S`n`tate & Frumuse]e · 2014. 11. 27. · Dins toate acestea se păstrează la nu - mărul 6 doar...

IAnul XII Nr. 614 Duminic[ 16 noiembrie 2014

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&

PAGINA 7

Normcore, stilul fashioncare aminte;te de perioadade dup[ Revolu\ie

Detoxifierea `mbun[t[\e;tesemnificativ starea de s[n[tate

Lintea ;i quinoa - alternativepentru o alimenta\ie corect[

PAGINA 8PAGINA 5

"La fiertul mustului avem s[fim lu[tori de seam[, ca s[ nu se`nt]mple nici prea repede, dar niciprea ̀ ncet. ~n cazul dint]i stropimbutea cu ap[ rece, `n cel din urm[o acoperim cu o hain[ de l]n[.Bu\ile s[ le \inem tot pline. Poa-mele ce dau spre putrezire trebu-iesc del[turate.

Frunzele picate se adun[ ;i sepun gr[mad[ amestec]ndu-se cugunoi ori p[m]nt. Din ele se faceun gunoi foarte bun" sunt c]tevadin sfaturile cuprinse `n calenda-rele vechi.

Din punct de vedere religios,cea de-a doua jum[tate a lunii no-iembrie este marcat[ de dou[s[rb[tori importante< Intrarea `n

Biseric[ a Maicii Domnului la 21noiembrie ;i Sf]ntul Apostol An-drei, cel `nt]i chemat, ocrotitorulRom]niei, cinstit la 30 noiembrie.

Doamna Dorgai nu a avut o via\[ preafericit[, a fost `ncercat[ de multe triste\i,dar a dat `ntotdeauna tot ce a avut maibun pe scen[. :i poate cel mai reu;it rolal ei l-a realizat `n via\a de zi cu zi, camam[ a unei fete, Bianca, actri\[ amatoareea ̀ ns[;i ̀ n trupa lui Carol Erdos la :coalade Arte. Din p[cate, o crim[ absurd[ i-aoprit drumul care poate i-ar fi adus ̀ mpli-niri personale ;i profesionale mai multe;i mai profunde. Acum r[m]ne doarve;nica ei odihn[ ;i speran\a tuturor c[se va face dreptate.

~n secolul XIV, `ncerc[rile familiei de Veti; de a-;iextinde teritoriile au provocat conflicte `n Ugocea

Gabriela Dorgai,o actri\[ devotat[ scenei,cu destin tragic

PAGINA 2

Sinagoga din Satu Mare afost construit[ `n anul 1892

PAGINA 9

~n noiembrie este vremea prielnic[ ferment[rii ;i limpezirii vinului ̀ n butoaie

În întreaga zonă a nord-vestului Ro-mâniei a avut loc în secolele XIX şi XX ocreştere progresivă a populaţiei evereişti.Conform recensământului general al po-pulaţiei României efectuat în 1930, totalulpopulaţiei era de 18.057.028 din care 4%,adică 728.115 erau evrei.

În municipiul Satu Mare au fost înre-gistrate 51.495 de persoane dintre care20.8%, 10.693 erau evrei. În Carei 2.329din 16.042 locuitori erau evrei, iar în Sighet10.526 din 27.720 erau evrei. Puterea eco-nomică a determinat susţinerea unor pro-grame arhitectonice, care spre sfârşitul pe-

rioadei au devenit exuberante stilistic şiornamental. În 1930 s-a construit ultimamare sinagogă din această zonă, cea de pestrada Primăriei din Oradea. În acelaşi ana fost construită în Israel Marea Sinagogădin Tel Aviv cu care se consideră că începeo nouă eră a arhitecturii sinagogiale.

PAGINA 3

PAGINA 4

Președintele rus Vladimir Putina reamintit lumii de "machismul"său la actualul summit APEC de laBeijing, în urma unui gest politicosdin punct de vedere al conduiteieuropenilor, dar absolutinacceptabil pentru chinezi. El a puso pătură pe umerii Primei Doamnea Chinei, Peng Liyuan, în timp cepreședintele chinez, Xi Jinping, eraantrenat înt-o discuție cu omologulsău american Barack Obama.

Vladimir Putin a încălcat regulanescrisă a diplomației “de a nuatinge niciodată soțiilediplomaților”, scrie publicația TheStraits Times. Situația este cu atâtmai gravă, cu cât s-a întâmplat înChina și a implicat o femeiechineză.

Putin i-a scandalizatpe chinezi

Presa din Mexic a dezvăluit căvila de 7 milioane de dolari în carelocuiesc preşedintele Enrique PenaNieto şi prima doamnă, fostavedet[ din telenovele, AngelicaRivera, aparţine unei companiiabonate la contracte din banipublici. Presa susţine că este vorbade o companie afiliat[ unui grupcare a beneficiat de contractefructuoase cu statul, inclusiv unulpentru construcţia unei linii detren de mare viteză, contract

atribuit săptămâna trecută şi anulatabrupt la scurt timp după. Purtătorul de cuvânt alpreşedintelui a precizat că primadoamnă ar fi contractat companiaIngenieria Inmobiliaria del Centropentru a cumpăra imobilul înnumele său, dar şi că ea este ceacare plăteşte investiţia. Vila ce se întinde pe o suprafaţăde circa 930 de metri pătraţi a fostevaluată la circa 7 milioane dedolari.

Pre;edintele Mexicului ;i so\ia sa stau într-o vil[ de 7 milioane euro

2 Informa\ia de Duminic[/16 noiembrie 2014

Prezenţa unei etnii în limiteleunei anumite perioade de timp şiale unui anumit spaţiu poate mar-ca arhitectura locului respectiv.Dintre cele două variabile, timpulşi spaţiul, timpul necesită o maimare întindere, respectiv durataexistenţei etniei în locul acela.

Sunt necesare mai multe generaţiipentru ca unele materiale rămase prinprograme constructive proprii să seevidenţieze în context. Spaţiul poatesă fie mai întins sau mai restrâns, fiindsuficiente chiar şi două sau trei locali-tăţi care să poarte amprenta specificu-lui etniei.

În întreaga zonă a nord-vestuluiRomâniei a avut loc în secolele XIX şiXX o creştere progresivă a populaţieievereişti. Conform recensământuluigeneral al populaţiei României efectuatîn 1930, totalul populaţiei era de18.057.028 din care 4%, adică 728.115erau evrei.

În Maramureş au fost 161.575 per-soane din care 20.9% sau 33.828 erauevrei. În judeţul Satu Mare erau294.875 persoane din care un procentde 8.1%, adică 23.967 erau evrei.

În municipiul Satu Mare au fost în-registrate 51.495 de persoane dintrecare 20.8%, 10.693 erau evrei. În Carei2.329 din 16.042 locuitori erau evrei,iar în Sighet 10.526 din 27.720 erauevrei.

Puterea economică a determinatsusţinerea unor programe arhitectoni-ce, care spre sfârşitul perioadei au de-venit exuberante stilistic şi ornamental.În 1930 s-a construit ultima mare si-nagogă din această zonă, cea de pe stra-da Primăriei din Oradea. În acelaşi ana fost construită în Israel Marea Sina-gogă din Tel Aviv cu care se considerăcă începe o nouă eră a arhitecturii si-nagogiale.

Sinagoga este un complex relevantmonoteismului prim, cu o configuraţieconcretizată după numeroase căutăride expresie. După emanciparea evrei-lor sinagoga a intrat într-o competiţiecu clădirile celorlalte religii monoteiste.A avut loc o extrovertire prin ferestrede mari dimensiuni şi faţade bogat or-namentate.

În designul sinagogilor au fost in-troduse mai multe stiluri şi neo-stiluriprintre care se pot menţiona eclectis-mul, neo-clasicismul, neo-romanicul,neo-barocul şi neo-maurescul.

Primele atestări ale evreilor la SatuMare datează din al doilea deceniu alsecolului al XVIII-lea. Până la începu-tul secolului XX numărul evreilor acrescut continuu, având condiţii favo-rabile pentru dezvoltarea diferitelor ac-tivităţi economice.

Prima sinagogă de piatră din SatuMare a fost construită în anul 1856.Când nu a mai făcut faţă creşterii nu-merice a comunităţii evreieşti, aceastaa fost demolată şi pe acelaşi amplasa-ment, în 1892 a fost construit TemplulMare. Este surprinzător că la distanţede mai puţin de 150 de kilometri întreOradea, Dej şi Satu Mare există treitemple, în cele trei localităţi construitedupă acelaşi proiect, ele având arhitec-tura interioară şi exterioară aproapeidentică.

L[ca;ul de cult de pe strada Cuza Vodă a fost demolatîn 1965

În oraşul Satu Mare s-au construitmai multe sinagogi, deoarece populaţiaevreiască a ajuns în 1930 la 10.693 depersoane, ceea ce reprezenta aproxi-mativ 20% din totalul populaţiei.

În anul 1905 s-a construit pe ac-tuala stradă Cuza Vodă, pe amplasa-mentul prezent al sediului Poliţiei o si-nagogă a grupării Status-Quo. Sinago-ga avea o arhitectură remarcabilă şi unamplasament de excepţie, cu expunerela aliniamentul a 3 străzi, actualelestrăzi Cuza Vodă, Mihai Eminescu şiMircea cel Bătrân. Singura poză a aces-tei sinagogi este păstrată la sediul co-munităţii evreieşti, ea fiind demolatăîn 1965.

Faţada vestică se desfăşura sprestrada Cuza Vodă, faţada vestică fiinddominată de un rezalit central în treiaxe, determinate de patru pilaştri.Faţadele orientate spre nord şi sud aurespectat aceeaşi arhitectură, arătândchipul aceleiaşi faţade spre fiecare dincele trei străzi care o mărgineau.

Sinagoga Saare Tora a fost construi-tă în anul 1927 pe strada Decebal nu-mărul 4 din Satu Mare în imediataapropiere a Templului Mare, de carese deosebeşte atât prin mărime cât şiprin stil. De dimensiuni mai reduse,sinagoga are personalitatea ei, dată deritmarea fa\adelor şi varietatea formeiferestrelor.

Faţada vestică are trei axe egale.Cele două flancuri, cuprind într-unacelaşi ancadrament două ferestre, una

inferioară teşită la colţuri şi una supe-rioară arcuită în plin cintru. În axulcentral sub fereastră este un mic ieşindcu un mic acoperiş în care este ampla-sată uşa.

Faţadele de nord şi sud au patruaxe inegale, cele marginale fiind mailate decât cele centrale. Fiecare ax cu-prinde câte o combinaţie de ferestre deacelaşi tip. Un chenar accentuează prinarcuirea din dreptul ferestrelor joculacestora.

Fa\ada sudică are alăturat un corpde clădire care adăposteşte scara de ac-ces la balcon. Clădirea are un acoperişîn două ape din tablă.

La Carei, în 1930 a existat o comu-nitate evreiască de 2.329 de persoane,din care în aprilie 2004 mai trăia o per-soană. Primele date cunoscute despreprezenţa evreilor la Carei, sunt cele re-feritoare la evreii stabiliţi pe domeniulKaroly. Ei şi-au amenajat o sinagogă şio şcoală, iar în 1724 contele le-a adusun rabin.

O singură clădire se păstreazădin complexul sinagogalde la Carei

La începutul secolului se găsea pestrada Progresului colţ cu strada Moriiun adevărat complex sinagogal. Existao sinagogă mare, o sinagogă mică, oşcoală evreiască precum şi alte anexe.Din toate acestea se păstrează la nu-mărul 6 doar sinagoga mare, clădireasinagogii mici a fost vândută unei firmecare a transformat-o în mare măsură.

Sinagoga păstrată este una de tipmare, amplasată într-un spaţiu larg.

Clădirea este retrasă de la aliniamentulstradal cu peste 15 metri. Faţadele pre-zintă două registre orizontale, separatede un mănunchi de chenare realizatedin muluri simple, mulura inferioarăfiind puţin mai accentuată decât ur-mătoarele trei.

În faţada vestică, panoul central es-te cel mai bogat ornamentat. În regis-trul inferior se găseşte intrarea în salade rugăciune. Accesul se face printr-ouşă de lemn cu ornamente metalice,partea superioară a uşii fiind în arc ro-manic.

Uşa este încadrată de două coloaneadosate, cu capiteluri mari, deasupracărora este evidenţiat un joc geometricdin linii perpendiculare şi cercuri. De-asupra intrării în registrul superioar seaflă o mare fereastră triforă cu arc înplin cintru dar cu traforuri ce amintescde stilul gotic. Cornişa şi decoraţia cubulbi îmbracă clădirea de jur împrejur,Tabelele legii fiind găsite deasupra pa-noului central.

Deşi nu sunt construite concomi-tent, cele trei temple din Oradea, SatuMare şi Dej sunt evident rolul unuiproiect comun. Ceea ce le deosebeşteeste doar modul lor de amplasare, în-tr-un spaţiu mai liber sau cu vecinătăţimai apropiate.

La Dej templul a avut şansa unuispaţiu mai liber de clădiri vecine, fiindpusă în evidenţă mai bine monumen-talitatea clădirii, în timp ce la Oradea,dar mai ales la Satu Mare spaţiul încare a fost amplasat este mult mai res-trâns.

Odată cu emanciparea evreilor s-a acordat o mai mare atenţie valorii estetice a sinagogilor

Templul din Oradea este construitîn 1890, cel din Satu Mare în 1892 şicel din Dej în 1907. S-a avansat ideeacă primatul aparţine templului din SatuMare, în a doua jumătate a secolului alXIX-lea. Mai multe surse îl citează caautor al proiectului de la Oradea peBach Nandor, iar ca şi constructor peinginerul Knapp Ferenc.

Monumentalitatea construcţiiloreste dată de înălţime precum şi de ele-mentele de arhitectură folosite, cum arfi pilaştri masivi faţetaţi, ferestre înaltearcuite în plin citru, cu toate ancadra-mentele în retrageri succesive.

Se mai poate aminti aici sinagogade la Valea lui Mihai care a fost părăsită,dar a fost recent renovată în exterior,sinagoga de la Baia Mare, sinagoga dela Beiuş şi sinagoga Şas Chevra situatălângă Templul Mare din Oradea ase-menea sinagogii Saare Tora de lângăTemplul Mare din Satu Mare.

După emanciparea evreilor s-aacordat o mai mare atenţie valorii es-tetice şi ancorării în spaţiu a arhitec-turii ecleziastice iudaice. Aşa a începutcompetiţia sinagogii cu lăcaşurile decult ale celorlalte religii şi tot aşa audevenit evidente diferenţele.

Informaţiile au fost preluate din ca-pitolul "Arhitectura sinagogală înnord-vestul Transilvaniei la sfârşitulsecolului al XIX-lea şi începutul seco-lului al XX-lea" de Felicia Grigorescupublicat în volumul Satu Mare, studiişi comunicări, seria istorie-etnografie-artă, Editura Muzeului Sătmărean2007.

A consemnat Bogdan Mihalca

Arhitectul independen\ei Indiei -sub tutela lui Mahatma Gandhi - ;i"p[rintele Indiei moderne", JawaharlalNehru a fost primul prim-ministru alIndiei, `ntre 15 august 1947 ;i 27 mai1964 (la 15 august 1947 India a fost de-clarat[ independent[ de c[tre Parla-mentul Marii Britanii, dup[ ce cu o zi`nainte Pakistanul fusese declaratna\iune independent[ de c[tre acela;iParlament de la Londra> Republica In-dia a fost proclamat[ la 26 ianuarie1950). Reamintim c[ din 1858 guver-nul britanic de\inea controlul asuprateritoriilor care vor deveni din 1876"Imperiul Indian" (India, Pakistan,Bangladesh), regina Victoria devenind;i `mp[r[teas[ a Indiei.

Jawaharlal Nehru (14 noiembrie1889 - 27 mai 1964), tat[l IndireiGandhi ;i bunicul lui Rajiv Gandhi, afost fiul unui avocat ;i militant na\io-nalist ;i a absolvit Trinity College dinCambridge. Revenit `n \ara natal[, els-a `nscris la ~nalta Curte de Justi\ie ;ia `nceput o carier[ politic[ dedicat[emancip[rii Indiei ;i ob\inerii inde-penden\ei.

