polen granule ;i Vitacan

PAGINA 5

TAXI< Darius Neagu (tobe), Kerezsi Csongor (chitară bas), Cantemir Neacșu (chitară electrică), Vicky Sava(voce), Daria Corbu (voce), Mugurel Coman (clape) și Dan Teodorescu (voce, chitară acustică)

Michelle Obama ;i Hillary Clinton, împreun[ împotriva lui Trump

Kenji Fujimoto, un buc[tar japonez,care susține că îi cunoaște pe membriifamiliei prezidențiale din 1982, adezvăluit detalii de la o cină la care a luatparte dictatorul nord-coreean. Potrivitacestuia, Kim Jong-Un are o marepasiune pentru mâncare și băuturădeosebită și ar fi consumat zece sticle cuvin de Bordeaux într-o singură noapte. Fujimoto a declarat că liderul de laPhenian a venit la cină însoțit de șasefemei atrăgătoare și a băut vin scump deBordeaux. Dictatorul s-ar fi lăudat cuacest prilej că a băut “zece sticle deBordeaux” într-o singură noapte, cucâteva zile înainte. Pe lângă pasiunea pentru vinuri,despre Kim Jong-Un se mai spune căeste un fumător înrăit și un mare fan albrânzei elvețiene.

Proza scris[ de Mihai Sas ;i poemele lui George Vulturescu, dezb[tute la Cenaclul Afirmarea

PAGINA 9

Sacoul - elementulde baz[ al \inuteide toamn[

PAGINA 7

~n 1949-1961, 1.300 de “du;mani ai poporului” au ajunsîn domicilii for\ate

Proprietarii de terenuri agricole, aşa-numiţii chiaburi, care s-au împotrivitcolectivizării, au fost ţinta principală aregimului comunist, care a folosit toateinstrumentele pe care le avea la dis-poziţie pentru a distruge această cate-gorie socială.

Prin decretele emise pe "bandă ru-lantă" în cursul anului 1949 şi în cursulanilor următori au fost instituite unelemăsuri administrative împotriva unorcategorii de persoane care erau socotitela acea vreme un pericol pentru securi-tatea statului.

PAGINA 3

Președintele Filipinelor, RodrigoDuterte, a promis că nu va mai înjura întimpul discursurilor sale după ce, spuneel, ar fi primit instrucțiuni în acest sensde la Dumnezeu. "Priveam către cer când veneamîncoace. (...) O voce mi-a spus «dacă nuîncetezi, voi doborî acest avion»'', apovestit Duterte într-o intervenție în fațapresei, la revenirea în Filipine după ovizită oficială de trei zile în Japonia. "Șieu am întrebat «cine vorbește?» Evident,era Dumnezeu. Așa că i-am spus luiDumnezeu că nu voi mai folosi cuvinteurâte și injurii", a adăugat șeful statuluifilipinez. "O promisiune făcută luiDumnezeu este o promisiune făcutăpoporului filipinez", a insistat el. Duterte, învestit în funcție la 30 iuniedupă o victorie zdrobitoare, estecunoscut pentru folosirea constantă aînjurăturilor și insultelor în discursurileși conferințele sale de presă. Una dintreînjurăturile sale favorite este "putang ina",care se poate traduce drept "fiu de cățea",expresie pe care a utilizat-o constantpentru a-i descrie pe președinteleamerican Barack Obama, peambasadorul SUA la Manila, PhilipGoldberg, și pe Papa Francisc.

Pre;edintele Filipinelor promite s[ nu mai înjure

Kim Jong-Un ar fi b[ut 10 sticle de vin într-osingur[ noapte

PAGINA 10

2 Informa\ia de Duminic[/30 octombrie 2016

Simion Bărnuțiu s-a născut la21 iulie 1808 în localitatea Bocșa,județul Sălaj, și a decedat la 28 mai1864, în localitatea Sânmihaiu Al-mașului. El a fost un onorant ompolitic român, istoric, filosof și pro-fesor universitar, unul dintre prin-cipalii organizatori ai RevoluțieiRomâne de la 1848-1849 din Tran-silvania.

În 14 mai 1848 a ținut un importantdiscurs în Catedrala din Blaj, intrat înistorie ca “Discursul de la Blaj.” V[ pre-zent[m fragmente din acest discurs.

LIII. Un gubern de fiare sălbatice ianumai zeciueala din inimile cele bl]nde,şi apoi le lasă să c]nte, să răgească, săsboare şi să se guberne fiecare după fireaspeciei sale. Deci un gubern de oamenie mai sălbatic decît fiarele, dacă nu suferelimbile altor naţiuni, şi pe aceste a se gu-berna fiecare după natura şi indigenţelesale. Însă mintea cea sănătoasă nu poateaproba atare stat. Dacă e de lipsă ca săfie state pe păm]nt, şi dacă e statul toc-mai o necesitate de la natură, atunci sta-tul fără de îndoinţă numai pentru aceeae de lipsă, ca, fiind în stat, oamenii să sepoată apăra mai uşor într]nsul, dec]tafară de stat> adică< statul e un aşezăm]ntomenesc spre apărarea persoanei şi a bu-nurilor omenirii. C]nd zic că e aşezămîntomenesc, atunci voi să înţeleg că nici nue aşezăm]nt îngeresc mai presus de fire,nici nu trebuie să fie institut diavolesc,iad înghiţitor de libertate şi spaimaginţilor neputincioase> c]nd zic spre apă-rarea persoanei, atunci înţeleg totdeo-dată şi libertatea şi onoarea, căci oameniifără libertate şi onoare mai mult sunt vi-te, care acum trag în jugul unui, acumîntr-al altui tiran, dec]t oameni> c]ndzic spre apărarea bunurilor> atunciînţeleg nu numai m]ncarea şi băutura,îmbrăcămintea şi locuinţa, ci, afară delibertate, înţeleg şi limba, căci cine vazice că limba e numai un lucru de prisospentru oameni şi naţiuni, şi că ar fi maibine de oameni cînd ar fi muţi? C]ndvorbesc de omenire, atunci înţeleg toatenaţiunile, căci cine va zice că naţiunilenu sunt părţile omenirii? ~n urmă, c]ndzic naţiune, atunci înţeleg persoana unuipopor întreg, care e legat între sine cuaceeaşi limbă şi datini, căci cine va zicecă natura i-ar fi desbrăcat pe oameni dedemnitatea de persoană, c]nd i-a unitîntr-un corp naţional cu legăturile frăţieiacesteia minunate?

LIV. Dacă odată e persoană fiecareom, atunci nu poate să fie un om maipersoană decît altul, prin urmare nu poa-te să zică cătră alţi oameni< “Eu sunt sta-tul, voea mea e lege pentru toţi”. Dacă epersoană oricare naţiune, atunci o naţiu-ne nu poate fi mai persoană dec]t alta,prin urmare nu poate să zică către cele-lalte naţiuni din acelaşi stat< “Numai eusunt statul, numai limba mea poate filimbă diplomatică, iar ale voastre trebuiesă se smulgă ca neghina din gr]u> eu sin-gură voi pune diregători iară să întrebpe turmele neungureşti ce păcurari să lepun, nu mă voi uita dacă vă veţi puteaînţelege cu ei sau ba, dacă veţi avea în-credere în ei sau ba, pentru că eu am voeşi putere să aşez pretutindenea oamenicredincioşi planurilor mele> şi voi n-avetisă mă întrebaţi, de ce fac aşa, ci voi sun-teţi datori numai să ascultaţi şi să daţidare şi ostaşi". Omul ce umblă să ucidăpe altul şi-a pierdut dreptul de a fi suferitîn societatea omenească> aşa şi-a pierdutdreptul de a fi suferită între naţiunile de

pe păm]nt şi naţiunea care lucră sprestingerea altora după atari maxime> onaţiune cuminte recunoaşte drepturi şiobligaţiuni împrumutate şi nu provoacăpe altele, ca să se apere de ea ca de o fiarăsălbatică. Bine a dispus natura, ca liber-tatea omului să nu fie restr]nsă, dec]tp]nă c]nd este aceasta sub gubernul celfiresc al părinţilor săi, care nu-i cade greunimănui, tocmai pentru că este firesc>iar dacă iese de sub gubernul părintesc,natura nu va ca să fie un om serv altuiom, ci va să fie liber în toată viaţa, eavrea ca mai mulţi oameni liberi să facăcomunităţi, sate şi state libere, şi acestesă se guberneze de guberne aşezate cuvotul tuturor liberilor, după legi puse deuniversitatea tuturor liberilor, nu cumandate.

LV. Cu această egalitate a naţiunilore legată str]ns libertatea lor de a se dez-volta fiecare după firea sa în toate părţilevieţii statului. De aci urmează că pe l]ngătoată unitatea statului nu este de lipsănici uniformitate de drept, cu at]t maipuţin uniformitate de limbă. Ce e drept,se zice, că dacă n-ar fi at]tea drepturi în-tr-un stat, cum sînt de ex. în Austria<drept austriac, unguresc, săsesc, afară decele bisericeşti, al căror număr e şi maiînsemnat> ci dacă ar fi numai un dreptîn tot ţinutul statului, prin aceasta arcreşte amoarea cetăţenilor către patriacomună> din contră, varietatea dreptu-rilor particulare micşorează amoarea că-tre aceeaşi şi flăcesce statul. La aceastaau observat de mult politicii cei maimari, că sănătatea statului, ca şi a altuicorp organic, depinde de la proporţiuneapărţilor şi a întregului, în care se facedreptate fiecărei părţi. Un cetăţean, o ce-tate, o provincie poate să-şi uite de statulde care se ţine, asta e o înt]mplare detoate zilele, dar contranaturală> însăamoare adevărată numai către un stat caacela pot să aibă cetăţenii, în care toţiiau parte la toate negoaţele statului. Esteo părere falsă, dacă crede cineva, cădob]ndeşte statul, dar nimiceşte formeleindividuale> c]nd ar putea crea cinevaîn toată urbea, în tot satul un sentiment,înc]t să se ţină măreţ oricare că e mem-bru al statului< prin aceasta întregul sta-tului ar dob]ndi putere nouă> aşa

dob]ndeşte şi prin drepturile particulare,c]nd aceste sunt puse de voia cea uni-versală a popoarelor diferite> din contră,impun]ndu-le un drept, care nu răspun-de firii lor, înceată a lua parte la lucrurilestatului, se înstrăinează de către el şi-lpărăsesc (Savigny).

LVI. Deci dacă unitatea statului niciat]t nu cere, ca să fie acelaşi drept în totţinutul statului, cu at]t mai puţin cereca să fie numai o limbă acolo unde suntmai multe. Unde e locuit statul numaide o naţiune, ar fi nu numai asuprire petoată naţiunea, ci şi absurditate mare aadopta o limbă moartă sau străină pen-tru legi şi gubernare, cum era p]nă acumlimba latină> asemenea asuprire şi ab-surditate face naţiune, care cearcă a-şiimpune limba pe cerbiciea altor naţiuniîntr-un stat ca Ungaria, care nu stă numaidin unguri, ci din milioane de schiai, ro-mâni şi germani, în specie legislaţiuneastatului poliglot tocmai nu cere unitatede limbă, din contră, chiar şi despotulcel mai tirănos încă e constr]ns a-;i pu-blica mandatele în limbile tuturor, ca săle poată urma> cu c]t mai v]rtos trebuiesă recunoască libertatea limbilor un statliber, de la care se cere mai mult si încăutarea aceasta, dec]t de la un despot>acesta pune legi singur, după plăcerealui> voia lui este lege pentru toţi> iară înstat liber nu poate să fie lege aceea cevoeşte numai un om sau o naţiune, citrebuie să fie lege ceea ce voeşte şi doreştetot poporul, toate naţiunile> putea-va în-să naţiunea să-şi descopere voia şi do-rinţele, fiind oprită să ne vorbească înlimba sa, fiind încuiată gura reprezen-tanţilor săi cu lacătul altei limbi? Fiecarenaţiune are interesele sale> asupra aces-tora trebuie să se sfătuiască în adunărilecomunităţilor, în adunări mai marinaţionale şi în adunarea comună a maimultor naţiuni> însă ce discuţiune poatesă se facă unde nu e libertate de vorbitîn limba care o ştie naţiunea> poate-secombina cu scopul legislaţiunii liberaleaceastă condamnare la tăcere a uneinaţiuni întregi? Nici nepractibilitateaaceea n-are loc, la care provoacă uniizic]nd că nu e cu putinţă să se vorbeascăîn mai multe limbi într-o adunare. Dece să nu se poată face în Ardeal şi în Un-garia aceea ce se poate aiurea? În adu-nările Elveţiei se vorbeşte în trei limbi<franceşte, italeşte şi nemţeşte> în ale Bel-giului iartă legea să vorbească în limbabelgică şi francescă> în Sardinia italeşteşi franceşte. Şi iată, că ungurii nici suntmai liberi, nici mai fericiţi dec]t acestepopoare luminate, ba sunt foarte departede ele cu toate cele.

LVII. Dacă şi-ar propune cineva săse facă o carte de legi precisă şi frumoa-să ca Corpul Jurelui Roman, atunci pu-tem zice cu Savigny că nici germanii n-au limbă pentru acest scop măreţ, cuat]t mai puţin ungurii> însă c]nd vinevorba că şi acele naţiuni au lipsă de gu-bernare în oarecare formă, care n-aulimbă cultă ca latina, atunci nu e maimare absurditate pe lume, dec]t apolo-gia despotismului limbistic, că limbacutărei naţiuni n-ar fi matură pentrulegi şi pentru gubernarea poporului>dacă ar trebui să aştepte cineva cu pu-nerea legilor şi cu gubernarea p]nă cese va cultiva deplin oarecare limbă,atunci poate tot sta ca nebunul pe ţer-mure, aştept]nd p]nă va decurge r]ulca să treacă, că r]ul şi cultura limbii vorcurge în etern şi niciodată nu se vorfini. Dacă nu sunt chemaţi încă nici ger-manii la carte de legi, cu a]ît mai puţin

sunt mai chemaţi ungurii dec]t româ-nii> să ne uităm la limba legilor dinAprobatele şi din Compilatele unguri-lor> ce va să zică, sectajan levok, olahnaţio, patialtattnak, recepta religio> exe-qualtassek, articulusinkat in toto et peromnia cassaljuk, annihilaljuk> tollaljuk,ha impingalnanak convincaltassanaktoties quoties exequaljak ez articularispoenat, a causavisoknak causajokbolemergalando poenakbol rata portiojoka' Decretum tartasa szerent" etc.> apoi<”causakban procedalni, contribualni acivilis fundosokrol" etc.> încă şi< "az olahVlădica, olah popak, czinteremejeket,beszerikajokat, articulus a' lipitorokrol"ş.a., ce cultură de limbă va afla cinevaîn acest gallimatias, de care sunt plineAprobatele si Compilatele oriunde ledeschizi? Se pot ungurii gloria cu acestamestec de la turnul Vavilonului, ca cuo Minervă născută deadreptul din capullui Joe, ca să caute cu despreţ la limbilealtor naţiuni mai culte dec]t a lor? Cesă facă dară germanii, ungurii, românii,schiaii, neav]nd nici unii limbă maturăpentru legi, accepta-vor latina ceamoartă au altă limbă străină? Aceastaînsă n-ar fi înaintare, ci regres şi asu-prire> mintea cea sănătoasă le îndeamnăpe toate, ca să se apuce de jurisprudenţăoricare cu limba sa> naţiunile să se su-fere una pe alta pentru binele comun altuturor, ca să se guberne fiecare pe sineînsăşi, şi atunci îşi va afla oricare cuvintepentru dorinţe, ;i politicii încă vor avealimbă cultă deajuns pentru carte de legi.Însă despotismul nu-şi impune limbasa pentru că doară n-ar fi culte celelaltelimbi pentru scopul public> căci de aciar urma ca să facă chiar din contră, adi-că ca să le dee ocasiune de a se cultiva>ci el vrea ca naţiunile să-şi uite cu înce-tul şi de numele libertăţii, ca apoi la ur-mă să se stingă dintr-însele şi sentimen-tul de libertate> pentru aceasta opreştenaţiunea despotică pe celelalte, ca sănu-şi ridice ;coale naționale, zicînd că<ştiinţele înalte nu se pot propune dec]tîn limba ei, căci ea nu vrea ca să se lu-mineze şi altele, ci vrea să râm]n[ oarbeşi surde la toate măsurile egoismului ei>pentru aceea opreşte adunările şi le lea-gă de limba sa, ca alte naţiuni să nu sepoată consulta despre cele ce le-ar fi defolos> pentru aceea pune legile numaiîn limba sa, ca celelalte naţiuni să nu leînţeleagă şi să fie constr]nse totdeaunaa întreba pe străini ce vor> pentru aceeapune diregători străini ca să nu se poatăînţelege cu ei alte națiuni, ci să fie con-str]nse a alerga într-al zecelea sat, p]năvor da de cineva care să le înţeleagă vor-bele şi să le traducă hârtiile> nu-i ajungecă dă dare şi-i face leafă diregătoriului,pentru ca să răspundă şi el deplin nu-melui şi datoriei sale, ci afară de aceastatrebue să cumpere şi traducerea h]rtii-lor, care ar fi obligat să le facă diregăto-rul însuşi în limba aceluia, pe care îlating> într-adevăr atare gubern cu mă-surile acestea nu doreşte nimic maipuţin, dec]t a uşura pe popor> el îşi cear-că comoditatea sa, nu binele poporului,şi aceea o îmbracă în veşm]ntul bineluipublic, care nu i se şede, zic]nd că în-lesnirea gubernării cere unitate de lim-bă, necutez]nd a sta înainte cu como-ditatea asupritoriului.

