Anulu X. Nr. — 71 Ése de dóue ori in septemana : J o l - a si D o m i n e c ' a ; éra candu va pretinde un portanti 'a materieloru, va esi de trei séu

de patru ori in septemana.

Pretiulu de prenumeratiune, pentru Austria :

pe anu intregu 8 fi. v. a. „ diumetate de anu 4 fl. v. a.

„ patrariu 2 fi", v. ai pentru Eomam'a ii itrainet.ata: „ anu intregu 12 îl. v. a. „ diumetate de anu ti fl. v. a.

Budapesta, domineca in 2/14 nov. 1875. Prenumeratiuiii se facu la toti dd. core-spundinti ai nostri, si de adreptulula Re­dactiune S t a t l o n s g a a s e N r . 1, unde sunt a se adresa si cnrespundintiele, oe pri vescu Kedactiuuea, administratiunea sen spedi tura ; câte vor fi nefraucate, nu se vor primi, éra cele anonime nu se vor publica

9S""Sà Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni de interesu privatu — se respunde câte 7 cr.

Se linia ; repetirile se facu cu pretiu sca-iutu. Pretiulu timbrului câte 80 cr. pen*

tru una data se anticipa.

Invitare ie prenumeratiune

» A L B l N A « j

pe patrariulu din urma alu anului curonte 1875 , cu pretiulu ce se vede in frunte, mai fiindu noi in stare d'a dá essemplaria complete dela inceputulu acestui pa­

trariu. *

Optu dile absentararau din capitala, in care timpu fói'a nóstra aparii numai una data. Ne vomn adoperá, a desdauná nre onorabilulu publicu alu nostru prin-tr'unu cuprinsu cu atâtu mai interesante alu Albinei, indesandu-i noi polonele si. asiá pon' la estremitate.

Peste totu noi ni propuseră mu, pre timpulu ce mai avemu pon' la anulu nou, oare timpu iu totu caşul u. pre câtu vor tiené fatalile împrejurări politice de as­tadi, va fi celu din urma unde fói'a nos­tra mai apare in form'a si cu program 'a ei de astadi, — a ingrigi mai multu de ca­litatea euprinsului. de tontilu si materi­ele, de câtu de mulţimea numerilorti ei. Acést'a insa de feliu nu va sèd ica , cà noi

- nu vom scóte íói'a,in caşuri de mare in­teresu si necesitate publica, sl de dóue, si măcar si mai de multe ori in septe­mana, ci — numai atât'a, cà — chiar intru interesulu nostru tuturoru, vom pune mai multu temeiu pe cuprinsu. de câtu pre estensiune.

Mai bine se va pricepe acést'a, déca vom notüícá, cà - de vr'o 14 dile incóci, dar J f p vertosu , in oaletori'a nóstra la Sioiiu si la JViuresiu, ai prin unele adrese ce ni se tramiserá din parti, de unde mai pucinu ne asteptámu la atari, propusulu nostru, d'a incetá cu edarea Albinei — acuma de locu, la in-eheiarea anului 1875, tare se c.latinà, incâtu vrendu-nevrendu — Irebul sè ne pl6càmu, n luá inca o data, ma si de dóue ori — la nóua cumpenéla cestiunea.

Corespundinti'a ce publicàmu la lo-cîilu aeu, mai la vale, din pàrtile Satu-marelui, (— mai multe asemeni, — dóue specialmente din Bucovina, fiindu cà pri-vescu numai pre „Albina," si se reducu numai la persón'a nostra si la imprejurà­rile prossime de prevediutu, trebue -sè le pastràmu nepublicate in portfoiuluKedac-t iunei j va face intru câtu-va priceputa — esitarea nóstra intru a pronuncia ul-timulu cuventu, si decisiunea nóstra, de a luá la nóua desbatere propusulu nestru. Càci, déca noi n'am avutu in cugetu si anima intentiunea d'a strica, d'a aban­dona caus'a nationale, d 'a ni resbuná asupr'a slăbiţi unei nostre romane, apoi — cu atâtu mai pucinu am dori a apare capritiosi séu dosconsideratori a vócei celoru probaţi, buui si sinceri ai nostri.

Noi — inca n'am gatatu cu espu-nerea raotiveloru, din cari am crediutu si credemu, cà „Albina" nóstra, in tim­pulu de facia, asiá cum a fost ea, cu pro gram'a nationale ce a aperatu si cu carea s'a identificaţii ea, nu mai are scopu si raţiune d'a essiste; motivele interne ale Redactiunei, cele mai poterice, le-am pa-stratu pentru ultiraulu cuventu si -nici intr&nu casu nu le vom retacé, pen­tru cà — vremu se fimu sinceri si nici nu mai vedemu intoresulu nationale, d'a ascunde bub'a cea rea, gangren'a cea periculósa, ce — de sute de ani ni tiene in nepotintia si chiar încarcă de ruşine corpulu nationale si impedeca sufulcarea si emanciparea poporului romanu; peu tru cà — vremu ca acestu morbu sè se constate si reconósca, si ori sè se vindece ' o data, ori sè se dechiare de necurabile ; — pentru ca cei buni si sanetosi fiii ai

natiunei, sè seía cu cine si pentru ce a d'à face; sè scia déca merita a-si sacr ficá — odihn'a si sudorile si chiar vii ti'a — pentru unu scopu ce core.ipunc unei ideié sanetóse, adeverate, posibil si nu unui „cadavru putredu," precur ni-au carecteris:ttu pururiá si ni cara cterisédia si astadi naţiunea — perfidi fii ai nostri, renegaţii nostri.

Da, da; — reconoscu pana si Mi-nisteriele, cà replu in tierile Austro-Un­gariei, si — mai vertosu in pàrtile Un­guresci — este colosale, si — nu se mai sciu scusá, de c â t u cu argumentulu, de buna séma pré intemeiatu, cà — acestu reu, prin pecatele trecutului, a ajunsu la •J marime, in câtu tóte poterile, de cari mai dispunu domnii din fruntea tierii, nu

Noi, casé mai descoporimu unu ade,ajungu de fe}iu, spre a-lu vindecá séu veru, supremu cam crediutu, fi posibile r! delaturá — iute si bine! combinaţi une si invoiéla cu un'a dintrfi Nu credemu ca ' cine-va cu minte foile cele vechi essistinti, prin care se si de omenia, sè póta aflá si demonstra suplinimu pre „Albina u màear in roi ' J— nè'ntemeiatu séu —. câtuşi de pucinu ei de infórmatória mai generale ; nutrimuj essageratu acestu pessimismu. — Unde acésta credintia sl acum: dar — eape |a r fi norocirea ca sè-lu póta!! rjinti'a ne face sè prioepemu, cà reali- Si candu astfeliu in intru, constela­

t a rea acestui plann — nu se póte im-, tiunea iu afara mereu se formédia — nu pfoyisâ yite-sr ,bine, ci — cere timpuj mai pucinu posomorita ! Orisontele juru mai îndelungii. *' . imprejuru incepe a se turbura; nuori

Dar — oricum si' fie, ori care se fiejfrrei se redica pre elu si — la oindepar-resultatulu ultimei decisiuni a nóstre, atât 'a dejá potemu anuncia ca securu din partea nostra, cà — pe temeiulu esperiintieloru făcute, „A/bina" déca va fi sè mai traiésca, va trece prin unele schimbàri si interne sl esterne, adeca sl in tienu ta, sl in formatu, sl in editiune. Am luatu convicţiunea, cà cuprinsulu ei celu mareobosesce pre lectori si -tocmai pentru acést'a —este trecuţii desu cu ve­derea, in locu sè fie apretiuitu dupa cu-viintia; de asemenea câ — opositiunea ei cea atâtu de apriga s-i consecinţe facia de cei mari, mai multu frapédia, decâtu ca sè invetie, deştepte si incuragiedie. Si asiá — aflàmu indreptatitn si naturale ca uiai um tote p a n n e ni se ueie, ca en sè fie de cuprinsu multu mai scurtu, dar se apară câtu mai desu; mai de parte ca ea sè fie intru tóte — bine infórma­tória si caracterisatória, dar — mai pu­cinu atacatória si blamatória pentru cei de susu de la potere.

Din aceste pucine desluciri, asia credemu, cà onorabilulu publicu ni va poté conósce si apretiuí stadiulu luptei, intru carele ne aflàmu, si direcţiunea spre carea dorimu eventualmento a porni. —

Sè bagànnii séiin'a biiie-bine ! Nu se mai póte ascunde si negá, cà

— precum in intru, referintiele nóstre politice, administratiunali si economice, din dia in dia devinu totu mai posomo­rite, ba chiar desperate, — as ia acum de unu Bcurtu timpu in cóci si cele es-terue, totu mai multu ni se î n c u r c a , totu mai invederatu devinu greu amenintiató-rie, forte periculose pentru noi.

Este vorb'a de Austro-Ungaria peste totu, si de — liér'a nóstra, „patri'a ma­giara" — specialmente.

Afara de dóue-trei foi Tiszaiste, or­bite si asurdite de egoismulu animei loru, intréga press'a — nu numai cea oposi-tionale, ci chiar sl cea guvernamentale, mai in fie-care nru alu seu constata prin date sl apuriûum positive, cumcaruin'a in acésta monarchia, si mai vertosu in pàr­tile tierelorii unguresci, [ire tóte terenele vieţii publice se Jatiesce cu pasi rapedi, si cà spiretele, sub tmpréaiunta reului, a morbului celui greu, începu a presenti periclulu morţii de statu, prin enervarea poteriloru si resp.prin netrebnici'a organe-loru vieţii de statu.

„Der Kelch des Leidens ist für Oester re ieh-Uugarn gefüllt genug ; es bedarf k a u m des Tropfens mehr , um ihn überlaufen zu machen *

„Von allen Seiten ruft man um Staa ts -hilfe, und da3 Minister ium an twor te t nicht mehr , dass eine solche n icht nüthig sei "

Asia scrie guvernementa le le „P. Lloyd," in nrulu seu 254 de sambata séra in 6 nov. anulu cur . —

are ore-si-care, dejá fulgerele se vedu i'espicaiidu straturile atmosferei, si — cine ui e s t e orbu si surdu, si tempitu la sen-Huri, dojá vede redicaudu-se furtuna î,'rea, dejá aude siueratuln misterioşii alu ffoului si sente cutremurandu-i-se pa-íiéntulu sub picióra ! Groz'a fioriloru ni «uprinde anim'a

Atât'a ni-au vorbitu si ni-au mintitu -e çjUj-va ani incóci — press'a si diplo-táfeíí'a, cea rafinata - despre—talentulu, ifţieleptiunea, influinti'a generale a con-; *f, i 'Andrâssy, pana candu domnii noş­tri uc ] . potere — ihtr'adeveru nebu-l i i - a intr'adeveru ajunseră a crede,

.. 'pi . .liir>n dmlimntfa cea mar2 si prin a c e e a —• s u r u i e u e r t u u r a ei po­poraloru in Europa ! In desiertu au fostu — datele si admoniţiunile, c e noi si cu toti cei neorbiti de farmeculu poterii, de ani totu li-am impartasitu domniloru magiari de la potere, c a se nu s e dèe amă­giţi. Astadi — póte inca numai domnii magiari ai nostri nu voru pricepe séu nu voru voi a reconósce, cà — Dieu Au­stria, si mai specialmente magiarimea, cu totu eu diu c. Andrâssy, reu este păcă­lita, reu desco/ísiderata si isbita, — reu amenintiata ! !