A fost un membru proeminent alaripii de st]nga din Partidul Congre-sului Na\ional. ~n 1929 a ajunspre;edintele acestui partid ;i a ini\iat;i redactat Declara\ia de Independen\[a Indiei (1929). ~n 1941, MahatmaGandhi l-a declarat succesorul s[u.

C]nd a ajuns prim-ministru, Jawa-harlal Nehru a `nceput un program dereforme pentru modernizarea Indiei,odat[ cu trecerea de la monarhie la re-public[. Nehru a ac\ionat pentru or-ganizarea agriculturii ;i industriei, c]t;i pentru educa\ie ;i `nv[\[m]nt, eli-min]nd diferen\ele dintre caste.

Pe de alt[ parte, `n ceea ce prive;tepolitica extern[, Nehru a fost un marelider al Mi;c[rii de Nealiniere, iar ne-utralitatea Indiei a ajutat-o s[ pri-measc[ ajutoare din partea tuturor blo-curilor politico-militare rivale, `n pe-rioada "R[zboiului rece".

Asupra sa au existat patru atentate.Nehru a fost foarte afectat de r[zboiulcu China (octombrie-noiembrie 1962),care a avut ca pretext grani\a hima-layan[. Starea lui de s[n[tate s-a`nr[ut[\it ̀ n 1964, c]nd a murit f[r[ s[lase un mo;tenitor politic. Nehru nu afost un om religios (afirma c[ "religiate `ndep[rteaz[ de realitate"), dar tru-pul s[u a fost crematorizat conformcutumelor hinduiste. :i fiica sa, Indira,;i nepotul Rajiv au fost asasina\i - `n1984, respectiv 1991.

Se `mplinesc 125 deani de la na;terea

lui Nehru, p[rinteleIndiei moderne

ISTORIEDupă emanciparea evreilor s-a acordat o mai mare atenţie valorii estetice

şi ancorării în spaţiu a arhitecturii ecleziastice iudaice. Aşa a început com-petiţia sinagogii cu lăcaşurile de cult ale celorlalte religii şi tot aşa au devenitevidente diferenţele.

Templul Mare de pe strada Decebal se deosebe;te prin m[rime ;i prin stil de Si-nagoga Saare Tora, aflat[ `n imediata vecin[tate

Prima sinagog[ de piatr[ din SatuMare a fost construit[ în 1856

Odat[ cu ridicarea l[ca;ului din Tel Aviv `ncepe o nou[ er[ a arhitecturii sinagogiale

Director general - D. P[curaru

Director revista Poesis - George VulturescuRedactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

16 noiembrie 2014/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE~n rela\iile cu al\i nobili, prima problem[ pe care o `nt]mpin[ descenden\ii din neamul

Káta, `n calitate de nou-veni\i, o reprezint[ impactul cu localnicii, mai ales cu alte neamurivecine. Poten\ialii rivali erau cei din neamurile Gutkeled ;i Hont-Pazmany, cu mo;ii solide ̀ nUgocea. Posibilitatea unui conflict deschis era redus[ de existen\a satelor de nobili mici, careconstituiau prin a;ezarea geografic[ o zon[ tampon `ntre cele trei domenii ale neamului.

Influen\a familiilor de nobili`n comitatul Ugocea, ;i dac[ esteea influen\at[ de descenden\a deneam, a constituit un subiect deinteres pentru istorici. AutoareaDiana Iegar s-a bazat `n studiul“Rela\ii `ntre nobili `n comitatulUgocea. Studiu de caz< familiiledescendente din neamul Káta” cu-prins ̀ n volumul “Satu Mare - stu-dii ;i comunic[ri - 2012” ap[rut laEditura Muzeului Jude\ean SatuMare, pe trei direc\ii deinvestiga\ie.

E vorba de rela\iile descenden\ilor dinneamul Káta cu familii nobiliare descen-dente din alte neamuri, mecanismelecomportamentale ale descenden\ilor dinneamul Káta `n momentul stabiliriileg[turilor cu familii nobiliare care nudescind din neam, ;i apoi, carierele nobi-liare.

~ntre familia de Csarnavoda;i Perény s-au judecat dou[ procese, dup[ porunc[ regal[

~n rela\iile cu al\i nobili, prima pro-blem[ pe care o `nt]mpin[ descenden\iidin neamul Káta, ̀ n calitate de nou-veni\i,o reprezint[ impactul cu localnicii, maiales cu alte neamuri vecine. Poten\ialii ri-vali erau cei din neamurile Gutkeled ;iHont-Pazmany, cu mo;ii solide ̀ n Ugocea.Posibilitatea unui conflict deschis era re-dus[ de existen\a satelor de nobili mici,care constituiau prin a;ezarea geografic[o zon[ tampon ̀ ntre cele trei domenii aleneamului.

Un alt neam cu ai c[rui descenden\iintr[ ̀ n contact familiile din neamul Kátaeste Kaplony (de origine din C[pleni, co-mitatul Satu Mare). Dup[ ce `n secolul alXIV-lea, din cauza distan\ei, nu au avutloc ciocniri `ntre cele dou[ neamuri, pri-mele conflicte se nasc la sf]r;itul secolului al XIV-lea, c]nd familia de Veti;, des-cendent[ din neamul Kaplony, ̀ ;i stabili-zeaz[ centrul domeniului `n zonalocalit[\ii cu acela;i nume. Din nou rela\iade vecin[tate dintre cele dou[ neamuri,completat[ de tentativele familiei de Veti;de a se extinde spre nord, spre Ugocea,este cea care provoac[ tendin\ele conflic-tuale.

Se poate afirma, cu destul[ certitudine`n cazul neamului Káta, c[ factorul des-cenden\ei de neam, cel pu\in pentru se-colele XIV-XV, nu se manifest[ `n cadrulrela\iilor cu alte familii similare. Conflic-tele se nasc `n general din existen\a unorrela\ii de vecin[tate `ntre protagoni;ti ;isunt amplificate dac[ cele dou[ familii be-neficiaz[ de o situa\ie economic[, respec-tiv prestigiu asem[n[toare.

~n comitatul Ugocea al secolului alXV-lea, cei mai importan\i vecini ai fa-miliei de Csarnavoda, descendent[ dinneamul Káta, erau st[p]nii domeniuluicu centrul la Nyaláb, familia de Perény.Uria;ul domeniu al acestora flanca pose-siunile familiei de Csarnavoda at]t dinsprenord (prin localit[\ile Gyula ;i Batarci),c]t ;i dinspre sud (prin localit[\ile Turu-lung ;i cele dou[ Gher\e). Cu toate acestea,`ntre cele dou[ familii nu au existat con-flicte de amploare.

~n anul 1478, regele porunce;te auto-rit[\ilor competente s[ ancheteze celedou[ pl]ngeri ale lui Ioan de Perény, con-form c[rora nobilii din familia de Csar-navoda i-au produs pagube materiale ;iumane pe mo;iile Batarci (Batharcz) ;iGher\a Mic[ (Alsogercze), precum ;i `n

p[durile ce apar\ineau de mo;ia B[be;ti.Cele dou[ pl]ngeri dau na;tere la dou[procese cu aceia;i protagoni;ti, a c[ror re-zultat poate fi relevant pentru rolul pecare `l joac[ diferen\a de statut. Ceea ceatrage aten\ia e rapiditatea cu care s-audesf[;urat procedurile juridice. Poruncaregal[ a fost emis[ pentru ambele anchete`n aceea;i zi< 12 noiembrie 1478. Deciziareferitoare la pagubele din Batarci ;iGher\a Mic[ dateaz[ din anul 1482, ;i estedestul de dur[ pentru familia de Csarna-voda< ei pl[tesc, pentru crimele comise,80 de florini ;i se oblig[ `n numele ioba-gilor lor c[ ace;tia vor compensa materialpagubele produse iobagilor lui Perény.

~n ceea ce prive;te rela\iile cu nobiliimici din comitat, trebuie spus c[ ace;tiareprezentau, `n primul r]nd, baza de se-lectare a familiarilor. Existen\a familiarilorfamiliei de Csarnavoda este men\ionat[`n mai multe r]nduri, mai ales cu prilejulunor expedi\ii de jaf pe mo;iile altor no-bili. Astfel, mai multe fe\e biserice;ti sepl]ng `n 1401 c[ au fost atacate ;i jefuitede Gheorghe, fiul lui :tefan de Csarnavo-da ;i de familiarii acestuia, `n timp cestr[b[teau mo;ia Csarnavoda.

Odat[ cu formarea comitatului nobiliar, func\iile administra-tive devin mai r]vnite

~ntr-o lume bazat[ pe rela\ii personale,un conflict deschis cu un nobil cu un statutperceput ca superior din mai multe motive

(putere economic[, demnit[\i de\inute,protec\ia de care se bucur[ din partea unuibaron) era extrem de riscant pentru unnobil modest.

~n afara domeniului nobiliar ;i `nstr]ns[ leg[tur[ cu acesta, func\iile de ori-ce natur[ (ecleziastic[, militar[, adminis-trativ[) ocupate de nobili la un momentdat ofer[ o m[sur[ destul de corect[ a ni-velului de statut social.

Caracterul func\iilor spre care tindenobilimea provincial[ se modific[ de la operioad[ la alte. Astfel, dac[ `n secolul alXIII-lea singurele pozi\ii care aduc avan-taje nobilimii de comitat sunt consideratecele cu caracter militar sau ecleziastic,odat[ cu formarea comitatului nobiliar,func\iile administrative la acest nivel devin;i ele un deziderat al nobilimii. Una dintremodalit[\ile cele mai r[sp]ndite prin carenobilimea putea atinge un statut ̀ n comi-tat devine, la finalul secolului al XIV-lea;i `n secolul al XV-lea, familiaritatea.Rela\ia de familiaritate este privit[ dreptuna dintre cele mai directe c[i de ascen-siune social[.

Familiile descendente din ramura deSatu Mare - Ugocea a neamului Káta ur-meaz[, `n mare m[sur[, un asemeneadrum.

Din punct de vedere al carierelor mi-litare, cel mai important reprezentant alneamului Káta, ̀ n secolul al XIII-lea, esteToma. Ca urmare a carierei sale militare`n armata regelui :tefan al V-lea ;i apoi ̀ ncea a fiului s[u, Ladislau al IV-lea, Tomaeste extrem de favorizat de c[tre cei doisuverani, reu;ind s[-;i m[reasc[ semni-ficativ domeniul. O alt[ realizare, indica-tor al puterii materiale, este construireacet[\ii care `i poart[ numele (T[m[;eni),`n hotarul mo;iei ancestrale de neam,B[be;ti.

Func\iile ecleziastice au fost frecventeprintre membrii neamului Káta `nc[ dela `nceputul secolului al XIII-lea. Primulmen\ionat, ̀ n anul 1303, este Nicolae, fiullui Gabriel, ca arhidiacon de Satu Mare.Iacob de Csarnavoda ocupa, ̀ n jurul anu-lui 1348, func\ia de canonic de Oradea.Cel mai bine e cunoscut[ activitatea luiGrisogonus de Csarnavoda, a c[rui ceamai `nalt[ func\ie a fost cea de vicar deT[;nad al episcopului Transilvaniei.

~n ceea ce prive;te carierele adminis-trative ale nobililor din familiile succe-soare neamului Káta, informa\iile suntpu\ine ;i disparate.

Cele mai semnificative func\ii admi-nistrative le-a de\inut cealalt[ ramur[ des-cendent[ din neamul Káta, familia Vas-vari. Toma ocup[ `ntre 1354 ;i 1355func\ia de vicecomite al comitatului Be-reg. Fiii lui Toma, Ioan ;i mai ales NicolaeFekech de Vasvari se vor remarca pe acestdrum. Nicolae ̀ ;i succed[ tat[l ̀ n func\iade vicecomite al comitatului Bereg `ntreanii 1356-1359, calitate care era `nso\it[probabil ;i de aceea de familiar al comi-telui de Bereg de atunci, care f[cea partedin aula regal[. Drumul s[u propriu spreaula regal[ era mai accesibil, intr]nd `ngra\ia regelui Ludovic de Anjou.

~n ceea ce prive;te rela\ia familiilordescendente din neamul Kata cu alte fa-milii nobile din comitat, nu se poate definiun model comportamental al acestora `nfunc\ie de originea antropologic[. ~n se-colele XIV-XV, factorul descenden\ei deneam nu se manifest[ `n cadrul rela\iilorcu alte familii similare. ~n schimb, este vi-zibil c[ cel pu\in conflictele izvor[sc `nmod aproape banal ̀ ntre doi nobili vecini;i sunt mai frecvente ;i mai `ndelungatedac[ dou[ familii beneficiaz[ de o situa\ieeconomic[ asem[n[toare.

Text selectat ;i prelucrat de Cristina Bursuc

~n secolul XIV, `ncerc[rile familiei de Veti; de a-;iextinde teritoriile au provocat conflicte `n Ugocea

~n 1401 preo\ii au fost ataca\i ;i jefui\i de Gheorghe, fiul lui :tefan de Csarnavoda, `n timp ce str[b[teau mo;ia Csarnavoda

~n secolele XIV-XV, problemele `ntre familiile de nobili se n[;teau din existen\a unor rela\ii de vecin[tate ;i situa\iieconomice asem[n[toare


IN MEMORIAMCiprian Vultur se autodep[;e;te ̀ n rolul principal. ~i cuno;team talentul

de actor de mi;care, dar aici `l duce la un apogeu. ~;i asum[ radical per-sonajul, `n cea mai bun[ presta\ie a sa din ultimii ani. Glumind pu\in,bonomia c[\elului se transform[ uimitor `n c]ino;enia omului.

Gabriela Dorgai nu se num[raprintre vedetele Teatrului deNord. Era ̀ ns[ genul de om pe ca-re te po\i baza, fie c[ era vorba despectacolele pentru copii (`n careera cel mai des distribuit[ ̀ n ulti-mii ani), fie de roluri de subret[sau dramatice (cum a fost Maradin “Me;terul Manole” al lui V.Cacoveanu). Un destin tragic i-acurmat cariera ;i via\a, iar un valde triste\e s-a ab[tut asupra tea-trului s[tm[rean.

Ultima ei apari\ie pe scen[ a fost `nspectacolul “P[cal[“ realizat ̀ n prim[va-ra acestui an de Andrei Mihalache, `ntr-un rol de nevast[ \[ranc[ obidit[. Imagi-nea cu care ilustr[m acest mementocap[t[ o dimensiune aspr[, melancolic[acum.

Doamna Dorgai nu a avut o via\[prea fericit[, a fost `ncercat[ de multe

triste\i, dar a dat `ntotdeauna tot ce aavut mai bun pe scen[. :i poate cel maireu;it rol al ei l-a realizat ̀ n via\a de zi cuzi, ca mam[ a unei fete, Bianca, actri\[amatoare ea `ns[;i `n trupa lui Carol Er-dos la :coala de Arte. Din p[cate, o crim[absurd[ i-a oprit drumul care poate i-arfi adus ̀ mpliniri personale ;i profesionalemai multe ;i mai profunde. Acumr[m]ne doar ve;nica ei odihn[ ;i spe-ran\a tuturor c[ se va face dreptate.

Roluri importante

Gabriela Dorgai s-a născut în 11 fe-bruarie 1971 la Satu Mare. Din 1990 aintrat `n trupa Teatrului de Nord SatuMare. Spicuim `n continuare c]teva dinrolurile pe care le-a jucat ̀ n cei 24 de anide activitate artistic[<

- Polly în “Opera de trei parale” deBerthold Brecht, regia Dumitru L. Fulga(stagiunea 1990-1991)>

- Fata în “Caii la fereastră” de Matei

Vi;niec, regia Corneliu Jipa (1992-1993)>- Estelle în “Cu uşile închise” de J.P.

Sartre, regia Carol Erdos (1992-1993)<- Mireasa în “Nunta mic

burgheză” de Berthold Brecht, regia dr.Rolf P. Parschwitz (1996-1997)>

- Doamna Montague în “Romeo şiJulieta” de W. Shakespeare, regia PeterTomory (1998-1999)>

- Roşcata în “Ultima haltă în para-dis” de Valentin Nicolau, regia AndreiMihalache (2002-2003)>

- Prudencia în “Casa Bernardei Alba”,regia Andrei Mihalache (2009-2010)>

- Vitoria Lipan în “Baltagul”, regiaAndrei Mihalache (2009-2010)>

- Vecina, Doica în “Titanic vals”, regiaAndrei Mihalache (2010-2011)>

- Raluca în “Omul care a văzut moar-tea”, regia Andrei Mihalache (2012-2013)>

- “Mara” în Meșterul Manole, regiaAndrei Mihalache (2013-2014)>

- Baba, Soție 3 în “Păcală”, regia An-drei Mihalache (ultimul rol, 2014).

