Anulu X. — Nr. 6 Budapesta, domineca in 26 ian./7 fauru 1875.

ALBINA Prenumeratiuni se facu la toti dd. core" spundinti ai noştri, ai de a dreptulu la Re" dactiune S t a t l o n s g a s a e Sír, 1, unde sunt a se adresa si corespundintiele, ce pr vescu Redactiunea, admínistratiunea séi-speditur'a ; câte vor fi nefrancate, nuse vou primi, éra cele anonime nu se vor publicár

Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni de interesu privatu — se respunde câte 7 cr. pe linia ; repetirile se facu cu pretiu sca-diutu. Pretiulu timbrului câte 30 cr. pen­

tru una data se anticipa.

Invitare de prenumeratiune la

a

pe anulu 1876, cu pretiurile si in condi-tiunile de pana acuma.

Am ajunsu cu espeditiunea — prin mare nevoia la 9 0 0 , precandu anu pe acestaai timpu eramu la 1 1 0 0 . Dar c e e a -ce mai multu ne dore — e, cà 2 5 pro­cente dintre prenumerantii vechi ni vinu vaierandu-se pentru marea lipsa de bani i i rogandu-në de creditu. Mereu vedemu cà ni se insinua mai toti prenumerantii de anu si inca mulţ i nuoi, dar — bani nu sunt! Calamitatea comuna apása asupra tu­turoru.

In astfeliu de situatiune, déca este ca sè mai continuàmu edarea foii nóstre, nu ni remane, decâtu a o reduce la nrulu posibile.

Din aceste eausa, precum sl pentru serbatórea de marti'a trecuta, asta sep­temana scóseramu numai unu nru, dar i adauseramu unu suplementu, pentru d'a scăpa mai vertosu de multele rectificări, scusàri si acusàri — pentru abusuri.

Totu asemenea socotimu a urmă sl septeman'a viitória, scotiendu foi'a pe joi séu vineri, — mai vertosu cà apoi in data v a trebui s e calatori mu la Aradu pentru Epitropia, Consistoriu si dupa aceea pentru Sinodulu eparehiaîe elec­torala.

Í)e reulu seraciei n'am dori a sista

l a c e acést'a, dupa atâtea probe ce ni dedé si urma a ni dá publiculu romanu, despre interesarea sa de noi. O foia, pre care la noi — de ani s'au dedatu a o ceti 6— 6 0 0 0 de omeni si a-si aflá in ea plăcerea si mângâierea, nu este lucru micu, a face sè incete de o data.

Afora de acést'a am spusu si — spunemu, cà acestei foi ai nóstre d in peste 1 0 0 de parti, atâtea reporturi i se tramitu, in câtu nu mai scimu, cum s e facemü ca sè folosimu màcar o parte mai însemnata din ele ! Dorere cà — se-raci'a nu iérta càrturariloru noştri, sè ni dèe in asemenea proportiune sl mediló­cele materiali, spre desvoltarea atâtu de necesaria a diaristicei nóstre ! Si asiá in locu de a ne estinde, precum am fi do-ritu, va trebui sè ne restringemu, pre cum ni impunu împrejurările nefavorabili.

In data ce o data eBpedit iunea ni va fi regulata, vom regula sl ed i t iunea — asiá, ca sè potemu satisface câ tu mai bine pretensiuniloru onoratului publicu alu nostru. REDACTIUNEA.

Budapesta in 6 fauru n. 1 8 7 5 .

Ce va sè se aléga de acestu guver-niu ?!

Pana candu va mai poté suferi cu nepăsare — atâtea imputatium — si chiar afronturi ce i se facu din tote păr­ţile, pana si de càtra ai sei, cu o asprime ne mai pomenita , cu multu veninu, multa amaratiune !

Astadi este a nou'a dia, de candu in ca s'a representantiva a Dietei unguresci, atleţii magiari parliamentari se lupta — firesce nu cu sabi'a si buzduganulu, ca sl străbunii loru cei barbari, ci — cu limb'a loru ascuţita, cum este usulu modernu, se lupta pentru mântuirea patriei — de calamitatea flnantiaria, intru carea a impins'o politic'a loru cea rea de aprópe optu ani de dile, si unde —• este aprópe de perire !

Am ascultatu — deja peste 2 0 de oratori, intre acesti'a pre primii mata-

j dori ai partiteloru, ai fractiuniloru — publice si secrete. Audiramu — mărtu­risiri, idei, planuri, cari de cari mai ma-iestrióse ; programe formali, tote aduse si propuse ca—secure remedia, ca — de buna séma mantuitórie si fericitórie. Tóté insa, séu de nu tote, apoi cele mai multe — condamnandu guvernulu si trecutulu.

De mirare. Tote dar tote bine ace-

adusu-s'a ea la acesta dőga din gresiêla, séu din adinsu, dupa unu planu mai in-altu, pentru scopulu d'a ne seraci de totu, si asiá d'a ni scote din capu poft'a de libertate si de progresu, de redicarea politica-intelectuale, adecă de emanci­pare, f — b) cà—ore intr'adeveru essiste in sferele decidietórie voi'a d'a îndreptă s\ l.atiunea ?—séu cà se tinde a continuă

ste voci ale corifeiloru magiari parlia- acésta trista sorte pan' la perirea nóstra de totu; pentru ca apoi sè fimu cutropiti mentari, totu reulu, tóta calamitatea,

tóta fatalitatea de astadi a situatiunei— numai intru aceea o gasira si constatară, cà prin pecatele comise pana acuma — tiér'a, adecă domnii, — càci domnii sunt tiér'a, au ajunsu aprópe de a nu mai avé medilócele d'a stepani si stórce p o p o ­rale ! !

Magiarismulu este in periclu. De ast'a dore pe domni, nu de seraefa popo­rului !

Magiarismulu este in periclu ; càci mereu slabescu tóté medilócele, necesari pentru unu aparatu destulu de apeseto-riu, injugatoriu si storcatoriu alu popo-raloru nemagiare !

Ministrulu Ghiczy si cu colegii sei, si cu mamelucii loru, sustienu mortisiu, cà — e bine asia emu e, si cà — numai inca spesele recerute de 1 3 millióne tre-bue aruncate asupra poporului, ori sè platésca ori sè crêpe !

Zsedényi — nu vré sè scie de o ur­care atâtu de colosale a dàriloru, ci do-rosce — ori cum sè se mai stérga 5 mil­lióne din preliminariulu trebuintieloru.

netàtiri si economii in administratiune, apoi o urcare moderata de dàri.

Somsisch — necagesce pe Ghiczy de morte, cà s'a facutu ministru sè în­drepte finantiele si se salvedie stepanirea deákista, sl — candu coliá, elu vine cu urcări de dare, a l fa nemic'a /

Lonyay — nu se descuragiadia ; tóté vré a le sei regula, numai sè i se dèe lui poterea !

Tisza — reconósce reulu, calami­tatea, atâtu de mare, m câtu este gat'a a pune in cuiu scrupulii sei in privinti'a cestiuniloru de dreptu de statu, si a dá man'a cu ori si cine, din ori care parte, numai ca sè póta veni la potere, firesce pentru d'a salvá patri'a magiara !

Irănyi si Simonyi din stang'a es-trema, spunu limpede si verde, cà lega-tur'a de Austria —este nefericirea t ieri i /

Acum intrà si Dr. Polit, in numele nationàlitàtiloru — in disputa, si spuse cà — totu reulu provine de la opintirile domniloru d'a nimici pre poporale ne­magiare; acésta opintire li séca poterile!

In fine ieri, b. Perényi din medilo-culu dreptei se scóla si spun»; partesani-loru sei, cà — de 7 ani n'au facutu de câtu gresiele si •— copilării ; cà — cu mintiun'a nu mai merge; nici miniştrii, nici partit'a nu mai ajunge nemic'a ; domni'a de clica trebue sè incete !

Facia de atâtea condamnàri grele, ce ajunge câte o aperare cu frase mari si cu sperantie vane — din partea unui Sêll si Kerkăpoly, despre cari tóta lu­mea scie, cà au cea mai mare parte la calamitatea de astadi a tierii /

Astfeliu ne nflàmu — dupa desba-tere de 9 dile, si — nime nu póté sè scie : pana candu si pana unde ? !

érasi ca si inainte de 1 0 0 de ani, cu colonii numerose din Germania ? - sunt intrebàri deocamdată nedeslegabili.

Noi mărturisi mu , cà svercolirea corifeiloru magiari din drépt'a si din stang'a; nepăsarea ministriloru de în ­fruntările cele mai aspre — chiar sl prin ai^oru ómeni; impetrit'a sustienere a c%îiseloru reului din partea celoru de la potere si a celoru neconditiunatu aliaţi cu ei : tote acestea, si multe altele apari-tiuni, cari nu ni este permisu a le atinge aci ,—ne facu a fi pessimisti pan' la gradulu •supremu !

Candu audiramu ieri ager'a, nimi-citóri'a critica, ce fece politicei si admi-nistratiunei de siepte ani baronele Pe­rényi, chiar din mediloGulu dreptei, — dóue sentiemente ni se deşteptară in anima, 1. cà — in faci'a unei astfeliu de judecaţi, astfeliu motivate, si mai de intrég'a Casa in modulu cehi mai viu, celu mai demonstrativu aplause, — ómeni liberi si cu adeveratu patriotismu in peptu,

'ar mai poté unu minutu se remana in n^^-^seúuntlemrtriMéreu.ii.,í a^i.- ^.d&a Mo-

Omulu cu minte naturale, nestricata, candu vede acestea, mai cà nu scia, ce s è mai créda si s e dica !

Atât'a este fora tóta indoiéla, cà — tiér'a e aprópe ruinata — moralminte si materialminte; dar aceea: a) cà —

narchulu, lmperatulu si Regele, ar audî séu ar ceti acésta sentintia, si despre aplaudările ei frenetice, de prin mai tote bancele Casei, unu minutu n'ar mai poté suferi acestu ministeriu, eu acésta sistema si portare — la guvernu !

Dorere, cei-ce cunoscu împrejurările n'au multa sperantia - - nici intr'o pri-vintia. Ei bine : apoi ce o sè mai di -cernu noi ? /

Éta ce : Tote observatiunile si ar­gumentele nóstre, de 7 — 8 ani incontra domniloru de la potere, incontra siste­mei si moralei, si patriotismului loru, si despre ne-aperatele triste urmàri pentru tiéra, pentru naţiunea magiara chiar — se adeverescu si recunoscu astadi in celu mai deplinu si eclatante modu. Si — o sè vedeti, cà acésta tiéra si naţiunea intru alu càrei nume si pretinsu, dar forte reu priceputu interesu — s'a pecatuitu si se pecatuesce atâtu de multu in contra nó­stra, — acésta tiéra ungurésca si acésta naţiune magiara — vor sè cada ca vai de ele préda nebuniei si blastematiei dom­niloru de susu ; vor sè cada încărcate de vina si de rusine — astfeliu, in câtu in veci n'o sè se mai redice '

Da, vor sè ne traga — de secur sl pre noi cu sine in prepaste; dar noi t o ­tuşi, déca ni vom pastrá cuintieleptiune moral'a si credinti'a nationale, — totu dóra ne vom salvă !

Sè invetiàmu insa, mai antaiu de tóté, din netrebnic'a portare a dloru ma­giari a ne feri in veci de atare retacire, de atari pecate de morte — in contra mintii si umanitatei !

Gravele intemplàri din parliamen-tulu nostru, cris'a ce acusi-acusi par' cà o sè ne cuprindă, ne impedecara a ni continua sirulu articliloru — „Lămu­riri si splicatiuni," cari tocmai pentru aceste prevediute, dar nu tocmai asiá curendu aşteptate evenimente erau com­binaţi. In data insa ce sortea ni se va decide intr'una séu alt'a parte, vom con­tinua, càci - multe avemu a mai dice !

I n c h i a i à m u a s t a d a t a sl noi revist'a d e d i a cu c u v i n t e l e guvernementalului „P. Lloyds

„Starea d o a s t a d i n u numai cà nu se m a i póté t i e n é , d a r ea este chiar des-o n o r a t ó r i a . " —

Budapesta, in 3 fauru n. 1875.

Dóue dile memorabil i , is torice si —; ise-curamente de mar i consecintie — avii adu­narea nat ionale a Francié i , vinerea , si aam-bat ' a t recuta , in 29 si 30 ian. n.

S'a fost desbatutu ar t ic lulu I. alu con-st i tu t iunei , a legei Ventavon. J o i si-motivà emendamentu lu seu republ icanulu Laboulage pr in carele t indea a face, ca de locu in a r t I. sè se reconósca Republ ic 'a de form'a legale a regimelui de s ta tu , in opositiune cu p ropune­rea Ventavon , ca rea t inde a organisa o potere politica fora n u m e si oarac teru .

Toti omenii de bine credeau, cà p ropu­nerea lui Laboulage are sè inv inga ; intr 'aceea ne-adormi t ' a in t r iga a ducelui de Broglie me-dilocl amenarea votàri i pe v iner i , ér peste nópte acestu diavolu impel i t ia tu a lu monar -chismului , pr in maiestr íele sale, duse luc ru lu acolo, incâtu — cu o majori tate de câteva pu-cine votur i emendamentu lu r epub l i cana se respinse, si ar t . I . Ven tavon se pr imi .

Scene séu épisode memorabi l i ni aducu foile paris iane de la acésta vot isare. R*pn-; bliçanii cei radicali , unu Payrat, unu L . Blanc, unu Quinet, unu Marcon^ unu Montpan, car i t ieneau mortisiuj-'şusu si firm%oa ^Repvblic'a nu este permis^ , este c r ima — a se *» pune sub întrebare si la votu, éj^$ͧi£(£^p|jBfe de­cisiva >cu a n j ţ f ^ i ' n dinţ i a le rganada u rna si votară - pen t ru d'a salvá Republic 'a , si — totuşi cadiura ! Câta dorere ! !

D a r veni a dou'a dia, sâmbăta si — se discuta asupra art iclului I I . L a acest 'a Wallon din drépt 'a centra le avea u n u emendamentu , carele asemenea t indea a ver i Republic 'a ca lege in const i tu t iune. Ducele de Broglie peste nópte confiscase p re toti amicii dlui WaUon ; dar elu nu se dede, ci s i-motivâ p ropunerea de minune . É r se fece votare nomina le ; ér si- 'ncordara par t i te le tote poteri le, si — asta data succese — cu unu votu major i ta te , 353 contra 352 a reesi cu Republica, a o salvá m à ­car p r in t r ' unu incisu in const i tut iune ! *)

Monarchistii de tote nuant ie le sunt su— perat i ; càci pr in adausulu Wallon ori ce în­t repr indere , ori ce atacu pe facia incont ra R e publicei, de aci in coliá este va t emare de lege ; càci — Republ ic 'a se reconósce ca for­m'a legale de s ta tu si inca nu numa i pan ' la 1 8 8 0 , precâtu t impu t iene manda tu lu lui Mae-Mahon.

Ce se va alege dë acésta cons t i tu t iune pana in capetu ; fi-va ea vota ta sl definit iv-rninte? acést 'a este o în t rebare , la carea in­t re împre jur àri le de astadi ale adu nar i i na­ţ ionali — nime nu póté dá unu re spunsu po -sit ivu. —

Budapesta in 4 fauru n. 1 8 7 5 .