Russia si-vestesce susu si energicu simpathiele sale pentru slavii apesati din Oriente. Nebunu trebue se fie, celu-ce v a crede cà — maioritatea slaviloru ape­sati — este in lurcia, séu cà — slavii din Austro-Ungaria, si desclinitu cei din pàrtile unguresci, ar fi mai pucinu apesati si mai multu multiamiti cu sórtea loru, de câtu cei din Turcia ! —

Principele Gorciaeoff — poftesce pre Francia case spriginésca pre Russia, intru intentiunea si oper'a ei, d'a regula írebele in Oriente, si — ducele de Deca-zes — s e ingagiédia bucurosu. Dar Franci'a, pana v a fi e a — nu v a uita „perfidi'a" Austro-Ungariei de la 1870 si 1871, si — si mai pucinu v a uita, câ aceea s'a facutu mai vertosu prin influin­ti'a lui Andrâssy si cà ea s'a incuviin-tiatu de maioritatea Dietei din Pesta, in contra protesteloru slave si romane ! —

Prusso-Germanîa — nu póte a nu spriginî orbisiu pre Russia, precum si anuncia acést'a foile inspirate ; m a lu­mea diplomateca chiar este dispusa, d'a vedé intr'o buna deminétia pre Germa­nia prin mediloeireaRnssiei,impacandu-se cu Francia, pe cont'a Austro-Magiariei ! (Puseramu aci din adinsu si cu scopu — „Austro-Magiariei" pentru d'à caracté­risa importanti'a situatiunei.)

Magiarulu — la 1867 si-a legatu sortea de nemţii din Austria; acésta sorte la 1870// si-a sigilat'o; pre tóte cele lalte popóra le-a vatematu si in-strainatu de mórte, a nume p i Roma-

nulu, datu de Austria si luatu de sine sub descretiunea sa, l'a persecutata, despoiata si slabitu in tóte pàrtile sistematecamente ; tiér'a intréga — a demoralisat'o si adus'o la sépa de lemnu ; libertatea si constitutiunea le-a facutu trase gole. con­cepte netrebnice, amagele pentru cei prosti si cei rei ; tóta încrederea in intru si totu creditulu si prestigiulu in afara— s i l e a mancatu pan'la uit .mulu restül Si acum — in mediloculu %ipteloru de­sperate cu o miia de nevoi grele interne, de o data cei mai negri nuori, cu cele mai grele poricle — începu a neamenintiá din afara !

Óre nu se apropria nemesea, „dies iile, dies irae" de care noi atâtu de multa ne-am temu tu, la care noi ne'nce-tatu am avisatu. pentru care domnii ma­giari si cu uneltele 'oru mameluce mise-rabili — atâtu de multu ne-au acusatu, batjocuritu si persecutata?! !

Destulu cà — au ajunsu domnii stepanitori ai nostri, incâtu — sè aiba trebuintia de consolatiune din afara ; foile cameradiloru din Viena, cu limba-giulu loru amagitoriu, nu mai tăcu efeptu, ci — organele principelui Bismark tre­bue se vina sè picaturésca balsamu iu anim'a loru, ca sè nu despere — de locu la ineeputu! Dar prin acésta consola­tiune — nu se delatura periclulu ! Nu Dieu : càci vai. cum iadulu si-a căs­cata cumplit'a gura, ca sè-ii inghita de vii pre aceşti ómeni pecatosi si cu ei — pre toti câţi — cu fapt'a seu cu cuven-

Ä p ^ e c T O A A t u * cale a pecatului !

In scurtu : cea-ce noi astadi vedemu si pricepemu - e, cà magiarulu se afla dejá totalmente compromisu in ochii tuturoru poporaloru juru-imprejuru si din tóte pàrtile amenintiatu — chiar in essistin-ti'a sa, si in acésta fatale situatiune — nime nu-lu iubesce, nime nu i mai dà crediamentu intru nemic'a, — nime nu i doresce binele, nime nu este dispusu de a-i sari intr'ajutorin, ma nici de a-lu de­plânge, déca l'ar vede mane condamnaţii la perire !

Si — in acésta trista dóga Pau adusu nebuníele si volnicíele, nemoral'a si neomení'a, cu cari s'au portata domnii sei insolenţi, de la Deâk si Andrâssy, si pan' la Lonyay si Tisza, si cu turmele de mameluci, recrutaţi din tóte elemen­tele stricate ale tuturoru clàssiloru si na­ţionali táti loru !

Incheiàmu respicandu-ni cea mai deplina convicţiune, cà — déca intréga inteliginti'a nóstra romana nationale, din capulu locului si pana astadi ni pricepea intentiunea si ni urma svatulu ca — cu ori ce pretiu, cu ori-ce sacrificia, prin împreunarea si incordarea tuturoru po­teriloru nóstre — sè irapedecàmu pre netrebnicii domni magiari d'a porni si d'a se precipita pre calea greşita si po-riculóáa si chiar perfida de la 1867, pre carea ajunseră d'a compromite si ruina — totu ce ni erá mai scumpu si mai stimatu : patria, Tronu, monarchia, — naţionalitate, cultura, viitoriu, — astadi starea a tuturor'a - n'ar fi, n'ar poté sè fie atâtu de ticalósa si periculósa; eve­nimentele nu ni-ar inspira atât'a ingri-gire si frica; vieti'a nu ni-ar fi devenitu o tortura!

Déca sentinti'a patrioţi loru de la „Egyet, és M- Ujsâg" suna: „ Vezéreink bűne miatt dűlünk az enyészet ölébe, (a se vedé nr. 184 de estu timpu,) adeca :prin pecahdu conducetorüoru nostri ne restor-namu in braciulu peririi, — apoi noi asiá credemu, cu asemenea indreptatire

potemu dicse: prin ticahsi'a conducetori-loru poporului romanu — am ajunsu de trebue sè vedemu cum se espune, slabesce si prepadesce — tiérai Tronu, poporu, na tiune magara si romana, fora ca sè po temu ajută, fiindu noi despoiaţi de tóta poterea — fisica, politica, morale, cul­turale !

Éca, unde ne-a adusu afurisit'apo litica a domniloru magiari de optu ani in cóci, prin presiunea dusmanésca asu pr'a nóstra, prin demoralisarea inteligin-tiei nóstre din poporu, prin denegarea si a celui mai micu dreptu pohticu-nationale alu nostru propriu, a dreptului d'a ne sentt si afirmă si cultivă ca Rontani in acésta patria comuna a nostra,—a dreptului d'a dispune noi de noi si de ale nóstre, — de a ni croi noi sortea si viitoriulu !

Au facutu domnii magiari de la po­tere sclavi din noi. ni-au tempitu semtiulu de umanitate, ambiţiunea nobile, ni-au alteraţii crodinti'a in sublimitatea Tro­nului si a scopuriloru de statu : apoi — ce i pasa sclavului demoralisatu si mal-tratatu, poporului degradaţii si indobito-citu — de necasurile si doierile ste-panului seu?! —

Noi, cu anim'a sfâşiata, dar cu — fruntea redicata, potemu sè ne provoca mu la tóte vorbele si faptele nóstre de 15 ani incóci;— deschideţi paginele Albinei — de la ineeputulu ei pana astadi, séu

luaţi a mana diariele Dietei delà 1861 in­cóci si — ve veti convinge, cà — pu­ruriá ni-am facutu detorinti'a — in susu càtra coi de la potere, si in diosu càtra poporulu nostru si conducetorii nemedi-lociti ai sei, — pururiá am descoperitu si descrişii reulu, si am avisatu la urmă­rile aceluia, cari — pare-ni-se cà nu se mai potu negá !

Sè bagàmu sém'a bine-bine ! —

o majori ta te de .157 voturi contra 326 s.' prin millióne il. de anu tierfiu - 9.361,190 fl ; é r scrutimulndupa cercuri, învinse -uleca, gave spre acoperirea lipse! in tóté trei pa t rar ie le niulu ! : t recute au trobu' tu se eée din ucelasiu îtripru-

Aeósta vo ta re —es t e ne-aperatu prob ' mutu : 41,925.400 fl. despre nrulu adevera t i lo ru EepubheaniVM Durerosu este, că in alu IU-lea pat rar iu adunarea nationale. Scrut in iulu dupa l istwlin dàri le directe, pe langa tóta asprimea, es-asiá se dà cu sém'a ,—producea o a d u n a r e vii socutiuniloru, toti' s'a încasa ţ i i multu mai pu

anu, si — docâtu a fost prolimi-i

de

tona — mai uumai din Republ icani ; soruti niulu dupa cercuri séu arondismente - spr tóta in templarea va aduce multi monarch iá i in Camera

c n u decâtu natu pe estu t impu !

D'a l ta par te - sfasiatoriu de amina este, cà manipulat unea a ré ta deficitu deja de aprópe 42 millióne, precandu bugetulu ad-

Budapesta, i n 1/13 n o e m v r e 1875 m i t e a P r o c t i ! e 3 pat rar ie n u m a i 21 m i l i i ( ' m ü > • , ] . , , , i i i si asia propr iamente , pe Jn data dupa redeschiderea Dietei ungu

lesei, domnii miniştr i so pr solitara cu o mul­ţime de felin de i'eliu do proiecte de legi, pen t r i imbunetat i rea adminis t ra t iunei , justiţiei, in-s t ruc t iune i . ete. ete cu unu cuventu — piol •iede de reforme pre tóte terenele vieţi i blice.

langa tóte sfortiàrilo, totu s'au incassatu in colo trei pa t rar ie de anu cu "22 mill . mai, pucinu ! —

pu B u d a p e s t a , in 1/13 noemvre 1875.

Din colo peste Lai ta , a tâ tu diaristic 'a Asupra acestoru proiecte foile deschi câtu si senatulu imperiale, resp. cercurile de-

sora o disensiune critica,, forte interesante, sj pu ta t i lo ru , in momentu se preocupa — niai noi dóra a r t rebui se par tec ipàmu si d n nóstra par te , dupa ale nóstre punte de \ dore, la acosta discusiuue ; insa - suntem

vertosu de dóue cesüuni mar i . Un 'a este, obiecta mai de mul tu adusu pe tapetu de de-du ta tu lu Wildaner, unu proiectil de lege, ce

convinşi, cà pre alu nostru publicu mai mulţii a i ientesce a luă inspectiunca scóleloru din lu -vor interesa si mai cu formă a p r e t i u i r i l e nóstre acele obiepte vor fi la ordinea dilei in

De ocamdata — credemu că.

foloau lu-vor im atunci, candi

Dieta va ajung»

a spune, cumca proiectele guverniului liberah] mesura câtu alu lui i'isza, de toti barbatu liberi si preocupaţ i , sun t tacsate si constatate ca cele mai pe facia restr ie t iuni de dreptur i , — react iunea cea mai inved ra ta ! Dar

manele t iereloru si a o concentra in Vioua la guverniu lu imperiale , — o mesura îndreptata specialminte in c intra Tirolului si Galitiei, dări pana aci se bucurau de ac-istu dreptu in

de mare , colo in t ru interesulu ne| catolicismului, ér in Gal i t ia in t ru a lu polo-

nismului . In acésta pr ivint ia , dilele t recute 4 avii locu forte agora lupta par lamentar ia iu

Cas'a deputat i loru Senatu lu i imper ia le ; po­lonii si tirolesii, si in fruntea acestora renu-foile foste ale stângei centra l i , „Hon"

„Ellenőr" si cu coditiele loru. totu sciu se ui mi tu lu conte Hochenwart, a t aca ră in tent iuui le spun i, că acele proiecte de legi sunt suprem Á guvernulu i centrale si a par t i te i sale germa-in ieleptiune si supremulu liber alismu diu pulul !