Cuvinte de adio

Actorul Radu Botar scrie pe bloguls[u< “Aplauzele sufletului meu te vor în-soți împreună cu lacrimile mele izvorâtedin atâtea neînțelesuri deoarece, tu, unicanoastră Gabriela, meritai, pentru uriașata bunătate, o viață mai veselă și mai fru-moasă. Îți promit că am să mă fac bine.Tu ești încă un motiv în plus. Și când voireveni pe scenă te voi căuta cu privirea,cu inima, cu sufletul, așa cum îi caut petoți cei care au plecat prea repede de lângămine. (...) Ți-aș fi scris o poezie, dar aufăcut-o, deja, alții. Și au făcut-o foarte bi-ne. Pentru mine ai fost și vei rămâne poe-zia însăși.

Draga mea, Gabriela, durerea ta ră-mâne aici, printre noi, pe pământ, spre anu te uita niciodată. Acolo, în cerul al-bastru, sufletul tău va zburda, în sfârșit,liber... chiar dacă nu ar fi trebuit niciodatăsă ți se întâmple ce ți s-a întâmplat.”

V. A.

Spre deosebire de alte stagiuni,prima premier[ pe scena mare asec\iei rom]ne s-a l[sat a;teptat[`n acest nou sezon. A;teptarea afost `ns[ cu folos< “Inim[ dec]ine”, dup[ Mihail Bulgakov, afost o ̀ nc]ntare la premiera de du-minic[ sear[. Din p[cate, premi-sele piesei s-au dovedit profeticela foarte pu\in timp dup[ ce s-a`ncheiat spectacolul.

Regizoul Cristian Ioan a petrecut olun[ ;i jum[tate cu repeti\iile acestuispectacol, ;i s-a v[zut clar diferen\a fa\[de multe alte mont[ri f[cute pe ge-nunchi, la repezeal[, `n stagiunile tre-cute. Textul lui Bulgakov e tradus `nimagini teatrale cu precizie de bijutier;i cu mult[ imagina\ie, `ncadrat de undecor care a g[sit echilibrul ̀ ntre fast ;ifunc\ionalitate (realizat de Klara La-bancz) ;i garnisit cu o coloan[ sonor[impecabil asamblat[ de AnnamariaManfredi. Lucrul cu actorii a fost ;i elmig[los, mul\i dintre ei reu;indpresta\ii memorabile.

Care-i om ;i care-i c]ine?

Mihail Afanasievici Bulgakov a de-venit un caz reprezentativ pentru ideeascriitorului de talent sufocat de un re-gim alergic la critic[. Romancier ;i dra-maturg excelent, cu o privire lucid[ asu-pra sistemului comunist interbelic dinURSS ;i un har al ironiei greu de egalat,s-a v[zut repede pus la index de cenzurastalinist[. A fost descoperit la adev[ratasa valoare mult dup[ moartea lui, sur-venit[ ̀ n 1940. “Maestrul ;i Margareta”,capodopera sa, va fi pus[ ̀ n scen[ anulviitor de Trupa Harag Gyorgy.

“Inim[ de c]ine” a fost ini\ial ro-man, apoi autorul a realizat ;i adaptareapentru scen[, la mijlocul anilor 20 aisecolului trecut. Cenzura a reac\ionatprompt, a;a c[ romanul a fost publicatabia ̀ n 1987, ̀ n vremea perestroik[i luiGorbaciov, ;i ̀ n anul urm[tor s-a f[cut;i un film de mare succes.

Intriga e simpl[< un medic de elit[,profesorul Preobrajenski, cercet[tor ce-lebru, cultivat, r[mas cu obiceiurile ele-vate ale perioadei dinainte de comu-nism, ia un c]ine vagabond de pe str[zi-le Moscovei ;i `i transplanteaz[ glandapituitar[ ;i gonadele unui alcoolicde;[n\at care tocmai murise. Opera\iae un succes, dar :arik, devenit :arikov,se dovede;te a fi un mitocan odios,adun]nd ̀ n sine tot ce e mai r[u ̀ n rasauman[, p]n[ la a-;i ataca creatorul,`ntr-un final “glorios”. A;a c[ e aruncat`napoi `n strad[.

Acest subiect relativ SF ̀ i d[ lui Bul-gakov ocazia s[ descrie conflictul moc-nit dintre lumea veche, aristocrat[, ;i“minunata lume nou[“ a dictaturii pro-letariatului, care transform[ p]n[ ;i cul-tura ̀ ntr-o b[taie de joc (la un momentdat `n spectacol aria “Celeste Aida” emanelizat[ de o ga;c[ de be\ivi). Se pu-ne ̀ ntrebarea dac[ po\i lua un necioplit

;i s[-l educi cu for\a. Profesorul admite`ntr-un final c[ a fost “un experimentcontra naturii”. Detaliile sunt savuroase;i merit[ s[ le descoperi\i `n sal[.

Un festin teatral

Deja de la conferin\a de pres[ di-naintea premierei am remarcat decorul,inventiv, func\ional, cre]nd mai multeplanuri, permi\]nd efecte sugestive(uneori se cutremur[ la propriu) ;ievoc]nd arhitectura veche prin imagi-nea de fundal. Impresia e ;i mai puter-nic[ ̀ n scena ini\ial[, cu patinatorii go-nind prin z[pad[, portarul Fiodor (Ca-rol Erdos, plin de prestan\[) veghindblocul ;i, undeva `n marginea dreapt[,zgribulitul :arik.

Ciprian Vultur se autodep[;e;te `nrolul principal. ~i cuno;team talentulde actor de mi;care, dar aici `l duce laun apogeu. At]t ̀ n ipostaz[ canin[, c]t

;i `n cea de “c]ine de om”, actorul `;iasum[ radical personajul, `n cea maibun[ presta\ie a sa din ultimii ani. Glu-mind pu\in, bonomia c[\elului se trans-form[ uimitor `n c]ino;enia omului.

Stelian Ro;ian e la fel de impecabil`n rolul profesorului, pe care-l joac[destins, cu destul[ ironie ;i v[dit[ pl[ce-re. Personajul a fost vizibil modelat deregizor dup[ figura lui Virgil En[tescu,impresie confirmat[ de cei ce l-au cu-noscut pe distinsul doctor s[tm[reanla anii maturit[\ii. Antologice sunt sce-na opera\iei (coregrafia Gabrielei T[na-se se muleaz[ perfect pe “Dies Irae” dinRecviemul de Verdi, cu Preobrajenskidirij]nd frenetic din planul superior);i confrunt[rile cu comitetul de bloc,`n care ironia superioar[ a profesoruluist[p]n pe sine contrasteaz[ fulminantcu caracterul de molusc[ al celorlal\i.

Anturajul lui Preobrajenski e con-struit ca o curte nobiliar[. Vlad

Mure;an, sobru, scor\os, “neam\” `nrolul lui Bormenthal, are un momentde str[lucire c]nd prezint[ jurnalul evo-lu\iei postoperatorii a lui :arik, ̀ ntr-unmoment ce pare s[ ironizeze un cli;eutipic lui Radu Afrim. Alina Negr[u ;iRora Demeter fac ;i ele compozi\ii in-teresante `n rolurile de ajutoare femi-nine, cu mici momente ;arjate.

De cealalt[ parte, lumea plebei afost concentrat[ ̀ ntr-un cvintet compuscu mare fine\e de regizor ;i condus deVasile Blaga `n rolul intrigantuluiSchwonder. El provoac[ un alt momentantologic c]nd i se cere s[ vorbeasc[ latelefon cu ̀ nsu;i Stalin, e p[r[sit de con-fra\i ;i... cade ̀ n genunchi! Lipsa de per-sonalitate a celorlal\i e transmis[ mi-nunat de actori, cu un plus pentru SorinOros (masc[ a dezabuz[rii) ;i Anca Do-garu (cu reac\ia ei reflex[> “Exact!”),al[turi de Cosmin Domni;an ;i SergiuT[b[caru. Bianca Cuteanu apare scurt`n rolul unei cuceriri a lui :arikov, dar`;i las[ cu siguran\[ amprenta pe spec-tacol. Carmen Fr[\il[ e o apari\ie colo-rat[, satiric[, de client[ nevrotic[ a pro-fesorului.

Dar revela\ia spectacolului, mareasurpriz[, e Tibor Szekely. Actorul asl[bit spectaculos ;i ;erpuie;te pe scen[`n rolul “comisarului poporului”, cu pri-viri machiavelic-`n\eleg[toare, gr[itoa-re pentru etosul schizofrenic al perioa-dei comuniste. Pare s[ `nceap[ o nou[perioad[ `n evolu\ia sa.

G]nduri nelini;titoare

“Jurnalul” lui Bormenthal ̀ ncepe ̀ n22 decembrie. Oare nu e povestea lui:arik, v[zut[ prin ochii lui CristianIoan, o metafor[ a pove;tii mereu frus-trante dintre Rom]nia ;i Occident?Ve;nica poveste a formelor f[r[ fond?Spectacolul permite o asemenea lec-tur[, iar finalul devine un dureros sem-nal de alarm[ la adresa caracteruluinostru ca popor “descurc[re\”. C]t des-pre oamenii-javre... e destul s[ ne amin-tim ce s-a ̀ nt]mplat pe digul Some;uluila c]teva ore dup[ premier[.

Gabriela Dorgai, o actri\[ devotat[ scenei, cu destin tragic

:arikov (Ciprian Vultur) `nconjurat de echipa profesorului Preobrajenski (Stelian Ro;ian, al doilea din st]nga)

Ultimul rol, `n “P[cal[“ (2014)

“Inim[ de c]ine”, un spectacol fastuos, actual ;i profetic


S~N~TATE

În fiecare an, la data de 14 no-iembrie este marcată Ziua Mon-dială a Diabetului Zaharat. Temapropusă pentru anul acesta este<Alimentaţia sănătoasă şi diabetul,iar sloganul< Controlul diabetuluistă pe masa ta.

Specialiştii Direcţiei de Sănătate Pu-blică Satu Mare reamintesc câteva as-pecte ce ţin de această afecţiune, tot maiprezentă în rândul populaţiei.

Diabetul zaharat este o boală relativfrecventă, ce poate debuta la orice vâr-stă. Prin scăderea cantităţii de insulinăsau a eficacităţii sale în organism, apartulburări de metabolism, iar hipergli-cemia poate duce la complicaţii grave(afectând ochii, rinichii, inima, vaselede sânge, nervii).

Este foarte important, ca diabetulzaharat să fie descoperit din timp şi tra-tat corespunzător (prin diferite combi-naţii de dietă, medicamente sau injecţiide insulină). Diabetul zaharat nu se poa-te vindeca.

Scopul tratamentului este obţinereastării de diabet zaharat echilibrat, cumenţinerea glicemiei în limite normale(80–120 mg%), ce permite o viaţă cva-sinormală şi previne complicaţiile.

Glicemia trebuie controlată frecvent

Atenţie< atât hiperglicemia (preamultă glucoză în sânge), cât şi hipogli-cemia (prea puţină glucoză în sânge)sunt dăunătoare! În cazul diabetului za-

harat pot apărea dereglări în ambelesensuri, mergând chiar până la comă(hiperglicemică sau hipoglicemică). Lafel de periculos este dacă cineva are tottimpul glicemia uşor ridicată (diabetzaharat neechilibrat)< persoana nu sesimte rău, dar în timp apar complicaţiilecronice ale bolii, explică medicii spe-cialişti.

Chiar dacă uneori zestrea geneticăsau prezenţa anumitor boli predispunepentru apariţia diabetului zaharat, stilul

de viaţă are un rol foarte important. Deaceea, pentru a preveni diabetul zaharat,precum şi multe alte boli, încercaţi săvă modificaţi stilul de viaţă în sensul<mâncaţi mai puţin şi mişcaţi-vă maimult> nu omiteţi niciodată micul dejun>limitaţi consumul de dulciuri şi înlo-cuiţi-le cu fructe> o parte din cantitateade făinoase folosite obişnuit (pâine albă,paste făinoase, cartofi, orez) înlocuiţi-o cu legume şi zarzavaturi, servite crudesub formă de salate, sau fierte.

Studiile desf[;urate de-a lun-gul timpului au ar[tat c[ persoa-nele care au o alimenta\ie bazat[pe cereale, leguminoase, legume,fructe, pe;te, uleiuri vegetale suntmai longevive ;i lipsite de boli.

~n cele ce urmeaz[ voi prezenta ca-lit[\ile alimentare a dou[ produse vege-tale valoroase< lintea, o leguminoas[ ;iquinoa, o cereal[ aproape necunoscut[.

Lintea

Lintea este o leguminoas[ anual[`nrudit[ cu fasolea ;i arahidele ;i `ntr-ooarecare m[sur[ comparabil[ cu boabelede maz[re, de;i nu este a;a dulce. Se credec[ provine din Orientul Apropiat, undea fost cultivat[ prima dat[.

Este cea mai ieftin[ surs[ de proteinede calitate, concentra\ia de proteine va-riind `ntre 22 ;i 35% `n func\ie de soi.Nu este o diferen\[ semnificativ[ `ntresoiuri ̀ n ceea ce priveste gustul, de;i lin-tea verde are un con\inut mai mare defibre.

Valoarea nutri\ional[ a lintei este re-dus[ datorit[ faptului c[ este deficitar[`n aminoacizii metionin[ ;i cistin[. Opor\ie, c]t intr[ `ntr-o cea;c[ abia `nsu-meaz[ 200 de calorii. Prin urmare linteaajut[ `n curele de sl[bire, iar con\inutulmare de proteine ;i fibre asigur[ o sa\ie-tate de durat[. ~n plus, o singur[ por\iede linte asigur[ 60% din necesarul zilnicde fier.

Este o "fabric["de fibre solubile care

protejeaz[ inima, sc[z]nd nivelul de co-lesterol. Dac[ v[ iubi\i inima, consuma\ilinte periodic deoarece studiile au de-monstrat c[ persoanele care consum[ le-guminoase ;i legume `n cantit[\i mariprezint[ un risc redus de deces din cauzabolilor coronariene.

Este un aliment nutritiv important`n situa\ii care necesit[ un consum ener-getic crescut sau `n st[ri de convales-cen\[.

Lintea poate fi g[tit[ `n nenum[ratefeluri, iar datorit[ timpului de fierbereredus, este o excelent[ alternativ[ la fa-sole. Poate fi consumat[ sub form[ desup[, `n asociere cu orez, carne ;i legu-

me.Al[turi de soia, lintea este op\iunea

alimentar[ preferat[ de vegetarieni ;i po-pula\iile de tradi\ie vegetarian[. Estep[cat c[ la noi nu prea se consum[ linte,av]nd ̀ n vedere pre\ul, gustul ;i calit[\ileei.

Quinoa

Quinoa este numele unei cereale ar-haice, originare din America de Sud, un-de cre;te ;i la `n[l\imi de 4000 de metri.Boabele mici sunt foarte hr[nitoare,s[n[toase, bogate ̀ n proteine ;i lipsite de

colesterol.~n anul 1990, Agen\ia Spa\ial[ Ame-

rican[ a vrut s[ afle care este cereala per-fect[, care ar fi putut constitui hrana as-tronau\ilor ̀ n timpul zborurilor spa\ialede lung[ durat[. A descoperit c[ quinoaeste r[spunsul pentru zborul spre Marte;i mai departe.

Exist[ mai multe tipuri de quinoa,`ns[ cea mai cunoscut[ este quinoa alb[.Are un gust u;or de nuc[ ;i cap[t[ o tex-tur[ pufoas[ c]nd este fiart[. Quinoaro;ie are o arom[ mai puternic[ dec]tnuca, iar quinoa neagr[ este mai cro-cant[.