Tr iumf ulu celu cu — unu votu, séu dupa cum rectifica organulu lui Gambet'a, „Rep. franc." — cu dóue vo tur i (354 cont ra 352,) de s a m -

bat 'a t r ecu ta alu Republicani loru din Francia, luni, séu propr iamente marti, se prefacfi in-t r 'unu lu mul tu mai mare si securu.

L u n i cei din drept 'a monarchis ta doriau a eschide pe presiedintele Hepublicei de la

*) Emendamentulu lui Wallon suna asiá : „Pe presiedintele Republicei lu-alege cu majo­ritate de voturi — Cas'a representativa, în­trunită cu senatulu intr'o adunare comuna. Presiedintele se alege pe siepte ani, dupa cari este érasi alcgibile." — Asiá dara nu mai este vorb'a de Mac-Mahon, ci — de presiedintele Re­publicei si dupa Mac-Mahon. Adecă Republic'a se supune durabile si — definitiva. —

Ése de dóue ori in septemana : J o t - a si S o m l n e o ' a ; éra candu va pretinde im-portanti'a materieloru, va esi de trei séu

de patru ori in septemana.

Pretiulu de prenumeratiune, pentru Austria :

pe anu intregu 8 fl. v. a. „ diumetate de anu 4 fl. v. a. „ patrariu 2 fl. v. a.

pentru Bomatia si strainetata: „ anu intregu 12 fl. v. a. „ diumetate de anu 6 fl. v. a.

comancVa asupra armatei, dar intempinara

o resistintia atâtu de poterica, incâtu iute

trebuira a se retrage. Atunci Wallon pasi la medilocu cu unu

altu emendamentu la Constitutiunea Venta-

von, emendamentu care suna, cumca — „drep­

turile ai detorintiele presiedintelui Republicei

le regulêdia constitutiunea de la 1848, si — cumca — „presiedintele Republicei in co'ntiele-

gere cu senatulu dissolve Adunarea nationale."

Acésta propunere inspaimentà si mai multu pre monarcbistii cei incarnaţi, si pre-siedintele comisiunei pentru constitutiune cerii, ca emendamentulu sè se supuna mai antai deliberatiunei in acea comisiune, ceea-ce adunarea si decise.

Marti comisiunea veni cu votulu seu, ca si se respingă emendamentulu Wallon si sè se primésca testulu originale, dupa care nu-mai lui Mac-Mahon sè acorda dreptulu d'a dissolve camer'a. Dar facendu-so votare no­minale, emendamentulu Wallon fù primitu eu 449 voturi contra 249 !

Va sè dica : indata ce deputaţii cei mai pucinu preocupaţi de persóne din drépt'a vediura o data triumfandu Republic'a mode rata, eu gramad'a i se alăturară '.

Peste totu, par' cà a inceputu a bate cu totulu altu ventu in Versalia, si — monar cbistii din centrulu dreptu spunu susu si tare cà in faci'a tienutei atâtu de leiale si mode rate a tuturoru fracţiuni loru republicane, din anima dorescu a pasi mana in mana cu stang'a.

Destulu cà toti cinci articlii constituti unei fusera primiţi cu modificatiuni espresive republicane, si pentru a treia, definitiva pri mire, se calcula securu la o majoritate pon'la 50 de voturi.

Nu potomu dice de câtu : Domne ajuta

B u d a p e s t a , in 4 faurariu n. 1874 Scirile din Spania suna destulu de in-

bucuratórie pentru caus'a Regelui Alfons. Reconosciinti'a din partea celoru mai

multe poteri mari — este fapta complinită Prusso-Oermania a fost, carea a inceputu si-rulu.

De pre campulu lui Marte — inca se respandescu sciri favorabili. Oştirile regali mereu pasiescu nainte si ocupa positiuni bune ; Ór Carlistii Hfl « t r a o " •>« yvtc <x^ . a r ) f i , i 0

in strimtorile muntiloru loru. Dintre generării Regelui mai bravu

inainta Loma si Moriones, si ori unde se in talnescu cu Carlistii, ii fréca si arunca afara din positiunile loru. Deja se suna cà Pampe lona ar fi degagiata. Este curatu, casi curo pona aci generării tierii din adinsu n'ar fi vrutu a bate pe carlisti, ca se nu triumfe Republic'a ! Tóta lumea se mira de esitarea BÎ — necapacitatea loru.

Pararelu merge faim'a despre pactàri pentru o impacare amica, spre curmarea ver sárii de sânge. Dar conditiunile puse de Don Carlos, a nume ca densulu sè fie reconoscutu de infante alu Spaniei, sè resiededie in Ma dritu si sè tragă câte 10 millióne de reali pe fie-care anu, sè aiba scaunu si votu in consi liulu de statu si in casu déca Alfonso ar re

posa fora succesóre, elu se-i urme la Tronu ; mai incolo ca oficierii lui toti se fia primiţi in armat'a tierii, si tiér'a sè recunósca detori-ele făcute de Don Carlos in strainetate; — aceste conditiuni pe patrioţi ii indignedia. Insusi Serano se dice cà a alergatu la Madrit, pentru da inpedecá primirea de astfeliu de conditiuni rusinóse.

Destulu cà — oştirile regali, mai vertosu sub energic'a conducere a lui Morionesta ginera-riului mai vertosu republicanu, dar carele sub Republica erá pai'ca diochiatu, acuma de candu au papusi'a de Rege in frunte, înaintară si trântiră la pamentu totu ce li sta iu cale, o bravura batatória la ochi, in câtu deja mer-curia trecuta ele stau facia in facia cu cen­trulu, cu cuibulu principale alu Carlistiloru, cu Estella, la care bravulu Concha acum siesse luni si-a gasitu gloriós'a mórte pentru Republica ! —

B u d a p e s t a in 3 f a u r a r i u n . 1875 . Din B e l g r a d u l u S e r b i e i ,

sub datulu de 1. fevruariu n. telegrafulu aduse dóue depesie, ce stau in contrastu — aprópe ne descifrabile.

Mai nainte ni spune un'a, cà in s c u p-c i n a , in urm'a unor u in terpelatiuni forte

suspicióse si drastece, despre unii părtaşi la uciderea principelui M i h a i u O b r e -u o v i o i u , din sferele ma i na l te , inca ne dati judecaţ i i , - ministeriulu a pusu cestiu-nea de increde, si a d u n a r e a i n -t r é g a , i n u n a n i m i t a t e i - a v o t a t u î n c r e d e r e .

In data apoi vine cea-lalta , carea anun-cia, cà — in u rm 'a no 'n t ie leger i loru escate intre miniştri , minis ter iu lu si-a da tu dimisiu-nea, caro s'a p r imi tu de cà t ra pr incipe, mi­niş t r i i — K a 1 j e v i c delà finantie, si P i r o t s i a n a t z de la osterne — in data dolaturandu-se, ér ceialalti continuandu-si oficiale pan' la c o m p u n e r e a unui mini­steriu nou.

Se dà cu socotél'a cà acésta demisiune a trebuitu sè fie u r m a t u dupa press iune din

afora, anume din A u s t r i a si R u s a o-

G e r m a n i a .

Ministeriulu acest 'a, abia de câteva pu­

cine luni instalatu, a fost unu minister iu de

acţ iune— cbiar si r e s b e l i c a ; apoi prin compunerea pacifica a conflictului in t re T u r ­c i a si M u n t e n e g r u , acestu mini­s ter iu a deveni tu genante ! —• D a r ori cum sè fie, secur este aceea, cà lucrurile in S e r b í a nu sunt dispuse spre linisce si s tabi­l i tate.

O depesia ttlegrafica, ce tocmai n i se comunica, n i a rê ta list 'a noi loru miniş t r i . Duoi remasera la loculu loru din minis te ­r iu lu de pana aci, P r o t i c i u la resbelu si N o v a c o v i c i u la cultu ; ér nuoi se numi ră — c i n c i , totu omeni necunos­cuţi, cu S t e f a n o v i c i u Dani la de pre-siedinte si la in terne ; si cu program'a t r ivi­a l e : p r o g r e s u m o d e r a t u s i — p a c e . —

B u d a p e s t a , in 4 f a u r u n . 1874. Foile magiare — mai tóté ni aduseră

scirea despro o domonstra t iune an t imagiara , in templa ta in siedinti 'a solena de luni 'a t recuta-a S o c i e t à t i i j u n i m e i r o m a n e s t ú d i ó s é d i n O r a d e a - m a r e , si inca in present i 'a dlui eppu O 1 t e a n u ca protectore alu acelei societăţi . Se scrie, cà product iuni le l i terarie au decursu dupa pro­g rama , in cea mai buna ordine — pan ' la nr . 7 ; aci d e o da ta se audi ra siuei"-^" r o t < » * . » î » ţ

g j p u i i u a troDui se in t rev ina cu potere ar­mata , afiandu chiar resis t int ia din par tea tu rbura to r i lo ru de pace ! Diu episcopu O 1-t e a n u sè fie fost forte in mare neplăcere si ir i tare, si se fie admoni tu tenor imea cu energia, ca — alungandu din peptu-si spiri-tulu de pa r t i t a , sè cult ivedie buna-intielege-rea si sciiat i 'a .— Demons t ra t iunea se a t r ibue „ p a r t i t e i n a ţ i o n a l i " contra „ p a r t i ­t e i d e s p i r i t u m a g i a r u . "—Vai do noi : dar apoi si in r e u n i u n i l e j u n i m e i n ó s t r e p e n t r u c u l t u r a n a ­t i o n a l e — póte sè fie vorb 'a de par t i t a de spiri tu magiaru ! ? ! Ei dar — déca sp i r i tu lu magia ru póte sè aiba locu in reuniuni le roma­ne l i terar i , óre in reuniuni le pent ru cul tura na t iuna le mag ia r a — ce feliu de spiri tu va fi acasă ? ! Nu faceţi, domniloru — betrani si tener i , nu faceţi din reuniuni le pen t ru cul­t u r a romana nat ionale — arene de lup t a po­lit ica ! —

De a l tmin t ro noi aştept àmu repor tur i directe mai la mur i tó r i e despre acea intem-plare . —

Viena, in 3 fauroriu n . 1875. D u p a informatiunile ce p r imimu nu nu­

mai noi, ci si foile publice, sub datulu de 23 si 24 ianuariu a. c. Msa Impera tu lu a subscrisu mai mu l t e pré nalte resolut iuni , pr in cari se regulédia, resp. se imbunetat iescu lefele si peste totu provis iuni le clerului nos t ru in Bucovina. Despre un'a tacu ac t e l e , adecă despre vr 'o ameliorare a stàrii archiepiscopulUj si metropoli tului ; apoi noi totu nu credemu^ cà aceea sè se fi t recutu cu vederea ; càci pro

càtu se scie, r angu lu episcopului nos t ru de

Bucovina s'a redicatu, si asiá si par tea onerósa

a oficiului seu a crescutu, é r in utili este dóra

totu cum a fost, séu — cà aci so pas t redia

v r ' unu secretu. Si d 'acestea s'au mai vediutu

Amin t imu aici in totale sumele de nóu'a

dotat iune pent ru diferite grade ale oficiului

preotiescu ; premitemu cà la tóté lefele in locu­

rile central i , pon' la diaconu si contorc, sunt

adause inca ceva subsidii de activitate („ Ac-

tivi täts-Zulagen,"J cari de la 100 fl. se urca

pon' la 400. Noi vom dá intréga dotaţi unea intr 'o cifra.

Archîmandritului diecesanu, pe langa cuar ter iu l iberu in resiedintia, i s'au regulatu 4000 fl ; la 4 asestori referenţ i consistoriali, dupa g rade : 2350, 2550, 2750 fl; ac tuar iului consistoriale — de la 1350 — pon' la 1550 fl. la 3 oficiali câte — 1100 — 1200 fl ; — proto-popiloru intocmai casi asossoriloru consistori­ali ; la 2 predicatori — ér dupa g rade , delà 1700—2100 fl; d iaconi loru câte 750 — 950 fl; cantori loru câte 600 fl; - - p repos i t i lo ru din cele trei manis t i r i Putna, Dragomirna si Su-cevitia — câte 1600 fl. —

Congru'a parochiloru este no rma tă cu 700 fl. pen t ru cei danta iu 10 ani ai servi t iului , de la 10 pon' la 20— cu 800, ér de aci mai de pa r t e cu 900 fl. la anu ; dar parochii din locu rile principali — Cernăuţi, Seretu, Suceava, Radauti si Campulungu, vor mai p r imi si câte unu adausu de 20U fl. pe fiecare anu. Admin i s t r a to r i i parochia l i si cooperatori i la t iéra voru avé câte 500 fl. la anu .

Se int ielege, cà — nu regimul u, carele regulédia, nici nu statulu cislaitanu, ci fon dulu rel igiónariu r o m a n u alu Bucovinei va p la ţ i .

i n fino un 'a si buna . S t a tu lu si-a mai reservatu sl iucttrgere disciplinaria asupr ' a portar i i preoti loru nostri ; dreptu lu de a li controla t ienut 'a polit ica si de a-ii pedepsi pr n impedocarea in t răr i i in l é famai maro. -

Diet'a Ungariei. In siedinti 'a casei représen ta t ive de ve

neri , la 29 ian. n. a. c. dupa cele formali se presentara unele pet i t iuni — cari se s t r ame-sera comissiunii pet i t iunatórie—si apoi urma ordinea de di : cont inuarea desbaterii general i asupra proieptului de bugetu pro 1875.

P r imu lu oratore fix Paulu Senriey. Ace­st'a premi te , cà politic'a ce se vede espresa in proieptulu de bugetu nu numai nu este man-tuitória, dar e chiar ru inator ia , deorace regi-mulu cérca a aduce ordine in finantiele cele des t rămate ale tierei mai anta iu nu pr in pune­rea in prassa a tote reducerile si economisarea possibile, ci numai pr in c ru t i a rea de sume >agatele si ne- insemnate , ér a dou'a f an t ana

iTiinüíníiiirfi do ci-isea B i a n u a l e o cerca in re -dicarea dàriloru. Mai adauge aci cà faptele regimului actuale denuncia lumei nepreocu­pate acea t r is ta împre jurare , cà acestu re -gimu nici nu dà ponderosi ta tea t rebuint iósa cestiunii de a aduce cass'a s ta tu lu i in ordine. Oratorele inse si-dà spressiune convicţ iunii , câ relele — de cari e bân tu i ta as tadi t iér 'a , vor sè o ruinedie to ta lmente , daca se va mai amena de la tu ra rea loru chiar si numai unu anu.

Fac i a cu aces tea accentua, cà pé t r ' a in-tieleptiunii , p e n t r u vindecarea rane loru pa­triei, este de cautatu in de l a tu ra rea sistemei ac tual i . De aceea in tona cà mântu i re se póte aştepta : an ta iu pr in schimbarea câtu de cu­rendu si r ad i ca lmen te a sistemei de guver­nare , si in l egă tura cu as t ' a pr in impucinarea cea numai possibile a speseloru ; a dóu'a prin aredicarea veni te loru statului , temple-se ast 'a incâtu-va chiar si prin dàri nóue,dar nici decâtu pr in dàri ce pestrecu pot int i 'a de a-le plaţ i ceta-tienii;si a trei-a pr in in t roducereade inst i tut iuni cari se mar ésca potinti 'a de a solvi cetatienii con-t r ibut iunea. In aplicarea combinata si dupa unu planu a acestoru t re i pr incipie crede vorbi tor iulu deci, cà j ace poterea vindecatória pent ru Ungar ia ; in apl icarea unilaterale séu 8iovairea esecutatoriloru inse afla oratorele ruin 'a totale a t ierei .