***Fragmente din discursul marelui pa-

triot român Simion Bărnuțiu ve\i citi `nnumerele urm[toare ale suplimentuluiIn forma\ia Zilei de Duminic[.

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuandin cartea în manuscris intitulată

“Cronicari Români din Ardeal”

Războiul Canalului de Suez din1956 a fost declanșat în timpul Răz-boiului Rece ca urmare directă a ho-tărârii Conducătorului Egiptului, co-lonelul Gamal Abdel Nasser, din 26iulie 1956, de a naționaliza CanalulSuez, proprietate franco-britanicăaflată sub control egiptean, și respec-tiv respingerea ofertei americano-bri-tanice de a construi barajul de la As-suan de pe Nil.

Interesele în atacarea Egiptului decătre Franța și Marea Britanie au fostredobândirea controlului asupra Ca-nalului Suez, iar Israelul cerea înce-tarea atacurilor unităților neregulateegiptene contra coloniilor și popula-ției civile israeliene, precum și res-pectarea dreptului la navigație a va-selor israeliene prin Canalul de Suez.

La 29 octombrie 1956 au fost pa-rașutate unități de elită engleze șifranceze lângă orașele Port Said, PortSuez și Ismaelia, pe malul african alcanalului, iar Zahal-ul (armata israe-liană) a spulberat în 5 zile rezistențaarmatei egiptene și a ocupat, în tota-litate, Peninsula Sinai, oprindu-se pemalul estic al canalului.

Deși înfrângerea Egiptului a fosttotală, intervenția vehementă a Uni-unii Sovietice (la 5 noembrie 1956URSS au dat un ultimatum de retra-gere imediată a trupelor străine) și,în special, a Statelor Unite i-a obligatpe englezi, francezi și israelieni să seretragă. Tratatele semnate vor marca,practic, sfârșitul stăpânirii de pesteun secol a celor două state vest-euro-pene beligerante în Orientul Mijlo-ciu.

Israelului i s-a garantat libera tre-cere a vaselor prin canal - garanțiecare a fost încălcată la prima tentativă- și încetarea acțiunilor fedaynilor -care a fost respectată. În pofida spe-ranțelor americane, Egiptul a intrattotal în sfera influenței sovietice, de-venind unul dintre liderii grupului destate "neangajate". Relațiile dintreLondra și Washington au fost afectatesensibil.

Gamal Abdul Nasser, conducăto-rul Egiptului, cu cele 30 de milioanede locuitori, n-a uitat și n-a iertat în-frângerea suferită în fața vecinuluisău din est, Israel, un stat cu o popu-lație de numai 4,5 milioane de locui-tori, și și-a pregătit revanșa, proce-dând la refacerea și reînarmarea ma-sivă a armatei, sub controlul specia-liștilor sovietici. Noul război arabo-israelian, Războiul de Șase Zile, aveas[ fie declanșat la 5 iunie 1967, pre-textul fiind închiderea de către Nassera strâmtorii Tiran și blocarea acesuluiisraelian la Marea Roșie.

Se ̀ mplinesc 60 de ani de la r[zboiul pentru Canalul Suez

EVENIMENTCu această egalitate a naţiunilor e legată str]ns libertatea lor de a se dezvolta fiecare după fireasa în toate părţile vieţii statului. De aci urmează că pe l]ngă toată unitatea statului nu este de lipsănici uniformitate de drept, cu atît mai puţin uniformitate de limbă.

Discursul lui Simion B[rnu\iu `n fa\a adun[rii de la Blaj (VII)

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Simion Bărnuțiu a fost unul dintreprincipalii organizatori ai Revoluțieide la 1848-1849 din Transilvania

30 octombrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEPrin decretele emise pe "bandă rulantă" în cursul anului 1949 şi în cursul anilor următori au

fost instituite unele măsuri administrative împotriva unor categorii de persoane care erau socotitela acea vreme un pericol pentru securitatea statului. Printre măsurile instituite se pot aminti di-slocarea şi fixarea de domiciliu obligatoriu, internarea în unităţi de muncă şi colonii de muncă şifixarea de loc de muncă obligatoriu.

De;i au trecut mai bine de 50 deani, colectivizarea a lăsat urmeadânci în conștiința oamenilor. Tea-ma de “colectiv” se răsfrânge și aziasupra fermierilor care au auzit dela părinți sau bunici de expropriereafor\at[ a țăranilor. Un amplu studiuasupra colectivizării în județul SatuMare l-a realizat scriitorul AurelPop, în volumul “Rezistența țără-nească anticomunistă din perioadacolectivizării în județul Satu Mare(1949-1962)”. În această ediție a săp-tămânalului “Informația de Dumi-nică” am extras câteva date legate deopresiunile asupra a;a-zi;ilor “chia-buri” ;i de pedepsele care erau apli-cate `n caz de nesupunere.

Proprietarii de terenuri agricole, aşa-numiţii chiaburi, care s-au împotrivitcolectivizării au fost ţinta principală aregimului comunist, care a folosit toateinstrumentele pe care le avea la dis-poziţie pentru a distruge această cate-gorie socială.

Unii dintre ei s-au împotrivit activîmpotriva acţiunilor regimului totalitar,lucru care s-a întâmplat şi în judeţul SatuMare.

În ciuda măsurilor impuse de regimşi a fricii constante în care trăiau, oame-nii trăiau totuşi cu speranţa că lucrurilese vor întoarce pe făgaşul normal, sperauşi trăiau sub influenţa că cei din afarasistemului le vor da o mână de ajutor,suportând la nesfârşit umilinţele la careerau supuşi, conştienţi de situaţia la carei-a adus povara cotelor obligatorii.

Mobilizarea în teritoriu a activiştilorde partid şi de stat, sprijiniţi de organelespecializate în represiuni, Miliţia şi Se-curitatea, care îşi arătau tot mai frecventcolţii prin ameninţări de tot felul, prinbătăi aplicate uneori chiar şi în proprialocuinţă în faţa familiei sau duşi la SfatulPopular Comunal şi ţinuţi nopţi şi zilela rând în izolare totală.

Dacă procedura nu dădea roade, sfe-ra "convingerilor" se extindea prin şan-tajare asupra întregii familii, în specialasupra copiilor care erau la şcoli, aceştiafiind trimişi acasă ca să-şi convingă pă-rinţii să se înscrie în colectiv, iar dacăpărintele refuza aceştia erau exmatricu-laţi din liceu sau din facultăţi.

Suprafa\a expropriat[ `n Satu Mare a fost de 6.455 hectare

Această categorie de oameni, reacţio-narii, după ce erau supuşi la repetate pre-siuni ajungeau în cele din urmă să cedeze,deoarece marginalizarea în faţa societăţiiera tot mai evidentă. Ajungeau la stadiulde indiferenţă, se încurajau spunându-şi în cele din urmă că altă soluţie nu existăşi că ce vor face alţii vor face şi ei. La în-ceputul procesului de colectivizare rolulprincipal în aplicarea "metodelor de lă-murire" îl avea Securitatea, înfiinţată şiorganizată după modelul NKVD/KGB,instituţie care s-a format înainte de a fioficializată, astfel că în anii 1947-1953 ajucat un rol important.

Securistul acelei vremi se prezentapeste tot ca atotştiutor, indiferent de stu-diile pe care le avea, şi chiar dacă aveaun nivel de inteligenţă scăzut putea săocupe orice funcţie, orice post în insti-tuţie.

Indiferent de şcolile prin care a tre-cut, dacă avea un fizic impunător ocupafuncţii bine plătite pe statele de plată aleinstituţiilor. Erau cazuri în care salariulsecuristului îl întrecea pe cel al directo-rului. Deşi era cotat ca fiind omul nu-mărul 2 în instituţia respectivă, erau ca-

zuri în care acesta era angajat sub aco-perire, figurând pe statele de plată ca fi-ind şef de birouri, de obicei administra-tive.Rolul lor în instituţii era să racoleze"turnători", informatori din rândul ma-selor. Fabricarea securiştilor pe bandărulantă se făcea rapid, prin cursuri descurtă durată, iar apoi erau folosiţi ca"ofiţeri sub acoperire" sau "turnători cuangajament" ca întregul sistem să fie subcontrol.

Prin decretele emise pe "bandă ru-lantă" în cursul anului 1949 şi în cursulanilor următori au fost instituite unelemăsuri administrative împotriva unorcategorii de persoane care erau socotitela acea vreme un pericol pentru securi-tatea statului. Printre măsurile instituitese pot aminti dislocarea şi fixarea de do-miciliu obligatoriu, internarea în unităţide muncă şi colonii de muncă şi fixareade loc de muncă obligatoriu.

Dislocarea şi fixarea de domiciliuobligatoriu a fost o măsură luată ca ur-marea a aplicării Decretului numărul 83din 3 martie 1949, măsură ce viza foştiimoşieri şi familiile acestora, cărora li s-a fixat domiciliu obligatoriu pe timp ne-limitat, iar proprietăţile acestora au trecutîn patrimoniul statului.

Întrucât Decretul numărul 83 nu pre-vedea expres măsura dislocării şi fixăriidomiciliului obligatoriu, şi pentru a exis-ta un temei legal, s-a emis o hotărâre carereglementa parţial problema stabilirii do-miciliului obligatoriu pentru unele cate-gorii de persoane.

La nivelul judeţului Satu Mare su-prafaţa arabilă a celor expropriaţi cu-prinşi în Decretul 83 a fost de 6455,60hectare.

Conform deciziei numărul 200 din1951 a fost lărgită categoria de persoanecare erau suspectate de activitate duşmă-noasă, incluzând foştii exploatatori(moşieri, industriaşi, chiaburi), cei careau făcut parte din trupele SS şi organizaţiiparamilitare, membrii organizaţiei legio-nare, cei care au fost condamnaţi pentruactivitate contra-revoluţionară şi fami-liile acestora, naţionaliştii germani, ma-ghiari sau de alte naţionalităţi care au fu-git de regimul sovietic, foştii contra-bandişti şi cei care au fost gazde sau că-lăuze şi au ajutat în trecerea frauduloasăa frontierei.

Unii activi;ti de partid au refuzat colectivizarea

Ordinul Ministerului Securităţii Sta-tului numărul 838 din 4 decembrie 1952a ratificat dislocările efectuate în perioa-

da anilor 1951-1952 de Direcţia Gene-rală a Miliţiei, iar la începutul anului1952 fixarea domiciliului obligatoriu s-a făcut din 22 august 1952 la propunerilecomisiilor regionale MAI de către o co-misie centrală a MAI.

În județul Satu Mare în perioada ani-lor 1949-1961 au fost dislocate ;i fixateîn domiciliu obligatoriu aproximativ1.304 persoane. Ulterior ridicarea res-tricțiilor domiciliare s-a făcut pe bazadeciziei individuale la cerere sau la ter-men până în anul 1964.

O altă măsură aplicată în acele vre-muri a fost internarea în unități de mun-că. Această măsură s-a aplicat "aceloracare prin faptele sau manifestările lor,direct sau indirect, primejduiesc sau în-cearcă să primejduiască regimul de de-mocrație populară, îngreunează sau`ncearcă să îngreuneze construirea so-cialismului în Republica Populară Ro-mână, precum ;i aceia care în acela;imod defăimează organele puterii de stat,dacă aceste fapte nu constituie sau nupot constitui prin analogie infracțiuni".

Pe lângă categoriile de persoane enu-merate au mai fost cuprin;i și cei carelansau sau răspândeau zvonuri alarman-te tendențios dușmănoase ;i cei careaduceau injurii Partidului Comunist Ro-mân, conducătorilor sau guvernului.

În anii 1950 au fost trimise în unitățide muncă un număr de aproximativ2.000 de persoane. Eliberarea acestoras-a făcut la cerere sau la termen pe bazăde decizii ale Ministerului Afacerilor In-terne, care precedau desființarea colo-niilor de muncă și eliberarea persoanelordeținute în acestea.

Relansarea procesului de colectivi-zare a făcut ca organele superioare departid să vină cu noi măsuri de "lămu-rire" a celor care se împotrivesc> astfel s-a stabilit că persoanele reacționare "potfi stabilite în locuri de muncă anumitedestinate persoanelor care prin faptelesau manifestările lor primejduiesc sauîncearcă să primejduiască ordinea destat, dacă acestea nu constituie infrac-țiune".

În perioada anilor 1958-1963 s-a sta-bilit loc de muncă obligatoriu pentru365 de persoane. Acestea au fost puse înlibertate în cursul anului 1964 în bazaordinului Ministrului Afacerilor Interne.Organele de represiune și metodele lorde convingere au acționat pe întreagaperioadă a procesului de colectivizare,folosind diverse metode și antrenândatât factori umani, cât și instituțiile sta-tului.

Toate metodele folosite urmăreau

confiscarea proprietății, lichidarea pă-turilor țărănești înstărite, favorizândprin amplul proces țărănimea în cea maimare parte săracă.

Atât activiștii de profesie cât și inte-lectualitatea rurală și cea din mediul ur-ban au fost implicați în procesul de "lă-murire" a țăranului> acolo unde aceștianu reușeau, intervenea rolul hotărâtor alMiliției și Securității, care supravegheauîn permanență întregul proces.

Folosirea forței scoate la iveală în celemai multe cazuri rezistența țăranului ma-nifestată sub diversele ei forme care atră-gea după sine amenințarea autoritățilorprin eliminarea din funcții publice, im-punerea de cote insuportabile, înscenareade procese, urmate de sentințe penaledatorită încadrării în acte de sabotaj, toa-te acestea finalizate cu ani grei de con-damnare sau deportări.

Confiscările, schimburile de terenuri,presiunile administrative și financiare,donațiile forțate, toate acestea au com-pletat inventarul și metodele de convin-gere a țăranului, încălcând astfel liberulconsimțământ, și aplicarea uneia sau amai multor metode de constrângere pen-tru a se înrola pe drumul "transformăriisocialiste a agriculturii".

Lupta împotriva slăbirii gospodărieițărănești individuale, dar mai ales a gos-podăriei țăranilor mijlocași și a chiabu-rimii, s-a intensificat în perioada colec-tării cotelor, legiferată prin Comisia deStat pentru Colectarea Cerealelor din 29iunie 1949, prin care se reglementau culux de amănunte procedurile de colecta-re.

Acolo unde munca de "lămurire" nudădea roade, factorii locali, sub îndru-mările de la centru aplicau diverse me-tode de a populariza pe cei care nu achi-tau dările către stat. În acest sens mașinade propagandă a regimului a începutcampania împotriva celor nesupuși, pre-sa jucând rolul cel mai important prindifuzarea propagandei regimului și a tu-turor reglementărilor la care țăranul tre-buia să se supună.

Decretul Prezidențial al Marii Adu-nări Naționale preciza la articolul 11 ma-jorarea cotelor gospodăriilor chiabureșticu până la 20%, iar la articolul 14 precizacă dacă chiaburii "nu vor declara toatesuprafețele cultivate, dacă vor distrugesau ascunde sub orice formă produseleagricole supuse colectării cu scopul de anu preda statului cantitățile datorate, ace-știa vor fi pedepsiți conform Decretuluinumărul 183 din 1949, iar produseleagricole supuse colectării se vor confiscaîn folosul statului. Din produsele con-

fiscate 25% se vor distribui în mod gra-tuit țăranilor săraci și mijlocași care auajutat la descoperirea infracțiunilor".

