RUSU IULIAN Proiect de diploma-TUDORACHE ADRIAN

Capitolul 3:Sistemul de management al securitatii si sanatatii in munca

3.1 Aspecte generale

3.2 Obligatiile angajatorilor

3.3 Obligatiile lucratorilor

3.4 Organizarea activitatilor de prevenire si protectie

3.5 Echipamentele de protectie pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca

3.6 Instruirea lucratorilor+fisa individuala de instruire

Capitolul 4:Sistemul de management al calitatii in constructii

4.1. Calitatea in constructii

4.2. Sistemul calitatii in constructii

4.3.Costurile referitoare la realizarea calitatii

4.4. Cartea tehnica a constructiei

4.5.Sistemul de control privind asigurarea calitatii in constructii

4.6.Organizarea sistemului de control

3.SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII SI

SANATATII IN MUNCA

3.1.Aspecte generale: Securitatea si sanatatea in munca constituiu un ansamblu de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca,apararea vietii,integritatii fizice si psihice,sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca.

Securitatea si sanatatea in munca este reglementata prin legea nr.319 din 14 iulie 2006-Legea securitatii si sanatatii in munca,ce transpune Directiva Consiliului nr.89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea sanatatii si securitatii lucratorilor la locul de munca. Legea are ca scop instituirea de masuri privind imbunatatirea securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor si se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor din toate sectoarele de activitate publice si private,deci si in sectorul de constructii(cu exceptia fortelor armate,politiei,cazurile de dezastre,inundatii si protectiei civile)

Legea stabileste principii generale referitoare la:

-prevenirea riscurilor profesionale

-protectia securitatii si sanatatii lucratorilor

-eliminarea factorilor de risc si accidentare

-informarea,consultarea si participarea echilibrata potrivit legii

-instruirea lucratorilor si reprezentantilor lor

-directiile generale pentru implementarea acestor principii

In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionale,legea stabileste obligatii specifice atat pentru angajatori,cat si pentru lucratori.

3.2.Obligatiile angajatorului: Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele sale.In cadrul responsabilitatilor sale,angajatorul are obigatia sa ia masurile necesare pentru:

a) asigurarea securitatii si protectia lucratorilor;

b) prevenirea riscurilor profesionale;

c) informarea si instruirea lucratorilor;

d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca;

e) sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca,inainte de inceperea oricarei activitati,conform prevederilor legale,

f) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica;

g) adaptarea muncii la om,in specialin ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca,alegerea echipamentelor de munca,a metodelor de munca si de productie,in vederea reducerii monotoniei a muncii,a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii;h) sa ia in considerare capacitatile lucratorilor in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca,atunci cand ii incredinteaza sarcini;

i) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor,inclusiv alegerea echipamentelor de munca si la amenajarea locurilor de munca;

j) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice,sanitate,organizatorice,si de alta natura,bazat pe evaluarea riscurilor,pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii,

k) sa adopte,din faza de cercetare,proiectare si executie a constructiilor,a echipamentelor de munca,precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie,solutii conforme prevederilor legale in vigoareprivind securitatea si sanatatea in munca,prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor;

l) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si,dupa caz,asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat;

m) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile,organizarea muncii,conditiile de munca,relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;

n) adaptarea la progresul tehnic;

o) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;

p) adoptarea,in mod prioritar,a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;

q) sa ia masuri corespunzatoare pentr ca,in zonele cu risc ridicat si specific,accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate;

r) sa stabileasca pentru lucratori,prin fisa postului,atributiile si raspunderile ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca,corespunzator functiilr exercitate;

s) sa elaboreze instructiui proprii,in spiritul prezentei legi,pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca,tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor; t) sa asigure si sa contoleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectiestabilit,precum si aprevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca,prin lucratori desemnati,prin propria competenta sau servicii externe;u) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor,cum ar fi:afise,pliante,filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatateain munca;

v) sa asigure informarea fiecarei persoane,anterior angajarii in munca,precum si asupra massurilor de prevenire si de protectie necesare;

w) sa angajeze numai persoanecare,in urma examenului medical si,dupa caz,a testarii psihologice a aptitudinilor,corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si,dupa caz,controlul psihologic periodic,ulterior angajarii;

x) sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru ,a accidentelor usoare,a bolilor profesionale,a incidentelor periculoase,precum si a accidentelor de munca,a stfel cum sunt definite la art.5 lit.g);

y) sa elaboreze pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile legale rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai;

z) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific;

aa) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie,a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare,retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;

ab) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor;ac) sa asigure realizare masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor;

ad) sa desemneze,la solicitarea inspectoratului de munca,lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;

ae) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv,in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari argenera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane;

af) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;

ag) sa asigure echipamente individuale de protectie ;

ah) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou,in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie;ai) sa acorde in mod gratuit si obligatoriu o alimentatie de protectie,persoanelor care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru;

aj) sa acorde in mod obligatoriu materiale igienico-sanitare pretinse de activitatea locului de munca,prin contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca;

