A n t i l X . Si Mim Duniisiecă, 7/20 Ialie 1902 Nr. 28

*•—««T»l l

Preţul abcsMuneatnlui ■■2*8 «n a n ............................................... . 4 corowie.ÎP* s jumfitate de an ' • . . . 2 coroane.

Pentra România 10 lai a&aal.abeoiutentele so fac la „T!p8Era?!al:, boc. pe acţiani, Bibiin.

Apare in fiecare Duminecă

INSERATEh nrineis !n b i r o u l a d m i n i s t r a ţ i i * nfel (strada

Poplăcii nr. 15).Du ţir garaond prima dată 14 baiu, a dotfa-oară 12 bani

& treia-oară 10 bani.

„Asociaţiunea" noastră.Abia va mai fi cărturar, care să nu

ştie aoum despre isprăvile »Anooiaţiunii pen tru literatura rom ână ţi cultura poporului român*. în anii din urmă ’şi-au întins rociul muncii sale peste toate ţinuturile locuite de Români, în Ardeal, Bihor, Bănat, Sălagiu, pretutindenea lucrând pentru lăţirea literaturii şi înaintarea culturii române. Daoă totuşi nu poate faoe cât voeşte inima fiecărui Român bun, doritor de înaintarea poporului seu, vina e tot a noastră, cari o spri- ginim prea puţin. Căoi pe când nioi ju m ătate atâţia Maghiari, câţi sunt în Ardeal printre noi Românii, sprigineso Kulturegylet-ul din Cluj, însoriindu-se zeci de mii ca membrii şi contribuind milioane de florini, noi abia avem oâteva mii de membri la »Asooiaţiune«. Lucrul aoesta trebue să se schimba, căoi n u m a i - spre lauda noastră nu e.

Zilele trecute s’au adunat membrii secţiunilor >Asooiaţiunii«, desvoltând o frum oasă aotivitate. în şedinţa de Luni ■’a decis a se observa în tru toate ortografia statorită de »Academia Română* din Bucureşti, cel mai înalt for da litera tu ră pentru Românii do pretutindenea. Fiindoă noi Românii din Ardeal şi Ungaria, învăţând multă carte străină, nu prea vorbim totdeauna bine rom âneşte, s’a hotărît, că în foaia »Asooia- ţiunii* se se publice vorbe şi espresiuni străine firii limbei româneşti, oari au în tra t în limba noastră şi b§ »e adreseze un chestionar cătră recunoscutele noastre capacităţi literare, oa să-’şi dee părerea oă în ce mod s’ar

FOITA.U n P ip ăru ş m odern.

— Parodie. —

(Urmare).

»Noroc şi galbeni! Aferim,D ar’ oum mai po ţi?« a zis Achim; E a r’ soarele ou grabă pune Deoparte sfânta rugăciune Şi-’i zice: »Eh! Jupân Achim?! D ar’ ce păoat? — Poftim, poftim La um bră dulce, la răcoare!»Şi tot rîdea jupânul Soare.E a r’ Chim, asemenea rîzend,S’a pus pe prispă. E l îşi «trfag® Sumanul bine petecit Apoi cu suflet asuprit Se tângueşte şi se plînge,Că 'n ţări nevasta ’i-a fugit.>Ba draci !« îi zice pe loc sfântul,

putea ajunge mai ou efeotla dorita unita te a sorierei şi vorbirei corecte a limbii rom âneşti

Raportorul secţiei istorice dl Vasile G oldiş presintă şedinţei un elaborat am ănunţit şi bine studiat în privinţa desvoltării şi cultivării ramului istoria şi geografio.

Secţiunea istorică condusă de dorin ţa de-a lăţi cunoştinţele despre terito ru l locuit de Români, a aflat de bine gg compună un catalog al numirilor de loouri din acest teritor.

Dl Vasile Goldiş eapune în raportul seu, oă chestiunea redigerii unui catalog adioă dicţionar geografio nutnai în tim pul din urmă a fost urm ărită cu atenţiune şi din partea noastră a Românilor. Şi oa *6 se poată da acestei întro- b ări o resolvare aşa preoum o doreşte seoţia istorică, dl raportor, ou părere de rău, treoe peste proiectul unui catalog alfabetic al numirilor de loouri din ţinuturile locuite de RomânS pe care ’l-a presentat dl Silvestru Moldovan la ru- garea dlui vicepreşedinte al >Asooia- ţiunii* şi propune, oam după felul m arelui dicţionar geografio al României, compunerea unui dicţionar geografic.

După oare-care discuţie în privinţa posibilităţii esecutării să primeşte propunerea secţiei istorice o a : se se publice concurs pentru descrierea topono- m astică şi gcogratică a comitatelor, locuite de Români, oferindu-se premiul de 500 cor. pentru cel mai bun elabora t. Procedându oe astfel vom ave cu tim pul un dicţionar geografic complet.

Mai departe secţia istorică a făcut, p rin raportorul seu, propunerea ca se se edee un album colorat, în oare să

Indată-ce-auzise tot,»Ba draci! cu tine ’n cârcă pot Să ’n cunjur mâne tot păm ântul! D ar’ facem mai ântâiu prinsori,Auzi! Te port pe cer şi nori,Cât da-voiu pară din potcoavă,E a r’ tu să-’mi spui, d a r’ eă fi drac, SS-’mi spui vr o glumă şi vr’o snoavă, Că snoavele de tot îmi plac! Prim eşti? De cumva nu te oiu duce, SS n’am noroc de sfânta cruce!D ar’ şi tu — ş t i i ! Tu spui, eu tac. — « Achim, plăcându-’i tergueals, Tuşeşte-odată lung şi greu ;Şi prinde a «pune de Pâoala,Cum face nebunii mereu,Şi pune coarne unui m ire;A spus de oând s’au jeluit Ţiganii la metropolie Să-’şi faoă şi ei m ănăstire;A spus oum lingurar Aohire F u ra presoură dela schit/Aşa spunea de lung şi jelnic,Ca popa Spic din molitfelnic!

fie representate în părechi câte un copil şi o copilă, feoior şi o fată, bărbat şi femee, moşneag şi bătrână, în felul costumelor lor. Coloratura va înfăţişa costumele în realitatea lor. Pe lângă aceasta albumul va cuprinde şi o descriere detailată şi esaotă a părţilor costumului şi va conţine şi numele fiecărei bucăţi de costum.

Propunerea eeoţiei pentru edarea acestui album, oare atât din punct de vedere etnografic oât şi folcloristic este de m are importanţă, a fost primită.

Raportorul secţiei şcolare protopres- biterul Dr. I. Stroia îşi espune vederile şi apreoierile asupra şcoalelor şi în special asupra bibliotecilor stabile şi ambulante ale despărţ§mintelor »Agooiuţiuniic asupra învăţătorilor, elevilor dela şcoa- lelo noastre de toate oategoriile şi dela şooalele Btrăine, asupra şooalelor de meseriaşi şi ca se poată constata î» mod esact cusururile şi starea generală a in strucţiunii la poporul nostru, propune mai multe formulare după cari să se poată atatori o statistică specială a stării instrucţiunii noastre.

Propunerea so primeşte.Asemenea ss primesc şi propunerile

a) oa să «e gtărue pe lângă comitetul central, oa pe anul viitor să iee în budget o sumă mai mare spre a se pută procura opurile cele mai noue, oari lă sa pună apoi la dispoaiţia secţiei; b) publicaţiile îndată după apariţie eă se trimită secţiilor; c) să se publice conspectul bibliografic al anului espirat în nrul 1 ai foaiei >A*ociaţiunii«.

Raportorul «soţiei şoolastice îşi es- prim ă în fine dorinţa oa «Asociaţiuneac în înţelegere ou Reuniunea fem. române

Şi a spus Achim oâte minciuni Şi câte posne şi minuni,Cât soarele muria de rîs.>Hei, cioară neagră! Ce ’ţi-am zis?* Răsună atunoi un glas dealături,Şi oa din pod porni în dos In modul cel mai furios Răsboiu de cleşte şi de m ături!Şi rap! şi zup! şi zup şi r a p !Şi ’n fel şi ’n formă peste oap,Cât sta biet Chim făout suveică:E ar' sfântul Soare, tunde-o neică,SS nu-’ţi hat colbul din sourteioă !Ei, hei! Dar’ oine bom barda?Chiar sfânta maică a lui sfânt Soare! Zău! Flaoără pe nări lăsa,Şi-avea priviri răsbunătoare Şi-’n mâni avea un — hopsasa!»Ce? Nu-’ţi mai stemperi obiceiul Şi nu te-ai săturat de sfat?Triodul zace pe sub pat Şi-a mucezit acum Mineiul,De oând în ladă ’l-ai lăsat I E a r’ tu«,— cătră Cotor, — »te cară!

Pag. 326 F O A i A P O P O R U L U I Nr . 28

din Sibiiu să faoă paşii neoe«ari pentru înfiinţarea unei preparandii de fete.

Raportorul secţiei şiientitice, d-nul Arseniu Vlaiou presentă şedinţei manuscriptele: 7uberculosa şi difterita de S, Stoica şi Nomenclatura botanică de C. Baroianu. Primul manuioript se recomandă spre tipărire, ear’ al doilea nu, fiindoă de cu;end a mai apărut un op de asemenea conţinut.

In fine secretarul general anunţând dispoziţiile luate pentru şedinţa festivă a secţiilor «Asociaţiuniic precum: Rap. an. despre activitatea secţiilor; discursuri comemorative — asupra decedatului membru Dr. Vuia, cetirea de disertaţii ftientifice, literare, valorosul preşedinte al >Asooiaţiunii< dl Dr. Al. Mocsonyi îşi eiprim ă in călduroase cuvinte buouria, oe o simte, văzând, că secţiile s’au pus pe terenul unei luorări serioase şi stăruitoare, care promite roade îmbelşugate în ţarina românească şi înoheio şedinţa plen&ră.

O s e n t i n ţ ă n e a ş te p ta tă . Poliţia din Herne (Vestfalia) a interzis ţinerea unei adunări a reuniunei polona de gimnastică, pentru că avea se se desbată în limba polonă. Presidentul reuniunii a acusat poliţia la judecătorie şi aceasta a declarat opreliştea de ilegală, condamnând poliţia la purtarea spsselor şi la o despăgubire de 1 00 maree. Judecătoria a stabilit, că în Germania nu e limba germană unica limbă de pertractare.

Vestfalia e o provincie ourat germană, unde Polonii s'au stabilit num ai în deceniile din urmă oa lucrători. Şi totuşi atâta respect pentru limba maternă! Ce ar faoe judecătorii noştri într’un astfel de cas ?

G e n e r a lu l B e c h la S in a ia . După-cum este in form at»Patriotul* din Bucureşti, generalul JSeck însoţit de m ai mulţi oficeri din statul major, va sosi zilele acestea la Sinaia pentru a face o noue visită Regelui C a ro l al României. Pentru prim irea înaltului oaspe m ilitar se fac m ari pregătiri la Sinaia.

A ju to r d e s t a t . Din Sighetul- Marmaţiei ni-se sorie: Noul ministru de oomerciu, Ldng Lajos, călătorind prin Marmaţia şi oonvingendu-se de colosalele pagube oausate de recentele esun- dări, a promis, oă va esopera un ajutor de stat do 80.000 ooroane pentru repararea drumurilor, cari aproape toate au fost stricate de apă.

O la n d a ş i t r i p l a - a l ia n ţă .O corespondenţă din Bruxella a lui y Standard* susţine, că cercurile guvernamentale olandeze intenţionează a întră în pertractări pentru alăturarea Olandei la tripla-alianţă. »Utrech- ter Tagblatt* şi »Vaterland*, care apare în Haaga, recomandă o alianţă între Olanda şi Germania.

M is e r ie . Directorul de finanţe din Timişoara, dl Dragonesou a raporta t comisiunii administrative, oă în tim pul din urmă 6 0 0 0 de esecuţiuni s’au făcut pentru restanţii de dare. Licitaţiile pe cât s’a putut le-a suspendat şi a permis, ca darea se poată fi plătită în rate. Gott. Cianad şi Şaroş deasemenea au cerut dela ministrul d® finanţa scăderea dărilor de oare-ce nenorocitul popor num ai poate plăti. Toate acestea sunt resultatele să ră ' cirii celei mari. __

R e g u la r e a e m ig r ă r i lo r ş i a i m i g r ă r i l o r . Prim-ministrul S z c l l Kălmăn, ca m inistru de interne, va convoca pe luna Septemvrie o mare anchetă, care va^.ave se discute chestiunea emigrărilor şi a im igrărilor. Pe basa acestor consfătuiri se va pregăti apoi un proiect de lege pentru regularea acestor arzetoare chestiuni.

