S`n`tate & Frumuse]e - Informaţia Zilei · mează un fel de tranziție de la istorio - grafia...

Alegerile legislativedin Germania, conside-rate de presa internațio-nală drept "plictisitoa-re", în contextul în careAngela Merkel pare săaibă deja promis un alpatrulea mandat decancelar, sunt însă mar-cate în acest an și de câ-teva aspecte insolite,precum limitarea pre-țului berii, promovarea nudismu-lui și supa de cartofi.

La opt ani după ce a dezvăluitlumii întregi că unul dintre pre-paratele sale culinare preferate es-te supa de cartofi, Angela Merkela m[rturisit că animalele ei pre-ferate sunt "aricii, elefanții și ie-purii de câmp", că adoră "spaghe-tele bolognese" și că hobby-ul eipreferat constă în "cultivarea car-tofilor".

Înființat în 2004 dintr-o ini-țiativă a revistei germane de satiră

Titanic, Die PARTEIvrea să frâneze inflațiaprețului berii.

Liderul libe-ralilor din FDP, caris-maticul Christian Lin-dner, în vârstă de 38 deani, se prezintă pe afi-șele de campanie în fo-tografii alb negru, cubarbă de trei zile și oprivire fermă. El a

dezv[luit c[ a fost un adolescentsupraponderal, dar, după un re-gim draconic și o cură de jogging,a pierdut 30 de kilograme.

Gregor Gysi, unul dintre li-derii stângii radicale germane,depl]nge faptul că practicarea nu-dismului este în declin și facecampanie pentru readucerea ei înpreferințele publicului actual.

Înființat în mai 2017 la Berlin,partidul Die Urbanen (Urbanii,n.r.) vrea să introducă cultura hip-hop în Bundestag,

Programul Zilelor MuzicaleS[tm[rene, edi\ia 40

PAGINA 10

Cel mai colorat dintre ano-timpuri a fost onorat cum se cu-vine la Muzeul s[tm[rean deart[, cu un salon ̀ n care membriiUAPR Satu Mare ;i invita\ii lors-au reunit ̀ n explorarea concep-tului de rod, `ntr-un fel des[rb[toare a recoltei creativit[\iilor.

Curator cu experien\[ ;imul\i prieteni ̀ n \ar[ ;i str[in[ta-te, Cristina Gloria Opri;a a reu;itdin nou s[ adune o colec\ie ete-rogen[ ;i, totu;i, dintre cele maiunitare v[zute `n ultimii ani, `nSalonul de Toamn[ “Semn Rod”deschis la finalul s[pt[m]nii tre-cute.

De;i diversitatea stilurilor,manierelor ;i materialelor poatefi ame\itoare, exist[ c]teva tememari care str[bat `ntreaga ex-pozi\ie. Rodul vegetal este explo-rat mai ales de arti;tii fotografi,care fac din rodirea plantelor osurs[ de lumin[.

“Semn Rod” la Muzeul de Art[, festin de culoare ;i rodiri creative

S`n`tate Frumuse]e&~nt[rirea imunit[\ii cu ajutorul unei diete s[n[toase

Bitterul Taina Plantelor de la Hypericum, un “elixir al vie\ii”

PAGINA 8PAGINA 5

IAnul XV Nr. 752 Duminic[ 24 septembrie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Top 10 cele mai moderne culori alesezonului toamn[-iarn[ 2017-2018

PAGINA 7

PAGINA 9

Aspecte insolite ale alegerilor legislativedin Germania

Castelul din Ardud după refacerea de la începutul secolului al XVIII-lea

În 1545, la Ardud a avut loc primul Sinod reformat din Ungaria

Mircea Ionescu Quintus, o emblem[ a liberalismului rom]nesc

Moștenitoarea gigantuluifrancez de cosmetice L'Oréal,Liliane Bettencourt, a murit înnoaptea de miercuri spre joi, lavârsta de 94 de ani, a anunțatfamilia sa.

Cu o avere estimată laaproape 40 de miliarde de dolaride revista americană Forbes în2017, dna Bettencourt era cea maibogată femeie din lume și ocupalocul 14 în topul celor mai bogațioameni din lume.

Născută la 21 octombrie 1922la Paris, Liliane a fost crescută înrigoare, printre dominicani.Mama sa, pianistă, a murit cândea avea cinci ani. Zece ani mai

târziu și-a terminat primele stagiila L'Oréal. Dna Bettencourt seconsidera depozitară a activitățiitatălui său, Eugene Schueller,fondator al companiei.

În ultimii ani, numele său afost asociat cu un foileton judiciar,în timpul căruia unii dintreapropiații săi care au profitat destarea de sănătate mintală precarăși de averea miliardarei, au fostcondamnați pentru ''abuz deîncredere''. Liliane Bettencourtfost implicată în Franța și într-unscandal de evaziune fiscală și definanțare ilegală a campanieielectorale a fostului președinteNicolas Sarkozy.

Liliane Bettencourt, cea mai bogat[ femeie din lume a murit la 94 de ani

PAGINA 3

Budapest Saxophone Quartet încheie festivalul sătmărean

Aici s-a decis desprinderea protestantismului maghiar de structura organizaţionalăa bisericii luterane şi orientarea spre calvinism

PAGINA 4

2 Informa\ia de Duminic[/24 septembrie 2017

O cronică în limba română s-a realizat în Transilvania în pri-mele decenii ale secolului al XVII-lea. Este vorba de cronica Proto-popului Vasile de la biserica„Sfântul Nicolae” din Șcheii Bra-șovului.

Nu e decât prea firesc ca începutulistoriografiei ardelenești în limba românăsă-l găsim la Brașov, unde este amintităcea mai veche școală românească, lângăbiserica „Sfântul Nicolae”. Aceasta a fostclădită din piatră pe la 1495 cu ajutorulbănesc al lui Neagoe Basarab. În cursulsecolului următor, sub influența curen-tului de reformă religioasă, care prin stă-ruința lui Ioan Honterus, au sporit așe-zămintele culturale săsești cu o tipografieși cu liceul evanghelic săsesc, au făcut șiromânii brașoveni încercări stăruitoarede a-și dezvolta modesta lor școală ro-mânească. Aceste încercări sunt legatede numele protopopului Mihai, tatăl cro-nicarului Vasile. Din însuși textul croni-cii, știm că protopopul Mihai era om cumultă învățătură, studiase în străinătate,prin Serbia, și după terminarea studiilora fost hirotonisit în Țara Românească înanul 1576.

În anii din urmă au ieșit la iveală dinarhiva Brașovului socotelile lui privitoarela cheltuielile ce s-au făcut zidind pe sea-ma vechii școli românești, o construcțiedin piatră în anul 1597, lângă biserica„Sfântul Nicolae”. (Aurel A. Mureșan,Clădirea școalei românești din Brașov la1597 în Anuarul Institutului de IstorieNațională, Cluj, vol. IV)

Cu doi ani mai târziu, acest distinsprotopop, ieșea împreună cu judele Bra-șovului, Ciril Greissing, pentru întâm-pinarea lui Mihai Viteazul, reușind a-lîndupleca să cruțe satele din Țara Bârsei.(...)

Cronica protopopului Vasile

Cronica protopopului Vasile cuprin-de însemnări cronologice de la 1392 pânăla 1633, de când datează ultima însem-nare, izvorâtă din condeiul lui. Originalulromânesc nu s-a păstrat. Cuprinsul eieste cunoscut din traducerea germană,în care se spune lămurit „Ex VallachicoTranslata” (Ibidem Ștefan Meteș)

Când și-a scris, înainte de 1742, pro-topopul Radu Tempea lucrarea lui inti-tulată Istoria Sfintei Biserici a Șcheii Bra-șovului, manuscrisul protopopului Vasileexista și el, a fost utilizat în largă măsurăde protopopul luptător, care a înțeles săducă povestirea evenimentelor până înzilele sale, întemeindu-și expunerea na-rativă nu numai pe tradiția orală sau scri-să, ci și pe documente istorice păstrateîn arhiva bisericii „Sfâtul Nicolae” dinBrașov.

Astfel istoria lui Radu Tempea for-mează un fel de tranziție de la istorio-grafia simplă narativă, cronicărească lacea pragmatică, documentată. Compa-rând cuprinsul ei cu știrile ce se pot ob-ține din acte și documente oficiale, re-zultă că ceea ce istorisește Radu Tempeadespre luptele brașovenilor și a făgără-șenilor pentru apărarea ortodoxiei, sepoate verifica și prin numeroae alte do-vezi contemporane. Astfel valoarea is-toriei lui Radu Tempea, ca izvor pentruîntâia jumătate a secolului al XVIII-leasporește considerabil. (Sterie Singe, Is-toria bisericii Șcheilor Brașovului, Ma-nuscris de la Radu Tempea, Brașov, 1899,p.67-70 și Ion Lupaș, Documente privi-toare la moșiile brâncovenești din Tran-silvania și Oltenia, 1654-1823, Cluj,1932, p.11-13)

În revista Foaie pentru minte, inimăși literatură nr. 10, miercuri 11 martie1853, sunt prezentate însemnări crono-logice despre biserica „Sfântul Nicolae”din Brașov, scoase dintru unu protocoluvechiu al bisericii.

Noi prezentăm aceste însemnări cro-nologice cu scopul de a mai împărtășiîncă și alte documente și hrisoave pentruaceastă biserică, care e cea mai mare dintoate bisericile Ardealului românesc.

Fondarea acestei biserici se trage dela venirea bulgarilor la Brașov în anul1292, când s-a ridicat o cruce din lemncilindrică, care le slujea românilor ca unloc de rugă în lipsă de biserică.

În 1403, după ce s-a învechit și stricatcrucea s-a cerut voie de la autorități șile-au dat voie să-și facă o biserică de lemncu hramul Sfintei Născătoare de Dum-nezeu, care a ținut un secol. În 1495, fiindpreot atunci Petru și jude Nicferi, au cău-tat toate mijloacele ca să zidească o bise-rică de piatră.

În anul 1518 s-a dus preotul Petrucu oamenii lui la Neagoe Basarab Voie-vod (feciorul lui Basarab și ginerele cnea-zului Lazar al bulgarilor). Neagoe Basa-rab Voievod a trimis daruri la magistratuldin Brașov, pentru a aproba să se zideascăo biserică din piatră. Neagoe Basarab tri-mise meșteri cu planuri la 1519-1520,pentru construirea bisericii cu hramul“Sfântului Nicolae”, însă la anul 1521,murind Neagoe Basarab Voievod, nu s-a isprăvit biserica, rămânând tinda, clo-potnița și altarul neisprăvite, în care starea rămas 62 de ani.

În anul 1583, fiind protopop mareEnea și preot Mihail, s-au dus ambii înȚara Românească la voievodul Petru Cer-cel, feciorul lui Pătrașcu și fratele lui Mi-hai Viteazul, rugându-l să o isprăvească.În 1584, vodă Petru Cercel a trimis aju-

torul în bani și meșteri de s-a lungit bi-serica cu un altar, dar și tinda muierilor,iar la anul 1584, a împodobit-o cu maimulți sfinți.

În 1593, Petru Aron, voievodul Mol-dovei, trecând la Aiud prin Brașov, undeau zăbovit doi ani, întorcându-se în anul1595 și văzând că nu e începută biserica,au dat ajutorul de s-au ridicat turnul clo-potelor și s-au zugrăvit biserica pe dinlăuntru și pe din afară. Apoi ajungândPetru voievod acasă, au trimis un spioncu pecete de la Măria Sa și toți boierii, încare orânduise ca din vistieria Moldoveisă se dea pe tot anul 12000 aspri bisericeiși 300 preoților și slujitorilor bisericii,pentru care în 6 decembrie, ziua hramu-lui, să se pomenească ctitorii, împărțindmilă la săraci, care de obicei să se ținăpână astăzi. (vezi Foaia de Transilvanianr. 26 din 1838, p. 207-208), întărindu-se prin alt hrisov domnesc la 1654 deȘtefan, voievod al Moldovei și s-au păzitpână la mijlocul secolului al XVII-lea,de atunci nu s-a mai terminat totuși bi-serica, au stătut în pace până în 1744, nuera amenințată cu uniația și spre a-și pu-tea apăra relația răsăriteană, comună ceruprin deputatul său preot Evstarie Vasi-lievici de la împărăteasa Rusiei, ElisavetaPetrovna, protectoarea acestei biserici,rugând-o a mijloci de la împărăteasanoastră Maria Tereza ca să nu fie impusăunirea, care și făcu de nu numai aceastăcomună, ci și toți românii răsăriteni dinTransilvania au fost sloboziți către toatedregătoriile locale scutiți de acea silă. (...)

În 1733 s-au zidit paraclisul (capela)de spre miazănoapte lipit de biserica ceamare, cu hramul Buneivestiri a MaiciiDomnului, dinpreună cu altarul și douăturnuri, unul pe criptă și altu din stângalângă turnul cu strană de-o jupâneasăKonstanda lui jupânul Manole cu toate

cheltuielile, până și zugrăvire.În 1750 s-au zidit paraclisul cel des-

pre miazăzi fundat de Rada Pricon cufrate său Hani Ioan Pricon cu hramul În-ălțării Domnului. S-a zugrăvit și au făcuto trănulă podobită după stilul bizantinfoarte frumoasă. Această parohie întruadevăr, că are un preț pentru istoria arteinespus de mare. Tot în 1750 au trimisElisaveta 13000 franci, cu care s-au ridi-cat turnul cu ceasornicul și s-au reparatbiserica, apoi s-a inscris inscripțiunea depe talpa turnului în față pe câmpu văzutcu litere de aur în următorul mod< „PiaLiberalitate Elisaveta Petrovna ImparatieiLatina Russiak Monostralei Ois InvietaeHie Sancer Losua Estrenovatus 1751”.

Din 1519-1520 au ținut biserica pânăla 1838, iară din 1837 era foarte slăvităîncât în acel an s-au început a se reparazidurile, ferestile și s-au podit cu piatră,care reparatură s-au săvârșit în 1839, s-au cheltuit 12600 de franci.

De la 1839 până la 1849 s-au făcutstrana episcopului, amvonul și tâmplacea mare cu perdea de pe vipentru, cares-au cheltuit peste 15000 de franci. Altelucruri importante, în tindă este o criptăîn care este înmormântată Sultana, dom-nița lui Mircea Vodă și soția lui PetruCercel în anul 1592. (...)

Biserica a fost renovată în perioadainterbelică prin grija localnicilor și păs-trează fresca executată de marele pictorCostin Petrescu. În cimitirul bisericiisunt îngropate personalități importantedin istoria națională și locală ca NicolaeTitulescu, dr. Aurel Popovici, preotul Va-sile Saftu, dr. Ioan Moșotă.

Misterele bisericii “SfântulNicolae” din Brașov

Biserica “Sfântul Nicolae” din ȘcheiiBrașovului ascunde multe hrisoave vechi,unele de peste 300 de ani. Aici se află șiicoana care prevestește Apocalipsa.

Misterul globului poleit cu aur în careau fost ascunse documente vechi, legen-da spune că în cea mai înaltă turlă a bi-sericii, exact la baza crucii mari a fostașezat un glob poleit cu aur, în care a fostascuns un document misterios cu infor-mații importante despre brașovenii dinȘchei. Nici până astăzi nu sunt informațiiexacte despre ce conține documentul ori-ginal. Acel document ar fi fost scris deRadu Tempe în 1742, el a scris și istoriabisericii. Documentul a fost scos la lu-mină de două ori< o dată în 1887, cândmuncitorii au ajuns în turn și au deschisglobul și altă dată în 1946 când bisericaa fost din nou renovată. Atunci preotulCandid Mușlea a redactat și un procesverbal despre conținutul documentului,dar copiile au fost ascunse de teama re-gimului bolșevic instaurat în Româniadupă Al Doilea Război Mondial.

Documentul original scris de RaduTempe în continuare e ascuns în globulde aur. Se spune că, copiile cuprind măr-turii despre cultura locuitorilor din car-tierul brașovean Șchei. Practic hrisovulse referă la modul cum s-au chinuit ro-mânii și sașii să-și păstreze identitateanațională. În document se mai arată căsașii erau un popor inteligent și foartedisciplinat și că ungurii voiau în toate fe-lurile să-i asuprească.

În interiorul bisericii există o frescădespre care se spune că vestește Apoca-lipsa. Potrivit interpretării, “Roata Lumii”arată că Apocalipsa ar fi vestită de inver-sarea polilor magnetici ai Pământului.