Masurile privind securitatea,sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nicio situatie,obligatii financiare pentru lucratori.

3.3.Obligatiile lucratorului: Art.22. Fiecare lucrator trebuie sa desfasoare activitatea,in conformitate cu pregatire si instruirea sa,precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului,astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana,cat si alte persoane care pot fi afectate de actiuile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. Art.23.-(1) In mod deosebit,in scopul realizarii obiectivelor prevazute de art.22,lucratorii au urmatoarele obligatii:

a) sa utilizeze corect masinile, aparatura,uneltele,substantele periculoase,echipamentele de transprt si alte mijloace de productie;b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si,dupa utilizare,sa il inapoieze sau sa-l puna la locul destinat pentru pastrare;

c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune,la modificarea,schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii ,in special ale masinilor,aparaturii,uneltelor,instalatiilor tehnice si cladirilor,si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

d) sa comunice imediat angajatoruluisi/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si santatea lucratorilor,precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;

e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;

f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati,atat timp cat este necesar,pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectori de munca si inspectorii sanitari,pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;g) sa coopereze, atata timp cat este necesar,cu angajatorul si/sau lucratorii desemnati,pentru a permite angajatorului sa se asihure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru sanatatea si securitatea,in domeniul sau de activitate;

h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;

i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari;

Obligatiile prezentate se aplica si celorlalti participanti la procesul de munca,potrivit activitatlor pe care acestia le desfasoara cu subcontract de prestari servicii sau in subantreprenoriat.

3.4.Organizarea activitatilor de prevenire si protectie :1. Angajatorul trebuie sa implementeze un sistem de management al SSM ca parte componenta a sistemului general de management

2. Angajatorul are obligatia sa asigure planificarea,organizarea si mijloacele necesare activitatii de prevenire si protectie din unitate

3. Organizarea activitatii de prevenire si protectie este realizata de catre angajator in urmatoarele moduri:

a. prin asumarea de catre angajator a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege(49 lucratori).b. angajatorul trebuie sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al SSM,ce consta in asumare de catre acesta a responsabilitatilor privind legalitatea desfasurarii activitatii din punct de vedere al SSM.Aceasta autorizatie se emiute de ITM in baza unei cereri pentru autorizare,a copiilor dupa actele de infiintare si a declaratiei pe proprie raspundere.

c. prin desemnarea unuia sau mai mullor lucratori pentru as ocupa de activitatile de prevenire si protectie consemnate in fisa postului.Lucratorul desemnat (L.D)trebuie sa aiba capacitatea ,timpul necesar si mijloacele adecvate pentru desfasurarea activitatii de prevenire si protectie.L.D. trebuie sa aiba o pregatire de nivel mediu(liceu si 40 ore cursuri,certificat de absolvire si diploma pentru nivel de baza-postliceal profil tehnic si 80 ore cursuri pentru nivel mediu-studii superioare tehnice si 80 ore de cursuri pentru nivel superior).Numarul lucratorilor desemnati se stabileste in functie de marimea. unitatii,riscurile la care sunt expusi lucratorii si distributia lucratorilor pe puncte de lucru.d. prin reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul SSM,care sunt alesi de catre lucratori conform contractului colectiv de munca sau prin regulamentul intern sau de organizare si functionare,sa-i reprezinte pe lucratori.

Numarul reprezentantilor lucratori este in functie de numarul lucratorilor 50-100-2reprezentanti si care trebuie sa satisfaca cerintele minime de pregatire conform nivelului de baza.