Domne apera si feresca ! ! — * *

B u d a p e s t a , in 1 13 noemvre 1S75. Din pàr t i le rescolate ale Turc ie i , mereu

sosescu sciri, pr in telegrafii si pr in corespon-- l i n t í o dnsnre loviri par ţ ia l i férte sangeróse

îraesci si intre mul te le br igade Bravur ' a acestoru din urma

armaţ i , unorori se intempla in astfeliu de caşuri foile

turcesci si cele mul te ale turcofililoru, s t r iga „triumfu\" in gur 'a mare . Dar adeveru lu e, cà rescól'a nu a incetatu, ma nici nu a slabitu, ci chiar din contra, ea cascigâ in potere, si ami­cii ei pe dia se inmultiescu, si chiar astadi ce-timu, cumca Garibaldi, intr 'o epistola càtra conducetoriulu Liubobraticiu, o incuragiadia si i promite pre pr imavóra unu ajutoriu eficace pr intr 'o legiune i ta l iana !

In t r ' acea nici d ip loma ţ i a nu dórme. Es te cas! positivu, cà se lucra despre essope-rarea si ga ran ta rea autonomiei t iereloru eres tine slave de sub Turcia. Deposiele mai nóue anuncia , precumca planulu d'a impreunâ Herzegovina cu Montenegru, sub principele Nichitia, a re sianse de a reesi ; in Bulgaria fote se pregatescu pentru o rescóla generale ; — armate le turce celo mar i , concent ra te 1 fruntarielö Serbiei, incepu a se re t rage ; lips'a de bani in Constantinopole incepe a stringi de gu tu si pre Su l tanu lu si pre marele-veziru

Memorabilu este unu d isc urs u, ce o fóia vienese aduse, ca in templa tu in Constantino pole in t re unu corespuudente némt iu si unu barbatu do stătu turcu. Turcu lu este despe ra tu asupr 'a stàrii Imper iu lu i turcescu ; elu tiene cà— biet'a Turcia, de cantu poterile mar i au luat 'o sub protectiunea loru si i-au garan­tat u essistinti'a, se cufunda mereu in prepaste — Corespundinte le vienesu dá turci loru sva-tulu, se prevină combinat iuni le diplomaţiei si anume presiunea Russiei, dandu crestiniloru tóte drep tur i le si înlesnirile necesari spre a-ii moloomi. D a r — barbutu lu de s ta tu turcu se vaiera , cà — „este tardiu ; cà — Turcí'a a apu catu de si-a instrainatu animele crestiniloru, si cà deci acuma — nu mai aju'a nemic'a, ba inca ori-ce favoruri dovedescu slabitiunta tur cului si deştepta inca mai multu ne'ncrederea si pof t'a de isbanda" a crtstinilorul"

Nu scimu, déca acésta conversare , in acestu intielesu, esto adevera ta séu nu ; dar — ea ni so pare pré naturale, si — o reco mendàmu atentiunei, studiul/ii, bunei aplicări a domniloru turci ai nostri, stepunirii magiare !

B u d a p e s t a , in 13 nov, 1875. In Francia de la ineeputulu soptemanei ,

desbaterea asupra legii electorali tieno spiro-tele in încordare L a inceptu se voiara mai multi pa ragra t i cu emendamente favorabili Republicanismului . D a r meicur i se incepù disf-usiunea asupr 'a votării la alegeri — prin liste casi pona acù, séu dupa cercur i , precum propuse guvern iu lu ; in fine joi sér 'a acésta întrebare punendu-se la votu nominale, cu

In Casjii deputa t i loru alal ta- ier i , jo i st in cep ii desbaterea asupra bugetului pentru 1876, si aceea decurge pana astadi , dar -precum constata tóte foilo, fora nici o intere-sare, nici unu zelu, din par tea maior i tà t i i Dica, aducă oposit iunea eea micutia ce Vi v r è : mamelucii casca barbateBce si nici ca li pasa ! Ei sciu, cà — màcar se péra, trebui sè votedie — totu ae cere diu Tisza, apoi -basta !

D a r — mai nainte d a se incepe desba terea in Casa, domnii miniştr i cu mare-mi-nistrulu Tisza in frunte, se infacisiaraînjÇlu bulu liberalilor u" si a olo fecera dechiarat iuni cari ilustra de minune l iboralismulu acestui nal iu guvern iu magiaru . Diu Tisza spuse

getă si à vota, cum lu-taia capu lu ; — aci toti t rebue sè t iena un'a si sè votedie — fora a sctupulisá — eu guve rn iu lu ; càci a l /mintrc guverniulu - se va lasă de jocu si ii va lasă pre domnii deputaţ i — fora s tepanu si pro tec t i tme! Guvern iu lu nu va suferi casl cele didkiste — d ivergint ie iu păreri, séu ingagia mente si critice la spatele sale !

Va st dica : mamducii sè-si recoodsca si tiena detorinti'a de mamei ,cia si — sè scie, cà ei au veni tu aci sè spriginésca pre guverniu lu lui Tisza, ér nu sè se recomende poporului séu alegetori leru. P u n t u si basta !

Eca acum limpede si ura tu , d'o par te fohtulu pentru carele a alesu poporulu de­putaţ i guvernementa l i , — d'al ta pa r t e intie-lesulu epi te tului a tâ tu de mul tu sbieratu in lumea prósta, du liberale !

„Liberale," d'ipa cup r inde rea si aplica rea ce o vedemu la diu Tisza, a t â t ' a va dica, cà — nime sè nu cutedie nici a senti, nici a cugeta nici a vorbi , nici a vota — altfoliu, de câtu cum poftesce inal tu lu ministeriu alu dlui Tisza !

Fïè-îi de bine mameluci loru l iberal i , si — fie de bine poporului care ii-a alesu !

Asiá — n a t u r a h u e n t e , cà peca tu de vorba mul ta in Dieta ; pecatu chiar de Dieta ! Mai bine ar fi, diu Tisza se dictodiesi essecu-torii sei sè essecute biigotulu, ér poporulu sè platésca — màcar cu pelea. —

itórie, cu cele mai aspro înfruntări ; dar nu ajunse nemic'a ! Maiori tatea in siedinti 'a de ieri vota mesur 'a.

Cea laltti mare cestiune este asupra si­stemei vamali pent ru v i i t o r iu ; adeca pe d'o parte , facia cu strainetatea, in pr ivint i 'a t rac-ta te loni vamali ce sunt a se renot ; pe de al ta par te — facia cu Ungaria, ale càrei (demente, astadi la potere, inca pre t indă o nóua regu­lare a afaceroi, resp. o parte ma i însemnata din venitulu comunu vamale , séu in casu de denegare, încetarea comuniunei in acésta pri­vintia si consti tuirea pâr t i loru unguresci ale Monarchiei in t runu ter i toriu vamale separalu, cu dreptu eschisivu d'a regula varnele, in t ru interesulu propriu alu statului magiaru .

Din colo peste Laita, lupt 'a si misc j rea escata, decurge de o par te intre par t i t ' a proi-bitionulistiloru, adec i a acelor u ce dorescu a scuti industri 'a austriaca prin vame mar i , pen­t ru impor tu lu de fabricate din s t ra ine ta te , si • i . i — r i , : i — . . . . „ : — />r.fi«i-enm ar dori a sustit i ié l iber ta tea comerciului si facia de s t ra ine ta te , specialmente facia de G e r m a n i a ; — de alta par te lupt 'a ambeloru pa r t i t e este îndrep ta ta — si in contra p re ten-sitiniloru Ungariei .

81 din coci la noi mereu se desvoltá dóue par t i te asupra accstuiasiit obiectu; un 'a a — comuniune' de teritoriu vamale, cea gu-vernementa le , — alt 'a a ter i tor iului separaţii, cea opositionalo. Ma si in pr iv in t i ' a siteme-1' ru vamal i incepe a se mauií'está o difer int ia mare de opiniuni ; dar — despre aceste ce­stiuni no vom ocupá la t impulu seu, explicau-dn-le si apretiuiqndi»-ie spec ia lmente .—

S i t u a d u î i e a ü n a n í i a l e . Bulet inulu minis ter iulu! m a g i a r u ,

nrulu seu de ieri, la mai mul te interpelat iuni ce se făcuseră stepaniri i . aduce datele despre resultatulu veniteloru si speseloru statului pe a lu t rei lea pa t ra r iu de anu , si in legătura si despre resultatulu tu tu roru celoru trei pă t ra re t recute ale anului curente .

Din aceste are tăr i aflâmu do interesu si pentru publiculu nostru, a ci tá armato Hefa date :

S'a incassatu in alu Jll-lea patrar iu de mu — cu 534,498 fl. mái multu decâtu anu

in acelasiu pat rar iu ; ér de spesatu s 'aspeeatu mai pucinu cu 4.834,239 fl; astfeliu da ra Etçestu pa t rar iu de anu a essoperatu in finan-ti'a de statu unu favoru do 5.392,214 fl. Adeca, la a tâ t 'a au ajunsu e^onomiele pr in reduceri in bugetu.

Sum'a in t réga a incassăriloru curate in celo trei pa t r a r i e de anu, pana la 30 sept. 1875 - a fost de 90,949.277 fl; ér a cheltue-ieloru netto — 132,974.677 fl.

Spre acoperirea deficitului in bugetu, po patrar iulu alu III-lea, guvern iu lu a fost con-stiinsu a luá din reserv'a împrumutu lu i de 153

B u d a p e s t a , in 12 nov. n. 1875. P r e c u m anunc ia ramu pr in telegraui 'a

publicata in fruntea nrulu i precodento, in Sibîiu la Metropoli 'a romana ortodossa, — septeman'a trecuta, joi si vineri, din par tea Consistoriului metropoli tana so t ienura sie-dintic plenar i — lungi si interesant i , èr sâm­băta apoi se deciseră in senate căuşele ordo­nări , apelate delà consistoriele diocosane.

Multe d in t re cestiunile de-degate merita a fi ament i te si apre t iu i te specialu, dar as tep­tàmu spre acestu scopu sè ni se comunice acele decisiuni dupa tóta form'a, ér pana a tunci ne m a r g i n i m u a at inge numai câ t f -va mai general i .

Consistoriulu met ropol i tanu , prin mein brii ordonăr i si intr 'o mica par te prin suplinti a tâtu de bine a fost completata) incâtu nume rulu votanti loru a ajunsu pan' la 17.

S'a spusu, câ congresulu nationale, ca­rele dupa conolusulu seu de anu, estu timpu avea a fi convocatu la ineeputulu tóinnei , nu va fi convocatu pana la anulu .