D ie ta G a l i ţ i e i . Rutenii au ho- tă rlt se facă obstrucţie, pentru-oă guvernul provincial nu voeşie să le faoă un gimnasiu de stat în Stanislau. Obstrucţia va fi slabă, fiind numărul deputaţilor ruteni numai de 13, între oari4 ţărani. — Partidul demoorat a cerut o lă rg ire m ai m are a autonomiei Galiţiei. Deputatul Dr. Rutowiki reaminteşte, oă deja Smolka susţinea, oă Galiţia trebue

să capete aceleaşi drepturi oa şi Ungaria. în direcţia aoeasta partidu l democrat va lupta ou toată energia.

O n o u ă i s p r a v ă . In calitatea ia de ministru de honvezi, baronul F ejervăry a adresat tu tu ror districtelor de honvezi, afară de cel oroat, o ordinaţiune, în oare dispune oă a tât în servioiu, oât şi la instrucţia soldaţilor se se folosească esclusiv lim ba m aghiară. Subofioerilor şi soldaţilor bă trân i le este in terzis în modul cel m ai strict ee vorbească a ltă limbă decât cea maghiară.

Mai opreşte ordinaţiunea oa superiorii în deoursul instrucţiei se com unice imediat ou soldaţii »ou buze nem a- ghiarec în lim ba maternă a acestoraoi totdeauna să folosească de in te rp re t un honved, care ştie şi ungureşte. A fa ră de serviciu tot procedura aoeasta trebue urmată.

P e n t r u t e r i t o r u l v a m a l i n d e p e n d e n t . Partidul kossuthist a h o tărît ţinerea unei serii de m eetinguri poporale spre a demonstra pe lân g ă înfiinţarea teritorului vamal in depen dent. Prim a adunare va ave loo D u minecă, In 20 Iulie n. în K ezd iv â să r - hely.

0 escursiune la Sarmisagetusa.Săptămâna treoută a venit d in R o

mânia o sooietate compusă din p ro fe sori universitari şi funcţionari înalţi, oari în frunte ou dl Gr. Tooilessu vo iau să visiteze locurile istorice din com itatul Hunedoarei. Ga să vadă şi cetito rii nostrii, oum au fost primiţi de a u to rităţile maghiare, lăsăm să urmeze desc rie rea aoeatei călătorii aşa după-oum o faoe unul dintre domnii, oari au luat parte . E l zice:

»Noi, esoursioniştii, am fost Beche* straţi de doi trei funcţionari m agh iari, oari ne-au condus numai pe unde au voit ei, având grija oea mai m are de a ne împiedeoa să intrăm în oontaot ou fruntaşi români.

Să nu te văd p'aioi! Auzi!De nu vrei să mânoi cucuruzi! Porneşte! Haid, sperlă şi pară . . .!

A chim Cotor e om ou m in ţi;El dă din oap scrâjnind în dinţi Şi-o cam grăbeşte din picioare.»Oh, ba tă-’l pacostele, S oare!Dar’ oe-a păţit! In adevăr,Bătut e bietul oa un măr!Al draoului.< Şi se tot duce, Făcând de spaimă câte-o oruce.

»Mă duo la sfânta Luni! La ea,Să ’ntreb de Savincuţa m ea!«Cu acest gând el se uşurează.Deci merge ’noet la sfânta Luni Şi întră-’n casă şi s’aşează Pe-o vatră plină de oărbuni. Bătrâna sta-'ntr’un oolţ de masă. Şi-avea nişte pantofii mari,Puteai în ei din pod să sari. — Avea trei soaune prin oasă Şi-un pat făcut din patru pari.

Avea pe masă dinainte Cilindru plin de »Konig*Tinte« - Şi-avea condeiu şi ochelari,Şi tot făcea la meşteouşuri Şi tot pe rând şi pe răvaş Făcea trăsuri şi sămădaşuri Din slove şi din număruşuri.

»Cin»tti jupâneasă Luni*, Vorbeşte-Achim dintre oărbuni,>Ean vezi! Ai oameni buni în oasă!*

Atunoi de soris baba se lasă Şi repede, oa vânt ou nor,Ia-’n mâni o cofă de sub masă Şi svr! în capul lui Cotor.Povoiu întreg şi grindini grele,Cât biet Aohim, ud până-’n pele,Ia uşa ’n oap, că nu-’i de stat.

(Va urma).

P oesil poporale.D i n B e ş in e u .

Comun, de Nicolau Paşttn, înv.Fostu-’mi-a lumea pe m ână Da’ n ’am ştiut de oe-’i bună, Aoum de o-aş căpăta Aş şti ou ea ce-aş lucra.

Se ştiu bade o’ai venî,Drumul ţi-Taş văruî Tot ou var de oel mărunt,Să vii bade mai curend.Şi ou var de oel mai mare,Se vii bădiţo mai tare.

Frunză verde de ouoută Hai bade de mă sărută,Oă mâne ne despărţim Şi nu ne mâi sărutăm.Tu te duoi din aat afară Şi eu răm ân de ocară,Tu te duoi pe drum uaoat Eu rămân de rîs în s a t

Nr. 28

In Deva am foit primiţi bine, dar’ ţ ou multe re se rv e ; eram mai mult păziţi ] cu o patriotică îngrijire, deoât primiţi, * Românii, şi sfint mulţi Romftni fruntaşi I în looalitate, voiau >6 dea un banchet jj în onoarea noastră, dar’ nu era chip, j căoi im ediat am foit porniţi, In mod | politicos de altfel, la Hunedoara iu b | paza «binevoitoare* a autorităţilor. Am | ajuna la miezul nopţii în acest oraş. Am \ fo it conduşi în tr’un otel primitiv, de oă* j tră trei funcţionari maghiari, unde cei j m ai mulţi au fost nevoiţi să ae culce j in tr’o sală pe nişte paie. i

D upă miezul nopţii venise la noi j in taină un Român din localitate şi ne ; ipuae, că jandarm ii au prim it ordin «6 nu la ie pe nici un Român să ae apropie de eacuraionişti. Mulţumită acestui tinăr român, al cărui nume nu-’l apun, de team ă iă nu fie perieoutat, câţiva din noi ne-am furişat şi am foit găzduiţi în oaiele Românilor fruntaşi din looalitate.

A doua zi dimineaţa autorităţile m aghiare ne-au luat e a r’ în primire, iaolându-ne ou desăvîrşire de Români. Am fo it conduşi în vechiul oaatel al Corvinilor. Aici, o acenă penibilă s’a p rodus: Unii din noi, puşi în curent în tim pul nopţii de Români ce avem de văzut în acest castel de 600 ani, am s tă ru it «6 vedem galeria castelului, d a r’ am fost împedeoaţi in mod oam brusc. In această galerie eate zugrăvită pe pă rete mama lui Ioan Corvin, îmbrăcată în costum naţional româneao, cu broboada pe cap şi eu furca în breu. Şi această zugrăveală veohe şi de m are im portanţă iatorică n ’am fost lăsaţi b ’o vedem, — de oare-oe iatoriografii maghiari pretind că Corviniştii ar fi foat M aghiari de origine.

De aici am foat conduşi la Haţeg, unde ni a’a dat un banchet, dela care fruntaşii români din looalitate au foat escluşi. Unul singur a isbutit *8 stră- bată la banchet, — banchet plătit tot de noi, — anume dl advooat VictorBonteaou.

La aceat banchet dl Tooileacu a r idicat un toast, întrebând unde e oupa de au r a lui Deoebal, la oare a răspuns profesorul Teglâa Gâbor lăudând libertatea ce domneşte în Ungaria. Atunoi foarte indignat, s’a ridicat d l Bontescu şi a zis între a ltele:

•Poporul nostru românesc eate aoel c«?o, despre care a vorb it dl Tooileacu. Noi R o m â n i i auntem urm aşii oelor două popoare amalgamate, ai Romanilor şi ai Dacilor. Noi aflntem mai oompetenţi a vă răspunde de oupa de aur a lui Deoebal. Ei bine, nu vi o putem da, căci nu e la noi. V’am da altceva se înohinaţi; v ’am da ce avem mai scump în n o i; v ’am da sufletul nostru, d a r’ şi pe acesta ni ’l-au cuprim alţii*. Apoi d-aa a protestat în contra afirmări d-lui Teglâs Gâbor despre libertatea ştiinţei in Ungaria, zicând oă a tâ t de mare eite «lfbertatea ştiinţei», încât nioi o lucrare a istoriografilor români din România nu poate ajunge în Transilvania şi Ungaria spre a fi cetită de Români.

Sub impresia acestei dureroase p ro testări am pleoat spre Sarmisagetuza şi de acolo prin Petroşeni în România.

D in L u m e .Visita r e g e l u i I t a l i e i .

Regele Italiei a sosit la Peterhof.La prânzul da t în onoarea oaspe-

lui a ţinut Ţarul un toast, în oare ’şi-a esprim aţ deosebita satisfacţie, oă re gele ’şi-a început voiajurile visitând R usia. în tregul im periu vede în aoeastao nouă dovadă despre legăturile amiciţiei veritabile, cari ii îm preună.

Regele Victor Em anuel declară, că legăturile amiciţiei personale şi bunele relaţiuni dintre Rusia şi Italia îi fao vi* sita aceaita foarte plăcută. El a venit la Petersburg însoţit de consensul poporului seu, oare vede în esistenţa bunelor relaţiuni dintre oele două ţări o nouă chezăşie pen tru pace şi bunăstare.

Dela Peterhof a pleoat regele la Petersburg, unde a fost prim it de au torităţile oraşului.

B u l g a r i a .In vederea stărei revoluţionare,

oare ae manifestă, prefectul de poliţie al capitalei a chemat pe membrii com itetului bulgaro-macedonean, dim preună cu preşedintele acestui comitet, Mihailovski şi cu vicepreşedintele, generalul Ţon- oeff, rugându-’i să în lă tu re revoluţiunea. In ca i când rugăm intea nu va fi ascultată, 42 de inşi, Macedoneni fruntaşi, vor fi internaţi in provincie,

i Budgetul B ulgariei pe anul v iitorI ie închee ou un deficit de 2 milioane j 368147 lei.| Sobraniei a’a în a in ta t un proiect1 de lege, prin care ie încearcă, deocam»I da tă numai ca p robă pe trei ani, în- \ m ulţirea contingentului anual cu 2000 | recruţi.

I F r a n c ia .Presidentul consiliului, Combcs,

a adresat prefecţilor o oirculară învi- tându-'i de a pune în vederea inotituţiu- n ilor oongregaţionale, cari funcţionează fă ră autoriiaţie dela punerea în aplicare a legei a iup ra aaooiaţiunilor, şi oari de atunoi n ’au cerut cuvenita autorisaţiune, oă li-ie mai acoardă un termin de 8 zile pen tru a ie disolva. Treout acest interval, prefeoţii vor trebu i aă proceadă la închiderea acestor stabilimente, al căro r num ăr este de aproape 2000.

D a n e m a r c a .•Reuniunea de pace» din D ane

m arca a făout representaţiune oătră guvern, ca eă facă tot posibilul pentru neu tra liia rea Danemarcei. Ministrul-pre- sident a promis să aducă chestia în curând în desbarea consiliului de miniştri. Recunoscându-'i-ie Danemarcei n eu tralitatea, ar scăpa de larcina oelor 20 milioane maree pen tru armată, o sumă colosală pentru o ţărişoară cu 2V» mii. loouitori.

R u s ia .După-oum se oomunioă din Peters-

burg ,. Ţarul a însărcinat pe principele Meşoerski, p roprietaru l lui >Grasdanin« lă pleoe în guvernam entale Harooff, Ieca- terinoilav şi Poltava, oa iă se convingă, daoă mai esistă tu rb u ră ri şi să afle oau-

Pag. 327

«ele, oari îndeam nă p o p o ra ţiu n ea s ă f i enemulţumită. E l va ave se f*că num a decât rap o rt desp re cele constatate.

l u r d t t .Colonelul b u lg ar pensionat, lanooff,

d im preună cu doi locotenenţi, se află m fru n tea a 250 de in su rg en ţi la S trum iţa, în Macedonia, unde a av u t deja o ciocn ire cu baş-buzuoii.

E l a d a t o proclam aţiune că tra re voluţionarii d in ra ioanele unite L erin , K ostur şi Reeen, declarându-se şeful su prem al arm atei revo lu ţionare din acele raioane, în ştiin ţând în acelaş tim p au torităţile din Lerin desp re aceasta.