Astfel presa aservită regimului pu-blica zilnic articole al căror conținut sco-tea în evidență persoanele care se opu-neau la plata dărilor către stat, dar și me-todele folosite în vederea sustragerii dela plata acestor dări, precum și pedepselela care erau supuși cei prinși.

Presa vremii era implicat[ `n propaganda guvernamental[

În fiecare zi în paginile ziarului localse reflecta această stare< "~n timp ce ță-ranii muncitori din comuna Supuru deJos, raionul Carei, își predau cu cinstecotele, chiaburii caută prin orice mijloa-ce să saboteze realizarea planului de co-lectări. Socotind că va fi crezută, chia-buroaica Nemeti Ghizela a început să seplângă că nu are de unde să dea cota da-torată. În realitate însă ea ascunsese cumultă dibăcie cerealele în grădină. Ță-ranii din comună nu s-au lăsat ademenițide văicărelile chiaburoaicei, ei au de-mascat-o și au forțat-o să predea pro-dusele care au fost găsite în grădină,printre care trei saci cu floarea soareluiși o însemnată cantitate de fasole", searată într-un articol al vremii.

Lupta în mediul rural a luat proporțiialarmante, uneori plătindu-se polițe în-tre sătenii cu rivalități mai vechi, iar subpretextul că nu își achită datoriile fațăde stat erau socotiți "sabotori", "bandiți"și dușmani ai poporului.

"Chiaburul Tibere Ioan, care a refu-zat să predea cota obligatorie de lapte șicarne, căutând să saboteze interesele cla-sei muncitoare, a fost condamnat la 2ani închisoare și 500 lei amendă. Tot la2 ani închisoare și 500 lei amendă a fostcondamnat chiaburul Pintea Valer dincomuna Homorodul de Jos. ChiaburulCunfelvi Paul a fost condamnat la un anînchisoare și 500 lei amendă. ChiaburulNicoară Vasile din Tătărăști a fost con-damnat la 2 ani închisoare", scrie presalocală din acea perioadă.

În vara anului 1953 pedepsele apli-cate celor care se opuneau regimului șipoliticilor sale au luat o formă și mai du-ră. Pedepsele s-au mărit, cota de impo-zitare a crescut la 50%, iar execuțiile aucoborât din sălile tribunalelor în mijlo-cul comunității adunate cu forța spre adovedi că nu se glumește și spre a se daun exemplu.

În satul Acâș, raionul Carei, un oma fost condamnat de Tribunalul raionalîn fața întregului sat la 10 ani de închi-soare corecțională și 5.000 de lei amen-dă. Acuzatul a fost Ban Coloman, acuzatcă nu a predat 1.541 kilograme cereale,634 kilograme lapte și 113 kilograme dincotele obligatorii ale anului 1952.

Chiaburul Ștefan Rimlih a fost con-damnat la 11 ani închisoare corecționalăși 5.000 lei amendă pentru că s-a sustrasde la predarea a 3.069 kilograme grâu,2.017 kilograme secară, 1.810 kilogrameorz și 1.275 kilograme ovăz drept cotăde stat. Condamnarea a avut loc în fațatuturor sătenilor, iar apoi acesta a fostpurtat prin satul Boghiș în cătușe.

Colectivizarea a fost dată uitării du-pă 1989, iar faptul că s-a trecut repedela distrugerea patrimoniului dovedeșteamprenta regimului comunist asupra ță-ranului.

Identitatea individuală a țăranului,pierdută pe parcursul timpului, treceprintr-o criză deoarece nimeni nu în-cearcă să o găsească prin documentelede arhivă, iar generațiile acelor vremurisunt pe cale de dispariție.

A consemnat Bogdan Mihalca

Toate metodele folosite urmăreau confiscarea proprietății, lichidarea păturilor țărănești înstărite, favorizând prin amplulproces țărănimea în cea mai mare parte săracă

~n perioada 1949-1961, 1.300 de “du;mani ai poporului”din jude\ul Satu Mare au fost fixa\i în domicilii for\ate În anii 1950 au fost trimise în unități de muncă un număr de aproximativ 2.000 de persoane

4 Informa\ia de Duminic[/30 octombrie 2016

TRADI}II

Líbera me, Dómine, de morteætérna!

În ziua de 2 noiembrie, ziua come-morării tuturor credincioșilor răposațiîn Biserica Romano-Catolică, preoțiidin comunitățile din Moldova se adu-nă și merg dintr-un cimitir într-altul,de la un mormânt la altul, unde aș-teaptă fiecare lângă crucea cuiva drag,pentru a recita Libera pentru cei ple-cați.

Aici, la noi, cimitirele se umplu deflori, de lumânări și de lacrimi. Dupăce, pe 1 noiembrie, îi sărbătorim petoți sfinții, declarați sau netrecuți încalendare, ziua de 2 noiembrie este de-dicată tuturor răposaților. Dolii încurs, dolii făcute sau nefăcute își iautimp și culeg obolul de emoții pe lângăcrucile celor dragi. Flori, lumânări, ru-

găciuni și lacrimi. Acestea din urmăpot fi vărsate pentru oameni dragi ple-cați timpuriu din viața noastră saupentru oameni ce au căzut în panerulDomnului ca niște roade mature și pli-ne de sevă. Ele sunt martorii pierderiiresimțite sau a recunoștinței pentruoameni care poate ne-au dat viață, ne-au fost inspirație, sfetnici, prieteni sausimpli tovarăși de peregrinare prin lu-mea aceasta.

Din punct de vedere emoțional,comemorarea surorilor și frațilornoștri adormiți este un gest care neajută să ne facem doliul, să ne împă-căm cu pierderea lor și să salvăm înmemoria noastră doar ceea ce ne poateface să trăim cu mai multă energie șiînțelepciune, căutând să le facem bu-curie, încercând să îndeplinim în viațanoastră vise rămase pentru alte tim-

puri în viețile lor.Din punct de vedere spiritual, tot

ceea ce facem în aceste zile ne anco-rează în patru mari adevăruri pe carele mărturisim în crez< “cred în învierealui Isus Cristos”, “cred în împărtășireasfinților, învierea morților și viața veș-nică”. În primul rând credem că sufle-tele celor mutați de la noi nu s-au mu-tat într-un spațiu eteric nedefinit sau,mai rău, în neființă (cum în mod ne-fericit se zicea pe vremurile ateismuluimaterialist), ci în brațele Bunului Păs-tor care a mers la Tatăl să ne pregă-tească fiecăruia un loc. În al doilearând, credința în împărtășirea sfințilorne face să acționăm cu speranța fermăcă ceea ce facem pentru cei adormițieste primit. Putem împărtăși cu ei da-rurile rugăciunilor și ale faptelor bunepentru ca, în cazul în care mai au ne-

voie de curățire, milostivirea lui Dum-nezeu să le facă parte de ele pentru ale dărui cât mai repede accesul la feri-cirea fără de sfârșit. În al treilea rând,credem că cei dragi ai noștri pot co-munica, pot împărtăși cu noi din da-rurile pe care le-au primit, rugându-se pentru noi, înțelepțindu-ne și pro-tejându-ne. Și nu în ultimul rând cre-dem că vom învia și ne vom reîntâlnicu ei pentru a fi pe veci în Dumnezeu,în fericirea fără de sfârșit.

Aceste adevăruri de credință nemângâie inimile, iau din amărăciunealacrimilor și ne dobândesc înțelepciu-nea de care avem nevoie în viață pen-tru a o trăi mai pe deplin umană șimai pe deplin creștinească. BunulDumnezeu să-i ierte și să-i odihneascăîn brațele Milostivirii sale pe toți!

Pr. Iulian Budău SJ

Poporul român crede cu tărie înviaţa de după moarte. Fiecare creştinare convingerea fermă că o dată cumoartea nu se sfârşeşte totul. Moar-tea este concepută ca un sfârşit alvieţii pământeşti şi totodată ca unînceput al vieţii cereşti sau al osândeiveşnice> depinde cu cine ai trăit pepământ< cu Hristos sau cu diavolul.Unii oameni mor împăcaţi cu Dum-nezeu şi cu semenii prin Sfintele Tai-ne ale Spovedaniei şi Împărtăşaniei,iar alţii se duc nepregătiţi la întâlni-rea cu Judecătorul suprem. Este ştiutfaptul că omul îşi pregăteşte stareaîn viaţa viitoare încă de pe pământ,potrivit înţelepciunii populare<“Cum îţi aşterni, aşa vei dormi!”

După moarte nimeni nu mai poatelucra nimic pentru propria sa mântuire,fiindu-i de folos numai rugăciunile Bise-ricii şi ale celor rămaşi în viaţă. Astfel, seridică parastase şi se fac pomeniri pentrusufletele celor plecaţi pe drumul fără deîntoarcere, fiind rânduite anumite zilespeciale în curgerea anului pentru aces-tea, cum ar fi, de pildă, sâmbetele din ca-drul Postului Mare (exceptând SâmbătaMare). În acelaşi timp, se aprind lumânăriîn biserici şi pe morminte. Femeile se în-grijesc să se ridice un parastas la bisericăde către preot împreună cu familia, adicăsă se aducă un colac şi o sticlă de vin, camâncare şi băutură pentru cei morţi dincasă. Pomenile şi parastasele care se facsunt şi un semn de respect pentru ceiadormiţi întru Domnul, un semn că n-au fost uitaţi, ci că amintirea lor rămânemereu vie în sufletele celor vii. Aceste po-meniri poartă numele de “Moşi” (de iar-nă, de vară şi de toamnă).

Potrivit religiei creştine, ziua de sâm-bătă este închinată morţilor, întrucâtMântuitorul Iisus Hristos, răstignit fiindvineri pe cruce, a stat toată sâmbăta înmormânt, înviind duminica.

Prin urmare, afirmă Tudor Pamfile,în ziua sâmbetei ne putem apropia de ceiadormiţi. În această zi se dă pretutindenide pomană pentru sufletele morţilor<mâncare, băutură, haine. Rugăciuni pen-tru mântuirea sufletelor de păcate se potface şi în alte zile, dar pomana cea mai

bine primită de Dummezeu este cea fă-cută sâmbăta. Când nu se poate da cuivade pomană, se aruncă acel lucru pe apă(“apa sâmbetei”), care-l va duce şi-l vaaşeza, după credinţa poporului, în loculcuvenit. Urmaşii au datoria să-şi amin-tească de înaintaşii lor morţi şi să nu uitecă şi cei de pe lumea cealaltă au nevoiede rugăciune, întocmai ca şi cei care încămai trăiesc. Omul, cât timp trăieşte pepământ, trebuie să se gândească şi la su-fletul său, făcând milostenie din ceea ceare, iar atunci când dăruieşte ceva să zică<“Pe lumea asta ţie, pe cealaltă mie!” În-grijirea pentru suflet, în perspectiva vieţiiviitoare, trebuie să constituie una dintrepreocupările de bază ale creştinului.

Luminațiile de la Satu Mare

În municipiul şi judeţul Satu Mare,s-a statornicit obiceiul ca pomeniri ale

morţilor să se facă şi în zilele de 1 şi 2 no-iembrie. Aceste pomeniri poartă numelede “Luminaţii”. Credincioşii se îndreaptăcu pioşenie spre cimitire, spre morminte,pe care le împodobesc în prealabil cu flori,candele, lumânări şi aşteaptă venireapreotului pentru a-i pomeni prin rugă-ciuni şi cântări pe morţii fiecărei familii.Totodată, la morminte se ridică un pa-rastas, intonându-se< “Cu Sfinţii odih-neşte, Hristoase, sufletele robilor Tăi, un-de nu este durere, nici întristare, nici sus-pinare, ci viaţă fără de sfârşit”.

Domneşte o atmosferă de adâncă ev-lavie, fiecare meditând cu profunzime laesenţa vieţii şi a morţii, la faptul că toţisuntem muritori şi că o dată cu sfârşitulvieţii trupeşti începe o nouă viaţă. Cre-dinţa în viaţa veşnică este o coordonatăesenţială a demnităţii de creştin. Dacă nucredem în viaţa care ne aşteaptă, însăşicredinţa noastră în Dumnezeu este unnonsens, întrucât nu am fost creaţi doar

pentru timp, ci pentru eternitate. A neaduce aminte de cei morţi reprezintă unadintre datoriile noastre ca oameni şicreştini, iar rugăciunile înălţate pentrusufletele lor au menirea de a-L înduplecape Dumnezeu, ca El să-Şi manifeste faţăde ei iubirea, iertarea şi bunătatea la Ju-decata de Apoi. Chiar dacă acum unii su-feră în iad, s-ar putea ca prin stăruinţanoastră în rugăciune Bunul Dumnezeusă îi ierte şi să-i facă părtaşi la fericireacea veşnică. Aşadar, să nu-i uităm nicio-dată pe cei plecaţi dintre noi. Soarta lorîn veşnicie atârnă de noi, aşa după cumveşnicia noastră depinde şi de urmaşiinoştri şi care vor proceda exact cum nemanifestăm noi acum. Viitorul stă în ati-tudinile pe care le adoptăm şi în exemplulnostru personal. “Pomeneşte, Doamne,ca un bun pe robii Tăi, că nimeni nu estefără de păcat fără numai Tu, Cel ce poţişi celor adormiţi a le da odihnă”.

Preot dr. Cristian Boloş

2 noiembrie, ziua tuturor r[posa\ilor

Credincioşii se îndreaptă cu pioşenie spre cimitire, spre morminte, pe care le împodobesc în prealabil cu flori, candele,lumânări şi aşteaptă venirea preotului pentru a-i pomeni prin rugăciuni şi cântări pe morţii fiecărei familii

În municipiul şi judeţul Satu Mare, s-a statornicit obiceiul ca pomeniri ale morţilor să se facă şi înzilele de 1 şi 2 noiembrie. Aceste pomeniri poartă numele de “Luminaţii”.

Lumina\iile - zilele în care ne îndrept[mcu pio;enie spre cimitireSemnifica\ia Zilei mor\ilor se

reg[se;te `n spiritualitatea BisericiiRomano-Catolice. Cu timpul, aceast[s[rb[toare a fost preluat[ ;i de orto-doc;i, luterani, calvini sau unitarieni.

Ziua de 1 Noiembrie, `n calenda-rul Bisericii Romano-Catolice, esteconsacrat[ tuturor sfin\ilor, iar cea de2 Noiembrie este dedicat[ mor\ilor.Fiind o s[rb[toare cu ̀ naintepr[znui-re, `ncepe din dup[-amiaza zilei de 1Noiembrie.

S[rb[toarea `;i are originile `nanul 835, c]nd papa Grigore al IV-leaa decretat ziua de 1 noiembrie cas[rb[toare religioas[ ̀ nchinat[ sufle-telor martirilor credin\ei, `n `ncerca-rea de a eradica complet serb[rilep[g]ne ;i a-i cre;tina pe bretoni, ir-landezi, englezi ;i alte popoare de ori-gine celt[. Tradi\ia laic[ a fost `ns[mai puternic[ ;i `n cele din urm[s[rb[toarea a `mbinat at]t elementedin vechile ritualuri, c]t ;i elementecre;tine. Dou[ secole mai t]rziu, `nanul 1006, papa Ioan al XVIII-lea adecretat ziua de 2 noiembrie drept Zi-ua mor\ilor.

~n Evul Mediu, pe 1 Noiembrie,dup[ Sf]nta Liturghie dedicat[ Zileituturor sfin\ilor, oamenii ̀ ;i petreceaudup[-amiaza `n cimitire rug]ndu-sepentru sufletele r[posa\ilor. A;a seexplic[ originea consacr[rii primeizile din Brumar drept zi de pomenirea mor\ilor.

Ulterior, Biserica Romano-Cato-lic[ a introdus `n calendarul liturgic,chiar dup[ Ziua tuturor Sfin\ilor, Ziuatuturor mor\ilor.

Pe 2 Noiembrie, preo\ii catolici au dreptul s[ oficiezetrei liturghii

De aici `;i are r[d[cinile obiceiulde a merge pe 1 Noiembrie ̀ n cimitir,de a duce flori ;i coroni\e de flori, dea aprinde lum]n[ri ;i a ne ruga pentrusufletele mor\ilor. ~n Biserici ses[v]r;e;te vecernia (slujba de sear[)`n memoria celor trecu\i `n ve;nicie.Pe 2 Noiembrie, preo\ii catolici audreptul s[ oficieze trei liturghii, unapentru propriii r[posa\i, una pentrusufletele celor care au murit `n celedou[ r[zboaie mondiale ;i una pentrusuf letele credincio;i lor care auapar\inut de parohia respectiv[.

