SKORZENYDans6nd cu diavolul
"t'-"t*ttu'-*r... -.i/:. \" -''; *' i. -- * i".;'l: *., .,."
istorie romanfatd'',::' 0""., .t -
1,:, "',
1.;J_.{l|
Hugo N. Gerstl
Traducere din timba englezi de
Mihai-Dan Pavelescu
METEORI]EIPRESStuJ
PARTEA INTAI
Caplrolul 1
De-a lungul viegii mele, am fost numit in fel 9i chip, de la
omul cel mai periculos din Europa, la soldanrl favorit al luiHitler; de la erou neinfricat, la ticilos fhrl scrupule; gi de la cel
mai mare oportunist, la,,mdna dreapti a diavolului". Am plstratsute de tlieturi din irare 9i reviste de pe tot globul, majoritatea
expediati de prieteni, care-mi atribuiau planurile 9i ac,tiunile
cele mai fantastice, mai a$ecte gi mai dificile. Atit de mulsoameni, prieteni gi dugmani deopotrivi au rlspindit zvonuri 9i
defbimlri, iar la fel de mul$ au el€gerat enorm aga-zisele mele
,,fapte de eroism", incdt linia de demarcalie dintre adevlr 9i
presupunere s-a estompat iremediabil. Ce a9 fi avut de cdgtigat
rlacd ag fi negat acuzalTlIe care-mi erau aduse? Oamenii aveau
s'tr continue sI creadi ceea ce doreau si cread[, aga cum fhcuseri
intotdeauna.
Nu sunt totugi singurul afectat. MI gdndesc la camarazTi
alituri de care am luptat, la soldagii curajogi pe care i-am
comandat 9i care au murit in viltoarea rizboiului, fie pe
cimpul de onoare, fie pierduf pe vecie pe stepele, in pldurilesau in laglrele de prizonieri ale Rusiei sovietice. Indiferent ce
lrnume s-ar spune acum, eu cred ci cei afla1i de ambele plrgille evenimentelor catastrofale din viafa mea nu au luptat
niciodati necinstit in mod personal, chiar dac[ au fost im-plicali intr-un rlzboimurdar de care omenirea nu mai avusese
parte pini atunci.in ciuda tuturor o<perien,telor pe care le-am triit, continui
sil cred cu fermitate ci onoarea militar[ existi si va dlinui atdta
14 Hugo N. Gerstl
timp cit vor mai fi soldali sau pinl ce jumitate din planeta
noastri va distruge cealalti jum[tate. Va fi oare posibil si
invifim ceva din lecliile trecutului?
Cartea aceasta nu are intenfia de a fi o dezminlire, dar nici
o justificare pentru faptele gi spusele mele sau Pentru eve-
nimentele la care am asistat. De asemenea, n-as putea' 9i nici
nu voi incerca, si-mi asum weo virhrte nici in viala mea per*
sonal[ gi nici in cea profesionali. Este pur 9i simplu relatatea
unui birbat care a fost maftor la evenimente istorice recente 9i
care a a!'ut timP si reflecteze la evenimente 9i oameni, 9i la
circumstanfe gi planuri; un martor a cdrui principali catac-
teristicd a fost condi$a de patriot german care s-a niscut in
1908 la Viena, capitala imperiali a Austro-Ungariei'
Mi s-a spus ci, dintre ,o",]..r. cinci simguri omenegti, cel
mai puternic, 9i ultimul pe care-l pierdem, este mirosul' A9a e;
eu inci imi pot reaminti aromele din copilirie 9i tinerefe'
cirnalii Wiirstl dulci-s[rati, sfhrdind in grisime, din Prater,
uriagul parc de distraclii al Vienei, sau de la tdrgurile stradale
din fala Primlriei. Vatd de zahdl Kffit mit scblagober, cafea
tare gi groasl, cu lingurile zAtavene de frigci, care imi aduc 9i
acum in minte dup6-amiezllre in care tata md' ducea la Hotelul
Sacher. Savoarea tornrlui Sacher;i cele mai parfumate produse
de patiserie din lume. Aromele de vanilie si ou ale delicioaselor
Salzburger Nockerl sau Palatschinken, cldtite sub$ri umplute cu
dulceagi sau gem de caise sau Prune peste care se presira zah[r
pudr[ din belqug.