Pa r in t e l e metropoli tu Mironu a recu-noscutu că asupra sa cade respunderea pentru neconvocarea congresului mai naiute, si s'a dechiaratu cà — se va justifica la t impulu seu naintea congresului ; dar a adausu că — de?i obioptelo necesari, pa r te mai mare nu sunt pregătite si — t impulu do ierna, inca nu pare aoomodatu pent ru o convocare in docemvre, totuşi densulu oste decisu a esdccu 'á convo­carea pe 1/13 dec. a. c. déca sva tu lu consisto­riului i va sprigini acosta iutent iune. D a r acestu svatu insa — mai in unanimi ta te — a aflatu, cà mai greu ar ti de just i t icatu o con­vocare a tâ tu de tardiu in ierna si fora obiep-tele pregăt i te , de câtu chiar in ta rd ia rea de pu ia acuma, si asia conclusulu a fost, câ Consistoriulu nu póté recomenda convocarea pe 1/13 dec. a. c. ci crede cà Esc . Sa Metropoli­tu! u sè faca convoiarea pro unu timpu potri vitu in vér'a séu tómn 'a anului viitoriu. —

Mai impor tante si intf-resant«» este con-lusulu ce u. luatu consistoriulu metropol i tanu,

pentru atabilitarea sa, prin propunerea la celu mai de aprópe congresu nat ionale , ca se votedie si dotedie trei Referenţ i salar isat i , unulu totu de o data ca seo-etariu generale, cari sè compună consiliulu metropol i tului , sè-si aiba cancelari 'a met ropol i tana propria , si sè ingrigósca sub a loru respunsabili-tä te do deslegarea fora amenare a tu tu ro ru cest iuni loru de competint ia si de elaborarea tu tu ro ru propuner i loru si reportur i loru nece­sari càtra si pentru congresu. —

in fine mai a.mentimu, cà s'a regula tu si cestiunea de delegare, s ta tor indu-se , ,oa iu ca-Biir i do dovedi ta interesare séu preocupai iune a unui consistoriu diecesanu in t r 'un ' a séu al t 'a causa, > onsistoriulu met ropol i tanu din siedintia plonaria, la cererea pârtii couoer-ninti , se póta delegă pre altu consistoriu pen­tru cerce tarea si deciderea unei a ta r i cause.

Budapesta, in 1/13 n o e m v r e 1875. Candu aed dóue septemani , in bulet inulu

oficiale alu guvern iu lu i rusescu — detona manifestat unea in contra Turciei si pen t ru creştinii din Oriente , generar iulu Ignatiej)', nunciu lu Russiei in Constantinopole, to mai fusese chiamutu la Impera tu lu Alessandru, ,i\ Livadia , ér dupa ro tornarea sa, acelaşi se pré­senta marelui veziru si apoi lua o audientia lunga- lunga si la su l t anu lu , cum se dice, pen­tru d'a li face conoscuta părerea, voi'a si d o ­r i n t i a Stopaui tor iului alu tu tu ro ru Muscali-loru. —

Cele ce se respandira iu publicu despre acésta .».udientia si resp . d-spra tonulu in care 8c se fio espi'osu diu Ignatieff, implura lumea do — temere si ingr ig i ie si — mai töte bur-selo Europene, diir descliuitu cea din Viena — o pát ira rou ! Tóte valorile de char t i a soa-petara infricosiatu, ér aurultt si a rg in tu lu se urcă din sărite, par* că no vreamu aflá in me diloculu unui resbelu d spera tu '.

A c é 8 t a deruta la bursele nóstre se pă­rea a ti i uhn ina tu sambar 'a t rocata , candu cursuri le valori loru de specula in pucine óre cadiura cu câte 2 si pan ' la 5 procente, ér agiulu se urca cu unu proeentu, galbenii p o n ' la 5 fl. 42 cr ; napoleonii pon' la 9 fl. 20 cr ! — Dilele u rmato i ie se observa mai liniscita fric'a capitalist i loru si spoci.lantiloru, fora insa ca se se póta dice — dela tura ta !

P a n a un 'a-al t 'a , in Constantinopole ei­se in templà o schimbare in minis ter iu . Savfet pasi'a, minis t rulu de as tenie — de odată fii domisionatu si in loculu lui fit ch iamatu am-basadorulu turcu din Viena — Katid pasta, fora ca lumea sè póta pr icepe, cà ca óre vo-iescu prin acést 'a bietulu S u l t a n u , iucunjura tu de nevoi '( !

D u ament i t ' apas i re respicatasi resoluta a Russiei in caus'a crestiniloru din Oriente si audi iut i 'a cea lunga a generalului Ignatieff Ia Sul tanulu , si apoi lămurir i le aceluiaşi cu ma­rele-veziru, nu numai infricara bursele, ci totu odată a l a r m a r a lumea politica si finanti-ar ia , iu câ tu spre molcomirea spiri toloru tó;e org mole oficiali si oficióse vinu a aduce asa-curat iuni , cumca — nu s'a intemplatu mmic'a stiaoidenariu, Russia nu s'a aba tu tu câtu de pucinu de la puntele de conduita , s tatori te eu lmpera t i ' a ge rmana si coa aus t ro-magiara !

Da , asia suna molcomirile ai cele din Berlinu, mai ver tosu insa cele din Vima, fi­indu cà lumea tiene mort is iu , cumca tonulu celu drastecu alu Russiei — nu este indrep-tatu numai in contra Turculu i , ci — si in contra amiciloru sei ; prin u rmare mai ver­tosu in contra Aust r ie i si Ungar ie i . D a r — c e ajungă molcomirile, candu lumea este deda ta a crede mai mul tu apar i t iuni loru f'aptece, da câtu vorbeloru gole ! Foile austro-magiara vértesen, pre t indă , s t r iga iu gur 'a mare ca— nu-e periclu, că — nu e auienint iata pacea in Oriente, ér interesole nóstre de statu sl mai p u c i n u ; — d a r capitaliştii si bursele si—firesce, toti cei-ce se pricepu la baterea pulsului poli­ticii alu lumei, nu voru sè auda do inolcomire, ci — credu si tienu tare , cà — ori ordinea de astad1- in Oriente va fi ou totulu schimbata , ori pacea — turbura ta !

Ceice c reJu afirinatiuniloru oficiali sun t - numai doinuii magiar i , càroru — firesce

li-ar placé sè fie asiá, precum so afirma. D a r si in t re domnii magiar i , toti cei mai soriosi si mai dostepti , - abia sciu sè-si ascundă ingri-girea si neodihn'a ! —

B u d a p e s t a , in 11 noemvre n. 187.5. S'a intemplatu acù de curendu , da j u ­

dele cer ualu regiu din Bogsia Caras iu lu i , Zenobin Bordáim, tare faimosu p r i n . escesele si intr igelo sale, fù pensionatu, ér admin i s t ra -torelui paduriloru si domonieloru societatei austriace a drumuri loru ferate, nu mai pucinu faimosului Saidl-Tölgyessy, i se auunciâ ofi­ciulu celu grasa , de carele luugu t impu fă­cuse mare abusu in t ru daun ' a si nocasulu po-porat iuuei romano din acele parti.

Deci — desi tó ta lumea scia, cà in con­t ra ambeloru acestoru pocite porsóue se ră­dicaseră plansori si acusat iuni cu g ramnd ' a si asupra acestor 'a de ani decurgeau investi-gatiuni pe sub mana , car i iuvestigatiuni pre ambele le dovediáu forte pecatóse : totuşi se

I gasesu omeni ai naibei de rafinaţi, cari siop-

jgcu in tote pàrti le, că — pensionarea t i ra-ahuBordannai de la tu ra rea din postu a ce luia-tltu t i rnnu Töl gyessy ,n.r fi o satisfactiune ecla-»nt), pre care ar fi essoperat 'o poporului ro­iau u deputatulu a celui cercu, diu Stefanu [ntonescu, prin gra t i ' a miuistr i loru maginr i latroni ai sei, in tipu de reconoscint ia pen-ru portarea leiale, adeca rnainoluca si nena-ionale a a ! egetor i loru roman i !

Acést 'a respandire este — preoâtu do leintemeiata, totu pro a t â t ' a si de neruşinata .

Nu sunt ma.inelucii, cari cutédia a cere atiafaetiuni de la stepanii loru ; dar — nici itepanii nu sunt, a tâ tu de prosti d'a aduce sa-trificia inamolyeiloru lo ru .

Lucru este s implu : Bordanu s'a portatu sa unu prostu si netrebnici i , coiupromiticndu pre facia pre patroni i sei si prin escesele sale mai multu s tr ieandu-l i ; ér Saidl-Tölgyesy do multu a s ta tu sub vigili oculo la Societate si au o dala a va t ema tu rcu interesele ace­steia prin ingerint i 'a sa pat imasia in politica ai prin — alto fapte p r iva te .

Tocmai s 'a implu tu mosur 'a si la unulu si ia a l tu lu , — precum t rebue sê-se impie la toti escessivii si abusatorii de influintia séu potere.

Noi — dàuiu amicabilulu sva tu d-lui Antonescu, sè nu u r m e easemplulu aceloru omeni si sè nu respandésca fabul'a, cà elu ar fi medilocitu de l a tu r a r ea loru ; càci prin pro-• . T-irea de astfeliu de faime a runca çea mai net, umbra si suspiciune asupra rainistri-lorti unguresci , fio fost de la tu ra rea cu séu fóra destulu temeiu, cu séu fara in t reven i rea loru !

Vai do tiér 'a, unde miniş t r i numai din gratia càtra mameluei ar ti drepţi càtra po­poru, seu — plane nedrepţ i cà t ra funcţionari !

P r i c e p u acést 'a respanditori i mint iunoi ?!

De pe uialulu stânga ala Somesiului, noem-vre 1 8 7 5 .

(Unu cuventu seriosu càtra confraţii mei Satu-mareni, recomandatu atentinnei sî a altom confraţi, càroru li convine.') Domnii noştri , cari „in orVi lo>u trufia" au deveni tu pro incrodiuti sieşi si norocului, precum scie tó ta lumea, ni-au pusu tu turoru de sub despotic'a loru s tăpânire — petiece peste pedece, nu nu­mai in t ru desvoltarea nostra na t iona le , nu numai int ru eluptarea dreptur i loru ce ni se cnvinu ca la fii ai patr iei , dupa legile naturei , ci chiar : i in t ru esercerea aceloru pncine drepturi , pre cari legile loru, câtu de draco­nice, ni le-au concesu ca din gra t ia . Cu iote aceste, consciinti'a na t iunale , (de sl aceea nu s'a manifes ta tu aici la noi in mesura ecla­tante , si in precariele imprejuràr i presanţ i , cu atâtu mat pucinu se póte manifesta,) ui-a re­masu si noue Satu-maroniloru, ai aceea va t ra i in noi, sè fiti convinşi, paca candu vom vorbi l imb'a stramosiésca sou chiar si mai incolo ! prin u rmaro sl noi suntomu si vomu fi si de aci nainte capaci de a ne insufleti pentru in-tereao na t iunal i . Celu pucinu —- tot i cei buni do pre aici, traiescu in acést 'a credint ia .

Tempur i mai bune, mai favori torie si pent ru noi, t rebue se urmedie curendu séu niai t a r d i u ; — càci pe lume tote se schimba, si anume cele nedrepte si nonatura l i — nici o data nu au dura ta lunga . P a n a atunci deo­camdată asia ae vede, cà ni-au remasu nu­mai terenulu culturei si resp . celu l i terar iu, po care — totu dóra ne vom mai poté miscâ tara mari pedece. Dorere inse, pare cà iu tem-pulu de facia planédia ore-care pocèla si pe acestu terenu asupra n o s t r a ; càci adeca s l p e acestu terenu romanimea se mişca numai a lenea, ba pe unolocuri se pare cà chiar vrè a adormi.