In urm'a estor'a BO apucà de desvoltà aceste premise.

Mai anta iu se splica, cà pr in schimba­rea sistemei nu intielege pactulu dualisticu de la 67, care este basatu pe sancţ iunea prag-mateca si carele este ga ran t i ' a principale a nedependintiei magiare ; asemenea in tona cà schimbarea ce dóresce si o afla de necesaria a se face in sistema, crede cà numai pe cale const i tut iunale, pa r lamenta r ia , póte sè

se faca. — P r i m ' a pedeca aci o afla

inse in insusi pa r l amentu lu , càci fiindu pré

mulţi deputaţ i , in unu tempu de câteva lune, nu potu face mai nimica, deorace petrecu tem-pulu totu in d i spu te sece ; de aceea se pro-uuncia pen t ru micsiorarea numeru lu i depu-tatiloru, pen t ru scarirea diurneloru si pen t ru stabilirea unui ciclu eleptorale de 5 ani . Aceste

reforme le doresce, pen t ru de a procura par­lamentului pot in t i ' a de a lucra si de a fi s ta ­bile. — Se pronununcia de aci apoi si . pen t ru reformarea casei n .agnat i loru, unde se aiba in t r a re nu numai cei cu drep­tulu istoricii, ci sè se póta deschide locu pe

bancele tablei boieriloru totororu patr iot i loru

indies t ra t i cu esperintie si sciintiesi incarcati

de meri te pen t ru patr ia . P e n t r u ca pa r l amen­

tulu se póta lucrá mai multu, doresce ca sè se în­

drepte regu lamentu lu casei, ér deputaţ i i , si cbiar poporuiu,sè se grupedie in part ide conduse

de principie ! — D u p a acestea aréta, cà /.elulu

pre" mare a facutu de s'a t recutu in tote insti-

tu t iuni le mesur ' a potint iei . Astufeliu s'au

redicatu o mulţ ime de minis ter ie , de derege-ter ie si de judecă to r i e ; s'au in t iebu in t ia tu mai tote venitele statului pen t ru ins t i tu t iuni , si de aci acestea au t recutu de unu ar t ic lulu de lussu ; s'au erea tu legi, cari nu corespundu nici intereseloru de admin i s t r a t iune nici aplecàr i loru autonomice ale comuneloru, càci acestea nu potu sè-si reguledie afacerile dupa prescrisele legiloru, de ora ce poporulu nu e inca capace do a corespunde cercului de act ivi ta te prescrisu in legi ; s'a s tersu legea do uşura p ré rapede si fora a se fi luatu me­sure de a scuti poporulu de abusur i le ne-in-durat i loru cametari ; s'a neglesu peste totu aducerea de legi, cari se imbunetat iésca sor­tea mater ia le a poporului . Aceste t r i s t e îm­pre ju ră r i a ré ta , cà a lipsitu guvernieloru de pana aci o sistema bine combinata pentru de a g u v e r n a tier 'a, si daca mai e respectu faeia de drep tur i , acést 'a e de a t r ibu i tu nu legiloru, ci ins t inc tu lu i de drepta te a poporului.

Trece apoi ora torele sè arête , cà — cari suntu principiele fundamentali ,pe cari sè se ba-sedie sistem'a, ce are se sust iena Ungar i a si sè o consolidedie. E l u cere mai an ta iu sè se respecte peste totu dreptulu , si sè se porte grigia, sè se respecte si sè se naintedie intr 'o forma interesele tu tu ro ru na t iuna l i t à t i lo ru locuitorie in Ungar ia ; sè se sust iena au -tonomi'a in comita te ; sè se mesure drepta te cu aceasi mesura fie-cărei naţ ional i tă ţ i si fie-oarei confesiuni.Facia cu acestea inse doresce ca sè se

essercite cea mai m a r e aspr ime cont ra celoru

ce a r calcá in petióre interesele s ta tului . Apoi

accentua cà a dou'a direcţ iune in s is tem'a de guve rna re sè fie micsiorarea personalului de

deregetori de pe tote terenele , càci t iér 'a e

s e r m a n a si ma te r i a lmen te si sp i r i tua lmente ,

si apoi poteri a l e se si plat i to bine, sl

daca vor fi mai pucine, vor sè medilocésca o

adminis t rare si jus t i ţ i a mai acura ta si mai p romta . Mai accentua cà p e n t r u s tabi l i ta te si respundiabi l i ta te ar fi forte cerespundietor iu sè se denumésca si deregetorii munic ipa l i . Analisódia apoi cà pr in micsiorarea derege-tori loru se va medilici nu ne- insemnat t cru-tiare in cass'a s ta tu lu i .

Dupa acestea trece la alu doilea p r in ­cipiu, la immul t i r ea veni te loru s ta tului . E lu afla de greş i ta d i recţ iunea uni la te ra le , de a ajuta cassei s ta tu lu i numa i pr in redicarea dà­riloru, càci pr in acést 'a se vor immul t i numai res tant ier i i si se vor necesita sè nu solvésca darea nici cei ce o pla t iàu pan ' acuma.

De aeea doresce, ca sè se ajute mai antai cassei s ta tu lu i pr in in t rebu in t ia rea cea mai int ie lepta a bunur i loru s ta tului , pr in delatu­rarea pr ivi legie loru de a produce tabacu si a sapa sare etc.

In u r m a accentua cà pen t ru va l id i ta rea principiului alu t re i lea , a r t rebu i sè se incépa pe r t rac tă r i pen t ru red icarea bancei naţ ional i nedependint i , p en t ru regularea valutei , pen­tru rev id ia rea convent iuni loru vamal i si co­merciali ; apoi t rebue ingrigi tu sè se na ïn te-

die interesele comercial i si sè se scape popo­

rulu de asuprir i le usurar i loru . P r i n tote aceste

inst i tut iuni crede cà se va redicá po t in t i ' a ce-

tat ieni loru de a solvi darea si de a aduce sa-

crificie s ta tu lui .

Si la fine, prelanga tote cà g u v e r n u l u

actuale nu cérca a ajutora cassei s ta tu lui p r in

schimbarea sistemei de g u v e r n a r e actuale,

nici pr in immult i rea veni te loru s ta tului a fora

de dà r i , nici prin a ju torarea cetat ieniloru de

a pote plaţ i dările, — totuşi se dechiara cà primesce proieptulu de bugetu ca base a des­bateri i speciali. —

D. Irányi a r é t a cà ruin 'a Ungariei , din tote puncte le de vedere, se datedia de candu cu pactulu dualisticu de la 67. D u p a aceea se pron uncia contra proieptului de bugetu, càci de o par te este basatu pe pactulu de la 67,

Siiplemeiitu la nrulu 6 alu Albinei din 2(5 ianuariu/7 fauru 1875 SaCdla, Carasiu in 23 ian. n. 1875

(Rectificam.) I n Nr. 1 alu s t imatului diurnalu „Albina," aparii una corespondint ia de langa Lugos iu , cu dat. 20 decembre 1874, subsemnata „Unu martore,"ce a t inge alegerea de notar i in Oiresiu-Timisiu, in care pr iv in t ia mi se imputa , cumca asi fi comisu abusur i si ne lega l i t à t i cu ocasiunea acelei alegeri .

D r e p t u rectificare v inu a dosluci pro scur tu urmatoriele :

Diu 'a de alegere fiindu prin concursu publ icata in sonsulu legei, s'au pusu in com-pHtintia 5 individi ; deci censurandu-se r e ­cursele respectiviloru competint i cu ocasiunoa alegerei, recursulu lui P a r t e n i e Pesteanu s'a rospinsu din caus'a, ca densulu n u a a r e t a t u pras8'a necesaria de unu anu . Vediendu pa­rintele 1. Ignatonu, cumca P a r t e n i e P e s t e a n u nu se candidédia, s'a sculatu delà mesa, unde siedea ca ba rba tu de încredere, si s ' a indepar -tatu delà loculu de a legere cu cuvinte le : „la o asiá alegere nu voiu se participediu." Si asia, nu dupa cum se espr ima numi tu lu unu martore , câ „unii au protestatu, é ra al ţ i i s'au indepar ta tu delà loculu de a legere ," ci numai respectivulu Domnii preotu s'a indepar­ta tu , voindu a nimici cu aceea actulu de alegere .

Totuşi acesta p u r t a r e fara socotela a d-lui preotu I. Ignatonu, nu a facutu nici o esplosiune la membrii comitetului ; un­de densulu nu aro nici câta încredere, ci a legerea a decursu in cea mai buna or­dine, si r e su l t a tu lu fù, cà Alesandru Van-csa i n t run l major i ta te absoluta pen t ru post ulu de notar iu .

Mai depar te mi se imputa din par tea acelui unu „martore," cà socotelele chiar din notar ia tu lu de sub în t rebare nu sun t reve-diute de candu sum pre tore , ma nici preli-minariele pre an. 1875 n u suntu inca per-t rapta te ,

Mi-pare forte reu, câ domnulu cores-pondinte iut i tulatu „Unu martore," care se vede a fi unulu dint re că r tu ra r i , e asiá de malitiosu de cutédia a seduce pre publiculu ceti-tor iu cu ne-adeveruri si calumnii de feliulu acest 'a, unde socotile pana inclusive 1872, sunt tote revediu te prin esactorele comitatensu, éra cele din ani i u rmător i cadu sub sfer'a de apt ivi tate a reprosentant ie i comunal i , pre­cum si prel iminar iole , si nu au a fi per t rap-tate de judele ce rcua lu ; — pr in u r m a r e tóta vin 'a in p r i v i n t i a acost 'a cade pre re-presentant ia , si nu pre mine.

Deci dechiaru p re falsificatoriulu ade-verului de calumniator iu , recomandandu-i ca in viitoriu sè nu mai preocupe pro publiculu cetitoriu cu calumnii si ne-adeveruri de fe­liulu acest 'a. —

Ladislau de Szende, j ude cercualu administr .

Sabíin in 31 ian. n. 1875.

(Rectificare.) L a te legram'a espeda tad in Sabiiu Alb ine i si publicata in n ru lu 4 cu subscrierea „Mai mulţi teneri," mi-iau l iber­ta te a reflecta in numele meu si a a l toru domni, (cu familie,) — cumca aceea este es-sagerata , ca sè nu dieu — cu to tulu neba-sata ; de óra-ce la p r im 'a representa t iune a d-lui Popescu, a fost de facia nu numai tóta in te l igint i 'a romana din Sabí in si j u r u , si c h i a r sl o par te însemnata din poporu. — Subser isulu ca mar tore ocularu la p r im ' a r ep resen ta t iune , vodiendu tea t ru lu r e l a t i vu asia de pl inu numai si numai de R o m a n i , a semt i tu o mare bucuria, convingendu-se , câ cu ce că ldu ra au imbracisiatu toti Roman i i Sabieni a t â t u din cleru, câtu si din mi r en i— Talia romana. Daca insa la a dóu'a represen­tatiune „Tunsulu din România* nu au fost fa­milière r o m a n e asia bine représentan te , a t u n -ciá — vor i e r t a domnii Telegramei , daca li-o spunu, cà a d e v e r a t ' a causa nu este indi­ferentismul u in te l igen t ie i de aici, ci succe-sulu celu nesat isfacetor iu a lu primei repre-sentatiuni.

Domnii j u n i judece ma i rece, si —caus'a escelàrii prin absent ia nu a fost aceea-ce pre-supunu domní'a-loru. A in t r a intr 'oj critica speciala, peutru d'a a r e t â p ă r e r e a de totu subiectiva a aceloru j u n i , aflu aa tada ta din multe puncte de vedere neopor tunu, av i sandu pre respectivii domni, cà sunt p r e cale g re ­şita, daca socotescu cà astu-felu vor i n a i n t á cultur 'a si propaga binele na ţ iun i i nós t re . „Sapienţi sat ." —

„ Margineanulu. "

PesaCU, in Toron ta lu 17/29 ianuariu 1875 .

(Rectificare.) P r é s t imate Die Redac -toru ! Condusu de semtiulu umani ta te i si drep­tăţ i i , v inu pr in acést 'a a vi cere ospitali tate in pret iui t 'a „Albina," spre a cbiarificá unele puncte aduse in nr . 3 a lu acestui s t imatu diariu, cu pr iv i re la scaunulu protopresbiteralu din li. Comlosiu, scrise de unu Domnu, care pe semne se vede a fi mistificatu de uni i clicasi din B . Comlosiu, omeni — ce so conducu nu­mai din mal i ţ ia si invidia càt ra diu Pro topopu V. Sierbanu. Es te , dupa mine, o cutesare órba, a osi in publici tate cu afirmarea, cà in proto-popiatulu B . Comlosiului do 6 ani , decandu esiste s ta tu tu lu org. de feliu nu s'a t i enutu , ba nici nu s'a const i tui tu scaunu protopres­biteralu !

P e n t r u ca onora tu lu publ icu cetitoriu sè nu fie sedusu si i r i ta tu pr in astfeliu de scorni tura , eu ca unulu ce mo aflu in acestu t ractu, si sum in pusetiune a desluci^ adeve-rulu , grabescu a aduce acestea :

In an ulu 1870 s'a efeptuitu organisarea consistoriului diecesanu, conformu prescri-seloru s ta tu tu lu i org ; totu atunci si scaunele protopresbi tera l i , ca forur i de p r im 'a instant ie si adeca sl celu din B. Comlosiu s'au consti­tui tu, si la acest 'a alu nostru s 'au alesu urmă­torii do membr i i s c a u n a l i : Pau lu Fizesianu, Ioanu Grozescu, Iul. Bogdann, Stefanu Opreanu, Teodoru Tempta, si G a v r i l u Georgieviciu ; fis-calu : Teocar Lazarini, é r notar iu : Subser i ­sulu si Iu l . Grozescu. — si tocmai pen t ru cà am po r t a tu acesta sarcina onorifica trei ani , me sentu in dreptu a vorbi in mer i tu lu acest'a. Siedint i ' a an t a i a s'a t ienutu in 25 maiu st. v. 1870 ; a dou'a in 15 iuniu v ; a t re i 'a in 27 iu l iu ; a p a t r a in 27 aug ; a cincea in 10sept . a siess'a in 30 oct; a sieptea in 26 noem ; a opt 'a in 28 decern. 1870.

Apoi — este acesta anomal ia ? abusu ? a n a r c h i a ? Acuma binevoiésca diu corespun-dinte din A r a d u a esi in publ ic i ta te cu pro-pr iu lu , i n t r e gu nume, déca póté sc mai apere ceea-ce a afirmatu, cu totulu falsu.