Parfumul bogat 9i relaxant al scaunelor vechi tapisate in
piele, care fuseseri spilate cu slpun cu glicerinl generalii la
rind. Izul acru, izbitor de moarte 9i corditl pe cdmpurile de
betelie. RIsuflarea fetelor cdrora le furam s[rutiri in colEuri
umbroase. $i mireasma cea mai fascinantS. dintre toate -
SKORZENY lcapitolul I
parfumul natural al femeii imediat inainte sau dupi ce a fXcut
dragoste.
Dupd implinirea virstei de 18 ani am decis si calc pe
urmele tatei 9i ale fratelui meu mai mare, Alfred, 9i si devin
inginer. in1926 am intrat la Universitatea Tehnicd din Viena,
la Facultatea de Inginerie, unde aveam si constat cI mi nu-
miram printre cei mai tineri participanli la cursuri.
Majoritatea studenfilor, veterani de tdzboi care doreau
si-9i incheie cursurile, era mult mai vArstnicn. Degi acelti fogti
soldali c[lip in lupte, care avuseserd parte de atdta suferintl 9i
lnoarte imi impuneau respect, eu tdnjeam dupd lucruri de care
inci nu avusesem parte: impliniti ftzice de doui feluri.
La virsta aceea ajunsesem la inillmea de 1,93 m gi-mi
cilisem corpul practicdnd spornrri competitive 9i adoptind o
dietd spartani. De aceea am fost satisfbcut cind am fost invitat
si mI al[tur citorva frdgii. Cea mai zttdgdtoare dintre ele,
Marcomannia Dueling Society, urma tradigia duelurilor dintre
studengi. Aceste frlfi fuseseri faimoase in Germania 9i Austria
imediat dupi Revolu,tia din L848. Akademisches fechten, c^re se
practica folosind sibii lungi, cu dou[ tliguri, era cu adevlrat un
mod de viaEi.
La scurti vreme dupi ce m-am inscris in Marcoruannia
nm participat la primul merr mensur, care s-a desftgurat intr-oseari in subsolul sediului frngiei noastre. Sala era destul de
mare, aproximativ 72x73 metri. Membrii ambelor fri,tii care se
intreceau, Marcornannia noasttd gi Teutonia, al cirei sediu se
aflala trei strdzi distanli, s-au adunat in juml unei saltele mari
care fusese amplasatl in mijlocul inciperii. Aerul era inclrcat
<le un 'n inlepltor 9i coplegitor, un amestec de sudoare
masculinl, corpuri nesp[late, newozitate, hotirire 9i niciun fel
tle team[.
15
16 Hugo N. Gerstl
Din colguri opuse doi berbali s-au apropiat de arbitrul care
stetea ticut in centml silii. Amdndoi purtau protecfii capitonate
similare, acoperite cu plasi de o9e1, care sI le apere trunchiul,
bragul inarmat 9i gntul; pe ochi aveau ochelari tot din plasl de
o!el. Am auzit arbitrul vorbind clar si rispicat, cuvinte Pe care'
frrd. doar 9i poate, le rostise de sute de ori.
- Domnilor , lnensur nu este nici un duel in inlelesul tra-
digional al cuvdntului, nici un sport. Nimeni nu ,,cdgtigI", ni-
meni nu ,pierde". Pe toatd durata sa, luptitorii rimdn pe loc,
plstrind intre ei o distangd fixi. Fiecare fandeazd la lungimea
braEului. Scopul nu este de a vd mi9ca, ci de a sta pe loc, in timp
ce incercafi si loviti zonele neprotejate de pe fala 9i capul
oponentului. Nu vi este inglduit s[ tresXri]i ori si vi eschiva,ti.