Colaboreaza cu angajatorul,insotesc comisia de evaluare a riscurilor,comunica propunerile lucratorilor,urmaresc respectarea planului de prevenire si protectie si informeaza asupra SSM.

e. infiintarea serviciului intern de prevenire si protectie pentru un numar mai mare de 50 angajati:

serviciul de securitate a muncii

serviciul medical de medicina muncii

f. angajatorul trebuie sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie pe baza evaluarii riscului pentru fiecare loc de munca ce cuprinde masuri tehnice,organizatorice,igienico-sanitare si de alta natura,necesare asiguarii securitatii si sanatatii lucratorilor.g. Organizarea si functionarea Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca se infiinteaza in unitatile mai mari de 50 lucratori

este alcatuit din reprezentantii lucratorilor si angajatorilor in mod egal,medicul de medicina muncii instruirea personalului din CSSM se face in timpul programului de lucru si cu cheltuielile unitatii

CSSM functioneaza in baza unui regulament de functionare propriu Intrunirea comitetului cel putin o date pe trimestru sau de doua ori sau ori de cate ori este necesar

CSSM analizeaza si face propuneri privind politica de SSM si planul de prevenire si protectie conform regulamentului intern.

h. elaborarea de tematici pentru toate fazele de instruire si a programului de instruire-testare

i. evaluarea riscurilor pentru fiecare component al sistemului de munca

j. elaborarea de instructiui proprii in raport cu particularitatile activitatii

k. evidenta zonelor de risc ridicat si specific,a zonelor ce necesita semanlizare.

l. evidenta meseriilor si aprofesiilor care necesita autorizarea executarii lor si a posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare

m. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare,avertizare,semnalizare de urgenta,precum si a sistemelor de sigurantan. propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori,daune de SSM in contractele de prestari servicii

o. evidenta echipamentelor de munca,urmarirea si verificarea periodica

p. urmarirea actualizarii planului de avertizare,a planului dsi prevenire si a planului de prevenire si protectie si a planului de evacuare

q. supravegherea starii de sanatate a lucratorilor

Responsabilitatile privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca:

- responsabilitati la nivelul agentului economic

- responsabilitati la nivelul personalului de conducere

- responsabilitati la nivelul sefilor de echipa

- responsabilitati la nivelul investitorului

- responsabilitati la nivelul proiectantilor

- responsabilitati la nivelul producatorilor de materiale,echipament,produse

- responsabilitati la nivelul lucratorilor

Autoritatile si Institiutiile competente cu atributii in domeniul SSM sunt:

- Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei,ce coordoneaza si conduce intreaga activitate in domeniu;

- Ministerul Sanatatii Publice,coordoneaza activitatea de medicina muncii la nivel national

- Ministerul Educatiei si Cercetarii pentru activitatea de pregatire generala si specialitate in domeniu

- Inspectoratul Muncii pentru controlul aplicarii legislatiei

- Asiguratorul,stabilit de lege, domeniul asigurarii pentru accidente de munca si boli profesionale

- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii,fundamenteaza stiintific masurile de imbunatatire a activitatii de securitate si sanatate in munca si promoveaza politica stabilita pentru acest domeniu

- Inspectia Muncii,pentru controlul si aplicarea legislatiei

3.5.Echipamente de protectie pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca:

Echipamentele de protectie in vederea prevenirii accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale,se structureaza in doua categorii:

Echipamentele de munca sunt reprezentate prin masinile,utilajele,instalatiile,aparatura, dispozitivele,uneltele si alte mijloace asemanatoare folosite la locul de munca.

Echipamentele de munca trebuie sa nu prezinte pericolul pentru sanatatea sau viata lucratorilor si sa corespunda prevederilor si reglementarilor cuprinse in HGR nr. 11461 din 30.08.2004 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca.Aceste echipamente trebuie verificate si certificate de organisme recunoscute de Ministerul Muncii,Solidaritatii Sociale si Familiei.

Echipamentul individual de protectie reprezinta orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea pune in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca.Echipamentul individual de protectie se distribuie gratuit de angajator,care asigura buna sa functionare si o stare de igiena satisfacatoare prin intermediul intretinerii,repararii si inlocuirilor necesare.Angajatorul asigura instruirea lucratorului si chiar antrenamente pentru modul de purtare a echipamentului individual de protectie.

Degradarea,respectiv pierderea calitatii de protectie a echipamentului impune inlocuirea obligatorie a acestuia.

Echipamentul individual de protectie trebuie sa respecte prevederile HGR.nr.I 048/2006privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizare de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.