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuan(Din Cartea în Manuscris< Cronicari

români din Ardeal)

Ioan Micu, numit ulterior Inochen-tie Micu Klein, a fost preot greco-cato-lic, episcop, iluminist, baron, consilierimperial, luptător pentru drepturilenaţionale ale românilor din Transilva-nia. S-a născut în familia unor ţăraniromâni din localitatea Sadu, judeţul Si-biu.

Prin diploma din 25 februarie 1729,împăratul austriac Carol al VI-lea l-anumit pe Ioan Micu episcop şi consilierimperial. El a urmat în scaunul episco-pal după episcopul Ioan Giurgiu Pa-tachi, decedat în anul 1727. La 5 sep-tembrie 1729 a primit titlul de baron,luându-şi numele de Klein. În acelaşian, la 23 septembrie s-a hirotonit, iar la25 septembrie s-a călugărit, luând nu-mele de Inochentie. La 5 noiembrie afost consacrat episcop.

După hirotonire a plecat la Viena,pentru a cere drepturi pentru româniidin Transilvania, aşa cum au fost eleacordate de diplomele leopoldine.

A fost înscăunat episcop la Făgăraşla data de 28 septembrie 1732. Înaintede înscăunare a scris opt scrisori împă-ratului austriac Carol al VI-lea, prin ca-re cerea drepturi pentru românii dinTransilvania, afirmând că acesta este"cel mai vechiu în Transilvania şi toto-dată cel mai numeros căci Românii suntde zece ori mai mulţi decât Ungurii,Saşii şi Secuii laolaltă". După înscăunarea scris alte şaisprezece scrisori avândacelaşi subiect.

În 1737 a mutat sediul episcopieide la Făgăraş la Blaj. La Blaj a strânsfonduri pentru repararea castelului dinlocalitate şi pentru edificarea catedralei,a mănăstirii şi a şcolilor pe care doreasă le înfiinţeze. În 1738 a pus piatra detemelie a primei şcoli româneşti dinBlaj. În acelaşi an a convocat un sinodeparhial, în timpul căruia a vorbit înnumele "naţiunii române", ceea ce aconstituit un act de mare curaj pentruacea vreme.

La 23 ianuarie 1744 a fost foarteaproape de a fi aruncat pe fereastră demembrii Dietei ardelene de la Sibiupentru că îndrăznise să ceară drepturipentru români. În acelaşi an au avut loctulburări în rândul credincioşilor, dincauza călugărului sârb Visarion Sarai.În urma acestor tulburări, InochentieMicu a fost cercetat la Viena, de cătreautorităţi, pentru răzvrătire împotrivastatului. Împărăteasa Maria Tereza in-tenţiona să îl arunce în temniţă, astfelcă Inochentie Micu a plecat de la Vienala Roma, în exil. În 1751 InochentieMicu a renunţat la funcţia de episcop,asigurându-i-se o pensie anuală. A mu-rit la 23 septembrie 1768, la Roma. Ră-măşiţele sale pământeşti au fost reîn-humate la 19 octombrie 1997 la Blaj.

Inochentie MicuKlein a murit la 23septembrie 1768

CRONICARIÎn interiorul bisericii Sf]ntul Nicolae din :cheii Bra;ovului există o frescă despre care se spune

că vestește Apocalipsa. Potrivit interpretării, “Roata Lumii” arată că Apocalipsa ar fi vestită deinversarea polilor magnetici ai Pământului.

Biserica “Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului ascunde multe hrisoave vechi,unele de peste 300 de ani. Aici se află și icoana care prevestește Apocalipsa

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Primele c[r\i române;ti s-au tip[rit la biserica „Sfântul Nicolae” din :cheii Bra;ovului

Biserica și școala românească construită în apropierea ei au constituit un puternic centru spiritualși cultural pentru românii din Țara Bârsei

24 septembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEReprezentând unul dintre centrele teologice şi organizaţionale al noii biserici, comitatul Satu

Mare a găzduit în secolele XVI-XVII nu mai puţin de 25 de sinoade reformate. Fără îndoială, celemai importante sunt Sinodul de Ardud, din 1545, primul Sinod reformat din Ungaria, şi cel dinOar din 1554. În cadrul acestuia din urmă se decide de altfel desprinderea protestantismuluimaghiar de structura organizaţională a bisericii luterane săseşti şi orientarea spre calvinism.

Continu[m în această ediție aInformației de Duminică prezen-tarea succintă a istoriei județuluiSatu Mare. Ora;ul ;i județul SatuMare au avut o istorie zbuciumatăși în epoca premodernă, dupăcum reiese dintr-un material pu-blicat de dr. Diana Iegar de la Mu-zeul Na\ional de Istorie a Tran-silvaniei din Cluj Napoca în “Mo-nografia Județului Satu Mare”apărută în 2016. Am preluat textși imagini din capitolul “2.9. SatuMare în epoca premodernă”.

O deosebită importanţă pentru is-toria acestor ţinuturi o are construireacetăţii Satu Mare în perimetrul actua-lului oraş. O primă fază a acesteia fuseseridicată pe o insulă a Someşului, se pare,din pământ şi lemn, cândva după anul1543, de proprietarii de atunci aioraşelor Satu Mare şi Mintiu, fraţii Bá-tori.

În 1559, căpitanul Melchior Balassapărăseşte tabăra transilvăneană şi predăfortificaţia noilor aliaţi din partida hab-sburgică. Aceştia încep să plănuiascăconstruirea unei cetăţi mai puternice şimai extinse ca suprafaţă, situată undevala întâlnirea celor două braţe ale So-meşului. În 1565, când are loc un asediude amploare al trupelor transilvănene,fortificaţia era deja în picioare. Formadefinitivă a acesteia este dată de lucrărilede reconstrucţie care au loc în urma ata-cului, realizate în forţă cu ajutorul unuinumăr mare de iobagi din mai multecomitate.

Lupta lui Mihai Viteazul pentru Transilvania

La cumpăna secolelor XVI-XVII,conflictele militare din Transilvania auafectat şi partea sudică a judeţului actualSatu Mare. Liga anti-otomană care îireunise începând cu anul 1594 pe MihaiViteazul (domnul Ţării Româneşti),Aron Vodă cel Cumplit (domnul Mol-dovei) şi Sigismund Bátori (principeleTransilvaniei) sub îndrumarea împăra-tului habsburg Rudolf II începe să sedestrame abia câţiva ani mai târziu, înciuda succeselor repurtate pe câmpurilede luptă din zona Dunării de domnulŢării Româneşti (Sîrbu 1976). Abando-nat de foştii aliaţi, şi în acelaşi timp ex-pus contraofensivei turceşti din cauzapoziţiei geografice, Mihai Viteazul ia odecizie radicală şi, primind încuvi-inţarea împărătească, declanşează oacţiune militară împotriva Transilvaniei,pe care o încheie victorios odată cu in-trarea în Alba Iulia, la 1 noiembrie 1599.Alungarea lui Ieremia Movilă de pe tro-nul Moldovei abia câteva luni mai târziumarchează şi începutul suveranităţiidomnului muntean asupra tuturor celortrei ţări carpatice (Edroiu-Todiţă 2005).

Problemele din Transilvania începînsă să se manifeste odată cu actele re-bele ale nobilimii de aici, transformateîn revoltă deschisă în anul 1600. Tot cusprijinul lui Rudolf al II-lea, prin aportulmilitar al oştirii generalului Bastareuşeşte Mihai Viteazul să recuperezepentru ultima dată Transilvania. Pregă-tirea acţiunii militare anti-transilvănenea trupelor româno-habsburgice are loctocmai pe teritoriul sătmărean. La în-ceputul lunii iulie 1601, Mihai Viteazulîşi stabileşte tabăra la Moftin, unde ră-mâne aproape trei săptămâni şi unde serealizează joncţiunea cu oastea genera-

lului Basta. În prima zi a lunii augustoastea se deplasează spre Sălaj şi, dupăo ultimă oprire în vecinătatea Supurului,înaintează până la Guruslău, unde areloc bătălia decisivă în ziua de 3 august1601 (Edroiu-Todiţă 2005). Victoria nuare însă rezultate concrete pentru dom-nul Ţării Româneşti< în 19 august, laTurda, Mihai Viteazu este ucis prin com-plot de soldaţii generalului Basta, iarTransilvania rămâne o victorie exclusivăa trupelor imperiale.

Ştefan Bocskay, principe al Transilvaniei

Revenirea în stăpânirea principilortransilvani a comitatelor din nordul Par-tiumului se va produce abia la începutulsecolului al XVII-lea. Ştefan Bocskay seridică, în 1604, împotriva puterii impe-riale, asigurându-şi sprijinul cetelor dehaiduci care acţionau în ţinuturile delângă Tisa. Acţionând abil între turci şiimperiali, Bocskay reuşeşte să recupe-reze, prin puterea armelor, teritoriile dedincolo de hotarul Transilvanei, printrecare şi Satu Mare, obţinând în acelaşitimp şi recunoaşterea ca principe alTransilvaniei (1604-1606). Mai mult,prin tratatul de la Viena din 1606, în-cheiat cu împăratul Rudolf II, acesta dinurmă recunoaştea nu numai numirealui Bocskay ca principe, ci şi încorpora-rea, de jure, la Transilvania a comitatelorSatu Mare, Bereg şi Ugocea (Borovszky1910). Prin tratatele ulterioare de la Tîr-navia (1615), Mikulov (1622), Viena(1624), Bratislava (1626) şi Linz (1645)– acestea având loc ca urmare a partici-pării principilor Transilvaniei la Războ-iului de 30 de ani (1618-1648) - esteconfirmată stăpânirea principilor tran-silvani asupra comitatului Satu Mare, laînceput în formă viageră, iar apoi, prinpacea de la Linz, în formă ereditară.

Până la sfârşitul secolului al XVII-lea, statutul juridic şi politic al Sătma-rului nu mai cunoaşte oscilaţii majore,chiar dacă mai avem perioade scurte deinstabilitate politică şi socială. Una din-tre ele debutează în 1657, când princi-pele Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi alII-lea, sprijinit de oştile muntene şi mol-

dovene, declanşează o ofensivă militarăîmpotriva Poloniei, în calitate de pre-tendent al tronului acesteia. Soldatăiniţial cu victorii importante, acţiuneamilitară îşi pierde vigoarea în momentulîn care aliaţii suedezi părăsesc câmpurilede luptă. Evitând o confruntare directă,oştile poloneze profită de lipsa grosuluiarmatei transilvănene, aflată încă în Po-lonia, şi pătrund în nordul Ardealului,pustiind multe dintre aşezările întâlniteîn cale. Cele mai afectate au fost comi-tatele Satu Mare şi Bereg (Borovszky1910). În anii 1660-1661, în contextulocupării Oradiei de către turci, ţinutuleste din nou devastat de către armateleotomane.

Comitatul Satu Mare intrăsub autoritatea ImperiuluiHabsburgic în 1691

Din punct de vedere politic şi ad-ministrativ, comitatul Satu Mare ca şiîntreg Partium-ul şi Transilvania, intrăsub autoritatea Imperiului Habsburgic.Documentul oficial care statua nouarealitate politică este Diploma Leopol-dină din 4 decembrie 1691, care, princele 18 puncte ale sale, reglementa toateraporturile politice, juridice şi econo-mice dintre Transilvania şi ImperiulHabsburgic, constituind actul juridicfundamental până la instituirea dualis-mul austro-ungar din 1867 (Andea-An-dea 2003).

Cea mai importantă transformare apeisajului confesional al zonei sătmăre-ne în perioada secolelor XVI-XVII o re-prezintă pătrunderea şi răspândirea re-formei religioase. Mişcarea izbucneşteîn 1517, odată cu publicarea Celor 95de teze ale lui Martin Luther în Germa-nia şi dă naştere unui conflict de am-ploare în sânul bisericii catolice din în-treaga Europă. După câteva decenii deoscilaţie, Protestantismul în Ungaria şiTransivania se stabilizează în forma sacalvină, după doctrina proliferată demarele reformator francez Jean Calvin.Regiunea sătmăreană a reprezentat uncentru de răspândire şi organizare a pro-testantismului incipient. Încă din 1527,astfel, Baltazar Drágffi, unul dintre cei

mai puternici nobili din zonă, începe săse implice activ în extinderea reformeireligioase în rândul populaţiei din co-mitat. Până în 1545, protestantismul esteîmbrăţişat de marea majoritate a fami-liilor nobile din comitat şi de mulţi din-tre iobagii aflaţi sub influenţa acestora.Deşi mai târziu contrareforma catolicăva recupera o parte a enoriaşilor, secolulal XVI-lea stă în mod cert sub semnulprozelitismului reformat. Protestantis-mul se extinde în aşa măsură, încât în1571 doar în 6 dintre satele din actualuljudeţ Satu Mare mai serveau preoţi ca-tolici: Pelişor, Halmeu, Porumbeşti, Li-vada – pe atunci divizată în două loca-lităţi şi Vetiş (Borovszky 1910).

25 de sinoade reformate în secolele XVI-XVII

Reprezentând unul dintre centreleteologice şi organizaţionale al noii bise-rici, comitatul Satu Mare a găzduit însecolele XVI-XVII nu mai puţin de 25de sinoade reformate. Fără îndoială, celemai importante sunt Sinodul de Ardud,din 1545, primul Sinod reformat dinUngaria, şi cel din Oar din 1554. În ca-drul acestuia din urmă se decide de altfeldesprinderea protestantismului maghiarde structura organizaţională a bisericiiluterane săseşti şi orientarea spre calvi-nism, în frunte cu un episcop propriu(Jaszovszky 1986). În 1646, un alt con-siliu de amploare al bisericii protestantea avut loc la Satu Mare.

Biserica ortodoxă din Satu Mare, to-lerată doar la nivel statal, îşi păstreazăcaracterul instituţional incert şi în pe-rioada premodernă. Jurisdicţia episco-pală în zonă este împărţită între episco-pii de Mukachevo, Vad sau Bălgrad (Al-ba Iulia) şi vlădicii locali, mult mai im-plicaţi în viaţa comunităţii, a căror exis-tenţă o desluşim doar ocazional din iz-voarele vremii (Meteş 1935). În general,autoritatea episcopilor se extinde asupraunui teritoriu mult mai larg decât fostulcomitat Satu Mare, cuprinzând în repe-tate rânduri unităţile administrative li-mitrofe. Episcopii ortodocşi care îşiexercitau autoritatea în zonă nu benefi-ciau de un centru permanent, rezidând

în mănăstirile a căror funcţionare esteatestată documentar începând cu finalulsecolului al XVI-lea. Cel mai vechi astfelde locaş monastic pe teritoriul actual aljudeţului Satu Mare este Cuţa. În 1618,călugărul Eftimie din Cuţa este numit„vizitator” peste românii din Satu Marede către căpitanul de atunci al cetăţii,Andrei Doczy. Pe parcursul secolului alXVII-lea, de altfel, sunt atestaţi încă pa-tru episcopi ortodocşi de Satu Mare, pri-mul dintre aceştia în ordine cronologică,Efrem (1600), rezidând la mănăstireaHabra de lângă Baia Mare (Meteş 1936).

Domeniul cetăţii Satu Marecuprindea 185 de sate

Din punct de vedere economic, viaţaţinuturilor sătmărene şi a localniciloreste relevată cel mai coerent prin prismamarilor domenii, care coordonau atâtactivităţile productive ale unui numărmare de locuitori, cât şi relaţiile dintrecomunităţile umane. În secolele XVI-XVII, activităţile din cadrul domeniuluisunt mult mai bine reglementate prindocumentele scrise. Datorate în parteaspririi obligaţiilor iobăgeşti, dar şi for-mării unei rutine a scrisului, însemnă-rile păstrate până la noi sub forma con-scripţiilor şi a urbariilor permit recon-stituirea până la detaliu a vieţii satuluisătmărean. Atât compoziţia, cât şi pro-prietarii domeniilor constituite în evulmediu se schimbă în perioada premo-dernă. În a doua jumătate a secolului alXVI-lea, o suprafaţă uriaşă a fostuluicomitat era administrată sub forma do-meniului cetăţii Satu Mare, care inclu-dea, pe lângă teritoriile mai vechi, şi do-meniul Cehu Silvaniei cu satele ataşatedin Bihor, domeniul Ardud şi sateleataşate, domeniile Baia Mare, Tăşnad,Zalău, Seini cu Ţara Oaşului. În total,nu mai puţin de 185 de sate sau părţiale acestora, cu peste 5400 de familii stă-teau sub autoritatea cetăţii Satu Mare(Prodan 1967). Compoziţia şi dimen-siunile domeniilor se schimbă însă dela perioadă la perioadă, odată cu des-prinderea fostelor centre domeniale sauadăugarea unora noi, urmând oscilaţiileputernice ale politicii zonale.