Jelul vostru este dublu: incercaEi si vd rdnili oponentul si, dacl
sunte,ti lovit, induragi Schmiss - r^ra - in spiritul eroic al unui
fizboinic german.
Doi bnrbali mai vdrstnici s-au apropiat de centrul saltelei.
- Domnii doctori in medicind Schneider 9i Weissbrodt vor
fi prez.enEt pentru a se asigura ci nimeni nu este rdnit in mod
serios.Indiferent care dintre voi va fi atins, Schmiss va fi cusuti
profesionist.Lafel ca mine, oricare dintre ei poate pune capdt
duelului in orice clip[.
- Egti sigur c-o si poEi rezista la asta, Otto? m-a intrebat
Clement DesRoches, unul dintre membrii frdliei mele. Primele
d[,ti cind am asistat Ia mensur mi s-a fbcut greafi. Am vlzut
cicatrici urdte.
Clement insugi avea o cicatrice neregulat[ pe partea stdngl
afegei,care pornea imediat de sub ureche 9i se intindea pini inpartea inferioari a obrazului.
- Unii dintre ,,medicii" igtia, a urmat el, sunt impostori,
totugi majoritatea e legitim[. Uneori sunt incurajali si coasi
prost rlnile, tocmai pentru ca dupl vindecare cicatricile sd'patd'
mai teribile decdt fuseseri in realitate.
SKORZENY I capitotul 1
in clipa aceea am atzit strigdte de incurajare, deoarece
arbitrul a fluierat 9i cei doi combatanfi au inceput si. se loveascl
cu slbiile. Nu vedeam prea multl diblcie 9i practic niciun fel de
eleganlI, ci doi tineri care p5.reau pornigi si se omoare reciproc.
Privindu-i, am ingeles cd existau trei migciri: fenta sau atacul
fals, spintecarea 9i impungerea. Din cdnd in cind, ambii com-
batanfi mdrdiau surd pentru a-gi distrage reciproc atenfia.
Dupd numai citeva secunde, cum mi s-a pirut mie, desi
poate ci au fost mai multe, am auzit un strigit:
- Ergebnis!Atins!
A urmat un urlet de durere si sala a explodat intr-o ca-
cofonie de zgomote.
- Halt!a strigat arbitrul 9i a fluierat de trei ori ascugit.
- Scltrniss! Schmiss! Schmiss! Schmiss! au reverberat prinincd.pere strig[tele din tabira noastrl cdnd frd,tia Marcomannia
rr salutat in extaz reugita.
- Betriigen! Betriigen! Betriigen! (Ho/ie! Holie) au ricnit la
trnison cei din Teutonia, dar am observat ci strigitele lor erau
rnai degrabl resemnate decdt pasionale.
invinsul zicea intins pe saltea cu fagain sus 9i se strdduia sinu urle, in timp ce membrii frXliei lui ii turnau vin rogu peste
ranl, care eta deja carne vie si emana un iz dulceag, grefos. Amsimtit cum mi se scurge sdngele din obraji gi imi coboari instomac, pentru ca dupd aceea si urce inapoi la fel de brusc 9i am
i;tiut cu certitudine cI voi legina daci cineva nu md v^ {ut^ cdt
rnai repede. Din fericire, Clement, care se afla in apropiere,
rn-a tamponat pe ceafh cu o cdrpi rece gi ude gi mi-a trecut pe
sub niri o fiol[ cu amoniac.
in timp ce md suslinea si ne indreptam amindoi spre ca-
lritul indepdrtat a[. sllii, m-am intrebat cum - sau daci - voisupraviefui primului metJ lnensur.