Popularitatea acestei cereale este de

dat[ recent[ ;i se datoreaz[ unor studii;tiin\ifice care au relevat calit[\ile ei< foar-te hr[nitoare, benefic[ pentru s[n[tate,`n special pentru rinichi, dar ;i pentrusistemul circulator. Scade mult risculapari\iei bolilor cardiace ;i stimuleaz[sistemul imunitar.

Quinoa con\ine mai mult calciudec]t laptele ;i este foarte bine asimilatde organism. ~n consecin\[ este un bunfactor de protec\ie ̀ mpotriva artritei, de-grad[rii oaselor, malabsorb\iei calciului;i altor deregl[ri similare.

Deoarece con\ine proteine `ntr-ocantitate mai mare dec]t carnea, quinoapoate fi de ajutor `n efortul de a `nlocuitreptat carnea cu un regim vegetarian,f[r[ a ne priva de principiile nutritivenecesare.

Demn de subliniat este faptul c[ Or-ganiza\ia pentru Alimenta\ie ;i Agricul-tura a Statelor Unite a ales Quinoa ali-mentul anului 2013.

Se prepar[ prin fierbere (fierbe dedou[ ori mai repede dec]t orezul) ;i `;im[re;te volumul de patru ori.

Quinoa poate fi utilizat[ ̀ n preparateculinare, asemeni orezului, `n budinci,pilafuri, salate. Spre deosebire de orez,are un con\inut redus de amidon ;i dinacest motiv dup[ fierbere rezult[ un pre-parat af]nat mai pu\in lipicios.

Nu este la fel de ieftin[ ca lintea ;ipoate nici gustul nu va fi cel a;teptat, ̀ ns[merit[ s[ fie `ncercat[, chiar ;i de cei cesufer[ de boala celiac[ deoarece nucon\ine gluten.

Ing. chimist Mircea Georgescutel. 0721202752

Lintea este o leguminoas[ anual[ `nrudit[ cu fasolea ;i arahidele ;i `ntr-o oarecare m[sur[comparabil[ cu boabele de maz[re, de;i nu este a;a dulce. Se crede c[ provine din Orientul Apro-piat, unde a fost cultivat[ prima dat[.

Este cea mai ieftin[ surs[ de proteine de calitate, concentra\ia de proteine variind `ntre 22 ;i35% ̀ n func\ie de soi. Nu este o diferen\[ semnificativ[ ̀ ntre soiuri ̀ n ceea ce prive;te gustul, de;ilintea verde are un con\inut mai mare de fibre.

Lintea ;i quinoa - alternative s[n[toasepentru o alimenta\ie corect[ ;i complet[

ATO Medical Vest din Satu Mare,str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, ap. 28, parter(l]ng[ Policlinica Veche din centru),vine ̀ n sprijinul persoanelor suferindecare au nevoie de dispozitive medicale.Societatea este `n rela\ie contractual[cu Casa de Asigur[ri de S[n[tate ;iofer[ dispozitive medicale compensateintegral sau par\ial.

De aceste compens[ri pot beneficiatoate persoanele angajate, pensionarii,precum ;i cei care sunt asigura\i CAS.

Persoanele cu dizabilit[\i fizice `;ipot procura de aici fotolii cu antrenaremanual[ (c[rucioare), fotolii cu wc,wc - camer[, dispozitive de mers(cadre de mers, c]rje, bastoane, rola-toare), proteze externe (pentru ampu-ta\ii de membre inferioare ;i supe-rioare), orteze pentru coloana verte-bral[ (Corset Cheneau, Boston, gulercervical, corset Hessing, lombostate,orteze cervico-toracice), orteze pentru

membru inferior ;i superior (suportbra\, orteze radiocarpian[, orteze pen-tru genunchi ;i glezn[), ghete ortope-dice, produse pentru `ngrijirea pi-ciorului, ciorapi compresivi pentruvarice ;i foarte important pentru per-soane care sunt \intuite la pat, aicig[si\i saltele antiescare.

Pot fi achizi\ionate aparate aerosol,tensiometre, termometre, `ntr-uncuv]nt acele produse pe care e bine s[le avem cu to\ii `n cas[.

De asemenea, magazinul dispunede o ofert[ de produse dedicatecadrelor medicale, respectiv tensiome-tre, stetoscoape, `nc[l\[minte, com-pleuri medicale (bluze, pantaloni).

Oferta lunii noiembrie< fotolii ru-lante cu WC. Informa\ii suplimentarepute\i ob\ine sun]nd la 0737.518.461.

Trec]nd pragul acestui magazinve\i putea afla cum pute\i intra ̀ n pos-esia acestor produse.

Ne g[si\i `n Satu Mare,str. Gheorghe Laz[r,

nr. 1, jud. Satu Mare ;i la tel/fax< 0261/726.101,

mobil - 0737.518.461

Orar< luni - vineri 8.00 - 16.00

ATO MEDICAL VEST la dispozi\ia s[tm[renilorControlul diabetului st[ pe masa ta


RE}ETE

Înghe\at[ de cas[cu dovleac de toamn[

Ciolan la cuptorpe varz[ murat[

Mod de preparare<

Dovleacul se coace la cuptor și se sco-bește miezul, fără să rămână chiar și co-jița ce s-a format la coacere. Se mixează,se adaugă iaurtul sau frișca (cu frișcă în-

ghețata va avea un conținut mult mai ri-dicat de grăsime, dar va fi mai cremoasă),mierea sau zahărul și zahărul vanilat,apoi se mixează în continuare, până cedevine o pastă spumă. Se păstrează lacongelator circa o oră, după care se așeazăîn cupe sau boluri și se pun înapoi la con-gelator până la servire. Înainte de a fi ser-vite cupele se pot orna cu frișcă, topping,compot de piersici, bucățele de ciocolată,alune, migdale, sau frunze de mentă.

Alimentele ;i cantit[\ile necesare<

400 g de dovleac de toamnă dulce,pentru copt, 4 - 5 linguri de miere po-lifloră, sau eventual zahăr, 1-2 plicuride zahăr vanilat, 300 g iaurt cu grăsi-me ridicată (sau eventual frișcă),frunze de mentă, topping de ciocolatăsau compot de piersici pentru ornat.

Mod de preparare<

Ciolanul afumat se lasă circa o oră înapă rece, apoi în altă apă se pune la fierttimp de 40 minute - o oră după ce dăprimul clocot. Baconul se taie felii subțiri,sau cubulețe mărunte. Varza se spală, sestoarce bine-bine, se amestecă cu baconulși se condimentează cu piper și cu mărar,după gust. O tavă antiaderentă se unge

cu un pic de ulei de măsline, apoi se punevarza în tavă. Ciolanul se scoate din apă,iar zeama ce rămâne se poate folosi pen-tru prepararea unor supe sau ciorbe. Cio-lanul, fie se lasă întreg, fie se taie în 3-4bucăți și se așează pe varză, în așa felîncât să fie puțin îngropate în varză. Setoarnă supa peste varză și peste ciolan,se acoperă cu o folie de aluminiu sau cuo altă tavă și se pune în cuptorul preîn-călzit. După 40 de minute se descoperăși se stropește totul cu ulei de măsline,apoi se mai dă la cuptor până când cio-lanul se rumenește bine. La servire se or-nează cu smântână.

Ave\i nevoie< Un ciolan afumat mai mărișor de

peste 1 kg, 1 kg de varză murată, 200g bacon, piper, mărar uscat, ulei demăsline, 200 ml supă de carne sau dezarzavaturi (se poate prepara și dincubuleț de supă), circa 200 g de smân-

tână.

Pr[jituri cu miere

Mod de preparare<

Ingredientele pentru aluat se ames-tecă bine, se frământă, apoi se acoperă șise lasă circa o oră să stea la temperaturacamerei. După o oră se întinde aluatul lacirca 1 cm grosime și se decupează cudiverse forme. Se așează pe o tavă căp-tușită cu hârtie de copt, apoi se unge cu

ouă. Se coace la cuptor preîncălzit. Aten-ție, se coace foarte repede! Se poate ornaînaite de a fi pusă la cuptor, cu bucăți denuci, sau de migdale, ori după ce s-a pră-jit, cu pastă de zahăr. Albușul de ou, cuun pic de sare se bate spumă tare și seadaugă zahărul. Se taie colțul unei pungide plastic, cu ajutorul căruia se poatedesena ușor, orice formă pe prăjiturele.Așezate într-o cutie, prăjiturile cu mierese pot păstra mai multe luni.

Ingrediente< 400 g de făină, 150 g zahăr pu-

dră, 60 g margarină, 2 ouă, 3 linguride miere, o lingură rasă de scorți-

șoară pudră, o linguriță mică de cu-ișoare măcinate fin, coaja rasă de lao jumătate de lămâie, o linguriță de

bicarbonat de sodiu alimentar șieventual vopsea alimentară pentruornament. Pentru pasta de zahăr<

albușul unui ou și 6-7 linguri de za-hăr tos.

Sup[ de ciuperci;i maz[re a la grec

Mod de preparare<

Zarzavaturile curățate și mărunțitese pun la fiert cu 2,5 - 3 l de apă. Dacăutilizați mazăre și ciuperci conserve, zar-zavaturile le fierbeți aproape complet,însă la ciuperci și mazăre proaspătă, aces-tea le adăugați când zarzavaturile suntpe jumătate fierte, apoi se adaugă sare,piper și bază pentru mâncăruri. Între

timp, din 4 linguri de făină și ulei se pre-pară un rântaș, apoi după ce se ia de pefoc se adaugă o linguriță de boia. Dinfăina rămasă, cu puțină sare, cele 3 ouăși cu apă rece se prepară un aluat de con-sistența potrivită pentru găluște sauzdrențe, după gust. Când toate ingre-dientele sunt aproape fierte și supa se aflăîn clocot se mărunțesc în ea găluștele,sau dacă ați făcut aluat subțire se toarnăîncet zdrențele. Se adaugă rântașul,smântâna frecată în prealabil cu câtevalinguri de supă fierbinte, se mai condi-mentează după gust și se mai fierbe 2-3minute. Se servește caldă, eventual cu unpic de oțet, ornat cu pătrunjel verde, ardeiroșu, o feliuță de lămâie.

Ave\i nevoie< 300 g mazăre verde boabe (sau o

conservă de cca. 600 g), 250 g de ciu-perci albe (sau o conservă de cca. 450-500 g) 2-3 morcovi, 1-2 pătrunjei, ogulie mică, o felie de țelină (total 4-500 g zarzavaturi), 200 g de smântână,300 g făină, 3 ouă, 6 linguri de ulei,sare, piper, boia de ardei, delicat (de

casă)

Troscotul, folosit încă din vechime caplantă de leac în diferite afecţiuni, este oplantă autohtonă, iubitoare de lumină, ne-pre-tenţioasă,rezistentăla secetă,crește peorice tipde sol, peterenurivirane,margineadrumuri-lor,șan\urilor,în locuricultivateca buruia-nă greu destârpit. Caefecte tera-peutice,troscotulscade ten-siunea, fiind un hipotensiv moderat.

Troscotul are o rădăcină dreaptă și otulpină culcată la pământ, ramificată, cufrunze mici și ovale și flori cu codiţă scurtă,de culoare alb-verzuie sau roșiatică. În sco-puri medicinale se folosește partea aeriană,care se recoltează în perioada înfloririi,prin smulgerea plantei și îndepărtarea ră-dăcinii, care se usucă separat.

Troscotul con\ine tanin, rezine, pig-menţi flavonici, mucilagii și săruri mine-rale. Ca efecte terapeutice, troscotul scadetensiunea, fiind un hipotensiv moderat,este astringent, antidiareic, cicatrizant șiantiinflamator, diuretic, laxativ și calmant.

Troscotul se administreaz[ sub formade infuzie, decoct din rădăcină, în combi-naţie cu vin sau tinctură. Infuzia de troscotse obţine turnând o cană de apă clocotităpeste una-dou[ linguriţe de plant[ bineuscat[ și mărunţită. Se acoperă vasul șiamestecul se lasă la infuzat 15 minute, apoise filtrează.

Se beau câte două-trei căni de ceai pezi, în caz de hipertensiune, insuficienţăcardiacă, afecţiuni metabolice. Aceeași in-fuzie se recomandă și în ulcer gastric, he-moragii intestinale, reumatism și diaree.În tratamentul tuberculozei pulmonare serecomandă infuzia sau decoctul din rădă-cină de troscot.

Vinul medicinal din troscot se obţineturnând un litru de vin peste patru linguride pulbere de troscot, obţinută prin râșni-rea plantei în mașina electrică de cafea. Selasă 14 zile la macerat, după care se filtreazăși se bea câte un păhărel înainte de masăîn afecţiuni cardiace, hemoragii intestinale,menoragii.

Tinctura de troscot se poate preparași acasă. Peste 50 de grame de plantă mă-runţită se toarnă 250 ml de alcool de 70 degrade, se amestecă bine și se lasă la macerat,timp de 15 zile, la temperatura camerei.Sticla, închisă ermetic, se agită des pentruextragerea totală a principiilor active dinplantă.

După 15 zile, se strecoară, și amesteculse păstrează la rece, în sticle mici, de cu-loare închisă. Se iau câte zece picături di-zolvate în 100 de mililitri de apă, de treiori pe zi, înaintea meselor principale.

Tinctura de troscot este de folos înfoarte multe afecţiuni precum obezitate,litiază urinară și biliară, gută, diabet, edemecardio-renale, ulcer stomacal, celulită, dia-bet, gastrite, retenţie urinar[, reumatism.

În cazul afecţiunilor rinichilor și alecăilor urinare sunt foarte indicate frunzelede troscot în diferite amestecuri cu alteplante.

Aceste adaosuri pot fi compuse din< oparte frunze de troscot, o parte fructe deienupăr, o parte frunze de merișor, douăpărţi frunze de splinuţă, două părţi frunzede coada-calului. Două linguri din acestamestec se pun în două pahare de apă fier-binte, se lasă la infuzat o oră, apoi se stre-coară.

Dimineaţa și seara, cu 30 de minuteînainte de masă, se bea câte un pahar deinfuzie. Tratamentul trebuie să dureze des-tul de mult, la fiecare opt săptămâni trebuiefăcute două săptămâni de pauză. Infuziadin acest amestec este foarte recomandatăîmpotriva pietrelor la rinichi.

Text selectat şi adaptat de Ioan A.

Troscotul este unhipotensiv moderat

Troscotul are o rădăcină dreaptă şi o tulpină culcată la pământ,ramificată, cu frunze mici şi ovale şi flori cu codiţă scurtă, de culoarealb-verzuie sau roşiatică. În scopuri medicinale se foloseşte parteaaeriană, care se recoltează în perioada înfloririi, prin smulgereaplantei.


MOD~

Frigul de afară parcă te în-deamnă să porți o căciulă să te fe-reşti de vânt. Căciulile şi pălăriileau existat din cele mai vechi tim-puri. Oamenii îşi acopereau ca-pul, în primul rând, din motivepractice pentru a se feri de frigsau de soare prea puternic.

În prezent, frigul s-a instalat din nou,și considerentele practice intervin în mo-dă< căciulile și pălăriile nu numai că suntîn tendințe dar își îndeplinesc și rolul deprotecție. Totuși, nu da buzna în maga-zine să cumperi tot ceea ce îți iese încale, că poate când vei ajunge acasă șivei proba noua achiziție nu vei mai fi lafel de mulțumită de modul în care îți vi-ne.

Noi venim în ajutorul tău, să găseștipălăria sau căciula perfectă, care să teprotejeze de intemperiile iernii, dar înacelași timp să se potrivească perfect cufizionomia ta și cu tendințele toamnă-iarnă. Mai jos vei afla toate informațiilecare îți sunt necesare pentru a găsi că-ciula sau pălăria perfectă.

Mai întâi află cum determini formafeței, apoi reține cele mai importante re-guli atunci când alegi o pălărie sau că-ciulă.

Forma feței

Forma feței este una dintre trăsătu-rile de bază, care te definesc și pe caretrebuie să o cunoști. De aceea îți rea-

mintim cum să determini forma feței,astfel încât să poți să distingi ceea ce țise potrivește. Notează-ți măsurătorile demai jos<1. Măsoară lungimea feței, de la linia pă-rului la vârful bărbiei2. Măsoară linia maxilarului, pe lățime3. Măsoară linia pomeților, pe lățime4. Măsoară linia frunții, pe lățime, pe

centrul ei, la distanță egală dintre liniapărului și sprâncene

Forma feței ovală = lungimea fețeieste egală cu dublul liniei pomeților. Esteforma ideală și, în general, această formăeste însoțită de trăsături delicate.