Chiar dac[ ̀ n Bisericile protestan-te Ziua mor\ilor nu exist[, ;i credin-cio;ii protestan\i, evanghelici, refor-ma\i merg `n cimitire, duc flori,aprind lum]n[ri ;i se roag[. Obiceiula fost preluat ;i de Biserica Greco-Catolic[.

~n timp ;i ortodoc;ii, care au celmai puternic ;i permanent cult almor\ilor, au preluat aceast[ s[rb[toa-re dedicat[ sufletelor celor adormi\i.Ziua Mor\ilor sau Lumina\ia se`nscrie `n r]ndul s[rb[torilor din ve-chiul cult al mor\ilor. Lumina\ia estecelebrat[ ;i de preo\ii ortodoc;i care,la cererea familiilor, vin la cimitirpentru a oficia slujbe de pomenirepentru sufletul mor\ilor. Pomenireadin aceast[ s]mb[t[ este cunoscut[;i sub denumirea de Mo;ii de toamn[.Pomenirile se fac s]mb[ta, pentru c[aceasta este ziua `n care M`ntuitorula stat `n morm`nt cu trupul, iar cusufletul S-a pogor]t la iad, ca s[ eli-bereze din el pe to\i drep\ii adormi\i.Biserica face pomenirea celoradormi\i s]mb[ta ;i pentru c[ este ozi ce premerge duminicii - ziua ~nvie-rii - numit[ ;i cea dint]i zi a noiicrea\ii sau a opta zi, ziua ve;niciei.

:tefania C.

Ziua Mor\ilor `;i are originile`n anul 835

30 octombrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEPolenul are un efect benefic asupra organismului uman. Împreună cu mierea, polenul este

considerat un produs alimentar complet care conţine 22 de nutrienţi< aminoacizi (metiozină, va-lină, cistină, glutamină etc.), vitamina A, B1, B2, B5, C, D, E, lecitină, minerale indispensabileprecum fierul ;i magneziul, enzime, flavonoizi, substanţe antibiotice, grăsimi, carbohidraţi (30%-45%).

INFOSTIM HYPERICUMCompoziţie< extract natural din<

C[tină albă - Hippophae rhamnoides,Măceş - Rosa canina, Păducel - Crataegusmonogyna, Sunătoare - Hypericum per-foratum, Gingko biloba, Ginseng sibe-rian - Eleutherococcus senticosus, la carese adaugă Lecitina şi Coenzima Q10. Co-enzima Q10 (CoQ10, Ubichinona) esteo substanţă asemănătoare vitaminelor,fiind implicată în toate procesele produ-cătoare de energie şi având un importantrol de antioxidant prin inactivarea radi-calilor liberi responsabili de distrugerilecelulare.

Administrare< produsul Infostim estedestinat persoanelor cu vârsta peste 16ani şi se administrează în felul următor<1-3 capsule zilnic după mese, timp de 2-3 luni, după care se recomandă o pauzăde 1-2 luni, apoi cura se poate relua. Ocutie conţine 60 capsule a câte 330 mg.

Indicaţii< persoanelor suprasolicitateinforma\ional care în cadrul activităţilortrebuie să recepţioneze şi să prelucreze ocantitate foarte mare de informaţii, aşacum se întâmplă în cazul elevilor, stu-denţilor, profesorilor, informaticienilor,juriştilor, jurnaliştilor, medicilor, far-maciştilor şi oamenilor de afaceri, pentrua preveni apariţia tulburărilor produsede stresul informaţional. Persoanelor ca-re prezintă deja manifestările clinice alestresului informaţional, reprezentate prinoboseală, iritabilitate, anxietate, tulburăride somn, depresie psihică, tulburări ne-uro-vegetative şi tulburări sexuale. Per-soanelor care vor să-şi îmbunătăţeascăperformanţele intelectuale pentru a puteaface faţă cât mai bine solicitărilor infor-maţionale la care sunt supuşi.

POLEN GRANULE HYPERICUMPolenul are un efect benefic asupra

organismului uman. Împreună cu mierea,polenul este considerat un produs ali-mentar complet care conţine 22 de nu-trienţi< aminoacizi (metiozină, valină, cis-tină, glutamină etc.), vitamina A, B1, B2,B5, C, D, E, lecitină, minerale indispen-sabile precum fierul ;i magneziul, enzi-me, flavonoizi, substanţe antibiotice, gră-simi, carbohidraţi (30%-45%).

Efecte adjuvante<• puternic energizant și fortificator al or-ganismului>• înlătură surmenajul fizic și intelectual>• reduce nervozitatea, iritabilitatea, redăcalmul>• combate anorexia, mărind pofta demâncare>• accelerează funcţiile ficatului și ajutăimplicit la detoxifierea organismului>• dizolvă calculii biliari>• reglează funcţiile gastrointestinale, fiindeficient în constipaţie>• întărește sistemul imunitar>• depurativ, diuretic>• stimulator al funcţiei sexuale>• antigutos, antireumatismal.

Recomandat ca adjuvant în<• anemii, anorexii>• afecţiuni ale ficatului>• afecțiuni ale aparatului intestinal< ente-rite, enterocolite>• întârzieri de creștere la copii>• infertilitate la bărbaţi>• menopauză prematură.

Compoziție< polen natural.Administrare< se recomandă consu-

marea unei linguriţe înaintea fiecărei me-se. Se fac cure de 60 de zile care se repetăde două ori pe an. Nu este recomandatpersoanelor alergice la polen!

VITACAN HYPERICUMSupliment alimentar natural, cu rol

adjuvant în creșterea imunităţii naturalea organismului.

Compoziţie< extract de măce; (Rosacanina).

Acţiuni farmaceutice< antibacterian,antioxidant, îmbunătăţește circulaţia pe-riferică, vitaminizant>

Indicaţii terapeutice< produsul se re-comandă pentru întărirea sistemului im-unitar, asigurând rezistenţa organismu-lui împotriva infecţiilor (gripe, viroze,faringită, laringită, bronșită), contri-buind la distrugerea radicalilor liberi,cauza majorităţii bolilor cronice și acute>util în afecţiuni vasculare și avitamino-ze.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sauhypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Repartizarea cantit[\ii de hran[ pen-tru o zi `n c]t mai multe mese ne fere;tede acumularea de colesterol r[u ̀ n s]nge.S-a constatat c[ persoanele carem[n]nc[ de ;ase ori pe zi au un nivel alcolesterolului semnificativ mai sc[zutfa\[ de cele care se rezum[ la numai unasau dou[ mese copioase pe zi.

Alimenta\ia zilnic[ trebuie s[ fie va-riat[ ̀ n compozi\ia sa, astfel ̀ nc]t s[ ofe-re organismului toate substan\ele de careare nevoie< hidra\i de carbon (glucide),gr[simi (lipide), proteine, vitamine, mi-nerale, ap[, fibre vegetale.

Concluziile analizelor statistice enu-mer[ drept cauze ale apari\iei ulcereloralimenta\ia dezechilibrat[, hidratareainsuficient[, nerespectarea orelor demas[, stresul, consumul de tutun, abuzulde alcool ;i mai recent se invoc[ ;i im-plicarea unei bacterii -Helicobacter py-lori, precum ;i tratamentul prelungit cumedicamente care irit[ stomacul ;iduodenul ;i care se administreaz[f[r[ un factor de protec\ie.

Colesterolul este pentru orga-nism at]t un erou, c]t ;i unr[uf[c[tor. De;i nu putem tr[i f[r[colesterol, `n cantit[\i excesiveacesta ucide. Nivelul coleste-rolului constituie cel maiimportant factor pentrudeterminarea risculuide `mboln[vire aaparatului cardio-vascular. Nivelulnormal al co-lesteroluluisanguineste

sub 160 mg% (4,1 mmol/l), valori ce asi-gur[ protec\ia fa\[ de ateroscleroz[. Opersoan[ cu un nivel al colesterolului de260 mg (6,8 mmol/l) are o probabilitatede patru ori mai mare de a suferi un atacde cord fatal ̀ n compara\ie cu o persoan[al c[rei colesterol este sub 200 mg% (5,1mmol/l).

Speciali;tii spun c[ ̀ ntr-o alimenta\iecorect[ nu doar cantitatea gr[similor con-teaz[, ci mai ales tipul de gr[simi folosite.Excesul de gr[simi `ncetine;te ;i `ngreu-neaz[ procesul de digestie, fiind factoriinutritivi cei mai greu de digerat, dar, pede alt[ parte, privarea total[ de gr[simieste o gre;eal[, deoarece acestea au unrol important `n subtila alchimie a pro-cesului metabolic.

Secretul men\ineriicolesterolului lacote normale saual sc[derii aces-

tuia la valori nor-male const[ ̀ n activitate fizic[,

reducerea nivelului de stres ;i odiet[ cu un con\inut redus de coles-

terol. Alimenta\ia ideal[ sebazeaz[ pe sc[derea con-

sumului de unt,sm]nt]n[, lapte gras,br]nzeturi grase, ou[, cas[ nu mai amintim decarne gras[, viscere(creier, m[duvioareetc.). Dintre alimentele

animale, pe;tele este celmai indicat pentru sc[de-rea nivelului de colesterol.

A consemnat :tefaniaCri;an

Fortific[-\i organismul cu produse HYPERICUM

Persoanele care fac mi;care au un nivel

sc[zut al colesterolului

6 Informa\ia de Duminic[/30 octombrie 2016

RE}ETE

Minciunele

Vin de mure f[cut `n cas[

Mod de preparare<

Într-un vas de frământat se așeazăfăina, iar în mijloc gălbenușurile, sarea,zahărul, smântâna, praful de copt șiromul. Se amestecă bine și se frământăpână la omogenizare perfectă. Se în-tinde o pătură de o grosime de circa0,5 cm, iar cu tăietorul de colțunași se

taie în formă de romburi. Fiecare bu-cată, cu același tăietor, se crestează lamijloc, circa 2 cm în direcția colțurilormai îndepărtate, și se răsucește. Se pră-jește în ulei abundent, fierbinte, pânăcând capătă culoarea dorită. Deasuprase presar[ zahăr pudră. Se poate servicu gem, lapte, cacao sau sucuri de fruc-te. Forma menționată nu este obliga-torie. Se pot tăia și dungulițe, care sepot împleti, sau fâșii înguste și lungi,care se așează într-o strecurătoare ro-tundă (din metal), cu care se bagă înuleiul fierbinte, iar astfel vor căpăta oformă de minge.

Ingrediente<

500 g făină de bună calitate,125 g de unt sau margarină, 3gălbenușuri de ouă, 50 g de za-hăr, 300 ml smântână grasă, unvârf de cuțit de sare, praf de copt(nu toată lumea folosește), 2-3linguri de rom sau o linguriță deesență de rom (nu este obligato-riu), ulei pentru prăjit, zahăr pu-

dră.

Mod de preparare<

Murele se curăță, se spală și se lasăîntr-o strecurătoare sau într-un tifoncurat să se scurgă. Într-un vas mai mă-rișor fructele se zdrobesc cu mâna șise amestecă cu zahărul, apoi se lasă larăcoare până a doua zi, când se toarnăîn damigeană. Se adaugă zeama de lă-

mâie proaspăt stoarsă, drojdia se di-zolvă în apă, se toarnă și aceasta în da-migeană, apoi se adaugă apa, lăsândun spațiu gol de circa 4 degete până lagâtul vasului. Se astupă cu dopul defermentație, iar capătul furtunului sepune într-un vas cu apă. Se lasă să fer-menteze, apoi să se așeze, după carevinul se poate strecura. Vom obține obăutură ușor sifonată, care se poateservi fie la temperatura camerei, fie cucuburi de gheață, dar și fiert, cu scor-țișoar[. Se potrivește foarte bine la di-verse coctailuri.

Ingrediente<

1,5 - 1,8 kg de mure coapte,2 kg de zahăr, 2 linguri de zeamăde lămâie, o bucățică de drojdieproaspătă, de mărimea uneinuci, circa 5,5 litri de apă. Maiaveți nevoie de o damigeană de10 litri și de un dop pentru fer-

mentare.

Cholent

Mod de preparare

În ziua precedentă punem fasoleala înmuiat (minim 24 ore). Călim ba-conul tăiat fâșii, iar în untura obținutăcălim și ceapa mărunțită. Într-un vasce se poate acoperi, pe cât posibil vasde lut, se toarnă o lingură - două dinuntura în care a fost călită ceapa, seașează circa 1/3 din cantitatea de fasole,

un pumn de arpacaș, zarzavaturile tă-iate, apoi bucățile de carne, fără să fiemărunțite, se toarnă peste ele cantitateade fasole și de arpacaș rămasă, condi-mentele, usturoiul pisat și ceapa cu bu-cățelele de bacon. Turnăm apă, cât săacopere bine toată cantitatea și încăvreo 2 degete în vas, se acoperă cu ca-pacul și se dă la cuptor, la foc mediu,timp de 4 ore. După 3 ore se poate gustași dacă e nevoie se mai poate condi-menta. Nu se amestecă în timpul fier-berii! Mâncarea este gata când nu maiplutește în apă și toată carnea s-a fiert.Când este gata, carnea se feliază și seservește cu murături, preferabil varzămurată sau castraveți.

Ingrediente<

O bucată de ciolan afumat(circa 700-900 g), 500 g mușchide vită, 2 pulpe de gâscă sau derață, 150 g de bacon afumat, oceapă mare, 600 g fasole boabe,250 g arpacaș, 200 g de zarzava-turi (nu în mod obligatoriu), 2-3 căței de usturoi, sare, piper albmăcinat, oregano, măghiran,

cimbru.

Sup[ de ciuperci ;i maz[re á la grec

Mod de preparare<

Zarzavaturile curățate și mărunțitese pun la fiert cu cca. 3,5 l de apă. Dacăutilizați mazăre și ciuperci conserve zar-zavaturile le fierbeți aproape complet,însă la ciuperci și mazăre proaspătă aces-tea le adăugați când zarzavaturile suntpe jumătate fierte, apoi se adaugă sarepiper și bază pentru mâncăruri. Între

timp, făina (4 linguri) se căle;te în ulei,până când capătă o culoare aurie. În rân-tașul astfel obținut, după ce se ia de pefoc, se adaugă o linguriță de boia. Dinfăina rămasă, cu puțină sare, cele 3 ouăși cu apă rece se prepară un aluat de con-sistența dorită pentru găluște sau zdrențe,după gust. Când toate ingredientele suntaproape fierte și supa se află în clocot, semărunțesc în ea găluștele, sau dacă ațifăcut aluat subțire se toarnă încet zdren-țele. Se adaugă rântașul, smântâna ames-tecată în prealabil cu câteva linguri desupă fierbinte, se mai condimentează du-pă gust și se mai fierbe 2-3 minute. Seservește caldă, eventual cu un pic de oțet,ornat[ cu pătrunjel verde, ardei roșu, ofeliuță de lămâie sau eventual ardei iute.

Ingrediente<

300 g mazăre verde boabe (sauo conservă de cca. 600 g), 250 g deciuperci pleurotus proaspete (sauo conservă de cca. 450-500 g, even-tual ciuperci de pădure, dar numaidacă le cunoașteți foarte bine!), 2-3 morcovi, 1-2 pătrunjei, o guliemică, o felie de țelină (total 4-500g zarzavaturi), 200 g de smântână,300 g făină, 3 ouă, 6 linguri de ulei,sare, piper, boia de ardei, delicat

(de casă).

Grâul încolţit este considerat unaliment minune care joacă un rol im-portant în menţinerea sănătăţii umaneși chiar în combaterea celor mai multedintre boli. Vitaminele, mineralele șisubstanţele nutritive conţinute de acestaliment ajută la dezvoltarea celulară șimenţinerea unui tonus de viaţă ridicat.Consumul grâului încolţit este indicatși în curele de slăbire.

Vitaminele conţinute

Germenii de grâu sau grâul încolţit,așa cum este denumit popular, sunt se-minţele care trec din starea latentă laviaţă. Această trecere se realizeazăprintr-un proces simplu, la îndemânaoricui, care conferă seminţei maximumde substanţe folositoare organismuluiuman. Grâul încolţit este bogat în fos-for, magneziu, calciu, vitaminele A, B,E, K, D, PP, dar și enzime și hormonivegetali, benefici pentru sănătate.

Datorită conţinutului ridicat de vi-tamine, acest aliment devine un stimu-lator important al numeroaselor pro-cese din corpul uman. În cele mai mul-te dintre cazuri, după doar două săp-tămâni de consum al boabelor încolţitecele mai multe dintre boli încep să pre-zinte ameliorări importante.