În vestul fostului comitat, domeniulcu centrul la Ecedea continua să domineviaţa economică din zonă. Al doilea camărime după Satu Mare, domeniul cu-prindea la 1648 nu mai puţin de 53 desate, dintre care 26 se situează pe teri-toriul actualului judeţ. În general, aces-tea sunt aşezările din zona Careiului şicele de pe valea Someşului, până la li-mita nordică a zonei Codru. Domeniulîşi schimbă proprietarul de mai multeori pe parcursul secolului al XVII-lea<în 1605 trece din posesia familiei Bátoriîn cea a familiei Bethlen, apoi în 1645este donat lui Gheorghe Rákóczi (Bo-rovszky 1910).

Înainte de 1569, când era încă ad-ministrat ca domeniu de sine stătător,domeniul Ardud cuprindea 59 de loca-lităţi, printre care şi târgul Beltiug. Sateleromâneşti sunt în general grupate în vo-ievodate, în frunte cu un voievod, carejuca un rol asemănător unui jude de sat,cu oarecare atribuţii la nivel adminis-trativ şi judiciar local. În 1569, în cadruldomeniului Ardud sunt menţionaţi pa-tru voievozi, cu jurisdicţie asupra unuiteritoriu variabil, de 3 până la 10 sate.Mai târziu, funcţia de voievod disparedin cadrul documentelor administrati-ve, reminiscenţe ale vechii organizăripăstrându-se eventual sub forma unorînsemnări marginale (Prodan 1967).

Cetatea Carei în perioada premodernă

În 1545, la Ardud a avut loc primul Sinod reformat din Ungaria


IN MEMORIAM

Președintele de onoare al PNL,Mircea Ionescu-Quintus, a muritvineri, 15 septembrie 2017, la vâr-sta de 100 de ani.

Scriitorul și omul politic Mir-cea Ionescu-Quintus s-a născut la18 martie 1917, la Herson (Cher-son), în Crimeea, unde familia erarefugiată.

Mircea Ionescu-Quintus, președintede onoare al Partidului Național Liberal,a fost fiul Mariei (născută Naumescu) șial lui Ion G. Ionescu-Quintus, potrivit''Dicționarului General al Literaturii Ro-mâne'' (Editura Univers Enciclopedic,București 2005).

A practicat avocatura

A absolvit Liceul "Sfinții Petru și Pa-vel" din Ploiești (1927-1934). S-a înscrisîn PNL în 1936, tatăl său fiind ales denouă ori în Parlamentul României dinpostura de membru al acestui partid. Afost licențiat "cum laude" al Facultății deDrept din București (1938), fiind spe-cialist în drept și procedură penală.

A profesat avocatura în Ploiești, în-cepând din 1940 până în 1987. Consilierîndrumător de avocați stagiari (1977-1985)> profesor la catedra de Drept Con-stituțional și Administrativ la Facultateade Studii Juridice a Universității de In-ventică din Ploiești (1991-1993).

De\inut politic

Membru fondator al grupului "Gân-duri și rânduri", se află între cei care în-temeiază și editează revista cu același nu-me (Ploiești, 1937-1938). Întors de pefrontul de Răsărit (va fi decorat mai târ-ziu cu Coroana României cu spade șipanglica de Virtute Militară), este numitredactor responsabil al revistei "Gândprahovean" (1943-1944). După războiconduce, din 1945, Organizația Tinere-tului Liberal din Prahova.

În 1946, este arestat timp de câtevaluni> eliberat, își reia funcția până la des-ființarea Partidului Național Liberal.Arestat a doua oară în 1952, este întem-nițat și trimis în coloniile penitenciarede la Poarta Albă, Coasta Galeș, Penin-sula Valea Neagră, Borzești. După elibe-rare (1954), practică avocatura intermi-tent, căci este reținut și eliberat de încădouă ori, în 1956 și în 1957. Din 1964,revine și în viața literară, fiind mulți anipreședinte al Clubului Umoriștilor Pra-hoveni.

Func\ii `n politica `nalt[

A fost președinte al Organizației ju-dețene Prahova a PNL (1990-1993)> înaceastă calitate, în perioada februarie -iunie 1990, a fost membru al ConsiliuluiProvizoriu de Uniune Națională (CPUN)Prahova> vicepreședinte al PNL (1990-1992)> președinte al PNL (din 26 februa-rie 1993, până în 17 februarie 2001)> de-putat de Prahova în prima legislaturăpostdecembristă, ales pe lista PNL la 20mai 1990> vicepreședinte al Adunării De-putaților (18 iunie 1990 - septembrie1991).

A fost ministru al Justiției în cabine-tul condus de Theodor Stolojan (16 oc-tombrie 1991 - 19 noiembrie 1992).

La alegerile parlamentare din 3 no-iembrie 1996, a obținut un mandat desenator de Prahova, iar la 27 noiembrie1996 a fost ales vicepreședinte al Sena-tului României. La 22 decembrie 1999, afost numit președinte interimar, iar la 1

februarie 2000 a fost ales președinte alSenatului României> reales senator dePrahova în legislatura 2000-2004> preșe-dinte de onoare al PNL (din 19 octom-brie 2002).

Activitatea literar[

A fost scriitor, președinte de onoareal Uniunii Epigramiștilor din Româniași membru al Uniunii Scriitorilor din Ro-mânia.

Debutează în revista "Curierul Li-ceului Sfinții Petru și Pavel" (1934), pri-ma lui carte fiind "Haz de necaz", publi-cată în 1943 și prefațată de Radu D. Ro-setti. Următoarea culegere, "Epigrame",cu inedite și preluări, apare abia dupătrei decenii, în 1973. Autor al volumelor<"Epigrame și epitafuri", "Lacrima scoici-lor", "Cazul Dorin Condrea", "Mărturiemincinoasă", "Citație pentru un necu-noscut", coautor la numeroase Culegeride Epigrame editate de Clubul "CincinatPavelescu" din București și colaborări lareviste și publicații, între care< "Gluma","Păcală", "Mitică", "Urzica", "Moftul Ro-mân", "Cronica Română", "Palatul de Jus-tiție".

Potrivit Dicționarului General al Li-teraturii Române, Mircea Ionescu-Quin-tus și-a încercat condeiul și într-o dramă,de fapt un "proces spectacol", "Cazul Do-ria Condrea", scrisă în 1958, dar nepu-blicată. Între eseurile adunate în volumul"Liberal din tată-n fiu" (1996) sunt cu-prinse și câteva fragmente autobiografice,în timp ce versurile, corespondența și în-semnările din "Moara dracilor" (1999)evocă sobru și concis momente trăite întimpul detențiilor politice.

A fost membru a numeroase societățiși asociații culturale și în conducerea

unora dintre acestea> președinte de onoa-re al fundațiilor culturale "I.L. Caragiale"și "Nicolae Grigorescu" din Câmpina.

A primit Premiul "Cincinat Paveles-cu" al Societății Academice "Titu Maio-rescu" (1992), Diploma de merit a Uni-unii Juriștilor din România (1991), Di-ploma Editurii "Românul" pentru acti-vitate parlamentară (1990), Premiul "Ște-fan Tropcea" - Brăila (1989), Premiul"Cronica Română" pentru activitate po-litică (1993), Premiul Asociației Umo-riștilor Români pentru epigramă (1993)etc.

A fost membru al Asociației FoștilorDeținuți Politici din România ;i veterande război, decorat în 1942 cu Ordinul"Coroana României" cu spade și panglicide Virtute Militară.

A primit, în aprilie 2009, gradul degeneral de brigadă în retragere din parteapreședintelui Traian Băsescu. A primit,de asemenea, Ordinul portughez "InfanteDon Henrique", în grad de Mare cruceși Ordinul danez "Daneburg", în grad deMare cruce.

La 17 martie 2017, președintele KlausIohannis l-a decorat pe Mircea Ionescu-Quintus, cu Ordinul Național "SteauaRomâniei", iar la 15 mai 2017 șeful sta-tului a semnat decretul privind înaintareaîn gradul de general-maior cu două stele,în retragere, a generalului veteran de răz-boi Mircea Ionescu-Quintus.

În anul 2009, cu ocazia "Zilelor ora-șului Ploiești", a primit o stea pe "AleeaCelebrităților" aflată în centru, în zonapietonală Nichita Stănescu.

În februarie 2015, în cadrul Galei Ti-neretului Național Liberal (TNL), a pri-mit premiul pentru întreaga carieră înslujba valorilor democrației, a civismuluiși libertății de expresie. A fost declarat

cetățean de onoare al orașelor Ploiești șiOrșova.

A fost căsătorit și a avut un fiu.

A ales să trăiască fără compromisuri

Mircea Ionescu Quintus spunea, în17 martie 2017, atunci când a fost decoratla Palatul Cotroceni, că viaţa sa e un ro-man şi şi-a făcut datoria de român şi os-taş. Fostul preşedinte al liberalilor po-vestea atunci că în viaţă nu a vrut să facălucruri incorecte şi a ales să trăiască fărăcompromisuri.

"Viaţa mea a fost un roman. Pentrucă am trăit peste 100 de pagini tipărite.Am luat viaţa pe umerii mei şi pe răs-punderea mea încă de la 15 ani, atuncicând bunul şi valorosul meu părinte ne-a lăsat. De atunci am avut răspundereafamiliei şi el, tatăl meu, a murit sărac. Eunu sunt sărac. Am o casă a soţiei mele dezestre în care stăm şi cu retribuţiile pecare le primesc, avem tot ce ne trebuie.Prin urmare, nu sunt sărac, dar nici nuam pus nimic deoparte. Eram vice-preşedinte al Camerei Deputaţilor şi m-am trezit cu două persoane frumoase ca-re mi-au spus “Dumneavoastră sunteţiavocat. Vrem să vă angajăm”. Am spus“eu am treabă aici, sunt vicepreşedinteal Camerei Deputaţilor” . Ei mi-au spuscă nu are importanţă, doar pentru con-sultări. Aveam 10.000 de lei salariul, eiau spus că îmi oferă salariul un milion.Am crezut că nu aud bine. Ei ziceau “pen-tru priceperea dumneavoastră”. Am spus“Sunteţi liberi”. M-am ferit de compro-misuri, de lucruri care mi s-au părut in-corecte", declara, în data de 17 martie2017, Mircea Ionescu Quintus.

A consemnat Vasile A.

La 17 martie 2017, președintele Klaus Iohannis l-a decorat cu Ordinul Național "Steaua României", iar la 15 mai 2017șeful statului a semnat decretul privind înaintarea în gradul de general-maior cu două stele, în retragere, a generaluluiveteran de război Mircea Ionescu-Quintus

“Viaţa mea a fost un roman. Pentru că am trăit peste 100 de pagini tipărite. Am luat viaţa peumerii mei şi pe răspunderea mea încă de la 15 ani, atunci când bunul şi valorosul meu părintene-a lăsat. De atunci am avut răspunderea familiei şi el, tatăl meu, a murit sărac. Eu nu sunt sărac.Am o casă a soţiei mele de zestre în care stăm şi cu retribuţiile pe care le primesc, avem tot ce netrebuie.”

Este destul de greu să vorbești despremarele om care a fost Mircea Ionescu-Quintus. Politician, avocat, scriitor, fa-milist, liberal, dar nu în ultimul rând,patriot, un adevărat iubitor de neam,dreptate, libertate și democrație. Senioral politicii românești, a fost și va rămâneun model de politician, care și-a pus viațaîn slujba poporului și a țării sale. Acestom a fost capabil să lupte pentru dreptateși democrație, rămânând vertical, atât întimpul regimului comunist, cu prețul li-bertății sale, dar și în perioada postde-cembristă, când a rămas ferm ca un stejarîn furtuna ce mistuia schimbătoarea sce-nă politică din acea perioadă. În ciudasecolului zbuciumat în care a trăit, a ră-mas mereu fidel crezului liberal.

Membru al PNL de peste 80 de ani,el reprezintă, atât pentru membrii par-tidului de atunci, cât și pentru cei deacum, un simbol al liberalismului dinRomânia, un mentor pentru tinerele ge-nerații, dând formă și conținut primeiConstituții postcomuniste a României.Alături de Brătieni, constituie o piatrăde temelie pentru partidul care în 1990renăștea firav încercând să se redefineas-că, regăsindu-și identitatea. În fiecaredintre scrierile sau cuvântările sale seaflă un izvor nesecat de coordonate mo-rale și repere foarte clar definite< ,,În po-litică izbutești dacă într-un anumit mo-ment știi să depășe;ti un impediment,mai mare sau mai mic, prin în\elegere,n-aș zice neapărat prin compromisuri,dar prin îngăduință dintr-o parte în alta,primând întotdeauna interesul general,interesul public și mai puțin cel indivi-dual”. (Jurnalul Național, 18 martie 2014)

Mircea Ionescu-Quintus este unexemplu că Partidul Național Liberal afăcut istorie pentru români, că liberalis-mul poate da modele, promovând o po-litică națională bazată pe respect, tole-ranță și dialog între partidele politice,un reprezentant de seamă al generațieicare a dat dovadă de initiațivă, având cu-raj în multe situații, de exemplu în 1993,când a candidat împotriva lui RaduCâmpeanu, rămânând apoi vreme de 8ani în fruntea PNL. Putem spune că deatunci, a rămas un lider al acestui partid,cu un cuvânt greu de spus pe scena po-litică, reprezentând un factor de echili-bru, fiind apreciat atât de colegii de par-tid, cât și de adversarii politici.

Așadar, d-nul Mircea Ionescu-Quin-tus înseamnă pentru Partidul Na\ionalLiberal, un simbol, o identitate, o călăuză,un îndreptar, o punte între generații, unexemplu că se poate face politică prinpromovarea unei culturi a dialogului, in-tegrității și a simțului civic. Acest omdeschis și echilibrat reprezintă un pro-totip de om politic, demn, profund de-votat țării sale, care a contribuit la revi-gorarea doctrinei democratice.

Partidul Național Liberal datoreazămult acestui om, care va rămâne în ini-mile tuturor liberalilor, urmând caace;tia să ducă la bun sfârșit planurileconcepute pentru România ale acestuimare om politic care a fost Mircea Io-nescu-Quintus.

"Ne simțim mai săraci suflete;te du-pă dispariția lui, pentru că locul lăsat dedânsul este foarte greu de compensat.Sperăm să ne ridicăm la nivelul speran-țelor seniorului liberal pentru clasa po-litică", ne transmit liberalii sătmăreni.Organizația Județeană PNL Satu Mare

Președinte, Adrian Albu

Ce înseamn[ Mircea Ionescu-Quintus pentruPartidul Na\ional liberal?

Mircea Ionescu Quintus, o emblem[a liberalismului rom]nesc


S~N~TATEPrin sinergia compușilor biologic-activi din cele 30 de plante medicinale, produsul

Bitter – Taina plantelor acționează ca un reglator al tuturor funcțiilor vitale. Acestapoate fi considerat un adevărat „elixir al vieții” datorită multiplelor acțiuni beneficeasupra sănătății și a stării generale a organismului, indiferent de vârstă.

Plantele medicinale folosite camaterie primă pentru BitterulTaina Plantelor cât și pentru Bal-samul Taina Plantelor sub formăde extract hidroalcoolic și hidro-glicerinic sunt recoltate din zonenepoluate, ecologic curate, astfelîncât putem garanta eficiența ma-ximă și puritatea produsului, prinlipsa de contaminanți toxici car-cinogeni, ierbicide, insecticide șiîngrășăminte chimice.

Suplimentul natural Bitter – Tainaplantelor este un produs atent formulatpentru a tonifia și stimula întregul or-ganism. Atent selecționate, ingredien-tele din acest supliment alimentar ac-ționează sinergic, completându-se șipotențându-se reciproc, beneficiindtotodată și de o biodisponibilitate spo-rită. Astfel, acest produs deosebit a fostspecial conceput pentru a avea o ac-țiune tonică, imunostimulatoare, de-toxifiantă, diuretică, depurativă, anal-gezică, coleretic-colagogă, laxativă șigeriatrică. Balsamul Taina Plantelor seutilizează uz extern și completează tra-

tamentul uz intern cu Bitter sau capsuleTaina Plantelor.