Forma feței rotundă = lungimea fețeieste egală cu linia pomeților. Poate săvarieze, linia pomeților să fie cu 2-3 mi-

limetri mai mică.Forma feței dreptunghiulară= lun-

gimea feței depășește dublul liniei po-meților, iar linia pomeților, a maxilaruluiși a frunții este aproape egală.

Forma feței de inimă = linia maxila-rului este mult mai mică decât linia po-meților, linia pomeților este mai micădecât linia frunții.

Forma feței pătrată = lungimea fețeieste aproape egală cu linia maxilarului,cu linia pomeților și cu linia frunții.

Forma feței de romb = linia pome-ților este mai mare decât linia frunții șilinia maxilarului. Acestea din urmă nutrebuie să fie neapărat egale între ele.

Câteva reguli

Dacă ești mignonă evită pălăriile șicăciulile foarte mari, alege pălării cu bo-ruri înguste și căciuli micuțe care nu evi-dențiează și mai mult faptul că ești micăde statură. În schimb poți să apelezi laforma mai înaltă a unei căciuli sau pă-lării.

Dacă ești înaltă, evită pălăriile și că-ciulile micuțe. Poți să le alegi pe cele maiînalte, însă evită pălării sau căciuli un-ghiulare sau prea simetrice.

Dacă ești plinuță, o pălărie cu borurilate sau o căciulă mai voluminoasă potsă contrabalanseze formele mai plinuțe.

Nu uita că și în cazul acestor acce-sorii există diferite mărimi. Dacă îți placeun model foarte mult, dar simți că nu îțivine perfect, cere o altă mărime. Ținecont și de nuanța tenului tău. Dacă tenultău este în nuanțe reci și este palid, alegenuanțe calde pentru pălărie sau căciulă.Dac[ ai un ten mai cald, poți să optezipentru orice culoare. Dacă ai tenul mă-sliniu, evită nuanțele de negru. O căciulăse asortează cel mai bine cu părul des-făcut sau cu o coadă de cal, dar nu înalt,căci vei crea o iluzie de umflătură ines-tetică la cap.

“Normcore” este un termenapărut recent în lumea modei caredefineşte “arta” de a te îmbrăca (in-tenționat!) de parcă nu ți-ar păsacum arăți, cu scopul de a părea omnormal.

Se pare că acest trend a apărut ca oreacție la demența din ultimii ani, cândtoți eram Fabcore - când lanțurile erau sta-tement, când pantofii erau fabuloși, cândmixurile de imprimeuri nu mai aveau nicioregulă și când blogurile de street style ară-tau mai mult ca o arenă de circ.

Acum în centrul atenției sunt cele maianti-fashion piese, cele mai utilitare. Esteun anti-trend, ceea ce nu mi se pare nimicrău în esență. Pari o persoană mult maiinteresantă când afirmi că pe tine nu te(mai) interesează hainele, că nu ele trebuiesă vorbească despre tine, că tu ești om deș-tept și cu numeroase alte calități cu carevrei să defilezi.

Doar că, dacă ajungi să ieși pe stradăîn blugi mom jeans (sau dad jeans) dupăcaz, cu fâșul din anii 90 care nouă ne tre-zește nostalgii, încălțat cu sandale Birken-stock sau papucii pe care îi foloseai subduș, purtați acum cu ciorapi flaușați, veipromova un efect advers, toate privirilevor fi țintite asupra ta!

Poate nu este un statement, dar în-seamnă că este un meta-statement. Cei ca-re au adoptat acest nou trend au și un fas-hion icon care îi inspiră< Jerry Seinfeld.Da, personajul care purta blugi cu talie în-altă și teniși albi.

Dacă ai 20 de ani și vrei să te îmbracica un turist trecut de prima tinerețe saumai degrabă ca ruda de la țară, este forțatdemersul, iar rezultatul nu va fi un look alunui tânăr “normal” în zilele noastre. Încă

nu ne putem afirma dacă acest trend vaavea sau nu succes la noi, pentru că, dinpăcate amintește de perioada de sărăciede imediat după revoluție, chiar dacă, cul-mea, aceste haine “cât se poate de normale”costă de multe ori “anormal” de mult.

Apariția trendului

Un trend care a mocnit latent în di-verse colecții și în diverse manifestări sti-listice, fie pe runway, fie pe stradă, careînsă acum, odată ce i-am rostit numele cu

voce tare, începe să adune profeți și disci-poli și să existe.

Trecem peste lecția de semiotică șiajungem la definiția clară< normcoreeste “self-aware, stylized blandness” așacum îl numește Fiona Duncan de la NYMagazine, una dintre primele publicațiicare au abordat această temă. Cu mai multecuvinte, este arta de a te îmbrăca la fel caoricine altcineva. Tot cam vag? Bine, estearta de a te îmbrăca ca Jerry Seinfeld sauLarry David, haine comode, greu de iden-tificat și extrem de banale.

Probabil că normcore provine dintr-o reacție aproape alergică la tot ce înseam-nă “statement”< pantofi statement, gențistatement, bijuterii statement, în 2013 amavut până și pantaloni statement!

Totul a devenit mai mare și mai opu-lent în toți anii care au urmat recesiunii,atât de opulent, încât pare necesară o pu-rificare cel puțin stilistică. Aruncăm to-curile și ne punem niște adidași în picioare.Nu ne mai chinuim cu blugii skinny, saucei cu patching, cu cei rupți perfect, darmecanic< intrăm în dulapul mamei sau înprimul second și luăm niște blugi, fără să-i probăm înainte și gata ținuta. Nu ne maiîncurcăm cu bijuteriile mari, colierele opu-lente și încercăm ceasuri vintage sau, încel mai flamboaiant caz, ceva clasic.

Gura de aer proaspăt

Lumea modei, sau mai bine spus, oa-menii din lumea modei, abia așteaptau ogură de aer proaspăt, pentru că tot vârtejuldin afara corturilor de la fashion week șiceea ce apare pe site-urile de specialitateca fiind “street style” a devenit deja o ver-siune extrem de regizată și din cale afarăde stilizată, milioane de kilometri distanțăfață de intenția de la care s-a pornit. Nuștiu dacă vă amintiți cum arată Sartorialistîn 2007-2008, dar poate ar fi o idee să vi-zitați arhivele. Până și Anna dello Russose îmbrăca normal!Oamenii normali, sti-lați s-au transformat brusc în dependențide modă care urmăresc zilnic toate tren-durile.

Este posibil ca moment T-zero al tren-dului, cel puțin în ceea ce privește ready-to-wear (și acceptarea în mainstream careîi urmează firesc) să fi fost când PhoebePhilo a făcut turul de final după prezen-tarea colecției în Adidas Stan Smith, acum

câțiva ani. Tot la Celine, al cărei designereste tot Philo, au debutat tenișii slip-on șișlapii, un articol folosit exclusiv în duș, lasală, până anul trecut. Au urmat, unul câteunul, tot mai mulți designeri care încearcătrendul cu degetul. Chanel a prezentat adi-dași și a decorat întreg Grand Palais ca unmare supermarket, probabil cel mai nor-mal loc din lume. Doar toți mergem la su-permarket, nu?

Moda străzii, ceva mai rapidă decâtcolecțiile designerilor, prevestea ceva dinnormcore încă de la glorificarea bascheți-lor New Balance, pe care deja bănuiesc cătoată lumea îi știe, iar singurii care nu îi auîncă în garderobă, sunt cei care preferă Ni-ke AirMax. Tot moda străzii aducea încet-încet în prim plan și apanajul anilor grun-ge precum sandalele Birkenstock, surorileOlsen le poartă de vreo 3 ani.

Așa că era firesc ca aceeași modă astrăzii să dicteze și transformarea deja bi-ne-cunoscutului hipster, auto-ironic șivoit nostalgic, într-un specimen ceva maibine camuflat ochiului nespecializat. Momjeans nu mai sunt asortați cu bomber jac-kets specifice anilor ’80/’90, ci devin nor-mcore dacă îi asortezi cu niște adidașisimpli albi, preferabil urâței și extrem denormali. Tricourile cu imprimeuri grafice revin întrenduri, la fel ca și deja menționații șlapide duș, acum însă din satin și costând ce-va mai mult de 500€. Dacă vrei să recreezilook-ul de turist (și el super-normcore)este posibil să pui pe lista de shopping șio borsetă, sau, dacă ești mai timid, măcarun ghiozdan.

Linia între normcore și designer-chiceste una fină, dar cert este că cei care aupornit mișcarea nu își vor cumpăra pan-talonii negri simpli de la Alexander Wang,la fel cum nici șlapii nu vor fi de la Celine.

Normcore, stilul fashion care aminte;te de perioada de dup[ Revolu\ie

Dacă eşti mignonă evită pălăriile şi căciulile foarte mari, alege pălării cu boruriînguste şi căciuli micuțe care nu evidențiează şi mai mult faptul că eşti mică destatură. În schimb poți să apelezi la forma mai înaltă a unei căciuli sau pălării.

Dacă eşti înaltă, evită pălăriile şi căciulile micuțe. Poți să le alegi pe cele maiînalte, însă evită pălării sau căciuli unghiulare sau prea simetrice.

Alegerea c[ciulii potrivite,o adev[rat[ art[


DIET~

Orice dietă de detoxifiere estestrictă şi necesită respectarea uneialimentații corespunzătoare. Înfuncție de organism, poate fi men-ținută pe o perioadă mai scurtă saumai lungă de timp. Dacă nu toțiavem nevoie de o dietă de slăbire,o dietă de detoxifiere trebuie să-şifacă loc în regimul alimentar al ori-cui, cel puțin o dată pe an.

O dietă de detoxifiere are multe bene-ficii, cum ar fi< reducerea numărului dekilograme, îmbunătățirea sănătății sauameliorarea celulitei.

Chiar dacă în primele zile ale dieteinu te vei simți în cea mai bună formă, re-zultatele finale merită efortul. Nu trebuiesă întrerupi dieta, chiar dacă ai diferitestări neplăcute, cum ar fi dureri de cap saustări de greață, este normal, deoarece or-ganismul are nevoie de puțin timp pânăse obișnuiește cu noul regim alimentar im-pus.

Iată care sunt alimentele premise înorice dietă de detoxifiere

FructeleFructele cât mai proaspete conțin o

cantitate mare de apă, sunt bogate în vita-mine și săruri minerale, fiind esențiale în-tr-o dietă de detoxifiere. Puteți consumafructele și congelate sau uscate. De ase-menea sucul natural, cel făcut în casă, nucumpărat de la magazin, are un aport mareîn curățirea organismului.

LegumeleÎn special varza, usturoiul, sfecla conțin

detoxifianți importanți pentru eliminareatoxinelor. Este permis și castravetele, de-oarece are în compoziția lui 95% apă, reu-

șind să spele organismul.

Orezul brunOrezul brun ar trebui consumat mult

mai des, datorită conținutului ridicat devitamine și fibre folositoare organismului. Fibrele pe care le conține orezul ajută lacurățirea colonului, seleniul menține să-nătatea ficatului, dar înfrumusețează și te-nul.

LichideleCeaiul verde este foarte sănătos și un

bun înlocuitor al cafelei. Consumat în can-tități moderate, conține antioxidanți careprevin infectarea organismului. Se maipoate consuma și ceai de soc. Limonadaeste eficientă în detoxifiere și pentru men-ținerea stării bune de sănătate.

PeşteleAre un număr scăzut de calorii, fiind

un aliment foarte sănătos. Este potrivit în

detoxifiere, deoarece este ușor de digeratși bogat în proteine. Un alt beneficiu pecare îl aduce peștele în dietă, este aportulde acizi grași Omega 3, acizi importanțipentru organism.

Semințe oleaginoaseDacă alegeți să consumați aceste se-

mințe în timpul dietei, nu le consumați cusare sau prăjite. Puteți opta pentru nuci,alune de pădure, semințe de dovleac saude floarea soarelui.

CondimentelePe lângă faptul că oferă un plus de gust

mâncării, au efecte pozitive în detoxifiereaorganismului. Ghimbirul, usturoiul, pipe-rul sunt ingrediente care ajută la eliminareatoxinelor, curăță intestinele, oferind cor-pului o cantitate mare de antioxidanți. Pro-prietățile lor anti-inflamatorii îmbunătă-țesc digestia și combat infec\iile. Puteți în-cerca și amestecuri de chimen, coriandru,turmenic.

Detoxifierea `mbun[t[\e;tesemnificativ starea

de s[n[tate

Indiferent de anotimp sau deocazie, clătitele se numără printrecele mai consumate dulciuri. Înspecial atunci când eşti la dietă şiîncerci să reduci din numărul ca-loriilor consumate, delicioasele clă-tite reprezintă o mare tentație.

Însă de cele mai multe ori, nu ne limi-tăm la o clătită simplă, ci adăugăm diverseumpluturi pentru un gust mai bun. Deaceea este foarte important să afli câte ca-lorii are o clătită în funcție de umpluturaei. Astfel vei ști exact cât de mult îți poateafecta acest desert silueta.

O clătită cu cremă de ciocolată esteirezistibilă, însă silueta ta poate avea desuferit în urma festinului dulce. Chiar dacăo singură clătită nu produce ravagii, nicio persoană nu se poate opri doar la una. Spre exemplu, o clătită de aproximativ 70-100 de grame poate ajunge la 266-295 decalorii. Dacă adaugi și un topping pe mă-sură, numărul caloriilor va crește simțitor.După umplutura de ciocolată, cea cu dul-ceață ocupă locul doi la popularitate. Fiecă dulceața este cumpărată din comerț saupregătită în casă, silueta ta este în pericoldacă te pregătești să mănânci mai mult de2-3 clătite. Prin urmare, ai toate drepturilesă te întrebi câte calorii conține o clătităcu dulceață. Nutriționiștii spun că un de-sert de 100 de grame poate ajunge la 280-290 de calorii. Bineînțeles, totul depindeși de celelalte ingrediente folosite. Dacălaptele și ouăle provin de la țărani, categoricnumărul caloriilor va fi în creștere.

Probabil te gândești că o clătită cu

brânză este perfectă la dietă, pentru că eaconține mai puține calorii. Într-adevăr, undesert de 100 de grame poate avea apro-ximativ 242 de calorii, însă lucrurile vorsta complet altfel dacă vei fi tentată săadaugi smântână. La aceeași cantitate de100 de grame vor fi prezente 640 de calorii.Lucrurile nu vor sta mai bine nici dacăadaugi stafide confiate. Nu uita că acesteaau un conținut de zahăr ridicat.Vestea bună este că există umpluturi șicompoziții care au mai puține calorii, cumar fi clătitele cu varză, cele de post sau pre-parate din fulgi de ovăz. Chiar dacă anu-mite umpluturi sunt interzise în dietă, nueste cazul să te abții de tot de la aceastăplăcere. Din fericire, există și rețete createspecial pentru a putea satisface pofta dedulce chiar și în timpul unei diete.

Iată o rețetă delicioasă de clătite die-tetice cu fructe și fulgi de ovăz, ideale pen-tru un mic dejun consistent și aromat, caresă te binedispună de la primele ore ale zi-lei!

Ce poate fi mai plăcut decât să îți începiziua cu o porție de clătite, mai ales cândștii că nu încalci restricțiile calorice impusede dietă? Această rețetă delicioasă cu doar170 de calorii pe porție aduce și vitamineși fibre organismului, fiind o variantă să-nătoasă de desert cu fructe cu care oricinese poate răsfăța din când în când. În plus,este și sațios, deci nu vei simți nevoia sămănânci prea mult până la următoareamasă. O porție de clătite poate fi transfor-mată în două gustări consistente și savu-roase, înlocuind astfel produsele mai ne-sănătoase precum chipsurile, covrigeii saubăuturile răcoritoare.