Orice echipament individual de protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1.Sa fie corespunzator pentru riscurile implicate,fara sa conduca el insusi la un risc marit

2.Sa corespunda conditiilor existente la locul de munca3.Sa ia in considerare cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului

4.Sa se potriveasca in mod corect,persoanei care il poarta,dupa toata ajustarile necesare

Echipamentul individual de protectie este conceput pentru protejarea tuturor componentelor organismului uman expuse riscului:

Protectia capului:casti de protectie,glugi,capisoane,basmale,cagule,bonete,caschete,etc.

Protectia ochilor si a fetei:ochelari de protectie,viziere/ecrane de protectie,masti si cagule pentru sudura,ochelari-masca;

Protectia urechilor impotriva zgomotelor,casti de protectie,antifoane de tip intern sau extern;

Protectia cailor respiratorii:masti filtrante,aparate de protectie respiratorie;

Protectia mainilor si bratelor:manusi de protectie,palmare,degetare,cotiere,manecute,

mansete pentru incheieturi;

Protectia picioarelor:bocanci,cizme,jambiere,genunchere,gleznieredetasabile,crampoane, saboti; Protectia pielii:creme,unguente,anti-inflamatoare;

Protectia trunchiului si abdomenului:veste,jachete,sorturi,burtiere de protectie,centuri lombo-abdominale;

Protectia integrala a corpului:salopete,combinezoane,centuri de sustinere si de siguranta,dispozitive de protectie impotriva caderii de la inaltime,imbracaminte impotriva frigului(pufoaice) si a intemperiilor(pelerine).Echipamentul individual de protectie trebuie mentinut in stare normala de utilizare si trebuie certificat si atestat de organisme coordonate si recunoscute de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.

3.6.Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca Instruirea in domeniul SSM are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca.

Instruirea lucratorilor in domeniul SSM la nivelul intreprinderii si/sau al unitatii se efectuezain timpul programului de lucru.

Perioada in care se desfasoara instruirea este considerata timp de munca.Fiecare angajator are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri adecvate.La instruire personalului in domeniul SSM vor fi folosite mijloace ,metode si tehnici de instruire,cum ar fi:expunerea,demonstratia,studiul de caz,vizionari de filme,proiectii,

diapozitive,instruire asistata de calculator.

Angajatorul trebuie sa dispuna de un program de instruire,testare,pe meserii sau activitati.

Instruirea personalului in domeniul SSM trebuie sa se faca in deplina stare de sanatate a lucratorilor,fiind interzisa instruirea personalului in stare de oboseal,de ebrietate,sau a persoanelor bolnave.

Este strict interzisa introduerea in munca a persoanelor neinstruite.

Instruirea lucratorilor se va efectua atat in baza documentelor legislative cat si a normelor specifice si a instructiunilor proprii.

Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si corespunzatoare domeniului SSM,in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru,specifice locului de munca si postului sau.

Instruirea lucratorilor in domeniul SSM in munca cuprinde conform HGE. Nr. 1425J11 octombrie 2006(pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006) trei faze:

-Instruirea introductiv-generala

-Instruirea la locul de munca

-Instruirea periodica

3.7.Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in

munca

Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul SSM se consemneaza in mod obligatoriu

in Fisa de instruire individuala,cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.

Completarea fisei de instruire individuala se faca cu un pix cu pasta sau cu stiloul

Imediat dupa verificarea instruirii,in toate rubricile,fara corecturi sau omisiuni.

Dupa efectuarea instruirii,fisa de instruire individuala se semneaza de catre lucratoril instruit si de catre persoanele care au efectuat si verificat instructajul.Fisele de instruire care nu contin semnaturile in original,duplicatele,copiile dupa fise sau fisele care au mentiunea indescifrabil sunt lipsite de validitate.

Pentru persoanele aflate in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului,

angajatorul stabileste ,prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si functionare,reguli privind instruirea si insotirea acestora in intreprindere si/sau unitate. Pentru lucratorii intreprinderii si/sau unitatii din exterior,care desfasoara activitati de baza de contract de prestari de servicii in intreprinderea si/sau unitatea unui alt angajator,

angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activitatile specificeintreprinderii si/sau unitatii respective,riscurile pentru securitatea si sanatatea in munca,precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderilor si/sau unitatii,in general.

Instruirea prevazuta in aliniatele precedente se consemneaza in Fisa de instruire colectiva,conform modelului prezentat in anexa nr. 12 din HG 1425/2006.

Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare,din care un exemplar se va pastra de catre angajat/lucrator desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie care a efectuat instruirea si un exemplar se pastreaza de catre angajatorul lucratorilor instruiti sau ,in cazul vizitatorilor,de catre conducatorul grupului.

Reprezentantii autoritatilor competente in ceea ce priveste controlul aplicarii legislatiei referitoare la securitatea si sanatatea in munca vor fi insotiti de catre un reprezentant desemnat de catre angajator,fara a se intocmi fisa de instructaj.

Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca este structurata astfel:

-datele personale ale lucratorului

-instruirea la angajare(instruirea introductiv-generala,instruirea la locul de munca,admis in lucru)

-instruirea periodica

-instruirea periodica suplimentara

-rezultatele testelor

-accidente de munca sau imbolnaviri profesionale suferite

-sanctiuni aplicate pentru nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca

-controlul medical periodic

-testarea legislative (obligatiile angajatorilor si obligatiile lucratorilor prevazute in Legea

310/2006)

Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi insotita de probe de aptitudini,completate de catre medicul de medicina muncii in urma examenului medical la angajare.

Capitolul 4:Sistemul de management al calitatii in constructii4.1. Calitatea in constructii

4.2. Sistemul calitatii in constructii

4.3.Costurile referitoare la realizarea calitatii

4.4. Cartea tehnica a constructiei

4.5.Sistemul de control privind asigurarea calitatii in constructii

4.6.Organizarea sistemului de control

4.1. Calitatea in constructii

Calitatea este o notiune cu o foarte larga utilizare,ceea ce face extreme de dificila definirea ei dpdv stiintific.Calitatea in constructii este definita si reglementata prin legea nr. 10/24 ianuarie 1995 intitulata Legea privind calitatea in constructii.

Definitie:calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in exploatare,in scopul satisfacerii pe intreaga durata de existenta a exigentelor utilizatorilor,naturii si colectivitatilor.

Legea 10 se refera inclusive la lucrarile de instalatii pentru constructii precum si la lucrarile de modernizare,modificare,transformare,consolidare si de reparatii ale acestora.Exceptie de la aceasta lege o fac cladirile pentru locuinte cu parter,parter si etaj si anexele gospodaresti situate in mediul rural precum si constructiile provizorii.

Legea 10 privind calitatea in constructii instituie sistemul calitatii in constructii care sa conduca la realizarea si exploatarea unor constructii de calitate corespunzatoare in scopul protejarii vietii oamenilor,a bunurilor acestora,a societatii si a mediului inconjurator.

Sistemul calitatii in constructii se aplica diferentiat in functie de categoria de importanta a constructiilor conform reglementarilor tehnice in vigoare HGR 766/1997 Conducerea si asigurarea calitatii in constructii.

Constructiile se incadreaza , dupa importanta in urmatoarele categorii:

-De importanta globala,denumite categorii de importanta ,care privesc intreaga constructive,sub toate aspectele;

-De importanta specifica,denumite clase de importanta ,care privesc intreaga constructive sau parti ale acesteia,sub anumite aspect.

Categoria si clasa de importanta a unei constructii se stabilesc de catre proiectant si se vor inscribe in toate documentele tehnice ale acesteia .

In domeniul asigurarii constructiilor se aplica 3 modele,notate 1,2,3,reprezentand niveluri distinct de asigurare a calitatii corespunzator standardelor SR EN ISO SERIA 9001,SR EN ISO SERIA 9002 sau SR EN ISO SERIA 9003,differentiate intre ele,in principal prin numarul si continutul cerintelor de asigurare a calitatii fata de elementele si conditiile referitoare la sistemul calitatii,luate in considerare,care descresc de la modelul 1,cel mai complex si mai pretentios,spre modelul 3,mai simplu si mai putin exigent in ceea ce priveste numarul si nivelul cerintelor si conditiilor.

Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea pe intreaga durata de existent a constructiilor a urmatoarelor cerinte esentiale:

-Rezistenta mecanica si stabilitate

Constructiile trebuie sa fie proiectate si executate astfel incat incarcarile susceptibile de a se exercita asupra lor in timpul construirii si in exploatare sa nu determine nici unul din evenimentele urmatoare:

-prabusirea in intregime sau a unei parti din constructive

-deformatii de o marime inadmisibila

-deteriorari ale unor parti ale constructiei,ale instalatiilor sau echipamentelor inglobate ca rezultat al unor deformatii importante ale structurii portante

-distrugeri determinate de evenimente accidentale,disproportionate ca marime in raport cu cauzele primare.