Ar fi supremulu tempu, ca On. Redac-t iune sè mai incete cu a tacur i personali, mai vertosu asupra preotiloru, pre cari ii a taca in t r 'unu modu forte bata tor iu la ochi, ca si candu preot imea peste totu luata, numai in abusuri a r t ra i , si ar comite totu la cr iminal i -tà t i . — Atacaţ i unde aveţi d iep tu de a ataca, inso mai cu modera t iune , deorece nici a diecea pa r t e ce se publica despre abusuri le preot i loru nu sunt adevera te si constatate , precum sciu că a-ti a v u t u ocasiune a ve convinge despre mai mul te caşuri . —*)

B i n e scie On. Redact iune , că preot imea mai mul tu a sacrif icatu la tote în t repr inde­rile naţ ional i , si to tdeaun 'a a vene ra tu si sti­matu pre bărbaţi i devotaţ i causei naţ ionali , inse decandu a in t r a tu s t a tu tu lu organicu in viét ia, a remasu preot imea de scandalulu ii i r en i lo ru ; preotulu e a cincea ró ta la c a r u ; ma ce e mai mul tu , si proletar i i au inceputu pr in foile na ţ ional i a no denunciá, si On . R e ­dactiune p ré mul ta încredere dà la astfeliu de omeni.**) Voiu sè aducu n u m a i unu easu concretu. Diu Bălanii fostul u no ta r iu in B. Comlosiu, n u sciu de u n d e a capa ta tu as ta-vé ra o norma stolara, cu carea s'a incercatu a corumpe poporulu, ca sè nu dèe la preoţime birulu etc . si a a l a rma tu to ta comun'a, pana-ce in fine si poporulu a ved iu tu cà ambla a

*) Este celu mai deplinu adeveru, cà—uneori ne-am Convinsu despre atacuri ne-intemeiate, pre cari apoi ne-am si grabitu a le desavuá cum se cade ; dar tocmai asiá de adeveratu e, cà de o suta de ori ni s'a imputatu cumca — crutiàmu prè multu abusu­rile preotimei. Cu tote acestea, noi nu cautàmu, ba de 100 de ori punemu la o parte atacurile, pona candu vinu de totu gróse. Apoi — déca o data ne­am ingagiatu a sterpi abusuril e si nemoral'a din poporulu nostru, pentru binele nostru, — cum ni-am poté face detorinti'a, ingnorandu pururiá cele-ce ni se comunica din poporu despre abusuri si ne­morala ? ! De altmintre nime se nu se mire cà tocmai preotimea este la noi mai greu jude­cata ; este lucru firescu, càci — ea ocupa cea mai însemnata rola in poporu ei de la ea sè aştepta mai multu, si din partea ei dore rculu mai tare ! Critic'a — este, sè eredeti, si pentru binele ei. —

Red. **) Ni pare reu, de acesta credintia despre

noi. Nu avemu unu corespundinte proletariu ; ér cei-ce intrevenira in contra protopopului Sierbanu sunt dintre cei mai distinşi bărbaţi ai noştri din locu si prejuru. — Red.

nimic'a - Si acestea tote le-a facutu dsa — nota bene — ca teologu absolutu, unde adeca adi-mane si densulu ai-astópta fericirea in cleru, — Nu fù destulu cà a abusatu in co­

m u n a sa, ci s 'a incercatu si pe la noi a agita

pr in nisce omeni sclintiţi de minte . Apoi ce se v : d i ! Sciţi dical 'a r o m a n u l u i : Ce strica unu omu fora minte , nu potu drege diece cu minte ! Asiá s'a si in tompla tu , a i r i t a tu forte multe spir i te . Candu a veni tu t impulu sè adu-

nàmu birulu, mul ţ i d in t re poporeni s 'au as-cunsu, ce nici candu nu s'a m a i i n t o m p l a t u ; éra uni i d in t r e cei mai cu avere , s'au impro-t iv i tu a dá, dicendu, cà nu-su dotori a dá, si noi sè ne cau tàmu dreptu lu nostru, càci de

buna vóia n u voru dá. — Drep tu lu nostru

l'am esopera tu delà locurile compet int i , coa-cc

insa inca nu a fostu de a junsa , ci in fine den-

sii si la comita tu s'au adresa tu cu în t rebarea ,

cà óre avemu noi dreptu a pret inde bi rulu !-—

Diece ani fuseremu in pace cu poporulu, dara

acuma pr in in t r ig i le unui teologu absolutu

s'a escatu conflictu in comuna, in t re preoţi si poporu. Apoi vedeţ i si aci, cà cine abu-sédia ? Deci dieu mai odată , cà astfeliu de omeni nu mer i t a a t â t a recunosciintia din par ­t ea onorate i Redactiuni.***)

A c u m a se reveni mu pucinolu la critica, la socoti/'e bis. Aic iá inca s 'a facutu unu a-frontu pré essageratu dlui protopopu din par­tea Redact iune i . De si nu sum compet inte a respunde in caus'a acést 'a, dara spre a linisci spiri tele unora , cari se interesedia do causa, voiu numai sè-mi dau părerea din ce causa n u s'au subs te rnu tu rat iociniele bisericesci din acestu t r ac tu de a t â t ' a t impu venera­bilului Consist, diecesanu. Dupa opiniunea mea indiv iduala , éta ce ar fi caus 'a :

P a n a - c e domni i — Pro topopi erau im-puter ic i t i din par tea venerab i lu lu i Consist, in totu anu lu a merge pr in comunele bis. ale t ractului pen t ru reviaiunea ratiocinieloru bise-ricesci,a protocol eloru matr ic . etc. etc. e rá forte bine, celu put ienu in pàrt i le nósre, càci astu-feliu socotile erau toldeaun'a la t impu gat 'a, si dupace protopopulu le aflá tote in rendu, luá cu sine copie, si le t r anspunea la ven. Consistoriu. spre suprarevis iune. Acuma, de­candu cu normat ive le consistoriali din 4 fauru 1871, in cari s'a dispusu, ca sè se alega lici-datori pentru revis iunea ra t ioc in ie loru bis. in loculu domniloru protopopi, mai reu s'a incur-catu caus'a acést 'a , ba in unele comune cu to­tulu s'au negr ig i tu , dupa cum chiar ti ven. Cons. s'a incredin t ia tu . Mulţ i adeca d in t re domnii — licidatorî, denumiţ i pent ru efectui-rea acestei afaceri momentóse , inca n 'au lu-cra tu nimic'a,ba unii au Bi res ignatu de la chia-marea acést 'a onorifica, — si asia anomal i ' a acést 'a credu cà mai mul tu se póté a t r ibu i d-loru licidatori negl ig in t i , decâtu d-loru protopopi. Comitetele parochial i inca cam anevoia si-implinescu detorintiele facia cu autori tă ţ i le superiori bis. si comitetele paro­chiali ar t rebui t rase la respundere . - I n fine potu asecurá, cà s'au facutu dispusetiuni in caus'a acést 'a si la scaunulu protopresbi te­ra lu . —

Ândreiu Fizesianu, parocbu si m e m b r u scaunale .

Din Torontaln 19/3 l ianuar iu 1875. (Spre justificare.) Noi Tcei mai multig­

ain n r . 93 Alb ine i , — de si nu sun temu că­rora li p lace polemi 'a , dar ca atar i , carii am lua tu in i t i a t iv ' a in cestiunea abusur i loru cu banii bisericesci din B . Comlosiu, si dupa-ce diu referinţe consistorialu P . Petroviciu in ur . 2 ne-a datu respunsu chiarificatoriu, — unde ne at inge si p re noi, — ne t ienemu î n ­dreptăţ i ţ i a ni face observările nóstre ; deci ne rogàmu a ni dá put ienu locu in p r e t i u i t ' a

r Albina."

D n u l u Petroviciu na inte de tote si-dî espresinne. părer i i de reu, cà noi cei mai mulţ i , na in te de a denunciá gravamini le fo­rului compet in te , adeca consistoriului opar-chialu, nu am p rege t a tu a colinda la organele străine, antagonis te causeloru nóstre naţ ional i . Aicisl noi, na in te de a t rece la obiectu, avemu

***) Dar — unde am crutiatu noi vr'o data pre turburătorii de pace si armonia intre poporu si preoţime ? D a l t a parte — cine ve indreptatiesce a supune, cà cele publicate in „Albina" provinu de la diu Balanu ? ? — Red.

sè-i refiectàmu d-lui referinţe cà déca apret iuiá mai bine corespondinti'a nós t ra , de secur ar fi aflatu cà ins inuat iuni le aduse in „Temesi Lapok" si „T. Zeitung" nu „noi," ci membri i sinodului parochia lu le scósera la publ ici ta te contra d-lui protopopu Sierbanu si cumnatu lu i sou Bogdanu ; mai de par te totu acolo a potutu aflâ, cà „noi," ca amici si cu­noscuţi ai protopopului , nu pent ru a compro­mi te si defăima p re coi ag rava ţ i , ci chiar din de to r in t i a fratiesca, ca credintiosi i bisericei, p en t ru de a salvá onórea protopopului no­s t ru ageru t rasa la indoióla, am lua tu cu-ventu , cerendu delà dsa desluciri si justifi­care in publ ic i ta te .

Facandu acesta observaro spro linisci-r ea d-lui referinţe, a v e m u se spunomu, cà scimu, precum noi, asia sl membri i sinodului parochialu — forte b ine , undo este de a ao denunciá si cere remediu cont ra abusur i loru de acesta n a t u r a ; scimu care este loculu competinte, scimu cà an ta iu ch iamatu este V e n . Consistoriu ; — dar candu a re tà r i le la acestu foru nu au resu l ta tu , buna óra ca in acestu casu, — ce este de facutu ? nu óre se cuvine a luâ refugiu la publ ic i ta te ? — F i e dsa convinsu, cà membr i i s inodului in acestu mer i tu si-au facutu detor int i 'a la tempulu seu, inca a tuncia , candu s'a la t i tu fai m'a deBpre abusulu d-lui protopopu, nu numa i in scrisu, ci dupa ce prin estrasu delà cassa de pas t rare din Timisióra s'au convinsu pe deplinu des­pre fapt'a deplini ta , si dupa-ce diu protopopu la repeti te provocàr i nu a voitu a dá desluoiri in meri tulu elocàrii bani loru, — chiar pr in o deputa t iune in persona s'a p resenta tu n a i n t e a Capului Diecesei, cerendu cu in te t i re , pont ru molcomirea spir i teloru i r i ta te , invest igarea causei, — dar durere , a t recutu in pace anu lu 1873, 1 8 7 4 - f o r a resul ta tu ; si acumu vine diu referinţe a ni spune, cà „ Veneratului Con­sistoriu nu s'a facutu arătare seriosa, auten­tica !" Ore deputaţ i unea si plansórea preda ta Episcopului diecesanu — nu cu una subscri­ere, dupa cum poftesce dnulu referinţe, ci celu put ienu cu 40 de subscrieri , n u este actu le­gale, seriosu, autent icu ? Si fiiindu acést'a s ta­rea lucrului , óre a fostu necorectu pasiulu de a cere deslucire pe calea jurnal is t icei ? ?

Mai depar te dnulu Petroviciu, de sl afir­m a cà nu voesce a se ge rá de advocatu a pâr­tii a taca te , marturisesce cu tóta s inceri tatea, cà la o escursiune a sa, a scontratu cass'a bise-rice'sca din B . Comlosiu, a reved iu tu socotile si a aflatu tote in cea mai buna ordine, — fora insa ca sè spună apr i a tu ceva de sum'a de sub întrebare, adeca de cele 10,000 fl: — aflat'a u rm ' a acesteia ? vediut'a l ibelele ? sun t ele induse in socota séu ba ?? Totu acést'a marturisesce sl despre Ecica ; pe candu din Nr. 3 alu Albinei vedemu, cà a i n t r a t u plan-sóre grea la Consistoriu pen t ru banii defrau-dat i in acosta comuna. Si óre cum de nu a aflatu dnulu referiDte acestea la revederea so-cotiloru in ambe aceste comune 'i —

Si acuma sè t recemu la deslucirile jus -tificatórie a d-lui păr in te asesore Bogdanu. Dsa ne caracterisédia de omeni deprava ţ i , calumniatori etc. E i , dar totu a tunc ia in faci'a unui consistoriu plenar iu recunosce,cà—impre-unacucumna tu lu Dsale in t ru adeveru sum'a de 10,000 fl. pe care proprietar i i , resp. comitetulu bisericescu o depusose in cassa de pas t rare din Timisiora, o au redicatu si t ranspusu in alta cassa,fora a cutesá sè a t ingă cu unu cu-ventu, cà ar fi avu tu drep tu lu , ar fi avu tu im-puter icirea cui-va spre acést 'a ; nu a l tcumu re-cunósce si aceea, cà libelele se conserva la den-sii, ér nu la biserica, la cei competinti : apoi judece acum onoratulu publicu, este óre in-s inuat iunea membr i loru sinodului , redicata contra d-lui protopopu, calumnia — atunoi , candu cumnatu lu Dsale recunosce fapt 'a de împl in i ta ; si pr in u r m a r e : ins inut iunea nostra a celoru „mai mulţi," făcuta in N r . 93 alu Albinei de anulu t recutu , fost'a cu cale si temeiu, seu nu ? !

Noi nu am afirmatu cà dnulu Sierbanu a r (î defraudatu banii bisericii, ci vediendu óno-rea Dsale espresu a tacata , am voitu sè-i facemu

servit iu — si lui si scaunului seu, dandu

ocasiune, ma chiar necesitandu-lu de a se

rectifica, cea ce de ar fi facutu , ne -am fi fostu

inde3tulatu pe depl inu ; pe candu d 'alta par te

ii asecuràmu pre domnii Bogdanu si Sierbanu,

cà ne as tep támu la unu respunsu mai onori-ficu. Sè fie densii convinşi, cà pro noi nici candu n u ne-au du ru tu dinţii dupa acelo 10,000 fl ; pen t ru cà noi nici candu n 'am fost in puse t iunea d'à papa aoole 10 mii de florini ; astfeliu de dorere de dinti de secur numa i l a Dniele-loru acasa se v a fi sent i tu , ér acuma dorerea va fi si de masele, càci debuie sê r e -dèe acele 10 mii, ce de nu luàmu noi cuventulu, cine mai scia intemplá-se , BÍ — candu se in-templà ?

Dnulu Bogdanu, ca omu de omenia, de ce n u a descoperitu acelu adeveru, cà cu cele 10 mii bani bisericesci, ce eu ocasiunca in-fiintiàrii cassei de pas t ra re din B . Comlosiu le-au scosu din Timis ióra , santíele loru s'au facutu membr i fundatori ai cassei de pastraro din locu, de unde apoi lumea din locu si de pr in prejuru —tiene u n ' a , câ—afa ra de cele 11 percente,se inpartesiescu si din veni tu lu curatu alu ins t i tu tu lu i , ce dupa acesta suma pe fie­care anu face celu put ienu im'a mita de fiorini, óra pe 3 ani sum'a de 3,000 fl ; câtra cari dandn delà pa rcen te 400 fl, pre 3 ani 1.200 fi ; - é ta càseigulu din fap t ' a lo ru ; ér acum perd iendu in to tu anulu 1.400 fl, óta durerea cea m a r e de dint i ! !