Lasu dc asta data la o parte t renulu scolasticu, pe care , cu pucice esceptiuni locali, ne atiàmu in amara s tagnare ; dar cumca pe terenulu l i terariu in anulu presentu se fece unu regresu inspaimentator iu , acést'a a espe-riu*j!o cu dorere totu romanu lu binesontitoriu ai in teresatu câtu de pucinu do sortea na t iu­nei sale. Nu sciu, gus tu lu de cetire a scadiutu seu indiferentismulu si recel 'a facia de în­treprinderi le l t terario a croscutu ! — ori póte serací'a no apésa. mai greu ca pana acilea ? . . Scie bunulu Dd ieu ! Destulu cà — asiá nu e bine. Càr t i le pucine, ce apăru, r emanu parte mare n e v e n d u t e ; mult i auctori s i- t ienu ma­nuscrisele in pulpi te , de óra-ce sciu bine, cà din pretiulu essemplarioloru vendute nu se vor acoperi nici spesele de tipariu. Diurnalist ie 'a , care iu anii din u r m a prinsese unu aventu frumosu, din def'-ptulu in teresàr i i adevăra te de ea, apret iuirei serióse a ei, spriginirei mo ral i si mater ia l i — scapeta in modu batator iu ia ochi. „Uiientulu latina" - - apuse, — TJ'e-deratiunea," precum se vede c in agonia, —

de scole,sè ni-infîintiàmu pre tu t indeni Reun i ­uni scolastice, *) si unde se pote, cercuri de lectura, — sè sac.rifîcàtuu, din câtu avemu, cu totii, dupa potint ia , si pe a l t a r iu lu l i te ra-turei , special mente alu diaristicei naţionali !

Tóto acestea mi-au jacutu la anima, si nu le-am potulu innecá inpeptu-ni i , sperandu ca vor gasi unu echo in ani mole aseme­nea dispuse ale confratiloru mei romani de ori si unde. Deci inchieiu cu — „dixi et sal-

,Albina" sirà pe cugote, de va mai continua séu b a ? Chiar st despre staroa mamei Gazatei din Braaiovu, se respandescu mai dc mul tu faime nefavorabili !

D a r la ce se enumeru mai mul te apa rintio insuflatorie de în t r i s ta re , a t â tu po tere­nulu cu l tu ra lu , câtu sl po celu l i terar iu ! . . .

Nu sciu, ce sentiescu alti confraţi ai mei, dar mie m i e forte dorerosa acésta esper iu t ia .

De e dorerosa si altor 'a, p recum eu nu potu crede se nu fia: apoi dat i , f rat i loru, sè ne sufulcàmu si sè ni vindecàtnu doreri le , celu pucinu acele, cari ni sta in potintia si de­pinde de la voi'a nostra a ni le vindeeaîSêdemu-s t ràmu anume, pr in fapte, cà ne interesàmu

Eu mi-adreaediu modestele cuvinte , in : animam meam !" Unu confrate Satu-mareanu. lini'a prima, cà t ra confraţii mei in te leg in t i

Satu-mareni, ale càroru impre ju rà r i le cu-noscu mai de aprópe (Credu inse, cà nici fraţii mei romani din Marmatia, Gh'oru si Selagiu — nu si-vor inchide usiele animei de a primi acestu apelu eaitu din anim'a confra­telui loru vecinu, Sa tu -mareanu . )

Aici in S a t u - m a r e anume, intieleginti 'a romana in n ru prépondérante sta din preoţi : blice. Scolele ui au'nt a taca te , biseric'a ni este si invet ia tor i , toti greco-catolici; (in comită- a tacata , l imb'a ni este — mai mul tu de câtu tele amint i te a semene ; ) mai avemu càti-va j a tacata , ui este persecuta ta ! proprie tar i , v ro 10 advocaţi, totu pre atàt i 'a

Sibiiu, 5 novembre 1875. „Cnltur'a va salva lîomanimea" Papiu II. Grele t empur i se reversa éra asupr 'a

nost ra , asupr 'a poporului romanu. Sun t emu eschisi apropo de pre tóte te renele vieţii pu-

oficianţi la comitatu si pe la judet ie , apoi totu atât i no ta r i comunali . Va sè dica de ne-am pune la numeru , ne-am afla bine peste 200 fl. i d e a d e v e r a t i intel igenţi romani i n Sa tu mare . :

Seraci 'a, ce e d rep tu , in mesura mai , mica séu mai maro apésa pre mul t i si dintre , noi, dar din asta causa noci d iumeta te din noi nu se póte scusá si escepe de là păr t in i rea l i teraturei , dela abonarea — màcar la câte i unu diuariu.

Aici, in vechi'a Ungar ia , mai avemu j inca unu unicu diuariu politicu, carele porta ş s t indardulu naţ ional ismului nostru , si a ce - . 8t'a e „Albini," purur iá curagiosa, purur iá constanta in principiale s a l o ; cu unu cu-1 ven tu , purur iá la culmea nal tei sale tnissiuui. ; Dar — éca nici acestu diuariu, in pàrt i la ; Sa tu -marene ai cele Învecinate, dorere inca ! pucinu cunoscutu, — nu ne asecura despre o j

Dar unde se recurgemu ? L a cine se ue plangemu ? Avemu ó ra—pre acestu pameutu, cui sc dicemu : „ajutoriulu meu la tine ? !"

Au fostu t impuri , candu aveam u oui ne plânge.

Dar astadi ? ! Astadi póte chiar si plansulu e o crima.

Adeverulu â proscrisu pre to t indeniá ; ipocri-si'u si chiar mint iun 'a — sunt la ordinea dilei, sunt spiri tulu epocei !

Pre tot indeniá unde se decidu sortile, siede si decide numai „eu/u" celoru de la po­t e r e ; ér „Tu" si „Ei," sunt concepteessilate.

„Amoru, virtute — sunt flori necunoscute, „Dar la lumin'a dilei, pe caile bătute — „Pecatulu si-piearabla sub forme d'aurite „Triumfala si fiiuti'a, din pràdi înavuţite ; „Celu bunu pleca genunchuilu, s u s p i n a . . . .

Niculeanu. Momente t r is te sunt aceste, asupr'a cà­

roru fta-care romanu t rebue sè meditedie cu viêtia i n d ' l u n g a t a ; ba to m u propara pu­bliculu pent ru încetarea sa - cu incheiarea ' sânge rece, sè cugete si recugete anume asu-aeestui anu. Dat i , frat i loru, sè ne adresàmu cà-j pr 'a mediloceloru pent ru con t raba lan t i a rea tra elu,sè-i d icemu: Interesulu natntne pretinde j acestoru rele, cari mane-poimane supt in sta imperiosiifSè mai traiesei si sè mai lucrisi tocmai in timpulu acestu fatalii de astadi, se nu para-sesci campidu luptei pentru viêtia si cultura nationale. Noi — sentimu acésta necesitate si te vom ocroti si sprijini atâtu moralminte, câtu s) materialmin'e !

Déca ar avé „Albina" celu pucinu pre diumetate din căr tu ra r i i romani S a t u - m a r e n i de abonant i ai sei. si déca, dupa proport iune c e l o r u . a l a l t o popora?

re a ne cutropi cu totulu, a ne ascunde in ve-lulu intunerecului nuli tatei .

Mi-pare, cà suntemu in ór'a a unu-spre-diecea ; barem acuma sè ne tredimu si noi !

Si óre care e factoriulu pr incipalu care e polispastulu a«el 'a, cu ajutor iulu căruia se ne redicàmu la nivoulu celu adeve­ra tu , la o t répta convenabila in conecrtulu

si din alte comitate s'ar face asemenea, avendu astfeliu ineuragiare morale si totu odată spri- j gjona mater ia le , ou credu tare , c à d e nou i-ar cresce voi'a, de a se luptà sl mai departe cu necasuri le ti alósei s tà r i publice de astadi .

Déca nu vom avé neci pre „Albina," apoi — de voi mu a ceti d iuar ia politice, vom cau tá a ceti foi scrise in l imba străina, cari séu nu se ocupa de noi, séu, déca din candu in candu scriu câte ceva despre romani , apoi nu facu a l f a decâtu a ne huli , dediosi, batjo­curi, fia ele de ori-care colore poli t isa vor fi. E r a a-si p la ţ i cu banii , cu sudórea — hul'a, dediosarea, batjocur 'a nu credu sè aiba cineva gustu si plăcere !

Puc inu , pré pucinu sacrificiu, s t ima' i loru confraţi, si vom scapà de nsulu si bajocur'a lumii, că romanii din Ungaria, dupa câti-va ani de apesare < onstitutionale magiara, deve-nira atâtu de indi fer inti facia de interesele loru natiunali, si sunt atâtu de nimermei, in câtu, nu-si sustiena nici măcar unu diuariu poiticu de Domne ajuta !

Ve rogu, ve conjuru confratiloru mei Sa tu -maren i , sè ne abo nàmu la diuar ia le na­tiunali , sè ne i n d e m n à m u unii pre alţii la a-és t 'a , facendü ne apostoli ai l i t e ra tu re i uo-stre si ai culturei nóstre politice — naţ ional i ; càci de nu ni o vom imbratiosiâ noi, apoi -Dieu străini i nu vor face acést 'a, — Cu deosebire Vi rocomendu pre „Albina," carea de candu e, dep irte de ori-ce egoismu, repré­senta pu ru lu naţionalismul, si inca pr in t r 'o programa si mora la politica cea mai logica si patriotica sub sóre ! De va mai continua si „ Federatiuneu,"c'dre&cu l imbagiulu ci elegante, cu ideiele sale, J e mul te ori pré frumóso, n i a s iorbi tu multu ca o lectura p lăcuta , si instruc­t iva: n u póte fi ie r ta tu a ne Lapedá noci de ea, mai alesu do ar aparé pe vonitoriu ; fie si numai una da ta la septemana, dar mai rcgula tu ca in anulu près - n tu .

De ni vor apune diurnalele pentru ne­păsarea nóstra, din defeptulu abonant i loru si din caus'a uospriginirei morali, acést 'a se va intemulá numai spre ruşinea nostra, n tutu­roru romaniloru.

*) Per associationem idearum, nu potu sè nu at ingu, incai aci sub aster iscu. caus'a g i m n a-s i u l u de S e i n i . Acésta causa, de dupa con-clusiunile adunàrei gen. t ienute in Bain mare in ver'a anului 1874, s'a facutu comuna en lomitatele 'nve-cinate, si conducerea ulteriore s'a concrodiutu unu comitetu sub presidiulu dlui v. capitanu din Chioru, P a u l u D r a g o s i u . De atunci inse si pana adi tota caus'a stagnédia. In Baia-mare s'a fostu deci su a se infiintiá n comitatele învecinate o reuniune cu statute anume pentru scopulu acest 'a, si s'a es-misu a comissiune p entru elaborarea statuteloru. Sciu positivu, câ unu membru preotu alu acestei comisiuni, a elaboratu unu p r o i e c t u d e s t a ­t u t t , si inca forte praetiesbilu, si acei 'a l 'a s t ra-pusu la presied. comisiunii Diu A n d r. M e d a n u. Dar tota raus a acést 'a s tagnédia astadi in Cbioru Diu Prosiedinte P a u l u D r a g o s i u , ar fi de-

Cnltur'a ! Da, cultur 'a , si numai e* unic 'a uste pu­

terea, divini ta tea prin care póte t ra i , se póte afirma si glorifica unu poporu.