18 Hugo N. Gerstl
Membrii din Marcomanniaptrtatchipiuri albe 9i panglici
negre, iar piepturile aveau garnituri albe 9i aurii. in fiecare an,
in prima duminici din septembrie, grupirile studenfeqti se
aliturau maselor populare din Piala Eroilor care demonstrau
oficial pentru unirea cu Germania sub drapelul negru, alb 9i
rogu. Aceea a fost unica demonstrafie politicl Ia care am
participat cu regularitate intre 1924 9i 7934- Pe de alti Parte'
practicam foarte multe sporturi: fotbal, atletism 9i schi,
mergeam cu caiacul pe Dunlrea frumoasi 9i navigam pe
lacurile alpine.
in adincul inimii, voi fi mereu un Echte Wienerer, un vienez
adevdsat. $i nici in irca de azi nu exist[ nimic mai distinct
vienez dec6,t kffiehaus. Pe 5 septembrie 7926, impreuni cu
prietenii mei cei mai buni, Heinz Rogge, Baldur Schnacke 9i
Clement DesRoches, am pirisit demonstragia pentru unirea cu
Germania la ora 16:00. Toli eram exaltaEr, deoarece cu o zi in
urm[, Liga Napunilor votase in unanimitate pentru a invita
Germania sI i se al[ture.
PAni am ajuns la Innere Stadt incepuse s[ burniteze 9i
peste fosta capitaT|imperiali a Austriei atdtna o mantie sur[ si
umed[. Fngnitul linigtitor al gtergltoarelor de parbriz se adluga
caldardmului ud gi turlei falnice a catedralei Sf. $tefan. clndirile
magnifice ale Vienei, monumentele 9i parcurile ce mdrgineau
Ringstrasse nu incetau niciodati s[ m[ incdnte.
begi Austria simgea strinsoarea represivului Tratat de la
Versailles, aici nu erala fel de riu ca in Germania, dar intrucit
austriecii erau germani in addncul sufletului, nu puteam decdt
si deplingem deciderea standardului de viali in fara vecinl din
nord-vest. $i Viena? Mai bine pe o bancd de lemn dintr-un
parcienezdecit intr-o vill din orice alt orag din lume'
DupI ce am lIsat automobilul lui Heinz pe o str[dufi in
apropiere de Ringstrasse' am mers to,ti patru pe jos cam vreo
trei interseclii pinl la cafeneaua weissenhoi favotita noastri.
SKORZENY I capitolul I
Am intrat in localul in formi de litera ,,L" si am privit in sala
principali lambrisati in lemn de stejar, cu tavan inalt cu grinzidin acelasi lemn, cu candelabre gi separeuri confortabile.
Pendula ceasului mare de pe un perete din apropiere se leg[nalent, hipnotic dintr-o parte in alta.
- La fel ca data trecuti, intdrzie zece minute, a spus
Clement DesRoches privindu-si ceasul de la mdni. Este ora
1,6:45. Tageblattva fi livrat peste 20 de minute. Pdn[ atunci voic:iti ziarul londonez Times, si vld ce comenteazi ei despre votull-igii Natiunilor.
S-a ridicat, a strdbitut sala pdni la un stand de lingd uga de
la intrare 9i a luat un exemplar nou-nout al zianiui britanic,care fusese trecut printr-o vergea cu o fanti gi as,ezat alituri de
rultele in interiorul unui suport din trestie.
Dup[ ce s-a intors Clement, de separeul nostru s-a apropiat
.f osef un chelner oacheg de virsti mijlocie, carc pdrea intot-cleauna neblrbierit.
- Ca de obicei, stimafii mei viitori doctori ingineri? a
intrebat el, respectuos, cunoscAndu-ne preferingele pentru
cnfeaua vienezS. cu friqci.* Da, mulEumim, am rlspuns eu.
Josef a revenit peste cdteva clipe, purtdnd pe o tavi mare
lxrtru cesti de cafea si opt pahare cu apl pe care te-a aqezatinfita noastrd.
- Unul dintre motivele pentru care iubesc atdt de multViena, a declarat Baldur, este ci absolut toli chelnerii din toate
cafenelele din orag par croili dupi acelagi tipar: te lingugesc, dar
in acelagi timp sunt mereu foarte oficiali. Poart[ invariabilsircouri albe, cimigi extrem de scrobite gi cravate din mltase.