Conţinutul de minerale

Iată câteva cantităţi de mineraleușor de asimilat de către organism,conţinute de 100 grame germeni degrâu< fosfor (1050 mg%), magneziu(342 mg%), calciu (71 mg%). La acesteminerale se adaugă vitaminele A, B, E,K, D, PP, enzime și anumiţi hormonivegetali, cu structură foarte puţin cu-noscută, care au efecte terapeutice ex-traordinare.

Afecţiuni în care se recomandăgrâul încolţit

Cei mai mulţi dintre nutriţionișticonsideră grâul încolţit ca fiind un ounatural, care poate vindeca o sumede-nie de afecţiuni. Cele mai importantesunt< cancer> tromboflebită> tumori alestomacului, tumori în general>afecţiuni respiratorii recidivante (in-clusiv astm și bronșită)> afecţiuni ocu-lare> lipsă de calciu și magneziu> ane-mie> dureri de cap> gută> impotenţă șisterilitate masculină> reglarea greutăţiicorporale.

Prepararea grâului încolţit

Se ia circa un kilogram de grâu dinultima producţie, după care se cerneprintr-o sită. După ce impurităţile aufost eliminate, se spală foarte bine, înmai multe ape. Apoi se ia grâul curatși se pune într-o oală destul de marepeste care se toarnă apă. A doua zi înjurul prânzului, grâul se spală sub jetulde apă și apa din oală este înlocuită cuuna proaspătă. Această operaţiune seefectuează și seara. În timpul spălăriinu trebuie amestecat grâul. După maimulte zile, în care cele două acţiuni zil-nice trebuie repetate, se poate observacum embrionul a ieșit din fiecare bob.Pentru a fi gata, embrionul trebuie săaibă o dimensiune de cel puţin 2-3 mi-limetri, iar rădăcina să fie până în 5milimetri. Când aceste cerinţe sunt în-deplinite, se ia grâul încolţit și se bagăîn borcane, care se acoperă cu un capacpentru ca aerul să nu pătrundă. Bor-canele se depozitează într-un loc răco-ros sau chiar la frigider.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Grâul încol\it poate vindeca unele tipuri de cancer

Grâul încolţit este considerat un aliment minune care joacă un rol important în menţinerea sănătăţiiumane și chiar în combaterea celor mai multe dintre boli. Vitaminele, mineralele și substanţele nu-tritive conţinute de acest aliment ajută la dezvoltarea celulară și menţinerea unui tonus de viaţăridicat. Consumul grâului încolţit este indicat și în curele de slăbire.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

30 octombrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~După cum se poate vedea, în noul sezon rece 2016-2017 sacourile domină din nou în toate fashion

show-urile. Designerii au avut grijă ca aceste articole vestimentare să satisfacă toate gusturile doam-nelor, fără excepţie. Doriţi ceva în stil clasic - poftim! Vă plac experimentele și imaginile îndrăzneţe- acordaţi atenţie la modelele asimetrice și cu un decor bogat!

Sacoul - elementul de baz[ al \inutei de toamn[

Sacoul este un articol vestimen-tar exclusiv masculin. Totuși,doamnele active, care au înţelespracticabilitatea acestuia, s-au gră-bit să îl folosească și în garderobalor.

Diversitatea de modele și stiluri per-mite la moment fiecărei femei să aleagăopţiunea cea mai potrivită, deoarece des-ignerii au avut grijă de toate și au pus ladispoziţie cele mai frumoase sacouri.Așadar, să vedem ce modele de sacourivor fi la modă în sezonul toamn[-iarnă2016-2017.

Sacouri în stil clasic

Stilul clasic este etern. Această afir-maţie nu poate fi contestată deoareceanume în baza acestui stil sunt createtoate celelalte tendinţe de modă. Nu în-tâmplător sacourile feminine cu croialatradiţională sunt atât de solicitate. În ase-menea ţinută poţi apărea fără grijă înfaţa șefului, colegilor sau angajaţilor, poţiconduce o ședinţ[ de afaceri fără a pierdeîn același timp acea feminitate și elegan-tă. Asortând un sacou clasic cu articolevestimentare mai “simple” (de ex. cu ofustă), puteţi obţine un look casual foartestilat. Sacoul asortat cu blugi va fi look-ul ideal dacă planificaţi să mergeţi lashopping în boutique-uri de modă.

Minim de încheietori și nasturi

În noul sezon rece, la modă vor fisacourile cu cât mai puţini nasturi, fer-moare și alte tipuri de încheietori. Unelemodele se închid prin intermediul unorîncheietori ascunse, altele cu nasturi șibolduri decorative, iar unele modele cuajutorul a tot felul de centuri.

Croiala asimetrică

Liniile asimetrice continuă săpășească cu încredere pe covorul roșual modei. Orice disproporţionalitate încroial[ și sunteţi imediat cea mai stilatăfemeie.

Parte inferioară evazată

În timp ce unii designeri ne îndeam-nă să purtăm sacouri pe talie în stil clasic,alţii au decis să experimenteze puţin cupartea inferioară a articolului. Pentruaceasta, partea inferioară a sacourilor afost vizibil lărgit[ cu ajutorul unor clinisuplimentari sau cu ajutorul altor ele-mente de croi, precum peplum. Cu toateacestea, sacourile sunt îngustate în zonataliei, conferind corpului o gra\iozitatedeosebită. Ideea de a purta sacouri eva-zate le va fi pe plac domnișoarelor careau ce să ascundă în partea de jos a ab-domenului. Și nu vorbim doar desprefrumoasele cu forme voluptoase, ci și defashionistele gravide.

Stil “oversize”

Acesta este încă un truc fashion careba apare pe podiumurile de modă, badispare nu pe foarte mult timp, și carepresupune mărirea intenţionată a di-mensiunii articolului vestimentar. Estevorba despre faptul că doamnelor li sepropune să poarte haine a căror mărimeva fi cu 1-2 mărimi mai mare decât cea

pe care o poartă de obicei. Astfel de sa-couri pot sta fie liber pe corp, fie purtatepeste câteva straturi de alte haine. Des-eori mânecile sunt foarte lungi, ceea cenu este de mirare, pentru că odată cumărirea dimensiunii se mărește și lun-gimea articolului. În ciuda faptului căaceastă tendinţ[ pare iniţial una foartestranie, din an în an tot mai multe fas-

hioniste optează pentru stilul oversize.Foarte stilat se privesc articolele oversizepe domnișoarele slăbuţe, pentru că înacest caz se creează un constrast foarteimpresionant< haine voluminoase pe uncorp firav.

Sacouri din ţesături de par fin

Doamnelor care adoră comfortul șipracticitatea le spunem că în noul sezonrece printre favoriţi vor fi stofe precumcatifeaua, pielea întoarsă, velvetul, flisul,jaquard-ul - adică toate stofele din cate-goria ţesăturilor de par fin. Sacourileexecutate din aceste stofe pot face pose-soarea să arate foarte stilat și o pot protejade frigul de afară. Gama de culori poatefi una foarte variată.

Buzunare imense

Încă un element la modă în noul se-zon rece sunt buzunarele imense. Aces-

tea pot fi buzunare fie în aceeași culoareca sacoul, fie în nuanţe diferite. Un sin-gur lucru este important, și anume faptulcă acestea trebuie să fie cât se poate demari și cât se poate de vizibile.

Lungime

Este timpul să vorbim și despre lun-gimea la modă. La acest capitol nu s-aidentificat un lider. Am vorbit mai de-vreme despre sacourile în stil clasic, acăror lungime ajunge până la linia coap-selor și a feselor. Designerii au prezentato linie întreagă de sacouri scurte, carepot fi de diferite modele, stiluri și siluete<sacouri clasice feminine, smoking-uri,fracuri, blazere scurte etc.

Sacou stil militar toamn[-iarnă 2016-2017

Admiratorii a tot ce este antic și aitematicii militare pot sta liniștiţi, deoa-rece în noul sezon rece le sunt puse ladispoziţie o serie întreagă de sacouri mi-litary.

Elemente de decor

După cum ne arată practica, tradiţiade a decora articolele vestimentare cutot felul de elemente decorative nu doarcă nu cedează poziţia, ci o fortifică șimai mult. În sezonul toamn[-iarnă2016-2017, designerii au pus în aplicaretrucuri inimaginabile. De exemplu, sa-courile de la Alexander McQueen șiMoschino sunt presărate cu pietre,lanţuri și broșe> Erdem, Andrew Gn șiAntonio Berardi au folosit inserţii dedantelă și broderii> Ralph Lauren și Gior-gio Armani au folosit franjuri> Vionnetși Burberry - încheietori și nasturi de-corativi> Proenza Schouler și FrancescoScognamiglio - panglici decorative pepost de nasturi.

Gama de culori

Și gama de culori s-a dovedit a fi unafoarte diversă. Pot fi găsite nuanţe caldecărămizii, galbene și ro;cate sau culoareavinului și a zmeurei ori culoarea verde.

Pe lângă o gam[ de culori modernă,casele de modă au prezentat și impri-meuri la modă. Astfel designerii au optatpentru imprimeurile animal, care imităblana ghepardului și a altor animale pră-dătoare feline.

Sacouri în dungi și carouri

O discuţie specială au meritat im-primeurile geometrice. De ce? Pentrucă acestea se întâlnesc practic în fiecarecolecţie. Fiecare brand a considerat odatorie să își prezinte viziunea asupraimprimeurilor în carouri și dungi. Dupăcum se poate vedea, în noul sezon rece2016-2017 sacourile domină din nou întoate fashion show-urile.

Designerii au avut grijă ca aceste ar-ticole vestimentare să satisfacă toate gus-turile doamnelor, fără excepţie. Doriţiceva în stil clasic - poftim! Vă plac ex-perimentele și imaginile îndrăzneţe -acordaţi atenţie la modelele asimetriceși cu un decor bogat! Același lucru estevalabil și pentru gama de culori la modăși lungime - fashionistele pot alege anu-me acea opţiune care le va îndeplini celemai sacre dorinţe!

8 Informa\ia de Duminic[/30 octombrie 2016

DIET~Pentru a fi eficient, regimul alimentar `n diabet trebuie s[ respecte schema clasic[ a meselor

zilnice< trei mese principale ;i dou[ gust[ri `ntre ele. Ave\i grij[ s[ lua\i ultima mas[ cu cel pu\intrei ore `nainte de culcare, astfel `nc]t organismul s[ aib[ timp s[ proceseze hrana.

Ştim cât de spornice putemfi după un somn bun. Odihnane face mai dinamice, mai efi-ciente şi ne menţine sănătateapsihică şi mentală, dar ce facempentru a ne asigura că dormimbine?

Un aspect important este alimen-taţia, hrana din cursul zilei şi ali-mentele consumate seara, înainte deculcare. Cel puţin e ceva ce putemcontrola. Crearea unor obiceiuri să-nătoase ne asigură un somn odihni-tor, care ne dă energia necesară uneizile noi. De exemplu, ştiai că pentruun somn de calitate trebuie să mă-nânci cu patru ore înainte de culca-re? Îţi spunem ce poţi schimba şi cesă mănânci seara pentru a dormi maibine întreaga noapte.

Recunoşti că planul alimentar es-te doar în mâinile tale. Ţine doar devoinţă să faci o detoxifiere care să îţiasigure o odihnă mai bună. Iată câ-teva sugestii.

~ncepem cu veşti bune

Înainte de culcare, se recomandăsă luăm o mică gustare. Dar mică,care să ajute somnul, fără a solicitasistemul digestiv. De exemplu o ba-nană, o bucată de carne slabă, de pa-săre, o felie de pâine integrală cumiere, un bol cu cereale şi lapte de-gresat etc. Carbohidraţii ajută odih-na, iar produsele lactate conţin tryp-tophan, substanţă care induce som-nul. Atenţie la ora gustării, doar ştiică nu e bine să mănânci după ora 10seara.

Alcoolul afectează calitatea somnului

Deşi are un efect de somnolenţă,alcoolul ne moleşeşte doar pe mo-ment, acesta afectând calitatea som-nului. Pe scurt, când bem prea multne trezim cu dureri de cap şi o stareproastă, lucru care reflectă şi calita-tea somnului. Rezumă-te la un sin-gur pahar de vin la cină şi obişnu-ieşte-te să bei mai multă apă seara.

Evitaţi alimentele grele!

Când ne culcăm cu stomacul plinnu ne este prea bine. Seara e bine sămâncăm light, degresat şi “curat”. Erecomandat să evităm alimentelegrele, bogate în grăsimi sau prea con-

dimentate. Chiar dacă tânjeşti dupăo cină indian[, junk food sau ai mân-ca nişte chili şi o mare porţie de car-tofi rumeniţi, imaginează-ţi o farfu-rie mai sănătoasă, mai colorată şi lip-sită de grăsimi. Încet, încet, teobişnuieşti. Chips-urile sărate, con-sumate seara la serialul preferat, sepot transforma într-un bol de iaurtcu miere.

Nicotina, un stimulent care disturbă somnul

Nu îţi spunem să te laşi de cafea,ci doar să fii moderată cu consumulcafeinei. Îţi amintim că această sub-stanţă se găseşte în ciocolată, ceaiuri,băuturi energizante sau cola, nu doarîn cafea. De asemenea, cafeina se re-găseşte şi în anumite calmante saumedicamente de slăbit. În ce priveştecafeaua, limitează-te la maximum 2ceşti< una dimineaţa, una după masade prânz (nu mai târziu de ora15<00). Precum cafeaua, şi ţigăriletrebuie eliminate, în special înainteasomnului, nicotina fiind un stimu-lent care disturbă somnul.

Pe parcursul serii e bine să evitămfructele cu conţinut mare de zahăr,fiind mai greu de digerat. Redu con-sumul de lichide înainte de somn,pentru a evita vizitele la baie.

Spune NU proteinelor

Alimentele bogate în proteinesunt mai greu digerate de organism,motiv pentru care este indicat să leevităm pe parcursul serii. Fără ouă,fără brânzeturi, fără carne, fără nuci.

Iar la final un truc cu efect< mergila culcare aproximativ la aceeaşi oră.Organismul se obişnuieşte cu aceastăoră şi vei adormi mai uşor.

Alimente recomandatepentru un somn

odihnitor

Diabetul este una dintre celemai grave boli cronice, careafecteaz[ toate categoriile dev]rst[ ;i pentru care nu exist[tratament de vindecare, ci doarterapie medicamentoas[ menit[s[ `l \in[ sub control.

~n aceast[ situa\ie, regimul alimentar`n diabet este esen\ial pentru stopareaevolu\iei bolii.

Introducere

Diabetul este o boal[ a sistemului en-docrin, care afecteaz[ mai ales pancrea-sul. Pancreasul este situat `n partea ceamai profund[ a abdomenului superior;i are ni;te celule numite “insuleleLangerhans”, care secret[ hormonul in-sulin[, a c[rui func\ie const[ ̀ n a permitecelulelor s[ extrag[ energia pe care ocon\in moleculele de glucoz[. Glucozaeste combustibilul de baz[ al organismu-lui ;i f[r[ insulin[ organismul nu poateprofita de ea. Diabetul presupune odereglare a func\iei pancreatice care ducela un nivel excesiv al zah[rului `n s]nge,cu efecte nefaste pentru organism.

Diabetul de tip 1 afecteaz[ doar unuldin 10 diabetici. Diabetul cel mai frecventeste cel al adultului, de tip 2, care aparede obicei la 30-40 de ani (chiar ;i peste50 de ani) ;i care este legat ceva mai directde obiceiurile alimentare ale persoanei.

~n fond, diabetul este o afec\iune de-terminat[ nu doar de predispozi\ia ge-netic[, ci ;i de dezechilibre ale metabo-lismului, cauzate de alimenta\ianes[n[toas[, combinat[ cu un stil devia\[ dezordonat, sedentarism ;i consumexagerat de alimente hipercalorice ;i cuun con\inut mare de zaharuri.

A;adar, respectarea drastic[ a unuiregim alimentar nu este o simpl[ reco-mandare, ci o component[ de baz[ a ter-apiei `mpotriva diabetului.

Foarte important este ca regimul al-imentar s[ fie ̀ nso\it de programul corectde exerci\ii fizice care s[ controleze efi-cient boala.

Recomand[ri alimentare

Trebuie evitate pe c]t posibilpreparatele din comer\ ;i trebuie ̀ ncercatg[titul acas[ pentru majoritatea felurilorde m]ncare. Chiar dac[ unele produsesunt promovate sub eticheta de “produsbio”, nu putem avea siguran\a ;i controlulasupra cantit[\ilor de ingrediente folosite(sare, zah[r). Aceast[ recomandare esteobligatorie mai ales `n cazul dulciurilor;i a produselor de patiserie.