-Securitate la incendiu

Construtiile trebuie sa fie proiectate si executate astfel incat in cazul izbucnirii unui incendiu:

-stabilitatea elementelor portante ale constructiei sa poata fi estimate pentru o perioada determinate de timp

-aparitia si propagarea focului si fumului in interiorul constructiei sa fie limitate

-propagarea incendiului la constructiile invecinate sa fie limitata

-utilizatorii sa poata parasii constructia sau sa poata fi salvati prin alte mijloace

-sa fie luata in consideratie securitatea echipelor de interventie

-Igiena ,sanatate si mediul inconjurator

Constructiile trebuie sa fie proiectate si executate astfel incat sa nu constituie o amenintare pentru igiena si sanatatea ocupantilor sau a vecinilor,in special ca urmare a:

-degajarii de gaze toxice

-prezentei in aer a unor particule sau gaze periculoase

-emisiei de radiatii periculoase

-poluarii sau contaminarii apei sau solului

-evacuarii defectuoase a apelor reziduale,a fumului si a deseurilor solide sau lichide

-prezentei umiditatii in parti ale constructiei sau pe suprafetele interioare ale acesteia.

-Securitatea la exploatare

Constructiile trebuie sa fie proiectate si executate astfel incat utilizarea sau functionarea lor sa nu prezinte riscuri inacceptabile de accidentare,precum alunecare,cadere,lovire,ardere,electrocutare,ranire ca urmare a unei explozii.

-Protective impotriva zgomotului

Constructiile trebuie sa fie proiectate si executate astfel incat zgomotul perceput de ocupanti sau de persoanele aflate in apropiere sa fie mentinut la un nivel atat de scazut incat sa nu afecteze sanatatea acestora si sa le permita sa doarma,sa se odihneasca sis a lucreze in conditii satisfacatoare.

-Economia de energie si izolarea termica

Constructiile si instalatiile lor de incalzire,racier si ventilare trebuie sa fie proiectate si executate astfel incat consumul de energie necesar pentru utilizarea constructiei sa ramana scazut in raport cu conditiile climatic locale,insa fara a afecta confortul temic al ocupatiilor.

Obligatii privind asigurarea cerintelor esentiale revin tuturor factorilor implicate in conceperea ,realizarea si exploatarea constructiilor,precum si in pestulizarea lor,potrivit responsabilitatilor fiecaruia.

Acesti factori sunt:investitori,cercetatori,proiectanti,verificatori de proiecte,fabricanti si furnizori de produse pentru constructii,executanti,proprietary,utilizatori,responsabili tehnici cu executia,experti tehnici,precum si autoritatile publice si asociatiile de profil.

4.2. Sistemul calitatii in constructii

Sistemul calitatii in constructii instituit de legislatia in vigoare,reprezinta ansamblul de structure organizatorice,responsabilitati,regulamente,procedure si mijloace,care concur la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de existent ale acestora.

Sistemul calitatii in constructii cuprinde urmatoarele component:

Reglementari tehnice

Calitatea produselor

Agrementele tehnice

Verificarea proiectelor,executiei lucrarilor,expertizarea proiectelor si a constructiilor

Conducerea si asigurarea calitatii

Autorizarea si acreditarea laboratoarelor

Activitatea metrologica

Receptia lucrarilor

Comportarea in exploatarea si interventii in timp

Postutilizarea constructiilor

Controlul de stat al calitatii in constructii

Reglementari tehniceSe stabilesc prin regulamente si procedure care au drept obiect:

Conceptia,calculu si alcatuirea constructiilor

Executia lucrarilor

Exploatarea constructiilor

Stabilirea conditiilor minime de calitate

Stabilirea modului de determinare si verificare a calitatii

Certificarea calitatii produselor

Se efectueaza prin grija producatorului

Este obligatory pentru produsele care conditioneaza realizarea cerintelor

Se interzice folosirea de produse fara certificarea calitatii lor

Agremente tehnice

Pentru produse ,procedee si echipamente noi,in constructii

Stabilesc aptitudinea de utilizare,conditiile de fabricatie,de transport,de depozitare,de punere in opera si de intretinere a acestora

Verificarea proiectelor si a calitatii executiei

Proiecte specialisti atestati,verificatori de proiecte

Executie diriginti de specialitate autorizati,agenti economici de consultanta specializati

Expertizare experti tehnici atestati

Conducerea si asigurarea calitatii

Obligatorie pentru toti factorii participant la conceperea,realizarea si exploatarea constructiei