A f r io a - d e - s u d .Englezii sunt fo a rte nem ulţum iţi,

că cei 4 generali buri, oari au plecat din Afrioa-de-sud, nu vin m ai ân tâ iu în A nglia, oi fac o tu ră p rin E u ro p a şi Amerioa.

O parte din oficerii şi funcţionam b u ri au refusat să depună ju răm ântu l în felul oum e concipiat, cei mai m ulţi însă se învoeso să subscrie o declaraţie, în oare reounoso pe regele E d u a rd oa suveran.

In Africa-de-aud ie continuă din p a rtea celor in torosaţi la minele de acolo agita ţia pen tru su sp en d area constituţieidin colonia Cap.

Buouriâ E nglezilo r p en tru închee- rea păcii pare a fi cu rend tu rb u ra tă nu num ai prin a titud inea B urilor, cari «unt nem ulţum iţi cu condiţiile de pace şi aşteap tă prim ul m om ent favorabil, oa «6 lovească din nou, d a r ’ şi p rin un răs- boiu, oare am eninţă să isbuonească ou sem inţia Basuto. U n regim ent de in fanterie în tovărăşit de artilerie a p lecat la g ran iţa ţării B asuto, oa să p rev in ă o răsooală. Ţ eara aceasta, cât B osnia şi H erţegovina de m are, e locuită de peste »/, milion Negri, toţi superiori a lto r seminţii p rin in te ligen ţă şi vitejie. U na d in tre căpeteniile lor a perm is de m ulte- ori B urilor trecerea p rin ţeara lui. E n glezii vor aă-’l pedepsească p en tru aoeasta, ceea-ce poate av& oa u rm are o ră s coală generală a N egrilor. Cunoscători

’ ai îm prejurărilo r din Africa-de-sud aun t ; de părerea, că desvălirea chestiunii Ne- | g rilo r din A frica-de-sud va avă d rep t j u rm are nim icirea cu ltu rii europene.I Kitchener a sosit in Londra, unde( a fost prim it cu un entusiasm de nedes-i cris. O m ulţim e de fem ei — dam e — | d rep t reounoştinţâ pentru-oă lui Kitche- | n e r ’i-a suooes să ucidă p rin foame, frig t şi golătate în oastrele de concentrare \ peste 20 mii de femei şi copii de-ai Bu- \ rilor, ’l-au asaltat, ca eă i sărute. Im-> bulzeala a fost aşa de m are, că m ulte■ din aoeste preotese ale lui Marte englez î au fost tăvălite pe păm ent.

Ştiri mSrunte,Camera bulgară a prim it proiectul de îm

prumut cu 111 contra 56 voturi. Pentru pro- \ iect au votat guvernam entalii, Caraveloviştii şii Stambuloviştii.I •k? ^ Generalii buri De W ett, Botha şi D elarey,

oari sunt pe drum cătră Europa, vor ţine o conferenţă cu presidentul Kr uger în Utrecht.

Cuba e în pragul anarchiei din causa bancrotului financiar, ce o aşteaptă, şi a agitaţiunilor contra presidentului Palma.

Pag. 328 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 28

O te legram ă din Oonstantinopol anunţă, oă principele G eorge din Oreta a pua să se bată m onedă ou efigia sa, ceea-oe a provooat un p ro te s t al P o rţii ad resa t p u te rilo r proteotoare ale Oretei.

•

P ublic istu l englez Stead a refusat să par- tioipe la congresu l filoarm ean, zicend oă E nglezii nu mai au d re p t se protesteze oontra apăsă rii a lto r popoare, după cele făcute în Africa- de-sud. «

în G nesen voeşte p rocuratu ra de sta t se pornească prooes contra m ai m ultor fetiţe de 14—1G ani, eleve la gim nasiul de acolo, pentru- oă a r p rim e jd u i s ta tu l p rus.

E s a m e n e l e .

D in Tgh h i.Din Ighiu ni-se scrie, că esame

nul final la şcoala gr.-oat. d9 aoolo s’a ţinut în 22 Iunie n. Presanţi au foit Rev. domn Simeon, Miou protop. traotual, Basiliu Andrea preot, mai mulţi învăţători îi publio număros.' Atât răspunsurile coreota date de elevi din singuraticele obieote de învăţământ, cât ţi căutările frumoase ţi deolamările bine suoceso au multumit deplin publicul. Progresul în învăţământ dovedeşte, că învăţătorul Ioan Donaţia, deşi serveşte de 26 ani, totuşi continuă a deevoaita o activitate rodnică pe terenul instrucţiune! po porale.

Resboaiele şi jocurile furnicilor.Deşi ni-se parp, că între furnici nu

domneşte decât iubire, concordie şi egalitate, totuşi de multe-ori ele întreprind răaboaie de stîrpire unele contra altora, când se înmulţesc peste măsură. Ele însă n u ’şi întind curse, nu întrebuinţează viclenia fi nu se pândesc oa multe alte insecte, ci se ataoă pe câmpul deschis, organisate în armate mari.

Chiar şi când prind alte inseote, aoeanta o fao prin luptă onorabilă.

In ţările oălduroaee ataoă chiar şi şoareoi şi oloţani; la noi îniă se apucă de dînşii şi îi prefac in schelete numai când ii gâseno morţi. Cărăbuşii de Maiu sunt animalele oele mai mari, de oari cutează a se lega furnicile noastre. A rmele lor sunt fălcile, mioul ghimpe şi veninul acru, oare causează o mică pată roşie pe piele. Dintre furnioi numai lucrătoarele eunt harnice de luptă; celelalte apucă fuga când pot. Cele fără de ghimpe muşcă mei âniâiu şi apoi îşi întorc repede partea dindărăt a corpului, ca iă ’şi verse veninul în rană. Dacă duşmanul s’a îndepărtat, te ridioă în sus, îşi ttrîng burta între picioare şi stropesc veninul cât pot de departe şi de multe ori putem obiervâ stropind în sus din întreaga suprafaţă a muşinoiu- lui, o ploaie întreagă de acreli de furnici, oari miroasă a pucioasă aprinsă. Dintre toţi duşmanii lor, ele se tem mai mult de furnici străine, şi mai ales de furnici mai mici, oăoi acestea se atirnă cu grămada de picioarele celor mai mari, le tîreso în toate părţile fi le împedeoă de a fugi. In luptele lor te uimeştfe în dârjirea «i furia lor: ele sufer mai bine să li ae smulgă pioioarele deoât eo se dea biruite. De multe ori rămâa capete «mulse sau chiar trupuri moarte întregi atîrnate de pioioarele fugarilor, atât de adânc îşi împlântă ele fălcile in pioioa

rele duşmanului! La mătime egală sânt mai dibaoe furnicile, cari au pe extremitatea burţii douS bucle, din oausă că sunt provăzute cu un ghimpe, astfel suntd. e. furnicile roşii, de ale căror împunsătură ou drept cuvânt se tem celelalte furnici. Dintre furnici, oele cu ghimpe, cele mai mici, sunt în ţinuturile noastre.

Cele mari atacă pe cele mai mici numai întâmplător, le apucă de spinare şi le sugrumă ou fălcile. E ar’ dacă cele mici le observă mai jnainte, atunoi fug la muşinoiu sau în scorbura de arbore, unde au locuinţele şi aduo pe celelalte şi toate îm preună năvăleso în mase. Furnicile cele negre vin din cetatea lor până dinaintea porţilor celor roşii oa

I sângele, oari sunt ou jumătate mai mici, însă ou mult mai număroase şi se apără vitejeşte până oe partea cea mai mare rămân moarte pe câmpul de luptă, ear’ restul se retrage şi-’şi strămută locuinţele ou 50 de paşi mai departe luând ouii ie tot oe au mai de valoare.

Pe drum aşează mici trupe ca patrule de pază, oari înhaţă îndată pe ori- oare furnică duşmană, oare ar outeza să

Ise apropie: una îi sare în spinare,'i-se înolesştă de oap, o muşcă şi o stropeşte cu venin. în t r ’aoeea se grămădesc din oe in ce mai multe pe duşman, în fine vin mereu şi altele în tr’ajutor şi o muşoă până-ce moare, eri o duo vie oa priso- nieră.

Ca să putem observa insă răsboa- iele lor regulate, trebue să mergem în pădure, unde furnicile roşcate îşi afirmă stăpânirea lor peste toate inseotele, oe treo pe lângă dînsele şi poartă răsboaie cu furnioarele locuite de furnioi de potriva lor, întocmai oum făoeau cetăţile înveoinate în ovul de mijloo. Une ori es din două colonii îndepărtate de olaltă de peste 100 paşi, arm ate aşa de numă- roase, încât acoper tot drumul în lăţime de două pioioare şi «e încaieră la luptă Ia mijloo. Mii şi mii se luptă în parte şi oaută a oe tîrî cu gura în sclăvie. Teatrul adevăratei lupte are o întindere de trei urme pătrate şi miroasă tare a acide de furnioi. Pretutindenea zac morţii acoperiţi cu venin, pe oând trupe întregi şi coloane se ţin prinse de pioioare şi de făloi şi se hărţueso încoace şi încolo. Lupta începe de regulă între două. Ele se apucă ou fălcile, se ridioă una asupra celeilalte, oa să-’şi poată arunca veninul. Atunci cad la o parte şi se luptă mult timp în ţă- rînă, până-oe în fine vine o a treia şi hotăreşte lupta. Une-ori însă aleargă mai multe în tr ’aju tor ci oe apuoâ de pioioare, astfel oă de multe-ori stau 6 —10 încleştate de olaltă. Lupta durează până cătră noapte, oând 'fiecare armată se retrage înoet în cetatea sa, lăsând pe oâm- pul de bătaie morţii şi ducând ou sine prisonierii. A doua zi Înainte de răsă

ritul soarelui, purced din nou la luptă Inoă şi mai furioase şi teatrul luptei se

lărgeşte până la şese urme. Pe la ameazi înaintează arm ata învingătoare pe oâmpul de bătaie, până la zece paşi mai departe. Pasiunea luptei este aşa de puternioă, înoât poţi să le striveşti fără ca să le faci să fugă, ori să lase din gură pe duşman.

Vrednio de adm irat e, oă furnioile se cunoso intre sine şi pot deosebi pe amici şi pe inimioi. Şi eată oum: Ele

se aruncă ca gura desohisă unele asupra altora, une-ori chiar se atacă, dar’ numai deoât se opresc şi se netezesc cu tentaculele (coarnele simţitoare), oând se ounosc, oă fao parte din acelaşi furnicar. Pe timpul răsboiului toate afacerile în cetate îşi urm ează mersul lor regulat. Unele duo prisonierii acasă, unele rămân în luptă, altele se duo în pădure, oa să aducă hrană. Când vine ploaie, armatele se re trag şi în re tragere evită oât pot cetele duşmane. Cu to tu l altă faţă presentă luptele furnicilor roşcate ou cele roşii oa sângele. Acestea aşteaptă pe duşman, organisate în mioi trupe, în apropierea furnicarului lor, înaintează’în cete strînse, fără a se despărţi de olaltă şi fiecare apucă oâte un

1 duşman, oare cutezase a se apropia prea mult de dînsele.

Răsboiul aceBta presintă un teatru foarte am usant: amândouă partidele se ţin Ia pândă şi aleşueso momentul oând pot atăoa pe neaşteptate. D acă fu rn ioile roşcate înaintează ou puterea, atunoi cer ajutor dela oele rămase aoasă şi n u mai deeât o arm ată mare năvăleşte prin porţi afară şi oaută să înconjoare cetele singuratice ale duşmanului. Această scenă ce poate vede re îro in d u se în tre doue popoare de furnioi, destul de în depărtate deolaltă, săptămâni în treg i, în fieoare zi, daoă li-se înorucişează d ru mul.

Furnicile roşcate cunoso şi unele jocuri. Anume, în zilele frum oase se adună în grămezi de-asupra fu rn ica ru lui şi se mişoă repede străbătând unele printre altele, întoomai oa la joo, apoi îşi mişoă tentaculele ou o iuţeală uim itoare, se adie (se mângăie b in işor pe oap ou pioioarele de dinainte), se ridioă părechi, părechi, în sus şi se luptă , se trântesc şi se apucă de făloi, de g â t ori de partea de dindărăt a corpului, d a r ’ nu se stropesc ou venin şi nioi nu-’şi causează vre un rău. In fine, ee despart şi duo la altele ca să repete acelaf joo. La alte feliuri de furnioi n u se observă aoeste joouri. Aceste joouri se pot vedea, mai ales, la acele furnicare, oari au o posiţie favorabilă, în ap ro p ie rea oărora se află multă hrană, apă, şi sunt scutite prin vre-un zid ori g a rd de atacurile duşm ăneşti.