Balanescu au voitu numai se faca pere mere cu banii bisericii, dupa dioerea dlui Bogdanu, si — suntu omeni i jafurilori ; — D n i i Sierlanu si Bogdanu totu din acea suma se fie facutu capitaux in pung 'a loru, si —sunt omeni de tóta cinstea, protopopu si parocbu si

esore. Ddieu se ni-ii t iena ! — In fine, noi am cerutu delà Dnu lu proto-

.pu desvinovatire, deslucire na in tea pu'oli-lui celui mare romanu , si é ta diu B g-nu nu s'a sfiitu, pe acest'a, opiniunea pub-a, publicistic 'a, a n u m i „teritie" ! U n u pro-popu romanu , unu parochu crescutu si

us t ienutu si acum cu p r e s c u r a poporului ro-i n u , sè se decbiare in publicu cu astfeliu de vinte ! ! D a r cine cunosce pre aceşti demni-•i bisericesci, cari s'au dechiaratu, ma an-giatu chiar , scóVa nóstra confesionale a o se de comunala si s imul t ana ; na in tea ca­ră totv ce este romanu, este ignoratu, es'.e gisitu,—cine scie acést'a, de buna séma n u se mi rá de espresiunile citate. Déca a r mai fi

ra de mi ra tu , apoi e : cum densii mai manca mai de pa r t e prescur 'a romanésca, acea •«cura din carea facu objectu de risu si (tjocura ? !

Spre caracter isarea acestoru domni mai vésca, cà densiii la tóte nasuint ie le dlui ipectore cercualu de scóle, carele p a n a ima de trei ori s'a infatiosiatn — pe spe-a sale proprie , in acesta comuna, pen t ru de a diloci deschiderea mai a unei classe, p recum >entru de a deschide concursu la s ta ţ iunea etiatorésca vacante de trei ani, to tdeaun 'a a tu impedecatu in lucrare prin aceea, cà diu »topopu,capresiedinteleComitetului parochi . , de si a fostu roga tu destulu de t impuriu, ;i o data n u a a d u n a t u Comitetulu , ' de de pe l anga tó ta bunavoint i ' a dlui Inspec-re, caus'a concursului pana in diu'a de as­ii a remasu b a l t a ; éra cu scól'a de a 11. ssa, abiâ a succesu a face uni i pasi, aa la rea l i sare insa — cine scia ce va d fi.

Acum dara dupa ce a in t ra tu la vene-ulu Consistoriu si a dou'a acusa, vede-vomu, m se voru aplica remediele cuveni te contra

: usantiloru si negrigint i loru de oficiu. Noi teptàmu, cà spre liniscirea spir i teloru iri-

; "e, pe calea acestui p re t iu i tu d iuar iu sè se uca la publicitate mesurele luate in acestu

.•aritu; p recum de al ta par te — as tep támu, ;u p re acesta cale sl rectificările ce dóra s'ar té face celoru mai susu aduse de noi .*)

Totu „Cei mai mulţi" d i n n r . 9 3 .

Hodoniu cottnlu Temisiu, dec. 1874. In numerulu 91 alu „Alb ine i" cet i ramu

>tu acea plansóre a comunei Hodoniu, cu irea dens'a fatia de cele petrecute pe la noi, . s i tua t iunea ei fatala., si-redicà vócea si in Temesvarer Zeitung" nr . 291 , provocandu pe

. atisti 'a su8pinsadela oficiu, ca sè se dechiare

•'. justifice pe calea publici tatei asupra causei

e suspin dere.

*) Tocma candu acestea se puneau sub ti-lariu, ni sosi unu respunsu mai lunga alu dlui pro-

'.opopu, pre care nu vom lipsi a-lu publica câtu mai curendu ; sl asiá lumin'a cantata — totu dóra se va gasi si bub'a dóra se va vindeca ! — Rec?.

P e n t r u ca si publiculu celu s t rainu care

nu citosce foile nóstre na ţ iona l i , sè a iba oca-siune a cunósce abusur i le si nedrep tà t i l e ce ni s'au facutu, am respunsu si la provocarea din „Temesvarer Zeitung" — in „Temesi la­pok" nr . 295 si nu prege tàmu a respunde prin bunavoint i 'a onoratei Redac t iun i — si in s t imat ' a nós t ra „Albina." Déca este ca sè a re tàmu caus'a séu cause fundate, apoi Dieu — n u am sei, ce sè r e spundemu ; pen t ru câ de aceste nu esistu, vom e n a r â dara simplu cele in templa te .

1. Suspensiunea judelui si a cassariului. Este adevera tu , cumca diu E m a n u i l u Takács, in lun 'a lui mar t iu 1874, esindu in comun'a Hodoniu, improvisa in periodu s t raordinar iu visitaroa cassei si a g r a n a r i u l u i comunalu. Ni parii de locu la inceputu luc ru suspieiosu si siodu ; càci inculpa pe cassariulu, pentrueä concrode chei 'a g rana r iu lu i comunalu, sub t impulu deprinderei sale cu agende pr iva te — judelu i comunalu spre scopulu adunări i do buca te ; ér pe jude le lu-trnse la respun-dere cà — de ce primesce densulu acesta cheia? A m b u se justificară cu aceea, cà — pentru tóte veni tele si erogatele — impreuna sunt respundietor i , că asiá dara ori care din­t re ei, in casu de morbu seu absent ia , are drep tu a incassà si a plaţ i bani séu bucate. P re to re le nu bagà in séma acést 'a , ci cerii cheile cassei si a g ranar iu lu i ; dede apoi man datu judelui , ca in momentu se ehiame re-presentant i ' a comunala ; se adunară deci vr 'o 8 — 9 membr i i , si in faci'a acestora se deschise l a d a bani loru , se numerára toti banii , ce se aflau, in un'a si aceeaşi lada, dar in despărţi­tu r i separa te , apoi se mesurara tóié buca te le . L a contr ibut iune se află cu 5 fl. v. a. mai pu­cinu, la a r u n c a t u r ' a comunala cu peste 8 fl. v. a. mai m u l t u ; éra bucatele se constatară fora defeptu. Cassariulu si jude le dedera des­lucire la bani , cà pastrandu-se aceia toti in t r 'o lada, usioru se potu amesteca, al tcum — de-fectu nu este, or 2 - 3 fl. la a runca tu r ' a comu­nala provine din diumetàt i le de c r u c i a r i . D l u p re to re ignora sl acesta deplina deslucire, si dech ia ra mortisiu, cumca cass'a a aflat'o in defectu l 1) Acesta este fapta, si ori cine pr i ­cepe, ce va sè dica defectu — deficitu, candu se past rédia banii in unu lu si acelaşi scriniu, desi in despărţ i te fiocuri, va pricepe cà, ce prete8tu slabu a aflatu aci diu pretore j udei ui si cassariului ! ! Delocu deci diu pre tore lua protocolu si enunciă celoru de facia 8—9 re­présentant! , eumca judele si cassariulu pentru defectu in bani 2 ) si pen t ru chei'a g ranar iu lu i , sunt suspinsi delà oficiu : apoi provoca pe cei de facia, ca sè propună trei candidaţ i spre supl inirea de jude si de cassariu. Nota b e n e : Representant i ' a comunei consta din 24 mem­brii ; la ver i ce consultare meri tor ia r ep re ­sentant i 'a t rebue corchiamata in int ie lesulu legiloru — cu 24 óre inainte ; aci neci con-chiamare legale, neci represen tan t ia iu nu­meru, ci — sic volo sic jubeo. —

Indesiertu reflecta notar iulu comunalu, cumca nu este deficitu neci in bani, neci in bucate ; indesier tu i chiarificâ, cumca tocmai pen t ru u n u casu legalu de subst i tuire , proce­d u r a in t réga dà pa lme preseriseloru legii ; diu pretore tóte le desconsidera. 3 )

Membri i a d u n a ţ i , 9 insi la n u m e r u eráu toti p lugar i , dr preotulu, invet ia tor iulu, virilistii cei de f runte ai comunei, nu erau de facia; deci — cei de facia din nepriceperea loru, la porunc 'a dlui pre tore , propuseră pen­t ru postulu de jude si de cassariu duoi roman i si unu ge rmanu . D i n t r e aceş t ia diu pretore substitui pe germauulu de jude, sci indu-lu de celu mai apr igu inamicu alu notar iu lui ; é ra pe unu romanu da cassariu. Astfeliu s'a in-t empla tu suspinderea judelui si a cassariului si subst i tu i rea in loculu loru. A tâ t ' a se scie despre mot ive séu cause, despre cari totu omulu cu minte sanetósa va t r ebu i se fie con-vinsu, cà — nu sunt cele adeve ra t e , cele secrete ! —

Nu mul tu dupa acést 'a mersera 11 r e ­présentant ! la diu pretore cu rogare , ca sè re-

') Apoi — este magiam si a invetiatu de micu regul'a magiara : „r—á=rá, fogd rá ! " —

Bed. 2 ) Adecă pentru o ficţiune séu scornitura

domnésca! — Bed. 3 ) Precum de comunu se face in comitatulu

Temesiorii, si — inca in — Bosnia turcésca ! — Bed.

puna in ofioiu pe autiştii nevinovaţ i . Diu pre­tore ii primi cu - „teremtette !" 4 ) L u à apoi cu toti protocolu, pen t ru cà au cutedia tn a re-mon8tra in cont ra dispuset iunei — (Ddieului loru ! — Red . ) globi pe fiacarele cu câte 3 fl. v. a. apoi i alunga din cancelaria in t re cele mai aspre amenint iâr i . Represen tan t i ' a a s t ­feliu in t imidata , nu mai facă nici unu pasu mai de par te , ci tacù si-si inghi t i necasulu. (Asiá ve t rebue ; de ce nu ati scrisu a tunciă , ca se v r e m u are tâ Dietei unguresci t ipulu mode­lului de tiranu micu si mare descons idera tor iu de lege ! Red.)

I n lun'a lui octomvre 1873, vedemu éra pre diu pretore sér 'a la cas'a comunala in H o ­doniu ; elu chiama na in tea sa pe suspinsulu jude, Constant inu Gocosiu, sl in presinti 'a a n -tistiei octroate, i facă propunere , ca sè abdica de buna voia de postulu seu, pen t ru cà déca nu abdice, densulu a dou'a óra v a lua proto­colu si asià va cadé la o glóba do mai mul t e sute de florini séu si la robia. J u d e l e de si n e -v inova tu in consciinti 'a sa, ca unu neesper tu , audindu de robia la va rmeg ia , se spar iă , mul t iaml de locu si subscrise protocolulu de abdicere. Mane-dia ch iamà diu pre tore si pe cassariulu l oanu Smoleanu, i comunica r e -s ignat iunea de buna voia ă) a judelui , si la propunerea , ca sè renuncia si densulu defini-t ivminte ; cassariulu — vrendu-nevrendu ab -dise si elu si subscrise protocolulu.

D a r facia de o pocedura a t â tu de vo -nica si nelegala, dechiaràmu si romons t r ămu solenelu cumca acesta abdicere fortiata nu o recunoscemu de feliu, ci ne p langemu pen t ru abusulu comÍ8U cu noi ! —

2. Suspinderea notariului. I n 21 iuniu 1874, notar iulu comunei Pe t ru Gyurma,petre-cendu famili'a sa morbosa la bàile Erculane de langa Mehadia, a facutu dlui pre tore a r e -ta re , cumca pe langa lăsarea unui ad ,unc tu acasa, pen t ru provederea agendeloru de to ta diu'a, pe siese dile se îndepăr ta delà oficiu.

Diu pretore pr imindu a re t a r ea de locu decretă suspinderea no ta r iu lu i si subst i tu i in locu-i pe notar iulu comunei vecine Cnezu. No­tar iulu P e t r u Gtinrma l a rentorcerea sa din călătoria trebui sè predée oficiulu subst i tu­tului notar iu . Indes ier tu apelà densulu la su­periori tatea cottensa, si in u r m a r e a acestei apelate se efeptul inves t iga t iune formale in causa, căci caus'a in mer i tu lu ei se facă pendin­te delà rapor tu lu ce va substerne diu esactore cottensu despre l icidatiunea cea mare efeptu-ita in comuna. In octomvre 1873, diu esactore substernù dlui vicecomite cottensu re la t iunea sa mer i to r ia ; Diu vicecomite t ranspuse acesta re la t iune si cu tóte actele protofiscalatului spre opinaro. Acest 'a si-facù detor int i 'a fora amenare , si precum scimu, desavuà si dechiara de nelegale tóta p r o c e d u r a dlui pretore ; si asiá acuma erau doue opiniuni competint i in mer i tu lu causei, dar — neci acestea nu ajunseră pent ru deciderea ei , ci in congregatiunea din 7 decembre 1873, tóte ac­tele cu ambele repor tur i se t ranspusera la asiá numitu lu judet iu disciplinariu. Astfeliu — ceea ce diu pretore fece cu o t r ă su ra de con-deiu a rb i t ra r iu , costa lucru si suferintie de ani, pona sè se desfacă ! E t a lege, é ta s ta tu de securantia a drep tu lu i !

Déca in consecmti 'a a ta toru sucituri , mai vertosu cu socotile comunali , i se face imputare subscrisului notariu, apoi pent ru justificarea sa t rebue sè se aduca, cumca la venirea sa in comun'a Hodoniuin anulu 1868, s'a aflatu aci cea mai mare disordine—de duoi ani a t rebui tu întocmite socotile res tant i delà antecesore, a t r ebu i tu regula tu catastrulu, ne-glesu dóra de 15 ani , completandu peste 184 cóle ca tas t ra l i si s ta tor indu evidint i 'a posetiu-niloru pent ru tóte ramur i le de dare cu asiá precisiune, in câtu vina, véda, convinga-se ori care omu de special i tate, si apoi déca nu va fi preocupatu, va recunósce, câte a facutu pentru acesta comuna subscrisulu notar iu ! Spună chiar diu pretore : óre nu s'a convinsu al însuşi despre tóte aceste ? Apoi cum die pretore , ast 'a este respla t 'a si recunosciint i 'a unui notar iu de omenia ? Calumnia , bat jocura, persecutiune n e d r ó p t a ? ! ! — Déca in urma­rea l icidatiunei a t rebui tu sè se faca indrep-

4 ) Modulu celu mai fratiescu si liberale si Cultu cu carele s'au dedatu domnii magiari a primi drep­tele cereri ale romaniloru ! — Bed.

5 ) Da, de buna voia, Cum dai de buna voia, punga — lotrului, ce ti-pune pistolulu la peptu ' —

Bed

tari in socotelele comunali, apoi spună diu esactore cottensu de ce n a t u r a sun t gresielele, cari au pretinşii îndreptare ? N u m a i si numai păre rea acestuia pote sè fia mer i to r ia si deci-dietori'a, tóte altele sunt innegr i re , apesare nedrépta .

P a n a inc lus ivminte la anulu 1871 , diu pretore insusi a cetitu in faci'a locului socotile comunali , o p a r t e a soootiloru de pe a n u l u 1872 remase, in res tant ia , si déca nu in t re -veniá unu morbu g reu de p lumani , l icidatiu­nea si socotile ani loru 1872 si 1873, de mul tu erau la esactoratulu cot tensu unde de a l tcum dejá se afla astadi tóte ga t a spre suprare-vis iune.