Implica o strategie adecvata si masuri specific pentru garantarea calitatii

Agenti economici care executa lucrari in constructii asigura nivelul de calitate prin:

-personal propriu

-responsabili tehnici cu executia atestati

-sistem propriu de asigurare a calitatii conceput si aplicat

Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari

Autorizare obligatorie,conform prevederilor legale Acreditare facultative,conform pervederilor legaleActivitatea metrologica

Etalonare

Verificare si mentinere in functiune a mijloacelor de masura si control

Receptia constructiilor

Certificarea realizarii acestora pe baza examinarii lor nemijlocite,in conformitate cu documentele de executie si documentele din cartea tehnica a constructiilor

Se efectueaza de catre investitor proprietar in prezenta proiectantului si executantului

Urmarirea comportarii in exploatare

Se face pe toata durata de existenta in scopul mentinerii cerintelor

Interventiile numai pe baza de proiect avizat de proiectantul initial sau expertiza

Investigarea cu mijloace de observare si masurare specific

Postutilizarea

Dezafectare ,demontare,demolare a constructiilor

Reconditionare si refolosire a produselor recuperabile

Reciclare deseuri cu asigurarea protectiei mediului potrivit legii

Controlul de stat

Inspectii ISC

Privind existent si respectarea sistemului calitatii in constructii

Aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii constructiilor

Abordarea sistemica globala reprezinta o viziune moderna privind calitatea constructiilor.Aceasta viziune trateaza conceptual calitatii pe intreaga traiectorie ontogenetica a produselor constructii.

Conceptual de calitate globala a unei constructii se defineste ca fiind ansamblul insusirilor de comportare de a lungul traiectoriei,care determina nivelul valorii de intrebuintare,respective aptitudinea constructiilor pentru exploatare prin satisfacerea exigentelor de baza ale utilizatorilor,societatii si naturii.

Realizarea calitatii in viziune globala necesita elaborarea si implementarea unui sistem complex de conducere si de asigurarea a calitatii,ce se grefeaza pe sistemul de ansamblu al conceperii,realizarii si utilizarii,actionand in toate fazele de existent a constructiei.

Sistemul de calitate in constructii comporta o serie de subsisteme pe diferitele etape ale procesului de realizare a produsului,ce sunt inlantuite logic astfel incat intrarile unor subsisteme devin iesiri pentru altele si inclusive prin conexiune inversa.

Conducerea si asigurarea calitatii constituie o component principal a sistemului calitatii in constructii si reprezinta o latura semnificativa a sistemului de management al unitatii economice de constructii.Conducerea si asigurarea calitatii stabileste si transpune in fapt politica in domeniul calitatii prin activitati prestabilite si sistematice destinate:

-sa previna noncalitatea

-sa asigure realizarea calitatii cerute

-sa ofere incredere in capacitatea unitatii.

Conducerea si asigurarea calitatii in constructii se aplica diferentiat in raport cu categoria de importanta a constructiei astfel:

-prin sistemul calitatii instituit conform SR EN ISO seria 9000

-prin planul calitatii

-prin responsabilul tehnic cu executia pentru constructii din categoria de importanta D.

Documentul care prezinta politica in domeniul calitatii si descrie sistemul de management al calitatii unei unitati economice este Manualul calitatii sau Manualul de management al calitatii.

Programul de asigurare a calitatii,parte component a sistemului de conducere si asigurare a calitatii,stabileste dispozitiile specific directoare peentru obtinerea calitatii.

Planul calitatii este documentul care precizeaza practicile,resursele si succesiunea activitatilor specific referitoare la calitate,relevante pentru un anumit produs,proiect sau contract.

4.3.costurile referitoare la realizarea calitatii

In general costurile referitoare la calitate reprezinta costurile necesare pentru a asigura o calitate satisfacatoare a produselor/serviciilor si costurile pentru acoperirea pierderilor suferite atunci cand nu s-a realizat calitatea prescrisa.

Ca urmare,costurile referitoare la calitate cuprind toate costurile privind prevenirea,evaluarea si corectarea neconformitatilor produselor/serviciilor,care reprezinta o cota importanta din cifra de afaceri si din costurile de productie ale unei intreprinderi.

Implementarea si mentinerea unui sistem eficace al calitatii intr-o organizatie poate contribui la imbunatatirea proceselor,asigurand reducerea pierderilor din cauza neconformitatilor ce pot sa apara si satisfacerea mai deplina a cerintelor clientilor,avand ca rezultat implicatii favorabile asupra profitului acelei organizatii.