Regimul pentru diabetici trebuie s[con\in[ c]t mai multe legume ;i fructeproaspete. Sunt recomandate pentruac\iunea specific[ varza, broccoli, lintea,\elina, spanacul.

Evita\i sau consuma\i cu modera\iefructe cu un con\inut mare de fructoz[<banane, struguri, mango, mandarine. ~nschimb, se pot introduce `n regimul ali-mentar fructe precum< mere, caise, fructede p[dure, cire;e, pepene ro;u.

Se pot consuma zilnic lactate, `ns[cu un con\inut sc[zut de gr[sime. Feri\i-v[ de produsele lactate din comer\`mbog[\ite cu arome de fructe sau alteastfel de adaosuri, deoarece sunt extremde d[un[toare ;i con\in o multitudinede zaharuri rafinate. Miza\i pe iaurtulslab, laptele degresat ;i br]nza de vaci.

Consuma\i zilnic cereale integrale<fulgi de ov[z, de gr]u, orez brun, p]inegraham. Acestea sunt bogate `n fibre,ofer[ o senza\ie de sa\ietate ;i regleaz[tranzitul intestinal.

Este bine s[ introduce\i `nalimenta\ie fistic, nuci sau caju. Dar at-en\ie, `n regimul pentru diabet acesteatrebuie consumate cu modera\ie ;i `nstare natural[ (f[r[ s[ fie pr[jite sau`mbog[\ite cu diverse condimente)deoarece con\in cantit[\i importante degr[simi.

Alege\i alimente cu un con\inutsc[zut de proteine< pe;te, pui f[r[ piele,br]nz[ tofu, fasole.

Elimina\i sau reduce\i semnificativsarea din alimenta\ie. Consumul de sarefavorizeaz[ reten\ia de ap[, bolile car-diovasculare, problemele renale ;icre;terea tensiunii arteriale, tulbur[ricare asociate diabetului pot cauza nu-meroase complica\ii. ~n regimul pentrudiabet se pot consuma 1-2 ou[ pes[pt[m]n[. Este recomandat s[ se con-sume doar g[lbenu;ul, deoarece albu;uleste bogat ̀ n proteine. Se poate consumacarne ro;ie de maximum dou[ ori pes[pt[m]n[, `n por\ii mici.

Pentru a fi eficient, regimul alimentar`n diabet trebuie s[ respecte schema cla-sic[ a meselor zilnice< trei mese princi-pale ;i dou[ gust[ri `ntre ele. Ave\i grij[s[ lua\i ultima mas[ cu cel pu\in trei ore`nainte de culcare, astfel ̀ nc]t organismuls[ aib[ timp s[ proceseze hrana.

Alimenta\ia trebuie s[ fie completat[de un program zilnic de exerci\ii fizicecare s[ stimuleze activitatea metabolic[;i s[ previn[ surplusul de greutate,deoarece de cele mai multe ori diabetuleste asociat cu obezitatea.

Plante utile

Fiecare cultur[ folose;te plante caremediu pentru diabet. Dintre ele, putemmen\iona ceaiul verde (Camellia sinen-sis) care con\ine numero;i antioxidan\i,cum sunt catechina ;i epicatechina. Alt[plant[ interesant[ din India este fructulde jambolana (Eugenia jambolana), oplant[ utilizat[ ̀ n mod tradi\ional ca hi-pogliceminant `n medicina ayurvedic[.

Printre condimente, se num[r[ghimbirul (Zimber officinale), care`mpreun[ cu ceapa ;i usturoiul formeaz[ceea ce `n India se cunoa;te sub denu-mirea de “r[d[cinile Trinit[\ii” ;i care,potrivit ayurvedei, stimuleaz[ celulelepancreatice. Multe alte plante pot fifolosite drept aliment-medicament, cumeste ;ofranul de India (Curcuma longa),care coloreaz[ curry ̀ n galben. Medicinachinez[ men\ioneaz[ ;i eficien\a planteiLitchi (Litchi sinensis), care de;i este unfruct exotic se g[se;te ;i la noi `n super-marketuri. Litchi con\ine mai mult[ vi-tamina C dec]t l[m]ile ;i portocalele.Consumul regulat de Litchi stimuleaz[sistemul imunitar ;i ajut[ `n prevenireabolilor.

Schinduful (Trigonella foenum-grae-cum) are semin\e bogate `n fibre (60%);i carbohidra\i, cu un gust discretp[trunz[tor, care are p]n[ la ;ase com-pu;i diferi\i cu efect hipoglicemiantdemonstrat, precum cumarina, fenu-grecina, acidul nicotinic, scopoletina,acidul fitic ;i trigonelina. Schinduful areefecte hipoglicemiante spectaculoase `nfazele incipiente ale diabetului.

O cantitate de 100 de grame f[in[degresat[ de Schinduf poate reduce elim-inarea glucozei prin urin[ cu p]n[ laaproximativ 54%. ~ntr-un studiu realizat`n India, s-a observat c[ Schinduful esteeficient ;i la diabeticii insulino-depen-den\i, care ;i-ar putea reduce consider-abil doza de insulin[ dac[ includ `n ali-menta\ie f[in[ de schinduf.

Lemnul dulce (Glycirrhiza glabr[)con\ine glicirina, un principiu dulcenenutritiv, care este un `ndulcitor de 50de ori mai puternic ca zah[rul ;i multmai bun dec]t zaharina. Doar c[ se re-comand[ s[ fie evitat `n prezen\ahipertensiunii, a edemului membrelorinferioare sau `n boli cardiace grave,deoarece re\ine potasiul ;i poate m[ritensiunea, dac[ este luat ̀ n cantit[\i mari.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Regimul alimentar `n diabeteste o component[ esen\ial[Elimina\i sau reduce\i semnificativ sarea din alimenta\ie

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial

30 octombrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 9

LITERATUR~De la vocea timidă de odinioară, George Vulturescu a ajuns la aceea hotărâtă, parcurgând un

drum ales cu multă convingere. Îşi construieşte poemul cu meticulozitate. Şi-a dezvoltat un stilpropriu, uneori enervant. Se poate scrie despre poemele lui de rău, dac[ aşa vrei. Este vorba despreo poezie complicată.

Peste bătătura netedă şi tare ca o masăde marmură, creştea răcoarea serii. Lapicioarele unei coline, după ce soareleabia a coborât de cealaltă parte, pământulpărea să se scalde în propria-i lumină, olumină lină şi tăcută, ce izvora parcă dinpietre şi izvoareleneîntinate.

În vraja as-finţitului, în spatelestânei, dinspre în-depărtatele coline,se auzeau din cândîn când lătrăturiledulăilor, de la stânavecină. Gălăgiaadusă de vântul se-rii părea o încăierare de voci stridente.Doi dintre ciobanii tineri strungaşi îşitârau picioarele goale pe pământul răco-ros. Curăţau de zor bătătura, cu măturidin nuiele de mesteacăn. Un al treilea,cu părul lung lăsat pe spate, dregea uluciigardului din jurul stânei. În lipsa cuielor,ciobanul folosea scoarţa de salcie. Nu depuţine ori palele de vânt îi aduceau părulîn ochi. Cu o smucitură a capului aduceala loc şuviţele rebele.

De undeva, de la distanţă, baciul şefde stână, un bărbat cu o constituţie atle-tică, hotărât şi hârşit de viaţa dură a mun-telui, supraveghea desfăşurarea progra-mului. Într-un târziu, după ce s-a apro-piat de tineri, a spus<

- Ce plăcută este răcoarea serii.Vorbele păreau un mormăit de urs

nemulţumit. S-a aşezat apoi pe iarbă, du-pă care şi-a şters fruntea plină de sudoarecu mâneca largă a cămăşii. Replica strun-gaşilor s-a lăsat aşteptată. Nemulţumitde tăcerea din jurul său, baciul a conti-nuat<

- Dar unde este Şofrone? Cu un tremur al vocii, Pavel, unul

dintre strungaşi, a răspuns< Poate că omuls-a dus la... umblătoare, că acolo şi regelemerge singur. În vreme ce dialogul scurtlua sfârşit, Şofrone urca spre stână. Păreauşor obosit. La vederea baciului, a arun-cat într-un tufiş sticla cu horincă, apoişi-a băgat mâinile în buzunare, de parcănimic nu s-ar fi întâmplat. Le-a golit pedrum. Intuia el ceva. Pentru a masca apa-renţele, tânărul mima apoi încheiereanasturilor de la nădragi. Cu nuiele dearin, a continuat să dreagă staulul, subprivirea baciului.

Nemulţumit, baciul s-a îndreptat spretânărul care căuta să-l păcălească. Ajunsacolo unde Şofrone lucra, şeful de stânăl-a prins de brăcinari şi i s-a adresat înmod convingător<

- Beai şi fumai? De unde ai bani pen-tru dezmăţ?

Tăcerea s-a aşternut. Omul tăceamâlc, în vreme ce încerca să scape dinmâinile baciului.

- Chiar dacă nu răspunzi, se simte dela o poştă duhoarea de vodcă din tine şimirosul de tutun. Te mai întreb, de undeai bani?

Dumitru, unul dintre ortaci, a încer-cat să-i ia lui Şofrone apărarea, spunândcă adună chiştoace, pe care le face apoiţigări, cărora în puşcării li se spun pore-clite penale.

- De unde să adune chiştoace dacă lastână doar Şofrone fumează? Sunt sigurcă băiatul fură din brânza telemea pe carevoi o faceţi, şi o dă pe băutură şi pe tutun.La Cabana Păstrăvului sunt puşlamaledestule care să mănânce brânză de oaiepe săturate la schimb cu vodca ordinară.

A urmat un control corporal al tână-rului rebel. Nici în buzunare, dar nici subcămaşă, n-au fost găsite ţigări şi nici sticlacu băutură. Furios că strategia pusă înpractică a dat greş, baciul a continuat<

- Măi nărodule, adresându-se luiŞofrone, te-am luat de pe străzile oraşuluidin milă. Am căutat să te fac cioban, dartu nu înţelegi nimic. Dacă nu te luam lastână ai fi dormit cine ştie pe unde, poatechiar prin canale...

Pagin[ realizat[ de Ioan Anița;

Recenta şedinţă atelier a Cena-clului literar “Afirmarea” a fostgăzduită de Centrul MulticulturalPoesis din Satu Mare.

Scriitori, critici literari şi iubitori deliteratură au participat la această întâl-nire în care, prin citirea de proză de cătreMihai Sas, dar şi de poezie scrisă de Ge-orge Vulturescu, se răspundea unei masemai mari de iubitori ai slovei scrise.

Mihai Sas între statutul de povestitor şi prozator

Reuniunea cenaclieră a fost deschisăde către Mihai Sas, cel care şi-a propussă aducă în atenţia colegilor de cenaclu,dar şi a invitaţilor acestora, un fragmentdintr-un text mai amplu, care s-ar dorisă fie, poate chiar este, o nuvelă. Cu titlulprovizoriu sau definitiv "Dulce-i urda,bun e caşul, ce bărbat e ciobănaşul". Asis-tenţa a urmărit lectura, întreruptă la unmoment dat de către preşedintele cena-clului, Ioan Aniţaş. Reacţia creatoruluin-a întârziat să se facă simţită. Voia săcitească şi mai mult, spre a-şi convingeascultătorii că este vorba despre o po-veste adevărată, transpusă într-o anumemanieră.

Aprecieri pro şi contra

În cadrul şedinţei şi-au exprimatopiniile privind fragmentul citit IoanSălăjanu, George Terziu, George Vultu-rescu, Gheorghe Cormoş, Florin Leşcău,Alexandru Zotta, Ioan Marian Chio-rean, Iosif Sălăjan, Dumitru Păcuraru,Viorel Câmpeanu, Carol C. Koka, Lilia-na Lazăr Doboş, Ioan Coriolan Aniţaşş.a.

Printre altele s-a spus că Mihai Sasîncă nu are o poziţie definită, dacă sepoate număra în rândurile povestitorilorsau acelea ale prozatorilor. Pe măsuratrecerii timpului, autorul se dovedeştemai complex şi mai complicat prin ceeace scrie. Autorul este la vârsta la caredescoperă o serie de faţete ale realităţiiînconjurătoare. Caută să aducă în atenţiepublică aspecte din viaţa reală, unelemomente chiar au fost trăite de către au-tor.

S-ar impune ca pe parcursul naraţiu-nii să fie mai bine conturate personajelepentru a nu provoca cititorului semnede întrebare. Uneori atmosfera îl dominăpe autor, iar în altele el este cel care do-mină atmosfera, implicit naraţiunea. Su-biectul abordat şi amănuntele prezentateîl fură pe ascultător şi nu urmăreşte fra-zarea sau descrierile, care uneori suntprea extinse sau stângace.

S-a subliniat faptul că Mihai Sas esteun creator de cadru, stâna fiind scenade desfăşurare a acţiunii. S-a apreciat căeste vorba despre o poveste frumoasăde viaţă, care pentru unii cititori şi/sauascultători stârneşte nostalgii. Sunt su-bliniate în suficientă măsură tipologiilepersonajelor.

Insistenţa pe descriere trebuie su-bordonată, chiar dacă nu se ţine seamade cronologia evenimentelor. Destră-marea familiei şi redobândirea demni-tăţii sunt bine descrise. Autorul reali-zează personaje prin comportamentullor. Tensiunea descrierii merită luată înseamă şi chiar analizată.

Dacă unele din momentele eroticeincluse în text s-au petrecut, sau nu, s-ar putea vorbi despre compromitereafragmentului.

Tablourile descrise sunt frumoase şiîi permit cititorului să-şi imagineze ca-drul în care se desfăşoară acţiunea vii-toarei nuvele.

Alţi vorbitori au considerat că ma-terialul citit este insuficient pentru a pu-tea emite judecăţi de valoare cu privirela lucrare în totalitatea ei. Se impuneacordarea atenţiei cuvenite la nivel delimbaj. Este necesară şi reconsiderareaunor personaje ale naraţiunii ca atitu-dine, comportament. Pe alocuri limbajuleste tehnic, colocvial chiar. Este totuşivorba despre o scriere care-l face pe ci-

titor să descopere personajele.Desigur, n-au fost scăpate din luările

de cuvânt aspecte privind unele inad-vertenţe de timp în ceea ce priveşte des-făşurarea evenimentelor, localizarea înspaţiu a acţiunilor. Se impune reconsi-derarea unor aspecte de ordin tehnicdin cuprinsul poveştii, eliminarea cu-vintelor nepotrivite în context.

Autorul a căutat să-şi justifice de-mersul, iar pentru a limpezi lucrurileuneori a intrat în dialog cu vorbitorii.A prezentat pe scurt secvenţele impor-tante ale nuvelei, pentru a spulbera une-le posibile interpretări eronate. Amulţumit pentru recomandările făcuteşi a promis că o bună parte din obser-vaţiile notate în timpul şedinţei atelierle va lua în seamă. Şi-a manifestat con-vingerea că în bună parte opiniile for-mulate vor contribui la o mai bună rea-lizare a naraţiunii.

George Vulturescu scrie o poezie complicată

În partea a doua a întâlnirii cena-cliere a citit George Vulturescu, câtevapoeme din volumul ”Sigiliul Nordului”,recent apărut la Editura Şcoala Arde-leană din Cluj-Napoca. Desigur, a cititşi câteva poeme în premieră.

Opinii privind poemele citite au for-

mulat Mihai Sas, George Terziu, Dumi-tru Păcuraru, Alexandru Zotta, iar IoanSălăjanu a dat citire câtorva catrene.

De la vocea timidă de odinioară, Ge-orge Vulturescu a ajuns la aceea hotărâtă,parcurgând un drum ales cu multă con-vingere. Îşi construieşte poemul cu me-ticulozitate. Şi-a dezvoltat un stil pro-priu, uneori enervant. Se poate scrie des-pre poemele lui de rău, dac[ aşa vrei.Este vorba despre o poezie complicată.Aşa cum se poate remarca, a făcut saltulde la scriitorul amator la cel profesionist.Metaforele lui sunt foarte ample. Perso-najul este versul şi cuvântul, în spatelecărora stă autorul.

George Vulturescu este permanentpreocupat de a defini şi redefini poeziaşi versul. Pune în dezbatere statutulomului modern şi cel al poeziei. Insis-tenţa pentru poezie este evidenţiereapoetului. Poezia devine un mod de adezvălui fiinţa.

Cornel Burcea a recitat poeme scrisede Vasile Militaru şi Miron Radu Paras-chivescu.