Prin sinergia compușilor biologic-activi din cele 30 de plante medicinale,produsul Bitter – Taina plantelor ac-ționează ca un reglator al tuturor func-țiilor vitale. Acesta poate fi consideratun adevărat „elixir al vieții” datoritămultiplelor acțiuni benefice asupra să-nătății și a stării generale a organismu-lui, indiferent de vârstă. Astfel, acestsupliment ajută la limitarea senzațieide oboseală, inducând o stare generalăde bine. Ajută digestia, favorizează se-creția și evacuarea bilei și contribuiela limitarea formării de gaze intestinaleși la ușurarea eliberării lor fiind util șiîn curele de slăbire. De asemenea, elfavorizează diminuarea efectelor ne-gative ale stresului asupra organismuluiși contribuie la întărirea sistemului im-unitar prin creșterea capacității natu-rale de apărare a corpului față de di-verși agenți patogeni (virusuri, bacterii,ciuperci).

În plus, acesta favorizează procesulnatural de detoxifiere, stimulând eli-minarea toxinelor (inclusiv a unor fac-tori poluanți) pe cale renală, digestivă

sau sudorifică. Nu în ultimul rând, for-mula unică a acestui bitter participă laîntârzierea procesului de îmbătrânireprin reglarea funcțiilor organismului,ușurează traversarea etapei de meno-pauză la femei și îmbunătățește vede-rea.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<Str. Drumul Careiului, nr. 4-5

Tel< 0261 740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5

Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului,nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected]

Pentru mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentru ofer-te, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Junghiul intercostal este durerea as-cu\it[, de scurt[ durat[, sub coaste ;i esteprovocat de un spasm al diafragmei.Apare atunci c]nd diafragma, mu;chiuldintre torace ;i abodomen nu poate

primi oxigenul de care are nevoie. Per-soanele care alearg[ sufer[ frecvent deastfel de junghiuri. La ridicarea genun-chiului, mu;chii stomacului se contract[,m[rind presiunea existent[ ̀ n abdomen.Se produce astfel o cramp[ a diafragmei,din cauza obstruc\ion[rii fluxului san-guin. Speciali;tii spun c[ junghiurile pots[ apar[ ;i `n urma mersului sau chiaratunci c]nd se r]de. Atunci c]nd aparedurerea, opri\i-v[ din activitatea pe careo face\i. Trebuie s[ v[ relaxa\i, pentru acalma mu;chiul. Dac[ sunte\i `n pas dealergare c]nd se ive;te junghiul, uneoriajut[ simplul fapt de a `ncetini, trec]ndla mersul la pas. Acest lucru este suficientpentru a calma respectivul mu;chi con-tractat. C]nd junghiul dispare, pute\i s[relua\i alergarea.

Pute\i ̀ ncerca s[ ap[sa\i pe locul un-de v[ doare. Folosindu-v[ de trei degete,ap[sa\i zona unde durerea este maiacut[, p]n[ c]nd ̀ nceteaz[. Pute\i ca al-ternativ[ s[ masa\i cu cele trei degetezona dureroas[.

De asemenea, este recomandabil s[respira\i profund. ~ncep]nd s[ masa\icrampa de la nivelul diafragmei inspira\i,apoi umfla\i-v[ obrajii ;i expira\i c]t deputernic pute\i. Inspira\i din nou ;i ex-pira\i. Unii antrenori sportivi sunt dep[rere c[ inspira\ia urmat[ de expira\iacu for\[ ac\ioneaz[ ca o tehnic[ yoga.

Pute\i `ncerca ;i respira\ia abdomi-nal[. ~nainte de aporni din nou la plim-bare sau de a relua alergarea, trebuie s[

;ti\i cum s[ respira\i pentru a ̀ mpiedicareapari\ia junghiurilor. Pentru a combatejunghiurile intercostale este nevoie cadiafragma s[ fie antrenat[ prin exerci\iulde respira\ie. Unul dintre modurile de a

v[ asigura\i c[ folosi\i mu;chii adecva\i, s[ face\i ̀ n a;a fel ̀ nc]t atunci c]nd res-pira\i s[ se mi;te at]t toracele c]t ;i ab-domenul. Fi\i atent la abdomen.Inspira\i. Expira\i. Abdomenul trebuies[ se mi;te `n afar[ ;i spre interior. ~ntimpul exerci\iilor de respira\ie abdomi-nal[, inspira\i profund. Expira\i c]t maicomplet. Con;tientiza\i-v[ respira\ia peparcursul exerci\iilor, iar dup[ c]tevas[pt[m]ni nu va mai fi necesar s[ v[g]ndi\i deloc la respira\ia din diafragm[deoarece va deveni un obicei.

O alt[ recomandare din partea spe-ciali;tilor este s[ v[ `nc[lzi\i diafragma`nainte de a face exerci\ii fizice. Din acestmotiv, ̀ naintea unui program de exerci\iimasa\i-v[ diafragma prin respira\ie pen-tru a o preg[ti pentru efort. ~ntinde\i-v[pe podea ;i a;eza\i o palm[ pe torace,iar cealalt[ pe abdomen. ~n timp ce res-pira\i, ambele m]ini trebuie s[ se mi;tec[tre ̀ n[untru ;i c[tre ̀ n afar[, indic]ndfaptul c[ folosi\i ̀ ntreaga capacitate res-piratorie, inclusiv cea prin diafragm[.

Nu `n ultimul r]nd, nu v[ \ine\i res-pira\ia. ~n opinia unor antrenori oamenii`;i \in respira\ia ori de c]te ori s-au spe-riat, c]nd le este frig sau c]nd `ncearc[s[ evite durere. Ei spun c[ este mult maibine s[ se dea fr]u liber emo\iilor `n locs[ fie evitate ;i s[ fie \inut[ respira\ia de-oarece ;ansele de a respira natural atuncic]nd efortul fizic v[ pretinde un fluxconstant de aer vor fi mai mari.

:tefania C.

Modalit[\i de a domolijunghiurile intercostale

Bitterul Taina Plantelor de la Hypericum, un adev[rat

“elixir al vie\ii”

Sughi\urile pot fi st]njenitoare ;ideranjante, dar ele `n sine nu sunt pe-riculoase. Un american, cresc[tor deporci a sughi\at continuu timp de 65de ani f[r[ a suferi prea mult, de;i nuacela;i lucru s-ar putea spune desprecei apropia\i lui.

Rareori sughi\urile constituie pri-mul semn al unei `mboln[viri grave,dar uneori ele pot ̀ nsemna un simptomasociat cu alte st[ri patologice, ̀ ntre ca-re pneumonia, probleme ale ficatuluisau rinichilor, consumul excesiv de al-cool, astmul, accidentul vascular cereb-ral sau o tumor[ cerebral[. Ele pot ur-ma unei interven\ii chirurgicale asupraabdomenului sau pot fi asociate cu anu-mite medicamente cum ar fi relaxantelemusculare. ~n fond, sughi\urile pot ficonsiderate o combina\ie nepl[cut[ derateu, pe de o parte, al unor mu;chi,iar pe de alta, a unor nervi. C]nd du-reaz[ mai mult de c]teva minute, pot fifoarte deranjante. Unul dintre cei mai

buni relaxan\i ai nervilor ;i mu;chiloreste valeriana, dup[ cum spun unii fi-toterapeu\i. Ea calmeaz[ orice fel despasme. Pentru calmarea sughi\urilor,`ncerca\i 5 ml de tinctur[ de valerian[diluat[ cu ap[ (1<5).

Pute\i `ncerca s[ mesteca\i ;i o lin-guri\[ de zah[r uscat. Acesta opre;tesughi\urile c]teva momente. Se pre-supune c[ zah[rul ac\ioneaz[ prin mo-dificarea impulsurilor nervoase carealtminteri ar spune mu;chilor diafrag-mei s[ se contracte spasmodic.

Le fel de bine pute\i proba ;i c]tevaidei mai ciudate de oprire a sughi\ului<scoate\i brusc limba din gur[> face\igargar[ cu ap[> pune\i o pung[ cughea\[ pe abdomen, imediat sub cutiatoracic[> mesteca\i ;i ̀ nghi\i\i p]ine us-cat[> suge\i o felie de l[m]ie muiat[ `nbiter, suge\i ghea\[ sf[r]mat[> compri-ma\i pieptul tr[g]nd genunchii `n sussau aplec]ndu-v[ `n fa\[.

Irina M.

Idei ciudate de a opri un sughi\


RE}ETE

Pr[jitur[ cu mere

Risotto cu ciuperci la cuptor

Mod de preparare<

Merele curățate se răzuiesc mărunt,se storc, se amestecă cu scorțișoare (du-pă gust) și se călesc, apoi se adaugă za-hărul și zahărul vanilat. Făina se freacăbine-bine cu untura, apoi se adaugăzahărul, zahărul vanilat, praful de copt,sarea și gălbenușul de ouă se amestecă,

apoi încet, se adaugă smântâna, pânăcând aluatul capătă o consistență po-trivită pentru întins. Se mai frământăpuțin și se împarte în două. Se întindela mărimea tăvii și se pune în tava unsăcu unt sau untură. Blatul se unge foartesubțire cu gem. Merele fierte se ames-tecă cu grisul, se pune peste blat în strategal, se așează din nou un strat foartesubțire de gem, apoi și blatul următor.Se coace în cuptor preîncălzit, la focpotrivit, circa 30 minute. Se poate ornacu gem, zahăr praf, sau cu o spumă bă-tută la aburi din cele 4 albușuri de ouărămase și 2 linguri de zahăr pudră.

Ingrediente<

Pentru blaturi< 1/2 kg făină fi-nă, 4 linguri de untură, 4 linguride zahăr, 4 gălbenușuri de ouă, 1-2 plicuri zahăr vanilat, un plic depraf de copt, un vârf de cuțit desare, și 2-300 g de smântână (înfuncție de grosimea sa). Pentruumplutură< 6-8 mere (dar se poateși mai mult, după gust), 4-5 linguride zahăr, 1-2 plicuri zahăr vanilat,4 linguri gris de grâu (dacă se fo-losesc mai multe mere se adaugămai mult gris), 1-2 lingurițe descorțișoare pudră, 3-4 linguri de

gem de mere, caise sau piersici.

Mod de preparare<

Ceapa și ardeiul se taie mărunt (sause răzuiește), se călește în ulei, se adau-gă ciupercile curățate, spălate și tăiateși se călește în continuare. Când toatăcompoziția capătă o nuanță sticloasă,

se adaugă boiaua, puțină apă, apoi șicelelalte condimente, orezul, apa, seamestecă bine și se pune în cuptorulpreîncălzit. Lăsăm să fiarbă fără săamestecăm, până când orezul absoarbetoată apa. Dacă vă place orezul fiertmai moale, puteți folosi până la 3 cănide apă. Când se scoate din cuptor, câttimp mai e fierbinte se adaugă pătrun-jelul tăiat, sau dacă eventual mai estenevoie, se mai poate condimenta puțin.Cu ajutorul unui polonic uns cu ulei,se pot forma globuri, care se orneazăcu frunzulițe verzi, sau cu salată. Seservește cu salată sau murături, fie cagarnitură, fie ca mâncare de sine stă-tătoare.

Ingrediente<

250 g de ciuperci (se pot fo-losi ciuperci, de care vă plac celmai mult, proaspete, congelate,sau la borcan), o ceapă mai mare,o jumătate de ardei gras, sau olinguriță de pastă de ardei, o canăde orez, 4-5 linguri de ulei, sare,piper, boia de ardei dulce, bazăpentru mâncăruri (delicat de ca-să), eventual un vârf de cuțit deoregano (nu în mod obligatoriu),câteva frunze de pătrunjel verde

mărunțit, 2,5 căni de apă.

Guia; de fasole

Mod de preparare<

În ziua precedentă, fasolea se punela înmuiat. Ceapa tăiată mărunt, sau ră-zuită se călește, se adaugă usturoiul pisatși carnea de vită tăiată cubulețe de celmult câte 2 cm, se călește în apa pe careo lasă carnea, iar când începe să se pră-jească se adaugă și carnea afumată, tăiatăla dimensiuni asemănătoare, eventual semai poate adăuga și un pahar cu apă.Când începe din nou să se prăjească seadaugă boia, piper, sare, eventual boia

de ardei iute, după gust. Se amestecă șise toarnă peste ea 3 - 3,5 litri de apă.Când compoziția începe să fiarbă, seadaugă oasele rămase de la carne, fasolea,după o oră de fierbere la foc potrivit, cuvasul acoperit, se adaugă cârnații tăiațifelii de circa 0,5 cm, apoi zarzavaturilecurățate și tăiate mărunt (cubulețe saurondele, după preferință), ardeiul tăiatîn 4-6 bucăți, cei care doresc și ardeiuliute, întreg, sau tăiat felii. Când carneas-a înmuiat (inclusiv carnea de vită), seadaugă pasta de tomate și delicatul și semai fierbe circa 5 minute. Se mai potadăuga și zdrențe. Fiart[ la ceaun, mân-carea capătă un gust aparte, deosebit deplăcut. Se servește caldă, poate fi ornatăcu smântână, sau pătrunjel verde.

Ingrediente<

3-400 g fasole uscată, 50 g car-ne de mânzat, un ciolan afumat(sau 6-700 g costiță afumată), circa300 g cârnați afumați de casă, oceapă mare, 2 căței de usturoi, unardei, 2 linguri pastă de tomate,circa 5-600 grame zarzavaturi (3-4 morcovi, 2-3 pătrunjei, o gulie,o țelină de mărimea unui ou, 2 lin-guri de untură de porc (sau 4 lin-guri de ulei), sare, piper, boia, de-licat (de acasă), eventual și boia deardei iute, sau un ardei iute, proas-

păt.

Kremzli sau pl[cintedin cartofi

Mod de preparare<

Cartofii curățați se răzuiesc măruntși se storc bine de zeamă (cu mâna). Seadaugă ouăle, sare și piper după gust,o jumătate de linguriță de bicarbonatde sodiu și făină, cât se poate încorporaîn amestec, până capătă consistențaunui aluat mai moale pentru frămân-

tat. Se amestecă bine de tot, se formea-ză bile, care apoi se întind în palmă, lagrosime de cel mult 1 cm și se prăjescîn ulei fierbinte, fără ca uleiul să aco-pere complet "plăcinta". Se poate servica aperitiv, felul doi, sau garnitură lacarne, ori cu diverse sosuri (kechup,sos tartar, maioneză, sos de usturoi,etc.) Dacă cartofii nu sunt storși preatare, pot fi preparate și fără ouă (camâncare de post). Una dintre cele maireușite combinații este cu iaurt, saulapte bătut, eventual cu smântână.

Ingrediente<

1 kg de cartofi (dacă se poate,folosiți cartofi albi, pentru că ră-mân mai moi), 2-3 ouă, făină înfuncție de nevoie, sare, piper, bi-carbonat de sodiu alimentar, uleipentru prăjit, iaurt - la servire

(nu în mod obligatoriu).

Brusturele este un “învingător”care știe să vină de hac, iar dușma-nul pe care-l ucide e boala. Maiexact bolile, pe care le lichidează cuo dexteritate de campion mondial.Iată câteva afecţiuni în care brus-turele poate deveni remediu< cancerla sân, cancer intestinal, diabet,tromboflebită, constipaţie, cistită,nefrită, pielo-nefrită, litiaza renală,polipi intestinali, psoriazis, gută,artrita reumatoidă ș.a.

Brusturele are proprietăţi detoxifian-te de excepţie, care îl recomandă în multeafecţiuni. Planta este foarte valoroasă, în-tr-un domeniu cu care, din păcate, noi,românii, suntem prea puţin obișnuiţi<medicina preventivă.

Brusturele este o plantă bianuală (tră-iește doi ani). În primul an își dezvoltăsistemul de rădăcini și frunzele, pentruca în al doilea an să facă flori și fructe,după care moare. Planta bună de recoltateste cea în vârstă de un an, adică fără tijafloriferă, care este gata de cules chiar înacest moment al toamnei.

Recoltarea brusturelui se face toam-na, rădăcinile, împreună cu acea tulpinăsubterană care depozitează substanţelenutritive, prin dezgropare cu cazmaua.După culegere, rădăcinile se spală în cu-rent de apă repede, după care se despicăpe lungime și se pun la uscat în stratsubţire, într-un loc fără umezeală și căl-duros. După uscare (când rădăcinile de-vin rigide și se rup cu un pocnet sec), sedepozitează în saci de hartie, în locuricurate și uscate.