S-a acceptat pe scara larga delimitarea a 4 categorii de costuri referitoare la calitate de prevenire ,de evaluare,defectari interne si defectari externe existand tendinta regruparii acestora in costuri ale conformitatii si costuri ale neconformitatii.

In abordarea traditional a corelatiei costuri-calitate este evidentiat faptul ca pe masura ce creste nivelul calitatii produselor,costurile defectarilor interne si externe scad,in timp ce costurile de prevenire si evaluare cresc.

4.4. Cartea tehnica a constructiei

Cartea tehnica a constructiei reprezinta ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea,executia,receptia,exploatarea si urmarirea comportarii in exploatare a constructiei si instalatiilor aferente acesteia,cuprinzand toate datele,documentele si evidentele necesare pentru identificarea si determinarea starii tehnice a constructiei respective si a evolutiei acesteia in timp.

Cartea tehnica se definitiveaza inainte de receptia finala.Dupa intocmire,se completeaza si se pastreaza pentru fiecare obiect de constructii de catre investitor sau dupa caz,de catre proprietar.

Contine documentatia de baza si centralizatorul cu partile sale componente.

Centralizatorul pieselor cuprinse in cartea tehnica a constructiei:

Fisa de date sintetice

Capitolul A:documentatia privind proiectarea

Capitolul B:documentatia privind executia

Capitolul C:documentatia privind receptia

Capitolul D:documentatia privind exploatarea,intretinerea,repararea si urmarirea comportarii in timp

Jurnalul evenimentelor

Cartea tehnica se intocmeste intr-un singur exemplar si se definitiveaza inainte de receptia finala.

Cartea tehnica a constructiei se completeaza si se pastreaza de catre investitor sau de catre proprietar pe toata durata de existent a constructiei,pana la demolarea sa ,dupa care se depune la arhiva autoritatii publice.

4.5.Sistemul de control privind asigurarea calitatii in constructii

Sistemul de control privind asigurarea calitatii in constructii este parte integranta a sistemului de management al calitatii fiind activitatea concentrate pe indeplinarea cerintelor de calitate.

Controlul reprezinta o notiune complexa ce vizeaza activitatea de evaluare a conformitatii unor lucrari,servicii sau produse,prin masurarea si exmaninarea nemijlocita a uneia sau a mai multor caracteristici ale acesteia si prin inregistrarea datelor obtinute si compararea acestora cu specificatiile tehnice cuprinse in caiete de sarcini.

Sistemul de control se refera la:

Calitatea proiectelor

Calitatea produselor

Calitatea executiei lucrarilor

Sistemul de control in vederea asigurarii calitatii in constructii se realizeaza in urmatoarele maniere:

Controlul preventive

Controlul curent

Controlul pe faze determinante

Faza determinanta : stadiul fizic la care o lucrare de constructii odata ajunsa nu mai poate continua fara acceptul scris al beneficiarului ,proiectantului si executantului

Controlul final Receptia :actul prin care investitorul declara ca accepta sa preia lucrarea si ca aceasta poate fi data in folosinta

Receptia se realizeaza in 2 etape:

-receptia la terminarea lucrarilor

-receptia finala la expirarea perioadei de garantie.4.6.Organizarea sistemului de control

Controlul calitatii cuprinde urmatoarele forme organizatorice:

Controlul interior

-controlul intern:

-autocontrolul

-controlul ierarhic

-controlul extern

Controlul exterior efectuat de beneficiar sau de un organism independent agreat,actionand in numele beneficiarului .

Controlul de stat al calitatii in constructii se refera la toti factorii implicate in emiterea certificatului de urbanism,a autorizatiei de construire,in amplasarea in teren,proiectarea,realizarea,utilizarea si postutilizarea constructiilor.

Un rol deosebit in realizarea controlului statului asupra calitatii in constructii revine Inspectoratului de Stat in Constructii,lucrari publice,urbanism si amenajarea teritoriului ce efectueaza inspectii de la nivel central si inspectii teritoriale.

Inspectiile organizate si exercitate de ISC se desfasoara in urmatoarele moduri:

Inspectii curente

Inspectii in faze determinante

Inspectii prin sondaj

Inspectii tematice

Inspectii la autoritatile administratiilor publice centrale si locale implicate in eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de constrire/demolare.

13