$i intotdeauna !i se adreseazd" cv ,,Herr Doktzf' sav ,,Herrl)rofesso/', indiferent ce ocupalie aiavea.
- Ba mai mult, a adXugat Heinz, pentru pregul unei cegti
,lc cafea pofi si citegti ziare intr-o duzinil de limbi din toati
19
I
20 Hugo N. Gerstl
lumea, ore la rind, gi nimeni nu-!i va cere niciodati sI comanzi
gi altceva.
intrucit frecventam cdteva cafenele din Innere Stadt,
invilaserim 9i clientela acestora: in Cafe Freyung, studenfii
medicinigti discutau de toate, de la disecgia cadavrelor pini la
cele mai recente lucrlri de psihoterapie ale lui Freud; in
vindobona, filateligtii fhceau schimb de timbre din toati lumea,
in Herrenhof, puteai asista la interminabile Partide de 9ah; in
Schubert, schimbau birfe muzicienii din orag iar in Pucher se
puneau la cale toate afacerile'
Dupi weo jumltate de ori de pilXwegeli, am ^tlcat
subiecnrl care m[ obseda de multe zile.
- Bliegi...' am incePut eu.
- Nu trebuie s-o spui, Otto, m-a intreruPt Clement'
Primul thv rnensurvtfi joia viitoare 9i ,ti-e frici de nu mai po$'
-Pni... iii... camda.
- Nu ,,cam", prietene, a zis Baldur. Am trecut toli Prin
asta: diareea, voma' anticiparea durerii oribile'
- Nu trebuie s[-1i fie rugine, Otto, a intervenit 9i Heinz
Rogge. Nu faci dtceva decit si ne ariti c[ egti 9i tu o fiinllomeneasci la fel ca noi.
- $i sn gdi c[ n-ai nicio obligafie s-o faci, azis DesRoches
cu blindele. LJn numir sulprinzitor de mare de ingi se retrag'
Asta nu inseamni deznnoate, gtii prea bine'
- Clement, am rostit eu' tu ai cea mai uriti cicatrice pe
care am vLzut-oweodati. Spune-mi sincer, cit de rIu a fost?
- Si faci dragoste cu o femeie este mult mai plicut, a
replicat el, stdrnind risete zgomotoase gi citeva comentarii
stinjenitoare.
- DesRoches, spune-i adevlnrl! Cit timp n-ai avut
cicatricea asta nu te-ai ales nici m[car cu un sIrut franfiznsc,
dar de cand fetele te vld ca Pe un rizboinic voinic 9i curajos, cu
SKORZENY I capitolul I
semnele blrbdtegti de mensur, atvizut mai multe fese decit un
colac de closet.
N-am gtiut ce sd rlspund la aga ceva. inainte de a fi primitin Marcomannia,fusesemcu una sau doui fete. Subliniez,fete",intrucdt de atunci descoperisem cd exista o vast[ deosebire intreo femeie cu experienfd, care a invlfat sI se bucure de cea mai
mare legituri ce poate exista intre un blrbat gi o femeie, gi o
virgini inocenti, care poate fi {bptura cea mai superbl vdzutilweodat[, dar care este prea speriati 9i sfioasi pentru a fi altceva
decdt un dezastru iminent. Mi se spusese cd mahomedanii i9i
inchipuie paradisul ca pe un loc unde fiecare birbat caplti cate
76 devirgine. Dac[ este adevirat, cred civoi abandona imaginea
rnahomedan[ a raiului.
- Deci, cit de dureros este? am insistat.
- in clipa cind am fost rinit, nu mai simfisem in viafa mea
o durere atit de intensl. Mi-am repetat insd intruna: ,,O s[treaci 9i asta, o si treaci si asta". Numai aga am sclpat sd nulcgin pe loc. Dupi doui zile, poate chiar trei, abia daci m-am
putut uita in oglindl cdnd am vdz.ut ce grotesc ardtaml totugi,tlurerea in sine a dispdrut foarte repede. Iar dupi ce s-a
rlczumflat... poti vedea 9i cu ochii tii cum este.