Licidatiunea. Candu suspinse diu p re to re pe jude le si pe caBsariulu comunalu, fora a se fi plânsu, séu a fi cerutu cineva acést 'a ver odată si fora a se fi convinsu mai n a i n t e secur despre necesi tatea unei operaţ iuni a t â tu de ponderóse si lunge, a tunci densulu propuse celoru presint i 7—8 rep ré sen t an t s licidatiu­nea pentru Hodoniu. I n daru reflectară r e -pre8entantii, in t r 'unu obiectu, asiá de ponde-rosu, precum este o l icidat iune, nu potu numai ei, minor i ta tea , sê décida, ci cà a r tuebu i consultata represen tan t i ' a intróg'a ; diu pre ­tore in protocolulu do suspensiune a jude lu i si a cassariului , accentua si motiva totu odată si nece8itatea(?) unei l icidatiuni extinse, pen­tru comun 'a Hodoniu. Protocolulu abiá l 'au 8ub-8crisu 5 — 6 r e p r é s e n t a n t s A trebui tu diu pre to re forte sè se interesèdia pentru acesta l ic idat iune, deóre-ce Dsa nu numai in scrisu ci si in persona a solicitat 'o la s tepanirea cottensa ; a t r ebu i tu se fia fost represen ta t iu -nea sa adevera tu monstruósa si p l ina de in­culpări g rave , de órece d 'atunci in cóci aparu-r a m u naintea superiori tatei cottense de negri jafui tori ai comunei ! — D i u pre tore a ve-diutu, cumca notar iulu in pr imavór ' a anu-lni 1874 fft a l ă tu rea cu mor tea si n 'a avu tu a t â t a s imt iu omenescu, d'a aş tep ta r e ' n t r a -marea lui, ci a aflatu de o p o r t u n u a impro ­visa opera ţ iunea comisiunei, si a o res t r inge numai si n u m a i la anii, decandu este subscr i ­sulu notar iu in oficiu. — Comisiunea l icidante incependu de la anulu 1868 inclusive, a lici-datu in tóte ramur i le de veni te si e roga t e p a n a la finea anului 1872 — cu cea mai mare r igoros i ta te . Subscrisulu no ta r iu se convinse chiar din g u r a dlui vicecomite cot­tensu, cumca ropor tu lu dlui esactore cottensu constatédia tóta man ipu la rea baniloru de cura ta ei r egu l a t a . Dar ce se vedi ! dupa ce-vediù diu pretore acestu r e su l t a tu , pe facia se are ta ne 'ndestula tu cu comisiunea, si in-cepd a se espectorá, cà acea comisiune n'a li-cidatu bine, câci altcum ar fi aflatu defeptu ! Va sè dica, densulu cău ta cu ori ce p re t iu , màcar pe pret iului sufletului seu - dofeptu, si — infera acuma sl pe comisiune, ca si cum dens 'a a r fi corupta si ar consenti cu j a -fuitorii ! ! —

Comun'a Hodoniu in faci'a lumei ne re ­cunósce de ant is t i oneşti si bravi , in ochii dlui pretore sun temu jafui tor i ! — P e ce basa, dupa ce date die pretore ? ? —

É t a 8ecrotulu susponsiunei no ta r iu lu i , é ta tes t imoniulu incarna te i persecutăr i si apesàr i . Cu l ic idat iunea nu potù t r ân t i pe notar iu ; deci se folosi — cu drep tu ori fora dreptu, de al ta ocasiune ! ! ! — D a r las ' sè-i v ina o suta de comisiuni, si sun temu con­vinşi , cà nu vor poté aflá a l t ' a , decâtu ade­v ă r a t a consciint iosi tate i n t ru tóte ! ! ! —

Acestea scimu sè le repor tàmu despre l ic ida t iune ; judece dnii in terpelant i , judece onoratulu publicu : cine este aci pecatosulu si v inova tu lu ? ! —

Judece in l ini 'a pr ima — stepanirea si r ep resen tan t i ' a cottensa, déca pe bas'a ace­s to ru faptor i adevera t i , oste legala, este ju ­stificata — suspinderea si amovarea in t regei antist ie de la oficiu ! ! ! —

Apclàmu la opiniunea publica, apelàmu a semtiulu de drepta te a lu s tepani re i si alu

representant ie i cottense, si ce remu satisfac-t iune.

É r a pen t ru caracter isarea procedurei dlui p re to re si in alte d i rep t iuni , a m poté e n a r á mai multe abusur i si fapte nelegali , comise de dsa ; — noi inse credemu, cà dnii provocator i - - n u vor fi avutu in ten t iunea a ne at i t iâ la acuse, ci a pofti de la noi deslu­cire numai asupra cauBei nóstre , spre justifi­carea nóstra ; pe diu pretore st asiá sciindu-lu fine toti.

Petru Giurma, notar iu . Constantinu Co-cosiu, j ude . Ioanu Smolianu, cassariu.

de alta par te apoi cupr inde sarcini, car i nu le mai póte suporta poporulu ai face nepos-sibile regularea cassei s ta tu lu i . In u r m a cere respingerea proieptului , càci a per i tu tóta încrederea poporului facia de reg imulu a c t u ­ale, care ca din adinsu, prin toto faptele sale arèta, cà cerca a ru ina t iér 'a si poporulu pen­tru totu de a un 'a . —

Pavlu Somssich se pron uncia p e n t r u pr i mirea proieptului din cestiune ca base l a d e s -baterea speciale, càci de o pa r t e fora bugetu nu póte n ime guverna si asiá se perde numa i tempu, combatendu proieptulu in genera le , de a l t a pa r t e apoi spera cà pr in desbaterea speciale se va forma sl iu publicu o opiniune cbiara si acurata asupra stàri i finantiali. In -vinue inse pe reg imulu ac tuale , cà nu pa-sie8oe cu unu p r o g r a m ú bine precisatu, p r in care sè se arê te cà cum e possibile a se resti , tui ecilibriulu in cass'a s ta tu lu i si in câtu tempu ; càci numai candu va pasi reg imulu eu unu atare programú, numai a tunci se póte apelá si la semtiemente le ce ta t i en i lo ru de a aduce sacrificie pe a l ta r iu lu patr iei , a l tu-cum inse n imene nu póte avo plăcere se aducă sacrificie, nesoiindu cà ce se va poté ajunge prin ele. De aceea cere ca regimulu actuale sè cerce r egu la rea finantieloru nu uni la tera l -mente, p r in in t roducerea de dàri nóue, ci mai antai pr in punerea in prassa a ins t i tu t iuni-loru ce au sè redice bunăs t a r ea poporului , apoi pr in c ru t i a re possibile in tote rubricele speseloru si numai mai pre u rma prin dàr i nóue. —

E. Simonyi se mira , cà cum de mai póte suferi regimulu ac tua le mu l ţ imea do a tucur i ce i se facu, — fora de a poté documenta cà-su nefundate ; de aceea p remi te , cà a r fi bine sè se proroge Die t ' a pana candu s'yr compune u n u guvern iu nepar tas iu la aces tea si a t a r i pecate.

D u p a aceste promise s i -spr ime dorint i 'a de a audi din par tea min i s t ru lu i de finantie dechiarat iunea, cà óre primesce elu ori nu program'a finantiale s ta tor i ta in comissiunea de 2 1 , recte iu cea de 9 ( càci atunci s'ar poté forma o pă re re despre p rocedur ' a minis t ru lu i in regu la rea finantieloru, a l tu-cum nu mai scie n ime cà cum se lucra .

Se decbiara apoi pen t ru unele economisàri recomandate de Sennyei , da r . doresce sè se faca a ta r i sl in buge tu lu comune. P e s t e totu inse nu doresce ca sè se faca economisàri peste mesura, càci acelea n u m a i s t r i c a ; asia se pronuncia contra micsioràrii n u m e r u l u i si scaririi d iurneloru deputat i loru, de-óra-ce prin as t ' a ar deven/ par lamentu lu o ins t i tu-tiune ar is tocrateca, ba chiar oligarchica, nici candu inse représentante fidele alu poporului . Aci inse in tona cà Die t ' a nu produce fruptele dorite, p e n t r u cà se paru a nu fi tot i deputaţ i i in cura tu cu conceptele de pa t r io t i smu si pusetiune de p a r t i t a ; de aci apoi a ré t a si deduce cà par t i t ' a deâk iana sustiene reg imulu actuale — desi vede cà ruinódia t iér 'a — nu­mai pen t ru de a poté t iené po t e r ea in se-nulu seu.

F i i n d u t empu lu n a i n t a t u siedinti 'a se redica. —

In s iedint i 'a de sâmbăta , la 30 ian . a. c. dupa cele formali, u r m a p r imulu obieptu alu ordinei da d i : Rapor tu lu comissiunii pen t ru peti t iuni .

L a rapor tu lu comissiunii asupra cererii , de a se redicá d r u m u de feru in dirept iunea Budapesta-Zimonyi , s'a nascu tu o disputa mai indelungata , càci comissiunea recomanda sè se avisedie la ministrulu de comunicat iune pen­t ru de a dispune preparat ivele necesarie si a se p r é sen t a la tempulu seu unu proieptu. Min. Z ichy se pronuncià pentru acésta pa rè re ; punendu- i se inse in t rebarea cà pe care t ier-mure cugeta min i s t ru lu sè se cladésca acesta linia, si ch ia r presupunendu-se din pa r t e p r e ­siedintelui ca respunsa , cas'a totuşi respinse propunerea comissiunii , carea si-o însuşise'si minis t rulu.

As ta cest iune se vâ desbate dupa finirea discussiuniloru asupra bugetu lu i .

L a celelalte pe t i t iun i se pr imescu pă re ­rile comissiunii. —

U r m a alu doilea obieptu dc di : conti nuarea desbaterii general i a sup ra bugetu lu i .

E. Simonyi con t inua vorb i rea î n t r e ­rupta in siedinti 'a de ieri. Mai an t a i consta ta , c'i deiicitulu n u este n u m a i 25 , ci 35 de mill i­óne ; apoi demus t ra cà dàri le nóue nu le póte-

suportá poporulu,de oru-ce dàrile directe inUn-gar ia sl asiá sunt 8 0 % , cea ce denota, cä p r in introducerea dàri loru nóue se vor mar i numai res tant ie le , cu a tâ tu mai ver tosu cà de toti banii câti sun t in cercula t iune in Austro-Un-gar ia sun t numa i 6 mll ione, din cari po Un­ga r i a candu ca 2 mill ione si sl acasti 'a emigra mai an ta i in s t r a ine ta te si apoi re-iu-torcu in t i é r a — ér spesele Unga r i e i se urca peste 2 mill. si asia — daca a r fi ca sè se póta plaţ i tote cele curenţ i din cass'a s ta tului , nici tot i bani i din t ié ra n u ar ajunge. De aci ren-mada deslegarea cestiunii pen t ru banc 'a na­t ionale ; apoi accen tua economisàri le in mai multe par t i si cere revederea conveut iuni loru vamali si comerc ia l i . I n u r m a se pronuncia c o n t r a p ro i -p tu lu i de buge tu , càci regimulu actuale nu a in t repr insu nici unu pasiu pent ru de a r egu la finantiele tierei fericesce.

F i iudu tempulu n a i n t a t u , siedinti 'a se redicà. —

In siedinti 'a de luni , 1. f a u r a r i u a. c. dupa cele formali présenta V. Babesiu o pe-t i t iune si plansóre a comuni tà t i i Moldova-ve-cliincontra abusur i loru s inedrep ta t i lo ruca ro ru fii supusa cu ocasiunea r e s t a u r a r ă comunal i .

U r m a ordinea de di : cont inuarea des­bateri i generali asupra bugetu lu i pro 1875.

Au vorbiţii in acesta siedint ia contele M. Lonyai si min. de la comereiu G. Bartal.

Cont. M. Lonyai accentua , cà caus'a principale a disordinei si miseriei in finantiele tierei jace in împre jura rea cà delà 1869 si mai alesu de la 1870 s'au consideratu pré ta re interesele senguratecelorupor t fo ie ministeriali si inca asiá câ tu in terese le portu-foiului mi ­nisteriale de finantie a p e r d u t u preponde-r a n t i ' a ce se recere. D u p a aceea se pronuncia pen t ru denumirea si a amploiat i loru munici­pali si apoi sc apucà sè arê te cum ar fi de a

se medi loci economisare la diurnele deputat i ­

loru, la j u s t i ţ i a , la a r m a t a etc. Apoi in tonà immul t i r ea ven i t e lo ru s ta tu lu i prin regu­larea convent iun i loru vamal i si comerciali , p r in in t roducerea s is temului metr icu la vin­derea sàr i i si t abacu lu i , dar pre langa pre t iu­ri le de p a n a acuma.

I n u r m a inse se dechiarà si pre langa in t roducerea dàr i loru nóue de 13 mil . si pre l a n g a acoperirea pr in imprumutu nou a defi­ci tului r e s t an t e inca de 12 mill .

L a fine si-dede spesiune si dorintiei de a se forma pa r t i t e in pa r l amen tu din nou, pe basea de p r inc ip ie ; de aceea apelà la opositiu-nali, inv i tandu- i i sè abdica de la ori ce consi-

de ra t iun i de opuset iune, candu este vorba de

a scapá t iér 'a diu periclu. Astu-foliu eu mare

réserva si manifes tandu o ne-incredere facia

de g u v e r n u , se pronuncia pent ru primirea

proieptulu ' de bugetu ca base a desbaterii

speciali. —

G. Bartal se incérea a resfrange ar­

g u m e n t e l e aduse contra reg imulu i actuale si

a are tá , cà reg imulu are programú. Recunosce

câ s'au oomisu pana acilea mul te gresiele, in

tote privint iele, si in t re al tele si pr in aceea

câ facia de na t iuna l i t à t i au fost guve rne l e si

pana as tadi pré indulgenţ i ; accentua inse cà recr iminàr i le nu ajuta nemicu si de aceea mai bine se se apuce cu toti de a corege cele rele din trecutu. Dupa acestea recomanda eco­nomisare in diverse d i rept iuni si accentua în­mul ţ i rea veni te loru totu pre càile cele reco­mandară si cei ce vorb i ră nain tea sa in acésta cestiune.

F i indu tempulu na in t a tu s ied in t i ' a sc redica. —

Clusin, 25 ian. 1875. {Convenirile sociali,) împreunate ca pro-

ductiuni l i te rar ie si ar t is t ice, apoi c an tu lu si sa l tu lu , sunt midilocele principal i , p r in cari s e d e s v o l t a spir i tulu si fantasi 'a, pr in cari se deştepta si aprinde nobilulu semt iementu , ce dà impulsu potericu spre înaintarea cu pasi acceleraţ i in scientia si cu l tura si consti tue astfeliu bas'a cea mai valorósa si secura a esisteutiei unui poporu. — „Preseia anului nou 1875," precum in al t i ani , astufeliu si in acest 'a se serba din par tea jun imei si intele-gintiei rom. de aici, cu cea mai mare solem­nitate . Nu fii una convenire s impla, ci unu concertu declamat ivu si musicale, compusu din piese alese si bene esecuta te , si caracte-ru lu principale alu acestei serbator i s i -pastrâ eminamente colorea adevera tu na t ionale . Dupa finirea concertului , se incepii sa l tu lu , unde repetiendu-3e de mai mul t e ori j o -curele nóstre naţ ional i , „romana* si „hatie-gan'ay<i eu celu mai mare in tus iasmu se con-

t inua ra pana demanet i ' a , candu fia care duse cu sene a casa — suveni ru lu unei petreceri indoitu splendide.