Ingrediente<- 1 ou cu gălbenușul și albușul separate>- 25 g de făină cu agent de creștere>- 25 g de cereale integrale (fulgi de ovăz,de exemplu)>- o linguriță și jumătate de îndulcitor (saudupă gust)>- o jumătate de linguriță de scorțișoară>- 75 ml de lapte de soia>- 75 g de fructe de pădure sau mere rase,vișine tăiate mărunt, cireșe etc>- spray pentru gătit.Mod de preparare<

Într-un vas curat, bate albușul de oucu puțină sare până devine tare (dacă în-torci vasul cu susul în jos, oul trebuie sărămână ferm și să nu se scurgă). Într-unalt vas, amestecă foarte bine gălbenușul,făina, cerealele, îndulcitorul, scorțișoară,fructele și laptele de soia. Cu ajutorul uneilinguri de metal, adaugă foarte încet albu-șul de ou la compoziție, amestecând cumișcări verticale și având grijă să nu "stri-vești" albușul, ci să îi menții volumul câtmai mult cu putință.

Încălzește o tigaie de teflon sau de ce-ramică și dă-o cu spray de gătit (2-3 pu-furi). Adaugă două linguri din aluat șicreează clătite micuțe, pe care să le lași pefiecare parte câte 3-4 minute. La sfârșit,trebuie să fie pufoase. Servește-le reci șipresară pe ele puțin sos de vanilie sau descorțișoară, după gust.

Asadar, încearcă și tu această rețetăde clătite dietetice cu fructe și fulgi de ovăz,care nu numai că îți vor încânta papilelegustative, dar nici nu îți vor amenința dietapentru care ai muncit atât.

Re\et[ pentru cl[tite dietetice ;i delicioase

Dieta cu pâine integrală poatefi o opțiune pentru cei care dorescsă slăbească 2-3 kilograme într-o

săptămână.

Această dietă se bazează pe proprietă-țile benefice ale pâinii integrale, care areun conținut ridicat de fibre și astfel produceo senzație de sațietate, care te va determinasă mănânci o cantitate de hrană redusă.Un alt avantaj este că, dieta cu pâine inte-grală facilitează digestia.

Beneficiile dietei cu pâine integralăNumeroși oameni aleg să elimine din

alimentație pâinea atunci când încep săurmeze o dietă, însă specialiștii susțin căeste indicat să înlocuiești pâinea albă cucea integrală și să o consumi în cantitățimoderate, deoarece pâinea integrală con-ține nutrimente benefice pentru organis-mul tău.

De asemenea pâinea integral[ estemult mai sănătoasă decât cea albă, avândun conținut mai mare de fibre, vitamine șiminerale. Acest lucru se datorează faptuluică semințele de cereale din care se preparăpâinea integrală nu au fost supuse unuiproces riguros de rafinare și astfel își păs-trează proprietățile. În plus, pâinea inte-grală pe lângă senzația de sațietate, dimi-nuează senzația de foame și accelereazătranzitul intestinal.

Ce trebuie să conținămeniul pentru dietacu pâine integrală?

LuniMic dejun< o ceașcă cu cafea sau ceai,

fără îndulcitor, o felie de pâine integralăprăjită cu unt, un pomelo de mărime me-die și un ou fiert

Prânz< o felie de pâine integrală prăjităcu unt, un bol cu salată de crudități cudressing de suc de lămâie sau o\et de vin,un iaurt cu fructe

Cină< 100 gr de carne roșie preparatăpe grill sau la cuptor, o felie de pâine inte-grală prăjită și unsă cu unt, broccoli pre-gătiți pe vapori cu o lingură de ulei de mă-sline, un iaurt degresat

MarțiMic dejun< o ceașcă cu cafea sau ceai,

fără zahăr, o felie de pâine prăjită și unsăcu unt, un suc de portocale sau o portocală,un ou prăjit

Prânz< salată de rucolla cu morcovi șicastraveți, o felie de pâine prăjită cu unt,un iaut degresat

Cină< piept de pui pregătit pe grill, sa-lată cu roșii cherry și ceapă

MiercuriMic dejun< o ceașcă cu cafea sau ceai

fără zahăr, o felie de pâine integrală prăjită,unsă cu unt, un măr, un ou fiert

Prânz: sendviș cu unt și o felie de jam-bon, 100 g de carne roșie preparată la gră-tar, salată de roșii, un iaurt natural, două

felii de ananasCină< 100 g de piept de pui pregătit pe

grătar, 100 g de piure de cartofi, salată desalată verde și roșii, un iaurt degresat, unmărJoi

Mic dejun< o ceașcă cu cafea sau ceaifără îndulcitori, o felie de pâine integralăcu unt, un ou fiert, un mărPrânz< sendviș cu două felii de pâine inte-grală și două felii de jambon, o felie debrânză, roșii, un iaurt degresat, 4-5 căp-șuni

Cină< 150 g piept de pui preparat pegrill, o felie de pâine integrală cu unt, ge-latină cu fructe, un iaurt degresatVineri

Mic dejun< o ceașcă cu cafea sau ceaifără îndulcitori, o felie de pâine integralăcu unt, un pomelo de mărime medie, unou fiert

Prânz< sendvi; cu două felii de pâineintegrală, o felie de șuncă, o felie de brânzădegresată, roșii, un iaurt degresat, 4-5 căp-șuni

Cină< 150 g pui la grătar, salată de roșiiși ceapă, o felie de pâine integrală cu unt,un iaurt degresat.Contraindicații în cazul dietei cu pâine in-tegrală

Deși este o dietă echilibrată, specialiștiinu îți recomandă să urmezi dieta cu pâineintegrală o perioadă lungă de timp, deoa-rece îți poate provoca deficiențe nutrițio-nale ce pot duce la probleme de sănătateserioase.

În plus, o dietă echilibrată presupunediversitate, prin urmare, carbohidrații ne-cesari organismului pe care îi obții din pâi-nea integrală îi poți obține consumândpaste, orez sau cereale.

Dieta cu pâine integrală este o dietăeficientă pe o perioadă scurtă de timp.Așadar, dacă vrei să pierzi 2-3 kilogrameîntr-o săptămână, urmează cu rigurozita-te dieta cu pâine integrală, după care pro-pune-ți să incluzi treptat în alimentația tacât mai multe fructe și legume, pentru aavea un stil de viață sănătos. După câtevasăptămâni poți să reiei această dietă.

Dieta cu p]ine nu esterecomandat[ pe perioad[

`ndelungat[

O dietă de detoxifiere are multe beneficii, cum ar fi< reducerea numărului de kilograme, îmbunătățireasănătății sau ameliorarea celulitei.Chiar dacă în primele zile ale dietei nu te vei simți în cea mai bunăformă, rezultatele finale merită efortul. Nu trebuie să întrerupi dieta, chiar dacă ai diferite stărineplăcute, cum ar fi dureri de cap sau stări de greață, este normal, deoarece organismul are nevoie depuțin timp până se obişnuieşte cu noul regim alimentar impus.


Dacă în ţara noastră Religiapredată în şcoală are un pro-nunţat caracter confesional, în al-te ţări, predarea acesteia este fieinterzisă, cum este cazul Franţei,fie se predă sub forma unei mate-rii care include studiul tuturor re-ligiilor lumii.

În Europa, există cazuri în care par-ticiparea la orele de Religie este obli-gatorie, fără posibilitatea de scutire,cum e Rusia, din 2013, sau Grecia, ţăride asemenea majoritar creştin-orto-doxe. Şi în Suedia este curs obligatoriu,însă acolo se studiază marile religii alelumii. În alte ţări, ora de Religie esteopţională, spre exemplu în Slovenia.Există şi situaţia în care Religia este in-terzisă, cum este cazul Franţei.

În afara Europei

Dacă în Europa se predau, în ge-neral, diversele forme ale creştinismu-lui, sau se studiază Istoria religiilor, înalte ţări, precum Turcia sau Indonezia,elevii studiază Coranul la şcoală. De

altfel, Islamul este a doua mare religiea lumii după creştinism, cu peste un

miliard de credincioşi. În Israel, şcolile publice predau is-

toria evreilor, materie care include şistudiul textelor religioase. „Această

disciplină acoperă mai degrabă culturaşi tradiţiile evreieşti decât credinţa re-ligioasă.

Religia în şcolile româneşti

În ceea ce priveşte predarea Religieiîn România, profesorul de filosofie Ho-ria Pătraşcu spune că este şi o reacţiela interzicerea religiei în comunism.Însă, problema este lipsa unui proiectclar. „Ce fel de elevi vrem să avem, cevrem să înveţe, cum vrem să-i formăm?Ce intenţionăm cu predarea Religieiîn şcoli? Vrem să-i transformăm peelevi în buni creştini, să-i informămcu privire la creştinism sau să-i trans-formăm în nişte automate religioase?La o asemenea întrebare ar trebui sărăspundă cei care au creat programelede Religie. Din punctul meu de vedere,disciplina Religie ar trebui transfor-mată în Istoria şi Filosofia Religiilor,elevii ar trebui stimulaţi să pună între-bări, să problematizeze, dar şi să cu-noască diferitele răspunsuri, organizateîn doctrine religioase, la întrebărilefundamentale ale omului“, a spus Pă-traşcu.

Text adaptat de V. Nechita

Iat[-ne ajun;i la jum[tatea luiBrumar sau a Vinicerului dup[cum i se mai spune ̀ n popor luniiNoiembrie, atunci c]nd este vre-mea prielnic[ ferment[rii ;i lim-pezirii vinului `n butoaie. Totacum cad brumele mari ;i pro-moroaca, anun\]nd apropiereaiernii. Noiembrie, de;i o lun[ re-lativ rece rezerv[ o serie de acti-vit[\i pentru tot omul gospodar.Vechile calendare agricole cu-prind sfaturi privind lucr[rile dingr[din[, dar ;i vinul din pivni\[.

"La fiertul mustului avem s[ fimlu[tori de seam[, ca s[ nu se `nt]mplenici prea repede, dar nici prea `ncet.~n cazul dint]i stropim butea cu ap[rece, `n cel din urm[ o acoperim cu ohain[ de l]n[. Bu\ile s[ le \inem tot pli-ne. Poamele ce dau spre putrezire tre-buiesc del[turate.

Frunzele picate se adun[ ;i se pungr[mad[ amestec]ndu-se cu gunoi orip[m]nt. Din ele se face un gunoi foartebun" sunt c]teva din sfaturile cuprinse`n calendarele vechi.

Din punct de vedere religios, ceade-a doua jum[tate a lunii noiembrieeste marcat[ de dou[ s[rb[tori impor-tante< Intrarea `n Biseric[ a MaiciiDomnului la 21 noiembrie ;i Sf]ntulApostol Andrei, cel ̀ nt]i chemat, ocro-titorul Rom]niei, cinstit la 30 noiem-brie.

Ziua Intr[rii Maicii Domnului `nBiseric[ se serbeaz[ la data de 21 no-iembrie ;i poart[ denumirea `n poporde Vovidenie (ceea ce se face v[zut),Obrejenie sau Ovidenie. Este o zi foarteimportant[ ;i popular[ printre cre;tini.S[rb[toarea reprezint[ ziua `n carep[rin\ii Mariei, Ioachim ;i Ana au dus-o la v]rsta de 3 ani la templul din Ie-

rusalim, pentru a asculta citirea c[r\ilorsfinte. Aici a fost ̀ nt]mpinat[ de marepreot Zaharia, tat[l Sf]ntului Ioan Bo-tez[torul, care a dus-o ̀ n cea mai sf]nt[`nc[pere din acest loc, `n Sf]nta Sfin-telor, unde a stat p]n[ la v]rsta de 15ani.

Tradi\ii de Vovidenie

Tradi\ia spune c[ de Vovidenie ce-rul se deschide, animalele vorbesc, stri-goii umbl[ prin lume ;i de aceea oa-menii dau cu usturoi pe ferestre. ~naceast[ zi se fac ;i anumite prevestiri

de timp. Dac[ ̀ n noaptea de Vovideniecerul va fi senin, anul ce urmeaz[ va fisecetos, s[r[cie, dac[ cerul va fi `norat;i lini;tit, oamenii cred c[ va fi un angreu cu boli ;i s[r[cie iar dac[ va ningeva fi o iarn[ bogat[ cu mult[ z[pad[.

De Vovidenie copiii pun crengu\e

de m[r ̀ n ap[, pe care le ̀ ngrijesc p]n[`nmuguresc ;i `nfloresc fiind folositeca sorcove de Anul Nou. Ziua in-tr[rii ̀ n Biseric[ a Fecioarei Maria, nu-mit[ Ovidenia, Obrejenia sau Vovide-nia, corespunde ̀ n Calendarul popularcu celebrarea unei n[prasnice divinit[\ia lupilor, Filipul cel :chiop sau Filipulcel Mare (21 noiembrie). Local, ̀ n Bu-covina, se credea c[ `n aceast[ zi s-arfi n[scut Domnul Hristos.

Noaptea Strigoilor,S]ntandrei ;i S]nnicoar[

S[rb[toarea de Ovidenie ̀ mpreun[cu Filipii de Toamn[, Noaptea Strigoi-lor, S]ntandrei ;i S]nnicoar[ (Sf]ntulNicolae) formeaz[, ̀ n perioada 13 no-iembrie - 6 decembrie, un scenariu ri-tual de `nnoire a timpului, probabilAnul Nou dacic. ~n noaptea de Ovide-nie, c]nd se credea c[ se deschide Cerul;i vorbesc animalele, se priveghea lalumina unei lum]n[ri ̀ ncol[cite o stra-chin[ cu ap[ de leac. Tot atunci sef[ceau farmece ;i desc]ntece, se aflaursita, se efectuau observa\ii ;i previ-ziuni meteorologice. Pentru copiiimor\i neboteza\i ;i pentru oamenii ̀ ne-ca\i ;i mor\i f[r[ lum]nare li se f[ceau`n aceast[ zi praznice ;i li se ̀ mp[r\eaupomeni. ~ntruc]t se credea c[ ̀ n noap-tea de Ovidenie strigoii circulau f[r[opreli;te, se ungeau cu usturoi cerce-velele ferestrelor, tocurile u;ilor, vatra;i cuptorul care comunicau, prin horn,cu exteriorul. Pentru protec\ia vitelor`mpotriva animalelor s[lbatice se in-terzicea orice activitate legat[ de pre-lucrarea l]nii ;i pieilor de animale. Dela Ovidenie p]n[ la S]ngiorz, femeilorle era interzis s[ mai spele rufele la r]u.

Pentru ca anul s[ fie plin de bucurie;i spor, oamenii trebuie s[ respecteaceast[ s[rb[toare.

A consemnat :tefania Cri;an

Religia ca disciplin[ ;colar[ în diferite \[ri

~n noiembrie este vremea prielnic[ ferment[rii ;i limpezirii vinului `n butoaie

~n alte \[ri, aceast[ disciplin[ nu face parte din categoria celor obligatorii

Cerul senin din noaptea deVovidenie anun\[ an secetos

TRADI}IILa fiertul mustului avem s[ fim lu[tori de seam[, ca s[ nu se ̀ nt]mple nici prea repede, dar nici

prea `ncet. ~n cazul dint]i stropim butea cu ap[ rece, `n cel din urm[ o acoperim cu o hain[ del]n[. Bu\ile s[ le \inem tot pline. Poamele ce dau spre putrezire trebuiesc del[turate. Frunzelepicate se adun[ ;i se pun gr[mad[ amestec]ndu-se cu gunoi ori p[m]nt. Din ele se face un gunoifoarte bun" sunt c]teva din sfaturile cuprinse `n calendarele vechi.


CULTUR~

Ediția din acest an a Festivalu-lui Internațional de Teatru pentruStudenți SPOT, a opta din istoriasa este programată pentru perioa-da 17 - 23 noiembrie 2014 `n maimulte loca\ii din Carei. Conformtradiției, ea păstrează o serie dinparticularitățile devenite mărci aleevenimentului şi propune o seriede noutăți..

Evenimentul din acest an găzduieșteșcoli de teatru din România, Moldova,Serbia, Ungaria, Elveția și Marea Britanie.În cele ;apte zile ale festivalului SPOT voravea loc 24 de spectacole de teatru ̀ n lim-bile rom]n[, maghiar[, german[, englez[;i francez[, trei concerte, dou[ ateliere, olansare de carte, inaugurarea BiblioteciiSPOT, o conferin\[, se va realiza un per-formance teatral care implic[ prezen\a a;apte arti;ti clujeni ;i se va realiza primulfilm documentar dedicat festivalului.