Alături de cei menţionaţi care au luatcuvântul la această şedinţă de cenaclu,se cuvin enumerate şi alte nume precum<Angela Munteanu, Georgeta Govor, Da-na Criste, Claudiu Govor, Felicia Terziu,Daniela Efimov, Rodica Cuc, Andrei Să-lăjean, Gheorghe Şanta, Dorel Iurcencu,Oana Păcurar ş.a.

Participan\i la reuniunea cenaclier[ de la Centrul Multicultural Poesis

Trupul femeii - peniţă de scris,verbul greu apasă pe gurăşi doar lumina ştie cât cântec am>durerea supremă o caut în slobodul zbor

al mereu truditei osânde.Statornica roată vântură sângele cu caldcolindspre omenescul joc ce se revarsăşi iar se adună în muşchi tălăzuind.O minune coboară în nerv - cuprins şi punte ce veşnic doare.Pruncule, nu căuta prin bărbat mama,durerea în păcat s-a adăpat...

Pentru cai, pentru cai, strigă el,numărând cuvintele în dreptul ochiuluişi galopă palmele peste frâul vremiiapoi porunci să urce până la cercoloana aprinsă a iubirii...dă-mi glezna să o colind peste ape,să culeg privirile întoarse<le culeg pe toate, îmi spui,ca pe un dar ce nu înseamnă nimic.

Vine un rând, un rând încă număr,măsura împlineşte peste măsură

urcând şi-n cădere

iar eu am un flutur pe pleoape care m-adastăşi înaripez păsări-curcubee>basmul nu se gată, nu ştiu de a-nceput.

O, Făt-frumos, începi să cauţi trăpaşiiprin urmele care se vor întoarce...

Pentru cai, pentru cai, spuse poetul, aici nu-i loc decât pentru potcoave în-toarse,doar copilul din noi tot galopeazăîmbătrânind în fiecare semn de plecare.O, Cosânzeana, tremuri peste verb

ca un dicţionar de fericire.

Dincolo, un soare cu alte primejdiişi aripile nu ştiu să cânte atâta credinţă pentru cuvântul mereucântărit -dreptul ochiului ce aleargă.

Scriitori, critici ;i cititori au dezb[tut la Cenaclul Afirmarea proza scris[ de

Mihai Sas ;i poemele lui George Vulturescu

Mihai Sas< Dulce-i urda...(fragment)

:tefan Aurel Dr[gan< Dreptul ochiului ce alearg[

10 Informa\ia de Duminic[/30 octombrie 2016

MUZIC~

Una din cele mai originale ;ipopulare trupe pop-rock dinRom]nia, remarcat[ ̀ n cei 17 anide existen\[ ai s[i princombina\ia spumoas[ dintre pie-sele romantice ;i cele cu mesaj so-cial sau satirice, Taxi vine la SatuMare s]mb[t[, 5 noiembrie, pen-tru un concert special `n nouasal[ de evenimente a ClubuluiPoesis.

În prezent, Taxi înseamnă< DariusNeagu (tobe), Kerezsi Csongor (chi-tară bas), Cantemir Neacșu (chitarăelectrică), Vicky Sava (voce), DariaCorbu (voce), Mugurel Coman (clape)și Dan Teodorescu (voce, chitară acus-tică).

Concertul TAXI de la Poesis areloc de la ora 20<00. P]n[ `n data de 1noiembrie biletele se pot cump[ra laun pre\ promo\ional de 50 de lei. Re-zerv[ri se pot face la 0744 127 595. Bi-letele se pot procura de la recep\ia Ho-telului Poesis din Satu Mare.

Cu “Luna” la Eurovision

Taxi s-a înființat pe 13 martie 1999,în București. Dan Teodorescu, com-pozitor, textier, vocalist și lider al tru-pei, l-a recrutat inițial pe Adrian Bor-țun, cu care mai cântase în trupa Al-tceva. Borțun l-a cooptat pe fostul săucoleg de trupă de la Sarmalele Reci,Andrei Bărbulescu, iar Dan l-a aduspe George Pătrănoiu. Și astfel s-a năs-cut trupa Taxi.

Primul cântec de succes al trupeia fost “Criogenia salvează România”,care a adus fani chiar și printre mem-brii clasei politice române. Tot în 1999,trupa a fost nominalizată la FestivalulNațional de Muzică Ușoară Mamaia,iar în noiembrie a fost lansat albumulde debut, “Jumătate de album”.

La scurt timp după aceea, plecarealui Andrei Bărbulescu a lăsat loc unuinou membru, toboșarul Lucian Cioar-gă, iar în această nouă formulă grupulTaxi a participat la concursul Eurovi-sion din anul 2000, cu piesa “Luna”,obținând locul 17. Deși a fost cea maibună clasare a României de pânăatunci, membrii trupei nu au fost mul-țumiți și au compus un cântec ironicla adresa acestui concurs, pe care l-aunumit “E.B.U. - European Broadcas-ting Union”.

De dragoste ;i umor

În luna martie 2000 au fost lansatepiesele “Doi zero zero zero” și “Jumă-tatea mea”. Acestea au fost apoi lansatepe albumul “Trag un claxon”, apărutpe 21 iulie 2000. Au urmat și alte hi-turi, precum “Comunitaru”, melodiecare făcea referire la câinii vagabonziadunați în perioada respectivă de pestrăzile Bucureștiului și ulterior euta-nasiați.

În 2001 a ieșit pe piață albumul“Americanofonia”, acesta fiind și titlulunui cântec despre abundența expre-siilor americane intrate în limba ro-mână. Elementele sociale și ironia seregăsesc și în următoarele albume aletrupei< “De cursă lungă” (2002), “C”(2003) și “Politica” (2004). Albumul“Politica” a apărut chiar în timpul cam-paniei electorale din 2004, un material

satiric ce conține piesele “Aici sunt ba-nii Dumneavoastră”, “Noi cu cine vo-tăm”, “Domnule Fost” sau “Situația dinȚară”.

În 2007 apare albumul “Romanti-ca”, acesta cuprinzând douăsprezecepiese de dragoste, cu numeroase cola-borări< Cheloo, Dax, Mihaela R[du-lescu, Melania Medeleanu, Adelin Pe-trișor și Cristian Grețcu. Pentru vi-deoclipul melodiei “Dragostea ca o pe-reche de pantofi”, designerul Mihai Al-bu a creat special o pereche de pantofiunicat, care apar și pe coperta albu-mului. Printre celelalte melodii incluseîn “Romantica” se regăsesc și “Te cautîn toate femeile”, “Stelele care cad”,“Ploaia pe mare” sau “Învață-mă să iu-besc”.

Taxi a lansat și alte piese pline deumor, precum “Probleme de memo-rie” – o melodie “aniversară”, celebrândcei 10 ani ai trupei, “Adrenalina”, “Nișterăspunsuri”, “E criză” și “Citez din Tu-pac”.

“Cele dou[ cuvinte”,un succes european

Cel mai recent album, “Cele douăcuvinte”, lansat în 2011, s-a bucurat deun succes enorm. Single-ul ce dă șinumele albumului a avut parte de unvideoclip inedit, în care 26 de bărbațicelebri din România se luptă cu greu-tatea rostirii a două cuvinte. Cele douăcuvinte au avut un asemenea succes,încât melodia a fost tradusă în maimulte limbi, înregistrată și cântată deartiști din Moldova, Polonia și chiarSuedia.

Pornind de la această melodie s-a

născut și proiectul “Those threewords” (thosethreewords-project.com), prin care oricine își poa-te înregistra propria versiune a cânte-cului și îl poate trimite apoi persoaneiiubite.

Prim[vara smereniei cu Taxi

~n prim[vara acestui an, trupa Taxia revenit `n aten\ia rom]nilor dup[controversa iscat[ de clipul piesei“Despre smerenie”.

Trupa Taxi lansase videoclipul"Despre smerenie" pe 7 aprilie, îm-preună cu prietenii, printre care AndiVasluianu, Ştefan Bănică, Andreea Es-ca şi alte celebrităţi din ţară, clip în ca-drul căruia aceste 33 de vedete repetaupe rând versul "Dumnezeu preferălemnul si spaţiile mici". Formaţia a re-tras videoclipul de pe Youtube în urmasolicitării lui Grigore Leşe de a fi scosdin videoclip.

În varianta nouă, lansat[ `n lunamai, apar aceiaşi artişti (în afara luiGrigore Leşe), plus încă 35 de persoa-ne publice, care s-au alăturat trupei îndemersul de promovare a modestieicreştine. Astfel, în loc de 33 de prieteniai formaţiei, acum videoclipul benefi-ciază de participarea a 67 de invita\i.

Autor al melodiilor şi versurilorTaxi, Dan Teodorescu spune în aceastăpiesă că a avut un vis, pe care îl analizaîn cadrul primei variante a videocli-pului împreună cu Dan Bittman, Cor-nel Ilie, Monica Anghel, Virgil Ianţu,Andi Vasluianu, Dorina Chiriac, Şte-fan Bănică, Robin Proca, Andi Moi-sescu, Dani Oţil, Paula Chirilă, HoriaMoculescu, Toni Grecu, Irina-Marga-

reta Nistor, Dan Byron, Teo Trandafir,Oreste Teodorescu, Pavel Bartoş, AdaMilea, Călin Goia, Mircea Cărtărescu,Horia Vîrlan, Guess Who, Laura La-vric, Andreea Esca, Răzvan Simion,Alexandru Andrieş, Emilia Popescu,Grigore Leşe, Mircea Baniciu, Alexan-dra Ungureanu, Oana Pellea, VictorRebengiuc.

În noua variant[ din care GrigoreLeşe nu mai face parte, conform soli-citării acestuia, versul "Dumnezeu pre-feră lemnul şi spaţiile mici" este repetatşi de Marian Râlea, Andrei Aradits,Marius Florea Vizante, Cătălin Mitu-lescu, Pavel Stratan, Cristian Hrubaru,Ovi, Adrian Daminescu, Alin Dincă,Radu Gheorghe, Dana Dorian, FlaviusBuzilă, Ivan Patzaichin, Dan Finţescu,Tudor Ionescu, Carmen Tănase, Au-relian Temişan, Alina Manole, Nico,Marius Baţu, Mike Godoroja, BenoneSinulescu, Ada Condeescu, CristiGreţcu, Stela Popescu, Dragoş Bucu-renci, Daniel Iordachioae, Florin Ris-tei, Marius Manole, Monica Davides-cu, Ioan Gyuri Pascu, Cosmin Vaman,Bebe Cotimanis, Mihai Petre, Kempes.Aceast[ mobilizare arat[ succesul ;ireputa\ia trupei, care ;i-a f[cut un re-nume din modul `n care comenteaz[problemele sociale.

Premii ale trupei< Cel mai bun me-saj al anului 2011 - ”Cele două cuvin-te”> Cel mai bun cântec pop rock alanului 2011 - "NonStop”> Cel mai bunalbum pop rock al anului 2007 - "Ro-mantica”> Cel mai bun album pop-rock al anului 2001 - "Americanofo-nia” (toate acordate de Radio Rom]niaActualit[\i) ;i, chiar la debut, “Cel maibun grup - revelația anului 1999.

~nc[ de la `nceputurile sale, Taxi s-a f[cut remarcat[ prin versurile plinede umor ;i observa\ie social[ acid[.Iat[, de exemplu, pentru cei care nu-;imai amintesc, versurile primei piesede succes lansate de Dan Teodorescu;i trupa sa<

Criogenia salveaz[ Rom]nia (1999)

Hai s[ ne b[g[m cu to\ii~n ni;te frigidere mariS[ ne congel[mPentru vreo sut[ de ani:i s[-i a;tept[mLini;ti\i p-americani.Poa' s[ vin[ japonezii,Poa' s[ vin[ ;i nem\iiS[ ne fac[ reformaC[ noi nu avem preten\ii,Doar at]t le vom cere -S[ nu ne uite-n frigidere...

Criogenia salveaz[ Rom]niaHai s[ ne congel[m cu to\iiP]n[-n 2100 ;i ceva...

Nu ne mai trebuie m]ncare,Nu ne trebuie nici bere,O s[ st[m cumin\i pe spate -O real[ pl[cere -:i dac-avem destul freonO s[ fie beton.Toat[ \ara congelat[,Nimeni n-o s[ munceasc[,Nici Moldova, nici Ardealul:i nici |ara Rom]neasc[,Viitorul e `n fa\[<Rom]nia la ghea\[!

Criogenia salveaz[ Rom]nia...

Un exemplu savuros al umoruluitrupei e piesa “E criz[“, ap[rut[ `nplin[ criz[ economic[, `n 2009<

1. Iubita mea, te re\in un pic ;i eu -/ Cre' c[ o s[ fie na;pa, cre' c[ o sa fiegreu. / Nu ;tiu dac-ai sesizat, da' e ocriz[ mondial[, / A;a c-alearg[ ;i tuprin cas[, c[ nu tre' s[ mergi la sal[ /:i nu tre' s[ mergi din trei ̀ n trei zile lasolar, / C[ nu tre' s-ar[\i de parc-ai locui`n Kandahar / :i nu tre' s[-\i cumperidou[j' de reviste colorate, / C[ tot ceg[se;ti `ntr-una o s[ g[se;ti `n toate.

R< E criz[! Nu te uita la mine capinguinu' la baliz[, e criz[! Mai scoatefoehnu', epilatoru' ;i placa de p[r dinpriz[, e criz[! Dac[ nu te potole;ti, teduc la psihanaliz[, c[ e criz[...

2. Iubita mea, te re\in un pic ;i eu -/ O s[ fie din ce `n ce `n ce `n ce maigreu. / Criza asta e acut[, criza asta eserioas[, / E mai mare dec]t aia pe ca-re-o faci tu prin cas[, / Deci, mai u;orcu m]ncatul `n ora;, pe undeva. / Mi-a venit o idee< ce-ar fi s[ g[te;ti ceva?/ Mai u;or cu cump[ratul, c[ tu cum-peri agresiv, / Am impresia c[ suferide shopping compulsiv.

3. Iubita mea, te re\in un pic ;i eu - / C[ m[ roade de mult timp ;i-am vruts[ te-ntreb mereu< / Eu `n\eleg c[ vrei;ampon ;i s[pun - c[ vreau ;i eu - / Da'nu-n\eleg ce faci cu at]tea creme, pecuv]ntul meu! / Ai creme de fa\[, dem]ini, de picioare, de zi ;i de noapte,creme hidratante, / Creme de baie, cre-me de sl[bire, creme de masaj cu nu;tiu c]te plante, / Creme gomaj, cremeanti-rid, creme cu aloe vera, creme fir-mate. / Eu am o singur[ crem[ de ras,goal[ pe jum[tate...

R2< E criz[! (...) / Da' tu cu ce ai `npo;et[ po\i s[ umpli o valiz[. E criz[!Da' tu e;ti la fel de senin[ ca unpesc[ru; ̀ n briz[. E criz[! Da' tu e;ti lafel de relaxat[ ca o mors[ pe banchiz[..E criz[!

Versurile pieselortrupei Taxi, unspectacol `n sine

Trupa Taxi `mbin[ romantismul ;i ironiasocial[ fin[ `ntr-un concert-eveniments]mb[t[, 5 noiembrie, la Club Poesis

Darius Neagu (tobe), Kerezsi Csongor (chitară bas), Cantemir Neacșu (chitară electrică), Vicky Sava (voce), Daria Corbu(voce), Mugurel Coman (clape) și Dan Teodorescu (voce, chitară acustică)

Concertul TAXI de la Poesis are loc de la ora 20<00. P]n[ `n data de 1 noiembrie biletele se potcump[ra la un pre\ promo\ional de 50 de lei. Rezerv[ri se pot face la 0744 127 595. Biletele se potprocura de la recep\ia Hotelului Poesis din Satu Mare.

30 octombrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 11

CULTUR~Radu Botar ;i Ciprian Vultur refac aici un cuplu care a avut presta\ii memorabile `n spectacole

trecute, iar bucuria de a juca din nou ̀ mpreun[ se simte ̀ n tachineriile de care piesa e plin[. Botard[ profunzime tr[irilor sacadate ale b[tr]nului actor, care trece de la o stare la alta `ntr-o clip[.

La sfârșitul săptămânii trecuteAsociaţia de Turism şi EcologieSatu Mare a reprezentat judeţulnostru în concursul de creaţie li-terar-artistică cu tematică mon-tană Lira Carpatină “Sus pe creas-ta munţilor” organizat de Clubulde Turism şi Ecologie MontanăNordic Grup Sibiu.