Câte-odată se observă pe fu rn ica r furnioi, oari se tîrăie doue sau tre i minute clătinându-se pe picioare, oa-şi- oând ar fi ameţite, apoi deodată n ă v ă lesc asupra alteia, o apuoă de pioioare ori de tantacule şi o lasă earăşi sp re a alerga la a treia. Probabil aoeastă buimăceală le vine din arşiţa soarelui, altele so joacă cu soaţele lor ca cânii, se ridioă, se trântesc pe spate, se pîndeso şi se fereso de olaltă, se prefac oă se muşcă, eto.

Une-ori sufere de o boală pa rticu lară. Ele nu mai pot umbla d rep t, oi se tot învârtesc în oero ou diam etrul de un polioar, de mii de ori în tr’un oias şi aceasta durează mai multe zile şi nopţi.

Câte-odată gustă mierea oe le-o dă cineva, dar’ îndată fug dela dînsa.

Aceasta o fao însă num ai unele. Alte boale nu s’au putut observa la furnioi.

Păcatul beţiei.Onorată adu n are/

Când m’am deci», ca prin modei*® mea lucrare presantă să contribui la r idicarea însemnătăţii adunării noastre filiale, m ’am ducii a lua oa temă combaterea unui păcat, care e cel mai distru g ă to r pentru om, ţi care fiind propagat de inimicii a tot ce e bun, salutar, onest şt moral, în unele comune distruge, ba chiar omoară din cei ce-’l p rimesc toată nobleţe, moralitatea şi onoarea, încât pe zi ce merge îi vedem de căzând în toate slăbiciunile fisice ţi su fieteştl. :

Noi pentru aoeea ne adunăm în conferenţă în diferitele comune ale raionului reuniunii noastre, ca prin lucrări după cerinţele locale să îndreptăm din calea ruinei pe cei cari doar’ ar fi pe ea, să le arătăm prăpastia iau ab ilu l ce ie află la finea acestei căi, oa aşa avend încă timp spre a îndrepta răul, i8 nu fie s iliţi , în urm ă de a-’şi deicânta, că: »După nor, vine senin, după plăoere suspin*.

R ugând onor. adunare de puţ'nă paciinţă îmi perm it a în tră în desvol- tarea urm ătoarei mele teme, care est©:

„ F ă c u tu l p e ţie i“Motto: Vinul, ţu ica cui îi place

N 'a re cu ce se se-’nbrace».

Bunul Creator, când a creat pe om, ’l-a înzestrat cu foarte multe însuşiri sublime, prin care ’l-a făcut coroana creaturilor. sale. In tre aoestea însuşiri este şi voia liberă , prin care să deosebeşte mai ales de cătră celelalte creaturi, şi prin oare e în ita re a-’şi crea e iiiten ţa ia , după-cum îşi va ş ţ i întrebuinţa acest dar. D a r durere, foarte mulţi oameni, ba chiar comune şi ţinuturi întregi îşi întrebuinţează acest dar dumnezeso ipre a-’şi grăbi nenorocirea dedându-se la fapte, oari îl ruinează şi trupeşte şt bu- fleţeşte. Acel om, care darurile c e ’i-le-a da t Dumnezeu le ' foloseşte ipre ruinarea sa truptască şi sufletească face păcat. Unul dintre cele mai mari păcate, prin oare omul cuminte se face mai dejosit decât un animal neouventător, este şi păcatul beţiei, deşpre ale cărui

l e g e n d a v r a n c e i .Vrancea este un plaiu (plaiă) din

jud. Putna, format din 18 comune cu cătunele lor. Este udată prin mijloc de rîu l Putna oe isvoreşte din valea Mărului, munţii Vrancei (Carpaţi). Despre locuitorii ei s’a vorbit că sunt oameni frumoşi, vioi, lingurii independenţi şi cu obiceiurile itrăm oşilor nepângărite de m- vaiiile itră in e ; voiu complecta zicend că, şi onoarea lor, au ştiut şi ş tiu înfrana poftele itrăinilor, doritori de a veni pe- ite ei, ip ra a le turbura liniştea, făcen- du-'şi cum pot nevoile oe le au. Toţi sunt liberi, harnici şi peste m ăsură de frumoşi. Dumineoa şi sărbătoarea îţi face o mare plăcere m fleteaieă iă aiisti la hora tinerilor şi la lingurul joo din itrămoşeştile rămase, jocul de doi. Portul le e deoseb it şi caracteristic p rin felul seu. Vei vedea un ameiteo real din obioeiurile da- oice, chiar în portul lor, amestecat cu m ândria Romanilor, pentru care eite

rele urmări voiu vorbi în următoarele Beţia eite o patimă, oare preoum am zii şi mai i u i , — îl faoe pe om mai p re jo i decât un animal necuvântător, pentru-oă beţia îi strică onoarea şi morala, îl face dur şi nemilos, fără frică şi ruşine, nedrept, aplicat spre tot oe e necinstit, devine tiranul ieu şi al celor din jurul seu, îi tempeşte mintea, îi nimiceşte conştiinţa cea bună şi ’i-o desvoaltă pe cea rea, îi strică averea şi-’l face necruţător, îl face linguşitor şi servil faţă de cei-oe:’l ajută a-’şi satisface acestei pasiuni, e mincinos cu un cuvent beţivul e sclavul pa tim ei sale, căoi cât trăeşte, munceşte, asudă, se lasă gol şi deimSţat, numai ca să poată sta în câr- oîmele cele puturoase ale Jidanilor ou glaja plină dosoântându-’şi: »Ţucute glăjuţă plină, Tu m8 faoi săoad în tin ă* ; şi în adevăr glaja plină pentru el e fericirea cea mai mare, oăci o ân d e cu ea în mână în putoarea cutărui Iţig, ®e crede-’n raiu, deşi n ’are mălaiu, crede că e birSu, deş! n ’are poate nioi pipă şi jaşoău, ear’ de sunt oameni cu familie, pruncii şi soţia lor le umblă din uşă- n uşă cerşind.

Am zis, că beţia îi strică onoarea şi morala omului şi eată cum : Omul bativ îşi ţine fală a vorbi înaintea ori- şi-oui, toţ felul de vorbe proaste, nemo- rale, îmbălăoiuni şi sudălmi, cu un cuvent tot prin oe poate vătăma şi ba tjo cori bunul simţ, onoarea, caracterul, one- ■titatea şi bunul nume al deaproapelui ■eu şi pe bunul D zeu.

Cuvintele grăite îl aţîţă la fapte, pe oari se sileşte a le faoe în public, e a r’ de le face în secret ie laudă cu ele ca şi ou nişte vitejii săvîrşite pe câmpul de bătălie. Am zis că beţivul e dur, (prost) şi nemilos, fă ră frică şi ruşine pentru-oă omul beţiv nu se poate stăpân i pe sine, ci din nimica toată ’i-se aprinde mănia, e a r’ în mănie cade-’n nebunie şi comite . fapte de acelea, pe oari omul cu mintea în treagă şi ou ju decată nu le face. Atari fapte sunt: bătaia, omorul, furătura, sinuciderea, şi altele. Comiterea acestor fapte îl face pe beţiv oa se ajungă şi să zacă prin temniţă cu anii, aoolo îşi poate continuă apoistrigătura de mai nainte, oă >Ţucu-te glăjuţă goală, haid ’aoum şi mă scoală»

| chiar espresia: »oă un vrenoean (mooan, călare pe-un oal de-ai lor (mici şi robuşti) ■e crede dom n*!

Lăsând deocamdată obiceiurile să revin la subiect.

S’a scrii o legendă de Carmen Sylva. Voiu căuta a mai da la iveală alta m ărturisită de un unohiaş (pusnic) fără exa- garaţiune, şi, după deolaraţiile sale, că a r fi în vârstă de 120 ani, — pe care fl-am întâlnit în munţi, trăind într-'un bordeiu, avend de veoini stâncile şi animalele sălbatice, cu oari s’a deprins. E ată aoea legendă:

Ştefan-oel-Mare, perzând o luptă ceo avusese cu Turcii, la întoarcere a ră tăcit prin munţii Vranoei, — oăoi unde astăzi sunt sate, atunci erau codri de brazi. A jungând el şi cu suita sa în t r ’un loo deschis, în mijlocul Vrancei, pe Putna, şi drumul fiind rătăoit se u ită să vadă pe unde ar găsi o poteoă să iasă la luminiş când colo, pe-un tapşan (astăzi şesul deasupra satului B ârşeşti

F O A I A P O P O R U L U IPag. 329

oă glaja adecă cel-ce i-o umplea nu vine să-’l scoale din aoeasta tină ci zice: »oă e mai puţin ou un blăstămat*. P rin astfel de fapte omul se om oară ei pe el, adecă e tiranul leu. D ar’ beţivul e şi tiranul altora, adecă al celor din ju ru l se u , pentru oă beţivul nu poate «ă nu ludue, ba chiar bate şi nelinişti în diferite moduri pe loţia, copîi şi vecinii sei.

La soţie şi copîi în loc de pâne Ie duce pumni, cu vinele umflate de v inars gata spre a-’i lovi, în loo de vorbe dulci— sudalme, în loc de haine le strică uşa şi ferestrile dela oasă, în loc de lemne de foc le B trică cuptoarele, în loc de vite şi galiţe le duce tot felul de părăsite şi în loc de m ângâiere le duce frică şi groază. E a tă dar’ domnilor, pentru ce am zis că beţivul e tiranul seu şi al altora. Am mai zis, că beţivului ’i-se tempeşte mintea. Şi care din fraţii,colegii noştri n ’au observat aceasta ? Omul cu orerii pu ru rea îngreunaţi de v inars nu e în stare a se cugeta la viitor, nu-’i vine-’n minte aproape nici un lucru bun, devine uituc, greoiu la p ricepere şi nătâng, cu un cuvent se prosteşte si hăbăuceşte în tr’una.

Am mai zis dlor, că beutura faoe ca beţivul să-’şi p ea rd ă conştiinţa cea bună, ş i’i-o desvoaltă pe oea rea, şi despre aoeasta ne putem convinge îndată ce vom privi prin analele judecătoriilor, oăoi m ărturisirile ba chiar şi ju răm intele mincinoase sunt însuşiri de plăcere pentru beţivi. De câte ori nu se intem-

i plă, că beţivul pen tru o porţie de vinars şi p a d ă de tăbao e în stare a- ţi sta în drum, a te goli de tot ce ai, ba a te tooa-’n oap.

Apoi mai putem zice oă beţivul are conştiinţă? Nu cred oă îmi va zioe cin eva în contră, poate numai cel cu m usca pe căciulă.

(Va u rm a).

Despre dări şi aruneuri.(U rinare).

In caşul, când darea, care serveşte ca basă la statorirea taxei militare, s’ar micşora, taxa m ilitară încă se scade. Re-

unde este o şcoală clădită de Casa şcoa- lelor singură în plasă), vede un om ce se uită cu îngrozire la ei.

Avea dreptul să se înfricoşeze, că el nu mai văzuse aşa ceva, haine s trălucitoare şi arme. Acesta era unul din oei 7 feciori ai bătrânei Vrancioasa; şi oare se numea Bârsan. Ceialalţi fraţi erau duşi după năcazuri. Acolo unde era el, se zioe oă ar fi şi astăzi locul unde-’şi îngropau acei fraţi comorile. Ştefan imediat a trimis călăreţi la el, ca să ’l întrebe asupra drum ului şi nu mai putea de bucurie că în fine găsise m ijlocul de a scăpa din încurcătură. Im ediat ie duo la B ârsan şi se pun a-’l în treb a ba de drum, ba ca caută un om singur p r in codri. E l le-a răspuns, că-’i de acolo şi că sunt 7 fraţi voinici oa şi dînsul. Apoi 'i-a în treb a t şi el ce caută prin aoele loouri, după oare Stefan-oel-mare ’i-a istorisit oum că el e domn, că a perdut o bătălie cu duşmanii, că a ră tăcit drumul şi oă-’l roagă să le arate

Pag. 330 F O A î A POPO RUX-UI

dam aţia trebue făoută în reatimp de 15 zile 91 e liberă de timbru.

Darea m ilitară aefmăaură în fieoare an |i trebue plătită până, în, 1 Ootom-; vrie sau cel m ult până în 15 Noemvrie. Cel-oe n ’a p lă tit până ’n 15 Nov. trebue a8 plătească 5 procente carnete de în târziere.

Cel deobligat la plata taxei militare trebue să o plătească, dacă vrea aă părăsească comuna înainte de 1 Ootom- vrie, altm intrelea nu ’i-ae permite s trăm utarea.