- Nu prea frumos, am comentat eu.
- Poate ci nu, dacl egti englez sau american, a replicatSchnacke, insi fiecare culturl vede frumuse,tea in alti lumini.'l'riburile africane schsarf,ze igi bagl in guri beligoare din ce int'c mai lungi ca si-9i intindi buzele la jumitate de metru in fagi.
Indianer roqii din America i9i picteazd.fegele sau le sculpteazicr pe niste stilpi totemici. Poli sd intrebi pe oricine dinMurcomannia. Un blrbat cu o cicatrice este ca un magnet
lx'ntru o rnddchen dulce sau chiar ofau miritati.Ne-am continuat discu,tia alte citeva seri dupi aceea. Nu
voi spune cd agteptam cu neribdare desfigurarea despre care misc spusese ci va urma primelor mele mensur, insl decisesem
21
22
dejz c6, daci tovarisiiatunci puteam 9i eu.
Hugo N. Gerstl
mei rezistaseri cu bine acelui botez,
in total, am luptat in 14 asemenea dueluri' Privind
retrospectiv, nu sunt deloc stinjenit de cicatricile mele din
dueluri, care, aga cum au ar[tat multe fotografii ulterioare, erau
neobignuit de lungi, adinci 9i groaznic de neregulate' in opinia
mea, ringul de duel m-a invifat sd fiu curajos, sI-mi Pilsttez
singele rece gi tlria voinlei. Degi simt 9i acum focul care m-a
ars lrima dati cind tiigul sabiei mi-a spintecat pielea de la
scalp pdni la beregati intr-o rani clscati' hidoas[, de carne vie
gi sdnge, Clement DesRoches, care a murit mult prea tinirintr-o demonstrafie inutild impotriva guvernului Dollfuss,
avusese dreptate: durerea de moment cauzatl' de traumi era
gtearsi rapid de ceea ce se intdmpla ulterior.
CnprroLUL 2
Orice birbat care crede ci toate femeile sunt la fel -,,noaptea, toate pisicile sunt negre" - nu gtie absolut nimictlcspre femei. Abilitatea de a ademeni, agdga, zdpdci si impingerrn bd.rbat spre violenfl ucigagi sau de a-l reduce la condigia de('crsetor nu se limiteaztrin niciun cazlafemeTle tinere, la cele
liumoase, la cele voluptoase ori la sirenele din filme care au
:rvcri si armate de aman,ti vigurogi pe ecranele cinematografice
rlirr toati lumea.
Ca orice barbat sau, de fapt, ca orice femeie, amvdzut cu
ochii mei berbagi inal1i, puternici gi incredibil de chipegi care se
rrgatd de bnb[tii imbrlcate fhrl gust, grase gi adesea cu aspect
rt'spingitor, de parcX ar fi Potirul Sfintului Graal. in acelagi
tirrrp, am vdzutla fel de multe femei pentru care mulf regi ar
1rl:iti averi, cdzdnd la picioarele sau in bra,tele unor pintecogi
lrlcsuvi, cliengi frecvengi ai localurilor depierzanie, care le ingah;rl)roape in fiecare noapte sau care-gi petrec serile (in care nu-gil:rc cle cap cu alte femei) bnnd pnna-si pierd mintile in cdrciumile. r'lc mai abjecte 9i mai ordinare.
Indiferent ce ali putea auzi din partea altora, iubirea vietiir;rrrr patima viegii - spunefi-i cum vrefi - supravieguiegte uneit rrr;ritorii fericite, ba chiar pdnX la adinci betrdnegi si-ti este de-a
;'rrruri intipiriti in memorie.I-a scurt timp dupl a doudzecea mea aniversare, in sep-
tt'rrrbrie 1928, am trecut in anul trei al Facultegii de Inginerie.Asrt cum mi preveniserd camarazli din Marcomannia, cicatricea
rurtre si hidoasi de pe obrazul meu sting era ca un magnet