Evenimente marcante

SPOT prezintă primul spectacol alCOMPANIEI SPOT. Acesta este intitulatGALERIA UMANĂ MANOLE. Specta-colul are la bază balada populară “Mește-rul Manole” și diferitele ei variante culte.Proiectul s-a autofinanțat. Echipa este unainternațională, condusă de regizorul aus-tralian Kurt Muray, asistat de Iulia Benze,alături de care lucrează cinci actori, de di-ferite vârste, sosiți din Satu Mare și Bucu-rești< Ahmed Iosif, Alexandra Saska Soti-rov, Cristian But din Satu Mare, alăturide Ana Turos și Larisa Ioana Enache dinBucurești.

Biblioteca SPOT este un concept carese materializează, anul acesta, printr-o co-lecție de cărți de teatru, obținute din do-nații și sponsorizări, care vor fi oferite Bi-bliotecii Municipale Carei. Scopul este dea asigura un fond de carte de specialitatecareienilor interesați de arta dramatică,de a le facilita accesul la informație și dea scurta drumul spre aceasta. Totodată,odată cu implementarea acestui concept,începând cu acest an, în cadrul festivaluluivor avea loc lansări de carte. Titlul alespentru 2014 este “Ghid de supraviețuirepentru teatrologi”, un volum colectiv edi-tat de Facultatea de Teatru și TeleviziuneCluj.

În cadrul ediției din acest an are locun atelier de creat instrumente neconven-ționale susținut de membrii trupei ma-ghiare Bélaműhely Sound Art, înființatăîn 2007 și specializată în interpretareaunor compoziții proprii prin utilizareaunor instrumente fabricate din deșeuriindustriale, din obiecte de uz casnic mo-dificate, butoaie, țevi, componente de bi-ciclete și calculatoare, tigăi, cutii de carton.Trupa va susține și un concert.

SPOT lansează, anul acesta, o sesiunede scurt-metraje, realizate de absolvențiișcolii de specialitate din Cluj. Ele vor figăzduite de Teatrul MACONDO, primulși unicul teatru de cameră al jude\uluiSatu Mare. Filmele vor fi proiectate zilnic,iar ceea ce face și mai interesantă prezențalor în programul SPOT, este faptul că une-le dintre ele sunt realizate de artiști care-ieni.

SPOT și Teatrul MACONDO propuno premieră absolută în România> un spec-tacol de teatru dans și un performanceaudio-vizual în camera căminului școlaral Grupului Școlar “Simion Bărnuțiu” dinCarei, alături de o retro-proiecție analog,în aer liber, urmată de un atelier. Eveni-mentul e realizat de artiști tineri profe-sioniști, în plină afirmare< compozitorulși interpretul Fluidian, actorul Rácz Endreși artiștii plastici Maria Brudașcă și AndreiMărginean.

SPOT realizează o serie de ateliere tea-

trale, deschise atât participanților la fes-tival cât și locuitorilor municipiului Carei.În cadrul acestora, patru facilitatori pro-fesioniști cu experiență în excluziune so-cială și o cunoaștere acumulată de pestepatruzeci de ani, în calitate de educatori,regizori, artiști, interpreți și dramaturgi,aduc cinci zile de workshop-uri menitesă provoace și să confrunte participanțiicu o anumită evoluţie. Pe un intens planpersonal, fizic, psihologic și emoțional,aceste ateliere sunt concepute pentru abeneficia atât actori cât şi non-actori.

Echipa este formată din Kurt Murray(Australia), Iulia Benze (România, n[scut[la Carei), Naima Dell'ava (Italia) și GeorgeWielgus (Marea Britanie).

Programul SPOT 2014

Red[m `n continuare programul fes-tivalului, a;a cum ne-a fost comunicat dePaul Sarvadi, cel care de aproape un de-ceniu este sufletul acestei manifest[ri.

LUNI 17 NOIEMBRIE

Ora 14.00 - Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuDESCHIDEREA OFICIALĂOra 15.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuLANSARE DE CARTE / INAUGURA-REA BIBLIOTECII SPOT“Ghid de supraviețuire al teatrologului”,prezintă lector dr. Raluca Sas Marinescu,Facultatea de Teatru și Televiziune ClujOra 16.00 – Sala Festivă a Liceului Teo-reticTeatrul K2 Budapesta, UngariaYORICK SE ÎNTOARCE – Schimbare deregim cu poeziile lui Baka István / HUOra 17.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuUniversitatea de Artă Târgu MureșNU PUNEȚI DRAGOSTEA LA ÎNCER-CARE – spectacol commedia dell arte /ROOra 19.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuUniversitatea de Artă Târgu MureșCURSA DE ȘOARECI – scenariu propriu/ HUOra 21.00 – Manejul EQUUS, ParculDendrologicMia Wyss & Swiss Institute For MediaAnd Performative Sciences, Berna, Elve-ția

KEEP CALM AND WAIT FOR GODOTOra 23.00 – Manejul EQUUS, ParculDendrologicConcert sZempöl

MARȚI 18 NOIEMBRIE

Ora 17.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuUniversitatea de Artă Târgu MureșCĂRȚI DE VIZITĂ PERSONALIZATE,scenariu colectiv / HUOra 18.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuAcademia de Artă Novi Sad, SerbiaDEFICIT, Csurka István / HUOra 20.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuFacultatea de Teatru și Televiziune ClujPHEDRA, Racine / HU

MIERCURI 19 NOIEMBRIE

Ora 17.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuFacultatea de Muzică și Teatru Timișoa-raCÂNTĂREAȚA CHEALĂ, Eugen Iones-cu / ROOra 19.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuFacultatea de Teatru și Televiziune ClujCABARETUL CUVINTELOR, scenariucolectiv / RO

JOI 20 NOIEMBRIE

Ora 16.00 – Sala festivă a Liceului Teore-ticTrupa de teatru francofon a Liceului Teo-retic HAINELE CELE NOI ALE ÎMPĂRATU-LUI, după Hans Christian Andersen / FROra 18.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuImpro Patzan Show OradeaSpectacol de teatru improvizație / ROOra 19.00 – Sala de sport a Colegiuluitehnic Iuliu ManiuDepartamentul de Artă Teatrală Craiova

MALVOLII, după A douăsprezecea noap-te W. Shakespeare / ROOra 21.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuFacultate de Teatru și Televiziune & Uni-versitatea Sapientia ClujPROIECȚII SCURT METRAJE / HU /

RO Ora 22.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuFluidian / Mărginean Andrei / Maria Bru-dașcă / ClujPerformance audio-vizual

VINERI 21 NOIEMBRIE

Ora 15.00 – Sala de Sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuConferință susținută de dr. Aristița I. Al-băcan, Univerrsitatea Hull, Marea Brita-nieRelația actor – spectator< Strategii inte-ractive și participative în teatrul contem-poran / RO Ora 18.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuAcademia de Muzică, Teatru și Arte Plas-tice, Chișinău, MoldovaUPGRADE, scenariu colectiv, spectacolteatru dans Ora 19.30 – Statuia Sf. FlorianAtelierul Rokytka, Budapesta, UngariaFERMA FERICIRII, estradă de aparta-ment / HUOra 22.00 – Manejul EQUUS, ParculDendrologicConcert BÉLAMŰHELY, Budapesta, Un-garia

SÂMBĂTĂ 22 NOIEMBRIE

Ora 11.00 – Manejul EQUUS, ParculDendrologicATELIER DE CONFECȚIONAT IN-STRUMENTE CU TRUPA BÉ-LAMŰHELY, Budapesta, UngariaOra 15.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuCompania SPOT CareiVI-L MAI AMINTIȚI PE DOCTORULBALONAȘ MAGICIANUL BALOANE-LOR?, spectacol pentru copiiOra 17.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuFacultatea de Teatru și Televiziune ClujISPITIREA LUI INGRID BERGMAN,One women show după Chris Green-halgh, cu BÍRÓ JÚLIA / HUOra 19.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuFacultatea de Teatru și Televiziune ClujANATOMIA SUFLETULUI, spectacolcommedia dell arte / RO

DUMINICĂ 23 NOIEMBRIE

Ora 15.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuFacultatea de Teatru și Televiziune ClujTO BEE OR NOT TO BEE, spectacol pen-tru copii / RO / HUOra 17.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuReboot the Roots, Londra, Marea Brita-nieWORD SOUND HAVE POWER, spokenword and poetry cu FURIOUS GEORGE/ ENGOra 18.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu Maniukata a bodoki halmen & Adrian Electro-clownSPOT, performance realizat pe durata fes-tivalului / RO / HU / ENGOra 19.00 – Sala festivă a Liceului Teore-ticTrupa de teatru francofon a Liceului Teo-reticHAINELE CELE NOI ALE ÎMPĂRATU-LUI, după Hans Christian Andersen / FROra 20.00 – Sala de sport a ColegiuluiTehnic Iuliu ManiuCompania SPOT CareiGALERIA UMANĂ MEȘTERUL MA-NOLE, scenariu colectiv / RO

Organizatorii își rezervă dreptul de amodifica programul.

A consemnat Vasile A.

Teatrul Naţional Bucureşti (TNB)a fost supus unor lucrări de reabilitareşi restaurare, în cadrul unei investiţiide aproximativ 60 de milioane euro,iar proiectul a pornit de la necesitateaconsolidării antiseismice a clădirii.

Directorul TNB, Ion Caramitru, atăiat luni, împreună cu premierul Vic-tor Ponta, panglica de inaugurare, laeveniment fiind prezenţi fostul premierCălin Popescu-Tăriceanu şi fostul mi-nistru de Finanţe Sebastian Vlădescu,în mandatul cărora a fost contractatîmprumutul pentru renovarea insti-tuţiei, precum şi fostul ministru al Cul-turii Kelemen Hunor.

Ion Caramitru a declarat, cu prile-jul inaugurării, că TNB a supravieţuitcutremurului din 1977, dar că, în urmaunui incendiu la Sala Mare, în 1978,Nicolae Ceauşescu a ordonat lărgireaacestei săli de spectacole de la aproxi-mativ 900 de locuri la peste 1.200 locurişi construcţia unei loje oficiale. În acestscop, din lateralele sălii au fost scoasesisteme de rezistenţă antiseismică, res-pectiv patru diafragme cu o lăţime de80 de centimetri, care au fost înlocuitecu nişte simpli stâlpi, astfel încât SalaMare şi-a pierdut acustica şi vizibilita-tea.

Potrivit directorului TNB, fostafaţadă de inspiraţie coreeană, în greu-tate de 1.400 tone, ordonată deCeauşescu, ajunsese să se sprijine înproporţie de 70% pe parcarea HoteluluiIntercontinental, iar, în cazul unui cu-tremur de minimum 6,5 grade pe scaraRichter, întregul edificiu s-ar fi pră-buşit. Sala Mare şi-a recăpătat formainiţială, din care a dispărut loja oficialăcomandată de Nicolae Ceauşescu, iaranul viitor va g[zdui primul spectacol.

Loja lui Ceau;escudispare de la

Teatrul Na\ional

Nuvela “With Your Wings” de JohnSteinbeck, niciodată editată şi consi-derată pierdută după ce a fost lecturatăde Orson Welles într-o emisiune ra-diofonică în 1944, a fost regăsită şi pu-blicată în aceste zile de revista TheStrand Magazine.

Andrew F. Gulli, redactorul-şef alrevistei The Strand Magazine, o publi-caţie trimestrială americană, este acelacare a găsit transcrierea povestirii înarhivele Universităţii Texas. Nuvelaspune povestea locotenentului WilliamThatcher, un bărbat afro-american caretocmai primise în cadrul unei ceremo-nii o decoraţie importantă. Cariera luimilitară fiind încheiată, William se în-toarce în viaţa civilă. Se urcă în maşină,un model vechi de Ford A, şi se în-dreaptă spre oraşul natal. Acolo esteîntâmpinat ca un erou sau cel puţin cao vedetă.

“Steinbeck era un idealist, conside-ra că America era o ţară minunată careavea multe de oferit, dar era de aseme-nea conştient de reversul medaliei< ine-galităţile. Putea să vadă cupiditatea şiexcesul distrugător al clasei muncitoa-re. Această povestire este o modalitatede a arăta clasei de mijloc americanecă afro-americanii poartă pe umerii loro responsabilitate uriaşă< să apere Sta-tele Unite şi să apere Aliaţii în timpulrăzboiului”, scrie Andre F. Gulli.

O nuvel[ inedit[de John Steinbeck,reg[sit[ ;i lansat[

dup[ 70 de ani

Festivalul SPOT va anima via\aCareiului s[pt[m]na viitoare

Spectacolul “Galeria Manole” al noii Companii SPOT va `ncheia festivalul

Evenimentul din acest an găzduieşte şcoli de teatru din România, Moldova, Serbia, Ungaria,Elveția şi Marea Britanie. În cele ;apte zile ale festivalului SPOT vor avea loc 24 de spectacole deteatru `n limbile rom]n[, maghiar[, german[, englez[ ;i francez[, trei concerte, dou[ ateliere, olansare de carte, inaugurarea Bibliotecii SPOT.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Robert Lanza, cercetător laAdvanced Cell Technology, a do-vedit prin fizica cuantică faptulcă moartea nu există. Cand tru-pul î;i termină “bateriile”, mairămân 20 de wati de “energie in-formațională”.

O nouă teorie ;tiințifică demons-trează că moartea trupului nu estepunctul terminus al călătoriei sufle-tului, a;a cum, de altfel, susțineau ;istrămo;ii nostri, dacii.

O nouă noțiune< multiversul

Prin observații ce țin de fizica cu-antică s-a ajuns la noțiunea de "lumimultiple” sau „multivers”, în loc de„univers”. Noua teorie care demons-trează că moartea nu există are la bazăconceptul de biocentrism.

Adica, există un număr infinit deuniversuri ;i tot ceea ce este posibilsă se întâmple are loc în unele dintreacestea. Iar ceea ce nu este posibil săse întâmple este doar moartea. Toateaceste multiple universuri există si-multan ;i, indiferent ce se întâmplăîntr-unul dintre acestea, "acțiunea” secontinu[ într-un altul.

Dacă un corp este distrus într-ununivers, nucleul energetic de 20 dewati – măsurat ;tiințific – care a făcutcreierul să funcționeze ca un compu-ter nu se stinge odată cu trupul. Se;tie de ani mulți că "energia nu se dis-truge, se transformă”, iar "fântânaenergo-informațională” a creierului,cum au numit cercetătorii cei 20 dewati, transcede într-un nou univers.

Timpul ;i spațiul, “instrumente pentru creier”

Un experiment, publicat recent în„Science”, arată comportamentul uneiparticule ce trebuia să treacă simultanprin două separatoare de fascicule.Particula a trecut prin primul sepa-rator de fascicule. Cât timp aceasta apetrecut în separator, un observatoroarecare se poate decide să acționezecomutatorul celui de-al doilea sepa-rator, pornindu-l sau oprindu-l. Ceea

ce observatorul a decis la acel mo-ment, a determinat particula să secomporte într-un anume fel, să treacămai departe sau să mai a;tepte. Indi-ferent de alegerea pe care a făcut-oobservatorul, particula este cea careexperimentează opțiunile.

Ideea e că manifestarea energieitranscede ideea clasică de timp ;i spa-țiu. Gândiți-vă la cei 20 de wati deenergie ca la un holoproiector, careafi;ează rezultatele experimentuluipe un ecran. Indiferent dacă obser-vatorul a oprit sau a pornit al doileaseparator de fascicule, holoproiecto-rul rămâne activat de aceea;i bateriede 20 de wati. Conform Biocentris-mului, spațiul ;i timpul sunt doar in-strumente pe care creierul uman, "ba-teria de 20 de wati”, le folose;te ca săaranjeze într-o formă accesibilă in-

formațiile primite. Mintea are nevoiede ele. "Bateria” nu, doar le procesea-ză la un moment dat, dar funcționa-rea ei categoric nu depinde de timp;i spațiu.