Cai ce vor se emigreze in străinătate, trebue să plătească darea aceasta pentru toţi anii, câţi mai restează până aă scape de ea, şi numai după aceea li-se dau documentele de călătorie.

Cel-ce calcă disposiţiile aoestei legi va li pedepsit cu suma întreită, ba înfesită a acestei d ă r i ; funoţionarul comunal sau prim pretorul, oare nu poartă evidenţa după-oum e prescris sau nu le trimite la termin, vine pedepsit cu 10 — 100 coroane, în sfîrşit părintele sau tutorul, care nu aduce la cunoştinţă moartea fiiu- lui sau pupilului *eu în timp de 30 zile cu 2 — 10 coroane.

P lă t i r e a d ă r i lo r d ire c te .Darea directă se plăteşte în patru

rate egale şi anume la 1 Ianuarie, 1 Aprilie, 1 Iulie şi 1 Ootomvrie, se poate însă plăti, fă ră carnete de întârziere până la 15 a lunei urm ătoare. Dela regula aoeasta faoe esoepţiune darea de venit cl. I. a tolbaşilor şi oea de puşcă, oare trebue plătită d in tr’odată înainte de primirea certifioatului. D area de venit cl. I. trebue plătită, afară de cea numită mai nainte, în două ra te egale, şi anume la 1 Aprilie şi 1 Oatomvrie, însă cel’mult până în 15 Maiu şi 15 N oem vrie; dacă voeşte în#ă să se îndepărteze din looul, unde ’i-s’a prescris darea, trebue să o plătească în treagă şi daoă e înainte de termin.

Darea de venit el. IV. a funcţionarilor de stat, municipiali, comunali yi privaţi trebue să se plătească în 12 rate lunare, subtrăgendu-se din salar.

Taxa m ilitară trebue plătită în întregime până la 15 Noemvrie.

Daoă nu s'a prescris darea anului ourent- in-cărtioioa. de - darea oetăţeanu-..

lui, darea se va plăti după măsura anului prem ergător,. făcendu-se potrivirea după-ce a urm at prescrierea.

Cassele de dare sunt obligate aăpri- meaaoă şi plăţi în rate. (Va urma). .

Dela „Reuniunea română de înmormântare din Sibiiu”.

— O rng&miute. —

Ne luăm voie a ne adresa cătră membrii Reuniunei noastre cari în restimp au părăsit Sibiiul, cu rugarea se bine- voiască a ne aduce Ia cunoştiinţă dacă doresc a mai rămânea sau nu în sînul Reuniunei. Cu o cale punem în vedere, că între membrii noştri până de present s’au ivit 21 caşuri de moarte. Cei cari vor se mai fie membri să binevoiască a trimite în timpul cel mai scurt taxele restante ear’ cei cari vor să ese din şirul membrilor să înapoieze cărticica de membru.

Nefiiind încă numărul complet pentru a 2-a secţiune, la subscrisul birou se mai primesc membri noi. .,

Sibiiu, 11 Iulie n. 1902.

Biroul »Reuniunii române de înm ormântare din Sibiiu

m. 28 P O AIA P O P O R U L U I Pag. 331

-se poate săvîrşV mai bine atât la şes, cât şi pe coaste şi gropi/ sau fiind holda căzută. Prin seceratul cu secerea şi snopii se pot face anai întocmiţi totodată.

Dar’ fiind timpul]secerişului îndeobşte scurt, ipe unele locuri mai fiind şi secerătorii scumpi, -economii, cari au mult de secerat, au căutat 3n timpul din urmă, ca se înlocuească şi pe la noi secerea prin — coasă.

■Cositul holdelor cu coasa încă: se poate Jace uşor şi cu spor, dacă economul are: deprinderea de lipsă.. D o i lucrători harnici, de pildă, pot să cosască şi să lege pe zi o holdă d e aproape un juger catastral. Pe când cu secerea se recer de două-ori aţâţa, dacă nu cumva încă şi mai mulţi lucrători, Dar’ cositul acesta nu se prea poate face' la toate holdele deopotrivă, la acelea de pildă, cari îsânt căzute sau culcate, cositul se face anevoie. Afară de ' aceasta, cositul holdelor mai are şi a c e a scădere, căci când grăunţele sftnt rescoapte se scutură multe pe' jos, ba iine-ori mai rămân şispice destule după coasă. Astfel de coase pentru cositul holde, lor îşi poate face fiecare econom din coasa, cu

care coseşte iarba, fiindcă la aceia se mai adauge numai o greblă scurtă cu câţiva colţi, care se leagă de toporîştea aceleia. Coase de acestea se mai pot căpăta de altcum şi în cele mai mulţe neguţătorii de fer. Cosîtul holdelor se poate face în două feluri: dacă holda-

-8 inai deasă şi mai mare, atunci brazdele se- cosesc în lăuntru, ear’ dacă aceea e mai rară şi mică, acelea se dau afară.

In economiile mai mâri secerea şi coasa sânt înlocuite prin maşina de secerat, care e de două feluri: una care tae şi aruncă holda tăiată în mănunchi mai mari, alta care aruncă snopul legat gata. între acestea de pe urmă earăşi acelea sunt mai bune, cari leagă snopul cu spargă, ear’ nu cu drot, fiindcă drotul ajungând la îmblătit în pae, uşor poate să ajungă cu acelea şi în stomacul vitelor, unde poate să le pricinuiască pe lângă dureri mari chiar şi moartea.

Maşinile de secerat, cari nu leagă şi snopul, sunt mai simple şi nu se strică aşa de uşor ca acelea, cari îl şi leagă totodată La o maşină de secerat, care nu leagă snopii, se recer câte 14—20 lucrători pe zi, ear la una care îi şi leagă totodată se recer numai 10— 12

Fig. 332 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 2 8

De-ale stupăritului.Regulamentul de organisare al

economiei de stupărit a statului din Godollo este titlul unei broşuri trimise d e îna ltu l m in ister r. ung. de agricultu ră , * Reuniunii române de agricultură din comitatul S ibiiu«. în aoeasta ■e trac tează despre ţin ta economiei, desp re conducere etc. La capitolul IV. yiV. din b ro şu ră se cuprind disposiţiunile re ferito are la oursul de 2 ani pentru p re g ă tirea s tuparilo r ţi despre cursurile periodice. F iin d în treag ă broşura de inte re s p en tru stuparii noştri, comitetul R euniunii am intite a îng rijit de tra d u cerea ei, pe care traducere o vom da ţ i noi, d a r ' şi până atunoi rem arcăm că cursul de 2 ani se începe la 15 Septem vrie şi ţine tim p de 2 ani. La curs te prim esc p en tru prim a-dată num ai 6 indivizi, cari au îm plin it 18 şi n ’au tre cu t peste v îrs ta de 35 ani. La rugările provăzu te cu tim bru de 1 cor. şi ad resa te m inistrului r .u . de agricultură până la 31 Iulie o. este de a se alătura a tes ta tu l de botez, testim oniul despre ab- so lvarea şooalelor elem entare (săteşti), a te s ta t că au fost aplicaţi cel puţin un an ca a ju tă to ri în ori-ce ram economic, a te s ta t de b u n ă p u rta re dela p rim ăria com unală cum şi a testatu l părin ţilor sau tutorilor, oă li-se îngădue a lua p arte Ia c u r s ; a testa t medical detpre starea sanitară, a testa t că în oursul celor 2 ani n u au să faoă serviciu militar.

La cursurile periodice vor p a rtic ip a : preoţi, în v ă ţă to ri; grăd inari, vieri, pădurari, cantonieri, economi, ea r’ cursu l sa ţine în fieoare an din Maiu până i în Octomvrie şi se deschide pentru econom i în Maiu şi Iunie, pen tru învăţători gi preoţi în Iu lie şi A ugust, pentru g ră d in a ri etc. în Septem vrie.

In num ărul viitor vom publica re gulam entul.

Ştiri economice, comerc, industr. jurid.N eg o ţu l p o rc ilo r. Raportorul eco

nomic al m inisterului c. u. de agricultu r ă din Berlin, p rin relaţia sa despre desvoltarea esportului de rîmători, re laţie transpusă comitetului central al »Reu- niunii române de agricultură din comitatul Sibiiu«, face ounosout, oă mai pu ţin rentabil este de a trimite pen tru pieţele din Germania porci de prim a calitate, cari m ai bine se po t valorisa în Steinbruch şi în Viena. în Germania de m ai mare trecere se bucură poroii grei, bă trân i şi ou m ultă slănină, de oare-ce ei se cum pără pen tru producerea unsorii, ce form ează n u trem en t de căpetenie pen tru poporul m uncitor, care o înlooueşte cu untul şi o m ănâncă ou pâne. L ucru de căpetenie la esp o rta re eite , că m ateria lu l eă fie frum os şi cu ra t lucrat, de oare-ce în G erm ania su n t deprinşi ou ra sa de poroi englezi cu piele frum oasă, a lbă şi cu ra tă . De altfel in teresarea a tâ t p en tru porci vii oât şi p en tru carnea de p roven ien ţă u n g a ră în Germ ania este în continuă creştere.

C alea f e r a tă C a ran seb e ş—H aţeg . In m inisterul de com erciu s’a ţinu t în p riv in ţa aceasta o anchetă, la care au

participat şi senatorul Bartolomeiu şi profes., D răgălină. Guvernul a promis opt milioane de florini pentru aoeasta linei, aşa oă construirea ei e pe deplin asigurată.

R eco lta î n A m erica de-nord . Se anunţă, telegrafie din New-Yoik, că starea săm ănăturilor de ia rnă e neschimbată, totuşi se spune, că e mai mult rea decât satisfăcătoare. Sămănăturile de prim ăvară progresează. Ovăiul se m enţine. Porum bul e splendid. ,

C o m e rc ia l e s te rn a l A u s tro U n g a rie i luna Maiu a. rc. Din datele statistice resultă, oă b ilanţul comercial al Monarchiei a fost mai nefavorabil ca in anul treout. Importul a fost (afară de comeroiul de metale nobile) de 159 8 milioane coroane (-f7 7 milioane coroane în asemănare cu luna Maiu 1901) şi es- portu l 194.2 milioane ooroane (— 9.1 j mii. coroane), deci b ilanţul comercial I pen tru luna Maiu ara tă un pasiv de 5.5 mii. I fa ţă de u n activ de 113 milioane co- f roane în anul precedent. Dela începu- | tul anului p ân ă la finea lui Maiu 1902 J im portul ee cifrează ou 731 milioane (+48,4) şi esportu l cu .751 4 milioane cor. (4-12.4); de aci resu ltă un activ de 20.4 m ilioane coroane (faţă de 56.4 milioane în anul espirat). D upă cantitate s’au im portat in oele cinci luni trecute 38.1 milioane măji metrice şi s ’au esportat65.6 milioane m. m. p rin u rm are s 'a espo rta t mai m ult cu 27.5 mii. m. m.

V itele r o m â n e ş t i î n V iena. Din causa luptelor politice şi mai cu sam ă economice din A ustria şi U ngaria, Viena sufere lipsă şi scum pete de carne..

A iociaţia m ăcelarilor vienezi a tr imis o delegaţie la p rim aru l Dr. Lueger, ca să-’l solicite în favoarea lor.

Dr. L u fg er a răspuns delegaţiei, că va visita în c u rsu l verei R om ânia spre a se convinge de can tita tea vitelor ce >89 pot e»porta de-acolo plentru alim entarea Vienei.

A s ig u ra re a c o n t r a p a g u b e lo r c u v ite le . Pen tru adun area convocată în O răştie pe 7 Iulie n. in scop de a constitui Reuî n iunea de a ju to ra re a economilor la pagube în vite, s’a a ră ta t un deosebit inte re s : din 25 de com une din ju r au sosit preoţi, învăţători, p roprietari.U nii au adus şi câte 1—2 economi cu ei. A dunarea s’a ţinu t în biserică, su b p re - şedinţa dlui Dr. Mihu, n o ta r I. B ranga, bărba ţi de încredere D r. A. Vlad şi Dr. R. Dobo. P reo tu l I. Moţa a cetit pro- ieotul de statute, {la desbaterea oărora însă s’au ivit mai m ulte nedum eriri la anum ite chestii prinoipale, şi fiind toţi de părere, că lucru l pe cât e de însem n a t şi folositor pen tru popor, pe a tâ t e de gingaş, oă mai ales în cas de epidemie poţi da de m ari greutăţi, — s ’a ho tă rît )în principiu înfiin ţarea negreşită a Reuniunii, d a r’ s ’a lăsat încă în treg obiectul spre studiare. Membrii p resen ţi din O răştie au fost însărcinaţi a desbate încă unele p ă rţi g ingaşe ale statutelor şi apoi a convoca o nouă adu

nare, la oare şi cei d in loc şi cei esterniB să vie cu observările p regătite a s u p ra părţilo r grele ale afacerii.