Totu ce e maret iu, nobilu si utilu, e produsulu culturei. Popora le culte, chiar si dupa-ce au muri tu fisicosce, gpir i tualminte ele mai essista mii de a n i ; pana candu cele fora cul tura candu peru . se cufunda in abisulu in­tunerecului de nul i ta te .

Cul tur 'a deci sè ni fia tient 'a t u tu ro ru , sè ni fie lucéferulu spre caro sè ni at ient imu toti cu totii - ochii, paşii, s traduintiele vieţii . Nu inse o cul tura de spoiéla superficiala, pre­cum cu durere t rebue sè mar tur i s imu cà s'a practÎ8atu si nu t r i tu la noi pana acum, ci o cul tura fundamentala , pen t ru cà senguru nu­mai aceea póte produce frupte adeve ra tu fo-lositorie.

Generatiunea cea. frageda t rebue sè se adape cu idei sanetose, de crescători pricepuţi si cu adevera te sciintie. P rovede rea scoleloru nóstre poporali cu inve t ia tor i calificaţi, ar fi unu succesu a lecàru i u rmàr i óinefacetórie s'ar senti pana in a nou'a sement ia .

Ins t i tu te le pedagogice, câte le avemu potu sè se dica bune ; inse ele nu satisfa-u nici pe de par te recerent ie loru pen t ru crescerea un ii pedagogu adevera tu , din simpl 'a causa, ck teneri i , ce se dedica carierei aces t e i a , ne-aducendu cu sine pregăt i r i le de lipsa, in ace­lea nici cà le càsc iga?

D'acoea sa lu làmu cu dupla bucuria ide­i'a salutara a domniloru Petri si Candria d'a edá in impregiu ta r i le de astadi aici in Sabiiu, de la 1 ianuar in vi i tor iu , unu diuariu peda-gogicu, din carele invet ia tor i i poporali sê-si póta completa cunoscintiele pen t ru nobi l 'aco-riera a loru.

Diu Petri, directorele scoleloru grani i ie -rosei, e cu mul tu mai cunoscutu publicului romanu, de catu sè mai fie l ipsa 'e óre-care recomandare. Diu /. Candrèa, asemenea a t â tu la Deva, ca profesoru de preparandia , câtu si aici ca profesoru la inst i tululu pedag . - t e -ologicu, a avutu destula ocassiune a-si câ­ştiga cunoscintie câ tu mai ample pe te renulu pedagogicu.

Remane , ca publiculu, cu deosebire inve­tiatori i , sè apret iuiésca dupa meri tu acosta în­treprindere salutar ia si sè o imbracisiodie din tóte puter i le cu tóta caldur 'a .

F r a ţ i i nve t i a to r i ! cugetaţi la g reuamis -siune, ce at i luatu asupra-vi , l i resul ta tele ce sunteţi ch 'amat i a esoperá pen t ru na ţ iune . Venitoriulu acestei-a e in manele vóstre. Sa­crificaţi totulu pent ru dens 'a, pent ru cu l tur ' a ei câtu mai grabnicu si teinoinicu ; pent ru cà numai pr in astfeliu de cu l tura so póte réalisa idealulu poetului caic ni-a canta tu Incatan-du-ne :

„ Vetittoriu dc, aurv Romani'a are, st prevedu prin aţele a ei inaltiare.u N i c u .

L. Giacova opt, v a. c. (t 'onferintiel?, inveiiatoresci din tractulu

toriu in lini'a prima a dá desluciri in caus'a acést'a, Ciacovei.) Scopulu essistintiei omului este de spre ce in numele mai multora, lu-si rogu.

H aces tui-a — aBociarea poteri lor u a'a dove­di tu de celu mai poternicu mediloeu, oàci po­terile unite mai iusioru potu rupe veltilu în­tunecimii ce desparte pe omu de campulu celu manga ia to r iu alu adeveratei cu l ture . Es te deci usioru de preceputu, câ conferintiele invet ia-toresci — mai alesu la noi Romanii — au mare insemneta te pent ru îna in ta rea nostra in cu l tura , dupa ce aci si-desfasiura lumină­torii poporului i m p r u m u t a t u tote esperint iele ce le-au facutu intru emanciparoa mai cu usiuretate a neamului nostru de sub oatusiele intunecimei, si cei mai nainta t i au prilegiu a dâ indreptar ie de ac t iv i ta te c l o r u mai pucinu norocoşi de a fi potutu ajunge la inalt i inea chiamarei invetiatoresci. Din as ta considera­t iune e do doritu dara ca nu uumai invet ia to r i i , dar si toti Romani i de bine aè se intere-sédie de perfect iunarea acestei ins t i tu t iuni binefacetorie in forte multe privintia.

De aceea credu a fi de intereau publicu a se r e l a t a despre t ienerea a ta roru conferintie Ropor tu deci despre cele din tractulu Ciacovei. E le s'au t ienutu la 5, 6, 7 ai 8 o p t v. a. c , fiindu comisariu diu Aureliu ^raganu. Con­sultăr i le fura in teresanţ i ai decurse ră in cea mai buna ordine, cea ce este de a se mult iumi mai alesu Rvdiss imului dnu pro t te ru t rac tua le I. P . Seimanu, care lua parte cu viua intero-sare la tote conferintiele. Svatur i le mangaia-torie ce ni mparte.-i rvdiaMmulu dnu p ro t t e t ru , precum sl instrunct iun le luminator ie ce ni dede diu comissariu au desteptatu mul ta in­curagiare in ascultători si este sperant ia cà vor produce mul tu bine Sè si dèe Ddieu. '

Cu ocasiunea acestoru conferintie, la svatulu dlui comisîariu, in t regu corpulu inve-tiatorescu luă iniciat iv 'a ai tienu in beseric'a gr. or. din Ghi ladu unu parestasu pent ru odichn'a vecinica a aloru t re i defuncţi bine­mer i t a ţ i de naţ iunea romana : fericiţii odeni-ora br. Andrei Siaguna, Emanuila Gojdu, si fostulu cons. de scole in Bana tu Constantinii loanoviciu. L a acestu parestasu a pontifioutu rvdiasiinulu dnu protteru tractuale, asaiatatu de trei preoţi doi Gh i l adu ; la parastasu luară parte m u l t i .

Nu potu a inchaiá acestu repo; tu fora a aduce mul t iumi ta sincera, in uutnela raul-te loru colegi, a t â tu rvdissimului dnu prot­teru I. P . Se imanu, — c â t u sl dlui comissariu A. Dragant i , cari mul tu au ostenitu intru ajun­gerea scopului conferintieloru. Ddieu sè ni -ii t iena mult i anii spre binele uat iuni i noat re .—

A. P . inv. rom.

C o r e s p . a-si e luptá o fericire possibile pe acestu pa­mentu, si pen t ru a juuge .ea mai cu usiuretate

Din Bucovina. Ins t ruc ţ iunea publica la noi merge cu

pasi gigantici spr? geruianisare si s lavisare . Act iv i ta tea paus lavis ta a Cechului Marek, un i t a cu mani 'a germanisa tor ia a consooiloru sei d in consiliulu şcolare, produce fructe pline de veninu omoritoriu p r n t r u poporulu ro­manu. Pans lav i smulu si Germanismulu , ambii lotri egali, lucra in uni re , facendu-si unulu a l tu ia concessiuni pe cont 'a Românismului .

Scólele poporali si cele medilocie se afla mai de totu in ghiarele Pans lav i smulu i , ca­rele lucra sub masc'a de „par t ida a guver­nu lu i " si e p ropaga tu po faoia si fara nici o réserva de inspectorulu Marek , o vu lpe boema bet rana , dar ' vicléua si fara ruş ine in alegerea mediloceloru sale.

L a pedagogiulu din Cernăuţ i se denu­mi ră omeni , cari nu au nici unu essemene de professori ordinar i , si numai d u pur 'a causa cà sunt slavi. Nu ni se pote obiecta, cà consi­liulu şcolare ar fi fost uecesaitatu la acestu pasiu pr in lipa'a de competitori calificaţi, du ora ce nu competira numai teologi gal i t iani , ci si teologi romani bucovineni . P e n t r u ce da ra fura preferiţi ga l i t i an i i ? Aceşti profe­sori panslavist i crescu apoi ins t rumente pan-slaviste si le t rami tu pe la scolele de prin sate, ca sè propoveduiósca evangel í ' a pansla­vismului . — Afara de pedagogiu se mai afla in man 'aSlavi loru s's gimnasiulu si scól'a reale din Cernăuţ i , precum si g imnas iu lu din R a d a u t i .

O bâ rna in ochiulu Slavi loru este inse gim­nasiulu din Sucéva . Marek a t ra i tu in Su-céva si i-a mersu destulu de bine ; v inulu moldovenescu este bunu, si omeni proBti, cari l ingu p re totu venet iculu si-lu adapa si-i pla-teacu vinu, sunt destui in Sucéva si pe langa Sucéva. De aicia si au pusu străinii ochii pe acestu orasiu sà au aflatu cà ar fi bunu pentru o colonia de Cechi ; prin u rmare in interesul» acestei colonie infiintinde t rebue s te rp i tu ele-mentulu romanu . De aceea s 'a" apneatu ca, in t r a rea studint i loru romani in gimuaaiu sè o faca imposibile séu celu pucinu sè o in greuiadie prin unu esamene rigoroau din l imb 'a ge rmana . Apoi pen t ru a reduce nume-rulu profesoriloru romani inca se in t rebuint ié-dia diferite şicane; mai b ne de unu anu déjà sa lucra adeca in consiliulu si-olare din Cernău ţ i intr 'acolo, ca cei déjà denumiţ i sè se impre -scie pe la al te inst i tuta, ér denumir i nóue sè nu se mai faca in viitoriu. Cu imprasciarea celoru denumiţ i merge greu, ér denumir i le noue se impedeca simplu prin rafusarca ns -mot iva ta a peti t iuuiloru, noinaintandu-le la de min . culte. Cechului Marek au Romani i sè-i inultiemésoa, ca invet iamentulu lim bei romana la aceatu gimnasiu — poreclitu gr. or. — este in diu'a de astadi numai facultativu si cà s'a ver i tu in elu si l imb'a rusésca, desl naţ iona­li tatea locui tori loru dis t r ic tului Sucevei si nf i t ional i ta teas tudint i loru diu acestu ins t i tu tu

o ce ru ; j a ' a cea mai eclatante pen­t ru acést 'a este, ca in anu lu cuvinte s'au aflatu in g imnasiulu int regu numai 7 (siepte) bae t i , car i cercetêdia prelectiunile din l imb 'a ru téna si nici aceşti 7 nu sunt bucovineni ! D a r fon­dulu gr . or. alu Bucovinei t rebue sè platesca intru slav'a acestei l imbe, càci asiá li place panslavisti loru.

L a luarea Bucovinei era numerulu Sla viloru 12,000, aatadi — d u p a unu seclu—este 210,000! Câtu de mare va fi acestu numeru la anulu 1985 ? — Respunda-n i la acesta intre-bare cei chiamati a veghiâ asupra interese-loru romane din nefericit 'a Bucovina. — Videan t consules ! !