Preparate din brusture

Pulberea de rădăcinăRădăcinile de brusture se macină fin,

cu râșniţa de cafea sau în piuă, după carese cern prin sita pentru f[ina albă. Pul-berea fin[ rezultată se depozitează într-un borcan de sticlă închis ermetic. Pul-berea nu își păstrează calităţile mai multde 14 zile. Prin oxidare tinde să-și piardărapid proprietăţile terapeutice. Se admi-nistrează o jumătate de linguriţă rasă (cca2 grame) de pulbere de 3-6 ori pe zi, penemâncate. Planta se ţine sub limbă vre-me de câteva minute, după care se înghitecu apă.

Maceratul la receSe pun două linguriţe de pulbere de

rădăcini într-un pahar (200 ml) de apăși se lasă 8-10 ore la temperatura camerei,după care se strecoară. Se consumă 1-3pahare pe zi, pe stomacul gol, cu mini-mum 15 minute înainte de masă. Înfuncţie de afecţiunea tratată, cura cu ma-cerat din rădăcină dureaz[ 3-6 săptă-mâni.

Decoctul combinat Se pun două linguriţe de pulbere de

rădăcină într-un pahar de apă și se lasăsă macereze vreme de 6-8 ore, la tempe-ratura camerei, după care se strecoară.Extractul obţinut se pune deoparte, iarplanta rămasă după filtrare se fierbe vre-me de cinci minute, într-un pahar (200ml) de apă, după care se lasă să se ră-cească. În final se combină cele două ex-tracte, iar preparatul obţinut se va admi-nistra pe parcursul unei zile.

Tinctura de brustureSe obţine astfel< se pun într-un bor-

can cu filet douăzeci de linguri de pulberede rădăcini de brusture, peste care seadaugă 500 ml. de alcool alimentar de40 de grade. Se închide borcanul ermeticși se lasă la macerat vreme de două săp-tămâni într-un loc călduros, după carese filtrează. Tinctura rezultată se pune însticluţe mici, închise la culoare. Se ad-ministrează de patru-șase ori pe zi, câteo lingurită diluată în puţină apă.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Preparatete din brusture, un remediu

pentru o serie de forme de cancer

Brusturele are proprietăţi detoxifiante de excepţie, care îl recomandă în multeafecţiuni. Planta este foarte valoroasă, într-un domeniu cu care, din păcate, noi,românii, suntem prea puţin obișnuiţi< medicina preventivă.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Organizaţia mondială în dome-niul culorilor Pantone lucrează înprincipal cu designul de interioare,dar influenţa sa asupra modei nupoate fi trecută cu vederea. În fie-care sezon, o selecţie din cele 10 celemai moderne culori ale sezonuluieste aşteptată de designeri de modăşi critici. Apoi ne spun care din co-lecţiile principale a intrat în top ze-ce şi care au fost excluse.

În sezonul toamnă-iarnă 2017-2018,paleta culorilor la modă nu se deosebeşteprin originalitate. Top-10 include nuanţede baza tipice de toamnă, dar, cu toateacestea, colecţia pare bogată şi scumpă.Directorul executiv al Pantone LeatriceEiseman a descris-o că< „Acestea suntculori de cocon, în care doriţi să va în-făşuraţi pentru a vă simţi în siguranţă şipace absolută”.

În top 10 cele mai moderne culoriale sezonului toamna-iarnă 2017-2018au fost incluse< roşu intens, bordo cu sub-ton de violet, roz pal, bej, albastru închis,gri, verde închis, verde auriu, culoareavalurilor marii, portocaliu estompat.

Grenadine

Luminos, impresionat, dinamic, gre-nadine este una din cele mai memorabilenuanţe ale paletei roşii. În toamna şi iarnaviitoare, trebuie să o „cazezi” în modobligatoriu în garderoba ta şi în geantăcu produse cosmetice (rujul „corect”roşu trebuie să-l aibă fiecare fat[ care serespectă!).

Această culoare atrage toată atenţiaasupra ei, astfel încât în tendinţa vor exis-tă atât mono look-uri absolut roşii, cât şio combinaţie de grenadine cu nuanţe maimai calme şi mai profunde precum NavyPeony şi Neutral Gray. Apropo, aceastănuanţă a fost numită cea mai importantăla New York Fashion Week, care a apărutpe podiumuri sub formă de bluze stră-lucitoare şi rochii de seară la Oscar de laRentă, paltoane cu croiala largă de la Ja-son Wu, costume sobre cu pantaloni dela Derek Lam şi blănuri de la Max Mara.

Tawny Port

În timp ce grenadine este asociată cuplăcere şi încredere, nuanţă Tawny Portpare mai elegantă şi mai rafinată. Aceastănuanţă de bordo, cu un subton bogat deviolet, aparţine nuanţelor de roşu, deaceea, arată intens chiar şi în versiunemonocromatică. Dar dacă doriţi, o puteţicombina cu orice culoare din paleta lamodă de toamn[-iarnă 2017-2018.

În această culoare, puteţi crea o ţin-ută potrivită pentru aproape orice ocazie– de la o întâlnire romantică, până la oîntâlnire de afaceri – la fel cum o fac şiJason Wu, Victoria Beckham, Prabal Gu-rung şi Michael Kors.

Ballet Slipper

Deşi moda este obişnuită cu nuanţeaprinse şi chiar ţipătoare de roz, BalletSlipper nu are nimic de a face cu gla-mourul. Un amestec de purpuriu, alb şibej dau naştere acestei nuanţe delicatede roz pal, care împreună cu NeutralGray şi Butterum pot fi folosite în sigu-ranţă ca baz[ pentru alcătuirea unei gar-derobe moderne de toamn[-iarnă 2017-2018. Dacă se doreşte, Ballet Slipper poa-te fi folosit ca o nuanţă retro, combinând-o cu paiete argintii la modă sau nuanţela modă precum Navy Peony şi Marina.

Butterum

Nuanţele practice de nude nu vor ieşiniciodată din modă. Chiar şi atunci cândtendinţa de naturalitate a trecut puţin,Butterumul neutru şi-a făcut loc în TOP-10 culori la modă ale sezonului rece.

Aceasta este o nuanţă adevărată detoamn[. Un subton cald de roşu-maroeste combinat în mod ideal cu catifea lamodă şi tricotajele voluminoase, dezvă-luind însăşi structura materialului, „îm-bogăţindu-l”. De asemenea, în nuanţe debej se privesc bine rochii uşoare de var[,fuste şi bluze, care se întâlneau adesea încolecţiile lui Marc Jacobs, Tory Burch,Jonathan Simkhai şi Max Mara.

Navy Peony

Următorul sezon de toamn[-iarnă2017-2018 pentru Pantone ar trebui săfie cel mai tradiţional şi liniştit. Culorileneutre ca acest albastru închis sunt o ale-gere ideală pentru fashioniste, deoareceNavy Peony se potriveşte perfect cu oricenuanţă, de la grenadine, până la lime au-riu. Dar dacă doriţi ca culoarea de bazăa ţinutei să fie albastrul naval, aşa cumau făcut Phillip Lim şi Jason Wu, atunciacesta va arîtă fără compromisuri, lumi-nos şi bogat. Iată ce înseamnă culoaremultidimensională!

Neutral Gray

Un alt neutru sigur, care este asociatcu stabilitate, linişte şi chiar şi o anumităseveritate. Neutral Gray cu un subtonuşor este un răspuns ideal de la Institutulde Culoare la poftă universală pentru ne-utralitate şi melancolie de toamnă. Cu-loarea ultra-modernă este, de asemenea,potrivită pentru a vă îmbr[ca cu ea dincap până în picioare (aşa cum au făcutmodelele lui Thom Browne) şi ca un ac-cent (Victoria Beckham, GabrielaHearst). Este cel mai potrivit pentru im-aginile de afaceri şi ieşirile de zi cu zi,dar dacă adăugaţi un pic de blană, stră-lucire şi nuanţă albastră, puteţi obţineun look reuşit de seară.

Shaded Spruce

Cel mai probabil ştiţi deja că culoa-rea cheie a anului 2017 a fost numită„Greenery”. Dar impudenţa şi dinamicalui nu sunt potrivite pentru toamn[, deaceea, specialiştii au prezentat ShadedSpruce, o nuanţă de calm şi linişte.

Aceasta include adâncimea oceanu-lui, strălucirea copacilor veşnic verzi şiumbra pădurii … Oscar de la Renta şiBrandon Maxwell au cântat aceastănuanţă şi în colecţiile lor. Hainele, ro-chiile, fustele, blănurile au devenit vedeteale show-urilor de modă, iar unele ele-mente de decor sau inserţii de culori de

culoarea Shaded Spruce adaugă strălu-cire hainelor în alte nuanţe.

Golden Lime

Galbenul auriu şi verdele suculentsunt culorile primare din această pri-măvară. Şi amestecul lor neobişnuit nu-mit „lime auriu” a migrat fără problemeîn toamnă pentru a dilua uşor colecţiiletipice de toamnă. Subtonul auriu faceca Golden Lime să fie una dintre celemai neobişnuite nuanţe ale sezonuluitoamnă-iarnă 2017-2108, scânteile saleîn colecţiile J. Crew, Gabriela Hearst şiTory Burch se armonizează perfect cuîntreaga gama întunecată de la vişiniula albastru şi negru.

Marina

Culoarea portului maritim numităMarine este probabil una dintre cele maianticipate nuanţe ale toamnei viitoare.Moderat de luminos, vesel, dar în acelaşitimp incredibil de elegant, el va dilua100% garderoba de baza în culori ne-utre. Este cel mai plăcut să combinaţiaceastă culoare a valului mării cu alb,gri, bej, fildeş şi, bineînţeles, toatenuanţele de roşu, de la grenadine labrun-maro.

Dacă această gam[ v[ pare a fi ca-racterisitică pentru vară, adăugaţi doarun pic de ţesături supradimensionate şigroase precum tweed, la fel cum o facşi Calvin Klein, Sieş Marjan, Tibi şi Del-pozo.

Autumn Maple

Şi, în sfârşit, o nuanţă cu adevăratautumnală numită „arţar de toamnă”.Indiferent dacă este portocaliu închissau roşu-roşcat, aceasta se va potriviideal în orice situaţie, oferindu-i, în ace-laşi timp, un pic de linişte şi un pic desărbătoare.

Aceasta a fost numită „chintesenţatoamnei”. Culoarea frunzişului de toam-na, a apusului de soare, a ghindelor şi aciupercilor, Autumn Maple se potriveşteperfect atât cu Navy Peony, cât şi cu pro-fundul Marine.

Paleta de culori la modă din sezonultoamn[-iarnă 2017-2018 de la InstitutulPantone este oarecum previzibilă şitradiţională. Cu toate acestea, în com-binaţie cu materiale moderne structu-rate, cum ar fi mătase, blana, tweed, ca-tifea, tricot, aceste 10 nuanţe actuale sevor privi incredibil de frumos. O paletăneutră este utilă pentru cei care dorescsă-şi dilueze garderoba cu nuanţe nuatât de moderne, cât de frumoase.

Paleta de culori la modă din sezonul toamna-iarnă 2017-2018 de la Institutul Pantone este oa-recum previzibilă şi tradiţională. Cu toate acestea, în combinaţie cu materiale moderne structurate,cum ar fi mătase, blan[, tweed, catifea, tricot, aceste 10 nuanţe actuale se vor privi incredibil defrumos. O paletă neutră este utilă pentru cei care doresc să-şi dilueze garderoba cu nuanţe nu atâtde moderne, cât de frumoase.

Top 10 cele mai moderne culori ale sezonului toamn[-iarn[ 2017-2018


DIET~

Cu primele valuri de frig, apar;i bolile tipice ale `nceputului detoamnă, precum gripa sau r[celi-le.Trebuie s[ \inem seama de fap-tul c[ majoritatea acestor sufe-rin\e sunt benigne ;i benefice,pentru c[, de obicei presupun unefort al organismului pentru a eli-mina substan\ele toxice acumu-late.

Se pare c[ se ̀ nregistreaz[ o cre;terea bolilor de tip viral ceea ce reflect[ oanumit[ debilitate imunitar[ a indivi-dului bolnav.

Sistemul limfatic, compus `n princi-pal din vase ;i capilare limfatice ;i dinganglioni, este f[r[ `ndoial[ elementulcel mai remarcabil din sistemul imunitar.Capilarele limfatice au un perete foartefin, cu pu\ine straturi celulare, de con-sistența celofanului ;i de aceea se ob-strueaz[ u;or. Din loc `n loc, vasele lim-fatice sunt `ntrerupte de ganglioni saunoduli limfatici, care filtreaz[ substan\elenocive transportate de limfă. Atunci c]ndse produce o infec\ie sau atunci c]ndexist[ o deficien\[ imunitar[, la palpareganglionii limfatici se simt mari, mai ales`n zona de sub maxilar, `n axile sau `nzona inghinal[.

Ce leg[tur[ exist[ `ntre alimenta\ie;i imunitate? Desigur, o leg[tur[ impor-tant[< ce m]nc[m, asta suntem..sau vomfi. Leg[tura este ;i mai evident[ `n cazulsistemului imunitar, care este responsabilcu supravegherea p[trunderii agen\ilorstr[ini `n organism, deoarece o alimen-ta\ie inadecvat[, ;i mai ales o alimenta\ieplin[ de substan\e artificiale ̀ i poate pro-duce acestui sistem o stare de hipersen-sibilitate care, pe termen mediu, sl[be;teap[rarea organismului. Unele alimentesunt suspectate c[ ar cauza asemeneac[deri ale sistemului defensiv.

Gr[simile nocive sunt considerategr[simile de calitate biologic[ inferioar[,a;a-numitele “gr[simi hidrogenate” , pre-zente `n margarine, `n patiseria indus-trial[ ;i ̀ n multe alte alimente care con\in`n compozi\ia lor, de;i nu sunt la vedere(a;a-numitele “gr[simi ascunse”, careajung s[ reprezinte chiar 50% din gr[si-mile din alimenta\ia standard). În gene-ral, prin hidrogenare, gr[simile devinmai solide ;i mai plastice (cum se`nt]mpl[ cu margarina).

Acest proces de hidrogenare for-meaz[ gr[simi cu leg[turi chimice de tiptrans, nocive pentru s[n[tate.

Desigur, alternativa este consumulde gr[simi cu `naltă calitate biologic[,cum sunt cele din uleiurile extravirginepresate la rece sau din fructele uscate.

Reziduurile de pesticide se pot g[si`n fructe ;i legume, dar ;i `n animalelecare consum[ plante tratate cu acestea.

O form[ de a reduce riscul de inge-rare a pesticidelor este s[ se consume, depreferin\[, alimente de origine biologic[sau s[ se elimine pieli\a ;i coaja natural[a alimentelor expuse la pesticide ;i, `norice caz, fructele ;i legumele trebuiesp[late foarte bine, con;tiincios, cu mult[ap[. Aceste m[suri nu elimină completriscul, dar `l reduc `n mod sensibil.

Se recomand[ consumul de alimentevegetale colorate.Pigmen\ii din alimen-tele vegetale sunt substan\e formate pen-tru a reduce nocivitatea agen\ilor externi,mai ales a soarelui. Aceast[ ac\iune pro-tectoare se poate transmite, `n parteomului. Substan\ele respective se numescflavoniozi, betacaroten, quercitina, an-tocianine ;i multe altele, care au fost iden-tificate ;i care, majoritatea, `nt[resc im-unitatea.

Una dintre maximele uneialimenta\ii corecte este s[ consum[m ali-mente de sezon ;i din zona ̀ n care tr[im.

Ingerarea de alimente proasp[t cu-lese stimuleaz[ sistemul imunitar. Nuacela;i lucru se `nt]mpl[ cu alimentelecongelate sau conservate, care potcon\ine ;i conservan\i sau aditivi care re-duc imunitatea.

O alt[ maxim[ de importan\[ vital[spune< “un aliment crud la fiecare mas[“.Alimentele negătite au un aport mare devitamine ;i minerale.

Este binecunoscut[ ac\iunea im-unostimulatoare a vitaminei C (acidulascorbic) ;i a vitaminei E. Orice deficitde vitamine provoac[ o reducere a capa-cit[\ii de ap[rare a organismului. Este bi-ne s[ se consume `n mod regulat salate,supe reci de legume proaspete, fructe, cam[sur[ de prevenire a bolilor infec\ioa-se.