P e n t r u p ro m o v a re a e s p o r t u l u i p o a m e lo r m inistru l de agricu ltu ră ; D a- râny i a dispus şi în anul aoesta, ca o o - m isariatu l m inisterial pen tru c u ltu ra de poam e să ţină în ev idenţă pe acei p ro - ducători de poam e, cari posed p ro v is iu n i m ai m a r i; mai d eparte să ţină în e v i denţă pe toţi com ercianţii de poam e d in afară, ca astfel să fie stabilita le g ă tu rile ' în tre in teresaţi. P roducătorii d in patrie- sun t provocaţi de a anunţa d in tim p în timp provisiunile lo r com isariatu lui p e n tru cultura poam elor (la m in isteriu l de- agrioultură). A ceasta în ştiin ţare t r e b u e să cuprindă u rm ăto are le : soiul şi m u lţim ea poam elor oe su n t de v en za re , m a i departe adresa esactă (posta u ltim ă, s ta ţiunea de cale ferată , comitat) a c e lu i ce anunţă.

SFATURI.Contra sobolilor. Sobolii sunt ani

male folositoare, căci prăpădesc o mulţime de insecte, cari rod rădăcinile plantelor, fără ca ei să se atingă de acestea. Strică înse prin aceea, că scot muşinoaie prin straturi şi prin fenaţe. Un mijloc bun pentru a-’i alunga e următorul: In'gura muşinoiului vărsăm apă caldă, în care a fost pelin şi la care am adaos şi puţin terpentin. Gaura o astupăm bine cu piciorul. Sobolul nu poate suferi mirosul acela şi se va îndepărta.

Păstraţi cenuşa şi funinginea. Cenuşa din lemn este bună pentru gunoit pomii, si via, tot asa este bună la creşterea erburilor » * » •

Funinginea este un mijloc foarte bun de gunoit, mai ales iarbă, ciapă, şi alte legume ba încă şi flori. Cenuşa şi funingenea mai nimicesc şi purecii de păment, alungă melcii, (culbecii), cum şi alte gângănii, ba e bună chiar şi pentru stîrpirea muşchiului.

F E L U R I M E .O c o ra b ie -m â n ă s tire . Z ilele a c e

stea a sosit în po rtu l T aganrog (R u s ia )o corabie a m ânăstirei sf. P a n te le im o n din sf. m unte A tos ou numele : » P o c ro v preBvitaia Bogorodiţa*. C orab ia e s teo m ănăstire. C ăpitanul corăbiei şi to ţi m atrozii sun t călugări dela m untele A to s şi poartă haine călugăreşti; c ă p ita n e p ă r in te le ie rom onath Gherasim , îm p o dobit cu toate distincţiile cuvenite. H a i nele călugărilor • m atrozi sunt în c â tv a am ăsurate m enirii lo r oa. m atrozi. C o rab ia neg ru văpsită poartă în f r u n te o cruce m are şi cuprinde în sine o b is e rică, unde căp itanu legum en G h e ra s im în toată ziua celebrează. Pe co rab ie se ţin cu rigurosita te toate regulele c ă lu găreşti, femei nu v in pe corabie. E a a transpo rta t m ir de pe m untele A to s pen tru m ănăstirea sf. Pantelim on d in Mosova. C ăpitanul-egum en şi c ă lu g ă r ii- m atrozi «flnt Ruşi, corabia în să c ă lă to reşte sub flam ură turcească.

m 28 FO A IA P O P O R U L U IPag. 333

CRONICĂ.U ltim u l se rv io iu d iv in î a vr-chea

^b iserică d»n S ib iiu , s’a săvîrşit Dum inecă. îna in te de oe păreţii sfinţiţi dim p reu n ă ou sfântul altar a r fi daţi nimi- oirei oe-’i aşteaptă, un public alea a v en it se m ai înalţe rugăciuni oătră P ă rin tele ceriurilor. La sfânta liturgie celeb ra tă ou m are pompă do Rev. d ni asesori loan Papiu, M ateiu Voileanu, N icolau Ivan, au asista t şi membrii com itetului >Asociaţiunii* şi ui secţiilor lite ra re şi cei ai fondului de teatru, oari e rau în trun iţi aici. La finea liturgiei | noul părin te monaeh şi asesor consisto- 1 ria l Rev. domn Dr. Elie Cristea a ţinu t |o pătrunzătoare vorbire, în oare a ară- f la t istoricul acestei biserici zidite de aşa , num iţii Greci, cari erau Români mace- | doneni. D intre lucrurile vechi se "vor | folosi în noua biscrioă cele 4 icoane f dela altar, precum şi ornatale. Biserioa j cea nouă va fi gata în trei ani. |

!„ Iî n t r u m ă r i r e a lu i D u m n ezeu . Cn- ̂

ra to rs tu l bisericeso din Roşia-de-Secaş, | d istrict. Blaj aduce mulţumitele sale j -d nei Elena Pop n. Oltean din Oergăul- | mic, pen tru darul de 10 cor., dat sfintei j ibiserici. ]

— Mult etim. d-nă Maria şi dom nul | Achim Jian, oficiant la societatea căilor I ferate austro - ungara, conduşi de un | exem plar simţ creştinesc şi iubire că tră j gf. lăcaş al lui D zeu, au binevoit a dona j pe seam a sf. noastre biserici din Booşa- rom ână >Tronul P reacuratei Fecioare M aria*. Acest tron, sculptat de di N. Coterlea din O raviţa şi piotat de dl F ilip Matei din Bocşa-montană, în v a loare de peste 300 coroane, serveşte spre cea mai frum oasă podoabă a ̂ bisericei noastre. Actul sfinţirii s’a săvîrşit Luni a doua zi de Roaalii, p rin capelanul Ianou S tan ou cooperarea dlor învăţ. D am asehin Gruescu şi Dimitrie P runeş, în p rssen ţa unui num ăros public, în tre cari mai mulţi străini, cari toţi adm irau aoest preţios dar şi g ra tu lau dlui J ian p en tru m aiinim ositatea dovedită.

Iancu Stan, paroch.— Dl P etru V. Şireag, fost profesor

în C raiova şi înv. in Poteu, a donat pen tru sf. biserică din Poteu 10 cor., e a r’ pen tru biserica din Gerâşea 30 cor.

Matilda Maniu, prep. an. II.D zeu să le răsp lătească!

*

P e n tr u b ise rică . Din P cşaga (p. u. Alro-Szalcsva) ni-se soriu urm ătoarele: V ezead lipsa oea u rgen tă şi neapărată a uno r saore odoare în sf. noastră b iserică din Segagea, în tru m ărirea Domnului, ou spesele mele proprii, am p ro cu rat un potir de nichel, suflat cu aur,o lingură, un disc, suliţă şi o stea în p re ţ de 60 cor.

Vestitul par. P e tru ţa Mik’os le-a resp ins din biserică.

E u toate aceste saore odosre do- reso a le dona la o biserică săracă. Ve rog, dle redactor, în treg cuprinsul acestui comunioet a-’l publica în coloanele preţu itu lu i ziar »Foaia Poporului», in vitând pe am atorii de aoeastă donaţiune să se adreseze la subsorisul pen tru a le trim ite în daru l Domnului. Vasiliu Ci- rebea, învăţ, gr.-oat.

Tot de acolo ne «orie şi dl Dan Boboia, gornio de pădure, oă d însu l a p rocu ra t pe seam a biserioei un prapor, în p re ţ de 30 cor., pe care aoelaş p reo t ’l a respins, batjocorindu-’l, că ’i-ar um plea ou el biserica de stelniţe. Şi -dineul voeşte să-’l dăru iască la ̂ o b iserică săracă, de aceea doritorii se se adreseze oătră dînsul.

D a r regeso. M. S. Regele Rom âniei a binevoit să mai renunţe la o p arta din lista sa civilă (salarul lui). Fondul oe se va form a din banii aceştia este destinat pen tru restau ra rea bisericilor istorice vechi.

S ă rb ă to r i în a rm a tă Săptăm âna treoută au avu t două regim ente rom âneşti mare sărbătoare. Regim entul nr.51 din Clvj. num it de duşm ani .le g iu nea iadului*, a B ărbat îm plinirea de două su te de ani, de când s’a înfiinţat. S ă rbătoarea a fost întoomită de căpitanul Maondl, care a scris şi istoria regim entului. L t sărbare au lunt parte şi episcopul catolic din Alba-Iulia, apoi com andan tu l de corp P robst şi căpeteniile o ra şului. A ranjatorii petrecerii ’şi-au dat toa tă silinţa, ca să afle pe toţi veteranii, cari s ’au distins prin vitejii deosebite şi le-a ei suoceu să adune vre-o 20, mai toţi Români, pe piept ou m edalia da a rg in t pen tru vitejie şi unul, Lueergeanu, ou oea de aur, câştigată în anul 1882 în Bosnia, unde a’a lup ta t singur v ite je jte cu 4 Turci, deşi b ra ţu l ii era g ă u rit de un glonţ. Când s’au bă tu t cuiele în steagul cel nou, un cuiu ’l-a bă tu t el, la m asă a şezut în frunte de-a d reap ta unu i major.

Sărbătoarea a deours în mod sp len did. S ingura tu rburea lă a fâout o studenţii maghiari, oari s’au dus la locuinţa com andantului şi au cân tat cânteoul luiK ossuth. .

In Caransebeş a serba t regim entul rom ân de acolo an iversarea învingerii dela Custozza, în Ita lia (anul 1866). S’a ţinu t serviciu divin în catedrala româ- neaacă, unde a rostit predica festivă pă-

! rin tele Stoian, insistând ou ouvinte fru- ! m oaşe mai ales asupra datorin ţelo r os-■ taşilo r faţă de patrie şi m onareh şi pu-I nendu-ie de eaemple pe eroii căzuţi în

lu p ta dela Custozza. D upă am eazi a ! av u t loo în vasta curte a oasarm ei celei

m ari partea veselă a serbării, al căreiI aran jam ent a fost depus în m âna dluil locotenent Sabin Târziu. A asis ta t un î public imens la aoeastă sărbsre , în de- ' cursu l cărnia s’au produs o m ulţim e de

soene hazlii de oătră soldaţi. Im punătoare a fost scena prim ă, un tab lou vivant, oare representă supunerea, în frân gerea şi închinarea steagurilor celor în v inşi steagului austriac. S’au cân tat apoi de oătră ficiorii regim entului, toţi Rom âni, imnul poporal «Doamne ţine şi protege* în limba rom ână, e a r’ acesteia ’i-a urm at un eseroiţiu serios de drapele com andat de oătră oergentul-m ajor P avel Golia. P a rtea oea mai m aroatâ a săr- bării a fost »Căluşerul« şi >Bătuta» ju cate ou o adm irabilă graţiositate şi pre- cisiune m ilitărească de oătră 17 ficiori conduşi de vătavul Nioolae C ornea din Caransebeş.

N o u a d v o c a t ro m â n . DI Dr. Teodor B urdan aduce la cunoştinţa p. t. publicului, că ’şi-a deschis cancelaria advooa- ţia lă în Boreşineu.

• F id a n ţa re . D -şoara Ileana Da- mian, fiica dlui advocat Simeon Damian din Braşov, s’a logodit Sâm bătă seara cu dl prim looot-auditor Cornel Bar- doşi, fiiul dlui Iuliu Bardossy, insp. de şcoale in retragere, în Sibiiu.

•H y m en . Dl Patriciu Pallade şi

d-şoara Lmrefia Marcu îşi anun ţă cunun ia lor, care se va celebra Duminecă, in 20 Iulie s t n. a. o. la 3 ore p. m. în biserioa gr.-oat. din B istra.

— Domnul Dr. Coriolan Mese- şian şi d-şoara Adela Trifu îşi vor sărba cununia lor la 21 Iulie at. n .a . o. la 5 ore d. a. în biserica rom ână dinŞim lăul-Transilvaniei.

D l D r. E l ie D ă ia n u , prof. în Blaj, a fost chirotonit M erouri în tru diacon şi Sâm bătă în tru preot.

U n p r e o t h a rn ic . P reotul gr.-cat. din Aiton oom itatul Clujului, cunouoend relele, ce b ân tu ie poporu l în urm a beu- turei de rachiu , ’şi-a îndem nat c red in cioşii, eă n u m ai calce în cârrîm ă şi afurisitu l de raohiu »8 nu-’l mai ia în g u ră pen tru că m ulte rele prioinuieşte tru p u lui şi sufletului.