Se aduce la conosciinti'a publica, cumca i r i n dóueordonat iuni arcbieresci,

ambele de datulu 24 octomvre a. c. nrulu bis. 697, préaant i 'a Sa par in te le E p p u alu Caran-sebesiuluï Ioane Popasu, a dispusu cele nece­sari pentru a legerea de duoi depu ta ţ i congre-suali , in vacant i le cercuri alu Ul-ha Fagetu si alu iV-lea Buziasiu.

Spre scopulu acest 'a in comunele ambe­loru cercuri , domineca in 9 noemvre cal. v. pre­otimea parochiale va publica poporului in bise­rica, cumca in dominec'a urmatór ia , adecă de la lb' noemvre vechi», se va tiené sinodu pa­rochiale 8traordûnariu pent ru a legerea de câte unu deputa tu mireanu , si va provoca si indemnâ deci pre creştinii alegetori , a veni in aceeaşi domineca cu toţii la 8. biserica.

Alegerea apoi va u r m á in modulu prescrisu. Comisariu consistoriale la céa din Fagetu este dlu Ant. Mustetiu, invet ia tor iu in Fage tü ; é r la coa din Buziasiu d iu Nicolau Ghèrdanu.

L a 8 dile dupa alegere, adecă domineca in 23 noemvre v. multu pana la 10 óre nainte de médiadi, in scól'a romana confesionale din Fagetu se ^ a face scrut inulu pent ru acelu cercu, ér in scól'a romana din Buziasiu, pen­tru acestu cercu, si conformu resu l ta tu lu i se vor indiestrá cu credantionalele prescrise coi-ce vor li i n t run i tu ma io r i t a t ea de votur i , ér actele electorali se vor substerne cu repor tu oonsistoriului diecesanu din Ca­ransebesiu. —

Varietăţi. (••) (Dóne scóle romane confesionali din

Dieces'a Caransebesiulniinchi&e") S u b a e-i t u t i t lu ni se t ramise din B . . . in Caras iu , spre publ icare o grea plansnre iu Contra Con-sistoriului , pen t ru închiderea — séu numai ne-deschiderea — scóleloru din Hezerisiu si din Saculn,fpfm v in 'a au tor i tà t i lo ru nósire au to-nnm« fora inaasè ni se spuna ce f e l u ? pr in

comisu? cum s'a nascutu acea v i n a ? — imu de8lucirile ne esari . — [ (Comitetulu societatei academice „Bo­nná4' din Viena) aduce pr in acést 'a la ti 'a onoratului publicu, câ delà 12

îxoemvre slil. nou/31 octomvre stil. vechiu a c. cabinetulu seu de lectura, — aflatoriu pana acum in I. Körblergasse 3 — se s t r ă m u t a sub a d r e s s a VIL Kirchberggcsse 5 , unde rogàmu a ni se t rami te foile si corespi ndintiele.

Viena, in 5 noemvre 1875. — P e n t r u comitetu : Fagarasianu mp. presied., N. C. Hanganutiu mp. secret . —

):( (O catastrofa mare si — inca un'a !) Déca invent iunoa si in t ruducerea drumuri loru ferate este unu progresu si unu fo-losu nespusu pent ru societate si anume—pen t ru desvoltarea societatei omenesoi in statu, econo­mia si cultura, apoi totu acésta invent iune si in st i tut iune este i rapreunata si cu pericle colo­sali] Se infiora omulu, candu cetesce despre unele nenorociri , — cari nu sunt ra ra — pre d rumur i l e ferate ! O astfeliu de nenorocire este cea - ce se intemplà po lini'a fera ta Francincu-Iosifu,\.xag& Schvarzenau in Aus t r ia de diosu in nóptea de mercur i 3 spre 4 nov. v. la l 2 oro si 40 minute . Te tenu lu de per­sóne intregu, cu masin 'a, tenderulu si 13 va­goné, eandu tocmai trecea peste o vale, pe o dolma de 13—14 stangeni de nalta, la o in-' ovai tura ajunse a dà de o s ina scósa din loculu ei si deci perdiendu-si basea, se preci­pita ou o rapediune de fulgeru, vagonu peste vagonu pana in vale, totu spargendu-se si sfa-rimendu-se, unele vagóne chiar ca si candu a r i fost — nu de feru, ci de trest ia. P a g u b ' a nu m a i in pret iulu trenului se pune la 120,000 fl; ér in valorea t r anspor tu lu i nici n u se pote calcula. T renu lu erá încarcă tu de pasageri , cam la 130 persóne, d in t re ta r i pré pucine au remasu de totu nevntemate si nes t runcinate ; numeru lu mor t i loru nu se scia inca séu nu se afla cu cale a-se s p u n e ; ce ao spune - e, cà mai totu personalulu de serv i t u alu t r enu ­lui si mai mulţ i d in t re pasageri au peri tu, ér vr 'o 80 de insi sunt greu vu lnera ţ i si chila viti. Redicarea siuei,prin care s'a causatu neno­rocirea, unii o a t r ibuescu reu tà t i i din adinsu, dóra din resbunare , si Direcţ iunea d rumulu i de feru a pusu prem'u de 500 fl. pen t ru celu ca va descoporipre redica torulu şinei de la lo­culu ei ; d 'al ta par te se manifesta suspi t i t iunea, ba chiar acusarea, că chiar lucratorii societăţii acelui d rumu feratu,prin o nefericita uegrigin-t ia a r fi lasatu acea sina nepusa la loculu seu, dupa o es8ecutata opera de reparat iune. Si pre­candu publiculu se afla in celu m a i mare

gr adu irit a tu prin raportur i le despre acosta nenorocire, telegrafulu vine a ni aduce scirea despre un 'a nóua, ce sa in templatu la Lauden­berg, unde dóue trenuri de pova ra sè s« fie ciocnitu si s t ruuc ina tu reu. Despre amănun te insa nu se repor ta nernic'a !

= (Aparate metrice, pentm scóieie ro-mane poporali, de Carolu Govaciu,mecanicu in S'biiu ; de vendiare la liberariulu V. Krafft. in Sibiiu, cupretiu de ő fl. v. «.) Unu-spediece essemplarie , din aceste apa ra te se afla la sub­scrisulu depuse spre vendiare . Fi*)-care essem-plar iu custa din 12 obiepte, a n u m e : pent ru mesurarea lungimei , pentru spaţiu, in locu de s tanginu , unu metru, pe carele se pote dis­t inge forte bine impart i roa in 10,100 si 1000 par t i , apoi unu cubu diecmetru din lemnu, care so pote descompune, unu cubu diecimetru goiu, din t inichia (pleu) unu (ubu decimetru golu asemene din tiniohia ; — p e n t r u mesura­rea do g reu tà t i , in loculu pendula i (fontului,) si a lotului do pan'aci, unu chilOgraiDU din feru, unu hectogramu din piumbu, unu deca gramn din a lama galbina, (Messing.) si unu gramu tot,u din a l a m a ; — pentru mosurare s de fluidităţi, in loculu cupeloru si resp. ifcio-loru, si a diumetàt i loru (saliceloru) de pan' aci, una Utra, diecilitra si centilitra, tote găt i te din t inichia séu pleu, cum se dice pe la noi.

Tote aceste apara te , si cu aplicarea in l imb'a romana, sunt asiediato intr 'o ladit ia inchisa ce se póté capetá do la subscrisulu cu pret iulu mai sus indicatu.

Aceste apara te metrice sun t a t â tu de practice pentru invotiarea eleviloru in scóla, in câtu invetiatoriulu, fora sè-si ba ta capulu septemani si tuni intrege cu anumite le tabele si fara resul ta tu , numai dupa 3 - 4 prelegeri, mai multu, dupa ce şcolarii vedu si pipăie aceste mesure, ii-a sl inve t ia tu mesurele nuoi.

Ar fi bine ca aceste apar>to se nu lip-sésea din nici o scóla romana . D D . invetiatori cari se afla in aprop ie iea locuiutiei subscri­sului, sè grabèsea a sl le-procurá pen t ru scól'a sa, fie din cass'a comunei séu a bisericei, si mai cu soma càci invetiatoriulu nu p e n t i a sine, ci pent ru fiii si resp. locuitorii comunei are t rebuint ia de aceste apara to metr ice .

Yorbescu din esperint ia propria , cà fara astfeliu de apara te , ce se potu aduce prunci-loru spre a le vedé si cerca, este absolutu cu nepot int ía a progresa cu şcolarii — mai cu soma in mesurele nóue.

Unu pedagogu germanu de r enume , dice — si cu dreptu cuventu : „invetiatoriulu sè in­vetie pre prunci numai aceia, ce li pote aduce naintea ochdoru spre a privi si — pipai ei, déca este, ca şcolarii sè invetie pentru viétia." Delà acestu maro adeveru sc nu ne aba temu de feliu, mai bine a nu pro­pune de feliu, de câtu a ma l t r a t a pre bieţii nev inovaţ i cu rugini tu lu mehanismu, prin Care se obtunde a tâ tu de mul tu talentulu in bietulu elevu. Astfeliu ou tote obieptele din scol'a nóstra.

D I ) , invet ia tor i cari dorescu a avé ace­ste apara te , in persona le potu capota cu pre­tiulu fissatu, ér pr in posta vor avé a respunde si por tu lu postale, si mai multu p a n a in 16 novembre a. c. De aci incolo, do a dreptulu din Sibiiu si cu mai mul te spese.

Nime sè nu presupună cà eu t indu a face specula ; nici de câtu, ci voiescu numai a li face sl cu acesta ocasiune uuu servi t iu de amicu si bunu colegu.

Beregseu cott. Timesiu in 28 opt 1875. Emericu And'eescu, invet ia tor iu .

Statutele Reuniunei invetiatoriloru romani delà scalele confessiunali gr. or. din dieces'a dreptu-maritiiria resaritêna a Caranse-

besiului. (Urmare si fine.)

C) Fuuctiunarii reuniunei. §• 22 .

Reun iunea are : u n u p r e s i e d i n t e , u n u v i c e p r e a i e d i n t e, u n u n o t a r i u u n u c a s s a r i u , u n u b i b l i o t e c a r i u s i u n u a d v o c a t u. Oficiele sunt gra-tu i te .

§. 2 3 . S i pana a tunci , pana candu adunarea

generale, la propuneri le elaborate ale comi­tetului va compune unu r egu lamen tu speci­ale despre agendele si cerculu de activitate alu fiaearui funct iunar iu , se s tatorescu gene-ral ininto urmatorielo : Pres iedinte le presiede : a) in adunăr i le general i ordinar ie si estraor-d iu i r i e ; b) in siedintiele comitetului ; c) con­duce afacerile adunâr i loru genera l i de ambe categorie si cele do comitetu, si enuncia deci-siunea dupa maior i ta tea votur i loru ; d )p r iv i -gbiédia si ingrigesce, ca conclusele adunàr i -luru general i ordinarie si s t raordinar ie së se efeptuésea.

§• 24. Vicepresiedlntele, in casu de lipsa, sub­

sti tuie in t ru tote afacerile reuniunei de mai susu pre presiedintele.

§. 25. Nota r iu lu porta protocólele adunâr i lo ru

general i si de comitetu, duce corespundintielo si pastródia a rch ivu lu reuniunei in o rd inea receru ta .

S. 26. Casaariulu incusédia tassele prescrise

delà membri , precum si al te venite, cari le inanipulódia sí elóca conforme concluseloru comite tului , respective a adunâr i loru genorali . Totu densulu solves o din cass'a reuniunei su­mele necesarii , inse to tudeaun 'a prelunga asemnare delà presidiu.