B[uturi pentru sistemul imunitar

Cu c]t este mai intens[ culoarea unuisuc sau a unui aliment, cu at]t este maiputernic efectul lui antioxidant ;i capa-citatea lui de a activa ap[rarea ̀ mpotrivainfec\iilor ;i de a proteja `mpotriva can-cerului.

Un suc recomandat pentru `nt[rireaimunit[\ii organismului este cel cecon\ine antocianine, pigmen\i naturalide culoare violet, prezen\i `n principal`n fructele sub form[ de boabe cum ar fiafinele, dar ;i ̀ n anumite tipuri de varz[,cum ar fi varza ro;ie.

Pentru prepararea a dou[ por\ii desuc de aproximativ 250 mililitri fiecareavem nevoie de urm[toarele ingrediente<o can[ de afine (aproximativ 150 de gra-me), o can[ de lapte de cocos (cam 225de mililitri), trei linguri de suc de l[m]ie;i dou[ c[ni de varz[ ro;ie (aproximativ180 de grame).

Se trec varza ro;ie ;i afinele printr-un storc[tor de fructe (fie prin centrifu-gare, fie prin presare la rece). Apoi seadaug[ laptele de cocos ;i sucul de l[m]iela sucul rezultat ;i se amestec[ foarte bi-

ne. Se poate ̀ ndulci, dup[ gust cu extractlichid de ;tevie, miere, sirop de agave sausirop de ar\ar.

Este recomandat vegetarienilor, dia-beticilor, celor suferinzi de boal[ celiac[;i celor care sunt susceptibili s[ contac-teze alergii.

Un smoothie recomandat ̀ mpotrivaviru;ilor, mai ales celor ce provoac[ grip[este denumit limonad[ antigripal[.

Pentru a preveni ;i a combate gripa,este mai important s[ `nt[rim sistemulde ap[rare a organismului dec]t s[ dis-trugem viru;ii.

Datorit[ l[m]ii, usturoiului ;i mierii,aceast[ b[utur[ protejeaz[ ̀ mpotriva vi-ru;ilor. În plus, sucul de portocale, ghim-birul ;i ardeiul de Cayenne stimuleaz[sistemul imunitar, care este ̀ ns[rcinat cudistrugerea viru;ilor. Flavonoizii din coa-ja de l[m]ie intensifică efectul imunos-timulator al vitaminei C ;i al smoothie-ului. Din aceast[ cauză, este recomandats[ se adauge `n smoothie m[car o partedin coaja l[m]ilor stoarse. Dar pentruaceasta trebuie s[ fim aten\i s[ ne procu-răm l[m]i de calitate bio.

Limonada antigripal[ poate fi con-sumat[ ca protector natural `mpotrivagripei sau pentru combaterea simptome-lor, odat[ ce virusul a fost contactat.

Pentru prepararea a patru por\ii a125 de mililitri din acest smoothie avemnevoie de urm[toarele ingrediente< sucula 2 l[m]i stoarse, 1 lingur[ de coaj[ del[m]ie ras[ (cam 5 grame), o can[ ;ijum[tate de suc de portocale (cam 375de mililitri), patru c[\ei de usturoi, o lin-guri\[ de ghimbir ras, o jum[tate de lin-guri\[ de pudră de ardei de Cayenne ;io lingur[ de miere.

Se stoarce sucul din l[m]i ;i apoi seadaug[ sucul de portocale ;i restul in-gredientelor. Se mixeaz[ cu blenderulp]n[ se formeaz[ un lichid omogen.

Pentru a evita pierdereapropriet[\ilor acestei limonade, se reco-mand[ prepararea ei zilnic[ ;i ̀ mp[r\ireacantit[\ii `n 4 por\ii a c]te aproximativ125 de mililitri, care s[ fie servite pe totparcursul zilei. Succes!

ing. chimist Mircea Georgescutel. 0721202752

Se recomand[ consumul de alimente vegetale colorate.Pigmen\ii din alimentele vegetale suntsubstan\e formate pentru a reduce nocivitatea agen\ilor externi, mai ales a soarelui. Aceast[ ac\iuneprotectoare se poate transmite, `n parte omului. Substan\ele respective se numesc flavoniozi, beta-caroten, quercitina, antocianine ;i multe altele, care au fost identificate ;i care, majoritatea, ̀ nt[rescimunitatea.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

~nt[rirea imunit[\ii organismului cu ajutorul

unei diete s[n[toase

Prazul face parte din familiacepei şi a usturoiului şi era consi-derat încă din antichitate un ali-ment cu proprietăţi afrodisiace.Poate fi consumat atât în stareproaspătă, cât şi în diverse prepa-rate, piureuri, sucuri, salate, plă-cinte. Se utilizează atât frunzele,cât şi partea albă a plantei.

Specialiștii explică cum ne poate aju-ta prazul atunci când suntem stresaţi saurăciţi sau suferim de diabet. Este un ali-ment cu un conţinut bogat în apă, dar şiîn vitamina A, C, E, K , vitamine din gru-pul B, dar şi minerale, ca fierul, sodiul,calciul, sulful, potasiul şi magneziul. Aju-tă în funcţionarea ficatului şi în proble-mele cardiovasculare

Frunzele verzi ale prazului sunt bo-gate în aminoacizi esenţiali şi deţin unrol în creşterea metabolismului hepatic.Prazul are un conţinut bogat în compuşisulfuraţi şi flavonoizi, kampferol, cu rolîn prevenţia aterosclerozei, cu proprietăţiantihipertensive, fiind o terapie nutriţio-

nală adjuvantă tratamentului medica-mentos al bolnavilor cardiovasculari. To-todată, kampferolul menţine nivelul deserotonină şi de dopamină, importanţineurotransmiţători cerebrali, care parti-cipă la prevenţia stresului şi oferă o starede bine.

Posedă proprietăţi laxative

Consumul de praz, prin bogăţia desubstanţe antioxidante pe care le conţine,are rol în prevenţia infecţiilor respiratorii(sezoniere), pentru că stimulează siste-mul imunitar. Prazul e şi un bun hipo-gliceminat, fiind indicat în alimentaţiacelor care suferă de diabet.

Este recomandată introducerea pra-zului în alimentaţie, deoarece posedăproprietăţi laxative, antiartritice, anti-septice şi diuretice, este un bun digestivşi ideal de consumat în regimurile de slă-bire. În general, este contraidicat în litiazerenale sau biliare din cauza oxalaţilor(acidul oxalic în contact cu calciul poateforma cristale care se depun în rinichisau vezica biliară).

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

✂

Prazul stimuleaz[ sistemul imunitar


Cel mai colorat dintre anotim-puri a fost onorat cum se cuvinela Muzeul s[tm[rean de art[, cuun salon `n care membrii UAPRSatu Mare ;i invita\ii lor s-au reu-nit `n explorarea conceptului derod, ̀ ntr-un fel de s[rb[toare a re-coltei creativit[\ii lor.

Curator cu experien\[ ;i mul\i prie-teni `n \ar[ ;i str[in[tate, Cristina GloriaOpri;a a reu;it din nou s[ adune o colec\ieeterogen[ ;i, totu;i, dintre cele mai unitarev[zute `n ultimii ani, `n Salonul deToamn[ “Semn Rod” deschis la finaluls[pt[m]nii trecute.

Viziuni multicolore

De;i diversitatea stilurilor, manierelor;i materialelor poate fi ame\itoare, exist[c]teva teme mari care str[bat ̀ ntreaga ex-pozi\ie. Rodul vegetal este explorat maiales de arti;tii fotografi, care fac din ro-direa plantelor o surs[ de lumin[. Rodulp]ntecelui, taina na;terii, e ;i el o surs[de inspira\ie, uneori chiar u;or ironic[,de pild[ la Zsuzsa Szemak, dar ;i apoteo-tic[ (Sanda Murzea). Se caut[ ;i sursa tu-turor rodirilor, portalul spre inefabil con-struit maiestuos de Nyiri Zoltan, pe maimulte nivele spa\iale, sau aproxim[rilemetafizice ale lui Dorel G[in[ `ncerc]nds[ p[trund[ marea tain[. Luxuriante fe-restre picteaz[ Andrea T[m[;an, Gheor-ghe Mo;orescu sau Mihaela T[tulescu,`n timp ce Valer Sasu ;i Tudor Fr]ncu seapleac[ asupra carna\iei. M[rul este ex-plorat at]t `n plin[ coacere (Maria BanuJichita, Oni\a Mure;an) c]t ;i `n dimen-siunea sa mitic[ (Virginia Pi;coran, depild[), iar `n lucrarea lui Vasile Tuns setrece de la sugestia vizual[ la un m[r real.Fascinante lucr[ri de tapiserie ;i textileexpun Daniela Frumu;eanu, Dana Dinc],Iustina Silvana Ursu, transpun]nd tridi-mensional viziuni ale fertilit[\ii naturii.Careianul Bernard Naghi surprinde prinamestecul savant de maniere din tablou-rile sale, iar :tefan Gnandt face din lu-min[ substrat al unor peisaje aproape ca-nonice, ̀ n timp ce Alexandru Ciubotariutrece cu succes ̀ n lumea picturii. Din zo-na unei tematici clasice pentru arti;tiirom]ni vin Cristina Busuioc ;i Sever Mol-dovan, iar spiritualitatea oriental[, fie eahindus[ (`n tablourile semnate de DianaHarja ;i L[cr[mioara Pop) sau chiar mu-sulman[, `n motivele vegetale `nglobate`n viziuni paradisiace de Dana Solov[stru,`;i face sim\it[ prezen\a. G[sim ;i studiide culoare tomnatice (Sergiu Zancu, Ma-ria Olteanu, Rodica Banciu-Regep) saudualiste (Roxana Constantinescu), insta-la\ii cu schepsis (Ioana Bude;, Liviu Scri-por), baricade stilizate (Timeea Mitroi);i aser\iuni puternice (Leonard Lupu).Ovidiu Ha\eganu despic[ sticla `n sim-boluri ale echilibrului, egal cu sine, camul\i al\i arti;ti cu stil imediat recognos-cibil. La grani\a dintre figurativ ;i sim-bolic se joac[, `n culori vii, CristinaSab[u-Trifu ;i Diana Varga. ~n fine,v]lceanca Alina Cozma ne arat[ `n cem[sur[ culoarea st[ `n ADN-ul vie\ii.

Arti;tii invita\i ;i lucr[rile lor

Robert Abkorovits, UAPR Satu Mare- “Mark and Pocha”> Viktor Anghiu;-Locker, Schwabisch Gmund, Germania- “Toamna”> Maria Banu Jichita, UAPRTimi;oara - “Dincolo de gr[din[“> AdelaBoboc, UAPR Bra;ov - “Rena;tere”> An-drea Bernath, Sibiu - “Cosmic Voodoo”>Natali\a Boe\i, UAPR Timi;oara -“Semn”> Cristina Busuioc, Satu Mare -

“Mo;tenire”> Ioana Bude;, Bucure;ti -“The sea inside”> Rodica Banciu-Regep,UAPR Timi;oara - “Fructele bucuriei”>Roxana Constantinescu, UAPR Ploie;ti- “F[r[ titlu”> Claudia Ciontea, Miercu-rea Ciuc - “Spic”, “M]ng]ierea toamnei”>Imola Csurka, UAPR Baia Mare - “Poe-try of light”> Olimpia Coman-Sipeanu,UAPR Sibiu - “Rod I, II, III”> Marius Co-man-Sipeanu, Sibiu - “Rodul”> AlinaCozma, Rm. V]lcea - “Chain of love”,“Via\a `n culoare”> Dates C]mpeanu,UAPR Oradea - “Impuls”> Cristina Cio-plea, UAPR Tg. Jiu - “Peisaj deprim[var[“> Dorina Cioplea, Tg. Jiu -“Din umbr[“> Alexandru Ciobotariu,UAPR Satu Mare - “~n[l\are”> AuroraSperan\a Cernitu, UAPR Craiova - “Me-reu m[rul”> Claudiu Doncu\iu, Sibiu -“Spirit `mbl]nzit”> Dana Dinc[, UAPRBucure;ti - “R[d[cini”> Eugenia Dr[goi-Banciu, UAPR Timi;oara - “S[m]n\[“>Daniela Frumu;eanu, UAPR Bucure;ti- “Rod”> Tudor Fr]ncu, UAPR Oradea -“Omnia unus est”> Dorel G[in[, UAPRCluj - “Tentativ[ de rod”, “Arhirod”> :te-fan Gnandt, Pocspetri, Ungaria - “Rodulluminii I, II”> Ioan H[l[lae, UAPR Deva- “Ultima lumin[“> Diana Tatiana Harja,Timi;oara - “~n Sine”, “Realitatea ultim[“>Ovidiu Ha\eganu, UAPR Satu Mare -“Desprindere”, “Cump[n[“> Lazin Csaba,UAPR Satu Mare - “Compozi\ie des-chis[“> Leonard Lupu, Satu Mare - “Unsemn”> Lepedus Ildiko, UAPR Satu Mare- “Punct de pornire”, “Mama celor vii”>Oni\a Mure;an, UAPR Cluj - “Eden”,“Fruct oprit”> Timeea Mitroi, Satu Mare- “Barricades”> Sanda Murzea, Hunedoa-ra - “Rodul primordial”> Ovidiu Mun-teanu, UAPR Deva - “Dor de rod”> Ghe-orghe Mosorescu, UAPR Br[ila -“Ie;ire”> Gabriela Elena Marica, UAPRBra;ov - “Rod”> Sever Moldovan, UAPRBistri\a - “Cronic[ autumnal[“, “L[sateprad[ iernii”> Bernard Naghi, Carei -“Autumn angel I, II”, “Cherubus for au-tumn”> Nyiri Zoltan, UAPR Satu Mare -“Dincolo de poarta de aur”> Alina Neal-co;, UAPR Deva - “Rodul cunoa;terii”>Maria Olteanu, Satu Mare - “Rodultoamnei”> Cristina Gloria Opri;a, UAPRSatu Mare - “Rodul zborului”, “Rodul ape-lor”> L[cr[mioara Pop, Satu Mare - “Me-dita\ie”> Greti Papiu, UAPR Baia Mare -“Lumini ;i umbre I, II”> Virginia Pi;co-ran, Satu Mare - “Mere”> Lia Paul Trifu,UAPR Satu Mare - “Var[“, “Melancolie”>Andreea Rus, UAPR Cluj - “Oblivion ti-me”> Valer Sasu, UAPR Satu Mare - “Thefall from Eden”> Mica Sasu, Satu Mare -“Toamna ro;ie”> Adrian Valentin Sam-son, UAPR Deva - “Rod I-IV”> M[d[linaStan, UAPR Deva - “Dor de rod”, “Dor`n rod”> Diana Suiugan, Oradea -“Umbr[“> Alfred Schupler, Bucure;ti -“F[r[ titlu”> Nicolae Suciu, UAPR BaiaMare - “Rodul n[vodului”, “Rodul culo-rilor”> Kalman Sztrharszky, UAPR Deva- “Ierbar 3”> Liviu Scripor, UAPR SatuMare - “Natura mea divin[“> Lola Scri-por, UAPR Satu Mare - “Nostalgie”> An-gela Szabo, UAPR Oradea - “AnimaMundi”> Zsuzsa Szemak - UAPR SatuMare - “Rodul”> Cristina Sab[u-Trifu,UAPR Satu Mare - “Aripi ;i g]nduri”> Va-sile Tuns, Satu Mare - “M[rul de aur”>Dana Solov[stru, UAPR Cluj - “Rodulparadisului”, “Rodul ad]ncului”> MihaelaT[tulescu, UAPR Oradea - “Fereastra su-fletului”> Andrea T[m[;an, Satu Mare -“Fereastra, Rodul privirii I-III”> RaduT`rnovean, UAPR Oradea - “Ascensiu-ne”> Dorel Topan, UAPR Baia Mare -“Sweet candy”> Iustina Silvana Ursu,UAPR Bucure;ti - “Fertilitate”> SergiuZancu, UAPR Bucure;ti / Paris, Fran\a -“Fertilitate”> Diana Varga, UAPR SatuMare - “Aparent I, II”.