Lucrul ocesta însă n’a font pe p la cul foilor ungureşti, oari «e în tristează rând aud de o isp ravă bună între^ R omâni şi oe veselesc când pot vesti lu cruri slabe despre noi.

E ată ce cetim în ziarul unguresc >EUenzek« din Cluj sub titlul : »Popă valaoh contra rachiului*.

•Jeger Ferenoz, oâr im ar în Aiton, zice »Elenzek«, a ven it la redacţia n o a stră şi s’a jeluit, oă popa gr.-cat. din acea comună ’şi-a ju ra t credincioşii *6 n u mai bea rachiu. In urma aceasta* cei p a tru câr

Pag. 334 P O A I A P O P O R U L U I Nr. 28

„ D a r d e P a ş t i “. Din toate părţile ne soseşte ştirea, că »Darul de P aşti« a l »Foii Poporului« se confiscă. N'are a face. Una înse ne miră: sunt oameni, cari s*au spăriat de lucrul aces ta ! Nu se teamă de nimic, căoi nimic nu p o t păţi. Care mai are cărticica, o dă slujbaşilor, cari ’i-o cer, care nu o mai are, n’o poate da şi cu atâta s’a isprăvit. Icoana lui Buteanu şi aşa e în inima fiecărui Român. Ooana pornită poate se fie pentru Românul verde numai un nou îndemn, de-a-’şi susţine foile naţionale nu numai abonându-le însuşi, d a r ’ lucrând cât mai mult la lăţirea lor ş i printre alţi cărturari să- teni, de cari, slavă Domnului, avem multişori.

* iP re a m u l te în v ă ţă to a re . După- I

oum ne vesteşte dela m inisterul şcoaie- I lo r din B udapesta, num ărul învăţătoa- 1 re lo r s'a înm ulţit aşa de tare, încât j «unt sute, oari aşteap tă de ani de zile | să capete un post. M inistrul spune, oă | n u poate sâ num ească nioi a zecea parte f d in învăţătoarele, cari oer posturi. |9 |

U n reg© ev lav io s . Din M adrid f (Spania) se sc r ie : în 1. c. eşiau regele | şi mamă-sa din palat, oa să m eargă la | preum blare. Atunoi trecu pe dinaintea | lo r un preot, care ducea sf. ouminecă- % tu ră la un bolnav. Regele, regina ţi | oeialaîţi îngenunchiară cu toţii, apoi în | loo să se suin în caleasa, ce-’l aştepta, | îl pu ie pe p reo t în ea (fi el m erse pe f jos ou oapul descoperit până la bolnav. ]• |

U n f o r t m a re d e o i s’a făcut în 5 Cheşinţ (Bănat). I. V ianiu eşise cu turm a ] lui de 119 oi la câmp. De u rît s’a pus ] în iarbă, unde a adorm it. M irarea nu ri-a foat mică, ( â id s ’a trezit şi oi oa în palm ă. A înştiin ţa t iute gendarm eria, oare în curend a aflat pe hoţi, d a r ’ aceştia vândueeră deja oile. E i tu n i în temniţă şi se gândoso la bunătatea cărnii de berbece.

»V re m u r i g re le . In silele din urm ă

e a r’ se vestesc ploi m ari ţi vifore din m ulte părţi ale ţării, făcând pagube mari. Aşa d. a. în Bungard lângă Si- biiu an p răpăd it recolta* de varză, cra- staveţi ş ove» la mai mulţi, îndeosebi a rămân cu nimic George Boiceanu, căru ia ’i-a p răp âd it recolta de pe trei ju găre d8 păm ent, aşezate în urm a coma- saţiei la uri loc.

Jta com itatul Selagiului a căzut pea- tră , in 2 imişoara a smuls un orcan a rbori şi a risip it clăile de buoate de pe câmp. în ju ru l Devei a căzut peatră , în Bracişoa au fost trăsniţi trei lucrători pe câmp. F u rtun i de acestea au Jost şi în A ustria şi Serbia şi in m ulte loouri s 'au p răpăd it şi oameni.

•P ild ă b u n ă . Cetitorii noştri ştiu,

că pe rpdartoru) foit nem ţeşti naţionale din Ch'chinds-m aro ’l au condam nat la şese luni temniţă, pentru-câ a sori» o pneeie fro m o n â , în care îndem na pe Şvabi să ţin i la lim ba lor. Şi ştiţi cum au rătpuns Şvabii la aceasta pedepsire a redactorului lo r? In prim ele zile s’au insinuat 75 d*j abonenţi noi la foaia aceea. Şi trebue însăm nat, că foaia e scrisă num ai p en tru ţinu tu l Chichindei.In felul acesta trebue sprijinite foile n aţionale.

*F o cu ri. In Racoviţa (l. Sibiiu) a

a rs casa loouitorului I. Speleoean. Nenorocirea s’a iscat, fiindcă Speleoean îşi u itase ce s tin g ă focul de pe vatră . Casa n u a fost asigu rată .

— In Ectaa-română a trăsn it în sasa lui Zosim Lupşor, aprinzându-o. E a & ase de tot, d a r ’ omul a fost asigurat.

9

t M aşin ile d e îm b lă t i t se fao esoe- lente, dacă avem la ele renumiţi motori de benzin O riginal iOtto« dela Langen şi Wolf. Motorii aoeştia sunt cei mai eftini şi mai praotici Nu e lipsă^ de m aşinist şi focar, nu se poate întâmpla nioi_ o prim ejdie de foo, aşa oă se poate îm* blă ti in mijîooul paielor şi pe vânt. Spesele pe oias şi o putere de oal sun t de 5 —6 bani. Se pot cumpăra şi în tovără- şio. A se vede anunţul lui A. T o 'o k de pe pag. a 11-a.

■Şcoalele d m B laj La institutul

teologic au s tu d ia t în anul trecut în total 60 elevi şi anume. în cursul I. de teologie 16 în curs. II. 19 în curs. III. 15 în curs. IV. 10; 1 a murit

La teologia externă (morală) 14elevi.

La gimnasiu au fost însorişi în total 469 studenţi. D intre aceştia au deşerta t 12, au m urit 3, ear’ esamenaţi au fost 454.

La institutut preparandial au fost ■ încrişi total 103 elevi.

La şcoala de praxă au foat în sorişi 57.

La şcoala de fete au fost însorise to tal 117 eleve.

încheierea anului şoolastio, cetirea clanifioaţiunilor şi îm părţirea prem ielor s ’au în tâm p la t: la institutul pedagogic în 20; la (coala de fete în 26; la gim nas şi teologie în 28 a lunei lui Iunie.

Total la institutele de-acolo au fost însorişi in anu l şoolastio treout 82 0 elevi.

-#N r. 13 d in „F o a ia şoolastioă", Blaj,

are u rm ăto ru l cu p rin s : Chestiuni şcolare, S.; I. F r. H erbert, schiţare de p re legeri pedagog ice; Cum se poate oâştiga poporul p en tru şcoală?; Impăoare, nar. din vieaţă în vă ţ.; C orespondenţă; A p e l; S fîrşitu l anului şcolastic; Ing răşarea an im alelor şi a p a ; Diverse.

•f C a rd in a lu l S ch iauch , episcopul

dela O radea-m are, a m urit săptăm âna trecută. E l a în tem eiat mai m ulte fun- daţiuni bisericeşti. A fost unul d intre

. cei mai şovinişti p rela ţi catolici din Un-

I' garia , deşi e ra Şvab de origine.*O n e n o ro c ir e g ro z a v ă în A m e

r ic a . Sa te legrafiazâ din New York, că | în minele de cărbuni dela Cam bria,| lân g ă Iohnstow n (Pensylvania), s ’a in ii teraplat o g roazn ică esplosie.| E xplosiunea s 'a petrecut în tim pulI nop ţii din oauna im prudenţei unui lu

c ră to r oare ap rindea o pipă.Sunt scene sfâşietoare. D etunarea

s’a auzit din depărtare .Au a lerga t familiile luorătorilor.

S 'a u scos p ân ă aoum din mine 200 oadavre, unele mutilate, altele oarbonizate şi oari nu uunt de reounosout

Alte 150 de oadavre se află în adâncimea minei.

Trei sute de lucră to ri au avu t timp să fugă în tr ’un alt puţ.

D intre lucrătorii scăpaţi cu vieaţa sun t mulţi răniţi.

In Iohnatow a lucră şi mulţi Români şi alţi oam eni din A rdeal şi U ngaria. Unul din abonenţii noştri de aoolo ar face bine, daoă ne-ar scrie despre oele întâm plate, daoă nu pen tru altceva, oel pu ţin pen tru liniştirea oelor de-aoasă.

•

O s e rb a re b isericeasoă. In 23 Iu nie fiind hram ul biserioei Sf. Ioan oel nou dela Suceava (Bucovina) s’a făout serviciul bisericesc ou o deosebită pompă. D upă serviciu a fost sărbătoare popora lă , Ia oare a lua t p arte şi muzioa re gim. Suceava din Fălticeni (România), oare a treout g ran iţa ou învoirea îm păratului. La aoeastă sărbare s’au adunat peste 60 000 de săteni din Bucovina, T ran silvania, Moldova şi B asarabia.

♦

S tip e n d ii. P en tru anul şcolastic 1902/3 să esorie oonours publio ou termin p ână la 8 A ugust st. n. 1902 Ia u rm ătoarele s tip e n d ii; a) stipendii teologice ; b) stipendii preparandiale , şi anume:.2 stipendii â 210 oor. pen tru Ora dea-mare şi alte stipendii de oâte 100—120 cor.; c) stipendii g im nasiale din fondul Rudol- fian, din fundaţiunea Nioolae Braia şi: din fundaţiunea Iova Popovioi. Recurenţii la aoeste stipendii po t fi numai tineri rom âni greoo-oatolici, şi au să-’şi «ubştearnă recursele lor la acest Ordi- naria t pe calea oficiului protopopesc districtual, instruându-le ou dooumentele de lipsă.

*C u m îş i sp o re sc n e a m u l. Cât de

volnici şi ned rep ţi sun t chiar şi p ro fesorii dela şcoalele ungureşti, se vede dm u rm ătoarea ştire trimisă de un p ă rin te z iaru lu i n o stru »Tribuna« din Sib iiu : »M'am dus, zice părintele, să în scriu un b ă ia t la un institu t din Cluj. După-oe profesorul luâ la protocol cum îl chiam ă? de oe religiune e? vine în trebarea despre lim ba m aternă. Aioi profesorul nu în treab ă nimio, fă ră sorie r: A nyanyelve m agyar. (Limba m aternă m aghiară) N’am zis nimio până la sfîrşit. După-ce term ină protocolul, m ’am adres«t că tră d însu l zicead, că a greşit,, când a scris lim ba m aternă m aghiară, oăoi limba m aternă a copilului e cea ro mână. La oare profesorul ’mi-a răspuns : Ba n ’aaj greşit, căci limba m aternă e cea m eghiară. — Cum că fie cea m agh iară oând tatăl-seu şi mumă-sa su n t Rom âni ? răspunsei eu. — Mă rog, în- cheiă profesorul, eu socoteso de lim bă m aternă pe aceea, in oare vorbim acum a noi*.

Apoi pe oalea asta statisticele u n gureşti p o t să a ra te 8—9 m ilioane de U nguri, în adevăr tot num ai 4 - 5 v o r fi, ear’ res tu l e um flat pe hârtie , după- cum s’a văzu t m ai sus. V orba Ţ ig an u lui, când ’l-au în trebat, oă unde-’s r a c i i : >D’apoi, oă sun t in carte U — L as’ s§ fie în carte.

*

Ş e rp e î n le ag ăn . Fem eia Martonr din B odrog-Z sadâny a eşit zilele acestea la lucrul câmpului, luând ou sine copilul seu de ţiţă , pe oare ’l-a a tâ rn a t, în t r ’un legănaş, de creanga unui pom . Peste puţin timp femeia aude pe copil plângând. Fem eia se duce să vadă, ce e ? ' Când oolo un şerpe se înoolăoise în ju ru l gâtu lu i şi îl muşoase pe copiL Peste câteva oare copilul muri.

P e tre c e r i . T inerim ea academ ică de pe V alea-Bârgăului învită la pe trecerea ce o va a ran g ia Dumineoă la 27 Iu lie st. n. 1902 în sala hotelului com unal din B orgo-Prund. începutu l p recis la7 ore seara. V enitul ourat este d es tin a t p en tru a ju to rarea oopiilor săraoi dela şooala fundaţională din loo.