Evenimentul găzduit de PensiuneaFerma Brânduşa de pe Valea Avriguluidin judeţul Sibiu a adus împreună 236de iubitori ai naturii, reprezentând 23de asociaţii şi grupuri venite din di-verse zone ale ţării. Montaniarzilorsosiţi din Bucureşti, Sibiu, RâmnicuVâlcea, Năvodari, Brăila, Piatra Neamţ,Baia Mare, Arad, Mediaş, Alba Iulia,Craiova, Braşov, Cluj, Sălaj li s-a ală-turat şi un numeros grup venit din SatuMare din partea ATE Salamandra şi aaripii tinere a asociaţiei, copiii din Clu-bul Fulger, care au participat separat.

Participarea la toate probele dinconcurs (grafică, foto alb-negru color,stand expoziţional, afiş eco, slide show,cultural, orientare sportivă) nu a rămasnerăsplătită, în final ATE Salamandraobţinând premii şi menţiuni la maimulte secţiuni, astfel< la proba de orien-tare masculin - locul 2 obţinut de IvanHrihorişan, aceeaşi probă la feminin

aducând locul 3 la egalitate fetelor Sil-via Canaloş şi Alexandra Canaloş> lo-cul 2 la proba surpriză> menţiune lacategoria foto alb-negru> premiul spe-cial al juriului pentru interpretare cân-tec individual, acordat artistului săt-mărean George Negrea, și premiul spe-cial pentru contribuţia adusă la pro-movarea turismului montan, acordatFeliciei Hrihorişan.

Salutată a fost prezenţa celor maitineri membri ai ATE Salamandra SatuMare, Gruiţă şi Cătălina Ienăşoiu, darşi a elevilor David Dialog, Ştefan Tar,Silvia Canaloş şi, la prima participareîntr-un concurs de acest gen, Alexan-dra Canaloş, cu toţii aducându-şi con-tribuţia la evoluţia bună a echipei săt-mărene.

Cu o medie de vârstă de doar 8 ani,copiii din Clubul Fulger, respectiv LunaAlcazar, Nico Alcazar, Felix Hrihorişanşi Eliza Hrihorişan, au făcut senzaţieîn concurs, dovedind că pot participacu talent şi pricepere la toate probeledin concurs. Aceştia au obţinut locul1 la proba surpriză, menţiune în probade orientare şi premiul special al ju-riului la proba cultural-artistic[.

Participarea celor 25 de membri aiATE Salamandra la concursul de laAvrig a fost posibilă datorită sprijinu-lui acordat de Informa\ia Zilei.

Eva L.

Radu Botar a a;teptat mai binede doi ani revenirea pe scena Tea-trului de Nord. ~nainte de lupta cucancerul, descoperise un text con-sacrat al lui Sir Ronald Harwood,“Cabinierul”, care i se potrivea deminune. A;a c[ premiera de du-minica trecut[ a fost cu adev[rato re`nviere a carierei unui actoradmirat de public ;i speciali;ti.

Apari\ia lui Botar, `n costum ;i jo-ben, cu un monolog clasic din “Richardal III-lea”, ̀ n holul S[lii Mari a Teatruluide Nord, ̀ n care mul\imea de spectatoria;tepta de ceva timp intrarea `n sal[, adat tonul unei seri aflate sub semnul luiShakespeare ;i sub zodia dramei din cu-lisele unui teatru. Ceea ce `n faimosulrecital “Bufonul regelui” era doar suge-rat printre bufonade a devenit `n spec-tacolul acesta un joc foarte serios alm[re\iei ;i dec[derii slujitorilor scenei.

Teatru sub asediu

Sir Ronald Harwood este un numemare al dramaturgiei britanice, cunos-cut ;i ca scenarist (are dou[ Oscaruri ̀ ndomeniu, unul pentru un film care aemo\ionat mult[ lume, “Pianistul”). ~ntinere\ea sa, a fost cabinierul personalal unui mare actor de teatru elisabetan,Sir Donald Wolfit, iar piesa scris[ `n1980 `;i are sursa de inspira\ie `n expe-rien\a vie\ii al[turi de un maestru aflatla apus de carier[.

Textul are mai multe personaje, s-au f[cut dou[ filme de succes pe seamalui (`n 1983, cu Albert Finney ;i Tom

Courtenay, ;i ̀ n 2015, o produc\ie BBCcu Anthony Hopkins ;i Ian McKellen),dar drama graviteaz[ oricum `n jurulduetului personajelor principale< Nor-man, cabinierul grijuliu, bun la toate, ;ib[tr]nul actor care este numit, simplu,“Sir” (Domnul). A;a c[ regizorul OvidiuCai\a a preferat s[ fac[ pentru Teatrulde Nord ceva ce `n muzic[ se nume;te“transcrip\ie”, reduc]nd simfonia origi-nal[ la o partitur[ de sonat[ pentru dou[

instrumente, s[ zicem violoncel (Sir) ;ipian (Norman).

Suntem ̀ n plin r[zboi, ̀ ntr-un teatruvechi ;i pr[fuit. Cabina Domnuluiocup[ planul de jos al decorului, iar suse scena, care pare at]t de ̀ ncropit[ ̀ nc]tte a;tep\i s[ se pr[bu;easc[ dintr-o clip[`n alta. Aici va da actorul ultimul spec-tacol `n rolul Regelui Lear, vegheat cugrija unei mame cic[litoare de fideluls[u asistent. Bombele germane sunt par-

te a coloanei sonore, asediind funda\iacl[dirii, dar ;i rela\ia celor doi vechi co-laboratori, pe care nici moartea, nicifrustrarea nu o pot umbri.

Cabina ca un c]mp de lupt[

Scenograful Alexandru Radu a lu-crat cu migal[ la decorul amplasat la odistan\[ destul de mare de avanscen[,cre]nd un efect aproape cinematografic,

mai ales c[ luminile ;i oglinzile joac[un rol esen\ial `n spectacol. De luminis-au ocupat Lucian Moga ;i AlexandruDancu. Costumele sunt clasice, Normane `mbr[cat foarte “british”, iar leg[tura`ntre planuri o face o scar[ `n spiral[.

Radu Botar ;i Ciprian Vultur refacaici un cuplu care a avut presta\ii me-morabile `n spectacole trecute, iar bu-curia de a juca din nou `mpreun[ sesimte `n tachineriile de care piesa eplin[. Botar d[ profunzime tr[irilor sa-cadate ale b[tr]nului actor, care trecede la o stare la alta `ntr-o clip[, fiindc]nd copil[ros, c]nd nesuferit, c]nd fi-losof, c]nd neputincios, c]nd speriat,c]nd impun[tor, alte ;i alte ipostaze carecer un actor cu mare experien\[ ;i`ndr[gostit de arta sa. Izbucnirile Dom-nului sunt temperate de Norman, c[ruiaCiprian Vultur `i d[ siguran\[, dezin-voltur[, dar ;i o ambiguitate care facebine dramei< nu ;tim niciodat[ dac[dragostea pe care asistentul pare s-opoarte actorului e din suflet, dinobi;nuin\[ sau din interesul comun alsupravie\uirii. Oricare ar fi motivele,Norman r[m]ne un fidel slujitor alDomnului (montarea permite ;i o exe-gez[ ̀ n cheie religioas[) ;i ;tie s[ se sme-reasc[, dar ;i s[ ac\ioneze pentru binelecomun c]nd lucrurile par s[ degenereze.

Este o fereastr[ spre dramele din cu-lisele vie\ii teatrale, reg[sirea a doi actoride mare valoare, o poveste despre de-votament, dincolo de orice, pentru art[;i prietenie. Iar imaginea lui Botar la fi-nal, ̀ n cad[, ne duce cu g]ndul la versullui Hora\iu, parafraz]ndu-l< “Dulce etdecorum est pro Thalia mori”. Ce alt[patrie are un actor, dac[ nu scena?

Vasile A.

ATE Salamandra a reprezentat cu cinste jude\ul la concursul Lira Carpatin[

Norman (Ciprian Vultur) ;i Domnul (Radu Botar) pe baricadele luptei teatrului pentru supravie\uire

Participarea celor 25 de membri ai ATE Salamandra la concursul de la Avrig a fost posibilă datorită sprijinului acordatde Informa\ia Zilei

“Cabinierul” deschide o fereastr[spre dramele din culisele vie\ii teatrale

12 Informa\ia de Duminic[/30 octombrie 2016

Actorul care ;i-a construit ca-riera `n jurul rolurilor de “F[tFrumos” a devenit `ntruchipareab[rbatului perfect pe micile ;imarile ecrane. Surprinz[tor ̀ ns[,cel care a fost poreclit “McDrea-my” de c[tre fanii serialului “Ana-tomia lui Grey” nu crede c[ exist[fericirea p]n[ la ad]nci b[tr]ne\i.“~n via\[ avem nevoie de varia\ie.Avem nevoie at]t de zile bune, c]t;i de zile mai pu\in bune, pentrua avea parte de diferite experien\e;i pentru a ne p[stra echilibrul.”

Anul 2015 a fost pentru Dempseyunul cu schimb[ri majore pe plan perso-nal ;i profesional. Luna ianuarie a debutatcu anun\ul desp[r\irii actorului ;i so\ieisale dup[ un mariaj de 15 ani. Trei lunimai t]rziu, fanii serialului “Anatomia luiGrey” au fost devasta\i c]nd personajulinterpretat de Patrick a suferit un accidentmortal. "După 11 sezoane petrecute în«Grey's Anatomy», Patrick Dempsey nepărăse;te pentru a se concentra asupraunor proiecte personale", se afirma în co-municatul oficial emis de postul ABC laacea vreme. "Doctorul Derek Shepherdeste un personaj legendar ;i suntemmândri că am fost «casa» în care s-a pe-

trecut povestea de iubire dintre McDrea-my ;i Meredith Grey. Devotamentul fa-nilor serialului «Grey's Anatomy» de-alungul anilor a reprezentat un testamentpe care ni l-au lăsat mintea creativă aShondei Rhimes ;i talentul lui PatrickDempsey. McDreamy ne va lipsi foartemult, iar noi îi dorim lui Patrick multsucces în toate proiectele sale viitoare",afirma acela;i comunicat de presă.

~n timp ce au ap[rut tot felul de spe-cula\ii legate de motivul desp[r\irii celordoi so\i ;i dac[ fusese sau nu dat afar[din serial, actorul, care este ;i tat[l a treicopii, cople;it de toate articolele ap[rute`n pres[, a decis s[ ias[ din lumina re-flectoarelor. A ales s[ se implice mai mult`n alte proiecte ale sale, particip]nd lacurse de ma;ini ;i oferindu-;i sprijinulpentru Dempsey Center, un edificiu ̀ nfi-in\at de el `n memoria mamei sale, pen-tru a-i ajuta pe cei bolnavi de cancer ;ifamiliile lor. Toat[ aceast[ perioad[ i-aoferit posibilitatea de a-;i examina do-rin\ele legate de viitorul s[u. “Am petre-cut mult timp singur. Terminasem mun-ca la un serial care m-a reprezentat at]\iaani la r]nd. Jill ;i eu treceam printr-o pe-rioad[ de tranzi\ie. A fost momentul po-trivit pentru a privi `n interiorul meu.”

Cel care apare ̀ n mult-a;teptata con-tinuare a francizei “Bridget Jones” -“Bridget Jone `ns[rcinat[” (2016) - s-a

`mp[cat cu so\ia lui ;i a `nv[\at cum s[-;i ierarhizeze priorit[\ile. “M-am luptat`ntotdeauna cu sacrificiul ;i am fost ne-mul\umit de lipsa calit[\ii experien\elormele de via\[. Mi-am dorit s[ ajung laun nivel mai profund. Am ajuns la con-cluzia c[ trebuie s[ facem lucrurile per]nd pentru a le putea face bine.”

Au trecut zece ani de c]nd Dempsey,care a devenit preferatul tinerelor ̀ n anii’80 cu rolul din “Can’t Buy Me Love”;i s-a luptat s[-;i g[seasc[ roluri dup[ ce a`mplinit 30 de ani, a revenit `n aten\iaunei noi genera\ii prin intermediul se-rialului-fenomen “Anatomia lui Grey”.“Sunt extrem de recunosc[tor acestuiproiect care mi-a oferit ;ansa de a faceaproape tot ce mi-am dorit. Dar ̀ n acela;itimp a existat ;i un pre\.” Zilele prelungitede film[ri ;i-au pus amprenta pe via\aactorului, c[ruia i-a fost din ce ̀ n ce maigreu s[-;i g[seasc[ timp pentru so\ia lui,Jillian, fiica Talula, `n v]rst[ de 14 ani, ;igemenii Darby ;i Sullivan, acum ̀ n v]rst[de 9 ani. “Eram plecat la film[ri 10 lunidintr-un an. Via\a b[ie\ilor mei ;i o mareparte din via\a Talulei s-a desf[;urat `nabsen\a mea, deoarece munceam la acelserial. A existat foarte pu\in timp pentrua m[ relaxa ;i a m[ bucura de via\[.”

A;a s-a ajuns la decizia de a renun\ala personajul McDreamy, hot[r]re carea fost luat[ `mpreun[ cu creatoarea se-

rialului, Shonda Rhimes. “Au fost maimulte lucruri care s-au adunat. Dup[ oanumit[ perioad[ de timp, indiferent dec]t de mul\i bani ai c];tiga, ceea ce-\i do-re;ti este s[-\i po\i controla programult[u de munc[. Iar eu am fost mai multdec]t preg[tit pentru o schimbare.Am]ndoi am fost. Cred c[ eu am statpu\in mai mult dec]t ar fi trebuit.”

~n timp ce fanii depl]ngeau dispari\ialui de pe micile ecrane, actorul treceaprintr-o perioad[ dificil[ ;i `n via\a per-sonal[ - desp[r\irea de Jillian, pe care o`nt]lnise ̀ n salonul ei de coafur[ ̀ n 1994.(Dempsey a mai fost c[s[torit ̀ nainte cumanagera lui timp de ;ase ani.) “Este`nfrico;[tor. Sentimentul c[-\i distrugifamilia sau c[ o important[ perioad[ dinvia\a ta ajunge la final te destabilizeaz[.”

Dempsey nu a fost preg[tit s[ re-nun\e la via\a lui de familie, opt]nd s[`ncetineasc[ ritmul pu\in pentru a-;irec[p[ta concentrarea ;i a afla ceea ce-;idorea cu adev[rat. Pe parcursul acestorfr[m]nt[ri ;i-a dat seama c[ mariajul nuera ceva la care dorea s[ renun\e ;i c[mai aveau multe de realizat. Cei doi auapelat la ajutorul unui specialist ̀ n terapiade cuplu, ceva extrem de important `nopinia actorului, iar Patrick a renun\atla cursele de ma;ini pentru a petrece maimult timp acas[ cu familia lui. “Unitateanoastr[ trebuie s[ fie prioritar[. C]nd

`ncepe s[ devieze sau tu ̀ ncepi s[-\i pierziconcentrarea ;i alte lucruri devin maiimportante, ca de exemplu cariera saucursele, trebuie s[ te lup\i s[ revii la su-prafa\[, s[-\i recape\i concentrarea.”

Luna noiembrie i-a g[sit \in]ndu-sede m]n[ ̀ n Paris. “Am decis am]ndoi c[era timpul s[ ne rezolv[m problemeleindividuale ;i cele de cuplu. Nu erampreg[tit s[ renun\ la Jill ;i nici ea nu erapreg[tit[ s[ renun\e la mine ;i la familie.Am]ndoi ne-am angajat s[ lupt[m pen-tru c[snicia noastr[.” Acum actorul serefer[ la ̀ mp[carea lor ca la un nou ̀ nce-put. “Vrem s[ fim un exemplu pentrucopiii no;tri, s[ le ar[t[m c[ atunci c]ndavem p[reri diferite putem s[ discut[mpentru a rezolva problemele ce potap[rea.”

Excursia la schi `mpreun[ cu toat[familia `n decembrie 2015 a consolidatpriorit[\ile actorului. “Am fost at]t de fe-ricit s[ merg cu copiii mei cu telescaunul.Pentru mine, ultimii 12 ani au reprezen-tat o curs[ ̀ n care am ̀ ncercat s[ \in pasulcu tot ceea ce m[ `nconjoar[. A fostpl[cut s[ fac un pas `n spate ;i s[ petrecsuficient timp pentru a m[ implica `nproprile mele experien\e. Via\a are ur-cu;uri ;i cobor];uri, dar dac[ `\i acorzitimpul pentru a `ncetini ritmul, a-\i as-culta inima ;i pe cei dragi, va r[s[ri soa-rele ;i pe strada ta.”

Patrick Dempsey< “A trebuit s[-mi schimb via\a”