Pub l i cu lu rom. clusianu de ambelesesse fù representa tu in numeru destulu de frumosu, desi unii si de asta data a r e t a r a pr in br i l i an t ' a loru absentia, câtu de pucinu se in tere sédia, ca s è n u dieu de ceea ce e nat ionale ,—dar chiar de aeeea-ce este l i t e ra r iu si scienti-ficu. —

Prog ram 'a concer tu lu i fii câtu se póte de bine alesă. Afara de cuven tu lu de deschi­dere si incheiare, si de salutarea anu lu i nou la mediulu nopţi i , se cân ta ră de corulu vo-rale si resp. se dec lamară pr in uni i s tudinti : „Imnulu nationale,"' „Unn visu, „Unu suspinu" „Toastuln,íl „Stéu'a lui Gelu,11 „Noptea devéra," „Vocea strabuniloru/1 „Romanu verde ca steja-riulu." —

î n a i n t e j u n i m e romana spre cu l tu ra si sciintia, ina in te i n t r u deşteptarea consciintiei si mândriei na ţ ional i , inainte cu în t repr in ­deri câtu mai dese de a t a r i conveni r i folosi-torie ; fiţi securi cà, Romanii adeverat i , pre­cum si cei iubi tor i de sciintia — preste to tu , voru u rmăr i totu de a un 'a cu plăcere paşii voştri si voru aplaude frumoseloru vostre suc­cese ! Unu martore incantatu.

B . . . . in Car asin, i n ian . 1875. {Eta cum — unu càHurariu din poporu,

unu meseriasiu chiar, in modulu seu sinceru si simplu, descrie viéti'a de astadi a poporului sub fericitóri'a de patria stepanire magiara a domniloru de astadi ! N'am pusn espresu nu­mele comunei, pentru cà — epistoVa suna câtra Redactivne pentru informare privata, si pen­tru cà astfeliu suntemu convinşi a ilustra nu numai un'a, ci o suta de comune.) Die Redac -tore ! „ A l b i n a " este m â n g â i e r e a poporului nostru, carele abiá as tép ta sè-i spună invet ia-tor iulu , bietulu de elu, cum se mai l up t a ea pent ru totu ce sufere nedrep ta te de la domni ; si — vai ce m u l t u este acést 'a, si in t r ' acés t ' a — totu deaun 'a este poporulu romanu si tot i cei-ce i voescu binele si se lupta pen t ru e lu !

Şeraculu inve t ia tor iu , elu traiesce din — rabdàr i fripte ; o biét a plata , ca si a va-car iu lu i séu acelui din u r m a gorn icu , — apoi nici acést 'a n 'o primesce, de câtu dupa m u l t u necasu, dupa m u l t a ambla re si rogare - si pe la ant is t ia , si pe la diu protopopu si — pe la diu j u d e de cercu. Cel 'a nu póte ; ant is t i 'a nu se pleca; diu solgabireu nu vré .

Ah, invet ia tor i i aceşti afurisiţi , numai ei de n ' a r fi, apoi domniloru li-ar mai cresce anim'a ; dar aceşti diavoli t o tu invét ia si sva-tuescu poporulu ; ba unii au cutesarea de a-i ceti une ori din „Albina," din isvorulu ace­st 'a de veninu pen t ru domni !

Popi i — par ' cà-su mai buni ; dintre 10 u n u l u cetesce, si d in t re 20 — unulu ma i si spune câte ceva poporului despre cele ce a cetitu, cà se in templa in l ume , to tu pe pelea poporului ! D a r neparcele de invet iator i , nu mai au ce se roda — si ei si copiii si muer i le loru, de „Albinau insa nu se lasa, si — déca unulu nu póte dá cei 4 fl. la anu , apoi se punu 2 — 3, si aduna cu crucieriulu, apoi prenu-mera, apoi — merge unulu pana la a l tu lu— óre pe diosu, ca sè cetésca „Albina,1' apoi cu câtu mai greu i-a fost a aduna „creitierusii', cu câtu mai greu i-a fost d r u m u l u pan ' la satulu vecinu, cu a t â tu mai scumpe si mai sânte i sunt lui cele-ce le cetesce si — cu a t â tu mai cu evlavia le descopere celoru — mai necagi t i si mai flamendi din satu !

D a r — acestu publicu alu A lb ine i , ori câtu se p lânge o n o r a t a Redact iune , cà i v i n u pré slabu p renumeran t i i , —ta re s'a inmul t i tu in t impulu mai nou.

Domne , câta seracia, domne ce suferin-tie, ce nevoi pre capulu nos t ru alu tu turora ! Càci — ce sè mai amb lâmu cu mant i ' a in sacu, caută sè m a r t u r i s i m u , cà — n 'are po­porulu, n ' avemu nici noi, fie dascalu, fie popa, fie mais t ru ; sufere poporulu , — gus t àmu si noi amaru lu ! Si — de i i-ar luá dr — cnlu pre domni, d'apoi cà si ale loru lipse si ne-casuri to tu d'a colo vinu, căci—poporulu nare de unde sè li mai dèe ! Am risu de o sfarlóga de domnu, candu l 'am audi tu bucurandu-se , cà — „aha, asiá i trebue Albinei, o sè péra de Ups'a prenumerantiloru !" Apoi da, peeatosi-lo ru ; ^Albina'' póte se sufere pen t ru serací 'a poporului, insa — voi dóra o sè înfloriţi cu s tarea vós t ra — pent ru serací 'a poporului ? !

De candu cu ani i aceşti rei ai stepaniri i magiare, beţii omenii nostr i , pent ru ca sè scape de essecutiile cele barbare si scumpe, se bagara in detorii p r iva te , do — nu mai sciu, unde li e capulu ! Apoi acuma totu n u scapă de essecut i i , si inca ce mai esecut i i L i se dà cas'a si siur 'a — cu unu bagatelu, asiá dicendu pre nimic'a, si inca si bietulu cosiocu din spate pre d 'asupr 'a ! !

Cas'a, p re t iu i t a cu 100—300 fl.se vinde — cu câte 5 — 10 fl; s iur 'a , pre t iu i ta la 20 — 5 0 fl. sê dà cu — 1 fl. I s'a vendutu bietului omu tote , dar — nici cheltuelele nu s'au res-p l a t i t u ! E lu — nu mai are nemica , dar — nici celu cu essecuti 'a n'a càscigatu ! A d e c ă : a m ajunsu de ne seracimu unii p re alţii — câtu se póte mai reu ; ne sfasiâmu unii pre alţ i i casi lupii cei flamandi in t r e s ine! Bat 'o ceriulu, domnia si politica m a ­giara ! . . .

Séu nu ? Éca istorfa d'asta t o m n a ; am vediut 'o cu ochii, nu numai eu, ci satulu in­t regu. Veni unu jirlanu creditorii — astadi , firesce insocitu de essecutorulu, si duse câtu i se parii destulu din bietele bucate ce gasi la omeni ; veni mane al tulu si luà pon' la celu din urma grăunte , in câtu bieţii omeni r emase ra fora, sementie si fora o buca tura de pane séu de malaiu ! Dar mai ven i ră inca al ţ i i , car i luară — lana , fuioru, l inte, masere cartofi sei. de lasara - casele s o l e !

Apoi — de lucru nu-e ; cAscigu nu-o : nu ni-a reinasu, de câtu — vai si a m a r u !

E i bine, ast 'a-e fericirea, pe care ni-o făgăduiau domnii magiar i la 1860 si 61 , — numai sè scapàmu de neamtiu , de finantiu, de — vame si dàri mari !

Vai — reu ne-au mai pacali tu acesti d o m n i ; dar — o sc vedit i , ca — s'au pacal i tu si pre sine si — si-au manea tu omeni'a, casi t ieganulu b iser ic 'a ! P a c e bnna, pona-e lumea si pamentu lu , nu mai afla domnii crerlintia la romanu ! —

L a u rma numa i inca un 'a . L a noi sl in pie l iminar iu lu comunalu pent ru 1873 sl pent ru 1874 s 'au pusu câte 8 fl. pret iulu Al­binei, dar — nu s'a datu nici unu finicu. Am in t r eba tu si in t reba tu pre judele comunalu , cà — ce-e de nu aducu „Alb ina"? Cà mi téca, cà mi punga , pana la u r m a osl cu ma-ti 'a d in sacu, cà — „ A l b i n a " e rea, cà — nu place domni lo ru , apoi si p re judi i comu­nali , cari cam cu sil 'a aleseră pre Be­sann de d rep ta tu , ii impunge reu. Seraca lume ! Acesti omeni o spunu in t re sine, cà — li e ruş ine , dar n 'au in catro , ei au as tep ta tu de la domni mul tu ajutoriu, pen t ru alegerea lui Besanu , càrui nici de n u m e nu-i audisera, dar — acuma se vedu reu păcăl i ţ i , p recum au fost păcăl i ţ i si eu banii ce li se deduseră pen t ru a legere , candu coliá vent essecuti 'a si li-ii luâ cu sil 'a !

E i bine ; dar óre si dupa a t â t ea pat ia-nii grele, mai intielepti-se-va R o m a n u l u ? !

Dór' va dá Ddieu. É t a , Domnule Redactore , astfeliu este

viéti 'a poporului pre aici, viét i 'a poporului r o m a n u sub fericitóri 'a s tepanirea domnésca mag ia r a const i tu ţ ionala — de ani siepte si d iumeta te .

Si ó r e , déca va merge mai de pa r t e totu as iá , óre omu cu m i n t e — póte sè aş­tepte i m b u n e t a t i r e , póte sè fie cu buna cre-dintia si speran t ia pen t ru viitoriu ; séu cà — totu necasu si totu nevoia a r e se fie in veci sortea poporului sub s tepani rea Aust ro-Unga-riei ? ? ! !

I m p e r a t e , fà drep ta te , daca credi in Die ta te ! — M. . . .

Prilipetitt, comit. Sever inu in 1 ian. 1 8 7 5 .

Ca membru alu comisiunei conseriitórie de a legetor i , dupa-ce t e rmina ràmu acesta opera ţ iune in acestu t i enu tu alu Almasiului , mi -pe rmi tu a repor ta despre resu l ta tu si despre aceea, câtu de mul tu se interesódia poporulu nostru de d rep tu lu seu, mai ver­tosu dupa res t r ingerea pr in legea nóua, si câtu de bine elu respecta pre omenii sei , despre cari este convinsu, cà i dorescu si a t ien tescu binele. Comisiunea conscrietoria consta din 4 membr i , duoi aleşi din par tea C o m i t a t u l u i si doui din par tea orasiului li-beru Caransebes iu . Acest i 'á mergendu îm­preuna la locurile asemnate loru pen t ru inseri­ere, p re to t inden iâ au aflatu ordine si intere-sare , in câtu comisiunea ne impedecata a po-tu tu a-si implini misiunea spre dep l in ' amul t i -amire , in scr i indu din acestu cercu electorale la 2000 de alegetori . Din par tea Comita tu­lui si a p re tu re i inca s'au facutu dispusetiu-nile cele mai corespundiatórie ; de abusuri si ca lcàr i de lege, precum se repor ta atar i de p r in a l t e Comitate, nu s'a observa tu nice u r m a .

Nu potu retacé la acésta ocasiune por-t a rea cea essemplara si démma de lauda a dloru p r imar i si notar i din fost'a Compnia a D a l -bosietiului, cu deosebire a d-loru pr imar i R . Budescu din Dalbasiet iu si Negru du Moce-risiu, car i luandu in consideratiune fatigiale comisiunei si s lab 'a loru recompensare, s'ai; ingr igi tu a ii oferi cu o adevera ta ospitali­tate r o m a n a t ra iulu vieţii, p recâ tu petrecu ea in aceste parti, pen t ru care ingr ig i re de bu­n a voia, me si sentu indetora tu a li aduce din par tea comisiunei conserietórie reconosciin-tia si m u l t i a m i t a publica.

M. Blidarin, par . si ass. cons.

Camecia, cottulu Carasiu, in dee. 1874.

„Unde- i unulu, nu-i potere ; unde-su duoi, poterea cresce si dusmanulu n u spo-resce." Acestu adeveru mare ti-cade in mente , candu cugeti , cà cum se póte templá de noi R o m a n i i , desi suntemu forte numeroşi si loeu-iudu cam indesati unii l anga alţii , totuşi noi sun temu cei ce t ragemu scur t 'a din mai tote afacerile nóstre împreuna te cu acele popora, cu cari s tàmu in at ingere . Si nici cà s'ar poté cine-va lumina cum sè se póta asiá ceva, daca nu ar cunósce slabit iunea in poporulu si anume in căr turar i i nostr i , de a se lasa aceş­tia sumutiat i pr in s trăini contra frat i loru sei, sub deosebite pr i legiur i forte ne- insemnate . Acosta s labi t iune ni o cunoscu s t ră in i i , si de

aceea noi totu de a un ' a suntemu in ne-int ie-legeri.

Un ' a din cele mai p o t c n i c e a r m e a s t ra-ini loru, de a ne imparaehiá, se pare a fi sl nefericit 'a împre jurare , ca strămoşii nostru au fostu aduşi in s tarea de a se impar t i in taberele confessiunali de unit i si ne-unit i , deosebite unele de al tele numai pr in u^ele forme desierte ; ér noi , u rmător i i , avemu neprecugeterea a t iené ca orbulu de gardu la acésta impar t i re si asia sl astadi mul ţ i din noi nu potu se incete de a se u i t a eostisiu si cu ne- incredere ca t ra fraţi i loru de a l ta con-fessiune, ba ma i la tó ta ocasiunea cérca a a re tà sl poporului celui nestr icatu , Ddieu scie ce deosebire in t re o confesiune si cealaltă Es t e deci detorinti 'a fiiloru celoru mai lumi­naţ i ai poporului, a cerca pe tote càile, si in specie pr in influintie la superiori tăţ i le beseri-CÖBCÍ, de a de la turâ pe făptuitorii atarora pe-cate cont ra vietiei nóstre naţionali .

De aci i ndemna tu v inu si eu a aduce na in tea publicului o fapta de acesta na tura , care n u t rebue sè r emana nepedepsita.