— Tinerim ea rom ână din Selişte aran jează Duminecă, in 20 Iulie n. a. c. la >Neted«, în favorul Reuniunii de- acolo o petrecere de var?. începutu l la 1 oră p. m. D upă pausă se vo r juca »Căluşerul« şi >Bătuta

Nr. 28 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 335

N a v in e m o artea . N evasta lui G "‘T h ie le din Tim işoara îşi înveninase b ă r b a tu l ou venin căpătat dela baba Io- vanoa din Gbichinda-mare. Uoigaşa femeie a fo it condam nată la 15 ani tem n iţă , baba la 5 ani. Toţi credeau, oă

'b ab a , oare e de 99 ani, va m uri în tem niţă. D ar’ de unde? Zilele aoestea îm- plinindu-.şi */* din pedeapsă şi purtân- du-se bina în tem niţă a foat liberată. E a e sănătoasă tun şi ae orede, oă nu v a mai da aju tor neveatelor stricate, oari vor s8 se scape de bărbaţii lor.

*O lu m in a re d in aeu d e o m In

Novooeroafo (Rusia) au foat condam naţi de curând trei Cazaci la oâte trei ani tem niţă grea. E i ae apuoaaeră adeoă în tr ’o ro ap te şi deagropară pe un Cazac gras, înm orm ântat da curând, îl beliră şi-’l despoiară de toată grăsim ea, oa s8-’şi facă din ea lum înări. P rin tre ei ê adecă credin ţa deşartă, că ou o lum inare d in său de om poţi faoe minuni, m ai alea po ţi câştiga dragoatea ori-cărei fete a fa ră de aoeea aprinzându-o, oând vrei «8 furi cava, nu te vede nime. P ân ă ^unde duoe proatia pe o a !

•D e a le I r i lo r . In Siigo (Irîand?)

ae aflau deputatul M’H ugh ?i încă doi I r i îna in tea judecătorului. E i fuseseră acuzaţi, că e’au înţeles «8 ţină m ereu .în g ro ază pe nişte arândaşi englezi. D eputa tu l a declarat, că judecătoru l e un minoinos blăstem at Provocat, s8 se roage de erta re , a mai nuo pupăză pe colac s trigând , că nioi când nu 'şi a cerut e r oare dela nişte oalici cum eunt judeoă- to rii englezi.

E r e n d e c e rş ito r i. In L isabona, capitala Portugaliei, e rau aşa de m ulţi cerşitori, încât abia mai puteai trece pe atrade din oausa obrăzniciei lor. In- t r ’o bună dim ineaţă a adu n a t poliţia pe toţi orbii, ologii sohiopii, (cei mai m ulţi mincinoşi), ’i-a îucăroat pe un vapor şi ’i-a trim is la Africa în tre Negrii. L isa- bonenii răsuflâ aoum mai uşor, d a r ’ oerşitarii nu raai cutează s8 se arete p rin Lisabona.

Concursuri bis.-şcol.Archidieoesa gr.-or. Sibiiu. Post

înv. Agârbioiu, Bertan, Blăjel, Frăua, Şaroş, ppresb. M ediaşului; Apoldulinf. Dobîroa, Beşineu, Rod, Reciu, ppresb. SS lişte i; Balomir, Mermezeul- Văleni, Homorod-Suseni, Agârbioiu, Banabio, Botez, Oăbud, Hărăstaş, Hidiş, Muie• reu, Sân-Mihaiu, Saporul-de-Câmpie, ppresb. Turzii.

Ştiri din piaţă,Sibiiu. Grâu, hl. 14------ 15.20, s8-

oară —.------ —.—, orz —.------------ •—»ovăs 5 .-6 .—, cucuruz 8.20—9.40 oor. 10ou8 4 0 -4 4 bani.

Piaţa banilor d in Sibiiu. Galbi- nu l 11.18; 20 lei (hârtie ) 18.98 ; 20 lei (a r gint) 18.84; lira turceasoă 21.40 ; lira engleză 23.80; 20 m aree 23 32; napoleonul 19.— ; rubla (hârtie) 2‘52, rub la (arg.) 2 44 cor.

Bursa din Budapesta. Grâul, 50ohlgr. bănăţeneso 8 ------ 8 45; săcară6 85—7 05; orz 5 35 - 5 95 ; ov8s 6 30—6.85; cucuruz 4,95—5 10.

Din causa lipsei de spaţiu P o s t a r e d a c ţ i u n i i ş i a d m i n i s t r a - ţ i t i t i i i se amină pe nrul viitor.

Pentru redacţie ţi editură responsabil: V ic to r L a z ă r . Proprietar: Pentru »Tipoprafia«, societate p«

acţiuni: Iosif Marschall.

G ustav Durr,m e c h a n i c .

Magazin de maşini de eusut şi de veloeipede,S ib iiu . y ia ţ a - m a r e n r. IO .

Recomandă depositul seu mare şi bine asortat cu toate felurile de m aşini de cu su t mai renumite din fabrici străine şi indigene pe lângă un preţ foarte moderat s 21—

Ca specialităţi se recomandă maşinile de cusut:

w * * Seidel & Naumann, G. Ml. P fa fF . “W iToate acareturile maşinilor de cusut de ori-ce

fel precum ace, curele, oleiuri fine şi altele se află întotdeauna în depositul meu. R ep a ra tu r ile la maşinile de cusut de ori-ce fel sânt esecutate prom pt, ieftin şi ( on ştien ţio s cu garan ţie . Pentru fiecare maşină nouă de cusut cumpărată delamine dau 5 am garanţie .

Liste de preturi se trim it la oerere gratis ş i franoo.

C A R O L F. J IC K E L ILa coasa de aura. ^ i t > i i u 9 P l a ţ a - m i e ă . „La coasa de aur“.

1 buc.

N icovale, forma figurei1 bucată cor.

Pentru flecare bucată garantez.

Economilor le pot recomanda cu cea. m -

V e r ig i d e co a se .

cor. 160 1-60 160 2— 2'—Bătută costă cu 10 bani mai mult.

Tocuri de cuţi nr. 7 smălţuite pe dinlăuntru şi pe dinafară 1 buc. cor. —’40

1 2 3 Ciocane, figura 5 â 250,l bucată

figura 6 â 300 grame

obicinuite, de lemn I bucată . . . K. - '44 Toporişti pentru coase de holde (model Introdus

de Iulius Teutsch) 1 bucată . K —"90 Greble de fer pentru coasele de holde, pentru

a le sirofe pe toporiştile obicinuite de lemn.1 bucată . • . K. 1-S0

C u ţi ,dela 12 bani In sus, In variaţie bogată,

în deosebi recomand: Cuţlle americane 1 bucată v ’in

V e r ig i d e c o a se .

Cuti de Bergamo, vinete-Inchise, cu semnul CFJ ’ 1 bucată....................K —'80

j._ —*96 __-86 1 bucată cor. — 86 —'90 1'—Adecă, eu schimb ori-ce coasă, nicovală şi ciocan, provfaute cu semnul CFJ, cate nu ar corespunde,

chiar si atunci, când ea a fost bătută şi întrebuinţată, mai mare încredere coasa aceasta. în decursul anilor s'a sporit foarte tare numărul coaselor vendute. La cumpărare de 10 [; bucăţi se dă o bucată pe de-asupral 51 6

T o p o r i ş t i d e c o a se ,

Păg. 336 FO A IA P O P O R U L U I Nr." 2&

&

Frfîfizbrsnntweînuîlu i

cei mai răspândit şi mal BsescspţioBâbll mijloc de cară în casă.

Se espedează dela fabrica lui

Colonaan ÎBrâsay,Bo«5s#j|»es6a, IV ., N o ie n m -b ttn it nr. 33.

Mijloc pentru ourăţirsa dinţilor. Spălându-'şi omul cel puţin de 3-ori pe zi gura — dacă se poate şi 5—6-ori — cu apă stătută, în care se pune pe jume- tate Franzbranntwein de-al Iui Brăzay, se ţin gura şi dinţii curaţi şi aceştia sfint feriţi de stricare. 2 60—52

Cererea celor doi Episcopi români presentată înnumele naţiunei române cătră împăratul, la 1791.

Textul original şi traducerea f&cntă de

D r. E . D ă ia n n .

W * Feriţ}-vS de imitaţluni. " W

Fiţi cu atenţiune la marca de apărare.

Se oap iii îa orl-oe apoteoă şl îa celelalte prăvăli!.

Se află la toate librăriile româneşti. P r e ţ u l 1 c o r o a n ă .

Se află de venzare:8000 scânduri, 6 m. lungi, 8— 16 ţoii late, preţul unei părechi 1 cor. 40 bani ■ 6000 scânduri, 4 metri lungi, 8— 16 ţoii late, preţul unei părechi 1 coi*., şi 50 jng6re de pădure de esploatat. Atât scândurile, cât şi pădurea lemn de molid şi brad. 59 3 - 3

A se adresa la Const. G-ălan în Ilva-mare (Nagy-Ilva) u. p. O.-Radna.

A apărut şi se află de vânzare te „Tipografia" so s . pe acţiuni în Sibiiu

Anuarul IJleimiSDii sod&iilor româai dm Sibiiu11.

«mpriniâtKÎnnol© date dela în tem eierea ei până ia

31 D ecem v rie 1899publicată da

Com itetul Reuniunii.Preţal I ocroană, oa porto psstai I csroană 20 bani

Atelier de lâcâtuşerie în Sibiiu.Subsemnatul aduc la cunoştinţa onoratului P. T. public, cum că după

o praxă de mai mulţi ani în cele mai renumite ateliere din monarchie şi străinătate, ca al dlui Valerian Gillar, lăcătuşul de artă şi construcţie al curţii ces. şi reg. din Viena etc. etc., ’mi-am deschis un

atelier de tăcătoşerie de artă şi construcţieîn Sibiia, Rosenanger nr. 9 (T îrgu l brânzei)

unde efectuesc tot felul de lucrări aparţinătoare acestei branşe, precum : P o r ţ i d e f e r , b a l c o a n e , t e r a s e ,

g a l e r i i , g-c i l a j n r î d e s c ă r i şi m o r m i n t e , m a r c l i i s e , a n t r e u r i , l u m i n ă t o a r e ,

o a s e p e n t r u f l o r i ( f l o r i i r i ) etc . ete.în ori-ce stil şi după cele mai noue modele. — Afară de aceea am totdeauna în depositul meu cele mai practice şi mai bune

sobe de bucătăriecât se poate de solid locrate şi cu preţurile cele mai moderate.

Sperând că P. T. public mă va onora cu număroase comande, fiind singurul măiestru lăcătuş român aici în Sibiiu, semnez

Cu deosebită stimă

555-10 JE C rem ie P u r e c e ,m ăiestru lăcătuş.

Maşini agricole A. Torok în siduu .Deposit constant: de maşini de îmblătit, de mână, de cai şi de aburi, cu roate de transportat, ciururi

de curăţit în trei mărimi, greble de fen de cea mai bună construcţie dela 90 cor. în sus, maşini de sămănat, siirmitor de cucuruz, teascuri de poame, struguri şi oleu, trieuri, maşini de tăiat nutreţ, pluguri etc. etc. Ca o specialitate a firmei se recomandă morile ei. cu 1, 2 sau B măcinătoare, mînate cu apă, aburi sau motori.

' . ------Preţuri moderate şi condiţii avantagioase de plătit. ===—Representanţa generală pentru Transilvania a fabricei de motori

*•1* ,v : _______ _ — i.waiw!CTie.‘-

•Ctnnţi’b.

\ l / r ■ 1

-

\*s

■X,L f

„Langen & Wolf‘ în Viena.Renumiţii motori de benzin Original „O tto“ dela Langen

şi W olf sfint cei mai ieftini şi mai practici, pentru economi şi indu- striaşi. Nu e lipsă de maşinist şi de focar, ori-ce pericol de foc e

c . eschis, astfel că cu o locomobilă-motor de aceasta să poate îmblătl^ jt în mijlocul paielor şi pe vreme cu vânt. 66 4—

Motorul se poate pune ori-şi-când în mişcare, spesele sânt neîn- semnate, numai 5 — 6 bani pe oră şi pentru o putere de cal.Motorii Original MOtto“ sunt răspândiţi în număr de peste 65.000.

Cu prospecte şi prelim inare de spese stau cu plăcere la disposiţie.Lotomobile de benzină şi motori se pot Yede In acţii ne la ori-ce timp In fabrica mea In Sibiiu, p ~

Pentru tipar raponaabil Iosif Manchall.