“Semn Rod” la Muzeul de Art[,festin de culoare ;i rodiri creative

ARTEDe;i diversitatea stilurilor, manierelor ;i materialelor poate fi ame\itoare, exist[ c]teva teme

mari care str[bat `ntreaga expozi\ie. Rodul vegetal este explorat mai ales de arti;tii fotografi, carefac din rodirea plantelor o surs[ de lumin[. Rodul p]ntecelui, taina na;terii, e ;i el o surs[ deinspira\ie, uneori chiar u;or ironic[, de pild[ la Zsuzsa Szemak, dar ;i apoteotic[ (Sanda Murzea).


MUZIC~

~ntre 28 septembrie ;i 26 oc-tombrie, Filarmonica “Dinu Li-patti” organizeaz[ edi\ia jubiliar[40 a Festivalului Interna\ional“Zilele Muzicale S[tm[rene”.

Printre invita\ii de marc[ ai festi-valului `i amintim pe piani;tii Josu deSolaun (Spania, laureat al Concursului“Enescu” `n 2014) ;i Alexei Nabioulin(Rusia), dirijorii Robert Houlihan, Ti-beriu Soare, Adrian Petrescu, LadislauRooth, organistul Kosoczky Tamas,Corul Na\ional de Camer[ “Madrigal”,Budapest Saxophone Quartet, oboistulArmin Cora, soprana Nicoleta Colce-iar, Cvartetul de coarde Tiberius, Or-chestra de camer[ “Szabolcsi” din Nyi-regyhaza (al[turi de Rudolf Fatyol) ;.a.Programul propune ;i un inedit recitalde poezie ;i muzic[ baroc[, dar ;i unmoment dedicat culturii ;i istorieievreie;ti, `n memoria victimelor Ho-locauustului.

V[ prezent[m mai jos programulcomplet al Zilelor Muzicale S[tm[rene2017, eveniment cu derularea c[ruiav[ vom \ine la curent `n detaliu. Vorexista ;i relu[ri ale unor evenimentedin program, la Medie;u Aurit ;i Ne-gre;ti-Oa;.

Joi, 28 septembrie 2017 Ora 18<30Sala FilarmoniciiCONCERT EXTRAORDINAR DEDESCHIDERE A FESTIVALULUIINTERNAȚIONAL “ZILELE MUZI-CALE SĂTMĂRENE”, EDIȚIA 40Dirijor< ROBERT HOULIHAN – Ir-landa Solist< JOSU DE SOLAUN SOTO –pian, SpaniaÎn program<B. Bartók< Concertul nr. 3 pentru pianşi orchestră P.I. Ceaikovski< Simfonia a II-a în dominor op.17

Luni, 2 octombrie 2017 Ora 18<00Castelul din CareiMarți, 3 octombrie 2017 Ora 18<30 Sala FilarmoniciiCONCERT CAMERALIN MEMORIAM ȘTEFAN RUHA Dirijor< SZABÓ SOMAOrchestra de Cameră Szabolcsi dinNyíregyháza Conducerea artistică< NAGY GYULASolist< RUDOLF FÁTYOL - vioară În program<T. G. Albinoni< Sinfonia în sol minorA. Vivaldi< Concertul pentru vioară nr.II în Sol major op. 7 J. S. Bach< Concert pentru vioară nr. 1în la minor BWV 1041J. Haydn< Concert pentru vioară în Solmajor

Joi, 5 octombrie 2017 Ora 18<30Sala Filarmonicii CONCERT SIMFONIC EXTRAOR-DINARDirijor< TIBERIU SOARESolist< ALEXEI NABIOULIN (Rusia)- pian În program<W. A. Mozart< Concert pentru pian şiorchestrã nr. 27 în Sib major KV. 595 S. Rahmaninov< Simfonia I în re minorop. 13

Vineri, 6 octombrie 2017 Ora 18<30Sala FilarmoniciiCONCERT ANIVERSAR45 DE ANI DE ACTIVITATE CORUL MEDIEȘANADirijori< Ileana și Ioan PETROVICIInvitat de onoare<CORUL NA|IONAL DE CAMERĂ“MADRIGAL” BUCUREȘTIDirijor< ANNA UNGUREANUÎn program lucrări de mare populari-tate din repertoriul clasic românesc

Marți, 10 octombrie 2017 Ora 18<30Sala FilarmoniciiRECITAL EXTRAORDINAR DEPIANALEXEI NABIOULIN (Rusia)În program<Robert Schumann< Novelete op. 21Claude Debussy< Preludii vol. I

Joi, 12 octombrie 2017 Ora 18<30Sala FilarmoniciiCONCERT SIMFONIC Dirijor< ADRIAN PETRESCUSolist< LUDOVIC ARMIN CORA -oboiÎn program<W.A. Mozart< Uvertura la opera "Flau-tul fermecat" KV 620 R. Strauss< Concert pentru oboi și or-chestră în Re major Fr. Schubert< Simfonia a IV-a ̀ n do mi-nor "Tragica"

Vineri, 13 octombrie 2017 Ora 19<00Catedrala Romano-CatolicăCONCERT DE ORGĂsusținut de<KOSÓCZKI TAMÁSÎn program<J. S. Bach< Passacaglia în do minorBWV 582J. S. Bach< Coral din cantata 147 (trans-cris de M. Duruflé)F. Mendelssohn-Bartholdy< Sonata înSi bemol major, op. 65, nr. 4C. Franck< Fantezie corală în Mi major

nr. 1E. Gigout< Scherzo Ch.-M. Widor< Simfonia VI. - Finale

Marți, 17 octombrie 2017 Ora 18<30Sala FilarmoniciiCONCERT CAMERALW.A. MOZARTCVARTETUL DE COARDE TIBE-RIUSMolnár Tibor – vioara I Lokodi Károly – vioara a II-aMolnár József – viol[Zágoni Előd – violoncel Invitat< Bársony Péter – violăÎn program<Cvartet în Re major KV 499Cvintet cu două viole în Si bemol majorKV 614

Miercuri, 18 octombrie 2017 Ora 18<30 Sala FilarmoniciiCONCERTrealizat în colaborare cu COMUNI-TATEA EVREILOR din Satu Mare înmemoria lui ELIE WIESEL și a victi-melor HOLOCAUSTULUIParticipă<LADISLAU ROOTH - pian NICOLETA COLCEIAR - sopranăRUDOLF FÁTYOL - vioară JUDITH BUDEAN-MIHÁLY - pian În program lucrări de< L. Levandovsky,Y. Zehavi, N. Shemer, L. Cohen, L. Pol-lack, A. Olshamnitzhy, J. Massenet șiA. Rubinstein

Joi, 19 octombrie 2017 Ora 18<30Sala FilarmoniciiGALĂ DE OPERET{Dirijor< LADISLAU ROOTHSoliști< NICOLETA COLCEIAR - sopran[TIBERIUS SIMU - tenor Selecțiuni din operetele< J. Strauss - Voievodul Țiganilor, Onoapte în VenețiaE .Kálmán< Contesa Maritza, Sylvia,BajaderaFr .Lehár< Țara surâsului, GiudittaC. Millöcker< Gasparone

P. Lincke< Berliner luft

Marți, 24 octombrie 2017 Ora 18<30Sala FilarmoniciiRECITAL EXTRAORDINAR DEPIANRÁNKI DEZSŐ ȘI KLUKON EDITÎn program< lucr[ri originale ;i trans-crip\ii dup[ Bach ;i Liszt semnate deDukay Barnabás

Miercuri, 25 octombrie 2017 Ora 18<30Sala FilarmoniciiSONETE ȘI SONATE SHAKESPEARE, HÄNDEL ȘI VE-RACINI susținute de RUDOLF FÁTYOL - vioarăBUDEAN MIHÁLY JUDITH - pianVARGA CRINA - violoncelParticipă actorii<KOVÁCS ÉVARADU BOTARRAPPERT-VENCZ GÁBORRegia artistică< SZUGYICZKY IS-TVÁN

Joi, 26 octombrie 2017 Ora 18<30Sala FilarmoniciiCONCERTUL DE ÎNCHIDERE AFESTIVALULUI INTERNAȚIONAL“ZILELE MUZICALE SĂTMĂRE-NE”, EDIȚIA 40BUDAPEST SAXOPHONE QUAR-TETSzepesi BencePuskás LeventeTószegi BernátHorváth MarcellÎn program<A. Vivaldi - J. S. Bach< Concert în laminor BWV 593 J. Haydn< Cvartet în fa minor op.20nr.5W. A. Mozart< Divertimento în Fa ma-jor KV.138 P. Glass< II. Cvartet (Company)A. Romero< Cvartet latino-americanG.Rossini< Per QuattroA. Piazzolla< La muerte del angel

Peste 10.000 de persoane au fostprezente la concertul extraordinar sus-ținut de soprana Angela Gheorghiu, înPiața Constituției, în deschiderea serieide evenimente dedicate Zilelor Bucu-reștiului.

Din program au f[cut parte arii dinoperele< "Italianca în Alger" de Gioa-chino Rossini, "Adriana Lecouvreur"de Francesco Cilea, "Carmen" de Ge-orge Bizet, "Tosca", "Turandot" și "Ma-non Lescaut"de Giacomo Puccini, "LaWally" de Alfredo Catalani, "AndreaChenier" de Umberto Giordano.

A doua parte a spectacolului a in-clus, alături de arii clasice, "Medley"din "Sunetul muzicii" de Richard Rod-gers sau șlagăre precum "All the ThingsYou Are" de Jerome Kern, "Be My Love"de Nicholas Brodszky, "Oameni" deMarius Țeicu, "Ploaia și noi" de VasileV. Vasilache.

Muzica s-a sincronizat cu tehnolo-gia de ultimă generație în spectacolulsusținut de superstarul internaționalAngela Gheorghiu la Zilele Bucure-știului. Întreaga scenă a fost acoperităde proiecții, creând iluzia unui film 3D.De asemenea, lumini multicolore aufost proiectate pe clădirea Palatului Par-lamentului.

Angela Gheorghiu și tenorul Teo-dor Ilincăi, care au susținut împreunăconcerte de succes la Valladolid, Lon-dra și Bodrum, sunt au fost mpaniațide Filarmonica 'George Enescu', alăturide care marea soprană a cântat în trecutla Royal Opera House Muscat dinOman, precum și la Ateneul Român șiîn țară. Dirijorul spectacolului a fostmaestrul newyorkez Eugene Kohn, cucare Angela Gheorghiu a concertat încăde la începutul carierei sale.

10.000 de oameni la concertul sopranei Angela Gheorghiu

Opera "Oedipe", capodopera luiGeorge Enescu, revine la Londra, în23 septembrie, în versiunea de con-cert, prezentată de London Philhar-monic Orchestra la Royal FestivalHall, sub bagheta lui Vladimir Ju-rowski, unul dintre cei mai impor-tanți dirijori ai momentului și direc-tor artistic al Festivalului "GeorgeEnescu".

Din distribuție fac parte nume im-portante ale canto-ului românesc< Ru-xandra Donose, Gabriela Iștoc, Ma-rius Vlad Budoiu, dar și două coruriromânești de renume< Corul Filarmo-nicii "George Enescu" și Corul de Co-pii Radio.

Evenimentul are loc la numai unan după producția de excepție de laCovent Garden. "Oedipe"-ul concer-tistic este cel de-al doilea mare proiectenescian al London Philharmonic Or-chestra sub conducerea lui VladimirJurowski, după premiera britanică aSimfoniei a III-a, prezentată în aceeașiRoyal Festival Hall, cu un deosebitsucces, în februarie 2015.

Varianta concertantă a operei"Oedipe" a fost prezentată de maestrulVladimir Jurowski, pe 2 septembrie,la Sala Mare a Palatului din București,în deschiderea Festivalului "GeorgeEnescu", alături de London Philhar-monic Orchestra și de Corul Filar-monicii ''George Enescu'' și Corul deCopii Radio.

Opera “Oedipe” de George Enescu se c]nt[ la Londra

Programul Zilelor MuzicaleS[tm[rene, edi\ia 40

Corul Na\ional de Camer[ “Madrigal” va c]nta la Satu Mare vineri, 6 octombrie, la aniversarea Corului “Medie;ana”

Printre invita\ii de marc[ ai festivalului ̀ i amintim pe piani;tii Josu de Solaun (Spania, laureatal Concursului “Enescu” `n 2014) ;i Alexei Nabioulin (Rusia), dirijorii Robert Houlihan, TiberiuSoare, Adrian Petrescu, Ladislau Rooth, organistul Kosoczky Tamas, Corul Na\ional de Camer[“Madrigal”.


MAGAZIN

După o scădere constantă timp deun deceniu, foametea globală este dinnou în creștere, afectând 815 milioanede persoane în 2016 sau 11% din popu-laţia globală, se arată într-o nouă ediţiea raportului anual al Naţiunilor Uniteasupra securităţii alimentare și nutriţieilansat vineri. În același timp, multipleforme de malnutriţie ameninţă sănătateaa milioane de persoane din întreaga lu-me.

Creșterea - cu 38 de milioane de per-soane mai mult decât în anul precedent- se datorează, în mare parte, proliferăriiconflictelor violente și a șocurilor legatede climă, potrivit raportului Starea se-curităţii alimentare și a nutriţiei pe globîn 2017.

Aproximativ 155 de milioane de copiicu vârste sub cinci ani nu au o înălţimecorespunzătoare vârstei, se spune în ra-port, în timp ce 52 de milioane suferă degreutate scăzută, ceea ce înseamnă căponderea lor este prea mică pentru în-ălţimea lor. Aproximativ 41 de milioanede copii sunt acum supraponderali. Ane-mia la femei și obezitatea adultă sunt, deasemenea, motive de îngrijorare. Acestetendinţe sunt consecinţa nu numai a con-flictelor și a schimbărilor climatice, ci șia schimbărilor profunde ale obiceiuriloralimentare, precum și a încetinirii crește-rii economice.

Raportul este prima evaluare globalăa ONU privind securitatea alimentară șinutriţia care urmează a fi lansat în urmaadoptării Agendei 2030 pentru dezvol-tare durabilă, care urmărește să eradi-cheze foametea și toate formele de mal-nutriţie până în 2030 ca și politică de topprioritară la nivel global.

Raportul evidenţiază conflictul - dince în ce mai complicat de schimbărileclimatice - ca unul dintre factorii cheieai reapariţiei foametei și a multor formede malnutriţie.

"În ultimul deceniu, conflictele aucrescut dramatic ca număr și au devenitmai complexe și mai greu de rezolvat",au menţionat șefii mai multor organizaţiiprintre care Organizaţia Naţiunilor Unitepentru Alimentaţie și Agricultură (FAO),Fondul Internaţional pentru DezvoltareAgricolă (IFAD), Fondul Naţiunilor Uni-te pentru Copii (UNICEF), ProgramulAlimentar Mondial (PAM) și OrganizaţiaMondială a Sănătăţii (OMS), în prefaţacomună a raportului. Ei au subliniat căcea mai mare pondere de copii din lumecare suferă de malnutriţie și insecurita-te-alimentară este acum concentrată înzone de conflict.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Peste 40 de nave care provindin perioada Imperiului Bizantinși cea a Imperiului Otoman aufost descoperite de oamenii de ști-ință în partea inferioară a MăriiNegre, cunoscută drept “zonamoartă”, notează Daily Mail.

Proiectul cercetătorilor de laUniversitatea Southampton are cascop analizarea arheologiei ma-ritime din Marea Negre. Astfel, întimp ce aparatura de ultimă teh-nologie folosită de oamenii de ști-ință scana adâncurile mării, la1.800 de metri, au fost descoperi-te, din întâmplare, zeci de navedin perioada otomană și bizanti-nă, a căror stare este aproape in-tactă.

"Descoperirea epavelor, în timpulmisiunilor de cercetare, reprezintă omare surpriză pentru noi și, în acelașitimp, o realizare fascinantă. Acesteasunt într-o stare remarcabilă, datoritălipsei de oxigen care apare la o adân-cime de peste 150 de metri. Prin folo-sirea tehnicii de înregistrare 3D, amreușit să realizăm o serie de imaginiremarcabile. Până în prezent, nimeninu a reușit să surprindă imagini cuepavele la o asemenea adâncime”, a pre-cizat coordonatorul echipei de la Uni-versitatea Southampton, profesorul JonAdams.

Astfel, descoperirile cercetătorilorconfirmă bănuielile arheologilor pri-vind existența unor „cimitire acvatice”pentru nave, în „zona moartă” a Mării

Negre. Mai mult de atât, oferă noi in-dicii despre comunitățile care au locuitpe coasta Mării Negre.