Vorba lui Einstein< "Oamenii camine ;tiu că diferența dintre trecut,prezent ;i viitor nu este decât o iluzieperpetuată de încăpăț]narea umană”.Orice se întâmplă cu trupul uman,"bateria” este cea care va experimentatrecerea prin "al doilea separator defascicule”. Aici intervine Multiversul.Într-un univers, trupul poate să moa-ră, dar simultan, ̀ n alt univers, el poa-te continua să trăiască.

Practic, ceea ce au descoperit cer-cetătorii acum, în trecut se numeaPomul vieții, a cărui filosofie se regă-se;te în toate culturile antice. EsteThorul, "legatura Cer – Pământ”, care

constituie calea prin care "fântâna ne-muritoare de energie”, "bateria de 20de wati” purtătoare de infoenergie sa-re dintr-un univers în altul.

În ;tiință, Thorul poartă denumi-rea de Podul Einstein-Rosen.

De fapt, sunt mai multe poduri,fiecare către alt univers, care une;te"găurile negre”.

Conform acestei teorii, universulîn care ne aflăm noi se află în interio-rul unei găuri negre, care există în in-teriorul altui univers ;i tot a;a.

Cine este Observatorul care alegesă ne comute la un moment dat, acor-dând "bateriei” energoinformaționalesă experimenteze ;i alte universuri?

Rug[ciunea "Tatăl nostru” conțineesența acestei teorii< "Tatăl nostru ca-re e;ti în ceruri (…)/ Facă-se voia Ta,precum în Cer, a;a ;i pe Pământ”!

Z[pada:tia\i c[<

O descoperire recentă zgudu-ie din temelii lumea creştinismu-lui. Vaticanul a rămas fără cuvin-te la aflarea veştii.

O biblie veche de 1500-2000 deani a fost dusă în Turcia și ținută însecret. Cartea conține Rugăciunea luiBarnabas, un discipol al lui Hristos,care arată faptul că Iisus nu a fost cru-cificat. Mai mult decât atât, textul ara-tă că acesta nu a fost fiul lui Dumne-zeu, ci doar un profet. Cartea spunedespre apostolul Petru că ar fi un im-postor.

Isus s-ar fi urcat la ceruri viu

Biblia povestește că Iisus s-ar fi ur-cat la ceruri viu, iar Iuda Iscariotul a

fost crucificat în locul lui.Obiectul valorează aproximativ 24

de milioane de dolari. Numeroși ex-perți confirmă autenticitatea bibliei,despre care spun că a fost scrisă cu li-tere aurite, pe piele, în limba aramaică,limba lui Iisus.

Manuscrisul are 52 de pagini. Po-trivit unor experți, textul reprezintăînvățăturile lui Iisus, scrise înainte caacesta să fie numit "Fiul Domnului".Conform unor informații din presaturcă, scrierea ar fi Evanghelia lui Ba-rabas, rebelul grațiat de Pillat dinPont, în locul lui Iisus.

În anul 325, pe pământurile Tur-ciei moderne, Sfinții Părinți interzictextul pe care `l consideră eretic, de-oarece în el scrie că pe Golgota nu amurit Iisus Hristos, ci Iuda Iscario-teanul care l-ar fi înlocuit pe Fiul

Domnului.Specialiștii spun că la Consiliul de

la Niceea, Biserica Catolică a omis Ru-găciunea lui Barnabas. Descoperireapare să provoace numeroase temeriîn cadrul Bisericii Catolice din ziuade azi. Site-ul Bisericii Ordodoxe Ro-mâne scria, înaintea Pa;telor, atuncicând a apărut pe site-uri informațiaprivind această descoperire<

“O nouă blasfemie pregătită depresă, înainte de intrarea în PostulMare! Ne-am obi;nuit cu astfel de ata-curi în ultima vreme venite din partea"prietenilor"no;tri, dar parcă de la untimp blasfemiile curg pe bandă rulan-tă, pregătite din timp ;i aruncate pepiață înaintea marilor evenimentecre;tine. Aceasta este ultima blasfemieapărută pe multe site-uri ;i în paginilepresei internaționale".

Fizica cuantic[ dovede;tec[ moartea nu exist[

*zăpada reflectă peste 90% dintrerazele UV înapoi în atmosferă? Dinacest motiv, persoanele expuse o pe-rioadă îndelungat[ la lumina reflec-tată de zăpadă manifest[ un discon-fort la nivelul ochilor (mâncărimi, lă-crimare intensă etc) denumit oftalmie(orbirea zăpezii).

*zăpada este foarte benefică înagricultură? Stratul de omăt protejea-ză culturile de temperaturile scăzuteale iernii iar topirea acestuia la înce-putul primăverii asigură un nivel op-tim de apă.

*cel mai mare Palat de gheață dinlume este construit anual în Kemi,Finlanda? Acesta are un hotel, o ca-pelă, restaurant, precum ;i spații dejoacă pentru copii. Temperatura me-die din hotel este de –5 grade Celsiusiar turi;tii dorm în saci de dormitspeciali, din lână.

*uneori zăpada poate fi ro;ie, por-tocalie sau galbenă? Aceste fenomenesunt foarte rare ;i sunt cauzate de con-taminarea zăpezii cu praf, nisip saualte reziduuri. În 2007, în Siberia, dincauza unei furtuni de nisip din Ka-zahstan, s-au observat precipitații im-portante de zăpadă portocalie.

O descoperire recent[, calificat[ de Biserica ortodox[ drept blasfemie

Limba spaniol[ :tia\i c[<

Holul Palatului de gheață din Kemi(Finlanda)

*spain-flag spaniola este vorbităde peste 500 de milioane de oamenila nivel global?

Peste 400 de milioane sunt vorbi-tori nativi, adic[ au spaniola ca limbănatală.

*este una din cele ;ase limbi ofi-ciale ale ONU? Limba spaniolă a fostadăugată în anul 1948 ca limbă ofi-cială de lucru alături de engleză ;ifranceză.

Ulterior au fost adoptate, în ordi-ne< limba rusă, limba chineză (man-darina) ;i limba arabă.

*în România există peste jum[tatede milion de vorbitori de limba spa-niolă?

Cifra se referă la populația care astudiat limba în ;coal[> lor li se adaugăvorbitorii care nu dețin certificate decompetență lingvistică, astfel încâtnumărul real poate fi mult mai mare.

Din acest punct de vedere, spa-niola este a 5-a limbă ca utilizare înțara noastră dupa engleză, franceză,germană ;i italiană, fără a lua în calcullimba maghiară.

*în Spania, pentru a se referi lalimba lor, localnicii folosesc termenulcastiliană?

Ei fac acest lucru pentru a separalimba de alte dialecte< basca, catalanaetc.


MAGAZINPrin observații ce țin de fizica cuantică s-a ajuns la noțiunea de "lumi multiple” sau „multivers”,

în loc de „univers”. Noua teorie care demonstrează că moartea nu există are la bază conceptul debiocentrism.Există un număr infinit de universuri ;i tot ceea ce este posibil să se întâmple are loc înunele dintre acestea. Iar ceea ce nu este posibil să se întâmple este doar moartea. Toate aceste multipleuniversuri există simultan ;i, indiferent ce se întâmplă într-unul dintre acestea, "acțiunea” se continu[într-un altul.

Dacă un corp este distrus într-un univers, nucleul energetic de 20 de wati – măsurat ;tiințific – care a făcut creierul săfuncționeze ca un computer nu se stinge odată cu trupul


Considerat[ o vedet[ retras[ ;i chiarenigmatic[, actri\a american[ a fost su-biectul uneia dintre cele mai discutatedesp[r\iri din istoria Hollywood-ului. Pre-zentat[ ̀ n nenum[rate articole ;i emisiunide divertisment, povestea ei sun[ cam a;a<Cu opt ani `n urm[, era prin\esa dintr-unbasm, frumoasa starlet[ care s-a c[s[toritcu megastarul Tom Cruise `ntr-un casteldin Italia, cu adorabila lor fiic[, Suri,al[turi.

Cinci ani mai t]rziu, Katie era prizoniera careevada din acela;i mariaj, fugind de Los Angeles;i Scientologie. P]n[ nu demult a fost gra\ioasadar distanta vedet[, de neclintit c]nd venea vorbade orice legat de via\a personal[.

~n prezent `ns[, vedeta `n v]rst[ de 35 de ani;i-a schimbat atitudinea, afi;]nd o Katie juc[u;[;i surprinz[tor de amuzant[. Nu este o femeief[r[ sentimente ;i f[r[ reac\ie, cum a p[rut `nunele interviuri. „Sunt mult mai timid[ ;i maisensibil[ dec]t `;i `nchipuie mult[ lume.”

Mezina familiei cu cinci copii din Toledo,Ohio, Holmes a fost o adolescent[ catolic[ de-venit[ faimoas[ `n 1998, aproape peste noapte,`n rolul lui Joey Potter, eroina serialului „Daw-son’s Creek”. Dup[ to\i ace;ti ani petrecu\i ̀ n ce-tatea filmului, Katie este departe de fata dintr-un or[;el de provincie. „Cresc]nd `n Ohio, cre-deam c[ actoria era ceva ce nu putea deveni rea-litate. Dac[ m-a; putea ̀ ntoarce ̀ n timp, i-a; spu-ne acelei fete s[ se relaxeze, pur ;i simplu, fiindc[e doar la o distan\[ de un zbor cu avionul.” Darnu toate grijile au fost at]t de u;or de dep[;it.

Detaliile desp[r\irii de Cruise r[m]n confi-den\iale prin hot[r]rea judec[torului. Cu toateacestea, actri\a `nc[ `ncearc[ s[ gestioneze im-pactul divor\ului asupra vie\ii ei. „Nu doresc caacel moment din via\a mea s[ m[ defineasc[, s[reprezinte ceea ce sunt eu. Nu vreau s[ fiu cu-noscut[ doar pentru acel fapt. Am fost actri\[ ;i`nainte ;i `n timpul ;i dup[ destr[marea maria-jului.”

Vorbind despre un nou ̀ nceput ̀ n New York,ce fel de mam[ sper[ s[ fie ;i posibilitatea s[ se`ndr[gosteasc[ din nou, Katie este sigur[ c[ dup[ce a f[cut fa\[ unui intens act secund, estepreg[tit[ pentru un nou capitol ̀ n via\a ei. Printrenoile sale proiecte se num[r[ comedia Miss Mea-dows, imaginea brandului Olay ;i reluarea por-tretiz[rii lui Jackie Kennedy `n „The Kennedys<After Camelot”, un rol pe care l-a interpretatpentru prima data ̀ n miniseria „The Kennedys”din 2011. Ea va trece si `n spatele camerelor deluat vederi ca regizoare, precum ;i ca realizatoa-rea unui documentar despre Nadia Com[neci.

Toate aceste proiecte variate reflect[ filosofiaactri\ei. „Acum nu am nicio team[. Nu am preamulte reguli pentru mine `ns[mi ;i nu m[ iaufoarte ̀ n serios. Acum nu-mi este team[ s[ ̀ ncerclucruri noi.” :i dac[ publicul va continua s-o`n\eleag[ gre;it ? „Pur ;i simplu nu-mi pas[. Mis-au `nt]mplat multe lucruri bune, a;a c[ m[concentrez pe acestea. C]t despre celelalte lucruripreferate de presa de scandal sau altcineva, chiarnu m[ intereseaz[.”

Pe l]ng[ pozele ocazionale de pe Instagramcu ea `n metrou, cei din New York i-au oferitspa\iul prielnic pentru a tr[i lini;tit[, un motiv`n plus pentru Katie de a adora ora;ul care a

adoptat-o. „C]nd am ajuns `n New York, m-a`nduio;at valul de sus\inere pe care l-am primitde la oameni pe care nici nu-i cuno;team. At]tde mul\i ;i-au deschis casele ;i ne-au ajutat `nat]tea feluri. Aici toat[ lumea se une;te ;i te spri-jin[ necondi\ionat.”

Trec]nd psste perioadele lungi `n care papa-razii ;i tabloidele o urm[reau la fiecare pas, Hol-mes s-a aventurat `napoi `n Los Angeles, unde;i-a cump[rat o cas[. „Iubesc ;i California, de-oarece ai mai mult spa\iu, ai soare ;i o curte.” S[-i ofere fiicei sale de 8 ani spa\iu suficient pentrua hoin[ri este la fel de important ca leg[tura pecare continu[ s-o dezvolte cu Suri. „S[ fiu mam[`nseamn[ totul pentru mine. ~nv[\ `n fiecare zi,`nc[ de c]nd am devenit mam[.” Totu;i, exist[unele realit[\i pe care nu `ncearc[ s[ le `ndul-ceasc[. „R[bdarea mea a crescut, dar `ntre 4 ;i 6dup[-amiaza, ̀ ntre g]dil[ri ;i picturi cu sclipici,`ncerc s[ introduc ;i c]teva lec\ii de bune ma-niere. :i eu `ncerc s[ fiu un exemplu pentru ea,s[ fiu creativ[ cu ea, fiindc[ ;tiu c[ e o micu\[artist[ ;i feti\a din mine reac\ioneaz[. Iar s[ picteztoat[ ziua e o pl[cere.”

Dat fiind faptul c[ ;i fiica ei a avut de ̀ nduratlupta mediatic[ (dovad[ sunt imaginile cu Suri`n bra\ele mamei sale str]ng]nd-o `n bra\e `ntimp ce blitzurile camerelor o urm[reau), nu esurprinz[tor c[ unica prioritate a actri\ei estefeti\a ei. „Scopul meu este s[-i ar[t c]t de multo iubesc. S[-i demonstrez c[ este iubit[. Iar dup[ce mi-am ̀ ndeplinit misiunea, cui ̀ i mai pas[ c[primele dou[ cl[tite f[cute de mine sunt `ntot-deauna arse ?”

De;i se declar[ o campioan[ a somnului, nuprea are parte de el din moment ce nu are angaja\i

o armat[ de asisten\i personali, cu toate c[ uneorirecunoa;te c[ are nevoie de ajutorul celorlal\i.Pe l]ng[ o bon[ cu norm[ `ntreag[ ;i mama ei,Kathleen, „dispus[ `ntotdeauna s[ ia avionulc]nd am nevoie de ea ;i chiar c]nd nu e cazul”,Katie are un grup de prietene de toate v]rstele ;icare au copii de toate v]rstele. „M[ bazez pe ei– pentru sfaturi, re\ete culinare ;i orice altceva.”

Ca orice p[rinte, se `ntreab[ tot timpul dac[e de-ajuns ceea ce face pentru fiica ei, dac[ s-aocupat suficient de ea. Dar Katie este con;tient[de r[spunsuri. „Ce credea\i? Bine`n\eles c[ nu ede ajuns, nu m-am ocupat suficient de ea ;i suntpoate oribil[. Uneori a;a ne sim\im. Faci tot ceeace po\i tu mai bine. ~n unele zile te sim\imul\umit[ de tine, iar `n altele nici pe departe.Dar maternitatea m-a `nv[\at s[ renun\ la unelelucruri, la a avea tot timpul controlul asupra tu-turor. Uneori programul nostru se schimb[, darnu e nicio problem[. Nu totul trebuie s[ fie ̀ ntr-un anumit fel. Cred c[ to\i avem nevoie s[ fimmai bl]nzi c]nd vine vorba de a;tept[rile noastre.To\i `ncerc[m s[ d[m tot ce e mai bun din noi.”

Au trecut mai mult de doi ani de la divor\,iar Katie nu a ie;it `n public `nc[ cu nimeni. Eamai crede `n iubire ;i sper[ ca `ntr-o zi s[-;ig[seasc[ sufletul pereche. Dar nu e nicio grab[pentru ea. Seria de documentare pe care le-a re-gizat anul acesta pentru AOL, i-a oferit posibi-litatea s[ cunoasc[ c]teva femei puternice,aceast[ experien\[ d]ndu-i o important[ lec\iede via\[. „Ceea ce am ajuns s[ `n\eleg este c[visele tale \i se vor `ndeplini, dar s-ar putea caacest lucru s[ nu se `nt]mple exact c]nd vrei tu.Exist[ unele lucruri pe care trebuie s[ le a;tep\icu r[bdare.”

Katie Holmes lucreaz[ la undocumentar despre Nadia Com[neci

Date post:	20-Jan-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

S`n`tate & Frumuse]e · 2014. 11. 27. · Dins toate acestea se păstrează la nu - mărul 6 doar...

Documents