A tâ tu cassariulu , câtu si in t regu < omi-tctulu, este respondietoriu pent ru intregi tatea avorii reuniunei .

§. 27. Biblioteeariulu inregisti 'édia si aduce in

ordine opuri le reuniunei , precum si foile periodice, le tiene si pastrédia in evidint ia si împrumuta din ele spre cetire la membri i , cari dorescu sè le aiba spre acestu scopu, acést 'a i n s ; numai prelunga reversu. — Intemplandu-so, ca imprumuta tor iu lu se perdu ori sè faca nefol>sibilu opulu împrumutaţ i i , acest 'a este indetoratu a-lu procura pre spe­sele sale proprio séu a respunde pret iulu de (lesdaunaio s ta tor i tu prin comitetu .

Bibl ioteeariulu esto rospundiotoriu pen­tru biblioteca

IY Disposltiuni generali. §. 28.

Despre t iencrea a d u n ă r i i general i or­dinar ie si estraordenario to tu-dea-un 'a so iii-cunosciintiódia respeetiv 'a j u r ed i c t i une civile politiea - a d m i n i s t r a t i v a , precum si con-sistoriulu s olariu gr . or. diecesanu, care con­sistoriu a re suprem'a supraveghiare preste •cesta reuniuue, in poterea căreia are d rep tu gè fia representa tu .

§. 29. Ori ce modificatiuni in acesta s tatute sa

potu face numai prin adunarea generala, la care voru avé a par t ic ipa l/t din total i tatea membr i loru ord inar i , si sunt acela a se sub-sterne consistoriului scolariu diecesanu spre mai departe disposi t iune.

§• 30. Sigilulu reuniunei va infacisiá s tatu 'a

Minervei cu inscr ipt iunea : „ S i g i l u l u R e u n i u n e i i n v e t i a t o r i l o r u r o ­m a n i c o n f e s s i u n a l i g r . o r . d i n d i e ­c e s ' a C a r a u s e b e s i u l u i."

§• 3 1 . Desfiintiarea reuniunei se póté enunciá

numai in o adunare generale , chiamata spre acestu scopu prin comitetu cu Vi din total i­ta tea membri loru ordinar i . In acestu casu, in t rég 'a ave re a reuniunei are a se des t ina numa i spre unu scopu scolariu g r . or. romanu.

Publicatiuni tacsabili. Concurse:

Pen t ru s ta ţ iunea invetiatorósca din comun 'a F. Batoru, din protopopiatuiu Oradei-mari ,

inspectoratulu Tulcei, se escrie concursu cu terminu pona la 23 noem&rc st. T . E m o l u m e n ­tele sunt : 1) 40 fl. v. a. in bani gata ; 2) In natu­ral i 10 cubule g rau si 6. cucur uliu, 16 magi de fenu, 9 s tangeni de lemne din ra r i se va incaldi si acol'a ; 3 . 6 holde cataatrali de pamantu a ra to r iu de cali tate buna , si cor­telu l iberu.

Doritorii de' a ocupá acésta s ta ţ iune sun t avisat i a t ramite recursele loru — in­s t ruate dupa s ta tu tu lu nostru organicu si adresate comitetului parochialu din F . Ba­toru, —- la subscrisulu in Tulea pona iu 23 noembre , candu va fi si a legerea .

F. Baioru, 5 octobre 1875. — Comitetulu parochiale, in contiologero cu mine : Muise Porumbu, ispec. cerc. de scole.

Pen t ru îndepl inirea parochiei din comun'a Darvas, protopresbi teratulu Orade i -mar i ,

cu acést 'a se escrie concursu. Emolumin te le s u n t : 1. sesiune de pamentu, (40 de jugere,) 10 j u g e r e pas iune , 20 cubule de bucate , diu­meta te grâu, d iumeta te ordiu ; stolele indati-na te delà 70 de familie, cortelu l iberu. T e r ­minulu alegeri i se defige pe 12 Noemvre a. c. cal. vechiu.

Dat . in D a r v a s , in 10 oct. 1875. 1—3 Comitetulu parochialu.

Pe n t r u parochi 'a vacante M. Lazuri, cu fili'a Calea-mare, pr in acést 'a se escrie

concurau. Emolumente le sun t : 12 juge re de pamen tu a ra tor iu , 4 holde fenatiu, birulu delà amanduoue comunele , 3G cubule diumetate g râu , d iumeta te cucurudiu, stolole îndat inate de la 200 n u m e r e , car t i ru liberu in M. Lazuri ; Te rminu lu se defige pe in 16 Noem­vre cal . vechiu 1875.

D a t u in M. Lazuri 26 oct. 1875. 1—3 Comitetulu parochialu.

Doritorii de a recurge la un'a seu a l t a din­t re aceste pa rochu , au a se infacisiá in­

tru una domineca séu sorbatóre, spre a-si a re t á des ter i ta tea in cântăr i le beserecesci, resp. in servit iele preotiesci.

Avendu recursurile, bina ins t rua te in intielesulu s tatului org. a fi t ranspuso la pro topresbi torulu Oradii-mari,6Vmeon« Bica, pana in diu 'a nainte de alegere.

In contielegere cu : Simeonu Bica m p .

pro topresvi te tu lu t rac t .

" P e n t r u vacantea parochia din Ucurisiu, ptcl fop. Beliului, au escrie concurau. Emol«

mentele sunt : una sesiune do p a m e n t u , 1 nil sura de cucurudiu delà fiecare casa, si stolul îndat inate .

Aspiranţi i la aces ta parochia uu de k produce test imoniu despre absolvirea de fe clasäi gimnusiali si de calificat iune, uvenilii a-si aşterne auplicele dini adm. pvotopresv. m u. Hollód in Gyanta, pana in di'a de 2 nof vombre v. : ? ) candu se va t ienc si aVegevea.

Ucurisiu, 12 octorn v. 1875. Comitetul parochialu, eu învoirea mea: losifu Pintia, n>/ admin. protoprea. 2~\)

T > c n t r u ocuparea postului iuYcî>ator#s« *• din comun'a Inandu, in inspec tora tu lu fii, p ro toprosbi tara tu lu Orade i -mar i , se sc i J concurau cu emo lumin t e l e : 100 fl. v . a, lOoubl de bueate, '/., grâu , ' / a cucurudiu ; 5 oi'gii ttJ lemne din cari are a se incaldt si sco la , 11 ju gere dc pamentu , i oriolu liberu cu grad ina dt legumi si stolelo pentru cau tora tu . —

Dori tori i de a ocupá acestu postu, sunt av isa t i a-si t rami te recursele , ins t ru i t e in sen­sulu s ta tu tu lu i orgiinicu, a l a tu randu toati-moniu despre depunerea esaamenului de cali-ficatiune, — la subscrisulu inspectoru cercu­alu dc acóle in Berecheiu p . u. Gyapjú, in co­mita tu lu Biharú , — pana in 2 novembre st v. a. c. *) in carea di se va t iené si aleger M

Beiecheiu, 15 octobre st . v. 1 8 7 T - Iu contielegeTo cu comite tulu parochialu Teodora Fapu. mp. inspectoru cerc. de acole. 2—2

* ) Nota bene ! Dupa o in«oH&ti«re, ce ni yeni do curendu din parte competente, terminulu de alegere atâtu pentru parochi'a Ucurislului, câtu sl pentru staţiunea invetiatorescu de Inandii, aflantlu ae pre" scurţii, s'a prolung/tu pe 9 noemvre st. vechiu.

"VTe-aretandu se nici unu compet i tor iu la <*0 s ta ţ iune i vacante de inve t ia tor iu din Ohaba-serbésca, pen t ru cure s'a fost publicatu concurau in nr i i 6 1 , 62, 63 ai Albinei de estu t impu, a^uma de nou se escrie concursu cu couditiunile a re ta te in acei nri ; é ra d i u » alegerei va fi in 2 /14 novembre 1875. 2 — 3

Re urenti i uu de a-ai subs t e rne r ecur ­sele la subscrisulu inspectoru cercualu de scole in Lugos . Oemetriu Jucu, insp. cerc. de scol.

X7"enerabi lulu consistoriu E p ; r c h i a l u din » Caransebesiu, cu decisiunea sa din 18

sept a. c. n r . 599 bis. i ncuv i in t i andu pe t i t i -unea parohului din comun'a Saculu, protopres-v i tora tu lu Lugosiului , pentru unu capelanu ; prin acest 'a se escrie concursu cu terminu pona la 2 novembre vechiu pent ru pl ini rea acelui postu de capelanu.

Emolumonte lo sunt . 7. j u g e r e do pa­mentu arator iu si 13 juge re de fenatiu si tu-fariu, una a trei 'a pa r t e din birulu preotioacu si din stol'a usua ta .

Concurenţ i i au a-si adresa recursele loru cà t ra On. Sinodu parochialu gr . or. din Saculu BÍ a le t rami te dlui G. Pesteanu, protop in L u ­gosiu.

In contielegere cu dlu protopopu t r a c -tuale. Comitetulu parochialu 8—3

Pen t ru vacantea s ta ţ iune invet ia torósca din Kepsigu, protopresbi tera tu lu lenopolei si

inspectoratulu Sebisiului , cu care postu s u n t împreuna te emolumente le : 126 fl v . a. sa ­lariu a n u a l u ; pen t ru scr ip tur is t ica 6 fl ; - - 7 cubule do grâu , 7 do cucurudiu , 12 stengini de lemne, din cari este u se incaldí sl scó l ' a , cart iru l iberu si g rad ina , — p r i n acést 'a se escrie concursu pana la 2/14 noemvre a. c. in caroa diu va fi si a legerea ; é ra recur in t i i sun t poftiţi ca pan* la t e rminu lu acest 'a se-si t r ami ta recursele lo ru , instruite si eu testi­moniu île calificatiune, cà t ra presiedinttai-. comitetului parochialu Simeonu Cornea, pa-rochulu localu, ( p o s t a ul t ima Bokszeg, cott . Aradu )

Comitetulu parochialu in coutielogere cu m i n e : Constantinu Gurbanu mp, protopresbi­teru, inspect. cere. de scole.

Pen t ru poa'.ulu invet ia torescu r o m a n u g* rea. in comun'a Pârtia, comita tu lu T e m i -

siului, se redescliide concursu pana in 8/20 novembre a. c.

Cu acestu postu sun t legate urrnatóriela e m o l u m e n t e : 120 fl. v. a. 25 meti de g râu , 15 met i de cucurudiu in bombe, 4 lant ie de pamentu a r a t o r i u , 4 s tangin ide l e m n e , c a r t i r u liberu cu gradina de legumi.

Doritori i de a ocupá acestu postu , au sè-si t r ami te recursele i n s t ru i t e in seusulu §-lui 13 din s ta tutulu org . scrise cu man 'a propr ia si adresate Comi te tu lu i parocbialu, à t ra dlu inapectore do scóle D r . P. Vasiciu

in Temisiora pana la t e r m i n u l u mai susu are­tatu.

Din siedinti 'a comitetului parocbia lu , t ienuta in 29 sept . 1875. Comitetulu parochiale, in contielegere ou Inap. scol. cercuale Dr. P. Vasiciu, m p . 3—3

ín t ipograf ia lui Emericu BartalitS (Budapes ta , V I I I . s t rad 'a Bsz terhâzy n r . 5.) Redac toru respund ie to r iu VincenÜB Babesitt