Potrivit sursei citate, în Grecia și înRoma antică, cât și în perioada Impe-riului Bizantin, Marea Neagră erapunctul central pentru majoritatea ac-tivităților coloniale și comericale. Dupăce, în 1453, otomanii au ocupat Con-stantinopolul și i-au schimbat numeleîn Istanbul, Marea Neagră a fost închisăcomerțului exern. Marea Neagră a re-devenit accesibilă comerțului externdupă aproximativ 400 de ani, prin sem-

narea Tratatului de la Paris, în 1856.

Vastă operațiune de scanarea zonei de adâncimedin Marea Neagră

Pentru scanarea zonei inferioare aMării Negre, echipa de cercetare folo-sește aparatură de ultimă generație.Unul dintre dispozitive este optimizatpentru a realiza fotografii 3D la rezo-luții înalte, în timp ce celălalt scaneazăadâncimile mării, folosind lumini, ca-

mere HD și un scanner cu laser. Pânăîn prezent, dispozitivele au acoperit osuprafață de 1.250 de kilometri.

"Suntem nerăbdători să răspundemunor întrebări incomode privind mo-mentul în care nivelul apelor a crescut,rapiditatea cu care s-a produs acest fe-nomen și efectele pe care le-a avut asu-pra populațiilor care trăiau pe coastabulgară a Mării Negre. Principalulobiectiv este să creăm o rconstrucție azonei Mării Negre din perioada preis-torică”, a mai spus profesorul JonAdams.

Descoperirile cercetătorilor confirmă bănuielile arheologilor privind existența unor „cimitire acvatice” pentru nave, în„zona moartă” a Mării Negre

Foametea la nivelglobal este din nou

în cre;tere

Două troleibuze roz, dedicate exclu-siv femeilor, au fost puse în circulaţie înorașul Malatya din Turcia.

Decizia a generat ample dispute înlocalitate, dar și în ţară, oamenii vorbinddespre „apartheid de gen”, relatează Ra-dor.

În prima zi de funcţionare a trolei-buzelor roz, bărbaţii au fost uimiţi să aflecă nu li se permite să utilizeze aceste mij-loace de transport în comun. Unele pa-sagere au lăudat iniţiativa, spunând căașa se simt mai în siguranţă, în timp cealtele au declarat că este vorba de o dis-criminare. Conducerea regiei de trans-port din Malatya precizează că troleibu-zele roz circulă de opt ori pe zi. Acesteasunt conduse tot de femei.

Troleibuze rozexclusiv pentru

femei într-un ora;din Turcia

~n Grecia și în Roma antică, cât și în perioada Imperiului Bizantin, Marea Neagră era punctulcentral pentru majoritatea activităților coloniale și comericale. După ce, în 1453, otomanii auocupat Constantinopolul și i-au schimbat numele în Istanbul, Marea Neagră a fost închisă comerțuluiexern. Marea Neagră a redevenit accesibilă comerțului extern după aproximativ 400 de ani, prinsemnarea Tratatului de la Paris, în 1856.

În ciuda faptului că ExxonMo-bil este una dintre companiile ca-re promovează o schimbare a in-dustriei energetice într-una maiverde, făcând parte din lista decompanii care au dorit capreşedintele să nu retragă StateleUnite din Acordul de la Paris,compania a ascuns informaţii im-portante cu privire la amploareaefectelor negative a industriei pe-troliere asupra mediului, arată unstudiu al savanţilor de la Harvard.

Mai multe investigaţii au scos laiveală că cercetătorii de la ExxonMobilştiau despre schimbările climatice şiefectele utilizării combustibilului fosilchiar de la începutul anilor '70, darcompania a ales să nu facă publice aces-te informaţii. Acum, un nou studiuarată adevărata amploare a dezinfor-mării, din 1977 până în 2014, scrie IFLScience.

Echipa de cercetători de la Harvarda publicat o lucrare în EnvironmentalResearch Letters, în care a analizat 187de studii ale ExxonMobil, inclusiv pu-blicaţii de tip peer-review (verificatede părţi terţe), dar şi lucrări neverifi-cate, documente interne şi advertoriale

din New York Times.Cercetătorii au analizat consec-

venţa în aceste mesaje şi dacă se refe-

reau, direct sau indirect, la autentici-tatea schimbărilor climatice şi dacăerau sau nu produse de om.

Declaraţiile publice nu au fost în concordanţă cu studiile efectuate de companie

Concluzia lor a fost că în spateleperdelei, cercetătorii ExxonMobil ac-ceptau că există încălzire globală, iarindustria energetică are un rol în aceas-ta, în timp ce în exterior aceştia negausau exprimau îndoieli.

“Am descoperit că 83% dintre lu-crările ştiinţifice şi 80% dintre docu-mentele interne precizau că schimba-rea climatică este reală şi cauzată deom, în timp ce doar 12% dintre adver-torialele care aveau ca subiect încălzi-rea globală afirmau autenticitateaschimbării climatice cauzate de mânaomului, cu 81% dintre acestea expri-mând îndoieli în acest sens”, a precizatechipa.

De asemenea, ExxonMobil a reali-zat studii foarte bune în ceea ce priveşteîncălzirea globală şi efectele acesteia,iar datele culese de ei sunt foarte im-portante pentru ştiinţă. Totuşi, decla-raţiile publice nu sunt în concordanţăcu aceste studii. Astfel, echipa a ajunsla concluzia că „având în vedere dis-crepanţa, ExxonMobil a dezinformatpublicul”.

Savan\i de la Harvard au demascat rapoartele în;el[toare ale unuia dintre gigan\ii din industria petrolului

Mai multe investigaţii au scos la iveală că cercetătorii de la ExxonMobil ştiau despreschimbările climatice şi efectele utilizării combustibilului fosil chiar de la începutulanilor '70, dar compania a ales să nu facă publice aceste informaţii. Acum, un noustudiu arată adevărata amploare a dezinformării, din 1977 până în 2014

Flot[ fantom[ cu 40 de cor[biivechi de sute de ani, descoperit[

pe fundul M[rii Negre


În 2013 a slăbit 17 kilogramepentru rolul din ”Dallas BuyersClub”, care i-a adus ;i un premiuOscar. Anul acesta, MatthewMcConaughey a mers pe aceea;ire\etă, în pelicula ”Gold”, trecândprintr-o transformare fizică de-adreptul spectaculoasă dup[ ce s-a`ngr[;at 18 kilograme. ~n ultimiiani, cel care era abonat la comediileromantice ;i-a reinventat total ca-riera, impresion]nd cu alegerile luicinematografice care l-au ajutat s[`;i pun[ `n valoare talentul s[u. :i`n via\a privat[ au avut locschimb[ri, burlacul convins deve-nind so\ ;i tat[l a trei copii.

O sear[ romantic[ perfect[ nu presu-pune, ̀ n viziunea actorului, o ie;ire ̀ n ora;cu fostul model brazilian Camila Alves,partenera lui de zece ani ;i so\ie de cinciani. „Nu prea ie;im `n ora;. Ie;im la cin[poate o dat[ la trei luni. Buc[t[ria este cen-trul lumii noastre de acas[ ;i petrecem celemai frumoase seri acolo. Pentru seara per-fect[, am g[ti ceva pe gr[tar ;i am lua masa`n gr[din[ - friptur[ ;i vin ro;u, iar copiiis-ar juca l]ng[ noi. Ar fi vineri, a;a c[ i-am l[sa s[ stea p]n[ t]rziu ;i pe ei.” Aceastaeste lumea vedetei `n v]rst[ de 47 de ani,m]ndru c[ este n[scut `n Texas - actor detop de c]nd a ap[rut pe ecrane ̀ n 1996, ̀ npelicula „A Time to Kill” ;i de\in[torulunui premiu Oscar din 2014, c]nd s-a ̀ nfo-metat p]n[ a ajuns aproape scheletic pen-tru a intra `n pielea unui erou neobi;nuitbolnav de SIDA `n „Dallas Buyers Club”.

~n prezent, cel mai important rol als[u, dup[ spusele sale, este cel de so\ alCamilei ;i tat[ devodat celor trei copii ailor, Levi de 8 ani, Vida de 7 ;i Livingstonde 4 ani. „Mi-am f[cut o list[ `n anii ’90cu ceea ce-mi doream s[ realizez, pe careapoi am pus-o `ntr-un jurnal ;i nu m-ammai uitat la ea deloc. ~n urm[ cu doi ani,`ns[, am deschis jurnalul respectiv, amg[sit lista ;i mi-am dat seama c[ tot ce scri-sesem s-a ̀ ndeplinit. Se pare c[, de;i uita-sem de acele \eluri, ele mi-au r[mas `nsubcon;tient `n to\i ace;ti ani. ~n prezentam o list[ diferit[. Nu mai sunt zece itemipe list[, ci doar opt. Majoritatea au leg[tur[cu familia - copiii mei s[ creasc[ s[n[to;i;i s[ se dezvolte armonios. Aceasta esteprioritatea mea `n via\[ acum.”

N[scut ̀ n 4 noiembrie 1969, ̀ n Uvalde,Texas, Matthew a fost cel mai mic dintrecei trei fii ai lui Jim, proprietarul unei firmecare se ocupa cu sondele de petrol, ;i Kay,care a fost profesoar[. Actorul spune c[ afost crescut s[ respecte trei reguli de com-portament< „Nu min\i. S[ ajungi la timpla masa de cin[ ;i nu r[spunde obraznicmamei.”

Primul s[u film l-a v[zut c]nd avea 17ani. „Nu prea ne uitam la televizor, iar dac[era deschis, de obicei ne uitam la sport.A;a c[, atunci c]nd am ̀ nceput s[ vizionezfilme, am fost ̀ nc]ntat de ele. Unul dintreprimele filme vizionate a fost a doua partedin «King Kong», pelicula din 1976 cu Jes-sica Lange. :i acum este filmul meu pre-ferat. S-ar putea s[ nu fie cel mai bun film,dar pentru mine, a fost ca o revela\ie, cevace m-a marcat pe via\[.”

Avea 27 de ani c]nd „A Time to Kill”,thriller-ul scris de John Grisham ̀ n care ainterpretat un t]n[r avocat idealist, l-a pro-pulsat ̀ n topul celor mai dori\i actori de laHollywood. „A fost impresionant. M-amlansat `n lumea filmului cu cea mai marevitez[ posibil[. A fost cople;itor. Au existatmomente `n care nu ;tiam ce s[ fac?Bine`n\eles, doar sunt om, dar nu a fostvorba de ceva la care nu puteam face fa\[.Nu cred c[ mi se ofer[ oportunit[\i pe cares[ nu le pot gestiona.”

Cu toate aceste atribute ̀ n favoarea lui,McConaghey ar fi putut fi urm[torul su-perstar – noul Tom Cruise sau Brad Pitt.~ns[ Matthew a decis s[ ias[ din luminareflectoarelor ;i s[ aleag[ o serie de proiectede o factur[ total diferit[. Palmaresul s[ucon\ine pelicule variate, de la comedii ro-

matice la drame intense ;i, recent, chiarfilme de anima\ie ca „Sing”, ̀ n care s-a de-lectat interpret]nd un urs koala care areaccent texan. „Am avut parte de o mul\imede oferte la ̀ nceputul carierei ;i a; fi pututface parte din cinci proiecte mari, daraceast[ industrie este ca mersul pe un calslab pe un traseu lung ;i anevoios. Darsunt fericit cu direc\ia ̀ n care merge carieramea. S[ fac un num[r mare de filme nueste nici un scop, nici o ambi\ie de-a mea.Vreau ca oamenii s[ mearg[ s[ vad[ filmele`n care apar? Desigur. Sunt m]ndru detoate? Cu siguran\[. Dup[ to\i ace;ti anide c]nd m-am lansat, sunt mul\umit. Suntmai s[n[tos dec]t eram pe vremea aceea.Dorm bine noaptea ;i sunt foarte fericit.”

O schimbare fa\[ de vremurile nebu-ne;ti din tinere\e este familia care `la;teapt[ acas[. Cunoscut ̀ n trecut pentrustilul s[u activ de a tr[i ;i predilec\ia pentrupetreceri - `ntre iubitele sale faimoase seafl[ Penelope Cruz, Ashley Judd, SandraBullock ;i, potrivit unor surse, Janet Jac-kson -, actorul spune c[ via\a i s-a schimbatpentru totdeauna `n anul 2006, `n ziua `ncare a `nt]lnit-o pe Camila. „E amuzantfiindc[ am v[zut multe persoane care ;i-au ̀ nt]lnit viitorul partener prin interme-diul altor prieteni, dar situa\ia noastr[ afost diferit[. Eram celibatar ;i nu c[utampartener[ pentru c[ nu eram interesat s[am o rela\ie serioas[. Dar, `ntr-o sear[,eram la un restaurant ;i la un moment data intrat ea. Nu am putut s[-mi iau ochii dela ea! I-am prins privirea ;i i-am f[cutsemn s[ vin[ la masa noastr[, dar ea a datdin cap f[r[ s[ se ridice. A;a c[ am merseu la masa ei, m-am prezentat ;i am invi-tat-o la masa noastr[. I-am spus, de ase-menea, c[ putea s[-;i aduc[ ;i prietenii cucare era. Am aflat mai t]rziu de la ea c[acest lucru a determinat-o, de fapt, s[ ac-cepte invita\ia mea. Trei zile mai t]rziu amconvins-o s[ ias[ din nou la restaurant cumine.”

Dup[ 11 ani, cei doi sunt la fel de fe-rici\i. „Un lucru extraordinar `n ceea ce oprive;te pe Camila este c[ ea nu vrea s[m[ schimb. Ne distr[m. Ne place s[ g[tim`mpreun[, s[ lu[m masa, s[ dans[m. Asta;i apreciez la cei din America de Sud –muzica ;i dansul fac parte ̀ n mod organicdin via\a lor zilnic[. Scopul nostru este s[ne facem via\a c]t mai u;oar[ unul pentrualtul, iar aceasta este o pl[cere.”

Pe de alt[ parte, cei doi `;i educ[ ceitrei copii a;a cum a fost crescut Matthew,cu respect pentru munc[ ;i pentru ceilal\i.„~i `nv[\[m despre munc[, ceva ce a fostimportant `n copil[ria mea ;i este la fel ;i`n familia mea acum. Este o provocarepentru c[, `n zilele noastre, copiii sea;teapt[ s[ primeasc[ recompensa instan-taneu. Am c];tigat recent ni;te trofee pen-tru ceva ce am realizat ̀ nainte, iar ei m-au`ntrebat ce anume am f[cut azi de am pri-mit acel trofeu. A;a c[ a trebuit s[ le explic;i s[ le reamintesc de ceva `n care am fostimplicat `n urm[ cu un an, pentru caream primit doar acum acel trofeu. ~ncep s[`n\eleag[ ideea potrivit c[reia dac[ mun-ce;ti acum, ai putea fi r[spl[tit mai t]rziu.”

Cu toate c[ proiectele lui Matthew `lduc deseori ̀ n Los Angeles, c]nd nu mun-ce;te familia `;i duce via\a departe destr[lucirea Hollywood-ului, ̀ n Austin, Te-xas. „Nu e vorba c[ nu a; vrea s[ creasc[`n Los Angeles. Nu am avut niciodat[ ni-mic `mpotriva ideii de a-mi cre;te copiii`n Cetatea filmului. De fapt, chiar acolocresc o parte din timp. Dar pe de alt[ parte,mi-am dorit ;i continui s[ doresc s[ avemc[minul nostru `n Texas.” Motivul, spuneel, este simplu – propria familie. „Mamamea locuie;te la 25 de minute de casanoastr[ , a;a c[ petrecem mult timp`mpreun[, iar nepo\ii au parte de bunicalor ̀ n fiecare weekend, ;i nu doar de dou[ori pe an. De asemenea, am doi fra\i carelocuiesc ̀ n Austin, a;a c[ familiile noastrese `nt]lnesc mult mai des, ceva foarte im-portant pentru mine, mai ales c[ ̀ naint[m`n v]rst[ cu to\ii. ~n plus, eu iubesc Texasul!~mi place locul, `mi place relieful,p]m]ntul, oamenii, m]ncarea ;i creativi-tatea. Pur ;i simplu `mi place tot!”

Matthew McConaughey, fericit ;i `mplinit pe toate planurile

Date post:	13-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

S`n`tate & Frumuse]e - Informaţia Zilei · mează un fel de tranziție de la istorio - grafia...

Documents