In comun'a nost ra sunt uni t i si neunit i . S'a templatu cà la 26 nov.a.c. a reposatu o féta, a cărei pă r in ţ i au fost odată uni t i , mai tardiu inse t recură la neunire . F é t ' a loru fusese bote­za ta la uni t i , si nefiindu ea inca majorena nu potii t rece cu păr inţ i i sei la neuni re . E r â de Î S ani es tu-tempu, candu se otarl a trece la neuni re , si de aceea se dechiarà pen t ru pr im a data . In t r 'acaea inse cade in apr indere de p lămâni . A cerutu sê se cuminece si a si roga tu pe preotulu un i tu sè v ina la ea ; acest 'a — desi fet 'a nu avusese tempu sè se decbiare dupa tote formalitàti le si asià sè t réca formalminte la neunire — totuşi nu voi se v ina s i o cuminece. Astu-feliu mori fet 'a necuminecata. Veni apoi vorb 'a la in-mormenta re . P r e o t u l u neuni tu se scusà că elu nu pote sè mormentedie fet'a, càci nu a t recutu formaimente la neuni re , ci a mori tu ca neuni ta . P r e o t u l u un i tu inse, desi vedea cà n u pote sè nu o mormente , càci ea nu trecuse delà uni re inca depl inu — totuşi nu vol se o immormente . In u rma ca sè scape de a fi des-coperitu de unu omu ce este propagatorul alu proselit ismului ticalosu, se puse de dechia­rà , cà v a immormentá fét'a numai daca i se va plat í tassea de 9 fl 50 cr. v. a. Ta t ' a fetei nu avea bani si de acesa oferi preotului uni tu , naintea judelui comunale , o obliga­ţ i une cu te rminulu de 30 dile. R e u t a t e a pre otului un i tu inse nu pr imi acestu ofertu si asia denegà immormen ta rea , nesupunendu-se nici rogàr i loru mai mu l to ru fruntaşi uni t i , nici recercàri loru oficiali ale jude lu i . As tu-feliu se mormen tâ fet'a ca unu aminalu , fora a i se face destulu manga iá r i i sufietesci de a fi cumineca tă si fora de preotu.

Acésta fapta a preotului un i tu nu mai sciu cum se o numescu. O aducu inse naintea lumei, pen t ru ca sè o judece cei chiamati , si ca sè vina si lajurechile superior i tà t i loru besricesci ale lui cari speru cà nu vor lasá-o nepedepsita, câci pr in a tar i fapte poporulu nostru de o par te se face a crede in Ddieu mai scie ce deosebire in t re unit i si neunit i , ér de a l ta par te perde din credint i 'a creştine sca si pr in ast 'a devine nemorale . Apoi daca si preoţ i i vor fi lasati sè lucre cu stepanii dilei pe în t recute la demo ra l isarea poporului nostru, nu mai sciu unde vom ajunge-o, — la bine inse n u credu.

Cei ce au urechi de auditu, sè audia si se nu[pregete a gr igi de binele tu rmei incredin t ia te păstorir i i loru, de la turandu pe pastori nedemni !

Varietăţi. + NecrolOgn . Monacbü manast i re i San

Ui Ivi Oeorge din Bana tu , cu anima duiósafacu de scire, cà préiubi tulu loru prepositu, archi mandr i tu lu Ştefanii Hibai'lOViciU, dupa o lunga bolire, joi in 16/28 ianuariu a. c. in etate de 62 de ani , s'a m u t a t u la cele e terne ; ér ma-nedia a fost petrecutu la mormentu cu pom-p'a ce i se cuvine, in cimiteriulu serbescu din Temesiora- S u n t 3 3 de ani, decându mai an-ta iu am conoscutu pre acestu barbatu , la in­ceputulu carierei sale, plinu de norocu si buna sperant ia , ér de la na tu ra dotatu cu frumóse cal i tà t i spi r i tual i .Dar—anulu 1849, facendu-lu uné l t a unui episcopu fora sufletu si fora Ddieu, pr in acest'a a fost aba tu tu de Ia calea poporului si — ca romanu, facutu adesea a m a r m c u inamicu alu romani lo ru .

Astfeliu fie-iértatulu si-a pe rdu tu bas'a la romani , fora ca sè si o afle la şerbi , si elu a reposatu cu anim'a f ranţa ; dar a reposatu in caint ia si cautandu urmele perdute la ai

naţiunii si bisericii afla procederea preotului romanu de o calcare de lege si unu scandalu mare . Noi — nu. Déca ovreii afla mângâiere rel igionaria i n datenele nóstre sânte biseri cesci, apoi — de ce preoţii noştri se nu-ii faca părtaşi de acelea ? . . . numai câtu preoţii totu o data sè-ii invet ie , cà — se recere credintia. ér credinti 'a fora de fapte crestinesci — nu ajuta nemic'a. Deci sè-ii invet ie pre ovrei la fapte crescinesci facia de poporulu nostru.

de 8 fl.

Respuiisuri : Dll l i T. R . i n Z s : Am primitu rest.

pe 1874 si ne invoimu a Vi dá cu 6 fl. — D l u i L. D. i n P : Nu ti s'a spedatu cele 7

portrete — simplu pentru ca epistol'a apucase intre cele de prenumeratiuni, ér dta nu mai recla­maşi. Noi insa ni-am lasatu pentru atari caşuri in réserva câte-va sute de portrete si — dominec'a trecuta ti spederamu de locu. —

D l u i I . V. ill R -b ? A eschide pe invet. scólei conf. din sinodulu par. — este a-lu dechiarà de n e d e m n u d e i n v e t i a t o r i a ! Dar aci nu póté fi trebuintia de o opiniune motivata in cutare diuariu, ci — este simplu a reclama la forulu competinte bisericescu. —

Publica ti mii tacsabili.

sei. Fie-i tierena usiora ! — (B Unu fiiu alu natiunei si bisericei ro­

mane") fora a se numi si cu numele seu celu lumescu, ni t r ami t e din Caransebesiu o plan-sóre si t ângu i re in cont ra unui preotu, T . . . . din C . . . . , pen t ru cà acest 'a in diu 'a de ajunu, a r fi facutu servi t iu lu cu san t i rea casei la unu ovreu, cu numele Solomon, negutiatoriu si a rendatore acolo, despre care ni se spune, că a r fi sa ru ta tu icon'a sânta si cà a r fi poftitu ca preotulu se vina si la bobotèdia sl la diu'a crucii, cea-ce preotulu era ga t ' a a face, da r poporulu indignatu l 'ar fi impedecatu ! F i iu lu

Concursu L a s taţ iunea invet ia torésea vacanta din

comuna Oavosidia, in protop. Lugosiului , se deschide concursu, cu termi nu de s iese septe-man i delà pr im 'a publicare in „Alb ina . "

Emoluminte îe sunt : 300 fl v. a. sala­r iu anualu, 3 jugere de pamentu arator iu , 10 stangeni de lemne, clin cari are a se incaldi si scol'a, si cortelu liberu cu g rad ina de unu juge ru .

Concurenţi i au a si-adresá recursele loru t imbrate si ins t ruate in in t ie lesulu s ta tu tului org. câ t ra Ón. sinodu parochialu gr . or. din Gavosdia si a le t rami te dlui protop. G. ~Peste-anu in Lugos .

Gavosdia, 15 ianuariu 1875. In con tielegere eu Diu protopopu t rac tua lu 1—3. Comitetulu parochialu.

Concursu. P r i n decisiunea consistoriala din 31

augus tu a. t r . nr . #50 /B , nimicindu-se ale­gerea de preotu pent ru parochi 'a vacanta din comun'a Bucovet n, in protopresbi tera tu lu F ă ­getului , spre re int regirea acestei parochii se escrie de nou concursu.

Emoluminte îe sunt : Una sesiune (ie 24 jugere de pamentu ,

b i ru lu de la 140 de case si stol'a înda t ina ta . Dori tor i i de a ocupá acésta paroehía

sunt avisati , recursele loru adjus ta teconformu s ta tu tu iu i organicu si o rd ina ţ i unei cons. din 3 maiu 1873, nr. 499.B, si adresate comitetu­lui parochialu din Bucovetiu, sè le t r ami t a la Comisariulu consistorialu, denumi tu ad hoc asesorulu si preotulu Michailu Pocre anu in Lugosiu, in rest impu de 3 septemani, eompu tä te delà pr im 'a publ icare a concursului pre-sentu.

Alegerea se va tiené domineca in 23 februar iu cal. v. a. c.

Caransebesiu, in 20 ianuar iu 1875. 1 — 3 Consistoriulu diecesanu.

Concursu P e n t r u vacant ' a parochia din comun a

Ici oda, cot tulu Timis iu lu i , protopresbi tera tu lu Jebelului , se escrie concursu pana in 16 februar iu 1875.

E m o l u m e n t e l e s u n t : una sesiune paro­chialu, stol 'a delà 85 de case dupa usulu v e -chiu, insa fara biru. Dori tori i de a ocupá acé­sta parochia au a-si t r a m i t e recursele in­s t rua t e cu tote documintele recerute in sen-sulu s ta tu tu lu i org. si adresate comitetului pa­rochialu, la Diu prot teru alu Jebe lu lu i Jiles-sandru loannviciu, in Zsebel.

In co'ntielegere cu Comitetulu paro­chialu,

Icloda in 16 i an . 1975 . Alesandrn loanoviciu.

1 — 3 protopopu.

Ci ta t iune ed io ta la . Qeorgiu Variesianu, recte Marianu, din

Lugosiu, cottulu Carasiului in Ungar i a , ca­rele de mai mul ţ i ani a paras i tu cu necredin-tia pre legiuit 'a sa socia Susana, fora de a se sei loculu unde se afla : se citédia p r in acést 'a oficiosu, a se infaciosiá îna in tea scaunului protopresbi teralu gr . or. a lu Lugos iu lu i , ca inaintea forului mat r imonia le de f. i n s t an t i a , in t e rminu de unu anu si una diua ; la clin contra si fora de densulu se va u rmá dupa lege, decidendu-8e asupra cerutei totale des-legàri a mat r imoniu lu i d in t r e densulu si so-ci'a sa.

Din siedinti 'a scaunului protopresbi te­ra lu gr . or. t ienuta in Lugosiu in 17 decem-vre 1874. 1—3 G. Pesteanu m p .

protopopu. — ~

Starea fonduriloru, comune dieceseloru Aradu si Caransebesiu, aministrate prin Epitropf a provisoria din Aradu, la 31 decemvre 1874 st. n.

I. Fondata bisericescu nealienabile : a) Res tu lu eassei de la 31 dec. 1874 in bani ga t 'a

Capi talu elocatu spre fruptificaro la casse do pes t rare In t e re se l e acestui capitalu elocatu de la 1. iuliu pana ia 31

decemvre 1874 . . . . . . Laola l tă

b) papire de valóre , in ob l iga ţ iun i ru ra l i in valóre nom. . c) mobilie si rechisi te, dupa consemnarea consta ta ta d) obl igaţ iuni pr iva te delà 185 debitori e) an t ic ipa t iune pen t ru improcesuare . . . .

Laola l tă Din sum'a de 364.217 fl. 4 9 % se de t rage ca p a s i v a :

Cauţ iunea re t ienuta de la 6 debitori Res tu lu unei obl igaţ iuni in te r imalmin te re t ienu ta Capi talu din fondulu seminar ia lu , depusu comunu in lib. foud

biseri oescu . . . . . . In terese le acestoru fl. 1 3 0 1 4 pe '/a anu

Laola l tă R e m a n e

3.378-83'/ . , 62.806-19

2.711-50 68,896-52'/» 26.250-—

454-49 268.526-48

90. -364.217-49

125-— 1 2 0 -

130-14'/a 3-90

379-04 % 363 .838-45%

II- Fondulu şcolare generale: (Consta d i n : fondulu şcolare cu Auc t ' a 10 percentua le lao la l tă ; fond. pentru edificiu; fond. de pens iune ; fond. „Balla" de st ipendia, si fond. convictualu a radanu . )

a) Restulu cassei la 31 decembre 1874 in bani gata Capi ta lu elocatu la casse de pas t ra re . . . . Interesele acestui capi talu elocatu de la 1. iuliu pana la 31

decembre 1874 . . . . . .

171-05 9.347-39

251-21 Laola l t ă

b) P a p i r e de valóre in obl igaţ iuni de s ta tu e) Obligaţiuni pr iva te delà 92 debi tor i d) Obligaţiuni din res tan t i ' a „aucte i" delà 27 comune e) Res tan t i ' a „Auc te i " pana la 31 dec. 1874, delà 5 0 0 c o m u n e

Laola l tă

In act iva se computa inca : res tan t i ' a auctei şcolare ne - impar t i t e inca dif ini t ivminte in t re romani si şerbi ; r es tan t i ' a tasului alu I l I - lea preparandia lu ; d iumeta te din pre tens iun i le dubiósa si an t ic ipa t iun i pen t ru procese, in fine interesele r e s t an t i .

III Fondulu seminarlale „Hajacsics" : a) Res tu lu cassei la 31 Deceembre 1874 .

Capi talu elocatu comunu in fond. biser. . In terese le acestui capitalu pe % anu . . . . Capitalu elocatu cu interesele laolata .

9 . 7 6 9 6 5 14.800-— 5 4 - 1 4 6 - -

3.461-10 40.400-80'/ . ,

122.577-55%

8-— 1 3 0 - 1 4 %

3 -90 46-53

Laolal tă b) obligaţ iuni p r iva t e delà 8 debitori

B e s o m a t a : I . Fondu lu bisericescu nealienabile .

I I . Fondulu şcolare generale I I I . Fondu lu seminarialu „Rajaosics*

188-57% 2.000-—

Lao la l t ă 2.188-57 %

„ 363.838-45 „ 122.577.56'/» , 2 .188-57%

3 .549-88% 14.000-—

fl. 363.838-45 _ 344.419-96

Sum'a to ta la e w 488 .60458

I n l u n ' a t r e c u t a p e r c e p t i u n e a a f o s t u : . . . . „ 22.385 1 5 % In I n n ' a t r e c u t a ( H ' o g a t i u n e a a fo s t : . . . . „ 18.835.27

In u rmare pe 1. ianuar iu 1875 remane I m p r u m u t u in fapta au redicatu 21 individi in sum'a de

Din raportul! coitalilititi s'au constatam urmatorlele Fondu lu bisericescu are in act iva la 31 decembre 1874

n » la 1. iuliu 1874 a fost . . . . In u rmare s'a sporitu in in tervalulu de % anu cu

E de observatu inse aci cà in acrescent i 'a acést 'a o parte considera­bi la e din interesele r e s t an t i , incurse .

Fondu lu şcolare generalu e la 31 decembre 1874 „ „ „ la 1 maiu 1874 a fost

In u rmare s'a spori tu in in te rva lu de 9 luni cu „ 6 . 7 4 2 - 6 0 %

E de consideratu cà la 1. maiu 1874 „Auc ta şcolare" e numai p a n a la 1. iuliu 1872 computata , ér la 31 decembre 187 4 pana la acest 'a t impu.

F o n d u l u seminar ia le „Rajacsics," la 31 decembre 1874 e „ 2 . 1 8 8 - 5 7 % „ „ „ la 1. iu l iu 1874 a fost „ 2 . 1 3 3 1 4 %

In 6 luni s'a sporitu deci cu . . . . . . . 5 5 4 3 Spesele admin i s t r a ră au fost acordate pe % de anu „ 2 .465-— Delà 1. iuliu 1874 pana cu finea anului 1874 s'a spesatu . . „ 2.016-61 In u r m a r e s'a spesatu in % anu mai pucinu cu . . . „ 4 4 8 3 9

Din fondulu şcolare generala delà 1. iuliu pana la 31 decembre 1874 s'a erogatu : In salariele profesoriloru preparandial i a radani . „ 902.46

, s t ipendi la 5 s tudenţ i . . . . . „ 168-— „ pensiune la unu invet ia tor i pensionatu . . „ 52 '50

19.418-49

„ 122.577-55»/ „ 115.834 95

Laolal tă 1.122-96

Anclreiu Papp , m p . cassariu.

deorgiu Purcari i i , m p . contabilu.

In t iporgra f ia lui Emericn Bartalits Redac toru respundie tor iu VincenÜU BabesiU-